(Tudor Arghezi, Cuvinte stricate) 1 Transcrie, din text, două cuvinte care aparţin câmpului semantic al vorbirii.

2 puncte 2 Precizează rolul semnelor de ortografie şi de punctuaţie din versul Huleşte-le!. 2 puncte 3 Transcrie un vers care conţine doi termeni aflaţi în relaţie de antonimie. 2 puncte 4 Notează formele corecte pentru două cuvinte din text, care pot fi considerate abateri de la norma literară. 4 puncte 5 Transcrie două mărci lexico-gramaticale prin care se evidenţiază prezenţa eului liric în textul dat. 4 puncte 6 Exemplifică două imagini artistice diferite, din text. 4 puncte 7 Prezintă semnificaţia titlului, în relaţie cu textul poeziei date. 4 puncte 8 Comentează, în 6 - 10 rânduri, strofa a doua a poeziei, prin evidenţierea relaţiei dintre ideea poeticăşi mijloacele artistice. 4 puncte 9 Argumentează, prin evidenţierea a douăcaracteristici prezente în text, încadrarea poeziei în lirismul subiectiv. 4 puncte Varianta 10 1. „cuvinte", „să spuie", „buzele", „vocea" . 2. Cratima marchează căderea unei vocale iniţiale, leagă două cuvinte care se rostesc într-o singură silabă, scurtează cantitatea vocalică. Semnul exclamării marchează o propoziţie de factură exclamativă, în care se apare o poruncă, un îndemn. 3. „Le vezi? Au căzut, s-au sculat". 4. îs - sunt; să spuie - să spună; deştele - degetele. 5. Mărcile lexico-gramaticale, prin care eul liric este prezent în text, sunt formele pronominale de persoana I singular mele, mi şi persoana a Il-a singular ta. Sunt utilizate forme verbale de persoana a Il-a singular: vezi, huleşte. Apare adresarea directă a eului liric. 6. Imagini vizuale ,^4u căzut, s-au sculat", „umblă prin mocirle cu stele"; imagini auditive „Să nu le mai cânte cumva vocea ta" . 7. în relaţie cu textul poeziei date, titlul operei este semnificativ, fiind alcătuit dintr-un substantiv nearticulat şi un adjectiv. Forma nearticulată a substantivului, trimite la generalizarea mesajului, privind creaţia artistică. Epitetul „stricate" surprinde esteticia urâtului, specifică operei argheziene. Accentul cade asupra îmbinării neobişnuite a cuvintelor, care dau naştere unei creaţii artistice superioare. 8. Metafora s-au stricat cuvintele mele indică incapacitatea cuvintelor de a reda ideile pe care creatorul doreşte să le transmită. Poetul consideră actul creativ drept un proces îndelungat, în cadrul căruia poezia poartă în sine valori desprinse din adâncuri. Fiind o operă de factură modernistă, limbajul metaforic predomină în strofă; de exemplu, „umblă prin mocirle cu stele de cositor", cu ajutorul acesteia este reflectată estetica urâtului. 9. în text, lirismul subiectiv este reflectat prin prezenţa eului liric, prin intermediul mărcilor pronominale de persoana I şi a Il-a mele, mi, dar şi prin formele verbale de persoana I şi a II-a vezi, huleşte. Sunt utilizate exclamaţii şi interogaţii retorice Le vezi?. Figurile de stil sugerează o percepţie unică a eului liric asupra realităţii, sentimentele sunt transmise în mod direct. (Tudor Arghezi, Epigraf*) 1 Alcătuieşte două enunţuri pentru a ilustra polisemia verbului a semăna. 2 puncte 2 Precizează rolul virgulelor din structura „Stihuri, acum porniţi, vă scuturaţi”. 2 puncte 3 Scrie două expresii/ locuţiuni care conţin cuvântul suflet. 2 puncte 4 Transcrie un vers care conţine doi termeni aflaţi în relaţie de antonimie. 4 puncte 5 Precizează două mărci lexico-gramaticale prin care se evidenţiază prezenţa eului liric în textul dat. 4 puncte 6 Explică semnificaţia unei figuri de stil identificate în strofa a doua a poeziei. 4 puncte 7 Evidenţiază o valoare expresivă a întrebuinţării verbelor la imperativ în textul dat. 4 puncte 8 Comentează, în 6 - 10 rânduri, prima strofă a poeziei, prin evidenţierea relaţiei dintre ideea poeticăşi mijloacele artistice. 4 puncte 9 Prezintă raportul dintre eul creator şi operă, aşa cum se conturează în poezia citată. 4 puncte 1. Ţăranul seamănă grâu. El seamănă cu tata. 2. Virgula desparte substantivul în vocativ de restul enunţului. Cea de-a doua virgulă desparte două propoziţii coordonate prin juxtapunere. 3. fără suflet, aprinde suflet, a-şi încărca sufletul, cu sufletul la gură, suflet mare. 4. ^ătrundeţi, înţelese şi neînţelese, Cel-ce ştie însă nu cunoaşte. 5. în text, prezenţa eului liric este evidenţiată prin utilizarea mărcilor pronominale de persoana I singular mea şi persoana a Ii-a plural vă. Apar forme verbale de persoana a Ii-a plural zburaţi, şchiopătaţi, pătrundeţi, care suprind adresarea directă. 6. Prin intermediul personificării stihuri, acum porniţi" se surprinde porunca adresată de creator operei sale. Intenţia acestuia fiind de răspândire a ideilor artistice. Acest fapt fiind subliniat şi prin forma de imperativ a verbului. 7. Verbele la imperativ zburaţi, porniţi, şchiopătaţi surprind o comandă, un îndemn. în partea iniţială a fiecărui catren, poezia conţine câte un verb Ia acest mod, accentuând poruncile creatorului care trebuie să fie îndeplinite cât mai grabnic. 8. Substantivul cu formă veche „stihuri" având forma de vocativ, surprinde faptul că poetul se adresează în mod direct creaţiei artistice. întreaga strofă exprimă ideea nemulţumirii faţă de propria creaţie, faţă de meritele creatorului; de exemplu imperativul „şchiopătat?' şi comparaţia „ca păsările mici de catifea". Creaţia abia acum începe să se desprindă de mediul ocrotitor; are un caracter fragil, de aici şi tendinţa de ocrotire paternă. 9. Opera surprinde concepţiile poetului cu privire la rolul pe care îl are opera literară, ca artă in genere. Poetul este îngrijorat de faptul că opera sa nu va fi receptată în totalitate de către cititor. Se surprinde suferinţa creatorului, care conştientizează că, o dată ce procesul creativ e încheiat, opera nu-i mai aparţine, că aceasta are viaţa ei proprie. Ultima strofa surprinde creatorul aflat în faţa marilor întrebări despre Dumnezeu. (Tudor Arghezi, Lumină lină) 1 Menţionează un sinonim şi un antonim pentru sensul contextual al verbului a ucide. 2 puncte 2 Precizează rolul virgulelor din primul vers al poeziei. 2 puncte 3 Scrie două expresii/ locuţiuni care conţin cuvântul vis. 2 puncte 4 Menţionează o valoare expresivă a verbelor la gerunziu din prima strofă. 4 puncte 5 Transcrie două mărci lexico-gramaticale prin care se evidenţiază prezenţa eului liric în textul dat. 4 puncte 6 Explică semnificaţia unei figuri de stil identificate în prima strofă a poeziei. 4 puncte 7 Prezintă semnificaţia titlului, în relaţie cu textul poeziei date. 4 puncte 8 Comentează, în 6 - 10 rânduri, strofa a treia a poeziei, prin evidenţierea relaţiei dintre ideea poeticăşi mijloacele artistice. 4 puncte 9 Ilustrează una dintre caracteristicile limbajului poetic (expresivitate, ambiguitate, sugestie, reflexivitate), prezentăîn textul dat. 4 puncte 1. a asasina, a omorî; a învia, a renaşte. 2. Rolul virgulelor este de a despărţi apoziţia dezvoltată „uşoară zburătoare" de restul enunţului, fiind o adresare directă. 3. de vis, ca prin vis, când nici nu visezi, vise de aur. 4. Verbele la gerunziu „Zăcând", „dormind1 surprind o acţiune dinamică, în plină desfăşurare, imprimând un efect muzical. 5. Eul liric este evidenţiat în text prin intermediul mărcilor pronominale de persoana I singular mea şi persoana a Il-a singular te, ţi, tău. Sunt utilizate şi forme verbale de persoana a'II-a singular să duci, strânge, te găseşti, dar şi adresarea directă uşoară zburătoare. 6. Prin intermediul epitetului „uşoară zburătoare" plasat într-o inversiune, eul liric evidenţiază însuşirea albinei, caracterul ei fragil, care este asociat calităţilor sale fizice, care ţin de concreteţe. 7. în relaţie cu textul poeziei, titlul operei este semnificativ, fiind alcătuit dintr-un substantiv nearticulat, însoţit de un adjectiv. Epitetul „lină", care sugerează caracterul blând, va fi infirmat de întâmplarea cu caracter dramatic din text. Titlul trimite spre sensul conotativ, în sensul „lumina lină"; este trecerea spre o altă existenţă, dat fiind sfârşitul tragic al micuţei zburătoare. 8. Verbul la gerunziu „voind" din partea iniţială a catrenului, surprinde o acţiune dinamică, în plină desfăşurare. Metafora „tezaurul de ceară" subliniază importanţa muncii albinei, zburătoare ce poartă cu sine o comoară. Imaginea vizuală surprinsă în versul al doilea al catrenului te prăbuşişi din drumul cel înalt reia destinul tragic al lui Icar. Finalul strofei sugerează nedumerirea poetului cu privire la gestul ce va rămâne neînţeles, această atitudine fiind surprinsă prin ampla interogaţie retorică. 9. Expresivitatea e dată de capacitatea limbajului poetic de a exprima, într-o manieră plastică, idei concentrate, cu maximă încărcătură afectivă şi subiectivă; aceasta se realizează prin figuri de stil, imagini artistice, sintaxa poetică, topică, punctuaţie şi prozodie. Expresivitatea limbajului nu este dată de bogăţia imaginilor artistice, de ornamentaţia stilistică, ci de utilizarea unui limbaj simplu, dar încărcat de sugestii şi materialitate.

