Aplicatiile reprezinta prezentarea rationamentului profesional in legatura cu urmatoarele

aspecte:
1.Studiu de caz privind regimul fiscal al cheltuielilor sociale
O societate acorda biletele de odihna angajatilor din cheltuielile sociale in valoare de 1.000
RON. Totalulcheltuielilor cu salariile este de 500.000 RON.Din punct de vedere al
impozitului pe profit, in conformitate cu prevederile art. 21 alin. (3) lit. c) din Codul fiscal,cu
modificarile si completarile ulterioare, cheltuielile sociale au deductibilitate limitata, in limita
unei cote depana la 2%, aplicata asupra valorii cheltuielilor cu salariile personalului, potrivit
Legii 53/2003 - Codul muncii,cu modificarile si completarile ulterioare. Intra sub incidenta
acestei limite, cu prioritate, ajutoarele pentru nastere, ajutoarele pentru
inmormantare,ajutoarele pentru boli grave sau incurabile si protezele, precum si cheltuielile
pentru functionareacorespunzatoare a unor activitati ori unitati aflate in administrarea
contribuabililor: gradinite, crese, servicii desanatate acordate in cazul bolilor profesionale si
al accidentelor de munca pana la internarea intr-o unitatesanitara, muzee, biblioteci, cantine,
baze sportive, cluburi, camine de nefamilisti, pentru scolile pe care le au subpatronaj, precum
si alte cheltuieli efectuate in baza contractului colectiv de munca. In cadrul acestei limite, pot
fideduse si cheltuielile reprezentand: tichete de cresa acordate de angajator in conformitate cu
legislatia invigoare, cadouri in bani sau in natura oferite copiilor minori si salariatilor, cadouri
in bani sau in naturaacordate salariatelor, costul prestatiilor pentru tratament si odihna,
inclusiv transportul pentru salariatiiproprii si pentru membrii de familie ai acestora, ajutoare
pentru salariatii care au suferit pierderi in gospodariesi contributia la fondurile de interventie
ale asociatiei profesionale a minerilor, ajutorarea copiilor din scoli sicentre de
plasament. Asadar, biletele de odihna si tratament pot fi incluse in fondul de cheltuieli
sociale, pentru angajator acestecheltuieli fiind deductibile din impozitul pe profit in limita
unei cote de pana la 2% din fondul de salarii, potrivit dispozitiilor art. 21 alin. 3 lit. c) din
Codul fiscal. In exemplul nostrum, cheltuielile cu bilete de odihna sitratament sunt
deductibile in limita a 2% din fondul de salarii, respectiv 10.000 RON, prin urmare sunt
integral deductibile.
2.Studiu de caz privind regimul fiscal al cheltuielilor de cercetare
O societate angajeaza cheltuieli de cercetare in valoare de 80.000 RON. Profitul impozabil
este de 120.000 RON.Care este regimul fiscal al acestor cheltuieli?
Conform prevederilor art. 19^1 din Legea nr. 571/2003 privind codul fiscal, cu modificarile si
completarileulterioare, la calculul profitului impozabil, pentru activitatile de cercetaredezvoltare se acorda urmatoarelestimulente fiscale:
a) deducerea suplimentara la calculul profitului impozabil in proportie de 20% a cheltuielilor
eligibile pentruaceste activitati; deducerea suplimentara se calculeaza trimestrial/anual;In
cazul in care se realizeaza pierdere fiscala, stabilita prin declaratia de impozit pe profit, se
recupereaza din profiturile impozabile obtinute in urmatorii 5 ani consecutivi. Recuperarea
pierderilor se va efectua in ordineainregistrarii acestora, la fiecare termen de plata a
impozitului pe profit, potrivit prevederilor legale in vigoare din anul inregistrarii acestora.
b) aplicarea metodei de amortizare accelerata si in cazul aparaturii si echipamentelor
destinate.In concluzie, profitul impozabil va scadea cu 20%*80.000 RON, respectiv cu
16.000 RON.

3. Studiu de caz privind regimul fiscal al indemnizatia de delasare-detasare

O companie acorda unui salariat indemnizatie de deplasare in valoare de 190 RON pentru 3
zile de deplasare.Care este tratamentul fiscal al indemnizatiei de detasare acordate?
Modalitatea de impunere a sumelor de bani primite de angajati de la angajatori pentru
acoperirea cheltuielilorde transport si cazare a indemnizatiei primite pe perioada delegarii si
detasarii in alta localitate, in tara si instrainatate, in interesul serviciului este reglementata de
dispozitiile art. 55 alin. (4) lit. g) C. fisc.si de prevederilepunctului 85 din Normele
metodologice ale C. Fiscal. Potrivit prevederilor legislative aleart.55 alin. (4) lit. g) C.
fisc.,urmatoarele sume nu sunt incluse in veniturilesalariale si nu sunt impozabile, in intelesul
impozitului pe venit:g) sumele primite de angajati pentru acoperirea cheltuielilor de transport
si cazare a indemnizatiei primite peperioada delegarii si detasarii in alta localitate, in tara si in
strainatate, in interesul serviciului. Sunt exceptatede la aceste prevederi sumele acordate de
persoanele juridice fara scop patrimonial si de alte entitatineplatitoare de impozit pe profit
peste limita de 2,5 ori indemnizatia acordata salariatilor din institutiilepublice.Mai
mult,punctul 85 din Normele metodologice ale C. fisc.vin cu completari, preciznd ca in
categoriacheltuielilor de delegare si detasare se cuprind cheltuielile cu transportul, cazarea,
precum si indemnizatia dedelegare si de detasare in tara si in strainatate, stabilita potrivit
legii.In concluzie, sumele de bani primite de angajati pentru acoperirea cheltuielilor de
transport si de cazare, aindemnizatiei primite pe perioada delegarii si detasarii in alta
localitate, in tara si in strainatate, in interesulserviciului sunt neimpozabile in intelesul
impozitului pe salarii.In concluzie, cheltuiala cu indemnizatia de detasare este deductibila in
limita a 3*2,5 *13 RON, respectiv 97.5 RON.
4.Studiu de caz privind regimul fiscal al perisabilitatilor
Situatia concreta se refera la o societate care achizitioneaza sandwich-uri pe care ulterior le
distribuie prinautomate. Se doreste aflarea modalitatii de calcul in cazul perisabilitatii admise
la receptia marfurilor (rezultatain timpul transportului), precum si in cazul perisabilitatii pe
timpul depozitarii si a perisabilitatii la desfacere.In concret, potrivit art. 21 alin. (3) lit. d) din
Legea 571/2003 privind Codul fiscal, perisabilitatile sunt deductibile la determinarea
profitului impozabil in limitele stabilite de organele de specialitate aleadministratiei centrale,
impreuna cu institutiile de specialitate, cu avizul Ministerului Finantelor Publice.In ceea ce
priveste limitele maxime de perisabilitate care pot fi acordate marfurilor, acestea sunt
incadrate laart. 13 al Normei privind limitele admisibile de perisabilitate la marfuri in
procesul de comercializare, aprobata prin HG 831/2004.
De retinut ca perisabilitatile se refera la acele scazaminte care se produc in timpul
transportului, manipularii,depozitarii si desfacerii marfurilor, determinate de procese naturale
cum sunt: uscare, evaporare, volatilizare,pulverizare, hidroliza, racire, inghetare, topire,
oxidare, aderare la peretii vagoanelor sau ai vaselor in care sunt transportate, descompunere,
scurgere, imbibare, ingrosare, imprastiere, faramitare, spargere, inclusiv procesede
fermentare sau alte procese biofizice, in procesul de comercializare in reteaua de distributie
(depozite curidicata, unitati comerciale cu amanuntul si de alimentatie publica).
Important!
Nu sunt considerate perisabilitati urmatoarele:
- pierderile incluse in normele de consum tehnologic;
- pierderile produse prin neglijenta sau sustrageri;
- pierderile produse din alte cauze imputabile persoanelor vinovate;
- pierderile produse in urma unor cauze de forta majora.

