Clasicismul curent aparut in Franta (sec.

al XVII-lea) pe bazele respectului si redescoperirii

valorilor antice; manifest literar: Arta poetica, de Boileau
Trasaturi :
- dominat de simtul masurii, al echilibrului, al rigorii, al armoniei i simetriei atat sub
raportul formei, al structurii compozitionale a operelor cat si sub aspectul coninutului (de ex.
al psihologiei eroilor: deciziile sunt luate sub imperiul ratiunii, in conflictul dintre pasiune si
datorie, triumfa datoria, sacrificand sentimentele)
- preocuparea pentru viata morala a omului, pentru principiile etice care trebuie sa
triumfe ; se cultiva eroicul etc.
- natura (in poezii de tip pastel, de ex. Alecsandri, Cobuc) e vazuta doar ca un cadru
decorativ pentru gesturile sau actiunile eroilor; se prefer lumina, miezul zilei, soarele ca
simboluri ale echilibrului sufletesc; senintatea i echilibrul apolinic al eului liric i al
personajelor lirice n faa destinului implacabil, a trecerii irevesibile a timpului
- preferina pentru stilul nalt / sobru, concis, cu economie de mijloace artistice, obiectiv,
imparial, chiar rece
- tragedia, comedia, fabula, satira, oda, imnul, poezii cu forma fixa (sonet, glos)
- respectarea cu strictetie a regulilor si canoanelor estetice
(ex. regula celor trei unitati in arta dramatica, cultivarea doar a frumosului, gratiosului,
sublimului, niciodata a uratului, grotescului, categorii estetice respinse)
-cautarea puritatii genurilor si a speciilor (nu admite amestecul lor n aceeai creaie
literar)
- respingerea termenilor nepoetici (arhaisme, termeni populari si regionali, argotici)
solemnitatea, sobrietatea i demnitatea stilului
***

Romantismul

curent aparut aproape concomitent in Germania si Anglia (sfarsitul

secolului al XVIII/lea, inceputul sec. al XIX-lea), ca o reactie de respingere a clasicismului;
manifestul literar european Prefata la drama Cromwell, de V. Hugo ;
la noi, programul estetic al romantismului il constituie Introductie, la revista Dacia literara, de M.
Kogalniceanu, 1840
Trasaturi :
- romanticul cauta dezechilibrul, organizarea antitetica, lipsa masurii, exagerarea, se afla sub
imperiul fanteziei, al libertatii nelimitate si al sensibilitatii exagerate. deci, cauta noul, inovatia,
insolitul
- accentul asupra subiectivitatii si al afectivitatii, primatul sentimentului (eroii isi urmeaza
aspiratiile sufletesti sau de cunoastere pana la sacrificiul de sine)

Teme i motive specifice:

1. dragostea, aspiratia spre o iubire ideala, androginica sau iubirea neimplinita care produce mari
suferinte etc. (fiinta iubita e adeseori idealizata)
2. iubirea (sau orice predispozitie sufleteasca ) e proiectata deseori pe fundalul naturii terestre
sau cosmice; aceasta e privita fie ca un cadru feeric, fie ca un spatiu dezolant, fie unul feeric care
rezoneaza la sentimentele ndragostitului (de fericire sau deziluzie); pot aparea peisaje idealizate
(utopic vs. antiutopic). Sau, mai ales in operele cu caracter fantastic, natura e privita ca spatiu de
cunoastere in dimensiunile ei cosmice, deschise spre infinitul spatial si temporal (pentru ca
romanticul e un insetat de absolut, de necuprins)
3. istoria ca fundal intunecat al unor mari pasiuni (preferinta pentru perioadele sangeroase, de
dezechilibru care contrasteaza puternic cu epocile eroice)
4. conditia sociala. Inspiratia asrtistica isi orienteaza atentia catre paturile de jos, mizere, de la
periferia societatii (care nu era admise a se oglindi in operele clasicismului: orfani, poporul rasculat,
soldati, fete scapatate din pricina mizeriei etc.

Personajul romantic
- este unul exceptional, pus in situatii iesite din comun / exceptionale. Se cultiv atitudinile
dionisiace, frenetice n cunoatere/cutarea idealului, fie el erotic, ori de alt natur, inclusiv apelul
la ocultism, magie, oniric
- presupune eroi construiti prin contraste puternice (calitati de exceptie si defecte extreme), cu un
destin foarte sinuos, cu rasturnari neasteptate de situatii care-i releva nlri, dar si caderi
spectaculoase (atingerea varfului gloriei lumesti sau spirituale, dar si contientizarea zadarniciei)
- este neintegrat social, vesnic nemultumit de realitate, de aceea cauta sa se refugieze in tarmuri
compensatorii evaziunea din cotidian (contingent), calatorii in timp sau in spatii pe masura
aspiratiilor nesatisfacute de real
- se construiesc figuri demonice in contrast cu cele angelice; se cauta gesturi teatrale, exagerate
(de ex. se cultiv motivul pactului cu diavolul de la Faust, de Goethe, pn la Eminescu ; d i alte
exemple);
- eroul romantic este de obicei foarte tanar (18-19 ani baieti; 14-15 ani fete), uneori suspus unei
initieri, aflat in devenire spirituala, alteori sub influenta unor batrani initiati (magi, vrajitori) ; sau
sunt eroi aflati pe panta degradarii psihice din cauza unei mari pasiuni / obsesii
5. inspiratia din foclor: traditii, credinte, superstitii (magie) pentru a surprinde pitorescul sau
pentru a deveni sursa a fantasticului de tip folcloric cu persoanaje supranaturale.
Motive literare specifice romantismului: al visului, al noptii ca mediu generator de taina, de
mister, motivul zadarnicie (vanitas vanitatum)i, al sortii schimbatoare (fortuna labilis) etc.

Sub aspectul stilului

- preferinta stilului retoric: interogatii retorice, exclamatii, interjectii, repetitii si simetrii in discurs,
inversiuni, bogatie de mijloace artistice metafore, epitete, personificari ; ca procedee specific
roamntice se cultiva antiteza (sub diverse aspecte) si hiperbola.
Specii cultivate: meditatia, nuvela, drama romantica, romanul, elegia, poezia patriotica (stil fastuos
care cauta efectul patetic, de impresionare, deci stilul retoric. D exemple de procedee retorice)

Sfidarea regulilor de orice natura (moral, stilistic) e o caracteristica esentiala negarea

canoanelor si limitelor de orice tip; se produce amestecul genurilor si al speciilor (o singura
opera literara poate reuni trasaturi / caracteristici ale mai multor curente sau specii)
- din dorinta de diversitate lexical/ varietate lexical, se intoduc, fiind considerati perfect estetici,
termenii arhaici (pt. refacerea culorii locale a unei epoci), populari sau regionali (pt. pitorescul
lingvistic)