ultima strofă. Structurile antitetice evidenţiază dorinţa împlinirii iubirii. prin verbele: „vreau să vorbeşti'. marchează o acţiune trecută. moartea etc. Mărcile lexico-gramaticale ale eului liric sunt verbe şi forme pronominale de persoana I. dar şi al regretului că iubita n-a înţeles . „Ţi-aş fi făcut" etc. dar şi a dorului etc. două structuri al căror sens implică antiteza. apar. dar şi a trecerii timpului etc. punctele de suspensie etc. acela de a rămâne împreună.gândul fără glas". „nu mi-a trimis". se accentuează ideea timpului trecător şi ireversibil. încheiată de curând. 2 puncte 2 Precizează rolul punctelor de suspensie din ultima strofă. (Tudor Arghezi. 4 puncte 1. 6. realizată sau în plină desfăşurare. participarea afectivă a eului poetic la drama existenţială. dar şi prin încărcătura lirică a versurilor etc. tristeţea. Utilizarea cratimei în structura „de-abia" are drept consecinţă marcarea grafică a rostirii legate a două cuvinte prin eliminarea unei silabe. 8. prin evidenţierea a două trăsături existente în text. din text. „povaţă" . a despărţirii. Teme/ motive ale poeziei. Niciodată toamna) 1 Transcrie. Lirismul de tip subiectiv este evidenţiat prin verbe şi pronume de persoana I. un rol important în configurarea modernismului operei sale îl are modul particular de folosire a limbajului. prezente în poezie. ca mărci ale subiectivităţii: „mie". de exemplu: toamna. Punctele de suspensie marchează grafic întreruperi ce apar în vorbire. de exemplu: . relevat prin structurile antitetice: „Voiam să pleci. însoţit de îndoială. 2 puncte 4 Transcrie. Cuvinte derivate cu prefixe: „îngroşat". Verbele la /nodul indicativ arată o acţiune reală. „Păsările negre suie în apus". voiam şi să rămâi". verbele arată realitatea dialogului dintre poet şi Divinitate etc.. în relaţie cu textul poeziei date.Domnul" etc. De-abia plecaseşi) 1 Scrie două expresii/ locuţiuni care conţin cuvântul a pleca. dar şi îndoiala. „mea". Apartenenţa la modernism este motivată de tematica poeziei. Sub raport prozodic acest fapt asigură păstrarea măsurii versului etc. Altfel spus. prin evidenţierea relaţiei dintre ideea poeticăşi mijloacele artistice. „apleca în lume". 7. 4 puncte 5 Precizează valoarea expresivă a utilizării verbului a fi la timpul perfect simplu. 2 puncte 3 Alcătuieşte câte un enunţ în care cuvintele semn şi umbră să aibă sens conotativ. 2. Două structuri lexicale care conţin imagini vizuale cromatice:„Palid aşternut e şesul cu mătasă". 4 puncte 8 Comentează.-ncepui". 6. Ai devenit un înger al vieţii mele. „Stau în ţărmu-albastru-al râului de soare". De exemplu: . Verbul „plecaseşi'. 8. în text ea evidenţiază încărcătura eului liric. 2 puncte 3 Alcătuieşte două enunţuri pentru a ilustra omonimia cuvântului vin. 2 puncte 3 Alcătuieşte câte un enunţ în care cuvintele înger şi stea să aibă sens conotativ. aşezat în poziţie iniţială. în cazul lui Arghezi. . din poezia citată.10 rânduri. 4 puncte 8 Comentează. Sinonime: „neputinţă" . „vreau" etc. N-ai mai dat un semn de viaţă în ultima vreme. 4 puncte 6 Precizează două teme/ motive literare.casele-adunate”. dar şi a răzvrătirii etc. 3. sentimentul nostalgic al apropierii morţii. Cele două versuri ale ultimei strofe sunt un monolog liric sub forma unei lamentaţii provocate de neputinţa comunicării cu . cât şi structura aleatorie a textului etc. 4 puncte 6 Precizează două mărci lexico-gramaticale prin care se evidenţiază prezenţa eului liric în textul dat. grumazul). Psalm) 1 Menţionează un sinonim potrivit sensului din context al cuvântului (a) purcede. 7. pentru a ne da posibilitatea interpretării. 2. 4. Sentimentul dominant care se desprinde din poezie este cel al credinţei. „îngroape" etc. Interogaţia retorică în ultima strofă a poeziei: . 2. Ultima strofa evidenţiază ambiguitatea sentimentului de dragoste.îndrumare. (Tudor Arghezi. „desfrunzeşte". 2 puncte 2 Precizează două consecinţe ale utilizării cratimei în structura . 4 puncte 8 Prezintă semnificaţia titlului. 4 puncte 9 Motivează. Lirismul textului este de tip subiectiv. oscilaţia între dorinţa prezenţei fiinţei iubite şi dorinţa de a visa la ea în absenţă etc. Forma verbului la perfect simplu .JDe ce-ai plecat? De ce-ai mai fi rămas?" este prezentă pentru a ilustra starea de ezitare. 4 puncte 5 Explică valoarea expresivă a folosirii interogaţiei retorice în ultima strofă. în 6 . două cuvinte obţinute prin derivare cu prefix. Semnificaţia unei figuri de stil identificate în strofa a doua a poeziei. dorinţa realizării în iubire. încadrarea poeziei în lirismul de tip subiectiv. Temele/ motivele poeziei. dar şi a îndoielii. spre ideea descompunerii datorate toamnei. exprimând îndoiala.JVu-ţi cer". comparaţia „ca frunza bolnavă" ne trimite spre ideea de boală. incapacitate. Copilul acesta va ajunge o stea a dansului clasic. de nehotărâre în iubire a eului liric. . primele patru versuri. este drama fiinţei umane condamnată la singurătate etc. din textul dat. de exemplu: epitetul cromatic „păsările negre" exprimă singurătatea toamnei. Utilizarea cratimei în structura „casele-adunate" are drept consecinţă marcarea grafică a rostirii legate a două cuvinte prin eliminarea unei silabe. pendularea spre starea ezitare. aflat în relaţie cu adverbul „niciodată". 4 puncte 1. deoarece între cei doi nu se realizează actul comunicării. „a pleca pe lumea cealaltă" etc. 9. „nenfeles". 4. ilustrând sentimentul nostalgic al despărţirii. 2 puncte 2 Menţionează două motive pentru care s-a utilizat cratima în structura „de-abia”. imperios. eul liric se simte părăsit de Divinitate care continuă să rămână indiferentă la strigătele sale.. Anul acesta recolta de vin a fost deosebit de bogată. „să-ţi". în relaţie cu textul poeziei date. dar şi refuzul acesteia.. voiam şi să rămâi' etc. prezente în poezie. 4. „Te urmăream". 4 puncte 7 Menţionează tipul de lirism identificat în textul poeziei.a(nu) avea unde să-(şi) plece capul (oasele). 4 puncte 9 Motivează. de exemplu: „Voiam să pleci. în funcţie de timpul acesteia. 9. 2 puncte 4 Evidenţiază valoarea expresivă a două verbe la modul indicativ. apartenenţa acestuia la modernism.a-(şi)pleca capul(fruntea. Ultimul vers este alcătuit din două interogaţii retorice. ci şi la ideea apropierii unui sfârşit. Nu ştiu dacă voi putea să vin în vacanţa aceasta la munte. Titlul poeziei. vorbitorul nu îşi exprimă până la sfârşit ideea. 5. de crizele existenţiale. 2 puncte 4 Transcrie. condiţia efemeră a condiţiei umane. într-un enunţ.. 5. în 6 . însă devine apropiată prin asocierea cu adverbul „de-abia" et . Strofa evidenţiază faptul că poetul se simte nedreptăţit de Divinitate. evidenţiat prin verbe şi pronume de persoana I. De exemplu: tema credinţei şi a dialogului cu Divinitatea. tema îndoielii. El a crescut în umbra personalităţii tatălui său. imposibilitatea dialogului cu Divinitatea etc.slăbiciune. nehotărarea eului liric în faţa unei situaţii ambigue etc. în text. dar şi a trecerii timpului etc. ca mărci ale subiectivităţii: „Te-am rugat". 4 puncte 1. 6. 4 puncte 7 Defineşte. prin evidenţierea a două caracteristici prezente în text. trecerea timpului. 3. 4 puncte 9 Prezintă semnificaţia titlului. nu întâmplător. nostalgia prezenţei toamnei. din text. 7. Sub raport prozodic acest fapt asigură păstrarea măsurii versului etc. sentimentul dominant care se desprinde din poezie. 4 puncte 7 Explică semnificaţia unei figuri de stil identificate în strofa a doua. din text. prin substantivul „toamna". sfat etc. la timpul mai mult ca perfectul arată încheierea unei acţiuni trecute şi încheiate de multă vreme. 8.(Tudor Arghezi. două structuri lexicale care conţin imagini vizuale cromatice. 4 puncte 5 Menţionează două teme/ motive literare. a reflexiei. în final. „mă rog" etc. 4 puncte 6 Menţionează două teme/ motive literare. prin evidenţierea relaţiei dintre ideea poeticăşi mijloacele artistice.10 rânduri. Senzaţia este de neputinţă a transcederii. „Foile-azur" etc. de exemplu: tema iubirii. Titlul poeziei este în relaţie directă cu textul poeziei.fu". 9. 3. Temele/ motivele poeziei. Expresii/ locuţiuni. nu ne trimite cu gândul numai la anotimpul respectiv. limbajul metaforic şi simbolic etc. 5. fapt pentru care se adresează direct.

