DUE

Curs 2
08.03.2013
UE: prin tratatul de la Mastrich din 1992, intrat in vigoare la 1 noi 1993: 3 piloni:
- Pilonul comunitar: cele 3 comunitati europene
- Politica externa de securitate comuna
- Justite si afaceri interne: dobandeste denumirea de cooperare judiciara si politenesca
..
Nu avea personalitate juridica. O astfel de personalitate apartinea comunitatilor europene:
1. 1950: planul Schuman: Franta si Gemania lor li s-a alatuat Italia si Benelux.
- Tratatul de intituire a CECO sau CECA semnat de cele 6 state fonadatoare( Frnata,
Germania, Italia, Belgia, Olanda, Luxemburg) de la Paris semant la data de 18 aplilie
1951 si intrat in vigoare la 23 iulie 1952 pentru o perioada de 50 de ani, motiv pt care la
23 iulie 2002 tratatul si-a incetat efectele si pe cale de consecinta si prima comunitate
Europeana si-a incetat existenta: Comunitatea Europeana a Carbunelui si Otelului.
2. Henry Spaak : Comunitatea Economica Europeana si EURATOM. In mod similar raportului
Schuman, raportul Spaak nu genera raporturi juridice, motiv pt care aceleasi 6 state
fondatoare CECA au semnat de data acesta la Roma Tratatele de instituire a CEE si a
EURATOM, in data de 25 martie 1957 intrate in viitoare in ianuarie 1958, pt o perioada
nedeterminata.
- Tratatul de la Roma 1958 : CEE si EURATOM.
Prin Tratatul de la Maastricht Comunitatea Economica Europeana si-a schimbat denumirea
in Comunitatea Europeana iar prin Tratatul de la Lisabona UE se substituie si ii succeede
Comunitatii Europene. O inlocuieste si o mosteneste. Prin cel de la Lisabona UE dobandeste
personalitate juridica, devine subiect de drept international avand caracter special, nonclasic, in
sensul in care reuneste caracteristici regasite la state cat si la organizatii internationale: puteau
sa isi asume drepturi si obligatii. Plasarea ei in Organizatiile internationale: profu nu e de accord:
cetatenie unica si moneda unica, pe care nu le intalnim la nivelul organizatiilor internationale.
Caracter special dat de norme si de institutiile cu care lucreaza UE.
UE, conform profu, se indrepata spre (Isac Luis? 1997 dupa tratatul de la Maastricht): UE
nu a atins stadiul de confederatie ci l-a depasit.
Romania e membra UE si CEEA (EURATOM). Stat membru al Uniunii si a unei Comunitati
europene.
Acum UE e subiect de drept international.
Comunitatile europene, cele 3, pt a exista si pt a functiona au infiintat institutii proprii
fiecare in 4 mari domenii:
- Domeniul decizional
- Domeniul executiv
- Domeniul controlului politic
- Domeniul controlului jurisdictional
Institutiile infiintate prin tratatele de la Roma sunt diferite sub aspectul denumirii lor de
institutiile infiintate prin tratatul de la Paris. In sensul ca, avem o caracteristica generala, cele
infintate prin tratatul de la Roma se simplifica si se uniformizeaza, sub aspectul denumirii lor,
rapportate/fata de institutiile infintate prin tratatul de la Paris.
Din motive de coerenta si celeritate, institutiile similare din cadrul celor 3 comunitati
europene au fuzionat dand nastere unor institutii unice comune pt cele 3 comunitati europene.
Denumirile lor, celor rezultate, la fel, s-au schimbat. Institutiile nou rezultate in urma procesului
DUE
Curs 2

Page 1

de fuziune duc la indeplinire atributiile/competentele(competentele sunt doar pt cele

jurisdictionale) inscrise in cele 3 tratate constitutive si in tratatele modificatoare.
Fuziunea s-a realizat gradual incepand din 1958 cu instantele jurisdictionale, continuant in
1960 cu institutiile controlului politic si desavarsindu-se in anul 1965/1967 cu institutiile
executive si decizionale prin tratatul de la Bruxelles din 1965 intrat in vigoare din 1967
cunoscut in doctrina domeniului sub denumirea de tratatul de fuziune, respective tratatul
instituind o comisie unica si un consiliu unic.
Aceleasi entitati, respectiv institutii, in timp poarta denumiri diferite, paradoxal, entitati
diferite in timp poarta denumiri apropriate, asemanatoare.

Initial au aparut 12 institutii. Pt coerenta au fuzionat dand nastere uneia singure. Astfel
sunt doar 4 institutii.
-

DUE
Curs 2

CONSILIUL de MINISTRII: prin tratatul de la Maastricht din 1992 si-a schimbat

denumirea in Consiliul UE prin tratatul de la Lisabona din 13 decembrie 2007
intrat in vigoare la 1 decembrie 2009 : CONSILIUL(ministrii). Ce e diferit de
CONSILIUL EUROPEAN (sefi de stat sau guvern). Ambele sunt diferite de
CONSILIUL EUROPEI.
Consiliul EUROPEI diferit de UE. (sa nu facem confuzie intre un subiect de drept
international si o componenta)
UE: Parlament european, Consiliul europenan si consiliul.
COMISIA EUROPEANA nu se schimba.
ADUNAREA PARLAMENTARA EUROPEANA: 1962: denumirea de Prlamentul
European

Page 2

CURTEA DE JUSTITIE A COMUNITATILOR EUROPENE: prin Tratatul de la Maastricht

si-a schimbat denumirea in CURTEA EUROPEANA DE JUSTITIE, prin tratatul de la
Lisabona: CURTEA DE JUSTITIE A UNIUNII EUROPENE.
Diferite de CIJ (instanta ONU cu sediul la Haga) si CEDO(sediul la Strasburg,
Instanta Consiliului Europei).