Toate aceste pierderi inregistrate in conditiile de mai sus vor fi aprobate de managerul,
directorul sauadministratorul persoanei juridice, dupa caz, la nivelul cantitatilor efectiv
constatate ca pierderi naturale cuocazia receptionarii marfurilor transportate, a inventarierii
sau a predarii gestiunii, pana la limitele prevazutela art. 13. Acordarea perisabilitatilor este
conditionata de o verificare faptica a cantitatilor de produse existente ingestiune si stabilite
dupa cantarire, numarare, masurare si alte procedee similare, precum si dupa
efectuareacompensarilor conform prevederilor legale in vigoare.Limitele maxime de
perisabilitate admise la depozitare si desfacere se stabilesc la nivelul intregii activitati
apersoanei juridice platitoare deimpozit pe profit, prin aplicarea coeficientului stabilit pentru
grupa de marfurila pretul de inregistrare al marfurilor intrate sau la pretul de livrare pentru
marfurile vandute in perioadacuprinsa intre doua inventare. Pierderile sau scaderile
cantitative care depasesc normele de perisabilitatestabilite nu sunt deductibile din punct de
vedere fiscal.Limitele admisibile de perisabilitate pentru produse alimentare sunt redate in
Anexa nr. 1 la norma mentionata.La pct. 45 din aceasta anexa este prevazuta grupa preparate
culinare si semipreparate, ambalate in tavi, navete,cutii, casolete. In acest caz sunt acceptate
perisabilitati doar la desfacere cu amanuntul sau in alimentatiapubilca, iar coeficientul este de
0,45%. Stabilirea limitelor maxime de perisabilitate admise la desfacere se facela nivelul
intregii activitati a persoanei juridice platitoare de impozit pe profit, prin aplicarea
coeficientuluistabilit pentru grupa de marfuri la pretul de inregistrare al marfurilor intrate sau
la pretul de livrare pentru marfurile vandute in perioada cuprinsa intre doua inventare.
5.Studiu de caz privind regimul fiscal al tichetelor de masa
O societate acorde tichete de masa angajatilor sai in valoare de 800 RON. Care este regimul
fiscal al acestor cheltuieli?
Potrivit art. 21 alin. (3) litera e) si art. 48 alin. (5) litera f) din Legea nr. 571/2003 privind
Codul Fiscal, cumodificarile si completarile ulterioare, cheltuielile reprezentand tichetele de
masa acordate de angajatori,potrivit legii, sunt cheltuieli deductibile, la calculul impozitului
pe profit si a impozitului pe venit.In conformitate cu prevederile art. I pct. 15 din Ordonanta
de Urgenta a Guvernului nr. 58/2010, cu modificarilesi completarile ulterioare, de la 1 iulie
2010, tichetele de masa acordate salariatilor sunt venituri impozabile lacalculul impozitului
pe veniturile din salarii.
Conform art. 296 indice 15 din Ordonanta de Urgenta a Guvernului nr. 117/2010, tichetele de
masa nu sunt cuprinse in baza lunara de calcul a contributiilor sociale obligatorii.
Tichetele de masa reprezinta o solutie optima de acordare a unor beneficii extrasalariale
pentru angajati, unsistem de motivare si recompensare pentru bune rezultate Acordarea
tichetelor de masa catre salariati nu implica alte taxe si costuri aditionale, fiind mult mai
avantajoasapentru angajator, fata de acordarea primelor sau cresterilor salariale.
De cele mai multe ori, acordarea tichetelor de masa catre angajati se face in urma unor
negocieri colective intreangajator si reprezentantii salariatilor, tichetele de masa intrand in
pachetul de baza salarial.
6.Studiu de caz privind regimul al provizioanelor deductibile fiscal
Care este regimul fiscal al provizioanelor pentru creante incerte? Conform reglementarilor
contabile, respectiv OMFP 3055/2009 si Legii 82/1991 daca, in cazul inventarierii lasfarsitul

exercitiului financiar, se estimeaza ca o creanta nu se va incasa integral, in contabilitate se

inregistreaza ajustari pentru depreciere, la nivelul sumei care nu se mai poate
recupera.Creantele incerte se inregistreaza distinct in contabilitate (contul 4118 "Clienti
incerti sau in litigiu" sau inconturi analitice ale conturilor de creante, pentru alte creante decat
clientii). In scopul prezentarii corecte in situatiile financiare anuale, creantele se evalueaza la
valoarea probabila deincasat si se inregistreaza ajustari pentru depreciere, la nivelul sumei
care nu se mai poate recupera inclusivTVA.Tratament fiscal :Din punct de vedere al
impozitului pe profit pentru creantele incerte se pot constitui provizioane deductibilefiscal, in
urmatoarele procente deductibile fiscal :Conform art.22 (1) lit.c :30% - daca creantele
indeplinesc cumulativ urmatoarele conditii:1. Sunt inregistrate dupa 1 ianuarie 2004;2. Sunt
neincasate de mai mult de 270 zile3. Sunt datorate de o persoana neafiliata creditorului4. Nu
sunt garantate de o alta persoana5. Au fost incluse in veniturile impozabile ale
creditorului.Conform art.22 (2) lit.j :100% - daca creantele indeplinesc cumulativ urmatoarele
conditii:1. Sunt inregistrate dupa data de 1 ianuarie 2007;2. Sunt detinute fata de debitori
pentru care este declarata procedura de deschidere a falimentului (pe baza uneihotarari
judecatoresti)3. Indeplinesc conditiile mentionate la pct. 3, 4 si 5 de mai susConform art.21
(2) lit.n:Cheltuiala cu pierderea inregistrata la scoaterea din evidenta a creantelor neincasate
este deductibila fiscal100%, daca exista una din urmatoarele situatii:1. procedura de faliment
a debitorilor a fost inchisa pe baza hotararii judecatoresti;2. debitorul a decedat si creanta nu
poate fi recuperata de la mostenitori;3. debitorul este dizolvat, in cazul societatii cu
raspundere limitata cu asociat unic, sau lichidat, fara succesor;4. debitorul inregistreaza
dificultati financiare majore care ii afecteaza intreg patrimoniul: rezulta din
situatiiexceptionale determinate de calamitati naturale, epidemii, epizootii, accidente
industriale sau nucleare,incendii, fenomene sociale sau economice, conjuncturi externe si in
caz de razboi.Cheltuiala cu pierderea inregistrata la scoaterea din evidenta a creantelor
neincasate de la un debitor pentrucare nu a fost inchisa procedura de faliment, este
deductibila fiscal, in limita maxima de 30% (daca a fost acoperita de un provizion care
indeplineste conditiile mentionate anterior).Din punct de vedere al taxei pe valoare adaugata
este permisa ajustarea bazei de impozitare astfel :
1. baza de impozitare a TVA se reduce in cazul in care contravaloarea bunurilor
livrate/serviciilor prestate nu sepoate incasa din cauza falimentului clientului;
2. este permisa numai in situatia in care data declararii falimentului beneficiarilor a intervenit
dupa data de 1ianuarie 2004, inclusiv pentru facturile emise inainte de aceasta data;
3. ajustarea este permisa incepand cu data pronuntarii hotararii judecatoresti definitive si
irevocabile deinchidere a procedurii de insolventa;
Conform art.159 (2) :1. furnizorii/prestatorii vor emite facturi cu valorile inscrise cu semnul
minus, deoarece baza de impozitare se reduce; 2. in cazul declararii falimentului
beneficiarilor nu exista obligatia transmiterii facturilor cu semnul minus catreacestia.Exemplu
de monografie contabila si tratament fiscal :1. Emiterea facturii catre beneficiar , cota TVA
24% :
4111 = % 100,000 lei 70XX 80,645 lei 4427 19,355 lei

2. Inventariere creante si constatare risc de neincasare , estimare creanta incerta 100% si

constituire proviziondepreciere :4118 = 411 100,000 lei6814* = 491 100,000 lei* provizionul
este deductibil fiscal in proportie de 30%, daca indeplineste cumulativ conditiile mentionate
maisus : 6814 deductibil = 30.000 lei
6814 nedeductibil = 70.000 lei
3. In cazul incasarii clientului incert :
5121 = 4118 100,000 Lei
491 = 7814* 100,000 Lei*
Diminuarea sau anularea provizioanelor se efectueaza prin trecerea acestora pe venituri in
cazul incasariicreantei, proportional cu valoarea incasata.:7814 impozabil = 30.000 lei7814
neimpozabil = 70.000 lei4. Se decide conform Hotararii AGA trecerea pe pierdere a creantei
incerte :654** = 4118 100,000 Lei491 = 7814* 100,000 Lei* Diminuarea sau anularea
provizioanelor se efectueaza prin trecerea acestora pe venituri in cazul in carecreanta a fost
inregistrata pe cheltuieli.:
7814 impozabil = 30.000 lei
7814 neimpozabil = 70.000 lei
** Cheltuielile reprezentand pierderile din creantele incerte sau in litigiu neincasate,
inregistrate cu ocaziascoaterii din evidenta a acestora, sunt deductibile pentru partea acoperita
de provizionul constituit.:
654 deductibil = 30.000 lei
654 nedeductibil = 70.000 lei
5. Conform hotararii judecatoresti definitive se declarara falimentul clientului potrivit
lg.85/2006 si se emite factura de ajustare cu semnul minus:
654** = 4118 80,645 Lei
4118 = 4427 -19,355 Lei
491 = 7814* 100,000 Lei
**Cheltuielile reprezentand pierderile din creantele incerte inregistrate cu ocazia scoaterii din
evidenta aacestora, sunt deductibile 100%* 7814 impozabil = 30.000 lei, 7814 neimpozabil =
70.000 lei.
7.Studiu de caz privind regimul fiscal al provizioanelor nedeductibile fiscal
Cazurile de executare silita obliga societatile la plata unor cheltuieli sau la cedarea unor
bunuri pentru a acoperidaunele stabilite prin hotarare judecatoreasca. In urma unei astfel de
decizii a Curtii, o societate trebuie saplateasca daune la o cladire pierduta in instanta catre o
persoana fizica. Vor avea aceste sume platite incadrareade cheltuiala deductibila la calculul
impozitului pe profit?In situatia in care, potrivit reglementarilor contabile, aprobate prin
OMFP 3055/2009, cu modificarileulterioare, existau informatii ca vor avea loc iesiri de

resurse (eventuale litigii) trebuiau constituite provizioanela valoarea la care se estima ca se