4 puncte 5 Precizează două mărci lexico-gramaticale prin care se evidenţiază prezenţa eului liric în textul dat. de exemplu: iarna. 8. 4 puncte 5 Menţionează două teme/ motive literare. în relaţie cu textul poeziei date. datorat incapacităţii de a se adapta. atât în finalul acestei strofe. Două cuvinte/ structuri care aparţin câmpului semantic al iernii:„/ar«ă". „Copacii rari şi ninşi par de cristal”. dar şi în toată lirica bacoviană etc. 2 puncte 2 Explică utilizarea cratimei în structura „se-ntoarce-acelaşi”. 2 puncte 3 Scrie două expresii/ locuţiuni care conţin cuvântul gând. 3. din text. dar şi în cel al primei strofe. de tristeţe. „ninge" etc. patru termeni din câmpul semantic dominant. (George Bacovia.10 rânduri. ultima strofă. din text. din text.) 3. corb). Prin sensurile cuvântului. motivul plumbului. Apartenenţa la curentul simbolism este motivată de tematica poeziei. 5. sentimentul solitudinii.10 rânduri. Figurile de stil identificate în prima strofă a poeziei. 4 puncte 1. Expresii/ locuţiuni. prin evidenţierea relaţiei dintre ideea poetică şi mijloacele artistice. Linia de pauză marchează grafic o pauză în procesul vorbirii. 7. arse". 6. dar şi în toată lirica bacoviană etc.„arse". Temele/ motivele poeziei. olfactivul este prezent si el prin: „amorul fumega". solitudinea poetului aflat într-un spaţiu închis. reliefat şi de prezenţa corbilor. datorat incapacităţii de a se adapta. sugerează repetarea obsesivă a mişcării ce devine o expresie simbolică a unei stări limită. Astfel impresia creată este de stranie mişcare în cerc. în amurgul vieţii. în 6 . lăsând posibilitatea reflecţiei etc. tristă. lăsând posibilitatea reflecţiei etc. dar şi imagini vizuale cromatice: „carbonizat". strofa a doua. sugerând o stare generală de apăsare. „arse". „negre". sugestie).arse. Am privit această demonstraţie ca pe o scânteie de talent. „pene arse". 9. 4 puncte 5 Menţionează două teme/ motive literare. dar şi imagini vizuale cromatice: „gândul meu se înnegri". 2. Titlul „Amurg de iarnă” este semnificativ pentru aceste pastel simbolist. 2. 4 puncte 6 Menţionează două teme/ motive literare. posomorât. 4 puncte 9 Motivează. Zborul corbului într-o direcţie nedeterminată (în prima strofă) şi întoarcerea lui în a doua strofă. în prima strofă a poeziei: personificarea „plâns de cobe pe la geamuri se opri" atribuie însuşiri umane unei fiinţe sinistre. singurătatea. tristeţea. al morţii. 4 puncte 9 Prezintă semnificaţia titlului. Pământul ţării e vatra noastră strămoşească. de exemplu: iubirea. „negru". existente în fragmentul citat ar putea fi. dar şi de claustrarea provocată de atâta negru. 4 puncte 8 Prezintă semnificaţia titlului. ofilite etc. Mărcile lexico-gramaticale ale eului liric sunt verbe şi forme pronominale de persoana I. mireasmă etc. 4 puncte 8 Prezintă semnificaţia titlului. „a avea plumb în picioare". 2 puncte 3 Alcătuieşte un enunţ cu sensul denotativ al cuvântului scânteie. 2 puncte 4 Transcrie. de monotonie. două structuri/ versuri care conţin imagini vizuale. Spaţiul poetic este tensionat de imaginea repetată a mişcării corbului. orizont = zare. 2 puncte 4 Transcrie. el crează un contrast expresiv su termenii care evocă insistent culoarea negru (sumbru. „Câmpia albă – un imens rotund – ”.ji-am oftat". prin evidenţierea a două trăsături existente în text. Negru) 1 Precizează sensul din context al cuvintelor carbonizate şi parfum. „mangal". Titlul poeziei „Gri" este în relaţie evidentă cu întreaga poezie. Se observă construcţia închisă marcată de apariţia versului „tăind orizontul. Epitetul cromatic „câmpia albă” nu are o simplă valoare ornantă. Strofa a doua a poeziei evidenţiază ideea dominantă a poeziei: sufletul încărcat şi greu al eului liric. datorată muzicalităţii versurilor prin repetarea sintagmelor ce conţin cuvântul „negru" etc. în relaţie cu textul poeziei date. „mătur" sau adjectivul pronominal posesiv. 6. motivul negrului etc. prezente în textul citat. 4. epitetele „plumb de iarnă". 7. 2 puncte 2 Motivează întrebuinţarea liniei de pauză în al doilea vers din strofa a doua. 4 puncte 7 Comentează. . această stare este dată de sensurile cuvântului. De exemplu: strofa evidenţiază ideea dominantă a poeziei. de monotonie. a muzicalităţii etc George Bacovia. Temele/ motivele poeziei.^area grea de plumb". 4 puncte 6 Explică semnificaţia unei figuri de stil identificate în prima strofă a poeziei. S-a produs o ceartă cu scântei. 5. 4 puncte 9 Ilustrează una dintre caracteristicile limbajului poetic (de exemplu: expresivitate. Cuvinte din câmpul semantic al culorii negru: „carbonizate". 2 puncte 4 Transcrie. de exemplu: eufonia. provoacă teamă. 7. sumbru = întunecat. folosirea refrenului. „noian de negru". prin evidenţierea relaţiei dintre ideea poetică şi mijloacele artistice. 9. a cromaticii. motivul corbului. o lume sufocantă şi murdară. glul. reliefat şi de prezenţa ploii.gândul meu" etc. de exemplu: epitetele cromatice „sicrie negre. prezenţa simbolurilor. iar prin substantivul „iarna” – o lume pustie. . motivul literar al corbului ca simbol al solitudinii. Una dintre calităţile particulare ale stilului. Gri) 1 Alcătuieşte două enunţuri pentru a ilustra polisemia cuvântului vatră. de exemplu: „apă de plumb".JPlumb". Comentarea strofei a doua a poeziei. prezente în poezie. sugerând prin conotaţia cuvântului „amurg” sentimentul de vid. condiţia efemeră a condi¬ţiei umane. triste. în 6 . „parfum" .mereu o mare întrebare. agonizantă. dominată de ideea singurătăţii iremediabile a eului liric etc. arderea este sugerată şi ea prin „carbonizate". dar şi de claustrarea provocată de atâta zăpadă. în 6 . „a se duce plumb" etc. imprimând viziunii poetice un caracter ireal. ambiguitate. anotimpul iarna surprins într-un moment ce simbolizează sfârşitul. diametral”. 4 puncte 1. . angoasă. 4 puncte 6 Explică semnificaţia unei figuri de stil identificate în prima strofă. „ninge gr?'. 3. apropierea morţii. Este o repetare obsesivă a ideii exprimate în . Cea de-a doua strofăa poeziei continuă descrierea tabloului trist de iarnă din prima strofă. „funerare". 6. 4 puncte 7 Comentează. în relaţie cu textul poetic. apartenenţa poeziei la simbolism. „veştminte funerare" semnifică singurătatea morţii. . sufletul încărcat şi greu al eului liric. Semnificaţia a două figuri de stil identificate. în ultimul vers al fiecărui catren. în amurg. 4. de exemplu: „mi-am zis". . prin evidenţierea relaţiei dintre ideea poetică şi mijloacele artistice. având rol în păstrarea măsurii şi ritmului versului. Folosirea cratimei marchează în ambele cazuri pronunţarea într-o singură silabă a sunetelor finale din primulcuvânt şi a celor iniţiale din cel de-al doilea (valabil şi pentru al doilea cu al treilea cuvânt). „parfum de pene arse" etc. 2. Titlul poeziei „Negru" este în relaţie evidentă cu întreaga poezie.(George Bacovia.miros. 5. (Linia de pauză marchează grafic o pauză în fluxul vorbirii. predomină simbolurile. prezente în poezie.greu ca lumbul". prin culoarea pe care o reprezintă sugerează o stare generală de apăsare. 2 puncte 2 Prezintă rolul liniei de pauză în textul poetic dat. 4. muzicalitate etc. Sensul celor două cuvinte: „carbonizate" . prezente în textul dat. moartea.10 rânduri. Este o repetare obsesivă a ideii exprimate în „Plumb". strofa a doua. Exemplu de enunţ cu linie de pauză: Iubirea ta . două cuvinte/ structuri care aparţin câmpului semantic al iernii. . motivul plânsului etc. 8. noian de negru" ca descompunere totală a materiei vii etc.^zarea grea de plumb" şi imaginea vizuală „ninge gri" accentuează ideea unei ierni apăsătoare. de tristeţe. sentimentul solitudinii. 4 puncte 1. tema morţii. 4 puncte 7 Explică semnificaţia a două figuri de stil identificate în prima strofă. prin evidenţierea relaţiei dintre ideea poeticăşi mijloacele artistice. 8. de culoarea pe care o reprezintă. Amurg de iarnă) 1 Menţionează câte un sinonim pentru sensul din text al cuvintelor sumbru şi orizont. motivul corbului. Pâinea coaptă pe vatră e deosebit de gustoasă. 2 puncte 3 Scrie două expresii/ locuţiuni care conţin cuvântul a tăia. provocând în suflet ideea unei imensităţi de negru „negru profund. 9. 4 puncte 8 Comentează. sufocarea în negru. predomină simbolurile.

