DUE

Curs 5
29.03.2013

Izvoarele dreptului Uniunii Europene

De regula prin izvor inteleg sursa de drept, sau chair si norma ca atare, dar trebuie sa tin
cont si de emitent, in functie de care ne dam seama si de forta juridica a normei.
Ordine juridica: nu tot dreptul pozitiv. Inteleg doar acel ansamblu de norme care
guverneaza raporturile juridice de orice tip ar fi acestea ale UE cu alte subiecte de drept.
Clasificare
Principalele categorii de izvoare
Toate protocoalele si declaratiile anexate tratetlor au aceeasi valoare cu tratatele sub
aspectul fortei juridice constituind toto drept primar. De exemplu: Carta drepturilor fundamentale
a UE e anexata la tratatul privind functionarea UE, e considerate ca facand partedin tratta si e tot
izvor primar. De regula tratatele contin un preambul care e foarte important pt interpretarea ei :
scopul.cuprinde si norme institutionale, si deasemenea norme de drept material, de substanta,
de exemplu libera circulatie a normeleo, norme de ratificare, de intrare in vigoare, etc.
Tratatele instituind comunitatile europene fixeaza regulile esentiale caret rebuie
respectate de legiutorul UE (Consiliul si Parlamentul) in eleborarea dreptului derivat. Mai
mentionam ca tratatele sunt obligatorii pt statele membre, resortisantii acestora, persoane fizice
sau juridice, obligatorii si pt UE pe care a u creat-o si pt institutiile UE, motiv pt care nu pot face
obiectul controlului de legalitate de catre Curtea de Justitie a UE. Trattele sunt creatia statelor
membre.
O actiune introdusa de un stat ce nu mai agreaza o nomra nu li se pot admite cererea. Nu
se poate cere judecatorului national sa trimita presedintelui CJUE o intrebare cu privire daca o
norma dintr-un tratat e legala. Pot respinge pt ca intrebarea nu face obiectulvadita
necompetenta.
Tratatele se bucura de autonomie, cele institutive. Fiecare cprinde un corp de reguli
distinct si fiecare isi gaseste reglementarea in domeniul sau. Exista legaturi (cele 3 trattae) 2
tratate azi alcatuiesc un corp de norme uniforme. In lipsa unor norme din EURATOM se poat
aplica din TCE norme ca drept comun. Nu pot exista norme care sa contravina unor principii
fundamentale ce se regasesc in Tratatul de fiunctionare a UE.
Izvoarele derivate: dreptul derivat se mai numeste drept secundar. Art. 288 TfUE:
institutiile pot adopta o serie de norme. Actele adoptate de institutii se numesc:
1. Regulamente
2. Directiva
3. Decizie
4. Recomandare
5. Aviz
Caracteristi ale fiecarora pt a vedea cum le aplic in dreptul intern.
1. Regulamente: deduc urmatoarele caracteristici
Sunt similare legii din dreptul intern: au un grad de abstractizare, de generalizare, etc.
Se regelemnteaza materii generale, cele mai impotante, ex: regulamente adoptate pt a
faccilita cooperarea dintre statele membre, in dreptul familiei, in dreptul contractelor, etc.

