Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
16LOPOD1C
Ok
....__
77ire,4-,
.....-%--;
Os('
.
ff'
,"
,....
..
n ''
4t4
zuji..:. .
I
i-fpnr
" ,-, .....01.
,A
4',
ftf
'.
\ .a.
'
1
o'
_.....
'
.1
17.
Pk..
..-_,
AL._
_...,
1.
TH. CAPIDAN
1
www.
r1-17,
MACEDOROMANII
www.dacoromanica.ro
www.dacoromanica.ro
TH. CAPIDAN
MACEDOROMANII
ETNOGRAFIE, ISTORIE, LIMBA
www.dacoromanica.ro
DE ACELAI AUTOR:
Flexion des Substantivs und Verbums im 4 Codex Dimonie *, Leipzig, 1906.
Die aromunische Sprache und die aromunischen Sprachdenkmaler, publicat in C. A. Bratter, Die kutzowalachische Frage, Hamburg, 1907.
Die nominalen Suffixe im Aromunischen, Leipzig, 1908.
Reponse Critique au Dictionnaire d'itymologie koutzovalaque de Constantin Nicolaidi, Salonique, 1909.
Raporturile lingvistice albano-roman, Cluj, 1922.
Raporturile lingvistice slavo-roman, Cluj, 1924.
Meglenoromtinii in 3 volume:
www.dacoromanica.ro
PREFATA
Lucrarea de fatd s'a publicat pentru intaia datd in limba
francezd, sub auspiciile Academiei Romdne, in colectia Connaissance de la terre et de la pence roumaines (1937), dupd
aceea in limba germand, in editura Dacia Biicher (1941), din
initiativa Ministerului Propagandei Nationale.
Astiizi, prin bundvointa d-lui D. Caracostea, Directorul
Uniunii Fundatillor Culturale Regale, ea apace fi in romanefte,
de data aceasta sub o forma' ceva mai desvoltatd, prin amplificarea
unor capitole fl addogirea altora, care lipsesc in celelalte doud editii.
Scopul pe care 1 -am urmdrit la alcdtuirea acestei scurte expuneri descriptive asupra Romdnilor din sudul Peninsulei Balcanice a fost ca, intr'o forma simpla insii bine documentatd, sd -i fac
pe Macedoromani cat mai bine cunoscuti cercurilor din strdindtate. Pentru atingerea lui, la caracterizarea acestor Romani, nu
m'am multumit numai cu infirarea de simple afirmatiuni, ci am
cdutat sd aduc fl dovezi, intemeiate pe ceea ce oamenii de ftiintii
fl caldtorii strdini, care au fost la ei acasd fi i-au cunoscut mai
www.dacoromanica.ro
PREFATA
Din lunga recenzie a lui J. H. Schultze publicatd in # Petermann Geograph. Mitteilungen* (Heft .r.r, 194_z-) reproduc incheierea:
* Der Gesamttenor ist bei aller eigenv5lkischen Begeisterung ein wissenschaftlich sehr ernster, so dass eine begriissenswerte Schrift zustande gekommen ist I..
www.dacoromanica.ro
PREFATA
0 Von besonderer Wichtigkeit war fur mich, den Germanisten, der sich
von seinem Fach aus viel mit Mundart, Grenzlandsdeutschtum und Sprachinseln beschaftigt hat, Capidans Werk: ich hate das Buch mit grosser Anteilnahme und reichster Belehrung gelesen ; dieses Werk trakt sehr dazu bei, in
Deutschland die Kenntnis Rumaniens und seiner tersprengten Volksteile zu
fordern, um so mehr als gerade bei uns fiber rumanische Splittersiedlung wenig
bekannt jet *.
www.dacoromanica.ro
NOTATIA FONETICA
La citarea numelor de localitati i a cuvintelor din dialectul
www.dacoromanica.ro
MACEDOROMANII
NUMELE BSI RASPANDIREA LOR IN PENINSULA
BALCANICA
www.dacoromanica.ro
MACEDOROMANII
10
mani ca ea tine de limba Romanilor din Dacia. Aceasta recunoastere, mai tarziu, a fost confirmata de cercetarile tuturor
filologilor roman si straini, cati s'au ocupat cu studiul limbii
romane.
www.dacoromanica.ro
11
nume pe care it intrebuinteaza cateodata in batjocura si Albanezii. La acestia numele generic este V 1 a (din Vlah), alaturi
www.dacoromanica.ro
MACEDOROMANII
12
Raspandirea for in Peninsula Baleaniel. Astazi Macedoromanii se gasesc raspanditi in toga Peninsula Balcanick in
aglomerari mai mari sau mai mici, dupa tari si tinuturi. Ei
par mai numerosi in asezarile for de munte decat in targurile
sau orasele dela ses.
In Grecia asezarile for se intind in primul rand in muntii
Pindului.
Directia for merge dela miazanoapte spre miazazi dealungul Mara Adriatice, ajungand pans in nordul Tesaliei,
Etoliei si Acarnaniei.
www.dacoromanica.ro
13
www.dacoromanica.ro
14
MACEDOROMANII
Rasinit, un afluent al Artei. Comunele cu popula %ie romaneasca din Zagori ocupa doua regiuni deosebite: una spre
rasarit in care intra Grebeniti, mai la miazanoapte Floru sau
Flamburari, avand in fata muntele Ciuca-Rosie, dupe aceea
Ses-Cerenesi, mai la sud Dragari. Toate celelalte comune sunt
asezate spre vest si yin dealungul raului Baiasa (Vojusa).
Aci avem in primul rand Baiasa, comma asezate pe amandoua
malurile raului cu acelasi nume, la poalele muntelui Ou , dupe
www.dacoromanica.ro
Nr.
-!-
,e*
"S
shmARi,
_ Pgdzi
9aeas7
SAX10
AArt4ata
F.
Paliohori
Legnica
Dgbr ovo
tit
Cepelov
Negades
Frangades
Vaidoms
Bacosa
Naethe_
Mavranot
LascoviOle-'
.
',I.,
Grebeni
T eaten,
)41.
Amer
'7
manalta
Pa
&manta
1020
mu's)
C
Veleta! ti
earn
,..;.,.
mr,
a9Ciuma
A 164
Cabrovo
Malacasl
O te,tt To?I`i
h'cheare
GOduvazi
049
Vlanavg. ;
Cairo eeK
e`.
Castanea0
r.
Halichi
,..,,..._}._,;,
,.
is, ,:, 1
.__.
Lepent
IANI NA
sok;
()rase
Varfuri
Paiicthori
6 Km
O
Amunte 4pr
ao"
-412x o-,
,--Clino
Sri
0,Dragovisti
--
0
Aivani
0 macincn,
ALA
PertpiT
Dardiolo., .'
c\foariA
c ur
Ad'
Calarei
0(Cilarep)
24P9
11=1
Vehdyte
Kuril
CALABAcA.
%izip
1727 A 0 Schneasa
"0
Legenda
amp
Palfa
1 o Bozovo
AMIrld
os
(.1
Baia
iff'''""m)
0
RV
Torso (x,
\ - 0.
%Floru,
Co
f'
Reap
pi*, 0
Lana/lip
\*5
o
MOnahiti\
,sa
is
(
,',/
or
all
Vencia
Rli
" ."P'....,
Cu
e172
'tea Calda
Pagan 00.iroCseer;iep
oSessi
rt,,,,tce
rivoli
roc
rife
GREBE
0"--
0
I
cam' ell
/150
ti
enscd
o (trots)
...l
Laca
0,
a ronoroa',
Ciuriaca
Tuzio
o
i7bittel
Vlahu
Cubla
Ira-cote
(4e
etito
.,
Palioselik
Duna
1297
vratovo
.. A '4..
1.
Muciara
eeeli!:,,,-;,77,.
Tirlosell
od
Am/
77.0^4. Curunu
\.
www.dacoromanica.ro
Regiunea muntoasa din nordul Pindului.
.40
16
www.dacoromanica.ro
16
MACEDOROMANII
www.dacoromanica.ro
17
www.dacoromanica.ro
18
mAcEnoRomANn
Gabrovo, locul de nastere al lui Gabrovschi, unchiul mitropolitului ySaguna, Lunga, Nicea, erau mult mai mari deck
astazi. Top locuitorii romani din aceste localitAti s'au raspandit in celelalte centre din Macedonia.
La Cara Romanii din Albania se gasesc in numar mai mare
in Muzachia, campia care se intinde dealungul Mara Adriatice, in dreapta si in stanga raului Semeni. In aceasta regiune
se gasesc aproape patruzeci de sate si catune romanesti cu
centrul romanesc Fieri (arom. Fearica), asezat in apropiere de
tarmul Marii Adriatice.
Un alt tinut in care se gasesc pastori romani este acela
din apropierea oraselului Premeti, situat spre sud de Frasari.
Aci avem comunele Budari, Cosina, asezate pe soseaua care
duce dela Premeti la Berat. In spre apus de Premeti mai sunt
comunele Buali, Briioni, Raptica si alte cateva cAtune mai
mici. De asemenea, in apropiere de orasul Corita avem comu-
nele romanesti: Pleasa, din care cea mai mare parte din
locuitori s'au mutat in Cara, Desnita si Stropan. Ceva mai
in spre rasarit, la extremitatea nordica a lacului Ohrida, se
gasesc comunele Beala-de-Sus, Beala-de-Jos (arom. Beala-denghios). Ele in de Jugoslavia.
Tinand seama de numarul relativ redus al Albanezilor din
micul regat, care se ridica cel mult la un milion, numarul Ro-
www.dacoromanica.ro
Nr. 2.
Oupnip
Pr/arm
CUTARI
FILIPOPOL
0 Craw uo
S OPIA
CElanl
ti
0
/stip
evrero
.)
Dibra
Spanrea
tri
TIRANA
?MAMA
Wpsh/07
Si }gam
Dasan
XANTI
Ha
"-Art
bp
(Monasifr)
vA3d,,n
Vro
r.
Castor,
GA TA
sdirupisre
Pa
Zdrand
Cu Pt
OsnTS
top,
ram stea
nacu
Itti;$
an
,sugr, e cam
Ph 32
u,,cf
Cfrovoo
friOPM
ato
Nevis
asur
cn
VERIA
filata
;Hare
aam ay'
term
KOZanr
owaionl 4;4:-
Arglaro
Turtste
,P
Opal;
ALgata
Oingta
Velmisti
end
abrov
gala
Ca labaca
"stoe,,,
Net.'
=3_ e
Suflari
On
.21(1
AZtO
LARISA
LECENDA
LO
Ma iedoromini
CARDITA
/ (Aromani)
.ss:
Prevez a
LAMIA
www.dacoromanica.ro
20
Meglenoromani
tC
60
Slam
19
www.dacoromanica.ro
20
MACEDOROMANII
locuin %ele lor. La fel ca pastorii din Albania, ei duc viata, nomads, din care cauza Bulgarii ii confunda cu Jurucii (Turci).
Acesti Romani sunt numiti de Bulgari o Be li Vlasi (Romani
albi), in opozitie cu o Kara Vlasi * (Romani negri), adica Daco-
romani. 0 parte din ei s'au mutat in tail. In partea apuseana a Bulgariei, incepand cu Sofia, nu exists o localitate
mai mare in care sa nu se &easel familii romanesti. Weigand,
care a cercetat mai de aproape pe acesti Romani, spune: an
vreme ce in Bulgaria de vest, mai ales in %ara ySopilor, nu
exists comuna mai mare, in care O. nu se gaseasca Macedoromini, in Bulgaria de rasarit ei lipsesc . In aceasta parte a
Bulgariei, la miazanoapte, ei ajung de se unesc cu asezarile
Romanilor veniti din regatul roman.
*
www.dacoromanica.ro
Nr. 3.
\s,
A rak
Nin e
OternoeT
0
.41 00.
A
Di,
\...
nrna.
Notomee
VIE NF
Ce^raut.
Oebreza<:
-,..B1131-PESTA
.0o;:elto
'0.3,
01
p 4),Ided
00.
Omeorgpetrwk
-so
4,0
eaAGD 6
471/
Cherson
Sze he0,,-
oruyr'_
Se
..----Arzu
meat
(l
la
''''."ait 0 M troy*.
oPizesr.
&
crag.
G.
'Ss
d,,
i 0 ---
t1
4
9
2' w ;
1 ."
i'i
3e"."
.;7(
Rusvue
--
...
Alf
1,
-le.
.,.A,
,OVEURE
o R:3.
.'
,
- QBULGARI
CC
Onstanta
Varna
SOFIA
I '..7:1 Ofrf,
TANNIN
ANKARA
LEGE NDA
M lonieh
Macedoromant
si Meglenoroman,
NA
Istroromani
Lad Romani
100
200
www.dacoromanica.ro
300.
400 300114,
21
www.dacoromanica.ro
NUMARUL MACEDOROMANILOR
www.dacoromanica.ro
NUMARUL MACEDOROMANILOR
23
noapte a Tesaliei si din Sacista la Cornu (Krania). De asemenea Romanii din Acarnania si Etolia au pierit in cea mai
mare parte in mijlocul Grecilor, ramanand in urma for Pistichii.
Tot de ramura Romani lor din sud tin si Saracacianii, care, la
fel ca Cupaciarii, au portul si obiceiurile cu viata semi-nomada romanesti si numai limba le este greceasca. Originea
lor, dupa cum am aratat in alts parte, trebue cautata in comuna
romaneasca Siracu din Epir (XXXI in 923, XLIII).
Dar Macedoromanii au fost desnationalizati si in celelalte
tan balcanice, cum sunt : Albania, Jugoslavia si Bulgaria.
www.dacoromanica.ro
24
MACEDOROMANII
Moyen-Age et se sont melanges a ces indigenes, tout en fondant probablement leurs propres villages. Par suite de ce mlange, les Aroumounes ont commence a se slaviser. Les Slaves
leur ont emprunte le nomadisme transhumant, le type de leur
village, la peealba, en meme temps que certaines parties du
costume feminin. Plus tard de nouvelles penetrations se sont
produites: des colons aromounes sont venus d'Albanie
(XXX-a 459)
www.dacoromanica.ro
NUMARUL MACEDOROMANILOR
25
www.dacoromanica.ro
26
MACEDOROMANII
in toate centrele din Peninsula Balcanica. Prin felul ocupatiunii lor, ei nu raman pe loc decat numai cativa ani pans
isi maresc capitalul. Cum ajung la o situatie materials mai
bunk', trec in centrele mai marl, unde se dedau la afaceri
mai importante. Nici acestia nu pot fi prinsi usor la numaratoare.