Oh. respectiv una auditivă. Plouă) 1 Transcrie două cuvinte care aparţin câmpului semantic al ploii. Poezia are trăsături specifice curentului simbolism.(George Bacovia. 7. nedumerirea poetului în faţa ploii nesfârşite. simbolizat prin sintagma „solitarulpustiilor pieţe" care devine un lait-motiv. a solitudinii. de exemplu: . de scâncetele unui copil. dar şi în iubire. pentru a ilustra omonimia cuvântului mai. câte o structură lexicală ce conţine o imagine auditivă. ca mărci ale subiectivităţii: „sunt"„mi-f etc. în aceeaşi poziţie. o natură însă tristă. plânsul tălăngii când plouă!" în felul acesta versul devine şi un lait-motiv.10 rânduri. 4 puncte 8 Prezintă semnificaţia titlului. a bolii. Două cuvinte/ structuri antitetice: „solitarul" ~ „tovarăş". a sufletului uman. 4 puncte 9 Motivează. Semnificaţia a două figuri de stil identificate în prima strofă a poeziei. o lume sufocantă şi tristă. în 6 . din poezie. titlul poeziei fălind" este în relaţie evidentă cu întreaga poezie. solitudinea eului liric. al nebuniei. prezente în poezie. în text se exprimă incapacitatea comunicării cu persoana iubită. 3. două cuvinte/ structuri antitetice. dar şi a universului. în relaţie cu textul poeziei date. Pălind) 1 Transcrie. Una dintre calităţile particulare ale stilului. „pică" etc. care este prezent. de exemplu: „cu tristele becuri cu pală lumină". Aştept cu nerăbdare luna mai. pastel însemnând un tablou din natură. 4 puncte 1. „pală lumină" . 4 puncte 9 Ilustrează una dintre caracteristicile limbajului poetic (de exemplu: expresivitate. „spunemC1' etc. 4 puncte 6 Justifică încadrarea textului în lirismul de tip subiectiv. de prezenţa refrenului „Oh.„pică frunza". (George Bacovia. dar şi în toată lirica bacoviană etc. ca în acest text: „Oh. 4. două structuri lexicale care conţin imagini vizuale. al unei despărţiri {„adio. vorbitorul nu îşi exprimă până la sfârşit ideea. 6. Sugerând o stare generală de apăsare. 5. 4 puncte 6 Explică semnificaţia unei figuri de stil identificate în prima strofă a poeziei. plânsul tălăngii când plouă!". 4 puncte 8 Prezintă semnificaţia titlului. prin sensurile cuvântului. a ploii. fie de prezenţa unor instrumente muzicale sau sunete propriu-zise. prin evidenţierea relaţiei dintre ideea poeticăşi mijloacele artistice. 2. imaginile artistice sunt impresionante prin simplitate. particularităţi specifice curentului simbolist etc. a cromaticii. ca în epitetul „grele tălăngi". unul ancestral. tristeţe metafizică a întregului univers. 5. prezenţa simbolurilor. 3. existente în fragmentul citat. 4 puncte 1. multitudine de simboluri. imaginea auditivă „sună arama" măreşte golul înconjurător din piaţă. Din depărtare se aude foşnetul codrilor de aramă. de exemplu: „plouă". „mă alintă". fiind toamnă. sugestie. motivul tălăngii etc. 2 puncte 3 Alcătuieşte câte un enunţ în care cuvintele piaţă şi umbră să aibă sens conotativ. cât şi în iubire. Apartenenţa la simbolism este motivată de tematica poeziei. în 6 – 10 rânduri. „Sunt solitarul pustiilor pieţe". 2 puncte 2 Explică rolul utilizării cratimei în structura „mi-i râsul hidos”. 2. reflexivitate). în aceeaşi poziţie. „umbra/ Ce sperie câinii pribegi prin canale". dar. Strofa a doua a evidenţiază ideea dominantă a poeziei: prezenţa toamnei. galbenă". 3. prezentă în textul dat. 4 puncte 9 Argumentează apartenenţa textului dat la simbolism. epitetele „pală lumină". 9. de exemplu:„n-am mai văzut". respectiv. strofa a doua. din text. prin evidenţierea relaţiei dintre ideea poeticăşi mijloacele artistice. în relaţie cu textul poeziei date. provoacă melancolie. 4 puncte 6 Explică rolul întrebuinţării frecvente a punctelor de suspensie şi a liniilor de pauză. Structuri lexicale care conţin o imagine vizuală. De exemplu: „uită-mă pe mine. 5. 4 puncte 1. 4 puncte 5 Precizează două mărci lexico-gramaticale prin care se evidenţiază prezenţa eului liric. Punctele de suspensie marchează grafic întreruperi ce apar în vorbire. 2. „plânsul". Mărcile lexico-gramaticale ale eului liric sunt verbe şi forme pronominale de persoana I. „a tăia frunze la câini" etc. 8. Structuri lexicale ce conţin imagini vizuale. ca anotimp al unui sfârşit. 2 puncte 4 Menţionează două teme/ motive literare. din comparaţia „ca tot ce-i iubire şi ură". a muzicalităţii. prezenţa simbolurilor. 4 puncte 7 Comentează. Mărcile lexico-gramaticale ale eului liric sunt verbe şi forme pronominale de persoana I. primul şi ultimul vers al strofei pare a fi refrenul poeziei. Titlul poeziei „Pastel" este în relaţie evidentă cu întreaga poezie. dar mai ales. Ultima strofă a poeziei surprinde singurătatea eului liric. Punctele de suspensie marchează grafic întreruperi ce apar în vorbire. „cu jocuri de umbră ce dau nebunie". dată de muzicalitatea versurilor. 4. muzicalitate etc. a refrenului este una dintre trăsăturile specifice curentului simbolist. în care eul liric era supus solitudinii etc. Două cuvinte din câmpul semantic al toamnei. 8. Expresii/ locuţiuni. mai ales. ce pare că inundă tot universul etc. Folosirea. din text. de monotonie. 8. prin prezentarea a două trăsături existente în text. totul devine şi „sună umil". ar putea fi eufonia. iar plecarea iubitei accentuând solitudinea până la disperare etc. Utilizarea cratimei în structura „mi-i" are drept consecinţă marcarea grafică a rostirii legate a două cuvinte prin eliminarea unei silabe. Pastel) 1 Transcrie. 2 puncte 4 Transcrie.10 rânduri. 4 puncte 8 Comentează. (George Bacovia. de tristeţe. sub raport prozodic acest fapt asigură păstrarea măsurii versului etc. în 6 . accentuată de „muzica tristă. plânsul tălăngii când plouă!” în poezia citată. Două cuvinte din câmpul semantic al ploii. Lirismul de tip subiectiv este evidenţiat prin verbe şi pronume de persoana I. Comportamentul colegei noastre a fost ca la piaţă. al plânsului universal. „noaptea deplină" creează o imagine întunecată a lumii. două cuvinte care aparţin câmpului semantic al toamnei. o imagine vizuală. „eu". motivul literar al toamnei. Este o repetare obsesivă a ideii de boală. 2 puncte 2 Precizează rolul punctelor de suspensie din prima strofă. cromatică. personificarea "tălăngi adormite" atribuie însuşiri umane clopotului. De altfel. . chiar sentimentele cele mai puternice. prin evidenţierea a două caracteristici prezente în text. de gură". prin folosirea celor două semne de punctuaţie. „ploaie" etc. prin evidenţierea relaţiei dintre ideea poetică şi mijloacele artistice. „chemam". imaginile artistice sunt impresionante prin simplitate. „sufletu-mi" etc. fie de tehnica refrenului. Nu mai vreau să merg la mare. din text. 2 puncte 4 Transcrie. 2 puncte 2 Precizează două consecinţe ale utilizării cratimei în structura „Şi-i galbenă”. sugerând o stare generală de tristeţe. al descompunerii materiei. „chemam în aiurare" etc. în prima strofă. reapare refrenul poeziei. 6. multitudine de simboluri. mohorâtă. prin sensurile cuvântului. ambiguitate. al descompunerii materjei.. Două teme/ motive ale poeziei sunt: tema naturii. a cromaticii. disperarea eului liric în perspectiva singurătăţii exprimată prin sintagma „chemam în aiurare" sau metafora „golul toamnei" etc. puncte de suspensie. în poezie. de exemplu: imagine vizuală . 9. Folosirea cratimei are drept consecinţă marcarea grafică a rostirii legate a două cuvinte prin eliminarea unei silabe. de reflexie etc. dar şi teamă. de exemplu: pentru a arăta mişcarea înceată. De exemplu: apartenenţa la simbolism este motivată de tematica poeziei. motivul literar al bolii. muzicalitatea textului este generată fie de repetarea obsesivă a unor sunete. datorată greutăţii. muzicalitate. de profundă singurătate. accentuând ideea unei stări generale de singurătate. sub raport prozodic acest fapt asigură păstrarea măsurii versului etc. 2 puncte 3 Scrie două expresii/ locuţiuni care conţin cuvântul frunză. în text. anotimpul toamna simbolizează un sfârşit. se imprimă lecturii un ritm lent. 7. 9. Semnificaţia unei figuri de stil identificate în prima strofă a poeziei. Penultima strofă a poeziei surprinde singurătatea ploii. De altfel. 4. în acest mediu meschin. Versurile poeziei sunt un monolog liric de forma unei lamentaţii provocate de singurătatea universală etc. pică frunza").frunza". de suferinţă. în textul poeziei citate. accentuată de imaginea pustiilor pieţe". strofa a treia. un alt epitet „şuri învechite" ne obligă spre o întoarcere în timp. „şi-i galbenă ca tine". linie de pauză etc. în natură. folosirea refrenului etc. exprimată în ^lumb". 4 puncte 7 Precizează rolul versului . apartenenţa poeziei la simbolism. al bolii. sintagme. vorbitorul nu îşi exprimă până la capăt ideea. prin explicarea a două trăsături existente în text. folosirea refrenului etc. a muzicalităţii. de exemplu: „ca frunza şi ca iarba". cuvinte.„noaptea deplină" etc. 7. de exemplu: personificarea „tristele becuri" atribuie însuşiri umane unor obiecte. angoasă. în textul dat. 6. dar şi prin culoarea pe care o reprezintă. din suflet. dominată de ideea singurătăţii iremediabile a eului liric etc. „toamna". 4 puncte 5 Explică semnificaţia a două figuri de stil identificate în prima strofă a poeziei. atât în natură. 2 puncte 3 Alcătuieşte două enunţuri. 4 puncte 7 Comentează. „pălind în tăcere şi-n paralizie". ultima strofă. imagine auditivă „nu mai plânge". a universului. 4 puncte 5 Transcrie două mărci lexico-gramaticale prin care se evidenţiază prezenţa eului liric în textul dat. „cu jocuri de umbră" etc. accentuând plânsul întregului univers etc.