DUE
Curs 5

Page 1

Sunt obligatorii pt toate statele membre atat in ceea ce priveste scopul final care trebuie
atins cat si forma si mijloacele necesare pt atingerea acestui scop.
Ex: subventii pt micii fermieri. Adopt o lege cu toate detaliile. Scopul e de a acorda
subventii. Forma e legea, in speta regulamentul. Mijloacele sunt detaliate in lege. Legea cuprinde
toto ce am nevoie gasesc in lege. E posibil sa mai fie nevoie sa mai adopt un regulament care sa
detalieze primul regulament dar tot caracter abstract si general are.
Pot sa ma folosesc de el in fata institutiilor, in fata legii. Si invers, adica si statul il poate
opune.
Regulamentul este direct si imediat aplicabil.
Aplicabilitatea directa inseamna ca regulamentul nu necesita transpunere in dreptul intern
sau vreo alta forma de preluare ci se aplica in dreptul intern ca atare, ca norma a Uniiunii
Europene.
Nu am nevoie de o lege de ratificare. Pot sa folosesc direct regulamentul.
Nu confundam regulamentele ca norme ale UE ce regulamentul institutiilor, ce au forta
interinstitutionala. Nu pot fi invocate in principiu de particulari. Nu sunt acte legislative.
2. Directivele: spre deosebire de regulamente sunt obligatorii doar pt statele membre
carora li se adreseaza. Si doar cu privire la scopul final de atins, forma si mijloacele
fiind lasate la aprecierea statelor membre.
Destinatarii sunt indicati, directivele fiind in principiu individuale. Dar multe se adreseaza
tuturor statelor membre. Directivele sunt instrumente de armonizare a legislatiilor statelor
membre. De aceea se adreseaza de multe ori tuturor: ca sa fie o reglementare uniforma si
coerenta.
Directiva stabileste obiectivul pe care sa il ating, dar lasa statul membru sa hotarasca cum
pun in miscare, si ce mijloace folosesc: ex: pachetele de tigari cu pozele ingrozitoare. Statul
membru hotaraste ce adopta: lege, hotarare, ordonanta. Ma gandesc care e cel ami efficient.
Toto eu determin care va fi mesajul. Nu inseamna ca mijloacele pot fi oricum: ci a fie eficiente, sa
isi atinga scopul.
O alta caracteristica a directivei deosebit de importanta e ca directiva nu e direct
aplicabila niciodata. Adica are intotdeauna nevoie de transpunere, de preluare in dreptul intern.
Transpunerea este obligaatorie pt toti destinatarii directive. Daca acestia nu transpun diresctiva
in termenul acordat fie o transpun incorect, dupa expirarea termenului se poate declasa
impotriva statului membru respective procedura de infringement. Tradusa ca actiune de
netranspunere a obligatiei de statele membre. Ex: nu ai transpus directive de a amenaja un loc
de repaos pt pasarile migratore. Te chem la CJUE si pot sa aplic o amenda care e zilnica.
Toate directivele trebuie sa fie transpuse. Daca nu o transpune, un cetatean se poate folosi
de directive netranspusa, o pot invoca. Si asta se numeste efect direct al directivei.

3. Decizia:
Sunt obligatorii doar pentru destinatarii desemnati daca imi indica doar anumite state
membre sau anumiti particulari. Caracteristica asemanatoare directive si diferita de regulament.
Inainte de modificarile Tratatului de Functionare a Uniunii Europene regula era ca decizia era un
act individual, destinatarii fiind unici. Dupa tratatul de la Lisabona regula este ca se adreseaza
tuturor statelor membre mai putin in cazul in care indica doar anumite state membre sau anumiti
particulari, definitia a fost modificata pt ca vechea exceptie a devenit regula: sunt aplicabile pt
toate statele membre cu exceptia situatiei in care se adreseaza anumitor state membre.
Dar e considerat eminamente individuala pt ca se comunica destinatarilor. Simplul fapt ca
intra in vigoare nu e suficient, trebuie sa fie notificata anterior sau ulterior.
DUE
Curs 5

Page 2

Ca si regulamentul spre deosebire de directiva e obligatorie atat in privinta scopului de

atins cat si a formei si mijloacelor. Nici nu necesita transpunere fiind direct aplicabila.
Se asemana cu directive doar pt ca e considerat in continuare un act individual. Prin toate
celelalte elemente.
Toate se publica in Jurnalul oficial al UE in toate cele 23 de limbi oficiale si intra in vigoare
la data prevazuta in cuprinsul lor sau in lipsa la 20 de zile de la publicare. Dar decizia si directive
ca acte individuale trebuie notificate destinatarilor pt a le devein opozabile.
Regulamnetul , decizia si directiva: caracter obligatoriu.
Recomandarea si avizul: nu au forta de constrangere ci au rolul de a orienta conduita
statelor membre. De regula exprima o opinie sau ofera o informative. Se adreseaza statelor
mebre su speranta ca vor respeccta acele recomandari. Parlamentul european, CJ si alte institutii
dau avize.
TEMA: UE poate sa adere la CEDO?