Dar un alt motiv care a ingreunat si mai mult numaratoarea for a fost biserica si scoala greaca. In calitate de
propagatori ai culturii bizantine, Macedoromanii negustori au
fost singurii dupa Greci, care au incurajat si sustinut cu banii
for scoala si biserica greaca. Din cauza aceasta, cei mai multi
din ei treceau in ochii Grecilor, si chiar ai strainilor, de Greci.
www.dacoromanica.ro
NUMARUL MACEDOROMANILOR
27
Din toate aceste motive, usor se poate intelege de ce numarul for exact nu a putut fi dat de nicio statistical strains
sau indigena. La aceasta se mai adaoga si greutatile materiale
ce se opuneau pe vremea stapanirii turcesti in Peninsula. Expansiunea for extraordinary pe povarnisurile muntilor dintr'o
tara cu un aspect muntos atat de fragmentar, ca si lipsa drumurilor si nesiguranta vietii faceau cu neputinta cunoasterea
exacta a numarului lor.
Dintre statisticele vechi, una care se apropie mai mult de
adevar si merita sal fie relevata aici, este aceea a eruditului
scriitor grec, fost ministru plenipotentiar al Greciei la Paris
si Berlin, Rizos Rangabe. El scria in 1856 in revista literary
Pandora )), atunci cand actiunea pentru trezirea constiintei
nationale la Macedoneni nu incepuse, cifrand numarul
a caror rasa constituie o mare parte a locuitorilor acestor tinuturi si care merita din mai multe puncte de vedere atentiunea
noastra. Pandora se decide astazi sal faca dreptate acestor
Romance care locuiesc in tara noastra, Romance, care, deli
nu joaca polca si nu poarta vesminte parisiene, totusi nu sunt
mai putin consangene cu acele doamne anonime civilizate...
www.dacoromanica.ro
28
MACEDOROMANII
www.dacoromanica.ro
NUMARUL MACEDOROMANILOR
www.dacoromanica.ro
celor
mai
multe sate
romanesti
din
Pind.
Astfel
www.dacoromanica.ro
31
www.dacoromanica.ro
g2
MACEDOROMANII
www.dacoromanica.ro
33
neni, la tara, sunt de obicei spatioase, cu mai multe Incaperi 9i adesea prevazute cu etaj. Ele sunt toate cladite in
piatra. Cu cat casele se gasesc la mai mare inaltime, cu atilt
peretii for sunt mai gro0. Ferestrele nu sunt prea marl, insa
mai toate casele, la etaj, sunt prevazute cu cate un balcon.
Arominii nu cunosc bordeiul , cu toate ca exists la yecinii for Albanezi, care il folosesc la fel ca Romanii din tara.
Impartirea interiorului casei este foarte simpla : la mijloc
este o sala mare cu cate o fereastra in fund, far in dreapta i
in stanga acestei sail se gasesc ate doua camere. In fundul
salii sau in una din camerele laterale se ga'sete scara care
duce la etaj. Intrarea in mg se face prin sala pe scarf de
piatra, care ajung pans la patru, cinci trepte.
Casele din satele macedoromane situate pe inaltimi de
munti, n'au cerdacuri sau pridvoare deschise ca locuintele
din comunele celorlalte neamuri, fie din pricina inaltimii arzarilor la munte, fie pentru mai multi siguranta in contra
atacurilor de afara.
In timpul iernii, cei care de obicei nu se miFa din comuna,
locuiesc in incaperile de jos daca locuinta este prevazuta cu
www.dacoromanica.ro
84
MACEDOROMANII
www.dacoromanica.ro
36
numai cu cativa ani inainte. Astfel prof. D. I. Popovici, vorbind despre negustorii macedoromani din Jugoslavia, adaoga
o Aromanii au reputatia unui popor de oameni cur* Hanurile for erau intotdeauna mai curate decat cele bulgaresti si
albaneze. Hainele for sunt totdeauna curate si niciodata rupte
(Tsintsari vrede kao Gist narod. Njihovi hanovi su uvek Gistiji
nego bugarski i arnautski) (LXXXVII35)
Dar pastorii nomazi care isi schimba asezarile in fiecare
vara, sau care chiar in intervalul unei singure veri isi muta locuintele de mai multe ori, umbland dupa pasuni mai abundente,
www.dacoromanica.ro
86
MACEDOROMANII
Infatiarea pastorului macedoroman. Ca infatipre, pastorul macedoroman este robust, bine facut, de talk mijlocie,
brun la fata, cu trasaturi regulate, cu ochi negri i privirea
agera. Iata cum ni-i descrie Heuzey pe Farrrotii din Acarnania i Etolia: On rencontre parmi eux des hommes d'une
force et d'une taille etonante, avec ses larges epaules, cette
poitrine epaisse que la sculpture prete a Hercule. Les femmes
www.dacoromanica.ro
87
www.dacoromanica.ro
88
MACEDOROMANII
iernii acasa. In targurile din Macedonia deseori am avut prilejul sa \Tad aceste tesaturi de lana care atrageau privirile striinilor ce le admirau. Tata in ce fel se exprima Heuzey referindu-se la ele: Les femmes valaques sont surtout renommees pour leur habilite a fabriquer les etoffes de laine, qu'elle
savent teindre ensuite de diverses couleurs, en noir, en bleu
fonce, en rouge ecarlate (XLII272).
www.dacoromanica.ro
39
Ca sanatate, tap arata bine, deli muncesc mult si intretinerea for nu este dintre cele mai bune. La aceasta contribuie
www.dacoromanica.ro
40
MACEDOROMANII
insa mai lung cleat acesta. Alcii poarta talagan *, mai scurt
cleat o maliotu *. In timpul iernii pastorul macedoroman
poartA tambare din par de capra. Ea este facuta pe talie
www.dacoromanica.ro
41
In forma lui mai veche, portul femeilor este aproape acelai ca al barbatilor. In afara de coafura care difera dela o
regiune la alta, ele poarta camaa, dupa aceea un fel de bolero
numit c cheptar , in fine, cundu, tipune si sari* la picioare
www.dacoromanica.ro
42
MACEDOROMANII
ajuns la boggtii fabuloase, se observg acelasi spirit neastampgrat, care ii tine intr'o continua activitate.
ritate care, din orice intreprindere, au reusit sa faca o societate de cooperatie ideals. AceastA cooperatie s'a argtat, dupg
cum vom vedea, mai intai, in domeniul preocuparilor pasto-
www.dacoromanica.ro
43
www.dacoromanica.ro
44
MACEDOROMANII
ei o duc mai usor, intru cat lucrarile cu adapostul si intretinerea turmelor la ses este incredintath generatiilor mai tinere.
www.dacoromanica.ro
45
Insa peste tot ei sunt foarte muncitori, i, la anumite imprejurari, nu cunosc odihna. Un caz care mi s'a intamplat s-1
vad in timpul marelui razboi, in armata franceza din Peninsula Balcanica, in care fusesem Inrolat, ilustreaza de minune
energia pe care sunt capabili s'o desfapare acqti Romani,
cand este vorba sa se foloseasca de o imprejurare care n'are
s se mai repete. La debarcarea trupelor franceze in Salonic,
lipsind mijloacele de locomo%iune pentru transportul proviziilor pe front, in interiorul Macedoniei, chervanagii macedo-
romani au fost chemati sa faca aceste transporturi in intervalul de 48 de ore, din port pang la front i inapoi, fara popas
pentru odihna. Ofiterii francezi, mirati de aceasta grabs puss
in efectuarea transporturilor, au Intrebat pe eful chervanagiilor sa le spunk' cand dorm oamenii in vremea transporturilor.
www.dacoromanica.ro
46
MACEDORO1VIANII
www.dacoromanica.ro
47
mai intai, in orasele mai man din Macedonia. Insa cei mai
multi plecau in tari straine. Pornirea de a se duce in tari
indepartate era pentru Aromanii negustori sau meseriasi
ceea ce transhumanta era pentru Aromanii pastori. Exists si
astazi comune in care aproape toti barbatii sunt plecati la
lucru in strainatate.
www.dacoromanica.ro
48
MACEDOROMANII
www.dacoromanica.ro
49
ei se Casa4
www.dacoromanica.ro
60
MACEDOROMANII
Vista In familie la Macedoromani. La toate tulpinele romaneti, arzate in tinuturi izolate sau in regiuni amestecate,
viata se desfarara dupa aceleai norme, care constituie trasatura caracteristica a Romanilor macedoneni. In familie domneste viata patriarhala, cu moravuri patrunse de cea mai
severs moralitate.
Parintele este mai mare peste toti. Respectul i supunerea
www.dacoromanica.ro
61
singur oral din Jugoslavia, Scopie, in impresiile sale de cardtorie, ne spune: <c In casele for e ordine, multImire, respect
pentru traditii. Fete maxi aduc dulcetile pe tava. Intorsi dela
scoala sarbeasca, copiii vorbesc graiul stramosilor lor. Esti
miscat pans la lacrimi de credinta acelora cari, legati de alt
doi aveau ate sapte copii, iar ceilalti mai putin. Toti traiau
sub acelasi acoperis ( XX28).
Intre baieti si fete, cei dintai sunt preferati si mai menajati. Nevestele tinere trebuie sA asculte de barbati, dar mai cu
deosebire de soacra si socru. Acesta, cand se desteapta dimineata, este destul sa faca putin sgomot sau, in cazul cel mai
imperativ, sA tuseascl, pentru ca, in lipsa soacrei, nora mai
4
www.dacoromanica.ro
62
MACEDOROMANII
grecesc, care este insa nou de tot si nu-i raspandit pretutindeni. Acest sentiment ei ii exprima printr'o dorinta care
variaza dupa imprejurari. De cele mai multe on ei multumesc
prin: st-ni banedzi (sa traiesti), Dumnidza s-ti da sanatate (Dumnezeu sa-ti dea sanatate), etc.
Injuraturile de lucrurile sfinte lipsesc cu desavarsire. Faptul
acesta este foarte caracteristic pentru Macedoromanii care
traiesc in mijlocul Grecilor. Niciun popor in lume nu injury
de cele sfinte, ca Grecii.
De asemenea ei pastreaza in grai din fondul latin mostenit cuvantul umanitate sau, prin metateza, umintitate, care
reproduce sunet cu sunet cuvantul latin HUMANITATEM,
acuzativul lui HUMANITAS. Istoricul acestui cuvant, care
deriva dela HUMANUS omenesc , iar acesta din urma dela
HOMO om , ne arata ca in latineste HUMANITAS se
intrebuinta spre a traduce forma greaca cpuAocoOpcorcEcc, care, la
www.dacoromanica.ro
63
so brietatea si economia.
ternen und arbeitsamen Lebensweise grossen Wohlstandes )), .F. Kanitz, care calatorea cam in aceea0 vreme in
www.dacoromanica.ro
MACEDOROMANII
64
mult mai mult decat cer nevoile membrilor sai din familie
care au ramas acasa . (Als fleissig, verstandig, n u c h t e r n
bekannt, ist der Zinzare iiberall gesucht and bei seiner iiberaus
sparsamen Lebensweise erwirbt er gewohnlich weit mehr als
die Bediirfnisse seiner daheimgebliebenen Angehorigen erheischen) (LVI 3, 4).
de munti, unde nu creste vita de vie, ei n'au prilejul sa cunoasca mai des gustul vinului si al rachiului. Cu toate acestea,
in anumite ocaziuni beau si ei, cu masura, atat yin cat si rachiu.
Weigand, care i-a vizitat in doul randuri si le-a cunoscut felul
de viata, spune: Cu elogiu trebue relevat faptul ca sobrietatea la Macedoromani este extraordinar de mare. Exists
obiceiul la pastorii romani ca tinerii pang la insuratoare sa nu
www.dacoromanica.ro
55
www.dacoromanica.ro
66
MACEDOROMANII
www.dacoromanica.ro
67
si suf. -li ga (la fel cu sapaliga din saps si suf. -li ga),
tot astfel mala i, etimologic, reprezinta un derivat dela acelasi
mama fiertura de faina cu atributul 1 a i e, adica 1)
*m a m a 1 a i e, pronuntat mamalai e, cu intelesul mancare din faina de coloare mai inchisa cum era pe atunci
meiul, planta alimentary de capetenie. Din acest *m amalai e,
am obtinut mai tarziu prescurtat, *malaie (ca mama-ta pre-
la
fel ca malai
este a
de viata, schimbare ce a urmat imediat dupa parasirea tinuturilor din nordul Peninsulei Balcanice.
In afar/ de paine, pastorii aromani intrebuinteaza ca hrana
si t u r t a, din fling nedospita, coapta in cenusa sau in test,
dupa aceea b u cu v a 1 a, paine cu bran/ faramitata si prajita
uI unt ; p a p a r 1,, tot ,un fel de bucuvala, ins/ cu bucatelele
www.dacoromanica.ro
MACEDOROMANII
68
>>.
www.dacoromanica.ro
69
este la cilia. Cei mai multi fiind ocupati cu treburile de peste zi,
www.dacoromanica.ro
60
MACEDOROMANII
faca semnul crucii cand sunt loviti de man dureri sau impresionati de intamplari supranaturale, sa tins sarbatorile de peste
an, de asemenea posturile, crezand in eficacitatea acestora
pentru lucruri bune ca si pentru lucruri rele, sa aprinda lumanari
apropierea Slavilor, au obiceiul sa sarbatoreasca patronul familiei, care intotdeauna este unul dintre sfintii majori, ca Sf.
Dumitru, Sf. Nicolae etc. La aceasta sarbatoare ei invita la
cina pe toate rudele, petrecand pans noaptea tarziu. Romanii
din Pind nu cunosc acest obicei, ceea ce probeaza el el constituie un imprumut dupa o Slava * S arbilor.