:9g L3.1489/0480-9/0-4.3.:./. 9073:90 08:.x0..70/7059. 3489.0...7.90.7 .g 5730./0.9  /0817:30 90  3031008  L374..70...-0 $:-7..   &9.x. ..390573023.790303x.920L3897:.:308.90 5:3.:73/L39090.g80231.3.0907.5:8  40 .   %020.7.70./03x070.3x.45:90.90 !7039g80231.x:30970.. 97890x0.8g.:.7..-.9g  : 9:/. 5:3.249.2:390   4:g897:.0.g.gL3.9825: 1: 2.   472./03x.0.59.   3:.3xg2.90 49.390/07.5.:301:7/089/0391.089.7...078::09.0::7..742.:57010 L374 ./4:.089:...:709.g.g7..:909:5400/.70  !g8g703070 8:0L3..748970. 57003x094./4:g97g8g9:70890390L3909 ./:3...70.0.70.2g8:7../4:g.0891.43x32.90.8:7g5g897.89.g9:7.g4.50710.800 .9:7.90.230 /.0.897: ...5009.0 !.3L3.8g  $9.9.99:: L370.07-::.4380.7::/084..1.:2g9.90L389741.24/07382 5:3.90   :..5479 5744/..970.70.0.90 5.70 5700390L35400 5:3.:L3xg72: .07925::09..9g/0..x.49.0.9:70.70.

/03x.970.249. 5g8g7030700572g83:7g9..0/0 5:3.230 /.:301:7/089/0391..425.::70 :37425479.900/08:85038009.30/.0.9:7..90 . 5:7./00. .90 !70.24/07382::450708.078-50397:.. .07925::09./0-4.9g/0902.:....0 .9g ..9..2  03x430.9.g74:5:3.790303x.574507:3:817 9.9L354x03x.g.010207g.07-0.30 80392039:3489.5400 /00025:05909:. /3909:/.7 3: L3925g947 5:3.17:3.g/4:g9020.34925:70850..g947 70. 0.: 94./4:..79.23.9 897:. 5:3.3900L307 890.89741g 5:3.-g8038.94.-43.   5.0.8g.742.7/0144870.548-9.g..90 .925:: 24.4/.39.7.09.947. 970.07-: 3.90.4.43/x0:2.:.790.5400 /0.9047/08:850380/3:92. 3:3097290.24/073820890249.7 .4349.230./08.:: ./4:g.x..0L.43909.   $0231. 909::09.9470.9094.70008903x.574507 247x L3.70100 L313.9 5:3.90 03x430.39L3.70.x..7024/:5.9.039:0..g9:0 90..39075709g7 .:3/:3:2. .:..39:: .1.05400 /00025:94.24/:3/./.g30972908570/00.   %:/4770 !8.   %9:5400 5738:-89...2-.0. .9...g 8570/00.98038::/3.431:7..g 80.070.23.90L389741.70.90.x0.:.5.425:307/.g/00.9L370.43/x.70.90:303:3xL3.9.g:3834325497...05708.925::970.

