HG 1175/2007

pentru aprobarea normelor de efectuare a activitatii de transport rutier de marfuri periculoase in Romania
CAPITOLUL I
Domeniul de aplicare, definitii si dispozitii generale
Art. 1. (1) Prezentele norme stabilesc cadrul de aplicare in Romania a prevederilor Acordului european referitor la transportul rutier
international al marfurilor periculoase (A.D.R.), incheiat la Geneva la 30 septembrie 1957, la care Romania a aderat prin
Legea nr. 31/1994.
(2) Prezentele norme se aplica transporturilor rutiere de marfuri periculoase efectuate pe teritoriul Romaniei, activitatilor de
control efectuate in transportul rutier de marfuri periculoase la vehiculele care circula sau intra pe teritoriul Romaniei dintr-o
alta tara, controalelor activitatilor desfasurate de intreprinderi asa cum sunt definite in prezenta hotarare.
(3) Prezentele norme nu se aplica transportului de marfuri periculoase cu vehicule apartinand institutiilor publice
componente ale sistemului national de aparare sau aflate in responsabilitatea acestora.
(4) Transporturile de marfuri periculoase efectuate cu vehicule rutiere apartinand institutiilor publice componente ale
sistemului national de aparare se vor executa corespunzator normelor proprii elaborate de acestea, potrivit legislatiei in
vigoare.
Art. 2. (1) Prezentele norme nu limiteaza dreptul autoritatilor competente de a emite, cu respectarea legislatiei comunitare,
reglementari privind:
a) transportul national si international de marfuri periculoase pe teritoriul Romaniei, efectuat cu vehicule care nu intra sub
incidenta prezentelor norme;
b) regulamentele de circulatie rutiera specifice transportului national si international de marfuri periculoase.
(2) Domeniul de aplicare al reglementarilor prevazute la alin. (1) nu poate fi extins.
(3) Reglementarile prevazute la alin. (1) inceteaza sa se aplice daca alte masuri similare devin obligatorii potrivit
dispozitiilor comunitare.
Art. 3. (1) In intelesul prezentelor norme, termenii si expresiile de mai jos au urmatoarele semnificatii:
a) A.D.R. - Acordul european referitor la transportul rutier international al marfurilor periculoase (A.D.R.), incheiat la
Geneva la 30 septembrie 1957, la care Romania a aderat prin Legea nr. 31/1994, actualizat cu amendamentele ulterioare;
b) vehicul - orice fel de autovehicul rutier, complet sau incomplet, avand cel putin 4 roti si o viteza maxima proiectata de
peste 25 km/ora, precum si remorcile acestuia, cu exceptia vehiculelor care circula pe sine si a masinilor mobile;
c) marfuri periculoase - acele substante si obiecte al caror transport rutier este interzis sau este autorizat numai in anumite
imprejurari, potrivit anexelor A si B la A.D.R.;
d) transport - orice operatiune de transport rutier efectuata de un vehicul, integral sau partial pe drumurile publice din
Romania, inclusiv operatiunile de incarcare si descarcare a marfurilor periculoase prevazute in anexele A si B la A.D.R., cu
exceptia operatiunilor efectuate integral in perimetrul unei zone inchise;
e) intreprindere - orice persoana fizica sau juridica, cu ori fara scop lucrativ, orice asociatie sau grup de persoane fara
personalitate juridica, cu ori fara scop lucrativ, si orice organism aflat in subordinea unei autoritati publice, care are
personalitate juridica sau depinde de o autoritate care are personalitate juridica/care transporta, incarca ori descarca marfuri
periculoase sau determina transportul acestora, precum si cele care depoziteaza temporar, colecteaza, ambaleaza sau livreaza
astfel de marfuri ca parte a operatiunii de transport si care sunt stabilite pe teritoriul Romaniei ori desfasoara pe teritoriul
Romaniei astfel de activitati;
f) control - orice activitate de control, inspectie, verificare sau formalitate indeplinite de autoritatile competente in scopul
asigurarii sigurantei in transportul de marfuri periculoase.
(2) Definitiile prevazute la alin. (1) se completeaza cu cele prevazute in cap. 1.2 din anexa A la A.D.R.
Art. 4. (1) Fara a aduce atingere prevederilor art. 12, marfurile periculoase al caror transport este interzis potrivit anexelor A si B la
A.D.R. nu vor fi transportate rutier.
(2) Transportul celorlalte marfuri periculoase enumerate in anexa A la A.D.R. este autorizat in conditiile respectarii
prevederilor anexelor A si B la A.D.R., in special in ceea ce priveste:
a) ambalarea si etichetarea marfurilor in cauza; si
b) constructia, echipamentul si exploatarea corespunzatoare a vehiculului care transporta marfurile in cauza.
CAPITOLUL II
Derogari, restrictii si exceptari
Art. 5. (1) Pentru transportul de marfuri periculoase in trafic national, efectuat cu vehicule inmatriculate in Romania, pot fi adoptate
dispozitii suplimentare fata de cele prevazute in anexele A si B la A.D.R., daca acestea sunt conforme cu Recomandarile
Organizatiei Natiunilor Unite privind transportul de marfuri periculoase.
(2) Dispozitiile prevazute la alin. (1) pot fi valabile cel mult pana cand anexele A si B la A.D.R. vor prelua prin revizuire
aceste recomandari.
(3) Ministerul Transporturilor, in calitate de autoritate de stat responsabila cu aplicarea prevederilor A.D.R., informeaza
Comisia Europeana despre dispozitiile prevazute la alin. (1).

Art. 6. (1) Fara a aduce atingere legislatiei comunitare, mai ales celei privind accesul la piata, Romania isi pastreaza dreptul de a
reglementa sau de a interzice transportul anumitor marfuri periculoase pe teritoriul sau, strict pentru alte ratiuni decat cele de
siguranta pe perioada transportului, cum ar fi ratiuni de siguranta nationala, de prohibitie a detinerii sau utilizarii acestora, ori
de protectie a mediului.
(2) Orice reglementari impuse potrivit alin. (1) vehiculelor care efectueaza un transport international se adopta potrivit
prevederilor cap. 1.9 din anexa A la A.D.R., se limiteaza ca domeniu si arie de aplicare, se aplica atat transporturilor
nationale, cat si internationale si nu pot da nastere niciunei discriminari.
Art. 7. - Cu exceptia cerintelor privitoare la constructie, pot fi adoptate dispozitii mai stricte in privinta transportului rutier
national de marfuri periculoase efectuat cu vehicule inmatriculate in Romania.
Art. 8. - In cazul in care Ministerul Transporturilor considera ca dispozitiile aplicabile privind siguranta transporturilor
rutiere de marfuri periculoase sunt insuficiente pentru a limita pericolele generate de transport in cazul unui eveniment si
daca exista nevoia urgenta de a se intreprinde o actiune, atunci, in faza de planificare, aceasta institutie notifica Comisia
Europeana despre masurile pe care isi propune sa le ia, urmand ca aceste masuri sa fie aplicate numai dupa obtinerea
acceptului Comisiei Europene.
Art. 9. - Fara a aduce atingere prevederilor art. 25, in cazul operatiunilor de transport multimodal care implica, pe langa
transportul rutier, transportul maritim sau aerian, daca marfurile periculoase sunt clasificate, ambalate si etichetate potrivit
cerintelor reglementarilor privind transportul maritim ori aerian al marfurilor periculoase, atunci cerintele prezentelor norme
privind clasificarea, ambalarea si etichetarea se considera indeplinite.
Art. 10. - Prin exceptie de la dispozitiile din anexele A si B la A.D.R. referitoare la limba utilizata in marcajele si
documentatia relevanta, la transportul rutier de marfuri periculoase in trafic national poate fi utilizata doar limba romana.
Art. 11. - Echipamentele sub presiune transportabile pot fi utilizate in conditiile legislatiei in vigoare.
Art. 12. (1) Ministerul Transporturilor poate autoriza desfasurarea unei operatiuni ad-hoc de transport rutier de marfuri periculoase in
trafic intern, care este fie interzisa prin anexa A sau B la A.D.R., fie este efectuata in conditii diferite de cele prevazute in
aceste anexe, cu conditia ca aceasta operatiune ad-hoc de transport sa nu aduca atingere sigurantei sau securitatii si sa fie clar
limitata in timp si scop.
(2) Pe perioade ce nu pot depasi 5 ani, Ministerul Transporturilor poate adopta, in conditiile legii, anumite derogari
temporare de la respectarea anexelor A si B la A.D.R., cu respectarea prevederilor cap. 1.5 din anexa A la A.D.R. si in urma
notificarii Comisiei Europene.
(3) Derogarile temporare prevazute la alin. (2) nu pot fi reinnoite.
Art. 13. (1) Vehiculele inmatriculate sau puse in circulatie in statele membre ale Uniunii Europene sunt autorizate sa efectueze
transporturi internationale de marfuri periculoase pe teritoriul Romaniei daca transporturile in cauza respecta prevederile
Directivei nr. 94/55/CE, cu modificarile si completarile ulterioare.
(2) Vehiculele inmatriculate sau puse in circulatie in alte state decat cele membre ale Uniunii Europene sunt autorizate sa
efectueze transporturi internationale de marfuri periculoase pe teritoriul Romaniei daca transporturile in cauza respecta
prevederile A.D.R.
Art. 14. - Derogarile prevazute in prezentul capitol se completeaza cu cele prevazute in sectiunea 1.1.3 si in cap. 1.6 si 3.4
din anexa A la A.D.R.
CAPITOLUL III
Atributii si obligatii
Art. 15. (1) Autoritatile administratiei publice au urmatoarele atributii:
I. Ministerul Transporturilor:
a) reglementarea conditiilor de efectuare a transporturilor rutiere de marfuri periculoase in conditii de securitate, siguranta a
transportului si protectie a mediului;
b) reglementarea conditiilor de omologare, agreare si efectuare a inspectiei tehnice periodice a vehiculelor destinate
transportului anumitor marfuri periculoase;
c) reglementarea pregatirii profesionale a conducatorilor autovehiculelor care transporta marfuri periculoase si a
consilierilor de siguranta pentru transportul rutier al marfurilor periculoase, precum si acordarea si recunoasterea
certificatelor de pregatire profesionala ale acestora;
d) stabilirea, impreuna cu Ministerul Internelor si Reformei Administrative si, dupa caz, cu autoritatile administratiei
publice locale, a drumurilor interzise accesului vehiculelor care transporta marfuri periculoase, cu indicarea rutelor ocolitoare
sau alternative si a modului de semnalizare a lor;
e) controlul in transportul rutier de marfuri periculoase;
f) cercetarea, dupa caz, impreuna cu celelalte autoritati ale administratiei publice centrale care au atributii potrivit legii, a
evenimentelor produse la incarcarea, descarcarea sau transportul rutier de marfuri periculoase, precum si stabilirea si
aplicarea masurilor ce se impun;
II. Comisia Nationala pentru Controlul Activitatilor Nucleare:
a) reglementarea si controlul conditiilor de efectuare a transporturilor rutiere de materiale radioactive in conditii de
securitate, siguranta a transportului si protectie a mediului;
b) stabilirea, impreuna cu Ministerul Transporturilor, Ministerul Internelor si Reformei Administrative si, dupa caz, cu
autoritatile publice locale, a drumurilor interzise accesului transportului rutier de materiale radioactive;

c) cercetarea, dupa caz, impreuna cu celelalte autoritati ale administratiei publice centrale care au atributii potrivit legii, a
evenimentelor produse la incarcarea, descarcarea sau transportul rutier de marfuri periculoase, precum si stabilirea si
aplicarea masurilor ce se impun;
III. Ministerul Mediului si Dezvoltarii Durabile:
a) eliberarea si controlul detinerii acordului si/sau a autorizatiei de mediu pentru operatorii economici care ambaleaza,
depoziteaza in vederea expedierii, incarca, descarca si/sau transporta marfuri periculoase;
b) cercetarea, dupa caz, impreuna cu celelalte autoritati ale administratiei publice centrale care au atributii potrivit legii, a
evenimentelor produse la incarcarea, descarcarea sau transportul rutier de marfuri periculoase, precum si stabilirea si
aplicarea masurilor ce se impun;
IV. Ministerul Economiei si Finantelor:
a) reglementarea conditiilor de constructie, probe, omologare, marcare a tipului si verificare periodica pentru ambalajele si
recipientele destinate transportului rutier al marfurilor periculoase;
b) elaborarea normelor privind omologarea si verificarea periodica a suprastructurilor vehiculelor rutiere specializate pentru
transportul rutier de marfuri periculoase;
c) cercetarea, dupa caz, impreuna cu celelalte autoritati ale administratiei publice centrale care au atributii potrivit legii, a
evenimentelor produse la incarcarea, descarcarea sau transportul rutier de marfuri periculoase, precum si stabilirea si
aplicarea masurilor ce se impun;
V. Ministerul Internelor si Reformei Administrative:
a) interventia operativa in caz de eveniment sau de iminenta a producerii unui eveniment in timpul transportului rutier al
marfurilor periculoase;
b) stabilirea, impreuna cu Ministerul Transporturilor si, dupa caz, cu autoritatile administratiei publice locale, a drumurilor
interzise accesului transportului de marfuri periculoase, cu indicarea rutelor ocolitoare sau alternative si a modului de
semnalizare a lor;
c) elaborarea, impreuna cu autoritatile publice locale, a planurilor de alarmare si interventie in caz de poluare accidentala a
mediului in timpul transportului marfurilor periculoase;
d) cercetarea, dupa caz, impreuna cu celelalte autoritati ale administratiei publice centrale care au atributii potrivit legii, a
evenimentelor produse la incarcarea, descarcarea sau transportul rutier de marfuri periculoase, precum si stabilirea si
aplicarea masurilor ce se impun;
e) elaborarea si controlul respectarii de catre unitatile si structurile din subordine sau coordonare, a normelor prevazute la
art. 1 alin. (4);
VI. autoritatile administratiei publice locale:
a) stabilirea, impreuna cu Ministerul Internelor si Reformei Administrative, a drumurilor interzise accesului vehiculelor
care transporta marfuri periculoase, cu indicarea rutelor ocolitoare sau alternative si a modului de semnalizare a lor, pentru
drumurile publice din administrare;
b) elaborarea unor programe locale de alarmare si interventie in cazul evenimentelor survenite in timpul transportului de
marfuri periculoase;
c) stabilirea locurilor unde incarcarea, descarcarea si/sau parcarea vehiculelor care transporta marfuri periculoase sunt
interzise sau autorizate numai in anumite conditii;
d) participarea la organizarea interventiei pentru limitarea efectelor evenimentelor grave provocate in timpul transportului
marfurilor periculoase;
VII. Ministerul Apararii, pentru:
-elaborarea si controlul respectarii de catre unitatile si institutiile din subordine a normelor prevazute la art. 1 alin. (4);
VIII. Agentia Nationala pentru Substante si Preparate Chimice Periculoase, pentru:
a) elaborarea normelor privind clasificarea, ambalarea, etichetarea, incarcarea si descarcarea marfurilor periculoase,
precum si a celor privind compatibilitatea ambalajelor destinate transportului marfurilor periculoase;
b) omologarea si recunoasterea omologarii ambalajelor destinate transportului rutier al marfurilor periculoase;
c) cercetarea, dupa caz, impreuna cu celelalte autoritati ale administratiei publice centrale care au atributii potrivit legii, a
evenimentelor produse la incarcarea, descarcarea sau transportul rutier de marfuri periculoase, precum si stabilirea si
aplicarea masurilor ce se impun.
(2) In termen de 6 luni de la data intrarii in vigoare a prezentei hotarari, autoritatile administratiei publice prevazute la alin.
(1) vor emite sau actualiza reglementarile necesare pentru punerea in aplicare a prezentelor norme in domeniul lor de
activitate.
(3) Autoritatile publice prevazute la alin. (1) comunica Ministerului Transporturilor textele reglementarilor elaborate
potrivit alin. (2) in vederea notificarii Comisiei Europene.
Art. 16. (1) Obligatiile principalilor factori implicati in transportul de marfuri periculoase, respectiv expeditorul, transportatorul si
destinatarul, sunt stabilite in sectiunile 1.4.1 si 1.4.2 din anexa A la A.D.R.
(2) Obligatiile celorlalti factori implicati in transportul de marfuri periculoase, respectiv incarcatorul, ambalatorul,
incarcatorul de cisterne si operatorul unui container-cisterna sau al unei cisterne mobile, sunt stabilite in sectiunile 1.4.1 si
1.4.3 din anexa A la A.D.R.
Art. 17. (1) Intreprinderile care incarca, transporta sau descarca marfuri periculoase au obligatia de a desemna pentru fiecare punct de
lucru cate un consilier de siguranta, potrivit prevederilor reglementarilor in vigoare.
(2) Consilierii de siguranta pentru transportul rutier al marfurilor periculoase trebuie sa fie detinatori ai unui certificat de
consilier de siguranta valabil, obtinut potrivit reglementarilor in vigoare care transpun prevederile sectiunii 1.8.3 din anexa A
la A.D.R.

(3) Conducatorii auto care transporta marfuri periculoase trebuie sa fie detinatori ai unui certificat A.D.R. valabil, obtinut
potrivit reglementarilor in vigoare care transpun prevederile sectiunilor 8.2.1 si 8.2.2 din anexa B la A.D.R.
Art. 18. (1) Personalul utilizat la operarea cu marfuri periculoase, altul decat cel prevazut la art. 17, trebuie sa fie instruit potrivit
prevederilor cap. 1.3 din anexa A la A.D.R. si ale sectiunii 8.2.3 din anexa B la A.D.R.
(2) Instruirea prevazuta la alin. (1) poate face parte din pregatirea pentru protectia muncii si se face cu ocazia angajarii,
primirii de responsabilitati pe linia transportului de marfuri periculoase si periodic, la intervale de maximum un an.
(3) Instruirea prevazuta la alin. (1) se inregistreaza in dosarul personal al angajatului.
Art. 19. - Pe langa obligatiile prevazute in alte acte normative, vehiculele utilizate pentru transportul rutier de marfuri
periculoase trebuie sa indeplineasca cumulativ si urmatoarele conditii:
a) sa corespunda prevederilor cap. 8.1 din anexa B la A.D.R.;
b) sa fie placardate potrivit cap. 5.3 din anexa A la A.D.R.;
c) sa detina certificat de agreare, daca acest lucru este impus de reglementarile in vigoare care transpun prevederile partii 9
din anexa B la A.D.R.
Art. 20. - Intreprinderile care opereaza cu marfurile periculoase de mare risc prevazute in tabelul 1.10.5 din anexa A la
A.D.R. trebuie sa respecte prevederile cap. 1.10 din anexa A la A.D.R.
Art. 21. (1) Pentru a putea fi incarcate in vehicule in vederea transportului, marfurile periculoase trebuie sa indeplineasca urmatoarele
conditii:
a) sa fie admise la transportul rutier potrivit cap. 2.2 si tabelului A din cap. 3.2 din anexa A la A.D.R.;
b) sa fie clasificate complet potrivit prevederilor partii a 2-a din anexa A la A.D.R.;
c) sa fie ambalate in ambalaje sau cisterne potrivit prevederilor partii a 4-a si cap. 5.1 din anexa A la A.D.R.;
d) sa fie marcate si etichetate potrivit cap. 5.2 din anexa A la A.D.R.
(2) Laboratoarele care analizeaza marfurile periculoase, in vederea clasificarii acestora, trebuie sa fie acreditate sau
certificate ca respecta principiile bunei practici de laborator potrivit reglementarilor in vigoare.
Art. 22. - Pe langa documentele privind transportul rutier stabilite prin alte reglementari, la bordul vehiculelor care
transporta marfuri periculoase trebuie sa se afle documentele stabilite in sectiunea 8.1.2 din anexa B la A.D.R.
Art. 23. - Ambalajele, recipientele mari pentru transportul in vrac (RMV), ambalajele mari, cisternele si containerele pentru
transportul in vrac utilizate pentru transportul marfurilor periculoase trebuie sa se conformeze cerintelor stabilite in partea a
6-a din anexa A la A.D.R.
Art. 24. - La incarcarea, transportul si descarcarea marfurilor periculoase se vor respecta prevederile cap. 5.5 si ale partii a
7-a din anexa A la A.D.R.
Art. 25. - In cazul transportului combinat sau multimodal al marfurilor periculoase ori al utilizarii unor echipamente
construite pentru a corespunde cerintelor reglementarilor care vizeaza alte moduri de transport, in plus fata de prevederile art.
9, se vor aplica prevederile relevante din sectiunea 1.1.4 din anexa A la A.D.R.
Art. 26. - Intreprinderile care opereaza cu materiale radioactive din clasa 7 vor respecta si prevederile cap. 1.7 din anexa A
la A.D.R.
Art. 27. - La clasificarea, etichetarea, ambalarea, manipularea, incarcarea, transportul rutier si descarcarea marfurilor
periculoase, intreprinderile vor respecta toate dispozitiile la care se face trimitere in cap. 3.1 si 3.2 din anexa A la A.D.R.
Art. 28. - In cazul producerii unui eveniment grav in timpul transportului de marfuri periculoase pe teritoriul Romaniei, al
unui alt stat membru al Uniunii Europene sau al unui stat care este parte contractanta la A.D.R., intreprinderile inregistrate in
Romania, ale caror vehicule sunt implicate in accident, au obligatia de a redacta un raport potrivit prevederilor sectiunii 1.8.5
din anexa A la A.D.R. si de a-l transmite Ministerului Transporturilor.
Art. 29. - Intreprinderile au obligatia de a transmite Ministerului Transporturilor un raport anual privitor la activitatea
desfasurata, asa cum este prevazut in Regulamentul pentru desemnarea, pregatirea profesionala si examinarea consilierilor de
siguranta pentru transportul rutier, feroviar sau pe caile navigabile interioare al marfurilor periculoase, aprobat prin Ordinul
ministrului transporturilor, constructiilor si turismului nr. 1.044/2003, cu modificarile si completarile ulterioare.
Art. 30. - Membrii echipajelor autovehiculelor care transporta marfuri periculoase au urmatoarele obligatii:
a) sa respecte prevederile cap. 8.1, 8.3 si 8.4 din anexa B la A.D.R.;
b) sa poarte asupra lor, pe toata durata transportului, documente de identitate si, in cazul conducatorului auto, certificatul
A.D.R. valabil, corespunzator tipului de vehicul si marfurilor transportate;
c) in caz de evenimente care implica marfurile periculoase, membrii echipajului au obligatia de a lua masurile prevazute in
instructiunile scrise si, daca este cazul, de a alarma autoritatile insarcinate cu interventia in astfel de situatii.
CAPITOLUL IV
Control, contraventii si sanctiuni
Art. 31. - Controlul respectarii prezentelor norme se realizeaza de catre:
a) personalul cu atributii de control imputernicit in acest scop de Ministerul Transporturilor, in traficul rutier, la sediile
intreprinderilor si in punctele de trecere a frontierei de stat;
b) personalul cu atributii de control imputernicit in acest scop de presedintele Comisiei Nationale pentru Controlul
Activitatilor Nucleare, in toate situatiile in care sunt detinute sau transportate materiale radioactive, iar in traficul rutier,
impreuna cu personalul prevazut la lit. a) sau e);
c) personalul cu atributii de control imputernicit in acest scop de Ministerul Mediului si Dezvoltarii Durabile, la sediile
intreprinderilor, iar in traficul rutier si in punctele de trecere a frontierei de stat, impreuna cu personalul prevazut la lit. a) sau
e);

d) personalul cu atributii de control imputernicit in acest scop de Ministerul Apararii, in ceea ce priveste controlul
respectarii normelor prevazute la art. 1 alin. (4) de catre unitatile si institutiile din subordine;
e) personalul cu atributii de control imputernicit in acest scop de Ministerul Internelor si Reformei Administrative, in
traficul rutier, impreuna cu personalul prevazut la lit. a), b) sau c).
Art. 32. -(1) Autoritatile competente imputernicite sa efectueze control potrivit prezentelor norme se vor asigura ca un
segment reprezentativ al transporturilor rutiere de marfuri periculoase face obiectul controalelor stabilite prin prezentele
norme, astfel incat sa se verifice conformitatea acestora cu legislatia privind transportul rutier de marfuri periculoase.
(2) In cazul controlului vehiculelor din tarile membre ale Uniunii Europene, controalele se efectueaza potrivit prevederilor
art. 3 din Regulamentul (CEE) nr. 4.060/89 al Consiliului din 21 decembrie 1989 privind eliminarea controalelor la
frontierele statelor membre in domeniul transporturilor rutiere si pe cai navigabile interioare si ale art. 1 din Regulamentul
(CEE) nr. 3.912/92 al Consiliului din 17 decembrie 1992 privind controalele efectuate in interiorul Comunitatii in domeniul
transporturilor rutiere si transporturilor pe cai navigabile interioare efectuate cu mijloace de transport inmatriculate sau puse
in circulatie intr-un stat tert.
(3) La efectuarea controlului privind respectarea prezentelor norme, autoritatile prevazute la art. 31 vor avea in vedere si
respectarea prevederilor sectiunii 1.8.1 din anexa A la A.D.R.
Art. 33. -(1) La efectuarea controalelor in trafic, in punctele de incarcare si descarcare a marfurilor periculoase, personalul
cu atributii de control prevazut la art. 31 va completa buletinul de control prevazut in anexa nr. 1, in 3 exemplare, din care un
exemplar va fi inmanat conducatorului auto pentru a simplifica sau evita, daca este posibil, controalele ulterioare.
(2) Prevederile alin. (1) nu aduc atingere dreptului personalului prevazut la art. 31 de a efectua un control amanuntit al
oricarui transport de marfuri periculoase.
(3) Controalele in trafic vor fi efectuate aleatoriu si vor acoperi pe cat posibil o arie extinsa din reteaua rutiera.
(4) Locurile alese pentru controalele in trafic trebuie sa indeplineasca urmatoarele conditii:
a) sa permita scoaterea din trafic, oprirea si stationarea vehiculelor in conditii de siguranta;
b) sa permita punerea in conformitate cu prevederile prezentelor norme a transporturilor neconforme;
c) sa permita, daca este necesar, imobilizarea vehiculelor pe loc sau intr-un alt loc stabilit in acest sens de catre personalul
care efectueaza controlul, fara a periclita siguranta.
(5) Atunci cand exista suspiciunea neconcordantei intre inscrisurile din documentele de transport si marfurile transportate,
cu conditia ca acest lucru sa nu pericliteze siguranta, in trafic sau la sediul intreprinderilor, se pot preleva probe din marfuri
pentru a fi examinate de laboratoarele autorizate.
(6) Durata controalelor nu va depasi un termen rezonabil.
(7) La controlul vehiculelor care incarca, transporta sau descarca marfuri periculoase, personalul prevazut la art. 31 are
dreptul sa patrunda atat in spatiul destinat conducatorului auto, cat si in spatiul destinat marfurilor pentru efectuarea
controlului si verificarilor care se impun.
(8) La efectuarea controlului la sediul intreprinderilor, personalul prevazut la art. 31 are dreptul sa patrunda in spatiile de
lucru, cat si in vehiculele detinute de acestea.
(9) La efectuarea controlului la sediile intreprinderilor, acestea au obligatia prezentarii tuturor documentelor solicitate de
personalul prevazut la art. 31.
Art. 34. -(1) Fara a impiedica aplicarea altor sanctiuni stabilite potrivit dispozitiilor legale, vehiculele care prezinta un
pericol iminent prin incalcarea uneia sau mai multor prevederi privind transportul rutier, in special din cele prevazute la art.
37-39, vor fi imobilizate pe loc sau intr-un loc stabilit in acest scop de catre personalul cu atributii de control si li se va
solicita punerea in conformitate inainte de continuarea deplasarii sau vor fi luate alte masuri corespunzatoare, care, in functie
de imprejurarile sau cerintele privind siguranta, pot include refuzul accesului pe teritoriul Romaniei.
(2) In situatia in care, in termen de 72 de ore de la imobilizarea vehiculului, contravenientul nu a eliminat cauzele care au
stat la baza acesteia, personalul cu atributii de control poate apela la o terta parte care sa elimine cauzele imobilizarii,
costurile operatiunilor de eliminare fiind suportate de catre contravenient.
(3) Prevederile alin. (2) nu se refera la situatiile in care cerintele de siguranta sau securitate reclama o interventie imediata a
autoritatilor cu atributii in acest sens, pentru eliminarea unei stari de pericol iminent.
Art. 35. -(1) Controalele se efectueaza la sediul intreprinderilor in urmatoarele situatii:
a) daca in traficul rutier s-au constatat incalcari de natura sa pericliteze siguranta in transportul de marfuri periculoase;
b) daca autoritatile cu atributii de control din alte state membre sau parti contractante ale A.D.R. au informat autoritatile
prevazute la art. 31 despre incalcari grave sau repetate ale reglementarilor privind transportul marfurilor periculoase;
c) ca masura preventiva in scopul asigurarii respectarii prezentelor norme.
(2) Obiectivul acestor controale este de a se asigura respectarea legislatiei in materie privind conditiile de siguranta si
securitate in transportul rutier de marfuri periculoase.
(3) Daca se constata una sau mai multe incalcari referitoare la transportul rutier de marfuri periculoase, in special cele
prevazute in art. 37-39, transportul se aduce la conformitate inainte ca marfurile sa plece din intreprindere sau este supus
aplicarii altor masuri corespunzatoare.
Art. 36. -(1) In sensul prezentelor norme, contraventiile prevazute la art. 37-39 se impart in 3 categorii, clasificate in functie
de dimensiunea riscului pe care il prezinta fiecare, categoria I incluzand contraventiile cu riscurile cele mai mari.
(2) Incadrarea faptelor in categoriile corespunzatoare de risc se face de catre autoritatea care efectueaza controlul, tinand
seama de prevederile art. 37-39, precum si de alti factori conjuncturali relevanti.
(3) In cazul in care se constata mai multe contraventii la o unitate de transport, la pct. 32 din buletinul de control prevazut
in anexa nr. 1 la prezentele norme se va consemna doar categoria de risc cea mai grava.
Art. 37. -(1) Categoria I de risc este atribuita in cazurile in care nerespectarea prevederilor prezentelor norme determina un
risc ridicat de deces, vatamare corporala grava sau deteriorarea semnificativa/importanta a mediului inconjurator.

(2) Pentru contraventiile din categoria I de risc se pot lua imediat masuri de siguranta corespunzatoare, cum ar fi
imobilizarea vehiculului, in conditiile legii.
(3) Constituie contraventii din categoria I de risc urmatoarele fapte:
1. transportul marfurilor periculoase interzise la transport;
2. scurgerea substantelor periculoase;
3. utilizarea unui mod de transport interzis sau a unui mijloc de transport necorespunzator;
4. transportul in vrac intr-un container care nu este din punct de vedere structural corespunzator utilizarii;
5. transportul cu un vehicul fara certificatul de agreare adecvat pentru vehicule care transporta anumite marfuri periculoase;
6. vehiculul nu mai respecta conditiile de agreare si prezinta un pericol imediat. Daca vehiculul nu prezinta pericol imediat,
nerespectarea se regaseste la categoria a II-a de risc;
7. utilizarea de ambalaje neomologate;
8. utilizarea de ambalaje care nu sunt conforme cu instructiunile de ambalare aplicabile;
9. nerespectarea dispozitiilor speciale referitoare la ambalarea in comun;
10. nerespectarea prevederilor referitoare la fixarea si stivuirea incarcaturii;
11. nerespectarea prevederilor referitoare la incarcarea in comun a coletelor;
12. nerespectarea gradului de umplere a cisternelor sau a ambalajelor;
13. nerespectarea dispozitiilor de limitare a cantitatilor transportate cu o unitate de transport;
14. transportul de marfuri periculoase fara indicarea prezentei acestora prin documente, prin marcare si etichetare a
coletelor sau prin placardare si marcare a vehiculului;
15. transportul fara placardarea si marcarea vehiculului;
16. absenta informatiilor referitoare la substanta transportata, permitand determinarea unei contraventii de categoria I de
risc, de exemplu numarul ONU, denumirea, grupa de ambalare;
17. nedetinerea de catre conducatorul auto a certificatului de pregatire profesionala valabil;
18. utilizarea focului sau a unei lampi electrice neprotejate;
19. nerespectarea interdictiei de a fuma;
20. neexecutarea masurilor prevazute in instructiunile scrise aflate la bordul vehiculului si aplicabile marfurilor
transportate;
21. refuzul accesului sau obstructionarea personalului prevazut la art. 31 la efectuarea controlului in trafic ori la sediile
intreprinderilor.
Art. 38. -(1) Categoria a II-a de risc este atribuita in cazul in care nerespectarea prevederilor prezentelor norme determina
un risc de vatamare corporala sau deteriorare a mediului.
(2) In cazul savarsirii contraventiilor din categoria a II-a de risc se iau masuri corective corespunzatoare, cum ar fi obligatia
punerii in conformitate cu prevederile prezentelor norme la locul controlului, iar daca acest lucru nu este posibil sau adecvat,
pana cel tarziu la incheierea operatiunii de transport in curs.
(3) Constituie contraventii din categoria a II-a de risc urmatoarele fapte:
1. unitatea de transport are mai mult de o remorca/semiremorca;
2. vehiculul nu mai respecta conditiile de agreare, dar nu prezinta un pericol imediat;
3. la bordul vehiculului nu exista toate stingatoarele de incendiu functionale conform cerintelor prezentelor norme. Un
stingator de incendiu poate fi considerat ca fiind functional daca este utilizabil, dar lipsesc doar sigiliul prescris si/sau
termenul de valabilitate. Nu este considerat functional stingatorul de incendiu care este in mod evident inutilizabil, cum ar fi
cel la care indicatia manometrului este aproape "zero";
4. la bordul vehiculului nu exista echipamentele prevazute in A.D.R. sau in instructiunile scrise;
5. datele referitoare la incercare si inspectie si cele referitoare la durata de utilizare a ambalajelor, a recipientelor mari de
vrac sau a ambalajelor mari nu sunt respectate;
6. transportul de marfuri in ambalaje, recipiente mari de vrac sau ambalaje mari deteriorate ori transportul de ambalaje
goale, necuratate si deteriorate;
7. transportul de marfuri in colete intr-un container care nu este utilizabil din punct de vedere structural;
8. cisterne/containere-cisterna, inclusiv cele goale si necuratate, care nu sunt inchise corespunzator;
9. transportul unui ambalaj combinat, cu un supraambalaj care nu este inchis corespunzator;
10. etichetarea, marcarea sau placardarea necorespunzatoare;
11. lipsa instructiunilor scrise in conformitate cu A.D.R. sau existenta unor instructiuni scrise care nu sunt aplicabile
marfurilor transportate;
12. supravegherea sau parcarea necorespunzatoare a vehiculului;
13. indicarea pe ambalaje, colete sau mijloace de transport a unor pericole inexistente;
14. utilizarea de personal neinstruit pentru efectuarea operatiunilor de manipulare, incarcare sau descarcare a marfurilor
periculoase;
15. neefectuarea, efectuarea necorespunzatoare sau cu personal neinstruit a operatiunilor de curatare, spalare, neutralizare,
decontaminare sau dezinfectare a ambalajului ori a vehiculului dupa descarcarea marfurilor periculoase. Daca aceste
activitati prezinta un risc major pentru personal sau mediu, vor fi incadrate la categoria I de risc.
Art. 39. -(1) Categoria a III-a de risc se atribuie in cazul in care nerespectarea prevederilor prezentelor norme determina un
risc redus de vatamare corporala sau deteriorare a mediului inconjurator.
(2) In cazul savarsirii contraventiilor din categoria a III-a de risc, daca nu este necesara adoptarea de masuri corective
corespunzatoare pe loc, acestea pot fi aplicate la o data ulterioara la sediul intreprinderii.
(3) Constituie contraventii din categoria a III-a de risc urmatoarele fapte:
1. dimensiunile panourilor sau etichetelor ori dimensiunile literelor, cifrelor sau simbolurilor de pe panouri ori de pe
etichete nu respecta prevederile art. 19 lit. b) si ale art. 21 alin. (1) lit. d);

2. absenta din documentele de transport a unor informatii, altele decat cele enuntate la categoria I de risc prevazute la art.
37 alin. (3) pct. 16;
3. absenta de la bordul autovehiculului a certificatului de pregatire profesionala al conducatorului auto, in conditiile in care
exista dovezi ca acesta detine un astfel de certificat;
4. nedesemnarea consilierului/consilierilor de siguranta in cadrul intreprinderii;
5. neredactarea si/sau necomunicarea catre organismul examinator desemnat care a eliberat certificatul consilierului de
siguranta al intreprinderii a raportului anual al consilierului de siguranta, potrivit anexei E la Regulamentul pentru
desemnarea, pregatirea profesionala si examinarea consilierilor de siguranta pentru transportul rutier, feroviar si pe cai
navigabile interioare al marfurilor periculoase si potrivit prevederilor subsectiunii 1.8.3.3 din A.D.R.;
6. neintocmirea, intocmirea necorespunzatoare, neimplementarea si/sau implementarea necorespunzatoare de catre
intreprindere a planului de securitate impus prin prevederile cap. 1.10 din A.D.R.
Art. 40. -(1) Contraventiile prevazute la art. 37 se sanctioneaza cu amenda de la 8.000 lei la 10.000 lei, aplicabila
expeditorului si/sau transportatorului.
(2) Contraventiile prevazute la art. 38 se sanctioneaza cu amenda de la 5.000 lei la 7.000 lei, aplicabila expeditorului si/sau
transportatorului.
(3) Contraventiile prevazute la art. 39 se sanctioneaza cu amenda de la 2.000 lei la 4.000 lei, aplicabila expeditorului si/sau
transportatorului.
(4) Contravenientul poate achita pe loc sau in termen de cel mult 48 de ore de la data incheierii procesului-verbal ori, dupa
caz, de la data comunicarii acestuia, jumatate din minimul amenzii prevazute de prezenta hotarare, agentul constatator facand
mentiune despre aceasta posibilitate in procesul-verbal.
Art. 41. - In cazul in care din documentele prezentate de conducatorul auto nu poate fi identificata intreprinderea sau
operatorul de transport rutier, amenda se aplica acestuia.
Art. 42. - Constatarea contraventiilor si aplicarea sanctiunilor prevazute la art. 37-39 se fac de catre personalul cu atributii
de control prevazut la art. 31.
Art. 43. - Contraventiilor prevazute la art. 37-39 le sunt aplicabile dispozitiile Ordonantei Guvernului nr. 2/2001 privind
regimul juridic al contraventiilor, aprobata cu modificari si completari prin Legea nr. 180/2002, cu modificarile si
completarile ulterioare.
Art. 44. -(1) Imobilizarea vehiculului rutier prevazuta la art. 33, 34 si 37 se realizeaza in conditii de siguranta si securitate a
transportului, potrivit legii, si, daca este cazul, se procedeaza la ridicarea placutelor cu numerele de inmatriculare pana la
punerea in conformitate in vederea continuarii cursei.
(2) Masura imobilizarii vehiculului dispusa de personalul cu atributii de control se mentioneaza in urmatoarele documente:
a) procesul-verbal de constatare si sanctionare a contraventiei;
b) buletinul de control;
c) diagrama tahograf, dupa caz;
d) dovada eliberata conducatorului auto in situatia ridicarii placutelor cu numerele de inmatriculare.
(3) Pe durata imobilizarii asigurarea securitatii si integritatii vehiculului si a incarcaturii se afla sub raspunderea juridica a
transportatorului, potrivit legii.
(4) Personalul cu atributii de control prevazut la art. 31 are dreptul de a retine documentele de transport, certificatele de
agreare sau certificatele de pregatire profesionala ale conducatorilor auto, cand se constata ca acestea au fost instrainate,
modificate sau deteriorate sau atunci cand nu mai sunt indeplinite conditiile care au stat la baza eliberarii lor, dupa caz.
(5) Permisiunea privind reluarea efectuarii transportului cu vehicule inmatriculate in alte state se acorda dupa punerea in
conformitate cu prevederile art. 16 alin. (1), art. 17 alin. (3), art. 19-27 si ale art. 30, precum si cu conditia achitarii amenzii
aplicate in conditiile prevazute de reglementarile in vigoare.
CAPITOLUL V
Dispozitii finale
Art. 45. -(1) Pe baza de reciprocitate, Romania acorda sprijin statelor membre ale Uniunii Europene si partilor contractante
ale A.D.R. in vederea aplicarii corespunzatoare a legislatiei in vigoare privind transportul rutier al marfurilor periculoase.
(2) Pentru aplicarea prevederilor alin. (1), incalcarile grave sau repetate care pericliteaza siguranta transportului de marfuri
periculoase, savarsite cu un vehicul sau de catre o intreprindere nerezidente in Romania, se comunica autoritatilor
competente din statul membru al Uniunii Europene sau partea contractanta a A.D.R. in care este inmatriculat vehiculul sau in
care este stabilita intreprinderea.
(3) Autoritatile competente dintr-un stat membru al Uniunii Europene sau parte contractanta a A.D.R. pot sa solicite
autoritatilor romane sa ia masurile corespunzatoare impotriva vehiculelor sau intreprinderilor despre care constata ca incalca
pe teritoriile lor, in mod grav sau repetat, legislatia privind transportul rutier al marfurilor periculoase.
(4) Autoritatile romane vor solicita luarea de masuri autoritatilor competente din statele membre ale Uniunii Europene sau
partile contractante ale A.D.R. in care sunt inmatriculate vehiculele sau in care sunt stabilite intreprinderile care incalca pe
teritoriul Romaniei, in mod grav sau repetat, legislatia privind transportul rutier al marfurilor periculoase.
(5) Autoritatile romane si cele din statele membre ale Uniunii Europene sau parti contractante ale A.D.R. isi notifica
reciproc masurile adoptate in baza alin. (3) si (4).
Art. 46. -(1) Daca din cele constatate in timpul unui control in traficul rutier la un vehicul inmatriculat in Romania, in alt
stat membru al Uniunii Europene sau parte contractanta a A.D.R. exista motive sa se considere ca au fost comise incalcari
grave sau repetate, care nu se pot detecta in timpul controlului respectiv din lipsa datelor necesare, autoritatile romane si
autoritatile competente din statele prevazute isi acorda sprijin reciproc pentru clarificarea situatiei, potrivit legislatiei in
vigoare.

(2) Daca in scopul aplicarii prevederilor alin. (1) se efectueaza un control la sediul intreprinderii sau intreprinderilor in
cauza, rezultatele acestora se comunica celuilalt stat membru al Uniunii Europene sau celeilalte parti contractante la A.D.R.,
interesata.
Art. 47. -(1) Institutiile cu atributii de control prevazute la art. 31 vor transmite Directiei generale de infrastructura si
transport rutier din cadrul Ministerului Transporturilor, pana cel tarziu la data de 31 mai in fiecare an calendaristic, pentru
anul anterior, un raport cu privire la constatarea si sanctionarea contraventiilor la prevederile prezentelor norme, elaborat
potrivit modelului prevazut in anexa nr. 2, inclusiv urmatoarele detalii:
a) numarul de controale efectuate;
b) numarul de vehicule controlate in functie de statul in care acestea sunt inmatriculate (vehicule inmatriculate national, in
alte state membre sau in tari terte);
c) numarul si tipurile de incalcari inregistrate;
d) tipul si numarul sanctiunilor impuse.
(2) Pana cel tarziu la data de 31 mai in fiecare an calendaristic, organismul examinator desemnat cu emiterea certificatelor
de consilier de siguranta pentru transportul rutier al marfurilor periculoase, in baza rapoartelor anuale ale consilierilor de
siguranta, va transmite Directiei generale de infrastructura si transport rutier din cadrul Ministerului Transporturilor datele
privind volumul total determinat sau estimat al marfurilor periculoase transportate rutier, in tone si in tone/kilometru, pentru
anul precedent.
(3) Pana cel tarziu la data de 31 decembrie in fiecare an, Ministerul Transporturilor va transmite Comisiei Europene un
raport centralizat, potrivit modelului prevazut in anexa nr. 2, al controalelor efectuate si al volumului total determinat sau
estimat al marfurilor periculoase transportate rutier in anul precedent.
Art. 48. - Masurile prevazute la art. 5 alin. (1) si (2), art. 6, 7, 8 si 12 se adopta prin ordin al ministrului transporturilor sau,
dupa caz, prin ordin comun al ministrului transporturilor si al altei autoritati a administratiei publice centrale si se comunica
Comisiei Europene.
Art. 49. - Textul prezentelor norme se comunica Comisiei Europene de catre Ministerul Transporturilor.
Art. 50. - Anexele nr. 1 si 2 fac parte integranta din prezentele norme.
Art. 51. - Prezentele norme transpun prevederile Directivei 94/55/CE a Consiliului din 21 noiembrie 1994 de apropiere a
legislatiilor statelor membre privind transportul rutier de marfuri periculoase, publicata in Jurnalul Oficial nr. L 319 din 12
decembrie 1994, asa cum a fost modificata de Directiva 96/86/CE a Comisiei din 13 decembrie 1996, de Directiva
1999/47/CE a Comisiei din 21 mai 1999, de Directiva 2000/61/CE a Parlamentului European si a Consiliului din 10
octombrie 2000, de Directiva 2001/7/CE a Comisiei din 29 ianuarie 2001, de Directiva 2002/886/CE a Comisiei din 7
noiembrie 2002, de Directiva 2003/28/CE a Comisiei din 7 aprilie 2003, de Directiva 2004/111/CE a Comisiei din 9
decembrie 2004, de Directiva 2006/89/CE a Comisiei din 3 noiembrie 2006, precum si prevederile Directivei 95/50/CE a
Consiliului din 6 octombrie 1995 privind procedurile unitare de control in transportul rutier de marfuri periculoase, publicata
in Jurnalul Oficial nr. L 249 din 17 octombrie 1995, asa cum a fost modificata de Directiva 2001/26/CE a Parlamentului
European si a Consiliului din 7 mai 2001 si de Directiva 2004/112/CE a Comisiei din 13 decembrie 2004.

ORDIN Nr. 1892 din 17 octombrie 2006

pentru aprobarea Normelor privind organizarea si efectuarea transporturilor rutiere si a activitatilor conexe acestora
Art. 1. - Se aprob Normele privind organizarea i efectuarea transporturilor rutiere i a activitilor conexe acestora,
prevzute n anexa*) care face parte integrant din prezentul ordin.
Art. 2. - Prezentul ordin creeaz cadrul general pentru aplicarea de la data aderrii Romniei a Regulamentului Consiliului
(CEE) nr. 684/92 din 16 martie 1992 privind regulile comune pentru transportul internaional de cltori cu autocarul i
autobuzul, Regulamentului Consiliului (CE) nr. 11/98 din 11 decembrie 1997 de modificare a Regulamentului (CEE) nr.
684/92 privind regulile comune pentru transportul internaional de cltori cu autocarul i autobuzul, Regulamentului
Consiliului (CE) nr. 12/98 privind stabilirea condiiilor n care transportatorii nerezideni pot presta servicii naionale de
transport rutier de cltori ntr-un stat membru i Regulamentului Comisiei nr. 2.121/98 privind stabilirea regulilor detaliate
pentru aplicarea regulamentelor Consiliului (CEE) nr. 684/92 i (CE) nr. 12/98 privind documentele pentru transportul
cltorilor cu autocarul i autobuzul,
Regulamentului Consiliului (CEE) nr. 881/92 din 26 martie 1992 privind accesul la piaa n transportul
rutier de mrfuri n cadrul Comunitii ctre sau dinspre teritoriul unui stat membru sau care traverseaz teritoriul unuia sau
mai multor state membre, Regulamentului Consiliului (CE) nr. 3.118/93 din 25 octombrie 1993 privind stabilirea condi iilor
n care transportatorii nerezideni pot s
desfoare servicii de transporturi rutiere naionale ntr-un stat membru, Regulamentului Parlamentului European i al
Consiliului (CE) nr. 484/2002 din 1 martie 2002 de modificare a regulamentelor Consiliului (CEE) nr. 881/92 i (CE) nr.
3.118/93 n vederea instituirii unui atestat de conductor auto.
Art. 3. - Direcia general infrastructur i transport rutier i Autoritatea Rutier Romn - A.R.R. vor duce la ndeplinire
prevederile prezentului ordin.
Art. 4. - Pe data intrrii n vigoare a prezentului ordin se abrog Ordinul ministrului transporturilor, construciilor i
turismului nr. 1.987/2005 pentru aprobarea Normelor privind organizarea i efectuarea transporturilor rutiere i a activitilor
conexe acestora, publicat n Monitorul Oficial al Romniei, Partea I, nr. 1.092 din 5 decembrie 2005, Ordinul ministrului
transporturilor, construciilor i turismului nr. 1.358/2005 privind exercitarea controlului respectrii reglementrilor din
domeniul transporturilor rutiere, precum i constatarea i sancionarea contraveniilor, publicat n Monitorul Oficial al

Romniei, Partea I, nr. 795 din 1 septembrie 2005, i Ordinul ministrului transporturilor nr. 316/1994, publicat n Monitorul
Oficial al Romniei, Partea I, nr. 289 din 12 octombrie 1994.
Art. 5. - Prezentul ordin va fi publicat n Monitorul Oficial al Romniei, Partea I. p. Ministrul transporturilor, construciilor i
turismului,
I. DISPOZIII CU PRIVIRE LA MODUL DE TRANSPORT AL MRFURILOR PERICULOASE
1. LEGISLAIA NAIONAL
- Ordin nr. 1892/2006 privind organizarea i efectuarea transporturilor rutiere i a activitilor conexe acestora;
- Legea nr. 31/1994 pentru aderarea Romniei la Acordul European referitor la transportul internaional de mrfuri
periculoase;
- Ordin nr. 1044/2003 privind aprobarea Regulamentului pentru desemnarea, pregtirea profesional i examinarea
consilierului de siguran pentru transportul rutier, feroviar sau pe cile navigabile interioare al mrfurilor periculoase,
modificat i completat prin Ordinul nr. 1934/2006;
- Norm din 26.09.2007 privind efectuarea de activiti de transport rutier de mrfuri periculoase n Romnia;
- Ordinul nr. 640/2007 pentru aprobarea Normelor privind pregtirea i atestarea profesional a conductorilor auto care
efectueaz transport rutier de mrfuri periculoase;
- Ordinul nr. 2134/2005 (RNTR 3) pentru aprobarea Reglementrilor privind omologarea, agrearea i efectuarea inspeciei
tehnice periodice a vehiculelor destinate transportului anumitor mrfuri periculoase;
- Regulament din 26 octombrie 2005 privind procedura de omologare a ambalajelor destinate transportului rutier al
substanelor i preparatelor chimice periculoase;
2. REGLEMENTRI INTERNAIONALE
La nivel european transportul rutier al mrfurilor periculoase este reglementat de Acordul European referitor la
transportul internaional rutier al substanelor periculoase (ADR), ncheiat la Geneva, la 30 septembrie 1957.
Prescripiile acestui acord ofer un cadru regulamentar coerent la nivel european i n armonie cu urmtoarele
reglementri:
- codul IMDG transport maritim;
- codul RID transport feroviar;
- ADN transport naval fluvial;
- ICAO instruciuni tehnice referitoare la transportul aerian.
ADR este un acord ntre state i nicio autoritate central nu este nsrcinat cu aplicarea sa. n practic, autoritile naionale
pot urmri contravenienii, prin aplicarea legislaiei lor interne, ADR n sine nu prescrie nicio sanciune.
Se autorizeaz transporturile internaionale ale mrfurilor periculoase dac sunt ndeplinite:
- condiiile anexei A din ADR referitor la substanele i obiectele periculoase, n special cele
referitoare la ambalarea i etichetarea acestora;
- condiiile impuse de anexa B din ADR, n special cele referitoare la construcia, echipamentul i circulaia vehiculului
ce transport mrfuri periculoase.
3. EXCEPII LEGATE DE APLICAREA ADR-ULUI
3.1. Excepii legate de natura operaiunii de transport
Prescripiile ADR nu se aplic:
a) transportului de substane periculoase efectuat de ctre persoane particulare, atunci cnd substanele n cauz sunt
condiionate n vederea vnzrii lor en-detail i sunt destinate uzului personal sau casnic sau unor activiti de divertisment
sau sportive, cu condiia lurii msurilor necesare pentru a mpiedica orice pierdere a coninutului n condiii normale de
transport. Substanele periculoase din RMV, ambalaje mari sau cisterne nu sunt considerate ca fiind ambalate pentru vnzare
en-detail;
b) transportului de maini sau de echipamente nespecificate n prezenta anex i care comport ca accesorii substane
periculoase n structura sau circuitele lor de funcionare, cu condiia lurii msurilor pentru a mpiedica orice pierdere a
coninutului n condiii normale de transport;
c) transportului efectuat de ntreprinderi, ns colateral cu activitatea lor principal, cum ar fi aprovizionarea antierelor de
construcii sau de construcii civile, sau pentru activiti de msurare, reparaii sau ntreinere, n cantiti ce nu depesc 450
litri pentru un ambalaj i nici cantitile maxime totale specificate n excepiile referitoare la cantitile transportate pe
unitatea de transport. Trebuie luate msuri pentru a evita orice pierdere n condiii normale de transport. Aceste excepii nu se
aplic clasei 7. Transporturile efectuate de aceste ntreprinderi pentru aprovizionarea sau distribuia lor intern sau extern,
nu sunt totui vizate de prezenta excepie;
d) transportului efectuat de ctre serviciile de intervenii sau aflat sub controlul acestora, n special prin intermediul
vehiculelor de depanare ce transport vehicule accidentate sau n pan, ce conin substane periculoase sau pentru a colecta i
recupera mrfurile periculoase implicate ntr-un accident sau incident i pentru a le muta ntr-o locaie sigur;
e) transporturilor de urgen destinate salvrii de viei omeneti sau proteciei mediului, cu condiia de a se lua toate
msurile pentru ca aceste transporturi s se efectueze n siguran;
f) transportului de cisterne de depozitare statice, necurate, goale care au coninut gaze din clasa 2, grupa A, O sau F,
substane din clasa 3 sau clasa 9 aparinnd grupelor de ambalare II sau III sau pesticide din clasa 6.1 aparinnd grupelor de
ambalare II sau III, n urmtoarele condiii:
- toate orificiile cu excepia dispozitivelor de reducere a presiunii sunt nchise ermetic;

- au fost luate msuri de prevenire a scurgerilor coninutului n condiii normale de transport;

- ncrctura este fixat astfel nct s nu se desprind sau s se mite n condiii normale de
transport.
3.2. Excepii referitoare la transportul de gaze
Prescripiile ADR nu se aplic la transportul de:
a) gaze coninute n rezervoarele unui vehicul ce efectueaz o operaie de transport i care sunt destinate propulsiei acestuia
sau funcionrii unuia dintre echipamentele acestuia (de exemplu, echipamentele frigorifice);
b) gaze coninute n rezervoarele de carburant ale vehiculelor transportate. Robinetul de alimentare, situat ntre rezervorul
de carburant i motor trebuie s fie nchis i contactul electric ntrerupt;
c) gaze din grupele A i O, dac presiunea lor n recipient, la o temperatur de 150C, nu depete 200 kPa (2 bari) i dac
gazele se afl complet n stare gazoas n timpul transportului. Aceasta este valabil pentru toate tipurile de recipiente sau
cisterne, de exemplu, de asemenea pentru diferitele pri ale mainilor sau aparatului;
d) gaze coninute n echipamentul utilizat la funcionarea vehiculelor (de exemplu, extinctoarele sau pneurile umflate, att
n calitate de piese de schimb ct i ca ncrctur);
e) gaze coninute ntr-un anumit echipament al vehiculelor, necesar funcionrii acestui echipament n timpul transportului
(sistem de rcire, aparate de nclzire etc.), precum i recipientele de rencrcare pentru astfel de echipamente i n
recipientele de schimb, goale i necurate, transportate n aceeai unitate de transport;
f) gaze coninute n resturile alimentare sau n buturi.
3.3. Excepii referitoare la transportul carburanilor lichizi
Prescripiile ADR nu se aplic transportului de:
a) carburant coninut n rezervoarele unui vehicul ce efectueaz o operaie de transport i care este destinat propulsiei
acestuia sau funcionrii unuia din echipamentele sale. Carburantul poate fi transportat n rezervoare fixe de carburant, legate
direct la motor i/sau la echipamentul auxiliar al vehiculului, care sunt conforme dispoziiilor corespunztoare, sau poate fi
transportat n recipiente portabile cum sunt bidoanele. Capacitatea total a rezervoarelor fixe nu trebuie s depeasc 1.500
litri pe unitatea de transport, iar capacitatea unui rezervor fixat la o remorc nu trebuie s depeasc 500 litri. O cantitate
maxim de 60 litri pe unitatea de transport poate fi transportat n recipiente portative de carburant. Aceste restricii nu se
aplic vehiculelor pentru intervenii de urgen;
b) carburant coninut n rezervorul vehiculelor sau altor mijloace de transport (de exemplu, vapoare) ce sunt transportate n
calitate de ncrctur, dac este destinat propulsiei acestora sau funcionrii unuia din echipamentele acestora. Orice robinet
de alimentare situat ntre motor sau respectivul echipament i rezervorul de carburant trebuie s fie nchis n timpul
transportului, cu excepia cazului n care este indispensabil pentru ca echipamentul s rmn operaional. Dac este cazul,
vehiculele sau celelalte mijloace de transport trebuie s fie ncrcate n poziie dreapt i trebuie fixate pentru a nu cdea.
3.4. Excepii referitoare la substanele periculoase ambalate n cantiti limitate
Anumite substane periculoase ambalate n cantiti limitate sunt exceptate de la aplicarea prescripiilor ADR.
Atunci cnd pentru o anumit substan sau obiect dat, n coloana (7) din lista substanelor periculoase figureaz codul
LQO (Limited Quantities), respectiva substan sau obiect nu este exceptat de niciuna din prescripiile anexei A i B atunci
cnd sunt ambalate n cantiti limitate.
Atunci cnd pentru o anumit substan sau obiect dat, n coloana (7) din lista substanelor periculoase figureaz unul din
codurile de la LQ4 la LQ19 i de la LQ22 la LQ28 prescripiile ADR nu se aplic transportului respectivei substane, cu
condiia ca:
a) substana s fie transportat n ambalaje combinate, urmtoarele ambalaje exterioare fiind autorizate:
- butoaie din oel sau aluminiu cu capacul superior detaabil;
- bidoane (canistre) din oel sau aluminiu cu capacul superior detaabil;
- butoaie din placaj sau carton;
- butoaie sau bidoane (canistre) din plastic cu capacul superior detaabil;
- cutii din lemn natural, placaj, din lemn reconstituit, carton, plastic, oel sau aluminiu;
b) n ambalaje interioare din metal sau plastic care nu risc s se sparg s fie uor perforate, plasate pe platouri cu hus
retractabil sau extensibil;
c) cantitile maxime per ambalaj interior i per colet din tabelul 3.4.6., s nu fie depite;
d) fiecare colet trebuie s poarte, n mod clar i durabil:
i) numrul ONU al produselor pe care le conine, indicat n coloana (1) a tabelului A, precedat de literele UN;
ii) n cazul unor produse distincte cu numere ONU diferite, transportate ntr-un acelai colet:
- numerele ONU ale produselor coninute, precedate de literele UN, sau
- literele LQ.
Aceste marcaje trebuie s se nscrie pe o suprafa n form de romb, ncadrat de o linie, de cel puin 100 mm x 100 mm.
Grosimea liniei care delimiteaz rombul trebuie s fie de cel puin 2 mm; numrul trebuie s fie scris cu cifre de cel puin 6
mm nlime. Dac pachetele conin mai multe substane care poart diferite numere ONU, rombul trebuie s fie suficient de
mare pentru a putea conine toate numerele. Dac dimensiunile coletului necesit acest lucru, dimensiunile pot fi reduse, cu
condiia ca mrcile s rmn perfect vizibile (conform Fig. 1):
Cnd pentru o anumit substan sau un obiect dat, n coloana (7) a listei substanelor periculoase, figureaz codul LQ3,
dispoziiile ADR nu se aplic n aceleai condiii cu cele de la punctele a, c, d, de mai sus.
Cnd pentru o anumit substan sau un obiect dat n coloana (7) a listei substanelor periculoase figureaz LQ1 sau LQ2,
dispoziiile ADR nu se aplic cu condiia ca:

10

- s fie respectate prescripiile de la a-d; din punct de vedere al acestor dispoziii, obiectele sunt considerate drept ambalaje
interioare;
- ambalajele interioare s satisfac condiiile de la 6.2.1.2 i 6.2.4.1 pn la 6.2.4.3.
Tabel 3.4.6.
Cod Ambalaje combinatea
Cantitate net maxim Ambalaje interioare plasate pe cuve cu hus retractabil sau extensibila
Cantitate net maxim
Ambalaj interior
Coletb
Ambalaj interior
Coletb
1 2 3 4 5
LQ0 Nici un fel de excepii n condiiile de la 3.4.2
LQ1 120 ml
120 ml
LQ2 1 l
1l
LQ3c 500 ml 1 l neautorizat neautorizat
LQ4c 3 l
1l
LQ5c 5 l nelimitat 1 l
LQ6d 5 l
1l
LQ7d 5 l
5l
LQ8 3 kg
500 g
LQ9 6 kg
3 kg
LQ10 500 ml
500 ml
LQ11 500 g
500 g
LQ12 1 kg
1 kg
LQ13 1 l
1l
LQ14 25 ml
25 ml
LQ15 100 g
100 g
LQ16 125 ml
125 ml
LQ17 500 ml 2 l 100 ml 2 l
LQ18 1 kg 4 kg 500 g 4 kg
LQ19 5 kg
5 kg
LQ20 rezervat rezervat rezervat rezervat
LQ21 rezervat rezervat rezervat rezervat
LQ22 1 l
500 ml
LQ23 3 kg
1 kg
LQ24 6 kg
2 kg
LQ25d 1 kg
1 kg
LQ26d 500 ml 2 l 500 ml 2 l
LQ27 6 kg
6 kg
LQ28 3 l
3l
a Masa brut maxim a unui ambalaj combinat nu trebuie s depeasc 30 kg i cea a cuvelor cu hus retractabil sau
extensibil nu trebuie s depeasc 20 kg.
b Sub rezerva limitelor maxime stabilite i a limitelor individuale din table, mrfurile periculoase pot fi ambulate n comun
cu alte obiecte sau substane, cu condiia ca acestea s nu provoace o reacie periculoas n cazul unor scurgeri.
c n cazul amestecurilor omogene din clasa 3 care conin ap, cantitile specificate desemneaz exclusiv substana din
clasa 3 coninut n aceste amestecuri.
d Pentru Nr. ONU 2315, 3151, 3152 i 3432 transportate n aparatur, cantitile maxime pentru ambalajul interior nu
trebuie s le depeasc pe cele din aparatur, trebuie s fie transportate n ambalaje etane i colete formate astfel, trebuie s
poarte marcajul de la d). Aparatele nu trebuie s fie ambalate pe cuve cu hus retractabil sau extensibil.
3.5. Excepii referitoare la cantitile transportate pe unitatea de transport
Conform ADR-ului, substanele periculoase sunt considerate ca aparinnd categoriilor de transport: 0, 1, 2, 3 sau 4, aa cum
se indic n coloana (15) din lista mrfurilor periculoase.
Ambalajele goale necurate ce au coninut substane din categoria de transport 0 vor fi incluse la categoria de transport
0.
Ambalajele goale necurate ce au coninut substane din categoriile de transport 1, 2, 3 sau 4 vor fi incluse la categoria de
transport 4.
Dac substanele transportate pe unitatea de transport sunt din aceeai categorie i nu sunt depite valorile indicate n
coloana 3 a tabelului 1, prescripiile ADR nu trebuie respectate n totalitate.
Dac substanele periculoase de la bordul unitii de transport sunt de mai multe categorii, valoarea maxim pentru care
ADR-ul nu trebuie respectat n totalitate se calculeaz astfel:
Cantitate categoria1x50 + cantitate categoria1(NOT TABEL)x20 + cantitate categoria2x3 + cantiti categoria3x1 = 1000

11

Tabel 1
Categoria de transport
(1) Substane sau obiecte
grupa de ambalare sau cod /grupa de clasificare sau
Nr. ONU
(2) Cantitate maxim total pe unitatea de transport
(3)
0 Clasa 1: 1.1A/1.1L/1.2L/1.3L/1.4L i Nr. ONU 0190
Clasa 3: Nr. ONU 3343 substane din grupa I de ambalaj
Clasa 4.2: substane din grupa I de ambalaj
Clasa 4.3: Nr. ONU 1183, 1242, 1295, 1340, 1390, 1403, 1928, 2813, 2965, 2968, 2988, 3129,
3130,3131,3134,3148,3207,3372
Clasa 6.1: Nr. ONU 1051, 1613, 1614, 3294
Clasa 6.2: Nr. ONU 2814, 2900 (grup de RISC 3 i 4)
Clasa 7:
Nr. ONU de la 2912 la 2919, 2977, 2978,
de la 3321 la 3333
Clasa 9: Nr. ONU 2315, 3151, 3152, precum i aparatele ce conin asemenea substane sau amestecuri, precum i
ambalajele goale, necurate, ce au coninut substane ce figureaz n aceast categorie de transport
0
1 Substane i produse aparinnd grupei de ambalaj I, i nu figureaz n categoria de transport 0, precum i substanele i
obiectele din clasele:
Clasa 1: de la 1.1 B la 1.1 Ja)/de la 1.2 B la 1.2 J/1.3 C/1.3 G/1.3 H/1.3 J/1,5 Da
Clasa 2: aerosoli: grupele C, CO, FC, T, TF, TC, TO, TFC i TOC
Clasa 4.1: de la 3221 la 3224 i de la 3231 la 3240
Clasa 5.2: Nr. ONU 3101 - 3104 i 3111 3120
20
2 Substane i obiecte aparinnd grupei de ambalaj II, ce nu figureaz n categoria de transport 0, 1 sau 4, precum i
substanele i obiectele din clasele:
Clasa 1: de la 1.4 B la 1.4 G /1.6 N
Clasa 2: aerosoli: grupa F
Clasa 4.1: Nr. ONU 3225 - 3230
Clasa 5.2: Nr. ONU 3105 3110
Clasa 6.1: substane i obiecte aparinnd grupei de ambalaj III
Clasa 6.2 Nr. ONU 2814, 2900 (grupa de risc 2)
Clasa 9: Nr. ONU 3245
300
3 Substane i obiecte aparinnd grupei de ambalaj II, ce nu figureaz n categoriile de transport 2 sau 4
Precum i substanele i obiectele din clasele:
Clasa 2: aerosoli: grupele A i O
Clasa 8: Nr. ONU 2794, 2795, 2800, 3028
Clasa 9: 2990, 3072 1000
4 Clasa1:
1.4 S
Clasa 4.1: Nr. ONU 1331, 1345, 1944, 1945, 2254, 2623
Clasa 4.2: Nr. ONU 1361, 1362 grupa de ambalaj III
Clasa 7:
Nr. ONU de la 2908 la 2911
Clasa 9:
3268
Precum i ambalajele goale, necurate, ce au coninut substane periculoase, cu excepia celor ce figureaz n categoria de
transport 0 Nelimitat
a) - Pentru numerele ONU 0081, 0082, 0084, 0241, 0331, 0332, 0482, 1005 i 1017, cantitatea maxim total pe unitatea de
transport va fi de 50 kg.
Prin cantitate maxim total pe unitatea de transport se nelege:
- pentru obiecte - masa brut n kg;
- pentru obiectele din clasa 1 - masa net n kg a substanei explozibile;
- pentru substane solide, gaze lichefiate, gaze lichefiate refrigerate i gaze dizolvate - masa net n kg;
- pentru substane lichide i gaze comprimate - capacitatea nominal a recipientului n litri.
Dac nu sunt depite cantitile pe unitatea de transport, conform tabelului 1, trebuie respectate prescripiile ADR referitoare
la:
- documente de transport;
- aparate portabile de iluminat;
- supraveghere vehicule;
- vehiculele prevzute cu sistem de aerisire;
- existena stingtorului pentru cabin;
- anumite dispoziii speciale: S01(3) + (6), S02(1) i (3), S04, S14 pn la S21.
Nu se aplic prescripii ADR referitoare la:
- formare profesional;

12

- placardare i semnalizare;
- indicaii scrise;
- ncrcare, descrcare n locuri publice;
- echipament vehicul.
4. OBLIGAII DE SECURITATE CE REVIN FACTORILOR IMPLICAI
Factorii ce intervin n transportul substanelor periculoase trebuie s ia msurile adecvate, conform naturii i importanei
pericolelor previzibile, pentru a evita producerea de daune i, dac este cazul, a reduce la minimum efectele acestora. Ei
trebuie, n orice caz, s respecte prescripiile ADR n ceea ce i privete.
Atunci cnd sigurana public risc s fie pus n pericol, factorii implicai trebuie s avizeze imediat forele de intervenie i
de securitate i trebuie s pun la dispoziia acestora informaiile necesare pentru aciunea lor.
ADR poate preciza anumite obligaii ce revin diferiilor factori, astfel:
EXPEDITORUL
Expeditorul de substane periculoase are obligaia de a efectua un transport conform prescripiilor ADR, el avnd urmtoarele
obligaii:
a) s se asigure c substanele periculoase sunt clasificate i autorizate pentru transport conform ADR;
b) s furnizeze transportatorului indicaii i informaii i, dac este cazul, documentele de transport i documentele de
nsoire a mrfii necesare (autorizaii, acorduri, notificri, certificate, etc.)
c) s nu utilizeze dect ambalaje, recipiente mari pentru transportul n vrac (RMV) i cisterne (vehicule cistern, cisterne
demontabile, vehicule-baterie, CGEM, cisterne mobile i containere cistern) agreate i adaptate la transportul substanelor n
cauz i prevzute cu mrcile prescrise de ADR;
d) s respecte prescripiile referitoare la modul de expediere i la restriciile de expediere;
e) s se asigure ca i cisternele goale, necurate i nedegazate (vehicule cistern, cisterne demontabile, vehicule-baterie,
CGEM, cisterne mobile i containere cistern), sau vehiculele, containerele mari sau mici pentru transportul n vrac
necurate, s fie marcate i etichetate n conformitate cu ADR i ca cisternele goale, necurate, s fie nchise i s prezinte
aceleai garanii de etaneitate ca i cum ar fi pline.
TRANSPORTATORUL
Transportatorul are n special urmtoarele obligaii:
a) s verifice dac substanele periculoase ce urmeaz s fie transportate sunt autorizate pentru transport conform ADR;
b) s se asigure c documentaia prescris se afl la bordul unitii de transport;
c) s se asigure vizual c vehiculele i ncrcturile nu prezint defecte vizibile, scurgeri sau fisuri, lips de dispozitive, de
echipament, etc;
d) s se asigure c nu a expirat data pentru urmtoarea ncercare pentru vehiculele cistern, vehicule-baterie, cisternele fixe,
cisternele demontabile, CGE, cisternele mobile i containerele cistern;
e) s verifice dac vehiculele nu sunt suprancrcate;
f) s se asigure c au fost puse etichetele de pericol i semnalizrile prescrise pentru vehicule;
g) s se asigure c echipamentele prescrise n dispoziiile scrise pentru oferi se afl la bordul vehiculului
DESTINATARUL
Destinatarul are obligaia de a nu declina, fr un motiv imperativ, acceptarea mrfurilor i de a verifica, dup descrcare,
dac au fost respectate prescripiile ADR care l privesc.
Destinatarul are n special urmtoarele obligaii:
a) s efectueze, n cazurile prevzute de ADR, curarea i decontaminarea prescrise pentru vehicule i containere;
b) s se asigure c aceste containere, dup ce au fost complet descrcate, nu mai poart semnalizrile de pericol
NCRCTORUL
ncrctorul are n principal urmtoarele obligaii:
a) acesta nu trebuie s ncredineze transportatorului substanele periculoase dect dac sunt autorizate pentru transport
conform ADR;
b) el trebuie s verifice, n momentul ncredinrii pentru transport a substanelor periculoase ambalate sau a ambalajelor
goale necurate, dac ambalajul este deteriorat. El nu poate ncredina spre transportare un colet al crui ambalaj este
deteriorat, n special neetan, astfel nct s apar o scurgere sau posibilitatea scurgerii substanei periculoase, dect dup ce
s-a remediat defectul; aceeai obligaie este valabil i pentru ambalajele goale necurate;
c) el trebuie, atunci cnd ncarc substane periculoase ntr-un vehicul, container mare sau mic, s respecte prescripiile
speciale referitoare la ncrcare i manipulare;
d) el trebuie, dup ce a ncrcat substanele periculoase ntr-un container, s respecte prescripiile privind marcarea de
pericol;
e) el trebuie, atunci cnd ncarc colete, s respecte interdiciile de ncrcare n comun, innd cont de substanele
periculoase deja prezente n respectivul vehicul sau container mare, precum i de prescripiile referitoare la separarea
resturilor alimentare, a altor obiecte pentru consum sau a alimentelor pentru animale.
AMBALATORUL
Ambalatorul trebuie s respecte n principal:
a) prescripiile privind condiiile de ambalare, condiiile de ambalare n comun;
b) prescripiile referitoare la mrcile i etichetele de pericol de pe colete, atunci cnd pregtete coletele n vederea

13

transportului.
NCRCTORUL UNUI VAS CISTERN
ncrctorul are n principal urmtoarele obligaii:
a) el trebuie s se asigure naintea umplerii cisternelor c acestea i echipamentele lor se gsesc n bun stare tehnic;
b) el trebuie s se asigure c nu a expirat data pentru urmtoarea ncercare pentru vehiculele cistern, vehiculele-baterie,
cisternele demontabile, CGEM, cisternele mobile i containerele cistern;
c) nu are dreptul s umple cisternele dect cu substanele periculoase autorizate la transport n acele cisterne;
d) n timpul umplerii cisternei, trebuie s respecte dispoziiile referitoare la substanele periculoase din compartimente
alturate;
e) n timpul umplerii cisternei, trebuie s respecte proporia de umplere maxim admisibil sau masa maxim admisibil de
coninut pe litru de capacitate pentru substana respectiv;
f) dup umplerea cisternei, trebuie s verifice etaneitatea dispozitivelor de nchidere;
g) el trebuie s se asigure c niciun reziduu periculos din substana de umplere nu a aderat la exteriorul cisternelor ce au
fost ncrcate;
h) el trebuie ca, atunci cnd pregtete substanele periculoase n vederea transportului, s se asigure de faptul c semnalele
portocalii i plcile - etichet sau etichetele prescrise sunt aplicate conform prescripiilor pe cisterne, pe vehicule i pe
containerele mari i mici pentru transportul n vrac.
OPERATORUL UNUI CONTAINER CISTERN SAU AL UNEI CISTERNE MOBILE
Operatorul unui container cistern sau al unei cisterne mobile trebuie s se asigure n principal:
a) c s-au respectat prescripiile referitore la construcie, echipament, ncercri, i marcare;
b) c s-a efectuat ntreinerea cisternelor i a echipamentelor acestora ntr-un mod ce garanteaz faptul c respectivul
container cistern sau cistern mobil, supus solicitrilor normale de exploatare, corespunde prescripiilor ADR, pn la
urmtoarea ncercare;
c) c s-a efectuat un control excepional, n cazul n care securitatea rezervorului sau a echipamentelor acestuia poate fi
compromis printr-o reparaie, o modificare sau un accident.
5. FORMARE PROFESIONAL
Operatorii de transport care efectueaz transporturi de mrfuri periculoase pot efectua aceste activiti dac sunt ndeplinite
urmtoarele condiii:
a) dein licen de transport i, dup caz, copie conform a licenei de transport pentru vehiculele utilizate la transportul
mrfurilor periculoase;
b) dein certificatul de agreare pentru vehiculul care transport mrfuri periculoase, eliberat de Regia Autonom Registrul
Auto Romn, corespunztor tipului de marf transportat, dac acest lucru este impus de A.D.R.;
c) vehiculul rutier are dotrile i echipamentele necesare, conform prevederilor A.D.R.;
d) vehiculele care transport mrfuri periculoase sunt semnalizate pe perioada efecturii transporturilor, conform prevederilor
A.D.R., cu panouri i etichete de pericol, conform reglementrilor specifice n vigoare;
e) conductorul auto deine certificat A.D.R. valabil att pentru clasa respectiv de marf periculoas, ct i pentru tipul de
vehicul rutier utilizat, eliberat de Ministerul Transporturilor, Construciilor i Turismului, prin Direcia general transport
rutier;
f) aplic, n caz de accident sau de eveniment rutier, msurile de intervenie i alarmare prevzute n fia de siguran. n
cazul unui accident care pune n pericol ecosistemul terestru, acvatic sau care polueaz grav aerul, va fi anunat autoritatea
teritorial pentru protecia mediului;
g) respect regulile privind circulaia i staionarea vehiculelor care efectueaz transporturi rutiere de mrfuri periculoase,
prevzute de reglementrile n vigoare privind circulaia pe drumurile publice i de A.D.R.;
h) pentru transportul materialelor radioactive dein autorizaie de transport i, dac este cazul, autorizaie de expediie,
eliberate de Comisia Naional pentru Controlul Activitilor Nucleare;
i) n toate cazurile prevzute de reglementrile privind transportul materialelor radioactive, emise de Comisia Naional
pentru Controlul Activitilor Nucleare, transportul materialelor radioactive se efectueaz n colete care dein autorizaie de
tip eliberat de Comisia Naional pentru Controlul Activitilor Nucleare sau, n cazul transporturilor internaionale, validat
de aceasta.
j) certificatul de inspecie tehnic n cazul suprastructurilor specializate pentru transportul recipientelor cu gaze lichefiate sau
cu alte mrfuri periculoase.
Persoanele angajate de factorii ce intervin n transportul substanelor periculoase trebuie s fie formate pentru a corespunde
exigenelor domeniului lor de activitate i de responsabilitatea impus n timpul transportului de substane periculoase.
5.1. Formarea conductorilor auto
n conformitate cu prevederile Acordului European referitor la transportul rutier al mrfurilor periculoase (A.D.R.) - anexa B
- oferii autovehiculelor care efectueaz transporturi rutiere internaionale de mrfuri considerate ca periculoase n nelesul
prevederilor acestui acord trebuie s dein un certificat de atestare profesional.
Certificatul de atestare profesional se acord numai oferilor care au urmat un curs de formare profesional i au promovat
examenul susinut la terminarea cursului.
Conductorii auto ai vehiculelor care transport mrfuri periculoase trebuie s urmeze un curs de baz. Suplimentar pentru
transportul n cisterne, transportul de mrfuri sau obiecte din clasa 1 ori mrfuri radioactive aparinnd clasei 7, conductorii
auto trebuie s urmeze i cursuri specifice de specializare.

