SUPORT CURS BIOLOGIE

CLASA a XI a
Profesor: Vrinceanu Daniela

 Sistemul nervos (latin Systema nervosum ) al unui animal

(incluznd omul) coordoneaz activitatea muchilor,
monitorizeaz organele, primete i prelucreaz informaiile
primite prin organele de sim i iniiaz aciuni. Cu alte cuvinte
sistemul nervos este responsabil pentru meninerea
homeostaziei (echilibrul intern al corpului).

Elementele principale ale sistemului nervos sunt neuronii i celulele gliale (cu rol de susinere i de
protecie). Cu ct urcm pe scara de evoluie a organismelor, sistemul nervos devine tot mai complex,
iar posibilitile lui de a recepiona, interpreta i reaciona corespunztor informaiilor din mediul
nconjurtor sunt tot mai perfecionate.

Dendrite

Nucleu

Axon Terminal

Axon
Inveliul Myelin

 Descrier
e
Elementul principal al sistemului nervos este esutul nervos,
format din neuroni interconectai prin axoni i dendrite. La
organisme mai evoluate (de exemplu, omul) se ntlnesc i celule
gliale, care susin activitatea neuronilor fr a participa direct n
prelucrarea de informaii. Sistemul nervos este format din:

Sistemul nervos central (SNC)

o Aceasta este partea principal a sistemului nervos i se ocup cu prelucrarea informaiei venit de la
receptori (de exemplu, receptori vizuali, tactili, de durere etc.) i generarea de rspunuri. SNC este format din
encefal i mduva spinrii. Aceste dou componente sunt protejate de cutia craniana i, respectiv, de
coloana vertebral.

 Descriere
Sistemul nervos periferic (SNP)
SNP este partea sistemului nervos format
din neuronii i nervii din afara SNC. Acetia
se gsesc n membre (de exemplu, n mn
i picioare) i organe (de exemplu stomac,
inim etc.). SNP nu este protejat de oase
sau de o barier pentru snge (faa de creier
care este protejat de bariera
hematoencefalic),
i su
poate
fi uor
lezat
SNP
se mparte la rndul
n dou
componente:
mecanic sau chimic.
1. Sistemul nervos somatic, care este asociat cu controlul voluntar al micrilor prin aciunea muchilor
scheletici, ct i recepia stimulilor externi (n cazul stimulilor termici, stimulilor mecanici etc.). Sistemul
nervos somatic este format din fibre aferente, care duc informaiile de la surse externe spre SNC, i fibre
eferente, care duc impulsurile nervoase de la SNC la muchi.

1. Sistemul nervos autonom gestioneaz aciunile care nu se afl sub control contient. El controleaz de
exemplu funciile vitale ca respiraia i btile inimii, dilatarea i constricia pupilelor, digestia etc. Se
mparte n sistemul nervos simpatic i cel parasimpatic.

 Funcia
reflex
o

Activitatea sistemului nervos se realizeaz prin actul reflex (procesul fiziologic de

rspuns la un stimul care acioneaz asupra unui anumit cmp receptor). Aadar, la
stimulii sosii din mediul extern sau intern, sistemul nervos d un raspuns rapid i
adecvat. Acest rspuns se numete act reflex. Substratul su anatomic este arcul reflex,
constituit din receptor, calea aferent, centrul reflex, calea eferent i efectorul.

Neuronul sensitiv
Neuronul motor
Neuronul conector

 Analizatorii - sisteme care au rolul de a recepiona,

conduce i transforma n senzaii specifice excitaiile
primite din mediul extern sau intern. Ei contribuie la
realizarea integrrii organismului n mediu i la
coordonarea funciilor organismului. Analizatorii sunt
sisteme morfologice care: - sesizeaz prin receptori
specifici, modificrile din mediul extern i intern, ce
acioneaz asupra organismului; - conduc impulsurile
nervoase n ariile corticale corespunztoare; realizeaz analiza i sinteza impulsurilor nervoase
determinnd formarea de senzaii specifice; - au un
plan unic de organizare, fiecare fiind alctuit din trei
segmente:periferic(receptor), intermediar (de
conducere) i segmentul central.

Tipuri de analizatori

Analizator vizual
Analizator acustico-vesibular
Analizator olfactiv
Analizator gustativ
Analizator tactil
Analizator termic
Analizator dureros

Analizatorul vizual
Cea mai mare parte a informatiilor din mediul exterior
este receptionata prin vaz.Vederea are un rol esential
in adaptarea la mediu,orientarea spatiala,in mentinerea
echilibrului si in activitatile specific uman.
Anatomie
a)Segmentul receptor este inclus in globul ocular.
Globul ocular este constituit din : invelisuri,aparatul
optic si receptorul
invelisurile globului ocular:
tunica fibroasa,sclerotica,este o formatiune
conjunctiva,alba la exterior ,cu rol protector.pe ea se
insera musculatura extrinseca a globului ocular(dreptsuperior,inferior si intern,oblic inferior,drept lateral,oblic
superior)
tunica vasculara,coroida,este pigmentata si
vascularizata.Are functii trofice si confera interiorului
globului ocular calitatea de camera obscura.Din ea se
constituie in partea anterioara a globului ocular irisul si
corpul ciliar (musculatura intrinseca a globului ocular)cu
fibre circulare si radiare.

b)Aparatul optic cuprinde mediile transparente:

corneea transparenta este nevascularizata,bogat prin terminatii nervoase
libere.
umoarea apoasa din camera anterioara este un lichid transparent,secretat
permanent de procesele ciliare si drenat prin sistemul venos.
cristalinul este o lentila biconvexa,transparenta,invelita intr-o capsulacristaloida.Este situat in spatele irisului si legat de corpul ciliar prin
ligamentul suspensor. Nu este vascularizat si nici inervat
corpul vitros este un gel transparent.El umple cavitatea posterioara a
globului ocular intre cristalin si retina.
c)Receptorul sau
retina,constituita din zece
straturi celulare.Stratul
profund,format din celule
pigmentare,are functii de
protectie si
metabolice,asigurand sinteza
pigmentilor fotosensibili.Al
doilea strat cuprinde celulele
fotosensibile cu conuri si
bastonase.

 Celulele cu bastonase ,
aproximativ 130 mil/retina,sunt
mai numeroase la periferie,mai
putine in pata galbena si lipsesc
din foveea centralis.Pigmentul
fotosensibil este
rodopsina.Celulele cu bastonas
asigura vederea la lumina
slaba,vederea nocturna.
La nivelul stratului de neuroni
bipolari si al stratului neuronilor
multipolari din retina se manifesta
procesul de convergenta.La
nivelul foveei centralis nu se
manifesta convergenta.
Un neuron multipolar impreuna cu
neuronii bipolari care converg la
acesta si cu celulele fotoreceptoare
care converg la neuronul bipolar
formeaza o unitate
functionala.Acuitatea vizuala
depinde de structura unitatilor
functionale asupra carora
actioneaza lumina

Celulele cu conuri , aproximativ 7

mil/retina,predomina in pata galbena
(macula lutea) si constituie in exclusuvitate
fovea centralis,zona cu acuitate vizuala
maxima.Pigmentul fotosensibil este
iodopsina.Celulele cu conuri au rol
important in vederea diurna,in perceperea
culorilor si a formelor.