A treia categorie de izvoare o reprezinta normele care provin din acordurile externe
ale comunitatilor europene sau Uniunii europene.
a. Care in afara fatului ca fenereaza obligatii pt ue in plan international se integreaza si in
ordinea juridical a UE concluzie ce deriva din interpretarea articolului 216 din Tratatul privind
functionarea UE, potrivit caruia asemenea acorduri sunt obliatorii pt institutiile Uniunii si pt
statele membre.
b. Actele unilaterale adoptate de organele infiintate prin acordurile externe ale
comunitatilor sau Uniunii europene. Aceste acte nu au nevoie de ratificare sau aprobare pt a lega
partile. Exemple de organe ce pot adopta asemenea acte sunt : consiliul international al Cafelei
din 1975, consiliul international pt Cacao din 1976, etc. Acest tip de acte nu se aplica automat in
ordinea juridical a Uniunii Europene ci sunt reluate prin intermediul regulamentelor si publicate in
anexele acestora.
c. Unele tratate incheiate de statele membre ale Uniunii cu state terte. Curtea de Justitie
nu exclude legarea comunitatilor sau a uniunii dupa caz prin acorduri la care nu sunt parti sau nu
este parte, dar care au fst incheiate de statele membre. Aceasta posibilitate este totusi limitata
la anumite situatii in care se poate considera ca statele pot substitui comunitatile si se refera in
secial in practica, in realitate la acorduri incheiate anterior anului 1958. Spre exemplu acordul
GATT, statele membre erau parti dj la GATT, astfel ca si comunitatea economica europena a
trebuit sa se conformeze normelor Gatt. Organizatia mondiala a comertului este succesoarea
GATT. Ramane in discutie problema daca acordurile incheiate de statele membre ulterior intrarii
in vigoare TCEE adica dupa 1958 in domeniul de competent partajata sau reziduala(exclusiva) a
statelor membre leaga si comunitatile europene.

Izvoarele complementare: sunt considerate asemenea izvoare lato sensu normele ce

rezulta din acordurile incheiate de statele membre in domeniile de competenta nationala daca
aceste acorduri se situeaza in sfera si prelungirea obiectivelor definite de tratat. Putem distinge
3 categorii de izvoare:
1. Conventia: uneori tratatele UE prevad interventia expresa a conventiilor internationale
pt a le completa. Specificitatea acestor conventii care seamana cu cele din dreptul
international se manifesta in special la nivelul elaborarii lor. Initiative apartine de
comun accord Consiliului si Comisiei, negocierea este condusa de experti
guvernamentali cu asistenta Comisiei apoi Proiectul este transmis Consiliului si
Comisiei care isi exprima opinia intr-un aviz formal.
DUE
Curs 5

Page 3

2. Deciziile si acordurile convenite prin reprezentantii guvernelor statelor membre reunite

in cadrul Consiliului, acestea au de fapt natura juridica a unor acte conventionale
interstatale. Ele sunt adoptate in cadrul unor conferinte diplomatice in domenii pe care
Tratatele le-au rezervat statelor, in domenii care nu snt guvernate de tratate sau care
sunt partial acoperite de tratate. Sunt adoptate de regula cu unanimitate.
3. Alcatuita din declaratiile, rezolutiile si luarile de pozitie ale comunitatilor europene sau
dupa caz Uniunii Europene care sunt adoptate de comun acord cu statele membre. Ele
nu presupun vreo procedura de angajament juridic si traduc doar vointa politica a
statelor membre ceea ce le confera numai valoare de orientare a conduitei statelor
membre. Pot fi adoptate de consiliu sub forma unor acte mixte, adica acte ce emana
atat de la Consiliu cat si de la reprezentatii statelor membre sau pot fi adoptate de
catre sefii de stat si de Guvern reunite in cadrul Consiliului Europen.
Nu isi au fundamental in tratatele institutive dar trebuie sa se afele intr-un raport de
compatibilitate cu izvoarele primare si cu cele derivate.