14

Certificatul ADR este valabil 5 ani, iar perioada de valabilitate a acestuia se prelungete automat pentru o nou perioad la 5
ani dac titularul a urmat n ultimul an de valabilitate cursurile recapitulative i a promovat examenul.
Pentru a se nscrie la cursurile iniiale sau recapitulative, candidaii trebuie s dein permis de conducere valabil pentru cel
puin una dintre categoriile de vehicule: B, C1, C, Tr, BE, C1E, CE.
5.2. Formarea consilierului de siguran
Fiecare ntreprindere a crei activitate include transportul rutier de substane periculoase sau operaiuni de ambalare,
ncrcare, umplere sau descrcare legate de aceste transporturi, desemneaz unul sau mai muli consilieri de securitate, care
s ajute la prevenirea riscurilor pentru persoane, bunuri sau mediu nconjurtor.
Sarcinile consilierului de siguran, adaptate la activitile ntreprinderii sunt, n principal, urmtoarele:
a) s verifice respectarea reglementrilor privind transportul mrfurilor periculoase;
b) s acorde consultan ntreprinderii pentru operaiile privind transportul mrfurilor periculoase;
c) s asigure redactarea unui raport anual destinat conducerii ntreprinderii sau, dac este cazul, unei autoriti publice locale,
referitor la activitile ntreprinderii cu privire la transportul mrfurilor periculoase. Raportul anual se pstreaz timp de 5 ani
i este pus la dispoziie autoritilor naionale, la cererea acestora;
d) s monitorizeze urmtoarele practici i proceduri privind activitile vizate:
procedurile care au ca scop respectarea regulilor privind identificarea mrfurilor periculoase transportate;
practica ntreprinderii cu privire la respectarea, la cumprarea mijloacelor de transport, a tuturor condiiilor specifice n
legtur cu mrfurile periculoase transportabile;
procedurile care permit verificarea echipamentelor utilizate la transportul mrfurilor periculoase sau n cursul operaiilor
de ncrcare ori de descrcare;
faptul c angajaii ntreprinderii au o pregtire adecvat i c aceast pregtire este nscris n dosarul lor;
punerea n practic a unor proceduri de urgen adecvate n caz de eventuale accidente sau incidente care pot aduce
atingere securitii n timpul transportului mrfurilor periculoase sau n timpul operaiilor de ncrcare ori de descrcare;
investigarea i, dac este necesar, redactarea rapoartelor privind accidentele, incidentele sau infraciunile grave constatate
n cursul transportului mrfurilor periculoase sau n timpul operaiilor de ncrcare ori de descrcare;
aplicarea unor msuri adecvate pentru a se evita repetarea accidentelor, incidentelor sau infraciunilor grave;
respectarea prevederilor legale i a condiiilor speciale care se refer la transportul mrfurilor periculoase, la alegerea i
utilizarea unor subcontractori sau a unor teri;
verificarea faptului c personalul nsrcinat cu transportul, ncrcarea sau descrcarea mrfurilor periculoase dispune de
proceduri i reguli de lucru detaliate;
aplicarea unor msuri de sensibilizare la riscurile n legtur cu transportul, ncrcarea sau descrcarea mrfurilor
periculoase;
aplicarea unor metode de verificare pentru a se asigura existena documentelor i a echipamentelor de securitate care
trebuie s nsoeasc transporturile i conformitatea acestor documente i echipamente cu prevederile reglementrilor n
vigoare;
aplicarea procedurilor de verificare pentru a se asigura respectarea regulilor cu privire la operaiile de ncrcare i
descrcare;
existena planului de securitate conform prevederilor cap.1.10.3.2 din RID/ADR i monitorizeaz aplicarea acestuia. Prin
securitate se nelege complexul de aciuni preventive i de msuri ce trebuie luate n scopul minimalizrii riscurilor de furt
i/sau utilizare ru -intenionat a acelor mrfuri periculoase care pot periclita sigurana persoanelor, a bunurilor materiale
i/sau a mediului nconjurtor.
Consilierul de siguran trebuie s fie titularul unui certificat de pregtire valabil pentru transportul rutier.
Pentru obinerea certificatului candidatul trebuie s urmeze un curs de pregtire n urma cruia s promoveze un examen
organizat de ctre organismul examinator desemnat.
Certificatul este valabil 5 ani i se poate prelungi automat pentru o nou perioad de 5 ani, dac titularul a urmat n anul
anterior expirrii certificatului cursuri recapitulative finalizate cu un examen.
Candidaii care intenioneaz s lucreze pentru ntreprinderi specializate n transportul anumitor tipuri de mrfuri periculoase
vor fi examinai din tematicile care au legtur cu activitatea ntreprinderilor respective.
Aceste tipuri de mrfuri sunt grupate astfel:
- clasa 1 (explozivi);
- clasa 2 (gaze);
- clasa 7 (materiale radioactive);
- clasele 3, 4.1, 4.2, 4.3, 5.1, 5.2, 6.1, 6.2, 8 i 9;
- numerele ONU 1202, 1203 i 1223 n acest caz, certificatul obinut trebuie s indice n mod clar c certificatul nu este
valabil dect pentru tipurile de mrfuri menionate mai sus.
6. CLASIFICAREA SUBSTANELOR, SOLUIILOR I AMESTECURILOR
6.1. Clasificarea substanelor periculoase
Conform ADR, clasele de substane periculoase sunt urmtoarele:
clasa 1 substane i obiecte explozibile;
clasa 2 gaze;
clasa 3 lichide inflamabile;
clasa 4.1
substane solide inflamabile, substane autoreactive i substane explozibile solide desensibilizate;
clasa 4.2. substane susceptibile de inflamare spontan;
clasa 4.3.
substane care, n contact cu apa, degaj gaze inflamabile;

15

 clasa 5.1. substane comburante;

clasa 5.2. peroxizi organici;
clasa 6.1. substane toxice;
clasa 6.2 substane infecioase
clasa 7 substane radioactive;
clasa 8 substane corosive;
clasa 9 substane i obiecte periculoase diverse.
Substanele periculoase sunt alocate uneia din clasele de mai sus n funcie de proprietile lor. Pericolul sau pericolele
prezentate de o substan trebuie s fie determinate pe baza caracteristicilor sale fizice i chimice i a proprietilor
fiziologice.
Toate substanele periculoase sunt cuprinse n tabelul A (lista mrfurilor periculoase), n ordinea numeric a numrului ONU.
Tabelul conine informaii asupra substanelor enumerate i anume: denumirea, clasa, grupa de ambalare, eticheta de pericol,
dispoziii de ambalare, dispoziii de transport.
6.2. Clasificarea soluiilor i amestecurilor
Soluiile i amestecurile ce nu conin dect o singur substan periculoas menionat nominal n tabelul A trebuie clasificat
ntotdeauna la aceeai clas ca i substana pe care o conin.
n cazul n care caracteristicile de periculozitate ale substanei, amestecului sau soluiei, corespund mai multor clase, soluia
sau amestecul trebuie clasificate n clasa se substane corespunztoare pericolului preponderent n urmtoarea ordine a
importanei:
a) substane din clasa 7 (cu excepia substanelor radioactive n colete, unde alte proprieti periculoase trebuie considerate
drept preponderente);
b) substane din clasa 1;
c) substane din clasa 2;
d) substane explozibile desensibilizate lichide din clasa 3;
e) substane autoreactive i substane explozibile desensibilizate solide din clasa 4.1.;
f) substane piroforice din clasa 4.2.;
g) substane din clasa 5.2.;
h) substane din clasele 6.1. sau 3 care, n funcie de toxicitatea lor la inhalare, trebuie clasificate n grupa I de ambalare
(substane ce satisfac criteriile de clasificare ale clasei 8 i care prezint o toxicitate la inhalare a pulberilor i vaporilor
(CL50) ce corespund grupei de ambalare I, dar a cror toxicitate la ingestie sau absorbie cutanat nu corespunde grupei de
ambalare III sau care prezint un grad mai sczut de toxicitate, trebuie atribuite clasei 8);
i) substane infecioase din clasa 6.2.
n cazul n care caracteristicile de periculozitate ale substanei corespund mai multor clase sau grupe de substane ce nu apar
la punctul de mai sus, ele trebuie clasificate conform aceleiai proceduri, dar clasa pertinent trebuie aleas n funcie de
tabelul de preponderen a pericolelor
SUBSTANTELE PERICULOASE.
DEFINIIE. CLASIFICARE.
REGULI DE TRANSPORT SI DEPOZITARE.
INTERVENIA N CAZUL ACCIDENTELOR N CARE SUNT IMPLICATE SUBSTANTE PERICULOASE
Substant element chimic si compusii si in stare naturala sau obsinuti printr-un proces de productie,continand orice aditiv
necesar pentru protejarea stabilittii produsului si orice impuritate care deriva din procedeul utilizat, exceptand orice solvent
care poate fi separat fr a afecta stabilitatea substantei si fr a-imodifica compozitia;
Substantle si preparatele periculoase sunt urmtoarele:
a) substante si preparate explozive: substantele si preparatele solide, lichide, pastoase sau gelatinoase,care pot sa reactioneze
exoterm in absenta oxigenului din atmosfera, producand imediat emisii degaze, si care, in conditii de proba determinate,
detoneaz, produc o deflagratie rapid sau sub efectulcldurii explodeaz cand sunt partial inchise;
b) substante si preparate oxidante: substantele si preparatele care in contact cu alte substante, in specialcu cele inflamabile,
prezint o reactie puternic exoterma;
c) substante si preparate extrem de inflamabile: substantele si preparatele chimice lichide cu un punct deaprindere foarte
sczut si cu un punct de fierbere sczut, precum si substantele si preparatele gazoase
care sunt inflamabile in contact cu aerul la temperatura si la presiunea mediului ambiant;
d) substante si preparate foarte inflamabile:
substantele si preparatele care pot sa se incalzeasca si apoi sa se aprinda in contact cu aerulla temperatura ambianta, fr
aport de energie; sau
substantele si preparatele solide care se pot aprinde cu usurinta dup un scurt contact cu osursa de aprindere si care continua
sa arda sau sa se consume si dup indeprtarea sursei;sau
substantele si preparatele lichide cu un punct de aprindere foarte sczut; sau
substantele si preparatele care in contact cu apa sau cu aerul umed emana gaze foarte
inflamabile in cantitti periculoase;
e) substante si preparate inflamabile - substantele si preparatele lichide cu un punct de aprindere sczut;
f) substante si preparate foarte toxice - substantele si preparatele care prin inhalare, ingestie saupenetrare cutanata in cantitti
foarte mici pot cauza moartea sau afectiuni cronice ori acute ale
snttii;

16

g) substante si preparate toxice - substantele si preparatele care prin inhalare, ingestie sau penetrare
cutanata in cantitti reduse pot cauza moartea sau afectiuni cronice ori acute ale snttii;
h) substante si preparate nocive - substantele si preparatele care prin inhalare, ingestie sau penetrare
cutanata pot cauza moartea sau afectiuni cronice ori acute ale snttii;
i) substante si preparate corosive - substantele si preparatele care in contact cu tesuturile vii exercita o
aciune distructiva asupra acestora din urma;
j) substante si preparate iritante - substantele si preparatele necorosive care prin contact imediat,
prelungit sau repetat cu pielea ori cu mucoasele pot cauza o reactie inflamatorie;
k) substante si preparate sensibilizante - substantele si preparatele care prin inhalare sau penetrare
cutanata pot da nastere unei reactii de hipersensibilizare, iar in cazul expunerii prelungite produc efecte
adverse caracteristice;
l) substante si preparate cancerigene - substantele si preparatele care prin inhalare, ingestie saupenetrare cutanata pot
determina aparitia afectiunilor cancerigene ori pot creste incidenta acestora;
m) substante si preparate mutagene - substantele si preparatele care prin inhalare, ingestie sau penetrarecutanata pot cauza
anomalii genetice ereditare sau pot creste frecventa acestora;
n) substante si preparate toxice pentru reproducere - substantele si preparatele care prin inhalare, ingestiesau penetrare
cutanata pot produce ori pot creste frecventa efectelor nocive neereditare asupra
produsului de conceptie sau care pot duna functiilor ori capacittilor reproductive masculine sau
feminine;
o) substante si preparate periculoase pentru mediu - substantele si preparatele care, folosite in mediu, arputea prezenta sau
prezint un risc imediat ori intarziat pentru unul sau mai multe componente ale
mediului.
Substantele se pot afla sub form:
gazoas: de ex. oxigen, monoxid de carbon, azot, etc.
lichid: solutii acide, bazice, solventi, etc.
solid: oxid de calciu (var nestins), hidroxid de sodiu (sod caustic), oxid de siliciu (nisip),etc.
materii n suspensie:
pulberi: suspensie de materii solide in aer, rezultat din procese mecanice sau printurbionare (variatie ondulatorie a
suspensiilor in functie de vectorul de vitez);
fumuri : suspensie de materii solide in aer, rezultat din procese termice si/sau chimice;
ceat (aerosoli): suspensie de materii lichide in aer, produs prin condensare saudispersie.
PERICOLE ASOCIATE SUBSTANTELOR
PERICOL DE EXPLOZIE SI INCENDIU
explozivitate
Nu doar substantele utilizate ca explozivi (supusi unor reglementri si norme speciale) ci si alte substante,gazoase, lichide
sau solide, pot provoca explozii in amestec cu aerul, in anumite limite de concentratie.
Limitele inferioare si superioare de explozie reprezint intervalul de concentratii in care amestecul dintresubstant si aer
explodeaz in prezena unei surse de aprindere. Limitele de explozie pentru gaze si vaporise exprim in % volum. De
exemplu benzenul are limitele de explozie 1,2 - 8% (in acest interval deconcentratie amestecul benzen - aer poate exploda in
prezenta unei surse de aprindere). Limitele deexplozie pentru solide se exprim in mg/mc. Solidele inflamabile prezint
pericol de explozie dac suntdispersate in aer sub form de pulbere. Valorile limitelor de explozie se gsesc in literatura de
specialitate siin Fisele Tehnice de Securitate.
inflamabilitate
temperatur (punct) de inflamabilitate = temperatura minim (la presiune normal), la care un lichid
degaj o cantitate de vapori suficient pentru a forma cu aerul un amestec inflamabil la contactul cu o
flacr sau scanteie. Cu cat punctul de aprindere este mai coborat cu atat substanta este mai inflamabil.
temperatur (punct) de ardere = temperatura incepand cu care arderea initiat intr-un amestec inflamabil persist si se
propag. Punctul de ardere este superior punctului de inflamabilitate (cu catevagrade Celsius).
Substantele inflamabile sunt caracterizate in functie de temperatura (punctul) de inflamabilitate astfel:
inflamabile - cu temperatura de inflamabilitate peste 21 0C;
foarte inflamabile (sau usor inflamabile sau cu inflamabilitate ridicat) - cu temperatura deinflamabilitate intre 0 - 21 oC (sau
solide care se aprind spontan la aer sau se aprind usor in contact cu o surs de aprindere si continu s ard dup indeprtarea
sursei);
extrem de inflamabile - lichidele cu temperatura de inflamabilitate sub 0 oC si punct de fierbere sub 35 oC.
Exist substante care se autoaprind in contact cu aerul, chiar in absenta unei surse de aprindere (flacr,scanteie, suprafete
suprainclzite).
temperatura de autoaprindere = temperatura minim la care o substant se aprinde spontan in contact cu aerul si la care
arderea continu chiar in absenta unei surse de aprindere (flacr sau scanteie).
Substantele oxidante (clorati, perclorati, azotati, acidul cromic, apa oxigenat, peroxizii etc) pot degajaoxigen, element ce
intretine arderea si provoac incendii in contact cu materialele combustibile, in prezenta unei surse de aprindere.

17

PERICOL PENTRU SNTATE

toxicitate
Toxicitatea poate fi definit ca proprietatea ei substante de a provoca efecte negative asupra strii de sntate
Clasificarea efectelor asupra snttii
- n functie de locul n care se manifest efectul :
efect local: se manifest la locul contactului cu agentul chimic;
efect sistemic:se manifest in alte zone ale organismului, la distant fat de punctul de contact cu agentul chimic;
- n functie de durata de expunere:
efect acut: apare dup o expunere de scurt durat, in general menifestarea este imediat
efect cronic: apare dup o expunere de durat/ repetat, se poate manifesta dup perioade de
timp indelungate de la expunere.
- n functie de evolutia n timp a efectelor:
efect reversibil: manifestrile asupra strii de sntate inceteaz dup incetarea expunerii, pecale natural sau ca urmare a
unui tratament;
efect ireversibil: manifestrile asupra strii de sntate persist si dup incetareaexpunerii,indiferent de tratament.
Toxicitatea este general, dac efectul agentilor chimici se manifest nediferentiat asupra organelor.
Atunci cand toxicitatea se manifest asupra unui numr restrans de organe acestea se numescorgane tint.
Organele tint sunt organele asupra crora efectul toxic al unei substane se manifest cel mai
pregnant.
Exist trei ci de ptrundere a agentilor chimici in organism:
Inhalare, Contact cu pielea, Ingestie
Inhalarea const in ptrunderea in organism prin inspirarea substanelor sub form de:
-gaze;
-vapori;
-pulberi.
Contactul cu pielea si mucoasele: const in absorbtia in organism prin contactul cu:
-substante;
-materiale;
-echipamente de protectie impregnate.
Ingestia este o cale de ptrundere in organism intalnit mai ales in cazul:
accidentelor (o substant este confundat cu un aliment (ex.zahr, sare);
nerespectrii normelor de lucru (ex. pipetare cu gura, identificarea substantelor prin degustare);
nerespectrii normelor de igien (mancatul si fumatul cu mainile nesplate).
corozivitate
Substantele corozive atac tesuturile vii distrugandu-le in profunzime (arsuri chimice).Sunt afectate in principalpielea si
mucoasele nazale,oculare si bucale, dar in caz de ingestie este atacat si tractul gastro-intestinal,cuconsecinte foarte grave.
Corozivitatea se manifest si asupra materialelor si este un factor important in alegerea materialelor
de executie a rezervoarelor de depozitare, a instalatiilor tehnologice si auxiliare precum si a recipientilor de depozitare a
deseurilor corozive.
Cele mai intalnite substante corozive sunt acizii si bazele tari dar in aceast clas intr si compusi
oxidati (anumiti peroxizi, de exemplu).
caracter iritant
Caracterul iritant al substantelor se manifest :
la nivelul pielii, de la senzatii de inteptur, usturime pan la arsuri.
la nivelul ochilor, cu actiuni diferite in functie de produs (actiunea bazelor este mai periculoas decatcea a
acizilor):conjunctivite, cheratite si chiar perturbri ale vederii;
la nivelul bronhiilor, unde produc disconfort respirator insotit sau nu de tuse si chiar afectiuni mai gravecum ar fi edemul
pulmonar, etc.
Solutiile diluate ale agentilor corozivi pot avea, in functie de concentratie, caracter iritant.
PERICOL PENTRU MEDIU
substante periculoase pentru mediu
Pe lang efectele negative asupra snttii si securittii la locul de munc propriettile periculoase alesubstantelor se
manifest si asupra mediului inconjurtor.
Aspectul cel mai important privind efectele agentilor chimici in mediu este potentialul de afectare a strii desntate a
populatiei. Alte caracteristici ce pot avea un impact asupra mediului sunt mobilitatea, persistenta/degradabilitatea, potentialul
de bioacumulare, toxicitatea acvatic, etc.
Pentru fiecare clas de substante au fost stabilite :
denumirea, printr-un termen consacrat (din pcate, din cauza traducerilor, in legislatia roman exist neconcordante de
termeni intre documente) ;
definitia, care precizeaz tipurile de substante incadrabile in clasa respectiv;
-simbolul grafic de avertizare, pentru a permite o identificare sigur si rapid a clasei cruia ii apartine unagent chimic.
Simbolul grafic de averizare cuprinde :

18

simbolul de pericol, constituit dintr-o pictogram;

semnul grafic, constituit dintr-o liter, o liter si semnul +, sau dou litere(dintre care prima majuscul).
Semnul grafic contribuie la identificarea neechivoc a calselor de agenti chimici care au acelasi simbol grafic;
- inscriptionarea semnificatiei acestuia, constituit din unu sau doi termeni ce descriu pericolul. In general,termenii din
inscriptionare coincid cu denumirea clasei de agenti chimici, conform definitiei.
In unele cazuri acelasi simbol este folosit pntru mai multe clase de agenti, de exemplu simbolurile
pentru clasele de substante toxice sau nocive se aplic si substantelor ce apartin claselor: sensibilizante,cancerigene,
mutagenice, toxice pentru reproducere.
Romania a adoptat prevederile internationale privind clasificarea agentilor chimici si simbolurile grafice deavertizare
corespunztoare.
- explozive: substantele si preparatele solide, lichide, pstoase sau gelatinoase, care pot s reactionezeexoterm, in absenta
oxigenului din atmosfer, producand imediat emisii de gaze, si care, in conditii de probdeterminate, detoneaz, produc o
deflagratie rapid sau sub efectul cldurii explodeaz cand sunt partialinchise;
- oxidante: substantele si preparatele care in contact cu alte substante, in special cu cele inflamabile, prezinto reactie
puternic exoterm;
- extrem de inflamabile: substantele si preparatele chimice lichide cu un punct de fierbere sczut, precum sisubstantele si
preparatele gazoase care sunt inflamabile in contact cu aerul la temperatura si la presiuneamediului ambiant;
- foarte inflamabile: substantele si preparatele care pot s se inclzeasc si apoi s se aprind in contact cuaerul la
temperatura ambiant, fr aport de energie sau substantele si preparatele solide care se pot aprindecu usurint dup un scurt
contact cu o surs de aprindere si care continu s ard sau s se consume si dupindeprtarea sursei sau substantele si
preparatele lichide cu un punct de aprindere foarte sczut sausubstantele si preparatele care in contact cu apa sau cu aerul
umed eman gaze foarte inflamabile in cantitti periculoase;
- inflamabile: substantele si preparatele lichide cu un punct de aprindere sczut;
- foarte toxice: substantele si preparatele care prin inhalare, ingestie sau penetrare cutanat in cantitti foarte
mici pot cauza moartea sau afectiuni cronice ori acute ale snttii;
- toxice: substantele si preparatele care prin inhalare, ingestie sau penetrare cutanat in cantitti reduse potcauza moartea sau
afectiuni cronice ori acute ale snttii;
- nocive: substantele si preparatele care prin inhalare, ingestie sau penetratie cutanat pot cauza moarteasau afectiuni cronice
ori acute ale snttii;
- corosive: substantele si preparatele care in contact cu tesuturile vii exercit o actiune distructiv asupraacestora din urm.
- iritante: substantele si preparatele necorosive care, prin contact imediat, prelungit sau repetat cu pielea saumucoasele pot
cauza o reactie inflamatorie;
- sensibilizante: substantele si preparatele care prin inhalare sau penetrare cutanat pot da nastere unei reactii de
hipersensibilizare,iar in cazul expunerii prelungite produc efecte nefaste caracteristice;
- cancerigene: substantele si preparatele care prin inhalare, ingestie sau penetrare cutanat pot determinaaparitia afectiunilor
cancerigene sau pot creste incidenta acestora;
- mutagenice: substantele si preparatele care prin inhalare, ingestie sau penetrare cutanat pot cauza
anomalii genetice ereditare sau pot creste frecventa acestora;
- toxice pentru reproducere: substantele si preparatele care prin inhalare, ingestie sau penetrare cutanatpot produce ori pot
creste frecventa efectelor nocive neereditare in progenitur sau pot duna functiilor saucapacittilor reproductive masculine
sau feminine.
- periculoase pentru mediul nconjurtor: substantele si preparatele care, introduse in mediul inconjurtor,ar putea prezenta
sau prezint un risc imediat ori intarziat pentru unul sau mai multe componente ale mediuluiinconjurtor.
ETICHETAREA SI AMBALAREA SUBSTANELOR
ETICHETAREA
O prim identificare si informatii esentiale asupra riscurilor potentiale ale substantelor chimice sunt date de eticheta
substantei.
Pentru utilizarea fr riscuri a substantelor chimice, sunt necesare informatii mult mai detaliate
dect cele prezentate pe etichet, informatii ce se gsesc n fisele tehnice de securitate.
Elementele de baz ale unei etichete se refer la:
identificarea agentului chimic
Substantele chimice au de multe ori denumiri stiintifice sinonime, denumiri tehnice si populare (ele sunt prezentate in fisele
tehnice de securitate). Pentru o corect identificare se recomand utilizarea uneidenumiri recunoscut international.
identificarea pericolelor
Tipurile de pericole asociate unui agent chimic sunt precizate prin simbolul de pericol si frazele de risc. In cazul simbolurilor
de pericol utilizate pentru mai multe clase de substante (de exemplu simbolurile pentrusubstante toxice utilizate si pentru
substante cancerigene, mutagene, etc.) frazele de risc permit o incadrare neechivoc a agentului chimic in clasa
corespunztoare. Exist 64 de fraze de risc (fraze R)care se pot utiliza ca atare sau in combinatie.
Eticheta unei substante chimice sau preparat periculos trebuie s contin obligatoriu urmtoarele elemente:
Numele substantei sau o denumire recunoscut international;
Numele, adresa complet si telefonul celui care rspunde de plasarea pe piat a substantei sau preparatului, respectiv
productorul, importatorul sau distribuitorul;
Simbolurile referitoare la pericol si dac este cazul, indicatii despre pericolele rezultate din folosirea substantei;
Fraze-tip specifice utilizrii substantelor periculoase, referitoare la riscurile care pot aprea la utilizarea substantei
periculoase (fraze R);

19

Fraze-tip de securitate indicand recomandri referitoare la prudenta cu care trebuie utilizat substanta periculoas (fraze S);
Atribuirea numrului Comunittii Economice Europene din IESCE, dac acesta este alocat;
Cantitatea nominal (masa nominal sau volumul nominal) de produs continut in ambalaj, in cazul preparatelor chimice
periculoase comercializate persoanelor fizice.
Exemple de fraze de risc
R1 Exploziv n stare uscat; R45 Poate determina aparitia cancerului
R23 Toxic prin nghitire; R47 Poate determina efecte mutagene
Exemple de fraze de securitate
S3 A se pstra la rece; S 22 A nu se inhala praful
S33 A se lua msuri mpotriva descrcrilor de electricitate static
Pentru cazurile in care unui agent chimic ii corespund mai multe simboluri de avertizare se alegprimele dou, in ordinea
descresctoare a gradului de risc. In dreapta etichetei se amplaseaz pericolul cu gradul de risc cel mai mare, iar in stanga, cel
cu gradul de risc mai redus.
AMBALAREA
Conform legislatiei in vigoare, plasarea pe piat a agentilor chimici este permis numai dac sunt respectate urmtoarele
cerinte pentru ambalaje:
- s fie astfel proiectate si realizate incat s impiedice orice pierdere de continut prin manipulare,
transport si depozitare;
- materialele din care sunt fabricate ambalajele si dispozitivele de etansare s fie rezistente la atacul
coninutului si s nu formeze compusi periculosi ca acesta;
- ambalajele si sistemele de etansare s fie solide si rezistente pentru a evita orice pierdere si pentru
a indeplini criteriile de sigurant in conditiile unei manipulri normale;
- ambalajele si sistemele de inchidere care se reinchid vor fi proiectate astfel incat s se poatreinchide in mod repetat fr
pierderi de continut;
- ambalajul trebuie s fie inchis initial cu un sigiliu a crui violare s fie vizibil in momentul deschiderii ambalajului, iar
sigiliul s fie ireparabil distrus odat cu prima deschidere.
DEPOZITAREA, MANIPULAREA SI TRANSPORTUL AGENILOR CHIMICI
Amplasarea depozitelor
Locul de amplasare a depozitelor trebuie:
- s fie usor accesibil pentru vehicule (inclusiv pentru cele cu gabarit mare: de transport, de pompieri, etc);
- s fie, pe cat posibil, situat la deprtare de zonele de lucru si de cele locuite. Depozitele deschise pentru agenti chimici care
produc pulberi la manipulare vor fi amplasate la o distant de 20m fat de cldirile industriale si la 50m fat de cldirile
sociale si sanitare ale complexului industrial.
7- s fie organizat pe clase de produse distincte, identificabile fr risc de confuzie, prin utilizarea clasificrii de etichetare,
de ex. produse inflamabile, produse corozive, etc.
Gestionarea/organizarea depozitelor
Depozitarea agentilor chimici se face astfel incat s se exclud pericolul de accidentare, incendiu, explozie.
Agentii chimici care nu sunt explozivi, inflamabili, caustici sau corozivi si sunt ambalati in lzi, saci sau baloturi se
depoziteaz in stive cu randuri intretesute.
Depozitarea agentilor chimici pe rafturi si stelaje se face astfel incat s nu fie posibil cderea acestora.
Se va scrie la loc vizibil sarcina maxim admis care nu trebuie depsit.
Pe ambalaje se mentioneaz masa brut prin scriere direct, pe ambalaj sau prin etichetare.
Rezistent la coroziune
Recipientii in care sunt depusi agentii chimici, trebuie s fie rezistenti la coroziune.
Marcare
Depozitele de agenti chimici trebuie s fie identificabile prin panouri cu indicatii clare privind natura produsului depozitat. In
cazul rezervoarelor este bine s se marcheze si capacitatea de depozitare. Canalizarea ce deserveste depozitele trebuie s fie
si ea usor identificabil.
Controlul umplerii
Fiecare rezervor sau cistern trebuie s fie dotat cu un indicator care s permit controlul nivelului de umplere.
Cuve de retentie
Rezervoarele sau cisternele trebuie s fie dotate cu o cuv de retentie care:
- s fie executat dintr-un material rezistent la produsul depozitat;
- s aib o capacitate cel putin egal cu capacitatea rezervorului;
- s permit evacuarea apelor pluviale.
Legarea la pmnt (mpmntarea)
Toate rezervoarele sau cisternele fixe continand substante inflamabile trebuie s fie legate la pmant.
Separarea produselor

20

Unele produse pot reactiona violent cu substante cu care sunt incompatibile. De exemplu, substantele combustibile pot
reactiona violent cu produsii oxidanti existand pericol de incendiu. Este recomandabil s se depoziteze impreun agentii
chimici apartinand aceleasi clase.
Separarea claselor de agenti chimici se poate face prin:
- depozitarea la distante suficient de mari a agentilor chimici incompatibili;
- depozitarea in localuri diferite sau in compartimente inchise;
- depozitarea in dulapuri speciale pentru produse inflamabile;
- depozitarea in spatii exterioare ventilate natural.
Ventilatia depozitelor
In cazul depozitelor inchise, acestea trebuie s fie ventilate corespunztor. Ideal este o ventilatie mecanic, dar in lipsa
acesteia, depozitele trebuie s aib cel putin o ventilatie natural cu intrare de aer in zona inferioar a incperii si iesire de aer
pe partea opus a incperii, in zona superioar.
Echipamente de iluminat, de inclzire, de transport si de mentenant
Toate echipamentele utilizate in cadrul depozitelor de agenti chimci inflamabili trebuie s respecte
reglementrile privind zonele cu risc de incendiu si explozie.
Amenajri pentru situatiile de urgent
- mijloacele de stingere a incendiilor si de acordare a primului ajutor trebuie s fie disponibile in locuri
accesibile, semnalizate corespunztor;
- cile de evacuare trebuie s fie degajate si semnalizate corespunztor.
Manipularea si transportul agentilor chimici
Pentru incrcarea/descrcarea agentilor chimici este recomandabil elaborarea unei proceduri care s
precizeze obligatiile transportatorului si ale celui care face receptia.
Aceast procedur va contine si planul de circulatie al vehiculului in intreprindere, modul de operare, protectia individual si
msurile in caz de accident.
Locurile de incrcare/descrcare si depozitare a agentilor chimici caustici, corozivi sau toxici, vor fi dotate cu solutii
neutralizante precum si cu surse de ap, respectiv dusuri pentru splare.
Angajatii care particip la manipularea si transportul agentilor chimici trebuie s fie instruiti corespunztor, in privinta
sarcinilor de lucru cat si in privinta:
- riscurilor legate de manipularea/transportul agentilor chimci;
- msurilor preventive;
eliminrii deseurilor periculoase;
planului de actiune in caz de avarii sau incendiu;
acordrii primului ajutor.
Toti recipientii in care se afl agenti chimici trebuie etichetati corespunztor.
ATENIE: Nu amestecati in acelasi recipient deseuri din clase diferite! Recipientii in care au fost depozitate deseuri a cror
compozitie nu este cunoscut se vor eticheta cu pericol general.
SURSE DE INFORMARE PRIVIND RISCURILE ASOCIATE SUBSTANELOR
Eticheta
Prima surs de informare privind riscurile legate de un agent chimic o constituie eticheta. Informatiile furnizate de etichet
constituie minimum necesar pentru recunoasterea rapid a pericolelor si a msurilor de securitate.
Fisele tehnice de securitate
Fisele tehnice de securitate ofer informatii mai detaliate decat cele de pe etichet, referitoare la riscurile legate de agentii
chimici. Conform legislatiei in vigoare, fisele tehnice de securitate au urmtoarea structur:
FIS TEHNIC DE SECURITATE
1.Identificarea substantei. Productor/Importator/Utilizator/Transportor
Denumire:
Alte denumiri:
Formula chimic:
Masa molecular:
Obtinere si utilizri:
Unitatea utilizatoare:
2.Compozitia/informatii asupra componentelor
Componenti Cod Proportia Concentratie admisibil
(Denumire) (Nr.CAS,UE) (%) (mg/mc) medie vrf
3.Identificarea pericolelor (de aprindere si explozie)
Punct de aprindere:
Temperatura de autoaprindere:
Limite inferioare de aprindere (% volume n aer la 760 mm si 200C):

21

Limite superioare de aprindere (% volume n aer la 760 mm si 200C):

Pericol de aprindere sau explozie:
4.Primul ajutor
In caz de inhalare:
In cazul contactului cu ochii:
In caz de inghitire:
Contactul cu pielea:
5.Msuri de prevenire a incendiilor
Materiale pentru stingerea incendiilor:
Procedee speciale de stingere a incendiilor:
6.Msuri luate n caz de scpri accidentale
Imprstieri/scurgeri:
7.Manipulare si depozitare
8.Controlul nivelului de noxe/protectie individual
Protectia respiratorie:
Protectia ochilor:
9 Alte mijloace individuale de protectie:
Ventilatia:
Puncte de prim ajutor:
Echipamentul contaminat:
9.Proprietti fizice si chimice
Punct de fierbere:
Punct de topire:
Solubilitate n ap:
Aspect si miros:
Densitate:
Presiunea vaporilor:
Incompatibilitti chimice:
Produse periculoase de descompunere:
Conditii de evitat:
10.Stabilitate si reactivitate
Stabilitate:
Polimerizare:
11.Informatii toxicologice
Cancerogenez:
Riscuri:
Organe afectate:
Ci primare de intrare:
Conditii medicale agravate de expunerea pe termen lung:
Efecte acute:
Efecte cronice:.
12.Informatii ecologice.Efectele produsului n mediul nconjurtor, persistenta si
biodegradabilitatea, toxicitate
Efectele produsului n mediu nconjurtor:
Toxicitate:
13.Consideratii referitoare la evacuare (captare, neutralizare, deversare etc.)
Eliminare:
14.Informatii referitoare la transport
Etichet:
15.Informatii referitoare la reglementri speciale
16.Alte informatii
Control tehnic:
Control administrativ:
Bibliografie:
Datele continute de fisele tehnice de securitate completeaz informatiile obtinute prin etichetare, dar gradul dedetaliere a
acestora nu permite aplicarea tuturor indicatiilor fiselor de ctre angajati, fr a fi asistati de unspecialist (medic de
intreprindere, responsabil PSI, tehnolog).
Normele specifice de protectie a muncii
Normele specifice de protectie a muncii prezint in detaliu msurile de prevenire a comportamentului
accidentogen al executantului pentru un anumit tip de activitate din economia national. Lista activittilor pentru care se
elaboreaz norme specifice este stabilit de Legea Protectiei Muncii.
Instruciuni proprii de securitate a muncii
17-Instructiunile proprii de securitate a muncii cuprind, sub form de prevederi msurile de protectie a muncii prin a cror
respectare se urmreste eliminarea comportamentului accidentogen al executantului, detaliind si adapand din acest punct de
vedere Normele Specifice de Protectie a Muncii la conditiile concrete date.

22

Instructiunile se revizuiesc periodic, modificrile aducandu-se la cunostinta angajatilor.

ACTIVITTILE DESFSURATE DE PERSONALUL DE INTERVENTIE N CAZUL ACCIDENTELOR N CARE
SUNT IMPLICATE SUBSTANTE PERICULOASE
SCOP- pentru recunoasterea rapid a tipului substantei si a categoriilor de pericol la care acestia se
pot expune pe timpul interventiilor la accidente in care sunt implicate substante periculoase, in vederea lurii msurilor
corecte pe timpul salvrii persoanelor afectate, interventiei pentru stingerea incendiilor, limitrii efectelor accidentului,
precum si acordrii primului ajutor celor rniti.
El se refer numai la actiunile necesare a se executa de fortele de interventie in primele minute de la sosirea la locul
accidentului, fr a constitui un sablon. In functie de realittile existente la locul accidentului, fortele de interventie vor
organiza actiunile de salvare a persoanelor afectate si de stingere a incendiilor in care sunt implicate materiale periculoase.
CULEGEREA INFORMATIILOR PRIVIND MATERIALELE PERICULOASE
A. PE TIMPUL TRANSPORTULUI
In cazul unui accident in care sunt implicate materiale periculoase, fortele de interventie pot identifica substantele si
pericolele pe care acestea le presupun pentru oameni, animale si mediu, utilizand urmtoarelesurse de informatie:
1.-Informatiile generale primite de la sofer
2.-Documentele ce se pot gsi la sofer
a).-Document de transport pentru mrfuri periculoase n colete ADR, in care se precizeaz expeditorul, destinatarul,
denumirea chimic sau tehnic a substanei transportate, clasa ADR, grupa, subgrupa, numrul de identificare al substantei
(nr.ONU), precedat de literele UN, descrierea ambalajelor si numrului ambalajelor, masa brut total, masa net in kg pentru
materiale explozibile;
b).-Instructiuni scrise pentru sofer (fisa de sigurant, specificatia sau consemnele mrfii), care cuprind date privind:
denumirea substantei sau a grupei de substante, clasa ADR si numrul de identificare ONU al substantei, natura pericolului si
echipamentul de protectie individual indicat, msuri de ordin general, msuri suplimentare de limitare a pierderilor /
deversrilor usoare, msuri speciale in cazul scurgerilor de produse cu pericole deosebite, msuri de prim ajutor.
Instructiunile de securitate se gsesc, de regul, in interiorul cabinei vehiculului, iar in cazul cisternelor ele sunt puse intr-un
loc vizibil din cabin, eventual intr-un ambalaj de culoare portocalie. In anexa nr.7 sunt prezentate fisele de sigurant pentru
substantele periculoase. Un exemplar din aceste fise se vor gsi in mapa cu documente a ofiterului operativ pe unitate/marea
unitate.
c).-Scrisoarea de transport tip CMR contine urmtoarele date privind materialele periculoase transportate: denumirea chimic
sau tehnic a substantei, numrul de identificare ONU al substantei periculoase, clasa creia ii apartine, initialele ADR,
numrul si descrierea coletelor, masa brut sau masa net (numai pentru clasa 1).
d).-Carnetul TIR. In conventia TIR se stipuleaz c in situatia cand exist un pericol iminent, conductorul auto poate lua
msurile necesare si s actioneze, fr s mai astepte interventia autorittilor competente. In acest caz ins, el va trebui s
dovedeasc de o manier convingtoare c a fost nevoit s procedeze astfel pentru protectia vehiculului, ambalajului sau
incrcturii. Dup luarea msurilor preventive de prim urgent, el va face imediat mentiunea respectiv in carnetul TIR si va
anunta autorittile competente pentru ca acestea s constate faptele, s verifice incrctura, s sigileze vehicolul si s
redacteze un proces verbal de constatare ce va fi anexat la carnetul TIR si va insoi incrctura pan la biroul vamal de
destinatie.
3.-Panourile de semnalizare, etichetele si simbolurile speciale care nsotesc transportul
4.-Productorul materialelor si substantelor periculoase
11-B. DE LA AGENTUL ECONOMIC
In cazul unui accident la un agent economic, in care sunt implicate materiale periculoase, fortele de interventie pot identifica
substantele si pericolele pe care acestea le presupun, avand urmtoarele surse de informare:
1.-Informatiile generale primite de la factorii de conducere din cadrul agentului economic /personalul responsabil cu
activitatea de p.s.i. / seful serviciului de pompieri civili
2.-Lista cuprinznd substantele periculoase
Este documentul care contine toate substantele periculoase manipulate, utilizate, depozitate si/sau
transportate de agentul economic, pentru fiecare din acestea specificandu-se informatii privind: denumireacomerciala a
substantei, clasa si subclasa de pericol, numrul ONU, numrul KEMLER, etichetele de pericol si manipulare, cantitatea de
substant, locurile de depozitare si numrul fisei caracteristice.
Un model de list completat este prezentat in anexa nr. 1.
IDENTIFICAREA SUBSTANTELOR SI PERICOLELOR
Vehiculele care transport materiale si substane periculoase sunt obligatoriu semnalizate prin panouri de semnalizare a
pericolului si etichete de pericol, iar locurile unde sunt depozitate materialele si substantele periculoase, respectiv ambalajele
acestora sunt prevzute cu etichete de pericol si de manipulare.
A. PANOURI DE SEMNALIZARE A PERICOLULUI.
Sunt de forma unui dreptunghi cu baza de 40 cm si inltimea de 30 cm si au culoarea portocaliu reflectorizant. Pe aceste
panouri sunt inscrise, de regul, numerele de identificare a pericolului (deasupra) si a substantei (dedesubt). Aceste numere
furnizeaz informatii privind interventiile ce se pot face in caz de accident, cu referire, in principal, la msurile de prim

23

ajutor, la siguranta circulatiei si la utilizarea echipamentelor de protectie. Dac vehiculul este imprtit in compartimente in
care sunt transportate mai multe substante, panourile de semnalizare, cu numerele de identificare a pericolului, respectiv a
substantei, vor fi expuse pe prtile laterale ale cisternei, pe fiecare compartiment in parte. In acest caz, panourile de
semnalizare din fata si spatele vehiculului nu vor mai fi inscriptionate. In anexa nr. 2 sunt prezentate exemple de panouri de
semnalizare.
1. Numrul de identificare a pericolului (numrul KEMLER), este alctuit din 2 sau 3 cifre, care indic pericolul principal si
respectiv pericolul secundar.
Prima cifr de identificare a pericolului se refer la pericolul principal pe care-l prezint substanta si se bazeaz pe modul
de repartizare a substantelor periculoase in clase:

Dac a doua sau a treia cifr a numrului de identificare este diferit de prima (sau de a doua) ea se refer la pericolul
secundar.
Cand numrul de identificare a pericolului este precedat de litera X aceasta indic faptul c substanta reactioneaz foarte
periculos in contact cu apa. Pentru aceste substante se impune interdictia total a contactului cu apa, care poate fi utilizat
doar cu aprobarea expertilor.
Cand numrul de identificare al pericolului este urmat de cifra 0, nu exist pericol secundar.
Dublarea unei cifre indic un pericol principal sau secundar foarte ridicat.
2. Numrul de identificare al substantei (Numrul ONU). Defineste si identific substanta periculoas prin compozitia sa
chimic si este intotdeauna compus din 4 cifre. Acest numr de ordine a fost atribuit intr-un tabel de substante periculoase,
redactat de un comitet de experti ai CEE care functioneaz sub egida ONU si este inclus in anexa B a acordului ADR, fiind
valabil pentru recunoasterea fiecrei substante in trile care au aderat la ADR si pentru toate categoriile de transport (rutier,
maritim, feroviar). Lista oficial a substantelor, obiectelor si materialelor periculoase admise la transportul rutier, in ordinea
numrului de identificare a substantei este prezentat in anexa nr.4.
B. ETICHETE
Cu etichetele de pericol si manipulare se pot identifica rapid si cu usurint pericolul prezentat de substantele periculoase,
precum si modul de manipulare a acestora.
1. Etichetele de pericol completeaz panourile de semnalizare, fiind expuse la vedere pe prtile laterale si pe partea din
spatele vehiculului. Au form de ptrat cu latura de cel putin 25 cm si sunt fixate cu diagonala ptratului pozitionat vertical.
La partea inferioar a etichetei pot fi inscriptionate cifrele sau literele care indic clasa substantei respctive si natura
pericolului. Etichetarea se face in functie de prescriptile corespunztoare clasei de pericol a fiecrei substante periculoase,
respectiv in functie de grupa de risc.
2. Etichetele de manipulare sunt aplicate pe ambalajul utilizat.
ETICHETE de pericol si de manipulare
A. Etichete de pericol
a) in functie de clasa substantei periculoase
CLASA 1

24

ETICHETA 1
In legtur cu explozia diviziunile 1.1, 1.2 si 1.3

ETICHETA 1.4
In legtur cu explozia diviziunea 1.4

ETICHETA 1.5
In legtur cu explozia diviziunea 1.5

ETICHETA 1.6
In legtur cu explozia diviziunea 1.6

CLASA 2

ETICHETA 2
Gaz inflamanbil

ETICHETA 2
Gaz neinflamabil si netoxic

25

ETICHETA 2
Gaz toxic

CLASA 3

ETICHETA 3
Pericol de incendiu (substante lichide
inflamabile)

CLASA 4

ETICHETA 4.1
Substant solid inflamabil

ETICHETA 4.2
Substant predispus la aprindere spontan

ETICHETA 4.3
Pericol de emanatie de gaz inflamabil
in contact cu apa

CLASA 5

26

ETICHETA 5.1
Substant comburant

ETICHETA 5.2
Peroxid organic: pericol de incendiu

CLASA 6
ETICHETA 6.1
Substant toxic (se tine izolat de articole alimentare sau de
alte obiecte destinate consumului in vehicule, precum si de
locuri de descrcare sau transbordare)

ETICHETA 6.2
Substant infectioas(se tine izolat de articole alimentare sau
alte obiecte de consum si alimente pentru animale in vehicule,
precum si de locuri de incrcare, descrcare sau transbordare)

CLASA 7
ETICHETA 7A
Substant radioactiv in ambalaje (in caz de avarie a ambalajelor, pericol pentru sntate
in caz de ingerare, inhalare sau contact cu substanta imprstiat)

ETICHETA 7B
Substant radioactiv in ambalaje (In caz de avarie a ambalajelor, pericol pentru sntate
prin ingerare, inhalare sau contact cu substanta imprstiat, inclusiv riscuri de iradiere la
distan)

27

ETICHETA 7C
Substant radioactiv in ambalaje (In caz de avarie a ambalajelor, pericol pentru sntate
prin ingerare, inhalare sau contact cu substanta imprstiat, inclusiv riscuri de iradiere la
distant)

ETICHETA 7
Substant radioactiv, prezentind pericol de fisiune

CLASA 8

ETICHETA 8
Substant coroziv

CLASA 9
ETICHETA 9
Substante si obiecte diverse, care in cursul transportului prezint un pericol, altul decat
cele pe care le prezint celelalte clase

b) n funcie de grupa de risc

Substant exploziv
Produs chimic susceptibil s explodeze in anumite conditii se evit socurile, zgaltaielile,
frecrile se evit producerea de scantei si a cldurii

E. Exploziv
Substant comburant
Produs ce poate produce un incendiu prin aprinderea unui produs combustibil

C. Comburant

28

Substant usor inflamabil

Aceste simboluri se afiseaz pe ambalaje in care se afl:
1. substante inflamabile in mod spontan
2. substante gazoase usor inflamabile indeprtati sursele susceptibile s produc cldur
(scintei, tigri, rezistente electrice, etc)
3. substante sensibile la umiditate: produse chimice care in contact cu apa pot s se
aprind spontan sau s degajeze gaze inflamabile
F. Usor inflamabil
Substant foarte inflamabil
Aceste simboluri se afiseaz pe ambalaje in care se afl:
1. substante inflamabile in mod spontan
2. substante gazoase usor inflamabile indeprtati sursele susceptibile s produc cldur
(scintei, tigri, rezistente electrice, etc)
3. substante sensibile la umiditate: produse chimice care in contact cu apa pot s se
aprind spontan sau s degajeze gaze inflamabile
F+. Foarte inflamabil

Substant toxic
Produse chimice ce provoac o intoxicare acut:
Afectarea grav a sntti sau moartea
Se va evita inhlalarea, ingestia sau ptrunderea in organism pe cale cutanat

Substant nociv (Xn) sau iritant (Xi)

Crucea Sf. Andrei urmat de indicele Xn: substant nociv
Afectarea pe termen lung a sntii datorit utilizrii repetate a unor cantitti reduse de
produse chimice
Crucea Sf. Andrei urmat de indicele Xi: substan iritant Substant iritant pentru
piele, ochi si cile respiratorii
Xn. Nociv
Substant nociv (Xn) sau iritant (Xi)
Crucea Sf. Andrei urmat de indicele Xn: substant nociv
Afectarea pe termen lung a snttii datorit utilizrii repetate a unor cantitti reduse de
produse chimice
Crucea Sf. Andrei urmat de indicele Xi: substan iritant Substant iritant pentru
piele, ochi si cile respiratorii
Xi. Iritant

Substant coroziv
Produs chimic care distruge tesuturile vii

C. Coroziv

29

Substant periculoas pentru mediu

N. Periculos pentru mediu

B. Etichete de manipulare

ETICHETA 10
Substanta trebuie protejat de umezeal

ETICHETA 11
Manevrare pe vertical

ETICHETA 12
Colet cu mrfuri fragile

C. NOUL SISTEM DE CULORI PENTRU BUTELIILE DE GAZE

Norma SN EN 1089-3 privind buteliile de gaz marcaje ale buteliilor de gaz / coduri de culori, defineste culorile
convenionale uniforme in plan european pentru buteliile de gaz. Norma este valabil pentru butelii de gaz industrial si
medical, exceptand buteliile de gaz lichid (GPL), care au culoarea productorului si stingtoarele, care au culoarea rosie.
Readaptarea tuturor rilor europene la noul marcaj unic de culori se vafinaliza in mai 2006, ceea ce face ca pin la aceast
dat pe drumurile europene s existe in circulatie in paralel butelii avand vechile coduri de culori, caracteristice fiecrei tri
in parte si noile culori conventionale,unice la nivelul trilor membre UE. Pentru evitarea confuziei, toate buteliile marcate
cu noile culori deidentificare au, in plus, inscriptionat litera t aplicat in dou pozitii diametral opuse.
OBSERVATIE: Eticheta este principalul element ce indic continutul unei butelii. Marcarea in culori aogivei buteliei
furnizeaz informatii complementare privind propriettile gazului (combustibil, oxidant, toxic,etc). Acest marcaj are
avantajul c se poate observa chiar si atunci cand eticheta nu se poate citi de la oanumit distant.
Norma nu prescrie culoarea corpului cilindric; aceasta poate fi aleas in mod liber. Exceptie fac gazelesi amestecurile de gaze
destinate sistemului medical, unde corpul buteliei este obligatoriu alb, pentru a puteafi clar diferentiat de buteliile de gaz
destinate aplicatiilor industriale.
MARCAREA BUTELIILOR care contin gaze si amestecuri de gaze
GAZE SI AMESTECURI DE GAZE PENTRU UZ MEDICAL
TIPUL GAZULUI

CODUL CULORII

OXIGEN

O2

30

PROTOXID DE AZOT

N2O

DIOXID DE CARBON

CO2

AER DE RESPIRAT

HELIU / OXIGEN

He / O2

OXICARBON

O2 / CO2

ARGON

Ar

NOTA: Butelia este intotdeauna alb.

31

OXIGEN

32

NOTA: Butelia poate avea orice culoare. Culoarea ogivei reprezint pericolul primar al gazului sau maestecului de gaze.
Dac gazul sau amestecul de gaze are mai multe riscuri, ogiva buteliei se va coloradup riscul primar. Culoarea riscului
secundar poate fi de asemenea aplicat.
STABILIREA MASURILOR PE TIMPUL INTERVENTIEI
A. TRANSPORT
Pentru a stabili rapid msurile pe timpul accidentelor de trafic in care sunt implicate substante periculoase, fortele de
interventie pot utiliza fisa de sigurant, in care sunt inscrise informatii privind pericolelepotentiale (incendiu/explozie, riscuri
pentru sntate), securitatea public (msuri de ordin general,echipament de protectie), msuri de urgent (in caz de
pierderi/scurgeri, incendiu), msuri de prim ajutor.
Toate fisele de sigurant sunt prezentate intr-un format de dou pagini si identificate printr-un numr de doucifre. Litera P
care urmeaz dup numrul fisei identific toate substantele care in anumite situatii prezintpericol de polimerizare.
B. AGENT ECONOMIC
In cazul accidentelor la agentilor economici in care sunt implicate substantele periculoase, fortele deinterventie pot stabili
msurile in baza fisei caracteristice a substantei, numrul ONU, caracteristicile fizicochimice,cantitatea, riscuri pentru
sntate si/sau mediu, modalitti de depozitare sau ambalare, posibilitti dedetectie, protectia individual a personalului de
interventie, agenti stingtori, neutralizatori, de decontaminare,antidotul pentru personalul de interventie, posibilitti de
indeprtare a substantei, metode de prim ajutor,numrul fisei de intervente si alte date considerate importante pentru analiza
de risc.
OBSERVATIE: Fisele de sigurant nu pot fi folosite cand in accident sunt implicate mai multe substante periculoase din
clase de pericol sau diviziuni diferite. In accidentele in care sunt implicate substantedin mai multe clase de pericol, se va tine
cont de informatiile specialistilor (productorilor). De asemenea, chiar dac unele substante implicate intr-un accident pot fi
inofensive, nu trebuie ignorat c prin combinarea lor sauproducerea unui incendiu, pot pune in pericol sntatea oamenilor
sau pot declansa producerea unei explozii.
ACTIUNI SI MASURI DE PROTECTIE LA INTERVENTIE
1.-La sosirea la locul accidentului verificati dac sunt implicate materiale periculoase si dac acest lucru se confirm,
identificati substanta. Pe timpul acestor actiuni veti respecta urmtoarele msuride protectie:
a.-Oprirea vehiculelor departe de accident:
Distantele recomandate pentru dispunerea autospecialelor de interventie sunt urmtoarele:

33

b.-Apropierea cu atentie din directia din care bate vntul

Rezistati tentatiei de a v grbi, deoarece v vei convinge c nu puteti acorda ajutor pan cand
situatia nu este complet evaluat.
c.-Izolarea zonei accidentului
Fr s ptrundeti in zona din imediata apropiere a accidentului, izolati suprafata afectat de pierderile de produs si asigurati
securitatea oamenilor si a mediului inconjurtor, indeprtati curiosii in afaraperimetrului izolat. Aveti grij s dispuneti pe cat
posibil de spatiu suficient pentru a v misca in voie si amanevra echipamentul necesar.
2.-Identificati pericolele
Etichetele de pericol si/sau manipulare, panourile de semnalizare a pericolului, documentele specifice
(de transport, lista cuprinzand substantele periculoase, fisa caracteristic a substantelor) si/sau orice persoanecare au asistat la
accident sunt surse importante de informatii. Evaluati si valorificati toate informatiile disponibile si consultati indrumtorul
pentru a reduce riscurile imediate.
3.-Evaluati situata
Analizati urmtoarele aspecte:
-Exist un incendiu sau numai o pierdere de substante periculoase (scurgere, degajare de vapori,etc.)?
-Care sunt conditiile meteorologice?
-Cum este terenul?
-Cine/ce se afl in pericol oameni, mediu sau bunuri?
-Ce msuri trebuie luate este necesar o evacuare?
-Ce resurse umane si materiale sunt necesare?
-Care sunt msurile care pot fi luate imediat?
4.-Interveniti corespunztor situatiei
In functie de evolutia evenimentelor, reevaluati in permanent situatia si modificati actiunile
intreprinse. Salvati rnitii si evacuati zona dac este necesar, mentinand in permanent situatia si modificati actiunile
intreprinse. Nu uitati c obiectivul principal este siguranta persoanelor aflate in apropiere de loculaccidentului, inclusiv
siguranta dumneavoastr. De aceea, pe timpul interventiei, Utilizati echipamentul corespunztor de protectie individual
Nu ptrundeti in zona accidentului decat cu echipament de protectie individual corespunztor si cu
aparat independent de protectie respiratorie.

ACTIUNI ALE FORTELOR DE INTERVENTIE IN FUNCTIE DE TIPUL ACCIDENTULUI

34

IMPORTANT : Nu clcati sau nu atinget substantele scurse si evitati inhalarea fumului sau a vaporilor,chiar atunci cand se
presupune c nu ar fi implicate in accident si substante periculoase. Nu v grbiti sconsiderati c atunci cand nu au miros,
gazele sau vaporii sunt inofensivi, deoarece s-a dovedit c gazele sauvaporii, chiar si fr miros, pot fi duntori.
ACORDAREA PRIMULUI AJUTOR
Dac victima a intrat in contact cu un produs chimic periculos acordati primul ajutor astfel:
1.-Transportati victima intr-o zon neafectat;
2.-Contactati medicul si spunet-i numele produsului cu care victima a intrat in contact;
3.-In cazul in care victima a intrat in stop cardiac, incercati s o reanimati;
ATENTIE: Nu utilizati metoda gur la gur dac victima a ingerat sau inhalat substanta
4.-In cazul in care victima are probleme respiratorii, conectati-o la tubul de oxigen;
5.-Scoateti hainele si pantofii contaminati si luati msuri de izolare a acestora;
ATENTIE: Nu scoateti hainele care s-au lipit de piele
6.-In cazul unui contact cu o substant, se vor spla imediat miinile si ochii timp de 10 minute;
7.-Calmati victima si acoperiti-o cu o ptur;
8.-ineti cont de faptul c efectele datorate expunerii (inhalare, ingestie sau contact cu pielea) se pot
manifesta mai tarziu.
grupa I de ambalare.
b. Clasificarea unui amestec
Descrierea amestecului ce trebuie clasificat:
Amestec compus dintr-un lichid inflamabil din clasa 3, grupa III de ambalare, dintr-o substan toxic din clasa 6.1, grupa II
de ambalare i dintr-o substan corosiv din clasa 8, grupa I de ambalare.
Metod:
Prin intersectarea rndului 3 III cu coloana 6.1 II obinem 6.1 II.
Prin intersectarea rndului 6.1 II cu coloana 8 I obinem 8 I LIQ.
Acest amestec, n absena unei definiii mai precise, trebuie clasificat n clasa 8, la:
Nr. ONU 2922 LICHID COROSIV TOXIC, N.S.A.,
grupa de ambalare I.
c. Clasificarea soluiilor i amestecurilor ntr-o clas i o grup de ambalare
O soluie de fenol din clasa 6.1, (II), n benzen din clasa 3, (II), trebuie clasificat n clasa 3, (II); aceast soluie trebuie
clasificat la numrul ONU 1992 LICHID INFLAMABIL; TOXIC; N.S.A., clasa 3, (II), din cauza toxicitii fenolului.

35

Un amestec solid de arseniat de sodiu din clasa 6.1, (II), i hidroxid de sodiu din clasa 8, (II), trebuie clasificat la numrul
ONU 3290 SOLID ANORGANIC TOXIC, COROSIV, N.S.A., n clasa 6.1 (II).
6.3. Rubricile claselor de mrfuri periculoase
Fiecare clas de mrfuri periculoase cuprinde mai multe rubrici. Tipurile de rubrici utilizate sunt urmtoarele:
a. Rubrici individuale pentru substane i obiecte bine definite:
Nr. ONU 1090 ACETON
Nr. ONU 1104 ACETAI DE AMIL
Nr. ONU 1194 NITRIT DE ETIL N SOLUIE
b. Rubrici generice pentru grupele bine definite de substane:
Nr. ONU 1133 ADEZIVI
Nr. ONU 1266 PARFUMURI
c. Rubrici n.s.a. ce acoper substane sau obiecte avnd o natur chimic sau tehnic special:
Nr. ONU 1477 NITRAI ORGANICI, N.S.A.
Nr. ONU 1987 ALCOOLI, N.S.A.
d. Rubrici n.s.a. generale ce acoper grupele de substane sau obiecte ce au una sau mai multe proprieti generale
periculoase, nespecificate n alt parte:
Nr. ONU 1325 SOLID ORGANIC INFLAMABIL, N.S.A.
Nr. ONU 1993 LICHID INFLAMABIL, N.S.A.
6.4. Grupe de ambalaje
n vederea ambalrii, substanele periculoase cu excepia celor din clasele 1, 2, 5.2, 6.2 i 7 sunt atribuite grupelor de
ambalare n funcie de gradul de
pericol pe care-l prezint, astfel:
Grupa de ambalare I: Substane foarte periculoase;
Grupa de ambalare II: Substane cu periculozitate medie;
Grupa de ambalare III: Substane cu pericol redus.
Exemplu:
a. Lichide inflamabile din clasa 3:
Grupa de ambalaj Punct de inflamabilitate (n interiorul unui recipient nchis) Punct iniial de fierbere
I --- 35oC
II < 23oC > 35oC
III 23oC i 61oC > 35oC
b. Substane toxice din clasa 6.1:
Grupa de ambalaj Toxicitate prin ingerare DL50 (mg/kg) Toxicitate la contactul cu pielea DL50
(mg/kg) Toxicitate prin inhalare CL50
(1 or) (mg/l)
I 5 40 0.5
II > 5 - 50 > 40 - 200 > 0.5 - 2
III Solide
Lichide > 50 - 200
> 50 - 500 > 200 - 1000
> 200 - 1000 > 2 - 10
> 2 - 10
c. Substane corosive clasa 8:
Grupa ambalaj
I. Substane foarte periculoase care, n urma unei perioade de contact de TREI MINUTE sau mai puin, poate distruge
esutul cutanat nainte de limita maxim de 60 minute a perioadei de observare.
Grupa ambalaj
II. Substane care reprezint riscuri de nivel mediu i care, dup o expunere de minim TREI MINUTE dar care nu
depete AIZECI DE MINUTE, cauzeaz distrugerea esutului cutanat nainte de limita de 14 zile a perioadei de
observare.
Grupa ambalaj
III. Substane care prezint risc minor incluznd:
a) Substane care, dup o expunere de peste AIZECI DE MINUTE, dar care nu depete PATRU ORE, cauzeaz
distrugerea esutului cutanat naintea limitei de 14 zile a perioadei de observare.
b) Substane care nu cauzeaz distrugerea esutului cutanat, dar care n contact cu oelul sau aluminiul determin o
coroziune care depete 6,25 mm pe an la temperatura de testare de 55oC.
Substanele aparinnd claselor 4.1, 4.2, 4.3 i 5.1, pe baza procedurilor de ncercare, sunt atribuite urmtoarelor grupe de
ambalare, astfel:
clasa 4.1 grupele II sau III
clasa 4.2 grupele I, II sau III
clasa 4.3 grupele I, II sau III
clasa 5.1 grupele I, II sau III
Substanele i obiectele din clasa 9, conform gradului de periculozitate, trebuie atribuite n grupele II sau III de ambalare

36

6.5. Clasele de mrfuri periculoase

CLASA 1. SUBSTANE I OBIECTE EXPLOZIVE
Conform ADR, clasa 1 cuprinde:
- substanele explozive: substane solide sau lichide (sau amestecuri de substane) susceptibile ca prin reacie chimic, s
degajeze gaze la o astfel de temperatur, presiune i vitez, nct s poat rezulta prejudicii pentru mprejurimi;
- substane pirotehnice: substane sau amestecuri de substane destinate s produc un efect caloric, luminos, sonor, gazos
sau fumigen, sau o combinaie de astfel de efecte, ca urmare a reaciilor chimice exotermice auto-ntreinute nedetonante;
- obiectele explozive: obiectele ce conin una sau mai multe substane explozibile sau pirotehnice;
- substanele i obiectele nemenionate mai sus, fabricate pentru a produce un efect practic prin explozie sau n scopuri
pirotehnice.
Substanele i obiectele din clasa 1 trebuie s fie atribuite unei diviziuni i unei grupe de compatibilitate.
Datorit caracteristicilor explozivilor i a pericolelor pe care le implic, acetia sunt repartizai urmtoarelor diviziuni:
Diviziunea 1.1. Substane i obiecte ce comport un risc de explozie n mas. Explozia se extinde instantaneu n aproape
toat masa.
Diviziunea 1.2. Substane i obiecte ce comport un risc de proiectare fr riscul unei explozii n mas.
Diviziunea 1.3. Substane i obiecte ce comport un risc de incendiu cu un risc uor de suflu sau proiecie sau ambele, dar
fr riscul unei explozii n mas,
a) a cror combustie d natere unei radiaii termice considerabile;
sau
b) care ard pe rnd, cu efecte minime de suflu sau de proiecie sau altele.
Diviziunea 1.4. Substane i obiecte ce nu prezint dect un pericol minim n caz de aprindere sau amorsare n timpul
transportului. Efectele sunt limitate n special la colet i, n mod normal, nu dau natere la proiecia de fragmente de
dimensiuni considerabile sau la o distan considerabil. Un incendiu exterior nu trebuie s antreneze dup sine explozia
practic instantanee a cvasitotalitii coninutului coletului.
Diviziunea 1.5. Substane prea puin sensibile, comportnd un risc de explozie n mas, a cror sensibilitate este de o
asemenea natur nct, n condiii normale de transport, nu exist dect o probabilitate foarte sczut de amorsare sau de
trecere la combustie prin detonare. Prescripia minim este ca acestea s nu poat exploda n timpul ncercrii la foc exterior.
Diviziunea 1.6. Obiecte extrem de puin sensibile, ce nu comport riscul de explozie n mas. Aceste obiecte nu conin dect
substane detonante extrem de puin sensibile i prezint o probabilitate neglijabil de amorsare sau de propagare accidental.
Explozivii primesc o liter de compatibilitate, astfel:
A Substan explozibil primar;
B Obiect care conine o substan explozibil primar i are mai puin de dou dispozitive de securitate eficiente. Unele
obiecte, cum ar fi detonatoarele de min, ansamblurile de detonatoare de min i amorsele cu percuie sunt incluse aici, dei
nu conin explozivi primari;
C Substan explozibil propulsiv sau alt substan explozibil deflagrant sau obiect ce conine o asemenea substan
explozibil;
D Substan exploziv secundar detonant sau pulbere neagr sau obiect ce conine o substan explozibil secundar
detonant, n toate cazurile fr dispozitive de amorsare, nici ncrctur propulsiv, sau obiect ce conine o substan
explozibil primar i avnd cel puin dou dispozitive de securitate eficiente;
E Obiect ce conine o substan explozibil secundar detonant, fr dispozitive de amorsare, cu ncrctur propulsiv
(alta dect o ncrctur coninnd un lichid sau un gel inflamabil sau lichide hipergolice);
F Obiect ce conine o substan explozibil secundar detonant, cu propriile dispozitive de amorsare, cu o ncrctur
propulsiv (alta dect o ncrctur coninnd un lichid sau un gel inflamabil sau lichide hipergolice), sau fr ncrctur
propulsiv;
G Substan pirotehnic sau obiect ce conine o substan pirotehnic sau un obiect ce conine n acelai timp o substan
explozibil i o compoziie detonant, incendiar, lacrimogen sau fumigen (altul dect un obiect hidroactiv sau coninnd
fosfor alb, fosfuri, o substan fosforic, un lichid sau un gel inflamabil sau lichide hipergolice);
H Obiect ce conine n acelai timp o substan explozibil i fosfor alb;
J Obiect ce conine n acelai timp o substan explozibil i un lichid sau un gel inflamabil;
K Obiect ce conine n acelai timp o substan explozibil i un agent chimic toxic;
L Substan explozibil, sau obiect ce conine o substan explozibil i prezentnd un risc special (de exemplu, datorit
hidroactivitii sale sau prezenei lichidelor hipergolice, fosfurilor sau unei substane piroforice) i care necesit izolarea
fiecrui tip;
N Obiecte care nu conin dect substane detonante foarte puin sensibile;
S Substan sau obiect ambalate sau concepute astfel nct s limiteze n interiorul coletului orice efect datorat unei
funcionri accidentale, n afara cazului c ambalajul este deteriorat de foc, caz n care toate efectele de suflu sau proiecie
sunt suficient de reduse pentru a nu genera n mod considerabil sau a mpiedica lupta mpotriva incendiului i aplicarea
celorlalte msuri de urgen n imediata apropiere a coletului.
EXEMPLE:
- praful de puc;
- anumite tipuri de muniie;
- ncrcturi propulsoare pentru motoarele rachetelor i anumite rachete de semnalizare;
- artificii;
- fitile de detonare.
Pericole asociate:

37

- explozie;
- proiectare de diferite corpuri;
- intoxicare;
- incendiu;
- zgomot;
- suflu.
- Substane i obiecte neadmise la transport
Substanele explozive a cror sensibilitate este excesiv sau care sunt susceptibile de a reaciona n mod spontan, precum i
substanele i obiectele explozive ce nu corespund unui nume sau unei rubrici n.s.a., nu sunt admise la transport.
Obiectele din grupa de compatibilitate K nu sunt admise la transport (1.2K Nr. ONU 0020 i 1.3K Nr. ONU 0021).
CLASA 2. GAZE
Din aceast clas fac parte gazele pure, amestecurile de gaze, amestecurile de unul sau mai multe gaze cu una sau mai multe
substane i obiecte coninnd astfel de substane.
Substanele i obiectele din clasa 2 se submpart astfel:
1. Gaz comprimat: un gaz care, atunci cnd este ambalat sub presiune pentru transport, se afl n totalitate n stare gazoas
la - 50oC; aceast categorie cuprinde toate gazele care au o temperatur critic mai mic sau egal cu - 50oC;
2. Gaz lichefiat: un gaz care, atunci cnd este ambalat sub presiune pentru transport, se afl parial n stare lichid la
temperaturi mai mari de 50oC. Se disting:
v Gaz lichefiat la presiune nalt: un gaz care are o temperatur critic mai mare de 50oC i mai mic sau egal cu +
65oC;
v Gaz lichefiat la presiune joas: un gaz care are o temperatur critic mai mare de +65oC;
3. Gaz lichefiat refrigerat: un gaz care, atunci cnd este ambalat pentru transport, se afl parial n stare lichid din cauza
temperaturii lui joase;
4. Gaz dizolvat: un gaz care, atunci cnd este ambalat pentru transport, este dizolvat ntr-un solvent n stare lichid;
5. Generatori de aerosoli i recipiente de capacitate mic care conin gaze (cartue de gaze);
6. Alte obiecte care conin un gaz sub presiune;
7. Gaze necomprimate supuse unor prescripii speciale (eantioane de gaze).
Cu excepia aerosolilor, funcie de pericolele pe care le prezint, gazele sunt atribuite uneia din grupele de mai jos:
A asfixiant;
O comburant;
F inflamabil;
T toxic;
TF toxic, inflamabil;
TC toxic, corosiv;
TO toxic, comburant;
TFC toxic, inflamabil, corosiv;
TOC toxic, comburant, corosiv.
Clasa 2 cuprinde urmtoarele subdiviziuni:
Diviziunea 2.1.: gaze inflamabile (corespunznd grupelor desemnate prin litera F).
Diviziunea 2.2.: gaze neinflamabile, netoxice (corespunznd grupelor desemnte prin litera A sau O).
Diviziunea 2.3.: gaze toxice (corespunznd grupelor desemnate prin litera T, adic T, TF, TC, TO, TFC, TOC).
EXEMPLE:
- gaze inflamabile: propan, butan, acetilen;
- gaze neinflamabile i netoxice: aer comprimat, dioxid de carbon, argon;
- gaze toxice: cloruri, amoniac, dioxizi de cianuri.
Pericole asociate:
- explozie;
- asfixiere;
- activarea incendiului datorit gazelor comburante;
- intoxicare;
- arsuri cu gaze refrigerate.
Gaze neadmise la transport
Substanele din clasa 2 instabile din punct de vedere chimic nu sunt admise la transport, dect dac sunt luate msurile
necesare pentru mpiedicarea oricrui risc de reacie periculoas, de exemplu descompunerea, mutaia sau polimerizarea lor
n condiii normale de transport. n acest scop, trebuie n primul rnd luate msuri de asigurare c recipientele i cisternele nu
conin substane ce ar putea favoriza aceste reacii.
Substanele i amestecurile de mai jos nu sunt admise la transport:
- Nr. ONU 2186 CLORUR DE HIDROGEN LICHID REFRIGERAT;
- Nr. ONU 2421 TROXID DE AZOT;
- Nr. ONU 2455 NITRIT DE METIL;
- Gaze lichefiate refrigerate crora nu li se pot atribui coduri de clasificare 3A, 3O sau 3F;
- Gaze dizolvate ce nu pot fi clasificate sub Nr. ONU 1001, 2073 sau 3318;
- Aerosoli la care gazele sunt toxice sau piroforice conform instruciunii de ambalare P 200;

38

- Aerosoli al cror coninut corespunde criteriilor de atribuire n grupa de ambalare I pentru toxicitate sau corosivitate;
- Recipiente de capacitate mic, ce conin gaze foarte toxice (CL50 mai mic de 200 ppm) sau piroforice conform instruciunii
de ambalare P200.
CLASA 3. LICHIDE INFLAMABILE
Aceast clas acoper substanele i obiectele ce conin substane care au urmtoarele proprieti:
- sunt lichide conform cerinelor ADR;
- la 50oC au o presiune de vapori de cel mult 300 kPa i nu sunt complet gazoase la 20oC la presiunea standard de 101,3
kPa;
- au punctul de aprindere de cel mult 60oC.
Subdiviziunile clasei 3 sunt urmtoarele:
a) lichide inflamabile, astfel:
F Lichide inflamabile, fr risc subsidiar grupate dup cum urmeaz:
F1: Lichide inflamabile ce au un punct de aprindere mai mic sau egal cu 61oC;
F2: Lichide inflamabile ce au un punct de aprindere mai mare de 61oC, transportate sau aduse la transport la o temperatur
egal sau mai mare dect punctul lor de aprindere.
FT Lichide inflamabile, toxice:
FT1: Lichide inflamabile, toxice;
FT2: Pesticide.
FC Lichide inflamabile, corosive
FTC Lichide inflamabile, toxice, corosive.
b) D - lichide explozive desensibilizate.
EXEMPLE: - vopsele;- emailuri;- lacuri;- benzin;- motorin.
Pericole asociate:
- incendiu sau explozie;- asfixiere;- intoxicare;- arsuri.
Substane neadmise la transport
- substanele din clasa 3 susceptibile s se peroxideze cu uurin dac procentajul de peroxid, msurat n peroxid de hidrogen
H2O2, depete 0,3 %;
- substane din clasa 3 instabile din punct de vedere chimic;
- substane explozive desensibilizate lichide, altele dect cele trecute n lista mrfurilor periculoase.
CLASA 4.1. SUBSTANE SOLIDE INFLAMABILE, SUBSTANE AUTOREACTIVE I
SUBSTANE
SOLIDE EXPLOZIBILE DESENSIBILIZATE
Sunt alocate acestei clase urmtoarele substane:
- substanele i obiectele solide usor inflamabile;
- substanele solide sau lichide autoreactive;
- substane solide explozive desensibilizate;
- substane nrudite cu substanele autoreactive.
Substanele i obiectele din clasa 4.1 se submpart n:
F Substane solide inflamabile, fr risc subsidiar:
F1 Organice;
F2 Organice, topite;
F3 Anorganice;
FO Substane solide inflamabile, comburante;
FT Substane inflamabile, toxice;
FT1 Organice, toxice;
FT2 Anorganice, toxice;
FC Substane solide inflamabile, corosive:
FC1 Organice, corosive;
FC2 Anorganice, corosive;
D Substane explozive desensibilizate solide, fr risc subsidiar;
DT Substane explozive desensibilizate solide, toxice;
SR Substane autoreactive:
SR1 Care nu necesit reglarea temperaturii;
SR2 Ce necesit reglarea temperaturii.
Substanele solide inflamabile sunt:
- substane solide uor inflamabile;
- substane solide ce se pot inflama prin frecare.
Substanele solide uor inflamabile sunt substane pulverulente, granulare sau pstoase ce se aprind cu uurin la un contact
scurt cu o surs de inflamare i flacra se propag cu uurin.
Pudrele de metal sunt n mod special periculoase, deoarece sunt dificil de stins, agenii extinctori normali cum ar fi dioxidul
de carbon i apa pot spori pericolul.
Substanele autoreactive sunt substane instabile din punct de vedere termic, susceptibile de a suferi o descompunere puternic
exoterm, chiar n absena oxigenului.
Descompunerea substanelor autoreactive poate fi declanat de:
- cldur;

39

- contactul cu impuriti catalitice;

- frecare sau oc.
Viteza de descompunere crete odat cu temperatura i variaz n funcie de material. Descompunerea poate antrena dup
sine degajarea de gaze sau de vapori toxici.
Pentru anumite substane autoreactive, temperatura trebuie regularizat.
Temperatura de descompunere accelerat, TDAA, este temperatura cea mai joas la care o substan plasat ntr-un ambalaj
folosit n timpul transportului poate suferi o descompunere exotermic.
Substanele autoreactive sunt repartizate n 7 tipuri de la A la G conform gradului de periculozitate pe care l prezint i a
cantitii maxime admis ntr-un ambalaj.
Pentru transportarea n siguran a substanelor autoreactive, acestea se desensiblizeaz prin adugarea unui diluant. Orice
diluant folosit trebuie s fie compatibil cu substana autoreactiv.
Anumite substane nu pot fi transportate dect la o temperatur regularizat, aceasta fiind temperatura maxim la care o
substan autoreactiv poate fi transportat n siguran.
Temperatura n imediata apropiere a coletului, n timpul transportului, nu trebuie s depeasc 55oC dect pe o perioad
relativ scurt n raport cu o perioad de 24 de ore.
Substanele explozive desensibilizate solide sunt substane care se umezesc cu ap sau alcool, sau se dilueaz cu alte
substane pentru a se elimina proprietile explozive.
EXEMPLE: - fibre de origine vegetal, cum ar fi: bumbacul uscat, iuta, fibrele de cnep, fnul i paiele;- chibriturile;
- resturi cauciuc;- produse sulfuroase.
Pericole asociate:- inflamabilitate;- explozie;- intoxicaie;- arsuri.
Substane neadmise la transport
Substanele instabile din punct de vedere chimic din clasa 4.1. nu sunt admise la transport dect dac au fost luate msurile
necesare pentru a mpiedica descompunerea acestora sau polimerizarea periculoas n timpul transportului.
Recipientele i cisternele trebuie s nu conin ce ar putea favoriza aceste reacii.
Urmtoarele substane nu sunt admise la transport:
- substanele autoreactive tip A;
- sulfurile de fosfor din care nu s-au exclus fosforul alb sau galben;
- substanele explozive desensibilizate solide, altele dect cele enumerate n lista
substanelor periculoase;
- substanele anorganice inflamabile n stare topit, altele dect
Nr. ONU 2448 SULF
TOPIT;
- azotura de bariu umezit cu cel puin 50% (mas) ap.
CLASA 4.2. SUBSTANE PREDISPUSE LA INFLAMAREA SPONTAN
Aceast clas cuprinde:
- substane fosforice, care sunt substane lichide sau solide, amestecuri i soluii care n contact cu aerul se inflameaz
n decursul a 5 minute, chiar i n cantiti mici;
- substane i obiecte ce se auto-nclzesc, amestecuri i soluii, care n contact cu aerul, fr aport de energie, sunt
susceptibile s se auto-nclzeasc. Aceste substane nu se pot inflama dect n cantiti mari i dup un interval lung de timp.
Substanele i obiectele din clasa 4.2 se submpart n:
S Substane predispuse la ardere spontan, fr risc subsidiar:
S1 Organice, lichide;
S2 Organice, solide;
S3 Anorganice, lichide;
S4 Anorganice, solide;
S5 Organometalice;
SW Substane predispuse la ardere spontan, care, n contact cu apa, degaj gaze inflamabile;
SO Substane predispuse la ardere spontan, comburante;
ST Substane predispuse la ardere spontan, toxice:
ST1 Organice, toxice, lichide;
ST2 Organice, toxice, solide;
ST3 Anorganice, toxice, lichide;
ST4 Anorganice, toxice, solide;
SC Substane predispuse la ardere spontan, corosive:
SC1 Organice corosive, lichide;
SC2 Organice, corosive, solide;
SC3 Anorganice, corosive, lichide;
SC4 Anorganice, corosive, solide.
Auto-nclzirea acestor substane este datorat reaciei substanei cu oxigenul din aer i faptului c aceast cldur produs
nu este evacuat suficient de repede ctre exterior. Combustia spontan se produce cnd debitul de cldur produs este
superior celui al cldurii evacuate, atingndu-se astfel temperatura de auto-aprindere.
EXEMPLE: - fosfor alb sau galben (materiale piroforice se aprind rapid n cazul expunerii la aer);- fin de pete
(creterea temperaturii se realizeaz n mai multe zile);- turte oleaginoase;- bumbacul impregnat cu uleiuri;- crbunele.

40

Pericole asociate:- inflamare;- arsur;- intoxicare;- asfixiere.

Substane neadmise la transport
- Nr. ONU 3255 HIPOCLORIT DE TER-BUTIL;
- substane solide ce se auto-nclzesc, comburante, atribuite Nr. ONU 3127, n afara cazului n care satisfac
prescripiile referitoare la clasa 1.
CLASA 4.3. SUBSTANE CARE, N CONTACT CU APA, DEGAJ GAZE INFLAMABILE
Aceast clas acoper substanele:
- care, n contact cu apa, degaj gaze inflamabile susceptibile de a forma amestecuri explozive cu aerul;
- obiecte ce conin astfel de substane.
Substanele i obiectele din clasa 4.3 se submpart astfel:
W Substane care, n contact cu apa, degaj gaze inflamabile, fr risc subsidiar, i obiectele ce conin astfel de substane:
W1 Lichide;
W2 Solide;
W3 Obiecte;
WF1 Substane lichide, inflamabile care, n contact cu apa, degaj gaze inflamabile;
WF2 Substane lichide, inflamabile care, n contact cu apa, degaj gaze inflamabile, solide, inflamabile;
WS Substane solide, inflamabile ce se auto-nclzesc care, n contact cu apa, degaj gaze inflamabile;
WO Substane solide, comburante care, n contact cu apa, degaj gaze inflamabile;
WT Substane toxice care, n contact cu apa, degaj gaze inflamabile:
WT1 Lichide;
WT2 Solide;
WC Substane corosive care, n contact cu apa, degaj gaze inflamabile,:
WC1 Lichide;
WC2 Solide;
WFC Substane inflamabile, corosive care, n contact cu apa, degaj gaze inflamabile.
Anumite substane, n contact cu apa, degaj gaze inflamabile ce pot forma amestecuri explozive cu aerul. Aceste amestecuri
sunt uor inflamabile sub efectul oricrui agent obinuit de aprindere cum ar fi o flacr deschis, scntei produse de o
unealt, becuri neprotejate. Efectele suflului sau incendiului pot fi periculoase pentru oameni i mediu.
EXEMPLE: metalic.

fosfur de aluminiu;-

Pericole asociate:-

aprindere;-

carbidul;-

explozie;-

ferosiliconul;-

arsuri;-

intoxicare;-

litiul;-

produse pe baz de magneziu, potasiu, sodiu

asfixiere.

Substane neadmise la transport

- substane solide, hidroreactive, inflamabile, ncadrate la Nr. ONU 3132;
- substane solide, hidroreactive, comburante ncadrate la Nr. ONU 3133;
- substane solide, hidroreactive ce se auto-nclzesc, ncadrate la Nr. ONU 3135.
Aceste substane pot fi transportate numai cu respectarea prescripiilor referitoare la clasa 1.
CLASA 5.1. SUBSTANE COMBURANTE
n aceast clas sunt alocate substanele care, fr a fi combustibile ele nsele, pot prin cedare de oxigen s provoace sau s
favorizeze combustia altor substane i a obiectelor ce conin astfel de substane.
Substanele din clasa 5.1 i obiectele ce conin astfel de substane se submpart n:
O Substane comburante fr risc subsidiar sau obiecte care conin astfel de substane:
O1 Lichide;
O2 Solide;
O3 Obiecte;
OF Substane solide, comburante, inflamabile;
OS Substane solide comburante, predispuse la ardere spontan;
OW Substane solide comburante care, n contact cu apa, degaj gaze inflamabile;
OT Substane comburante toxice:
OT1 Lichide;
OT2 Solide;
OC Substane comburante corosive:
OC1 Lichide;
OC2 Solide;
OTC Substane comburante toxice, corosive.
Unele substane sunt sensibile la impact, frecare sau creterea temperaturii, iar altele reactiveaz violent n mediu umed
crescnd astfel pericolul de incendiu.
Incendiile sunt dificil de stins pentru c substanele n cauz genereaz oxigenul necesar arderii.