 d)Segmentul deconducere
Primul neuron al caii optice
este reprazentat de celulele
bipolare din retina.dendrritele
acestora sunt conectate cu
celulele fotoreceptoare.Al
doilea neuron al caii il
constituie celulele multipolare
retiniene.axonii lor formeaza
nervii optici.Fibrele acestora
se incruciseaza partial in
chiasma optica,apoi continua
sub numele de tracturi optice
pana la corpii geniculati
laterali metatalamici unde fac
sinapsa cu al treilea
neuron.Axonii neuronilor
metatalamici de releu au
proiectie corticala.
Din corpii geniculati se
desprind colaterale spre
nucleii nervilor cranieni
III,IV,VI spre maduva cervicodorsala,spre coliculii
cvadrigemeni superiori si spre
SAA.Acestea constituie caile
reflexelor optice de
orientare,adaptare si
acomodare.

e)Segmentul central este localizat in lobii

occipitali ai emisferelor cerebrale,de o parte si de
alta a scizurii calcarine,unde se afla aria optica
primara.In jurul acesteia exista zona de asociatia
vizuala care determina realizarea notiunii de spatiu
necesara in orientare si recunoastere si asigura
memoria vizuala.

Analizatorul acustico
vestibular

Analizatorul acustico-vestibular cuprinde doua aparate receptoare: aparatul acustic pentru auz si
aparatul vestibular sau al echilibrului - pentru pozitia spatiala a corpului in repaus si in miscare.
Fiecare din aceste aparate prezinta un nerv special pentru conducerea excitatiilor: nervul cohlear
pentru analizatorul auditiv si nervul vestibular pentru analizatorul echilibrului. Receptorii ambilor
analizatori se afla in urechea interna, iar caile de conducere sunt ramuri ale aceluiasi nerv cranian VIII.
Urechea este constituita din urmatoarele componente: urechea externa, urechea medie sau mijlocie si
urechea interna .
a) Urechea externa este formata din pavilionul urechii si conductul auditiv extern. Pavilionul urechii
prezinta un schelet fibrocartilaginos ale carui ridicaturi si depresiuni servesc la captarea si dirijarea
undelor sonore spre conductul auditiv extern si la determinarea directiei din care vin.Conductul auditiv
extern continua pavilionul pana la membrana timpanica. Tegumentul conductului auditiv extern este
prevazut cu peri si glande sebacee modificate (glande ceruminoase), care secreta cerumenul, cu rol de
a proteja membrana timpanica de patrunderea corpilor straini.

b) Urechea medie este situata intr-o cavitate a osului temporal. Spre partea exterioara prezinta
membrana timpanica, iar spre partea interna prezinta fereastra ovala si fereastra rotunda, ambele
acoperite cu membrane. intre membrana timpanica si membrana ferestrei ovale se afla un lant de trei
oscioare: ciocanul, nicovala si scarita. Urechea medie comunica cu faringele prin trompa lui
Eustachio.
c) Urechea interna este formata din labirintul osos, sapat in osul temporal, in interiorul
caruia se afla labirintul membranos. Labirintul osos cuprinde: vestibulul osos, canale
semicirculare osoase si melcul osos
sau cohleea osoasa. Labirintul membranos este constituit din utricula si sacula (vezicule
situate in vestibulul osos), canalele semicirculare membranoase (situate in canalele
semicirculare osoase) si melcul membranos sau canalul cohlear (in cohleea osoasa). in
interiorul labirintului membranos se afla endolimfa. intre labirintului osos si cel membranos
se afla un lichid numit perilimfa, lichid cu compozitie chimica asemanatoare lichidului
cefalorahidian. La baza canalelor semicirculare (in ampulele acustice), in utricula si sacula
se afla receptorii analizatorului vestibular. in canalul cohlear se afla receptorul analizatorului

Analizatorul acustic
a) Segmentul receptor
Cohleea osoasa este un canal spiral rasucit de doua ori si jumatate in jurul unui ax, numita columela.
Din columela se desprinde spre canalul spiral lama spirala osoasa, care se rasuceste in jurul
columelei pe toata lungimea canalului spiral. Lama spirala osoasa si membrana bazilara, care o
continua, impart canalul spiral in doua rampe: vestibulara (care comunica cu vestibulul) si timpanica
(ce comunica cu fereastra rotunda). Cele doua rampe comunica intre ele prin helicotrema, orificiul
situat la nivelul cupolei melcului. Melcul membranos, canalul cohlear, are peretele inferior constituit
din lama spirala si membrana bazilara, iar peretele superior de membrana Reissner ).
Organul Corti in canalul cohlear se afla organul Corti, receptor auditiv. Epiteliul senzorial din structura
sa se afla situat pe membrana bazilara. Celulele senzoriale ciliate aflate in constitutia
epiteliuluisenzorial sunt dispuse de o parte si de alta a tunelului Corti, median pe un singur rand,
lateral pe doua-patru randuri. Ele sunt insotite de celule de sustinere. Cilii celulelor senzoriale, dupa
ce strabat membrana reticulata, sunt acoperiti de membrana tectoria. Baza celulelor senzoriale este
conectata cu dendrite ale neuronilor din ganglionul spiral Corti .
b) Segmentul de conducere are primul neuron in ganglionul spiral Corti din columela. Axonii
acestuia formeaza ramura cohleara a nervului cranian VIII (vestibulocohlear). Deutoneuronii caii se
afla in nucleii cohleari din bulb. Axonii acestor neuroni se incruciseaza partial formand doua fascicule
ascendente, lemniscuri laterale, cu fibre provenite de la organele lui Corti, atat de la cel din partea
stanga, cat si de la cel din dreapta. Axonii deutoneuronilor fac sinapsa cu cel de-al treilea neuron in
corpii geniculafi mediali din metatalamus. Din lemniscurile laterale se desprind colaterale la coliculii
cvadrigemeni inferiori, in nucleul facialului, care inerveaza muschii scaritei, la nucleul oculomotorului,
la substanta reticulata si la cerebel.
c) Segmentul central este localizat in girusul temporal superior, unde are loc analiza excitatiilor si
realizarea senzatiei de auz. Fiecare organ Corti proiecteaza bilateral. Proiectia corticala a diferitelor
zone ale organului Corti se face distinct
Functia analizatorului acustic
Excitantul fiziologic al analizatorului acustic este sunetul. Analizatorul acustic capteaza,
receptioneaza undele sonore si creeaza senzatia auditiva. Urechea umana percepe sunete intre 1620.000 de vibratii/secunda. Undele sonore sunt captate de pavilion, concentrate in conductul auditiv
extern si conduse spre membrana timpanica, a carei vibratie o determina. Sistemul de oscioare din