Izvoarele asa-zis nescrise ale dreptului Uniunii Europene:

1. Jurisprudenta Curtii de Justitie a Uniunii Europene: metodele de interpretare utilizate de
CJUE. Se observa o predirectie pt metoda sistematica(intr-un anumit capitol, intr-o
anumita sectiune) si prefer emtoda teleologica(obiectul, scopul regelementarii,
ratiunea care a stat la baza adoptarii unei norme: prembulul ne ajuta) . in privinta
jurisprudentei nu putem vorbi la nivelul UE de existenta unui sistem al precedentului
judiciar.(hotararea nu are efecte erga omnes, doar in litigiu, sunt opozabile erga omnes
doar ca simplu fapt juridic). Vorbim de o autoritate de lucru intepretat a hotararii CJUE.
Ex: am o hotarare ca taxa de poluare este un impozit discriminatoriu. Respectiva
hotarare e suficienta pt un judecator national pt a aplica acesta solutie in litigiile cu
acel obiect. Este adevarat ca principiul se aplic acauzelor analoage. Nu in cauzele cu
situatii de fapt asemanatoare. Daca eu consider ca cei de la curte si-au schimbat
jurisprudenta sau ca se aseamna cu cauza mea: adresez intrebare Curtii: curtea poate
sa isi schimbe jurisprudenta.
Autoritatea de lucru interpretat funtioneaza in mai mare masura fata de judecatorii
nationali, si nu fata de curte, pt ca daca intervin elemnte obiective se poate schimba
jurisprudenta. Nu e considerata izvor de drept strict sensu: pt ca nu e legiutor, doar
aplica normele emise de legiutor. Atunci e incorect sa spui ca e izvor de drept. Ci e un
izvor lato sensu: doar in privinta metodelor de interpretare si in privinta autoritatii de
lucru interpretat.
CJUE: criticata pt ca a aplica pricipii si a lamurit niste problem in absenta unor norme.
s-au depasit metodele de interpretare din arbitrajul international in virtutea specificului
UE de a fi o organizatie internationala de integrare ceea ce presupune aplicarea
uniforma si eficienta a dreptului UE de toate statele membre.
2. Principiile generale de drept: 2 categorii:
- Cu caracter fundamental cum este principiul securitatii juridice, principiul dreptului
la aparare, principiul egalitatii, principiul proportionalitatii (UE cand adopta masuri
nu poate depasi limita daca masuri mai putin restrictive conduc la atingerea
scopului).
- Cu caracter tehnic: au doar valoare supletiva, ajutatoare. Ex: principiul
responsabilitatii extracontractuale a comunitatilor sau a Uniunii dupa caz, principiul
retragerii retroactive actelor ilegale, principiul neplatii zilelor d egreva, priincipiul
distinctive care trebuie sa opereze intre impozite taxe si redevente, etc.
DUE
Curs 5

Page 4

Mai sunt autori care incul in aceasta categorie doctrina ca instrument ajutator in
interpretarea normelor iar in ceea ce priveste cutuma care la nivelul DIP are rol de izvor de drept,
la nivelul UE cutuma nu e izvor de drept, se reduce la simple practice institutionale.
Ca si ierarhie in varful piramidei: izvoarele primare, pe palierul 2: principiile generale ale
dreptului, ce rezulta sau sunt consecrate in 1, dedesubt sunt acordurile externe ce respecta
primele 2 categorii, duap acesstea sunt izvoarele derivate, cu mentiunea ca nu este o ierarhie
intre regulamente, decizii si directive, si ultima treapta e rezervata dreptului complementar.

DUE
Curs 5

Page 5