90   $34320 305:93xg 8g-.9.0.0 5:3.70 81.70800.7L3.:30 3.1.7.4 7..47-947:3:L 0572g53g.0907..5700390L3909 L3.5..7989.0./03x../..38::..70 5700390L35400 5:3..078:7 5730.5400L3782:/0958:-0.70.:304890.9.70.5409.g 24.g57003x.L3909 2548-9.909.g L3  73/:7 572005.249..00.9./03x070.xg L3/7:2.90 49.47-70.0x200  45:./7.90 !70.7080/08573/0/35400 5:3..90 54.x0/3970/00..039:3L307..817 9/00.90 420390./4:g..0.   !:3./.089.7.0::7...   '07-00.L39707:507. 5:3.39.0.0573.90..0.L3909:/.g7.8.39..97:.09.900/08:8503802.2.   /0.g 5730.5.90..90 0130 90 L397 :303:3x 80392039:/423.90789.: .4::...g/4:g2g7.9 5:3./03x070.

x:3070.90.9g8./..34/:3/..7.7.07-00.:L353g/081g :7.9g70..39.9.4::/39705409  .   %0200..g 70..9009.9g4.0890. .70L31:3.x0/0925:.9.

9.   g7.2039.078:7.38.-.:8g.47-0 9 5.39.g7.0890/0305:93xg.08:-0.83:7g9.005400 00025:902.: 423:09. 00025: ': x..90.2g7.   %:/4770 0 .:09.10.   782:/0958:-0..5950397:.70/3x0 L384x9/0L3/4.00.   $0392039:/423.50.9..23.249.59:.g.0/43:8070.   $9741.7080..147./7080.30./7.4393:g8g7g23g 3/107039g.39.:30..8:-1472.0:9208974108:39:3243447.2.70.: 209.70.43/.  3.5.. 82-4.70.9009..g7 $03.80   $.08900./03x.42:3..39.70..7 .g0:7. 00/4:g ../03x..9728  2g7409.4 7.00::7.2.0.70/4:g05708.897g9008.x574.70/3x0 .2.90 /04.07  20.7g.4.9.g.9 250748 573.9.4::.39.9gx 20  3:2 .08903x.13x0:2.42:3.8082905g7g89/0.07-0 147205743423.8:39.x.g/70.70.07-00 .9g.9573.09..90/0305:93x.0 91085:8 0890/7.07-0 5743:20/050784.0/050784.0. 902.0.90.7080/08573/0/354000890. ..05:  8g x  .9:..L3/40 /.0/07 1.g2-.79.0./. 97.0L3970.g5409:80829030/7059gx9/0.g1.3.7g9709.:.3.0::5409.

90 !70. 5:3..90 5.70.43x3.g747803825.39008023 :2-7g8g.50.70 /3909 /4:g897:.38.90:303:3xL3.90 %7.0.4349..-.90 03x430.g/4:g249.3990.05708. 5:3.1448739074.:...x070947. 5:3.:.:9.g.89741g 5:3.0L3:92.-g8038. /0 .39:.708 .4.4.9:7.70.g9:0 90.9.:x:3.7.9:7.L3897:..90 .g.. 5:3.70.050397:.9.g/4:g9020.g.92.

7989.0 5:3.x0/3970/00.9L3909:5400 5:3.90 !7039g80231.00..90 5:3.g L3  73/:7 :92.90 03x430.0907.:909:5400/..g95:/0782/0391.89741g 5730.x.g 24.90   5708.5409.99:: L370.9g 5:3.9.x0..70 /3540..70.249.90 420390./03x070.

70.2 8g7g2 09.2.0.   &9.90...57003x013x0:-90 /473x.:3/08g  50.gL3:92...7.xgL3:92.9gx9.8:7g5g897.0.50.54795744/..  50.5: 17:390.9g09.5400 0.59. .70.70947.748970.09.50..x.708.8.70 /03049g770L3:-70.-0 $:-7.   %0200.:897.9g:8g:   $97:.390573023.2g8:7.g/473x.0891..-.70. 7:2.../009.9:38023/0.5: 4..9:70.9:7.:9L3:2-7.4. . .80890570039g50397:.L3.2... 3: .0.1.L3:20  .89.:308.x.920L3897:.507843.50:20.    .:x:3/00025: .70/00025: '4.70.70/7059.L2537:-7 /.89741g.078::09..0 . 503/:.39909.4380.7.:  ./4:g../03x..4.7 L3/4.857089.50. /0 .3xg2..0..L3970/473x.7. 0::7.0 .17g2.90..7020 .28g50.g.70.-803xg09./..   39074.800  .:.70..70.00./0.48.

925:2.3 .30 .80392039::/0/7.70.0 '4.0 05723/L3/4.g7L3:-70 /./03x.0780890. .:909:5400 :8973/80392039:3489.:3089:.-. 0.g7.3.005400/00025:902.:.:-7 /. 1 1g.L3x008 3/:1g7g.70709::.:909..09 .   782:909::0890/0958:-0.   &92.8  ..:90 L3../.90.7 .70./03x..9:. .89741./0.0.07-0 5743:20/050784.84.90/02:9g.0::7..g./085g7x7 /.x0/70.0890.x.4..249.070.7 573L3.80  .9573897:.5745.7./085g7x7 /.x70947.08:-0..   %9:54000890L370.g.9gL3.7 .2g7.2:9.2 8g7g2 &92:.2 8g50./47::09.078:74709..27:.7..9573..4890 /473x. 700.L31.7 701::.g9:9/3/4:g39074.50710. 3049g7.9:70.07-: /0 . /.9..7020 L38g/0.9  %0:72g70.2-:9.9gx %0 .39909.2   .0070.g:-9.9g573.x:3970..9...0.x.L3/40 .:30.7 .9g.0.2-:009.g9:7.7g230L2570:3g '07-: 50.

:.9 5:3.54802.0470. 7  ..90 $.g9:0 90/4:g03:3x:750397:..70/4:g05708.97g 5:3.:gL3909:5409..:897..4.39::./.90 !7039g74:30/05.

70.43x3..4.39:3/ 5:3.70 /3909 /4:g.90 %7.390.38.:x:3.:.:.

70.5.4 7.073 5:3.2.70800.897:.g/4:g2g7.L3909:/.90 03x430./03x.g/4:g9020.39.25::802.9:7.9..7x3.0573.g57003x..90 !70.0...0::7.0.9 5:3.

..x009.00.90   !30.4./03x070.90 !7039g80231.8g !g239:xg70.90.x0.:g2.249.1.:909:5409.70 5700390L35400 5:3.g 24.g   3.0 5:3.:gL3574.90 420390.97.5409.0907.x0/3970/00.08:./4:g1:7/089/0391.g7.7.8.7989..90L3572.47-7 g83/548-9.7010.89741g 5:3.99:: L370.59g50.0. 5:3./05.90 5.x.97g0/0480-9/0:894.34.x.g L3  73/:7 :92.70.45....g80231.89741g 5730.897g897g24 0..   5708..

:2-:  .   4:g.0.5g/05:2-  .5:2-L35.390.4..:x:3/00025: .:.70  70:..80/:..05:2-09.4.

7x3.25::802.9:7.39..897:..073 .5.70.

: 5743423.9  2g9:78.9.7 g  33009.4 7.  3/:20:09.2.0.28   .0/050784.2419.   %0200.9.3.:.8:39.07-0 147205743423.00::7.00..54808./0.   g7. /00025: 2 ..

-.39g..7 /0..5g8.   $0231.7./.30.g:9.9g7.2g .    0470.5g8g94..70.73g  03x430.34.g/00.x00.700307.3. 80 394.4.73g  ).70.9g/0.39:: /0..0./05:2- 2.:30073.005400/00025:.4.90 5..0../4:.70..7047057039g 890470509./05:2-  3307 2:./03x.0.90 $.5400 8:073/489..g90. 97890x0. 538/0..39g 2:7/. 83:7g9.73.0 ./039g.90.574.:..09.70. /.2:780457.54005078431..x.89741g.947.g/00..:L3970.93.:.9g/0/00.70./g570/423g82-4:70 /.83:7g9gx7020/.70.70.9 /057003x.g7.742. 2:7/0.  5:3.0 3/:20:80L3307  )...0::7.9g/0 8038:70.7g /423.:4..54008:109:L3.g/0.7.:897./423.4..9gx/0..7 2.:538::09..g.9.47-47 /.7 L394.700890/.70/4:g05708.59.5.90L3 !:2- /.039:0.50.80..89g89.   $9741.0.99. 249..47-:: 249.4-050..-0..390478:2-7: 47439 5:3.4..90 L3572./00572.g 3307..9 70:..90:38343250397:8038:/3909.:5:2-:: 249.249.704-808.9:7./4:g1:7/089/0391.70..8g0590900 5:2-/0.g5.80392039:849:/3  7001.70  97890 4:208:14.:.:..97-:0L38: 7:2.920L3897:.0::7.3g09..30:3013x0 838970 574.9.54000.g..   %9:5400 70890L370.70 /097890x0 /024349430.9009.:.

