CUM DUMNEZEULUI AM

SUPRAVIETUIT
COPILARIEI NOASTRE ?
CLICK!

Daca ti-ai trait copilaria in anii

'60, '70, sau la inceputul anilor
'80.. Cum ai facut sa
supravietuiesti?

1.- De mici mergeam in

autobuze si masini care nu
aveau centuri de siguranta,
nici perne cu aer...
2.- Cand mergeam in remorca
unui camion era o excursie
foarte speciala si ne-o
amintim toata viata.
3.- Leaganele noastre erau
pictate in culori aprinse si

4.- Nu aveam capace de

siguranta la cutiile de
medicamente, dulapuri sau
usi.
5.- Cand mergeam pe
bicicleta nu aveam casca.
6.- Beam apa de la cismeaua
din gradina, nu dintr-o sticla
de apa minerala...

7.- Pierdeam ore in sir construind

carucioare din fier vechi si cei
care aveau noroc sa aibe strazi
inclinate isi dadeau drumul pe
ele si la jumatatea drumului isi
aduceau aminte ca nu aveau
frane. Dupa cateva opriri in
copaci sau garduri am invatat sa
rezolvam problema.

8.- Ieseam la joaca cu unica

conditie sa ne intoarcem
inainte de a se lasa
intunericul.
9.- Scoala dura pana la pranz
si veneam acasa sa
mancam . Nu aveam celular,
asa ca nimeni nu putea sti
unde suntem. De necrezut.

10.- Ne taiam, ne rupeam un

os , pierdeam un dinte, dar nici
o data nu cautam un vinovat.
Era numai vina noastra.
11.- Mancam biscuiti, paine cu
unt, beam sucuri cu zahar si nu
aveam exces de greutate pentru
ca tot timpul eram afara la
joaca.

12.- Imparteam o sticla de suc

intre 4 prieteni...utilizand aceeasi
sticla si nimeni nu murea din
asta.
13.- Nu aveam Playstation,
Nintendo 64, X box, jocuri video,
99 canale de televiziune pe
cablu, dolby surround, celulare
personale, calculatoare, chat pe
Internet ... dar
AVEAM PRIETENI.

14.- Ieseam, ne urcam pe

bicicleta sau mergeam pana la
casa prietenului, sunam la usa
sau intram incet fara sa sunam
si ieseam sa ne jucam.

15.- Acolo, afara, in acea

lume cruda, fara gardian!
Cum dumnezeului faceam?
Aveam tot felul de jocuri de
echipa, fotbal, tarile, v-ati
ascunselea, si nu toata lumea
ajungea sa fie aleasa dar nu
se supara nimeni.

16.- Nu toti eram elevi

stralucitori si cand unul
ramanea repetent, pur si
simplu repeta anul. Nimeni
nu mergea la psiholog, la
psihopedagog, nimeni nu
avea dislexie, nici probleme
de atentie, nici
hiperactivitate, doar repeta si
avea o a doua sansa.

17.- Aveam libertate, esecuri,

bucurii, responsabilitati...si am
invatat sa ne descurcam cu ele.

Marea intrebare este: Cum

faceam sa supravietuim, si
mai ales sa devenim
persoanele adulte de azi?

Faceti parte din

aceasta generatie?

Daca da, atunci trimiteti acest

mesaj tuturor cunoscutilor din
aceeasi generatie sau
oamenilor mai tineri, ca sa
stie si ei cum eram noi inainte
ca aceasta "securitate" sa
devina cea mai importanta
valoare.

Mai mult ca sigur vor spune

ca eram plictisitori.....