vor inregistra costurile stingerii obligatiei. Astfel, odata cu ramanereadefinitiva a hotararii
judecatoresti aceste provizioane (nedeductibile fiscal la data constituirii) se reluau pevenituri
(neimpozabile).Prin urmare, scoaterea din evidenta a cladirii poate fi considerata cheltuiala
deductibila cu mentiunea ca toatecheltuielile inregistrate cu valoarea neamortizata a cladirii
retrocedate ca urmare a Legii 10/2001 privindregimul juridic al unor imobile preluate in mod
abuziv in perioada 6 martie 1945 - 22 decembrie 1989, republicata, cu modificarile ulterioare
sunt deductibile la calculul profitului impozabil deoarece sunt respectateprevederile art. 21,
alin. (1) din Codul fisal, in sensul ca sunt reglementate ca atare prin acte normative
invigoare. Aceasta poate consta insa si in cheltuieli nedeductibile atunci cand decizia
judecatoreasca de executare,definitiva si irevocabila, are ca mobil o compensarea unei daune.
In aceasta situatie nu se mai aplica prevederile art. 24 alin. (15) din Codul fiscal, privind
scoaterea din evidenta a mijlocului fix.Chiar si in situatia in care societatea plateste daune in
afara unei relatii contractuale, cheltuielile sunt nedeductibile la calculul profitului impozabil.
8.Studiu de caz privind regimul fiscal al rezervelor
Rezerva legala se constituie anual din profitul societatii si se inregistreaza in contul 1061
"Rezerve legale".Profesionistulcontabiltrebuie sa faca distinctia intre modul de constituire a
rezervei legale stabilite in Legea nr.31/1990 privind societatile comerciale si reglemetarile
fiscale aferente, deoarece va ajunge la sume diferite.Potrivit art. 183 din Legea nr. 31/1990
privind societatile comerciale, sunt prevazute urmatoarele obligatii:"(1) Din profitul societatii
se va prelua, in fiecare an, cel putin 5% pentru formarea fondului de rezerva, pana ce acesta
va atinge minimum a cincea parte din capitalul social".
Intelegem ca minimum 5% din profitul contabil brut se va aloca pentru rezerva legala anual
pana se vainregistra a 5-a parte din capitalul social.
Din punct de vedere fiscal, transpunerea prevederii din legea societatilor comerciale nu este
exacta si identica cu intelesul din Codul fiscal.
Astfel, potrivit art. 22 lit. a) din Codul fiscal, rezerva legala este deductibila in limita unei
cote de 5% aplicateasupra profituluicontabil,inainte de determinarea impozitului pe profit, din
care se scad veniturileneimpozabile si se adauga cheltuielile aferente acestor venituri
neimpozabile, pana ce aceasta va atinge a cinceaparte din capitalul social subscris si varsat
sau din patrimoniu, dupa caz, potrivit legilor de organizare sifunctionare.
Normele metodologice ale acestui articol enunta veniturile neimpozabile si cheltuielile
aferente acestor veniturineimpozabile dupa cum urmeaza:"Cota de 5% reprezentand rezerva
prevazuta la art. 22 alin. (1) lit. a) din Codul fiscal se aplica asupra diferenteidintre totalul
veniturilor, din care se scad veniturile neimpozabile, si totalul cheltuielilor, din care se
scadcheltuielile cu impozitul pe profit si cheltuielile aferente veniturilor neimpozabile,
inregistrate in contabilitate.Rezerva se calculeaza cumulat de la inceputul anului si este
deductibila la calculul profitului impozabiltrimestrial sau anual, dupa caz.In veniturile
neimpozabile care se scad la determinarea bazei de calcul pentru rezerva sunt incluse
veniturileprevazute la art. 20 din Codul fiscal, cu exceptia celor prevazute la lit. c) din acelasi
articol. Rezervele astfelconstituite se completeaza sau se diminueaza in functie de nivelul
profituluicontabil din perioada de calcul."Din analiza ambelor texte normative rezulta in fapt
ca societatea comerciala va constitui o rezerva legala insuma de minimum 5% din profitul
brut contabil din care doar o parte este deductibila la determinareaimpozitului pe profit.
9.Studiu de caz privind regimul fiscal al pensiilor facultative

In situatia in care o societate suporta plata contributiei pentru pensiile private la anumiti
angajati, ce contributiise datoreaza pentru sumele respective?
Din ce fond se platesc aceste contributii la pensiile private?
In baza art. 55. alin. (1) din Legea 571/2003, sunt considerate venituri din salarii totale
veniturile in bani si/sauin natura obtinute de o persoana fizica ce desfasoara o activitate in
baza unui contract de munca individual sau aunui statut special prevazut de lege, indiferent
de perioada la care se refera, de denumirea veniturilor, de formasub care ele se acorda,
inclusiv indemnizatiile pentru incapacitate temporara de munca. Pct. 77 din Norma
metodologica de aplicare a Legii 571/2003 privind Codul fiscal, in aplicarea art. 55 alin. (3)
din Codul fiscal prevede ca nu sunt considerate avantaje contributiile la un fond de pensii
facultative suportate deangajator pentru angajatii proprii, in limita a 400 euro anual pe
participant. Asadar, contributia la pensiile facultative in suma de cel mult 400 euro suportata
de angajator nu constituie avantaj si nu se impoziteaza. Acest lucru inseamna ca venitul
salarial nu suporta modificari fata de situatia anterioara acordarii acestui avantaj.
Presupunem ca angajatorul plateste contravaloarea in lei a sumei de 400 euro/an la cursul de
4,2 lei, respectivsuma de 1.680 lei pentru un angajat care a aderat la un fond privat de pensii.
Suma de 1.680 lei inregistrata pe cheltuiala angajatorului va reprezenta cheltuiala deductibila
la calcululimpozitului pe profit. In ceea ce il priveste pe salariat, aceasa suma nu se include in
venitul salarial in vedereaimpozitarii.In concluzie, valoarea contributiilor la un fond de pensii
facultative suportate de angajator pentru angajatii proprii nu este inclusa in baza de calcul a
impozitului de venit, in limita sumei de 400 euro.
In situatia in care, de exemplu, angajatorul plateste contravaloarea in lei a sumei de 500
euro/an la cursul de 4,2lei, respectiv suma de 2.100 lei pentru un angajat care a aderat la un
fond privat de pensii, suma ce depaseste 400euro/an, respectiv 420 lei se include in venitul
salarial in vederea impozitarii. De asemenea, suma de depaseste 400 euro/an, fiind inclusa in
veniturile salariale, suporta toate contributiile sociale aferente salariilor.
10.Studiu de caz privind regimul fiscal al primelor de asigurare
In ceea ce priveste tratamentul fiscal al primelor de asigurare suportate deangajatorinainte de
incasarea sumeiasigurate de catre salariat, mentionam ca sunt neimpozabile la nivelul
salariatului sumele asigurate si orice altedrepturiacordate asiguratilor, din asigurarile de orice
fel, potrivit legislatiei privind societatile de asigurare sisupravegherea asigurarilor. Sumele
reprezentand alte drepturi acordate asiguratilor pot avea, printre altele, urmatoarele forme:rascumparari partiale in contul persoanei asigurate,- plati esalonate,- rente,-venituri rezultate
din fructificarea rezervelor constituite din primele platite de asigurati, precum si orice
altesume de aceeasi natura, indiferent de denumirea sau forma sub care sunt platite, in contul
persoanei asigurate.In masura in care raporturile de munca inceteaza inainte de implinirea
termenului de maturitate de 5 ani, prinurmare inainte ca salariatul sa poata beneficia de suma
asigurata, doua situatii sunt posibile:- suma asigurata nu revine salariatului intrucat acesta nu
a respectat contractul de angajament; in aceastasituatie, natura primelor suportate
deangajatorin numele salariatului se modifica, acestea nemaiputand ficonsiderate avantaje in
natura impozabile in conditiile in care suma asigurata nu-i revine acestuia; primelesuportate
deangajatorvor fi reconsiderate drept sume impozabile la nivelul societatii asemanator
sumeiasigurate ce va reveni tot angajatorului;- in masura in care se doreste evitarea cresterii
sarcinii fiscale la nivelul angajatorului, la incetarea raporturilorde munca inainte de
implinirea termenului de maturitate a politei de asigurare, salariatului ii vor fi
"imputate"primele suportate deangajator,tratamentul fiscal al acestora fiind reconsiderat atat
la nivelul salariatului, cat sial angajatorului.In masura in care salariatul este cel care a