In Macedonia existenta bisericilor romanesti nu se datoreste
numai darniciei ctitorilor care au l'a.'sat cate ceva pentru intretinerea lor, dar si grijei pe care enoriasii o au pentru ele. Fiecare
www.dacoromanica.ro
61
este dator, dupa moarte, sa. lase ceva din avere bisericii. Acei
care faceau bisericilor danii mari, cereau sa fie inmormantati
in ele sau in apropierea lor. Daca intamplator cineva n'a avut
grija sa faca un dar oricat de mic bisericii, atunci rudele au
grija sa achite suma ce-i revine, dupa gradul lui de avere.
Anumite sarbatori de peste an la Macedoromanii pastori
au iesit de cele mai multe on din cadrul strict bisericesc, spre
a marca anumite date fixe din cursul intreprinderilor omenesti
de peste an. Astiel, sarbatoarea Sumchetru (29 Iunie) reprezinta la cei mai multi dintre pastori data pans cand se vinde
cu toptanul, la negustorii fabricanti de branzeturi, tot laptele
oilor de peste vara. Stamaria (15 August) reprezinta data con-
intretinere si ajutor.
Dar in vremurile mai vechi unii din ei obisnuiau sa se duck
data in viata, la locurile sfinte. Acest pelerinaj la Ierusalim,
mostenit dela Turci, dupa obiceiul for de a se duce sa se inchine
www.dacoromanica.ro
62
MACEDOROMANII
hagiu ,
(LX.XXVI I 3 3).
Drumul la Ierusalim nu era atat de scurt ca acela la manastiri. De aceea, pentru acest lung pelerinaj se faceau pregatiri
cu saptamanile inainte. In tot intervalul acesta se pregateau hainele, aternuturile i chiar mancarea pentru un drum lung,
care tinea peste o lung. Plecarea se facea, pe cat cu putinta,
mai multi laolalta. Iar ziva plecarii se tinea in taink din pricina
www.dacoromanica.ro
63
www.dacoromanica.ro
MACEDOROMANII
64
Cata, Dafa, Dock Dumnica, Epa, Fie, Haida, Ica, Lia, Lie,
www.dacoromanica.ro
66
ali Lene, Mandi ali Dimoane (din care mai tarziu, and formatiunile dela nume de persoana cu sufixul motional -owie au
disparut ne mai simtindu-se un derivat dela Dima, a ra'mas
sta la baza aproape a tuturor numelor de familie la Macedoromani. Acest epitet poate reprezenta un nume de animal, un
adjectiv, un substantiv, nume de localitate, nume de ocupatie,
etc. Derivate in -escu, ca la Dacoromani in felul lui Constantinescu, Georgescu, Popescu, etc. nu exists. In cele ce urmeaza
voi inqira cateva exemple, spre a se vedea felul de formatiune:
i. Nume de animale: Anastasi si F. Capriciu (dim. dela
capra, 117), Popa Dimitri Cucoti (cocos, z86), Cusiu L'epore
5
www.dacoromanica.ro
66
MACEDOROMANII
Zisi Lapidatu (too), Adam Liuta (sl. iute, aspru 238), Tanasi
Psohiu (gr. mort z86), Nicu *curtu (alb. scurt ), Mitru Spanu
(196), Familia Sugaru (239), Fratii Surdu (239), Teodor Sumulai (brun 253), Spira Topali (tc. schiop ) 286), Iani Uritu
(toz), etc.
3. Substantive: Costachi Naum Balaura (Moscopole, de mai
multe ori, 251), Teodor Balta. (251), Mandi Bardaca (dela alb.
bardh alb sau dela tc. bardak urcior 183), Zisu Besica
(221), Marcu Boiaru (z88), Nicu Bruma (276), Tanasi Busea,
Lambru Bust). (pumn, 22,i), Costi Buza (205), Iani Caliva
(coliba 214, cf. 146), Lialia Cameasea (146), Hristu Capistera
(183), Spiru Cap-mare (Moscopole, 252), Hristu Carje (22),
Costa Carpuzi (tc. harpuz 103), Ianula Catran (209), Iani Catuna
(214), . Casiricu (baciu 218), Mitru Ciocan (195), D. Coada
(252), Tanasi Cuvata (strachina de lemn, 214.), Vangheli Darda
www.dacoromanica.ro
67
www.dacoromanica.ro
MACEDO ROMANII
68
www.dacoromanica.ro
69
tribul.
www.dacoromanica.ro
70
MACEDOROMANII
, lat. AVUS),:
www.dacoromanica.ro
71
fi mai usor aparata de atacurile de gall. In lucrarea meaRomani Nomazi (166), in care vorbesc mai pe larg de rostul
unei falcari , am aratat ca derivate locale din lat. FALX se
gasesc raspandite si in toponomastica din Italia.
In fruntea unei falcari se afla seful tribului, care, cu un
cuvant imprumutat din limba slava, se numea celnic fruntas (dela eelo a frunte ). Inainte, celnicul era singura autoritate care hotara in toate chestiunile ce priveau buna
gospodarie a comunei, precum mai ales pastrarea linistei
printre membrii unei falcari . Prin urmare avea si autoritate judiciara. De asemenea celnicul era acela care apara
siguranta falcarilor. Puterile lui treceau si in domeniul militar.
www.dacoromanica.ro
MACEDOROMANII
72
dar si prin dreptul de mostenire in familie. Arheologul francez Heuzey vorbind despre rolul celnicului la Macedoromani,
adaoga: Personnage tout pacifique it pretend cependant tenir
ses droits d'ancetres guerriers, qu'ils ont acquis, le sabre en
main 1.11 T6 crtzaei .
www.dacoromanica.ro
73
Fara a sti cand si dna acest titlu a fost dat sefilor romani
din Pind, interesant este sa constatam faptul ca, plecand dela
intelesul pe care celnicul u 1-a avut, dupa cum am vazut, la
Sarbi, si 1-avea si la Bizantini, trebue sa fi existat o vreme
cand acelasi inteles il avea si la Romani, mai ales ca, dupa
relatarile lui Kekavmenos despre rascoala Romanilor din Pind
si Tesalia (1066), sefii acestora, anume celnicii , erau aceia
care conduceau poporul la lupta. In once caz, intelesul pastoral
la Aromani trebue sa fie si el vechi, daca ;Mem seama de faptul
www.dacoromanica.ro
74
MACEDOROMANII
de
www.dacoromanica.ro
75
www.dacoromanica.ro
76
MACEDOROMANII
www.dacoromanica.ro
77
vremuri, actul acestui obicei era insotit si de unele formalitali. Fratii de cruce isi jurau credinta in biserica sau la ei acasa,
unde se oficia si un mic servici religios. Dupa aceasta, unii
obisnuiau sa-si zgarie putin mana, spre a bea fiecare din sangele celuilalt (XXXIX145)
www.dacoromanica.ro
78
MACEDOROMANII
www.dacoromanica.ro
79
p it an de munti. In privinta aceasta sunt foarte caracteristice versurile ce se cants la nunta, in momentul cand mireasa
se prinde in horn. Le reproducem mai jos in dialect i in transpunere literara:
In dialect
Ca luteafiri qi ca sori.
www.dacoromanica.ro
80
MACEDOROMANII
www.dacoromanica.ro
81
intr'o alts camera, ci intotdeauna insotita de cineva. De asemenea, seara, dupa ce s'a inchis usa din camera lauzei, nimeni
nu o mai deschide pans a doua zi dimineata, ca sa intre sau
sa iasa din ea. In tot rastimpul acesta se iau toate precautiunile
www.dacoromanica.ro
82
MACED ROMANI I
cu o fats mult mai in varsta decat el. Peste tot tinerii neinsurati
sunt rani, fiindca sunt luati in ras.
La Meglenoromani tinerii se insoara de obicei intre 15 si
18 ani. Cine trece peste aceasta varsta, ar putea ramanea neinsurat, fiindca fetele nu-i mai zic cupilas , cum li se spune
www.dacoromanica.ro
83
www.dacoromanica.ro
84
MACEDOROMANII
www.dacoromanica.ro
85
curi sau joi. In una din aceste zile, toate rudele se aduna in
casa mirelui, aducand fiecare grau qi lemne pentru pregatirea
painii pentru nunta.
C.nd totul a fost pus la punct, dumineca, in ziva nuntii,
dupa ce toata lumea a ieit dela biserica, rudele i cunoscutii
invitati la nunta se strang la casa mirelui. Un grup de tineri
cu cateva fete in frunte se duc s invite pe naq. Acesta, dupa ce
www.dacoromanica.ro
86
MACEDOROMANII
www.dacoromanica.ro
87
www.dacoromanica.ro
MACEDOROMANI I
88
www.dacoromanica.ro
89
varsta si sex. Astfel, la horele amestecate yin mai intai barbatii sr flacaii, apoi femeile sr fetele. La horde ba'rbatesti,
cand se joaca intre flacai, nu se tine seama de aceasta ordine.
Deosebirea intre horde jucate de barbati si intre acele
jucate de femei consta in faptul ca acestea din urma sunt linistite, fara sarituri si mai frumos executate.
Obiceiul de a se uita barbatii la femei, and acestea joaca
sau rovers, nu exists. In afara de cazul and hora este amestecata, cum se intampla la nunti, fiecare sex ramane la hora lui.
In ce priveste felul cum se cants melodiile in hora, avem
acum excelenta lucrare a profesorului Ion Caranica din Sibiu,
in care ni se dau cele mai pretioase informatiuni: Prima
strofa din melodie o incepe prima jumatate a horei; aceeasi
strofa o repeta cealalta jumatate, daca sunt putine strofe. In
cazul cand sunt strofe mai multe, a doua jumatate a horei
repeta melodia cu strofa urmatoare. In hoed', mai cu seams la
nunti, melodiile se cants in miscare rara, iar caracterul for este
mare% si gray; pasul lin si uniform dela un capat la altul. Nici
nu se poate concepe ca un jucator sa schimbe pasul, sau sa
nu fie in ritmul melodiei... Unele melodii se joaca inteun
mod original: jucatorii sunt prinsi in hora, insa nu joaca prima
jumatate a melodiei, ci numai o cants, stand pe loc; la a doua
jumatate, ei pornesc bora* (XXXIV).
Celelalte melodii la Macedoromani au acelasi caracter
oriental, in care predomina nota melancolica si taraganata.
Ele yariaza putin dela o regiune la alta, dupa inraurirea pe
care o primesc dela popoarele vecine, in apropierea carora
traiesc. Astfel, Aromanii din Pind, care yin mai des in contact
cu Grecii, cants putin altfel decat Romanii din celelalte regiuni.
www.dacoromanica.ro
90
MACEDOROMANII
www.dacoromanica.ro
OCUPATIA MACEDOROMANILOR
www.dacoromanica.ro
MACEDOROMANII
92
prin semi-
www.dacoromanica.ro
OCUPATIA MACEDOROMANILOR
93
is forma nomads.
Intre tipul de viata semi-nomad si transhumant, ultimul
pare a fi fost cel mai vechi. La pastorii macedoromani, transhu-
www.dacoromanica.ro
94
MACEDOROMANII
www.dacoromanica.ro
OCUPATIA MACEDOROMANILOR
95
villages et meme des villes, mais ils sont restes pasteurs, au fond
www.dacoromanica.ro
MACEDOROMANII
96
Petru). In cursul acestui interval, ei trebue sa predea negutatorului cantitatea de lapte cuvenita. Din acest lapte se
prepara mai multe feluri de branzeturi, pe care neguta'torii
macedoromani le desfac pe pietele oraelor din Peninsula,
insa
consuma numai in interiorul carii, dar se exporta si in Turcia, Romania, Italia, Egipt i Jugoslavia. Dupa ce tot laptele
a fost vandut, suma oblinuta este distribuita la fiecare cap
de familie, dupa numarul oilor. Acest numar, la o falcare ,
poate sa ajunga la cateva zeci de mii. Dintre acestea, celnicul
are cele mai multe.
la drum:
Inainte merg turmele cu ciobanii insociti de cainii lor, iar
dupa ei urmeaza familiile cu intreaga for gospodarie.
www.dacoromanica.ro
OCUPATIA MACEDOROMANILOIt
9?
(cai buni de calarit), iar copiii mai mici si pruncii sunt asezati, cei dintai in niste cosuri prinse in dreapta si in stanga
samarului, iar cei din urma in leagane facute anume in mijlocul samarului, deasupra unei invelitoare cu care de obicei se
invelesc baloturile.
card Inca n'au inceput caldurile mari, iar seara dela cinci
pang. la ora zece din noapte. Inainte de amiazi poposesc mai
Intotdeauna pe langa un izvor cu apa rece. Seara, mai mult
unde nimeresc. De astfel, pastorii macedoromani, care cu-
www.dacoromanica.ro
98
MACEDOROMANII
popas locurile cele mai bune. Ele sunt aproape aceleasi pentru
fiecare an.
Mancarea for pe drum consta mai mult din lapte. Ei intrebuinteaza si came fripta sau legume uscate. Insa laptele cu
derivatele lui sunt baza nutrimentului pe drum. In acest scop,
la plecare, ei au grija sa duca cu sine si o turma mai mica alcatuita din plecatori >>, oi care au fatat cu doua trei zile Inainte
de plecare. Laptele dela aceste oi se intrebuinteaza pentru hrana
copiilor si peste tot pentru intretinerea tuturora.
Pe vremea Turcilor, dad. se intampla in drum sa poposeasca
pe mosia unui bei turc, ei erau nevoiti sa plateasca o dare mica
de fiecare cal sau catar. De cele mai multe ori, insa, ei scapau
de aceasta dare, cinstind pe oamenii de paza cu lapte, branza
si ce mai aveau de ale mancarii.