Analizatorul vestibular
a) Segmentul receptor este situat in utricula, sacula si in dilatatiile canalelor
semicirculare (ampule). Canalele semicirculare membranoase sunt dispuse in trei
planuri ale spatiului, la 45 unul fata de celelalte si se deschid in utricula. Deschiderile
sunt in numar de cinci, deoarece doua dintre canalele semicirculare se unesc.
Fiecare canal are la unul dintre capete o dilatare, numita ampula. in cele trei ampule
se afla crestele ampulare. Crestele ampulare sunt constituite din celule receptoare
ciliate si celule de sustinere. Cilii celulelor receptoare sunt inglobati intr-o masa
gelatinoasa, numita cupula.
Maculele din utricula si sacula au acelasi tip de epiteliu senzorial, alcatuit din celule
receptoare ciliate si celule de sustinere. in masa gelatinoasa care acopera cilii se afla
granule calcaroase, numite otolite. Maculele constituie aparatul otolitic. Crestele
ampulare si maculele sunt receptorii analizatorului vestibular. Crestele ampulare
deservesc echilibrul dinamic, iar maculele deservesc echilibrul static si acceleratia
liniara. Celulele receptoare ale ambelor formatiuni sunt conectate cu dendrite ale
neuronilor din ganglionii Scarpa.
b) Segmentul de conducere al analizatorului vestibular are proteneuronii in
ganglionii Scarpa. Axonii neuronilor din ganglionii Scarpa formeaza ramura
vestibulara a nervului vestibulocohlear (VIII) si fac sinapsa cu deutoneuronii in nucleii
vestibulari in cai directe si colaterale. Calea directa constituie fasciculul principal al
sensibilitatii. Al treilea neuron al caii se afla in talamus, iar axonii acestuia se
proiecteaza in cortex.
Caile colaterale sunt: fasciculul vestibulospinal, spre maduva, calea motorie
extrapiramidala, fasciculul vestibulocerebelos, prin arhicerebel spre nucleul rosu si
formatiunea reticulata, fasciculul vestibulonuclear, spre nucleii nervilor cranieni III, IV,
VI .
c) Segmentul central nu este bine precizat. Diferiti autori il plaseaza in girusul
temporal superior sau in girusul parietal ascendent.
Functia analizatorului vestibular
Mentinerea echilibrului organismului este asigurata prin modificari ale tonusului
muscular, care determina pastrarea proiectiei centrului de greutate al corpului in
poligonul de sprijin. Actiunea unei forte, care determina deplasarea centrului de
greutate, produce modificari reflexe ale tonusului muscular. Crestele ampulare sunt
receptori stimulati de accelerarea sau incetinirea miscarilor de rotatie a capului si a
corpului. Rotirea capului determina deplasarea endolimfei din canalul semicircular
aflat in planul miscarii. Endolimfa, in deplasare in directie contrara directiei de

Analizatorul gustativ

Analizatorul gustativ receptioneaza si prelucreaza excitatiile

determinate de proprietatile chimice ale substantelor sapide
solubile care intra n contact cu mucoasa bucala.
a) Segmentul receptor este reprezentat de mugurii gustativi,
raspnditi n ntreaga mucoasa bucofaringiana si n mucoasa
linguala. Mugurii gustativi au forma ovoida, cu polul bazal asezat
pe membrana bazala a epiteliului lingual. La polul apical prezinta
un por gustativ. ntr-un mugure gustativ exista 5-20 celule
senzoriale cu cilii, care reprezinta formatiunile receptoare. n
mucoasa linguala, mugurii gustativi pot fi grupati n papile
gustative. Papilele circumvalate formeaza la baza limbii V-ul
lingual, cele fungiforme sunt raspndite pe vrful si marginile
anterioare ale limbii, iar cele foliate pe marginile posterioare ale
limbii.
b) Segmentul de conducere. De la polul bazal al celulelor
receptoare pornesc fibrele senzitive ale ; nervilor cranieni VII, IX
si X. Nervul facial inerveaza primele 2/3 ale limbii,
glosofaringianul treimea poste-1 rioara, iar vagul, restul
mugurilor gustativi pna la epiglota. Protoneuronii cailor sunt
situati n ganglionii nervilor cranieni VII, IX si X. Dendritele
acestora sunt conectate cu celulele receptoare. Deutoneuronii se
afla n nucleul solitar din bulb, unde converg fibrele senzitive ale
celor trei nervi cranieni. Axonii acestora, dupa ncrucisare, fac
sinapsa cu cel de-al treilea neuron n talamus.
c) Segmentul central este reprezentat de aria gustativa, situata la
baza girusului parietal ascendent, unde se integreaza
sensibilitatea gustativa cu cea tac tila, termica si dureroasa a
limbii, transmisa prin fibrele trigemenului. Fiziologia
analizatorului gustativ. Gustul contribuie la aprecierea calitatii
alimentelor, prevenind patrunderea n organism a alimentelor
alterate, si la declansarea secretiilor digestive. Deosebim patru
tipuri de senzatii gustative: acru, sarat, dulce si amar. Ariile
linguale ale diferitelor gusturi au localizare specifica, deci
mugurii gustativi dobndesc o anumita specializare. Pragul de
excitabilitate gustativa este diferit pentru fiecare substanta. Cea
mai mare sensibilitate se manifesta pentru substantele amare.
Intensitatea senzatiei depinde de concentratia substantei
dizolvate, de numarul receptorilor excitati si de temperatura
solutiei. Analizatorul gustativ, la fel ca si cel olfactiv, se
adapteaza la actiunea ndelungata a unui excitant.

ANALIZATORUL OLFACTIV

Analizatorul olfactiv receptioneaza si prelucreaza

informatiile referitoare la proprietafile chimice ale unor
substante odorante, aflate la o anumita distanta fata de
organism.
a)Segmentul receptor este format din epiteliul olfactiv,
constituit din celule receptoare (chemoreceptori de distanta)
si din celule de sustinere incluse n mucoasa olfactiva.
Mucoasa olfactiva are o suprafata de 2-3 cm2 si este
dispusa n regiunea superioara a foselor nazale. Celulele
receptoare sunt neuroni bipolari senzitivi. Dendritele
acestora prezinta butoni olfactivi de la care pleaca 68 ciliiolfactivi receptori, care depasesc celulele de sustinere
si patrund n mucusul secretat de celulele glandulare ale
mucoasei olfactive.
b) Segmentul de conducere. Axonii neuronilor olfactivi, care
constituie protoneuronul caii, strabat n manunchiuri lama
ciuruita a etmoidului si patrund n cutia craniana, formnd
nervii olfactivi cu traseu pna la bulbii olfactivi. Aici fac
sinapsa cu celulele mitrale, care reprezinta deutoneuronii
caii olfactive. Axonii acestora se despart: o parte trec
n bulbul contralateral, iar cealalta parte formeaza tracturile
olfactive, care se proiecteaza n cortex.
c) Segmentul central este reprezentat de paleocor texul
olfactiv, aria de proiectie primara a aferentelor olfactive.
Analizatorul olfactiv are rol n aprecierea calitatii aerului,
prevenind patrunderea n organism a unor substante nocive.
mpreuna cu analizatorul gustativ, analizatorul olfactiv
intervine n aprecierea calitatii alimentelor si n declansarea
secretiei salivare. Stimulii specifici sunt reprezentati de
substantele volatile, care ajung la receptori o data cu aerul
inspirat. Substantele volatile sunt receptionate numai dupa
dizolvarea lor n pelicula de mucus. Pentru a putea fi
receptionate, aceste substante trebuie sa aiba o
concentratie egala sau superioara pragului de excitabilitate.
Pragul de excitabilitate reprezinta cantitatea minima de
substanta odoranta capabila sa provoace senzatia de
miros.Calea olfactiva este formata numai din doi neuroni,
protoneuronul fiind celula receptoare.Inflamarea mucoasei
nazale n afectiuni respiratorii scade sensibilitatea olfactiva.