suportat primele, acestea nu pot genera avantaje in natura, iarimplicit suma asigurata va
reveni salariatului care si-a suportat singur primele de asigurare.
11.Studiu de caz privind regimul fiscal al functionarii si intretinerii locuintelor de serviciu
Care este tratamentul fiscal al indemnizatiei de instalare pe care o poate acorda o societate
comerciala unuiviitor angajat la incadrarea acestuia intr-o unitate situata intr-o alta localitate
dect cea de domiciliu, in primulan de activitate dupa absolvirea studiilor? Este aceasta
indemnizatie un venit asimilat veniturilor din salarii?Tratamentul fiscal aplicabil
indemnizatiilor de instalare ce se acorda la incadrarea intr-o unitate situata in altalocalitate
dect cea de domiciliu este reglementat de dispozitiile art. 55 alin. (4) lit. i) C. fisc.si de ment
iunile punctului 87 din Normele metodologice ale C. fiscal.
Potrivit prevederilor art.57 alin. (4)lit. i) C. fiscal, urmatoarele sume nu sunt incluse
in veniturile salariale si nusunt impozabile, in intelesul impozitului pe venit:i) indemnizatiile
de instalare ce se acorda o singura data, la incadrarea intr-o unitate situata intr-o alta
localitatedect cea de domiciliu, in primul an de activitate dupa absolvirea studiilor, in limita
unui salariu de baza laangajare, precum si indemnizatiile de instalare si mutare acordate,
potrivit legilor speciale, personalului dininstitutiile publice si celor care isi stabilesc
domiciliul in localitati din zone defavorizate, stabilite potrivit legii,in care isi au locul de
munca.
Conform prevederilor punctului 87 din Normele metodologice ale C. fiscal sunt considerate
veniturineimpozabile indemnizatiile de instalare si mutare primite de beneficiarii de astfel de
venituri, acordate inconformitate cu prevederile legilor speciale.In concluzie, sumele de bani
primite de angajati din partea angajatorilor reprezentndindemnizatii de instalarece se acorda
o singura data, la incadrarea intr-o unitate situata intr-o alta localitate dect cea de domiciliu,
inprimul an de activitate dupa absolvirea studiilor, in limita unui salariu de baza la angajare,
precum siindemnizatiile de instalare si mutare acordate, potrivit legilor speciale, nu sunt
considerate venituri asimilatesalariilor si nu suntimpozabile in i
nelesul impozitului pe salarii.
12.Studiu de caz privind regimul fiscal al functionarii si intretinerii unui sediu aflat in
locuinta proprietatepersonala
Care este calificarea din punct de vedere fiscal pentru cheltuielile de chirie suportate de
companie pentrulocuinte utilizate de angajati?Regimul fiscal al utilizarii de catre angajati a
unei locuinte ale carei cheltuieli cu chiria sunt suportate decompanie este reglementat de
dispozitiile art. 55 alin. (3) lit. b) C. fisc.si de dispozitiile din pct.70din Normelemetodologice
ale C. fisc.Potrivit prevederilor pct. 69 din Normele metodologice ale C. fisc., avantajele in
bani si in natura sunt considerate a fi orice foloase primite de salariat de la terti sau ca urmare
a prevederilor contractului individualde munca ori a unei relatii contractuale intre parti, dupa
caz. In situatia data, conform art. 55 alin. (3) lit. b) C. Fisc sunt considerate avantaje primite
in legatura cu o activitatedependenta urmatoarele: cazare, hrana, imbracaminte, personal
pentru munci casnice, precum si alte bunurisau servicii oferite gratuit sau la un pret mai mic
dect pretul pietei.
In plus,pct. 70 lit.b) din Normele metodologice ale C. fisc.include in venitul impozabil
contravaloarea folosinteiunei locuinte in scop personal, care este considerata avantaj in
natura.In concluzie, conform prevederilor conform prevederilor art. 55, alin. (3), lit. b) din
Legea 571 / 2003 privindCodul Fiscal si normele sale de aplicare (pct. 70), cheltuielile cu
chiria suportata de catre companie sunt considetate avantaj in natura ce trebuie impozitat la
nivelul angajatului. In plus, avantajele in natura seconstituie ca baza de calcul pentru toate
contributiile angajatului si angajatorului legate de salariu.

13.Studiu de caz privind regimul fiscal al cheltuielilor cu combustibilul

In luna iunie 2012, o societate a inregistrat cheltuieli cu combustibilul in valoare de 500
RON. Care este regimulfiscal al acestor cheltuieli?Cheltuielile privind combustibilul, in cazul
vehiculelor destinate transportului rutier de persoane, care nusunt utilizate exclusiv in scopul
activitatii de productie, au o deductibilitate limitata la calculul impozitului pevenit si
impozitului pe profit. Aceste cheltuieli se vor deduce limitat in proportie de 50% din valoarea
acestora,diferenta ramanand nedeductibila.In concluzie, cheltuielile cu combustibilul sunt
deductibile in limita a 250 RON, restul de 250 RON fiindnedeductibile la calculul
impozitului pe profit.
14.Studiu de caz privind regimul fiscal al dobanzilor
In cazul imprumuturilor obtinute de la alte entitati dect banci internationale de dezvoltare si
organizatiisimilare, imprumuturi garantate de stat, imprumuturi obtinute de la institutiile de
credit, romne sau straine, institutiile financiare nebancare, de la persoanele juridice care
acorda credite potrivit legii, se aplica regulile demai jos. Astfel, potrivit art. 23, alin. (5) din
Legea 571/2003 privind Codul Fiscal,cheltuielile deductibile cu dobnda sunt imitate la:nivelul ratei dobnzii de referinta a Bancii Nationale a Romniei, corespunzatoare ultimei
luni din trimestru,pentru imprumuturile in lei; si- nivelul ratei dobnzii anuale de 6%, pentru
imprumuturile in valuta. Aceasta limita se aplica separat pentru fiecare imprumut.
Valoarea cheltuielilor cu dobnzile care depaete nivelul de deductibilitate de mai sus este
nedeductibila, fara sa mai fie luata in calcul in perioadele urmatoare.De asemenea, dupa
determinarea acestor limite, se determina gradul de indatorare. Potrivit art. 23, alin. (1)
dinLegea 571/2003 privind Codul Fiscal, cheltuielile cu dobnzile sunt integral deductibile in
cazul in care gradulde indatorare a capitalului este mai mic sau egal cu trei. Gradul de
indatorare a capitalului se determina caraport intre capitalul imprumutat cu termen de
rambursare peste un an si capitalul propriu, ca medie a valorilorexistente la inceputul anului
si sfrsitul perioadei pentru care se determina impozitul pe profit. Prin capital imprumutat se
intelege totalul creditelor si imprumuturilor cu termen de rambursare peste un an,
potrivit clauzelor contractuale. Conform art. 23, alin. (2), in cazul in care gradul de indatorare
a capitalului este peste trei, cheltuielile cudobnzile si cu pierderea neta din diferentele de
curs valutar sunt nedeductibile, insa se reporteaza in perioadaurmatoare, pna la
deductibilitatea integrala a acestora (i.e. pna cnd gradul de indatorare a capitalului
devinemai mic sau egal cu trei). In ceea ce privete tratamentul diferentele de curs valutar ale
contribuabilului, acestea sunt tratate ca i o cheltuiala cu dobnda, in cazul in care cheltuielile
depasesc veniturile din diferentele de curs valutar i vor aveaacelai tratament fiscal ca i
cheltuielile cu dobnda.
15.Studiu de caz privind regimul fiscal al diferentelor de curs valutar
RASPUNS:In conformitate cu art.23, alin. (1) din Legea nr.571/2003 privind Codul Fiscal,
cheltuielile cu dobnzile sunt integral deductibile in cazul in care gradul de indatorare a
capitalului este mai mic sau egal cu trei. Gradul deindatorare a capitalului se determina ca
raport intre capitalul imprumutat cu termen de rambursare peste un an i capitalul propriu, ca
medie a valorilor existente la inceputul anului i sfritul perioadei pentru care se determina
impozitul pe profit.In condiiile in care gradul de indatorare a capitalului este peste trei sau
capitalul propriu este negativ, cheltuielile cu dobnzile i cu pierderea neta din diferene de

curs valutar, aferent imprumuturilor luate incalcul la determinarea gradului de indatorare,

sunt nedeductibile. Acestea se reporteaza in perioada urmatoarepna la deductibilitatea
integrala a acestora.In cazul in care cheltuielile din diferenele de curs valutar depaesc
veniturile din diferenele de curs valutar,diferena va fi tratat a ca o cheltuiala cu dobnda
fiind supusa limitelor prezentate mai sus.
Cheltuielile din diferenele de curs valutar, care se limiteaza, sunt cele aferente
imprumuturilor luate in calcul ladeterminarea gradului de indatorare a capitalului.
Dobnzile i pierderile din diferene de curs valutar, in legatura cu imprumuturile obinute
direct sau indirect de la banci internaionale de dezvoltare i organizaii similare i cele care
sunt garantate de stat, cele aferente imprumuturilor obinute de la institu iile de credit romne
sau straine, instituiile financiare nebancare, de la persoanele juridice care acorda credite
potrivit legii, precum i cele obinute in baza obligaiunilor admise la tranzacionare pe o
piaa reglementata nu intra sub incidena prevederilor prezentate mai sus.
La punctul 70 din Normele Metodologice se prezinta bancile internaionale de dezvoltare:
Banca Internaionala pentru Reconstrucie i Dezvoltare (B.I.R.D.), Corporaia Financiara
Internaionala (C.F.I.) i Asociaia pentru Dezvoltare Internaionala (A.D.I.);Banca Europeana
de Investiii (B.E.I.);Banca Europeana pentru Reconstrucie i Dezvoltare (B.E.R.D.); banci
i organizaii de cooperare i dezvoltare regionala similare.
16.Studiu de caz privind regimul fiscal al minusurilor de inventar
Care sunt inregistrarile contabile si implicatiile fiscale, in cazul in care, in urma inventarierii,
se constata un plusfoarte mare ca urmare a inventarierii gestiunii de marfa? Dar in cazul
lipsei neimputabile, respectiv imputabile?Tratament fiscal si contabil:
a) plus de inventar stocuri
Inregistrare contabila:
clasa 3 = 758 Alte venituri din exploatare, consideram ca acest venit este unul impozabil,
deoarece nu este scutit expres de art. 20 din Codul fiscal.
b) plus de inventar mijloace fixe:
clasa 2 = 475 Subventii pentru investitii.
Potrivit titlului 8.8 din OMFP 3055/2009 privind contabilitatea, capitolul Subventii pentru
investitii, plusurile deinventar la mijloace fixe se inregistreaza in contul 475 Subventii
pentru investitii.
La acelasi calcul cu amortizarea mijlocului fix, subventia pentru investitii se vireaza la
venituri, pastrandcaracterul de neutralitate asupra rezultatului financiar.
6811 Cheltuieli cu amortizarea = 281 Amortizare imobilizari corporale
475 Subventii pentru investitii = 7584 Venituri din subventii pentru investitii.
Inregistrare lipsuri neimputabile:
clasa 6 = clasa 3 , in functie de stocurile lipsa Aceasta cheltuiala este nedeductibila la
determinarea impozitului pe profit, conform art. 21 alin. (4) lit. c) dinCodul fiscal, daca stocul
nu a fost asigurat. In cazul in care stocul este asigurat, cheltuiala este deductibila fiscal.In
cazul in care se efectueaza o imputatie, valoarea imputatiei se efectueaza la costul de
inlocuire a stocului lacare se adauga TVA, conform OMFP 2861/2009 privind
inventarierea.In acest caz, cheltuiala cu stocul ce marfa este nedeductibila fiscal, iar venitul
este neimpozabil, conform art. 20lit. c) din Codul fiscal.
17.Studiu de caz privind regimul fiscal al TVA aferenta bunurilor acordate salariatilor