Astfel, acesti pastori nomazi calatoresc mai multe zile dearandul, pans sa ajunga la locuintele for de vara, petrecand ziva
in cantecele copiilor si noaptea in povestile batranelor.
www.dacoromanica.ro
OCUPATIA MACEDOROMANILOR
99
Cum se apropie de coline, convoiul Incepe sa scads. Marne cu celnicii in frunte Incep sa se desparta in grupuri
sunt foarte vechi. Istoric, ele sunt atestate Inca din secolul
al XI-lea. Astfel, istoriograful bizantin Kekavmenos, povestin-
www.dacoromanica.ro
100
IVIAetDOROMANII
du-ne de o rascoala a Romani lor din Pind despre care voi vorbi
www.dacoromanica.ro
OCUPATIA MACEDOROMANILOR
101
despre care m'am ocupat mai pe larg in lucrarea mea Romanii Nomazi .
www.dacoromanica.ro
102
MACEDOROMANII
aceasta provincie. Astfel, cei din Samarina ajungeau in localitatile : Tarcol, Velestin, Cardita, Tarnova si Larisa. Multi
din ei iernau in Lasun (Elasona), altii la poalele muntelui Olimp,
in fine, altii luau directia spre Grebena, Discata, Custur (Castoria), Cojani, Hrupistea, Ciotili si Peritore. Cei din Avdela
se raspandeau in Zarcu, Damasi, Damasuli, Tarnova, Neohori
si Grizano, intre Tricala si Larisa. Pastorii din Perivoli se coborau
www.dacoromanica.ro
OCUPATIA MACEDOROMANILOR
103
Dar o bunk' parte dintre pastorii din Pind isi manau turmele
la iernatec spre campia de pe coasta Mani Ionice numita Kc'acoc
rari. Tot aci se coborau si cei din satele asezate mai in spre
sud, in directia raului Arta : Calarl'i, Siracu, Paliohori, etc. La
coborire, ei urmau drumul dealungul raului Arta. Scriitorul
englez Henry Holland a intalnit dintre acestia mergand pe drumul
www.dacoromanica.ro
104
MACEDOROMANII
in cele doua directii opuse. Urmele for se vad in populatiunile romanesti din Macedonia, Albania si Bulgaria, care,
dupa limbs, se deosebesc de cele din Epir i in de grupul
gramustean. Astazi muntii Gramos salaluesc, dupa cum s'a
www.dacoromanica.ro
OCUPATIA MA CEDOROMANILOR
106
altii in
Melnic,
www.dacoromanica.ro
106
MACEDOROMANII
Ei vareala in regiunile muntoase din spre Karpenisi (Carpenis) si Agrafa. Astazi to %i aceti pastori sunt grupa %i in
Maniana, in comunele Surevoli, Cuciubina, Cataro, Ohtu.
Dintre acestea satul Cuciubina, care se mai numete Maniana, este cel mai mare. Ceilalti pa'stori din Corita i %inuturile din Moscopole i Sipsca ii mana turmele la varatec in
Tesalia. Pastorii din Dangli i Colonia merg la varatec in
tinutul muntos din Murihova, ajungand in localitatea Ciucura.
De aci, acei care au scapat de slavizare, au Inaintat pang in
satele Gramatecova, Fetita, Candrova, Paticina de langa Vodena, aproape de Veria i Salonic.
Transportul cu chervanele. Pastorii macedoromani nu se
ocupa numai cu creterea turmelor de oi, dar i cu transporturile. Fiecare familie, pe langa sutele i miile de oi, mai are
la
www.dacoromanica.ro
Nr 4..
Ba
o OR
llaft
Praren
Corn
CUTA I
Tetovo
ve
jSAM4COVA
en
Stan
eAryauc
Gamma de Sus
afra,e
SCORIA
no
LIROPOL
Grace, e
otAteiesca
o RAs /op
Tars la
0Sera\
op
VELES
/NJ tIOV
0 Ora
Re off
&manila
Crupv
DURAZZO
TIRANA
o fbeseta
0"
orfar
!Si
Sea
IDasan
0
Haf OA
oraz
-0Ca,
Po
y,
tLRA
r)
No
t ;14
Olova 0
C
j Ca i
'rc
-o-,.
Er'
P
rr
Ca
gAd
met\
prar a
I Corfu
----_,
mat
R.' d
Prereaa
'
TRI
Cardit
Att,
Rifle r
Airar
'7.41
_.
10
pun
(;)
o Cirpfn
btu
lif=1.
NI
Marea
LARISA
LAMA
c3
g.,74.
ovap
0.
0.%,-,
Carr
',Elam,'
bac, Dorf,t
IN
I flans
N't. ^ a
Servla
.."i
CAVA
SALONIC
(SARuNA)
Se
07
SAESo &leaf;
Anna
ee
eDena
.N a.
ER /A
C0J-1,/
rs pe
J.Strg co
a
sG-rar
-----
orC
- --s-NevA
....
8,,
, A, ,
/am
"
...C.'
/,a;/ ''
//ttc'e
8r
O.
Pist:
rehtfo
Va aria
Rada.
C eaera
den f
P"?
,40
Manton
.
1. 8 foba
r'''C a reni?'::-Y
vas.=p
ewe
Terra
oParlea
brevofr
taut, rISI
Misolon
Palms
www.dacoromanica.ro
OCUPATIA MACEDOROMANILOR
107
strainatate, nu puteau fi decat cele care plecau dela principalele porturi ca : Durazzo, Arta, Salonic, Constantinopol,
www.dacoromanica.ro
MACEDOROMANII
108
roman.
www.dacoromanica.ro
OUTPATIA MACEDOROMANIL011
109
www.dacoromanica.ro
MACEDOROMANII
110
www.dacoromanica.ro
Nr. 5.
Totes(
Za ref)
176J-111 ra
Gal ti
r ruipara
Br-aqov
Ploe#i
BaGBID
Cratova
Ja
Split
PI
BUCUR
_i-
,41.,...__Aloa,
.t
Vt
.1/4-ns,pijrren
C
Sc
Dl RAZZ()
Valona
N.
...vv.,
Ji fIsm
filipopol
A20/toula
Byotta
Cot%)
'
SOFIA
....-"..g.WI ye
Adrian
Rados
i'''.:er s
do
M. lotaCa-
I00
200
3 OKrn
t-
www.dacoromanica.ro
tarna
Qt
OCUPATIA MACEDOROMANILOR
111
www.dacoromanica.ro
112
MACEDOROMANII
www.dacoromanica.ro
OCUPATIA MACEDOROMANILOR
113
www.dacoromanica.ro
114
mAcEnoRomANII
Comertul. Deteptaciunea fireasca a pastorilor macedoromani, units cu acea experienta i cunowere de lume, pe care
numai ei singuri i-o puteau catiga in cursul drumurilor lungi
pe care le strabateau cu turmele sau cu chervanele for de cai i
etc. Pentru existenta negustorilor aromani in centrele comer ciale din nordul Peninsulei, F. Kanitz scria cu optzeci de ani
inainte: < Noi intalnim pe Aromani in numar mai mare chiar
in centrele comerciale de pe cursul inferior al Dunarii, in Pesta,
Neusatz, Sem lin, Panciova i Belgrad. Ei reprezinta cele mai
inaintate elemente de origine romanica indreptate in directia
nord-rasariteana . (LVI 333). Tot ei au intins comertul for in afara
www.dacoromanica.ro
OCUPATIA MACEDOROMANILOR
116
www.dacoromanica.ro
116
MACEDOROMANII
Revenind la comertul intern, primele articole pe care negustorii macedoromani be desfaceau in targurile si orasele din
Peninsula au fost produsele in lapte si land. Pe cele dintai be
fabricau barbatii, pe cele din urrna femeile. Sub acest raport,
femeia macedoromana a avut si are un mare rol, dupa cum am
vazut, nu numai la intretinerea intregii familii care, in cazurile
cele mai obisnuite, se ridica la io pang la 12 membri, dar si la
prelucrarea intregii cantitati de lana obtinuta dela oi, pe care
o foloseste fie pentru nevoile casei, caci ea cu mina ei confectioneaza toata imbracamintea membrilor din familie, fie, mai
ales, pentru comertul de afara.
Dupa lana si fabricatele ei, veneau pieile si tot felul de produse
indigene, pe care Aromanii le desfaceau la negustorii din centrele
www.dacoromanica.ro
OCUPATIA MACEDOROMANILOR
117
www.dacoromanica.ro
118
MACEDOROMANII
www.dacoromanica.ro
OCUPATIA MACEDOROMANILOR
119
sulei Balcanice cu turmele spre nord, se asezau pentru totdeauna in muntii Bulgariei, incepand din Stara-Planina prin
Sredna -Gora, Rila si Vitos pans la Marea Neagra.
Dupa Serbia si Bulgaria, Cara in care negustorii macedoromani veneau in numar mai mare era Romani a. Nu avem un
studiu referitor la rolul pe care acesti Romani 1-au jucat in
tara noastra. Se pare a ei se aflau in numar mai mare in Muntenia. Multi din acesti Romani veneau ca negustori de vite ; altii
www.dacoromanica.ro
120
MACEDOROMANII
www.dacoromanica.ro
OCUPATIA MACEDOROMANILOR
121
Ungaria,
www.dacoromanica.ro
MACEDOROMANII
122
romanilor (XXVI232).
www.dacoromanica.ro
OLUPATIA MACEDOROMANILOR
123
www.dacoromanica.ro
124
MACEDOROMANII
www.dacoromanica.ro
www.dacoromanica.ro
OCUPATIA MACEDOROMANILOR
126
www.dacoromanica.ro
MACEDOROMANII
126
www.dacoromanica.ro
www.dacoromanica.ro
OCUPATIA MACEDOROMANILOR
127
boltile. Lucrarile lui de arhitectura intrec pe acelea ale arhitectilor care au studiat in scolile tehnice si, dna se compare
biserica din Semendria cu cea mai mare parte a monumentelor
sarbesti sau germane, cineva n'ar putea decat sa admire abilitatea Macedoromanului. De cele mai multe on Macedoromanul
este in acelasi timp arhitect, zidar, lacatus, dulgher si tamplar.
Numai piesele turnate si fabricate le aduce din Austria; restul
it face singer * (LVI322)
0 alts meserie practicata de Macedoromani este c r o it or i a. Ea s'a desvoltat din viata lor pastorall. Pastonil
macedoroman isi confectioneaza imbracamintea acasa. El nu cla
www.dacoromanica.ro
128
MACEDOROMANII
www.dacoromanica.ro
OCUPATIA MACEDOROMANILOR
129
www.dacoromanica.ro
ISTORIA MACEDOROMANILOR
Am spus dela Inceput ca Macedoromanii reprezinta ramura
www.dacoromanica.ro
ISTORIA MACEDOROMANILOR
131
www.dacoromanica.ro
132
MACEDOROMANII
www.dacoromanica.ro
ISTORIA MACEDOROMANILOR
133
www.dacoromanica.ro
134
mAcEooRomANii
doua dialecte ci doua limbi deosebite. Asa dar, pentru incelegerea existentei unei populatiuni de origine romans la sudul
Dunarii, dupa Xenopol, nu este nevoie sa admitem obarsia
ei din Dacia traiana.
In contra acestei teorii s'a ridicat Onciul in studiul sau
publicat in Convorbiri Literare (vol. XIX din 1885). Dupa
Onciul, Macedoromanii isi au originea in nordul Peninsulei
Balcanice. Aci, contrar parerii lui Xenopol, elementul roman
era destul de numeros. Din Moesia stramosii Macedoromanilor
www.dacoromanica.ro
ISTORIA MACEDOROMANILOR
136
rezulta, intai, originea meridionala a Macedoromanilor, deosebita de aceea a Dacoromanilor sub raportul unitatii teritoriale,
al doilea, insa, localizarea acestei origini la sud, acolo unde se
gaseau numai tulpini ilire , Urmarind mai departe evolutia
acestei idei, vedem ca N. Iorga, atunci cand vorbeste despre
anumite trasaturi ale Aromanilor care ii deosebesc de Dacoromani, caracterizeaza in felul urmator identitatea elementelor
etnice din care sunt alcatuite cele doua ramuri ale romanismului :
Aromanii, cu toate ca se deosebesc de Dacoromani, sunt un
popor alcatuit din aceleasi elemente etnice, insa ei nu alcatuiesc
o parte care traieste mai departe din poporul unitar al Romanilor
(XLVII151) Aci, prin aceleasi elemente etnice nu trebuie s
intelegem numai substratul iliric peste care s'a suprapus elementul roman, ci acelasi element traco-iliric, care a stat la baza
www.dacoromanica.ro
136
MACEDOROMANII
www.dacoromanica.ro
ISTORIA MACEDOROMANILOR
137
traind de aproape doul milenii in regiuni atat de departate si in imprejurari cu totul deosebite, sa dea nastere la o
limba care sa fie aceeasi nu numai din punctul de vedere al
desvoltarii ei interne dar, dupa cum se va vedea in capitolul
despre limba lor, si din acela al imprumuturilor de afara.
Inteadevar, atat Dacoromanii cat si Macedoromanii au un
numar de cuvinte care se gasesc si la Albanezi, ca forme moste-
www.dacoromanica.ro
138
MACEDOROMANII
www.dacoromanica.ro
ISTORIA MACEDOROMANILOR
139
www.dacoromanica.ro
140
MACEDOROMANII
www.dacoromanica.ro
ISTORIA MACEDOROMANILOR
141
www.dacoromanica.ro
142
MACEDOROMANII
nationalitatea respective. Grecizari au auvt loc, cum am vazut intr'un capitol precedent, in sudul Epirului, acolo unde interferentele etnice nu puteau fi evitate. Ceea ce nu s'a putut infaptui dela
venirea Turcilor in Europa, cu atat mai putin se putea intampla
inainte de acest eveniment mai ales ca, pe vremea aceea, scolile
grecesti erau foarte rare chiar in centrele mai maxi. Dar dace
ne referim chiar la vremurile mai apropiate de noi, vom vedea ca
Romanii, Albanezii si Slavii din Peninsula lasau s li se graveze
pe morminte epitafuri in limba greaca, insa aceasta nu o faceau
pentruca ei ar fi vorbit greceste sau s'ar fi sim %it Greci, ci numai
www.dacoromanica.ro
ISTORIA MACEDOROMANILOR
143
Aurelian, veacuri dearandul s'a mentinut influenta binefacatoare a Romei care a schimbat cu desavarsire fata Peninsulei
Balcanice, prin atatea imbunatatiri aduse in viata publics si privata a locuitorilor, dar mai ales prin introducerea acelui instru-
www.dacoromanica.ro
144
MACEDOROMANII
www.dacoromanica.ro
ISTORIA MACEDOROMANILOR
D z an a, G u r g 1' i a t,
145
dupa aceea Ciuma-nalt a (varful inalt), Suma- cu br a d (varful cu brad) care se arata foarte vechi. Exists altele ca
cu limba Dacoromanilor, Macedoromanii sub raportul u n i t at i i lingvistice reprezinta acelasi popor cu Dacoromanii.