Dezvoltarea constructiei europene: reuneste cele 2 dimensiuni: calitativa si

cantitativa.
1. Calitativa vieaza 3 aspecte:
crize si esecuri;
reflectii cu privire la posibilitatea depasirii crizei si a esecurilor;
texte de drept pozitiv care au rolul de a revizui sau dezvolta, adauga, modifica ori
completeaza prevederile initiale ale tratatelor institutive.
2. Dimensiunea cantitativa: Extinderea/largirea comunitatilor/UE prin aderarea
unor noi state

Crize si esecuri:
In evolutia constructiei europene au fost inregistrate mai multe crize si esecuri. Inclusiv ce
se intampla acum. Retine insa atentia doctrinei si practicii domeniului criza provocata de
politica Scaunului gol practicata de catre Franta in perioada iulie 1965-- ianuarie 1966.
Contextul: se refera la faptul ca tratatele institutive au inscris in continutul lor regula
potrivit careia in prima etapa a constructiei europene deciziile vor fi adoptate cu unanimitate de
voturi. O astfel de prima etapa s-a considrat ca se va extinde pana in 1965. Ratiunea regulii viza
caracterul pronuntat eterogen al nivelurilor de dezvoltare economica sociala si nu numai din
statele fondatoare, fapt care indrituia fiecare stat sa invoce dreptul de veto cand aprecia ca este
necesar.
La inceput erau diferente destul de mari, si in materie de politica exerna, de schenghen, si
acum statele au dreptul de veto.
Apreciindu-se ca pana in anul 1965 ar fi fost posibila o relativa egalizare a acestor niveluri
de dezvoltare s-a considerat ca in acord cu exigentele celeritatii era oportuna trecerea de la
votul unanim la votul majoritar( statele pierzand dreptul de veto).
Criza a intervenit exanct in acest context al votului unanim-majoritar. Franta a considerat
ca ii sunt puse in pericol grav interesele in domeniul agriculturii si a declarat ca va practica
politica scaunului gol.
Nu va participa la adoptarea deciziilor in cadrul Consiliului. Ce era de facut. In mod firesc
era prevedere de tratat institutiv, sanctiunile pt nerespectarea prevederilor erau pana la
inlaturarea statului respective, e vorba de compromisurile care se fac, dar fara a se renunta la
unitatea comunitatii europene. Dorindu-se pastrarea a statutului de stat membru de catre Franta
s-a ajuns la un compromis, este cunoscut in doctrina drept Compromisul de la Luxemburg: 1
ianuarie 1966 deciziile importante continua sa fie adptate cu unanimitate de voturi, in timp ce
deciziile mai putin importante cunosc trcerea la votul majoritar.

Votul unitar
Consecinte
pozitive
Statele
DUE
Curs 2

Consecinte
negative
Comunitatile

Votul majoritar
Consecinte
pozitive
Comunitatile

Page 3

Consecinte
negative
Statele

membre
2013
perioade

europene/ UE

europene/ UE
Votul majoritar

membre

domenii ramase de reglementat prin

vot unanim datorita importantei

domenii
Votul unitar/unanim

1965

Dupa tratatul de la Nisa au mai ramas doua mari domenii: migratie(se adopta din
initiativa unui stat mare: Germania ) si in materie de fiscalitate: tatatul de fiscalitate.(Marea
Britanie a dorit sa se mentina votul unanim).

Reflectii cu privire la posibilitatea depasirii crizelor si a esecurilor.

Au caracter abstract, nu incumba drepturi si obligatii, nu genereaza efecte juridice ci au
numai rolul de a orienta conduita subiectelor de drept carora li se adreseaza. Exemplificam in
acest sens: dezbateri, sinteze, informari pe domenii, planuri, rapoarte,etc
Exemple: Planul Schuman, Raportul Spaak.

Textele de drept pozitiv:

Dreptul scris, in vigoare la un moment dat, in mod similar crizelor si refectiilor, ce sunt
numeroase.
2 teorii: dreptul natural, pozitivismul juridic.
In plan filozofic: liberatea nu insemna sa faci ce vrei ci e acelasi lucru ca necesitate
inteleasa. Omul este liber nu pt ca asa s-a nascut, ci pt ca astfel de libertate e inscrisa in norme.
Textele de drept pozitiv: dupa tratatele institutive, prima modificare intervenita printr-un
text de tratat si anume intervenita prin tratatul de la Bruxelles: vine si modifica: unifica.
1. Primul instrument modificator: Tratatul de la Bruxelles (semnat in 1965, intrat in
vigoare la 1967 doctrina: tratatul de fuziune sau tratatul instituind o comisie
unica si un consiliu unic)
2. Modificarile intervenite succesiv in materie financiara 1970-1975 (apar entitati , delegatii
pentru conturi si comisarii pentru conturi care se gasesc la originile institutiei Curtii de
Conturi din zilele noastre)
3. Urmatorul instrument modificator: Actul unic european (1986, in vigoare: 1987)
4. Tratatul de la Maastricht (1992, vigoare 1993)
5. Tratatul de la Amsterdam (1997, vigoare 1 mai 1999)
6. Tratatul de la Nisa (2001, vigoare 2003)
7. Tratatul de la Lisabona (2007, in vigoare in 2009)
8. Tratatele de aderare a statelor la Comunitatile europene/UE (inclusiv tratatul de
aderare a Romaniei la UE, ratificat prin legea nr. 157/2005

DUE
Curs 2

Page 4

Dimensiunea cantitativa

DUE
Curs 2

Page 5