Conform prevederilor Codului Fiscal, cheltuielile cu taxa pe valoarea adaugata aferenta

bunurilor acordate salariatilor sub forma unor avantaje in natura, daca valoarea acestora nu a
fost impozitata prin retinere la sursanu sunt deductibile la calculul impozitului pe profit.
O societate cumpara alimente pentru a le da gratuit o masa pe zi salariatilor.
La cumparare isi deduceTVA. De doua ori pe luna se face factura (autofacturare) cu alimente
catre "SALARIATI SA X" Astfel imi scad din gestiune alimentele, platescTVApentru el, dar
problema intervine la cum inchid partenerul.607 = 3714111 = 7074427Conform art. 128 alin.
(4) din Legea 571/2003, in sfera de aplicare aTVAintra si operatiuni privind preluarea decatre
o persoana impozabila a bunurilor mobile achizitionate sau produse de catre aceasta pentru a
fi puse la dispozitie altor persoane in mod gratuit, daca taxa aferenta bunurilor respective sau
partilor lor componente afost dedusa total sau partial. Art 125 1 pct. 16 din Legea 571/2003
defineste operatiunile de mai sus ca "livrare catre sine"Conform art 155 alin (2) din Legea
571/2003 persoanele impozabile "trebuie sa autofactureze fiecare livrare debunuri sau
prestare de servicii catre sine.Conform pct 70 din Normele metodologice de aplicare a
Codului fiscal (1)"autofactura pentru livrari de bunurisau prestari de servicii catre sine trebuie
emisa numai daca operatiunile in cauza sunt taxabile si numai inscopul taxei . (2) Informatiile
din factura emisa prin autofacturare se inscriu in jurnalele pentru vanzari si sunt preluate
corespunzator in decontul de taxa, ca taxa colectata".
Concluzie: Autofactura se emite numai in scopulTVA,deci nu genereaza venituri in
contabilitatea firmei.Firma dumneavoastra nu trebuie sa recupereze o creanta, deci nu trebuie
folosit contul 4111. Acordarea alimentelor in mod gratuit catre salariati reprezinta o cheltuiala
a firmei.Formule contabile de inregistrare a principalelor operatiuni:a.inregistrarea
autofacturii emise in scopul TVA:635 "Cheltuieli cu alte impozite,taxe si varsaminte
asimilate" = 4427 "TVAcolectata"Cheltuiala inregistrata in contul 635 nu este deductibila la
calculul profitului impozabil conform art. 23 lit. b dinLegea 571/2003, deoareceTVAeste
aferenta unor bunuri achizitionate in scopul acordarii in mod gratuit salariatilor, nu in scopul
realizarii de venituri impozabile, asa cum conditioneaza acest articol de lege.b.descarcarea
din gestiune a alimentelor achizitionate:6458 " Alte cheltuieli privind asigurarile si protectia
sociala"=371 "Marfuri"Cheltuiala inregistrata in contul 6458 este deductibila limitat conform
art. 21 alin. (3) lit. c. (sunt deductibilelimitat cheltuielile sociale, in limita unei cote de pana la
2%, aplicata asupra valorii cheltuielilor cu salariile personalului).
18.Studiu de caz privind regimul fiscal al platilor realizate in favoarea actionarilor
(4) Urmatoarele cheltuieli nu sunt deductibile:e) cheltuielile facute in favoarea actionarilor
sau asociatilor, altele decat cele generate de plati pentru bunurilelivrate sau serviciile prestate
contribuabilului, la pretul de piata pentru aceste bunuri sau servicii;
19.Studiu de caz privind regimul fiscal al tranzactiilor care nu au la baza un document
justificativ(4) Urmatoarele cheltuieli nu sunt deductibile:f) cheltuielile inregistrate in
contabilitate, care nu au la baza un document justificativ, potrivit legii, prin care sase faca
dovada efectuarii operatiunii sau intrarii in gestiune, dupa caz, potrivit normelor;
20.Studiu de caz privind regimul fiscal al cheltuielilor aferente veniturilor neimpozabile(4)
Urmatoarele cheltuieli nu sunt deductibile:i) cheltuielile aferente veniturilor neimpozabile, cu
exceptia celor prevazute la art. 20 lit. d)
21.Studiu de caz privind regimul fiscal al cheltuielilor de consultant si management
O societate a primit o factura de la un furnizor in valoare de 10.000 RON, reprezentand
servicii de consultanta. Nuexista nici un contract incheiat cu furnizorul respectiv, iar factura
nu este insotita de nici o anexa sau detaliere aserviciilor prestate. Cum este considerata

cheltuiala respectiva din punct de vedere fiscal?(2) Sunt cheltuieli efectuate in scopul
realizarii de venituri si:cheltuielile pentru perfectionarea managementului, a sistemelor
informatice, introducerea, intretinerea siperfectionarea sistemelor de management al calitatii,
obtinerea atestarii conform cu standardele de calitate;(4) Urmatoarele cheltuieli nu sunt
deductibile:m) cheltuielile cu serviciile de management, consultanta, asistenta sau alte
prestari de servicii, pentru carecontribuabilii nu pot justifica necesitatea prestarii acestora in
scopul desfasurarii activitatii proprii si pentrucare nu sunt incheiate contracte;Prin urmare,
cheltuiala va fi nedeductibila la calculul impozitului pe profit.
22.Studiu de caz privind regimul fiscal al cheltuielilor cu creantele neincasate
(2) Sunt cheltuieli efectuate in scopul realizarii de venituri si:n) pierderile inregistrate la
scoaterea din evidenta a creantelor neincasate, in urmatoarele cazuri:1. procedura de faliment
a debitorilor a fost inchisa pe baza hotararii judecatoresti;2. debitorul a decedat si creanta nu
poate fi recuperata de la mostenitori;3. debitorul este dizolvat, in cazul societatii cu
raspundere limitata cu asociat unic, sau lichidat, fara succesor;4. debitorul inregistreaza
dificultati financiare majore care ii afecteaza intreg patrimoniul.(4) Urmatoarele cheltuieli nu
sunt deductibile:o) pierderile inregistrate la scoaterea din evidenta a creantelor incerte sau in
litigiu, neincasate, pentru parteaneacoperita de provizion, potrivit art. 22, precum si pierderile
inregistrate la scoaterea din evidenta acreantelor incerte sau in litigiu, neincasate, in alte
situatii decat cele prevazute la art. 21 alin. (2) lit. n). In aceasta situatie, contribuabilii care
scot din evidenta clientii neincasati sunt obligati sa comunice in scrisacestora scoaterea din
evidenta a creantelor respective, in vederea recalcularii profitului impozabil la
persoanadebitoare, dupa caz;
23.Studiu de caz privind regimul fiscal al cheltuielilor cu sponsorizarea.
ConformLegii 32/1994 privind sponsorizarea, in functie de scopul pentru care se acorda i de
obligatiile asumate de parti in cadrul unei astfel de tranzactii, in sensul sponsorizarii se
intalnesc doua categorii de contracte:
Contract de sponsorizare care este actul juridic prin care doua persoane convin cu privire la
transferul dreptului de proprietate asupra unor bunuri materiale sau mijloace financiare pentru
sustinerea unor activitatifara scop lucrativ desfasurate de catre una dintre parti, denumita
beneficiarul sponsorizarii, si Contractul de mecenat care este un act de liberalitate prin care
o persoana fizica sau juridica, numita mecena,transfera, fara obligatie de contrapartida directa
sau indirecta, dreptul sau de proprietate asupra unor bunurimateriale sau mijloace financiare
catre o persoana fizica, ca activitate filantropica cu caracter umanitar, pentrudesfasurarea
unor activitati in domeniile: cultural, artistic, medico-sanitar sau stiintific cercetarefundamentala si aplicata.
Tratament fiscal.In conformitate cu art.21, alin. (4), lit. p) din Legea Nr. 571/2003 privind
Codul Fiscal, cu modificarile ulterioare,cheltuielile de sponsorizare (incluznd si pe cele de
mecenat) sunt considerate cheltuieli nedeductibile invederea stabilirii profitului impozabil.Co
toate acestea, contribuabilii care efectueaza sponsorizari pot beneficia de credit fiscal pentru
sumeleacordate drept sponsorizare, in anumite limite i cu respectarea unor condiii.
Creditul fiscal reprezinta in fapt o reducere a impozitului pe profit datorat de catre un
contribuabil, cu sumelecare pot fi incadrate conform legii in aceasta categorie.Conform art.
21, Alin. (4), lit. p), creditul fiscal pentru sponsorizari se aplica in cuantumul valorii celei mai
micidintre:0,3% din cifra de afaceri20% din impozitul pe profit datorat.Conditii legale
privind sponsorizarea. Pentru a putea beneficia de credit fiscal, contribuabilul trebuie sa
acorde sponsorizarea cu respectareaconditiilor prevazute in Legea 32/1994 privind
sponsorizarea.Conform legii, modul de incheiere a contractelor este:forma scrisa pentru
sponsorizare, cu specificarea obiectului, valorii si duratei sponsorizarii, precum si