Analizatorul tactil

a) Segmentul periferic este constituit din proprioceptori situati in

muschi, tendoane, aponevroze, capsule articulare, periost si pericondru.

Dintre proprioceptori citam:
fusurile neuromusculare, care receptioneaza starea de tensiune pasiva a
fibrelor musculare;
corpusculii lui Golgi sunt receptori fusiformi situati la unirea
muschiului cu tendonul , care sunt stimulati de cresterea tensiunii in
tendoane, determinand contractia musculara. Corpusculii Vater-Pacini
sunt receptori pentru presiune care se gasesc in tendoane, capsule
articulare, fascii musculare, ligamente, periost, pericondru.
b) Segmentul de conducere - este calea radacinilor posterioare ale
nervilor spinali, apoi a fasciculelor Goli si Burdach, iar din nucleii
acestora din bulb pornesc fibre spre talamus si de acolo in scoarta
cerebrala (calea proprioceptiva constienta). Mai exista o cale care ajunge
direct in cerebel, si anume: calea fasciculelor spinocerebeloase (direct si
incrucisat) sau calea sensibilitatii proprioceptive constiente si
inconstiente.
c) Segmentul central este localizat in zona senzitiva din lobul parietal,
in girusul postcentral.

Functiile analizatorului kinestezic sunt reprezentate prin trei mecanisme: fusale - de intinderea
muschilor sau de contractia extremitatilor intrafusale, care sunt urmate de intinderea portiunii
centrale a fusului; articulare - care controleaza unghiurile segmentelor din articulatii actionand
in concordanta cu celelalte mecanisme reglatoare; tendinoase - care controleaza tensiunea
muschiului prin actiuni analoge mecanismelor fusale.

 Adeseori auzii n
mass-media despre
hormoni i modul n
care ne influeneaz
acetia. Cine creeaz
hormonii i cum
acioneaz ei?
Pilulele contraceptive
folosite de femei
conin ori nu hormoni.
i dac da, n ce fel
blocheaz apariia
sarcinii? Citii mai jos
o scurt descriere a
sistemului endocrin.

 GENERALITI
Sistemul endocrin are rol de comunicare i coordonare i se
bazeaz n exercitarea funciilor sale pe hormoni (substane
chimice ce sunt eliberate n snge pentru a trimite mesaje
celulelor organismului). Hormonii sunt produi de glandele
endocrine i de alte organe ne-endocrine ale organismului.
Hormonii controleaz creterea, reproducerea i stabilesc
reacia organismului la factorii de stres fizici ori emoionali.
Hormonii influeneaz celulele prin cuplarea lor la receptori
specifici ai celulelor. Nu toate celulele intr n interaciune cu
hormonii, ci doar celule int specifice care au anumii
receptori de care hormonii se pot cupla. Acetia intervin, pe
cale umoral (i nu pe cale nervoas, cum acioneaz
creierul) n dezvoltarea i meninerea structurii normale i n
reglarea funciilor organismului. ntre sistemele de coordonare
nervoas i umoral exist o strns interdependen.

STRUCTURA SISTEMULUI
ENDOCRIN

 Glandele endocrine sunt: hipofiza,

epifiza, hipotalamusul, tiroida,
paratiroidele, timusul, suprarenalele,
pancreasul endocrin, ovarele i
testiculele.

Hipofiza

Hipofiza (glanda pituitar) are greutatea de 0,5 grame. Este format din trei
lobi, anterior, mijlociu i posterior, ultimul fiind conectat la hipotalamus.
Hormonii secretai de hipofiz sunt:
* Hormonul somatotrop: este hormonul de cretere. De asemenea, intervine
n dezvoltarea celulelor, activeaz transportul aminoacizilor n celule i
stimuleaz secreia glandelor mamare. Hipersecreia acestui hormon
nainte de pubertate determin gigantismul, iar secreia insuficient
cauzeaz nanismul hipofizar.
* Hormonul adenocorticotrop sau corticotropina stimuleaz creterea.
* Hormonul tireotrop sau tireotropina stimuleaz dezvoltarea organismului.
* Hormonii gonadotropi controleaz funcia glandelor femeiti i brbteti.
* Hormonul luteotrop sau prolactina stimuleaz la femeie secreia lactat.
* Hormonul antidiuretic sau vasopresina contribuie la meninerea volumului
normal al lichidelor extracelulare n organism prin stimularea absorbiei de
ap la nivel renal.
* Ocitocina favorizeaz naterea prin stimularea contraciilor musculaturii
uterului i alptarea.

Epifiza
Epifiza are form
conic i are ca
principal hormon
secretat melatonina,
care acioneaz
inhibator asupra
glandelor sexuale i
are efect
hipoglicemiant.

Tiroida
Tiroida se gsete lng laringe i trahee i are o
greutate de aproximativ 30 de grame. Hormonii
tiroidei sunt tiroxina i triiodotironina. Aciunea
acestora cuprinde: controleaz creterea i
diferenierea celular, reduc depozitele de lipide,
intensific absorbia intestinal de glucoz,
determinnd hiperglicemia, stimuleaz activitatea
glandelor sexuale. O diminuare a funciei tiroidei
poate determina cretinismul ori scderea
capacitii de nvare i de memorare. La
populaiile din zone muntoase, cu ape srace n
iod, apare gua endemic, creterea volumului
glandei tiroide.

 Tiroida

Paratiroidele
Paratiroidele sunt patru
glande mici aflate n partea
posterioar a tiroidei i care
secret hormonii:
parathormonul i calcitonina
care au rol n meninerea
echilibrului (absorbia i
fixarea) fosforului i a
calciului organismului.
Hiperfuncia acestor glande
determin decalcifierea
osoas, iar hipofuncia lor
conduce le dezvoltarea
defectuoas a dinilor i
ntrzieri mintale.

Timusul
Timusul este un
organ care se
dezvolt pn n al
doilea an de via,
dup care rmne
staionar pn la 14
ani, cnd se atrofiaz
i este nlocuit cu o
grsime. Limfocitele
T, care i au originea
n mduva
hematogen sunt
difereniate n timus.

Glandele Suprarenale
Glandele suprarenale se gsesc n partea de sus a
fiecrui rinichi. Zon exterioar a acestora secret trei
categorii de hormoni steroizi: mineralocorticoizi
(reglarea metabolismului mineral, reabsorbia natriului
i eliminarea potasiului), glucocorticoizi (sunt
reprezentai de cortizol, care intervine n special n
metabolismul glucidelor) i sexosteroizi (contribuie la
diferenierea dintre sexe: timbrul vocii, pilozitatea etc.).
Zona interioar a suprarenalelor secret adrenalina i
noradrenalina. Stresul i suprasolicitrile stimuleaz
secreia medulosuprarenalei. n stri de stres cu care
organismul este obinuit crete nivelul noradrenalinei,
iar n condiii de stres neobinuit crete secreia
adrenalinei.

Pancreasul Endocrin

Pancreasul endocrin
Pancreasul endocrin este format din celule
rspndite n interiorul pancreasului exocrin.
Exist dou tipuri de celule, celule alfa, care
secret glucagonul i celule beta care
secret insulina. Insulina este principalul
hormon care scade nivelul glicemiei din
organism. Ea crete gradul de utilizare a
glucozei n celule i ajut la transformarea
glucidelor n lipide. Hiposecreia de insulin
produce diabetul zaharat. Glucagonul are
efecte opuse insulinei, determinnd
hiperglicemie.