Aceasta este singura realitate de care trebuie sa se tins seama
www.dacoromanica.ro
MACEDOROMANII
146
indiscutabil ca stramosii celor doua tulpini romanesti, Dacoromani si Aromani, in epoca de formatie a poporului roman
in nordul Peninsulei si Dacia, au trait in unitate teritoriala.
Aceasta conceptie sta si la baza traditiei istorice care ne
vorbeste, dupa cum vom vedea in capitolul ce urmeaza, despre
o coborire a Macedoromanilor dela nord la sud, nu invers.
www.dacoromanica.ro
ISTORIA MACEDOROMANILOR
147
unele erau mai mari, formand mase compacte, altele mai mici
mai marl se pare ca au existat in partea de apus a Peninsulei Balcanice, dealungul coastei adriatice in Dalmatia, unde
www.dacoromanica.ro
MACEDOROMANII
148
nomada si cu chervanele, trecerile dela un grup la altul, la inceput, cand Slavii nu se introdusesera Inca prea multi Intre ei,
erau foarte dese. Astfel o parte din Romanii din Balcani ajungeau pans in apropierea asezarilor Romani lor din sud, dupa
cum acestia veneau cu turmele, vara, pans in Balcani. In partea
apuseana si rasariteana a Peninsulei, Romanii pastori din Balcani
se intalneau cu cei din sud. Si tot asa, aceste intalniri aveau loc
ference Intre cele trei grupari deveneau mai rare din urmatoarele doug motive: intai, din cauza aglomerarilor slave care
deveneau din ce in ce mai maH, al doilea, din pricina
desnationalizarii prin limbs a grupelor ra'zlete intermediare.
In astfel de imprejurari, trebuie sa admitem ca a existat o
vreme cand toate aceste legaturi Intre cele trei grupari mai
man au fost intrerupte si cand fiecare din ele ramanea in voia
soartei. In astfel de imprejurari, cei mai amenintati erau
Romanii din gruparea din Pind si Tesalia. Inteadevar, in
vreme ce atat Romanii medievali din Balcani, cat si cei din
Dalmatia tineau legaturi, din cauza imediatei apropieri, cu
fratii for din stanga Dunarii, din contra, Romanii din Pind
ramaneau pentru totdeauna izolati. Cu toata aceasta izolare,
desfasurarea evenimentelor istorice de mai tarziu ne arata ca
tocmai acestia s'au pastrat pans azi in actualii Macedoromani,
in vreme ce dintre ceilalti unii au fost redusi la un numar
de doul mii de suflete, iar restul a disparut pentru totdeauna din zarea istoriei.
www.dacoromanica.ro
ISTORIA MACEDOROMANILOR
149
www.dacoromanica.ro
160
MACEDOROMAND
Caragiova. Admitand ca urmasi ai acestor Romani pe Meglenoromanii, implicit trebuie sa recunoastem apropierea sau chiar
identitatea for cu stramosii Aromanilor. In cazul acesta s'ar
putea admite ipoteza ca ei, gasindu-se in imediata apropiere
de Romanii din stanga Dunarii, sa fi fost amestecati in buna
parte cu acestia. Aceasta presupunere mi-o intemeiez, pe de
o parte, pe apropierea dialectului meglenoroman de cel dacoroman, pe de alta, pe resturile de nume locale romanesti din
nordul Bulgariei, relevate pentru intaia data de Const. JireCek,
apoi studiate si completate de G. Weigand. Infatisarea acestora,
este mai mult dacoromana decat aromana. In ce priveste sla-
Macedoromanilor din Pind si Tesalia, ar fi fost si mai amenintati din partea Grecilor. Probabil ca in Balcani in cursul
veacurilor vor fi avut loc deplasari de populatiuni. Ca Meglenoromanii, vor fi fost si altii care, din cauza indepartarii for
prea mare de grupul central, se vor fi pierdut in mijlocul
Slavilor.
www.dacoromanica.ro
ISTORIA MACEDOROMANILOR
151
www.dacoromanica.ro
MACEDOROMANII
162
(din lat. SALONA), Aromanii au existat in apropierea peninsulei Calcidice, in calitate de pastori, Inca din sec. al
VIII-lea, daca nu chiar Inainte.
Dela aceasta data amintirea Romanilor din Pind la scriitorii
www.dacoromanica.ro
ISTORIA MACEDOROMANILOR
163
ca slujitor imparatiei mele. Imparatia mea primindu-i juramantul de credinta, i-am dat titlul de spatar, si fiindca e strain
de legea noastra, n'a gasit cu cale sa-1 faca strateg, ca sa nu
Injosim pe Romei, ci 1-a numit domestic al excubitilor de sub
porunca ta. Dar stiind Imparatia mea ca aceasta slujba ai primit-o prin hrisov dela raposatul meu tats, in locul excubitilor,
www.dacoromanica.ro
154
IVIACEDOROMANII
www.dacoromanica.ro
ISTORIA MACEDOROMANILOR
155
Tzilq
unui nou conflict, pe care Romanii din sud 1-au avut cu Sf.
Munte. Anume, mai multe familii de Vlahi s'au asezat in aceasta
www.dacoromanica.ro
156
MACEDOROMANII
Dupa." toate aceste mentiuni disparate, referitoare la Aromani si existenta unei Vlahii in sudul Peninsulei Balcanice, la
inceputul sec. al XIII-lea avem informatiuni despre constituirea
Romanilor in state politice. Vlahia , amintita de calatorul
evreu, apare acum sub o intreita forma: Vlahia Mare (Msycal
MaxEoc) in Tesalia, o Vlahia Mica (Mutpec BXocxE) in Etolia
si Acarnania si Vlahia-de-sus ('Avd)paccx(x) in partea meri-
Henri de Valenciennes, Robert de Clary ca si de toti istoriografii care s'au ocupat cu miscarea revolutionary a grupului de
Romani din Haemus (1196).
Urmand ordinea cronologica a acestor mentiuni istorice,
trebuie sa amintim i relatarile, scriitorului anonim al Europei
www.dacoromanica.ro
ISTORIA MACEDOROMANILOR
167
Traditia istorica, romaneasca. Traditia istorica despre originea comuna a Macedoromanilor si Dacoromanilor a trecut
dela istoriografii bizantini la cronicarii roman.
Cea mai veche relatare despre aceasta origine ne vine dela
M i r o n C o s t i n. Ea este atat de interesanta, incat merita
sa fie citita in intregime: Suntu dara acesti Cotovlachi (cum
amestecata cu de aceasta proasta greceasca si turpentru ea foarte putini cum s'au zisti, au ramasa la
niste munti tragandu-se de locuiescti, cari se intindu in
www.dacoromanica.ro
168
MACgDOROMANII
gaseste si
n i c u 1, copiat cuvant de cuvant dupa Miron Costin (L125).
D i m i t r i e C a n t e m i r pomeneste in mai multe
www.dacoromanica.ro
ISTORIA MACEDOROMANILOR
169
scriitorii roman.
Daca pentru cunoasterea trecutului Macedoromanilor avem,
dupa cele expuse pang aci, cateva date istorice, pe temeiul carora
ne putem face o idee despre originea si coborirea for in sudul
Peninsulei Balcanice, despre Meglenoromani nu avem nimic.
www.dacoromanica.ro
LIMBA MACEDOROMANILOR
pentru ei, unit at ea lingvistica cu Dacoromanii reprezinta cel mai autentic document, cu ajutorul caruia chiar
omul f'ara stiinta ii poate usor identifica cu fratii for din nordul
Dunarii.
www.dacoromanica.ro
161
Transpunere dacoromana:
www.dacoromanica.ro
MACEDOROMANII
162
Limba romana, spre deosebire de celelalte limbi romanice, a pastrat intr'o privinta mai bine structura limbii
latine, pe temeiul unei vechi tendinte indoeuropene. In vreme
ce in celelalte limbi surori, substantivul si verbul, pierzan-
www.dacoromanica.ro
LIMBA MACEDOROMANILOR
163
Elemental latin. Prima particularitate din domeniul vocalismului, care a deosebit romanitatea orientall de cea occidentals,
www.dacoromanica.ro
164
MACEDOROMANII
romani : Ex. lat. DICO, TERRA, SIC au dat: zic (mr. dzic),
tars, si. Tot asap, b, f, v se pronunta la Macedoromani peste tot,
iar la Dacoromani in parte k', g', h', y. Ex. lat. PINUS, BENE,
In morfologi e, identitatea intre dacoromana si macedoromana este si mai mare. Aci avem aceleasi declinari si conjugari care reproduc, la fel, formele corespunzatoare latine.
Formarea viitorului;
www.dacoromanica.ro
LIMBA MACEDOROMANILOR
165
Nume de plante: brad, macedor. brad (alb. bredh); copaci, macedor. cupaciu (alb.
curpan, macedor.
curpan (alb. kurpen); sambure, macedor. sambure (alb. sumull si thumbull).
Cuvinte pentru desemnarea unei autoritati, la inceput, cu
intrebuintare in viata pastorala: baci, macedor. baciu si, mai
kopatsh);
www.dacoromanica.ro
166
MACEDOROMANII
www.dacoromanica.ro
LIMBA MACEDOROMANII.OR
167
www.dacoromanica.ro
MACEDOROMANII
168
www.dacoromanica.ro
LIMBA MACEDOROMANILOR
169
www.dacoromanica.ro
170
MACEDOROMANII
bite() alcatuire politica independents, idiomul for ar fi putut deveni o limba literara ieita din limba romans, intocmai dupa cum
aceasta a iesit din limba latina. Insa faptul nu s'a putut intampla,
din cauza raspandirii prea mari a Macedoromanilor in Peninsula.
www.dacoromanica.ro
LIMBA MACEDOROMANILOR
171
www.dacoromanica.ro
172
MACEDOROMANII
de limba greaca, cei din Albania de limba albaneza, iar cei din
Floara
Float% galbinioara,
Dimand'a tutulorti,
Dimand'a featelorti:
Se ghina se-ni me alumba
Dumineca dimneata
www.dacoromanica.ro
LIMBA MACEDOROMANILOR
173
Transpunere in dacoromana:
Floarea
Floare galbiioara,
Spune tuturor,
Spune fetelor ;
SA vina sa ma is
Dumineca dimineata
Conservatismul dialectului aroman. Pastrarea limbii roman la populatiunile romanesti din sudul Peninsulei Balcanice,
in forma care a fost expusa mai sus, se datoreste unui conser-
www.dacoromanica.ro
174
MACEDOROMANII
www.dacoromanica.ro
LIMBA MACEDOROMANILOR
176
www.dacoromanica.ro
176
MACEDOROMANII
Dacoroman
Nu ma strange de mina
SA nulmi-1 frangi inelul;
SI nu mi-1 frangi ,inelul
Cu douasprezece pietre nestimate.
www.dacoromanica.ro
www.dacoromanica.ro
178
MACEDOROMANII
ment chez nous mais aussi chez les Bulgares, les Roumains
et les Albanais. Parmi les peuples balkaniques, ils ont ete
balkaniques au plus haut degre. Its ont donne des individus
qui se sont devoues a la fois pour tous les groupes chretiens
de la presqu'ile balkanique. De leurs rangs sont sortis ; Camblank (citeste : Tamblac), Zefarovie, JorgaC, Steria, Trandafil.
Les memes families (Darvar, German, Bocarie (citeste: Botarici)
dans les Balkans auront pour devoir d'etudier leur grand influence dans la vie politique, economique, scientifique, litteraire
www.dacoromanica.ro
179
www.dacoromanica.ro
180
MACEDOROMANII
au inceput
sa rasara
in Epir centrele :
www.dacoromanica.ro
181
era Moscopole.
Asezat pe o campie care se lass usor in pants la poalele
muntelui Opari, supranumit de Macedoromani muntele o Costi
al Manduca , el se intindea in dreapta si in stanga raului
Raulu al Ddzega . Am vizitat acest oras in mine, cu doisprezece ani in urma. Rasarit inainte de venirea Turcilor in
Europa, numai din cateva catune alcatuite din colibe, cu timpul
www.dacoromanica.ro
182
mAcEDoRomANII
www.dacoromanica.ro
183
www.dacoromanica.ro
184
MACEDOROMANII
www.dacoromanica.ro
186
exista, ca in cele mai multe centre culturale din Epir, un # colegiu , condus de invatatul Hrisant din Zita, colegiu care in 1744
a fost transformat in # Noua Academie . Din aceasta Academie
an iesit cei mai ilustri invatati macedoromani, ca : Ioan Chalkeus
www.dacoromanica.ro
186
MACEDOROMANII
la Academia, pe care a condus-o pans in ultimii ei ani de existenta, in fine, Constantin Hagi-Ceagani, elevul lui Cavallioti si
altii. Activitatea acestei institutiuni a tinut papa aproape de 1769,
cand a avut loc prima distrugere a orasului. Academia avea un
local propriu ridicat din indemnul patriarhului Ioasaf al Ohridei,
www.dacoromanica.ro
187
Primele cal* macedoromane scrise de invgatii moscopoleni. In putinele scoli care existau in vremea aceea in Albania,
Epir si intreaga Peninsula Balcanica, obiectele de invatamant se
predau in limba greaca. Aceasta limba pe atunci ajunsese sa se
invete si in scolile mai inalte din Tara. In astfel de imprejurari,
www.dacoromanica.ro
188
MACEDOROMANII
cepeau aceasta limba, li se traduceau o parte din cartile bisericesti in limba romaneasca.