41

EXEMPLE: - peroxid de potasiu;- azotat de amoniu (nitrat de amoniu);sodiu peroxihidratat;- clorat de calciu.
Pericole asociate:

explozie;-

combustie;-

arsuri;-

bromat de sodiu;-

acid cloric;-

carbonat de

intoxicaie;atacarea sistemului nervos (prin inhalare).

Substane neadmise la transport

- substanele solide ncadrate la Nr. ONU 3100, Nr. ONU 3121, Nr. ONU 3137 cu excepia cazului cnd acestea sunt
ncadrate la clasa 1;
- peroxid de hidrogen nestabilizat sau n concentraii mai mari de 60% peroxid de hidrogen;
- tetranitrometanul ce conine impuriti combustibile;
- cloratul de amoniu i soluiile sale;
- amestecurile de hipoclorit cu o sare de amoniu;
- bromatul de amoniu, permanganatul de amoniu i soluiile lor;
- nitratul de amoniu, soluiile sale apoase, amestecurile unui nitrat cu o sare de amoniu;
- amestecuri de nitrat de potasiu, nitrat de sodiu i o sare de amoniu;
- ngrmintele ce conin nitrat de amoniu.
CLASA 5.2. PEROXIZI ORGANICI
Aceast clas acoper peroxizii organici i preparatele de peroxizi organici.
Substanele din clasa 5.2 se submpart dup cum urmeaz:
P1 peroxizi organici care nu necesit reglarea temperaturii;
P2 peroxizi organici care necesit reglarea temperaturii.
Peroxizii organici sunt substane organice ce conin structura bivalent -0-0-.
Aceste substane sunt predispuse la descompunerea exotermic la o temperatur normal sau ridicat.
Descompunerea se poate amorsa sub efectul cldurii, al frecrii, al ocului sau al contactului cu impuriti.
Viteza de descompunere crete odat cu temperatura i variaz funcie de compoziia peroxidului.
Peroxizii organici sunt clasificai n funcie de gradul de pericol, n 7 tipuri de la A la G.
Pentru a efectua transportul n condiii de siguran, peroxizii organici pot fi desensibilizai prin adugarea de substane
organice lichide sau solide, substane anorganice solide sau ap.
Unele tipuri de peroxizi organici nu pot fi transportai dect n condiiile reglrii temperaturii astfel nct temperatura din
imediata vecintate a coletului s nu depeasc 55oC dect pentru o perioad relativ scurt n 24 ore.
Peroxizii organici ce necesit reglarea temperaturii n timpul transportului sunt:
- peroxizii organici din tipurile B i C avnd o TDAA 50oC;
- peroxizi organici de tip D, ce manifest un efect mediu n timpul nclzirii n spaiile nchise i avnd TDAA 50oC sau
ce prezint un efect slab sau niciun efect la nclzirea n spaii nchise i avnd TDAA 45oC;
- peroxizi organici din tipurile E i F avnd TDAA 45oC. unde:
TDAA cea mai joas temperatur la care se poate produce o descompunere auto-accelerat pentru o substan din ambalajul
utilizat n timpul transportului.
EXEMPLE: -

peroxid organic tip B, C, D, E, F (lichid i solid).

Pericole asociate:- explozie prin frecare, lovire, contact cu impuriti;- intoxicare;- arsuri.
n cazul n care peroxizii organici sunt implicai n incendii, acestea se pot amplifica exponenial producnd explozii.
Consecinele pot fi catastrofale n caz de coliziune sau incendiu.
Substane neadmise la transport
- peroxizii organici de tip A.
CLASA 6.1. SUBSTANE TOXICE
Aceast clas cuprinde substanele care pot, n cantiti relativ reduse, printr-o aciune unic i de scurt durat, s duneze
sntii omului sau s provoace moartea prin inhalare, prin absorbie sau prin ingestie.
Substanele din clasa 6.1 se submpart astfel:
T Substane toxice fr risc subsidiar:
T1 Organice, lichide;
T2 Organice, solide;
T3 Organometalice;
T4 Anorganice, lichide;
T5 Anorganice, solide;
T6 Pesticide, lichide;
T7 Pesticide, solide;
T8 Eantioane;
T9 Alte substane toxice;
TF Substane toxice inflamabile:
TF1 Lichide;
TF2 Lichide, utilizate ca pesticide;
TF3 Solide;

42

TS Substane toxice ce se auto-nclzesc, solide;

TW Substane toxice care, n contact cu aerul, degaj gaze
inflamabile:
TW1 Lichide;
TW2 Solide;
TO Substane toxice comburante:
TO1 Lichide;
TO2 Solide;
TC Substane toxice corosive:
TC1 Organice, lichide;
TC2 Organice, solide;
TC3 Anorganice, lichide;
TC4 Anorganice, solide;
TFC Substane toxice, inflamabile, corosive.
Pericolele generate de aceste substane sunt funcie de gradul de toxicitate la ingerare, inhalare sau absorbie prin piele.
Unitatea de msur pentru toxicitate este Doza letal - DL50 sau Concentraia letal- CL50.
La contactul cu aceste substane va avea loc intoxicarea organismului expus, iar efectele sunt influenate de:
- concentraie;
- cantitatea de produs ce ptrunde n organism;
- durata de expunere;
- rezistena organismului.
EXEMPLE: - muniii lacrimogene;arsenic lichid i solid.
Pericole asociate:-

inhalare;-

nicotin;-

ingerare;-

cianur de mercur;-

contact cutanat;-

pesticide;-

acetat de mercur, plumb;-

acid

dificultate de control n caz de scurgeri.

Personalul trebuie s foloseasc echipament de respirat.

Substane neadmise la transport
- cianura de hidrogen ce nu corespunde descrierii de la Nr. ONU 1051, 1613, 1614 i 3294;
- metale carbonilice avnd un punct de aprindere mai mic de 23oC cu excepia Nr. ONU 1259 i 1994;
- TETRACLORO 2, 3, 7, 8 DIBENZO P- DIOXIN (TCDD) n concentraii considerate drept foarte toxice;
- Nr. ONU 2249 ETHER DICLORODIMETILIC i METRIC;
- preparate de fosfuri fr aditiv pentru ntrzierea degajrii de gaze toxice inflamabile.
CLASA 6.2. SUBSTANE INFECIOASE
Aceast clas cuprinde substanele care conin ageni patogeni (bacterii, virui, parazii, ciuperci) ce provoac maladii
infecioase la animale sau la om.
Substanele din clasa 6.2 se submpart astfel:
I1 Substane infecioase pentru om;
I2 Substane infecioase numai pentru animale;
I3 Deeuri de spital;
I4 Eantioane de diagnosticare.
Substanele infecioase sunt atribuite la Nr. ONU 2814, 2900, 3291 sau 3373.
Substanele infecioase sunt de asemenea repartizate urmtoarelor categorii:
Categoria A: substan care n forma n care este transportat poate produce invaliditate permanent sau o maladie mortal la
oameni sau la animale.
Exemplu: substane alocate la Nr. ONU 2814 provoac maladii att la om ct i la animal, iar cele alocate la Nr. ONU 2900
provoac maladii numai la animale.
Categoria B: substan infecioas care nu corespunde criteriilor de clasificare din categoria A, acestea fiind alocate la Nr.
ONU 3373. Deeurile medicale sau deeurile de spital sunt alocate la Nr. ONU 2814 sau 2900. Deeurile medicale sau
deeurile de spital ce conin substane infecioase din categoria B trebuie alocate la Nr. ONU 3291.
EXEMPLE: - substane infecioase pentru om sau animale;- deeuri nespecificate provenind de la spitale, N.S.A;
- deeuri biomedicale N.S.A.;- substan biologic categoria B.
Substane neadmise la transport
Animalele vertebrate sau nevertebrate vii nu trebuie s fie folosite pentru expedierea unui agent infecios, n afara cazului c
este imposibil transportarea acestuia n alt mod.
CLASA 7. SUBSTANE RADIOACTIVE
Prin substan radioactiv se nelege acea substan ce conine radionuclizi pentru care, att activitatea masic, ct i
radioactivitatea total la expediere depesc valorile stabilite conform ADR.
Din aceast clas fac parte:
a) Substane cu radioactivitate specific slab LSA:

43

Prin substane cu radioactivitate specific slab (LSA), se neleg substanele radioactive care, prin natura lor au o activitate
specific limitat, sau substane radioactive pentru care se aplic limitrile de activitate specific medie estimat.
Substanele LSA se mpart n trei grupe:
- LSA I
- LSA II
- LSA III
b) Substane radioactive sub form special:
Prin substane radioactive sub form special, se nelege:
- o substan radioactiv nedispersabil;
- o capsul sigilat ce conine o substan radioactiv, construit astfel nct s nu poat fi deschis dect prin distrugere.
Substanele radioactive sub form special trebuie s aib cel puin una din dimensiuni egal sau mai mare de 5 mm.
c) Obiect contaminat superficial (SCO):
Prin SCO se nelege un obiect solid care nu este n sine radioactiv, dar pe ale crui suprafee este repartizat o substan
radioactiv.
Obiectele SCO sunt clasificate n dou grupe:
- SCO I
- SCO II
d) Substan fisionabil, adic uraniu 233, uraniu 235, plutoniu 239, plutoniu 241.
DEFINIII
A1 = valoarea activitii substanelor radioactive sub form special;
A2 = valoarea activitii substanelor radioactive, altele dect substanele sub form special.
Activitate specific = activitatea pe unitatea de mas a unui radionuclid sau activitatea pe unitatea de mas sau de volum a
unei substane radioactive.
Colet = ambalajul cu coninutul su radioactiv aa cum este prezentat pentru transport.
Tipurile de colete vizate de ADR sunt:
- colet exceptat;
- colet industrial tip 1 (Tip IP 1);
- colet industrial tip 2 (Tip IP 2);
- colet industrial tip 3 (Tip IP 3);
- colet tip A;
- colet tip B (U);
- colet tip B (M);
- colet tip C.
Intensitatea radiaiei = debitul de doz corespunztor exprimat n milisievert pe or.
Indice de transport (IT) al unui colet, al unui supraambalaj sau al unui container de transport, ori al unei substane LSA I
sau al unui SCO I neambalat = numrul ce folosete la limitarea expunerii la radiaii.
IT se calculeaz astfel: se determin intensitatea maxim de radiaii n milisievert pe or (mSv/h), la o distan de 1 m fa de
suprafeele externe ale coletului, supraambalajului, containerului, LSA I sau SCO I, iar valoarea se nmulete cu 100.
IT pentru fiecare supraambalaj, container sau vehicul este determinat fie prin nsumarea indicilor de transport pentru
ansamblul de colete coninute, fie prin msurarea direct a intensitii radiaiilor. Pentru supraambalajele nerigide IT se
determin prin nsumarea indicelui IT al tuturor coletelor.
Indice de siguran criticitate (ISC) a unui colet, supraambalaj sau a unui container ncrcat cu substane fisionabile = un
numr ce servete la limitarea acumulrii de colete, supraambalaje sau containere ncrcate cu substane fisionabile.
ISC = 50 / N
IT al oricrui colet sau supraambalaj nu trebuie s fie mai mare de 10, iar ISC al oricrui colet sau supraambalaj nu trebuie s
fie mai mare de 50.
Coletele i supraambalajele trebuie clasificate ntr-una din categoriile I ALB; II GALBEN sau III GALBEN.
Substanele radioactive sunt periculoase ntr-o mai mare sau mai mic msur.
Vtmarea esutului organic este cauzat de radiaia extern sau intern ce rezult din absorbia materialului radioactiv de
ctre corpul uman.
Radioactivitatea nu este perceput de simurile umane, cea mai bun msur de siguran fiind pstrarea unei distane de
siguran ct mai mare.
CLASA 8. SUBSTANE COROSIVE
Aceast clas cuprinde substane care, prin aciunea lor chimic, atac esutul epitelial al pielii i mucoaselor. De asemenea,
cnd aceste substane se scurg n afara carcaselor, containerelor, acestea pot deteriora alte mrfuri sau pot provoca daune
mijloacelor de transport prin coroziunea asupra metalelor.
Unele din aceste substane elibereaz vapori iritani, otrvitori, nocivi sau gaze inflamabile.
Substanele i obiectele din clasa 8 sunt mprite astfel:
C1-C10 Substane corosive fr risc subsidiar;
C1-C4 Substane acide :
C1 Anorganice, lichide;
C2 Anorganice, solide;
C3 Organice, lichide;
C4 Organice, solide;

44

C5-C8 Substane bazice :

C5 Anorganice, lichide;
C6 Anorganice, solide;
C7 Organice, lichide;
C8 Organice, solide;
C9-C10 Alte substane corosive :
C9 Lichide;
C10 Solide;
C11 Obiecte:
CF Substane corosive, inflamabile :
CF1 Lichide;
CF2 Solide;
CS Substane corosive, ce se autonclzesc
CS1 Lichide;
CS2 Solide;
CW Substane corosive care, n contact cu apa, degaj gaze inflamabile :
CW1 Lichide;
CW2 Solide;
CO Substane corosive comburante :
CO1 Lichide;
CO2 Solide;
CT Substane corosive toxice :
CT1 Lichide;
CT2 Solide;
CFT Substane corosive lichide, inflamabile, toxice;
COT Substane corosive comburante, toxice.
EXEMPLE:
- oxid de calciu (1910);
- hipoclorit n soluie ;
- acidul sulfuric
- acid formic, brom;
- clorur de sulf;
- ncrcturi de extinctoare.
Pericole asociate:
- arsuri chimice;
- explozie (reacia cu metalele produce gaze inflamabile);
- agresiunea cilor respiratorii prin inhalare.
Trebuie evitat agresarea prin contact.
Substane neadmise la transport
- Nr. ONU 1798 ACID CLORHIDRIC i ACID NITRIC N AMESTEC;
- amestecuri instabile din punct de vedere chimic de acid sulfuric rezidual;
- amestecuri instabile chimic de acid sulfonitric mixt sau amestecurile de acizi sulfuric i nitric reziduale, nedenitrate;
- soluiile apoase de acid percloric coninnd peste 72% acid pur n mas, sau amestecurile de acid percloric cu orice alt
lichid n afara apei.
CLASA 9. SUBSTANE I OBIECTE DIVERSE
Substanele, care n timpul transportului, prezint un alt pericol dect pericolele prezentate celorlalte clase, sunt alocate clasei
9.
Aceast clas cuprinde:
M1 substane care, inhalate sub form de pulbere fin, pot pune n pericol sntatea;
M2 substane i aparate care, n caz de incendiu, pot forma dioxine;
M3 substane ce degaj vapori inflamabili;
M4 baterii cu litiu;
M5 echipamente de salvare;
M6 M8 substane periculoase pentru mediu;
M9 M10 substane transportate la cald;
M11 alte substane ce prezint un risc n timpul transportului.
EXEMPLE: - azbestul i amestecurile ce conin azbest;- diferii policlorai PCB, trifenili policlorai PCT,
transformatoarele, condensatorii;- bateriile i pilele cu litiu;- echipamentele de salvare, elementele autovehiculelor;poluani pentru mediul acvatic, micro-organismele i organismele modificate genetic;- substane lichide transportate la o
temperatur 100oC i substanele solide transportate la o temperatur 240oC.
Conform ADR, sunt considerate poluante ale mediului acvatic, substanele, soluiile i amestecurile ce nu pot fi atribuite
claselor de la 1 la 8 i nici rubricilor clasei 9, dac CL50 este egal sau inferioar cu:
- 1 mg/l, sau
- 10 mg/l, dac poluantul nu este rapid biodegradabil sau dac este biodegradabil un log Pow 3, unde CL50 se calculeaz

45

astfel:
CL50 = CL50 a poluantului x 100/procentajul poluantului (n mas)
Pericole asociate:
- cancer;- intoxicare;- incendiu;- poluarea mediului nconjurtor;- cldur sau incendiu;- alte pericole.
Substane i obiecte neadmise la transport
- baterii cu litiu care nu ndeplinesc dispoziiile speciale 188, 230 sau 636;
- recipiente de retenie goale, necurate, pentru aparate ca transformatoarele, condensatorii sau aparate hidraulice ce conin
substane aparinnd Nr. ONU 2315, 3151, 3152 sau 3432.
7. UTILIZAREA AMBALAJELOR, RECIPIENTELOR MARI PENTRU VRAC (RMV) I A AMBALAJELOR
MARI
7.1. Definiii:
Ambalaj = un recipient, precum i toate celelalte elemente sau materiale necesare care permit recipientului s-i
ndeplineasc funcia de retenie.
Ambalaj mare = un ambalaj ce const dintr-un ambalaj exterior coninnd obiecte sau ambalaje interioare i care:
a) este conceput pentru o manipulare mecanic;
b) are o mas net mai mare de 400 kg sau o capacitate mai mare de 450 litri, dar al crui volum nu depete 3m3.
Recipient mare pentru vrac = un ambalaj ce const dintr-un ambalaj exterior rigid sau flexibil, care:
a) are o capacitate:
- ce nu depete 3m3 (3000 litri), pentru substanele solide i lichide din grupele de ambalare II i III;
- ce nu depete 1,5m3, pentru substanele solide din grupa de ambalaj I, ambalate n RMV flexibile, din material plastic
rigid, compozite, din carton sau lemn;
- ce nu depete 3m3, pentru substane solide din grupa de ambalare I, ambalate n RMV metalice;
- ce nu depete 3m3, pentru substanele radioactive din clasa 7.
b) conceput pentru manipulare mecanic;
c) putnd rezista la solicitrile produse n timpul manipulrii i transportului, fapt ce trebuie confirmat de ncercrile
specifice.
Produsele periculoase trebuie ambalate n ambalaje de bun calitate, inclusiv RMV sau ambalaje mari. Aceste ambalaje
trebuie s fie suficient de solide pentru a rezista la ocuri i la solicitrile obinuite din timpul transportului i de asemenea s
nu permit pierderea de coninut.
Prile ambalajelor care se afl n contact direct cu produsele periculoase nu trebuie s reacioneze periculos cu acestea.
Ambalajele noi, reconstruite sau reutilizate, inclusiv RMV i ambalajele mari sau ambalajele recondiionate i RMV reparate,
trebuie s treac cu succes ncercrile prescrise.
Ambalajele trebuie s satisfac urmtoarele condiii:
- s fie conform unui tip testat i agreat ADR;
- s nu prezinte pierderi de produs;
- s nu aib nicio urm de produs la exterior;
- s nu conin materii susceptibile de a reaciona cu coninutul su;
- umplerea s se realizeze respectnd o marj de siguran care s in cont de dilatare, creterea volumului produsului sub
aciunea temperaturii fr schimbarea strii de agregare.
7.2. Instruciuni de ambalare
La ambalarea substanelor periculoase din clasele de la 1 la 9 se ine cont de instruciunile de ambalare aplicabile. Astfel n
tabelul A sunt specificate instruciunile de ambalare (col. 8), dispoziiile speciale (col. 9a) i dispoziii referitoare la
ambalarea n comun (col. 9b).
Instruciunile de ambalare se mpart n trei seciuni:
- pentru toate ambalajele, n afara RMV i ambalaje mari, instruciunile sunt desemnate printr-un cod alfanumeric care
ncepe cu literele P sau R;
- pentru RMV, instruciunile sunt desemnate printr-un cod alfanumeric care ncepe cu literele IBC;
- pentru ambalaje mari, instruciunile sunt desemnate printr-un cod alfanumeric care ncepe cu literele LP.
Aceste instruciuni pot prescrie conformitatea cu dispoziiile speciale. Dispoziiile speciale pot fi specificate n urmtoarele
tipuri de instruciuni:
- pentru toate ambalajele n afara RMV i ambalaje mari PP sau RR dac este vorba despre dispoziii particulare specifice
RID sau ADR;
- pentru RMV, instruciunile sunt desemnate de B;
- pentru ambalajele mari, instruciunile sunt desemnate de L.
Dac o dispoziie special nu prescrie altfel, substanele periculoase din aceast clas i cu acelai cod de clasificare pot fi
ambalate n comun. Instruciunile de ambalare n comun sunt desemnate de codul MP.
7.3. Codul i marcajul ambalajelor
Ambalajele trebuie fabricate, recondiionate i ncercate conform cu un program de asigurare a calitii astfel nct fiecare
ambalaj s corespund destinaiei de folosin. Ambalajele vor fi supuse urmtoarelor tipuri de ncercri:
- ncercarea la cdere;
- ncercarea de etaneitate;
- ncercarea la presiune interioar;

46

- ncercarea la stivuire.
Tipul ambalajului este desemnat de un cod care cuprinde:
a) o cifr arab ce indic tipul de ambalaj:
1. Butoi;
2. Rezervat;
3. Bidon (Canistr);
4. Cutie sau lad;
5. Sac;
6. Ambalaj compozit;
7. (Rezervat);
0. Ambalaje metalice uoare.
b) una sau mai multe litere majuscule ce indic materialul:
A. Oel;
B. Aluminiu;
C. Lemn natural;
D. Placaj;
F. Lemn reconstituit;
G. Carton;
H. Material plastic;
L. Material textil;
M. Hrtie multistrat;
N. Metal (Altul dect oelul sau aluminiu);
P. Sticl, porelan sau ceramic.
c) o cifr arab ce indic categoria de ambalaj pentru tipul cruia i aparine ambalajul respectiv.
Codul ambalajului poate fi urmat de urmtoarele litere:
- litera T desemneaz un ambalaj de siguran;
- litera V desemneaz un ambalaj special;
- litera W desemneaz faptul c ambalajul este de acelai tip ca i cel desemnat de ctre cod, a fost fabricat unei
specificaii diferite ns este considerat ca echivalent.
Marcarea ambalajelor
Marcarea pe ambalaj indic faptul c acesta corespunde unui model tip ce a fost supus ncercrilor.
Orice ambalaj destinat utilizrii conform ADR trebuie s poarte mrci durabile, lizibile i plasate ntr-un loc i avnd
asemenea mrime nct s fie vizibile n raport cu ambalajul.
Marca trebuie s cuprind:
a) simbolul ONU sau simbolul RID/ADR pentru ambalajele agreate att pentru transportul pe cale ferat ct i pentru
transportul rutier;
b) codul ce desemneaz tipul de ambalaj;
c) un cod compus din:
- o liter ce indic grupa de ambalare pentru care modelul a fost supus cu succes ncercrii:
X pentru grupele de ambalare I, II i III;
Y pentru grupele de ambalare II i III;
Z pentru grupa de ambalare III.
- pentru ambalajele fr ambalaje interioare destinate s conin lichide se trece indicaia densitii relative, rotunjit la
prima zecimal; aceast indicaie poate fi omis dac densitatea nu este > 1,2; pentru ambalajele metalice uoare purtnd
meniunea RID/ADR, destinate s conin lichide a cror vscozitate la 23oC depete 200 mm2/s se trece indicaia masei
brute maxime n kg;
- pentru ambalajele destinate s conin substane solide sau ambalaje interioare, se trece indicaia masei brute maxime n
kg.
d) fie litera S ce indic faptul c ambalajul este destinat transportului substanelor solide sau ambalajelor interioare, fie
pentru ambalajele detinate s conin lichide indicaia presiunii de ncercare hidraulic n kPa pe care ambalajul a trecut-o,
rotunjit la prima zecimal. Pentru ambalajele metalice uoare purtnd meniunea RID/ADR, destinate s conin lichide a
cror vscozitate la 23oC depete 200 mm2/s indicaia literei S;
e) ultimele dou cifre ale anului de fabricaie a ambalajului; ambalajele de tipul 1H i 3H trebuie s poarte i luna de
fabricare. Aceast inscripie poate fi aplicat pe ambalaj diferit de restul marcajului n sistemul urmtor:
f) numele statului care autorizeaz marca;
g) numele fabricantului.
Dac un ambalaj a fost recondiionat, cel care l recondiioneaz trebuie s aplice o marc durabil ce cuprinde:
h) numele statului n care s-a efectuat recondiionarea;
i) numele celui care a efectuat recondiionarea;
j) semnul recondiionrii, litera R i pentru ambalajele ce au satisfcut ncercarea de etaneitate, litera suplimentar L.
Exemple de marcaje pentru ambalaje noi : 4G/4145/S/83 / NL/4L823
- pentru cutii noi din carton. : 1A1/41,4/150/83 / NL/4L824
- pentru butoaie noi din oel destinat transportului de lichide. : 1A2/4150/S/83 / NL/4L825
- pentru butoaie noi din oel destinate transportului de substane solide sau ambalaje interioare.

47

4HW/4136/S/83 / NL/4L826
- pentru cutii noi din material plastic de tip echivalent. : RID/ADR/0A1/100/83 / NL/4L123
pentru ambalaje metalice uoare noi cu partea superioar nedetaabil.: RID/ADR/0A2/420/S/83
NL/4L124
- pentru ambalaje metalice uoare noi cu partea superioar detaabil destinate s conin substane solide sau lichide a cror
vscozitate la 23oC de 200 mm2/s.
Exemple de marcaje :
- pentru ambalaje recondiionate: 1A1/41,4/150/83 / NL/RB/85RL
- butoaie din oel recondiionate destinate transportului de lichide.: 1A2/4150/S/83 / USA/RB/85R - - butoaie
recondiionate din oel destinate transportului de substane solide sau ambalaje interioare.
7.4. Utilizarea recipientelor sub presiune
Recipientele i dispozitivele lor de nchidere trebuie concepute, dimensionate, fabricate, ncercate i echipate astfel nct s
reziste la toate condiiile normale de utilizare i de transport.
Recipientele sub presiune asamblate ntr-un cadru trebuie s fie susinute de o structur i meninute mpreun astfel nct s
formeze o unitate.
Control i ncercri iniiale
Recipientele sub presiune noi trebuie s fie supuse la ncercri i controale conform dispoziiilor urmtoare:
- ncercarea caracteristicilor mecanice ale materialului;
- verificarea celei mai mici grosimi a peretelui;
- verificarea omogenitii materialului i examinarea strii interioare i exterioare;
- verificarea filetului gtului;
- ncercarea la presiunea hidraulic;
- examinarea i evaluarea defectelor de fabricaie;
- controlul marcajelor aplicate pe recipiente.
Controale i ncercri periodice
Recipientele rencrcabile trebuie s se supun unor controale periodice, care cuprind:
- examinarea exterioar a recipientului, echipamentului i inscripiilor;
- examinarea interioar;
- verificarea filetului gtului;
- ncercare la presiune hidraulic.
Marcarea recipientelor sub presiune rencrcabile
Aceste recipiente trebuie marcate cu claritate i lizibil pe partea anterioar sau fundul superior sau gt sau pe unul din
elementele nedemontabile.
Trebuie s fie aplicate urmtoarele marcaje:
1. mrci de certificare:
- standardul tehnic sau numrul de omologare;
- ara care a acordat agrearea;
- organismul de inspecie;
- data controlului iniial, anul (din patru cifre) urmat de lun (dou cifre).
2. mrci operaionale:
- presiune de ncercare n bari precedat de literele PH i urmat de literele BAR;
- masa recipientului sub presiune gol, incluznd toate elementele nedemontabile exprimat n kg i urmat de literele KG;
masa este exprimat printr-un numr de trei cifre;
- grosimea minim garantat a pereilor recipientului sub presiune, exprimat n milimetri i urmat de litere MM;
- ali parametri funcie de natura gazului ce urmeaz a fi transportat.
3. marcaje de fabricaie:
- identificarea filetului buteliei;
- marca fabricantului;
- numrul de serie atribuit de fabricant.
Cele trei tipuri de marcaje se aplic astfel:
- marcajul de fabricaie n grupa de sus;
- marcajele operaionale i presiunea de ncercare (e), precedat de presiunea de lucru (h) n grupa de mijloc;
- marcajul de certificare n grupa inferioar.
Marcarea recipientelor sub presiune nerencrcabile
Recipientele sub presiune nerencrcabile trebuie s fie marcate cu claritate i lizibil cu marca de certificare i cu mrcile
specifice ale gazului sau recipientului sub presiune, cu excepia masei, grosimii minime i identificarea filetului buteliei.
Alturi de aceste marcaje, pe acest tip de recipiente apare marcajul NERENCRCABIL.
Recipientele sub presiune rencrcabile/nerencrcabile certificate UN an deasemenea montat pe recipientul sub presiune
simbolul ONU pentru ambalaje:
7.5. Utilizarea ambalajelor pentru substanele din clasa 6.2.
Ambalajele destinate transportului de substane aparinnd clasei 6.2. trebuie prevzut cu urmtoarele elemente:

48

- simbolul ONU pentru ambalaje;

- codul ce desemneaz tipul de ambalaj;
- meniunea CLASA 6.2.;
- ultimele dou cifre ale anului de fabricare al ambalajului;
- numele statului care autorizeaz atribuirea mrcii;
- numele fabricantului.
EXEMPLU:
4G/CLASA 6.2./92
S/SP-9982-ERIKSSON
Aceste ambalaje sunt supuse la urmtoarele tipuri de ncercri:
- cdere liber de la o nlime de 9 m;
- pulverizare cu ap care simuleaz expunerea la precipitaii de circa 5 cm pe or timp de minim o or i apoi supus la
cdere liber;
- eantionul trebuie condiionat la o temperatur de cel puin - 18oC minim 24 ore i n primele 15 min. dup retragere va fi
supus la probe de cdere liber;
- la impact cu o bar cilindric din oel.
7.6. Utilizarea ambalajelor pentru substanele din clasa 7
Ambalajele destinate transportului de mrfuri din clasa 7 trebuie s ndeplinesc minim urmtoarele condiii:
- s poat fi transportat cu uurin i n deplin siguran i s permit fixarea sa pe vehicul;
- dispozitivele de ridicare s nu se rup n timpul operaiunilor;
- suprafeele exterioare s nu prezinte protuberane, s nu favorizeze acumularea de ap i s poat fi uor decontaminat;
- s reziste la efecte de accelerare, vibraie sau rezonan ce pot aprea cu condiii normale de transport;
- materialele ambalajului sau structurile sale trebuie s fie compatibile fizic i chimic ntre ele i cu coninutul radioactiv.
Ambalajele destinate transportului de substane radioactive sunt supuse urmtoarelor ncercri:
1. ncercri pentru condiii normale de transport:
- ncercarea de aspersiune a apei;
- ncercarea la cdere liber;
- ncercarea de stivuire;
- ncercarea de penetrare.
2. ncercri privind condiiile accidentale de transport:
- ncercri mecanice;
- ncercri termice;
- ncercri la imersiune n ap.
3. ncercri suplimentare funcie de tipul de ambalaj i de tipul de marf transportat.
Fiecare ambalaj construit i echipamentele sale de lucru i de structur trebuie supuse la un control iniial naintea punerii n
serviciu i la controale periodice.
Intervalul pentru controalele periodice este de cel mult cinci ani.
Fiecare ambalaj trebuie s poarte o plcu din material rezistent la coroziune, fixat permanent ntr-un loc accesibil. Modul
de fixare a plcuei nu trebuie s compromit soliditatea ambalajului.
Pe plcu trebuie s figureze cel puin urmtoarele informaii:
- numrul de agreare;
- numrul de fabricare;
- presiunea maxim de lucru;
- presiunea de ncercare;
- coninut;
- capacitatea n litri;
- masa maxim autorizat de ncrcare;
- ara;
- data (luna, anul) ncercrii iniiale i a ultimei ncercri periodice;
- poansonul expertului care a procedat la ncercri.
Pentru fiecare model de colet agreat se emite un certificat ce va conine o cot de urmtoarea form general:
Indicativul rii / Numrul / Codul de tip
unde:
Indicativul rii = literele distinctive atribuite pentru circulaia internaional a vehiculelor;
Numrul = un numr unic i specific pentru un model sau o expediere;
Codul de tip:
AF = modul de colet de tip A pentru substane fisionabile
B(U) = model de colet de tip B(U) / B(U)F pentru substane fisionabile
B(M) = model de colet tip B(M) / (B(M)F pentru substane fisionabile
C = model de colet de tip C (CF pentru substane fisionabile)
IF = model de colet industrial pentru substane fisionabile
S = substane radioactive sub form special
LD = substane radioactive uor dispersabile
T = expediere
X = aranjament special

49

Pentru modelele de colete pentru hexaflorur de uraniu nefisionabil sau fisionabil exceptat, dac nu se aplic niciunul
dintre indicativele de mai sus, trebuie s se utilizeze indicativele urmtoare:
H (U) = agreare unilateral
H (M) = agreare multilateral
Pentru modelele de colete i substane radioactive sub form special i pentru substane radioactive uor dispersabile, la
indicativul de tip se adaug simbolul 96.
Atunci cnd la indicativul de tip apar literele T sau X, indicaia va aprea doar pe certificat.
Exemplu:
A/132/B(M)F 96: model de colet de tipul B(M) agreat pentru substane fisionabile, necesitnd agreare multilateral, cruia
autoritatea competent austriac i-a atribuit numrul de model 132 (trebuie marcat att pe colet, ct i pe certificatul de
agreare a modelului de colet).
A/132/B(M)F 96T: aprobare de expediere eliberat pentru un colet care poart cota descris mai sus (i marcheaz numai pe
certificat).
Revizuirea unui certificat se indic ntre paranteze, astfel:
A/132/B(M)F 96(rev. 2)
Aceste modificri se efectueaz numai atunci cnd revizuirea certificatului aduce o schimbare a indicativului de tip pentru
model de colete.
7.7. Utilizarea recipientelor mari pentru transportul n vrac (RMV)
Tipurile de RMV sunt desemnate de un cod format din dou cifre arabe urmate de una sau mai multe litere majuscule.
Combinaiile de cifre din cod sunt urmtoarele:
11 RMV rigid pentru substane solide, umplut sau golit prin gravitaie;
13 RMV flexibil pentru substane solide, umplut sau golit prin gravitaie;
21 RMV rigid pentru substane solide, umplut sau golit sub presiune mai mare de 10 kPa (0,1 bar);
31 RMV rigid pentru substane lichide.
Pentru RMV compozite dup cifre urmeaz dou litere majuscule, prima pentru a indica materialul recipientului interior i a
doua pe cel al ambalajului exterior al RMV.
Funcie de materialul din care sunt fabricate, RMV pot fi supuse urmtoarelor ncercri:
- ridicare de partea de jos;
- ridicare de partea superioar;
- stivuire;
- etaneitate;
- presiune hidraulic;
- cdere;
- rupere;
- ntoarcere;
- redresare.
RMV-urile trebuie supuse la ncercri pe un model de tip i, dac este cazul, la ncercri iniiale i periodice.
Pentru fiecare model de tip de RMV, trebuie eliberat un certificat de omologare de tip i un marcaj care atest c modelul de
tip, inclusiv echipamentul su, satisface prescripiile de ncercare.
EXEMPLU:
11 A/Y/02 89
NL/MULDER 007
5500/1500 RMV din oel pentru substane solide, descrcate prin gravitaie i fabricate pentru grupele de ambalare II i III,
fabricat n februarie 1989, omologat de ctre Olanda, fabricat de MULDER.
Sarcina utilizat pentru ncercarea de stivuire n kg/mas brut maxim admisibil, n kg.
31HAI/Y/05 91
D/Muller 1683
10800/1200 RMV compozit pentru lichide, cu recipient interior din material plastic rigid i nveli exterior din oel.
Fiecare RMV trebuie s poarte n afar de marcajul amintit, urmtoarele informaii:
Marc suplimentar Categoria RMV
Metal Material plastic rigid Compozit Carton Lemn
Capacitatea n litri la 20oC X X X
Tona n kg X X X X X
Presiunea de ncercare n kPa sau n bar (dac este cazul)
X X
Presiunea maxim de umplere sau de golire, n kPa sau n bar (dac este cazul) X X X
Materialul corpului i grosimea minim a peretelui, n mm X
Data ultimei ncercri de etaneitate, dac este cazul (luna i anul) X X X
Data ultimei inspecii (luna i anul) X X X
Numrul de serie al fabricantului X
Aceste informaii pot fi nscrise pe o plac dintr-un material rezistent la coroziune, fixat n mod permanent, ntr-un punct
uor accesibil pentru inspecie.
7.8. Utilizarea ambalajelor mari
Codul ce desemneaz tipurile de ambalaje mari este constituit astfel:
a) din dou cifre arabe:

50

 50 pentru ambalajele mari rigide;

51 pentru ambalajele mari flexbile.
b) o liter majuscul ce indic materialul: lemn, oel, etc.
Fiecare ambalaj mare destinat utilizrii conform dispoziiilor ADR trebuie s poarte o marc aplicat astfel nct s fie
durabil i lizibil.
Exemplu:
50 A/X/05 96/N/PQRS
2500/1000 pentru ambalaje mari din oel care pot fi stivuite, sarcina de stivuire 2500 kg, masa brut maxim 1000 kg.
50H/Y/04 95/D/ABCD 987
0/800 pentru ambalaje mari din material plastic care nu pot fi stivuite.
Ambalajele mari vor fi supuse urmtoarelor ncercri:
- ridicare de partea de jos;
- ridicare de partea superioar;
- ncercarea de stivuire;
- ncercarea la cdere.
Pentru fiecare model de tip de ambalaj mare, care a trecut cu succes ncercrile la care a fost supus, se emite un certificat, iar
pe ambalaj va fi trecut marcajul corespunztor.
7.9. Utilizarea cisternelor i a containerelor cu elemente multiple (CGEM)
Pentru transportul mrfurilor periculoase se pot folosi urmtoarele tipuri de cisterne:
Cistern mobil = o cistern avnd o capacitate de peste 450 litri (0,45 m3), destinat transportului multimodal pentru
substane din clasele 2 9. Este conceput pentru a fi ncrcat pe un vehicul de transport sau pe o nav.
Cistern fix = o cistern cu o capacitate mai mare de 1000 litri fixat pe un vehicul care devine vehicul cistern.
Cistern demontabil = o cistern cu o capacitate mai mare de 450 litri.
Container cistern = un container ce conine un rezervor i echipamente (inclusiv echipamente ce permit deplasarea
containerului cistern) utilizat pentru transportul substanelor gazoase, lichide, pulverulente sau granulate i avnd o
capacitate mai mare de 0,45m3 (450 l).
Container pentru gaze cu elemente multiple (CGEM) = o unitate de transport ce conine elemente legate ntre ele printr-o
conduct i montate pe un cadru. Urmtoarele elemente sunt considerate elemente ale unui container pentru gaze, cu
elemente multiple: buteliile, tuburile, rezervoarele sub presiune i cadrele de butelii, precum i cisternele pentru gaze din
clasa 2 avnd o capacitate mai mare de 450 litri sau bateriile de recipiente sau baterii de cisterne.
Cutie mobil cistern = este asimilat unui container cistern.
Vehicul-baterie = un vehicul care cuprinde elemente legate ntre ele printr-o conduct i fixate permanent la unitatea de
transport.
Prile componente ale cisternelor
Prin definiie cisterna este un rezervor prevzut cu echipamente de serviciu i de structur. Deci, prile componente ale
cisternelor sunt urmtoarele:
1. Rezervorul
La construcia rezervoarelor se folosesc materiale metalice adecvate care trebuie s fie insensibile la ruperea fragil i la
coroziunea fisurant sub tensiuni la temperaturi cuprinse ntre -20oC i +50oC. De asemenea, materialul rezervorului sau
acoperirea de protecie aflate n contact cu coninutul nu trebuie s conin substane susceptibile de a reaciona periculos cu
coninutul, de a forma produse periculoase sau de a afecta materialul ntr-o manier apreciabil.
Funcie de seciunea bazinului i a materialului folosit, grosimea rezervoarelor nu trebuie s coboare sub anumite limite.
2. Echipamentul de structur cuprinde:
- elemente de fixare pe asiu;
- elemente de ranforsare (inele de ranforsare sau elemente fie transversale, fie longitudinale;
- elemente de protecie i de stabilizare;
- protecie mpotriva impactului din spate.
3. Echipament de lucru ce include:
- organe exterioare de golire i ncrcare (racorduri, flane, buoane);
- vane de nchidere;
- guri de vizitare;
- dispozitive de siguran (supape);
- disc de rupere;
- elemente fuzibile;
- dispozitive de msurare a coninutului (joje);
- organe de siguran (buon foletat sau brid plin);
- izolaie termic;
- acoperiri de protecie;
- conexiune electric pentru legare la asiu (mpmntare);
- dispozitiv de aerisire;
- termometre, manometre.

51

Echipamentul de lucru trebuie dispus astfel nct s fie protejat mpotriva smulgerii sau avarierii n cursul manevrrii sau
transportului. Dispozitivele de ncrcare i golire, precum i capacele de protecie trebuie s poat fi asigurate mpotriva unor
deschideri accidentale.
Gradul de umplere
Rezervoarele destinate transportului de substane lichide, ce nu sunt separate n seciuni cu o capacitate maxim de 7.500
litri, trebuie s fie umplute la cel puin 80% sau sub 20% din capacitatea sa.
Pentru alte categorii de transporturi gradul de umplere se calculeaz i nu trebuie depit.
Pentru cisternele al cror coninut este meninut la o temperatur mai mare de 500C n timpul transportului se utilizeaz un
regulator de temperatur pentru a asigura un grad maxim de umplere care s nu depeasc 95% n niciun moment n timpul
transportului.
Elementele CGEM trebuie umplute conform presiunilor de lucru, rapoartelor de umplere i prescripiilor de umplere
recomandate de instruciunile de ambalare P200. Acestea nu trebuie umplute peste masa lor brut admisibil.
Codificarea cisternelor
Cu excepia cisternelor mobile, n coloana 12 a tabelului A vom gsi codul cisternei ce urmeaz a fi folosit la transportul
unei anumite substane periculoase.
Codul este format din cifre i litere ce indic:
- tipul de cistern;
- presiunea de calcul;
- orificii umplere sau golire;
- dispozitive de securitate (supape).
Codul cisternelor pentru clasa 2
Cele 4 pri ale codului (coduri-cistern), indicate n coloana (12) a tabelului A, au urmtoarele semnificaii:
Partea Descriere Cod cistern
1 Tipuri de cistern, vehicul-baterie sau CGEM C = cisterne, vehicul-baterie sau CGEM pentru gaze comprimate;
P = cistern, vehicul-baterie sau CGEM pentru gaze lichefiate sau dizolvate;
R = cistern pentru gaze lichefiate refrigerate.
2 Presiunea de calcul X = valoarea cifrat a presiunii minime de ncercare pertinente conform tabelului de la 4.3.3.2.5.;
22 = presiunea minim de calcul, n bar
3 Orificii (vezi la punctele 6.8.2.2 i 6.8.3.2) B = cistern cu orificii de umplere sau de golire n partea inferioar cu 3
dispozitive de nchidere;
sau
vehicul-baterie sau CGEM, cu deschideri sub nivelul lichidului, sau pentru gaze comprimate;
C = cistern cu orificii de umplere sau de golire n partea inferioar cu 3 dispozitive de nchidere, care, sub nivelul lichidului,
nu are dect orificii pentru curare;
D = cistern cu orificii de umplere sau de golire n partea superioar cu 3 dispozitive de nchidere;
sau
vehicul-baterie sau CGEM fr orificii sub nivelul lichidului.
4 Supape/dispozitive de securitate N = cistern, vehicul-baterie sau CGEM cu supap de securitate conform punctului
6.8.3.2.9 sau 6.8.3.2.10 care nu este nchis ermetic;
H = cistern, vehicul-baterie sau CGEM nchis ermetic (vezi 1.2.1).
NOTA 1: Dispoziie special TU17 indicat n coloana (13) a tabelului A, pentru anumite gaze semnific faptul c gazul nu
poate fi transportat dect n vehicul-baterie sau CGEM.
NOTA 2: Presiunea indicat pe cistern sau pe plac trebuie s fie cel puin la fel de nalt ca i valoarea X sau ca
presiunea minim de calcul.
Codul cisternelor pentru transportul substanelor din clasele 3-9
Cele 4 pri ale codului (coduri-cistern), indicate n coloana (12) a tabelului A, au urmtoarele semnificaii:
Partea Descriere Cod cistern
1 Tipuri de cistern L = cistern pentru substane n stare lichid (substane lichide sau substane solide remise la transport
n stare topit);
S = cistern pentru substan n stare solid.
2 Presiunea de calcul G = presiune minim de calcul conform prescripiilor generale de la 6.8.2.1.14;
sau
1,5; 2,65; 4; 10; 15 sau 21 = presiunea minim de calcul, n bar (vezi 6.8.2.1.14)
3 Orificii (vezi 6.8.2.2.2) A = cistern cu orificii de umplere i de vidanjare prin partea de jos, cu 2 dispozitive de
nchidere;
B = cistern cu orificii de umplere i de vidanjare prin partea de jos, cu 3 dispozitive de nchidere;
C = cistern cu orificii de umplere i de vidanjare prin partea de sus care, sub nivelul lichidului, nu are dect orificii de
curare;
D = cistern cu orificii de umplere i de vidanjare prin partea superioar, fr orificii sub nivelul lichidului.
4 Supape/dispozitive de securitate V = cistern cu dispozitiv de aerisire, conform 6.8.2.2.6, fr dispozitiv de protecie
mpotriva propagrii flcrii; sau cistern nerezistent la presiunea generat de o explozie;
F = cistern cu dispozitiv de aerisire, conform 6.8.2.2.6, prevzut cu un dispozitiv de protecie mpotriva propagrii flcrii;
sau cistern rezistent la presiunea cauzat de o explozie;
N = cistern cu supap de securitate, conform 6.8.2.2.7 sau 6.8.2.2.8 care nu este nchis ermetic; o asemenea cistern poate
fi echipat cu supape de depresurizare;

52

H = cistern nchis ermetic (vezi 1.2.1).

Pentru transportul n cisterne mobile, stabilirea cisternei ce urmeaz a fi folosit se face conform instruciunilor de transport
T1 T23, T50 i T75.
Marcarea cisternelor
Fiecare cistern trebuie s poarte o plac din metal rezistent la coroziune, fixat permanent ntr-un loc uor accesibil pentru
inspecie. Pe aceast plac se vor nscrie prin tanare cel puin urmtoarele informaii:
- numrul de agreare;
- denumirea sau marca de fabricaie;
- numrul de serie al fabricantului;
- anul de construcie;
- presiunea de ncercare (presiunea manometric);
- presiunea exterioar de proiectare;
- capacitatea fiecrui compartiment;
- temperatura de calcul (dac este mai mare de +50oC sau mai mic de -20oC);
- data (luna, anul) ncercrii iniiale i a ultimei ncercri periodice efectuate;
- poansonul expertului care a efectuat ncercrile;
- materialul rezervorului;
- presiunea de ncercare a ansamblului rezervorului i presiunea de ncercare pe compartiment, MPa sau bar, dac presiunea
n compartiment este mai mic dect presiunea n rezervor.
Pe cisternele cu ncrcare sau golire sub presiune se va trece presiunea maxim de lucru autorizat.
Pe vehiculele cistern se vor trece i urmtoarele informaii:
- numele proprietarului/operatorului;
- masa n stare nencrcat;
- masa maxim autorizat.
Controale i ncercri
Pentru fiecare tip nou de cistern trebuie s se emit un certificat care s ateste c tipul care a fost ncercat este potrivit pentru
utilizarea pentru care a fost destinat i corespunde condiiilor de construcie, condiiilor pentru echipamente i dispoziiilor
speciale aplicabile pentru substanele transportate.
Rezervoarele i echipamentele lor trebuie s fie supuse, fie mpreun, fie separat la un control iniial naintea intrrii lor n
serviciu. Acest control cuprinde:
- o verificare a conformitii cu tipul agreat;
- o verificare a caracteristicilor constructive;
- o examinare a strii interioare i exterioare;
- o ncercare la presiune hidraulic, cu presiunea de ncercare indicat pe placa prescris;
- o ncercare de etaneitate i o verificare a bunei funcionri a echipamentului.
Rezervoarele i echipamentele lor trebuie supuse la inspecii periodice la intervale determinate. Inspeciile periodice trebuie
s cuprind examinarea strii interioare i exterioare i o ncercare la presiune hidraulic.
Intervalele maxime sunt urmtoarele:
- 6 ani pentru cisternele fixe, cisternele demontabile i vehicule baterie;
- 5 ani pentru containerele cistern, cutiile mobile CGEM i cisterne mobile.
n plus, se va efectua o ncercare de etaneitate a rezervorului cu echipamentul sau i o verificare a bunei funcionri a tuturor
echipamentelor la urmtoarele perioade:
- 3 ani pentru cisternele fixe, cisternele demontabile i vehicule baterie;
- 2,5 ani pentru containerele cistern, cutiile mobile, CGEM i cisterne mobile.
8. DISPOZIII REFERITOARE LA TRANSPORT, NCRCARE, DESCRCARE I MANIPULARE
8.1. Dispoziii privind transportul n colete
Cu excepia prescripiilor contrare, coletele pot fi ncrcate:
- n vehicule acoperite sau containere nchise;
- n vehicule sau containere cu prelat;
- n vehicule descoperite (fr prelat) sau containere deschise.
Coletele ale cror ambalaje sunt realizate din materiale sensibile la umiditate trebuie ncrcate n vehicule sau containere
nchise sau cu prelat.
La transportul mrfurilor periculoase n colete pot fi aplicate anumite dispoziii speciale. n acest n coloana 16 a tabelului A
se va afla una din meniunile V1 V14.
8.2. Dispoziii la transportul n vrac
O substan poate fi tranportat n vrac, n vehicule sau containere, dect dac n coloana 17 a tabelului A este indicat o
dispoziie special identificat prin codul W1 W17.
Pentru orice transport n vrac trebuie s se asigure c nu se poate produce nicio scurgere a coninutului.
8.3. Dispoziii privind transportul n cisterne
O substan poate fi transportat n cistern, dac n coloanele 10 sau 12 ale tabelului A se afl indicat un cod-cistern.
Vehiculele desemnate prin codurile FL, OX sau AT trebuie utilizate astfel:
- atunci cnd un vehicul FL este prescris, poate fi utilizat numai un vehicul FL;
- atunci cnd un vehicul OX este prescris, poate fi utilizat numai un vehicul OX;
- atunci cnd un vehicul AT este prescris, vehiculele AT, FL i OX pot fi utilizate.

53

8.4. Dispoziii referitoare la ncrcare, descrcare i manipulare

La ncrcare i descrcare, vehiculul i conductorul auto trebuie s ndeplineasc dispoziiile n ceea ce privete sigurana,
curenia i buna funcionare a echipamentelor proprii vehiculului.
ncrcarea i descrcarea se vor efectua numai dac vehiculul, echipamentele sale i conductorul auto satisfac dispoziiile
regulamentare. n acest scop se va efectua un control al documentelor i o examinare vizual a vehiculului i a
echipamentelor sale.
Manipulare i fixare
Se interzice conductorului sau oricrui alt membru al echipajului s deschid un colet ce conine substane periculoase.
Pe parcursul manipulrii este interzis fumatul n vecintatea vehiculelor sau containerelor i n vehicule sau containere.
n cazul substanelor cu punct de aprindere egal sau mai mic de 61oC, trebuie s se realizeze o bun conexiune electric ntre
asiul vehiculului, cisterna mobil sau containerul-cistern i pmnt, nainte de ncrcarea sau golirea cisternelor.
Coletele vor fi protejate pe timpul transportului prin fixare cu chingi, traverse culisante, supori reglabili, dispozitive de
blocare mpotriva alunecrii.
9. INTERDICII DE NCRCARE N COMUN
Coletele prevzute cu etichete de pericol diferite nu trebuie s fie ncrcate n comun n acelai vehicul sau container, cu
excepia cazului c ncrcarea n comun este autorizat conform tabelului de mai jos:
X ncrcare n comun autorizat.
a ncrcare n comun autorizat pentru substanele i obiectele 1.4 S.
b ncrcare n comun autorizat pentru substanele aparinnd clasei 1 i dispozitivele de salvare aparinnd clasei 9 (nr.
ONU 2990 i 3072).
c ncrcare n comun autorizat ntre generatoarele de gaz pentru sacii gonflabili sau modulele de saci gonflabili sau
retractoarele centurilor de siguran din Divizia 1.4, grupa de compatibilitate G (Nr. ONU 0503) i generatoarele de gaz
pentru sacii gonflabili sau modulele de saci gonflabili sau retractoarele centurilor de siguran din clasa 9 (Nr. ONU 3268).
d ncrcare n comun autorizat ntre explozivii de min (cu excepia Nr. ONU 0083, explozivii de min (de mpucare) de
tip C) i nitratul de amoniu i nitraii organici din clasa 5.1 (Nr. ONU 1942 i 2067), cu condiia ca ansamblul s fie
considerat ca exploziv de min din clasa 1, n scopuri de placardare, separare, umplere i ncrcare la sarcina maxim
permis.
Coletele ce conin substane sau obiecte aparinnd clasei 1, prevzute cu etichete corespunztoare nr. 1, 1.4, 1.5 sau 1.6, dar
care aparin unor grupe de compatibilitate diferite, vor fi ncrcate n comun numai dac acest lucru este autorizat conform
urmtorului tabel:
Grupa de compatibilitate A B C

D E

G H

N S

ncrcare n comun autorizat.

a Coletele care conin obiectele atribuite grupei de compatibilitate B i cele care conin substane i obiecte atribuite grupei
de compatibilitate D pot s fie ncrcate n comun pe acelai vehicul sau container, cu condiia ca ele s fie separate astfel
nct s mpiedice orice transmisie a detonrii obiectelor din grupa de compatibilitate B la substanele sau obiectele din grupa
de compatibilitate D. Separarea trebuie asigurat prin utilizarea de compartimente separate sau prin plasarea uneia sau a dou
tipuri de explozivi ntr-un sistem special de reinere. Orice metod de separare trebuie aprobat de autoritatea competent.
b Categorii diferite de obiecte din diviziunea 1.6, grupa de compatibilitate N, nu pot s fie transportate mpreun n calitate
de obiecte din diviziunea 1.6, grupa de compatibilitate N, dect dac s-a demonstrat prin ncercare sau prin analogie c nu
exist riscuri suplimentare de detonare prin influen ntre respectivele obiecte. Altminteri, ele trebuie tratate ca aparinnd
diviziunii de risc 1.1.
c Atunci cnd obiectele din grupa de compatibilitate N sunt transportate cu substane sau obiecte din grupele de
compatibilitate C, D sau E, obiectele din grupa de compatibilitate N trebuie considerate ca avnd caracteristicile din grupa de
compatibilitate D.
d Coletele care conin substane i obiecte din grupa de compatibilitate L pot fi ncrcate n comun n acelai vehicul sau
container cu coletele coninnd acelai tip de substane sau obiecte din aceeai grup de compatibilitate.
10. SEPARAREA MRFURILOR PERICULOASE
Coletele, precum i ambalajele goale, necuraate prevzute cu etichete conform modelelor 6.1 sau 6.2 i cele prevzute cu
etichete conform modelului nr. 9 ce conin substane cu nr. ONU 2212, 2315, 2590, 3151, 3152 sau 3245 nu trebuie s fie
stivuite sau ncrcate n imediata apropiere a coletelor ce conin resturi alimentare, alte obiecte de consum sau alimente
pentru animale.
Atunci cnd situaia o impune, se pot afla n imediat apropiere numai cu condiia separrii a celor cu etichetele 6.1, 6.2 i 9,
astfel:
- prin perei separatori plini;
- prin colete care nu sunt prevzute cu etichete conform modelelor 6.1, 6.2 sau 9;
- printr-un spaiu de cel puin 0,8 m.
De asemenea, coletele mai sus menionate sunt prevzute cu un ambalaj suplimentar sau sunt complet acoperite (cu o folie,
un carton de acoperire sau alte msuri).
11. LIMITAREA CANTITILOR TRANSPORTATE
11.1. Limitri referitoare la substanele i obiectele explozive

54

Masa net total, n kg, de substan exploziv care poate fi transportat ntr-o unitate de transport, este limitat conform
indicaiilor urmtorului tabel:
Unitate de transport Diviziune 1.1 1.2 1.3 1.4 1.5
i
1.6 Ambalaje goale, necurate
Grupa de compatibilitate 1.1A Alta dect 1.1A
Alta dect 1.4S 1.4S
EX / II 6,25 1000 3000 5000 15000 nelimitat 5000 nelimitat
EX / III 18.75 16000 16000 16000 16000 nelimitat 16000 nelimitat
11.2. Limitri referitoare la peroxizi organici i substane autoreactive
Peroxizii organici (clasa 5.2) i substanele autoreactive (clasa 4.1) pot fi transportate n limita datelor din urmtorul tabel:
Peroxid organic sau substan autoreactiv Substan de tipul B fr reglarea temperaturii Substan de tipul C fr
reglarea temperaturii Substan de tipul D, E sau F fr reglarea temperaturii Substan de tipul B cu reglarea
temperaturii Substan de tipul C cu reglarea temperaturii Substan de tipul D, E sau F cu reglarea temperaturii
Cantitate maxim pe unitatea de transport 1000 kg a 10.000 kg 20.000 kg 1000 kg b 5000 kg c 20.000 kg
a = 5000 kg, dac spaiul de ncrcare este ventilat prin partea de sus i unitatea de transport este izolat printr-un material
rezistent la cldur;
b = 5000 kg, dac unitatea de tranport este izolat printr-un material rezistent la cldur;
c = 10.000 kg, dac unitatea de transport este izolat printr-un material rezistent la cldur.
n cazul n care substanele sunt ncrcate n comun n aceeai unitate de transport, limitele de mai sus nu trebuie s fie
depite, iar coninutul total nu trebuie s depeasc 20.000 kg.
12. CURAREA DUP DESCRCARE
Vehiculele sau containerele care au transportat n vrac substane periculoase trebuie, nainte de orice rencrcare, s fie
curate n mod corespunztor.
Nu este necesar curarea atunci cnd vehiculul sau containerul sunt ncrcate cu aceleai substane periculoase ca i cele
care au constituit ncrcarea precedent.
Dup descrcarea unui vehicul sau a unui container care au transportat mrfuri periculoase ambalate, dac se constat c
ambalajele au lsat s se scurg o parte din coninutul lor, vehiculul sau containerul trebuie curate.
Dac curarea nu poate fi efectuat pe loc, vehiculul sau containerul trebuie transportate, n condiii de siguran ctre locul
cel mai apropiat unde poate avea loc curarea.
13. PROCEDURI DE EXPEDIERE
13.1. Utilizarea supraambalajelor
Supraambalajele trebuie s poarte numrul ONU precedat de literele UN i etichetele pentru fiecare substan periculoas
aflat n supraambalaj cu excepia cazului n care marcajele i etichetele reprezentative ale tuturor substanelor periculoase
coninute n supraambalaj sunt vizibile.
Atunci cnd acelai marcaj sau etichet este necesar pentru colete diferite, acestea pot fi aplicate o singur dat.
Supraambalajele ce conin:
- colete cu lichide ale cror dispozitive de nchidere nu sunt vizibile din exterior;
- colete ce conin recipiente cu un ventil;
- colete ce conin gaze lichefiate refrigerate;
trebuie s poarte pe dou laturi opuse eticheta conform modelului Nr.11.
Ambalajele, cisternele, vehiculele i containerele pentru transportul n vrac, goale, necurate, ce au coninut substane
periculoase din diferite clase, n afara clasei 7, trebuie marcate i etichetate ca i cum ar fi fost pline.
Cisternele i RMV utilizate pentru transportul substanelor radioactive nu trebuie s fie folosite pentru depozitarea sau
transportul altor substane dect dac acestea au fost decontaminate astfel nct nivelul de activitate s fie mai mic de 0,4
Bq/cm2 pentru emitorii beta i gamma i emitorii alfa de toxicitate slab i de 0,04 Bq/cm2 pentru toi emitorii alfa.
13.2. Marcare i etichetare
Pentru fiecare colet trebuie s apar, numrul ONU precedat de literele UN.
n cazul obiectelor neambalate, marca trebuie s figureze pe obiect i pe dispozitivul su de manipulare, stocare sau lansare.
Marcajele trebuie s ndeplineasc urmtoarele condiii:
- s fie perfect vizibile i lizibile;
- s poat fi expuse intemperiilor fr vreo degradare considerabil.
Ambalajele de siguran trebuie s poarte i marca AMBALAJ DE SIGURAN.
Recipientele mari pentru transportul n vrac, cu o capacitate mai mare de 450 litri trebuie s poarte mrcile pe dou laturi
opuse.
Pentru fiecare marf periculoas, ADR prescrie o etichet specific ce se aplic pe colete, ambalaje, vehicule.
Etichetele trebuie puse ntr-un loc vizibil i au urmtoarele scopuri:
- faciliteaz identificarea mrfurilor;
- ofer informaii utile pentru manipulare i ncrcare n comun.
n cazul coletelor cu forme neregulate sau prea mici, eticheta poate fi ataat fem de colet. Recipientele mari pentru
transportul n vrac cu o capacitate mai mare de 450 litri trebuie s poarte etichete pe dou laturi opuse.
Toate etichetele, cu excepia etichetei conform modelului Nr. 11, trebuie s aib forma unui romb de dimensiuni minime de
100 mm x 100 mm.
Eticheta conform modelului Nr. 11 are forma unui dreptunghi de format normal A5 (148 x 210 mm).
Funcie de dimensiunile coletului, etichetele pot avea dimensiuni reduse cu condiia de a rmne perfect vizibile.
Etichetele sunt de diferite culori (albe, portocalii, albastre, verzi sau roii) i conin un simbol care sugereaz pericolul clasei.

55

Ele sunt de asemenea mprite n dou jumti:

- jumtatea superioar este pentru simbol;
- jumtatea inferioar este pentru: text, numrul clasei sau diviziunii.
13.3. Placardare i semnalizare
Placardarea
Toate vehiculele care transport mrfuri periculoase trebuie s poarte plci-etichet care trebuie s corespund etichetelor
prescrise n coloana 5 din tabelul A.
Cu excepia plcii-etichet pentru clasa 7, o plac-etichet trebuie:
- s aib dimensiunide 250 mm pe 250 mm, cu o bordur de aceeai culoare ca i semnul convenional;
- s corespund etichetei pentru substana periculoas respectivn ceea ce privete culoarea i semnul convenional;
- s poarte numrul sau cifrele, respectiv litera grupei de compatibilitate.
Pentru clasa 1, grupele de compatibilitate nu vor fi indicate pe plcile-etichet dac unitatea de transport conine substane
sau obiecte ce aparin mai multor grupe de compatibilitate. n acest caz unitatea de transport trebuie s poarte placa-etichet
pentru substana cea mai periculoas, ordinea fiind urmtoarea:
1.1 (cea mai periculoas), 1.5, 1.2, 1.3, 1.6, 1.4 (cea mai puin periculoas).
Pentru clasa 7, plac-etichet de risc primar trebuie s fie conform modelului 7D.
Semn convenional (trefl): negru; fond: jumtatea superioar galben, cu bordur alb, jumtatea inferioar alb;
Cuvntul "RADIOACTIV" sau, n locul acestuia, dac este prescris, numrul ONU corespunztor trebuie s figureze n
jumtatea inferioar; cifra "7" n colul inferior
Aceast plac-etichet nu este obligatorie pentru vehiculele sau containerele ce transport colete exceptate i nici pentru
containerele mici.
Plcile-etichet care nu au legtur cu substanele periuloase transportate sau cu resturi ale acestora, trebuie scoase sau
acoperite.
Vehiculele goale, necurate, trebuie s poarte n continuare plcile-etichete necesare pentru ncrctura precedent.
Placardarea vehiculelor pentru transportul n vrac, a vehiculelor-cisterne, vehiculelor-baterie i vehiculelor cu cisterne
demontabile
Plcile-etichete trebuie aplicate pe cele dou pri laterale i pe spatele vehiculului.
Atunci cnd vehiculul cistern transport dou sau mai multe substane periculoase diferite, plcile-etichet adecvate trebuie
s fie aplicate pe dou laturi corespunztor compartimentelor respective i o plac-etichet din fiecare model la partea din
spate a vehiculului.
n cazul unei semiremorci-cistern separate de vehiculul tractor, plcile-etichet se vor aplica i pe partea din fa a
semiremorcii
Placardarea vehiculelor care transport numai colete
Vehiculele ncrcate cu colete ce conin substane sau obiecte din clasa 1 (altele dect cele din Diviziunea 1.4. grupa de
compatibilitate S) sau substane radioactive din clasa 7, trebuie s poarte plci-etichete pe cele dou laturi i pe partea din
spate a vehiculului.
Vehiculele care transport colete ce conin substane periculoase din alte clase dect clasele 1 i 7 ce urmeaz s fie ncrcate
la bordul unei nave pentru transport maritim, plcile etichet trebuie aplicate pe cele dou laturi i pe partea din spate a
vehiculului. Ele pot rmne aplicate i dup o traversare maritim
Placardarea containerelor, CGEM, containerelor-cistern i cisterne mobile
Plcile-etichet trebuie aplicate pe toate cele patru laturi.
Cnd containerele-cistern sau cisternele mobile au mai multe compartimente i transport dou sau mai multe substane
periculoase diferite, plcile-etichet adecvate se aplic pe cele dou laturi, corespunztor compartimentelor respective, i o
plac-etichet, corespunztor fiecrui compartiment la cele dou extremiti.
Placardarea vehiculelor care transport containere, CGEM, containere-cistern sau cisterne mobile
Dac plcile-etichet aplicate pe container CGEM, container-cistern sau cisterne mobile nu sunt vizibile din exteriorul
vehiculului, aceleai plci-etichete vor fi aplicate pe cele dou pri laterale i n spatele vehiculului.
Dac plcile-etichet sunt vizibile din exteriorul vehiculului, nu este necesar aplicarea de plci-etichet pe vehiculul
transportator.
Semnalizarea portocalie
Unitile de transport ce transport substane periculoase trebuie s poarte dou plci rectangulare de culoare portocalie
reflectorizant.
Panourile portocalii reflectorizante trebuie s aib o baz de 40 cm i o nlime de cel puin 30 cm i o bordur neagr de 15
mm.
Dimensiunile pot fi sczute pn la 30 cm pentru baz, 12 cm pentru nlime i 10 mm bordura neagr.
Panourile portocalii pot fi simple sau cu numere, astfel:
- la partea superioar numrul de identificare a pericolului;
- la partea inferioar numrul ONU.
Cele dou numere sunt separate printr-o linie neagr orizontal de 15 mm ce traverseaz panoul la jumtatea nlimii.
Numerele trebuie s rmn vizibile dup un incendiu cu durata de 15 min.
Panourile portocalii care nu au legtur cu substanele periculoase transportate sau cu resturi din aceste substane, trebuie s
fie scoase sau acoperite.
Panourile trebuie fixate la partea din fa i la partea din spate a unitii de transport, perpendicular pe axa longitudinal a

56

acestuia. Ele trebuie s fie perfect vizibile.

Vehiculele cistern sau unitile de transport ce conin una sau mai multe cisterne ce transport substane periculoase trebuie,
n plus, s poarte pe prile laterale ale fiecrei cisterne sau compartiment al cisternei, panouri de culoare portocalie prevzute
cu numrul de identificare a pericolului i numrul ONU prescrise n coloanele (20) i respectiv (1) ale tabelului A pentru
fiecare substan transportat n cistern sau compartimentul cisternei.
Dac se transport substane periculoase cu Nr. ONU 1202, 1203 sau 1223 sau carburant pentru aviaie clasificat la nr. 1268
sau 1863 nu mai este necesar aplicarea panourilor pe prile laterale cu condiia ca panourile fixate n partea din fa i spate
s poarte numrul de identificare a pericolului i nr. ONU corespunztoare pentru substana cea mai periculoas transportat
(substana cu cel mai sczut punct de aprindere).
Unitile de transport i containerele ce transport substane periculoase solide n vrac, vor purta pe extremiti panou de
culoare portocalie simplu, iar pe prile laterale panouri portocalii prevzute cu nr. de identificare a pericolului i nr. ONU
corespunztor.
Panourile de pe prile laterale pot lipsi dac panourile portocalii fixate la partea din fa i la partea din spate, au trecute
numrul de identificare a pericolului i nr. ONU al substanei transportat.
Exemplu de plac de culoare portocalie cu numrul de identificare a pericolului i numrul ONU
Fond portocaliu.
Bordur, linie orizontal i cifre negre, grosime: 15 mm.
Semnificaia numerelor de identificare a pericolului
Numrul de identificare a pericolului are n alctuire dou sau trei cifre ce indic urmtoarele pericole:
2 - emanaie de gaze
3 - inflamabilitatea substanelor lichide i a gazelor sau substanelor lichide ce se auto-nclzesc
4 - inflamabilitatea substanelor solide sau a substanelor solide ce se auto-nclzesc
5 - comburant (favorizeaz incendiul)
6 - toxicitate sau pericol de infecie
7 - radioactivitate
8 - corosivitate
9 - pericol de reacie violent spontan
Cnd o cifr se repet, acest lucru semnific identificarea pericolului.
Ex: 33 lichid foarte inflamabil
55 substan foarte comburant
66 substan foarte toxic
88 substan foarte corosiv
886 substan foarte corosiv i toxic
Urmtoarele combinaii de cifre au o semnificaie special:
22 gaz lichefiat, refrigerat, asfixiant
323 substan lichid inflamabil ce reacioneaz cu apa, degajnd gaze inflamabile
333 substan lichid piroforic
362 substan lichid inflamabil, toxic, ce reacioneaz cu apa emind gaze inflamabile
382 substan lichid inflamabil, corosiv, ce reacioneaz cu apa degajnd gaze inflamabile
423
substan solid ce reacioneaz cu apa degajnd gaze inflamabile
44 substan solid inflamabil, care, la o temperatur ridicat se gsete n stare topit
446 substan solid inflamabil i toxic care, la o temperatur ridicat, se gsete n stare topit
462 substan solid toxic, ce reacioneaz cu apa degajnd gaze inflamabile
482 substan solid corosiv, ce reacioneaz cu apa degajnd gaze inflamabile
539 peroxid organic inflamabil
606
substan infecioas
623
substan toxic lichid, ce reacioneaz cu apa, degajnd gaze inflamabile
642
substan toxic solid, ce reacioneaz cu apa degajnd gaze inflamabile
823 substan corosiv lichid, care reacioneaz cu apa degajnd gaze inflamabile
842
substan corosiv solid, care reacioneaz cu apa degajnd gaze inflamabile
90 substan periculoas din punct de vedere al mediului nconjurtor, substane periculoase diverse
99
substane periculoase diverse transportate la cald
Atunci cnd pericolul prezentat de o substan poate fi indicat suficient printr-o singur cifr, respectiva cifr este urmat de
un zero.
Atunci cnd numrul de identificare a pericolului este precedat de litera X, aceasta indic faptul c substana reacioneaz
periculos cu apa.
Marcaje pentru substanele transportate la cald
Pentru substanele transportate la cald, cnd este indicat n coloana (6) a tabelului A, vehiculele trebuie s poarte pe prile
laterale i pe partea din spate o marc de form triunghiular ale crei laturi au dimensiunea de cel puin 25 cm i care trebuie
s fie reprezentat cu rou:
n cazul containerelor, marca se va plasa pe toate cele laturi.
Marcaje pentru vehiculele, containerele ce au suferit un tratament de fumigaie

57

n acest caz, un semnal de atenionare trebuie plasat ntr-un loc unde va putea fi vzut de ctre persoanele ce ncearc s
ptrund n interior. Semnalul de atenionare trebuie s fie de form dreptunghiular, lungime 300 mm i nlime 250 mm.
Inscripiile trebuie s fie negre pe fond alb, iar literele trebuie s fie de cel puin 25 mm.
14. DOCUMENTE LA BORD
n plus fa de documentele prevzute de alte reglementri, la bordul unitii de transport trebuie s se afle urmtoarele
documente:
- documentul de transport care s acopere toate substanele periculoase transportate;
- certificatul de ambalare a containerului, dac este cazul;
- dispoziii scrise referitoare la toate substanele periculoase transportate;
- certificatul de agreare emis de ctre ARR sau autorizaia emis de CNCAN;
- certificatul de formare al conductorului auto, specific tipului de transport efectuat.
14.1. Documentul de transport
Documentul de transport trebuie s fie completat cu urmtoarele informaii:
- numrul ONU, precedat de litera UN;
- denumirea oficial a substanei, cmpletat cu numele tehnic;
- numerele de model de etichet care figureaz n coloana (5) a tabelului A. Dac sunt mai multe numere, numerele ce
urmeaz primului vor fi indicate n paranteze; n cazul mrfurilor radioactive cifra 7, iar n cazul substanelor i obiectelor din
clasa 1 se va trece codul menionat n coloana (3b) a tabelului A
- grupa de ambalare;
- numrul i descrierea coletelor;
- cantitatea total din substana periculoas exprimat n volum sau n mas brut sau n mas net. n cazul excepiilor
referitoare la cantitile transportate pe unitatea de transport, cantitatea total de substane periculoase din fiecare categorie de
transport trebuie s fie indicat n documentul de transport
- numele i adresa expeditorului;
- numele i adresa destinatarului;
- o declaraie conform dispoziiilor fiecrui acord particular.
Exemplu de descriere de substane periculoase:
UN 1098 ALCOOL ALILIC, 6.1(3),I
Dac sunt transportate deeuri coninnd substane periculoase, numrul ONU i denumirea oficial a substanei trebuie
precedate de cuvntul DEEU.
Exemplu: DEEU, 1230 METANOL, 3, II
Pentru transportul substanelor periculoase n cantiti limitate, nu este necesar nicio informaie n documentul de transport.
n cazul excepiilor referitoare la cantitile transportate pe unitatea de transport, documentul de transport trebuie s poarte
indicaia:
Transport ce nu depete limitele liber prescrise la 1.1.3.6.
Cnd substanele periculoase sunt transportate n ambalaj de siguran, cuvintele AMBALAJ DE SIGURAN trebuie
adugate dup descrierea substaelor n documentul de transport.
Pentru ambalajele goale, necurate, care conin reziduuri de substane periculoasealtele dect cele din clasa 7, n documentul
de transport trebuie s apar meniunea AMBALAJ GOL, RECIPIENT GOL, IBC GOL sau AMBALAJ MARE
GOL.
n cazul vehiculelor, containerelor goale necurate, descrierea de mai sus trebuie urmat de cuvintele Ultima substan
ncrcat, precum i de numrul ONU precedat de literele UN i de denumirea oficial de transport completat de
denumirea tehnic, grupa de ambalare (dac este cazul).
Exemplu: VEHICUL CISTERN GOL, ULTIMA SUBSTAN NCRCAT: UN 1017 CLOR
Atunci cnd cisternele goale, necurate sunt transportate ctre cel mai apropiat loc adecvat unde curarea sau repararea
poate avea loc, documentul de transport conine meniunea:
Transport conform 4.3.2.4.3 sau Transport conform 7.5.8.1.
n cazul unui transport ntr-un lan de transport ce comport un parcurs maritim sau aerian, documentul de transport trebuie
s poarte meniunea: Transport conform 1.1.4.2.2.
n cazul utilizrii cisternelor mobile agreate pentru transporturile maritime, documentul de transport va conine meniunea:
Transport conform 1.1.4.3.
Transportul RMV dup data de expirare a validitii ultimei ncercri periodice sau a ultimei inspecii periodice se va face cu
urmtoarea meniune n documentul de transport:
Transport conform 4.1.2.2.
Substanele transportate la cald la care denumirea oficial de transport nu indic faptul c este cazul unei substane
transportate la cald (de exemplu prin prezena termenilor TOPIT sau TRANSPORT LA CALD) documentul de transport
trebuie s poarte meniunea: CU TEMPERATUR NALT.
n cazul transportului de substane stabilizate prin reglarea temperaturii, dac termenul STABILIZAT face parte din
denumirea oficial de transport, temperatura de reglare i temperatura critic trebuie s fie menionate n documentul de
transport, astfel:
TEMPERATURA DE REGLARE: _ _ _ oC
TEMPERATURA CRITIC :_ _ _ oC
Pentru transportul Nr. ONU 3359 utilaj sub fumigaie, documentul de transport trebuie s indice data fumigaiei, tipul i
cantitatea de ageni de fumigaie utilizai.

58

Documentul de transport conine de asemenea informaii suplimentare sau speciale obligatorii pentru anumite clase, astfel:
- dispoziii speciale pentru clasa 1;
- dispoziii speciale pentru clasa 2;
- dispoziii suplimentare referitoare la substanele autoreactive aparinnd clase 4.1 i peroxizii organici aparinnd clasei
5.2;
- dispoziii suplimentare referitoare la clasa 6.2;
- dispoziii speciale referitoare la clasa 7.
Meniunile din documentul de transport se vor redacta n limba oficial a rii expeditorului i n plus n englez, francez sau
german n cazul transporturilor internaionale de substane periculoase.
Atunci cnd o substan periculoas nu poate fi ncrcat n totalitate pe o singur unitate de transport, se vor redacta cel
puin attea documente distincte sau attea copii ale documentului unic, cte ncrcri se fac pe unitile de transport.
Pentru substanele periculoase care nu pot fi ncrcate n comun n acelai vehicul sau container se vor redacta documente de
transport distincte.
Atunci cnd anumite substane nu sunt supuse prescripiilor ADR, dar care datorit naturii dinamice a substanelor transportul
poate face obiectul unui control n timpul parcursului, expeditorul poate nscrie pe documentul de transport o declaraie, cum
ar fi:
Aceste substane nu aparin clasei
14.2. Certificatul de ncrcare a containerului
Dac un transport de substane periculoase ntr-un container mare precede un parcurs maritim, trebuie furnizat un certificat
de ncrcare a containerului mpreun cu documentul de transport.
Un document unic poate ndeplini funcia documentului de transport i al certificatului de ncrcare pentru container. n caz
contrar trebuie furnizate ambele documente.
Dac un document unic trebuie s ndeplineasc rolul acestor documente, va fi suficient s se insereze n documentul de
transport o declaraie ce indic faptul c containerul a fost ncrcat conform reglementrilor aplicabile, precum i
identificarea persoanei responsabile cu certificatul de ncrcare a containerului.
Atunci cnd coletele ce conin substane periculoase sunt ambalate sau ncrcate ntr-un container sau vehicul pentru
transport maritim, persoanele responsabile cu ncrcarea containerului sau vehiculului trebuie s furnizeze un "certificat de
ncrcare pentru container/vehicul" care s indice numrul sau numerele de identificare ale containerului sau vehiculului i
care s ateste faptul c operaia a fost executat conform urmtoarelor condiii:
1
Containerul sau vehiculul a fost curat i uscat i aparent capabil s fie ncrcat cu mrfuri;
2
Coletele care necesit separarea conform dispoziiilor de separare aplicabile, nu au fost ambalate mpreun pe sau ntrun container/vehicul (cu excepia cazului n care autoritatea competent i-a dat acordul n conformitate cu 7.2.2.3 (din Codul
IMDG));
3
Toate ambalajele au fost inspectate exterior pentru a observa toate defectele i au fost ncrcate numai coletele aflate n
stare bun;
4
Butoaiele au fost fixate n poziia vertical, cu excepia cazului n care autoritatea competent a autorizat o alt poziie
i toate mrfurile au fost ncrcate corect i atunci cnd este necesar, au fost fixate corespunztor cu materiale de siguran
adecvate, innd seama de modul de transport prevzut;
5
n cazul mrfurilor periculoase transportate n vrac, ncrctura a fost repartizat n mod uniform n container sau
vehicul.
Un document unic poate ndeplini funcia documentului de transport prescris la 5.4.1 i al certificatului de ncrcare pentru
container prevzut mai sus; n caz contrar, trebuie furnizate ambele documente. Dac un document unic trebuie s
ndeplineasc rolul acestor dou documente, va fi suficient n acest scop s se insereze n documentul de transport o
declaraie care indic faptul c ncrcarea containerului a fost efectuat conform reglementrilor de tip aplicabile, cu
identificarea persoanei responsabile pentru certificatul de ncrcare a containerului.
Certificatul de ncrcare a containerului nu este cerut pentru cisternele mobile, containerele-cistern sau CGEM.
14.3. Instruciuni scrise
n vederea prevenirii oricrui accident sau incident ce ar putea surveni n cursul transportului, trebuie remise conductorului
auto indicaii scrise ce precizeaz informaii privind marfa periculoas transortat, precum i msurile pe care trebuie s le
aplice oferul n caz de accident sau incident. Aceste indicaii sunt furnizate de ctre expeditor i remise conductorului auto
cel mai trziu atunci cnd substanele periculoase sunt ncrcate pe vehicul.
Informaiile asupra coninutului acestor indicaii trebuie comunicate transportatorului cel mai trziu atunci cnd este dat
ordinul de transport spre a-i permite s ia msurile necesare pentru a se asigura c personalul implicat cunoate indicaiile i
le poate executa corect, iar c echipamentul necesar se gsete la bordul vehiculului.
Aceste indicaii se pstreaz n cabina conductorului auto ntr-o manier care s permit identificarea lor cu uurin.
n cazul ncrcrii n comun a mrfurilor ambalate incluznd substane periculoase aparinnd unor clase diferite ce prezint
aceleai pericole, informaiile scrise se pot limita la o singur indicaie pentru fiecare clas sau substane periculoase de la
bordul vehiculului, iar numele substanelor i nr.ONU aferente nu vor fi menionate n indicaii.
Instruciunile scrise se redacteaz conform urmtorului model:
NCRCARE:
- denumirea oficial a substanei, nr. ONU;
- clasa;
- descrierea substanei (starea fizic, indicarea oricrei colorri, miros, etc).