Ovarele

Ovarele produc hormonii sexuali ai femeii, incluznd hormonii steroizi:

estrogenul i progesteronul, precum i inhibina. Estrogenul i progesteronul
regleaz funciile ovariene i dezvoltarea snilor la pubertate. Estrogenul
ajut la dezvoltarea ovulelor. Progesteronul este necesar n meninerea i
dezvoltarea sarcinii, dac acesta s-a produs.
Cum previne pilula contraceptiv sarcina? Ciclul menstrual i sarcina sunt
controlate de la nivelul creierului de hipofiz. Aceasta elibereaz lunar
substane, stimulnd ovarele s produc hormonii sexuali: estrogenul i
progesteronul. n primele 2 sptmni ale menstruaiei, ovarele produc
estrogen, care pregtete organismul pentru eliberarea unui ovul. La
administrarea pilulelor, informaia primit de hipofiz este c nivelul
progesteronul este ridicat, ceea ce ar nsemna c exist un ovul fertilizat.
Pilula contraceptiv este cea care mimeaz nivelul crescut de progesteron.
Ca urmare, hipofiza blocheaz eliberarea de alte ovule. Rolul pastilei
contraceptive este, aadar, acela de a preveni ovulaia. Totodat, mucusul
cervical se ngroa, devenind mai vscos i impenetrabil pentru
spermatozoizi.

Testiculele
Testiculele
produc
testosteronul i
inhibina.
Testosteronul
ajut la crearea
spermei,
dezvoltarea
caracteristicilor
brbteti i la
creterea
dorinei sexuale.

Muchii netezi intr n alctuirea organelor

interne ( intestin,vezic urinar,uretere, uretra, etc. )

Ei se contract involuntar.

Muchiul cardiac este o component a peretelui

inimii.
Are o structur intermediar ntre muchiul neted
i cel striat.
Muchii striai se prind de oase i formeaz
mpreun cu acestea sistemul locomotor.

Au contracii voluntare .

Tendoane

FRONTAL

ORBITAL

NAZAL
BUCAL
ORAL

Muchii capului sunt

grupai :
I.Muchii mimicii dau expresie

feei.
II. Muchii masticatori ajut
la masticaie.

PECTORAL

INTERCOSTALI

Sistemul locomotor
Micarea organismului uman se
realizeaz prin funcionarea oaselor
(sistemul osos) i muchilor (sistemul
muscular), care, mpreun alctuiesc
sistemul locomotor.

Sistemul osos
Scheletul este alctuit din trei
pri: cap, trunchi, membre.

Scheletul capului este format din

cutia cranian i oasele feei.
Cutia
cranian
adpostete
creierul.

Scheletul
trunchiului
este
format din coloana vertebral, stern
i coaste.

Coloana
vertebral
este
alctuit din 33-34 de vertebre.
Acestea se suprapun, iar spaiile
libere din interiorul lor formeaz
canalul vertebral n care este
adpostit mduva spinrii.
ntre vertebre se gsesc discuri
cartilaginoase,
care
confer
coloanei vertebrale o oarecare
mobilitate.

Poziia vertebral pe care o are

omul determin apariia curburilor
coloanei vertebrale, cu regiunile
cervical, dorsal, lombar, sacral,
coccigian (coccis).

Cele 12 perechi de
coaste se prind de
vertebre
(n
partea
posterioar), iar primele 7
se articuleaz n partea
anterioar, cu sternul.
Coastele, sternul i
coloana
vertebral
formeaz cutia toracic,
n care sunt adpostite
inima, plmnii i vase de
snge importante.

Scheletul membrelor este format din

scheletul membrelor superioare i scheletul
membrelor inferioare.
Membrul superior se leag de trunchi prin
centura superioar format din omoplat i
clavicul.
Osul braului se numete humerus, iar
oasele antebraului se numesc radius i ulna.
Scheletul minii este alctuit din oasele
ncheieturii, oasele palmei i falangele degetelor.

Membrul inferior se leag de trunchi prin

centura inferioar, alctuit din oasele coxale,
care n partea posterioar se sudeaz cu osul
sacral. mpreun cu osul sacral, alctuit din 5
vertebre sudate, oasele coxale formeaz
bazinul.

pelvic belt

Cel mai lung os din corp, osul coapsei, se

numete femur.
Oasele gambei poart denumirea de tibie i
peroneu, iar oasele piciorului sunt: oasele
gleznei, oasele labei i falangele degetelor.
Pe
partea
anterioar
a
articulaiei
genunchiului se gsete rotula.

Oasele se deosebesc nu numai prin

poziia i mrimea lor, ci i prin form i
structur.
Oasele lungi cum sunt femurul i
humerusul, au capetele bombate
(epifize), acoperite de cartilaj, iar partea
central, mai lung (diafiz), acoperit de
o membran vascularizat, numit periost.

Oasele late sunt omoplatul,

sternul, oasele cutiei craniene.

Oasele scurte sunt cele de

la ncheietura minii i piciorului,
ct i vertebrele.

Oasele se leag ntre ele prin articulaii fixe, semimobile i mobile.

Articulaiile fixe nu permit micarea oaselor.
De exemplu, oasele cutiei craniene au marginea alctuit din nite
diniori ce se mbin strns ntre ei.
Articulaiile semimobile se ntlnesc ntre corpul a dou vertebre, unde
se afl discul cartilaginos. Aceste discuri permit micri limitate ale celor
dou oase.

 Aparatul digestiv este

constituit din totalitatea
organelor care au ca functii
principale digestia si
absortia principiilor
alimentari si totodata
eliminarea rezidurilor
neasimilabile ale
alimentelor ingerate

Masticatia rolurile:
1.Fragmentarea alimentelor
2.Amestecarea alimentelor cu produsul de
secretie al glandelor salivare
3.Asigurarea contactului cu receptorii
gustativi si eliberarea substantelor
odorante care vor stimula receptori
olfactivi,aceasta stimulare initiind
secretia gastrica
Deglutitia:
Cuprinde totalitatea activitatilor motorii
ce asigura transportul bolului alimentar din
cavitatea bucala in stomac.

Faringele este un conduct

muscolofibros. Reprezinta o
raspantie a cailor
respiratorii sim digestive realizeaza
legatura dintre cavitatea bucala si
esofag. Musculatura faringelui
constituite din fibre musculare
striate cu dispozitie circulara si
longitudinala
-detine un rol important in
deglutitie.
Esofagul este un segment tubular
de 25-30 cm la adult,realizeaza
legatura
dintre faringe si stomac.

Este situat in abdomen in loja

gastrica,fiind segmentul cel mai
dilatat
al tubului digestiv.
Stomacul are 2 portiuni :
1.portiunea verticala-care nu se
umple cu alimente
2.portiunea orizontala-format din
antrul si canalul piloric care
se termina la orificiul piloric .
Inervatia stomacului este
constituita din fibre
parasimpatice provenite din
nervii vagi si fibre simpatice
din plexul celiac.In peretele
gastric exista doua plexuri
vegetative.