adrepturilor si obligatiilor partilor;Forma autentica pentru actul de mecenat, in care se vor

specifica obiectul, durata si valoarea acestuia.In ce privete beneficiarii sponsorizarii, acetia
pot fi persoane de natura urmatoarelor:orice persoana juridica fara scop lucrativ, care
desfasoara in Romnia sau urmeaza sa desfasoare o activitate indomeniile: cultural, artistic,
educativ, de invatamnt, stiintific - cercetare fundamentala si aplicata, umanitar,religios,
filantropic, sportiv, al protectiei drepturilor omului, medico-sanitar, de asistenta si servicii
sociale, deprotectia mediului, social si comunitar, de reprezentare a asociatiilor profesionale,
precum si de intretinere,restaurare, conservare si punere in valoare a monumentelor
istorice;institutiile si autoritatile publice, inclusiv organele de specialitate ale administratiei
publice, pentru activitatile menionate la litera a.; de asemenea, pot fi sponsorizate, in
conditiile prezentei legi, emisiuni ori programe ale organismelor deteleviziune sau
radiodifuziune, precum si carti ori publicatii din domeniile mentionate la punctul a.
De asemenea in ce privete beneficiarul mecenatului acesta poate fi reprezentat de orice
persoana fizica cudomiciliul in Romnia, fara obligativitatea de a fi recunoscuta de catre o
persoana juridica fara scop lucrativ saude catre o institutie publica, care necesita un sprijin in
domeniile prevazute in definitia contractului de mecenat.Ca i mentiune este interzisa
acordarea de sponsorizari reciproce intre persoane juridice (ex. intre agentieconomici) sau
intre persoane fizice, precum i acordarea de sponsorizari catre o persoana juridica fara
scoplucrativ (ex. ONG) de catre o alta persoana juridica care conduce sau controleaza direct
persoana juridical sponsorizata.
24.
Studiu de caz privind regimul fiscal al cheltuielilor care provin din documente de la
terti inactivi fiscal
O societate primeste o factura de la un furnizor. In urma unor verificari, s-a constatat ca
respectivul furnizorfigura pe site-ul Agentiei Nationale de Administrare Fiscala ca si
contribuabil inactiv. Care este regimul fiscal alaestor cheltuieli?Cheltuielile inregistrate in
evidenta contabila care au la baza un document emis de un contribuabil inactive Nusunt
deductibile la calcul impozitului pe profit.
25.Studiu de caz privind regimul fiscal al cotizatiilor catre organizatiile
profesionaleConformLegii 571/2003 privind Codul Fiscal, sunt considerate cheltuieli
deductibile urmatoarele (articolul 21alin. (2) lit. g) i m)):Taxele de inscriere, cotizatiile i
contributiile obligatorii, reglementate de actele normative in vigoare, precum i contributiile
pentru fondul destinat negocierii contractului colectiv de munca,Taxele de inscriere,
cotizatiile i contributiile datorate catre camerele de comert i industrie, organizatiile
sindicale i organizatiile patronale.Hotarrea Guvernului nr. 44/2004 privind Nomele
Medologice de aplicare a Codului Fiscal mentioneaza lapunctul 30 ca taxele de inscriere,
cotizatiile i contributiile obligatorii, reglementate de acte normative in vigoare pot fi taxele
i contributiile, stabilite prin acte normative, de practicare a unor profesii cum sunt:
expert contabil, contabil autorizat, arhitect, medic, auditor financiar, avocat, notar i altele
asemenea. Contributiile pentru fondul destinat negocierii contractului colectiv de munca sunt
cele datorate patronatelor, in conformitatecu prevederile Legii patronatelor nr.356/2001.Cu
privire la aplicarea acestor prevederi va trebui analizata i modalitatea de recunoatere a
acestor organizatii.Spre exemplu, in cazul unei organizatii sindicale va trebui verificat daca
aceasta este constituita i recunoscuta conform prevederilor Legii sindicatelor nr. 54/2004.Pe
lnga aceste prevederi la art.21 alin. (4), lit. s) din Legea 571/2003 privind Codul Fiscal se
mentioneaza ca taxele i cotizatiile catre organizatiile neguvernamentale sau asociatiile
profesionale care au legatura cuactivitatea desfaurata de contribuabili i care depaesc
echivalentul in lei a 4.000 euro anual, altele decat cele prevazute la alin. (2) lit. g) i m) sunt
considerate nedeductibile la calculul impozitului pe profit.

26.Studiu de caz privind regimul fiscal al cheltuielilor cu amortizarea contabila si fiscal

Care este tratamentul fiscal al cheltuielilor cu valoarea ramasa neamortizata ca urmare a
vnzarii sau scoaterii din funciune a mijloacelor fixe?
RASPUNS:In conformitate cu prevederile art.7 alin. (1) pct.33 lit.c din Legea 571/2003
privind Codul Fiscal, pentrumijloacele fixe amortizabile si terenuri valoarea fiscala reprezinta
costul de achizitie, de productie sau valoareade piata a mijloacelor fixe dobndite cu titlu
gratuit ori constituite ca aport, la data intrarii in patrimoniulcontribuabilului, utilizata pentru
calculul amortizarii fiscale, dupa caz. In valoarea fiscala se includ sireevaluarile contabile
efectuate potrivit legii.In conformitate cu prevederile art. 24 alin.15 din Codul Fiscal,
ctigurile sau pierderile rezultate din vnzarea ori din scoaterea din functiune a mijloacelor
fixe se calculeaza pe baza valorii fiscale a acestora, care reprezintavaloarea fiscala de intrare
a mijloacelor fixe, diminuata cu amortizarea fiscala.Conform pct.716 din H.G. nr. 44/2004
pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a a Codului Fiscal ,cheltuielile
inregistrate ca urmare a casarii unui mijloc fix cu valoarea de intrare incomplet amortizata
sunt cheltuieli efectuate in scopul realizarii de venituri impozabile. Prin casarea unui mijloc
fix se intelege operatiade scoatere din functiune a activului respectiv, urmata de
dezmembrarea acestuia i valorificarea partilor componente rezultate, prin vnzare sau prin
folosirea in activitatea curenta a contribuabilului. Prin urmare, pierderile sau ctigurile in
cazul vnzarii sau scoaterii din functiune a mijloacelor fixe amortizabile se calculeaza pe
baza valorii fiscale a acestora, care este egala, cu valoarea fiscala de intrare a mijloacelor fixe
inclusiv reevaluarile efectuate potrivit legii diminuata cu amortizarea fiscala, iar
cheltuielileinregistrate in aceste situatii sunt cheltuieli efectuate in scopul realizarii de
venituri.
27.Studiu de caz privind regimul fiscal al provizioanelor de garantii de buna executie
acordate clientilor
O societate comerciala livreaza un echipament complex in valoare de 100.000 RON + TVA.
Garantia de bunaexecutie acordata de furnizor este in valoare de 10% din echipamente,
acordata pentru 18 luni. Suma se retinedin factura si se va achita la finalizarea
perioadei.Inregistrari contabile:
4111 Clienti = 707 Venituri din vanzarea marfurilor cu suma de 100.000 RON
4111 Clienti = 4427 TVA colectata cu suma de 24.000 RON
Evidentierea garantiei se face prin inregistrarea:
2678 Alte creante imobilizate = 4111 Clienti cu suma de 10.000 RON
Potrivit prevederilor de la art. 128 din Codul fiscal, garantia nu are sensul de activitate
economica conformarticolului, astfel ca aceasta nu este in sfera de aplicare a TVA.Decontarea
intre parti a sumelor aferente garantiei se poate face prin utilizarea unei facturi, insa nu
esteobligatoriu acest formular. Rolul facturii este unul strict de evidentiere contabila si de
document justificativ.Prin urmare, furnizorul estimeaza posibilitatea nasterii unei obligatii
fata de client in cuantumul accepentruat contractual. Astfel, societatea poate sa constituie un
provizion pentru aceasta situatie.Inregistrare contabila:

6812 Cheltuieli de exploatare privind provizioanele = 1512 Provizioane pentru garantii

acordate clientilorpentru suma de 10.000 RON.
Din punct de vedere fiscal, aceasta cheltuiala este deductibila la calculul impozitului pe
profit, potrivit art. 22alin. (1) lit. b) din Codul fiscal.Societatea recunoaste acest provizion pe
durata de existenta a perioadei de garantie. La finalizarea perioadei sila data incasarii
garantiei, societatea va inregistra reluarea acestui provizion in venituri, prin articolul contabil:
1512 Provizioane pentru garantii acordate clientilor = 7812 Venituri din provizioane cu suma
de 10.000 RON. Acest venit este impozabil la determinarea impozitului pe profit.
28.Studiu de caz privind regimul fiscal al provizioanelor pentru deprecierea clientilorinsolventa
In ceea ce priveste tratamentul fiscal si cel contabil al creantelor incerte, o societate trebuie sa
stabileasca inmod clar in ce conditii pot fi acestea constituite si care este deductibilitatea
fiscala a acestora, precum si daca seva putea recuperaTVA-ul aferent. Un exemplu in acest
sens, pentru ilustrarea cat mai eficienta a explicatiilor, ereprezentat de o societate prestatoare
de servicii atat catre institutii publice, cat si pentru persoane fizice. Astfel, din punct de
vedere contabil,conform pct. 56 alin. (3) din OMEF 3055/2009 pentru
aprobareaReglementarilor contabile conforme cu Directiva a IV-a a Comunitatilor Economice
Europene, evaluarea lainventar a creantelor si a datoriilor se face la valoarea lor probabila de
incasare sau de plata. Diferentele constatate in minus intre valoarea de inventar stabilita la
inventariere si valoarea contabila a creantelor seinregistreaza in contabilitate pe seama
ajustarilor pentru deprecierea creantelor.
Pentru creantele incerte se constituie ajustari pentru pierdere de valoare. Potrivit pct. 189
creantele incerte seinregistreaza distinct in contabilitate (contul 4118 "Clienti incerti sau in
litigiu").In scopul prezentarii in situatiile financiare anuale, creantele se evalueaza la valoarea
probabila de incasat. Atunci cand se estimeaza ca o creanta nu se va incasa integral, in
contabilitate se inregistreaza ajustari pentrudepreciere, la nivelul sumei care nu se mai poate
recupera.Daca activele circulante fac obiectul ajustarilor de valoare cu caracter exceptional,
exclusiv in scop fiscal, sumaajustarilor si motivele pentru care acestea au fost efectuate
trebuie prezentate in notele explicative (pct. 151).Potrivit pct. 187 din OMFP 3055/2009, la
scaderea din evidenta a creantelor si datoriilor ale caror termene deincasare sau de plata sunt
prescrise, entitatile trebuie sa demonstreze ca au fost intreprinse toate demersurilelegale,
pentru decontarea acestora. In conformitate cu prevederile art. 1 alin. (1) din Decretul nr.
167/1958 privitor la prescriptia extinctiva, republicat, dreptul la actiune avand un obiect
patrimonial, se stinge prin prescriptie, daca nu a fost executat in termenul stabilit de lege.Din
punct de vedere fiscal, conform art. 22 alin. (1) lit. c) din Codul fiscal , sunt deductibile
provizioaneleconstituite in limita unui procent de 20% incepand cu data de 1 ianuarie 2004,
25% incepand cu data de 1ianuarie 2005, 30% incepand cu data de 1 ianuarie 2006, din
valoarea creantelor asupra clientilor, inregistratede catre contribuabili, altele decat cele
prevazute la lit. d), f), g) si i), care indeplinesc cumulativ urmatoareleconditii:
1. sunt inregistrate dupa data de 1 ianuarie 2004;

2. sunt neincasate intr-o perioada ce depaseste 270 de zile de la data scadentei;

3. nu sunt garantate de alta persoana;
4. sunt datorate de o persoana care nu este persoana afiliata contribuabilului;
5. au fost incluse in veniturile impozabile ale contribuabilului;Conform alin. (1) lit. j) al
aceluiasi articol, sunt deductibile ajustarile constituite in limita unui procent de 100%din
valoarea creantelor asupra clientilor, care indeplinesc cumulativ urmatoarele conditii:
1. sunt inregistrate dupa data de 1 ianuarie 2007;
2. creanta este detinuta la o persoana juridica asupra careia este declarata procedura de
deschidere afalimentului, pe baza hotararii judecatoresti prin care se atesta aceasta situatie;
3. nu sunt garantate de alta persoana;
4. sunt datorate de o persoana care nu este persoana afiliata contribuabilului;
5. au fost incluse in veniturile impozabile ale contribuabilului.Reducerea sau anularea
ajustarilor care au fost anterior deduse se include in veniturile impozabile, potrivit art.22 alin.
(5) din Codul fiscal. In baza art. 21 alin. (2) lit.n) sunt deductibile la determinarea profitului
impozabilpierderile inregistrate la scoaterea din evidenta a creantelor neincasate, in
urmatoarele cazuri:1. procedura de faliment a debitorilor a fost inchisa pe baza hotararii
judecatoresti;2. debitorul a decedat si creanta nu poate fi recuperata de la mostenitori;3.
debitorul este dizolvat, in cazul societatii cu raspundere limitata cu asociat unic, sau lichidat,
fara succesor;4. debitorul inregistreaza dificultati financiare majore care ii afecteaza intreg
patrimoniul.In alte situatii, astfel cum prevede alin. (4) lit. o) al acestui articol, nu sunt
deductibile la detrrminarea profituluiimpozabil pierderile inregistrate la scoaterea din
evidenta a creantelor incerte sau in litigiu, neincasate, pentrupartea neacoperita de provizion,
potrivit art. 22, precum si pierderile inregistrate la scoaterea din evidenta acreantelor incerte
sau in litigiu, neincasate. In aceasta situatie, contribuabilii care scot din evidenta
clientiineincasati sunt obligati sa comunice in scris acestora scoaterea din evidenta a
creantelor respective, in vederearecalcularii profitului impozabil la persoana debitoare, dupa
caz.Cu privire la creantele neincasate, baza de impozitare aTVAse reduce in cazul
falimentului beneficiarului, inbaza hotararii judecatoresti de inchidere a procedurii prevazute
de Legea 85/2006 privind procedurainsolventei, hotarare ramasa definitiva si irevocabila,
conform art. 138 lit. d) din Codul fiscal . In acest scop societatea va emite facturi cu
valorile inscrise cu semnul minus.In conformitate cu prevederile art. 159 alin. (2) din Codul
fiscal , aceste facturi nu se transmit beneficiarilor.
29.Studiu de caz privind regimul fiscal al provizioanelor pentru deprecierea clientilorvechime
Codul fiscal trateaza creantele neincasate sub doua aspecte: cheltuielile inregistrate la
scoaterea din evidenta acreantelor neincasate si cele inregistrate la scoaterea din evidenta a
creantelor incerte sau in litigiu, neincasate.1.Tratamentul fiscal - Cheltuielile inregistrate la

scoaterea din evidenta a creantelor neincasate:Cheltuielile inregistrate la scoaterea din

evidenta a creantelor neincasate, potrivit prevederilor art. 21, alin. (2),lit. n) din Codul
fiscal sunt cheltuieli deductibile la calculul impozitului pe profit, pierderile inregistrate
lascoaterea din evidenta a creantelor neincasate, in urmatoarele cazuri:- procedura de faliment
a debitorilor a fost inchisa pe baza hotararii judecatoresti;- debitorul a decedat si creanta nu
poate fi recuperata de la mostenitori;- debitorul este dizolvat, in cazul societatii cu raspundere
limitata cu asociat unic, sau lichidat, fara succesor;- debitorul inregistreaza dificultati
financiare majore, care ii afecteaza intregul patrimoniu (sunt cele care rezulta din situatii
exceptionale, determinate de calamitati naturale, epidemii, epizootii, accidente industrialesau
nucleare, incendii, fenomene sociale sau economice, conjuncturi externe si in caz de
razboi).2.Tratamentul fiscal - Pierderile inregistrate la scoaterea din evidenta a creantelor
incerte sau in litigiu,neincasatePierderile inregistrate la scoaterea din evidenta a creantelor
incerte sau in litigiu, neincasate, sunt deductibiledoar pentru partea acoperita de provizionul
constituit potrivit art. 22 din Codul Fiscal.In conformitate cu prevederile art. 22 din Codul
fiscal, sunt cheltuieli deductibile provizioanele constituite inlimita unui procentaj de 30%
incepand cu data de 1 ianuarie 2006, din valoarea creantelor asupra clientilor,inregistrate de
catre contribuabili, care indeplinesc cumulativ urmatoarele conditii:- sunt inregistrate dupa
data de 1 ianuarie 2004;- sunt neincasate intr-o perioada ce depaseste 270 de zile de la data
scadentei;- nu sunt garantate de alta persoana;- sunt datorate de o persoana care nu este
persoana afiliata contribuabilului;- au fost incluse in veniturile impozabile ale
contribuabilului.Pentru creantele inregistrate dupa data de 1 ianuarie 2007, sunt deductibile
fiscal provizioanele constituite inlimita unui procentaj de 100% din valoarea creantelor
asupra clientilor, care indeplinesc cumulativ urmatoareleconditii:- creanta este detinuta la o
persoana juridica asupra careia este declarata procedura de deschidere afalimentului, pe baza
hotararii judecatoresti prin care se atesta aceasta situatie;- nu sunt garantate de alta persoana;sunt datorate de o persoana care nu este persoana afiliata contribuabilului;- au fost incluse in
veniturile impozabile ale contribuabilului.3.Tratament contabil:Sumele reprezentand debitori
incerti se provizioneaza. Cheltuiala cu provizionul este nedeductibila-inregistrarea contabila
este: 6814=1518Daca insa e cert ca nu mai incasati sumele, ele se trec direct pe pierderi din
debitori diversi : 654 = 411 sau 4118. Aceste pierderi sunt deductibile numai daca au rezultat
in urma unei sentinte definitive de faliment aldebitorului.4. Monografie fiscala si contabilaIn
conceptia agentului economic, poate exista un risc de neincasare a creantelor incepand cu 30
de zile de la datascadentei, ceea ce impune constituirea unui provizion.Scadenta se determina
in raport cu termenii contractuali si poate fi diferita pe categorii de clienti. Astfel pot ficlienti
care achizitioneaza cantitati importante de marfa sau carora li se presteaza servicii importante
ca suma,si pentru care pot exista termene mai largi de incasare a creantei. In contrast cu
acestia, pot fi clienti careachizitioneaza cantitati mici de marfa sau carora li se presteaza
servicii minore, pentru care se poate solicitaplata pe loc.In raport cu dimensiunea riscului de
neincasare se determina si procentul care se aplica la suma creantelorneincasate la termen
pentru calculul provizionului.Deductibilitatea acestor cheltuielilor intra sub incidenta art.22
alin 1 lit c si lit j din Codul fiscal.
Putem considera ca, la momentul evaluarii creantelor (moment determinat de fiecare
societate, potrivit specificului activittii, si care, de regula, include trimestrul ca subdiviziune

pentru facilitarea calculului si platiiimpozitului pe profit/venit) avem un sold al creantelor de