Din pricina acestor nevoi, se pare ca silintele carturarilor
www.dacoromanica.ro
189
www.dacoromanica.ro
MACEDOROMANII
190
acela care, in intervalul de trei ani cat a stat in apropierea profesorului german, i-a dat acestuia cele mai pretioase i amanuntite
randuri, in mai mult decat trei ani, a studiat la aceasta universitate, el a vizitat Leiden i Cambrige i a calatorit in
Franta qi Italia, iar acum merge in patrie spre a fi de folos
compatriotilor sai (CV179).
www.dacoromanica.ro
191
in doul editii: una mai veche, f`a'ra data, alta mai noul din
18oz. Prima editie a fost reprodusa de cercetatorul englez
William Martin-Leake in ale sale Researces in Greece ,
publicate la Londra in 1814.
Insemnatatea lucrarii lui Daniil pentru cunoasterea graiului
macedoroman este mai mare decat aceea a lui Cavallioti, prin
aceea ca, in loc de simple cuvinte insirate si traduse in celelalte
limbi balcanice, ni se dau fraze intregi. Nicaieri in literatura
caci cred ca de mult Ili era dor sa vezi acest inceput pentru
neamul nostru, ca usor sa priceapa copiii nostri aceea ce cu
www.dacoromanica.ro
192
MACEDOROMANII
www.dacoromanica.ro
193
Distrugerea oraplui Moscopole i rAspandirea Romanilor din Albania. Din nenorocire, starile infloritoare de care
se bucurasera atata vreme centrele romanesti din Albania, cu
Moscopole in frunte, n'au fost de lungs durata. Necontenitele
razboaie din cursul sec. al XVIII-lea, pe care Turcii le-au dus
cu Rusii, slabisera, se pare, pans inteatata puterea de rezistenta
www.dacoromanica.ro
194
MACEDOROMANII
www.dacoromanica.ro
196
www.dacoromanica.ro
196
MACEDOROMANII
Macedoromanii din Serbia i Bulgaria. Romanii din Albania nu erau straini de orasele din Serbia. Multi din ei le cunosteau inainte de distrugerea Moscopolei. Altii aveau neamuri
care traiau in acele orase. In felul acesta, toti cati ajungeau acolo,
dupa marea catastrofa din patrie, nu se gaseau izolati, ci mareau
numarul Romanilor din colothile existente. Pe vremea aceea cei
www.dacoromanica.ro
197
www.dacoromanica.ro
198
MACEDOROMANII
www.dacoromanica.ro
199
Befreiungskrieges viel Riihmliches von dem Vojvodcn Z i nz a r J a n k o, der die Serben in der Kraina oft zum Siege
gegen die Tiirken fiihrte ...) (LVI336).
In B u 1 g a r i a, Aromanii, asezati in targuri sau orase, au fost
www.dacoromanica.ro
200
MACEDOROMANII
Macedoromanii din Principatele Romftne. Nu avem informatiuni precise despre numftrul Romftnilor macedoneni din
Principatele Romftne. Se pare eft ei nu se aflau in aglomerari
prea man in orasele si tftrgurile pe unde trftiau, cum am vftzut
eft se &eau in Jugoslavia. Cu toate acestea ei veneau la lucru,
sau ca negustori in Tara-Romaneasca si in Moldova. Despre
prezenta for in Moldova ne asigura Miron Costin, cftnd afinna
ca a avut prilejul sl stea de vorba cu unii din ei: i incA cu
dinteinsii am vorbit s. Acesti Macedoromftni, pe care i-a cunoscut cronicarul moldovean, nu puteau fi decftt negustori.
De asemenea literatura populara aromana, oridecftteori vorbeste
despre instrainarea Aromftnilor, pomeneste de Vlahia >,
www.dacoromanica.ro
201
si
www.dacoromanica.ro
202
MACEDOROMANII
www.dacoromanica.ro
203
infiintarea unui spital. In felul acesta s'a ridicat Spitalul Filantropia care exists si azi.
Dar medicii macedoromani din Principate au publicat lucrari
care constituie primele inceputuri ale literaturii medicale
roman . Tot ei sunt aceia care au incercat pentru intaia
data in Principate sa puns bazele asistentei sociale si de vaccinare a copiilor . Astfel, Doctorul Co nstantin I.
Dar v a r i, Roman macedonean din Vlahoclisura, fratele
www.dacoromanica.ro
204
MACEDOROMANII
Nicolae Zervu 1 i,
lui
aa cum a incercat
www.dacoromanica.ro
205
la p.
191,
www.dacoromanica.ro
206
MACEDOROMANII
tiativa protopopului Ucuta, Bra cunotinta i indemnul enoriasilor aromAni pe cari ii pastorea.
Intr'adev'ar, ceea ce ii facea pe negustorii macedoromani din
www.dacoromanica.ro
20?
Chiar in cercurile stiintifice se tie prea putin despre interesantul popor caruia ii apartin. Invatatul profesor Thunman!).
dela Halle, caruia ii datoram primele cercetari despre originea
si limba Tintarilor, ar putea sa sustina chiar azi ceea ce sustinuse
www.dacoromanica.ro
208
MACEDOROMANII
www.dacoromanica.ro
209
www.dacoromanica.ro
210
MACEDOROMANII
www.dacoromanica.ro
211
www.dacoromanica.ro
212
MACEDOROMANII
In centrele cele mai mari din Ungaria, ei, in unire cu negustorii greci, dupa ce se constituiau in comuniati, Ili ridicau
biserici proprii.
In ce priveste Transilvania, nu exists local bisericesc care
sa.' nu fi primit donatia unei familii macedoromane. Pentru
dovedirea acestui
cercetari in
marelui negustor Dimitrie Arghir din Moscopole, biserica din Miskolz, pe frontispiciul careia sta scris, prin cheltuiala confratilor Romani din Macedonia >, biserica din Tokay,
resedinta familiei M o c i o n i, in fine, biserica din Zemlin, etc.
vor ramanea multa vreme martuturii vii despre generozitatea
si darnicia acestui nepretuit element romanesc.
Rolul pe care familiile macedoromane 1-au jucat in
provinciile de sub stapanirea maghiara locuite de Romani, din
nenorocire, nu este Inca bine studiat. Atka se stie numai ca ele
venind in atingere cu elementul romanesc din acele parti, imediat
www.dacoromanica.ro
213
medic,
www.dacoromanica.ro
214
MACEDOROMANII
Nu cunoastem exact numgrul familiilor aromane din Budapesta. El trebuie sg fi fost destul de mare, dacg tinem seams de
unele fapte care au ajuns pang la noi numai in mod fragmentar.
Unul dintre acestea este constituirea in anul 1815 a unei Societa'ti a doamnelor macedoromane din Budapesta, pentru
strangerea de fonduri necesare la Intretinerea unei scoli roma-
www.dacoromanica.ro
216
au fost printre fruntasii coloniilor romanesti. Ultimul, o personalitate bine cunoscuta in cercurile intelectuale din Pesta,
Linea casa deschisa tuturor acelora care se interesau de viata
politica si culturala a Romani lor din Transilvania. 4 Casa lui
Atanasie Grab o v s c h i era locul de intalnire al scriitorilor roman care incepusera a-si tipari cartile in Tipografia
craestii Universitati din capitala Ungariei. El insusi intelegea
s sprijineasca, prin propriile sale mijloace banesti, cartea
romaneasca. Prcotul Ioan Teodorovici din Pesta, tiparind la
1824 Istoria Universall sau a toata lumea tradusa in limba
spu-
www.dacoromanica.ro
216
MACEDOROMANII
Andrei Mocioni de F o e n,
cu resedinta in Banat,
www.dacoromanica.ro
217
Ant o n i u M o c i o n i de
societatea aromaneasca din Pesta precum i relatiile cu fruntaii macedoromani din capitala Ungariei au avut o influents
binefacatoare asupra lui Emanoil Gojdu: De insemnatate
hotaritoare pentru intreaga viata a lui Emanuil Gozsdu par
a fi devenit relatiunile prieteneti incheiate de tanarul
avocat cu A t a n a s i e G r a b o v s c h i, unchiul Anastasiei
www.dacoromanica.ro
218
MACEDOROMANII
o avere atat de mare, sa o lase toata pentru ajutorarea studentilor lipsiti qi cultura poporului roman, etemizanduli in
modul acesta pururea numele in sanul natiunii sale.
www.dacoromanica.ro
219
www.dacoromanica.ro
MACEDOROMANII
220
sa
www.dacoromanica.ro
221
Cellalt invatat Mihail G. Boiagi a publicat 4 Gramatica romans sau macedoromana tiparita in 1813 la Viena, unde
instrui in limba romans: Se lauds Aromanii a vor sa constitue o natiune deosebita si nu vor sa se uneasca prin limba
incetul cu incetul cu natiunea greaca, dupa cum s'au unit
prin religie . Si mai departe: Asa sunt acei ce se prostesc
cu limba aceasta romaneasca, murdara si ticaloasa daca este
www.dacoromanica.ro
222
MACEDOROMANII
iertat sa se numeasca limbs, acea care pretutindeni schiopateaza si nu-i urmarea unei limbi, avand scarba mare si rostire
uricioasa . La toate aceste alegatiuni, al caror ecou ajungea
pans la coloniile macedoroman din Austria si Ungaria,
Boiagi raspundea demn si linistit in prefata gramaticei sale:
www.dacoromanica.ro
223
soara. Din aceasta familie macedoromana cunoastem pe Gheorghe Ioanovici, nepot al lui Pavel Ioanovici, fiu al lui loan Caliva,
de care s'a ocupat profesorul D. Braharu. In ce priveste originea
autorului dictionarului nostru, Nicolae Ioanovici, dupa cum el
insusi marturiseste in prefata lucrarii sale, este din Moscopole.
El cunoaste perfect aromaneste ; de asemenea limbile : latina,
greaca, moderns, germana si maghiara. Pentru frazele macedo-
a (XVII38
am vorbit la p.
203.
www.dacoromanica.ro
224
MACEDOROMANII
i in fine, loan
Nicolidi de Pind o, medic vestit, originar din Gramoste.
Ioan Nicolidi de Pindo era mandru de originea sa gramusteana. De aceea, dupa cum Gheorghe C. Roja semna
din Viena Greco-Romani (Tcollatoi BAckx(n) ,
www.dacoromanica.ro
226
Confributia Aromanilor la viata politics gi culturala a Grecilor. Toate popoarele crestine din Peninsula Balcanica, pans
Riga din V e les tin sau, cum ii zic Grecii, Rigas Velestinlis (XVI 9i XCVII-a 868).
El era originar din Pind, vorbea romaneste si lucra in
www.dacoromanica.ro
226
MACEDOROMANII
Dupa aparitia si distribuirea ei, el a fost nevoit sa se refugieze in Triest, la alti negustori macedoromani, unde a fost
prins de autoritatile locale si predat Portii, care 1-a trimes la
Belgrad, unde a fost decapitat, in 28 Febr. 1793. Fratii
Puliu, care erau tot atat de vinovati pentru tipa'rirea proclamatiei, fiind supusi austrieci n'au fast extradati.
Amintesc aici el la aceasta tipografie s'a tiparit in 1797 si
cartea macedoromana pentru scolile primare la Aromani Noua
pedagogie , scrisa de protopopul coloniei romanesti din Posen,
Constantin Ucuta, despre care s'a vorbit mai sus (p. 191). Tot
la aceasta tipografie s'a imprimat si primul jurnal grecesc
Ephemeris*, ca si alte multe reviste si scrieri de propaganda.
Cu toate greuta'tile ce a intimpinat aceasta miscare, marea
revolutie greaca ce a precedat razboiul pentru eliberarea Greciei
www.dacoromanica.ro
227
Tot cam pe vremea aceea au rasarit din mijlocul Romanilor din Pind cativa poeti, care au scris versuri pline de
avant si calda simtire, citite si astazi de poporul grec cu
multa placere. Printre acestia cei mai de seama au fost
Valaoritis, Zalacostas si Cristalis, ultimii doi
Dupa constituirea Eladei in Stat independent, printre barbatii politici ai Greciei moderne, se ridica figura impunatoare
a lui I. C o 1 e t t i, la inceput medic particular al lui Ali -Pala
duceau cateodata la desbinari catastrofale. Coletti, cu temperamentul sau linistit, cu inteligenta sa scaparatoare, cu finetea
si tactul sau politic, stia s be potoleasca pe toate.
15
www.dacoromanica.ro
228
MACEDOROMANII
era inalt,
www.dacoromanica.ro
229
www.dacoromanica.ro
230
MACEDOROMANII
Trebuie s recunoatem dela inceput, ca, in aceasta a doua perioada de redeteptare a constiintei nationale la Macedoromani,
www.dacoromanica.ro
231
Balcescu care dorise sa piece in Macedonia, inaintea lui Bolintineanu. Fapt este a curentul de simpatie pentru soarta acestor
Dimitrie Bolintineanu ca scriitor, D imitr ie Atanasescu ca apostol si fecund autor de carti didactice au fost
ctitorii scoalelor romanesti din Macedonia, intretinute de Statul romanesc.
Activitatea dascalului, care ducea o noua invitatura printre
Romanii din Peninsula Balcanica, deli la inceput a cunoscut
multe piedeci din partea scoalei grecesti, n'a ramas Para rasunet
in celelalte comune romanesti. Dupa scoala din Tarnova s'au
deschis altele. Numai ca lipseau institutorii. Pentru acest scop,
s'a ales un numar de tineri macedoromani care au fost adusi in
www.dacoromanica.ro
MACEDOROMANII
232
In ce priveste starea culturall la Meglenoromthii, nu cunoastem nimic pang in a doua jumatate a sec. al XIX-lea, cand
au inceput s se deschida primele scoli romanesti in comunele
www.dacoromanica.ro
233
Cu toate acestea, ei n'au ajuns s cunoasca scoala romaneasca prin Macedoromani. Pe vremea aceea, contactul dintre
Meglenoromani i acetia lipsea atat de mult, incat nu numai
oamenii din popor, dar chiar carturarii macedoromani nu aveau
Societatea de Cultura MacedoromanA. Actiunea pentru trezirea Romanilor la contiinta nationala prin scoala, intreprinsa
de guvernul roman din tarn, la inceput, n'a mers tocmai aka de
uor. Greutatile i piedicele proveneau din faptul ca aceasta ini-
www.dacoromanica.ro
234
MACEDOROMANII
www.dacoromanica.ro
235
romana >,
Ateneului Roman.