Intestinul subtire segmentul cel mai

lung al tubului digestiv (peste 4m) se
intinde de la pilor la valvula ileocecala prin care se deschide in
intestinul gros.Este diferentiat in 3
segmente:duoden,jejun,ileon
La acest nivel mucoasa prezinta un
numar de vilozitati intestinale,
care maresc mult suprafata
favorizand procesul de absortie.

Intestinul gros este ultimul

segment al tubului digestiv ,are o

lungime de 1,7m si un calibru
superior fata de cel subtire.Se
descriu mai multe
portiuni:cecul,colon,rectul ce se
termina cu canalul anal.Mucoasa
intestinului nu mai prezinta
vilozitati.

Ficatul este situat in cavitatea

abdominala ,sub bolta
diafragmatica,in loja
hepatica;
este cea mai mare glanda din
corpul uman,are o secretie
externa bila care se
elimina in perioadele
digestive in duoden.Pe fata
superioara
se observa doi lobi:drept si
stang.La
partea anterioara a santului
longitudinal drept se afla
vezica biliara
iar in partea posterioara
vena cava inferioara
.Santurile de pe fata
inferioara delimiteaza 4
lobi:
drept,stang,anterior,poste
rior

Glanda mixta,este
situat retroperitoneal avand o
pozitie transversala.
Pancreasului i se descriu un
cap,situat in potcoava
duodenala,un corp si o coada.
Celulele acinilor pancreatici
secreta sucul pancreatic
care ,este colectat in doua
canale mari:canalul principal
care se deschide in duoden si
un canal accesor care se
deschide in canalul wirsung
sau in duoden.
Vascularizatia pancreasului este
asigurata de ramuri din
arterele gastroduodenale iar
sangele venos este drenat in
final de vena porta.

Componentele sistemului respirator

Fosele nazale

Faringele

Laringele

Traheea

Bronhiile

Plmnii

Fosele nazale
Fosele nazale, care
alctuiesc cavitatea nazal,
se deschid la exterior prin
nri, iar n faringe prin dou
orificii. Interiorul foselor
nazale este cptuit cu o
mucoas ale crei secreii
menin locul mereu umed.
Mucoasa, fiind puternic
vascularizat, nclzete
aerul inspirat. Mucusul, ct
i firele de pr din fosele
nazale opresc naintarea
prafului i a altor impuriti
care se pot afla n aerul
inspirat.

Faringele si Laringele
Faringele are forma unei

palnii cu peretii musculomembranosi si este organul

n care se ncrucieaz
calea respiratorie cu calea
digestiv.

Laringele este alctuit din mai

multe cartilaje, dintre care cel
situat anterior prezint o
proeminen, numit mrul
lui Adam. La intrarea n
laringe se afl un cpcel
numit epiglot, care, la
nevoie, astup cavitatea
laringelui numit glot.
Laringele este i organul
vorbirii, deoarece n interiorul
su se afl dou perechi de
pliuri numite coarde vocale.
Prin vibrarea coardelor
inferioare se produc sunetele.

Traheea

Traheea este un tub lung de

aproximativ 12cm, meninut
deschis datorit inelelor
cartilaginoase din care este
alctuit; spre esofag, esutul
cartilaginos este nlocuit cu
esut moale, ce uureaz
trecerea alimentelor prin
aceast. Peretele intern al
traheii este cptuit cu o
mucoas umed, ale crei
celule sunt ciliate. Cilii se
mic de jos n sus,
antrnnd astfel impuritile
spre exterior.

Bronhiile
Bronhiile, n numr de dou, sunt ramificaii ale
traheii care ptrund n plmni. Inelele
cartilaginoase ale acestora sunt complecte, iar
mucoasa lor conine, de asemenea, celule ciliate.
Bronhiile se ramific n bronhii secundare: dou n
plmnul stng, trei n plmnul drept.

Plamanii

Plmnii sunt dou organe buretoase elastice, de culoare roz,

aezate n cutia toracic, deasupra diafragmei.Plmnul drept este
alctuit din trei lobi, iar plmnul stng are doar doi lobi, ntre cei doi
plmni aflndu-se inima.

n fiecare lob ptrunde cte o bronhie secundar, care se ramific n

tuburi din ce n ce mai mici, numite bronhiole. Cele mai fine bronhiole
se termin cu saci pulmonari, alctuii din mici umflturi cu pereii
foarte subiri, numite alveole pulmonare.

Alveola pulmonar este unitatea structural i funcional a

plmnului.ntre sacii pulmonari se afl un esut conjunctiv elastic.
Plmnii nu au muchi.Suprafaa lor este acoperit de dou foie,
numite pleure. Una este lipit de plmn, cealalt de peretele intern al
cavitii toracice. Plmnii sunt foarte bine vascularizai de arterele i
venele pulmonare.

Fiziologia sistemului respirator

Funcionarea sistemului respirator, prin care se asigur respiraia,

cuprinde, n principal, respiraia pulmonar i respiraia celular.
Respiraia pulmonar

Aceast etap a respiraiei cuprinde dou faze: ptrunderea aerului

n plmni (inspiraia); eliminarea aerului din plmni (expiraia), care
dureaz mai mult dect inspiraia.

Un om adult aflat n repaus execut 16 micri respiratorii pe minut

(ritmul respirator). Acest ritm este mai mare la femeie; el crete n timpul
activitii musculare, al exerciiilor fizice etc.

Respiraiile normale sunt acte reflexe involuntare.

Plmnii, neavnd muchi,

urmeaz pasiv micrile cutiei
toracice. n timpul inspiraiei,
volumul cutiei toracice crete
datorit contraciei muchilor
respiratori: diafragma se
contract i coboar, muchii
intercostali trag coastele i le
ridic. Micarea coastelor
mpinge sternul nainte, iar
plmnii se umplu cu aer. n
momentul expiraiei, muchii se
relaxeaz, iar plmnii i
micoreaz volumul o dat cu
cel al cutiei toracice, eliminnd
aerul.

Inspiraia este, deci, faza

activ a respiraiei, iar expiraia
este faza pasiv. Intrrile i
ieirile de aer din sistemul
respirator prezint ventilaia
pulmonar, care depinde de
frecvena i profunzimea
micrilor respiratorii. Acestea
pot crete prin antrenament,
gimnastic etc.

Bolile respiratorii

Aprinderea de plmni (pneumonia)

poate fi lobar sau bronhocumonie. Pneumonia lobar

atac una, dou pri, uneori plmnul ntreg i chiar
pe ambii.
Bronitele (acute i cronice) snt boli ale
trunchiului bronhial sau cilor aerifere ale plmnilor
aprute ca urmare a suprarcirii, rcelii, gripei .a.

Astma bronic , boal infecios-alergic, la

fundamentul creia stau spasmele bronhiolelor
mici. Este caracterizat de crize de sufocare
cu tus ulterioar i secreie a flegmei vscoase,
care de regul, apar spontan, tulburnd capacitatea
de munc.

Pleurezia este, de regul, o boal secund, n mod obinuit se dezvolt

pefonul contagiunii de tuberculoz, n cazul bolilor reumatice, cancerului pulmonar,

n urma traumelor. Pleureziile se mpart n uscate i exsudative.