1.200.000 lei, divizat astfel:650.000 lei -creanteaflate in termenul normal de incasare;350.000
lei -creanteal caror termen de incasare a fost depasit cu 90 de zile si pentru care se admite ca
existaun risc de nerecuperare de 20%, rezultand un provizion de 70.000 lei ;150.000 lei
-creanteal caror termen de incasare a fost depasit cu 180 de zile si pentru care se
apreciazaexistenta unui risc de neincasare de 60%, rezultand un provizion in suma de 90.000
lei;50.000 lei -creanteal caror termen de incasare a fost depasit cu 270 de zile si pentru care se
apreciaza existentaunui risc de neincasare de 90%, rezultand un provizion in suma de 45.000
lei.Din punct de vedere fiscal, creantele asupra clientilor pentru care se poate constitui
provizion reprezinta sumeledatorate de clientii interni si externi pentru produse,
semifabricate, materiale, marfuri etc. vandute, lucrariexecutate si servicii prestate, pe baza de
facturi, si neincasate intr-o perioada ce depaseste 270 de zile de la datascadentei.Ca urmare,
rezulta un provizion pentru deprecierea creantelor in suma de 205.000 lei, din care numai
45.000 leiintra in calcul pentru stabilirea sumei deductibile a provizionului la calculul
profitului impozabil, inconformitate cu prevederile Codului fiscal.Inregistrarea contabila a
provizionului pentru deprecierea creantelor-clienti este urmatoarea:6814 =491 205.000
leiPentru evidentierea separata a cheltuielilor deductibile de cele nedeductibile privind
provizioanele pentrudeprecierea creantelor se recomanda divizarea contului 6814

Cheltuieli de exploatare privind provizioanelepentru deprecierea activelor circulante

pe conturi analitice.Constituirea unui provizion are intotdeauna la baza o situatie de calcul pe

intervale de timp si categorii declienti. Exceptia o reprezinta starea de faliment sau incetare
de plati a unui client/debitor, constatata prinhotarare judecatoreasca si adusa la cunostinta
firmei in scris. In baza acestui inscris se va constitui un provizionin raport cu sansele pe care
le are firma de a-si recupera creanta.Diferentierea dintre provizionul pentru deprecierea
creantelor si provizionul pentru litigii, prezentat anterior,este facuta de recunoasterea de catre
client/debitor a datoriei.Diminuarea sau anularea provizioanelor se efectueaza prin trecerea
acestora pe venituri in cazul incasariicreantei, proportional cu valoarea incasata, sau in cazul
constatarii deprecierii ireversibile a creantei, trecandu-se contravaloarea acesteia pe
cheltuieli.In cazul creantelor in valuta, provizionul este deductibil la nivelul valorii
influentate cu diferentele de cursfavorabile sau nefavorabile ce apar cu ocazia evaluarii
acestora.Cheltuielile reprezentand pierderile din creantele incerte sau in litigiu neincasate,
inregistrate cu ocaziascoaterii din evidenta a acestora, sunt deductibile pentru partea acoperita
de provizionul constituit potrivit Codului fiscal.
30.Studiu de caz privind regimul fiscal al contractului de fiducie.Care sunt implicatiile fiscale
in cazul unui contract de fiducie?In Monitorul Oficial 627/2011 a fost publicataOG
30/2011pentru modificarea si completarea Legii 571/2003privind Codul fiscal, precum si
pentru reglementarea unor masuri financiar-fiscale, care a modificat in parteregimul juridic al
institutiei fiduciei. Astfel, s-a modificat definitia transferului care, conform noii reglementari,
reprezinta orice vanzare, cesiune sauinstrainare a dreptului de proprietate, schimbul unui
drept de proprietate cu servicii ori cu un alt drept deproprietate, precum si transferul masei
patrimoniale fiduciare in cadrul operatiunii de fiducie potrivit Coduluicivil.La art. 12 C.fisc.,
dupa lit. t) se introduce o noua litera, lit. u), care include in randul veniturilor obtinute
inRomania si veniturile realizate din transferul masei patrimoniale de la fiduciar la
beneficiarul nerezident incadrul operatiunii de fiducie.
OG 30/2011 a modificat si reglementarea contractului de fiducie. Astfel, in cazul contractelor
de fiducie,incheiate conform dispozitiilor Codului civil, in care constituitorul are si calitatea
de beneficiar, se aplicaurmatoarele reguli:a) transferul masei patrimoniale fiduciare de la

constituitor catre fiduciar nu este transfer impozabil in intelesulprezentului titlu;b) fiduciarul

va conduce o evidenta contabila separata pentru masa patrimoniala fiduciara si va
transmitetrimestrial catre constituitor, pe baza de decont, veniturile si cheltuielile rezultate din
administrareapatrimoniului conform contractului;c) valoarea fiscala a activelor cuprinse in
masa patrimoniala fiduciara, preluata de fiduciar, este egala cuvaloarea fiscala pe care acestea
au avut-o la constituitor;d) amortizarea fiscala pentru orice activ amortizabil prevazut in masa
patrimoniala fiduciara se determina incontinuare in conformitate cu regulile prevazute la art.
24, care s-ar fi aplicat la persoana care a transferat activul, daca transferul nu ar fi avut loc.In
cazul contractelor de fiducie, incheiate conform dispozitiilor Codului civil, in care calitatea
de beneficiar o arefiduciarul sau o terta persoana, cheltuielile inregistrate din transferul masei
patrimoniale fiduciare de laconstituitor catre fiduciar sunt considerate cheltuieli
nedeductibile.Regulile generale aplicabile veniturilor realizate din operatiunea de fiducie s-au
modificat Conform noii reglementari, transferul de la constituitor la fiduciar al masei
patrimoniale fiduciare nu genereazavenituri impozabile, in intelesul prezentului titlu, la
momentul transferului, pentru partile implicate, respectivconstituitor si fiduciar, in cazul in
care partile respective sunt contribuabili potrivit titlului III.Remuneratia fiduciarului
contribuabil potrivit titlului III, notar public sau avocat, primita pentru administrareamasei
patrimoniale constituie, in intelesul prezentului titlu, venit din activitatea adiacenta si se
supuneimpunerii cumulat cu veniturile din activitatea desfasurata de notar sau avocat, potrivit
prevederilor cap. IIVenituri din activitati independente.Tratamentul fiscal al veniturilor
realizate din administrarea masei patrimoniale de catre fiduciar, altele decat remuneratia
fiduciarului, se stabileste in functie de natura venitului respectiv si se supune impunerii
potrivit regulilor proprii fiecarei categorii de venituri. La determinarea venitului impozabil nu
se deduc pierderilefiscale ale constituitorului, acestea reprezentand pierderi definitive. In
cazul in care constituitorul estecontribuabil potrivit titlului III, obligatiile fiscale ale acestuia
in legatura cu masa patrimoniala administrata vorfi indeplinite de fiduciar.Venitul realizat in
bani si in natura de beneficiarul persoana fizica la transferul masei patrimoniale de la
fiduciarse supune impunerii potrivit prevederilor cap. IX Venituri din alte surse. Fac
exceptie veniturile realizate debeneficiar din transferul masei patrimoniale in situatia in care
acesta este constituitorul, caz in care veniturilerespective sunt neimpozabile. Obligatia
evaluarii veniturilor realizate, la pretul stabilit prin expertiza tehnica, lalocul si la data
primirii acestora, revine fiduciarului. Pierderile fiscale inregistrate din administrarea
maseipatrimoniale de catre fiduciar reprezinta pierderi definitive si nu se deduc la
determinarea venitului impozabilpentru beneficiar ulterior transferului masei patrimoniale de
la fiduciar la beneficiarul persoana fizica.OG 30/2011 mai dispune si ca venitul obtinut de la
un fiduciar rezident de catre un beneficiar nerezident atuncicand acesta este constituitor
nerezident, din transferul masei patrimoniale fiduciare in cadrul operatiunii defiducie,
reprezinta venit neimpozabil.In cazul persoanelor fizice si juridice care incheie contracte de
fiducie conform Codului civil, impozitele si taxelelocale aferente masei patrimoniale
fiduciare transferate in cadrul operatiunii de fiducie sunt platite de catrefiduciar la bugetele
locale ale unitatilor administrativ-teritoriale unde sunt inregistrate bunurile care facobiectul
operatiunii de fiducie, cu respectarea prevederilor prezentului titlu, incepand cu data de intai
a luniiurmatoare celei in care a fost incheiat contractul de fiducie.
Cerinte: fiecare studiu de caz va fi alcatuit din: enunt compus conform rationamentului
professional sirezolvarea aplicatei (fluxul informational)