Aceasta memorabill sedinta a fost tinuta sub inalta prese-
dintie a Mitropolitului Primat Calinic Miclesc u, secretar fiind V. A. Ureche. In Consiliul de Administratie de 35,
ales de adunare, figurau, pe langa fruntasii macedoromani
din Cara, cele mai distinse si marcante personalitati din
lumea politica si literara dela noi, ca Dumitru Br atianu, C. A. Rosetti, Principele D. Ghica,
Ion Campineanu, Dumitru Sturdza, General Tell, George Chitu, Vasile Alecsandri,
Titu Maiorescu, Iacob Negruzzi si altii.
www.dacoromanica.ro
MACEDOROMANII
286
dupa cum rezulta din urmatoarea scrisoare, pe care a adresat-o cu data de 9 Iu lie 1881):
41
Monsieur,
www.dacoromanica.ro
237
tion et former le noyau d'une sorte d'Ecole Norma le qui devait etre une
pepiniere de professeurs pour les ecoles roumaines d'au de la du Danube.
Ces institutions ont-elles disparu et, dans ce cas, voulez-vous les ressusciter ? Ou bien, ont-elles subsiste jusqu'ici et voulez vous profiter des circon-
vous presidez est une oeuvre patriotique. Je tiens it honneur d'tre inscrite
avec mes deux fits, Alexandre et Demetre, au nombre de vos adherents.
Croyez, Monsieur, a mes sentiments d'estime particuliere.
Princesse Helene Couza
www.dacoromanica.ro
238
MACEDOROMANII
www.dacoromanica.ro
239
www.dacoromanica.ro
MACEDOROMANII
240
intretinute de Macedoromanii instkiti din lark prin publicarea de aril tiintifice i literare, prin incurajarea i
indemnarea tinerilor macedoromini care veneau pentru studii
in Cara, in fine, prin once alte mijloace, menite sa intretina
i sa progreseze lupta pentru salvarea elementului romanesc
din sudul Dunarii, atunci and se va hotari in mod definitiv de
soarta fratilor notri din Peninsula Balcanica.
Toad aceasta activitate condusa cu multi abilitate de toll
donia n'a contribuit numai la trezirea sentimentului national la Aromani dar qi la infiriparea unei literaturi dialectale,
din care, cu timpul, s'a putut forma o limbs unitara pentru
toate tulpinile romaneti din sudul Peninsulei Balcanice, afara
de Meglenoromani care vorbesc o limbs putin deosebitl de a
Macedoromanilor.
www.dacoromanica.ro
241
>>
www.dacoromanica.ro
MACEDOROMANII
242
scop, s'au tradus parti din sfanta scripture, s'au creat reviste
si jurnale, in care prima pletora de poeti si scriitori macedo-
George Murnu si
www.dacoromanica.ro
243
In preocuparile for cu pastoritul transhumant sau seminomad, anotimpul pe care pastorii romani din Pind it weapta
cu nerabdare este primavara, cand ei pornesc cu oile la munte.
Cu toate acestea, putine sunt cazurile, cand, in cursul acelor
Iai (x927),
Vol. II p. 562.
i6
www.dacoromanica.ro
MACEDOROMANII
244
ritoare la viata for pastorale, versuri in care D. Car ac os t ea a putut gasi o variants a q Mioritei )) cu un fond ce
prezinta # izbitoare asemanari * (XXIII).
www.dacoromanica.ro
STARILE ACTUALE
Astazi situatia Romanilor macedoneni este grava.
www.dacoromanica.ro
246
MACEDOROMANII
liana Le vie d'Italia , G i o t t o D ainelli arata entuziasmul cu care Aromanii au primit trupele italiene in Epir.
www.dacoromanica.ro
STARILE ACTUALE
247
Jug oslavi a, aliata Romaniei, n'a inteles sa-si tina angajamentele luate prin tratatul din Bucuresti, sub pretext nemarturisit ca, daca ar lasa pe Macedoromani sa se instruiasca in
limba nationals, atunci si cealalta minoritate reprezentata prin
Slavii din Macedonia, pe care Bulgarii ii socotesc dupa limbi
www.dacoromanica.ro
248
MACEDOROMANII
cu seams prin rolul covarsitor pe care it joaca in viata economica a tarii, se dovedeste ca un element de valoare in Statul
jugoslay. Macedoromanii au pierdut in Jugoslavia cele mai
frumoase biserici zidite din mosi-stramosi cu banii for proprii
.
si
o scoala nortnala
profesionala de fete, toate in Bitolia, unde elita comertului si a
In Al bani a, la inceput, in curs de cativa ani dupa razboi, scolile romanesti au fost lasate s functioneze mai departe.
www.dacoromanica.ro
STABILE ACTUALE
249
ne imbratiraza cu caldura, ne dau azil de mantuire, ne incurajeaza intreprinderea noastra, oferindu-ne in acelai timp i
bath, spre a putea continua opera inceputa (cf. ziarul albanez
4 Shgipetari Nr. 16 din 1888). Albanezii de asta-zi le-au uitat
pe toate. Ei spera ca Romani notri, care traiesc in relatiuni
de perfecta intelegere cu Albanezii i, in afara de aceasta, vorbesc tot aa de bine albanezete ca i romanete, mai curand
sau mai tarziu vor fi desnationalizati.
In G r e ci a colile i bisericile romineti n'au fost inchise.
In schimb, autoritatile greceti fac Romanilor, pe cale administrativa., tot felul de mizerii, dandu-le s inteleaga ca, Baca -ci
www.dacoromanica.ro
250
MACEDOROMANII
din partea Greciei a razboiului din Asia, a urmat schimbul de popula%iuni dintre Turci 9i Greci, in urma caruia,
pentru 4.00.000 de Turci din Macedonia greceasca, an trecut
in Grecia 1.500.000 de Greci asiatici, insulari 9i din Tracia.
0 bunk' parte dintre ace9tia au fost a9ezati in comunele romane9ti. Ceva mai tarziu, o lege agrara a deposedat pe proprietarii
macedoromani de toate livezile 9i de toti muntii lor plini de
pa9uni necesare turmelor lor. In astfel de imprejura.'ri, situatia
lor devenea foarte grava. Cei mai multi din ei, ne mai putandu-se
numarului
lor in Peninsula cat, mai ales, pe temeiul contributiei lor binefacatoare la prosperitatea economics 9i culturall a Sud-Estului
european.
www.dacoromanica.ro
9i
INDICE
44) MATERII
agricultura 128.
arlmarii 525.
argintarii 124.
arhitectura 127.
apicultura 529.
apostazia la Meglenoromani z8.
ausatecul (consiliul bittrfinilor) si atributiile
lui 7o.
falcarea 7r.
fierarii 125.
gogosii de mfitase 128.
hanurile aromanesti 48.
injuriturile 52.
instrAinarea Aromanilor
49.
longevitatea 54-55.
mama de lucru a femeii
aromitne 43-44.
medkii aromAni 202.
odihna la AromAni 45.
olAria 129.
pornirea Aromanilor de
sentimental de omenie
53.
42, de afaceri 45
stares primitive a asezirilor aromAnesti 3r.
subalimentatia popoarelor balcanice 55
subnutritia la AromAni
55.
mfinului 38.
tribul ca bazA a organizatiei sociale la panezi, Bulgari $i Greci
storii aromani 69. 71.
vista sesuall la Aro32.
sculptura in lemn 126.,
maul so.
a merge in tAri strAine
47.
satele la Aromani, Alba-
www.dacoromanica.ro
INDICE
262
B) NUME DE AUTORI
Araia Z. A. 242.
ceicu 133.
Bo loga V. 201.
186.
Cousinery E. M. 108.
Cvijid I. 37.
Dainelli Giotto 246.
Djanfalva Constantin
Emanuil Ghica de 223
Duca Neofit 22r.
Foti Ion 242.
GAzdaru D. 204.
Giurescu C. Const. 136.
Hagi Tudosie x91.
53.
242.
www.dacoromanica.ro
131,
132, 190,
206,
207.
263
INDICE
Zalacostaa 226.
102.
Xenopol A. D. 533.
C) NUME DE PERSOANE
Adami 64.
Albu Lioliu 66.
Andrutu 226.
Apostoli 64
Averchie 231.
Bacola 244.
Badralexi 66.
Balaura Costachi Naum
66.
Cats 64.
Catran Ianula 66.
CAtuna rani 66.
Cerne9atu Mitra 67.
Cheptenaru Vreta 67.
Chipinosu Maru 66.
Ciocan Mitru 66.
Deli-Iani 68.
Deli-Mihu 68.
Deli-Nu9i 68
Dema 244.
www.dacoromanica.ro
"167
264
INDICE
Doiu 208.
Domazeti N. 67.
Doni 64.
Guqu 64.
Hagi-Bira 244.
Mitru 64.
Mitu al Bob 65.
Mocioni 212.
Mocioni Andrei 213.
Mocioni Andrei de Foen
2x6.
Dracu 226.
Dratilaru Dau 67.
Dumba 208.
Dumba Dr. L. 210.
Dumba Nicolae 210.
Dumba Stevie 21o.
Dumcea Goga 67.
Dumcea Melania 217.
Dumnicli 64.
Economu 210.
Ghira 208.
Ghiza Zisu 67.
Gojdu Emanoil 217, 218.
Grabovschi Anastasia
Hagisteriu 18.
Haida 64.
www.dacoromanica.ro
Niciru 64.
Nico 42.
Oldi 42.
Ologlu Costin Ito.
Opa ale Ica 65.
Paciu Lazar (Lazi) 199.
Paciurea 18.
Paltari C. 67.
Pamperi Ambrosia 202.
Pamperi Dimitrie 186.
Pamperi Ion Procopie 202
Poala I. 67.
Ponzeta Anastasia 217.
INDICE
Popovici Vasa.
Porcu familia 66.
208, 209.
Soside 42.
256
Stojanovici Costa.
Sturnara 228.
Sugaru 66.
Tull 64.
Tulia Lupu 64.
Tulia Mochea 64.
Tuliu 64.
Tupata F. 67.
Uritu Iani 66.
Ursu Nicola 66.
Tachef zoo.
Tanasanschi 205.
Vlahu 226.
Vlahu Zisi 67.
Tanasi 64.
Tapu Dimitri 66.
Tasi 64.
Tasi al Nicola 65.
Tegu al Gule 65.
Tica ale Lene 65.
Secara D. 67.
Sina Gheorghe Simeon
zo8.
Vretovschi 205.
D) NUME DE LOCALITATI
Acarnania 14.
Ameru (Milia) 13.
Aminciu 14, ,8o, x8r,
184.
Avdela 13.
Badra 17.
BAiasa 13, 54, 145.
Baitan 30.
Btuaita 30.
Barovita 20.
Beala-de-nghios 18.
Beala-de-nsus 18.
Belcamen i6.
Berat 17.
Breaza 13.
Briioni 18.
Buali 59.
www.dacoromanica.ro
256
Budari i8.
Calarl'i 24, 18o, 181.
CAldfiroasa 3o.
Calichi 14.
Calabaca 102.
INDICE
Culou 13.
Cumanova 29.
Cupa 20.
Curuna 21.
Custer 102.
CaliVili 3o.
DaMaUli 102.
Camna 28.
Cilndrova 16.
Caragiova 20.
Cardichi 14.
Cardita 24.
Carita 3o.
Dangli zo6.
Deniscu 17.
Denita 18.
Dimocra i5.
Discata 102.
Dobrinovo 14.
Doliani 15.
Dragari 14.
Dragovisti 24.
Drama 16.
Durmitor 249.
Dzamasuli xs.
Dzina 145.
Edessa 16.
Elasona 24.
Elbasan 27.
Etolia 24.
Fearica 17, x8.
Fetita 26.
Fieri 28.
Flamburari 14.
Florins 16.
Floru 14.
Frasari 12, 18, 200.
Fteri 15.
Furca 23.
Fuaea 27, 195, 196.
Gabrova 18, 205.
Gavra 18, 205.
Carper* io6.
Castania 15.
Castoria 184.
Caterina 204.
Caterina 204.
Cavaia 17.
Cava la 16.
Chiare 14.
Ciotili ,oz.
Ciuc,a-Roe 14.
Ciucura 1o6.
Ciuma-nalti. 145.
Cochinoplo Is.
Codru-Mare 3o.
Coinsco 20.
Cojani 102.
Cojeli 17.
Co Ionia 106.
Corita 17.
Cornu 23, 102.
Cosine 28.
Coturi 14, 102.
Crusova 29, 32, 46.
Cuciubina zo6.
www.dacoromanica.ro
INDICE
Ou 14.
Par lz 13.
Peritore 102.
Perivoli 13.
Pertuli 14.
Pestera 103.
Pilgade 17.
Pisuderi x6.
Pleasa z8.
Pogradet 17.
Poroi r6, 203.
Premeti 17, -x8.
Prespa 16.
Ramna 16.
Raptica x8.
Rasinit 14.
Paliohori 14.
Paleo-Kastri 15.
Paleo-Vlahia 12, 13.
Palioseli 13.
Pa ltin 13.
PArleap 19.
Selfige 104.
Selia 15.
Ses-Cernesii
*ipsca 18, 145-
Pasa li 15.
Sinai 13.
Paticina x6.
Pelicati x7.
StamAria 64.
267
Surevoli 106.
TArcol 14.
Tarcoveani 15.
Tarnareca.
Tarnova 19, X02.
Tirana 17.
Tricala 14.
Turia 13.
Valea -Mare 17.
Varibobi 17.
Varna 15.
Varteanic 195.
Varteni 18.
Vasilita 13.
Veles 19.
Velestin 102.
Vene is.
Veria 15.
Vilardi 17.
Viliciani 14, /02.
Visitor 149.
Vlahoclisura 16, 46, 47Vlaholivadi 15, 31.
Vodena 16.
Vojusa 13, 14.
Volada 15.
Vradeton 13.
Vutunosi 14.
Xanti i6.
Xirolivad 15.
Sirminina 20.
Stropan 18.
103, 181.
Zarcu 102.
Zona 20.