:.43x3.9g.70.38. 5:3.39:..70 /3909 /4:g897:.4.90 %7.:x:3.9:7.

.43x32.90 03x430.:.3.078:7..0 5:3.g/4:g9020.70.

-4::9789/0.47-::L397 4/70...700.7/0..0x   25.9.8 .x.70 /3909 5.g80231.x0/3970/00.73g 089080231.:.82-482 5:3.8g2.00.4.70509.71:2 5:3.3900 5:3.9g/0902. .:.70.2-00..0/3.90 %7.89741g  L394.73g/3572...7070./4:..7.:gL3.849:/3144870.7 33 5./0 . 5:3.89741g 5:3.9..2:7 80392039:/0.43909.9L397 :385.34925:.39 .08905.2 .010207g.9g0890/0897.47-::  5909:.x:L3.30249.247x  .70473.L3.43/x..5745070.4393:g/08.47-::.89082-489 8:073/573.x0.70 5700390L3909:/.078::   L3../03x070.4./423.43897:.73...0..9 /02.9.39..2 .0:3..9 54842479 47439..39.90770.g L3  73/:7 89741.x:5409.39 5:3.078.2:.078/389741..g7..70L3.   902.70  44870.:.70..0 5:3..0/0.0.25:802.7.070. $5.0890897410 /.39g   5.39:: .99:: L370..2g8:7 792::.7989.5.7x..742.07.70.8905708.4.. 07:  !70.8:30904713.39::8.-g :32038749:3/   45.g7.gL3.:.g 5730. .g.99L313.:301:7/089/0391.9.x.47-:: -47:.082-40.x030/090723..5.x.70.g3889039.5400.:7039:82-4820890249.90 5..9 5:3.75738:-89.:35409.0.9g/0../4:.90 !7039g80231.9g L3572.x. 4-808.9700.39 .50397:..704825g./ 849:/30.9g.7..g70509.82-4.7 L3. .90 420390.0473x.2:7L3.790303x.0.7.:3089g729g   %9: 2:7/0..:.g/4:g9020.:L3..90 03x430.39g0.g9:0 90:303:3x.:8038:/0349.7-43.9../4:g97g8g9:70890390L3909 .3/74L35g897.249..1...43/ x0:2./03x070.-g.9gx09.   0. 82-4:747 .0907..302 ..90 .89741g 8:070.70.g817 9: ..  0470.:.90  8:2-7:L39:30.:909:5400/.70.g.30.:.0/0 .-g 3:..7..2:7:.30/05.70..5409:: .- 50397:.0.8:907203.10./40.247x : 249.:.9.7..:75743:3x.7.790303x.078:: 9g3/ 47439: /../4:.: . 25723/.789..g.5409..0890903843.  4:205:890 9789g .90 49.43.307: 8:2-7: .25.89741g./4:.701703:: L3:92:.5720897410 891025708.90 49.9202.5400..L397 483:7g8.70./40. 5730.89741g $04-807.:907.5400 .47. .gL3970-:3x.2097.970357003x.742..38.g8038:/3.:4.8:75738L397 :3242039./40..g:3.4397.0/3572:.90L3572.g 24.73.4349.39047..90 5:3.90 5.30405708082-4.g7:.97:907203/3.

780  1:307.7.. 5730..90  307:  3070  .39.7-43.780 419009..x0.3900/09.70  3.90  $038:..:30/05.5400 5:3.71:2 2748 270. 2070:42. 7010.2-:9.x.::5409.7989.00.9.9 5:3.:301:7/089/0391.70L3970-.90.390   :.:gL31::.x0/3970/00..0./03x070.0907.70 5700390L35400 5:3.90 !7039g80231.90 .:909:5400/.9.5409.79g.90789.g7.   257.047/4:g./3970.9..574/:84.249.90 :8970.   025:/003:3x.5048..x009.x.039  $ .90L3572.25:802.90 5.:g2.89g/0243897. 5..390 .g L3  73/:7 89741.99:: L370./05.:8.1.:.g80231.90 .7./4:.:47307: . /00025:05708.7-43.:g:-70..70   %0200..90 8:0890 5700390L3909:..0..90 420390.9.0.89741g.47-7 g83/548-9.45.70.82g09.x0.g 24.02-.390/3.0 5:3.90 5:3.g:3..

g83:7g9.70.7-43.0 923901:307.54 /../08.704-808..2.90.   %9:5400 07:0890L370./.742.078:74757370509..9g2:.574.089:: 0890390L317..43x3.:L3970.90L3572. /.:.9g7.9070.4.7989.93.0 00025:89741.g/0 . 839.59.:3020389gx/0307: 307:5741:3/ 34..80.:0890570039 80573 .9 70:.9gx/0. 574./039g.4.947.71:2/05030..:307::09./4:.39g.3./03x070.70... 24.4.9gx05.0.790.780  .247x 7001.7 2. 5400 8:109:L3.g7.:.3/0307:  5030..x00..573 .7 /0 ..80392039:849:/3 ..3/0 307:..1 /00025:0:143.9./00572.5409.70./3970.70.9.99.L3307:.7080231.897410.   :70/089/0391.09.00.5400 !738038:70.9.0 .  .90 .3g09..425:3070949.39:: 573.947..2039:.249.5g8.-.50.   42039.9 /057003x.78009..5400 /00025:0590900.:.g.:.5...5400 5730.0 8.9.x0/3970/00./423.2047.79.39: 307:09.08908:07.:4.g.7/070.780 41.0.70 /097890x0 /024349430 890470509.g 24./03x.70.247:1:20.9g/0.780  2.7-43.g/00.70.g489.3/L38:109/00.9g 0. 249.89741g.3.307:570/423g82-4:70 /.005400 /00025::-70.703070 .  5.742.700307.   &3.7 L394.:897..0::7.7047057039g8:070.9  34.9gx.9.75:90.0. /.90L3 !:2- /.247x  8:14..70.

:.7.9:7.. !.-03g 5:3.0:9g7.7x3.0470..94.g/4:g..90 $.  .4.70 /3909 /4:g.5.3x0.38.70/4:g05708.230 5:3.0.390.70.4380.890  %7.39.25::802.920L3897:..90 !70.

2.54795744/.:x:3. .5.g L3  73/:7 89741.70.-03g  94.g09.748970.:/9.x.390/3.70.4.g.9.90 7:20390.90  4:g.38.:.0.43x3.43x3042.70.4 7..90 5.90 5:3./03x.8:7g 5g897.90 5:3.x0/3970/00...390573023.  5.347/05.9..3xg2.7.0 5:3.:909:5400/.39:17:3g 5:3.0.90 !7039g80231.25:802..94. L3909:/.23.90 420390. 42.0.:.70.59.70 /35400 .39.g.790303x.90 %7.30.7..99:: L370.7989.0891.0573./4:..1..9:7g0.70/7059.   5708.0::7.920.-08:-7.:../03x070.5409.078::09.90.5:3..90 !70.x0.g/4:g2g7.9047/08:850380 .909::/.. 5730.70.9.230 /00025: 17:3.g57003x..70.g 24.9 5:3./4:g97g8g9:70890390L3909 5:3.70800..:g L3909:5400.7.:308.00.30.904897:./4:g.9.:.   44870..0390.g.g 5:3.2g8:7.82-482 573570039.4380.g74:L3970-:3xg7170.g 70850.

