Argument

Numim planeta noastra PAMANTUL, si tot asa numim si suprafetele de uscat, de parca ele ar fi
predominante. In realitate pe Terra marile si oceanele ocupa 70,8% din suprafata: 361200000
km2, adica de 36 de ori mai mult decat suprafata Europei. "Uscatul" insa - continentele si insulele
- nu sunt deloc uscate. gheturile acopera 1.600.000 km2, lacurile circa 2.000.000 km2.... Iar
suprafata raurilor nici nu o stim, pentru ca e variabila. Mlastinile ocupa si ele 2700000 km2. Mai
mult, o parte din "uscat" e acoperit temporar cu zapada - in medie 61.000.000 km2 (75.000.000
in emisfera nordica, in timpul iernii boreale, si 18.000.000 in emisfera sudica, in timpul iernii
australe). Aceasta inseamna ca si din "uscatul" planetei de fapt mai mult de jumatate e acoperit
cu apa (in forma solida sau lichida). De aceea, planeta noastra e numita oarecum impropriu
PAMANT, fiind de fapt mai degraba o PLANETA A APELOR. Cea mai mare parte din apa de pe Terra
e apa de suprafata. Pe noi ca oameni ne intereseaza mai ales apa dulce, si in particular apa
potabila. Totusi aceasta se obtine de cele mai multe ori din ape dulci de suprafata. De aceea este
regretabila tendinta oamenilor de a acorda cea mai mare parte a atentiei lor apei potabile cu
neglijarea apelor de suprafata. Intre ele si cele subterane exista numeroase legaturi, iar apa
potabila se obtine frecvent tot din apa de suprafata. In plus, o multitudine de alte utilizari ale apei
in colectivitatile umane se bazeaza pe apele de suprafata, ceea ce impune sa li se acorde
importanta cuvenita.
APELE DE SUPRAFATA
1. PRIVIRE GENERALA ASUPRA APELOR DE SUPRAFATA
Apele dulci de suprafata reprezinta majoritatea rezervei de apa dulce lichida. Ele formeaza
reteaua hidrografica, fara de care peisajul geografic ne-ar fi multora de neconceput. Morfologic,
ele fac impresia unui sistem vascular al pamantului, ceea ce in anumite privinte si sunt.
1.1 Clasificare si caracteristici
Apele de suprafata se clasifica in ape statatoare (mari si oceane, lacuri etc.), ape curgatoare
(izvor - parau - rau - fluviu) si ape stagnante. Distingem lacuri naturale si lacuri artificiale, cursuri
de apa naturale, modificate artificial / regularizate sau construite artificial (canale). Apele dulci de
suprafata difera dupa foarte multe caracteristici: debitul si variatiile sale (la cele curgatoare),
temperatura, concentratia si natura substantelor dizolvate sau aflate in suspensie, continutul
biologic si microbiologic etc., fiecare masa de apa lichida cu albia ei si vietuitoarele din ea fiind un
ecosistem distinct. Totodata, apele dulci de suprafata au si numeroase caractere comune: Spre
deosebire de cele subterane, ele sunt de regula mai putin mineralizate, mai bogate in elemente
biologice, mai influentabile de catre alti factori (naturali si antropici), mai usor poluabile, mai
putin stabile in caracteristici, dar totodata au si capacitati mai crescute de a-si automentine
calitatea.
1.2 Utilizare de catre oameni
Apele dulci de suprafata sunt folosite in situ (navigatie, imbaiere, sporturi nautice, piscicultura,
hidroenergetica etc.), dar mai ales captate si folosite ex situ pentru nevoile cele mai diverse pentru potabilizare, in industrie, transporturi, agricultura etc. Neadmisa oficial, utilizarea directa
in scop potabil nu este o raritate. Din diversele utilizari, cruciala pentru oameni ramane
satisfacerea nevoilor populatiei, fiind interzisa prin lege limitarea accesului ei in detrimentul altor
folosinte. La fel de importanta ar trebui sa devina si asigurarea apei necesare vietii salbatice. In

Romania, apele de suprafata constituie sursa majora pentru necesitatile umane, inclusiv pentru
apa potabila.
1.3 Elemente de mecanica fluidelor
Hidrologia, fizica si matematica isi dau intalnire in disciplina pe care o numim mecanica fluidelor
si care permite o analiza, explicare, calculare si prognozare a comportamentului apei lichide in
variate imprejurari, fara de care ar fi greu de conceput studiul si managementul modern al
raurilor si mai ales proiectarea si exploatarea de baraje, canale, aductiuni de ape si nici, la scara
dimensionala mai mica, retele de conducte de alimentare cu apa sau canalizare, pompe,
apometre si alte instalatii si aparate in legatura cu apa. Dintre proprietatile fizice ale fluidelor sunt
importante densitatea, greutatea specifica, compresibilitatea, vascozitatea, presiunea vaporilor
(de saturatie, sau mai mare sau mai mica, ducand la condensare respectiv evaporare), tensiunea
superficiala. S-au definit si se folosesc in practica parametri adimensionali cum sunt Numarul lui
Reynolds, Numarul lui Froude si Numarul lui Weber.
In cadrul staticii fluidelor sunt importante notiunile de presiune, presiune hidrostatica, centru de
presiune, principiul lui Arhimede, centrul de plutire, echilibru stabil, instabil sau neutru la plutire
etc.
Dinamica fluidelor este o stiinta foarte vasta. Sunt importante notiunile de viteza, debit, curgerea
uniforma sau neuniforma, laminara si turbulenta, separatia, ecuatia de continuitate, cea de
moment si cea de energie pentru curgere, rezistenta, strat marginal, ecuatiile Darcy-Weisbach si
Colebrook-White, diagrama Moody, formula Hazen-Williams, metoda Cross-Doland, ecuatiile
DuBoys, Chezy, Manning, Lacey, Inglis, Bose, Kalinske, Einstein, Meyer-Peter, Bagnold, Colby, salt
hidraulic, profile de curgere, formula Francis etc. etc.