59

NATURA PERICOLULUI:
- pericol principal;
- pericole suplimentare, pericole pentru mediul nconjurtor;
- comportament n caz de incendiu sau nclzire;
- menionarea faptului c substanele reacioneaz cu apa, dac este cazul.
PROTECIA INDIVIDUAL:
- indicarea echipamentului de protecie individual destinat conductorului auto.
MSURI DE ORDIN GENERAL CE TREBUIE LUATE DE CTRE CONDUCTORUL AUTO:
- oprirea motorului;
- interzicerea fumatului i producerea de flacr descoperit;
- semnalizarea i prevenirea celorlali participani la trafic, a trectorilor;
- informarea publicului asupra riscului i sftuirea de a rmne n partea de unde sufl vntul;
- anunarea poliiei i a pompierilor ct mai curnd posibil.
MSURI SUPLIMENTARE I/SAU SPECIALE CE TREBUIE LUATE DE CTRE CONDUCTORUL AUTO:
- lista de echipamente necesare conductorului auto pentru a executa msurile suplimentare;
- toi conductorii auto trebuie instruii i formai pentru a lua msurile suplimentare n caz de scurgere sau deversare
minor, cu condiia ca msurile s poat fi luate fr risc;
- msurile speciale recomandate de expeditor necesit o formare adecvat a conductorului auto; vor fi date indicaiile
adecvate, precum i lista materialului necesar aplicrii de msuri speciale;
INCENDIU:
Conductorii auto sunt instruii s intervin n caz de incendiu limitat pe vehicul; ei nu trebuie s intervin n caz de incendiu
limitat pe vehicul; ei nu trebuie s intervin n caz de incendiu ce implic ncrctura.
PRIM AJUTOR:
Instruirea conductorului auto privind msurile ce le va lua n caz de contact cu substana transportat.
INFORMAII SUPLIMENTARE
MODEL DE FI DE SIGURAN
1. DENUMIREA NCRCTURII Materie periculoas din punct de vedere al mediului, solid, n.s.a. (deeu: slam de
rezervoare; ONU 3077, CLASA 9
2. PERICOLE:
Prin evaporare la nclzire prezint risc de aprindere.
Pstrai departe de sursele de foc!
n incendiu poate produce fumuri toxice.
Poate avea efect iritant asupra ochilor, sistemului respirator i al pielii.
Toxic pentru organismele acvatice.
3. ECHIPAMENT DE PROTECIE PERSONAL RECOMANDAT
Mnui de protecie din fibre naturale, ochelari de protecie, salopet/halat, nclminte de protecie fr accesorii metalice,
ochelari de protecie chimic. Se recomand existena unei sticle cu ap curat pentru cltit ochii.
4. MSURI URGENTE
N CAZ DE AVARIE VOR FI NTIINAI FR NTRZIERE POLIIE ,POMPIERII, apel unic de urgenta 112
Se va opri motorul.
Se ndeprteaz sursele de aprindere (ex. focul deschis; se interzice fumatul).
Se vor lua msuri pentru sigurana cii de comunicaie i vor fi avertizai ceilali participani la circulaie.
Se vor ndeprta pesoanele neautorizate i se va semnala pericolul.
Se va pune echipamentul de protecie nainte de a pi n zona expus pericolului.
Se va staiona, de regul, pe partea expus vntului.
5. MSURI SUPLIMENTARE NECESARE
n cazul scurgerilor accidentale:
Remedierea deficienelor de etanare constatate (dac este posibil).
Se vor folosi materiale absorbante, nisip i alte materiale.
ndeprtarea surselor de cldur i de aprindere.
Dac produsul a ptruns n ap sau reeaua de canalizare, n sol sau a poluat mediul vor fi ntiinai: Inspectoratul pentru
situaii de urgen, poliia, Agenia de Mediu din zona unde s-a produs incidentul.

60

6. INFORMAII NECESARE N CAZ DE INCENDIU

Se ndeprteaz din zon tot personalul; se izoleaz zona incendiat i se interzice accesul persoanelor care nu fac parte din
echipele de intervenie i de coordonare. nainte de a stinge focul se nchid sursele de scpare/alimentare produs. Recipienii
aflai n aceast zon vor fi stropii cu ap. Stingerea incendiului se va face de la distan sau dintr-un loc protejat. Cnd
incendiul este stins, pentru curire se vor folosi unelte antiex care nu produc scntei.
Se vor folosi substane chimice uscate, dioxidul de carbon sau spuma. Folosirea apei poate fi ineficient la stingerea
incendiilor dar se va folosi ap pulverizat pentru a rci recipientele expuse la incendiu. Se va utiliza un procedeu de stingere
prin nbuirea incendiului.
7. PRIM AJUTOR
n caz de inhalare: se va scoate victima la aer curat i dac este necesar se va face respiraie artificial. Dup caz se va solicita
asisten medical.
n cazul contactului cu ochii: se vor spla ochii cu mult ap timp de 15 min. inclusiv sub pleoape, dup caz, se va solicita
asisten medical.
n cazul contactului cu pielea: se va ndeprta rapid mbrcmintea contaminat, se va spla zona contaminat cu mult ap,
cel puin 15 minute. Dac au fost expuse zone mari ale corpului sau iritaia persist, trebuie solicitat imediat ajutor medical.
8. INFORMAII SUPLIMENTARE:
n situaii de poluri accidentale pe drumurile interioare se anun de urgen: Dispecer de producie.
14.4. Certificat de agreare
n ADR ntlnim urmtoarele tipuri de vehicule destinate transportului de mrfuri periculoase astfel:
- vehicul EX/II sau vehicul EX/III, destinate transportului de substane sau obiecte explozive;
- vehicul FL, destinat transportului de lichide avnd un punct de aprindere care nu depete 60oC sau gaze inflamabile n
containere cistern, cisterne mobile sau CGEM cu o capacitate mai mare de 3m3 sau n cisterne fixe sau demontabile cu o
capacitate mai mare de 1m2 sau un vehicul-baterie cu o capacitate mai mare de 1m3 destinat transportului de gaze
inflamabile;
- vehicul OX, destinat transportului de peroxid de hidrogen stabilizat sau n soluie apoas stabilizat, coninnd peste 60%
peroxid de hidrogen;
- vehicul AT, altul dect EX/III, FL sau OX, destinat transportului de substane periculoase n cisterne fixe sau demontabile
cu o capacitate mai mare de 1m3, ori n containere-cistern, cisterne mobile sau CGEM cu o capacitate individual mai mare
de 3m3 sau vehicule-baterie cu o capacitate total mai mare de 1m3 altul dect un vehicul FL.
Vehiculele EX/II, EX/III, FL, OX i AT trebuie supuse unei inspecii tehnice anuale pentru a verifica dac sunt
corespunztoare prescripiilor aplicabile. Dac aceste vehicule sunt remorci sau semiremorci cuplate n spatele unui vehicul
tractor, respectivul vehicul tractor trebuie s fac obiectul unei inspecii tehnice n aceleai scopuri.
Conformitatea vehiculelor EX/II, EX/III, FL, OX i AT, trebuie atestat printr-un certificat de agreare eliberat de ctre
autoritatea competent.
Valabilitatea certificatului de agreare expir cel trziu la un an dup data inspeciei tehnice a vehiculului.
15. ECHIPAMENTUL DE BORD
O unitate de transport ncrcat cu substane periculoase nu trebuie s includ mai mult de o remorc (sau semiremorc).
Instruciunile scrise trebuie pstrate n cabina conductorului auto ntr-un mod care permite identificarea lor cu uurin.
15.1. Mijloace de stingere a incendiilor
Orice unitate de transport pentru substane periculoase va fi prevzut cu extinctoare portabile corespunztoare, astfel:
a) orice unitate de transport trebuie prevzut cu cel puin un extinctor portabil cu o capacitate minim de 2 kg de pudr,
apt s combat un incendiu la motor sau n cabina unitii de transport;
b) suplimentar pentru combaterea incendiului la marf:
- pentru unitile de transport cu o mas maxim admisibil mai mare de 7,5 tone, unul sau mai multe extinctoare portabile
cu o capacitate minim total de 12 kg de pudr, din care cel puin unul trebuie s aib o capacitate minim de 6 kg;
- pentru unitile de transport cu o mas maxim admis mai mare de 3,5 tone pn la 7,5 tone inclusiv, unul sau mai multe
extinctoare portabile cu o capacitate minim total de 8 kg de pudr dintre care cel puin unul trebuie s aib o capacitate
minim de 6 kg;
- pentru unitile de transport cu o mas maxim admisibil mai mic sau egal cu 3,5 tone, unul sau mai multe extinctoare
portabile cu o capacitate minim total de 4 kg de pudr.
Unitile de transport la care cantitatea de substane periculoase nu depete valorile specifice excepiilor pariale (conform
1.1.3.6.), trebuie s fie echipate cu un extinctor cu o capacitate minim de 2 kg de pudr, apt s combat un incendiu la motor
sau n cabina unitii de transport. Extinctoarele trebuie supuse periodic unei inspecii n conformitate cu standardele
naionale, pentru a garanta sigurana n funcionare.
15.2. Echipamente diverse
Orice unitate de transport substane periculoase trebuie prevzut cu:
a) echipament de securitate de uz general:
- cel puin o cal, de dimensiuni adecvate pentru greutatea vehiculului i diametrul roilor;
- dou semnale de avertizare autoportante (conuri sau triunghiuri reflectorizante sau lumini de semnalizare portocalii
independente de instalaia electric a vehiculului);
- vest fluorescent adecvat pentru fiecare membru al echipajului vehiculului;

61

- o lantern de buzunar pentru fiecare membru al echipajului vehiculului.

b) un dispozitiv de protecie respiratorie pentru fiecare membru al echipajului, n cazul trasportului de gaze sau obiecte
desemnate prin literele T (TO, TF, TC, TFC, TOC);
c)
protecie individual i echipamentul necesar pentru luarea msurilor suplimentare i speciale indicate n instruciunile
scrise.
16. SUPRAVEGHEREA VEHICULELOR
Vehiculele care transport mrfuri periculoase peste anumite limite prescrise trebuie s fac n permanen obiectul unei
suprevegheri apte s mpiedice orice aciune ruvoitoare i s se alerteze autoritile competente n cazul pierderii sau n caz
de incendiu.
Vehiculele vor putea staiona fr supraveghere ntr-un depou sau alt spaiu care ofer toate garaniile de siguran.
Dac nu exist posibiliti de staionare fr supraveghere, vehiculul poate fi parcat ntr-un loc retras ce corespunde
urmtoarelor condiii:
a) un parc de staionare supravegheat de o persoan care a fost informat asupra naturii ncrcturii i a locului n care se
afl conductorul auto
sau
b) un parc de staionare unde vehiculul nu va risca s fie accidentat de alte vehicule
sau
c) un spaiu liber, adecvat, situat departe de drumurile publice importante i zonele locuite i care nu servete drept loc de
trecere sau de reuniune pentru public.
Parcurile de staionare autorizate de la punctul b) nu vor fi utilizate dect n lipsa celor vizate la punctul a), iar cele de la
punctul c) nu vor fi utilizate dect n lipsa celor vizate la punctele a) i b).
17. OBLIGAIILE ECHIPAJULUI VEHICULULUI
Toate persoanele ale cror funcii au legtur cu transportul rutier de substane periculoase trebuie s fie instruii asupra
dispoziiilor ce reglementeaz transportul acestor substane, astfel:
- n afara personalului de bord, este interzis transportul de pasageri;
- echipajul vehiculului trebuie s cunoasc utilizarea aparatelor de stingere a incendiilor;
- se interzice deschiderea coletelor care conin substane periculoase;
- se interzice ptrunderea ntr-un vehicul cu aparate de iluminare cu flacr;
- se interzice fumatul n apropierea vehiculelor i n vehicule;
- motorul trebuie oprit n timpul operaiunilor de ncrcare i de descrcare, cu excepia cazurilor n care utilizarea
motorului este necesar pentru funcionarea pompelor sau a mecanismelor care asigur ncrcarea sau descrcarea
vehiculului;
- n timpul staionrii unitile de transport vor avea acionat frna de mn.
Suplimentar pentru transportul de mrfuri i obiecte explozive (clasa 1):
- ncrcarea i descrcarea ntr-un loc public, n zone construite se va face dup avertizarea autoritilor competente i
obinerea permisului de efectuare a operaiunilor;
- meninerea unei distane de cel puin 50m ntre dou autovehicule n staionare sau la deplasare n convoi;
- supravegherea vehiculelor se va efectua atunci cnd masa total de substan exploziv este mai mare de 50 kg.
Suplimentar pentru transportul de substane lichide sau gaze inflamabile:
- lmpile portabile se vor nlocui cu aparate de iluminat concepute i construite astfel nct s nu poat aprinde vaporii sau
gazele inflamabile;
- se interzice funcionarea aparatelor de nclzit cu combustie n vehiculele de tip FL;
- nainte de ncrcarea sau golirea cisternelor se va realiza o bun conexiune electric ntre asiul vehiculului i pmnt, iar
viteza de ncrcare va fi limitat.
Suplimentar pentru transportul de substane infecioase:
- unitile de transport trebuie s fie echipate cu un extinctor portabil cu o capacitate minim de 2 kg de pudr, apt s
combat un incendiu la motor sau n cabina unitii de transport;
- nu sunt restricii referitor la aparatele portabile de iluminare.
Suplimentar pentru transportul la temperatur controlat:
- inspectarea minuioas a unitii de transport nainte de ncrcare;
- ntocmirea unei liste a furnizorilor de substane refrigerante disponibile pe parcursul drumului;
- proceduri de urmat n cazul defectrii sistemului de reglare a temperaturii;
- supravegherea regulat a temperaturii de lucru;
- disponibilitatea unui sistem de refrigerare de urgen sau a pieselor de schimb.
Temperatura aerului n interiorul compartimentului de ncrcare trebuie msurat prin intermediul a doi senzori independeni.
Temperatura trebuie controlat la intervale de la patru la ase ore i consumat.
18. CONDIII REFERITOARE LA ECHIPAMENTELE DE TRANSPORT
Vehiculele care transport substane periculoase trebuie s corespund din punct de vedere constructiv i sunt supuse
inspeciei tehnice anual.
O unitate de transport ncrcat cu substane periculoase nu trebuie s includ mai mult de o remorc.
Vehiculele de baz ale vehiculelor EX/II, EX/III, TL, OX i AT trebuie s satisfac prescripiile de mai jos.
18.1. Echipament electric
Circuite electrice:

62

se calculeaz cu marje mari pentru a se evita supranclzirea;

sunt protejate prin elemente fuzibile sau disjunctoare automate;
circuitele neprotejate s fie ct mai scurte posibil.

ntreruptor baterie:
- trebuie montat ct mai aproape posibil de baterie;
- nchiderea i deschiderea ntreruptorului se va comanda din cabina conductorului auto;
Baterii:
- bornele trebuie izolate electric;
- dac sunt n alt loc dect sub capota motorului, bateriile trebuie fixate ntr-o cutie ventilat.
Circuite alimentate n permanen:
- trebuie s aib caracteristicile adecvate pentru utilizarea n zone periculoase;
- trebuie s satisfac prescripiile zonei 1, pentru echipamentul electric n general;
- trebuie s satisfac prescripiile aplicabile zonei 2, pentru echipamentul electric situat n cabina conductorului auto;
- trebuie s corespund prescripiilor aplicabile grupei de explozie IIC, clasa de temperatur T6.
Conductori electrici:
- cei care se afl n spatele cabinei conductorului auto se vor proteja mpotriva ocurilor, abraziunii i frecrii.
Iluminare:
- nu se utilizeaz becuri cu dulie filetat.
Conexiuni electrice:
- s mpiedice orice debranare accidental.
18.2. Echipament de frnare
- sistem de frnare antiblocare la vehiculele cu o mas maxim autorizat mai mare de 16 tone; remorcile trebuie s fie
echipate cu un sistem de frnare antiblocare de categoria A; autovehiculele trebuie echipate cu un sistem de frnare
antiblocare categoria 1;
- sistem de frnare de ncetinire la vehiculele cu o mas maxim autorizat mai mare de 16 tone sau autorizat s tracteze
remorci cu o mas maxim mai mare de 10 tone;
- sistemele de frnare de ncetinire trebuie s fie de tip IIA;
- remorcile sunt prevzute cu sistem de frnare eficient acionat prin comanda frnei de serviciu a vehiculului tractor i care
s opreasc automat remorca n cazul ruperii dispozitivului de cuplare.
18.3. Prevenirea riscurilor de incendiu
Cabin:
- se folosesc doar materiale greu inflamabile, care nu au o vitez de combustie mai mare de 100 mm/min;
- dac nu s-au folosit materiale greu inflamabile, n spatele cabinei se vor plasa un scut metalic cu limea egal cu cea a
cisternei, geamurile din spatele cabinei trebuie s fie nchise ermetic i realizate din sticl securizat rezistent la foc; ntre
cistern i cabin sau scut, trebuie s existe un spaiu liber de cel puin 15 cm;
Rezervoarele de carburant:
- n caz de scurgeri, carburantul nu trebuie s vin n contact cu prile nclzite ale vehiculului;
- rezervoarele de benzin trebuie echipate cu un dispozitiv antiflacr eficient sau cu un dispozitiv care permite meninerea
acestui orificiu nchis ermetic;
Motor:
- echipate i realizate astfel nct s se evite orice pericol pentru ncrctur;
- pentru vehiculele EX/II, EX/III, motorul trebuie s fie un motor cu aprindere prin comprimare;
Sistem de evacuare:
- trebuie ndreptat sau protejat astfel nct s se evite orice pericol pentru ncrctur;
- trebuie s se gseasc la o distan de cel puin 100 mm sau protejate printr-un ecran termic fa de rezervorul de
carburant;
Frna de ncetinire:
- trebuie prevzut cu o izolaie termic ntre sistem i cistern sau ncrctur pentru evitarea nclzirii i protecie
mpotriva scurgerilor;
Dispozitive de nclzire cu combustie:
- amplasate i protejate astfel nct s previn orice risc de nclzire sau de inflamare a ncrcturii;
- trebuie pus n funciune manual;
- combustibilii gazoi sunt interzii;

63

- alimentarea cu aer a combustiei trebuie s fie ntrerupt prin msuri adecvate dup un ciclu de funcionare rezidual de
maximum 40 de secunde;
Dispozitive de limitare a vitezei:
- autovehiculele cu o mas mai mare de 3,5 tone trebuie echipate cu un dispozitiv de limitare a vitezei la 90 km/h.
Prescripii suplimentare pentru vehicule EX/II sau EX/III
Vehiculele trebuie concepute, construite i echipate astfel nct substanele i obiectele explozive s fie protejate de riscuri
exterioare i de intemperii. Ele trebuie s fie nchise sau acoperite cu o prelat.
Suprafaa de ncrcare, inclusiv peretele fa, nu trebuie s prezinte interstiii.
Caroseria trebuie construit din materiale rezistente la cldur i la flacr, cu o grosime minim de 10 mm.
Motorul vehiculului trebuie s fie plasat n faa peretelui fa al compartimentului pentru ncrctur. El poate fi totui plasat
sub compartimentul de ncrcare, cu condiia ca instalarea s fie astfel realizat nct cldura emis s nu prezinte niciun risc
pentru ncrctur prin creterea temperaturii pe suprafaa interioar a compartimentului pentru ncrctur peste 800C.
Sistemul de evacuare trebuie construit i amplasat astfel nct s nu existe nicio nclzire n exces. O cretere a temperaturii
peste 80 oC la suprafaa interiorului compartimentului pentru ncrctur, poate constitui un risc pentru ncrctur.
Tensiunea nominal a circuitului electric nu trebuie s fie mai mare de 24V.
Instalaia electric situat n compartimentul de ncrcare trebuie protejat mpotriva prafului.
Prescripii suplimentare pentru vehiculele destinate transportului de substane cu reglarea temperaturii
Vehiculele izoterme, refrigerente sau frigorifice, destinate transportului de substane stabilizate prin reglarea temperaturii
trebuie s ndeplineasc urmtoarele condiii:
- temperatura de reglare nu trebuie s fie depit;
- vaporii substanelor sau ai agentului frigorific nu trebuie s ptrund n cabina conductorului auto;
- monitorizarea n orice moment, din cabina conductorului auto, a temperaturii n spaiul rezervat ncrcturii;
- agentul frigorific nu trebuie s fie inflamabil;
- metodele de producere a frigului vehiculelor frigorifice trebuie s poat funciona independent de motorul de propulsie al
vehiculului.
Prescripii suplimentare referitoare la vehiculele-cistern
Cisternele metalice sau din material plastic ranforsat cu fibre, vehiculele-cistern FL i elementele vehiculelor-baterie FL
trebuie legate la asiul vehiculului prin intermediul cel puin a unei bune conexiuni electrice.
Limea total a suprafeei de sprijin pe sol trebuie s fie cel puin egal cu 90% din nlimea centrului de gravitaie al
vehiculuilui-cistern ncrcat.
Partea din spate a vehiculului trebuie prevzut, pe toat limea cisternei, cu o baz de protecie suficient de rezistent la
impactul din spate. ntre peretele din spate al cisternei i partea din spate a barei de protecie trebuie s existe un spaiu de cel
puin 100 mm.
Echipamentul electric al vehiculelor FL, situat n zonele n care exist sau poate exista o atmosfer exploziv trebuie s
posede caracteristici adecvate pentru utilizarea n zone periculoase.
Zonele n care poate exista o atmosfer exploziv sunt:
ZONA 0: interiorul compartimentelor cisternei, accesoriile de ncrcare i de golire i tubulatura de recuperare a vaporilor.
ZONA 1: interiorul casetelor de protecie pentru echipamentul utilizat la ncrcare i golire i zona situat la mai puin de 0,5
m de dispozitivele de aerisire i supapele de decompresiune.
ZONA 2: cabina conductorului auto.
II. MSURI GENERALE DE PREVENIRE I SECURITATE
1. MSURI GENERALE DE SIGURAN
Persoanele ce intervin n transportul mrfurilor periculoase trebuie s ia msuri adecvate, funcie de natura mrfii periculoase
transportate, pentru a evita producerea de daune sau prejudicii sau de reducere la minimum a efectelor acestora.
Atunci cnd sigurana rutier risc s fie pus n pericol, persoanele implicate trebuie s avizeze imediat forele de intervenie
i de siguran i s pun la dispoziia acestora informaiile necesare pentru aciunea lor.
Dac din cauza deteriorrii ambalajului sau din alte cauze, marfa ori produsul periculos se mprtie pe drum, conductorul
auto este obligat s opreasc imediat, s ia msuri de avertizare a celorlali participani la trafic i a persoanelor din jur, s
semnalizeze pericolul cu mijloacele pe care le are la ndemn i s anune administratorul drumului sau cea mai apropiat
unitate de poliie.
Autovehiculele care transport mrfuri sau produse periculoase trebuie s aib montate semnale speciale de avertizare cu
lumin galben, iar conductorii acestora trebuie s le menin n funciune pe toat perioada deplasrii pe drumul public.
Viteza maxim admis pentru vehiculele care transport mrfuri periculoase este de 40 km/h n localiti, iar n afar 70
km/h.
2. CUNOATEREA PRINCIPALELOR CAUZE ALE ACCIDENTELOR
Se interzice conductorului de autovehicule care transport mrfuri sau produse periculoase:
- s provoace ocuri autovehiculului n mers;
- s fumeze n timpul mersului ori s aprind foc la oprire sau staionare, la o distan mai mic de 50m de autovehicul;
- s lase autovehiculul i ncrctura fr supravegherea sa, a nsoitorului ori a unei alte persoane calificate;
- s remorcheze un vehicul rmas n pan;

64

- s urmeze alte trasee sau s staioneze n alte locuri dect cele stabilite, precum i pe partea carosabil a drumului pe timp
de noapte;
- s transporte alte ncrcturi care, prin natura lor, ar putea determina o sporire a pericolului;
- s permit prezena n autovehicul a altor persoane, cu excepia celuilalt conductor, a nsoitorilor sau a celor care ncarc
ori descarc mrfurile sau produsele transportate;
- s intre pe sectoarele de drum pe care i este interzis accesul;
- s pstreze n autovehicul reserve de combustibil n ambalaje care nu sunt special confecionate n acest scop.
3. DECLARAREA EVENIMENTELOR CE IMPLIC MRFURI PERICULOASE
Dac un accident sau incident grav are loc n timpul ncrcrii, transportului sau descrcrii de mrfuri periculoase va trebui
ntocmit un raport ce va fi trimis autoritilor competente.
Un eveniment implic ntocmirea unui raport dac unul sau mai multe din criteriile de mai jos sunt ndeplinite:
1. eveniment ce are drept cauz o vtmare corporal urmat de decesul sau rnire i cnd rnirea:
- necesit un tratament medical intens;
- necesit spitalizare de cel puin o zi;
- antreneaz o incapacitate de munc pe o perioad de cel puin trei zile consecutive.
2. exist o pierdere de produs, astfel:
- din categoriile de transport 0 sau 1, n cantiti egale sau mai mari de 50 kg sau 50 litri;
- din categoriile de transport 2, n cantiti egale sau mai mari de 333 kg sau 333 litri;
- din categoriile de transport 3 sau 4, n cantiti egale sau mai mari de 1000 kg sau 1000 litri.
Dac sunt implicate mrfuri din clasa 6.2, obligaia prezentrii unui raport se aplic indiferent de cantiti.
n cazul substanelor din clasa 7, criteriile de pierdere de produs sunt urmtoarele:
- orice scpare de substane radioactive n exteriorul coletelor;
- expunere care conduce la o depire a limitelor fixate;
- atunci cnd exist un motiv de a crede c a avut loc o degradare important a oricrei funcii asigurate de un colet privind
sigurana (reinere, protecie, protecie termic sau criticitate).
4. RESTRICII DE TRANSPORT
Transportul rutier al mrfurilor periculoase poate fi supus unor restricii suplimentare de transport cum ar fi:
- restricii de siguran suplimentare privind vehiculele care utilizeaz anumite structuri cum ar fi podurile, tunelurile,
feriboturile, trenurile sau vehiculele care intr sau ies din porturi sau alte terminale de transport specializat;
- restricii privind evitarea zonelor comerciale rezideniale sau sensibile din punct de vedere ecologic;
- restricii privind circulaia i staionarea vehiculelor n cazul unor condiii atmosferice extreme, cutremur de pmnt,
accidente, manifestri sindicale;
- restricii privind circulaia n anumite zile ale sptmnii.
Restricii privind tunelurile
n momentul n care se aplic restricii la trecerea vehiculelor care transport mrfuri periculoase prin tuneluri, este necesar
clasificarea tunelului rutier.
n tuneluri exist trei pericole majore care pot cauza victime i poate produce daune grave structurii tunelului:
- explozii;
- eliberare de gaz toxic sau lichid toxic volatil;
- incendii.
Categoriile de tuneluri sunt urmtoarele:
Categoria A de tuneluri:
Nicio restricie pentru transportul de mrfuri periculoase;
Categoria B de tuneluri:
Restricii pentru mrfurile periculoase care pot provoca explozii majore;
Urmtoarele mrfuri periculoase sunt considerate a ndeplini acest criteriu1:
Clasa 1: Grupurile de compatibilitate A i L;
Clasa 3: Codul de clasificare D (nr. UN 1204, 2059, 3064, 3343, 3357 i 3379);
Clasa 4.1: Codurile de clasificare D i DT; i
Substane autoreactive, tip B (nr. UN 3221, 3222, 3231 i 3232)
Clasa 5.2:
Peroxizi organici, tip B (nr. UN 3101, 3102, 3111 i 3112)
Cnd masa total net exploziv per unitate de transport depete 1000 kg:
Clasa 1: Diviziunile 1.1, 1.2 i 1.5 (cu excepia grupurilor de compatibilitate A i L).
Cnd sunt transportate n rezervoare:
Clasa 2: Codurile de clasificare F, TF i TFC;
Clasa 4.2: Grupul de ambalare I;
Clasa 4.3: Grupul de ambalare I;
1 Evaluarea este efectuat pe baza proprietilor intrinsece ale mrfurilor, tipului de marf i cantitii transportate.
Categoria C de tuneluri:

65

Restricii pentru mrfurile periculoase care pot provoca o explozie foarte mare, o explozie mare sau o degajare extins de
substane toxice;
Urmtoarele mrfuri periculoase sunt considerate a ndeplini acest criteriu 1:
- mrfurile periculoase restricionate n tunelurile din categoria B, i
- urmtoarele mrfuri periculoase:
Clasa 1: Diviziunile 1.1, 1.2 i 1.5 (cu excepia grupurilor de compatibilitate A i L) i
Clasa 7:
Diviziunea 1.3 (grupurile de compatibilitate H i J) nr. UN 2977 i 2978.
Cnd masa total net exploziv per unitate de transport depete 5000 kg:
Clasa 1: Diviziunea 1.3 (grupurile de compatibilitate C i G)
Cnd sunt transportate n rezervoare:
Clasa 2: Codurile de clasificare T, TC, TO i TOC;
Clasa 3: Grupul de ambalare I pentru codurile de clasificare FC, FT1, FT2 i FTC;
Clasa 6.1: Grupul de ambalare I pentru codurile de clasificare TF1 i TFC; i
Intrri toxice prin inhalare (nr. UN 3381 pn la 3390)
Clasa 8: Grupul de ambalare I pentru codul de clasificare CTI.
Categoria D de tuneluri:
Restricia pentru mrfurile periculoase care pot provoca o explozie foarte mare, o explozie mare, o degajare extins de
substane toxice sau un incendiu de proporii;
Urmtoarele mrfuri periculoase sunt considerate a ndeplini acest criteriu 1:
- mrfurile periculoase restricionate n tunelurile din categoria C, i
- urmtoarele mrfuri periculoase:
Clasa 1: Diviziunea 1.3 (grupurile de compatibilitate C i G);
Clasa 2: Codurile de clasificare F, FC, T, TF, TC, TO, TFC i TOC;
Clasa 4.1 Substane autoreactive, tipurile C, D, E i F; i nr. UN 2965, 3241, 3242 i 3251)
Clasa 5.2: Peroxizi organici, tipurile C, D, E i F;
Clasa 6.1: Grupul de ambalare I pentru codurile de clasificare TF1 i TFC; Intrri toxice prin inhalare (nr. UN 3381 pn
la 3390);
Clasa 8: Grupul de ambalare I pentru codul de clasificare CTI;
Clasa 9: Codurile de clasificare M9 i M10.
Cnd sunt transportate n rezervoare: Clasa 3: Grupul de ambalare I i II; i Codul de clasificare F2;
Clasa 4.2: Grupul de ambalare II;
Clasa 4.3: Grupul de ambalare II;
Clasa 6.1: Grupul de ambalare I pentru codurile de clasificare TF2 i TW1;
Grupul de ambalare II pentru codurile de clasificare TF1, TF2, TFC i TW1;
Clasa 8: Grupul de ambalare I pentru codul de clasificare CF1, CFT i CW1;
Clasa 9: Codurile de clasificare M2 i M3.
Categoria E de tuneluri:
Restricie pentru toate mrfurile periculoase, altele dect numerele UN 2919, 3291, 3331, 3359 i 3373.
NOT: Pentru mrfurile periculoase clasificate la numerele UN 2919 i 3331, restriciile privind trecerea prin tuneluri pot
face, totui, parte din acordul special aprobat de autoritatea (autoritile) competent(e) n baza punctului 1.7.4.2.
Prevederi privind semnele rutiere i notificarea restriciilor
Prile Contractante vor indica interdiciile pentru tuneluri i rutele alternative prin intermediul unor semne i semnale.
n acest scop, acestea pot utiliza semnele C, 3h i D, 10a, 10b i 10c i semnalele conform Conveniei de la Viena privind
Semnele i Semnalele Rutiere (Viena, 1968) i Acordului European ce suplimenteaz Convenia privind Semnele i
Semnalele Rutiere (Geneva, 1971), aa cum sunt interpretate prin Rezoluia privind Semnele i Semnalele Rutiere (R.E.2) a
Comitetului UNECE de Transport Intern, Principala Comisie de Lucru privind Transportul Rutier, modificat.
Pentru a facilita nelegerea internaional a semnelor, sistemul de semne i semnale stabilit n cadrul Conveniei de la Viena
se bazeaz pe utilizarea de forme i culori caracteristice fiecrei clase de semne i, ori de cte ori este posibil, utilizarea de
simboluri grafice n favoarea inscripiilor. Cnd Prile Contractante consider necesar s modifice semnele i simboluri
stabilite, modificrile efectuate nu vor afecta caracteristicile lor eseniale. Acolo unde Prile Contractante nu aplic
Convenia de la Viena, semnele i simbolurile stabilite pot fi modificate, cu condiia ca modificrile efectuate s nu afecteze
intenia lor iniial.
Semnele i semnalele de trafic al cror scop este s interzic accesul vehiculelor ce transport mrfuri periculoase n
tunelurile rutiere vor fi afiate n locul n care este posibil alegerea de rute alternative.
Cnd accesul n tuneluri este restricionat sau sunt indicate rute alternative, semnele vor fi afiate cu panouri suplimentare
dup cum urmeaz:
Niciun semn: nici o restricie
Semnele cu panou suplimentar indicnd litera B: se aplic vehiculelor ce transport mrfuri periculoase ce nu sunt permise n
tunelurile din categoria B;
Semnele cu panou suplimentar indicnd litera C: se aplic vehiculelor ce transport mrfuri periculoase ce nu sunt permise n
tunelurile din categoria C;
Semnele cu panou suplimentar indicnd litera D: se aplic vehiculelor ce transport mrfuri periculoase ce nu sunt permise n

66

tunelurile din categoria D;

Semnele cu panou suplimentar indicnd litera E: se aplic vehiculelor ce transport mrfuri periculoase ce nu sunt permise n
tunelurile din categoria E;
Restriciile privind tunelurile nu se aplic cnd mrfurile periculoase sunt transportate n conformitate cu 1.1.3.
Restriciile vor fi publicate oficial i fcute disponibile public.
Cnd Prile Contractante aplic msuri operaionale specifice cu scopul de a reduce riscurile i n legtur cu unele sau toate
vehiculele ce utilizeaz tunelurile, precum declaraia nainte de intrare i trecere n convoaie escortate de vehicule de nsoire,
astfel de msuri operaionale vor fi publicate oficial i fcute disponibile public.
Reglementarea trecerii prin tuneluri a vehiculelor ce transport mrfuri periculoase
Categoria de tunel va fi indicat prin intermediul semnelor rutiere:
Semn i semnal Categorie tunel
Niciun semn Tunel de categoria A
Semn cu un panou adiional indicnd litera B Tunel de categoria B
Semn cu un panou adiional indicnd litera C Tunel de categoria C
Semn cu un panou adiional indicnd litera D Tunel de categoria D
Semn cu un panou adiional indicnd litera E Tunel de categoria E
Restriciile prin tuneluri se fac conform codului de restricie indicat n coloana (15) a tabelului A.
Restriciile privind trecerea unitii de transport prin tuneluri sunt urmtoarele:
Cod de restricie pentru tuneluri pentru ntreaga ncrctur
Restricia
B Trecerea interzis prin tuneluri din categoriile B, C, D i E
B1000C Trecerea interzis prin tuneluri din categoria B atunci cnd masa total net de explozibil per unitate de transport
depete 1000 kg;
Trecerea interzis prin tuneluri din categoriile C, D i E
B1D Trecerea interzis prin tuneluri din categoriile B i C atunci cnd sunt transportate n rezervoare;
Trecerea interzis prin tuneluri din categoriile D i E
B1E Trecerea interzis prin tuneluri din categoriile B, C i D atunci cnd sunt transportate n rezervoare;
Trecerea interzis prin tuneluri din categoria E
C Trecerea interzis prin tuneluri din categoriile C, D i E
C5000D Trecerea interzis prin tuneluri din categoria C atunci cnd masa total net de explozibil per unitate de transport
depete 5000 kg;
Trecerea interzis prin tuneluri din categoriile D i E
C1D Trecerea interzis prin tuneluri din categoria C atunci cnd sunt transportate n rezervoare;
Trecerea interzis prin tuneluri din categoriile D i E
C1E Trecerea interzis prin tuneluri din categoriile C i D atunci cnd sunt transportate n rezervoare;
Trecerea interzis prin tuneluri din categoria E
D Trecerea interzis prin tuneluri din categoriile D i E
D1E Trecerea interzis prin tuneluri din categoria D atunci cnd sunt transportate n vrac sau n rezervoare;
Trecerea interzis prin tuneluri din categoria E
E Trecerea interzis prin tuneluri din categoria E
- Trecerea permis prin toate tunelurile (pentru numerele UN 2919 i 3331, vezi de asemenea 8.6.3.1)
5. DISPOZIII PRIVIND SECURITATEA
Toate persoanele implicate n transportul mrfurilor periculoase vor ine cont de msurile sau precauiile ce trebuie luate
pentru a minimiza furtul sau utilizarea greit a mrfurilor periculoase care pot pune n pericol persoane, bunuri sau mediul
nconjurtor.
Incinta terminalelor de depozitare temporar, locurile de depozitare, garajele pentru vehicule, locurile de ancorare i grile de
triaj, zonele utilizate pentru depozitarea temporar n timpul transportului de mrfuri periculoase trebuie s fie securizate
corect, bine iluminate i, pe ct posibil, atunci cnd este necesar neaccesibile publicului.
Anumite mrfuri periculoase pot fi folosite n scopuri teroriste cu efecte grave cum ar fi pierderi de viei omeneti sau
distrugeri masive.
Transportatorii, expeditorii i ali factori care intervin n transportul de mrfuri periculoase de mare risc trebuie s
ntocmeasc i s aplice efectiv planuri de securitate.
Orice plan de securitate trebuie s includ cel puin urmtoarele elemente:
a) atribuirea specific a responsabilitilor privind securitatea unor persoane care prezint competenele i calificrile
necesare i au autoritatea cerut;
b) nregistrarea mrfurilor periculoase sau a tipurilor de mrfuri periculoase de interes;
c) evaluarea operaiunilor curente i a riscurilor pentru securitate care rezult din acestea, incluznd opririle necesare
datorit condiiilor de transport, pstrarea mrfurilor periculoase n vehicule, cisterne sau containere naintea, n timpul sau
dup efectuarea traseului i depozitarea temporar intermediar a mrfurilor periculoase n cazul schimbrii modului sau
mijlocului de transport (transbordare), dac este cazul;

67

d) enunarea clar a msurilor care trebuie luate pentru reducerea riscurilor privind securitatea, innd seama de
responsabilitile i funciile participantului, incluznd:
- formarea;
- politicile de securitate (de exemplu, msurile n caz de mare pericol, verificri n cazul recrutrii de noi angajai sau
schimbrii unor posturi etc);
- practici de operare (de exemplu, alegerea i utilizarea unor trasee cunoscute, accesul mrfurilor periculoase la depozitarea
intermediar temporar (aa cum se definete la alineatul c)), proximitatea infrastructurii vulnerabile etc);
- echipamente i resurse care trebuie utilizate pentru a reduce riscurile privind securitatea;
e) proceduri eficiente i actualizate pentru a semnala pericolele, violarea securitii sau incidente conexe i de a le face fa;
f) proceduri pentru evaluarea i testarea planurilor de securitate i proceduri de examinare i actualizare a planului de
securitate;
g) msuri care s asigure securitatea fizic a informaiilor referitoare la transport coninute n planul de securitate, i
h) msuri care s asigure c distribuirea informaiilor coninute n planul de securitate este limitat la cei care au nevoie s
le cunoasc. Aceste msuri nu trebuie s constituie totui un obstacol pentru comunicarea informaiilor prescrise oriunde n
ADR.
Transportatorii, expeditorii i destinatarii trebuie s colaboreze ntre ei, precum i cu autoritile competente, pentru schimbul
de informaii privind eventualele pericole, aplicarea de msuri de securitate adecvate i de rspuns la incidentele care pun n
pericol securitatea.

RECAPITULARE
a) Cine trebuie s obin un certificat de pregtire profesional ADR?
Certificatul de pregtire profesional este obligatoriu pentru toti conductorii de autovehicule care execut transportul de
mrfuri periculoase.
b) Tipuri de cursuri de pregtire i specializare profesional ADR (Acordul European referitor la transportul internaional
de mrfuri periculoase)
Cursuri Clasele de produse care se pot transporta Modul de transport
Cursul de baz Toate clasele, n afar de 1 i 7 Colete sau substane solide n vrac
Specializarea cistern Substane din clasele 2, 3, 4.1, 4.2, 4.3, 5.1, 5.2, 6.1, 6.2, 8, 9 Colete sau cistern
Specializarea clasa 1 Substane i obiecte din clasa 1 (explozibile) Colete
Specializarea clasa 7 Substane i obiecte din clasa 7 (radioactive) Colete sau cistern
c) Durata de valabilitate a certificatului de pregtire profesional ADR
Certificatul de pregtire profesional ADR este valabil 5 ani i poate fi utilizat pentru transportul intern sau internaional de
mrfuri periculoase.
CONSILIERUL DE SIGURAN
Consilierul de siguran are urmtoarele atribuii:
verific respectarea reglementrilor n vigoare referitoare la transportul mrfurilor periculoase;
controleaz ca transporturile s fie nsoite de toate documentele prevzute n reglementrile n vigoare;
supravegheaz operaiunile referitoare la transportul mrfurilor periculoase;
redacteaz un raport anual, destinat celui care l-a desemnat, referitor la activitile de transport al mrfurilor periculoase
pe care le-a efectuat persoana fizic sasu juridic;
urmrete modul n care se desfoar operaiunile de:
identificare a mrfurilor periculoase;
verificare a mijloacelor de transport i a echipamentelor utilizate pentru transportul mrfurilor periculoase;
instruire a salariailor pentru operaiunile de transport;
punere n practic a procedurilor de urgen corespunztoare eventualelor accidente ce pot afecta sigurana n timpul
operaiunilor de transport;
efectuare a analizelor i de redactare a rapoartelor privind accidentele sau incidentele constatate n timpul transportului
de mrfuri periculoase;
aplicare a msurilor corespunztoare pentru a se evita repetarea accidentelor sau incidentelor n cursul transporturilor de
mrfuri periculoase;
dotare a mijloaceler de transport cu echipamente de siguran i cu echipamente de protecie a personalului.
Certificatul de consilier de siguran este valabil 5 ani.
ADR (Acordul European referitor la transportul internaional de mrfuri periculoase) a fost adoptat n anul 1957, la Geneva.
Acordul stabilete posibilitatea executrii unui transport rutier de mrfuri periculoase numai dac sunt ndeplinite anumite
condiii eseniale privind:
marfa admis la transport
vehiculul i
echipajul acestuia.
n afar de reglementrile ADR, referitoare la transportul rutier al mrfurilor periculoase, exist prevederi legate i de alte
moduri de transport:
feroviar - R.I.D.
naval - fluvial - A.D.N.
- maritim codul I.M.D.G.

68

aerian - instruciunile tehnice I.C.A.O.

CLASIFICAREA MRFURILOR PERICULOASE

GENERALITI
DEFINIIE: O substan este considerat periculoas atunci cnd prezint un risc pentru om sau pentru mediul nconjurtor.
Principalele riscuri prezentate de substanele periculoase ADR sunt urmtoarele:
EXPLOZIA = proprietatea de descompunere rapid i violent (sub aciunea cldurii sau a unei lovituri), nsoit de
degajarea puternic de energie i de o mas de gaze fierbini;
EMANAIA (SUB PRESIUNE) DE GAZE = scurgerea gazelor ntr-un recipient sau eliberarea de gaze sub presiune n
atmosfer, dup explozia unui recipient nsoit de alte riscuri proprii gazului respectiv (inflamabilitate, toxicitate,
corosivitate etc.);
INFLAMABILITATEA = proprietatea de a se aprinde cu usurin la temperatura mediului ambiant;
TOXICITATEA = proprietatea de a otravi (afectnd sntatea sau provocnd moartea) prin inhalarea, absorbia cutanat ori
ingestia unei substane;
COROSIVITATEA = proprietatea de a oxida, coroda sau distruge diverse materiale (metale, esturi etc.) sau esuturile vii
(piele, mucoase, muschi etc.);
COMBURANA = proprietatea de a favoriza aprinderea sau arderea prin eliberarea unui surplus de oxigen;
INFECIA = provocarea unor boli grave omului sau animalelor, datorit existenei microorgaismelor infecioase (virusuri,
bacterii, parazii etc.);
REACIA VIOLENT SPONTAN = manifestare deosebit de intens i rapid, sub form de explozie, nsoit de cldur
i de eliberarea sub presiune puternic a unor gaze inflamabile sau toxice;
TEMPERATURA = proprietatea de a provoca arsuri sau vtmri ale esuturilor vii, prin aciunea cldurii sau frigului.
CLASELE DE MRFURI PERICULOASE
Mrfurile periculoase sunt reprezentate n diferite clase n funcie de tipul de pericol pe care l prezint. Totui numeroase
substane au mai multe proprieti periculoase: unele pot fi n acelai timp inflamabile i toxice sau toxice i corosive. n
asemenea cazuri, substana este introdus n clasa care corespunde pericolului cel mai mare n timpul transportului.
Clasificarea trebuie efectuat de ctre expeditor (eventual cu ajutorul fabricantului), care este responsabil pentru aceasata.
Clasele de pericol sunt urmtoarele:
CLASA NUMELE CLASEI PERICOL PRINCIPAL
EXEMPLE
1 Substane i obiecte explozibile Explozia Detonatoare, exploziv de min
2 Gaze Presiunea gazului Azot, oxigen, butan, clor, bioxid de carbon, aerosoli
3 Lichide inflamabile Incendiul, explozia Benzin, alcooli, vopsele, adezivi
4.1 Substane solide inflamabile, substane autoreactive i substane explozibile desensibilizate solide
Incendiul, explozia Naftalin, sulf, chibrituri, aluminiu pudra, magneziu, celuloid
4.2 Substane supuse aprinderii spontane
Fosfor alb topit, crbune activ, metale alcaline
4.3 Substane care, n contact cu apa, degaj gaze inflamabile
Carbid, sodiu, potasiu, litiu
5.1 Substane comburante Incendiul, explozia, reacia violent ngraminte cu nitrat de amoniu
5.2 Peroxizi organici
Peroxid de zinc
6.1 Substane toxice Intoxicaia (otravirea) Pesticide, nitrobenzen, anilin
6.2 Substane infecioase Infecia Deeuri de spital
7 Substane radioactive Radioactivitatea Uraniu
8 Substane corosive Corosivitatea Soda caustica, acid clorhidric
9 Substane i obiecte cu pericole diverse Diverse Produse transportate la cald, baterii cu litiu
SUBDIVIZIUNILE CLASELOR
Codul de clasificare
Dup cum am vzut, substanele periculoase sunt incluse n clasele de pericol n funcie de pericolul principal pe care l
prezint, dar multe dintre ele au i unul sau mai multe pericole secundare. De aceea, fiecare clas de pericol a fost mprit
n mai multe subdiviziuni, n funcie de un pericol secundar comun si de anumite proprieti (chimice, fizice sau altele)
asemntoare.
Aceste subdiviziuni sunt descrise printr-un cod de clasificare alfa numeric, format dintr-o combinaie de cifre arabe i litere
majuscule (dou pn la patru).

69

Codul de clasificare permite identificarea cu mai mult uurin a proprietilor periculose principale i secundare ale unui
produs.
Codul de clasificare se formeaz astfel:
pentru clasele 3, 4.1, 4.2, 4.3, 5.1, 5.2, 6.1, 6.2, 8 i 9:
litera (literele) nu lipsete niciodat i are ntotdeauna o semnificaie legat de denumirea pericolului pe care l prezint
subdiviziunile claselor:
F = inflamabil
S = autoreactiv (supus aprinderii spontane)
T = toxic
W = n contact cu apa degaj gaze inflamabile
C = corosiv
I = infecios
O = comburant
M = pericol divers
D = desensibilizat
R = reglarea temperaturii
cifra urmeaz ntotdeauna dup liter (litere) i se refer fie la enumerarea proprietilor fizico-chimice sau la proveniena
substanelor (solid, lichid, obiect, organic, anorganic), fie la o ordine de prezentare a substanelor i obiectelor din cadrul
clasei sau subdiviziunilor

pentru clasele 2, 1 i 7:
la clasa 2 codul se compune din:
cifr: 1, 2, 3, 4, 5, 6, 7 de la subdiviziunile clasei i se plaseaz la nceputul codului alfa-numeric;
litere, dou sau trei: de la grupele de tipuri de proprieti periculoase, puse dup cifr:

A = asfixiant T = toxic TO = toxic, comburant

F = inflamabil TF = toxic, inflamabil TFC = toxic, inflamabil, corosiv
O = comburant TC = toxic, corosiv TOC = toxic, comburant, corosiv
la clasa 1 codul ncepe cu cifra 1, urmat de un punct i numrul de ordine al celor 6 subclase (rezultnd subdiviziunile 1,
1.1, 1.2, 1.3, 1.4, 1.5 i 1.6) i se termin cu o liter majuscul, corespunztoare celor 13 grupe de compatibilitate (A, B, C,
D, E, F, G, H, J, K, L, N, i S)
la clasa 7 nu exist cod de clasificare alfa-numeric, deoarece produsele din aceast clas nu sunt subdivizate dup
criteriile aplicate celorlalte clase.
GRUPA DE AMBALAJ
Grupa de ambalaj reunete substanele i obiectele periculoase din aceeai clas, deja ambalate, n funcie de gradul de
pericol pe care l pot manifesta n timpul unui transport rutier.
Astfel, ADR a stabilit c mrfurile periculoase se pot nscrie n trei grupe, numerotate cu cifre romane, avnd urmtoarele
semnificaii:
Grupa de ambalaj I substane foarte periculoase
Grupa de ambalaj II substane periculoase (cu grad mediu de pericol)
Grupa de ambalaj III substane puin periculoase (cu grad sczut de pericol)
Grupa de ambalaj atribuit unei substane este indicat n coloana 4 din lista oficial a mrfurilor periculoase admise la
transportul rutier.
CLASELE DE MRFURI PERICULOASE
CLASA 1 SUBSTANTE SI OBIECTE EXPLOZIVE
Conform ADR, clasa 1 cuprinde:
- substanele explozive: substane solide sau lichide (sau amestecuri de substane) susceptibile ca prin reacie chimic, s
egajeze gaze la o astfel de temperatur, presiune i vitez, nct s poat rezulta prejudicii pentru mprejurimi;
- substane pirotehnice: substane sau amestecuri de substane destinate s produc un efect caloric, luminos, sonor, gazos
sau fumigen, sau o combinaie de astfel de efecte, ca urmare a reaciilor chimice exotermice auto-ntreinute nedetonante;
- obiectele explozive: obiectele ce conin una sau mai multe substane explozibile sau pirotehnice;
- substanele i obiectele nemenionate mai sus, fabricate pentru a produce un efect practic prin explozie sau n scopuri
pirotehnice.
CLASA 2 GAZELE
Gaze neinflamabile, netoxice gaze inflamabile
DEFINIIE: Un gaz este o substan care:
la 50o C are o presiune a vaporilor de peste 3 bari;
este complet gazoas la 20o C i la o presiune de cca. 1 bar.
n aceast clas sunt cuprinse:
gazele pure
amestecurile de gaze
amestecurile de unul sau mai multe gaze cu una sau mai multe substane lichide sau solide i obiectele care le conin
(cartue de aerosoli).

70

CLASA 3 LICHIDE INFLAMABILE

DEFINIIE: n aceast clas sunt incluse substanele sau produsele care prezint urmtoarele proprieti:
sunt lichide, potrivit definiiei din ADR
au la 50o C o presiune a vaporilor de maximum 3 bari i nu sunt gazoase la 20o C i la o presiune standard de un bar
au un punct de aprindere de cel mult 61o C
CLASA 4.1 SUBSTANE SOLIDE INFLAMABILE,
SUBSTANE AUTOREACTIVE I SOLIDE EXPLOZIBILE DESENSIBILIZATE
DEFINIIE: n aceast clas sunt incluse:
substanele i obiectele inflamabile, care sunt considerate solide, conform definiiei ADR
substanele explozive desensibilizate solide
substanele autoreactive (solide sau lichide).
Descompunerea substanelor autoreactive poate fi declanat de:
cldur;
contactul cu impuriti catalitice (acizi, baze, compui ai metalelor grele);
frecare;
lovire.
Pentru aceste substane, transportul trebuie executat cu meninerea temperaturii de reglare, care reprezint valoarea maxim a
temperaturii la care un produs autoreactiv poate fi transportat n siguran. De regul, este necesar ca temperatura mediului
din vecintatea unui colet s nu depaeasc 55o C dect pe o perioad foarte scurt ntr-un interval de 24 ore al unui
transport.
La transportul unor astfel de produse sunt utilizate vehicule izoterme (cu instalaie special, care menine o temperatur
constant) sau frigorifice (cu agregat Thermo King), care pstreaz frigul cu ajutorul unui agent apt s absoarb cldura prin
vaporizarea la temperaturi joase freon, amoniac, etc
CLASA 4.2 SUBSTANE SUPUSE APRINDERII SPONTANE
DEFINIIE: Substanele (lichide sau solide, inclusiv amestecuri i soluii) incluse n clasa 4.2 sunt:
substane piroforice = chiar i ntr-o cantitate redus, se aprind spontan, n contact cu aerul, ntr-un interval de cel mult 5
minute, nefiind necesar flacra sau scnteia pentru a provoca incendiul (fosforul alb i galben);
substane i obiecte autoinflamabile = se pot aprinde n contact cu aerul, fr existena unei amorse sau a unei alte
substane de energie. Este vorba de produsele care nu se pot aprinde dect atunci cnd se afl n cantiti mari (de ordinul
kilogramelor) i dup un timp mai ndelugat (ore sau zile).
n plus, unele dintre aceste produse reacioneaz foarte violent n contact cu apa.
CLASA 4.3 SUBSTANE CARE, N CONTACT CU APA,
DEGAJ GAZE INFLAMABILE
DEFINIIE: n aceast clas sunt incluse substanele care, n contact cu apa intr n reacie intens cu aceasta, degajnd
gaze inflamabile, n stare s formeze amestecuri explozive cu aerul, atunci cnd ambalajele sunt deteriorate sau exist
scurgeri ale coninutului lor.
CLASA 5.1 SUBSTANE COMBURANTE
DEFINIIE: Cuprinde substanele i obiectele care, fr a fi ele nsele combustibile, pot, n general, s elibereze oxigen,
provocnd sau favoriznd aprinderea altor substane (peroxid de hidrogen concentrat, acid cloric etc.).
CLASA 5.2 PEROXIZI ORGANICI
DEFINIIE: Cuprinde peroxizii organici i preparaiile de peroxizi organici (produse destinate unor cercetri de laborator).
Peroxizii organici sunt substane considerate derivai organici ai peroxidului de hidrogen (apa oxigenat H2O2), prin
nlocuirea atomilor de hidrogen cu radicali organici, care conin n molecula lor structura bivalent caracteristic peroxizi (O-O-). Grupri mai importante sunt peroxiacizii (peracizi), peroxiesterii (peresteri) i peroxizii de acili.
Msuri de siguran
n mod frecvent, la transportul unor astfel de produse sunt utilizate vehicule izoterme sau frigorifice. Pentru meninerea unei
temperaturi care s nu depeasc anumite cote sunt necesare anumite condiii (pentru vehicul, marf i ofer), identice cu
cele precizate la produsele din clasa 4.1 care trebuie transportate cu reglarea temperaturii.
CLASA 6.1 SUBSTANE TOXICE
DEFINIIE: n aceast clas sunt incluse substanele despre care se tie, din practica medical, sau despre care se poate
accepta, dup verificrile experimentale fcute pe animale, c pot, prin efectul lor otrvitor, chiar n cantiti relativ mici sau
printr-o aciune unic ori de scurt durat, s pericliteze sntatea omului sau s provoace moartea prin inhalare (inspiraie),
prin absorbie cutanat sau prin ingestie (nghiire).
CLASA 6.2 SUBSTANE INFECIOASE
DEFINIIE: n clasa 6.2 sunt incluse substanele despre care se tie sau se presupune c au n coninutul lor ageni patogeni,
denumite substane infecioase. Agenii patogeni sunt microorganisme (bacterii, virusuri, toxine, parazii, ciuperci i

71

rickettsii) sau microorganisme recombinate (hibrizi ori mutani genetici) care provoac boli infecioase grave la animale sau
la oameni.
CLASA 7 - SUBSTANE RADIOACTIVE
CLASA 8 SUBSTANE COROSIVE
DEFINIIE: Cuprinde substanele care, prin aciunea lor chimic, atac n special metalele, dar i corpul uman, n principal
pielea, cile respiratorii i ochii, iar n caz de scurgeri pot provoca daune sau distruge alte mrfuri sau mijloacele de transport.
Tot aici sunt incluse i substanele care formeaz o substan corosiv lichid numai n prezena apei sau care, n contact cu
umiditatea natural din aer, produc vapori sau ceuri corosive.
CLASA 9 SUBSTANE I OBIECTE CU PERICOLE DIVERSE
DEFINIIE: n aceast clas sunt incluse substanele care prezint diverse pericole, altele dect cele evideniate la celelalte
clase, dar care pot fi primejdioase pentru om i pentru mediul nconjurtor.
Aceast clas cuprinde:
M1 substane care, inhalate sub form de pulbere fin, pot pune n pericol sntatea;
M2 substane i aparate care, n caz de incendiu, pot forma dioxine;
M3 substane ce degaj vapori inflamabili;
M4 baterii cu litiu;
M5 echipamente de salvare;
M6 M8 substane periculoase pentru mediu;
M9 M10 substane transportate la cald;
M11 alte substane ce prezint un risc n timpul transportului.
AMBALAREA MRFURILOR PERICULOASE
Ambalarea mrfurilor periculoase trebuie s respecte exigene foarte stricte. ADR difereniaz urmtoarele tipuri de
ambalaje:
1. COLETELE
Coletele sunt mprite n patru grupe:
a) Ambalajele mici
n aceast grup se gsesc, printre altele, butoaiele, canistrele, cutiile, sacii i buteliile de gaz. Capacitatea i greutatea acestor
recipiente sunt limitate la 450 litri sau 400 kg, cu excepia anumitor recipiente pentru gaze care pot ajunge pn la 5000 litri.
Iat cteva exemple de ambalaje: butelie, butoi de lemn , cutie , canistr ,
butoi de metal
Unele ambalaje, numite ambalaje combinate, se compun dintr-un ambalaj interior i un ambalaj exterior (de ex. 4
recipiente de sticle aezate ntr-o cutie de carton).
Ambalajele trebuie s fie solide, s reziste la ocurile i solicitrile din timpul transportului, s nu permit pierderea
coninutului lor, s nu prezinte la exterior urme de substane periculoase, s nu fie atacate de mrfurile periculoase pe care le
conin sau s nu reacioneze cu acestea.
Mrfurile periculoase nu trebuie ambalate mpreun n acelai ambalaj exterior sau supraambalaj cu alte mrfuri (periculoase
sau nu), dac reacioneaz cu acestea, provocnd:
o combustie cu o degajare mare de cldur
o degajare de gaze inflamabile, comburante, toxice sau asfixiante
formarea de substane corosive sau instabile
a1) Supraambalajele
Pentru transportul ambalajelor care conin mrfuri periculoase pot fi utilizate i supraambalaje.
Prin "supraambalaj" se nelege un nveli utilizat de acelai expeditor pentru a conine unul sau mai multe colete care
formeaz o unitate mai uor de manevrat i de arimat n timpul transportului. Supraambalajele nu trebuie supuse unor teste.
Exemple: - un palet de ncrcare pe care sunt aezate mai multe colete fixate cu o band adeziv, o hus de plastic elastic sau
prin alte mijloace adecvate;
- un ambalaj exterior de protecie, cum ar fi o cutie sau un co de rchit.
b) Marile recipiente pentru vrac (MRV GRV - IBC)
MRV este un recipient mobil (rigid, semirigid sau flexibil) conceput pentru o manipulare mecanic (de exemplu, cu ajutorul
unei macarale sau al unui motostivuitor).
Exist mai multe tipuri de MRV: metalice, flexibile, din plastic rigid, compozite cu recipient interior n plastic, din carton i
din lemn.
MRV metalic
Marcajul ambalajelor ADR
Orice ambalaj folosit pentru transportul mrfurilor periculoase ADR trebuie s prezinte un marcaj, care arat c ambalajul
respectiv corespunde unui anumit model standardizat i c a ndeplinit cerinele probelor corepunztoare.
Marcajul trebuie s fie durabil, lizibil i uor vizibil.
Pentru a afla ce substane pot fi transportate i care este masa maxim de substan pe care o poate conine un ambalaj,
trebuie consultate coloanele 8, 9(a) i 9(b) din lista oficial a mrfurilor periculoase.

72

Marcajul ambalajelor ADR conine:

a) simbolul ONU
sau literele RID/ADR (pentru ambalajele agreate la transportul feroviar/rutier)
b) codul ambalajului
c) un cod format din dou pri:
1) o liter care arat grupa sau grupele de ambalaj pentru care poate fi folosit:
Litera Grupa de ambalaj
X I, II, III
Y II, III
Z III
2) pentru lichide - densitatea relativ a lichidului care poate fi coninut pentru solide sau ambalaje interioare - masa brut n
kg
d) pentru solide sau ambalaje interioare - litera S
pentru lichide - presiunea hidraulic de prob (kPa)
e) ultimele dou cifre ale anului de fabricaie
f) numele satului care a autorizat atribuirea marcajului
g) numele fabricantului
n cazul ambalajelor recondiionate, marcajul mai conine i:
h) numele rii n care s-a efectuat recondiionarea
i) marcajul celui care a efectuat recondiionarea
j) anul de recondiionare, litera ,,R"
2. CONTAINERELE
Containerele sunt dispozitive de transport concepute pentru a facilita manipularea mrfurilor pentru transporturile
multimodale. Au un volum interior de cel puin 1 m3. Utilizarea lor nu modific exigenele la care trebuie s rspund
recipientele (coletele, MRV etc.) n care sunt transportate mrfurile periculoase.
Containerele mari au un volum interior de peste 3 m3 i trebuie s corespund anumitor norme (de exemplu, containerul
ISO).
Container pentru colete
3. TRANSPORTUL N VRAC
Unele produse ADR, mai puin periculoase i sub form solid, pot fi transportate n vrac, fr ambalaj, n vehicule speciale
pentru vrac, care trebuie s ndeplineasc anumite condiii tehnice. Cel mai bun exemplu cunoscut este cel al camionuluiben cu prelat.
DOCUMENTELE LA BORD
n plus fa de documentele prevzute de alte reglementri, la bordul unitii de transport trebuie s se afle urmtoarele
documente:
- documentul de transport care s acopere toate substanele periculoase transportate;
- certificatul de ambalare a containerului, dac este cazul;
- fia de siguran referitoare la toate substanele periculoase transportate;
- certificatul de agreare emis de ctre RAR sau autorizaia emis de CNCAN;
- certificatul de formare al conductorului auto, specific tipului de transport efectuat.
Documentul de transport
Documentul de transport trebuie s fie completat cu urmtoarele informaii:
- numrul ONU, precedat de litera UN;
- denumirea oficial a substanei, completat cu numele tehnic;
- numerele de model de etichet care figureaz n coloana (5) a tabelului A. Dac sunt mai multe numere, numerele ce
urmeaz primului vor fi indicate n paranteze; n cazul mrfurilor radioactive cifra 7, iar n cazul substanelor i obiectelor din
clasa 1 se va trece codul menionat n coloana (3b) a tabelului A
- grupa de ambalare;
- numrul i descrierea coletelor;
- cantitatea total din substana periculoas exprimat n volum sau n mas brut sau n mas net. n cazul excepiilor
referitoare la cantitile transportate pe unitatea de transport, cantitatea total de substane periculoase din fiecare categorie de
transport trebuie s fie indicat n documentul de transport
- numele i adresa expeditorului;
- numele i adresa destinatarului;
- o declaraie conform dispoziiilor fiecrui acord particular.
Exemplu de descriere de substane periculoase:
UN1098 ALCOOL ALILIC, 6.1(3),I
Dac sunt transportate deeuri coninnd substane periculoase, numrul ONU i denumirea oficial a substanei trebuie

73

precedate de cuvntul DEEU

Exemplu DEEU, 1230 METANOL, 3, II
Pentru transportul substanelor periculoase n cantiti limitate, nu este necesar nicio informaie n documentul de transport.
Pentru ambalajele goale, necurate, care conin reziduuri de substane periculoase altele dect cele din clasa 7, n
documentul de transport trebuie s apar meniunea AMBALAJ GOL, RECIPIENT GOL, IBC GOL sau AMBALAJ
MARE GOL.
n cazul vehiculelor, containerelor goale necurate, descrierea de mai sus trebuie urmat de cuvintele Ultima substan
ncrcat, precum i de numrul ONU precedat de literele UN i de denumirea oficial de transport completat de
denumirea tehnic, grupa de ambalare (dac este cazul).
Exemplu: VEHICUL CISTERN GOL, ULTIMA SUBSTAN NCRCAT: UN 1017 CLOR.
FIA DE SIGURAN
- alte denumiri folosite: consemne scrise de siguran, instruciuni scrise pentru ofer;
- ofer oferului, nainte de plecarea n curs, toate informaiile necesare privind caracteristicile mrfii periculoase
transportate i msurile pe care trebuie s le ia n cazul producerii unui accident;
- e furnizat de ctre expeditor i trebuie nmnat conductorului auto cel mai trziu atunci cnd mrfurile au fost
ncrcate n vehicul;
- exist mai multe tipuri de fie:
pentru substane sau obiecte individuale;
pentru o grup de substane i obiecte care prezint aceleai pericole;
pentru substanele i obiectele care aparin aceleiai clase de pericol.
- nu exist un model standard de fi de siguran, dar coninutul fielor respect urmtoarea structur:
Instruciunile scrise trebuie pstrate n cabina conductorului auto ntr-un mod care permite identificarea lor cu uurin.
NCRCARE:
- denumirea oficial a substanei, nr. ONU;
- clasa;
- descrierea substanei (starea fizic, indicarea oricrei colorri, miros, etc).
NATURA PERICOLULUI:
- pericol principal;
- pericole suplimentare, pericole pentru mediul nconjurtor;
- comportament n caz de incendiu sau nclzire;
- menionarea faptului c substanele reacioneaz cu apa, dac este cazul.
PROTECIA INDIVIDUAL:
- indicarea echipamentului de protecie individual destinat conductorului auto.
MSURI DE ORDIN GENERAL CE TREBUIE LUATE DE CTRE CONDUCTORUL AUTO:
- oprirea motorului;
- interzicerea fumatului i producerea de flacr descoperit;
- semnalizarea i prevenirea celorlali participani la trafic, a trectorilor;
- informarea publicului asupra riscului i sftuirea de a rmne n partea de unde sufl vntul;
- anunarea poliiei i a pompierilor ct mai curnd posibil.
MSURI SUPLIMENTARE I/SAU SPECIALE CE TREBUIE LUATE DE CTRE CONDUCTORUL AUTO:
- lista de echipamente necesare conductorului auto pentru a executa msurile suplimentare;
- toi conductorii auto trebuie instruii i formai pentru a lua msurile suplimentare n caz de scurgere sau deversare
minor, cu condiia ca msurile s poat fi luate fr risc;
- msurile speciale recomandate de expeditor necesit o formare adecvat a conductorului auto; vor fi date indicaiile
adecvate, precum i lista materialului necesar aplicrii de msuri speciale;
INCENDIU:
Conductorii auto sunt instruii s intervin n caz de incendiu limitat la vehicul; ei nu trebuie s intervin n caz de incendiu
ce implic ncrctura.
PRIM AJUTOR:
Instruirea conductorului auto privind msurile ce le va lua n caz de contact cu substana transportat.
INFORMAII SUPLIMENTARE
MODEL DE FI DE SIGURAN
9. DENUMIREA NCRCTURII Materie periculoas din punct de vedere al mediului, solid, n.s.a. (deeu: slam de
rezervoare; ONU 3077, CLASA 9).

74

10. PERICOLE:
Prin evaporare la nclzire prezint risc de aprindere.
Pstrai departe de sursele de foc!
n incendiu poate produce fumuri toxice.
Poate avea efect iritant asupra ochilor, sistemului respirator i al pielii.
Toxic pentru organismele acvatice.
11. ECHIPAMENT DE PROTECIE PERSONAL RECOMANDAT
Mnui de protecie din fibre naturale, ochelari de protecie, salopet/halat, nclminte de protecie fr accesorii metalice,
ochelari de protecie chimic. Se recomand existena unei sticle cu ap curat pentru cltit ochii.
12.

MSURI URGENTE N CAZ DE AVARIE VOR FI NTIINAI FR NTRZIERE

POMPIERII, POLIIE: telefon unic de urgenta 112

Se va opri motorul.
Se ndeprteaz sursele de aprindere (ex. focul deschis; se interzice fumatul).
Se vor lua msuri pentru sigurana cii de comunicaie i vor fi avertizai ceilali participani la circulaie.
Se vor ndeprta pesoanele neautorizate i se va semnala pericolul.
Se va pune echipamentul de protecie nainte de a pi n zona expus pericolului.
Se va staiona, de regul, pe partea expus vntului.
13. MSURI SUPLIMENTARE NECESARE
n cazul scurgerilor accidentale:
Remedierea deficienelor de etanare constatate (dac este posibil).
Se vor folosi materiale absorbante, nisip i alte materiale.
ndeprtarea surselor de cldur i de aprindere.
Dac produsul a ptruns n ap sau reeaua de canalizare, n sol sau a poluat mediul vor fi ntiinai: Inspectoratul pentru
situaii de urgen, poliia, Agenia de Mediu din zona unde s-a produs incidentul.
14. INFORMAII NECESARE N CAZ DE INCENDIU
Se ndeprteaz din zon tot personalul; se izoleaz zona incendiat i se interzice accesul persoanelor care nu fac parte din
echipele de intervenie i de coordonare. nainte de a stinge focul se nchid sursele de scpare/alimentare produs. Recipienii
aflai n aceast zon vor fi stropii cu ap. Stingerea incendiului se va face de la distan sau dintr-un loc protejat. Cnd
incendiul este stins, pentru curire se vor folosi unelte antiex care nu produc scntei.
Se vor folosi substane chimice uscate, dioxidul de carbon sau spuma. Folosirea apei poate fi ineficient la stingerea
incendiilor dar se va folosi ap pulverizat pentru a rci recipientele expuse la incendiu. Se va utiliza un procedeu de stingere
prin nbuirea incendiului.
15. PRIM AJUTOR
n caz de inhalare: se va scoate victima la aer curat i dac este necesar se va face respiraie artificial. Dup caz se va solicita
asisten medical.
n cazul contactului cu ochii: se vor spla ochii cu mult ap timp de 15 min. inclusiv sub pleoape, dup caz, se va solicita
asisten medical.
n cazul contactului cu pielea: se va ndeprta rapid mbrcmintea contaminat, se va spla zona contaminat cu mult ap,
cel puin 15 minute. Dac au fost expuse zone mari ale corpului sau iritaia persist, trebuie solicitat imediat ajutor medical.
16. INFORMAII SUPLIMENTARE:
n situaii de poluri accidentale pe drumurile interioare se anun de urgen: Dispecer de producie.
ECHIPAMENTUL DE BORD
O unitate de transport ncrcat cu substane periculoase nu trebuie s includ mai mult de o remorc (sau semiremorc).
Instruciunile scrise trebuie pstrate n cabina conductorului auto ntr-un mod care permite identificarea lor cu uurin.
Mijloace de stingere a incendiilor
Orice unitate de transport pentru substane periculoase va fi prevzut cu extinctoare portabile corespunztoare, astfel:
c) orice unitate de transport trebuie prevzut cu cel puin un extinctor portabil cu o capacitate minim de 2 kg de pudr,
apt s combat un incendiu la motor sau n cabina unitii de transport;
d) suplimentar pentru combaterea incendiului la ncrctur, la pneuri/frne:
- pentru unitile de transport cu o mas maxim admisibil mai mare de 7,5 tone, unul sau mai multe extinctoare portabile
cu o capacitate minim total de 12 kg de pudr, din care cel puin unul trebuie s aib o capacitate minim de 6 kg;
- pentru unitile de transport cu o mas maxim admis mai mare de 3,5 tone pn la 7,5 tone inclusiv, unul sau mai multe
extinctoare portabile cu o capacitate minim total de 8 kg de pudr dintre care cel puin unul trebuie s aib o capacitate
minim de 6 kg;
- pentru unitile de transport cu o mas maxim admisibil mai mic sau egal cu 3,5 tone, unul sau mai multe extinctoare
portabile cu o capacitate minim total de 4 kg de pudr.
Extinctoarele trebuie supuse periodic unei inspecii n conformitate cu standardele naionale, pentru a garanta sigurana n
funcionare.

75

Echipamente diverse
Orice unitate de transport substane periculoase trebuie prevzut cu:
a) echipament de securitate de uz general:
- cel puin o cal, de dimensiuni adecvate pentru greutatea vehiculului i diametrul roilor;
- dou semnale de avertizare autoportante (conuri sau triunghiuri reflectorizante sau lumini de semnalizare portocalii
independente de instalaia electric a vehiculului);
- vest fluorescent adecvat pentru fiecare membru al echipajului vehiculului;
- o lantern de buzunar pentru fiecare membru al echipajului vehiculului.
b) un dispozitiv de protecie respiratorie pentru fiecare membru al echipajului, n cazul trasportului de gaze sau obiecte
desemnate prin literele T (TO, TF, TC, TFC, TOC);
c) protecie individual i echipamentul necesar pentru luarea msurilor suplimentare i speciale indicate n instruciunile
scrise.
SUPRAVEGHEREA VEHICULELOR
Vehiculele care transport mrfuri periculoase peste anumite limite prescrise trebuie s fac n permanen obiectul unei
suprevegheri apte s mpiedice orice aciune ruvoitoare i s se alerteze autoritile competente n cazul pierderii sau n caz
de incendiu.
Vehiculele vor putea staiona fr supraveghere ntr-un depou sau alt spaiu care ofer toate garaniile de siguran.
Dac nu exist posibiliti de staionare fr supraveghere, vehiculul poate fi parcat ntr-un loc retras ce corespunde
urmtoarelor condiii:
a) un parc de staionare supravegheat de o persoan care a fost informat asupra naturii ncrcturii i a locului n care se afl
conductorul auto sau
b) un parc de staionare unde vehiculul nu va risca s fie accidentat de alte vehicule sau
c) un spaiu liber, adecvat, situat departe de drumurile publice importante i zonele locuite i care nu servete drept loc de
trecere sau de reuniune pentru public.
Parcurile de staionare autorizate de la punctul b) nu vor fi utilizate dect n lipsa celor vizate la punctul a), iar cele de la
punctul c) nu vor fi utilizate dect n lipsa celor vizate la punctele a) i b).
OBLIGAIILE ECHIPAJULUI VEHICULULUI
Toate persoanele ale cror funcii au legtur cu transportul rutier de substane periculoase trebuie s fie instruii asupra
dispoziiilor ce reglementeaz transportul acestor substane, astfel:
- n afara personalului de bord, este interzis transportul de pasageri;
- echipajul vehiculului trebuie s cunoasc utilizarea aparatelor de stingere a incendiilor;
- se interzice deschiderea coletelor care conin substane periculoase;
- se interzice ptrunderea ntr-un vehicul cu aparate de iluminare cu flacr;
- se interzice fumatul n apropierea vehiculelor i n vehicule;
- motorul trebuie oprit n timpul operaiunilor de ncrcare i de descrcare, cu excepia cazurilor n care utilizarea
motorului este necesar pentru funcionarea pompelor sau a mecanismelor care asigur ncrcarea sau descrcarea
vehiculului;
- n timpul staionrii unitile de transport vor avea acionat frna de mn.
SEMNALIZAREA PERICOLELOR
1. MIJLOACE DE SEMNALIZARE
a) Etichete
Pentru semnalizarea corespunztoare a pericolelor prezentate de mrfurile transportate, ADR precizeaz c toate ambalajele
i MRV ce conin mrfuri periculoase, precum i anumite tipuri de vehicule utilizate la transport trebuie s fie dotate cu
etichete (caz n care se numesc plci - etichete).
Att pentru ambaaje, ct i pentru vehicule, vor fi folosite aceleai metode standard de etichete prevzute de ADR, dar,
bineneles, ele vor avea dimensiuni diferite, dup cum vom vedea mai departe.
Etichetele de pericol au forma unui romb cu laturile egale, avnd urmtoarele dimensiuni:
cel puin 10 cm pentru etichetarea ambalajelor, mai puin dac dimensiunea coletului nu permite aplicarea etichetei
standard;
25 cm pentru semnalizarea vehiculelor, dimensiunea putnd fi redus la minimum 10 cm, n anumite situaii.
Pentru fiecare clas de pericole exist modele de etichete diferite, iar fiecare etichet are inscripionat n partea de jos
numrul clasei de pericol corespunztoare.
Dac substanele periculoase prezint o combinaie de mai multe pericole, acestea vor fi semnalate prin aplicarea mai multor
etichete alturate.
Eticheta de manevrare se utilizeaz numai pentru colete i arat direcia n care trebuie aezat coletul. Aceast etichet este
prevzut pentru ambalajele care nu trebuie rsturnate i are forma unui dreptunghi.
Placardare i semnalizare
Placardarea
Placardarea vehiculelor pentru transportul n vrac, a vehiculelor-cisterne, vehiculelor-baterie i vehiculelor cu cisterne
demontabile
Plcile-etichete trebuie aplicate pe cele dou pri laterale i pe spatele vehiculului.

76

Atunci cnd vehiculul cistern transport dou sau mai multe substane periculoase diferite, plcile-etichet adecvate trebuie
s fie aplicate pe dou laturi corespunztor compartimentelor respective i o plac-etichet din fiecare model la partea din
spate a vehiculului.
n cazul unei semiremorci-cistern separate de vehiculul tractor, plcile-etichet se vor aplica i pe partea din fa a
semiremorcii (vezi pag. 29 fig. 2)
Placardarea vehiculelor care transport numai colete
Vehiculele ncrcate cu colete ce conin substane sau obiecte din clasa 1 (altele dect cele din Diviziunea 1.4. grupa de
compatibilitate S) sau substane radioactive din clasa 7, trebuie s poarte plci-etichete pe cele dou laturi i pe partea din
spate a vehiculului (vezi pag. 28 fig 1)
Vehiculele care transport colete ce conin substane periculoase din alte clase dect clasele 1 i 7 ce urmeaz s fie ncrcate
la bordul unei nave pentru transport maritim, plcile etichet trebuie aplicate pe cele dou laturi i pe partea din spate a
vehiculului. Ele pot rmne aplicate i dup o traversare maritim
Placardarea containerelor, containerelor-cistern i cisterne mobile
Plcile-etichet trebuie aplicate pe toate cele patru laturi.
Cnd containerele-cistern sau cisternele mobile au mai multe compartimente i transport dou sau mai multe substane
periculoase diferite, plcile-etichet adecvate se aplic pe cele dou laturi, corespunztor compartimentelor respective, i o
plac-etichet, corespunztor fiecrui compartiment la cele dou extremiti. (vezi pag. 26 fig. 1)
b) Semnalizarea portocalie
Unitile de transport ce transport substane periculoase trebuie s poarte dou plci rectangulare de culoare portocalie
reflectorizant.
Panourile portocalii reflectorizante trebuie s aib o baz de 40 cm i o nlime de cel puin 30 cm i o bordur neagr de 15
mm.
Dimensiunile pot fi sczute pn la 30 cm pentru baz, 12 cm pentru nlime i 10 mm bordura neagr.
Panourile portocalii pot fi simple sau cu numere, astfel:
- la partea superioar numrul de identificare a pericolului;
- la partea inferioar numrul ONU.
Cele dou numere sunt separate printr-o linie neagr orizontal de 15 mm ce traverseaz panoul la jumtatea nlimii.
Numerele trebuie s rmn vizibile dup un incendiu cu durata de 15 min.
Panourile portocalii care nu au legtur cu substanele periculoase transportate sau cu resturi din aceste substane, trebuie s
fie scoase sau acoperite.
Panourile trebuie fixate la partea din fa i la partea din spate a unitii de transport, perpendicular pe axa longitudinal a
acestuia. Ele trebuie s fie perfect vizibile.
Vehiculele cistern sau unitile de transport ce conin una sau mai multe cisterne ce transport substane periculoase trebuie,
n plus, s poarte pe prile laterale ale fiecrei cisterne sau compartiment al cisternei, panouri de culoare portocalie prevzute
cu numrul de identificare a pericolului i numrul ONU prescrise n coloanele (20) i respectiv (1) ale tabelului A pentru
fiecare substan transportat n cistern sau compartimentul cisternei. (vezi pag. 27 fig. 1)
Dac se transport substane periculoase cu Nr. ONU 1202, 1203 sau 1223 sau carburant pentru aviaie clasificat la nr. 1268
sau 1863 nu mai este necesar aplicarea panourilor pe prile laterale cu condiia ca panourile fixate n partea din fa i spate
s poarte numrul de identificare a pericolului i nr. ONU corespunztoare pentru substana cea mai periculoas transportat
(substana cu cel mai sczut punct de aprindere). (vezi pag. 26 fig. 2)
Unitile de transport i containerele ce transport substane periculoase solide n vrac, vor purta pe extremiti panou de
culoare portocalie simplu, iar pe prile laterale panouri portocalii prevzute cu nr. de identificare a pericolului i nr. ONU
corespunztor.
Panourile de pe prile laterale pot lipsi dac panourile portocalii fixate la partea din fa i la partea din spate, au trecute
numrul de identificare a pericolului i nr. ONU al substanei transportat. (vezi pag. 29 fig. 2)
Exemplu de plac de culoare portocalie cu numrul de identificare a pericolului i numrul ONU
Fond portocaliu.
Bordur, linie orizontal i cifre negre, grosime: 15 mm.
Semnificaia numerelor de identificare a pericolului
Numrul de identificare a pericolului are n alctuire dou sau trei cifre ce indic urmtoarele pericole:
10 - emanaie de gaze
11 - inflamabilitatea substanelor lichide i a gazelor sau substanelor lichide ce se auto-nclzesc
12 - inflamabilitatea substanelor solide sau a substanelor solide ce se auto-nclzesc
13 - comburant (favorizeaz incendiul)
14 - toxicitate sau pericol de infecie
15 - radioactivitate
16 - corosivitate
17 - pericol de reacie violent spontan
Cnd o cifr se repet, acest lucru semnific intensificarea pericolului principal.
Ex: 33 lichid foarte inflamabil
55 substan foarte comburant

77

66 substan foarte toxic

88 substan foarte corosiv
886 substan foarte corosiv i toxic
Urmtoarele combinaii de cifre au o semnificaie special:
22 gaz lichefiat, refrigerat, asfixiant
323 substan lichid inflamabil ce reacioneaz cu apa, degajnd gaze inflamabile
333 substan lichid piroforic
362 substan lichid inflamabil, toxic, ce reacioneaz cu apa emind gaze inflamabile
382 substan lichid inflamabil, corosiv, ce reacioneaz cu apa degajnd gaze inflamabile
423 substan solid ce reacioneaz cu apa degajnd gaze inflamabile
44 substan solid inflamabil, care, la o temperatur ridicat se gsete n stare topit
446 substan solid inflamabil i toxic care, la o temperatur ridicat, se gsete n stare topit
462 substan solid toxic, ce reacioneaz cu apa degajnd gaze inflamabile
482 substan solid corosiv, ce reacioneaz cu apa degajnd gaze inflamabile
539 peroxid organic inflamabil
606 substan infecioas
623 substan toxic lichid, ce reacioneaz cu apa, degajnd gaze inflamabile
642 substan toxic solid, ce reacioneaz cu apa degajnd gaze inflamabile
823 substan corosiv lichid, care reacioneaz cu apa degajnd gaze inflamabile
842 substan corosiv solid, care reacioneaz cu apa degajnd gaze inflamabile
90 substan periculoas din punct de vedere al mediului nconjurtor, substane periculoase diverse
99 substane periculoase diverse transportate la cald
Atunci cnd pericolul prezentat de o substan poate fi indicat suficient printr-o singur cifr, respectiva cifr este urmat de
un zero (80 substan corosiv sau care prezint un grad redus de corosivitate).
Atunci cnd numrul de identificare a pericolului este precedat de litera X, aceasta indic faptul c substana reacioneaz
periculos cu apa.
Marcaje pentru substanele transportate la cald
Pentru un transport de lichide calde sau de solide topite la o temperatur egal sau mai mare de 1000 C (numr ONU 3257) i
de solide calde la o temperatur egal sau mai mare de 2400 C (numr ONU 3258), trebuie aplicat pe vehicul marcajul de
mai jos, de culoare roie, avnd dimensiunile laturilor de cel puin 25 cm.
Acest marcaj se aplic:
Pe fiecare latur i la fiecare extremitate n cazul containerelor, containerelor cistern i cisternelor mobile;
Pe fiecare latur i n spate n cazul vehiculelor cistern, vehiculelor speciale i vehiculelor speciale echipate.
TRANSPORTUL MRFURILOR PERICULOASE N CISTERN
1. TIPURI DE CISTERNE
Cisternele sunt destinate transportului de mrfuri periculoase n cantiti nsemnate. Din punct de vedere al ADR, exist mai
multe tipuri de vehicule sau containere, cum ar fi:
Containerele-cistern
au o capacitate de peste 450 l
pot fi manipulate atunci cnd sunt pline (de exemplu aezate sau ridicate de pe un vehicul).
Cisternele demontabile
au o capacitate de peste 450 l
pot fi ridicate de pe vehicul (de exemplu n timpul verii, cnd nu se efectueaz nici un transport ADR)
nu pot fi manipulate dect dac sunt goale.
Cisternele fixe
au o capacitate de peste 1000 l
sunt fixate permanent pe asiu (camioane-cistern) sau sunt autoportante (majoritatea semiremorcilor cisterne)
Vehicule-cistern
vehiculele care cuprind cisterne fixe
Cisternele mobile
sunt containere-cistern destinate transporturilor multimodale
Containerele pentru gaz cu elemente multiple (CGEM)
sunt utilizate numai pentru transportul gazelor
sunt formate dintr-un ansamblu de:
butelii
tuburi
butoaie sub presiune
cadru de butelii sau
cisterne
conectate ntre ele printr-un tub colector i montate ntr-un cadru.

