Theodor Pallady (11/24 aprilie 1871, Iai 16

august 1956, Bucureti) a fost un pictor romn.

Theodor Pallady era fiul lui Ioan sau Iancu Pallady,
cstorit cu Maria Cantacuzino, sora mai mare a
diplomatului Neculai B. Cantacuzino. Theodor s-a
nscut n Iai i a copilrit att la Perieni
(Tutova), unde prinii si aveau o moie, ct i la
Iai. A urmat liceul ,,Sf. Gheorghe din Bucureti
i, la dorina prinilor, s-a nscris la coala de
Poduri i osele, pe care a prsit-o, mutndu-se
la Politehnica din Dresda.
Theodor Pallady a studiat mai nti ingineria la
Politehnica din Dresda (1887-1889), lund n
acelai timp lecii de desen i pictur cu Erwin
Oehme,
care,
recunoscndu-i
nzestrarea
artistic, l sftuiete s plece la Paris. n capitala
Franei lucreaz n atelierul lui Jean Arman i se
nscrie la Acadmie des Beaux-Arts. n 1892 intr
n atelierul lui Gustave Moreau unde va avea
colegi pe Henri Matisse, cu care leag o strns
prietenie, pe Georges Rouault i peAlbert
Marquet. Mai trziu frecventeaz clasa lui Puvis
de Chavannes, de la care preia mai ales fineea
desenului i strlucirea culorilor, fr a-i urma
principiile estetice academizante.
n 1904 se ntoarce n ar i expune la Ateneul
Romn i la Saloanele Oficiale. Menine ns

legtura cu Parisul, unde deschide mai multe

expoziii personale, pn n anul 1940. Expune la
Bienala din Veneia n anii 1924, 1940 i 1942.
Cu o formaie complex, provenit din rigoarea
colii germane unit cu simbolismul promovat de
Moreau, folosind experimentele din cadrul
curentului Art Nouveau i ale prietenilor si, care
vor pune bazele fauvismului, Pallady i gsete
curnd drumul su propriu. Prietenia sa cu
Matisse, legturile cu spiritul artei franceze
explic numeroasele raporturi cu ceea ce se va
numi cole de Paris. Totui Pallady nu va adera la
programul estetic promovat de aceste curente
artistice. Aspiraia ctre o arhitectur simpl,
ctre o logic liniar a proporiilor domin arta
lui
Pallady,
care
refuz
grandilocvena,
sentimentlitatea i pitorescul ieftin, fcnd
evident
orientarea
sa
structural
spre
compoziia clasic. Sensibilitatea sa controlat
este dublat de o suprem ascez a spiritului,
ntr-o unitate care l distinge de lirismul postimpresionist.

Theodor Pallady-Femeie in negru

Theodor Pallady-Femeie in galben

Theodor Pallady-Femeie in cenusiu