Parazitozele pulmonare (actinomicoza, echinococoza) se ntlnesc rar. Boala

decurge uneori sub masca diferitor boli ale sistemului de respiraie.
Bolile profesionale se observ la lucrtorii diferitelor profesii (din domeniul
chimiei, industriei spunului) n cazul nerespectrii regulilor igienei
muncii i tehnicii securitii. Decurg, n special sub forma bronitelor acute, pneumoniilor.
Principala msur de profilaxie const n nlturarea cauzelor bolilor.

TOATE ORGANELE PRIN CARE CIRCULA SNGELE I LIMFA

S
I
S
T
E
M
U
L
C
I
R
C
U
L
A
T
O
R

Inima

artere
Arborele vascular

vene

capilare
Funcia ndeplinit : CIRCULAIA
Fenomenele de transport a sngelui i limfei

Inima

Inima este un organ musculos, cavitar,

tetracameral, care pompeay ritmic n
artere sngele pe care l primeste prin vene.
Dei la om cntrete aproximativ 300 g i
are mrimea pumnului unui adult, inima
efectueaz o activitate uria, zilnic
contractndu-se de peste 100000 de ori i
pompnd peste 7200 de l de snge.
Secionnd inima, se constat c este
construit din dou atrii i dou ventricule,
separate complet prin septurile interatrial i
iterventricular. Fiecare atriu comunic cu
ventriculul respectiv prin orificiile atrioventriculare prevzute cu valve, care se
deschid doar intr-un anumit sens, spre
venticule: stng (biscupid) i drept
(triscupid).

Artere

Vase sangvine ce duc

sangele de la inima la organe
si tesuturi. Arterele sunt tuburi
flexibile cu pereti grosi.
Diametrul lor se micsoreaza
pe masura ce ele se
departeaza de inima si se
subdivid; ansamblul constituie
arborele arterial. Ultimele lor
ramificatii sunt arteriolele,
care alimenteaza vasele
capilare. Printre arterele

Vene

Venele sunt vasele sangvine care

transport sngele spre inim.
Majoritatea venelor transport snge
dezoxigenat; excepie sunt venele
pulmonare i vena ombilical. Ele
difer de artere i prin structur i prin
funcii; de exemplu, arterele sunt cu
mai muli muchi. Venele posed
valve ce mpiedic ntoarcerea
sngelui.

Capilare
Capilarele sunt cele mai mici vase
sangvine din sistemul circulator. Avnd
grosimea de o singur celul, ele
realizeaz schimbul de substane dintre
snge i esuturi. n diametru au circa 5-10
m. Contactul dintre capilare i vene sau
artere nu se face direct, ci prin intermediul
venulelor (ntre vene i capilare) i a
arteriolelor (ntre artere i capilare).

MEDIUL INTERN

Sngele
Circul n vase limfatice unde se filtreaz din lichid interstiial- conine
limfocite si multe lipide

Limfa
Lichidul interstiial
Lichid intercelular(mediu extracelular) fr celule i puine proteine

Sangele

Proprieti

Compoziie

Funcii

- Varietate de esut conjunctiv , 8% din greutatea corpului

Sngele

5 litri pentru un organism de 70Kg

stagnant 2 l
circulant 3 l

Proprieti fizice
Culoare : rosie
Densitate : 1055
Ph :

7,35

Temp. :

36 40 grade C

Compoziia sngelui
Ap 91,5%
Albumine 55%

Plasm

Proteine 7%

Globuline 38%
Fibrinogen 7%

55%

Electrolii 1,5%

Eritrocite
Elemente figurate

Leucocite

45%
Hematocritul

Trombocite

ERITROCITELE 4,5 5 milioane mm

-celule fr nucleu

Se formeaz n maduva osoas rosie hematogen a oaselor

Form discoidal , conin hemoglobin

Hem Fe 2+
Protein - globin
Orice abatere
semnificativ

Poliglobulie

determin :
Anemie
Numr constant datorit echilibrului ntre eritropoiez i hemoliz

Leucocitele (4 8 mii/mm 3 ) , celule nucleate mobile formate in maduva hematogen

Polinucleare (granulocite) cu rol n diapedez i fagocitoz

Rol imunitar

Neutrofile 65%-rol in fagocitoza

Acidofile 2-4%-rol in reactii alergice

Bazofile

Mononucleare

Monocite 7% -fagocitoza
Limfocite 25%- anticorpi

1% -rol in inflamatie

Trombocitele plachetele sanguine rol fiziologic n hemostaz

150 - 300 mii/mm 3; fragmente celulare cu origine
in maduva hematogena

Funciile sngelui
Transportul apei i substanelor nutritive
Transportul substanelor de excreie
Transportul gazelor respiratorii oxigen , dioxid de carbon
Echilibru hidroelectrolitic
Functie de aprare

Termoreglare
Funcie hemostatic
Transfuzia si grupele sanguine
Determinarea grupei sanguine

Hemostaza
a) Timpul vasculo-plachetar (2-4min)
b) Timpul plasmatic coagularea (4 8 min)
Protrombina

Ca ++

Trombina

K
Tromboplastina

Fibrinogen

Intevin factori plasmatici , tisulari , trombocitari

c) Timpul trombodinamic (2 24 h)
Retracia cheagului

Fibrinoliza
ndeprtarea cheagului

Fibrin insolubil

Anticorpi

Sistemul excretor
Sistemul urinar este alcatuit din doi rinichi si
cai urinare intrarenale(calice mici,calice
mari,pelvis renal)si
extrarenale:uretere,vezica urinara,uretra.
Rinichii au ca functie principala mentinerea
homeostaziei extracelulare.Aceasta se
realizeaza prin formarea urinii,care este o
plasma filtrata.
In procesul formarii urinii,rinichi regleaza:
-volumul plasmei sangvine;
-concentratia deseurilor din sange;
-concentratia electrolitilor;

RINICHII
Sunt organe pereche,situate retroperitoneal,de o
parte si de alta a coloanei vertebrale lombare,in loja
renala.
Rinichiul drept este situat putin mai jos decat cel
stang,datorita marimii spatiului ocupat de ficat.
Fiecare rinichi prezinta un invelis alcatuit din trei
straturi: intern,fibros,mijlociu,alcatuit din tesutul
adipos si extern,care suspenda rinichiul de peritoneu
si de peretele abdominal.

RINICHII

Parenchimul renal prezinta,in sectiune,doua

zone:
a) Zona corticala este formata din glomeruli,tubi
uriniferi si vase de sange.
b) Zona medulara este alcatuita din 8-15
piramide renale(Malpighi),separate prin septuri
renale.Fiecare piramida renala este orientata
cu baza spre periferie,varful constituind papila
renala.
Papilele renale se deschid in calicele mici,care
se unesc,formand calicele mari.Calicele mari
se deschid in pelvisul renal.Aceasta se
continua cu ureterul.O piramida Malpighi,cu o

RINICHII
Nefronul este alcatuit din capsula
glomerulara,tub contort proximal,ansa
Henle(cu 2 ramuri,descendenta si
ascendenta) si tub contort distal.