78

 Vehiculele-baterie
vehicule cu un ansamblu de butelii montat direct pe vehicul.
2. PLCUA DE IDENTIFICARE A CISTERNEI
Fiecare cistern agreat pentru transportul mrfurilor periculoase ADR trebuie s prezinte o plcu de metal rezistent la
corosiune, fixat permanent pe cistern, ntr-un loc uor accesibil n vederea inspeciei. Pe aceast plcu trebuie s fie
nscrise, prin presare sau prin orice alt mijloc asemntor, cel puin informaiile de mai jos:
numrul de agreare;
denumirea sau sigla constructorului;

numrul de serie al fabricrii;

anul fabricrii;
presiunea de prob (presiunea manometric);
capacitatea, iar pentru rezervoarele cu mai multe elemente, capacitatea fiecrui compartiment;
temperatura de calcul (numai dac este peste +50 C sau sub -20 oC);
data (luna i anul) probei iniiale i a ultimei probe periodice efectuat;
poansonul expertului care a efectuat probele;
materialul din care este fabricat rezervorul i, dac e cazul, nveliul protector al acestuia;
presiunea de prob a ansamblului rezervorului i presiunea de prob a fiecrui compartiment, exprimat n MPa sau bari
(presiune manometric), dac presiunea unui compartiment este mai mic dect presiunea rezervorului.
n cazul cisternelor cu umplere sau golire sub presiune, se va nscrie n plus presiunea maxim de serviciu autorizat.
Pe vehiculul-cistern sau pe un panou se vor nscrie i urmtoarele informaii:
numele proprietarului sau al utilizatorului;
masa n vid;
masa maxim autorizat.
Aceste meniuni nu sunt necesare n cazul vehiculelor care transport cisterne demontabile.
OBLIGATIILE SOFERULUI REFERITOARE LA PLACUTA DE IDENTIFICARE A CISTERNEI ORI A
CONTAINERULUI CISTERNA:
Sa recunoasca in sigla ADR ori RID ca este agreat pentru transportul produselor periculoase.
Sa recunoasca presiunea de proba, presiunea maxima de serviciu, capacitatea fiecarui compartiment, temperatura de
calcul.
Sa identifice datele probei initiale si controalele periodice, materialul cisternei, si al protectiei.
Daca cisterna este in regula in privinta controalelor periodice.
Din sigla IMO ca acel container este agreat si pentru transportul maritim.
3. COMPONENTELE UNEI CISTERNE
O cistern se compune din urmtoarele elemente:
A. Rezervorul - este nveliul care conine substana.
B. Elementele de structur ale cisternei:
elementele de structur extern:
sistemul de ancorare (ei) pentru fixarea cisternei pe asiu;
inelele de intrire sudate la exteriorul cisternei;
arcurile tubulare sudate sau fixate pe prile laterale superioare, destinate protejrii echipamentului de serviciu n caz de
rsturnare;
elementele de structur intern:
pereii despritori sau pereii de la extremiti perei despritori fr nici o despritur, care npart cisterna n dou sau
mai multe compartimente;
sprgtoarele de valuri perei interni prevzui cu deschizturi care permit trecerea lichidului n sens longitudinal, avnd
cel puin o dechiztur care permite trecerea unui om au rolul de a limita miscarea lichidului n timpul transportului;
inelele de ntrire sudate din interiorul cisternei.
C. Echipamentul de serviciu:
a) dispozitive de ncrcare i descrcare
b) instrumente de msur i control
c) dispozitive de nivel
d) vana de faz lichid
e) vana de faz gazoas
f) gura de vizitare
g) supapa de siguran
h) discul de ruptur (discul de siguran)
i) dispozitivul de aerisire sau ventilare
j) buonul filetat sau brida plin
k) mijloace de protecie mpotriva cderilor de la nlime
l) priza de mpmntare
m) protecia calorifug
n) izolaia termic

79

o) sistemul de nclzire a cisternei

n timpul transportului sau al manevrrii, echipamentul de serviciu al cisternei trebuie protejat mpotriva smulgerii, ruperii
sau avarierii. El trebuie s fie compatibil cu substanele transportate i s nu permit scurgeri ale acestora, nici chiar n cazul
rsturnrii vehiculului.
a) Dispozitive de ncrcare i descrcare
Pentru rezervoarele cu golire prin partea de jos, orice rezervor sau compartiment trebuie s fie prevzut cu dou dispozitive
de nchidere n serie, independente unul fat de altul: vana de fund i vana terminal de descrcare.
Vana de fund (clapeta de fund)
este un dispozitiv care nchide din interior partea inferioar a rezervorului;
evit ptrunderea lichidului n tubulatura de golire;
mpiedic scurgerea produsului n caz de smulgere a tubulaturii de golire:
este obligatoriu ca fiecare compartiment al cisternei (rezervorului) s fie dotat cu o van de fund situat naintea vanei
terminale de descrcare;
trebuie s rmn nchis n timpul transportului.
ntre vana de fund i vana terminal de descrcare se afl tubulatura de golire, care trebuie s fie goal n timpul
transportului. Dac vana de fund nu este etan, tubulatura se poate umple cu substana transportat i atunci vana terminal
de descrcare trebuie s mpiedice eliberarea n exterior a gazelor sau lichidelor periculoase.
b) Instrumente de msur i control
O cistern poate fi dotat cu urmtoarele tipuri de instrumente:
Manometre (bari):
- pentru controlarea presiunii interne (n timpul descrcrii sub presiune);
- montate ntre supapa de siguran i discul de ruptur (pentru testarea integritiidiscului de ruptur)
Termometre (oC):
- pentru controlul temperaturii substanei transportate.
c) Dispozitive de nivel
Fiecare compartiment al unei cisterne este dotat cu un dispozitiv ce permite determinarea golurilor minime sau maxime i a
fazei de umplere.
Dispozitivele de nivel sunt de trei tipuri:
pentru cisternele care transport substane gazoase (clasa 2);
pentru cisternele care transport substane din clasele 3, 4, 5.1, 6.1, 8 i 9 (cu descrcare sub presiune);
pentru cisternele care transport substane cu descrcare prin gravitaie.
d)

Vana de faz lichid

este dispus n partea superioar a cisternei
i intercepteaz tubul plonjor cu diametrul nominal de 80 mm
este utilizat la ncrcarea sau descrcarea superioar n circuit nchis
trebuie dotat cu un buon filetat i o brid plin de siguran
rmne nchis n timpul transportului

e) Vana de faz gazoas

Este dispus n partea superioar a cisternei i are un diametru nominal de 25-40 mm. Aceast van este utilizat la:
efectuarea ncrcrii n circuit nchis
punerea sub presiune a cisternei
revenirea vaporilor n rezervorul clientului n timpul ncrcrii sau descrcrii n circuit nchis.
f) Gura de vizitare
Gura de vizitare poate avea o form oval sau circular i trebuie s fie suficient de mare ca s permit trecerea unui om. n
timpul operaiunilor de ncrcare, descrcare sau curare, capacele de vizitare pot rmne deschise, dar ele rmn nchise pe
toat durata transportului.
g) Supapa de siguran
Supapa de siguran permite evacuarea din rezervor a gazelor formate prin evaporare n timpul exploatrii normale, astfel
nct presiunea s nu depeasc cu peste 10% presiunea de serviciu indicat pe rezervor. Ea acioneaz att mpotriva
suprapresiunilor, ct i a depresurizrii. Funcioneaz normal nchis i se monteaz pe cisternele autorizate pentru descrcare
sub presiune.
h) Discul de ruptur (discul de siguran)
Discul de ruptur este o plac metalic montat ntre supapa de siguran i rezervor, care se sparge la o anumit presiune de
ruptur bine determinat.
Funcioneaz normal nchis i este obligatoriu pentru cisternele care transport produse din clasele 2, 4.1, 4.2, 4.3, 6.1, 6.2, 8
i 9.
i) Dispozitivul de aerisire sau ventilare

80

Este un dispozitiv care funcioneaz normal n poziia deschis, avnd rolul s mpiedice formarea de vapori la temperatura
ambiant. Se instaleaz n partea superioar a cisternei pe cisternele atmosferice sau cu descrcare prin gravitaie.
Acest dispozitiv se mai numete i supap cu patru roluri, deoarece:
permite punerea cisternei n comunicare cu atmosfera;
se deschide la o presiune intern foarte mic (0,01-0,08 bari);
funcioneaz mpotriva suprapresiunii i a depresurizrii;
mpiedic scurgerea lichidului n caz de rsturnare (cu o nclinaie mai mare de 30).
j) Buonul filetat sau brida plin
Acest dispozitiv este obligatoriu, fiind amplasat pe vana terminal de descrcare. El are rolul de a evita pierderile de lichide
sau de gaze periculoase n cazul n care vana de fund i vana terminal de descrcare nu au o nchidere perfect etan.
k) Mijloace de protecie mpotriva cderilor de la nlime
Atunci cnd o persoan trebuie s manevreze echipamentele situate n partea superioar a unei cisterne, exist pericolul
cderilor de la nlime. De aceea, cisternele sunt dotate cu urmtoarele mijloace de protecie mpotriva unor astfel de
accidente:
o scar de acces cu trepte antiderapante;
o balustrad rabatabil;
o pasarel antiderapant, cu o lime de minimum 400 mm.
l) Priza de mpmntare
Are rolul de a evita producerea scnteilor care apar datorit diferenei de potenial electric dintre rezervor i instalaia
clientului. Pentru a fi eficace, priza de mpmntare trebuie s fie conectat cu toate prile metalice ale rezervorului, fr
ntreruperi ale acestor conexiuni. Ea se prezint sub forma unei plcue metalice (cupru, oel inoxidabil) aplicat pe rezervor.
Trebuie evitat orice contact metalic care ar putea provoca o coroziune electrochimic. Cisternele vor fi echipate cu cel puin o
priz de mpmntare, clar semnalizat, apt s primeasc cablul de conexiune electric.
mpmntarea este obligatorie n timpul operaiunilor de ncrcare i descrcare a rezervorului cu substane inflamabile
(avnd punctul de inflamabilitate mai mic de 61C).
m) Protecia calorifug
Este necesar n cazul n care substana transportat trebuie meninut la o temperatur inferioar celei ambiante, ca n cazul
substanelor puternic refrigerate sau al substanelor care se transport n stare topit (naftalin).
Rezervoarele destinate transportului de gaze lichefiate, a cror temperatur de fierbere la presiunea atmosferic este mai mic
de -182C, nu trebuie s conin materiale care pot reaciona periculos n contact cu oxigenul (protecie neinflamabil).
n) Izolaia termic
Este un nveli exterior izolant al cisternei, care permite meninerea unei temperaturi constante a produsului ncrcat la cald
i, n acelai timp, evit arsurile la contactul cu suprafeele exterioare ale rezervorului. Poate fi reprezentat de:
un ecran protector contra razelor solare, aplicat cel puin pe 1/3 superioar i cel mult pe 1/2 superioar a rezervorului;
un nveli complet cu o grosime adecvat, construit din materiale izolante.
o) Sistemul de nclzire a cisternei
n cazul transportului la cald al anumitor substane periculoase (de exemplu: sulf, naftalin, bitum etc.), ncrctura trebuie
meninut la o temperatur suficient de ridicat pentru a evita apariia cristalizrilor ce ar mpiedica descrcarea acesteia.
n aceste situaii, cisternele vor fi dotate cu dispozitive de nclzire formate din:
rezistene electrice amplasate la exteriorul pereilor rezervorului;
conducte de dimensiuni mici, sudate la exteriorul pereilor inferiori, prin care circul ap sau vapori de ap la temperatur
ridicat.
nclzirea se va face astfel nct s nu fie afectate dispozitivele de ncrcare, descrcare sau echipamentul de serviciu al
cisternei.
INSPECTIILE LA CISTERNE
Cisternele si containerele cisterne trebuie sa fie verificate la intervale regulate de catre autoritatile competente sau organele
agreate de autoritatile competente.
Cisternele fixe
Proba de etanseitate la 3 ani;
Proba hidraulica la 6 ani.
Containerele cisterna
Proba de etanseitate la 2,5 ani;
Proba hidraulica la 5 ani.
Proba de etanseitate la trei ani cuprinde:
O proba pentru controlul etanseitatii cisternei;
Controlul bunei functionari a echipamentului de serviciu;
Inspectia vizuala externa a cisternei.

81

Proba hidraulica la sase ani cuprinde:

O proba de presiune hidraulica pentru controlul etanseitatii cisternei la presiunea maxima. Aceasta proba permite:
Controlarea absentei fisurilor sau a porilor existenti in cordonul de sudura;
Verificarea clapetelor de fund si a vanelor terminale de descarcare care trebuie sa suporte presiunea fara nici o scurgere.
Controlul bunei functionari a echipamentului de serviciu;
Inspectia vizuala externa a cisternei;
Controlul grosimii minime a peretilor cisternei;
Lichidul utilizat in timpul probei de etanseitate este apa sau alt lichid sau gaz care nu este periculos.
DISPOZIII PRIVIND TRANSPORTUL N CISTERNE
O substan poate fi transportat n cistern, dac n coloanele 10 sau 12 ale tabelului A (din ADR) se afl indicat un codcistern.
Vehiculele desemnate prin codurile FL, OX sau AT trebuie utilizate astfel:
- atunci cnd un vehicul FL este prescris, poate fi utilizat numai un vehicul FL;
- atunci cnd un vehicul OX este prescris, poate fi utilizat numai un vehicul OX;
- atunci cnd un vehicul AT este prescris, vehiculele AT, FL i OX pot fi utilizate.
BENZINA
SEMNALIZAREA CISTERNELOR CE TRANSPORT MAI MULTE MRFURI PERICULOASE
TOATE VEHICULELE CARE TRANSPORT MRFURI PERICULOASE TREBUIE S FIE ECHIPATE CU
URMTOARELE:
1 cal pentru vehicul
2 triunghiuri (conuri) reflectorizante
1 vest reflectorizant
1 lamp portabil (lantern)
1 masc de gaze
echipament indicat n instruciunile scrise
ARIMAREA, LEGAREA MRFURILOR
ARIMAREA
-nu este o operaiune ci o activitate n decursul creia se conjug mai multe operaiuni, deci, este mult mai ampl dect o
simpl fixare- n executarea acestei activiti se pornete de la un riguros plan de transport , ntocmit fie de transportatorul
nsui , fie de comisionarul cu care acesta se afl sub contract- planul de transport se-ntocmete n funcie de tipul
mrfii(mrfurilor) care urmeaz sa se transporte , fiecare tip necesitnd mijloace de fixare specifice
Definitie:
angajarea i fixarea unei ncrcturi pentru meninerea unui centraj favorabil stabilitaii
Calitatea calitatea arimrii mrfurilor pe (ntr-un) vehicul depinde de:
- poziia mrfurilor
- tipul suporturilor ncrcturilor folosite
- mijloacele de calare a roilor(mpnare a roilor)
- frecvena controalelor ncrcturii, adic de verificarea mijloacelor de arimare
Toate aceste aciuni contribuie la garantarea bunei stri a mrfii i a asigurrii securitii:
- conductorului auto
- manevranilor
- dar n egal msur i a celorlali participani la traficul rutier
- adaptarea arimrii, reguli generale
-cea mai mare parte a mrfurilor transportate necesit o arimare care s fie adaptat ambalajului, naturii, greutii, formei i
fragilitii produselor, suportul ncrcturii i tipului de caroserie
- mijloace de arimare, dispozitive de ntndere
- utilizarea lanurilor este limitat la anumite tipuri de mrfuri(trunchiuri de copaci i maini de manutan)
- cablurile au aceleai utilizri ca i lanurile, dar sunt mai sensibile dect acestea, la temperaturi foarte sczute
- chingile sunt frecvent folosite, ele sunt ntrite de un ntinztor care permite o bun repartitie a tensiunii (ntinderii)
-riscuri legate de o proast arimare, principalele consecine
- absena sau proasta arimare poate fi un factor de incident i/sau de accident n timpul transportului(pe traseu) i mai ales la
descrcarea vehiculului
- principalele consecine ntlnite sunt:
a) deteriorarea mrfurilor 1
b) deteriorarea vehiculului
c) rsturnarea vehiculului
d) rnirea mai mult sau mai puin grav a conductorului i/sau a altor utilizatori ai drumului public
- alte consecine
- o proast arimare poate, de asemenea , s antreneze:

82

a) reclamaii din partea clienilor

b) cheltuieli cu reparaia vehiculului
- principalele cauze
- accidentele cele mai frecvente sunt datorate:
a) deteriorrii chingilor n timpul transportului
b) absenei calelor(penelor pentru fixarea roilor)
c) absenei cornierelor de protecie ntre ncrctur i lanuri sau cabluri, producnd uzura lor prematur- o
conducere brutal contribuie la accentuarea acestor riscuri
1.-masa unui obiect - masa este o proprietate a materiei, indiferent de tipul de obiect , fiecare obiect are mas indiferent c se
afl pe pmnt sau pe lun sau n ap i este aceeai n permanen
2.-greutatea greutatea unui obiect este o for, i reprezint fora cu care acel obiect este atras de pmnt. Datorit faptului
c greutatea unui corp depinde de fora de gravitate a unui corp ea este diferit, adic pe pmnt un om are o greutate pe lun
are
alt greutate.
3. gravitaia este o proprietate pe care o au toate corpurile din cauza masei lor i reprezint fora de atracie ntre dou
corpuri. Gravitaia este proporional cu masa obiectelor i cu distana dintre ele, cu ct distana dintre obiecte este mai mare
cu att scade fora de gravitaie
4.-centru de gravitaie - este media distribuiei masei din acel obiect, centru de gravitaie poate sa fie n interiorul acelui
obiect sau n exteriorul acelui obiect Din punct de vedere al transportului de marf este important de tiut centrul de gravitaie
al obiectului(obiectelor) pentru o poziionare ct mai corect a acestuia(acestora) astfel nct s se asigure o poziionare i o
securizare ct mai corect a ncrcturii i o distribuie adecvat a ncrcturii.
DE REINUT- cu ct centrul de gravitate al vehicului/nccturii considerat ca i un tot(vehicul +ncrctur)este situat mai
sus ca i nlime fa de sol crete posibilitatea ca ncrctura s se rostogoleasc ceea ce poate cauza probleme foarte grave
5.-alunecare alunecarea ine cont de friciune (fora de frecare).
Este foarte important de tiut c atunci cnd vehiculul se afl n micare datorit vibraiilor cauzate de drum fora de
strngere a elementelor de siguran(chingi, lanuri) va scdea i datorit forei de frecare mai ales dac marf ncepe s se
mite din locaul (poziia) n care a fost fixat, vezi figura 1.
- n figura 1 sunt prezentate forele principale care acioneaz asupra ncrcturii n cazul unui vehicul aflat n mers.
- se observ c marfa trebuie s fie asigurat(sprijinit) att n partea din spate ct i n partea din fa , marfase pune nite
dispozitive speciale corespunztoare tipului i formei marfii, dup aceea ea mai este asigurat ci nite dispozitive de ancorare
a marfii i n partea din spate la baz este montat tot un opritor astfel nct marfa s nu alunece n afara spaiului de transport.
- friciunea (fora de frecare) este foarte important s aib o valoare ct mai mare deoarece astfel se mpiedic ca marfa s
alunece din poziia iniial n care s-a poziionat marfa la nceputul efecturii cursei

Figura 1
- se observ c dac marfa nu este legat i ancorat cum trebuie exist posibilitatea ca marfa s fug n fa ceea ce ar putea
duce la accidente foarte grave sau va fugii n spate i marfa va cdea de pe semiremorc(platform)
6.-nclinarea i aranjarea mrfii este foarte important de tiut c n afar de blocarea posibilitii de alunecare( care se
consider n fa i n spate) trebuie tiut c trebuie blocat i posibilitatea de inclinare(alunecare n lateral)a mrfii, de aceea
este foarte important i cum se aranjeaz marfa i ce sisteme de ancorare(legare a mrfii) se folosesc astfel inct marfa s nu
se ncline(alunece) n lateral, cnd se ia n calcul posibilitatea de deranjare(rasucire, rasturnare a marfii) se ine cont de
lungimea, nlimea, limea mrfii i de asemenea de poziionarea centrului de greutate
7.-rigiditatea ncrcturii rigiditatea mrfii care se transport are o mare influen asupra metodei care se alege pentru a se
securiza marfa.
Ce nseamn rigiditatea ncrcturii cel mai simplu spus ct de flexibil sau inflexibil (maleabil) este marfa. De exemplu
dac marfa se transport pe o platform ncrctura trebuie s fie ct mai rigid cu posibilitate. Dac ncrctura nu este
suficient de rigid pentru a fi transportat pe un anumit tip de vehicul incrctura trebuie rigidizat(de exemplu dac se
transport marf in saci de dimensiuni obinuite sau saci de dimensiuni mari denumii i big bags).
Rigidizarea se poate face prin folosirea unor materiale de umplutur sau scnduri sau folosirea unor profile de col
Ce nseamn profil de col- este un profil care poate fi din material plastic sau metal care se pun pe marginile ncrcturii ca
s rigidizeze(ntreasc) ndeajuns marfa Aceste profile de col se pot pune i la marginea ncrcturii sau la marginea
platformei de incrcare, depinde unde este nevoie. Cantitatea de material necesar pentru a fi folosit la rigidizarea
ncrcturii depinde de ct de rigid trebuie s fie ncrctura
8.-ncrcarea pe axe Ce nseamn masa maxim autorizat a unui vehicul reprezint ct cntrete vehicul gol + ct poate
s ncarce respectivul vehicul, n talon ct i n cartea de identitate a vehiculului este trecut ct cntrete vehiculul gol ct i
masa maxim autorizat a vehiculului

83

ncrcarea pe axe se face innd cont nti i nti de numrul de axe al vehiculului sau ansamblului de vehicule, de numrul
de axe motrice al vehiculului trgtor, de distane dintre axe, de timpul de suspensie folosit pe arcuri sau perne de aer i dac
axa(axele)motric prezint roi jumelate (roi duble).
ncrcarea trebuie s se fac asfel nct ncrctura s fie distribuit uniform pe axe. Probleme pot s apar dac vehiculul
este ncrcat parial sau pe parcursul efectuarii cursei marfa este descrcat parial. n astfel de situaii mai ales n cazul
descrcrii pariale trebuie s fim ateni cum va fi aranjat marfa care va rmne n vehicul.
Aranjarea incorect a mrfii n vehicul poate s conduc la apariia situaiei de rsturnare a vehiculului.
9-alegerea tipului de vehicul folosit la transportul mrfii i ncrcarea vehiculului
- designul i construcia vehiculelor precum i a asiului(corpului) vehiculului trebuie s se potriveasc cu tipul de
ncrctur pe care dorim s o transportm cu vehiculul respectiv.
Potrivirea trebuie s se fac i din punct de vedere al caracteristicilor i rezistenei materialului folosit la construcia
vehiculului respectiv.
nainte ca vehiculul s fie ncrcat ar trebui s se verifice pentru a fi siguri c platforma de incrcare, asiul vehiculului i
orice echipament folosit la securizarea incrcturii sunt n stare de funcionare i n stare de siguran corespunztoare pentru
ce se va transporta
Urmtoarele verificri ar trebuii fcute:
a) Platforma de ncrcarea s fie uscat i curat
b) Suprafaa platformei(podeaua), ceea pe care se ncarc marfa se prezint n bune condiii fr ca nici o scndur
s nu fie rupt, nici un cui sau alt element de asamblare s nu fie ieit n afar sau orice altceva ce ar putea s
distrug echipamentul de securizare a mrfii(echipament de securizare al mrfii de exemplu chingile)
c) Marginea din fa a platformei, ceea care este montat vertical pe platform s se prezinte n condiii bune de
folosire adic s nu fie rupt sau distrus
d) Suporii interiori de prindere a prelatei care acoper vehiculul s fie n stare de folosire adic s nu prezinte
defeciuni
e) n cazul transporturilor de containere sau alte tipuri echipamente care se prind direct pe asiul vehiculului trebuie
ca toate locaiile de prindere , uruburile sunt intacte i n bune condiii de funcionare
f) Echipamentul de securizare a mrfii trebuie s fie n bune condiii de funcionare , intact i curat, orice murdrie
sau semn de coroziune(rugin) prezent in dreptul locurilor de prindere a elementelor de securizare a mrfii trebuie
s i acordm o atenie deosebit (adic s ndeprtm murdria, rugina din acele locuri sau s atragem atenia
persoanelor care se ocup de ntreinerea vehiculelor)
g) Trebuie s fie un numr de puncte de prindere a elementelor de securizare a mrfii folosibile pentru tipul de
ncrctura ce urmeaz a fi transportat
10.-operaii de transport multimodal
ce inseamn transport multimodal, aceast termen se folosete cnd n cazul transportului unei ncrcturi se folosete o
combinaie de transporturi rutiere cu transporturi navale sau transporturi pe cale ferat.
n cazul transportului multimodal apare urmtoarea noiune uniti(unitate)de transport marf(UTC)
-ce nseamn UTC- un vehicul de transport marf, un container maritim, o cistern sau alte tipuri de echipamente folosite la
transportul rutier, maritim sau pe cale ferat, din cauza transportului pe diferite tipuri de transporturi UTC este supus la valori
diferite ale forelor care acioneaz asupra sa n funcie de tipul de transport folosit.
- n cazul transportului rutier cea mai mare valoare a forelor apare n momentul n care o frnare brusc are loc , direcia
acestor fore este orientat spre faa vehiculului (vezi figura 1)

Figura 2

-sgeata cu numrul 1,reprezint direcia longitudinal

-sgeata cu numrul 2 reprezint direcia transversal
- n cazul transportului feroviar , fora are cea mai mare valoare pe direcia longitudinal mai ales la plecare a garniturii din
locul de staionare(cnd vagoanele au tendina s intre unul n altul) i n timpul in care garnitura este n mers
- n cazul transportului naval n general forele pot s apar din orice direcie, cele mai mari fore pot s apar n cazul
ruliului(micarea navei cnd este lovit de valuri) navei.
- n cazul transportului multimodal trebuie s fim foarte ateni mai ales cnd se transfer ncrctura
-un tip de transport n altul, de exemplu n cazul descrcrii din transportul rutier la ramp trebuie s fim foarte ateni cnd
tragem vehiculul mai ales dac se dezga capul tractor trebuie coborte picioarele de la semiremorc i dac operaia de
descrcare/ncrcare se face cu ajutorul motostivuitorului la extremitatea din fa trebuiesc puse nite picioare de sprijin
adiionale , altfel va aprea pericolul de rsturnare (vezi figura 3)

84

Figura 3
- marfa din interiorul UTC trebuie s fie asigurat astfel nct s nu existe pericolul ca marfa s se deplaseze n timpul
transportului
-dac dimensiunile ncrcturii sunt mult mai mici dect dimensiunile vehiculului de transport pentru a evita distrugerea
mrfii se folosete material de umplutur de exemplu cartonul sau alte materiale care se potrivesc
CAPITOLUL 2 VEHICULE, A SIE I ECHIPAMENTE FOLOSITE LA ARIMAREA NCRCTURILOR
- caracteristicile tehnice ale vehiculelor i a echipamentului de arimare folosite trebuie s corespund standardelor europene
n vigoare
2.1 oblonul din faa vehiculului
- conform standardelor europene actuale acest oblon trebuie s fie construit conform standardului european EN 12652 sau
echivalent cu acesta. n designul acestui oblon este introdus o solicitare de siguran care spune c oblonul poate prelua o
for echivalent cu maximum 40% din masa maxim a ncrcturii, dar numai mult de 5 tone. Aceast for este aplicat
direct perpendicular pe oblon , distribuit uniform pe toat suprafaa oblonului far s apar deformri excesive a oblonului
(vezi figura 4)

Figura 4
2.2 obloanele laterale- obloanele laterale trebuie s fie construite confom standardului EN 12642 sau s echivalent cu acesta
referitor la securitatea ncrcturii. n designul acestui oblon este introdus o solicitare de siguran care spune c acest oblon
poate prelua o for echivalent pn la maximum 30% din masa maxim a ncrcturii. Aceast for se distribuie
proporional pe toat suprafaa oblonului fr s apar deformri excesive a oblonului(vezi figura 5)

Figura 5
2.3 oblonul din spatele vehiculului - acest oblon trebuie s fie construit conform standardului EN 12642 sau echivalent cu
acesta referitor la securitatea ncrcturii. Exist o solicitare de siguran conform acestui standard care spune c acest oblon

85

poate s suporte o for distribuit uniform pe tot oblonul echivalent cu 25% din masa maxim a ncrcturii dar nu mai
mult de 3,1 tone (vezi figura 6)
Figura 6

Figura 7
2.4 corp de vehicul tip cutie(dub)
- peretele lateral al dubei trebuie s fie construit n concordan cu standardul EN 12642., exist o masur de siguran
introdus de acest standard care spune c pereii laterali ai dubei pot s suporte o for distribuit uniform pe aceti perei cu
o valoare pn la maximum 30% din masa maxim a ncrcturii(vezi figura 7)
2.5 vehicule cu obloane laterale care pot fi acoperite cu o prelat
- obloanele laterale la cest tip de vehicul pot s fie folosite la arimarea ncrcturii folosind diferite tipuri de sisteme de
siguran, pe obloane(peretele rigid) se distribuie o for orizontal de maximum
24% din masa maxim a ncrcturii si pe peretele lateral al prelatei se distribuie uniform o for de maximum 6% din masa
maxim a ncrcturii(vezi figura 8)

Figura 8
2.6 vehicule fr obloane laterale acoperite cu prelat(prelat tip perdea sau sesam)
- ca o regul general n cazul acestor tipuri de vehicule trebuie cunoscut c din punct de vedere al asigurarii ncrcturii , se
consider ca i cum transportul ar avea loc cu vehicul complet descoperit sau o platform fr perei laterali, n acest caz
trebuie tiut c prelata nu face parte din nici un sistem de asigurare a ncrcturii
CAPITOLUL 3 METODE DE ASIGURARE A INRCCTURII
- acestea sunt urmtoarele:
a) prinderea
b) blocarea
c) legarea direct
d) legarea pe la partea superioar
e) combinaii ale metodelor de mai sus - ce este foarte important de reinut, toate aceste metode se combin cu
frecarea
- toate aceste metode de asigurare trebuie folosite innd cont de condiiile climaterice (temperatur,umiditate) care setlnesc pe parcursul efecturii transportului
3.1 blocarea ncrcturii
- blocarea sau bracarea nseamn c ncrctura este arimat astfel nct s nu exite posibilitatea de alunecarea ncrcturii
ducnd la loviri ale structurii mijlocului de transport. ncrctura poate fi arimat direct sau in direct prin diferite mijloace de

86

umplere poziionate ntre elementele fixe de blocare din interiorul mijlocului de transport astfel prevenindu-se orice micare
n plan orizontal a ncrcturii, n practic este destul de greu de fcut acest lucru.(vezi figura 9)

Figura 9
3.1.1 blocarea ncrcturii folosind materiale de umplutur
- securizarea ncrcturii prin blocare necesit o arimare ct mai corect a mrfii pentru evitarea ca marfa s se loveasc de
elementele de fixare ct i ca pachetele care formeaz ncrctura s se loveasc ntre ele. Cnd ncrctura este dispus astfel
nct intre oblonul din fa i din spate exist spaii goale i ncrctura nu este securizat prin alte echipamente aceste spaii
trebuiesc umplute folosind diferite materiale de umplutur. Aceste materiale trebuie s preia forele de compresie care vor
aprea astfel nct s se asigure o blocare eficient a ncrcturii.
- tipuri de materiale folosite ca i umplutur:
1. palei folosii la transportul mrfii - n anumite cazuri aceti palei pot fi folosii ca i materiale de umplutur, de
exemplu dac spaiul gol are o dimensiune de 15 cm se pot folosii EUROPALETI deoarece nlimea unui astfel de palet este
de aproximativ15 cm, ei se pot pune n spaiul gol existent ntre marf i oblonul din spate ajutnd astfel la blocarea mrfii.
Dac spaiul gol este mai mic dect nlimea unui europalet se pot folosii de exemplu plci de placaj (vezi figura 10)

Figura 10
(placaj de lemn pus intre rnduri)
2. perne de aer
- aceste tipuri de perne de aer sunt se pot folosii att ca materiale disponibile ct i ca materiale reciclabile,aceste perne de aer
sunt uor de folosit i de instalat se umfl cu aer comprimat de la sistemul vehiculului. Fabricanii de aceste perne de aer le
doteaz cu recomandri i instruciuni de folosire referitoare la capacitatea de ncrcare i la presiunea de aer necesar.
Pentru aceste perne de aer este important s se evite distrugerea lor. Ele nu se folosesc nici o data ca material de umplutur
ntre marf i ui sau orice suprafa ne rigid sau ca i material de umplutur de separare, nu se pofolosii ca i placajul care

este pus in figura 10,cum se pot folosii aceste perne de aer (vezi figura 11)
Figura 11
(perne de aer puse intr-o semiremorc)
3. bare de blocare - cnd intre ncrctur i dispozitivele de fixare sunt spaii mari i fore mari de bracare este indicat s
folosim brae de bracare potrivite cu separatoare de lemn suficient de puternice. Este foarte important ca braele de blocare
sunt fixate intr-un aa mod nct ntre ncrctura blocat i separatoare s se formeze un unghi drept(vezi figura 12)

87

Figura 12
4. scnduri montate transversal i n diagonal
- blocarea pe direcie longitudinal folosind scnduri montate n cruci i n diagonal este o metod de blocare direct n
particular potrivit la containere deoarece containerele sunt robuste i au la coluri montate corniere verticale care se pot
folosi ca i contre pentru scndurile montate n diagonal
- scndurile de blocare sunt folosite la blocarea pe direcie , dar pot fi folosite n anumite cazuri ca i material de
umplutur(vezi figura 13)

Figura 13
3.1.2 praguri i panouri de blocare
- cnd este o mare diferen pe nlime ntre diferitele pachete care formeaz totalul ncrcturii se pot folosii ca elemente de
blocare pragurile i panourile, astfel se vor bloca pachetele situate la nlime peste pachetele situate la o nlime mai
mic(vezi figura 14)

Figura 14
- folosindu-se diferite materiale de baz de exemplu paleii ncrcturii , baza ncrcturii situat mai jos poate fi ridicat
astfel ca baza ncrcturii situat la o nlime mai mare este blocat longitudinal
- dac pachetele nu sunt suficient de rigide i stabile pentru blocare folosind pragurile ,se poate ajunge la un efect
corespunztor de blocare folosind panourile de blocare care se pot obtine din scnduri sau paleii folosii la ncrcare(vezi
figura 15), n funcie de rigiditatea pachetelor din care este format ncrctura , o structur de blocare poate fi folosit pentru
crearea unei suprafee de blocare mai mare sau mai mic
- cnd sunt folosite pragurile i panourile de blocare la spatele ncrcturii , cel puin ultimile dou poriuni ale stratului de
jos trebuie s fie n spatele seciunii de blocare

88

Figura 15
3.1.3 blocarea ntre rnduri n interiorul seciunii ncrcturii
- fixarea transversal folosind o form de forma unei rame (in partea stng de jos a figurii 16) este folosit pentru blocarea
diferitelor straturi laterale(cunoscut ca i blocarea straturilor)
- la blocarea lateral folosind praguri se poate ajunge dac pachetele care formeaz marfa au diferite nlimi sau dac ntre
rnduri se monteaz plci de placaj
- la blocarea pe rnduri se poate ajunge prin legarea stivei de pachete dup cum se arat n partea de sus a figurii 16

Figura 16
3.2 legarea
- o legare este un procedeu de restrngere folosind chingi, lanuri sau frnghii care se folosesc pentru a menine ncrctura la
un loc sau de a ine ncrctura n contact cu platforma de ncrcare sau cu orice dispozitiv de blocarea, legarea trebuie astfel
poziionat astfel nct s fie n contact numai cu marfa i s fie asigurat prin prinderea de punctele de siguran, nu trebuie
s se ndoaie peste obiecte flexibile, margini laterale etc.
3.2.1 legarea pe la partea superioar
- legarea pe la partea superioar este o metod de securizare unde legarea este poziionat la partea de sus a mrfii pentru a
prevenii ca o parte a mrfii s se rstoarne sau s alunece. Dac nu exist dispozitive de blocare lateral , de exemplu legarea
pe la partea superioar poate fi folosit pentru a presa o poriune a mrfii de ambele pri ale platformei de ncrcare,
contrariu blocrii forele care apar la legarea pe la partea superioar se ndreapt spre platforma de ncrcare
- chiar dac frecarea mpiedic ncrctura s alunece , vibraiile i ocurile care a apar pe perioada transportului pot s
conduc la deplasarea mrfii, acesta face ca legarea pe la partea superioar s fie necesar chiar dac frecarea este mare

Figura17
(legarea pe la partea superioara)
3.2.2 legarea pe lime(prinderea pe lateral)

Figura 18 legarea pe lime( prinderea pe laterale)

Figura 19 legarea pe lime combinat cu blocarea la baz

89

- legarea pe lime va susine forele de traciune care apar din cauza punctelor de prindere ale legrii i care acioneaz
asupra altor obiecte, pentru a prevenii ca marfa s se mite pe direcie longitudinal legarea pe lime trebuie combinat cu
blocarea la baz, legarea pe lime furnizeaz numai strngeri pe prile laterale, adic n ambele direcii(vezi figura 18 i 19)
3.2.3 legarea elastic
- legarea elastic se poate folosi pentru a preveni rsturnarea i/sau alunecarea nainte i napoi. Legarea elastic n
combinaie cu blocarea la baz n partea din fa i din spate este o metod de strngere constnd dintr -o ching legat peste
colul incrcturii i dou prinse n diagonal a crei rol este de a preveni rsturnarea i alunecarea ncrcturii(vezi figura
20). Legarea elastic poate fi folosit i singur , adic fr blocare, printr-un dispozitiv montat peste marginea nveliului
ncrcturii i prins n diagonal pe fiecare parte a ncrcturii.. Unghiul fa de direcia ncrcturii este msurat n direcie
longitudinal i este recomandat s nu fie mai mare de 45 grade.

Figura 20
exemplu de legare elastic la partea din
spate

Figura 21

1-palet
2-chingi de legare3-platforma de ncrcare4-ochiurile de prindere
3.2.4 legarea de jur mprejur
- legarea de jur mprejur este o metod de legare folosit n combinaie cu alte metode de securizare este o metod de
prindere a unui numr de pachete mpreun
- legarea orizontal de jur mprejur este folosit pentru prinderea unui numr de pachete mpreun ntr-o partea ncrcturii i
astfel se va reduce riscul de rsturnare(rsucire) a marfii (vezi figura 22)

Figura 22
-legare orizontal de jur mprejur ale ultimilor 2 pri ale ncrcturii
- legarea vertical de jur mprejur este folosit pentru a prinde un numr de pri ale mrfii pentru a
stabiliza o anumit parte a ncrcturii i astfel crescnd presiunea vertical ntre straturi, astfel riscul de alunecri n
interiorul marfii va scdea.(vezi figura 23)
- ca metod de legare de jur mprejur se pot folosii i benzile de metal sau din plastic

90

Figura 23
3.2.5 legarea direct
- dac ncrctura(ambalajul ncrcturii) este prevzut cu ochiuri de prindere compatibile cu fora de strngere a legturii,
este posibil legarea direct ntre aceste ochiuri de legare i punctele de legare ale vehiculului
3.2.6 echipamentul de legare
- alegerea a celei mai bune metode securizare a ncrcturii unui vehicul depinde de tipul i compoziia ncrcturii care se va
transporta, operatorii de transport ar trebuii s echipeze vehiculele cu echipament de securizare apropiat tipului de marf n
general transportat, dac marfa transportat este de mai multe tipuri (adic marf general) se pot folosii mai multe tipuri de
echipamente de securizare
- legarea cu chingi este mai des folosit pentru legarea pe la partea superioar, dar poate fi folosit i pentru legarea direct
(n special cnd partea cea mai lat a legturii se folosete)
- cnd se transport mrfuri care prezint margini ascuite sau mrfuri grele precum utilajele grele,oel,betoane, tehnic
militar etc., se folosete legarea cu lanuri
- legarea cu franghii metalice este potrivit la mrfuri prinse cu o plas de srm care este folosit la transportul betoanelor la
anumite tipuri de ncrcturi de cherestea, de exemplu ca butenii rotunzi stivuii longitudinali
ATENIE- a nu se folosi diferite ajutoare mecanice ca bare, leviere , etc.,numai dac mecanismele detensionare sunt special
fcute ca s se foloseasc mpreun cu acestea
- numai echipamentele de legare marcate i etichetate se vor folosi
-legrile pot fi legate mpreun, dar combinaiile folosite n paralel trebuie s fie de aceeai marc, legrile trebuiesc fcute
folosind diferite elemente de legare, toate aceste echipamente folosite la securizarea ncrcturii trebuiesc inspectate periodic
ca s nu prezinte defeciuni sau uzri ale materialului din care sunt fcute
3.3- ncuierea
- ncuierea se poate folosii la containere ISO (containere maritime de 40 sau 20 de picioare, 1 picior=0,33metri)sau la
structuri metalice acoperite cu prelat(vezi figura 24)

Figura 24
structur metalic acoperit cu prelat pus pe picioare de sprijin - n cazul c acestea depesc 5,5 tone ele trebuiesc
transportate numai n vehicule prevzute cu lacte prevzute cu sisteme de nchidere pe baz de rsucire(vezi figura 25), prin
prinderea containerului de asiul vehiculului cu acest tip de lacte se va asigura securizarea complet a containerului i nu va
mai trebui folosit alt tip de sistem, pentru fiecare container trebuiesc folosite un minimum de 4 din aceste tipuri de lacte
(vezi figura 25).
Aceste lacte sunt prevzute n asiul vehiculului din fabricaie , dar n cazul c se fac modificri la asiu sau la structura
vehiculului acestea trebuiesc fcute n concordan cu recomandrile fabricantului vehiculului. Aceste lacte trebuiesc
verificate periodic .

Figura 25
lacte prevzute cu sisteme de inchidere pe baz de rsucire
3.4.- combinaii ale diferitelor metode strngere
- combinaii a dou sau mai multe metode de strngere este cea mai uzual , practic i cea mai puin costisitoare metod de
securizare a ncrcturii pe timpul efecturii unui transport
3.5- echipament de suport 3.5.1
-materiale de friciune(frecare)
- materialul de baz i separatoarele fabricate din material cu rugozitate (frecare) mare pot fi folosite pentru acrete frecarea
dintre podeaua de ncrcare i ncrctur i de asemenea intre diferite straturi ale mrfii. Sunt mai multe tipuri de material
care au o rugozitate mare de exemplu covoare de cauciuc i coli de hrtie (coli de alunecare) acoperite cu material de
friciune. Preurile trebuie s aibe o rugozitate mare, o rezisten i o grosime comensurabil cu ncrctura(greutate,
suprafa). De asemenea preurile trebuie s aib proprieti corespunztoare (rugozitate, rezisten, grosime,granulaie) i s
corespund condiiilor de mediu care se vor ntlnii pe parcursul transportului, acestea trebuiesc verificate cu fabricantul.

91

Folosirea unor materiale care permit alunecare permite reducerea numrului de legri necesare. Dac aceste materiale sunt
folosite corespunztor se por folosii i refolosii pn la de 10 ori dar nu mai pot fi folosite dac devin unsuroase.
3.5.2-planetele(scndurile) de separare
-scndurile de separare aa numitele planete (plci) mergtoare(vezi figura 26) sunt folosite pentru a stabiliza diferitele
straturi ale ncrcturii, ele sunt de obicei plci de placaj de o grosime de 20 mm.
Aceste plci sunt puse ntre diferite straturi ale unei ncrcturi, unt folosite n particular cnd rndurile puse vertical sunt
aezate n mai multe straturi

Figura 26
- n funcie de dimensiunile plcii, aceasta poate s suporte o for de apsare cuprins ntre 20 i 40 daN
3.5.3-plci de lemn de echilibrare(stabilizare)
- tipurile de ncrcturi care au multe rnduri i straturi ca de exemplu plcile de cherestea trebuiesc stabilizare prin legturi
transversale, plcile de stabilizare care au seciunea ptrat nu sunt potrivite n acest caz deoarece ele se pot roti n timpul
transportului(vezi figura 27)

Figura 27
3.5.4 shrink film i stretch film
- aceste materiale sunt nite materiale speciale de ambalare asemntoare scotchului transparente, materialul este mult mai
subire i mai lat - pachetele mai mici pot fi mai uor securizate de paleii pe care sunt puse cu ajutorul stretch filmului.
Strecht filmul este foarte uor de aplicat asigur rigiditatea necesar, rigiditate care se obine prin aplicarea unui numr mare
de straturi la ambalarea coletului, coletul include paletul pe care se pune ncrctura i ncrctura propriu zis
3.5.6- bare de col
- barele suport de col sunt fcute pentru a avea o structur rigid(rigiditate contra ndoirii) si profilul unghiular s fie cel al
unui unghi drept(unghi de 90 grade). Ele sunt folosite la distribuirea forelor care apar de la legarea pe la partea superioar
ctre pri ale ncrcturii i pot fi fcute din lemn, aluminiu sau materiale similare care prezint o rezisten suficient(vezi

figura
Figura 29 -Figura 30
bare de col fcute din scnduri de lemn
3.5.7-materiale de protecie pentru chingi
- aceste materiale se aplic pe chingi sau intre chingi i ncrctur cnd exist pericolul ca, chingile s se uzeze mai ales din
cauza frecrii de colurile mrfii, ele se pot fabrica din diferite materiale
ca de exemplu poliester i poliuretan(vezi figura 30)
3.5.8-protecie de col pentru a prevenii distrugerea ncrcturii i a echipamentului de legare

92

- proteciile de col sunt fabricate din lemn, material plastic, aliaje de metal uor sau din alte materiale potrivite i sunt
folosite la distribuirea forei de legare pentru a prevenii ca legrile s nu fie tiate de ncrcturi i pentru a acoperii legrile

de capt(vezi figura 30)

Figura 31.
Barele de col asigur chiar o mai bun protecie de col dar ele sunt rigide i de aceea distribuie forele din legturi. Din acest
motiv este esenial ca materialul acestor protecii de col s aibe proporitti de frecare sczute pe partea cu estura pentru ca
aceasta s alunece uor i s distribuie forele de legare. Pe de alt
Parte n anumite cazuri este mai bine de folosit material cu coeficient de frecare mare pentru a reduce riscul de rsturnare
3.5.9-separatoare de protecie
- n cazul n care marginile ascuite pot distruge marfa , se folosesc ca materiale de protecie ntre aceste margini i
ncrctur diferite materiale de protectie (vezi figura 32)

Figura 32
3.5.10-piulie cu vrfuri
- piuliele cu vrfuri(vezi figura 33) sunt folosite pentru a ine mpreun diferite straturi ale unui rnd de marf . Aceste
piulie sunt disponibile in diferite dimensiuni, ele pot fi folosite numai n cazul materialelor moi deoarece ele trebuie s
ptrund in ntregime n aceste materiale - este foarte important de tiut c odat ele montate i intrate n material funcional
ele nu mai pot ficontrolate, de asemenea trebuie inut cont c aceste piulie pot distruge marfa sau suprafaa platformei de
ncrcare, de aceea este de preferat folosirea materialelor de friciune in locul acestor tipuri de piulie
- ATENIE aceste piulie nu se folosesc niciodat in cazul transporturilor de materiale periculoase - ntotdeauna se folosesc
un minimum de 2 piulie, dar atenie a nu se folosii nici prea multe din aceste piulie

Figura 33
CAPITOLUL 4
ncrcturi standardizate sau semistandardizate ( din punct de vedere al formelor geometrice ale mrfii ncrcate)
- urmtoarele puncte ale acestui capitol descriu posibiliti de securizare ale diferitelor tipuri de ncrcturi i pachete,
varietatea de ncrcturi, vehicule i condiii de operarea fac imposibil acoperirea in urmtoarele puncte ale acestui capitol a
tuturor situaiilor posibile, exist i metode alternative de securizare a mrfii i altele vor apare dar oricum principiile de baz
descrise n urmtoarele puncte pot stabilii liniile de aplicare alea cestor metode securizare a mrfii
4.1-role, butoaie sau ncrcturi cilindrice
- rolele rigide, butoaiele sau ncrcturile cilindrice , rigide ca form, pot fi stivuite vertical sau orizontal
- stivuirea vertical este folosit n general cnd suprafaa de stivuire i forma cilindric trebuie s fie protejat si aprat (de
exemplu rolele de hrtie)
- stivuirea orizontal a rolelor sau produselor de form cilindric se face n aa fel axele acestor obiecte s fie de-a lungul
vehiculului astfel nct tendina de rostogolire , care se previne prin blocuri de fixare sau paturi de fixare, s fie indreptat
spre partea din fa sau spate a vehiculului-la securizarea produselor cilindrice trebuie luat n calcul i descrcarea lor care
trebuie fcut intr-o manier controlat i n siguran. Folosirea punctelor de fixare va asigura ca s se ajung la o incrcare
i descrcare n siguran i de o manier controlat
4.2-role de hrtie
- exemplu de role de hrtie aezate pe dou rnduri i dou straturi, un strat incomplet la partea superioar,depozitate pe
platform dreapt cu obloane

93

(Figura 34)
Figura 34 EXPLICAIE DESEN
1,3-legare pe la partea superioar
2-material de umplutur, n cazul de fa o bucat de lemn de form paralelipipedic
4-panou de blocare
5-profile suport de col-stratul superior este protejat la frecare lateral i panourile de blocare , blocheaz att n partea din
fa ct i din spate-4.
O metod alternativ este cea folosind un prag de blocare
- limea ncrcturii este mai mic dect limea platformei de ncrcare, de aceea se folosesc panouri de blocare lateralunghiul lateral ntre chingile care formeaz legatura pe la partea superioar i platforma de incrcare este mai mare de 60
grade-blocarea la partea din spate a platformei de ncrcare se poate face cnd este nevoie din material deumplurur-2
- pentru o distribuie efectiv a forelor de ntindire se folosesc supori de col-5
- intre diferite seciuni ale ncrcturii
4.3-butoaie
- in ultimii ani a crescut semnificativ in folosirea butoaielor de diferite forme i mrimi care sunt fcute din material plastic i
nu din metal. Suprafeele din plastic mai ales cnd sunt ude sunt foarte alunecoase i trebuie avut grij la ncrcarea,
securizarea i acoperirea mrfii, de asemenea trebuie inut cont c plasticul se poate de forma cnd apar fore mari de
presiune sau dac temperatura mediului nconjurtor este foarte ridicat
-figura 35 reprezint un model de depozitare a unor butoaie pline transportate intr-un container sau intr-o dub.
Butoaiele sunt aranjate n dou straturi i 4 rnduri longitudinale, stratul superior este incomplet
1-material de umplutur
2-legare grupat pe un rnd
3-material de baz
- limea ncrcturii este egal cu limea containerului sau dubei
- materialul de
umplutur folosete la blocarea din partea din spate a ncrcturii-legarea rotund pe orizontal reduce riscul rsturnrii
mrfii - materialul de baz furnizeaz materialul de blocare nainte i napoi la stratul superior

Figura 35
4.4-cutii
- cutiile ca i alte bunuri trebuiesc ncrcate astfel nct s se previn micarea n orice direcie, cnd este posibil ele trebuiesc
s se autoblocheze ntre ele i s fire ncrcate pe acelai rnd i la ceei nlime.
4.5-pungi, baloturi i saci
4.5.1-saci i pungi
- sacii de obicei nu au o form rigid i de aceea ei trebuiesc sa aib diferite tipuri de suporturi pentru a nu se rsturna,
aluneca n timpul transportului. Aceste situaii mai ales pot aprea n cazul n care att obloanele din fa/spate ct i cele
laterale nu pot fi folosite la blocare, n acest caz se pot folosii diferite materiale de umplutur, panouri de blocare, profile
suport de col pentru a se crea efectul de blocaj (Figura 36)

94

Figura 36
-exemplu de saci pe palei intr-un container
1-bare duble
2-bare suport laterale
3-panouri
4-proptea Suport
5-material de umplutur - ncrctura conine saci pe palei cu material de umplutur-5- situat n centru limea ncrcturii
cuprinde toat limea ncrcturii-marfa este blocat la partea din spate folosind bare duble
4.5.2-baloi i saci mari
- securizarea baloilor este similar cu cea a sacilor, diferena este c materialul care se transport in aceti baloi (deeu de
hrtie,fn,haine, etc.), nu poate fi aranjat cum trebuie n aceti baloi. De aceea este posibilitatea ca o parte din aceste mrfuri
s ias din aceti baloi, de aceea trebuie ca dup securizarea marfii daca cesta s fie acoperit cu un material(Figura 37)

Figura 37
Figura 37- reprezint baloi aezai pe dou straturi i cel mult trei rnduri, stratul superior incomplet,depozitai pe o
platform deschis cu obloane laterale
1,3- legare pe la partea superioar
2-material de umplutur
4-colar
5,6-scnduri de susinere
7-plci de separare
8-suporturi de col
- ncrctura umple ntreaga lime a platformei
- dac stratul superior al ncrcturii nu ajunge pn la oblonul din fa, n anumite cazuri este necesar blocarea din fa cu
colare-4 i scnduri 5- n anumite cazuri blocarea cu material de umplutur-2 i/sau coltare-4,i/sau scnduri este necesardac stabilitatea ncrcturii este de aa natur nct exist riscul s se piard din legturi, este nevoie n acest caz de profile
suport de col-8, alternativ pentru stabilizare este nevoie de plci de separare-7
4.6 palei i palei pe roi
4.6.1 EURO-palei
- palei cei mai des folosii la transport sunt EURO PALEI(conform standard ISO 445-1984), acetia n general sunt
fabricai din lemn i au dimensiunile standard 800x1200x150 mm(Figura 38)

Figura 38
- cnd cutiile de marf sunt de dimensiuni egale sau mai mici dect suprafaa paletului aceti palei cu marf pot fi
considerat ca o platform de incrcare fr obloane. Msurile care se iau pentru a prevenii ca marfa s nu alunece sau se
rostogoleasc de pe palei trebuie s ia n calcul mai muli factori . Unul dintre acetia este frecarea dintre marf i palet, de

95

asemenea trebuie s se in cont si de dimensiunile (LxlxhxG) ale ncrcturii.- n Figura 39 este prezentat modul cum este
prins marfa pe un EURO palet prin legare cu chingi pe la partea superioar

Figura 39
4.6.2 palei cu roi
- paleii cu rame sunt de obicei folosii la transportul de mncare. Securizarea paleilor cu role prin blocare este o metod
particular care are efect oricum se pot folosii i alte metode de blocare- n figura 40 se arat un palet cu role cu supori
laterali i bare de prindere precum i modul cum se aranjeaz acest tip de palei intr-o dub

Figura 40
4.7 coli plane de metal
- cand coli de diferite dimensiuni sunt transportate cele mai mici normal sunt puse la partea superioar i n faa vehiculului
contra parapetului (oblonului) din fa astfel blocndu-se i nu pot aluneca n fa- colile plane date cu ulei trebuiesc legate
toate mpreun. Pentru securitatea ncrcturii aceste coli sunt legate mpreun , n general se iau n considerare aceste
ncrcturi ca i o cutie i aa se trateaz din punct de vedere al securitii mrfii. Colile plane pot fi n anumite cazuri
ncrcate pe palei i n acest caz ele se securizeaz conform modului de a securiza un palet- in figura 41 este prezentat un
exemplu
de coli sau panouri transportai pe o platform dreapt echipat cu stlpi laterali. Pentru ncrcturi cu densitate mare este
foarte important de luat n calcul distribuia ncrcturii

Figura 41
1-legare pa la partea superioar
2-echipament de protecie
3-material de umplutur Explicaia figurii
-dac incrctura nu este aranjat(depozitat) pe platforma de ncrcare astfel nct s fie blocat impotriva micrii nainte
ctre parapetul (oblonul) din fa,blocarea trebuie s se fac cu material de umplutur sau se folosete blocarea la baz
- n anumite cazuri este necesar i blocarea n spate folosind material de umplutur sau folosind blocarea cu ajutorul unor
praguri-panourile sunt aranjate pe platform n una sau mai multe seciuni care sunt centrate de-a lungul liniei de mijloc a
platformei
-spaiul dintre diferitele seciuni ale ncrcturii se umple cu material de umplutur,3-echipamentul de protecie ,2 este pus
intre benzi i ncrctur
- dac ncrctura nu umple tot spaiul de ncrcare pn la stlpii laterali de susinere se folosete material de umplutur
corespunztor
-dac seciunea din spate nu este blocat mpotriva micrii n fa, sunt necesare prinderi(legri) adiionale
-nu este recomandat a se transporta coli plane pe platforme care nu stlpi laterali sau obloane
4.8- seciuni lungi
- seciunile se transport n general pe lungimea camionului i pot pune probleme particulare de genul c pot sparge uor
oblonul din fa i cabina oferului dac este permis ncrcturii s se mite. Este foarte important ca acest gen de ncrcturi
s se considere ca un tot unitar , securizarea ncrcturii s se fac o dat pentru toat marfa i nu trebuie tratat fiecare parte
a ncrcturii independent. De asemenea dac marfa depete cu mult lungimea vehiculului (la partea din spate) apare

96

pericolul de rsucire al mrfii, distribuia greutii nu se face corect. De aceea astfel de ncrcturi se strng prin legare
folosind de preferin lanuri sau legarea cu plase metalice speciale)
-de aceea este de preferat o legare pe directie longitudinal, marfa s fie in contact att cu partea din fa i din spate a
vehiculului i s fie securizat prin blocare. Vehiculele care transport acest gen de mrfuri trebuie s aibe stlpi laterali,
nlimea marfii s nu depeasc nlimea obloanelor i nlimea stlpilor s fie mcar ct nlimea mrfii, astfel nct s
apar forte laterale adiionale de strngere
- dac marfa este impachetat elementul cel mai greu trebuie pus la partea inferioar i cel mai uor la partea superioar

Figura 42
4.9- grinzi
- grinzile sau profilele trebuiesc uzual aranjate pe niste supori(paturi) speciali i securizate prin legarea de jur mprejur
asemntor cum o plas - exemplul din figura 43 arat cum se transport pe o platform plan fr stlpi laterali de susinere
grinzi sau profile, n acest exemplu securizarea pe direcia longitudinal nu a fost luat n consideraie

Figura 43
1-legare de jur mprejur
2-supori speciali de aezare Explicaia desenului
- dac ncrctura nu este aranjat(depozitat) mpotriva micrii ctre oblonul din fa al vehiculului blocarea trebuie s se
fac prin folosirea de material de umplutur corespunztor sau prin praguri de blocare
- n anumite cazuri este necesar i blocarea n partea din spate prin folosirea de praguri de blocare
- legarea de jur mprejur este poziionat de jur mprejurul ncrcturii,
1- cilindrii sunt aranjai pe supori speciali,
4.10-bobine
- exist dou tipuri de bobine:
1.- care au gaura din interiorul bobinei situat orizontal n timpul transportului
2.- care au gaura din interiorul bobinei situat vertical n timpul transportului45
- o bobin poate fi tratat singular sau mai multe bobine legate mpreun n care gurile sunt n linie ca i cum ar forma o
unitate cilindric - nainte de ncrcare legarea i ambalarea bobinei trebuie verificat pentru a fi siguri c este intact astfel
nct s nu se rup n timpul transportului, cnd legarea este folosit pentru a prinde mpreun bobina i paletul este
important de reinut c aceast legare este suficient de rezistent pentru a ine legate mpreun bobina i paletul pe parcursul
operatiei de ncrcare/descrcare nu i pe timpul transportului, de aceea este foarte important s se asigure ntreaga
unitate(bobin+palet) de vehicul, securizarea numai a paletului n sine nu este suficient - bobinele de metal care sunt grele
de obicei se aranjeaz pe timpul transportului pe nite supori speciali i sunt securizate prin legarea de jur mprejur cu o
plas special
a.-bobine din coli late de metal poziionate n timpul transportului cu gaura orizontal
-aceste bobine , cnd sunt ncrcate cu gaura poziionat orizontal este de preferat a se transporta pe vehicule care au
supori speciali pentru astfel de tipuri de transporturi, far alte metode securizare bobinele pe timpul transportului se vor
mica, de aceea trebuiesc folosite i alte metode securizare, ele trebuiesc legate de suprafaa de transport sau de paletul pe
care se transport(vezi Figura 44)

97

Figura 44
- n Figura 44 se prezint cum se transport bobine din metal care sunt grele pe o platform dreapt fr obloane, pentru
astfel de transporturi cu o densitate mare a ncrcturii este foarte important aranjarea(distribuia) ncrcturii1
-legare pe lime(prin interiorul bobinei)2
-supori speciali de aezare3
-protecie de col (margine)Explicaia desenului- bobinele din coli de metal sunt puse pe supori,2 blocate n toate direciile
prin legarea prin interiorul bobinei1- protecie de col,3 sunt puse la toate colurile
- bobinele trebuiesc securizate prin legarea de patul suportului prin cel puin 2 legturi sau cu ajutorul unei benzi de metal
aprobate sau omologate prin standard ISO, legturile trebuie s fie n contact cu suprafaa bobinei i cu partea moale de
supori de sprijin- bobinele sau bobinele i paturile pe care sunt aezate trebuiesc legate de vehiculul de transport prin lanuri
sau pnze metalice speciale de legare care au ncorporate n ele dispozitive speciale de tensionare(de exemplu clichetul care
este prezent la chingi), dac pe platforma de ncrcare se aeaz de-a lungul mai multe linii de bobine, fiecare dintre aceste
linii trebuie considerat separat i fiecare se leag separat b-bobine din coli de metal lat poziionate n timpul transportului cu
gaura vertical

Figura 46
4.11-colaci de srm, bare
- colaci de srm, barele se transporta de preferin legate mpreun i se aranjeaz de-a latul platformei (vezi figura 47),
sulurile se aranjeaz astfel nct intre marf si obloanele din fa i din spate s existe un spaiu gol de aproximativ 10 cmsulurile din partea din fa i din spate se aranjeaz astefel nct s in contr fa de oblonul fa i spate,restul de suluri de
la baz se aranjeaz paralel cu sulurile de la partea din fa i spate, gurile dintre rnduri nu trebuie s fie mai mari dect
jumate din diametru unui sul - plci de oprire msurnd aproximativ 50x50 mm sunt puse peste i dedesubtul sulurilor din
primul strat sau stratul inferior astfel nct acestea s rmn pe poziii cnd deasupra lor sunt ncrcate alte suluri care
formeaz stratul superior - aceste suluri sunt legate mpreun prin legare de jur mprejur i fiecare rola este legat

Figura 47
1-legare pe lime
2-legare de jur mprejur Explicaia desenului- stratul superior este blocat prin legare de jur mprejur,2-legarea pe lime sau
gen bucl a colacilor de srm, blocheaz incrctura pe lateral
4.12 uniti mari i elemente turnate
- grupurile(unitile) mari i elememtele turnate se securizeaz prin folosirea legrii cu lanturi i a blocrii folosind
dispozitive adecvate(vezi figura 48)

98

Figura 48
- n figura 48 este prezent cum se securizeaz pe timpul transportului pe o platform fr obloane o unitate mare folosind
legarea de jur mprejur i blocarea
1-puncte de prindere
2-legare de jur imprejur
3-baz de lemn, cele dou lemne pe care este aezat incrctura
4- sistem de blocare la partea din fa
5-sistem de blocare la partea din spate
6-sprijinitoare(ntritoare) de lemn
7-oproptele din spate Explicaia desenului- pachetul este pus pe o baz de lemn pe o platform fr obloane
-marginile laterale ale corpului vehiculului trebuie s aib o nlime suficient pentru a reduce riscul ca pri din ncrctur
care s-au micat pe parcursul transportului sa nu cad peste margini- compartimentul de ncrcare trebuie acoperit dac exist
riscul ca marfa transportat s fie aruncat pe sus n timpul transportului, n funcie de tipul marfii transportate se poate alege
tipul de material cu care se va acoperi compartimentul de ncrcare, care poate fi prelat sau o plas de prindere
5.8-panouri transportate pe o platform dreapt cu supori de forma literei A
- pe aceti supori se transport panouri de sticl, ciment sau lemn, suportii trebuiesc asigurai pe timpul transportului
- panouri transportate pe o platform cu supori de forma literei A , seciunea din fa este blocat de oblonul din fa i
spaiul dintre sectiunile ncrcturii se blocheaz prin folosirea unui material de umplutur corespunztor,31
-legare(prindere) pe la partea superioar(dejur mprejur)2
-echipament de protecie coluri3
-material de umplutur Explicaia desenului- dac marfa nu este blocat mpotriva deplasrii n fa ctre oblon trebuie
folosit n acest caz material de umplutur sau prinderea n coluri cu chingi70
-cnd echipamentul a fost depozitat, asigurat pe platforma de transport i motorul oprit ,m se elibereaz presiunea n sistemul
hidraulic prin micarea tuturor manetelor de control, acest operaie trebuie fcut de cel puin dou ori. De asemenea n
cabina utilajului transportat nu trebuiesc lsate bagaje, scule sau orice altceva ce a fost ndeprtat de utilaj, acestea se pun pe
puntea vehiculului transportator bineneles acestea asigurndu-se - echipamentele se poziioneaz pe platforma de ncarcare
astfel nct micrile n fa ale echipamentului transportat se fie blocate de anumite pri ale platformei de transport , de
exemplu oblonul din fa sau gtul de lebd sau de o travers ataat de platforma de ncrcare i saiul vehiculului, n plus
se dau jos de vehicul elementele care se pot da jos astfel nct s nu se depeasc greutatea pe axe, de asemenea trebuie
verificat inlimea care exist ntre platforma de ncrcare i osea n cazul platformelor joase ca s se evite frecarea
platformei de osea.
-chiar dac se transport echipamente i utilaje pe roi care sunt uoare i n acest caz se folosesc elemente de asigurare a
mrfii care s micoreze efectul ocurilor care pot aparea la transport i care se pot amplifica din cauza cauciucurilor
echipamentului i a suspensiilor acestuia, cnd este posibil micrile pe vertical ale suspensiilor echipamentului trebuie
limitate prin legare sau alte metode blocare
-n cazul cnd limea utilajului depete pe cea a vehiculului de transport cel puin jumtate din limea cauciucurilor
trebuie s stea pe podeaua vehiculului-echipamentul trebuie blocat mpotriva micrilor n fa,napoi i pe lateral folosind
lanuri sau plase delegare prinse n punctele de ancorare ale vehiculului, toate elementele de prindere trebuie s aib elemente
detensionare precum clicheii care sunt la chingile de legare
-n deciderea numrului de puncte de ancorare care trebuiesc folosite pentru un sistem de strngere urmtorii factori trebuiesc
luai n considerarea.
nevoia de a aeza utilajul pe platforma de ncrcare astfel nct s nu se depesc greutatea pe axe b.
lungimea pn la care pot ajunge alte elemente de strngere ncorporate n proiectul vehiculului c.
dac vehiculul are roi , enile sau roled.
greutatea mainii care se transport.
un minim de patru puncte separate de prindere trebuiesc folosite
- urmtorii pai trebuie folosii n cazul transportului de vehicule care au macarale, platforme de lucru, picioare suport
a. ncrcturile prea nalte pot provoca distrugeri la trecerea pe sub poduri, de aceea este foarte important ca oferul s
cunoasc vehiculului
b. toate elementele mobile trebuiesc asigurate i legate unde este posibil i dup cum este recomandat pentru transport de
ctre fabricantul vehiculului Mecanisme de strngere

99

- materiale din care se fabric aceste echipamente sunt lanuri sau frnghii de oel , plase de legare cu elementele de
tensionare necesare gen clichet

Figura 67,
-vehicul pe roi prins n sistem cruce unde este semnul X , prinderea se face de platforma de transport- dac se folosete ca
sistem de blocare o bar dintr-un capt n altul pus transversal pe platforma de ncrcare acesta trebuie fixat foarte bine ,
dac se blocheaz roile folosind butuci de lemn acetia trebuie s fie suficient de rezisteni pentru a rezista strivirii dac
apare i oro de cte ori se poate aceti butuci trebuiesc prini de platforma vehiculului
- elementele de prindere sau de securizare trebuiesc prinse numai de acele pri ale utilajului transportat care au o putere
suficient pentru a rezista ocurilor care pot aprea pe timpul transportului, dac utilajul are astfel de puncte direct din
fabricaie numai aceste puncte trebuiesc folosite i vehiculul asigurat conform instruciunilor fabricantului, trebuie avut grij
nainte de prindere la punctele de ridicare deoarece s-ar putea ca acestea s nu poat fi folosite ca i puncte de strngeremaina ncrcat trebuie verificat dup ce vehiculul a fost condus pe o distan scurt pentru a verifica micrile care au avut
loc i mijloacele de prindere asigur sigurana necesar, inspecii periodice trebuie efectuate pe parcursul ntregii cltorii
5.10 transportul vehiculelor
- vehiculele i semiremorcile (trailerele) se transport numai pe vehicule speciale i adaptate acestui tip de transport, aceste
vehicule trebuie s aib puncte de prindere apropiate i s corespund ca numr poziie i rezisten-n general se folosesc
aceleai principii ca i la transportul utilajelor dar mai exist i nite puncte adiionale n plus de care trebuie s se in cont
vehiculele transportate trebuie s aib frna de mn tras
roile conductoare de preferin trebuiesc s fie blocate
cnd este posibil vehiculul trebuie s fie pus n cea mai mic treapt de vitez
elementele care blocheaz roile trebuiesc sa fie asigurate i le gate de podeaua vehiculului pe care se transport-vehiculul
(vehiculele) transportate trebuiesc s fie aezate astfel nct greutatea lor s fie
suportat n totalitate de vehiculul transportator
- dac este necesar se pot folosi plcii de separare pentru a se evita ca greutatea pe anumite
puncte s fie prea mare, aceste ncrcri pot aprea din cauza picioarelor de aezare ale unei semiremorci de exemplu(vezi
figura68)

Figura 68
-strngerea furnizat de frecarea dintre cauciucuri i platforma care are frna de mn tras nu este suficient pentru a
prevenii micarea, vehiculul transportat trebuie legat de vehiculul transportator folosind echipament de legare adecvat
- este obligatoriu de a se folosi un mecanism de tensionare gen clichet la fiecare legare i chingile (sisteme delegare) folosite
nainte i dup micare s fie poziionate la un unghi de 60 fa de orizontal pentru a se obine maximul de efect.
Legturile trebuiesc testate dac prezint tensiunea
adecvat dup parcurgerea a ctorva km i mai trziu pe parcursul drumului la intervale de timp pentru a fi retensionate dac
este necesar
-chingile trebuiesc prinse de acele pri ale vehiculului care sunt adecvate pentru acest scop cum ar fi asiul vehiculului sau
axele vehiculului, trebuie avut o mare grij ca prin aceste strngeri s nu se cauzeze distrugeri la alte pri sau componente
ale vehiculului
- transportul vehiculelor ncrcate nu este recomandat dar dac este necesar se poate efectua dar trebuie avut mare grij unde
este poziionat centrul de greutate al vehiculului transportat deoarece poate aprea fenomenul de pierdere a stabilitii n
momentul cnd se fac curbe sau se pune frna- toate echipamentele care sunt transportate pe vehicule sau pe trailere sau chiar
pe vehiculele transportate trebuiesc asigurate i depozitate corespunztor - dac se transport mai mult de un vehicul

100

peste cellalt ca i figura de mai jos , atunci fiecare vehicul transportat trebuie legat de vehiculul pe care se transport i la
rndul lor toate acestea trebuiesc legate de vehiculul transportator

Figura 69
5.11 transportul automobilelor, camionetelor i a trailerelor de mici dimensiuni
5.11.1- aceste vehicule este bine de a fi asigurate folosind combinaii de legare i blocare, paragrafele urmtoare vor
prezenta metode adecvate de blocare i legare
5.11.1.1 - dac un vehicul este transportat pe o platform care este dreapt sau nclinat ctre partea din fa la un unghi de
maxim 10 grade, blocare trebuie folosit, 2 cale se pun n partea din fa a roilor din fa i 2 n spatele oricrei perechi de
roi, legarea se aplic la perechea de roi din fa, (figurile A i B din figura 70)

Figura 70
- dac greutatea total s vehiculului depete 3500 kg, legrile se aplic att la roile din fa ct i la cele din spate la
blocarea se face att la partea din fa ct i la partea din spate la toate roile
5.11.1.2 - dac vehiculul este transportat dup cum este descris
5.11.1.1 i calele care blocheaz nu pot fi poziionate n faa roilor din fa, calele de blocare se pot pune ca soluie
alternativ n faa ambelor roi din spate care de asemenea trebuiesc legate
5.11.1.3- dac un vehicul este transportat pe o platform care are un unghi de nclinaie de 10 grade spre partea din fa 2 cale
se pun in partea din fa a roilor din fa i 2 cale la partea din spate a roilor din spate (vezi figura71)

Figura 71
5.11.1.4 - dac un vehicul este transportat ca in figura 73 i calele de blocare nu se pot pune in partea din fa a roilor din
fa, calele se pot pune alternativ in faa roilor din spate

101

Figura 73
5.11.1.4
Dac vehiculul este transportat pe o platform care este nclinat cu un unghi de 10 grade fa de partea din spate, calele de
blocare trebuie folosite, calele trebuiesc poziionate att in partea din fa ct i n partea din spate a roilor din fa la
vehiculul transportat, legrile se pun la roile care sunt blocate(figura 74)

Figura 74
5.11.2
- blocrile mpotriva micrilor care au loc pe parcursul transportului de vehicule trebuiesc fcute cu ajutorul flanelor fixe,
cale de blocare , bare sau alte mijloace similare care in strnse ambele pri ale
roilor pn la o nlime de minim 5 cm
- n cazul n care vehiculul folosit la transport este special construit pentru astfel de transporturi i platforma de ncrcare
este prevzut cu anturi (ine) pe care se pun vehiculele transportate, acestea trebuie sa fie prevzute cu niste flane
(separatoare) ntre vehicule cu o nlime de minim 5 cm i care s permit o micare liber de maximum 30 cm de-a latul
mijlocului de transport ca s se respecte regula blocrii acest vehicul de transport trebuie prevzut cu bare laterale
5.11.3- blocarea sau calele folosite pentru a prevenii micarea n plan longitudinal trebuiesc poziionate astfel nct sa
blocheze roile vehiculelor transportate, dispozitivele de blocare de preferin trebuie s aib o nlime corespunztoare la o
treime(figura 75) din diametrul roii ce urmeaz a fi blocat i trebuie fixat rigid pentru a prevenii orice micare din
poziia(patul n care roata a fost pus) n care roata a fost aezat

Figura 75
5.11.4 - ori de cte ori este posibil legarea trebuie poziionat intr-un aa mod astfel nct vehiculul este tras direct spre
podeaua platformei(legarea s fie aa de aproape ct este posibil ca s formeze
un unghi drept cu podeaua vehiculului transportator). Legarea total pentru o pereche de roi trebuie s fie suficient de
rezistent ca s poat rezista la o for 2 x QdaN aplicat direct n sus.
Q- reprezint masa vehiculului in kg
-o alternativ la aplicarea legrii direct pe roat , legarea se poate aplica direct pe axa roii, dac legarea se poate poziiona
astfel nct s nu alunece de-a lungul axei roii i are suficient for ca s in roata este acceptabil s se foloseasc o singur
legare pe axe
5.11.5 - suprafaa platformei vehiculului transportator este de preferat ca s aib o rezisten nalt la frecare, un coeficient de
frecare ridicat astfel nct s previn alunecarea vehiculului care este transportat
5.11.6 - dac vehiculul este nchis pe toate prile inclusiv la partea de sus prin rame metalice de la vehiculele transportate
sau prin alte vehicule, n acest caz se pot transporta vehiculele fr s fie legate, chiar dac legarea nu este necesar ,
obligatoriu este blocarea tuturor vehiculelor transportate- pentru a se putea denumi ca o platforma de transport s poat fi
socotit nchis pe toate prile inclusiv partea de sus trebuie ca spaiul de ncrcare s fie limitat de rame metalice sau ceva
similar corespunztor acestui scop, astfel nct s nu existe prea mult spaiu de micare n orice direcie
5.12.- transportul plcilor de geamuri de diferite dimensiuni pn la greutatea maxim autorizat

102

- transportul ncrcturilor de geamuri trebuiesc n mod normal transportate in vehicule special construite dup cum se va
vedea n acest capitol. Oricum cnd se transport foi sau plci de geam n cutii sau pe palei de lemn, trebuie luate msuri de
asigurare a mrfii ca pentru transportul de marf general-aceste transporturi se fac pe nite supori speciali de forma literei A
, aceti supori trebuiesc asigurai pe timpul transportului i descrcarea lor se face numai pe o platform dreapt
- de asemenea trebuie avut grij ca aceti supori s nu se balanseze pe direcie longitudinal i lateral pe timpul
transportului i de asemenea s nu depeasc ncrcarea pe axe
5.13- transportul unor cantiti mici de plci de geamuri , rame, etc. - transportul unor cantitai mici de geam plac
sau rame se face tot pe nite supori speciali care difer in cazul transportului de geamuri fa de cel de rame
- ajustrile exterioare la aceti supori e mai bine s fie fcute din metal dect din scnduri. Acele pri ale suporilor care vin
n contact cu ceea ce se transport , trebuiesc prevzute cu margini de cauciuc sau alte metale care sa nu provoace distrugeri
la sticl, de asemenea aceti suporti nu trebuie s depeasc limea maxim autorizat a vehiculului
5.14- marfuri periculoase
- transportul de mrfuri periculoase se supune ritmului de transport ADR care se aplic att in transportul naional ct i
internaional pe ntreg teritoriul Comunitii Europene - n transportul acestor mrfuri se aseamn n linii mari cu transportul
de mrfuri generale cu deosebirea c sei au msuri speciale de precauie ca s nu apar pericol de explozie sau de rsturnare,
se pot folosii n acest caz perne de aer speciale, mecanisme anti-alunecare se pot folosii semiremorci de tip sesam care nu
au obloane laterale i prelata se trage ca i o perdea, de asemenea nu trebuiesc lsate spaii goale intre ncrcturi sau intre
ncrcturi i spaiile laterale i din spate /fa ale semiremorcii , dac exist acest spaiu el trebuie umplut cu material de
umplutur care s protejeze materialul periculos transportat
5.15 echipamentul vehiculului
- echipamentul vehiculului sau accesoriile care se folosesc la asigurarea transportului de marf indiferent c se folosesc n
permanen sau periodic cade n responsabilitatea oferului, aceste echipamente trebuie ntreinute i transportate atunci cnd
nu se folosesc ca s nu creeze probleme la ceilali participani la trafic
Lege 31/1994 pentru aderarea Romaniei la Acordul european
referitor la transportul rutier international al marfurilor
periculoase (A.D.R.), incheiat la Geneva la 30 septembrie 1957
ACORD EUROPEAN referitor la transportul rutier international al marfurilor periculoase (A.D.R.)*)
ART. 1
In sensul prezentului acord, se intelege:
a) prin vehicule, automobile, vehiculele articulate, remorcile si semiremorcile, asa cum sunt definite prin art. 4 al Conventiei
referitoare la circulatia rutiera, din data de 19 septembrie 1949, cu exceptia vehiculelor care apartin fortelor armate ale unei
parti contractante sau care se afla sub responsabilitatea
acestor forte armate;
b) prin marfuri periculoase, substantele si obiectele al caror transport rutier international se interzice prin anexele A si B*) sau
nu este autorizat decat in anumite conditii;
c) prin transport international, orice transport efectuat pe teritoriul a cel putin doua parti contractante, cu vehiculele definite
in paragraful a) de mai sus.
ART. 2
1. Sub rezerva dispozitiilor paragrafului 3 al art. 4, marfurile periculoase al caror transport este exclus de anexa A nu trebuie
sa faca obiectul unui transport international.
2. Transporturile internationale ale altor marfuri periculoase sunt autorizate, daca se indeplinesc:
a) conditiile impuse de anexa A pentru marfurile in cauza, in special privind ambalarea si etichetarea; si
b) conditiile impuse de anexa B, in special privind constructia, echiparea si circulatia vehiculului care transporta marfurile
respective, conform dispozitiilor paragrafului 2 al art. 4.
ART. 3
Anexele la prezentul acord fac parte integranta din acest acord.
ART. 4
1. Fiecare parte contractanta isi pastreaza dreptul de a reglementa sau de a interzice, din alte motive decat cele de securitate,
pe parcursul drumului, intrarea pe teritoriul sau a marfurilor periculoase.
2. Vehiculele care erau in serviciu pe teritoriul unei parti contractante la intrarea in vigoare a prezentului acord sau care a fost
puse in serviciu in termen de 2 luni dupa aceasta intrare in vigoare vor
putea efectua, in decurs de 3 ani de la aceasta intrare in vigoare, un transport international de marfuri periculoase chiar daca
constructia si echipamentul lor nu satisfac in intregime conditiile impuse de anexa B pentru transportul in cauza. Cu toate
acestea, clauze speciale ale anexei B pot reduce acest interval.
3. Partile contractante isi pastreaza dreptul de a conveni prin acorduri speciale, bilaterale sau multilaterale ca anumite marfuri
periculoase, al caror transport international este interzis prin prezentul
acord, sa poata totusi, in anumite conditii, face obiectul transporturilor internationale pe teritoriile lor sau ca marfurile
periculoase al caror transport este autorizat de prezentul acord in conditii determinate sa poata face obiectul transporturilor
internationale pe teritoriile lor in conditii mai putin riguroase decat cele impuse de anexele la prezentul acord. Acordurile
speciale, bilaterale sau multilaterale, la care se refera prezentul paragraf, vor fi comunicate secretarului general al O.N.U.,
care le va comunica
partilor contractante care nu au semnat aceste acorduri.
ART. 5

103

Transporturile carora li se aplica prezentul acord raman supuse prevederilor nationale sau internationale care privesc in mod
general circulatia rutiera, transporturile rutiere internationale sau schimburile internationale de marfuri.
ART. 6
1. Tarile membre ale Comisiei Economice pentru Europa si tarile admise in comisie cu titlu consultativ conform paragrafului
8 al mandatului acestei comisii, pot deveni parti contractante la prezentul acord:
a) semnandu-l;
b) ratificandu-l dupa semnarea lui sub rezerva ratificarii;
c) aderand la el.
2. Tarile susceptibile de a participa la anumite lucrari ale Comisiei Economice pentru Europa, aplicand paragraful 11 al
mandatului acestei comisii, pot deveni parti contractante la prezentul acord aderand la el dupa intrarea in vigoare.
3. Acordul va fi deschis spre semnare pana la 15 septembrie 1957. Dupa aceasta data va fi deschis spre aderare.
4. Ratificarea sau aderarea va fi facuta prin depunerea unui instrument pe langa secretarul general al Organizatiei Natiunilor
Unite.
ART. 7
1. Prezentul acord va intra in vigoare la o luna de la data la care numarul de tari mentionate in paragraful 1 al art. 6 care l-au
semnat fara rezerva ratificarii sau au depus instrumentul lor de ratificare sau de aderare se va ridica la cinci. Cu toate acestea,
anexele nu se vor aplica decat la 6 luni dupa intrarea in vigoare a acordului.
2. Pentru fiecare tara care va ratifica prezentul acord sau va adera la el dupa ce cinci dintre tarile mentionate in paragraful 1 al
art. 6 il vor semna fara rezerva ratificarii sau vor fi depus instrumentul de
ratificare sau de aderare, prezentul acord va intra in vigoare la o luna dupa depunerea instrumentului de ratificare sau de
aderare a tarii respective si anexele sale vor fi aplicate, pentru acea tara, fie la aceeasi data, daca sunt deja in vigoare in
momentul acela, fie daca nu, la data la care se vor aplica conform dispozitiilor paragrafului 1 al prezentului articol.
ART. 8
1. Fiecare parte contractanta va putea denunta prezentul acord prin notificarea adresata secretarului general al Organizatiei
Natiunilor Unite.
2. Denuntarea va avea efect la 12 luni dupa data la care secretarul general a primit notificarea.
ART. 9
1. Prezentul acord va inceta sa produca efecte daca, dupa intrarea lui in vigoare, numarul partilor contractante este mai mic
de cinci, timp de 12 luni consecutive.
2.In cazul in care se incheie un acord mondial reglementand transporturile de marfuri periculoase, orice dispozitie a
prezentului acord care ar fi in contradictie cu una dintre dispozitiile acestui acord mondial, in raporturile dintre partile la
prezentul acord, devenite parti la acordul mondial, va fi abrogata in mod automat incepand cu data intrarii in vigoare a
acestuia si inlocuita ipso facto de dispozitia respectiva a acordului mondial.
ART. 10
1. Orice tara va putea declara, la semnarea prezentului acord fara rezerva ratificarii sau la depunerea instrumentului de
ratificare sau de aderare sau oricand ulterior, printr-o instiintare adresata secretarului general O.N.U., ca prezentul acord va fi
aplicabil pe tot teritoriul pe care il reprezinta pe plan international sau numai o parte a acestuia. Acordul si anexele sale vor fi
aplicabile pe teritoriul sau pe teritoriile mentionate in instiintare, la o luna dupa primirea acesteia de catre secretarul general.
2. Orice tara care va face, conform paragrafului 1 al acestui articol, o declaratie in scopul de a face aplicabil prezentul acord
pe un teritoriu pe care il reprezinta pe plan international va putea denunta acordul, conform art. 8, in ceea ce priveste
teritoriul respectiv.
ART. 11
1. Orice diferend intre doua sau mai multe parti contractante, referitor la interpretarea sau aplicarea prezentului acord, va fi
solutionat, pe cat posibil, pe calea negocierii intre partile in litigiu.
2. Orice diferend care nu va fi solutionat pe calea negocierii va fi supus arbitrajului la cererea uneia dintre partile contractante
in litigiu si va fi trimis, in consecinta, unuia sau mai multor arbitri alesi de comun acord intre partile in litigiu. Daca, in 3 luni
de la cererea de arbitraj, partile in litigiu nu ajung sa se inteleaga in ceea ce priveste alegerea unui arbitru sau a arbitrilor,
oricare dintre aceste parti va putea cere secretarului general al Organizatiei Natiunilor Unite desemnarea unui arbitru unic in
fata caruia va
fi adus diferendul pentru decizie.
3. Sentinta arbitrului sau arbitrilor desemnati conform paragrafului 2 al prezentului articol va fi obligatorie pentru partile
contractante in litigiu.
ART. 12
1. Fiecare parte contractanta va putea declara, in momentul semnarii sau ratificarii prezentului acord sau la aderare, ca nu se
considera legata sa respecte art. 11. Celelalte parti contractante nu vor fi legate sa respecte art. 11 fata de orice parte
contractanta care va formula o astfel de rezerva.
2. Orice parte contractanta care va formula o rezerva conform paragrafului 1 al acestui articol va putea retrage aceasta
rezerva in orice moment, printr-o instiintare adresata secretarului general al Organizatiei Natiunilor Unite.
ART. 13
1. Dupa ce prezentul acord va fi in vigoare timp de 3 ani, orice parte contractanta va putea cere, prin notificare adresata
secretarului general al Organizatiei Natiunilor Unite, convocarea unei conferinte in scopul revizuirii textului acordului.
Secretarul general va aduce la cunostinta aceasta cerere tuturor partilor contractante si va convoca o conferinta de revizuire
daca, intr-un interval de 4 luni de la instiintarea adresata de el, cel putin un sfert dintre partile contractante ii aduc la
cunostinta asentimentul lor fata de aceasta cerere.
2. Daca se convoaca o conferinta, conform paragrafului 1 al prezentului articol, secretarul general al O.N.U. va anunta toate
partile contractante si le va invita sa prezinte, in termen de 3 luni, propunerile pe care vor dori sa le examineze conferinta.

104

Secretarul general va comunica tuturor partilor contractante ordinea de zi provizorie a conferintei, cat si textul acestor
propuneri, cu cel putin 3 luni inaintea datei de deschidere a conferintei.
3. Secretarul general al O.N.U. va invita la orice conferinta convocata conform prezentului articol toate tarile vizate in
paragraful 1 al art. 6, cat si tarile devenite parti contractante ca urmare a prevederilor paragrafului 2 al art. 6.
ART. 14
1. Independent de procedura de revizuire prevazuta in art. 13, orice parte contractanta va putea propune unul sau mai multe
amendamente la anexele prezentului acord. In acest scop, ea va transmite textul secretarului general al Organizatiei
Natiunilor Unite. Pentru a obtine concordanta acestor anexe cu celelalte acorduri internationale referitoare la transportul
marfurilor periculoase, secretarul general va propune, de asemenea, amendamente la anexele prezentului acord.
2. Secretarul general al O.N.U. va comunica tuturor partilor contractante si va aduce la cunostinta celorlalte tari vizate in
paragraful 1 al art. 6 orice propunere facuta conform prevederilor paragrafului 1
al prezentului articol.
3. Orice proiect de amendament al anexelor va fi considerat acceptat daca, in termen de 3 luni de la data la care secretarul
general al O.N.U. l-a transmis, cel putin o treime dintre partile contractante sau cinci dintre ele daca o treime este mai mare
decat aceasta cifra nu au comunicat in scris secretarului general opozitia lor la amendamentul propus. Daca tratamentul este
considerat acceptat, va intra in vigoare pentru toate partile contractante la expirarea unui nou termen de 3 luni, cu exceptia
cazurilor de mai jos:
a) in cazul in care au fost aduse sau vor fi probabil aduse amendamente la alte acorduri internationale vizate in paragraful 1 al
prezentului articol, va intra in vigoare la expirarea unui termen care va fi fixat de secretarul general astfel incat sa permita, pe
cat posibil, intrarea in vigoare simultana a amendamentelor respective si a celor care au fost sau vor fi probabil aduse la
celelalte acorduri. Termenul nu va putea fi oricum mai mic de o luna;
b) partea contractanta care inainteaza proiectul de amendament va putea specifica in propunerea sa un termen mai mare de 3
luni pentru intrarea in vigoare a amendamentului in cazul cand va fi acceptat. 4. Secretarul general al O.N.U. va comunica cat
mai curand posibil tuturor partilor contractante si tuturor tarilor vizate in paragraful 1 al art. 6 orice obiectie primita de la
partile contractante fata de un amendament propus.
5. Daca proiectul de amendament al anexelor nu este considerat acceptat, dar daca cel putin o partecontractanta, alta decat
cea care l-a propus, a comunicat in scris secretarului general al O.N.U. acordul ei cu privire la proiect, va fi convocata o
reuniune a tuturor partilor contractante si a tuturor tarilor vizate in paragraful 1 al art. 6 de catre secretarul general, in termen
de 3 luni calculate de la expirarea termenului de 3 luni prevazut de paragraful 3 al prezentului articol, pentru a se opune
amendamentului. Secretarul general poate invita la aceasta reuniune si reprezentanti:
- ai organizatiilor internationale guvernamentale cu atributii in domeniul transporturilor;
- ai organizatiilor internationale neguvernamentale ale caror activitati sunt legale direct de transportul de marfuri periculoase
pe teritoriul partilor contractante.
6. Orice amendament adoptat de mai mult de jumatate din numarul total al partilor contractante la o reuniune convocata
conform paragrafului 5 al acestui articol va intra in vigoare, pentru toate partile contractante, conform modalitatilor hotarate
la respectiva reuniune de catre majoritatea partilor contractante participante la aceasta.
ART. 15
In afara instiintarilor prevazute in art. 13 si 14, secretarul general al Organizatiei Natiunilor Unite va aduce la cunostinta
tarilor vizate in paragraful 1 al art. 6, cat si tarilor devenite parti contractante ca urmare a paragrafului 2 al art. 6:
a) semnarile, ratificarile si aderarile, conform art. 6;
b) datele la care prezentul acord si anexele sale intra in vigoare conform art. 7;
c) denuntarile, conform art. 8;
d) abrogarea acordului, conform art. 9;
e) instiintarile si denuntarile primite, conform art. 10;
f) declaratiile si instiintarile primite, conform paragrafelor 1 si 2 ale art. 12;
g) acceptarea si data intrarii in vigoare a modificarilor conform paragrafelor 3 si 6 ale art. 14.
ART. 16
1. Protocolul de semnare a prezentului acord va avea aceeasi valabilitate, valoare si durata ca si acordul insusi, din care va fi
considerat ca facand parte integranta.
2. Nu se admite nici o rezerva la prezentul acord, cu exceptia celor inscrise in protocolul de semnare si celor formulate
conform art. 12.
ART. 17
Dupa 15 decembrie 1957, originalul prezentului acord va fi depus la secretarul general al Organizatiei Natiunilor Unite, care
va trimite copii certificate conforme fiecareia dintre tarile mentionate in paragraful 1 al art. 6.
Drept pentru care subsemnatii, autorizati in modul cuvenit, au semnat prezentul acord. Incheiat la Geneva la 30 septembrie
1957, intr un singur exemplar, in limbile engleza si franceza pentru textul acordului si in limba franceza pentru anexe, fiecare
text avand aceeasi valabilitate pentru acordul mentionat.
Secretarul general al O.N.U. este invitat sa intocmeasca o traducere oficiala a anexelor in limba engleza si sa anexeze aceasta
traducere la copiile certificate, mentionate in art. 17.

ORDIN Nr. 1044 din 18 decembrie 2003

privind aprobarea Regulamentului pentru desemnarea, pregatirea profesionala si examinarea consilierilor de
siguranta pentru transportul rutier, feroviar sau pe caile navigabile interioare al marfurilor periculoase
Art. 1

105

Se aproba Regulamentul pentru desemnarea, pregatirea profesionala si examinarea consilierilor de siguranta pentru
transportul rutier, feroviar sau pe caile navigabile interioare al marfurilor periculoase,
prevazut in anexa care face parte integranta din prezentul ordin.
Art. 2
Organismele desemnate de Ministerul Transporturilor, Constructiilor si Turismului pentru organizarea si prestarea serviciilor
privind pregatirea profesionala si certificarea consilierilor de siguranta pentru transportul rutier, feroviar sau pe caile
navigabile interioare al marfurilor periculoase sunt Autoritatea Rutiera Romana - A.R.R., centrele de pregatire si
perfectionare a personalului din domeniul transporturilor rutiere, Autoritatea Feroviara Romana - AFER, Centrul Roman
pentru Pregatirea si Perfectionarea Personalului din Transporturi Navale - CERONAV.
Art. 3
Autoritatea Rutiera Romana - A.R.R., centrele de pregatire si perfectionare a personalului din omeniul transporturilor rutiere,
Autoritatea Feroviara Romana - AFER, Autoritatea Navala Romana - A.N.R., precum si toate persoanele fizice sau juridice
care efectueaza activitati de transport de marfuri periculoase sau conexe vor duce la indeplinire prevederile prezentului ordin.
Art. 4
Cu data intrarii in vigoare a prezentului ordin Ordinul ministrului transporturilor nr. 226/1999 privind aprobarea
Regulamentului pentru desemnarea si calificarea profesionala a consilierilor de siguranta pentru transportul rutier, feroviar
sau pe caile navigabile interioare al marfurilor periculoase, aplicabilitatea.
Art. 5
Prezentul ordin va fi publicat in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, si va intra in vigoare in termen de 60 de zile de la
data publicarii.
p. Ministrul transporturilor,
constructiilor si turismului,
Sergiu Sechelariu,secretar de stat
ANEXA 1
REGULAMENT
pentru desemnarea, pregatirea profesionala si examinarea consilierilor de siguranta pentru transportul rutier, feroviar sau pe
caile navigabile interioare al marfurilor periculoase
CAP. 1
Dispozitii generale
Art. 1
In sensul prezentului regulament, termenii specifici se definesc dupa cum urmeaza:
a) intreprindere - orice persoana fizica, orice persoana juridica cu sau fara scop lucrativ, orice asociatie sau orice grupare de
persoane fara personalitate juridica cu sau fara scop lucrativ, precum si orice organism relevant al autoritatii publice, fie ca
are personalitate juridica proprie sau depinde de o autoritate avand aceasta personalitate, care transporta, incarca sau descarca
marfuri periculoase;
b) consilier de siguranta pentru transport de marfuri periculoase, denumit in continuare consilier de siguranta - orice persoana
fizica desemnata de conducerea intreprinderii pentru a indeplini sarcinile si a
asigura functiile definite la art. 4 si care detine un certificat de pregatire prevazut la art. 5;
c) marfuri periculoase - marfurile care fac parte din lista prevazuta la cap. 3.2 din anexa A la Acordul european referitor la
transportul rutier international al marfurilor periculoase (A.D.R.), incheiat la Geneva la 30 septembrie 1957, la care Romania
a aderat prin Legea nr. 31/1994, marfurile definite ca fiind din categoria celor prevazute in Regulamentul privind transportul
international feroviar de marfuri periculoase (RID), precum si marfurile definite de art. 3 lit. g) si h) din anexa la Ordinul
ministrului lucrarilor publice, transporturilor si locuintei nr. 728/2003 pentru aprobarea Sistemului de informare si
monitorizare a traficului navelor care intra/ies in/din apele nationale navigabile ale Romaniei;
d) activitati vizate - transportul rutier, pe calea ferata sau pe caile navigabile interioare al marfurilor periculoase sau operatiile
de incarcare ori de descarcare legate de aceste transporturi, depozitare temporara, ambalare, colectare si expediere;
e) organism examinator - orice entitate desemnata de Ministerul Transporturilor, Constructiilor si Turismului pentru
pregatirea profesionala, examinarea si certificarea consilierilor de siguranta;
f) examen - examenul mentionat la art. 5 alin. (2);
g) certificat de consilier de siguranta - certificatul care atesta urmarea cursurilor de pregatire profesionala si care este in
conformitate cu modelul prezentat in anexa C la prezentul regulament.
Art. 2
Prevederile prezentului regulament nu se aplica intreprinderilor:
a) ale caror activitati se refera la transportul marfurilor periculoase efectuat cu mijloace de transport apartinand fortelor
armate sau care se afla in responsabilitatea acestora;
b) ale caror activitati se refera la cantitati limitate, pentru fiecare unitate de transport, situate sub pragurile definite in cap. 3.2
din anexa A la Acordul european referitor la transportul rutier international al marfurilor periculoase (A.D.R.), incheiat la
Geneva la 30 septembrie 1957, sau stabilite
prin alte conventii internationale ori prin lege;
c) a caror activitate principala sau auxiliara nu este reprezentata de transportul de marfuri periculoase sau de operatiile de
incarcare ori de descarcare in legatura cu aceste transporturi, dar care efectueaza pe teritoriul tarii transporturi ocazionale de
marfuri periculoase sau operatii de incarcare ori de descarcare in legatura cu aceste transporturi, prezentand un grad redus de
pericol sau de poluare.
Art. 3

106

(1) Orice intreprindere care efectueaza transporturi rutiere, feroviare sau pe caile navigabile interioare ale marfurilor
periculoase ori care desfasoara operatiuni de incarcare si/sau descarcare aferente acestor transporturi trebuie sa desemneze
unul sau mai multi consilieri de siguranta.
(2) Consilierii de siguranta au ca atributii prevenirea riscurilor care pot aparea in timpul desfasurarii activitatilor prevazute la
alin. (1) pentru persoane, bunuri sau pentru mediul inconjurator.
(3) Responsabilitatea pentru actiunile consilierului de siguranta revine persoanei fizice sau juridice care l-a desemnat.
(4) Ministerul Transporturilor, Constructiilor si Turismului intreprinde toate masurile necesare pentru a se asigura ca
examinarea consilierilor de siguranta pentru transportul rutier, feroviar si pe caile navigabile interioare al marfurilor
periculoase corespunde cerintelor minime stabilite de prezentul regulament.
CAP. 2
Desemnarea consilierului de siguranta si rolul acestuia
Art. 4
(1) Consilierul de siguranta, sub responsabilitatea conducatorului intreprinderii, are ca misiune esentiala identificarea oricarui
mijloc si promovarea oricarei actiuni, in limitele activitatilor specifice ale intreprinderii, pentru a facilita efectuarea acestor
activitati cu respectarea reglementarilor specifice aplicabile si in conditii optime de securitate.
(2) Sarcinile consilierului de siguranta sunt prevazute in anexa A la prezentul regulament.
(3) Functia de consilier de siguranta poate fi asigurata, de asemenea, de catre conducatorul intreprinderii, de catre o persoana
care executa alte sarcini in cadrul intreprinderii sau de catre o persoana care nu este angajata in intreprindere, cu conditia ca
aceasta persoana sa fie in masura sa indeplineasca sarcinile de consilier de siguranta.
(4) Orice intreprindere comunica, la cerere, identitatea consilierului sau de siguranta Ministerului Transporturilor,
Constructiilor si Turismului.
Art. 5
Certificatul de consilier de siguranta
(1) Consilierul de siguranta trebuie sa fie titularul unui certificat de pregatire valabil, dupa caz, pentru transportul rutier, pe
calea ferata sau pe caile navigabile al marfurilor periculoase. Certificatul este emis de organismul examinator desemnat.
(2) Pentru obtinerea certificatului candidatul trebuie sa urmeze un curs de pregatire in urma caruia sa promoveze un examen
organizat de organismul examinator desemnat.
(3) Pregatirea are ca obiectiv esential sa furnizeze candidatului cunostinte suficiente cu privire la riscurile inerente
transportului de marfuri periculoase, dispozitiile legale, reglementarile si prevederile aplicabile modurilor de transport
implicate, precum si o buna cunoastere a sarcinilor prevazute in anexa A la prezentul regulament.
(4) Examenul trebuie sa acopere cel putin tematica prevazuta in anexa B la prezentul regulament.
(5) Modelul certificatului de pregatire este prevazut in anexa C la prezentul regulament.
(6) Certificatul este valabil 5 ani. Perioada de valabilitate a acestuia se prelungeste automat pentru o noua perioada de 5 ani
daca titularul a urmat in anul anterior expirarii certificatului cursuri recapitulative sau a promovat un examen, ambele forme
fiind aprobate de Ministerul Transporturilor, Constructiilor si Turismului.
Art. 6
Raport de accident
(1) Daca in cursul unui transport de marfuri periculoase sau ca urmare a unei operatiuni de incarcare/descarcare efectuate de
catre intreprindere se produce un accident care afecteaza o persoana, bunurile sau mediul inconjurator, consilierul de
siguranta trebuie, dupa ce a cules toate informatiile utile pentru acest scop, sa redacteze un raport cu privire la accident,
destinat conducerii care l-a desemnat sau, daca este cazul, unei autoritati publice locale. Raportul cu privire la accident se
intocmeste in conformitate cu modelul prevazut in anexa D la prezentul regulament.
(2) Raportul mentionat la alin. (1) nu poate inlocui rapoartele redactate de catre conducerea intreprinderii, care sunt cerute de
Ministerul Transporturilor, Constructiilor si Turismului conform altor reglementari nationale sau internationale.
CAP. 3
Criterii aplicabile organismelor examinatoare, examene
Art. 7
(1) Desemnarea de catre Ministerul Transporturilor, Constructiilor si Turismului a organismelor examinatoare se face pe baza
urmatoarelor criterii:
a) competenta organismului examinator;
b) modalitatile de examinare propuse de organismul examinator;
c) masurile menite sa asigure impartialitatea examenelor;
d) independenta organismului examinator in raport cu orice persoana fizica sau juridica care angajeaza consilieri de
siguranta.
(2) Organismele examinatoare desemnate de Ministerul Transporturilor, Constructiilor si Turismului sunt:
a) Autoritatea Rutiera Romana - A.R.R. in domeniul transportului rutier;
b) Autoritatea Feroviara Romana - AFER in domeniul transporturilor feroviare;
c) Autoritatea Navala Romana - A.N.R. in domeniul transportului pe cai navigabile.
Art. 8
Examenul pentru obtinerea certificatului de consilier de siguranta
(1) Organismul examinator organizeaza un examen scris obligatoriu, pe care poate sa il completeze cu un examen oral,
pentru a verifica insusirea de catre candidati a nivelului de cunostinte necesar exercitarii sarcinilor de consilier de siguranta.
In cazul promovarii examenului, persoanei examinate i se elibereaza certificatul de consilier de siguranta.
(2) Examenul obligatoriu consta intr-o proba scrisa adaptata modului/modurilor de transport pentru care este eliberat
certificatul.
(3) Examenul obligatoriu se desfasoara in doua etape:

107

a) o proba scrisa care consta in completarea unui chestionar. Acesta trebuie sa contina un set de cel putin 20 de intrebari
directe, stabilite de organismul examinator pe baza tematicii prevazute in anexa B
la prezentul regulament. Chestionarul poate utiliza si intrebari cu mai multe variante de raspuns. In acest caz doua intrebari
cu mai multe variante de raspuns echivaleaza cu o intrebare directa. Intrebarile
vor trebui sa acopere, pentru modul de transport in cauza, cel putin urmatoarele tematici:
- masuri generale de prevenire si de securitate;
- clasificarea marfurilor periculoase;
- conditii generale de ambalare, incluzand cisterne, containere-cisterna si vagoane-cisterna;
- inscriptiile si etichetele de pericol;
- mentiunile din documentul de transport;
- manipulare si depozitare;
- pregatirea profesionala a echipajului;
- documentele insotitoare si certificatele de transport;
- dispozitii de securitate;
- cerinte cu privire la echipamentele de transport;
b) un studiu de caz efectuat de catre fiecare candidat. Acesta se face in conformitate cu prevederile anexei A la prezentul
regulament. Prin acest studiu de caz candidatul trebuie sa demonstreze ca detine cunostintele necesare pentru a indeplini
sarcinile ce revin consilierului de siguranta.
(4) Candidatii care intentioneaza sa lucreze pentru intreprinderi specializate in transportul anumitor tipuri de marfuri
periculoase vor fi examinati, in conformitate cu prevederile anexei B la prezentul regulament, numai din tematicile care au
legatura cu activitatea intreprinderilor respective. Aceste tipuri de marfuri sunt grupate astfel:
- clasa 1 (explozivi);
- clasa 2 (gaze);
- clasa 7 (materiale radioactive);
- clasele 3, 4.1, 4.2, 4.3, 5.1, 5.2, 6.1, 6.2, 8 si 9 (solide si lichide);
- numerele ONU 1202, 1203 si 1223 (uleiuri minerale). In acest caz in titlul certificatului obtinut trebuie sa se indice in mod
clar ca certificatul nu este valabil decat pentru tipurile de marfuri periculoase mentionate mai sus si in privinta carora
consilierul de siguranta a fost examinat in conditiile prevazute la alin. (3) lit. a) si b).
ANEXA A la regulament
SARCINILE consilierului de siguranta
Consilierul de siguranta are urmatoarele sarcini:
a) sa verifice respectarea reglementarilor privind transportul marfurilor periculoase;
b) sa acorde consultanta intreprinderii pentru operatiile privind transportul marfurilor periculoase;
c) sa asigure redactarea unui raport anual destinat conducerii intreprinderii sau, daca este cazul, unei autoritati publice locale,
referitor la activitatile intreprinderii cu privire la transportul marfurilor periculoase. Raportul anual se pastreaza timp de 5 ani
si este pus la dispozitie autoritatilor nationale, la
cererea acestora;
d) sa monitorizeze urmatoarele practici si proceduri privind activitatile vizate:
- procedurile care au ca scop respectarea regulilor privind identificarea marfurilor periculoase transportate;
- practica intreprinderii cu privire la respectarea, la cumpararea mijloacelor de transport, a tuturor conditiilor specifice in
legatura cu marfurile periculoase transportabile;
- procedurile care permit verificarea echipamentelor utilizate la transportul marfurilor periculoase sau in cursul operatiilor de
incarcare ori de descarcare;
- faptul ca angajatii intreprinderii au o pregatire adecvata si ca aceasta pregatire este inscrisa in dosarul lor;
- punerea in practica a unor proceduri de urgenta adecvate in caz de eventuale accidente sau incidente care pot aduce atingere
securitatii in timpul transportului marfurilor periculoase sau in timpul operatiilor de incarcare ori de descarcare;
- investigarea si, daca este necesar, redactarea rapoartelor privind accidentele, incidentele sau infractiunile grave constatate in
cursul transportului marfurilor periculoase sau in timpul operatiilor de
incarcare ori de descarcare;
- aplicarea unor masuri adecvate pentru a se evita repetarea accidentelor, incidentelor sau infractiunilor grave;
- respectarea prevederilor legale si a conditiilor speciale care se refera la transportul marfurilor periculoase, la alegerea si
utilizarea unor subcontractori sau a unor terti;
- verificarea faptului ca personalul insarcinat cu transportul, incarcarea sau descarcarea marfurilor periculoase dispune de
proceduri si reguli de lucru detaliate;
- aplicarea unor masuri de sensibilizare la riscurile in legatura cu transportul, incarcarea sau descarcarea marfurilor
periculoase;
- aplicarea unor metode de verificare pentru a se asigura existenta documentelor si a echipamentelor de securitate care trebuie
sa insoteasca transporturile si conformitatea acestor documente si
echipamente cu prevederile reglementarilor in vigoare;
- aplicarea procedurilor de verificare pentru a se asigura respectarea regulilor cu privire la operatiile de incarcare si
descarcare.
ANEXA B la regulament
TEMATICA cursurilor pentru pregatirea consilierilor de siguranta

108

Cunostintele care trebuie avute in vedere pentru pregatirea in vederea obtinerii certificatului de consilier de siguranta trebuie
sa includa cel putin urmatoarele:
I. Masuri generale de prevenire si securitate:
a) cunoasterea tipurilor de consecinte care pot fi determinate de un accident implicand marfuri periculoase;
b) cunoasterea principalelor cauze ale accidentelor.
II. Dispozitiile cu privire la modul de transport al marfurilor periculoase, cuprinse in legislatia nationala, normele comunitare,
conventiile si acordurile internationale la care Romania este parte, privind in special:
1. clasificarea marfurilor periculoase:
- procedura de clasificare a solutiilor si amestecurilor;
- structura codurilor materialelor;
- clasele de marfuri periculoase si principiile clasificarii acestora;
- natura materialelor si obiectelor periculoase transportate;
- proprietatile fizico-chimice si toxicologice;
2. conditiile generale de ambalare, inclusiv cisternele si containerele-cisterna:
- tipurile de ambalaje, precum si codificarea si marcarea;
- exigentele cu privire la ambalaje si dispozitiile cu privire la incercarile asupra ambalajelor;
- starea ambalajelor si verificarile periodice;
3. inscriptii si etichete de pericol:
- inscriptii pe etichetele de pericol;
- aplicarea si indepartarea etichetelor de pericol;
- semnalizarea si etichetarea;
4. mentiunile in documentul de transport:
- informatiile din documentul de transport;
- declaratia de conformitate a expeditorului;
5. modul de expediere si restrictiile la expeditie:
- incarcarea completa;
- transportul in vrac;
- transportul in recipiente mari pentru vrac;
- transportul in containere;
- transportul in cisterne fixe sau demontabile;
6. transportul pasagerilor;
7. interdictii si precautii la incarcarea in comun;
8. separarea substantelor;
9. limitarea cantitatilor transportate si cantitatile exceptate;
10. manipularea si arimajul:
- incarcarea si descarcarea (nivel de umplere);
- arimajul si separarea;
11. curatarea si/sau degazarea inainte de incarcare si dupa descarcare;
12. echipaj: pregatirea profesionala;
13. documentele de bord:
- documentele de transport;
- instructiuni scrise;
- certificatele de agreere ale mijloacelor de transport;
- copia oricarei derogari;
- certificatul de pregatire pentru conducatorul vehiculului;
- atestarea referitoare la pregatirea cu privire la navigatia interioara;
- alte documente;
14. instructiuni de securitate: aplicarea instructiunilor si utilizarea echipamentului de protectie;
15. obligatiile de supraveghere: stationarea;
16. reguli de circulatie, navigatie si restrictii;
17. deversarile operationale sau accidentale de substante poluante;
18. conditiile referitoare la echipamentele de transport.

RNTR 3
Ordin pentru aprobarea Reglementarilor privind omologarea, agrearea si
efectuarea inspectiei tehnice periodice a vehiculelor destinate transportului
anumitor marfuri periculoase
n temeiul prevederilor art. 4 alin. (1) lit. a) din Hot rrea Guvernului nr. 1374/2000 pentru aprobarea Normelor privind
aplicarea etapizat n traficul intern a prevederilor Acordului european referitor la transportul rutier interna!ional al m rfurilor
periculoase (A.D.R.), ncheiat la Geneva la 30 septembrie 1957, la care Romnia a aderat prin Legea nr. 31/1994, cu modific
rile "i complet rile ulterioare precum "i ale art. 5 alin. (4) din Hot rrea Guvernului nr. 412/2004 privind organizarea "i func!
ionarea Ministerului Transporturilor, Construc!iilor "i Turismului, cu modific rile ulterioare, ministrul transporturilor,
construc!iilor si turismului emite urm torul

109

ORDIN:
Art. I Se aprob Reglement rile privind omologarea, agrearea "i efectuarea inspec!iei tehnice periodice a vehiculelor
destinate transportului anumitor m rfuri periculoase RNTR 3, prev zute n anexa care face parte integrant din prezentul
ordin.
Art. II Regia Autonom Registrul Auto Romn va duce la ndeplinire prevederile prezentului ordin.
Art. III Pe data intr rii n vigoare a prezentului ordin se abrog Ordinul ministrului transporturilor nr. 592/1998 pentru
aprobarea Reglement rilor privind omologarea n vederea admiterii n circula!ie pe drumurile publice din Romnia, agrearea
"i efectuarea inspec!iei tehnice periodice a ehiculelor destinate transportului de m rfuri periculoase R.N.T.R. 3, publicat n
Monitorul
Oficial al Romniei, Partea I, nr. 220 din 19 mai 1999.
Art. IV Prezentul ordin se public n Monitorul Oficial al Romniei, Partea I, "i intr n vigoare dup 30 de zile de la data
public rii. ANEX#
Capitolul 1
Obiectul !i domeniul de aplicare. Abrevieri !i defini"ii
1.1 Prezentele reglement ri definesc cerin!ele privind agrearea "i inspec!ia tehnic periodic a vehiculelor din categoriile N "i
O destinate transportului anumitor m rfuri periculoase precum "i omologarea de tip a acestor vehicule n ceea ce prive"te
caracteristicile constructive speciale pentru transportul anumitor m rfuri periculoase.
1.1.1 Categoriile de vehicule N "i O sunt cele definite n RNTR 2.
1.2 Prezentele reglement ri definesc de asemenea cerin!ele privind inspec!ia tehnic periodic a vehiculelor din categoria N "i
O echipate cu suprastructuri destinate exclusiv pentru transportul de butelii de gaze precum "i a remorcilor-cistern lente
destinate transportului anumitor m rfuri periculoase.
1.3 n cuprinsul prezentelor reglement ri se utilizeaz urm toarele abrevieri:
a) ADR - Acordul european referitor la transportul interna!ional rutier al m rfurilor periculoase, ncheiat la Geneva, la 30
septembrie 1957, restructurat, n vigoare de la 1 ianuarie 2011, la care Romnia a aderat prin Legea nr. 31/1994, publicat n
Monitorul Oficial al Romniei, Partea I, nr. 136 din 31 mai 1994, cu modific rile "i complet rile ulterioare;
b) CGEM - Container pentru gaze, cu elemente multiple;
c) Directiva 98/91/CE - Directiva 98/91/CE a Parlamentului European "i a Consiliului din 14 decembrie 1998 privind
autovehiculele "i remorcile acestora destinate transportului rutier de marfuri periculoase "i de modificare a Directivei
70/156/CEE privind omologarea de tip a autovehiculelor "i a remorcilor acestora;
d) ME - Ministerul Economiei;
e) RAR - Regia Autonom Registrul Auto Romn;
f) Regulamentul CEE-ONU nr.13 - Regulamentul CEE-ONU nr.13 Prescrip!ii uniforme referitoare la omologarea
vehiculelor din categoriile M, N "i O n ceea ce prive"te frnarea;
g) Regulamentul CEE-ONU nr.105 - Regulamentul CEE-ONU nr. 105 Prescrip!ii uniforme referitoare la omologarea
vehiculelor destinate transportului de m rfuri periculoase n ceea ce prive"te caracteristicile specifice de construc!ie;
h) RNTR 1 - Reglement ri privind certificarea ncadr rii vehiculelor rutiere nmatriculate n normele tehnice privind siguran!a
circula!iei rutiere, protec!ia mediului "i folosin!a conform destina!iei, prin inspec!ia tehnic periodic ;
i) RNTR 2 - Reglement ri privind omologarea de tip "i eliberarea c r!ii de identitate a vehiculelor rutiere, precum "i
omologarea de tip a produselor utilizate la acestea;
j) RNTR 7 - Reglement ri privind omologarea individual , eliberarea c r!ii de identitate "i certificarea autenticit !ii vehiculelor
rutiere.
1.4 n sensul prezentelor reglement ri termenii urm tori se definesc astfel:
1.4.1 agreare ADR: certificarea acordat de RAR care atest c un vehicul individual destinat transportului de m rfuri
periculoase ndepline"te prescrip!iile specifice din Partea 9 din Anexa B la ADR pentru vehiculele de tip EX/II, EX/III, FL,
OX, AT sau MEMU;
1.4.2 masa maxim": masa maxim tehnic admisibil (masa total maxim autorizat );
1.4.3 unitate mobil" pentru fabricarea explozivilor (MEMU): un vehicul care are montat o unitate destinat fabric rii
explozivilor din m rfuri periculoase care nu sunt explozivi "i nc rc rii acestora n g uri de min . Unitatea se compune din
diverse cisterne "i containere pentru transportul n vrac, din echipamente pentru fabricarea explozivilor precum "i din pompe
"i accesoriile acestora. MEMU poate avea compartimente speciale pentru explozivi ambala!i. De"i defini!ia MEMU include
expresia fabric rii explozivilor din m rfuri periculoase care nu sunt explozivi "i nc rc rii acestora n g uri de min , prescrip!
iile pentru MEMU se aplic numai transportului, "i nu fabric rii "i nc rc rii explozivilor;
1.4.4 vehicul: orice vehicul complet, incomplet sau completat destinat transportului rutier de m rfuri periculoase;
1.4.5 vehicul EX/II sau vehicul EX/III: vehicul destinat transportului de substan!e sau obiecte explozive (clasa 1);
1.4.6 vehicul FL:
a) vehicul destinat transportului de lichide avnd un punct de aprindere care nu dep "e"te 60C (cu excep!ia combustibililor
diesel ce satisfac standardul EN 590:2004, motorinei "i uleiului de nc lzire (u"or) nr. ONU 1202 - cu un punct de aprindere
definit n standardul EN 590:2004), n cisterne fixe sau demontabile cu o capacitate mai mare de 1 m3 ori n containerecistern sau
cisterne mobile cu o capacitate individual mai mare de 3 m3 ; sau
b) vehicul destinat transportului de gaze inflamabile, n cisterne fixe sau demontabile cu o capacitate mai mare de 1 m3 ori n
containere-cistern , cisterne mobile sau CGEM cu o capacitate individual mai mare de 3 m3 ; sau
c) vehicul-baterie cu o capacitate total mai mare de 1 m3, destinat transportului de gaze inflamabile;
1.4.7 vehicul OX: vehicul destinat transportului de peroxid de hidrogen, stabilizat sau n solu!ie apoas stabilizat , con!innd
peste 60% peroxid de hidrogen (clasa 5.1, nr. ONU 2015), n cisterne fixe sau demontabile cu o capacitate mai mare de 1 m3
ori n containere-cistern sau cisterne mobile cu o capacitate individual mai mare de 3 m3;

110

1.4.8 vehicul AT:

a) vehicul, altul dect un vehicul EX/III, FL sau OX, destinat transportului de m rfuri periculoase n cisterne fixe sau
demontabile cu o capacitate mai mare de 1 m3 ori n containere-cistern , cisterne mobile sau CGEM cu o capacitate
individual mai mare de 3 m3; sau
b) vehicul-baterie cu o capacitate total mai mare de 1 m3, altul dect un vehicul FL;
1.4.9 vehicul complet: orice vehicul care nu necesit nicio alt completare (de exemplu autoutilitare furgon, camioane,
autotractoare, remorci, construite ntr-o singur etap );
1.4.10 vehicul incomplet: orice vehicul care necesit completarea n cel pu!in o etap (de exemplu "asiu-cabin , remorc "asiu);
1.4.11 vehicul completat: orice vehicul care este rezultatul unui proces de omologare n mai multe etape (de exemplu "asiu
sau "asiu-cabin , echipat cu caroserie);
1.4.12 vehicul omologat de tip: orice vehicul care a fost omologat n conformitate cu Regulamentul CEE-ONU nr. 105 sau cu
Directiva 98/91/CE.
1.5 Capitolele: 9.2 - Prescrip!ii referitoare la construc!ia vehiculelor, 9.3 - Prescrip!ii suplimentare privind vehiculele
complete sau completate EX/II sau EX/III destinate transportului substan!elor "i obiectelor explozive (clasa 1) n colete, 9.7 Prescrip!ii suplimentare referitoare la vehiculecistern (cisterne fixe), vehicule - baterie "i vehicule complete sau completate
utilizate pentru
transportul de m rfuri periculoase n cisterne demontabile cu o capacitate mai mare de 1 m3 sau n containere - cistern ,
cisterne mobile sau CGEM cu o capacitate individual mai mare de 3 m3 (vehicule EX/III, FL, OX "i AT) "i 9.8 Prescrip!ii
suplimentare referitoare la MEMU complete sau completate, din partea 9 din Anexa B la ADR sunt prev zute n anexa nr.1 la
reglement ri.
Capitolul 2
Omologarea de tip a vehiculelor destinate transportului anumitor m rfuri periculoase
2.1 La cererea produc torului vehiculului sau a reprezentantului acestuia, vehiculele EX/II, EX/III, FL, OX, AT "i MEMU pot
fi omologate de tip de c tre RAR n ceea ce prive"te caracteristicile specifice vehiculelor destinate transportului de m rfuri
periculoase, conform prevederilor din Regulamentul CEE-ONU nr. 105 sau din Directiva 98/91/CE.
2.2 Prescrip!iile tehnice aplicabile din capitolul 9.2 din Anexa B la ADR sunt considerate ca fiind ndeplinite dac a fost
eliberat un certificat de omologare de tip de c tre RAR sau de c tre o alt autoritate competent conform Regulamentului CEEONU nr. 105 sau Directivei 98/91/CE, cu condi!ia ca prescrip!iile tehnice ale regulamentului men!ionat sau ale directivei
men!ionate s corespund celor ale capitolului 9.2 din Anexa B la ADR "i ca nicio modificare a vehiculului s nu afecteze
valabilitatea acestuia.
2.3 n cazul vehiculelor MEMU, marca de omologare de tip aplicat n conformitate cu
Regulamentul CEE-ONU nr. 105 poate fi marca de omologare prev zut pentru un vehicul MEMU sau cea pentru un vehicul
EX/III. Vehiculele MEMU trebuie desemnate ca atare numai n certificatul de agreare emis conform pct. 3.4.
Capitolul 3
Agrearea vehiculelor destinate transportului anumitor m rfuri periculoase
3.1 Vehiculele EX/II, EX/III, FL, OX, AT "i MEMU trebuie s efectueze anual o verificare tehnic care include efectuarea
simultan a:
a) agre rii, care are drept scop verificarea ndeplinirii cerin!elor precizate n partea 9, cap. 9.2, 9.3, 9.7 "i 9.8 din anexa B la
ADR, dup caz; "i
b) inspec!iei tehnice periodice conform celor precizate la pct. 4.1.
3.2 Agrearea vehiculelor de tipul EX/II, EX/III, FL, OX, AT "i MEMU se efectueaz de c tre reprezentan!ele RAR pentru:
a) vehiculele complete sau completate noi, fabricate sau importate,
b) vehiculele complete sau completate care au mai fost nmatriculate anterior n alt !ar "i care se afl la prima nmatriculare
n Romnia,
c) vehiculele nmatriculate n Romnia.
3.3 Agrearea vehiculelor care au fost supuse unor modific ri constructive cu scopul de a fi transformate n vehicule pentru
transportul anumitor m rfuri periculoase (vehicule EX/II, EX/III, FL, OX, AT "i MEMU) este admis numai dac modificarea
respectiv a fost efectuat ntr-un atelier autorizat de c tre RAR n acest scop "i dac vehiculele respective ndeplinesc cerin!ele
specifice pentru omologarea individual prev zute n RNTR 7.
3.4 Conformitatea ndeplinirii de c tre vehiculele EX/II, EX/III, FL, OX, AT "i MEMU a cerin!elor precizate n partea 9 cap.
9.2, 9.3, 9.7 "i 9.8 din Anexa B la ADR, dup caz, este atestat printr-un certificat de agreare ADR emis de c tre RAR.
3.5 Certificatul de agreare poate fi emis numai dac pentru suprastructur este prezentat documentul ntocmit de c tre
organismul competent desemnat de c tre ME, care atest c respectiva suprastructur specializat corespunde constructiv "i
func!ional cerin!elor specifice precizate n
ADR "i numai dac sunt ndeplinite "i cerin!ele referitoare la inspec!ia tehnic periodic general conform celor precizate la
pct. 4.1.
3.6 Atunci cnd vehiculele trebuie echipate cu un sistem de frnare de ncetinire, produc torul(constructorul) vehiculului sau
reprezentantul acestuia trebuie s elibereze o declara!ie de conformitate cu prescrip!iile pertinente din anexa 5 la
Regulamentul CEE-ONU nr. 13. Aceast declara!ie trebuie prezentat la prima verificare tehnic n vederea eliber rii
certificatului de agreare.
3.7 Constat rile verific rilor referitoare la conformitatea vehiculului cu cerin!ele din partea 9 cap. 9.2, 9.3, 9.7 "i 9.8 din
Anexa B la ADR, dup caz, precum "i cele referitoare la documentele pentru suprastructur se consemneaz n documentul
prev zut n anexa nr. 2. Verificarea prescrip!iilor suplimentare precizate n cap. 9.3, 9.7 "i 9.8 se face n conformitate cu
preciz rile din anexa nr. 3.

111

3.8 ,,Certificatul de agreare pentru vehiculele care transport anumite m rfuri periculoase se elibereaz de c tre RAR de!in
torului vehiculului, individual "i la cererea scris a acestuia, "i este valabil maximum un an, cu posibilitate de prelungire.
Dac certificatul exist deja, acesta va fi completat cu urm toarea dat la care valabilitatea acestuia nceteaz ; dac cel existent
nu mai poate fi prelungit, se elibereaz un nou certificat.
3.9 Termenul de valabilitate al certificatului de agreare pentru vehicule care transport anumite m rfuri periculoase nu poate
dep "i termenul men!ionat n documentele emise de c tre organismul competent pentru suprastructur .
3.10 n cazul unit !ilor de transport formate dintr-un autovehicul tractor "i o remorc sau semiremorc se elibereaz cte un
certificat de agreare pentru fiecare vehicul n parte.
3.11 Modelele certificatelor de agreare sunt prev zute n anexele nr. 4, 5 "i 6. Certificatele prev zute n anexele nr. 4, 5 "i 6
sunt valabile pentru transportul n trafic interna!ional "i na!ional de m rfuri periculoase "i vor fi barate cu o diagonal de
culoare roz. Titlul documentului: ,,Certificat de agreare pentru vehicule care transport anumite m rfuri periculoase "i con!
inutul rubricii 11 a acestuia trebuie redactate, n func!ie de alegerea solicitantului, fie n limbile romn "i englez (conform
modelului prev zut n anexa nr.4), fie n limbile romn "i francez (conform modelului prev zut n anexa nr.5), fie n limbile
romn "i german (conform
modelului prev zut n anexa nr.6).
Certificatul de agreare pentru un vehicul-cistern pentru de"euri care opereaz sub vid trebuie sa contina mentiunea urm
toare: vehicul-cistern pentru de"euri care opereaz sub vid, n cazul n care aceast men!iune este specificat n documentul
pentru suprastructur ntocmit de catre organismul competent desemnat de c tre ME.
Capitolul 4
Inspectia tehnic periodic a vehiculelor care transport anumite m rfuri periculoase 4.1 Vehiculele EX/ II, EX/ III, FL,
OX, AT si MEMU pentru care se elibereaza certificat de agreare trebuie supuse unei inspec!ii tehnice periodice generale
efectuat pentru a verifica dac sunt corespunz toare cerin!elor generale referitoare la inspec!ia tehnic periodic , n
conformitate cu reglement rile RNTR 1 n vigoare. Aceast inspec!ie tehnic periodic se efectueaz de c tre RAR prin
reprezentan!ele sale teritoriale.
4.2 Reprezentan!ele RAR efectueaz , de asemenea, inspec!iile tehnice periodice la:
a) remorcile-cistern lente destinate transportului anumitor m rfuri periculoase;
b) vehiculele din categoria N "i O echipate cu suprastructuri destinate exclusiv pentru transportul de butelii de gaze.
4.3 Perioada de valabilitate a inspec!iei tehnice periodice este de maximum un an, f r a dep "i termenul men!ionat n
documentele pentru suprastructur emise de c tre organismul competent desemnat de c tre ME.
4.4 La prezentarea vehiculelor men!ionate la pct. 4.1 "i 4.2 la inspec!ia tehnic periodic , de!in torul va prezenta n plus fa!
de documentele precizate n reglement rile RNTR 1 "i urm toarele documente:
a) certificatul de agreare pentru vehicule care transport anumite m rfuri periculoase, pentru vehiculele men!ionate la pct. 4.1,
dac acesta a fost eliberat anterior;
b) documentul emis de c tre organismul competent desemnat de c tre ME, n termen de valabilitate, pentru suprastructurile
specializate montate pe vehiculele men!ionate la pct. 4.1 "i 4.2.
Capitolul 5
Dispozitii finale si tranzitorii
5.1 Dispozi!iile tranzitorii aplicabile vehiculelor destinate transportului rutier de m rfuri periculoase sunt cele precizate n
partea 1 cap. 1.6.5 din Anexa A la ADR.
5.2 Anexele nr. 1 6 fac parte integrant din prezentele reglement ri.
ANEXA nr. 1 la reglement"ri ( cuprinznd capitolele 9.2, 9.3, 9.7 !i 9.8 din partea 9 din Anexa B la ADR)
CAPITOLUL 9.2
Prescrip"ii referitoare la constructia vehiculelor
9.2.1 Conformitatea cu prescrip"iile prezentului capitol
9.2.1.1 Vehiculele EX/II, EX/III, FL, OX "i AT trebuie s corespund cerin!elor prezentului capitol, conform tabelului de mai
jos.
Pentru alte vehicule dect vehiculele EX/II, EX/III, FL, OX "i AT:
- prescrip!iile de la punctul 9.2.3.1.1 (echipament de frnare n conformitate cu Regulamentul CEE-ONU nr. 13 sau Directiva
71/320/CEE) la toate vehiculele nmatriculate pentru prima dat (sau care au intrat n exploatare, dac nmatricularea
nu este obligatorie) dup 30 iunie 1997;
- prescrip!iile de la punctul 9.2.5 (dispozitiv de limitare a vitezei n conformitate cu Regulamentul CEE-ONU nr. 89 sau
Directiva 92/24/CE) se aplic la toate autovehiculele cu o mas maxim mai mare de 12 tone, nmatriculate pentru prima dat
dup 31 decembrie 1987, "i la toate autovehiculele cu masa maxim mai mare de 3,5 tone, dar mai mic sau egal cu 12 tone,
nmatriculate pentru prima dat dup 31 decembrie 2007.
Vehicule
2.6 DISPOZITIV DE CUPLARE A REMORCII
XX
9.2.1.2 MEMU trebuie s satisfac prescrip!iile din prezentul capitol aplicabile vehiculelor
EX/III.
9.2.2 Echipament electric
9.2.2.1 Dispozi ii generale
Instala!ia electric , n ansamblul s u, trebuie s satisfac prescrip!iile de la pct. 9.2.2.2 pn la 9.2.2.6, conform tabelului de la
9.2.1.

112

9.2.2.2 Cablaj
9.2.2.2.1 Conductorii trebuie astfel dimensiona!i nct s se evite supranc lzirea. Conductorii trebuie s fie izola!i n mod
corespunz tor. Toate circuitele trebuie protejate prin elemente fuzibile sau disjunctoare automate, cu excep!ia urm toarelor
circuite
- de la baterie la sistemele de pornire la rece "i de oprire a motorului;
- de la baterie la alternator;
- de la alternator la cutia cu elemente fuzibile sau disjunctoare;
- de la baterie la demarorul motorului;
- de la baterie la cutia de comand a sistemului de frnare de ncetinire (a se vedea paragraful 9.2.3.1.2) daca acesta este
electric sau electromagnetic;
- de la baterie la mecanismul electric de ridicare a axei;
Circuitele neprotejate de mai sus trebuie s fie ct mai scurte posibil. 9.2.2.2.2 Cablurile electrice trebuie ata"ate sigur "i
plasate astfel nct conductorii s fie proteja!i corespunz tor mpotriva solicit rilor mecanice "i termice.
9.2.2.3 ntrerup!torul principal al bateriei
9.2.2.3.1 Un ntrerup tor pentru ntreruperea circuitelor electrice trebuie montat ct mai aproape posibil de baterie. Dac se
utilizeaz un ntrerup tor monopolar, acesta trebuie plasat pe conductorul de alimentare, "i nu pe cel de legare la mas .
9.2.2.3.2 Pentru a facilita func!iile de deconectare "i reconectare ale ntrerup torului, un dispozitiv de comand trebuie instalat
n cabina conduc torului auto. Acesta trebuie s fie u"or accesibil pentru conduc torul auto "i semnalizat distinct. Acest
dispozitiv trebuie protejat mpotriva ac!ion rii involuntare, fie printr-un capac de protec!ie, fie cu un dispozitiv de comand cu
mi"care dubl , fie prin alte mijloace corespunz toare. Pot fi instalate dispozitive de comand suplimentare, cu condi!ia ca
acestea s fie identificate
n mod distinct "i protejate mpotriva unei manevr ri involuntare. Dac dispozitivul (dispozitivele) func!ioneaz electric,
circuitele dispozitivului (dispozitivelor) de comand trebuie s respecte cerin!ele de la 9.2.2.5.
9.2.2.3.3 ntrerup torul trebuie plasat ntr-o cutie avnd un grad de protec!ie IP65, conform standardului CEI 529.
9.2.2.3.4 Conexiunile electrice la ntrerup tor trebuie s aib un grad de protec!ie IP54. Totu"i, acest lucru nu este necesar dac
aceste conexiuni se afl n interiorul unei cutii, care poate fi cea a bateriei. n acest caz, este suficient protejarea acestor
conexiuni
mpotriva scurtcircuitelor prin intermediul unui capac din cauciuc, de exemplu.
9.2.2.4 Baterii
Bornele bateriei trebuie s fie izolate electric sau acoperite de capacul izolator al cutiei bateriei. Dac bateriile sunt situate n
alt parte dect sub capota motorului, acestea trebuie fixate ntr-o cutie pentru baterii ventilat .
9.2.2.5 Circuite alimentate n permanen !
9.2.2.5.1 a) Acele p r!i ale instala!iei electrice, inclusiv conductorii, care trebuie s r mn sub tensiune atunci cnd ntrerup
torul bateriei este deschis, trebuie s aib caracteristicile adecvate pentru utilizare n zone periculoase. Acest echipament
trebuie s satisfac dispozi!iile generale ale standardului CEI 60079, p r!ile 0 "i 141) "i dispozi!iile suplimentare aplicabile ale
standardului CEI 60079, p r!ile 1, 2, 5, 6, 7, 11, 15 sau 182).
b) Pentru aplicarea standardului CEI 60079, partea 141) , trebuie utilizat clasificarea urm toare:
Echipamentul electric aflat permanent sub tensiune, inclusiv conductorii, care nu este supus prescrip!iilor punctelor 9.2.2.3 "i
9.2.2.4 trebuie s satisfac prescrip!iile aplicabile zonei 1 pentru echipamentul electric n general sau prescrip!iile aplicabile
zonei 2 pentru echipamentul electric situat n cabina conduc torului auto. Trebuie ndeplinite prescrip!iile aplicabile grupei de
explozie IIC, clasa de temperatur T6.
Totu"i, pentru echipamentul electric aflat n permanen! sub tensiune, instalat ntrun mediu unde temperatura determinat de
echipamentul neelectric situat n acela"i mediu dep "e"te limita de temperatur T6, clasa de temperatur a echipamentului
electric aflat sub tensiune n permanen! trebuie s fie cel pu!in T4.
c) Conductorii de alimentare pentru echipamentul electric aflat n permanen! Sub tensiune fie trebuie s ndeplineasc
prescrip!iile standardului CEI 60079, partea 7 (Securitate crescut ), "i s fie proteja!i de o siguran! sau ntrerup tor automat
al circuitului plasat ct mai aproape posibil de sursa de alimentare, fie, n cazul unui echipament de siguran! intrinsec,
trebuie s fie proteja!i printr-un dispozitiv de siguran! plasat ct mai aproape posibil de sursa de alimentare.
9.2.2.5.2 Conexiunile de deriva!ie ale ntrerup torului principal al bateriei pentru echipamentul electric care trebuie s r mn
sub tensiune atunci cnd ntrerup torul bateriei este deschis trebuie protejate mpotriva supranc lzirii printr-o metod
adecvat , cum ar fi un element fuzibil, un ntrerup tor sau un dispozitiv de siguran! (limitator de curent).
9.2.2.6 Dispozi ii aplicabile p!r ii instala iei electrice plasate n spatele cabinei
Ansamblul acestei instala!ii trebuie conceput, realizat "i protejat astfel nct s nu poat provoca o aprindere sau un
scurtcircuit n condi!ii normale de utilizare a vehiculelor "i s minimizeze aceste riscuri n caz de impact sau de deformare. n
special:
9.2.2.6.1 Cablaj
Conductorii situa!i n spatele cabinei conduc torului auto trebuie proteja!i mpotriva "ocurilor, abraziunii "i frec rii n timpul
utiliz rii normale a vehiculului. Exemple de protec!ii adecvate sunt oferite n figurile 1, 2, 3 "i 4 de mai jos. Totu"i, cablurile
senzorilor dispozitivelor de frnare antiblocare nu necesit o protec!ie suplimentar .
9.2.2.6.2 Iluminare
Nu trebuie utilizate becuri cu dulie filetat .
9.2.2.6.3 Conexiuni electrice
Conexiunile electrice dintre autovehicule "i remorci trebuie s fie conforme gradului de protec!ie IP54 conform standardului
CEI 529 "i trebuie s fie concepute astfel nct s mpiedice orice debran"are accidental . Conexiunile trebuie s fie conforme
cu standardele ISO 12098:2004 "i ISO 7638:2003, dup caz.
1) Dispozi iile standardului CEI 60079, partea 14, nu prevaleaz" asupra dispozi iilor prezentei p"r i.

113

2) Implicit, dispozi iile generale ale standardului european EN 50014 !i dispozi iile suplimentare ale
standardelor EN 50015, 50016, 50017, 50018, 50019, 50020, 50021 sau 50028 pot fi aplicate.
FIGURI
9.2.3 Echipament de frnare
9.2.3.1 Dispozi ii generale
9.2.3.1.1 Autovehiculele "i remorcile destinate s constituie o unitate de transport pentru m rfuri periculoase trebuie s
ndeplineasc toate cerin!ele tehnice pertinente din Regulamentul CEE-ONU nr. 133), cu modific rile ulterioare, sau Directiva
71/320/CEE4), cu
modific rile ulterioare, conform datelor de aplicare specificate.
3) Regulamentul CEE-ONU nr.13 (Prescrip ii uniforme referitoare la omologarea vehiculelor din categoriile M, N !i 0 n
ceea ce prive!te frnarea ).
4) Directiva 71/320/CEE (publicat" ini ial n Jurnalul oficial al Comunit" ilor europene nr. L202 din 6.9.1971).
9.2.3.1.2 Vehiculele EX/III, FL, OX "i AT trebuie s ndeplineasc dispozi!iile din anexa 5 a Regulamentului CEE-ONU nr.
133).
9.2.3.2 (Abrogat)
9.2.4 Prevenirea riscurilor de incendiu
9.2.4.1 Dispozi ii generale
Dispozi!iile tehnice de mai jos se vor aplica conform tabelului de la punctul 9.2.1.
9.2.4.2 Cabina
Cu excep!ia cazului n care cabina este construit din materiale greu inflamabile, n spatele cabinei trebuie dispus un scut
metalic sau dintr-un alt material adecvat, cu o l !ime egal cu cea a cisternei. Toate ferestrele din spatele cabinei sau din scut
trebuie s fie nchise ermetic, s fie realizate din sticl securizat , rezistent la foc "i s aib cadre ignifuge. ntre cistern "i cabin
sau scut, trebuie s existe un spa!iu liber de cel pu!in 15 cm.
9.2.4.3 Rezervoare de combustibil
Rezervoarele de combustibil pentru alimentarea motorului vehiculului trebuie s corespund urm toarelor prescrip!ii:
a) n caz de scurgere, combustibilul trebuie s curg pe sol f r a veni n contact cu p r!ile nc lzite ale vehiculului sau cu nc rc
tura;
b) rezervoarele care con!in benzin trebuie echipate cu un dispozitiv antiflac r eficient, care s se adapteze la orificiul de
umplere, sau cu un dispozitiv care permite men!inerea acestui orificiu nchis ermetic.
9.2.4.4 Motor
Motoarele vehiculelor trebuie echipate "i plasate astfel nct s se evite orice pericol pentru nc rc tur ca urmare a nc lzirii
sau aprinderii. n cazul vehiculelor EX/II "i EX/III, motorul trebuie s fie un motor cu aprindere prin comprimare.
9.2.4.5 Sistem de evacuare
Sistemul de evacuare (inclusiv tubulatura de evacuare) trebuie ndreptat sau protejat astfel nct s se evite orice pericol
pentru nc rc tur ca urmare a nc lzirii sau aprinderii. P r!ile sistemului de evacuare situate direct sub rezervorul de
combustibil (diesel) trebuie s se g seasc la o distan! de cel pu!in 100 mm, sau s fie protejate printr-un ecran termic.
9.2.4.6 Frna de ncetinire a vehiculului
Vehiculele echipate cu un sistem de frnare de ncetinire, care emite temperaturi ridicate, plasat n spatele peretelui din spate
al cabinei, trebuie prev zute cu un scut termic ntre acest sistem "i cistern sau nc rc tur , fixat solid "i astfel dispus nct s
permit evitarea oric rei nc lziri, chiar localizat , a peretelui cisternei sau a nc rc turii.
n plus, acest scut termic trebuie s protejeze sistemul de frnare mpotriva scurgerilor, chiar accidentale, ale produsului
transportat. Se va considera drept satisf c toare o protec!ie care are, de exemplu, un scut cu pere!i dubli.
9.2.4.7 Dispozitive de nc"lzire cu combustie
9.2.4.7.1 Dispozitivele de nc lzire cu combustie trebuie s ndeplineasc cerin!ele tehnice pertinente din Regulamentul CEEONU nr. 1225) , cu modific rile ulterioare, sau din
5) Regulamentul CEE-ONU nr. 122 (Prescrip ii uniforme referitoare la omologarea vehiculelor din categoriile M, N !i O n
ceea ce prive!te sistemele lor de nc"lzire)
Directiva 2001/56/CE6), cu modific rile ulterioare, n conformitate cu datele de aplicare specificate n acestea, precum "i
prevederile de la 9.2.4.7.2 pn la 9.2.4.7.6 aplicabile, conform tabelului de la 9.2.1.
9.2.4.7.2 Dispozitivele de nc lzire cu combustie "i conductele lor de evacuare a gazelor trebuie concepute, amplasate "i
protejate sau acoperite astfel nct s previn orice risc inacceptabil de nc lzire ori de aprindere a nc rc turii. Aceast prescrip!
ie se consider
satisf cut dac rezervorul "i sistemul de evacuare ale dispozitivului sunt conforme cu dispozi!iile similare celor prescrise
pentru rezervoarele de combustibil "i sistemele de evacuare ale vehiculelor de la 9.2.4.3 "i, respectiv 9.2.4.5.
9.2.4.7.3 Dispozitivele de nc lzire cu combustie trebuie s poat fi scoase din func!iune cel pu!in prin urm toarele metode:
a) ntrerupere manual deliberat din cabina conduc torului auto;
b) oprirea motorului vehiculului; n acest caz, aparatul de nc lzire poate fi repus n stare de func!ionare manual de c tre
conduc torul auto;
c) pornirea unei pompe de alimentare de pe autovehiculul pentru substan!ele periculoase transportate.
9.2.4.7.4 O func!ionare rezidual este permis dup ce dispozitivele de nc lzire au fost ntrerupte. Pentru metodele de la pct.
9.2.4.7.3 lit. b) "i c), alimentarea cu aer de combustie trebuie s fie ntrerupt prin m suri adecvate, dup un ciclu de func!
ionare
rezidual de maximum 40 de secunde. Trebuie utilizate numai dispozitive de nc lzire cu combustie pentru care s-a
demonstrat c schimb torul de c ldur rezist la un ciclu de func!ionare rezidual redus de 40 secunde pe durata utiliz rii
normale.

114

9.2.4.7.5 Dispozitivul de nc lzire cu combustie trebuie pus n func!iune manual. Dispozitivele de programare sunt interzise.
9.2.4.7.6 Sistemele de nc lzire cu combustie care utilizeaz combustibili gazo"i nu sunt autorizate.
9.2.5 Dispozitiv de limitare a vitezei
Autovehiculele (purt toare "i tractoarele pentru semiremorci) cu o mas maxim mai mare de 3,5 tone trebuie echipate cu un
dispozitiv de limitare a vitezei, conform prescrip!iilor tehnice din Regulamentul CEE-ONU nr. 897), cu modific rile
ulterioare.
Dispozitivul va fi reglat astfel nct viteza s nu dep "easc 90 km/h, !innd seama de toleran!a tehnic a dispozitivului.
6) Directiva 2001/56/CE a Parlamentului European !i a Consiliului din 27 septembrie 2001, referitoare la sistemele de
nc"lzire pentru autovehicule !i remorcile acestora (publicat" ini ial n Jurnalul oficial al Comunit" ilor europene nr. L 292
din 9 noiembrie 2001).
7) Regulamentul CEE-ONU nr. 89: Prescrip ii referitoare la omologarea:
I. vehiculelor, n ceea ce prive!te limitarea vitezei lor maxime;
II. vehiculelor, n ceea ce prive!te instalarea unui dispozitiv limitator de vitez"
(DLV) de un tip omologat.
III. Dispozitive limitatoare de vitez" (DLV).
De asemenea, este posibil" aplicarea dispozi iilor corespunz"toare din Directiva 92/24/CEE a Consiliului, din 31 martie
1992 (publicat" ini ial n Jurnalul Oficial al Comunit" ilor europene nr. L129 din 14/05/1992), modificate, cu condi ia ca
acestea s" fi fost modificate conform ultimului amendament la Regulamentul nr. 89 aplicabil n momentul omolog"rii
vehiculului.
9.2.6 Dispozitive de cuplare a remorcilor
Dispozitivele de cuplare ale remorcilor trebuie s ndeplineasc prescrip!iile Regulamentului CEE-ONU nr. 558), cu modific
rile ulterioare, sau Directivei 94/20/CE9), cu modific rile ulterioare, conform datelor de aplicare specificate.
CAPITOLUL 9.3
Prescrip"ii suplimentare privind vehiculele complete sau completate EX/II sau EX/III destinate transportului substan"elor !i
obiectelor explozive (clasa 1) n colete
9.3.1 Materiale care trebuie utilizate pentru construc"ia caroseriei vehiculelor n componen!a caroseriilor nu trebuie s intre
materiale susceptibile de a forma combina!ii periculoase cu substan!ele explozive transportate.
9.3.2 Dispozitive de nc lzire cu combustie
9.3.2.1 Dispozitive de nc lzire cu combustie pot s fie instalate n vehicule EX/II "i EX/III pentru nc lzirea cabinei conduc
torului auto sau a motorului.
9.3.2.2 Dispozitivele de nc lzire cu combustie trebuie s ndeplineasc prescrip!iile de la pct.
9.2.4.7.1, 9.2.4.7.2, 9.2.4.7.5 "i 9.2.4.7.6.
9.3.2.3 ntrerup torul dispozitivului de nc lzire poate fi instalat n exteriorul cabinei conduc torului auto.
Nu este necesar s se demonstreze c schimb torul de c ldur al dispozitivelor de nc lzire rezist la un ciclu redus de func!
ionare rezidual .
9.3.2.4 Nici un dispozitiv de nc lzire cu combustie, rezervor de carburant, surse de energie, priz de aer de combustie sau de
aer de nc lzire "i nicio ie"ire a !evilor de evacuare necesare func!ion rii unui dispozitiv de nc lzire cu combustie nu trebuie
instalate n
compartimentul de nc rcare.
9.3.3 Vehicule EX/II
Vehiculele trebuie concepute, construite "i echipate astfel nct substan!ele "i obiectele explozive s fie protejate de riscuri
exterioare "i de intemperii. Ele trebuie s fie nchise sau acoperite cu o prelat . Prelata trebuie s fie rezistent la sf"iere "i
realizat dintr-un material impermeabil "i greu inflamabil1). Ea trebuie ntins bine, astfel nct s nchid suprafa!a de nc
rcare pe toate laturile.
Toate deschiderile compartimentului pentru nc rc tur al vehiculelor acoperite trebuie s fie prev zute cu u"i sau panouri
ajustate care pot fi z vorte. Compartimentul conduc torului auto trebuie separat de compartimentul pentru nc rc tur printrun perete f r intersti!ii.
9.3.4 Vehicule EX/III
9.3.4.1 Vehiculele trebuie concepute, construite "i echipate astfel nct substan!ele "i obiectele explozive s fie protejate de
riscuri exterioare "i de intemperii. Aceste vehicule trebuie
8) Regulamentul CEE-ONU nr. 55 (Prescrip ii uniforme referitoare la omologarea pieselor mecanice de cuplare a combina
iilor de vehicule).
9) Directiva 94/20/CE a Parlamentului european !i a Consiliului din 30 mai 1994 (publicat" ini ial n Jurnalul oficial al
Comunit" ilor Europene nr. L195 din 29.07.1994).
1) n cazul inflamabilit" ii, aceast" cerin " va fi considerat" ndeplinit" dac", n concordan " cu procedura specificat" n
standardul ISO 3795:1989 Vehicule rutiere, tractoare !i ma!ini agricole !i forestiere- Determinarea comportamentului la
ardere al materialelor interioare, e!antioane ale prelatelor au o vitez" de ardere care nu dep"!e!te 100 mm/min.
s fie nchise. Compartimentul conduc torului auto trebuie separat de compartimentul pentru nc rc tur printr-un perete f r
intersti!ii. Suprafa!a de nc rcare nu trebuie s prezinte intersti!ii. Pot fi instalate puncte de ancorare pentru re!inerea nc rc
turii. Toate mbin rile trebuie s fie etan"e. Toate deschiderile trebuie s poat fi z vorte. Ele trebuie plasate "i construite astfel
nct s se suprapun la mbin ri.
9.3.4.2 Caroseria trebuie s fie realizat din materiale rezistente la c ldur "i la flac r cu o grosime minim de 10 mm.
Materialele clasificate n clasa B-s3-d2 conform standardului EN 13501-1:2002 sunt considerate ca ndeplinind aceast
cerin! .

115

Dac materialul utilizat pentru caroserie este metalic, tot interiorul caroseriei trebuie acoperit cu materiale care ndeplinesc
aceea"i cerin! .
9.3.5 Motorul !i compartimentul pentru nc rc tur
Motorul unui vehicul EX/II sau EX/III trebuie s fie plasat n fa!a peretelui din fa! Al compartimentului pentru nc rc tur ;
totu"i, el poate fi plasat sub compartimentul de nc rcare, cu condi!ia ca instalarea sa s fie astfel realizat nct c ldura emis
n exces s nu constituie nici un risc pentru nc rc tur prin cre"terea temperaturii la suprafa!a interioar a compartimentului
pentru nc rc tur peste 80 C.
9.3.6 Surse de caldura externe si compartimentul pentru nc rc tur Sistemul de evacuare al vehiculelor EX/II si EX/III sau
alte p r!i ale acestor vehicule complete sau completate trebuie construite "i amplasate astfel nct c ldura emis n exces s nu
constituie un risc pentru nc rc tur prin cresterea temperaturii la suprafa!a interioar a compartimentului pentru nc rc tur
peste 80 C.
9.3.7 Echipamentul electric
9.3.7.1 Tensiunea nominal a circuitului electric nu trebuie s fie mai mare de 24 V.
9.3.7.2 Corpurile de iluminat din compartimentul pentru nc rc tur al vehiculelor EX/II trebuie s fie situate pe plafon "i s fie
acoperite, adic f r cabluri sau becuri expuse. n cazul grupei de compatibilitate J, instala!ia electric trebuie s aib cel pu!in
gradul
de protec!ie IP65 (de exemplu, rezisten! la flac r Eex d). Orice echipament electric accesibil din interiorul compartimentului
pentru nc rc tur trebuie s fie protejat suficient de impactul mecanic din interior.
9.3.7.3 Instala!ia electric a vehiculelor EX/III trebuie s satisfac prescrip!iile pertinente de la pct. 9.2.2.2, 9.2.2.3, 9.2.2.4,
9.2.2.5.2 "i 9.2.2.6.
Instala!ia electric situat n compartimentul pentru nc rc tur trebuie protejat mpotriva prafului (grad de protec!ie cel pu!in
IP54 sau echivalent) sau, n cazul grupei de compatibilitate J, cel pu!in IP65 (de exemplu, rezisten! la flac r Eex d).
CAPITOLUL 9.7
Prescrip"ii suplimentare referitoare la vehicule-cistern (cisterne fixe), vehicule-baterie !i vehicule complete sau completate
utilizate pentru transportul de m rfuri periculoase n cisterne demontabile cu o capacitate mai mare de 1 m3 sau n containerecistern , cisterne mobile sau CGEM cu o capacitate mai mare de 3 m3 (vehicule EX/III, FL, OX !i AT)
9.7.1 Prescrip"ii generale
9.7.1.1 n afara vehiculului propriu-zis sau a elementelor sistemului de rulare utilizate n locul acestuia, un vehicul-cistern
cuprinde unul sau mai multe rezervoare, echipamentele lor "i piesele de leg tur la vehicul sau la sistemul de rulare.
9.7.1.2 Odat ata"at o cistern demontabil la vehiculul purt tor, ansamblul trebuie s corespund prescrip!iilor referitoare la
vehiculele-cistern .
9.7.2 Prescrip"ii referitoare la cisterne
9.7.2.1 Cisternele fixe sau demontabile metalice trebuie s corespund prescrip!iilor pertinente din capitolul 6.8.
9.7.2.2 Elementele vehiculelor-baterie "i CGEM trebuie s corespund prescrip!iilor pertinente din capitolului 6.2 n cazul
buteliilor, tuburilor, rezervoarelor sub presiune "i cadrelor de butelii, sau ale capitolului 6.8 n cazul cisternelor.
9.7.2.3 Containerele-cistern metalice trebuie s corespund prescrip!iilor capi. 6.8; cisternele mobile trebuie s corespund
prescrip!iilor cap. 6.7 sau, dac este cazul, celor ale codului IMDG (a se vedea paragraful 1.1.4.2).
9.7.2.4 Cisternele din material plastic ranforsat cu fibre trebuie s corespund prescrip!iilor capitolului 6.9.
9.7.2.5 Cisternele pentru de"euri care opereaz sub vid trebuie s corespund prescrip!iilor cap. 6.10.
9.7.3 Mijloace de fixare
Mijloacele de fixare trebuie concepute pentru a rezista la solicit rile statice "i dinamice n condi!ii normale de transport,
precum "i la eforturile minime, a"a cum sunt definite la
6.8.2.1.2, 6.8.2.1.11 pn la 6.8.2.1.15 "i 6.8.2.1.16, n cazul vehiculelor-cistern , vehiculelor-baterie "i vehiculelor purt toare
de cisterne demontabile.
9.7.4 Legarea la p mnt a vehiculelor FL
Cisternele metalice sau din material plastic ranforsat cu fibre ale vehiculelor-cistern FL "i elementele vehiculelor-baterie FL
trebuie legate la "asiul vehiculului prin intermediul cel pu!in al unei bune conexiuni electrice. Orice contact metalic care ar
putea provoca o coroziune electrochimic trebuie evitat.
NOT": A se vedea de asemenea pct. 6.9.1.2 !i 6.9.2.14.3.
9.7.5 Stabilitatea vehiculelor-cistern
9.7.5.1 L !imea total a suprafe!ei de sprijin pe sol (distan!a dintre punctele exterioare de contact cu solul ale pneurilor
dreapta "i stnga ale aceleia"i axe) trebuie s fie cel pu!in egal cu 90 % din n l!imea centrului de greutate a vehicululuicistern nc rcat. Pentru vehiculele articulate, masele pe axe ale unit !ii purt toare a semiremorcii nc rcate nu trebuie s dep
"easc 60 % din masa total a ansamblului vehiculului articulat complet.
9.7.5.2 n plus, vehiculele-cistern cu cisterne fixe, de capacitate mai mare de 3 m3, destinate transportului de substan!e
periculoase n stare lichid sau topit "i ncercate la o presiune mai mic de 4 bar, trebuie s fie conforme prescrip!iilor tehnice
ale
Regulamentului CEE-ONU nr. 1111) referitoare la stabilitatea lateral , modificat, conform datelor de aplicare specificate.
Aceste prescrip!ii se aplic vehiculelor-cistern nmatriculate pentru prima dat ncepnd cu 1 iulie 2003.
9.7.6 Protec"ia spate a vehiculelor
Partea din spate a vehiculului trebuie prev zut , pe toat l !imea cisternei, cu o bar de protec!ie suficient de rezistent la
impactul din spate. ntre peretele spate al cisternei "i partea din spate a barei de protec!ie trebuie s existe un spa!iu de cel pu!
in 100 mm
(aceast distan! fiind m surat fa! de cel mai din spate punct al peretelui cisternei sau de accesoriile proeminente n contact
cu substan!a transportat ). Vehiculele cu rezervoare basculante pentru transportul substan!elor pulverulente sau granuloase "i

116

cisternele pentru de"euri care opereaz sub vid, cu rezervor basculant, care se descarc prin partea din spate, nu trebuie s fie
prev zute cu bar de protec!ie dac echipamentele spate ale rezervoarelor au n compunere un mijloc de protec!ie a
rezervoarelor care le
protejeaz n acela"i mod ca "i bara de protec!ie.
NOTA 1 : Aceast" prescrip ie nu se aplic" vehiculelor utilizate pentru transportul substan elor periculoase n containerecistern", cisterne mobile sau CGEM.
NOTA 2 : Pentru protec ia cisternelor mpotriva deterior"rii n urma unui impact lateral sau r"sturn"rii, a se vedea pct.
6.8.2.1.20 !i 6.8.2.1.21, iar pentru cisternele mobile, pct. 6.7.2.4.3 !i 6.7.2.4.5.
9.7.7 Dispozitive de ncalzire cu combustie
9.7.7.1 Dispozitivele de nc lzire cu combustie trebuie s corespund prescrip!iilor de la 9.2.4.7.1, 9.2.4.7.2, 9.2.4.7.5 "i urm
toarelor prescrip!ii:
a) ntrerup torul poate fi instalat la exteriorul cabinei conduc torului auto;
b) dispozitivul de nc lzire poate fi scos din func!iune din exteriorul compartimentului pentru nc rc tur ; "i
c) nu este necesar s se demonstreze c schimb torul de c ldur al dispozitivului de nc lzire rezist la un ciclu redus de func!
ionare rezidual ; n plus, pentru vehiculele FL, trebuie s fie ndeplinite prescrip!iile de la 9.2.4.7.3 "i 9.2.4.7.4. 9.7.7.2 Dac
vehiculul este destinat transportului de m rfuri periculoase pentru care este prescris o etichet conform modelelor nr. 1.5, 3,
4.1, 4.3, 5.1 sau 5.2, nici un rezervor de combustibil, nicio surs de energie, priz de aer de combustie sau de aer de nc lzire "i
nicio ie"ire a !evilor de evacuare necesare func!ion rii unui dispozitiv de nc lzire cu combustie nu trebuie instalate n
compartimentul pentru nc rc tur . Se va asigura ca ie"irea pentru aerul cald s nu fie obturat de nc rc tur . Temperatura la
care nc rc tura este supus nu trebuie s dep "easc 50 C. Aparatele de nc lzire instalate n interiorul compartimentelor
pentru nc rc tur trebuie concepute astfel nct s
mpiedice aprinderea unei atmosfere explozive n condi!iile de exploatare.
9.7.8 Echipamentul electric
9.7.8.1 Instala!ia electric la vehiculele FL, pentru care este necesar o omologare conform pct. 9.1.2, trebuie s satisfac
prescrip!iile de la 9.2.2.2, 9.2.2.3, 9.2.2.4, 9.2.2.5.1 "i 9.2.2.6.
Totu"i, orice supliment ri sau modific ri ale instala!iei electrice trebuie s corespund prescrip!iilor aplicabile echipamentului
electric din grupa si clasa de temperatur pertinente, conform substan!elor de transportat.
NOT" : Pentru dispozi iile tranzitorii, a se vedea punctul 1.6.5.
1) Regulamentul CEE-ONU nr. 111: Prescrip ii referitoare la omologarea vehiculelor-cistern" din categoriile N !i O n ceea
ce prive!te stabilitatea la r"sturnare.
9.7.8.2 Echipamentul electric al vehiculelor FL, situat n zonele n care exist sau poate exista o atmosfer exploziv ntr-o
propor!ie care necesit luarea de m suri speciale, trebuie s posede caracteristici adecvate pentru utilizarea n zone
periculoase. Acest echipament trebuie s satisfac dispozi!iile generale ale standardului CEI 60079, p r!ile 0 "i 14 "i dispozi!
iile suplimentare aplicabile din standardul CEI 60079, p r!ile 1, 2, 5, 6, 7, 11 sau 182). Echipamentul electric trebuie s
corespund prescrip!iilor aplicabile echipamentului electric din grupa "i clasa de temperatur pertinente, conform substan!elor
de transportat.
Pentru aplicarea standardului CEI 60079 partea 142), trebuie utilizat urm toarea clasificare :
ZONA 0
Interiorul compartimentelor cisternei, accesoriile de nc rcare "i de golire "i tubulatura de recuperare a vaporilor
ZONA 1
Interiorul casetelor de protec!ie pentru echipamentul utilizat la nc rcare "i golire "i zona situat la mai pu!in de 0,5 m de
dispozitivele de aerisire "i supapele de decompresiune.
9.7.8.3 Echipamentul electric aflat n permanen! sub tensiune, inclusiv conductorii, situat n afara zonelor 0 "i 1, trebuie s
satisfac prescrip!iile care se aplic zonei 1 pentru echipamentul electric n general sau prescrip!iilor aplicabile zonei 2 pentru
echipamentul electric situat n cabina conduc torului auto, conform CEI 60079 partea
142). Echipamentul electric trebuie s corespund prescrip!iilor aplicabile echipamentului electric din grupa "i clasa de
temperatur pertinente, conform substan!elor de transportat.
2) Ca alternativ", pot fi aplicate dispozi iile generale ale standardului european EN 50014 !i dispozi iile suplimentare ale
standardelor EN 50015, 50016, 50017, 50018, 50019, 50020 sau 50028.
CAPITOLUL 9.8
Prescriptii suplimentare referitoare la MEMU complete sau completate
9.8.1 Prescriptii generale
n afara vehiculului propriu-zis sau a elementelor sistemului de rulare utilizate n locul acestuia, o MEMU cuprinde una sau
mai multe cisterne "i containere pentru transportul n vrac, echipamentele lor "i piesele de leg tur la vehicul sau la sistemul
de rulare.
9.8.2 Prescrip"ii referitoare la cisterne !i la containerele pentru transportul n vrac Cisternele, containerele pentru transportul
n vrac "i compartimentele speciale pentru coletele de explozivi ale MEMU trebuie s corespund prescrip!iilor din capitolul
6.12.
9.8.3 Legarea la p mnt a MEMU
Cisternele, containerele pentru transportul n vrac "i compartimentele speciale pentru coletele de explozivi, din metal sau din
material plastic ranforsat cu fibre, trebuie legate la "asiul vehiculului prin intermediul cel pu!in a unei bune conexiuni
electrice. Trebuie evitat orice contact metalic care ar putea provoca o coroziune electrochimic sau care ar putea reac!iona cu
m rfurile periculoase transportate n cisterne sau n containerele pentru transportul n vrac.
9.8.4 Stabilitatea MEMU

117

L !imea total a suprafe!ei de sprijin pe sol (distan!a dintre punctele exterioare de contact cu solul ale pneurilor dreapta "i
stnga ale aceleia"i axe) trebuie s fie cel pu!in egal cu 90 % din n l!imea centrului de greutate a vehiculului nc rcat. Pentru
vehiculele articulate, masele pe axe ale unit !ii purt toare a semiremorcii nc rcate nu trebuie s dep "easc 60 % din masa total
a ansamblului vehiculului articulat complet.
9.8.5 Protec"ia spate a MEMU
Partea din spate a vehiculului trebuie prev zut , pe toat l !imea cisternei, cu o bar de protec!ie suficient de rezistent la
impactul din spate. ntre peretele spate al cisternei "i partea din spate a barei de protec!ie trebuie s existe un spa!iu de cel pu!
in 100 mm (aceast distan! fiind m surat fa! de cel mai din spate punct al peretelui cisternei sau de echipamentele de protec!
ie ori accesoriile n contact cu substan!a transportat ).
Vehiculele cu rezervoare basculante care se descarc prin partea din spate nu trebuie s fie prev zute cu bar de protec!ie dac
echipamentele spate ale rezervoarelor au n compunere un mijloc de protec!ie a rezervoarelor care le protejeaz n acela"i
mod ca "i bara de protec!ie.
NOT" : Aceast" prescrip ie nu se aplic" la MEMU ale c"ror cisterne sunt protejate ntr-un mod adecvat mpotriva impactului
din spate prin alte mijloace, cum ar fi echipamente sau conducte care nu con in m"rfuri periculoase.
9.8.6 Dispozitive de nc lzire cu combustie
9.8.6.1 Dispozitivele de nc lzire cu combustie trebuie s corespund prescrip!iilor de la 9.2.4.7.1, 9.2.4.7.2, 9.2.4.7.5,
9.2.4.7.6 "i urm toarelor prescrip!ii:
a) ntrerup torul poate fi instalat la exteriorul cabinei conduc torului auto;
b) dispozitivul de nc lzire trebuie s poat fi scos din func!iune din exteriorul compartimentului MEMU; "i
c) nu este necesar s se demonstreze c schimb torul de c ldur al dispozitivului de nc lzire rezist la un ciclu redus de func!
ionare rezidual .
9.8.6.2 Nici un rezervor de combustibil, nici o surs de energie, priz de aer de combustie sau de aer de nc lzire "i nicio ie"ire
a !evilor de evacuare necesare func!ion rii unui dispozitiv de nc lzire cu combustie nu trebuie instalate n compartimentele
pentru
nc rc tur care con!in cisterne. Se va asigura ca ie"irea pentru aerul cald s nu fie obturat . Temperatura la care este supus
oricare echipament nu trebuie s dep "easc 50C. Aparatele de nc lzire instalate n interiorul compartimentelor trebuie
concepute astfel nct s mpiedice aprinderea unei atmosfere explozive n condi!iile de exploatare.
9.8.7 Prescrip"ii suplimentare referitoare la siguran"
9.8.7.1 MEMU trebuie s fie echipate cu sisteme automate pentru stingerea incendiilor la compartimentul motor.
9.8.7.2 Protec!ia nc rc turii mpotriva incendiului cauzat de pneuri trebuie asigurat prin scuturi termice din metal.
9.8.8 Prescrip"ii suplimentare referitoare la securitate
Echipamentele pentru fabricarea explozivilor "i compartimentele speciale ale MEMU trebuie prev zute cu dispozitive de z
vorre.

Regulamentul din 26 octombrie 2005 (Regulamentul din 2005)

privind procedura de omologare a ambalajelor destinate transportului rutier al substantelor si preparatelor chimice
periculoase
CAPITOLUL I
Dispozitii generale
Art. 1. - In sensul prezentului regulament, urmatorii termeni se definesc astfel:
-A.D.R. - Acordul european referitor la transportul rutier international al marfurilor periculoase. Acordul a fost elaborat de
Comisia Economica a Natiunilor Unite pentru Europa. Prin acest acord mai multe state din Europa au convenit reguli
comune pentru transportul marfurilor periculoase pe drumurile publice europene;
-ambalaj - recipient sau orice alt container, indiferent de materialul din care este confectionat, in care pot fi incarcate sau
impachetate marfurile periculoase in vederea transportului, protejarii, manipularii, distributiei si prezentarii acestora;
-RMV - recipient mare pentru transport in vrac - recipient conceput pentru manipulare mecanica;
-marfuri periculoase - substante si preparate chimice periculoase al caror transport rutier intern si international este interzis
sau este autorizat numai in anumite conditii prevazute in anexele A si B la A.D.R.;
-substante si preparate chimice periculoase - conform definitiilor prevazute la art. 7 din Ordonanta de urgenta a Guvernului
nr. 200/2000, aprobata cu modificari prin Legea nr. 451/2001;
-solicitantul omologarii - producator de ambalaj sau importator de ambalaj neomologat A.D.R.;
-omologare ambalaj - procedura care consta in evaluarea conformitatii cu cerintele prevazute in A.D.R. pentru constructia,
incercarea si marcarea unui ambalaj destinat a fi utilizat la transportul rutier al marfurilor periculoase;
-act de omologare - document emis de Comisia de omologare, care evalueaza rezultatele verificarilor si incercarilor si
constata conformitatea/neconformitatea cu cerintele prevazute in A.D.R. pentru constructia, incercarea si marcarea unui
ambalaj destinat transportului rutier al substantelor si preparatelor chimice periculoase, fabricat conform prevederilor
Caietului de sarcini, valabil prototip industrial, avizat;
-dosar de omologare - documentatia tehnica a unui ambalaj, prototip industrial omologat in conformitate cu cerintele
prevazute in A.D.R. pentru constructie, incercare si marcare, destinat a fi utilizat la transportul rutier al marfurilor
periculoase, cuprinzand caietele de sarcini, programul de omologare, raportul final de incercari, actul de omologare,
certificatul de omologare etc.;
-certificat de omologare - document care atesta/certifica conformitatea unui ambalaj destinat transportului rutier al
marfurilor periculoase cu cerintele A.D.R. pentru constructie, incercare si marcare, in conditiile de fabricatie ale unui
producator;

118

-ambalaj existent in stoc - ambalaj din productia interna nemarcat sau importat din afara teritoriului Uniunii Europene si
orice ambalaj reutilizat avand marcat codul UN;
-extindere omologare - procedura de aplicare a aceluiasi marcaj UN pe un alt ambalaj decat cel omologat initial, care este
de acelasi tip constructiv, este realizat din acelasi material, de aceeasi grosime, cu acelasi/aceeasi diametru/latime si cu
aceleasi accesorii si sisteme de inchidere, singura modificare permisa fiind variatia dimensiunii generatoarei numai in sensul
micsorarii acesteia.

CAPITOLUL II
Procedura de omologare
Art. 2. - In vederea omologarii unui ambalaj solicitantul va depune la Agentia Nationala pentru Substante si Preparate
Chimice Periculoase (ANSPCP) o cerere-tip intocmita conform prevederilor anexei nr. 2 la prezentul regulament.
Art. 3. - Procedura de omologare a ambalajelor destinate a fi utilizate la transportul rutier al marfurilor periculoase include
urmatoarele etape:
1. inregistrarea la ANSPCP a cererii-tip de omologare;
2. pregatirea omologarii (intocmirea si avizarea Caietului de sarcini, valabil prototip industrial; verificarea fluxului de
fabricatie si a sistemului de management al calitatii implementat, referinta SR EN ISO 9001:2001; intocmirea si avizarea
programului de omologare; numirea Comisiei de omologare);
3. desfasurarea omologarii propriu-zise (prelevarea esantioanelor care vor fi supuse verificarilor si incercarilor; elaborarea
raportului final de incercari; elaborarea actului de omologare);
4. constituirea dosarului de omologare (analiza tehnica a dosarului de omologare; analiza juridica a dosarului de
omologare);
5. emiterea certificatului de omologare.
Art. 4. - Caietul de sarcini se intocmeste de catre solicitantul omologarii si se avizeaza de ANSPCP, din punct de vedere al
respectarii reglementarilor legale in vigoare, si de Societatea Comerciala IPROCHIM - S.A. - Utilaje Bucuresti, din punct de
vedere al respectarii cerintelor de constructie, incercare si marcare impuse de A.D.R.
Continutul Caietului de sarcini este prevazut in anexa nr. 3 la prezentul regulament.
Caietul de sarcini va avea anexate desenele de executie, lista cu substantele si preparatele chimice periculoase compatibile cu
ambalajul, declaratia de conformitate si fisa tehnica/specificatia tehnica a ambalajului.
Art. 5. - Programul de omologare a ambalajului se intocmeste de catre solicitantul omologarii si se avizeaza de ANSPCP si
de Societatea Comerciala IPROCHIM - S.A. - Utilaje Bucuresti.
Programul de omologare cuprinde toate verificarile si incercarile prevazute in Caietul de sarcini, valabil prototip industrial,
avizat.
Continutul Programului de omologare este prevazut in anexa nr. 4 la prezentul regulament.
Art. 6. - In vederea omologarii se constituie Comisia de omologare, numita prin decizie a directorului general al ANSPCP
si a directorului general al Societatii Comerciale IPROCHIM - S.A. - Utilaje Bucuresti.
Comisia de omologare are in componenta reprezentanti din partea:
-ANSPCP, ca autoritate competenta in domeniul substantelor si preparatelor chimice periculoase;
-Societatii Comerciale IPROCHIM - S.A. - Utilaje Bucuresti, desemnata prin Ordinul ministrului industriei si resurselor nr.
272/2001 pentru realizarea activitatilor specifice necesare in vederea indeplinirii conditiilor de efectuare a transportului rutier
al marfurilor periculoase, respectiv omologarea si autorizarea ambalajelor, conform A.D.R.;
-agentului economic care solicita omologarea ambalajului;
-agentului economic beneficiar al ambalajului, ca producator, importator sau distribuitor de substante si preparate chimice
periculoase ori ca importator sau distribuitor de ambalaje;
-laboratorului (laboratoarelor) care au efectuat verificarile si incercarile;
-altor factori interesati.
Atributiile si raspunderile principale ale Comisiei de omologare sunt prevazute in anexa nr. 5 la prezentul regulament.
Atributiile de secretariat al Comisiei de omologare vor fi indeplinite de Directia implementare-reglementare din cadrul
ANSPCP.
Art. 7. - Omologarea lotului prototip industrial consta in urmatoarele etape:
a) realizarea/achizitionarea de catre solicitantul omologarii a lotului prototip industrial, in conformitate cu prevederile
Caietului de sarcini, valabil prototip industrial, avizat;
b) efectuarea, pe esantioane prelevate din lotul prototip industrial de reprezentantii ANSPCP si ai Societatii Comerciale
IPROCHIM - S.A. - Utilaje Bucuresti, a tuturor verificarilor si incercarilor prevazute in programul de omologare avizat.
Verificarile si incercarile se realizeaza de laboratoare agreate de Societatea Comerciala IPROCHIM - S.A. - Utilaje
Bucuresti, in calitatea sa de societate desemnata pentru realizarea activitatilor specifice necesare in vederea omologarii
ambalajelor, conform A.D.R.; costul verificarilor si incercarilor se suporta de solicitantul omologarii;
c) elaborarea raportului final de incercari de catre Societatea Comerciala IPROCHIM - S.A. - Utilaje Bucuresti, pe baza
rapoartelor de verificari si incercari emise pe durata procedurii de omologare de laboratoarele executante.
Raportul final de incercari se intocmeste in 3 exemplare, cate unul pentru ANSPCP, Societatea Comerciala IPROCHIM S.A. - Utilaje Bucuresti si solicitantul omologarii;
d) omologarea propriu-zisa a lotului prototip industrial, care consta in evaluarea rezultatelor verificarilor si incercarilor
prevazute in programul de omologare avizat si constatarea conformitatilor/neconformitatilor cu cerintele A.D.R. de catre
Comisia de omologare, precum si elaborarea actului de omologare de catre secretariatul Comisiei de omologare.
Continutul actului de omologare este prevazut in anexa nr. 6 la prezentul regulament.

119

Actul de omologare se intocmeste in 3 exemplare, cate unul pentru ANSPCP, Societatea Comerciala IPROCHIM - S.A. Utilaje Bucuresti si solicitantul omologarii, si se semneaza de catre membrii Comisiei de omologare;
e) constituirea dosarului de omologare de catre ANSPCP si/sau de Societatea Comerciala IPROCHIM - S.A. - Utilaje
Bucuresti.
Dosarul de omologare cuprinde urmatoarele:
1. Caietul de sarcini nr. ..., valabil prototip industrial omologat, avizat (copie);
2. cererea-tip a solicitantului omologarii;
3. decizia de numire a Comisiei de omologare (copie);
4. scrisoarea de convocare a Comisiei de omologare;
5. actul de omologare a lotului prototip industrial;
6. Caietul de sarcini, valabil prototip industrial, initial;
7. programul de omologare avizat;
8. documentele de receptie interna a lotului prototip industrial;
9. declaratiile de conformitate, certificatele de calitate pentru materii prime si materiale;
10. raportul final de incercari, inclusiv buletinele de verificare si incercari in baza carora acesta a fost intocmit;
11. certificatele de etalonare ale aparatelor/instrumentelor utilizate la receptia interna a lotului prototip industrial.
Dosarul de omologare se arhiveaza la ANSPCP.
Art. 8. - In baza dosarului de omologare, in situatia in care se constata conformitatea ambalajului cu cerintele A.D.R.
referitoare la constructie, incercare si marcare, ANSPCP si Societatea Comerciala IPROCHIM - S.A. - Utilaje Bucuresti emit
certificatul de omologare.
O copie a certificatului de omologare se va pastra in dosarul de omologare a produsului.
Modelul Certificatului de omologare este prevazut in anexa nr. 7 la prezentul regulament si cuprinde:
-denumirea institutiilor care emit certificatul;
-denumirea si datele de identificare ale solicitantului omologarii;
-descrierea ambalajului;
-domeniul de utilizare;
-incercari si marcaje;
-semnaturi;
-data emiterii certificatului de omologare.
ANSPCP si/sau Societatea Comerciala IPROCHIM - S.A. - Utilaje Bucuresti vor publica pe site-urile lor tipurile de ambalaje
omologate, listele cu substantele si preparatele chimice periculoase compatibile cu ambalajul si agentii economici posesori ai
certificatelor de omologare.
Art. 9. - Certificatul de omologare se inregistreaza la ANSPCP in Registrul pentru evidenta certificatelor de omologare
prevazut in anexa nr. 8 la prezentul regulament.
Art. 10. - Ulterior omologarii, agentul economic posesor al certificatului de omologare a unui ambalaj poate solicita
ANSPCP completarea Listei cu substantele si preparatele chimice periculoase compatibile cu ambalajul (anexa nr. 2 la
Caietul de sarcini), in baza unei cereri-tip intocmite conform prevederilor anexei nr. 9 la prezentul regulament, insotita de
rapoartele de incercari pentru determinarea compatibilitatii chimice, emise de laboratoarele agreate de Societatea Comerciala
IPROCHIM - S.A. - Utilaje Bucuresti.
ANSPCP impreuna cu Societatea Comerciala IPROCHIM - S.A. - Utilaje Bucuresti analizeaza cererea si, dupa caz, aproba
solicitarea si dispun revizuirea Caietului de sarcini, valabil prototip industrial omologat.
Art. 11. - Verificarea si supravegherea conformitatii ambalajului cu conditiile impuse ambalajelor omologate pentru
transportul rutier al marfurilor periculoase, fabricat la un producator, se realizeaza prin inspectii de catre ANSPCP si
Societatea Comerciala IPROCHIM - S.A. - Utilaje Bucuresti.
Inspectiile se efectueaza cu ocazia executiei unui lot de ambalaje omologate A.D.R., ori de cate ori se considera necesar, dar
cel putin o data pe an.
Inspectiile se finalizeaza cu un raport scris asupra celor constatate, mentionandu-se neconformitatile constatate.
In functie de numarul si de natura neconformitatilor constatate, ANSPCP si Societatea Comerciala IPROCHIM - S.A. Utilaje Bucuresti pot decide suspendarea temporara sau retragerea definitiva a certificatului de omologare.
In cazul suspendarii temporare a certificatului de omologare, la expirarea acesteia se va efectua o noua inspectie.
Evidenta inspectiilor se tine in registrul prevazut in anexa nr. 10 la prezentul regulament.
Cheltuielile ocazionate de efectuarea inspectiilor, conform tarifelor, sunt in responsabilitatea agentului economic inspectat.
Art. 12. - In vederea extinderii omologarii pentru un ambalaj, agentul economic posesor al certificatului de omologare va
depune la ANSPCP o cerere-tip intocmita conform prevederilor anexei nr. 11 la prezentul regulament.
Procedura de extindere a omologarii ambalajului destinat transportului rutier al marfurilor periculoase consta in:
1. inregistrarea la ANSPCP a cererii-tip de extindere a omologarii;
2. pregatirea omologarii (intocmirea si avizarea Caietului de sarcini, valabil prototip industrial; verificarea fluxului de
fabricatie si a sistemului de management al calitatii implementat; numirea Comisiei de omologare);
3. desfasurarea omologarii propriu-zise (elaborarea actului de omologare a prototipului industrial);
4. constituirea dosarului de omologare (analiza tehnica a dosarului de omologare; analiza juridica a dosarului de
omologare);
5. emiterea certificatului de omologare.
Continutul Caietului de sarcini este prevazut in anexa nr. 3 la prezentul regulament.
Comisia de omologare se constituie conform prevederilor art. 6.
Atributiile si raspunderile principale ale Comisiei de omologare sunt prezentate in anexa nr. 5 la prezentul regulament, lit. a),
c), f), g), h), i) si j).

120

Atributiile de secretariat al Comisiei de omologare vor fi indeplinite de Directia implementare-reglementare din cadrul
ANSPCP.
Omologarea lotului prototip industrial se desfasoara conform prevederilor art. 7 lit. a), d) si e) (cu exceptia pct. 8 si 11).
Dosarul de omologare se arhiveaza la ANSPCP.
Certificatul de omologare se emite conform prevederilor art. 8 si se inregistreaza conform prevederilor art. 9.
Pentru completarea anexei nr. 2 la Caietul de sarcini - Lista cu substantele si preparatele chimice periculoase compatibile cu
ambalajul - se procedeaza conform prevederilor art. 10.
Art. 13. - Fac obiectul unei noi omologari urmatoarele:
a) modificarile caracteristicilor unui ambalaj, referitoare la: tipul constructiv, materialul de realizare, grosimea peretilor,
tratamentele de suprafata, capacitatea si forma diferite de cele ale ambalajului omologat;
b) modificarile tehnologiei/procedeului de fabricatie a ambalajului;
c) retragerea definitiva a certificatului de omologare.
Art. 14. - Posesorii de certificate de omologare vor transmite anual ANSPCP, pana la data de 31 ianuarie a anului in curs,
rapoarte cuprinzand date si informatii specifice privind productia de ambalaje omologate A.D.R. pentru anul precedent,
conform prevederilor anexei nr. 12 la prezentul regulament.
Art. 15. - Ambalajele existente in stoc la producatorii sau importatorii de marfuri periculoase ori la producatorii sau
importatorii de ambalaje pot fi utilizate in continuare numai pentru transport pe teritoriul Romaniei, in baza autorizarii sau
confirmarii emise de Societatea Comerciala IPROCHIM - S.A. - Utilaje Bucuresti, pentru o perioada de timp limitata, dar
fara a depasi data aderarii Romaniei la Uniunea Europeana.
Art. 16. - Anexele nr. 1-12 fac parte integranta din prezentul regulament.
ANEXA Nr. 1*) la regulament
TIPURI DE AMBALAJE
utilizate la transportul rutier al marfurilor periculoase, conform
prevederilor A.D.R. 2005 restructurat
Tabelul nr. 1
+----+-------------+------------------------------------------+----------------+
|Nr. |Codul conform|
Tipul ambalajului
|Capacitate (l)/ |
|crt.|
ADR
|
|masa (kg) maxima|
+----+-------------+------------------------------------------+----------------+
| 1 |1A1; 1A2
|Butoaie cilindrice din otel
|
|
+----+-------------+------------------------------------------+
|
| 2 |1B1; 1B2
|Butoaie cilindrice din aluminiu
| 450 l/400 kg |
+----+-------------+------------------------------------------+
|
| 3 |1N1; 1N2
|Butoaie cilindrice din metal, exceptand
|
|
|
|
|otel sau aluminiu
|
|
+----+-------------+------------------------------------------+----------------+
| 4 |3A1; 3A2;
|Canistre (Bidoane) din otel sau aluminiu | 60 l/120 kg
|
|
|3B1; 3B2
|
|
|
+----+-------------+------------------------------------------+----------------+
| 5 |1D
|Butoaie din placaj
|
|
+----+-------------+------------------------------------------+
250 l/400 kg
|
| 6 |2C1; 2C2
|Butoaie din lemn natur
|
|
+----+-------------+------------------------------------------+----------------+
| 7 |1G
|Butoaie din carton
|
|
+----+-------------+-----------+------------------------------+
450 l/400 Kg
|
|
|1H1; 1H2
|Butoaie
|
|
|
| 8 +-------------+-----------+din material plastic
+----------------+
|
|3H1; 3H2
|Canistre
|
| 60 l/120 kg
|
+----+-------------+-----------+------------------------------+----------------+
| 9 |4C1; 4C2
|Lazi sau cutii din lemn, simple sau cu
|
|
|
|
|pereti etansi la praf
|
|
+----+-------------+------------------------------------------+
|
| 10 |4D
|Lazi sau cutii din placaj
|
400 kg
|
+----+-------------+------------------------------------------+
|
| 11 |4F
|Lazi sau cutii din lemn reconditionat
|
|
|
|
|(reconstituit)
|
|
+----+-------------+------------------------------------------+----------------+
| 12 |4G
|Lazi sau cutii din carton
|
400 kg
|
+----+-------------+------------------------------------------+----------------+
|
|4H1
|Lazi sau cutii din material plastic
|
60 kg
|
| 13 |
|expandat
|
|
|
+-------------+------------------------------------------+----------------+
|
|4H2
|Lazi sau cutii din material plastic rigid |
400 kg
|
+----+-------------+------------------------------------------+----------------+
| 14 |4A; 4B
|Lazi sau cutii din otel sau aluminiu
|
400 kg
|
+----+-------------+------------------------------------------+----------------+

121

| 15 |5L1; 5L2; 5L3|Saci din material textil

|
|
+----+-------------+------------------------------------------+
|
| 16 |5H1; 5H2; 5H3|Saci din tesatura de material plastic
|
|
+----+-------------+------------------------------------------+
50 kg
|
| 17 |5H4
|Saci din folie de material plastic
|
|
+----+-------------+------------------------------------------+
|
| 18 |5M1; 5M2
|Saci din hartie
|
|
+----+-------------+------------------------------------------+----------------+
| 19 |6H/A, B, C, |Ambalaje compozite: recipient interior din| 60 l ... 250 l |
|
|D, G, H
|material plastic
|75 kg ... 400 kg|
+----+-------------+------------------------------------------+----------------+
| 20 |6P/A, B, C, |Ambalaje compozite: recipient interior din|
60 l/75 kg
|
|
|D, G, H
|sticla, portelan sau gresie
|
|
+----+-------------+------------------------------------------+----------------+
| 21 |OA1, OA2
|Ambalaje usoare din metal
|
40 l/50 kg
|
+----+-------------+------------------------------------------+----------------+

Tabelul nr. 2. RMV-uri

+----+--------------+-----------------------------------------+----------------+
|Nr. |Codul conform |
Tipul ambalajului
|
Capacitate
|
|crt.|
ADR
|
|
maxima
|
+----+--------------+-----------------------------------------+----------------+
| 1 |11A; 21A; 31A |Recipiente din otel
|
|
+----+--------------+-----------------------------------------+
|
| 2 |11B; 21B; 31B |Recipiente din aluminiu
|
|
+----+--------------+-----------------------------------------+
|
| 3 |11N; 21N; 31 |Recipiente din metal exceptand otel sau |
|
|
|
|aluminiu
|
|
+----+--------------+-----------------------------------------+
|
| 4 |13H1; 13H2;
|
|
|
|
|13H3; 13H4;
|Recipiente din material plastic flexibil |
|
|
|13H5
|
|
|
+----+--------------+-----------------------------------------+
|
| 5 |13L1; 13L2;
|Recipiente din material textil
| 3 m 3 (3000 l) |
|
|13L3; 13L4
|
|
|
+----+--------------+-----------------------------------------+
|
| 6 |13M1; 13M2
|Recipiente din hartie
|
|
+----+--------------+-----------------------------------------+
|
|
|11H1; 11H2;
|
|
|
| 7 |21H1; 21H2;
|Recipiente din material plastic rigid
|
|
|
|31H1; 31H2
|
|
|
+----+--------------+-----------------------------------------+
|
| 8 |11HZ1; 11HZ2; |
|
|
|
|21HZ1; 21HZ2; |Recipiente compozite avand recipient
|
|
|
|31HZ1; 31HZ2*)|interior din material plastic
|
|
+----+--------------+-----------------------------------------+
|
| 9 |11G
|Recipiente din carton
|
|
+----+--------------+-----------------------------------------+
|
| 10 |11C, 11D; 11F |Recipiente din placaj, lemn reconditionat|
|
|
|
|(reconstituit)
|
|
+----+--------------+-----------------------------------------+----------------+

*)Acest cod trebuie completat, inlocuind litera Z prin litera majuscula ce desemneaza materialul utilizat pentru invelisul
exterior.

Prevenirea si masurile de urgenta in caz de accidente sau incidente

Rareori marfurile periculoase sunt la originea unui accident, dar ele pot mari considerabil consecintele unui accident in care
sunt implicate:
poluarea apelor de suprafata, a celor subterane;
evacuarea cartierelor de locuinte;

122

 catastrofe.
Majoritatea accidentelor in cursul transporturilor marfurilor periculoase se datoreaza factorului uman 85%.
Greselile cele mai frecvente ale conducatorilor de autovehicule care transporta marfuri periculoase sunt, in ordine
descrescatoare:
viteza nelegala sau neadaptata;
pierderea controlului vehiculului;
nerespectarea regulilor de prioritate.
1. Masuri ce trebuie luate in caz de accident sau incident
Masurile de prevenire adoptate dupa accident sau incident cu referiri particulare la primul ajutor, la securitatea rutiera si la
cunoasterea utilizarii echipamentului ADR au o importanta deosebita pentru protectia:
dvs.;
participantilor la trafic;
autovehiculului.
In cazul pierderii susbtantei transportate in urma unui accident sau incident rutier sau datorita nefunctionarii sistemelor de
siguranta exista o serie de norme generale de comportament in caz de urgenta:
Mentinerea calmului;
Indepartarea daca este posibil a autovehiculului de pe partea carosabila
Oprirea motorului
Acordarea ajutorului victimelor; sa se evite sa se atinga materialul deversat;
Sa se delimiteze zona accidentului pe o raza mai ampla sau mai putin curiosilor sau a amatorilor/neexepertilor.
Raza depinde de pericol produsului sau de directia vantului.
Avertizarea autoritatilor competente informandu-le de natura si cantitatea pierderii.
Avertizarea fabricii producatoare a materiei periculoase.
2. Note particulare pentru interventiile de urgenta
Actiunile de protectie sunt acele masuri luate pentru a asigura sanatatea si siguranta celor care raspund in cazul unei urgente
si a publicului in timpul unui incident in care sunt implicate scurgeri de substante periculoase.
Oamenii dintr-o zona afectata de un nor de gaz periculos trebuie sa fie evacuati si/sau protejati in interiorul cladirilor.
Izolarea zonei de pericol si interdictia de a intra inseamna tinerea oamenilor departe de zona daca nu sunt direct implicati in
operatiile de urgenta.
Membri echipei de interventie nu au voie sa intre neprotejati in zona izolata.
Sarcina de izolare este facuta mai intai de toate pentru a obtine un control asupra zonei de operatii.
Acesta este primul pas pentru fiecare din actiunile de protectie care urmeaza.
Pentru a realiza evacuarea, trebuie sa existe timp suficient pentru ca oamenii sa fie atentionati, pregatiti si sa poata parasi
zona.
Daca exista suficient timp, evacuarea oamenilor este cea mai buna actiune de protectie.
Chiar si dupa ce oamenii sunt mutati la distantele recomandate, pot sa nu fie in deplina siguranta.
Nu trebuie sa li se permita sa se adune la asemenea distante.
Trimiteti pe cei evacuati intr-un loc sigur determinat pe o ruta specifica cat mai departe astfel incat sa fie mutati din nou daca
se schimba directia vantului.
Protectia din interior se realizeaza atunci cand oamenii aflati intr-o cladire raman inauntru pana cand pericolul trece.
In cazul unei scurgeri de scurta durata si de nori de vapori toxici materialul poate sa fie deviat de o cladire cu mai multe etaje
si sa nu afecteze ocupantii cladirii.
Protectia interioara este folosita atunci cand evacuarea publicului ar cauza un risc mai mare decat ramanerea acestuia unde se
afla, sau atunci cand evacuarea nu poate avea loc.
Oamenii trebuie sa inchida toate usile si ferestrele.
Trebuie sa se inchida ventilatia, caldura si toate sistemele de racire.
Protectia interioara poate sa nu fie cea mai buna optiune daca:
vaporii sunt inflamabili
gazul are nevoie de mai mult timp sa se degaje
cladirile nu pot fi inchise etans
ATENTIE !
Vehiculele pot oferi o anumita protectie pentru o scurta perioada daca ferestrele sunt inchise si sistemele de ventilatie sunt
oprite.
Vehiculele nu sunt la fel de eficiente cum sunt cladirile pentru protectia interioara.
Este vitala mentinerea comunicarii cu persoane competente in interiorul cladirii pentru a fi informati in legatura cu
schimbarea conditiilor.
Persoanele protejate in interior trebuie sa fie avertizate sa stea cat mai departe de ferestre datorita pericolului pe care il
reprezinta sticla si fragmentele de metal proiectate dintr-un foc sau/si explozie.
Fiecare incident de materii periculoase este diferit. Fiecare va determina anumite probleme si riscuri.
Actiunea de a proteja publicul trebuie sa fie selectata cu multa grija.
Aceste pagini pot ajuta in luarea deciziei initiale asupra modului de protejare a publicului.
Oficialitatile trebuie sa adune informatii si sa monitorizeze situatia pana cand pericolul este indepartat.

123

IMBRACAMITEA DE PROTECTIE
Haide de strada si uniforme de lucru
Aceste articole de imbracamite, ca de exemplu uniformele purtate de politie sau de personalul medical de interventie nu ofera
aproape nici un fel de protectie contra efectelor daunatoare ale substantelor periculoase.
O categorie de imbracaminte este imbracamintea de protecite in mod normal purtata de pompieri in timpul operatiilor de
stingere a focului.
Include o casca, haina, ghete/cizme, pantaloni, manusi si o gluga pentru a acoperi partile capului ramase neprotejate de casca
si masca de gaze.
Imbracamintea de protectie ofera o protectie limitata fata de cladura/flacara dar nu pot oferi o protectie adecvata fata de
vaporii daunatori sau lichidele ce pot aparea in timpul incidentelor cu substantele periculoase.
Imbracamite de protectie chimica si echipamentul
Folosirea sigura a acestui tip de imbracamite de protecite si a echipamentului necesita abilitati specifice dezvoltate prin
instruire si experienta.
Acest tip de imbracamite special ofera o protectie redusa sau nici o protectie impotriva caldurii.
Numai un singur material de imbracaminte de protecitie va va proteja de materii periculoase.
ATENTIE !
Nu presupuneti ca orice imbracaminte de protectie este rezistenta la cladura sau la expunere la flacara ci numai cea care este
certificata de fabricanti.
CONTROLUL INCENDIULUI
Apa este cel mai simplu si general agent de stingere a focului.
Trebuie sa fiti mai atenti atunci cand selectati metoda de stingere a focului in cazul in care trebuie sa luati in considerare mai
multi factori.
Apa poate fi ineficienta in lupta pentru combaterea focului atunci cand sunt implicate mai multe materiale; eficacitatea
depinde foarte mult de metoda de aplicare.
Extinderea focului/incendiu lui in cazul lichidelor inflamabile este in general controlata prin aplicarea spumei pe suprafata
materialului care arde.
In cazul unui lichid inflamabil sunt necesare:
un concentrat de spuma care este compatibil chimic cu materialul care arde
combinarea corecta a concentratului de spuma cu apa si aerul
aplicare atenta si intretinerea unei paturi cu spuma contra incendiului si rezistenta la alcool.
Anumite lichide inflamabile incluzand cele mai multe produse petroliere, pot fi controlate prin aplicarea spumei obisnuite.
Alte lichide inflamabile incluzand solventi (lichide inflamabile care sunt solubile in apa) ca de exemplu alcooluri si cetone au
diferite proprietati chimice.
Un foc/incendiu ce implica aceste materiale ce nu pot fi controlate cu usurinta cu spuma obisnuita si este necesara o spuma
rezistenta la alcool.
Desi este imposibil sa se faca recomandari specifice pentru lichide inflamabile care contin pericole secundare sau corozive,
spuma rezistenta la alcool poate fi eficienta pentru multe din aceste materiale.
Numarul de telefon de urgenta de pe documentul de transport sau al unei agentii de urgenta care trebuie sa fie contactata cat
mai curand posibil pentru a stabili ce agent de stingere a incendiului este cel mai potrivit.
Selectarea finala a agentului si a metodei depinde de mai multi factori ca de pilda localizarea incendiului, expunerea la
pericole, marimea focului, preocuparea pentru mediul inconjurator ca si disponibilitatea agentilor de stingere a incendiului si
echipamentul de la fata locului.
Substante care reactioneaza cu apa
Apa este folosita uneori pentru a spala cu jet puternic scurgerile sau pentru a reduce sau directiona situatiile de imprastiere.
Unele substante pot reactiona violent sau chiar exploziv cu apa.
In aceste cazuri lasati focul sa arda sau izolati scurgerea ori preveniti extinderea prin sapararea unui sant pana cand obtineti
un sfat tehnic de suplimentar.
Liniile de baza pot sa va avertizeze de aceste reactii potential periculoase. Aceste materiale necesita sfaturi tehnice pentru ca:
apa patrunzand intr-un container rupt sau din care se scurge un produs poate cauza o explozie
apa poate fi necesara pentru a raci containerele invecinate pentru a preveni explodarea lor sau o extindere a focului
apa poate fi eficienta la diminuarea unui incendiu ce implica un material ce reactioneaza cu apa numai daca paote fi
aplicata pentru o perioada cat mai mare de timp
produsele din reactia cu apa pot fi mult mai toxice, corozive.
Atunci cand se raspunde la un incident in care sunt implicate materiale ce reactioneaza cu apa, trebuie sa se tina cont de
conditiile existente ca de pilda vant, precipitatii, localizare si accesibilitatea la un incident, la fel de bine ca si controlul
focului si al scurgerii.
Pentru ca sunt mult variabile de luat in considerare, decizia de a folosi apa trebuie sa se bazeze pe informatii de la o sursa
autorizata; de exemplu, producatorul materialului care poate fi contactat la numarul de urgenta al celei mai potrivite agentii
de urgenta.
Controlul vaporilor
Limitarea cantitatii de vapori eliberata dintr-un rezervor de lichide inflamabile sau de lichide corozive este o problema foarte
importanta.

124

Este necesara utilizarea imbracamintei de protectie adecvata, a echipamentului specializat, agenti chimic apropiati si personal
calificat.
Inainte de angajarea in controlul vaporilor tineti cont de un sfat de la o sursa autorizata pentru tacticile potrivite.
Sunt multe moduri de a minimaliza cantitatea de vapori ce se pierde din rezervoare de lichide ca de pilda spume specializate,
agenti absorbanti si agenti ce neutralizeaza.
Pentru a fi eficiente aceste metode de control al vaporului trebuie sa fie selectate pentru materialul specific implicat si pentru
a realiza o ameliorare si nu o inrautatire a incidentului.
Daca apa este foolosita ca un sigiliu de vapori trebuie sa se aiba grija sa nu se agite sau nu se extinda mai mult imprastierea
in timpul aplicarii.
Vaporii care nu reactioneaza cu apa pot fi directionati folosind curenti de aer ce inconjoara jetul de apa.
Inainte de a folosi jetul de apa sau alte metode de siguranta pentru a controla emisia de vapori sau pentru a suprima arderea
trebuie sa se obtina un sfat de specialitate bazat pe identificarea denumirii chimice specifice.
Interventiile de urgenta necesare in urma pierderii produsului transportat depind de cantitatea substantei scurse si de natura
ei chimica.
Gaze comprimate si lichefiate (clasa 2)
In caz de urgenta este necesar sa se incerce, daca este posibil, blocarea scurgerii operand cu instrumente de protectie
potrivite si cu spatele la vant
Daca gazul este inflamabil sau comburant trebuie evitat ca substanta iesita sa patrunda in locuri inchise putand sa se
formeze un amestec explozibil
In caz de incendiu in apropierea recipientilor este oportun sa se raceasca evaluand distanta lor de flacara. Succesiv sa se
intervina asupra focului incercand sa-l distinga si sa-l opreasca sa patrunda in recipiente.
Zona trebuie sa fie delimitata pentru a evita incidente ulterioare. Aceasta poate sa ajunga la o raza de 600 m.
Prescriptii specifice pentru clasa 2:
Pericolul comun la toate gazele este presiunea ce se stabileste in recipientul ce le contine
O eventuala crestere a temperaturii in timpul transportului provoaca o crestere a presiunii in recipient cu consecinta
pericolului de explozie
Efectele provocate pot fi fatale, iar zona incidentului este dificil de limitat
Pentru transportul de butelii este necesar sa fie bine fixate
Buteliile trebuie acoperite in lunile aprilie octombrie pentru a le proteja de razele solare
Pentru gazele inflamabile este absolut necesar sa se evite contactul cu aerul, iar in timpul operatiilor de incarcare
descarcare este interzis sa se fumeze
Pentru transportul buteliilor de oxigen este interzis sa se manevreze dispozitivitele cu mainile murdare, sa se foloseasca
grasimi sau uleiuri pentru intretinerea valvei
In cazul pierderii de oxigen dintr-o cisterna trebuie sa se evite contactul cu asfaltul, cu iarba, cu lemnul etc. (se poate
acoperi cu pamant sau nisip)
Daca este posibil este oportun sa se intrebuinteze apa pentru a raci recipientele marfurilor periculoase in timpul
incendiului; o astfel de precautie va fi luata daca incendiul este impiedicat inca de la producerea sa
Atunci cand recipientul este expus la foc se ajunge la temperaturi incat este posibil ca apa de racire sa suporte fenomenul
de pirosciziune (separarea O de H), ce combinandu-se intre ele, in prezenta flacarii, provoaca explozii violente.
Substante lichide inflamabile si materii solide inflamabile (clasa 3 si 4.1)
Daca se observa o pierdere de materiale este necesar sa nu se creeze posibilitatea de aprindere a produsului, evitand
producerea de scantei si realizand delimitarea zonei in jurul locului accidentului.
Pentru aceste clase substanta ce patrunde in locuri inchise poate forma un amestec cu aerul de vapori explozivi.
In cazul unui incendiu limitat trebuie sa se incerce stingerea acestuia, utilizand extinctoarele din dotare
Daca incendiul ameninta recipientele este cazul sa fie racite, intervenind succesiv asupra flacarii.
Se reaminteste ca pentru a stinge un incendiu cauzat de o materie inflamabila mai usoara decat apa nu este oportun sa se
intervina cu jetul de apa pe flacara, ci cu extinctoare cu pulbere sau CO 2, ce sunt mai usoare decat combustibilul, acopera si
impiedica contactul cu aerul
Apa ar putea sa indeplineasca functia de vehicul pentru, intinderea lichidului inflamabil (mai usor) in cavitate.
Substante cu combustie spontana (clasa 4.2)
Substantele apartinand acestei clase reactioneaza spontan cu alte substante, incluzand aerul cu care intra in contact. Este
necesar sa se evite scurgerea materialelor in caz de accident, blocandu-se pierderea, aceasta creeaza pericole ulterioare.
Este oportun sa se izoleze materialul contaminat folosind mijloace de protectie din dotare si sa nu se mearga pe zona
respectiva.
In caz de incendiu se utilizeaza extinctoarele specifice pentru substanta transportata, dupa ce s-a dispus contra vantului si a
fost indepartata din zona incendiului, eventualele materiale periculoase
Exista posibilitatea exploziei ambalajelor, chiar daca sunt intacte, in prezenta unei temperaturi mai mult sau mai putin
ridicate.
Este necesar sa fie indepartate de incendiu daca este posibil.
Substante ce in contact cu apa degaja gaze inflamabile (clasa 4.3)
Aceste materii sunt deosebit de periculoase pentru ca scurgerea lor comporta o serie de riscuri diferite
Utilizand mijloace de protectie, ochelari de protectie etc. trebuie sa se blocheze scurgerea, daca aceasta nu prezinta pericole
imediate
Sa nu se foloseasca jeturi de apa sub nici un motiv
In caz de incendiu este interzis sa se intrebuinteze extinctoare cu spuma
Substante comburante si peroxizi organici (clasa 5.1 si 5.2)

125

 Materiile comburante incendiaza foarte usor daca intra in contact cu alte substante
Trebuie evitat contactul cu acestea si sa se dezbrace de haine daca acestea sunt impregnate cu substante. Ar putea lua foc
fara alta cauza sau fara scanteie
Este interzis sa se foloseasca lemn sau rumegus pentru a acoperi produsul
Peroxizii organici au un grad ridicat de inflamabilitate, prezinta posibilitatea de a forma amestecuri explozive si aceste
combinari pot detona la o ciocnire.
Este necesar sa se elimine prudent pierderile folosind apa sau apa pulverizatoare.

Substante toxice si infectioase (clasa 6.1 si 6.2)

In caz de incendiu sa se foloseasca mijloacele de protectie (se reaminteste ca substantele din clasa 6.1 pot provoca otraviri
numai prin absorbtie cutanata sau inhalare ori ingerare, si in anumite cazuri arsuri).
In cazul unui incendiu, considerand ca unele dintre acestea sunt inflamabile, se indeparteaza containerele de flacara sau se
incerca izolarea, delimitarea acestora.
In fiecare caz trebuie avertizate autoritatile informandu-le asupra gradului de toxicitate a materialelor dispersate (vezi fisa
de siguranta).
Daca materia transportata poate provoca infectii, trebuie delimitata zona si avertizata Autoritatea sanitara.
Substante corozive (clasa 8)
Sa se foloseasca intotdeauna manusi in manuirea accesoriilor
Sa se controleze periodic grosimea recipientelor si a eventualei ebonite; in cazul in care s-ar intalni o disconuitate sa se
efectueze imediat reparatia
In cazul descarcarii sub presiune, sa nu se opreasca in apropierea capacelor sau a valvei de descarcare
Sa se controleze si sa se inlocuiasca periodic garniturile
Oricare ar fi produsul transportat in recipiente sau cisterne, exista si pericolul de incendiu cauzat de hidrogenul ce se degaja
ca urmare a coroziunii metalului
Materialele care prezinta riscuri care nu au fost evidentiate de celelalte clase sau sunt daunatoare pentru
mediu (clasa 9)
Materiile ce apartin acestei clase sunt in general transportate in ambalaje, ceea ce nu exclude transportul in cisterne sau in
containere cisterne; riscul major este inhalarea pulberilor (talc sau amiant pentru care este indispensabila folosirea
mijloacelor de protectie potrivite) pentru a evita contactul cu aceste substante.
In caz de incendiu sa se evite incendierea materialelor ce degaja dioxina si in caz contrar, sa delimiteze zona si sa
avertizeze imediat Autoritatile sanitare
NOTA: Referitor la utilizarea mastilor de gaz trebuie retinut ca:
filtrul sa nu fie expirat;
sa se intrebuinteze numai filtre corespunzatoare substantei periculoase;
CO (oxidul de carbon) este un gaz deosebit de toxic.
3. Alte masuri in caz de accident sau incident
Utilizarea fiselor de siguranta (specificatia marfii)
daca vehiculul dvs. este implicat intr-un accident sau din alte motive a survenit un incident, instructiunile contin masurile
de securitate ce trebuie aplicate imediat;
masurile luate in primele minute ce survin incidentului sau accidentului sunt foarte importante;
in acel moment este greu de presupus ca puteti sa cititi consemnele de securitate; iata de ce, aventi interesul sa asimilati
bine instructiunile inaintea plecarii in cursa;
Modul de prezentare a acestor fise poate fi foarte diferit, dar ele contin intotdeauna aceleasi caracteristici:
identificarea materialuli transportat;
incarcatura: denumirea, clasificarea, proprietatile fizice si numerele de identificare a pericolului si a produsului;
natura pericolului (pericolele care pot fi prezentate de substanta transportata);
mijloacele de protectie, se limiteaza in general la:
ochelari de protectie pentru ochi;
manusi de plastic sau de cauciuc;
apa curata intr-o sticla pentru spalarea ochilor;
sort de protectie;
masca pentru protectia respiratiei.
Cateodeata sunt necesare si alte echipamente de protectie:
cizme de cauciuc sau din material plastic;
masca pentru protectia respiratiei cu cartus filtrant.
Echipamentul de protectie trebuie sa fie pe masura dvs. si in buna stare !
Masuri de urgenta:
prima masura: trebuie oprit motorul;
a doua masura: trebuie indepartat publicul si sa semnalizati pericolul prin triunghiurile reflectorizante si in caz de
vizibilitate redusa, prin doua lampi portabile, cu lumina portocalie intermitenta;
a treia masura: trebuie indepartate sursele de aprindere (alte vehicule) din zona periculoasa.

126

Aceasta succesiune a operatiilor trebuie memorata perfect si executata fara sa intrati in panica.
Evaluarea situatiei si alte masuri ce se impun:
trebuie sa se evalueze gradul de gravitate al situatiei: (scurgere de produse, persoane ranite sau contaminate);
sa faceti apel la echipele de ajutor;
sa luati masuri pentru a combate scurgerea sau izbucnirea incendiului
Aceasta decizie trebuie luata tinand cont de circumstantele accidentului si de amploarea sa.
Mesajul ce trebuie comunicat serviciilor de ajutor
locul in care s-a produs accidentul, inclusiv sensul pe autostrada
amploarea accidentelor (foc, scurgere, accident, numarul ranitilor);
numerele care figureaza pe panourile portocalii (in absenta numerelor, denumirea chimica sau tehnica, clasa, cifrea, litera
mentionate in documentul de transport).
Actiunea intreprinsa de dvs.: Daca decideti sa stopati scurgerea sau incendiul, plasati-va in directia de unde bate vantul,
puneti-va echipamentul de protectie si treceti la actiune tinand cont de diferitele tipuri de pericole prezentate de produs.
Ce trebuie facut in caz de scurgere ?
sa limitam pe cat posibil scurgerea;
sa evitati scurgerea produselor in canale, gropi etc.;
sa limitati intinderea suprafetei poluate.
Primele ingrijiri ce trebuie date persoanelor ranite sau persoanelor contaminate de produsul transportat:
persoanele ranite trebuie evacuate din zona de pericol;
in caz de contaminare a ochilor, trebuie sa clatiti timp de mai multe minute cu apa (in lipsa, eventual cu cafea,
bere sau o bautura similara);
toate vesmintele contaminate, imbibate cu substanta periculoasa trebuie scoase;
nu ezitati sa chemati un medic in caz de nevoie.
4. Incendiul si lupta impotriva focului
Pentru ca un incendiu sa se produca sunt necesare trei elemente:
gaz sau vapori in cantitate suficienta;
oxigen in cantitate suficienta;
sursa de incendiu (flacara, scanteie etc.).
Daca unul singur din aceste elemente este absent, incendiul nu se va produce !
O cantitate suficienta de gaz sau de vapori inflamabili
un lichid nu arde niciodata; vaporii care apar la suprafata sa sunt cei care pot sa se aprinda in contact cu o flacara, scanteie
etc.;
toate lichide se evapora intr-o masura mai mare sau mai mica;
cantitatea de vapori degajati este direct proportionala cu temperatura lichidului;
doar la o anumita temperatura atinsa de lichidul inflamabil are loc formarea unui amestec (vapori si aer) care se aprinde in
prezenta unei flacari. Aceasta temperatura este numita punct de aprindere.
Daca temperatura este mai mica ,flacara se va stinge prin lipsa vaporilor inflamabili
cantitatea de vapori eliberata
depinde si de lichid; punctul termic variaza de la un produs la altul :benzina;-20C
pacura;+60
ATENTIE ! Cu cat punctul de aprindere este mai mic cu atat pericolul de incendiu este mai mare ! Un produs cu punctul de
aprindere mai mic decat temperatura ambianta este mult mai periculos decat un produs care are punctul de aprindere mai
mare decat temperatura ambianta. Aceasta temperatura este mentionata in documentul de transport .
O cantitate suficienta de oxigen
Fara oxigen izbucnirea focului este imposibila. O lumanare pusa sub un pahar se va stinge de la sine cand oxigenul va fi
consumat
O sursa auxiliara de aprindere
Orice produs inflamabil nu sea prinde decat pornind de la o anumita temperatura numita punct de auto-aprindere, care este
foarte ridicat:
benzina : +250 C;
eterul : +170 C .
I.ata de ce o sursa auxiliara de aprindere este indispensabila pentru a aducevaporii produsului la aceasta temperatura
Sursele de aprindere cele mai intalnite sunt :
flacarile ;
scanteile ;
sarcinile electrostatice ;
supraincalzirile locale ( la nivelul franei, motorului, instalatiei electrice,instralatia de incalzire a cabinei etc .)
Regulile luptei inpotriva focului :
eliminarea unuia din elementele necesare pentru izbucnirea unui incendiu ;
oprirea scurgerii produsului inflamabil ( o comanda la distanta a vanei de fund , in cazul cisternelor pentru evitarea
gravelor consecinte in cazul cand focul se extinde ;

127

 racirea substantei care arde , aceasta pentru a reduce temperatura de autoaprindere , astfel incat o cantitate insuficienta de
gaz sau de vapori este produsa si focul se stinge in lipsa amestcului carburant (vapori si aer-oxigen )
Sursele secundare :
Trebuie sa incercati sa evitati flacarile sau scanteile, intre altele prin :
interdictia de a afuma
utilizarea intrerupatorului care permite suspendarea circuitelor electrice ale autovehiculului ;
izolarea bateriei de acumulatori cu un cap care sa amorseze orice flama sau scanteie ;
legarea la pamant a cisternei in cazul incarcarii, descarcarii sau in stationare ;
protectia tevii de esapament .
5. Utilizarea extinctoarelor
Tipuri de stingatoare :
cu pudra (pulbere ) ABC ;
cu spuma ;
CO2 ( anhidrida carbonica si dioxid de carbon ) ;
cu apa propulsata de anhidrida carbonica
Incediul la motor se stinge cu pudra .
Incendiul la carburanti sau hidrocarburi se stinge cu :
extinctor cu pulbere ABC ;
extinctor cu spuma ;
extinctor cu CO2
Pentru combaterea eficienta a unui incendiu la un lichid inflamabil se poate actiona cu :
extinctoare cu pudra, nisip, pamant ;
materiale pe baza de spuma ;
apa pulverizata .
Pentru combaterea eficienta a unui incendiu la un gaz se poate actiona cu :
stingator cu pudra (CO2) ;
stingator cu pudra polivaleta ABC ;
Un incendiu la pneuri poate fi stins cu :
jeturi de apa sau apa pulverizita ;
pudra ABC, dar pneul trebuie racit cu apa ;
spuma .
incendiu la pneu se produce prin acumulare de caldura , iata de ce este necesara si interventia cu apa .
La clasa 4.3 un incendiu poate fi stins cu :
stingator cu pudra ( CO2 ) ;
stingator cu pudra polivalenta ABC ;
nisip sau pamant uscat .
Pentru a stinge incendiul trebuie sa va :
orientati in directia de unde bate vantul ;
asupra bazei flacarii ;
se fac miscari orizontale transversale .
Stingatorul de pudra de 2 kg se utilizeazade la o distanta de 2-4 m si are o durata intre 7-9 s .
Stingatorul de pudra de 6 kg se utilizeaza cde la o distanta de 4-6 m si are o durata intre 10-13 s.
Stingatorul de pudra de 9 kg se utilizeaza de la o distanta de 5-8 m si are o durata de 13-16.
In concluzie:
extinctorul trebuie cunoscut foarte bine si la produscerea unui incendiu este prea tarziu sa se citeasca modul de
folosire. Iata de ce dvs. trebuie sa cunoasteti modul de folosire al extinctoarelor
trebuie actionat asupra focarului incendiului si nu asupra focului; de aceea, trebuie sa va apropiati cat mai mult de
focar;
fumul si gazele formate in timpul incendiului sunt fierbinti si au tendinta de a se ridica; aerul impins de vant
alimenteaza focul;
apropierea de focar trebuie sa se faca ramanand in zona aerului proaspat, tinand cont de directia vantului si
ramanand pe cat posibil aproape de sol;
va puteti apropia de focarul incendiului aruncand cateva jeturi scurte de nisip la inaltime medie pentru a va proteja
de radiere si cu scopul de a acoperi materia inflamabila cu un strat de nisip;
un pneu incepe sa arda prin acumularea caldurii in cauciuc; cu extinctorul stingeti focul prin izolarea substantei
inflamabile de aerul exterior, dar nu puteti raci cauciucul, deci pneul va incepe sa arda la cel mai mic suflu de aer; iata de ce
trebuie racit pneul, prin stropire cu apa.

128

Prescriptii privind vehiculul si echipamentul ADR

1. Unitatea de transport
In transportul rutier al substantelor periculoase se utilizeaza notiunea de unitate de transport respectiv vehicului care
transporta substantele periculoase.
O unitate de transport nu poate avea mai mult de o remorca sau de o semiremorca.
Vehiculele utilizate in transportul de substante periculoase trebuie sa indeplineasca Conditiile tehnice pentru vehiculele
rutiere in vederea admiterii in circulatie pe drumurile publice din Romania (RNTR-2) precum si admiterii in circulatia pe
drumurile publice si efectuarea inspectiei tehnice periodice a vehiculelor destinate transportului de substante periculoase
(RNTR-3).
Toate autovehiculele si remorcile destinate cu caracter permanent transportului de marfuri periculoase, ca si cele care le
transporta ocazional, trebuie sa dispuna de conditii optime, in special privind:
motorul;
echipamentul electric;
echipamentul de franare;
instalatia de incalzire a cabinei;
caroseria;
extinctoarele;
echipamente diverse;
aparate de iluminare portabile.
2. Conditii tehnice pentru autovehiculele destina transportului marfuri periculoase
RNTR-3 cuprind Reglementarile privind omologarea in vederea admiterii in circulatie pe drumurile publice din Romania,
agrearea inspectiei tehnice periodice a vehiculelor destinate transportului de marfuri periculoase.
Certificatul de agreare pentru vehiculele care transporta anumite marfuri periculoase se elibereaza numai tipurilor de
vehicule nominalizate si definite in ADR, atat pentru traficul national cat si pentru traficul international respectiv:
Vehicule cisterna;
Vehicule purtatoare de cisterne demontabile;
Vehicule-baterie cu o capacitate mai mare de 1000 l;
Unitati de transport tip II sau III care transporta substante din clasa 1, autovehiculelor care tracteaza remorci sau
semiremorci corespunzatoare acestor tipuri de vehicule definite mai sus, atunci cand nu este specificat astfel in ADR.
Sunt exceptate de la aceasta prevedere vehiculele lente (asa cum sunt definite in RNTR 2) care pot fi incadrate in
aceste tipuri de vehicule.
Pe timpul efectuarii transportului Certificatul de agreare pentru vehiculele care transporta anumite marfuri periculoase
trebuie sa fie prezentat obligatoriu la bordul autovehiculului:
In original (pentru trafic international);
In original sau copie legalizata (pentru trafic national)
In cazul unitatilor de transport formate dintr-un autovehicul (autotractor) si o remorca sau semiremorca, se
elibereaza cate un certificat pentru fiecare vehicul in parte.
Impreuna cu Certificatul de agreare pentru vehiculele care transporta anumite marfuri periculoase si, daca este
posibil, cu aceeasi durata de valabilitate, se elibereaza sau se completeaza, anexa la certificatul de inmatriculare si se aplica
ecusonul pe placa cu numarul de inmatriculare, conform reglementarilor RNTR-1.
Tipuri de vehicule destinate transportului de marfuri periculoase:
Tipul EX/II vehicule destinate transportului de explozivi pentru care este necesara o unitate de transport de tip II
definita la marginalul 11204 din ADR
Tipul EX/III vehicule destinate transportului de explozivi pentru care este neceasra o unitate de transport III
definita la marginalul 11204 din ADR
Tipul FL vehicule destinate transportului de lichide cu punctul de inflamabilitate mai mic de 61C (cu exceptia
combustibilului diesel, motorina ori combustibil lichid pentru calorifere sau de gaze inflamabile, in cisterne fixe,
demontabile, in containere cisterna cu o capacitate mai mare de 1000 l destinate transportului de gaze inflamabile
Tipul OX vehicule cisterna destinate transportului de susbtante din clasa 5.1, cifra 1, a), in cisterne fixe sau
demontabile sau in containere-cisterna cu o capacitate mai mare de 3000 l
Tipul AT vehicule, altele decat cele de tip FL sau OX, destinate transportului de marfuri periculoase in
containere cisterna cu o capacitate mai mare de 1000 l altele decat cele de tipul FL.
CONDITII TEHNICE SUPLIMENTARE
CABLAJELE INSTALATIEI ELECTRICE SUPLIMENTARE
Conductorii electrici trebuie sa fie bine dimensionati cu suficienta rezerva pentru a se evita incalzirile. Ei trebuie
sa fie izolati intr-un mod adecvat
Toate circuitele trebuie sa fie protejate prin sigurante fuzibile sau cu intrerupatoare automate, cu exceptia
urmatoarelor circuite:
De la baterie la sistemul de pornire si de oprire al motorului
De la baterie la alternator
De la alternator la cutia cu sigurante fuzibile sau intrerupatoarele automate
De la bateria la demarorul motorului
De la bateria la cutia de comanda a actionarii dispozitivului de franare de incetinire daca acesta este electric sau
electromagnetic

129

 De la baterie la mecanismul electric de ridicare al unei axe

Cablajele electrice trebuie sa fie fixate solid si amplasate in asa fel incat conductorii electrici sa fie protejati
impotriva agresiunilor mecanice si termice.
DECONECTAREA BATERIILOR DE ACUMULATOARE
Un intrerupator pentru deconectarea circuitelor electrice trebuie montat cat mai aproape posibil de baterie de
acumulatoare
Dispozitivele de comanda directa si indirecta trebuie instalate: unul in cabina de conducere si altul in exteriorul
vehiculului
Ele trebuie sa fie accesibile si semnalizate distinct
Comanda din cabina va fi amplasata la indemana conducatorului auto asezat pe scaunul sau.
Ea va fi prevazuta fie cu un capac de protectie, fie cu o comanda cu o miscare completa, fie cu orice alt dispozitiv
care impiedica o declansare involuntara
Intrerupatorul trebuie sa poata fi deschis in timp ce motorul este in functiune fara ca sa rezulte supratensiuni
periculoase
Utilizarea sa nu trebuie sa prezinte riscul de provocare a aprinderii unei atmosfere explozibile
Conexiunile electrice de la intrerupatorul circuitului de la baterie trebuie sa aiba un grad de protectie ridicat. Acest
lucru nu mai este cerut daca conexiunile se afla in interiorul unei cutii, care poate fi cutia bateriei, caz in care este suficient sa
se protejeze aceste conexiuni impotriva scurt-circuitelor, cu ajutorul, de exemplu, al unui capac de cauciuc.
BATERIILE DE ACUMULATOARE
Bornele bateriilor trebuie sa fie izolate din punct de vedere electric sau sa fie acoperite de capacul izolator al cutiei
bateriei. Daca bateriile sunt situate in alta parte decat sub capota motorului, ele trebuie sa fie ficate intr-o cutie de baterie
ventilata.
TAHOGRAFE
Alimentarea electrica a tahografului se va face printr-o bariera de securitate conectata direct la baterie.
Tahograful si bariera de securitate trebuie sa satisfaca conditii referitoare la aparatele electrice asocitate conform
standardului european.
INSTALATIA ELECTRICA DIN SPATIUL CABINEI
Ansamblul acestei instalatii electrice trebuie conceput si realizat si protejat in asa fel incat sa nu poata provoca nici o
aprindere, nici scurtcircuit, in conditii normale de utilizare a vehiculului si sa reduca la minimum aceste riscuri in caz de soc
sau deformare, in special
Cablajele situate in spatele cabinei de conducere trebuie sa fie protejate contra socurilor, abraziunii sau frecarii in timpul
utilizarii normale a vehiculului. Totusi cablurile dispozitivului de franare antiblocare nu necesita o protectie suplimentara
Iluminarea. Nu trebuie utilizate lampi cu soclu cu insurubare.
CIRCUITELE ELECTRICE ALIMENTATE IN PERMANENTA
Componentele instalatiei electrice, cu exceptia tahografului, care raman sub tensiune atunci cand intrerupatorul bateriei
este deschis, trebuie sa fie adecvate pentru utlizarea in zone periculoase si trebuie sa fie in conformitate cu prescriptiile
standardului european, inclusiv cu cele pentru grupa de gaze corespunzatoare in functie de natura substantei transportate.
DISPOZITIVELE DE FRANARE ANTIBLOCARE
Autovehiculele cu masa totala maxima mai mare de 16 t sau care sunt autorizate sa tracteze o remorca cu masa maxima
mai mare de 10 t trebuie sa fie echipate cu un dispozitiv antiblocare conform marginalului 220521 din ADR.
Racordurile electrice ale dispozitivului antiblocare dintre autovehiculul tragator si remorca trebuie sa corespunda
standardului ISO 3795/1985.
FRANA DE INCETINIRE
Autovehiculele cu masa totala maxima mai mare de 16 t sau care sunt autorizate sa tracteze o remorca cu masa maxima
mai mare de 10 t trebuie sa fie echipate cu un dispozitiv de franare de incetinire conform conditiilor din ADR, marginalul
220522.
Daca autovehiculul care tracteaza remorci sau semiremorci nu satisface conditiile de eficacitate stabilite la marginalul
220552 din ADR, atunci remorca sau semiremorca trebuie sa fie echipate cu un dispozitiv de franare de incetinire conform
aceluiasi marginal 220522.
MATERIALE FOLOSITE LA CONSTRUCTIA CABINEI
Pentru constructia cabinei indicate la marginalul 220531(1) trebuie utilizate numai materiale greu inflamabile (un esantion
din respectivul material prezinta o viteza de ardere mai mica de 100 mm/min).
Aceasta conditie se verifica la omologare prin certificat de conformitate al producatorului, iar la inspectia tehnica printr-o
declaratie pe propria raspundere.
ECRAN TERMIC PENTRU CABINA
Cu exceptia cazului in care cabina este construita din materiale greu inflamabile, in spatele cabinei trebuie dispus un scut
metalic sau din alt material adecvat, cu latimea egala cu cea a cisternei. Toate ferestrele din spate ale cabinei sau ale scutului

130

trebuie inchise ermetic, trebuie sa fie confectionate din geam securizat rezistent la foc si sa aiba rame ignifugate. Intre
cisterna si cabina sau scut trebuie asigurat un spatiu liber de cel putin 15 cm.
REZERVOARELE DE COMBUSTIBIL
Trebuie amplasat in asa fel incat sa fie protejate atat cat este posibil impotriva oricarui impact
In caz de scurgeri, combustibilul trebuie sa se scurga direct pe sol, fara a veni in contact cu partile calde ale
vehiculului sau incarcatura
Rezervoarele care contin benzina trebuie echipate cu un dispozitiv antifoc eficace adaptabil la orificiul de umplere
sau cu un dispozitiv care permite mentinerea orificiului de umplere inchis ermetic.
MOTORUL
Trebuie echipat si amplasat in asa fel incat sa se evite orice pericol pentru incarcatura ca urmare a incalzirii sau
aprinderii.
In cazul vehiculelor de tip EX/II si EXIII, motorul trebuie sa se gaseasca in fata pereteloui anterior al volumului
pentru incarcatur. Totusi el poate fi amplasat si sub acest volum, cu conditia ca sa evite orice incalzire, chiar localizata a
incarcaturii.
DISPOZITIVUL DE EVACUARE
Dispozitivul de evacuare, precum si tevile de esapament trebuie amplasate si protejate in asa fel incat sa se evite
orice pericol pentru incarcatura sau ca urmare a incalzirii sau aprinderii.
Partile dispozitivului de evacuare eventual aflate direct sub rezervorul de combustibil (motorina) trebuie sa se
gaseasca la o distanta de cel putin 100 mm de acesta sau sa fie protejate printr-un ecran termic.
Pentru vehiculele de tip EX/II si EX/III, sistemul de evacuare trebuie sa se gaseasca in fata peretelui anterior al
volumului pentru incarcatura sau separat de acesta printr-un paravan rezistent la foc si izolat termic. Orificiul tevii de
esapament trebuie sa fie in acest caz indreptat spre partea exterioara a vehiculului.
FRANAREA DE INCETINIRE
Vehiculele echipate cu un dispozitiv de franare de incetinire care dezvolta temperaturi ridicate, aflat in spatele
peretelui posterior al cabinei, trebuie prevazut cu o izolate termica intre acest dispozitiv si cisterna sau incarcatura, fixata
solid si amplasata astfel incat aceasta sa permita evitarea oricarei incalziri, fie si locala, a peretelui cisternei sau incarcaturii.
Aceasta izolatie trebuie sa protejeje dispozitivul de franare si impotriva scurgerilor din produsul transportat.
INCALZIREA SUPLIMENTARA
Aparatele de incalzire suplimentara trebuie sa fie suficient de sigure in ceea ce priveste protectia contra
incendiului. Ele trebuie sa fie dispuse inaintea peretelui de protectie (peretele din spatele cabinei). Aparatul de incalzire
suplimentara trebuie sa fie dispus cat mai in fata si cat mai sus posibil (la cel putin 80 cm fata de nivelul solului si sa fie
prevazut cu dispozitive care impiedica punerea unor obiecte in contact cu suprafetele calde ale aparatului sau ale tevii sale de
evacuare. Pot fi utilizate numai aparatele prevazute cu un dispozitiv de repunere rapida in functiune a motorului de ventilatie
pentru aerul de combustie.
DISPOZITIVUL DE LIMITARE A VITEZEI
Autovehiculele cu o masa maxima mai mare de 12 t vor trebuie sa fie echipate cu un dispozitiv de limitare a
vitezei conform marginalului 220540 din ADR care sa limiteze viteza maxima la maximum 85 km/h.
PROTECTIA SUPLIMENTARA SPATE A CISTERNEI
Spatele vehiculului trebuie sa fie dotat, pe toata latimea cisternei, cu un parasoc suficient de rezistent la impactul
din spate.
Intre peretele din spate al cisternei si bara parasoc trebuie sa fie o distanta minima de 100 mm. Se vor considera
solutii tehnice satisfacatoare si existenta unei structuri de protectie suficient de rezistente pentru echipamentele de la spatele
cisternei care sa actioneze in acelasi fel ca o bara parasoc sau o depasire a cisternei de catre longeroanele sasiului cu
minimum 250 m.
MIJLOACELE DE STINGERE A INCENDIILOR
Toate unitatile de transport trebuie sa fie prevazute cu:
Cel putin un aparat portativ de lupta impotriva incendiilor, cu o capacitate minima de 2 kg de pudra sau
echivalenta pentru un alt gen de stingere acceptabil, apt sa combata un incendiu la motorul sau la cabina unitatii de transport,
si care, daca ar fi folosit pentru combaterea unui incendiu care implica incarcatura, nu il agraveaza, ci, pe cat posibil il
combate. Daca vehiculul este dotat cu un dispozitiv, fix automat si usor de declansat pentru combaterea incendiului la motor,
nu mai este necesar ca aparatul portativ sa fie adaptat pentru stingerea unui incendiu la motor
Fata de ceea ce este prevazut anterior, cel putin cu un aparat portativ de lupta impotriva incendiilor, cu o capacitate
minima de 6 kg de pudra sau echivalenta pentru alt agent de stingere, apt sa combata un incendiu al pneurilor/franelor sau un
incendiu care implica incarcatura.
Autovehiculele cu o masa totala de pana la 3,5 t vor putea fi prevazute cu un aparat portativ de lupta impotriva
incendiilor de minimum 2 kg pudra.
Agentii de stingere continuti in stingatoarele unitatii de transport nu trebuie sa degajeze gaze toxice nici in cabina
de conducere, nici sub influenta caldurii unui incendiu

131

 Toate stingatoarele prevazute anterior trebuie sa fie prevazute cu sigiliu care sa permita verificarea faptului ca nu
au fost utilizate si sa poarte o marca recunoscuta de autoritate competenta, precum si, o inscriptie care sa arate data la care va
trebuie sa aiba loc urmatoarea inspectie.
ECHIPAMENTE DIVERSE
O trusa de scule pentru reparatii intamplatoare ale vehiculului
Cel putin o cala de dimensiuni corespunzatoare greutatii vehiculului si diametrul rotilor, pentru fiecare vehicul
Doua lumini de culoare portocalie, cu alimentare independenta de instalatie electrica a vehiculului, cu aprinderea
continua sau intermitenta
Cu echipament necesar pentru a putea lua primele masuri de securitate cum ar fi:
Pentru protectia soferului
a) O vesta fluorescenta
b) Ochelari de protectie
c) Dispozitiv de protectie respiratorie adecvata pentru substantele care prezinta riscul de toxicitate
d) O pereche de manuri de protectie
e) Dispozitiv de protectie respiratorie adecvata pentru substanta toxica transportata
f) Sort
g) Lanterna de buzunar
h) Un recipient de apa pentru clatire
Pentru protectia publicului
a) Patru semnale reflectorizante portabile (conuri, triunghiuri etc.)
b) Un copac pentru drenurile si gurile de scurgere, rezistent la substanta transportata
c) O lopata
d) O matura
e) Un material absorbant adecvat
f) Un recipient colector adecvat pentru cantitatile mici
g) Folie protectoare de minimum 2 x 3 m
Acest echipament este necesar pentru luarea masurilor suplimentare si speciale indicate in fisele de siguranta.
PRELATA GREU INFLAMABILA SAU NEINFLAMABILA
Aceasta conditie se verifica la omologare prin certificat de conformitate al producatorului, iar la inspectia tehnica
printr-o declaratie pe proprie raspundere.
CAROSERIA DE CONSTRUCTIE SPECIALA
Caroseria trebuie sa fie inchisa si sa nu prezinte interstitii
Ea trebuie sa fie construita din materiale solid greu inflamabile, in asa fel incat sa protejeze suficient marfurile
transportate. Calitatile de izolare si de rezistenta la caldura ale caroseriei trebuie sa fie cel putin echivalente cu ale unui
compartiment construit dintr-un exterior metalic dublat cu un strat de lemn ignifugat cu o grosime de 10 mm; sau caroseria
trebuie sa fie construita astfel incat sa garanteze ca nu se va produce nici o penetrare de flacara sau punct cald de mai mult de
120C la suprafata unui incendiu care ar putea fi determinat de functionarea vehiculului.
Aceasta conditie se verifica la omologarea prin declaratia de conformitate a constructorului, iar la inspectia tehnica
printr-o declaratie pe propria raspundere privind mentinerea in exploatare a caracteristicilor caroseriei.
ECHIPAMENTUL PENTRU CLASA 1
Tensiunea nominala a iluminatului electric nu trebuie sa depaseasca 24 volti
Unitatile de transport EX/II si EX/III trebuie sa indeplineasca urmatoarele conditii;
Bateriile trebuie sa fie dispuse si protejate intr-un mod corespunzator contra deteriorarilor datorate unei coliziuni
si bornele lor trebuie sa fie protejate cu un capac izolant
instalatia electrica de iluminare din compartimentul de incarcare trebuie sa fie etansa la praf si sa fie conforma cu
modul de protectie antideflagranta. Intrerupatorul trebuie plasat inferior.
3. Conditii tehnice suplimentare privind omologarea, agrearea si inspectia tehnica a autovehiculelor care transporta anumite
marfuri periculoase
Dispozitiv de franare antiblocare
a) Numai pentru autovehiculele peste 16 t, remorci si semiremorci peste 10 t masa totala
b) La omologarea, in vederea primei inscrieri in circulatie in Romania, sau la omologarea de tip:
obligatoriu pentru toate vehiculele la care trebuie sa se elibereze Certificatul de agreare pentru
vehiculele care transporta anumite marfuri periculoase
c) Obligatoriu la transportul international pentru toate vehiculele in serviciu dupa data 31
decembrie 1999, indiferent de data primei inmatriculari.
d) Obligatoriu la transportul national pentru vehiculele tip EX/II, EXIII, AT, FL si OX,
inmatriculate dupa data de 1 ianuarie 1996.
Frana de incetinire antiblocare
a) Numai pentru autovehiculele peste 16 t, remorci si semiremorci peste 10 t masa totala
b) La omologaea, in vederea primei inscrieri in circulatie in Romania, sau la omologarea de tip:
obligatoriu pentru toate vehiculele la care trebuie sa se elibereze Certificatul de agreare pentru
vehiculele care transporta anumite marfuri periculoase

132

c) Obligatoriu la transportul international pentru toate vehiculele in serviciu dupa data de 31

decembrie 1999, indiferent de data primei inmatriculari.
d) Obligatoriu la transportul national pentru vehiculele tip EX/II, EX/III, AT, FL si OX,
inmatriculate dupa data de 1 ianuarie 1996.
Frana de incetinire antiblocare
a) Numai pentru autovehiculele peste 12 t, masa totala
b) La omologarea, in vederea primei inscrieri in circulatie in Romania, sau la omologarea de tip:
obligatoriu pentru toate vehiculele la care trebuie sa se elibereze Certificatul de agreare pentru
vehiculele care transporta anumite marfuri periculoase
c) Obligatoriu si la transportul national pentru toate vehiculele la care trebuie sa se elibereze
Certificatul de agreare pentru vehiculele care transporta anumite marfuri periculoase, care se vor
inmatricula pentru prima oara in Romania dupa data de 1 ianuarie 2000.
d) La ITP si agreare pentru transportul international obligatoriu pentru autovehiculele inmatriculate
dupa 1 ianuarie 1998.
e) Pentru transportul substantelor din clasa 1, 4.1 si 5.2 prelata trebuie sa fie greu inflamabila;
pentru transportul substantelor din clasa 5.1 prelata trebuie sa fie neinflamabila.
Riscuri de incendiu (motor, dispozitivul de evacuare, franarea de incetinire)
Pentru lichide cu punctul de inflamare sub 61C sau gaze inflamabile.
4. Agrearea vehiculelor destinate transportului de marfuri periculoase
Certificatul de agreare pentru vehiculele care transporta anumite marfuri periculoase se elibereaza numai pentru tipurile de
vehicule nominalizate si definite in ADR, atat pentru traficul national, cat si pentru traficul international, respectiv pentru:
Vehiculele cisterna;
Vehiculele purtatoare de cisterne demontabile;
Vehiculele-baterie cu o capacitate mai mare de 1000l
Vehiculele care transporta containere-cisterna cu o capacitate mai mare de 3000l
Unitatile de transport de tip II sau III care transporta substante din clasa 1, autovehiculele care tracteaza remorci sau
semiremprci corespunzatoare acestor tipuri de vehicule definite mai sus, atunci cand nu este specificat altfel in ADR.
Certificatul de agreare pentru vehiculele care transporta anumite marfuri periculoase poate fi eliberat numai daca:
Vehiculul indeplineste conditiile tehnice conform R.N.T.R. 1 sau R.N.T.R. 2, dupa caz, si pe cele specifice in ADR (pentru
transportul international) sau cuprinse in anexa nr.3 din R.N.T.R.3 (pentru transportul national)
Pentru suprastructura exista si este valabil unul din urmatoarele documente, dupa caz: autorizatie, certificat de conformitate
cu prototipul, certificatul de inspectie tehnica initiala, anuala sau periodica, emise de catre Societatea Comerciala
IPROCHIM Departamentul Utilaje.
Certificatul de agreare pentru vehiculele care transporta anumite marfuri periculoase se elibereaza de catre Regia Autonoma
Registrul Auto Roman detinatorului vehiculului, individual si la cererea scrisa a acestuia, dupa inmatricularea vehiculului
indiferent de modul de omologare (individuala sau de tip) si este valabil maximum un an, cu posibilitate de prelungire. El se
poate elibera si pentru vehicule deja omologate si inmatriculate anterior, dar care nu au solicitat agrearea pana in acel
moment. Si in aceste cazuri eliberarea certificatului se va face numai daca sunt indeplinite conditiile specifice si numai in
urma inspectiei tehnice conform prevederilor cap. 5 din R.N.T.R. 3.
Termenul de valabilitate al Certificatului de agreare pentru vehiculele care transporta anumite marfuri periculoase este egal
cu cel mai scurt dintre termenele cuprinse in documentele mentionate la articolului 9, fara a depasi insa un an.
Pentru transportul pe drumurile publice din Romania se va folosi unul dintre modelele de certificat prezentate in anexa nr. 1
sau 2.
Certificatul prezentat in anexa 1 se foloseste in cazul in care se efectueaza numai transport in trafic national, iar cele
prezentate in anexa nr. 2, daca se efectueaza transporturi internationale. Certificatul pentru transporturi internationale este
valabil si pentru efectuarea de transporturi in trafic national.
Certificatul de agreare pentru vehiculele care transporta anumite marfuri periculoase, pentru transporturile internationale,
trebuie redactat, in afara de limba romana si intr-o limba de circulatie internationala (franceza, engleza sau germana la
alegerea solicitantului) si va fi varat cu o diagonala de culoare roz.
Pe timpul efectuarii transportului Certificatului de agreare pentru vehiculele care transporta anumite marfuri periculoase
trebuie sa fie prezent in mod obligatoriu la bordul autovehiculului:
a) in original (pentru trafic international)
b) in original sau copie legalizata (pentru trafic national)
In cazul unitatilor de transport formate dintr-un autovehicul (autotractor) si o remorca (semiremorca) se elibereaza
cate un certificat pentru fiecare vehicul in parte, daca nu este altfel stipulat in A.D.R.
Impreuna cu Certificatului de agreare pentru vehiculele care transporta anumite marfuri periculoase si, daca este posibil, cu
aceeasi durata de valabilitate, se elibereaza (sau se completeaza) anexa la certificatul de inmatriculare si se aplica ecusonul pe
placa cu numarul de inmatriculare (conform Reglementarilor R.N.T.R. 1).
TIPURI DE VEHICULE
pentru care se solicita certificat de agreare ADR in traficul international
Tip EX/II pentru vehicule destinate transportului de exploziv, pentru care o unitate de transport de tip II este necesara definita
la marginalul 11204 din ADR.
Tip EX/III pentru vehiculele destinate transportului de exploziv, pentru care o unitate de transport de tip Iieste necesara
definita la marginalul 11204 din ADR

133

Tip FL pentru vehiculele destinate transportului de lichide avand punctul de aprindere inferior sau egal la 61C sau gaze
inflamabile, cisterne fixe, demontabile, containere-cisterne de o capacitate superioara la 3000 l sau in cisterne fixe sau
demontabile si pentru vehiculele-baterii cu o capacitate superioara la 1000 l destinate transportului de gaze inflamabile.
Tip OX pentru vehiculele destinate transportului de substante de la clasa 5.1, marginalul 2501, cifra 1 a), in
cisterne fixe, demontabile sau in containere-cisterna de o capacitate superioara la 3000 l
Tip AT pentru vehiculele, altele decat cele de tip FL sau OX, destinate transportului de marfuri periculoase in containerecisterna de o capacitate superioara la 3000 litri sau in cisterne fixe sau demontabile si pentru vehicule baterie de capacitate
superioara la 1000 l altele decat cele de tip FL.
La marginalul 11204 sunt definite unitatile de transport autorizate sa transporte substante si obiecte de la clasa 1, dupa cum
urmeaza:
(1) Unitati de transport EX/II: care au motor de aprindere prin compresie
a) Vehiculele trebuie sa satisfaca dispozitiile din apendice B.2 aplicabile la vehiculele EX/II.
b) Vehiculele trebuie sa fie construite si echipate astfel incat substantele sau obiectele explozive au fost protejate de
riscurile exterioare si de intemperii. Ele trebuie sa fie inchise sau cu prelata. Prelata trebuie sa fie rezistenta la rupere si
construita dintr-un material impermeabil si greu inflamabil. Prelata trebuie sa acopere bine toate laturile vehiculului si sa
coboare cel putin 20 cm pe partile laterale astfel incat sa poata fi inschisa cu cel putin un dispozitiv de zavorare.
Compartimentul de incarcare al vehiculelor inchise nu trebuie sa aiba fereastra.
c) Daca prin unitatea de transport se intelege o remorca, dispozitiviul de remorcare trebuie sa fie in conformitate cu
Regulamentul ECE nr. 55; remorca trebuie sa aiba un dispozitiv eficace de franare sau de oprire.
(2) Unitati de transport EX/III: care au motor cu aprindere prin compresie
a) Vehiculele trebuie sa satisfca dispozitiile din apendicele B.2 aplicabile la vehiculele EX/III.
b) Vehiculele trebuie sa fie inchise. Suprafata de incarcare, intelegand inclusiv peretele nu trebuie sa aiba interstitii.
Calitatile de izolare si de rezistenta la caldura ale caroseriei trebuie sa fie cel putin echivalente cu ale unui compartiment
construit dintr-un perete metalic, dublat cu un strat de lemn ignifugat cu o grosime de 10 mm sau caroseria trebuie sa fie
construita astfel incat sa garanteze ca nu se va produce nici o penetrare de flacara sau punct cald de mai mult de 120C la
suprafata interioara a peretilor, timp de 15 minute dupa declansarea unui incendiu care ar putea fi determinat de functionarea
vehiculului, spre exemplu la nivelul pneului. Toate usile trebuie sa poata fi zavorate.
c) Daca prin unitatea de transport se intelege o remorca, dispozitivul de remorcare trebuie sa fie in conformitate cu
Regulamentul ECE nr. 55; remorca trebuie sa aiba un dispozitiv eficace de franare actionand pe toate rotile, actionat la
comanda franei de serviciu a vehiculului tractor si care franeaza automat remorca in caz de ruptura. Utilizarea remorcii
echipate cu unic sistem de franare de inertie trebuie sa fie limitata incarcatura reprezentand o masa neta maxima de 50 kg de
substanta exploziva.
TIP DE VEHICUL POTRIVIT MARGINALULUI 220 500
CARACTERISTICI PARTICULARE
220 510
ECHIPAMENT ELECTRIC
220 511
Cablajele instalatiei electrice
220 512
Intrerupator baterie
220 513
Bateriile de acumulatoare
220 514
Tahograf
220 515
Circuite electrice alimentate in permanenta
220 516
Instalatia electrica din spatele cabinei
220 520
FRANAREA
220 521
- antiblocare
220 522
- frana incetinitoare
220 530
RISCURI DE INCENDIU
220 531
- cabina: materiale
- cabina: ecran termic
220 532
- rezervor de combustibil
220 533
- motor
220 534
- esapamentul
220 535
- frana de anduranta
220 536
- dispozitiv de incalzire a cabinei
(1),(2),(5)
220 536
- dispozitiv de incalzire a cabinei
(3),(4)
220 540
LIMITATOR DE VITEZA

EX/II

EX/III

AT

FL

OX

X
X
X
X
X
X
X
X
X

X
X
X

X
X
X
X
X
X
X
X
X

X
X
X

X
X
X
X

X
X
X
X

X
X
X
X
X
X
X

X
X

ECHIPAMENTUL ELECTRIC CONDUCTORI

(1) Conductorii electrici trebuie sa fie dimensionati pentru evitarea incalzirii. Ei trebuie sa fie convenabili izolati. Toate
circuitele trebuie sa fie protejate prin sigurante adecvate fuzibile sau disjunctoare automate, cu exceptia circuitelor urmatoare:
baterie sistemul de pornire la rece si oprirea motorului;
baterie alternator;
alterator sigurante fuzibile sau disjunctoare;

134

 baterie la demaror;
bateria la cutia de comanda a sistemului de franare de anduranta (franca incetinitoare), daca aceasta este electrica
sau electromagnetica.
baterie la mecanismul de ridicare electrica a osiei.
Circuitele neprotejate de mai sus trebuie sa fie cat mai scurte posibile.
(2) Conductorii electrici trebuie sa fie solid atasati si plasati de asa maniera incat cablurile sa fie protejate contra agresiunii
mecanice si termice
SIGURANTA BATERIILOR
(3) Un intrerupator servind la intreruperea circuitelor electrice trebuie sa fie montat cat mai aproape posibil de baterie.
(4) Comanda intrerupatorului general trebuie sa fie dubla: unul in cabina de conducere si altul in exteriorul vehiculului. Ele
trebuie sa fie usor accesibile si semnalizate distinct. Comanda din cabina de conducere sa fie la indemana soferului asezat pe
scaunul sau. Ea va fi echipata cu un capac de protectie, adica o comanda cu o miscare complexa pentru a fi diferita de alte
dispozitive, evitand in acest mod o declansare involuntara.
(5) Intrerupatorul trebuie sa poata fi deschis atunci cand motorul functioneaza fara ca aceasta sa conduca la supratensiuni
periculoase sau flama. Utilizarea sa nu trebuie sa produca riscuri care sa cauzeze aprinderea unei atmosfere explozibile.
(6) Legaturile electrice ale intrerupatorului bateriei trebuie sa aiba un grad de protectie ridicat.
BATERIILE
Bornele bateriilor trebuie sa fie izolate electric sau acoperite printr-o carcasa izolata de capacul bateriei. Bateriile de
acumulator, daca nu sunt bine situate sub capota motorului, trebuie sa fie amplasate intr-o carcasa ventilata executata dintr-un
material care ofera o rezistenta echivalenta cu peretii interiori, izolati electrici.
TAHOGRAF
Alimentarea electrica a tahografului se efectueaza printr-un cablu de securitate conectate direct la baterie. Cablurile de
alimentare electrice de plecare si sosire la tahograf care raman sub tensiune cand intrerupatorul bateriei este deschis trebuie
sa fie de o securitate intrinseca.
Dispozitii aplicabile partii din instalatia electrica amplasata in spatele cabinei de conducere.
(1) Ansamblul acestei instalatii trebuie sa fie construit, realizat si protejat astfel incat sa nu provoace nici incalzirea, nici
scurt-circuitul, in conditii normale de utilizare a vehiculelor si sa minimalizeze aceste riscuri in caz de soc sau deformare.
(2) Cablurile situate in spatele cabinei trebuie sa fie protejate contra socurilor, loviturilor si frecarilor printr-o protectie
suplimentara de poliamida sau poliuretan.
LUMINILE
(1) Becurile cu dulie (soclu) nu trebuie sa fie utilizate.
MECANISMUL DE RIDICARE ELECTRICA
(1) Mecanismul de ridicare electrica a unei punti trebuie sa fie amplasat in afara longeroanelor sasiului intr-o cutie etansa.
ECHIPAMENTUL DE FRANARE
(1) Dispozitiv de franare antiblocaj
Vehiculele cu motor avand masa maxima admisa mai mare de 16 t sau care sunt autorizate sa tracteze o remorca cu masa
maxima depasind 10 tone trebuie sa fie echipate cu un dispozitiv de franare antiblocaj (ABS).
Aceasta dispozitie se aplica in egala masura tuturor vehiculelor cu motor autorizate sa tracteze remorci cu o masa maxima
depasind 10 t.
NOTA: Fiecare vehicul (vehicul motor sau remorca) care face parte dintr-o unitate de transport care nu a fost specificata la
paragraful (1) si care este inmatriculat pentru prima data incepand cu data de 30 iunie 1997 trebuie sa satisfaca prescriptiile
tehnice din Regulamentul nr. 13 privind omologarea vehiculelor M, N si O in ceea ce priveste franarea.
(2) Dispozitiv de franare de anduranta
Se intelege prin dispozitiv de franare de anduranta dispozitivele destinate sa stabilizeze viteza pe o panta lunga, fara
utilizarea franei de serviciu sau franei de securitate ori franei de securitate ori franei de stationare.
Vehiculele cu motor cu masa maxima care depaseste 16 t sau care sunt autorizate sa tracteze o remorca cu masa care
depaseste 10 t trebuie sa fie echipata cu un dispozitiv de franare de anduranta care raspunde prescriptiilor urmatoare:
Dispozitivul de franare de anduranta poate sa fie un dispozitiv unic sau o combinatie de mai multe dispozitive.
Fiecare dispozitiv poate sa aiba propria sa comanda.
Trei posibilitati de comanda a franei de anduranta sunt prevazute in Regulamentul ECE nr. 13, dar in caz de
defectiune la dispozitivul de antiblocare, incetinatoarele integrate sau combinate trebuie sa fie automate deocamdata.
Dispozitivul de franare de anduranta trebuie sa suporte mai multe nivele de eficacitate.
PREVENIREA RISCURILOR DE INCENDIU
Cabina
(1) Numai materialele dificil de aprins (greu inflamabile) trebuie sa fie folosite pentru constructia cabinei. Viteza de ardere a
acestor materiale nu trebuie sa depaseasca 100 mm/min.
Rezervorul de combustibil
(1) Rezervoarele de combustibil trebuie sa fie amplasate de asa maniera incat sa fie protejate in caz de impact.

135

(2) In caz de pierdere, combustibilul trebuie sa se scurga direct pe sol fara sa vina in contact cu partile calde sau cu
incarcatura.
Motorul
(1) Motorul de antrenare a vehiculului trebuie sa fie echipat si amplasat in fata peretelui fata al spatiului de incarcare.
Instalatia de evacuare
(1) Instalatia de evacuare inclusiv tubulatura de evacuare trebuie sa fie perfect etansa, orientata si protejata in fata astfel incat
sa evite orice pericol pentru incarcatura ca urmare a incalzirii sau inflamarii.
(2) Partile instalatiei care se gasesc direct deasupra rezervorului de combustibil (motorina) trebuie sa se gaseasca la o distanta
de cel putin 100 mm sau sa fie protejate prin scut sau ecran termic.
(3) Orificiul tevii de esapament trebuie sa fie orientat catre exteriorul vehiculului.
Frana de anduranta
(1) Vehiculele care sunt echipate cu frana de anduranta degajand temperaturi ridicate, in timpul functionarii, plasata in spatele
cabinei, trebuie sa dispuna de o izolatie termica intre acest subansamblu si cisterna sau incarcatura, chiar locale ale peretelui
cisternei sau incarcaturii.
(2) Aparatul de incalzire trebuie dispus cat mai in fata si cat mai sus posibil (80 cm cel putin de nivelul solului).
Dispozitivul de limitare de viteza
(1) Vehiculele cu motor avand masa maxima de 12 tone trebuie sa fie echipate cu un dispozitiv de limitare de viteza conform
Regulamentului ECE nr. 89
Ambalaje folosite pentru transportul marfurilor periculoase
In ADR sunt precizate foarte clar exisgentele pentru ambalajele in care se transporta marfurile periculoase.
1. Conditii generale de ambalare
Ambalajele trebuie sa fie construite si inchise de maniera de a evita pierderile rezultate, in conditii normale de
transport datorita vibratiilor, cresterii temperaturii, umiditatii sau presiuniii in conditii normale de transport. Nici o substanta
periculoasa nu trebuie sa adere la exteriorul coletelor.
Partile ambalajului care sunt in contact direct cu substantele periculoase nu trebuie sa fie deteriorate de actiunea
chimica a acestor substante; daca este cazul ele trebuie sa aiba un invelis interior adecvat sau sa fie supus la un tratament
corespunzator.
Aceste parti ale ambalajelor nu trebuie sa aiba componenti susceptibili de a reactiona periculos cu continutul
acestora pentru a evita formarea de substante periculoase.
Fiecare ambalaj trebuie sa fie conform unui tip construit, incercat si agreat
Daca ambalajele sunt umplute cu lichide trebuie lasat un marcaj de umplere. La temperatura de umplere de 15C
nu trebuie sa depaseasca:
Punctul de fierbere al
substantei C
Gradul de umplere

<>
90 %

> 60
<>
92 %

> 100
<>
94 %

> 200
<>
96 %

>300
98 %

Ambalajele interioare trebuie sa fie ambalate in ambalaje exterioare de maniera de a evita, in conditii normale de
transport:
a) Spargerea
b) Perforarea
c) Deversarea
In acelasi ambalaj exterior nu trebuie reunite ambalaje interioare care contin diferite substante ce pot reactiona
periculos inttre ele provocand:
a) O combustie si/sau o degajare de caldura
b) O degajare de gaze inflamabile, toxice sau asfixiante
c) Formarea de substante corosive
d) Formarea de substante instabile
In cazul unei suprapresiuni care se poate dezvolta intr-un ambalaj datorita degajarii gazului continut ca urmare a
cresterii temperaturii sau altor cauze ambalajul poate fi prevazut cu un orificiu prin care nu pot cauza nici un pericol datorita
toxicitatii sau inflamabilitatii sau cantitatii degajate.
a) Ambalajele noi, reconstruite, reutilizate sau reconditionate trebuie sa indeplineasca conditiile prescrise.
b) Ambalajele utilizate pentru substantele lichide trebuie sa fie supuse unei probe de etanseitate.
c) Ambalajele utilizate pentru substantele solide care pot deveni lichide la temperaturi susceptibile de a fi intalnite in
timpul transportului trebuie sa poata contina aceeasi substanta si in stare lichida.
d) Lichidele nu trebuie sa fie incarcate decat in ambalaje care rezista la presiunea de vapori ai substantei continute.
La umplere nu trebuie sa depaseasca 2/3 din presiunea de proba.
e) Ambalajele trebuie sa fie fabricate si probate dupa un program de asigurare a calitatii care trebuie sa satisfaca
exigentele autoritatii competente.
Marcajul pentru ambalaje noi, fabricate si agreate cuprinde:
a) Simbolul Un sau ADR ori RID/ADR
b) Codul ambalajului 1A1 butoi din otel cu capac nedetasabil
c) Codul compus din doua partie:

136

i) litera X/Y/Z
ii) 1.2 densitatea pentru lichide sau 300 masa bruta totala
iii) pentru clasa 6.2 grupa 1 si 2 se indica clasa 6.2
d) Litera S daca ambalajul este destinat sa contina substante a caror vascozitate la 23C este superioara la 200
mm2/s sau presiunea indicata in kPa (250)
e) Anul de fabricatie, ultimele doua cifre (00). Pentru ambalajul de tipul 1H sau 3H luna de fabricatie se indica sub
forma unui marcaj, asemanator ceasului
f) Simbolul statului care a facut agrearea D Germania, NL Olanda etc.
g) Numarul de inregistrare si numele sau sigla fabricantului.
La reconditionarea ambalajelor se adauga urmatoarele:
h) simbolul statului in care s-a facut reconditionarea
i) numele sau simbolul autorizatiei de reconditionare
j) anul reconditionarii, litera R, iar pentru cele supuse la proba de etanseitate, aditional L.
Codul ambalajului poate fi urmat de literele T, V sau W.
T ambalaj de securitate conform marginalul 3559
W ambalajul a fost fabricat dupa acelasi cod indicat pe acesta
V ambalaj conform marginalului 3558
2. Ambalaje
Marfurile periculoase se pot transporta:
in ambalaje cu capacitatea de pana la 450 l in aceste ambalaje se transporta substante de la clasele 3, 4, 5, 6, 8 si
9;
recipiente, butelii etc. sau baterii de recipiente (mai multe recipiente legate intre ele) in care se transporta de regula
gaze de la clasa 2;
in recipiente de dimensiuni mari cu capacitatea de pana la 3000 l;
colete;
vrac.
Ambalajele se pot clasifica n functie de modalitatea de transport a substantelor:
transportul substantelor in ambalaje construite in conformitate cu normele ADR.
transportul substantelor solide, lichide sau gazoase in grands recipient vrac (IBC sau GRV) construite in
conformitate cu normele ADR, avand o capacitate maximala de 3000 l;
transportul substantelor in recipiente testate si aprobate potrivit normelor ADR si care, in general au o capacitate
care nu depaseste 450 l, si sunt destinate sa contina solide sau lichide;
transportul substantelor in cisterna in stare gazoasa, lichida, pulverulenta.
In privinta ambalajelor distingem:
butoaie;
bidoane;
canistre;
lazi;
saci.
NOTA: Fiecare ambalaj trebuie sa poarte numarul de identificare al substantei precedat de literele UN si etichetele de
pericol si manipulare.
Acordul ADR stabileste obligatia de identificare a ambalajelor prin marcaje, avand la baza un sistem de codificare a tipurilor
de ambalaje alcatuit din:
cifra araba, care indica tipul ambalajului:
1. Bidoane, butoaie (confectionate din otel, aluminiu, material plastic, carton, placaj etc.)
2. Butoaie de lemn
3. Canistre (din metal sau plastic)
4. Cutii sau lazi (din otel, aluminiu, lemn natural, placaj, lemn reconditionat, carton, plastic)
5. Saci (din material plastic, textile, hartie etc.)
6. Ambalaje compozite (recipiente in plastic, sticla, portelan, gresie)
O. Ambalaje metalice usoare
una sau mai multe litere majuscule latine, care indica materialul din care s-a confectionat ambalajul:
A. otel
B. aluminiu
C. lemn
D. placaj
F. lemn reconditionat
G. carton
H. material plastic
L. textile
M. hartie
N. metal (altele decat otel sau aluminiu)
P. sticla, portelan, gresie
Exemplu: 1A bidon sau butoi din otel
3A canistre de otel

137

In cazul ambalajelor compozite, putem identifica materialul din care sunt confectionate, se pot utiliza doua litere majuscule
latine: cea dintai pentru recipientul interior, iar cea de-a doua pentru ambalajul exterior. Cand se foloseste o singura litera,
aceasta se refera la ambalajul exterior utilizat.
Capacitatea si masa sunt limitate (niciodata mai mult de 450 l sau 400 kg, exceptand cateva recipiente pentru gaze care poit
avea pana la 1000 l).
In majoritatea cazurilor ambalajele trebuie sa fie supuse la teste asupra prototipului si controlate asupra respectarii
prevederilor acordului ADR, in ceea ce priveste calitatea ambalajului respectiv.
In functie de gradul pericolului prezentat de substantele transportate (stabilit prin prescriptiile particulare ale fiecarei clase de
substante, respectiv literele a), b) sau c) care insotesc cifrele de enumerare a substantelor, sunt prevazute trei grupe de
ambalaje, care atesta calitatea ambalajului respectiv:
I pentru substantele din subgrupa a)
II pentru substantele din subgrupa b)
III - pentru substantele din subgrupa c)
Codificarea ambalajelor stabileste si identificarea printr-o litera majuscula latina a subgrupelor de substante pentru
care este agreat un anumit tip constructiv de ambalaje.
X pentru grupele de ambalaje de la I la III (respectiv, pentru substantele ale caror cifre de enumerare sunt
insotite de literele a), b) si c).
Y pentru grupele de ambalare II si III (respectiv, pentru substantele ale caror cifre de enumerare sunt insotite de
literele b) si c)
Z pentru grupa de ambalaj III (respectiv, pentru susbtantele ale caror cifre de enumerare sunt insotite de litera c)
Referitor la identificarea ambalajelor de la clasa 2 se va reveni atunci cand se va analiza in amanunt aceasta clasa.
NOTA:
In ambalajele cu marca UN niciodata nu se transporta gaze de la clasa 2.
Expeditorul este responsabil de folosirea ambalajelor corespunzatoare, iar in documentele de bord scrise ale
soferului trebuie sa se regaseasca declaratia scrisa a acestuia ca ambalajul este conform prescriptiilor ADR.
Fiecare colet trebuie sa poarte sub o forma clara si durabila:
Numarul de identificare al substantei continute in ambalaj, precedat de literele UN
In cazul cand in colet se afla mai multe ambalaje incarcate cu mai multe substante periculoase, cu numere de
identificare diferite,
Numerele de identificare pentru substantele continute precedate de literele UN, iar in unele situatii Literele LQ
Literele LQ reprezinta abrevierea termenilor englezesti- Limited Quantity Cantitate limitata.
Aceste inscriptii figureaza in interiorul unui chenar de forma unui patrat cu latura de cel putin 100 mm, asezat cu
varful in sus; daca acesta nu este posibil datorita marimii coletului, dimensiunea poate fi redusa cu conditia ca inscriptiile sa
ramana vizibile.
Pentru transportul ambalajelor continand mai multe marfuri periculoase, supraambalarea poate fi utilizata daca
corespunde conditiilor urmatoare:
invelitoarea este utilizata pentru acelasi expeditor;
contine doua sau mai multe colete si care;
asigura o mai usoara manevrare si stivuire in timpul transportului.
Exemple de supraambalaje:
o platforma de incarcare, cum ar fi un palet pe care sunt dispuse mai multe colete, legate si asigurate printr-o folie
de plastic sau husa bine intinsa;
un ambalaj exterior de protectie cum ar fi o lada sau rachita.
Pe supraambalaj trebuie sa fie trecute numerele de identificare ale substantelor, precedate de literele UN, si bineinteles
etichetele tuturor coletelor care nu se gasesc in supraambalaj, cel putin etichetele reprezentative si numerele de identificare sa
fie vizibile.
Interdictiile de incarcare in comun se aplica si asupra marfurilor din supraambalaje.
In acelasi supraambalaj nu trebuie sa fie puse ambalaje care contin substante ce pot reactiona periculos intre ele, provocand:
o combustie si/sau o degajare puternica de caldura considerabila;
o degajare de gaze inflamabile si/sau toxice ori asfixiante etc.;
formarea unor substante lichide corozive;
formarea de substante instabile (care se descompun ori polimerizeaza periculos);
cresterea periculoasa a presiunii.
Supraambalarea permite transportarea unor partide de marfuri periculoase pentru mai multi destinatari, indicandu-se de
fiecare data numele si adresa destinatarului.
In cazul mai multor destinatari, cantitatea de marfa livrata poate fi precizata pe alte documente care se gasesc la bordul
autovehiculului.
Coletele cu marfuri periculoase care au fost deteriorate sau pot prezenta defecte ori marfurile care sunt returnate si au fost
reambalate intr-un ambalaj asemanator, din acelasi material sau ambalaj apropiat trebuie sa fie semnalizate si etichetate
corect.
Pe aceste colete trebuie sa se aplica nr. de identificare ale substantelor transportate, precedate de UN, etichetele de pericol,
si de asemenea se aplica mentiunea SECURITATE ori SECOURS
In documentul de transport expeditorul trebuie sa faca mentiunea Ambalaj de securitate.
Lichidele de la clasele 3, 4.1, 4.2, 4.3, 5.1, 5.2, 6.1, 8 sau 9 care au atribuite diferite cifre, dar literele a) sau b) continute in
recipiente de sticla sau portelan trebuie sa fie ambalate intr-un material absorbant care sa nu provoace o reactie periculoasa in
contact cu aceste lichid. Aceasta protectie nu este necesara daca ambalajul exterior nu poate fi traversat in conditii normale de
transport.

138

Semnalizarea ambalajelor permite soferului sa inteleaga carei clase ii apartine substanta respectiva, permite sa se evite
incarcarea in comun a substantelor interzise.
Semnalizarea si etichetarea supraambalejelor trebuie facuta cu inscriptii, si/sau etichete de pericol sau manipulare care se
aplica pe supraambalaje in functie de pericolele pe care le comporta substantele continute in acestea, precum si de modul
cum trebuie manevrat ambalajul.
3. Conditii generale de utilizare a marilor recipiente pentru vrac (MRV sau in franceza GRV si IBC in engleza)
Mare recipient pentru vrac un ambalaj mobil rigid sau suplu:
a) Al carui continut:
i. nu depaseste 3 m3 (3000 litri), pentru substante solide si lichide din grupele de ambalaje II si III
ii. nu depaseste 1,5 m3, pentru substante solide din grupa de ambalaje I, ambalate in GRV suple, din plastic,
materiale rigide, materiale compozite, din carton sau lemn
iii. nu depaseste 3 m3, pentru substante solide din grupa de ambalaj I ambalate in GRV metalice
b) Construit pentru o manipulare mecanica
c) Putand sa reziste la solicitarile produse de manipularea la transportul, ceea ce trebuie confirmat prin probe specifice
d) Daca mai multe cisterne de inchidere sunt montate in serie, cel mai apropiat de substanta transportata trebuie sa fie inchis
primul.
e) In timpul transportului nici un reziduu periculos nu trebuie sa adere la exteriorul MRV-ului.
f) Orificiul pentru gaze. Orificiul nu trebuie sa permita pierderea de lichide sau patrunderea de substante straine.
g) Gradul de umplere este similar celui de la ambalaje simple:
Daca ambalajele sunt umplute cu lichide trebuie lasat un marcaj de umplere. La termperatura de umplere de 15C
nu trebuie sa depaseasca:
Punctul de fierbere al <>
> 60
> 100
> 200
>300
substantei C
<>
<>
<>
Gradul de umplere
90 %
92 %
94 %
96 %
98 %
h) Daca MRV (GRV) sunt utilizate pentru transportul substantelor lichide inflamabile al caror punct de aprindere este egal
sau inferior la 55C, sau praf susceptibil de a forma nori de pulbere exploziva, trebuie prevazut cu un dispozitiv de scurgere a
sarcinilor electrostatice care se creeaza la umplere si la golire.
i) In timpul transportului, GRV trebuie sa fie solid fixate in interiorul unitatii de transport de maniera de a impiedica
deplasarile laterale sau longitudinale sau socurile, si astfel ele sa furnizeze un suport exterior corespunzator. Pe de alta parte,
MRV (GRV) de tip 31HZ2 nu trebuie sa fie transportate decat in unitati de transport inchise.
Tipuri de MRV (GRV)
Definitii:
GRV metalice se compune dintr-un corp magnetic, inclusiv echipamentul de serviciu si echipamentul de
structura asemanatoare
GRV suple flexibil
GRV in plastic rigid
GRV compozit cu recipient interior de plastic
GRV de carton
GRV de lemn
La un MRV sau GRV ori IBC se distinge urmatoarele elemente de identificare:
Corpul
Echipamentul de structura (pentru toate categoriile de GRV cu exceptia GRV flexibile)
Masa bruta maxima admisibila structura (pentru toate categoriile de GRV cu exceptia GRV flexibile)
Incarcarea maxima admisibila (pentru GRV flexibile)
GRV protectie contra socurilor (pentru GRV metalice)
Tesatura de plastic (pentru GRV flexibile)
Plastic (pentru GRV compozite cu recipient interior din plastic)
Dispozitiv de manipulare
Dublura (pentru GRV din carton, flexibile si din lemn)
Recipient rigid cu interior rigid (pentru GRV compozite)
Codificarea tipurilor de constructie a MRV sau GRV
1. Codul identifica tipurile de GRV
Codul este constituit din:
Doua cifre arabe indicand tipul GRV cum specifica litera a) mai jos,
Din una sau mai multe litere majuscule (caractere latine) indicand natura materialului (sper exemplu metal, plastic
etc.), cum se specifica la litera b) de mai jos,
Daca este cazul, o cifra araba indicand categoria GRV pentru tipul respectiv.
In cazul GRV compozit vor fi utilizate doua litere majuscule (caractere latine). Primul desemneaza materialul
recipientului interior al GRV, iar al doilea materialul ambalajului exterior.
a)
Substante solide incarcate si/sau descarcate
Tip
sub presiune, superioara la Substante lichide
prin gravitatie
0,1 bari
Rigid
11
21
31
Suplu flexibil

139

b)
A. Otel
B. Aluminiu
C. Lemn natural
D. Lemn placa
F. Lemn conditionat
G. Carton
H. Plastic
L. Textil
M. Hartie multipla
N. Metal
Codul de la GRV este urmat, in marcaj, de o litera indicand grupa de substante pentru care este agreat tipul constructiv:
X pentru substantele din grupele de ambalaje I, II si III
Y pentru substantele din grupele de ambalaje II si III
Z pentru substantele din grupa de ambalaje III
Marcajul
Marcajul de baza:
a) Simbolul ONU pentru ambalaj sau UN
b) Codul desemnat de tipul GRV
c) Litera (X, Y sau Z)
d) Luna si anul fabricatiei ultimele doua cifre
e) Simbolul statului unde a fost agreat
f) Numele si sigla fabricantului
g) Incarcarea, indicand proba de stivuire in kg. Pentru GRV care nu suporta cifra 0
h) Masa bruta maxima admisa si GRV flexibil mmax admisa in kg
Marcaj aditional:
i) tara in kg pentru toate tipurile de GRV, altele decat GRV flexibile
Pentru GRV metalice, GRV din plastic rigid, GRV cu recipient interior in plastic
j) continutul in litri la 20C
k) data ultimei probe de etanseitate (luna si anul)
l) data ultimei inspectii (luna si anul)
m) presiunea maxima de umplere/golire in kPa sau bari
Pentru GRV metalic
n) materialul utilizat pentru corp si grosimea minima in mm
o) numarul de ordine al fabricantului
Pentru GRV in plastic rigid si GRV compozite cu recipiente interior de plastic
p) presiunea manometrica a probei in kPa sau bari
q) daca anvelopa exterioara a GRV compozit este demontabila fiecare element demontabil trebuie sa poarte
marcajul.
4. Recipiente mari pentru transportul in vrac (GRV) sau in container (IBC)
Ambalajele de dimensiuni mai mari pentru transportul in vrac GRV-urile (grands recipients pour vrac) sau Container
intermediar BULK (IBC) au o capacitate maxima de 3000 l si sunt concepute pentru a fi manipulate mecanic.
Si aceste ambalaje au fost testate si au aplicate marcaje pentru identificarea lor care incepe cu UN.
Ambalajele din grupa I, marcate prin litera X, pentru substante foarte periculoase care sunt din grupa a) sau GRV din grupa
de ambalaje I, marcate prin litera X, pentru substante foarte periculoase care sunt din grupa a);
Ambalajele din grupa II sau I sunt marcate prin litera Y sau X, pentru substante foarte periculoase care sunt din grupa b) sau
a) sau GRV din grupa de ambalaje II sau I, marcate prin litera Y sau X, pentru substante periculoase.
Ambalajele din grupa de ambalaje III, II sau I marcate prin litera Z, Y sau X, pentru substante foarte periculoase care sunt din
grupa c), b) sau a) GRV din grupa de ambalaje III, II, sau I, marcate prin litera Z, Y sau X pentru substante mai putin
periculoase.
Prescriptiile referitoare la GRV (mari recipiente pentru marfuri vrac).
Un GRV dupa ce i-a expirat termenul de verificare periodica poate sa transporte fara autorizatia autoritatii competente timp
de 6 luni maximum, pentru returul deseurilor periculoase din ADR in vederea eliminarii sau reciclarii. Pe documentul de
transport trebuie sa se precizeze suplimentar Transport conform marginalului 3662.
CERTIFICATUL DE FORMARE PROFESIONALA ADR
1. Structura de formare ADR
Formarea soferilor trebuie sa respecte dispozitiile din ADR.
Cunostintele teoretice si practice care sunt indispensabile soferilor pentru atransporta marfuri periculoase se obtin in cazul
cursului de formare teoretica si practica.
Controlul insusiri acestor cunostinte se face printrun examen aprofundat.
Formarea initiala si reciclarile sunt organizate sub forma unui curs de baza si, daca este necesar, de specializare.

140

 cursul de baza in care sunt tratate substantele care nu sunt specifice transportului in cisterne, in special cele cele
care se transporta in ambalaje si vrac;
cursul de specializare pentru transportul substantelor
explozive;
radioactive;
in cisterna.
NOTA :
(1) Pentru obtinerea certificatului pentru transportul in cisterna soferul trebuie sa parcurga urmatoarele etape:
cursul general;
cursul de specializare pentru transportul produselor in cisterna.
(2) Pentru obtinerea certificatului pentru transportul substantelor explozive trebuie sa parcurga urmatoarele etape:
cursul general:
cursul de specializare pentru substantele explozive.
2. Organizarea cursului
La cursurile generale pot participa soferi care indeplinesc condiitile de varsta, sanatate si pregatire, respectiv:
sa aiba varsta minima 20 de ani;
sa fie apti din punct de vedere medical si psihologic;
sa aiba o vechime in conducerea autovehiculelor de cel putin 2 ani.
La cursul de specializare pentru substante explozive si cisterne soferi trebuie sa indeplineasca suplimentar urmatoarele
conditii:
sa aiba varsta minima de 23 de ani;
sa aiba o vechime si o experienta profesionala ca sofer, in cartea de munca de
minim 5 ani.
Cursul de baza are o durata de 18 ore iar la finalul acestui curs soferi trebuie sa cunoasca:
Cursul de specializare in cisterna cuprine suplimentar in alte probleme:
Durata cursului de specializare pentru transportul substantelor explozive: 8 ore.
Cursurile au o parte teoretica si o parte practica.
Activitatile practice individuale trebuie sa se inscrie in obiectivele cursului de formare teoretica si trebuie sa contina cel
putin:
a) echipamentul ADR;
b) primele masuri de securitate;
c) lupta inpotriva incendiului;
d) masurile ce trebuie luate in caz de incident sau accident.
Pe parcursul cursului veti primi un volum mare de informati care va sunt utile in toate etapele de derulare ale unui transport
de marfuri periculoase.
Nu ezitati sa consultati manualul dvs. in toate situatiile!
Este recomandabil ca acest manual sa se gaseasca in permanenta in cabina dvs.
Dupa terminarea pregatiri cursanti vor sustine un examen in fata unei comisi formate din instructori care i-au pregatit si un
reprezentant al Ministerului Transporturilor.
Examenul consta intr-o proba scrisa (chestionar tip grila cu 30 de intrebari) si o proba orala (interviu) in care sde urmareste
modul in care soferul si-a insusit obiectivele stipulate in acordul ADR.
In timpul examenului candidatul trebuie sa dovedeasca ca poseda cunostintele si abilitatile necesare pentru exercitarea
profesiei de conducator auto in transportul marfurilor periculoase.
3. Durata de valabilitate si revalidarea certificatului ADR
Certificatul obtinut in urma cursului de formare si a examenului final are valabilitatea de 5 ani.
Pentru revalidarea acestui certificat trebuie sa-se efectueze un curs de perfectionare cu durata mentionata in ADR.
4. Formarea persoanelor-altele decat conducatori angajati in transportul rutier al marfurilor periculoase.
Persoanele ale caror functii privesc transportul rutier de marfuri periculoase trebuie sa urmeze o pregatire profesionala care
sa cuprinda prescriptiile referitoare la transportul marfurilor periculoase potrivit responsabilatatilor si sarcinile lor. Aceasta
obligatie se aplica atat persoanelor angajate in exploatarea vehiculelor rutiere cat si persoanelor de la expeditor ori
persoanelor care incarca sau descarca marfuri periculoase, precum si, la personalul care lucreaza la tranzitarea marfurilor sau
agenti maritimi.
Formarea personalului se refera numai la responsabilitatile si functia pe care o indeplineste si se refera la:
a. Initierea
Persoanele trebuie sa se familiarizeze cu prescriptile generale ale dispozitiilor privind transportul de marfuri periculoase.
b.Formarea specifica
Personalul trebuie sa dobandeasca o pregatire in deatliu, proportionala cu sarcinile si responsabilitatile sale, prescriptii
referitoare la transportul rutier de marfuri periculoase.
c. Formarea in domeniul securitati

141

Proportional cu riscurile de ranire sau expunere in cursul unui icident la un transport de marfuri periculoase, sa inteleaga
incarcarea si descarcarea , aceasta formare trebuie sa cuprinda riscurile, periculoase pe care le prezinta substantele
periculoase.
Formarea trebuie sa aiba ca obiect sensibilizarea personalului pentru a manipula in conditii de securitate si proceduri de
urgenta pe care trebuie sa le cunoasca in mod curent referitoare si la utilizarea altor mijloace de transport de marfuri
periculoase si sa faca interventii in cursul unei operatiuni de transport multimodal.
Aceasta formare trebuie sa fie completata periodic prin cursuri de reciclare pentru a lua in considerare schimbarile intervenite
in reglementari.
Primul-ajutor in cazul producerii unor accidente rutiere
1. Masuri de prim-ajutor
Legislatia rutiera din tara noastra prevede ca orice outovehicul trebuie sa aibala bord o trusade prim-ajutor
omologatade catre Ministerul Sanatatii .
Aceasta este compusa din:
doau pipe Guedel pentru realizarea manevrelor de respiratie artificiala
doua garouri pentru oprirea hemoragiilor de la nivelul membrelor
doua atele Kramer din plastic si o piesa intermediara ce permite prelungirea uneia cu cealalta
o lama (spatula) din plastic, de forma triunghiulara pentru deschis gura inclestata
o pensa pentru nas
o pompita pentru aspirarea secretiilor faringiene
un dispozitiv pentru respiratie artificiala format din:
piesa bucala
blocul supapelor
tubul de cauciuc prin care se face insuflatia
o fasa
un pachetel cu vata
cateva comprese din tifon steril
un flacon cu medicamente antialgice (Algocalmin, Fasconal, Codamin, etc )
o siclutade cca. 100 ml cu alccol medicinal sau alccol iodat.
In cursul deplasarii cu autovehiculul pe un drum public puteti intalni un accident rutier ce tocmai s-a produs. Ce
masurai trebuie luate, avand in vedere ca in conformitate cu legislatia in vigoare orice conducator auto este obligat sa acorde
primul ajutor?
Trebuie anuntate atat Politia Rutiera, cat si cea mai apropiata Statie de ambulanta,prin orice mijloace, inclusiv
telefonia mobila.
Pentru a acorda primul ajutor in mod corect si eficient trebuie parcurse cateva etapein urmatoarea
succesiune:
1. Scoaterea victimelor din caroseria auto-vehiculului accidentat (descarcerarea):
a) se realizeaza prin ridicare,astfel incat capul, gatul si trunchiul sa fie in acelasi plan si in acelasi ax;
b) daca aceasta manevra nu este posibila ( caroseria este foarte deformatasi conditiile nu permit dezmembrarea ei) , atunci
victima poate fi scoasa si prin tragere;
c) ESTE INTERZISA MANEVRA DE SCOATERE A VICTIMEI PRIN INPINGERE.
Dupa ce victima a fost degajata din caroseria autovehiculului accidentat, ea va fi asezata in pozitie intinsa pe spate pe un plan
neted si dur . Daca nu este posibila eliberarea victimei din caroseria autovehiculului prin manevre lipsite de brutalitate, atunci
vor fi asteptate ajutoarele competente.
2. Evaluarea gravitatii starii accidentatilor, in vederea evacuarii lor:
mod de recunoastere:
au starea de constienta pierduta
nu isi revin indiferent de stimulul aplicat ( una-doua palme peste fata cu blandete sau stropire cu apa pe
fata)
Acestia vor fi tratati si evacuati cu prioritate.
mod de recunoastere:
au starea de constienta pastrata
nu pot oferi date referitoare la modul de producere al accidentului (nu se exprima
coerent)
in ciuda faptului ca pot prezenta rani grave (plagi zdrobite sau sfasiate ale maselor musculare, fracturi
deschise, etc ) nu arata ca ar resimti durerea produsa de acestea.
Acestia vor fi evacuatirapid, deoarece din momentul in care incep sa realizeze ceea ce s-a intamplat sau de cand incep sa
simta durerea, devin foarte agitati.
3. MIJLOACE DE TRANSPORT
Se va apela in primul rand la mijloacele de transport specializate (anbulante), dar in cazul in carea cestea nu sunt
disponibile sau nu pot ajunge in timp scurt la locul accidentului, vor fi preferate autovehiculele din trafic prevazute cu
platforma (Dacia break daca este rabatata bancheta din spate , Dacia papuc, o dubita , o furgoneta , un autocamion ,un
autobuz daca este liber culoarul dintre scaune, etc.).

142

Daca accidentatul este in stare de inconstienta, acesta va fi asezat intins pe spate cu capul inclinat intr-o parte( stanga sau
dreapta) pentru a evita inundarea cailor respiratorii in cazul in care continutul gastric refuleaza in cavitatea bucala (in caz de
voma).
Daca accidentatul a suferit o hemoragie in cantitate mare, acesta va fi asezat intins pe spate cu picioarele ridicate mai sus de
nivelul trunchiului, astfel incat sa formeze cu orizontala un unghi de 15-20 de grade: aceasta masura estre necesara deoarece
la nivelul membrelor inferioare sistemul venos poate sa contina o cantitate de cca. 1-1,5 l de sange, care va fi mobilizata
datorita gravitatiei spre inima si creier .
4.DESTINATIA
Accidentatul va fi transportat NUMAI la spital, unde exista conditiile necesare pentru salvarea accidentatului.
Responsabilitatea salvatorului (participantul la trafic) inceteaza odata cu predarea accidentatului personalului medical la
camera de garda.
FRACTURILE
Din punctul de vedere al salvatorului (participantul la trafic), fracturile pot fi clasificate in:
A)Mod de recunoastere:
prezinta o durere de intensitate variabila la nivelul spatelui,dar durerea nu inseamna obligatoriu existenta unei fracturi,
putand fi vorba doar de contuzionarea (zdrobirea) maselor musculare;
nu isi poate misca membrele inferioare, dar poate fi in stare de soc, avand fracturi ale membrelor inferioare, motiv pentru
care nu le poate misca, dar nici nu simte durerea;
nu isi simte membrele inferioare (situatie cu semnificatie foarte grava!);
masuri: accidentatul va fi asezat intins pe spate pe un plan neted si dur (o scandura mai lata , o usa un oblon de autocamion,
etc.) cu ajutorul caruia va fi transportat de la locul accidentului la autovehicululu care il va evacua:
ESTE INTERZISA TRANSPORTAREA ACCIDENTATULUI PE O TARGA IMPROVIZATA DIN MATERIALE
MOI, PE BRATE, ETC !
MASURI :
se imobilizeaza segmentul de membru fracturat inpreuna cu articulatiile inferioara si superioara cu ajutorul atelelor
Kramer; daca numarul atelelor nu este suficient pentru imobilizarea tuturor fracturilor, atunci putem folosi levierele
autovehiculului, scanduri, crengi, leviere;
in cazul in care ne aflam in fata unei fracturi produse la nivelul membrului inferior poate fi folosit (in lipsa atelelor )
celalalt membru inferior, cu conditia ca acesta sa fie sanatos.
HEMORAGIILE EXTERNE
Hhemoragiile interne nu fac obiectului materialului de fata deoarece sunt greu de depistat , dar chiar si atuncicand sunt
diagnosticate nu se poate interveni in lipsa conditiilor necesare unei astfel de interventii.
Din punctul de vedere al salvatorului ,hemoragiile externe pot fi clasificate in;
1. Culoarea sangelui:
sangele arterial este rosu deschis
sangele venos este rosu inchis.
Dar chiar si pentru cei care stiu sa faca diferenta intre nuante, in conditii de iluminare slaba (fie chiar si la lumina
farurilor) este greu de stabilit tipul hemoragiei pe baza acestui criteriu;
2. Modul in care curge sangele:
sangele arteriar curge in jeturi, in valuri
sangele venos curge cu debit constant
Masuri in cazul unei hemoragii arteriale:
a) se aplica garoul la un nivel situat mai sus decat locul hemoragiei (spre radacina membrului)
b) se fixeaza un biletel pe care s-a notat ora si minutul aplicarii garoului;
c) garoul poate fi lasat strans timp de30-35 de minute, dar nu mai mult de 90 de minute:
d)dupa trecerea acestui interval de timp, garoul se desface pentru o perioada de 3-5 minute (chiar daca rana sangereaza)in
felul acesta tesuturile aflate sub nivelul garoului vor fi irigate cu sange bogat in oxigen si elemente nutritive, impiedicand
moartea tesuturilor si aparitia gangrenei;
e) dupa acest interval de timp, garoul se strange, notand din nou ora si minutul aplicarii acestuia, pentru o alta perioada de
30-50 minute, dar nu mai mult de 90 de minute;
f) manevrele de mai sus se repeta ori de cate ori este nevoie pana cand accidentatul ajunge la spital
Masuri in cazul unei hemoragii venoase:
se respecta toate indicatiile de mai sus, cu exceptia faptului ca garoul se aplica la un nivel situat mai jos decat locul
hemoragiei (spre extremitatea libera a membrului).
In cazul in care nu poate fi identificat tipul hemoragiei, garoul va fi aplicat numai deasupra nivelului hemoragiei (daca
hemoragia este arteriala,ea se va opri imediat, iar da cahemoragia este venoasa,aceasta se va opri dupa un scurt interval de
timp in care venele se golesc de sange).
B)In acest caz hemoragia nu poate fi oprita prin aplicarea garoului si se va recurge la aplicarea unui pansament compresiv:
dupa curatare si dezinfectare pe locul hemoragiei se aplica doua-trei comprese din tifon steril, care vor fi imobilizate cu
ajutorul a trei-patru ture de fasa, bine stanse.

143

ARSURILE TERMICE
Acestea se pot produce fie prin aprinderea hainelor, fie prin contactul cu lichidul de racire al motorului
autovehiculului accidentat.
Masuri :
vor fi asigurate conditiile necesare unei bune respiratii si unei bune circulatii sanguine.
nu se intervine in nici un fel asupra plagilor produse, deoarece arsurile sunt considerateca fiind sterile in primele
6-8 ore de la producerea lor (orice manevra efectuata asupra acestor rani in lipsa conditiilor si a instrumentului adecvat va
duce la infectarea acestora).
STOPUL RESPIRATOR SI CARDIO-RESPIRATOR
In toate situatilie cand este pus in fata unui ranit, salvatorul trebuie sa verifice functiile vitale ale acestuia si anume:
functia respiratorie,
functia cardio-circulatorie.
Pentru aceasta va folosi doi parametri:
respiratia,
pulsul.
Respiratiapoate fi verificata prin diverse metode, dar cea mai cunoscuta este cea a oglinzii (se apropie o oglinjoara
sau o suprafata foarte bine lustruita de narile accidentatului si daca apar vapori de apa care condenseaza inseamna ca
accidentatul respira).
Pulsul se cauta intotdeauna la artera carotida (cu doua sau trei degete se apasa usor catre inapoi pe langa laringe).
In functie de existenta sau absenta acestora doi parametri, salvatorul se poate afla in fata uneia dintre urmatoarele
situatii:
1. Accidentatul respira -are puls Stare normala
2. Accidentatul nu respira -are puls Stop respirator
3. Accidentatul nu respira -nu are puls Stop cardiorespirator
4. Accidentatul respira -nu are puls NU EXISTA !
STOPUL RESPIRATOR
Accidentatul va fi asezat pe un plan neted si dur, intins pe spate. Pentru a actiona corect, trebuie retinuta urmatoarea
formula mnemotehnica:
HELP ME ( AJUTA-MA in lb engleza)
Fiecare litera indica manevrele pe care trebuie sa le faca salvatorul si ordinea lor:
H hiperextensia capului
Accidentatul va fi asezat in asa fel incat capul sau sa fie cat maimult dat pe spate; in acest scop sub umeri poate fi
asezata o haina facuta sul.
E eliberarea cailor respiratorii
Se face toaleta rapida a cavitatii bucale si se dezobstrueaza orificiul glotic cu ajutorul indexului sau a doua degete
(index sau medius) infasurate intr-o batista sau intr-o compresa din tifon.
F luxarea mandibule
Salvatorul se aseaza la capataiul accidentatului, apuca cu degetele ||, ||| si |Vale ambelor maini de ramura verticala a
mandibulei si trage spre el, apasand cu policele ambelor maini pe barbie; daca in urma acestei manevre gura ramane incestata
, salvatorul poate introduce lamela (spatula) de plastic, cu capatul mai ascutit, intre canin si primul premolar (prima masea),
pe care o rasuceste cu 90 de grade; daca nici in acest fel nu poate fi deschisa gura, nu se vor face alte manevre mai brutale,
care pot duce la fracturarea dintilor sau chiar a mandibulei.
Se fixeaza pipa Guedel in felul urmator: se introduce cu varful (capatul portiunii rotunde a pipei) spre cerul gurii
pana cand dintii de jos au trecut de maximul convexiratii partii rotunde si se rasuceste pipa cu 180 de grade, astfel incat
portiunea terminala a pipei sa ajunga in dreptul dintilor, iar partea rotunda sa prinda in concavitatea ei baza limbii,
impiedicand-o sa cada inapoi si sa astupe orificiul glotic.
P pensarea nasului
Se aplica pensa pentru nas pe narile accidentatului
Dupa ce au fost parcurse toate aceste etape, salvatorul poate sa treaca la efectuarea manevrelor propriuzise de
resuscitare respiratorie. Metoda cu cel mai mare randament si care necesita si cel mai mic efort din partea salvatorului esate
respiratia gura-la-gura. Aceasta manevra poate fi executata fie direct prin aplicarea gurii salvatorului pe gura accidentatului
(avand grija sa fie acoperite si colturile gurii accidentatului), fie prin intermediul unei batiste sau al unei bucati de tifon, fie
utilizand dispozitivul pentru respiratie artificiala.
Ritmul in care se fac insuflatiile este de 14-16 pe minut. Scopul este sa se asigure o ventilatie cat mai mare a aerului
intrapulmonar.
STOPUL CARDIO-RESPIRATOR
In cazul in care situatia de mai sus se complica prin disparitia pulsului (stop cardiac), atunci salvatorul se va afla in
fata unui stop cardio respirator. In aceasta situatie se adauga manevrelor de mai sus si:
M masajul cardiac
E extern

144

Salvatorul se va aseza in partea stanga a accidentatului si isi va aseza mainile una peste cealalta la baza
semitoracelui stang al acestuia. Apasarea se face brusc, cu forta, astfel incat miscarea sa aiba o amplitudine de cca. 4-5 cm.
Frecventa cu care se fac aceste apasari este de 60-70 pe minut.
Resuscitarea cardio-respiratorie, pentru a fi efectuata corect, se face tinand seama de faptul ca intre numarul
insuflatiilor si cel al apasarilor asupra toracelui este un raport de 1/5 (adica, 1 insuflatie la 5 apasari)
Daca salvatorul este singur, atunci va proceda in felul urmator: va face doua insuflatii in ritmul de 14-16 pe minut,
apoi 10 apasari in ritmul de 60-70 pe minut. In continuare, manevrele se repeta in aceeasi succesiune.
Daca la locul accidentului sunt doi salvatori, atunci unul va efectua manevrele de respiratrie artificiala, iar celalalt
manevrele masajului cardiac, in felul urmator
unul va face o insuflatie (timp in care colegul sau sta pentru a permite aerului sa patrunda in plamani);
dupa ce primul a terminat insuflatia, cel de-al doilea va efectua cinci apasari.
Manevrele se repeta in acest fel timp de cel putin 60 de minute
2. Masuri de prim-ajutor pentru transportatorii de produse periculoase
Conducatori auto ce efectueaza transporturi de marfuri periculoase trebuie sa aiba in dotarea autovehiculului trusa
speciala A.D.R. Aceasta poate fi compusa din:
un costum complet din material cauciucat rezistent la acctiunea acizilor, bazelor si solventilor organici ( nu este
obligatoriu decat in situatile speciale);
un sort de protectie din acelasi material cauciucat rezistent;
pereche de ochelari de protectie care sa se ajusteze bine pe conturul fetei;
masca antipulberi care sa acopere bine gura si nasul;
masca de gaze cu cartus filtrant adaptat produsului periculos transportat (obligatoriu in cazul produselor din clasa
6);
o pereche de manusi antitermice, cu fibre de azbest in tesatura;
o pereche de manusi din material cauciucat rezistent;
sticla de plastic cu capacitatea de 750-1000 ml pentru prepararea solutiilor antidot.
Exista mai multe tipuri de truse A.D.R. cu continutul diferit in functie de natura pericolelor pe care le poate prezenta
produsul transportat.
Conducatorul auto ce efectueaza transporturi de marfuri periculoase trebuie sa cunoasca foarte bine continutul fisei
de siguranta, document pe care expeditorul este obligat sa-l inmaneze transportatorului inca de la incarcarea autovehiculului.
Fisa de siguranta prevede care este continutul minim necesar al trusei A.D.R in fiecare caz in parte in functie de clasa careia
apartine produsul respectiv si care sunt masurile ce trebuie luate in diverse situatii.
In cursul derulari unui transport de marfuri periculoase, conducatorul auto trebuie:
Conducatorul auto trebuie sa ceara expeditorului fisa de siguranta in limba romana, corespunzatoare produsului
periculos ce urmeaza a fi transportat. Astfel, conducatorul auto poate afla carei clase apartine produsul, daca are pregatirea
necesara pentru atransporta acest produs, care este natura pericolului pe care acesta il reprezinta si care este echipamentul
minim necesar in vederea efectuarii transportului.
In cazul in care in timpul efectuarii unui transport de marfuri periculoase se produce un incident in cursul caruia produsul
periculos iese in afara ambalajului trebuie efectuate urmatoarele manevre:
autovehiculul va fi oprit in afara parti carosabile si e intreerupe contactul electric general (mai ales in cazul in care
se transporta produse al caror pericol principal sau secundar este inflamabilitatea);
conducatorul auto va delimita zon ain care se afla autovehiculul cu ajutorul celor sase panouri galben-portocalii,
care vor fi puse la 15 metri pe laterale, inaintea si inapoia autovehicolului, chiar daca se intrerupe traficul rutier (in cazul in
care transporta produse din clasa 6.1 sau 6.2)
conducatorul auto va semnaliza autovehicolul conform indicatiilor din fisa de siguranta, dupa care va anunta
evenimentul produs fie la numarul telefnic indicat in partea inferioara a fisei de siguranta, fie autoritatilor indicand atat
numarul ONU corespunzator produsului, cat si numarul Kemler.
Daca in timpul efectuarii unui transport intalniti un coleg aflat in dificultate prima indicatie este sa treceti mai
departe si sa anuntati cat mai repede autoritatile, comunicand numerele de pe placa.Daca totusi doriti sa interveniti atunci :
asigurati-va ca aveti la dispozitie echipamentul corespunzator clasei si pericolelor indicate de numarul Kemler de
pe placa autovehiculului aflat in dificultate;
opriti autovehiculul pe care il conduceti la o distanta de minim 50 metri si semnalizati-l corespunzator
instructiunilor din fisa de siguranta;
interveniti NUMAI dupa ce ati inbarcat echipamentul de protectie coprespunzator clasei produsului transportat in
autovehiculul aflat in dificultate.
Conducatorul auto va inpiedica accesul persoanelor ne autorizate in zona autovehiculului pentru a preveni aparitia unor
posibile victime .In cazul in care din caroseria autovehiculului se degajeaza vapori sau gaze toxice conducatorul auto se va
indeparta de autovehicul in directia din care bate vantul.
Daca s-au produs victime, atunci se poate actiona in felul urmator:
daca victima a inhalat gaze sau vapori toxici, va fi scoasa din zona si va fi dusa la aer curat ( deplasarea se va face
in directia de unde bate vantul), unde ii va fi supravegheata functia respiratorie;
daca victima a fost stropita cu produs periculos, atunci se vor face urmatoarele manevre:
daca victima a ingitit substanta periculoasa, in acest caz se proceda la efectuarea spalaturilor gastrice in felul
urmator : daca victima este constienta, i se va da sa bea o cantitate de 200-250 ml solutie antidot, dupa care ii va fi provocata
varsatura: manevra va fi repetata de patru sau cinci ori.

145

Solutiile antidot sunt in general oferite de catre expeditori in functie de natura si proprietatile produsului periculos ce
trebuie transportat. In afara acestora mai pot fi utilizate si alte solutii antidot, dintre produsele pe care le utilizam in mod
curent. Iata cateva dintre ele:
a) laptele: poate fi utilizat in intoxicatiile cu acizi corozivi ( acid azotic, clorhidric, bromhidric, fluorhidric, oxalic, sulfuric,
tricloracetic, etc.), cu baze corozive (hidroxid de sodiu, de potasiu, de calciu, de amoniu, etc.), cu saruri ale metalelor grele
(nichel, crom, cadmiu, plumb, vanadiu, zinc, mercur, etc.), cu fenol;
ATENTIE! IN CAZUL INGITIRII UNOR SUBSTANTE COROZIVE ACIDE SAU BAZICE NU SE PROVOACA
VARSATURA!
Mai important este sa stim cand NU TREBUIE folosit laptele ca antidot: nu se utilizeaza laptele ca antidot in intoxicatiile cu:
produse petroliere (benzina, neofalina petrosim, motorina, etc.);
solventi organici (in general diluanti pentru vopsea);
insecticide (organo-fosforate si organo-clorurate);
produse care contin fosfor.
b) albusul de ou (de cel putin zece oua): este folosit in intoxicatiile cu acizi corozivi, baze corozive, saruri ale
metalelor grele, naftalina, fenol; contraindicatiile sunt aceleasi ca in cazul laptelui.
c) solutia de caid citric sau de acid acetic 1% : poate fi folosita in intoxicatiile corozive ( mai ales in intoxicatiile cu hidroxid
de sodiu - soda acustica);
ATENTIE! IN CAZUL INGHITIRII UNEI SUBSTANTE COROZIVE BAZICE NU SE PROVOACA VARSATURA!
mod de preparare
solutia de acid citric se poate obtine prin diluarea solutiei concentrate ( tip Hellas) in proportie egala cu apa sau prin
dizolvarea cristalelor de sare de lamaie sau prin stoarcerea fructelor (lamai, portocale, mandarine, etc.);
solutia de caid acetic 1% poate fi obtinuta prin diluarea otetului alimentarin proportie de un volum de otet cu cinci volume
apa ( de ex.: 200 ml otet cu 500 ml apa). d) solutia concentrata de sare de bucatarie: poate fi folosita in intoxicatiile cu
bromuri si nitrat de argint.
e) solutia slaba de sapun: se foloseste in intoxicatiile cu detergenti cationici (tip Bromocet)
f) solutia de amidon ( de apret): se foloseste in intoxicatiile cu iod ( DE RETINUT: amidonuol , care in solutie are o culoare
alb-laptoasa, in combinatie cu iodul se coloreaza in albastru; pe masura ce se repeta spalatura gastrica , solutia evacuata prin
voma va fi de un albastru din ce in ce mai deschis);
mod de preparare: 80 g apret la 1000 ml apa.
g) solutia de permanganat de potasiu in concentratie de 1/5000 in intoxicatia cu etilenglicol ( antigel) si in
intoxicatia cu cianuri;;
ATENTIE! O cantitate de 50-100 ml antigel concentrat ESTE MORTALA pentru om !
h) alcoolul etilic poate fi folosit in intoxicatiile cu alcool metilic si etilenglicolic;
ATENTIE : o cantitate de 30-60 ml alcool metilic pur ESTE MORTALA pentru om!
mod de preparare: 40 g oxid de magneziu si apa pana la 1000 ml.
In cazul produselor care pot degaja gaze sau vapori mai grei decat aerul, se recomanda prevenirea acumularilor de
gaz sau vapori in gropi, santuri, pivnite, sisteme de canalizare, etc. sau daca acest lucru nu este posibil, avertizarea echipei de
interventie asupra situatiei produse si a evenimentelor consecinte ce pot decurge din situatia creata.
In cazul producerii unui incendiu din timpul transportului unui produs din clasa 4 ( 4.1 , 4.2 , 4.3), trebuie avut in
vedere ca se pot degaja gaze care pot fi toxice, chiar daca, pe moment, nu exista nici o manifestare fizica. Vor fi anuntate
autoritatile medicale pentru a supraveghea persoanele expuse.
In cazul produselor ce au capericol principal sau secundar toxicitatea, vor fi anuntate si autoritatile medicale asupra
naturi pericolului pentru a pune sub supraveghere medicala persoanele ce au venit in contact cu produsul sau care ar fi putut
inhala gaze, vapori sau fum rezultat in urma in

ORDIN 640/2007
privind pregatirea si atestarea profesionala a conducatorilor auto care efectueaza transport rutier de marfuri
periculoase
CAPITOLUL I
Prevederi generale referitoare la pregatirea conducatorilor auto
Art. 1. (1) Conducatorii vehiculelor care transporta marfurile periculoase definite in anexele la Acordul european referitor la
transportul rutier international al marfurilor periculoase (A.D.R.), denumit in continuare Acord, trebuie sa detina un certificat
A.D.R. eliberat de Ministerul Transporturilor prin Autoritatea Rutiera Romana - A.R.R., care atesta ca au participat la
cursurile de pregatire si au promovat examenul specific privind cerintele speciale care trebuie indeplinite la transportul rutier
de marfuri periculoase.
(2) Pregatirea conducatorilor vehiculelor care transporta marfuri periculoase trebuie efectuata intr-un centru de pregatire si
perfectionare a personalului din domeniul transporturilor rutiere, autorizat in acest sens de catre Ministerul Transporturilor,
conform prevederilor legale in vigoare.
Art. 2. -

146

(1) Conducatorii auto ai vehiculelor care transporta marfuri periculoase trebuie sa urmeze un curs de baza care are drept
obiective principale:
a) informarea conducatorilor asupra riscurilor inerente transportului de marfuri periculoase;
b) prezentarea notiunilor de baza indispensabile pentru reducerea la minimum a riscului de producere a unui eveniment;
c) in caz de incident sau accident sa fie capabili sa ia masurile necesare pentru propria lor siguranta, pentru siguranta
publicului, pentru protectia mediului, precum si pentru a limita efectele evenimentului.
(2) Cursul de baza se compune dintr-o parte teoretica si exercitii practice, tematica acesteia fiind cea prevazuta la art. 10
alin. (2).
Art. 3. - Conducatorii auto ai vehiculelor care transporta marfuri periculoase in cisterne fixe sau demontabile, cu o
capacitate mai mare de 1 m 3, conducatorii de vehicule-baterie cu o capacitate totala mai mare de 1 m 3 si conducatorii
vehiculelor care transporta marfuri periculoase in containere-cisterna, cisterne mobile sau CGEM (containere de gaze cu
elemente multiple) cu o capacitate individuala mai mare de 3 m 3 pe o unitate de transport trebuie sa urmeze, in plus fata de
cursul de baza, un curs de specializare pentru transportul in cisterne, tematica acestuia fiind cea prevazuta la art. 10 alin. (3).
Art. 4. (1) Conducatorii auto ai vehiculelor care transporta marfuri sau obiecte din clasa 1 ori marfuri radioactive apartinand clasei 7
trebuie sa urmeze, in plus fata de cursul de baza, un curs de specializare, tematica acestuia fiind cea prevazuta la art. 10 alin.
(4), respectiv alin. (5).
(2) Clasele 1 si 7 sunt cele definite in partea a 2-a din anexa A la Acord.
Art. 5. - Certificatul A.D.R. este valabil 5 ani, iar perioada de valabilitate a acestuia se prelungeste automat pentru o noua
perioada de 5 ani, daca titularul a urmat in al cincilea an de valabilitate cursurile recapitulative prevazute la art. 12 si a
promovat examenele prevazute la art. 17-20, dupa caz.
Art. 6. - Cursurile de baza initiale sau recapitulative si cursurile de specializare initiale ori recapitulative prevazute la art. 3
si 4 pot avea loc sub forma de cursuri polivalente, realizate integral, cu aceeasi ocazie si de catre acelasi centru de pregatire si
perfectionare a personalului din domeniul transporturilor rutiere.
Art. 7. - Orice certificat A.D.R., eliberat conform prevederilor cap. 8.2 din anexa B la Acord de catre autoritatea competenta
a unei parti contractante la acest acord sau de orice organism recunoscut de aceasta autoritate, va fi recunoscut ca valabil pe
teritoriul Romaniei pe toata durata sa de valabilitate.
Art. 8. - Certificatul A.D.R. emis in conditiile precizate in sectiunea a 6-a din cap. II al prezentelor norme va fi redactat in
limba romana si in una dintre limbile engleza, franceza sau germana.
CAPITOLUL II
Prevederi speciale referitoare la pregatirea conducatorilor auto
Art. 9. (1) Pregatirea in cadrul centrelor trebuie sa fie orientata spre necesitatile practice ale activitatii conducatorilor auto. Programa
de pregatire trebuie stabilita in conformitate cu prevederile Acordului, pe baza subiectelor mentionate la art. 10 alin. (2)-(5).
Cursurile de pregatire initiala si recapitulative trebuie sa includa, de asemenea, exercitiile practice individuale prevazute la
art. 11 alin. (5).
(2) Centrele de pregatire si perfectionare a personalului din domeniul transporturilor rutiere trebuie sa se asigure ca
personalul didactic cunoaste bine si expune la cursuri cele mai recente aspecte care rezulta din reglementarile in domeniu,
aceasta fiind o conditie de mentinere a autorizarii.
(3) Pentru a se inscrie la cursurile de pregatire initiale sau recapitulative, candidatii trebuie sa detina permis de conducere
valabil, eliberat sau recunoscut de autoritatea competenta din Romania, pentru cel putin una dintre categoriile de vehicule: B,
C1, C, Tr., BE, C1E, CE.
SECTIUNEA 1
Structura programei de pregatirii
Art. 10. (1) Cursurile de pregatire initiala si recapitulative se prezinta sub forma unor cursuri de baza si, daca este necesar, de
specializare.
(2) Cursurile de baza trebuie sa acopere cel putin urmatoarele subiecte:
a) prescriptii generale aplicabile transportului de marfuri periculoase;
b) principalele tipuri de riscuri;
c) informare referitoare la protectia mediului prin controlul transferului de deseuri;
d) masuri de prevenire si de siguranta adecvate pentru diferitele tipuri de riscuri;
e) comportamentul dupa un accident (primul ajutor, siguranta circulatiei, cunostinte de baza referitoare la utilizarea
echipamentelor de protectie etc.);
f) marcarea, etichetarea, placardarea si semnalizarea cu panouri de culoare portocalie;
g) ce trebuie sa faca un conducator de vehicul si ce nu trebuie sa faca in timpul transportului de marfuri periculoase;
h) scopul si modul de functionare ale echipamentului tehnic al vehiculelor;
i) interdictii de incarcare in comun pe un acelasi vehicul sau container;
j) precautii ce trebuie luate in timpul incarcarii si descarcarii marfurilor periculoase;
k) informatii generale referitoare la responsabilitatea civila;
l) informatii asupra operatiunilor de transport multimodal;
m) manipularea si depozitarea in vehicul a coletelor;
n) instructiuni privind comportamentul in tuneluri (prevenire si siguranta, masuri de luat in caz de incendiu sau in alte
situatii de urgenta etc.);

147

o) efectuarea transportului de marfuri periculoase responsabilitatile expeditorului, transportatorului si destinatarului.

(3) Cursurile de specializare pentru transportul in cisterne trebuie sa acopere cel putin urmatoarele subiecte:
a) comportamentul in mers al vehiculelor, inclusiv deplasarile incarcaturii;
b) cerinte speciale pentru vehicule;
c) cunoasterea generala teoretica a diferitelor sisteme de incarcare si de golire;
d) dispozitii suplimentare specifice referitoare la utilizarea vehiculelor (certificate de agreare, marcaje de omologare si
verificare, semnalizare cu etichete si panouri de culoare portocalie etc.).
(4) Cursul de specializare pentru transportul de marfuri si obiecte apartinand clasei 1 trebuie sa acopere cel putin
urmatoarele subiecte:
a) riscurile specifice marfurilor si obiectelor explozive si pirotehnice;
b) prescriptii speciale referitoare la incarcarea in comun a marfurilor si obiectelor apartinand clasei 1.
(5) Cursul de specializare pentru transportul de marfuri radioactive apartinand clasei 7 trebuie sa acopere cel putin
urmatoarele subiecte:
a) riscurile specifice pentru radiatiile ionizante;
b) prescriptii speciale referitoare la ambalarea, manipularea, incarcarea in comun si ancorarea marfurilor radioactive;
c) masuri speciale ce trebuie luate in cazul unui accident care implica marfuri radioactive.
SECTIUNEA a 2-a
Programul de pregatire initiala
Art. 11. (1) Durata minima a partii teoretice a cursurilor initiale sau a partilor componente ale cursurilor polivalente trebuie sa se
imparta dupa cum urmeaza:
a) curs de baza -18 unitati didactice;
b) curs de specializare pentru transportul in cisterne - 12 unitati didactice;
c) curs de specializare pentru transportul de marfuri si obiecte apartinand clasei 1 - 8 unitati didactice;
d) curs de specializare pentru transportul de marfuri radioactive apartinand clasei 7 - 8 unitati didactice.
(2) Durata totala a cursului polivalent se compune din durata cursului de baza la care se adauga duratele cursurilor de
specializare pentru care cursantii intentioneaza sa se pregateasca.
(3) Unitatile didactice dureaza 45 de minute.
(4) Fiecare zi de pregatire nu poate sa cuprinda mai mult de 8 unitati didactice.
(5) Exercitiile practice individuale vor fi corelate cu pregatirea teoretica si trebuie sa se refere cel putin la acordarea
primului ajutor, lupta impotriva incendiilor si dispozitiile ce trebuie luate in caz de incident sau accident.
SECTIUNEA a 3-a
Cursurile recapitulative
Art. 12. (1) Cursurile recapitulative prevazute la art. 5 au drept scop actualizarea cunostintelor conducatorilor auto; acestea trebuie sa
se refere la noutatile tehnice, juridice sau la cele privind marfurile periculoase.
(2) Cursurile recapitulative trebuie incheiate inaintea termenului limita al perioadei prevazute la art. 5.
(3) Duratele cursurilor recapitulative, inclusiv exercitiile practice individuale, vor avea duratele reduse la jumatate fata de
duratele prezentate la art. 11 alin. (1).
(4) Fiecare zi de pregatire nu poate sa cuprinda mai mult de 8 unitati didactice.
SECTIUNEA a 4-a
Autorizarea pregatirii
Art. 13. - Autorizarea pentru desfasurarea cursurilor de pregatire a conducatorilor auto care transporta marfuri periculoase
este acordata de Ministerul Transporturilor, prin Directia generala infrastructura si transport rutier, conform reglementarilor
in vigoare privind autorizarea centrelor de pregatire si perfectionare a personalului din domeniul transporturilor rutiere.
Art. 14. (1) Autorizatia este valabila pentru desfasurarea cursurilor de baza, initiale si recapitulative, precum si a cursurilor de
specializare, initiale si recapitulative, pentru transportul in cisterne si pentru transportul de marfuri si obiecte apartinand
clasei 1.
(2) Autorizarea pentru desfasurarea cursurilor de specializare, initiale si recapitulative, pentru transportul de marfuri
radioactive apartinand clasei 7 se acorda in conditiile prezentarii avizului de curs eliberat de Comisia Nationala pentru
Controlul Activitatilor Nucleare.
(3) Orice modificari aduse cursurilor pentru care un centru de pregatire este autorizat necesita aprobarea acestora de catre
Directia generala infrastructura si transport rutier, in special daca este vorba despre modificari ale programei de pregatire sau
ale datelor si locurilor de desfasurare a cursurilor.
SECTIUNEA a 5-a
Examinarea
Art. 15. (1) Pentru desfasurarea fiecarui examen se va intruni o comisie de examinare formata din:
a) 2 membri reprezentanti ai Autoritatii Rutiere Romane - A.R.R.;
b) un membru reprezentant al Comisiei Nationale pentru Controlul Activitatilor Nucleare, in cazul in care candidatii sustin
examen si pentru transportul de marfuri radioactive apartinand clasei 7;

148

c) Directia generala infrastructura si transport rutier poate desemna suplimentar, prin decizie a directorului general, un
reprezentant care sa faca parte din comisia de examinare.
(2) Cel putin unul dintre membrii comisiei de examinare trebuie sa fie titularul unui atestat de lector pentru transportul
rutier al marfurilor periculoase, eliberat conform reglementarilor in vigoare.
Art. 16. (1) Sustinerea examenului are loc in cel mult 60 de zile calendaristice de la incheierea pregatirii teoretice si practice.
Candidatii care nu au promovat examenul in intervalul mentionat trebuie sa urmeze un nou curs.
(2) Pentru fiecare examen, Autoritatea Rutiera Romana - A.R.R. va pregati chestionare cu intrebari selectionate din baza de
date cu intrebari, avizata de Directia generala infrastructura si transport rutier. Candidatii nu trebuie sa cunoasca inaintea
examinarii intrebarile care au fost selectionate pentru examenul respectiv.
(3) Intrebarile din chestionare vor fi tip grila cu 4 variante posibile de raspuns, dintre care una singura corecta.
(4) In timpul examinarii, candidatul trebuie sa demonstreze ca poseda cunostintele, discernamantul si aptitudinile necesare
exercitarii profesiunii de conducator de vehicul pentru transportul de marfuri periculoase, astfel cum este prevazut in
cursurile de baza si de specializare.
(5) Rezultatul examinarii se comunica candidatilor in cel mult 3 zile lucratoare de la data sustinerii examenului, iar
eventualele contestatii se depun in termen de doua zile lucratoare de la comunicare la sediul organismului examinator.
Candidatii respinsi pot sustine o singura data un nou examen la data si in locul comunicate de comisia de examinare.
Candidatii respinsi pentru a doua oara se pot prezenta la urmatoarea examinare numai dupa ce au urmat un nou curs.
Art. 17. (1) Examenul pentru cursul de baza, initial sau recapitulativ, se compune dintr-un chestionar cu 30 de intrebari referitoare la
subiectele rezumate la art. 10 alin (2).
(2) Pentru a promova examenul pentru cursul de baza, candidatii trebuie sa raspunda corect la 70% din intrebarile
chestionarului mentionat la alin. (1).
(3) Timpul aferent acestei probe este de 45 de minute.
Art. 18. (1) Examenul pentru cursul de specializare, initial sau recapitulativ, pentru transportul in cisterne se compune dintr-un
chestionar cu 20 de intrebari referitoare la subiectele rezumate la art. 10 alin (3).
(2) Pentru a promova examenul pentru cursul de specializare pentru transportul in cisterne, candidatii trebuie sa raspunda
corect la 70% din intrebarile chestionarului mentionat la alin. (1).
(3) Timpul aferent acestei probe este de 30 de minute
(4) Se pot prezenta la examenul mentionat la alin. (1) numai candidatii care au promovat examenul pentru cursul de baza.
Art. 19. (1) Examenul pentru cursul de specializare, initial sau recapitulativ, pentru transportul de marfuri si obiecte apartinand clasei
1 se compune dintr-un chestionar cu 20 de intrebari referitoare la subiectele rezumate la art. 10 alin. (4).
(2) Pentru a promova examenul pentru cursul de specializare pentru transportul de marfuri si obiecte apartinand clasei 1,
candidatii trebuie sa raspunda corect la 70% din intrebarile chestionarului mentionat la alin. (1).
(3) Timpul aferent acestei probe este de 30 de minute.
(4) Se pot prezenta la examenul mentionat la alin. (1) numai candidatii care au promovat examenul pentru cursul de baza.
Art. 20. (1) Examenul pentru cursul de specializare, initial sau recapitulativ, pentru transportul de marfuri radioactive apartinand
clasei 7 se compune dintr-un chestionar cu 20 de intrebari referitoare la subiectele rezumate la art. 10 alin. (5).
(2) Pentru a promova examenul pentru cursul de specializare pentru transportul de marfuri radioactive apartinand clasei 7,
candidatii trebuie sa raspunda corect la 70% din intrebarile chestionarului mentionat la alin. (1).
(3) Timpul aferent acestei probe este de 30 de minute.
(4) Se pot prezenta la examenul mentionat la alin. (1) numai candidatii care au promovat examenul pentru cursul de baza.
SECTIUNEA a 6-a
Certificatul de pregatire a conducatorului
Art. 21. (1) Autoritatea Rutiera Romana - A.R.R. are urmatoarele atributii:
a) eliberarea certificatului A.D.R. candidatilor promovati la examen;
b) pastrarea evidentelor privind cursurile de pregatire, a rezultatelor la examene si a certificatelor A.D.R. eliberate.
(2) Evidenta cursurilor de pregatire cuprinde documentele privind perioadele si locatiile de desfasurare a cursurilor
teoretice si a pregatirii practice, denumirile centrelor si numele lectorilor care au predat cursurile, precum si listele cu
participantii la cursuri si datele de identificare ale acestora.
(3) Evidenta certificatelor A.D.R. va fi tinuta conform prevederilor paragrafului 1.10.1.6 din anexa A la Acord, atat in
forma scrisa, cat si in forma electronica.
Art. 22. (1) Certificatul A.D.R. se elibereaza:
a) candidatilor care au promovat examenul pentru cursul de baza initial si, dupa caz, unul sau mai multe examene pentru
cursurile de specializare;
b) candidatilor pe ale caror certificate A.D.R. nu mai este spatiu pentru mentionarea prelungirii sau extinderii valabilitatii
acestora;
c) candidatilor ale caror certificate au fost declarate pierdute, furate sau deteriorate;
d) in cazul in care candidatii promoveaza examenul pentru cursul de baza recapitulativ, dar nu promoveaza toate examenele
pentru cursurile de specializare recapitulative pentru care a fost valabil certificatul initial.

149

(2) Valabilitatea certificatului A.D.R. se prelungeste conform art. 5, in cazul in care candidatii promoveaza examenele
pentru cursul de baza recapitulativ si pentru toate cursurile de specializare recapitulative pentru care certificatul este valabil
la momentul prelungirii.
(3) Valabilitatea certificatelor A.D.R. se extinde, fara a influenta termenul de valabilitate, in cazul in care detinatorii
promoveaza examenul pentru unul sau mai multe cursuri de specializare initiale.
Art. 23. - Modelul certificatului A.D.R. este prezentat in anexa care face parte din prezentele norme.
Art. 24. - Certificatele A.D.R. eliberate pana la data intrarii in vigoare a prezentelor norme raman valabile pana la expirare.

150