17
www.dacoromanica.ro
25&
INDICE
E) CUVINTE
Albaneze
Aromaneciti
avull 166,
casulje 165.
bagelje 165.
baige 165.
bardh 166.
bredh x65.
bres 165.
buze 165,
abur 166.
adastu 78.
agarsescu 168.
Aghiu Athanas 61.
Aghiu Constantin 6o.
Aghiu Naum 6o.
Aghiu Nicola 6o.
albele 75.
alik'escu 168.
fljoere 165.
&ashen Ioo.
spa. 164.
arana 168.
Frasheni roc.
Frasheri zoo.
cactlilv
30
chlugar 067.
cane 164.
165.
bag3i0u, 95, 99.
mink
chiofte 58.
ci iooabraneti
40.
Cioban II
ciomlec 58.
cl'in 168.
cloput167.
cOtu
CotovIalli 11.
shuts 165.
sumull 165.
thark 165.
thumbull 165.
tsjap 165.
urdh 165,
vatre 166,
arispandescu 168.
aratu 91.
Arman Jo.
aruguciari 77.
Arurnan ro.
Arvanitovlahi 18.
aus 165.
baba z68.
babnic 76.
baciu 165.
baliga 165.
bardza 166.
bardzu 166.
barnu 165.
bebu 79.
birbicari 94.
boadnic 76.
bordei 33.
brad x65.
brazda 168.
flueara 165.
vela 77.
bucuvala. 57.
furie ryg.
vellameri 77.
budza 165.
caciu31 z65.
galeata 164.
Garagunii xo6.
gate x66.
gjumes z66.
gurmaz 165.
kjind 168.
kopatsh 165.
kurpen 165.
kurm z66.
madh 166.
mes 165.
neperke 166.
Remer II.
Vla II.
www.dacoromanica.ro
cruescu 168.
167.
4
Cupaciari 22, 23.
cupaciu 165.
curmu 166.
curpan 165.
cusill 168.
Cutovlabi ix.
dimand0 173.
cc uniillcilud:
duh z67
dticleI16643
dale 164.
Epiiarortei
12.
fartat 77
269,
INDICE
g'ine 164.
giumitate 166.
Goga I I.
gradina 168.
Gramusteni 12.
grescu 168.
grumadzu 165.
h'icu 161.
hoax% 3 r.
iahnie 58.
0 iobag o II.
k'in 164.
laie 57.
laptuca 58.
liguciari 77.
livade 168.
lup 163.
lutitele 75.
malai 56, 57.
malaie 57.
malign 57.
maliot 4o.
mama 57.
*mama laie 57.
mamfilai 57.
mamalaie 57.
mannaliga 56, 57.
Mil/1C11 175.
mandrit 99.
mandzu 165.
mare 166.
Marie 64.
mitricrui 94.
Medru 64.
mirele 79.
moarte 164.
moaga 165.
Moscopoleni 12.
mplatescu 168.
mugata-loclui 75.
napartica 166.
natu 79.
nercuri 164.
ngatan 166.
nutinari 94.
nveasta 168.
padina 168.
pane 164.
paneghiri ixo.
papara 57.
pecurar 93.
petura 58.
pilafe 58.
Pistichii 23.
pita 58.
piscura 164.
pituroafie 58.
platescu 167.
pla;inta 58.
poala 168.
poarta 164.
pridau 168.
pugunic 79.
pumean 167.
Raman ro.
Roman ro.
Romania 12.
sarica 4o.
sarme 58.
scare 164.
scumpu 167.
gigune 4o.
Simnicoara 6o.
(gig)-chebap 58.
Samaria 6o.
stirpari 94.
Sumchetru 6o.
Sumedru 6o, 64.
gut 165.
suta 167.
taghiani 78.
tambare 4o.
Sap 165.
tarapag 58.
tarcu 165.
tumaciu 58-
Tintari Ir.
tipune 40.-
trap '68_
trap 168.
tuk'escu 168'.
tuna 57.
ubavil'a loclui 75.umanitate 52.
uminatati 52.
uparescu 168.
urdA 165.
ursita 79.
Vampir 75.
vatra 166.
vetea 161.
Vlah ro, 147.
Vlahorinhini x 5 r .
17
www.dacoromanica.ro
260
INDICE
Vlahi 25.
Vlah-bei 226.
Vlaghi 14.
Vlahia-Veche 12.
vomera 91.
yin 164.
zmeanli 168.
Bulgare
Mixxopliyxwoe 15.
Warn 146.
h 6[10P911 sou
.r6zrou 75.
Kcittiroc 1[03.
Be li Vlasi 20.
'Nam; 151.
brat 77.
hiljada 168.
horo 88.
Kara Vlasi 20.
pobratimstvo 77.
Exourkpecr 72.
Galice
Volcae 146.
Germanice
Walhos 146.
Welsch 146.
Grecesti
tifiaaEXevrot. I I.
ic8eXeponlyru6 77.
aaay6y 77.
vrazyxce4 72.
TaAvococ 72.
cpuAoccv0pcazzltx 52.
Italienesti
dolce 163.
lopo 163.
Latinesti
ad-lumbo 173.
aqua 164.
aratrum 91.
aura 173.
avus x65.
bene 164.
campus 103.
canis 164.
centum 168.
corona 21.
chorus 87.
www.dacoromanica.ro
demando x73.
Diana 21.
clic 164.
dUlcis 163.
falx, -cem 71.
ficus 161.
Blum 164.
fraxinus zoo.
galleta x64.
homo 5z.
humanitas 52.
humanus 52.
Iumbo 173.
lumbus z73.
lupus 163.
mamma 56, 57.
Mercurii (dies) 164.
m
164.
mors, -tis 164.
penis 164.
pecurarius 83.
onus 164.
porta
Romanus xo, x x.
Salona z5.
scala 164.
sera 164.
sic 164.
terra 164.
vigilo 16 x .
vinum 164.
vomer, -meris 91.
BIBLIOGRAFIE
Albumul Macedo-Romhn sub directiunea lui V. A. U r e chi a.
(1930)
www.dacoromanica.ro
III
IV
IV-a
V
VI
VII
VI/-a
VIII
IX
X
262
BIBLIOGRAFIE
XI
XII
. ...
XIII
XIV
XV
a Contributions a la bibliographie
des oeuvres de Rigas Velestinlis a, publicat in Balcania
I (1938), 211-229.
XVI
Nestor Camarian o,
T h. Capida n, Armand. Dialectul aroman. Studiu lingvistic. Academia Romani. Studii $i Cercetari, Bucuresti
.. .
T h. C a p i d a n, Elementul slay in dialectul aromdn. Aca(1932). .
XVII
XVIII
T h. Capida n, Forprotii. Studiu lingvistic asupra Romanilor din Albania, Bucuresti (1930.
XIX
T h. Capida n,
resti (1925)
www.dacoromanica.ro
XXI
XXI I
XXIII
XXIII-Et
263
BIBLIOGRAF1E
..
regti (1937).
XXIV
XXIV-a
XXV
......
XXVI
...
E. M. C o u s i n 6 r y,
XXVII
(1831), III
. ..
D. Cosmulei, Datine, credinte Ii superstitii aromdnesti ;
XXVIII
XXXII
XXIX
XXX
XXXI
Vol. IIII,
.
XXXIII
XXXIV
Silvi u Dragomir, Vlahii si Morlacii. Studiu din istoria romanismului balcanic, Cluj (1924). ..
www.dacoromanica.ro
XXXIV-a
XXXV
BIBLIOGRAFIE
264
Lexicon
(1935)
Macedoromfinismele
in limbs scrierelor
..
XXXVI I
Mitropolitului Dosofteiu s, 3-4.
Sergiu Georgiade, Cercettari despre Romilnii de dincolo
de Dundre, traducere din limbs greaca, Craiova (1867). XXXVII-a
Ana s t as e N. H 6 c i u, Aromdnii, comer%, industrie, arte,
expansiune, civilizatie, Bucuresti (1936).
..
XXXVI II
XXXIX
XL
T r a i a n Herseni, Probleme
de sociologic pastoral&
Biblioteca de sociologie, eticA si politicA condusA de
XLI
XLII
XLIII
XLIV
XLV
XLVI
I, zoo
XLVI I
www.dacoromanica.ro
BIBLIOGRAFIE
266
XLVIII
XLIX
L
LI
C. Jiteaek, Die Heerestrasse von Belgrad nach Constantinopel und Balkanpasse (1877).
C o n s t. jire 6ek, Stoat und Gesellschaft im Mittelalterlichen Serbien IV
LII
Lill
LIV
LV
F. K snit z, Serbien. Historisch-ethnographische Reisestudien aus den Jahren z859--1868, Leipzig (z868).....
ANT SINIOY A. KERAMOIIOYAOY, TI dm, of Kou-
LVI
LVI-a
Vol. I nr. z.
LVII
..
0. Lugosian u, 5 Societatea femeilor roman din 1815 5,
LVIII
LIX
LX
p. 4o, nota
LX-a
www.dacoromanica.ro
B1BLIOGRAFIE
266
LXI
LXII
LXIII
(1940)
Vintill Miliiiilescu, Excursia Societdtii regale romine de geografie prin Yugoslavia si Albania, Bucuresti
LXI I I-a
(1940)
G. Murn u,
Vlahia Mare *,
LXIV
Bucuresti ( z 9 x 3).
G. M u r n u,
LXV
LXVI
LXVII
LXVIII
LXIX
LXX
LXXI
(1891).
www.dacoromanica.ro
LXXII
BIBLIOGRAFIE
267
230-244 .. . .
LXXIII
......
curesti (1932)
LXXIV
Pericle Pap a ha g i,
LXXV
LXXVI
LXXVII
LXXVIII
(1922)
curesti (1923).
Tache P a p a h a g i, Images d'ethnographie roumaine, Bucuresti. Vol. I (1828) 115 -173 $i II (1930) 175-225.
LXXX
LXXXI
Valeriu P a p a h a g i,
LXXXII
V a 1 e r i u Papahag i,
www.dacoromanica.ro
LXXXIII
LXXXIV
LXXXV
BIBLIOGRAFIE
268
LXXXVI
LXXXVII
..
S e x t i l Pus cari u, *Die Rumanen auf dem Balkan s,
LXXXIX.
(1936) 1-36.
XC
Radulescu-Codin, Literaturd,
XCI
XCII
XCIII
........
XCIV
www.dacoromanica.ro
XCV
XCV-a
269
BIBLIOGRAFIE
nr. II (1928)
Kamm. Ex6v0epl5,
XCVI
XCVII
XCVII-a
'ItyropEcc
T-715
etpxceiccc
xcei auyxpdvou
XCVIII
Leo Spitzer,
LIGA.
C-a
CI
CII
CIII
CV
CVI
www.dacoromanica.ro
CIV
CVII
270
BIBLIOGRAFIE
CVIII
desvoltarii
an. II.
CIX
G. Weigan d, Die Aromunen. Ethnographisch-philologischhistorische Untersuchungen fiber das Volk der sogenan-
CX
CXI
CXII
(5924)
CXIII
CXIV
Epirus (Griechenland) *, publicat in Archiv fur Anthropologie Volkelforschung und kolonialen Kulturwandel. B.
XXVI (1941)...
..
N. Z d r u 1 a, Miscarea Aromanilor din Find in 1917 I,
publicat in Revista Aro-nineasca, Vol. I, Nr. 2 (1929)
162-568
CXV
CXV/
resti (1906).
www.dacoromanica.ro
LISTA HARTILOR
t. Regiunea muntoasa din nordul Pindului.
2. Asezarile romAnesti in sudul Peninsulei Balcanice.
3. Rispandirea Romani lor in Sud-Estul european.
4. Miscarile periodice ale pastorilor macedoromani.
5. Drumurile istorice in Peninsula Balcanica.
www.dacoromanica.ro
LISTA PLAN$ELOR
Lucriiri in filigran executate de argintari macedoromani.
Catapeteasma bisericiti romanesti din Crusova, executed de !nested
macedoromani.
www.dacoromanica.ro
TABLA DE MATERII
Pag.
PREFATA
NOTATIA FONETICA
MACEDOROMANII. NUMELE SI RASPANDIREA LOR IN
PENINSULA BALCANICA
Numele Macedoromanilor: to. RAspandirea for in Peninsula
Balcanica: 12.
NUMARUL MACEDOROMANILOR
22
30
91
MiscArile
www.dacoromanica.ro
TABLA DE MATERII
274
Pag.
16o
LIMBA MACEDOROMANILOR
Unitatea lingvistica: 16o. Elementul latin: 163. Aspectul
Cuvinte stravechi: r6g. Elementele streine:
balcanic: 164.
Particularitati proprii in limba Macedoromanilor: 169.
166.
Conservatismul dialectului aroman: 173.
177
STAREA CULTURALA LA MACEDOROMANI
Inceputurile scrierii romaneti: 178. Desvoltarea centrelor
Starea culturala in Mosromfinesti din Epir gi Albania: 180.
copole: x83.
Primele carti macedoromAne scrise de invAtatii
moscopoleni: 187. Distrugerea oraului Moscopole si raspandirea Romanilor din Albania: x93. Macedoromanii din
Serbia si Bulgaria: 196.
Macedoromanii din Principatele
Macedoromfinii din Austria: 204.
MacedoRomane: zoo.
romanii din Ungaria *i Transilvania: 2I I. InvAtatii macedoromfini din Austria i Ungaria: 218. Contributia Aromanilor
la viata politica a Grecilor: 225. Renaterea Romanilor ma-
Societatea de culture
STARILE ACTUALE
INDICE
A) MATERII
B) NUME DE AUTORI
C) NUME DE PERSOANE
D) NUME DE LOCALITATI
E) CUVINTE
26o.
Galice :
Italieneqti: z6o.
245
251
25x
252
253
255
258
Albaneze: 258.
Aromaneti: 258.
Bulgare:
260.
Germanice : z6o.
Grecesti : z6o.
Latineti: z6o.
BIBLIOGRAFIE
LISTA HARTILOR
LISTA PLANSELOR
TABLA DE MATERII
www.dacoromanica.ro
261
271
772
273
MONITORUL OFICIAL $I
IMPRIMERIILE STATULUI
IMPRIMERIA NATIONAL&
BUCURESTI, 1942
www.dacoromanica.ro
www.dacoromanica.ro