Rinichii-structura

Vascularizatia renala
Sangele arterial ajunge in rinichi prin artera renala
care,odata patrunsa in rinichi prin hilul renal,se imparte
in artere interlobare,care trec prin piramide
renale.Arterele interlobare se ramifica in artere arcuate
la nivelul zonei de granita dintre zona corticala si cea
medulara.Din arterele arcuate se desprind numeroase
artere interlobulare ,care iriga cortexul renal,si se
impart in arteriole aferente .Fiecare artera aferenta
patrunde intr-un glomerul.Sangele care ramane in
glomerul este colectat de arteriola eferenta ,care
dreneaza sangele in capilarele peritubulare.
Sangele din capilarele peritubulare este colectat de vene
dispuse in paralel cu arterele.De la nefroni,sangele trece
in venele interlobulare,apoi in cele arcuate si
interlobare.Acestea din urma parasesc rinichiul prin hil

RINICHII
Inervatia renala este vegetativa,fiind asigurata
preponderent de fibrele simpatice din plexul
renal,situat in hilul renal.
Nefronul reprezinta unitatea structurala si functionala
a rinichiului.Fiecare rinichi contine peste un milion de
nefroni.Este alcatuit din:
1. capsula glomerulara -situata in cortexul
renal,inconjuara glomerulul cu care formeaza
corpusculul renal.
2.tub urinifer cu urmatoarele potiuni:
-tub contort proximal situat in cortexul
renal,dreneaza filtratul glomerular din capsula
glomerulara.
-ansa Henle colecteaza fluidul din tubul contort

Nefronii
Nefronii se clasifica dupa pozitia in rinichi
si dupa lungimea anselor Henle in:
-nefroni juxtamedulari,care au capsula
in profunzimea zonei corticale renale si a
caror ansa patrunde adanc in zona
medulara.
-nefroni corticali,care au capsula in
zona externa a corticalei si a caror ansa
este mai scurta.

Formarea urinii- 1.Ultrafiltrarea

glomerulara
Este procesul de trecere a plasmei sangvine prin
membrana filtranta glomerulara,in cavitatea
capsulara.Membrana filtranta este subtire si
selectiva,permite trecerea doar a unor constituenti si
blocheaza trecerea altora.Astfel ,in ultrafiltratul
glomerular-urina primara-nu trec proteinele.
Factorul principal al filtrarii este presiunea hidrostatica
din capilarele glomerulare.
Cantitatea de urina primara care se formeaza in 24h
este 170-180l.
Urina primara din cavitatea capsulei Bowman trece in
tubul uriniferic,unde sufera procese de reabsorbtie si
secretie tubulara.

Mecanismul formarii urinei

2.Reabsorbtia tubulara
Consta in trecerea apei si a altor substante din urina
primara inapoi in sange si are drept rezultat formarea
urinii secundare sau definitive.
Reabsorbtia apei si a altor molecule in sange are loc la
nivelul tubului contort proximal si se realizeaza prin
diverse mesanisme:
-transport activ impotriva gradientilor de
concentratie:Na,K,si unele vitamine (B12,C),glucoza,unii
aminoacizi,acidul uric,fosfatii anorganici,sulfatii.
-transport pasiv,in sensul gradientilor de
concentratie:Cl,uree,apa.

3.Secretia tubulara
Se desfasoara la nivelul tubului contort distal si
proximal si consta in transportul substantelor din
sange in lumenul tubului urinifer prin mecanisme
diferite de cele ale ultrafiltrarii glomerulare.
Rolul acestui proces este acela de a elimina
substantele care pot fi toxice organismului cat si
pe cele in exces.Se desfasoara prin mecanisme
active si pasive.

Reglarea activitatii renale

Se face prin mecanisme nervoase si umorale.
Reglarea RFG consta in reglarea diametrului arteriolelor
aferente.
Reglarea umorala se realizeaza la nivelul tubilor
uriniferi,prin intermediul mai multor hormoni:
-hormonul antidiuretic(ADH)
-aldosteronul
-parathormonul
-hormonii tiroidieni

Aparatul juxtaglomerular

Caile urinare
Sunt formatiuni membranoase tubulare,care se insera pe
papilele renale.
Pelvisul renal rezulta din unirea celor 3 calice
mari.Prezinta 2 portiuni:intrarenala si extrarenala.
Ureterele sunt organe tubulare care fac legatura intre
bazinet si vezica urinara.Peretele ureterelor este alcatuit
din 3 straturi: intern;median;extern.
Vezica urinara organ cavitar, in care se acumuleaza
urina,este situata posterior simfizei pubiene si anterior
rectorului.Peretele vezicii urinare este alcatuit din 4 tunici:
-mucoasa
-seroasa
-submucoasa
-musculara

Uretra
Este un conduct prin care urina este eliminata
din vezica urinara la exterior.
Uretra prezinta doua sfinctere:
-intern, situat superior,format din fibre
musculare netede,ce alcatuiesc si
musculatura vezicii urinare.Nu este controlat
voluntar.
-extern,inferior,alcatuit din fibre
striate,controlate voluntar.

Mictiunea
Este actul fiziologic de eliminare a urinei din vezica
urinara.Se efectueaza in mod reflex.Urina finala ajunge
prin tubii colectori la nivelul papilelor,se aduna in calice
si pelvis,iar de aici ,prin miscari peristaltice,este
transportata in lungul ureterului pana la vezica urinara.
Din uretere,urina este eliminata in jeturi in vezica urinara
si datorita sfincterelor uretrale este impiedicata
eliminarea continua a urinei la exterior.
Factorii favorizanti ai mictiunii sunt:contractiile musculare
abdominale si ale diafragmei care produc cresterea
presiunii intraabdominala si comprimarea vezicii.
Reflexul medular al mictiunii se afla sub controlul unor
centri nervosi superoi din diencefal si din scoarta
cerebrala,cu rol excitator sau inhibitor.

EXCREIA

EXCREIA

Procesul de eliminare a substanelor

nefolositoare sau n exces din
organism.

Procesul de excreie se face prin:

PIELE - transpiraia;
PLMNI- eliminarea dioxodului de carbon
SISTEMUL DIGESTIV - defecaia;
SISTEMUL EXCRETOR - urina.

SISTEMULUI EXCRETOR-LOCALIZARE
SISTEMUL
EXCRETOR ESTE
LOCALIZAT N
CAVITATEA
ABDOMINAL, SUB
DIAFRAGM, DE-O
PARTE I DE ALTA
A COLOANEI
VERTEBRALE.

VEDERE POSTERIOAR

ANATOMIA SISTEMULUI EXCRETOR

RINICHI
CI URINARE:
-PELVIS RENAL
-2 URETERE
-VEZIC URINAR
-URETR

RINICHII

,,RINICHIUL ESTE CEL MAI

ELEGANT ORGAN AL
CORPULUI
VESALIUS

 Sunt organe pereche

Au forma bobului de
fasole
Culoare roie-cafenie
Prezint dou fee:
-anterioar
-posterioar

Dou margini:
-convex
-concav
Doi poli:
-superior
-inferior

RINICHIUL-SECIUNE
LONGITUDINAL

UNITATEA STRUCTURAL I
FUNCTIONAL A RINICHIULUI
ESTE NEFRONUL

NEFRONUL

 PELVISUL RENAL
- CAVITATE N FORM DE
PLNIE

URETRELE

- CONDUCTE LUNGI DE 30CM, SE

DESCHID N VEZICA URINAR.

VEZICA URINAR
- ORGAN CAVITAR CU O
CAPACITATE DE 300-350ML;
- DEPOZITEAZ URINA;

URETRA
-CANALUL DE EVACUARE A URINEI N
MEDIUL EXTERN.