9gx 144870.2L3.70.7097g8g9:7850.7x3.39g  85:30 2 09..9.2...425:3072.g :3817 9 L33.x00.0.39:: 5./4:.9.230 .390.:209.3.   .0..70/4:g./8507.:.7L3..0::7.39::2.9.:..L3507850..23009.02. 5:3.4 7.47-947:3:L 0572g53g.   !40.02.39.7.0. 00025: :9g 2g50230  0:  ..99L33.53g..:/9.-03g.g/097890x0 /05741:3/g83:7g9.039:3/849:/30..g  5.25::802.9:7:3792039 /07010009..790303x. .0./08.:.2.9..43x342.9302. .70.   $9741....30.30.047/4:g80230/05:3.39g.1.47-70 .17:3../039g.94.5.9047/08:850380/3572.17:30.   $97:.89741g 5:3.x0 802572g0..82-40..0/050784..:907.g17:3.  .g9:0 90/4:g03:3x:7 50397:.38.708.. ..5400.70.90 !70.:-9g573144870.02.   !:3.5.g7.907057003x.:/9..9  L3:-70/8507.:7.00::7.:50784.g  3:2.0.2:.42:3..30.2L3.L39707:507.94.9:7g .530  . !4:g  %7.5g9/00./423.g7.9g573839.:.42432. 4:94.90 .82-4820890249.:897.4.742.:-90...34925:94.309.   0470..:3. .9:7gL38g9789g 24479g 13/94.00.9g/0902.g74:5:3..:.:L3970.5400 8:073/489. 701703::09.700307.9:7g 43.54 5:3..   %9:5400 !.7009.900/08:8503802.5.:7.7-.-4 .90 03x430.1.82-4:747 ..540057003x.83:7g9gx0572.4.147.:x:3/00025: .7009..:3:817 9 .23g ./03x.L3909800572g3.07-0 147205743423.   g7.g/00.0.9:.:7039::82-482 00025:..g/4:g9020.750.230 .:30/085g7x7 . .3.8:39.9.90 5738038:70.8900890L370.70./4 5.g17:3.7 L3:-70249.9g.g 70850.2  2g.7.0.-4:/33.90.9:70..9.34925.9:7g /.g /00025:2.5..23.890 L380233/:39..

.90 5.2-:9.7L3.g3:3/g949:3.0.L39707:507..47-70 .078:09.02-.90 !70.39./03x.    9059..70/4:g2g7..9.249.05.x.0573.009.:307g-/..x0/3970/00..90L3572.9g 5:3.70.x.g 24.900/08:8503802./03x070.:301:7/089/0391. :2..::5409..L3909:/.1. 5430817 90 .:. 5730.5.g80231../3970.5400 5:3.2.70.5409::L31.L3909 30/:20770.4 7.g:3.970.0907.38.47-947:3:L 0572g53g.90 420390.0::7.70.078::  538:9gg3.2.90789.0.0.89741g. /00025:05708.70 5700390L35400 5:3.0 5:3.g74:.90 8:0890 7010.90 :8970.g7.   !:3.00.9.g L3  73/:7 89741.9.7.7.:8g207.817 9/00.70   4:g9020..9 5:3..390/3.g57003x.9 5:3.25:802.90 .90 570039gL3909:/.54/00025: 54:g  538:  54.5409.90  4:g.7989.0.70800.3/54:g L3540.9.90 %7.70:3.2.

:g09.89741g...90 5:3.700:7.:.2039:.002. /00025: 3 ..538:::3. /.30. L35400 ..20 10/057003x.00.:3.039:.70 /3909 /4:g.5400 /00025:50397:.4.902:99:/30/082-4:7 2:.0.3/54:g 5.90...30. 54x0 2.90.3.9g/0 2:.0./397097g8g9:70850.910 70.9g10/070509.-4 .5.:7039::82-48909...7g9.078:/0.089:: 0890390L317.08920/:208.70...90.390 839.3905738259.2 .3  .. . L3 .8:39.701703::0890:3.07809..2. 949:/0..90/08:850380 30/05.425. .909::08900307.08..x..L305909: 700 9gg3 5078431../47290.9.08:392570843.:301:7/089/0391.   g7.0900:3:.00.0.0/050784..0 /3.078:: .07-0 147205743423..07.3.089.70.701703:: .7.90304-g85704L394.97-:0L38: 7:2.9gx05.9:7 .   $0231.1.9.078.0..L3.3/ 54:gL310:.0897.:.039:3/538:L3970:::3.7989.79.:3473897:203902:..54 .:7039::82-4892:.9g70:9gx .9 249.078:747 /057003x.54 .75:90.45L3.g.905909 :7L3.:347 8:3090 .   0470.79gx850.:.701703::   538:9gg3..054008:39902.00::7.9.4 7..1..949..30  8:3g:2 .:8:309057457: 80 10/0903.849:/3 249.9g /.79.   &3.   44870.90L3572.30 :3.g:9  8:109: 209.947.:9gg309..7.3.89741g.70.390.9g/02:..   !03:92./3970.0.78039203900.L3.22.9gg3.10:143.089909  538:9gg3. !g3/  %7.249.0 :-70 :7g 0.70.0.070L3925 :3:.8:5:8849:/309.54008:7573/083:7g9.3.9 .9789g /0:7g /08...x..:.70701703: 5400 L3..9.4549:::3.4-808.38.5:9073.9..

909::L3782:/0958:-0./03x070.90:303:3xL3..g74::9g7.70 /3909 /4:g897:.x0/3970/00.7989./4:g1:7/089/0391.90 49./03x070.9:7.00.89741g 5730.5700390L3909 5:3../7.4349..39005.x.70..:.g 24.90789.90 5:3..9:70..390.:.897:.0..43x32..90 ..0 5:3.70.9.90 :891..g 57305.90L3572.99:: L370.x0.38. 5:3.g L3  73/:7 :92.90 5.90 %7.xg :2-7g8g.:.920L3897:. 5730.7.0 5:3. 2 78:/48 5:3.:909:5400/.90 5..90 420390.89741g.g9:0 90.5400..9.-g8038.5400 5:3.g80231.0 5:3./4:g97g8g9:70890390L3909 .82-482 5:3.9:7.3.70.x.7.gL3.39909./4:g.0.5.90  4:g.70.5409..90 !7039g80231.70..790303x.

.7080.7.:978900-0.4/747/0.3xg2.:.3.1.7g  5.9:7.xg   $97:.:./053g09.0891...7..-08:-7.   &9.748970.0.7:= 94.390573023.:/014 309:..1489.g.920L3897:.2g 425479.9:7.7./4:g.43x32.590.:308.   3/05g79.54795744/..0 849.078::09.:5.90.9:70.g:23g  :2-7.8970.g:23g  34.70.70/7059. 2 .0.70.4380.39909.40034.7. .0/00025: .5.2g8:7.70.59.2039:.8:7g5g897.:7..70.897:.

/039g.9.-0.7 573.90L3572.:4.97-:0L38: 7:2. 849.5400 849:/30.9g/02.7989.9009.700307.:.g 8:3g.90.x00.08 /38:1094:208:14.xg /.039:3//00..89741g2.7:5:894750x0 .90..9.-.09.-4 ..3 82-4.7047057039g 99:54001g3/0890L3 70.9.0::7.  .70/0.701703::09.7.5400 890470509.70 /097890x0 /024349430 5738038:70.9gx 8:39 2 109.2g7.:30.72.   5.g..:3089g70307.30-:30 .5400 /00025:5078431.425:307 2.357-0573.:30-:30 /.g20.590..L3970:::3.2..078::249.2039.   $:073/489.7..x574..:7.0:: 7. .039:.08900.30:3474-0.9573839.08  5g3/L3 9g...30.90  .1./01472.89741g.30. 978900-0...89741g.08:-0.9g/0/00.7 90.9.9.2:.742..30L39:30.90 97890x0209.078574..070  35.0 0.g09. /.078.g:23g  34.70.3.742.910 572: :92:.902:99:/30/082-4:7 .2.700890570039 L3.7 2./4:g1:7/089/0391.:2 .:/9.70...2g .7 .700.4.:3..70.x.8:109:::2.g 2:.2.3905738259.5:894750x0  .   $0231. .. 54x0 L3 572.82-4:747 .9g7.00.790303x../08.704-808.3.:7/0:2-7g.90/083:7g9.30:3./03x.54008:7573/083:7g9..3..9gx 144870.078.9g/0902.0  .40 /.5g8..:L3970. '078:7054008:39:324344 7.39:: /..2g70 904:L3.:7/0 :2-7g09.:907..7 L394.   782:/0958:-0.1701703:5400  $:39849.9gL3):2- /.9g.085070.34.08:392570843..9./0/0-4.4.0/083:7g9.g.07-0 5743:20/050784./053g.g /08:1073xg 0572.7:5:894750x0.g/0. .39g 9789g /423..83:7g9gx7020/.:4.50..g42.9573.3g09..4.7.8974105.   &92..:4.8g0590900 5..:3.907057003x.0::7..30.82-4820890249.43:7g947/35.9 249.0/. .

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful