DUE

Curs 7
12.04.2013

Institutii ale UE
Dezvoltare despre institutii in regulamente.
In tratatele constitutive versiunea consolidata: art. 223-243 TFUE si art. 13-19 TUE.
Institutiile sunt calificate ca atare si enumerate chair in art. 13. Si conform acestui articol
sunt in numar de 7:
- Parlamentul
- Consiliul European
- Consiliul
- Comisia
- Curtea de justitie
- Curtea de conturi
- Banca central europeana.
Mai exista si alte institutii: Banca central europeana: institutie cu persoalitate juridica
proprie creata ulterior.
Exista multe oficii, organe cu caracter auxiliar: Comitetul economic si social, comitetul regiunilor,
comitetul reprezentantilor permanenti.

Principiile care guverneaza activitatea institutiilor

Subiect de examen
Pot fi identificate mai multe. :

1. Autonomiei de vointa/functionale: consta/ presupune 2 aspecte:

-

Acesta autonomie de vointa semnifica posibilitatea institutiilor de a-si adopta propriile

regulamente de organizare si functionare
- Se refera la competenta acestora de a-si numi proprii functionari.
Autonomia nu trebuie confundata cu personalitatea juridica. Niciuna din institutiile UE nu
au personalitate juridica in afara Bancii Centrala Europene si Banca Europeana de investitii. Nu
au personalitate pt ca institutiile UE nu participa in nume propriu in raporturile juridice pe care le
stabilesc cu tertii, ci participa in numele UE, pe care o reprezinta in baza mandatului dat de catre
statele membre prin intermediul tratatelor institutive si modificatoare. Spre exemplu: Cand UE
incheia un acord extern o face prin: Comisia negociaza incheierea, Consiliul se pronunta, si e
incheiat de UE ca atare , ca organizatie internationala.

2. Principiul atribuirii de competente.

Care presupune faptul ca istitutiile UE duc la indeplinire numai acele atributii stabilite in
mod expres de tratate , nu si atributii implicite sau deduse. Principiul e o consecinta fireasca
datorita faptului ca are o competenta delimitata clar de tratate.
3. Este principiul echilibrului institutional. Care reuneste 2 componente, 2 aspecte:
- Separarii puterilor intre institutiile UE, problema similara separatiei puterilor in stat:
puterea executiva exercitata independent de puterea legislativa, si ambele sunt separate
de puterea judecatoreasca. Exista echilibru. Nu exista ierarhie.
La nivelul UE consecinta separatiei puterilor consta in faptul ca institutiile nu pot delega,
transfera atributii sau competente altor institutii fie ale UE, fie extracomunitare. Si
totodata nu pot accepta aceste atributii. In egala masura institutile UE nu trebuie sa
obstructioneze prin activitatea desfasurata activitatea unei alte institutii.

DUE
Curs 7

Page 1

Este componenta cooperarii sau colaborarii. Intre institutiile ce reprezinta puterile UE.
Intrucat separarea puterilor nu exclude ci dimpotriva presupune colaborarea intre institutii.
In concret exemplu de colaborare: procedura legislativa ordinara, care este un foarte bun
exemplu de coperare intre Consiliu si Parlamentul European care exercita impreuna puterea
legislativa, si un exemplu de cooperare cu Comisia care face propunerea. Si alte organisme care
ajuta comisia strangand informatii.
Un alt exemplu: adoptarea bugetului UE. Proiectul de buget este eleborat de Comisie ce
cunoaste cel mai bine nevoile. E inaintat Parlamentului si Consiliului care trebuie sa se puna de
acord asupra formei finale si sa il adopte. O data pus in aplicare, e veriifcat de Curtea de conturi.
Si daca apar litigii e de competenta Curtii Justitie a UE. E un sistem, un ansamblu, au anumite
atributii ce tind spre un scop comun. Duc la atingerea obiectivului UE.
- Organizare
- Functionare
- Atribuutii.
2 subiecte din institutii: exemplu: organizarea si functionarea Comisiei. Atributii ale Consiliului
European, Comparatie intre Consiliu si Consiliul European. Subiect din Curtea de Justitie.

Consiliul European
Sediul principal al materiei: art. 15: TUE si art. 235 si 236 din TFUE.
Delimitari conceptuale: nu il confundam cu Consiliul Europei.
Consiliul Europei: organizatie internationala distincta in 1949: toate statele membre sunt
si membre ale acestuia. E organizatia in cadrul careia functioneaza CEDO, in cadrul careia s-a
adoptat Conventia Europeana a Drepturilor Omului.
Nu confundam cu Consilul: apartin aceleaisi organizatii, al UE. Se asemana prin faptul ca
sunt institutii ale UE. Se deosebesc:
- Sub aspectul aparitiei: Consiliul a aparut pe cale conventionala prin cele 3 tratate
constitutive: Consilliul Special de ministri(CECO), Consiliu(CEE) si Consiliul (CEEA). Au
fuzionat. Prin tratatul de la Maastricht: Consiliul UE. Dupa Lisabona: Consiliul.
Consiliul European nu a aparut pe cale conventionala ci pe cale neconventionala Prin
intalnirile la varf ale sefilor de stat si de Guvern. Adica a aparut ca o institutie de facto. Se
intalneau periodic. Si au inceput sa discute si chestiuni legate de constituirea constructiei
comunitare. Oficializata prin Actul Unic European. Si detaliat rolul abia prin Tratatul de la
Maastricht. Ca institutie e consacrata prin Tratatul de la Lisabona la art. 13 TUE.
- Al doilea criteriu este cel al componentei: astfel in timp ce Consiliul este format din
Ministri afacerilor externe, sau ministri de resor ai statelor membre, in functie de problema
aflata pe ordinea de zi si de configuratia stabilita, Consiliul European este alcatuit din sefii
de stat si / sau de Guvern ai statelor membre. Asa cum vom vedea, in Consiliul European
nu merge prim ministrul cu seful de stat. Un singur reprezentant merge in Consiliul
European. De regula e seful de stat in situatia republicilor. Exceptii: Anglia: merge primul
ministru pt ca e monarhie. Si Germania la fel. La noi ar trebui sa mearga Presedintele pt ca
suntem republica.
- Criteriul atributiilor: retinem ca Consiliul European indeplineste preponderant atributii de
natura politica, Consiliul este legislativul UE, putere pe care o imparte cu Parlamentul
European in prezent.
Consiliul European: aparitie, componenta, atributiile, modalitatea de functionare.
DUE
Curs 7

Page 2

1. Aparite: cale neconventionala. In evolutia sa a inregistrat 3 mari etape. Cum au fost

identificate de doctrinari. Pot fi mai muLte sau mai putine.
1964-1967: sefii de state si de guverne cu prilejul reuniunilor au analizat doar cu
caracter intamplator si probleme care vizau Constructia comunitara, dezvolatarea ei.
1969-1974: asemenea probleme au fost inscrise distinct pe agenda intalnirilor. Si se
discutau in mod curent la fiecare intalnire.
1975-2009 pana la Tratatul de la Lisabona: este perioada in care Consiliul European
cunoste o dezvoltare deosebita in sensul ca dobandeste incepand cu anul 1977 prerogative
privind deblocarea procesului legislativ la nivelul comunitatilor europene, prerogative ce se
alatura celor de natura politica, apoi existenta Consiliului European este consacrata conventional
prin Actul Unic European. Apoi prin Tratatul de la Maastricht, care cuprinde norme vizand rolul
Consiliului European, raporturile acestuia cu Parlamentul European, exercitarea presedentiei, etc.
Prin tratatul de la Lisabona devine institutie si e reglementat ca atare.
2. Componenta:
Este format din sefii de stat si / sau de guvern ai statelor membre, Presedintele sau si
Presedintele Comisiei cu participarea Inaltului Reprezentant al UE pentru afaceri externe si
politica de securitate. Acesta e unul dintre cei 14 vicepresedinti ai comisiei.
Mediatroul European. Subiect de examen. La seminar.
Presedintele Consiliului European: este ales cu majoritate calificata pentru un
mandate de 2 ani si jumatate cu posibilitatea reinoirii o singura data si nu poate exercita un
mandat national. (nu e nici sef de stat sau guvern si nici nu poate ocupa alta functie. E o
persoana independent care se ocupa de functionarea Herman Van Rompuy pana in 2014.
Atributii: prezidarea lucrarilor CE, asigurarea pregatirii si a continuitatii lucrarilor,
facilitarea coeziunii si a consensului in cadrul Consiliului European, prezentarea unui raport dupa
fiecare reuniune, reprezentarea UE in plan extern pt problemele de politica externa si securitate
comuna fara a aduce atingere atributiilor Inaltului Reprezentant, etc.
Tratatul permite mai multor persoane sa reprezinte UE: presedintele Consiliului European,
presedintele Comisie, Inaltul Reprezentant (Vicepresedinte Comisie).
3. Atributii ale Consiliului European: instituita ofera UE impulsurile necesare
dezvoltarii acesteia si ii defineste orientarile si prioritatile politice generale. Se discuta si
iau decizii cu privire la modul in care va actiona UE pe termen mediu, lung, scurt: ex:
masuri pt combaterea incalzirii globale, sa fie la nivelul UE restrictii mai mari la aderare:
unde ne indreptam, ce ar merita mai bine finantat.
4. Modul de functionare: se reuneste de 2 ori pe semestru la convocarea presedintelui
dar se poate reuni si intr-o sesiune extraordinara tot la convocarea presedintelui. Air
membrii se pronunta intotdeauna prin consens cu exceptia cazului in care tratatele impun
altfel: adica prin unanimitate.

Consiliul
Sediul materiei: este art. 16 TUE si art. 237-243 TFUE
1. Componenta: alcatuit din 27 de membri, cate unul pentru fiecare stat in parte care
poate fi ministru de externe sau un ministru de resort (agriculturii, sport). Componenta e
variabila, putand imbraca 10 configuratii in functie de ordinea de zi. Astfel se poate
intruni Consiliul afaceri generale: intotdeauna alcatuit din ministri de afaceri externe.
Prezidat de Inaltul reprezentant al UE intotdeauna. Celelalte sunt de specialitate: daca
tine de agricultura: ministru din fiecare stat membru ce are in portofoliu teme. Ex: energie.
DUE
Curs 7

Page 3

Indifernt ca hotararea consiliului e adoptata intr-o configuratie sau alta au acceasi putere.
Ei reprezinta statele membre.
Acesti ministri se intalnesc in sedinta publica, atunci cand voteaza un proiect de act
legislativ, motiv pt care sesiunea este divizata in 2 parti: una publica dedicata deliberarilor
privind actele legislative si alta parte ce nu e deschisa publicului si e dedicate activitatilor fara
caracter legislativ votului???

2. Functionarea:
Ridica 3 probleme

Presedentie:

Aceasta este exercitata de catre reprezentantii statelor membre dupa un sistem de rotatie
egal pentru o perioada de 6 luni. Pentru toate configuratiile consiliului cu exceptia consiliului
afaceri generale despre care e prezidat intotdeuna de Inaltul Reprezentant al UE. In prezent din
ianuarie pana in iulie e exercitata de Iralanda. Apoi Lituania. Noi vom urma in 2019.
Troika: se refera la colaborarea ce trebuie sa existe intre cei ce exercita presedentia in
ultimele 6 luni, cei din prezent si cei ce vor exercita presedentia in urmatoarele 6 luni. Trebuie sa
existe continuitate. Pt ca presedentia se schimba din 6 in 6 luni, in virtutea cooperarii
interinstitutionale si intrainstitutionala: statele membre sa aibe o viziune armonioasa, sa se
inteleaga.
De ce avem nevoie de presedinte: pregateste si conduce lucrarile consiliului, stabileste
calendarul presedentiei, ordinea de zi pt fiecare reuniune, etc.
Problema modalitatii de vot in Consiliu: cand se voteaza o directiva/regulament: in
consiliu statele au un numar inegal de voturi alocate prin tratate in functe de marime:
Franta si Germania: 29 de voturi, Malta: 3, Romania (a 7 a ca marime) are 14 voturi,
Bulgaria are 10 voturi.
Toate voturile: 345. Pt a se intruni majoritatea calificata cel putin 255 voturi. Majoritatea
calificata e regula privind adoptarea deciziilor in Consiliu pe majoritatea domeniilor: proiect de
regulament in matereia agriculturii. Intra in majoritate: cand se va pronunta va decide prin
majoritate calificata. Daca il aproba si Parlamentul European va deveni drept pozitiv.
O cerinta: aceste voturi sa reprezinte cel putin 62 % din populatia UE: sa provina de la
state membre care au cel putin 62% din populatia UE. Se prezuma indeplinita. Se verifica numai
daca se cere acest lucru, daca cere unul sau mai multe state membre. Dateaza de la
Compromisul de la Ioanina. Consecinta e ca poate fi anulat.
De la 1 noiembrie2014 sistemul se poate modifica. Tratatul permite modificarea. In
principiu modificarea se va produce: cu o perioada de tranzitie. Prima ipoteza. In cazul in care
Consiliu nu hotaraste la propunerea Comisiei sau la propunerea Inaltului Reprezentant,
majorotatea calificata ca fi de cel putin 72% din membrii consiliului care sa reprezinte state
membre ce reunesc cel putin 65% din populatia UE. A doua ipoteza: Consiliul hotaraste la
propunerea Comisiei sau a Inaltului Reprezentant: majoritatea calificata va fi de cel putin 55 %
din membri Consiliului care sa reprezinte state membre ce reunesc cel putin 65% din populatia
UE. Pentru aceasta ultima situatie, minoritatea de blocaj va fi compusa dintr-un numar de state
ce reunesc cel putin 35% din populatia UE plus inca un vot/ membru ca sa nu se implineasca
pragul de 65 %. Daca nu e intruneste majoritatea de blocaj decizia se adopta in mod valabil.
Este prevazuta o perioada de tranzitie pana la 31 martie 2017 in care exista posibilitatea
ca un stat membru sa solicite aplicarea sistemului de vot existent. Adica acea cu 255 si cu 62%
din populatie.
-

DUE
Curs 7

Page 4

Se mai iau hotarari si prin unanimitate: foarte putine domenii: toate statele membre au
un drept de veto. Abtinerea nu impiedica unanimitatea.
Exemple de domenii cu unanimitate: aderarea de noi state membre, suspendarea
dreptului de vot al unui stat membru. E vorba de chestiuni importante. Unele dau dovada de
aplicare a principiul simetriei, daca te accepta prin unanimitate e normal ca sa iti suspende
dreptul de vot tot prin unanimitate
- Problema organelor auxiliare ce ajuta Consiliul in hotararile lui.
Primul mentionat:
1. Secretariatul general: aflat sub conducerea unui secretar general care asigura buna
functionare a Consiliului. Printre atributiile secretarului se numara: semnarea textului
actelor adoptate. Asigurarea publicarii acestora. Indeplinirea sarcinii de depozitare. Etc.
Sub aspectul atributiilor de secretariat: secretariatul transmite membrilor Consiliului
cererile de includere a punctelor pe ordinea de zi. Elibereaza premise pentru accesul la
reuniunile consiliului, elaboreaza lunar o sinteza a actelor adoptate in procedura scrisa,
etc.
2. COREPER: fiecare stat are un birou de reprezentare permanenta la Bruxelles. Format
din diplomati si/sau persoane din minister. Sefii acestor birouri /delegatii se reunesc o
data pe saptamana in cadrul comitetului reprezentatilor permanenti. Totodata
propunerile, documentele supuse spre dezbatere si deciziile Consiliului sunt pregatite
de COREPER cu ajutorul unor comitete formate din echipe de specialisti din ministerele
nationale. Pentru ca sunt foarte multe organe auxiliare, comitete, comisi si alte
diviziuni, in doctrina s-a semnalat un fenomen negativ: fenomen al comitologiei.
Foarte multi functionari. Rolul principal e de a examina punctele inscrise pe ordinea de
zi a Consiliului si de a formula sugestii, de a prezenta solutii, optiuni, orientari. (pe baza
unor date statistice si informatiilor). In mod nomal formeaza propuneri pertinente.
Presedentia COREPER e asigurata de reprezentatul permanent al statului ce detine si
presedentia Consiliului.
3. Alte organe auxiliare sunt: Comitetul special pt agricultura, Comitetul pentru vize,
Comitetul regiunilor, Comitetul economic si social, etc.

3. Atributiile Consiliului:
Consiliul exercita impreuna cu Parlamentul European functia legislativa si functia bugetara.
De asemenea coordoneaza politicile economice si sociale ale statelor membre in interiorul zonei
euro. Stabileste salariile, indemnizatiile si pensiile preseditelui Consiliului European, presedintelui
Comisiei, Inaltului Reprezentant, membrilor Comisiei, ale judecatorilor si grefierilor Cutii de
justitie a UE, ale propriului sau secretar general, secretarul general al Consiliului, si indemnizatiile
care tin loc remuneratiilor.

Comisia.

DUE
Curs 7

Page 5