(Tudor Arghezi, Cuvinte stricate) 1 Transcrie, din text, două cuvinte care aparţin câmpului semantic al vorbirii.

2 puncte 2 Precizează rolul semnelor de ortografie şi de punctuaţie din versul Huleşte-le!. 2 puncte 3 Transcrie un vers care conţine doi termeni aflaţi în relaţie de antonimie. 2 puncte 4 Notează formele corecte pentru două cuvinte din text, care pot fi considerate abateri de la norma literară. 4 puncte 5 Transcrie două mărci lexico-gramaticale prin care se evidenţiază prezenţa eului liric în textul dat. 4 puncte 6 Exemplifică două imagini artistice diferite, din text. 4 puncte 7 Prezintă semnificaţia titlului, în relaţie cu textul poeziei date. 4 puncte 8 Comentează, în 6 - 10 rânduri, strofa a doua a poeziei, prin evidenţierea relaţiei dintre ideea poeticăşi mijloacele artistice. 4 puncte 9 Argumentează, prin evidenţierea a douăcaracteristici prezente în text, încadrarea poeziei în lirismul subiectiv. 4 puncte Varianta 10 1. „cuvinte", „să spuie", „buzele", „vocea" . 2. Cratima marchează căderea unei vocale iniţiale, leagă două cuvinte care se rostesc într-o singură silabă, scurtează cantitatea vocalică. Semnul exclamării marchează o propoziţie de factură exclamativă, în care se apare o poruncă, un îndemn. 3. „Le vezi? Au căzut, s-au sculat". 4. îs - sunt; să spuie - să spună; deştele - degetele. 5. Mărcile lexico-gramaticale, prin care eul liric este prezent în text, sunt formele pronominale de persoana I singular mele, mi şi persoana a Il-a singular ta. Sunt utilizate forme verbale de persoana a Il-a singular: vezi, huleşte. Apare adresarea directă a eului liric. 6. Imagini vizuale ,^4u căzut, s-au sculat", „umblă prin mocirle cu stele"; imagini auditive „Să nu le mai cânte cumva vocea ta" . 7. în relaţie cu textul poeziei date, titlul operei este semnificativ, fiind alcătuit dintr-un substantiv nearticulat şi un adjectiv. Forma nearticulată a substantivului, trimite la generalizarea mesajului, privind creaţia artistică. Epitetul „stricate" surprinde esteticia urâtului, specifică operei argheziene. Accentul cade asupra îmbinării neobişnuite a cuvintelor, care dau naştere unei creaţii artistice superioare. 8. Metafora s-au stricat cuvintele mele indică incapacitatea cuvintelor de a reda ideile pe care creatorul doreşte să le transmită. Poetul consideră actul creativ drept un proces îndelungat, în cadrul căruia poezia poartă în sine valori desprinse din adâncuri. Fiind o operă de factură modernistă, limbajul metaforic predomină în strofă; de exemplu, „umblă prin mocirle cu stele de cositor", cu ajutorul acesteia este reflectată estetica urâtului. 9. în text, lirismul subiectiv este reflectat prin prezenţa eului liric, prin intermediul mărcilor pronominale de persoana I şi a Il-a mele, mi, dar şi prin formele verbale de persoana I şi a II-a vezi, huleşte. Sunt utilizate exclamaţii şi interogaţii retorice Le vezi?. Figurile de stil sugerează o percepţie unică a eului liric asupra realităţii, sentimentele sunt transmise în mod direct. (Tudor Arghezi, Epigraf*) 1 Alcătuieşte două enunţuri pentru a ilustra polisemia verbului a semăna. 2 puncte 2 Precizează rolul virgulelor din structura „Stihuri, acum porniţi, vă scuturaţi”. 2 puncte 3 Scrie două expresii/ locuţiuni care conţin cuvântul suflet. 2 puncte 4 Transcrie un vers care conţine doi termeni aflaţi în relaţie de antonimie. 4 puncte 5 Precizează două mărci lexico-gramaticale prin care se evidenţiază prezenţa eului liric în textul dat. 4 puncte 6 Explică semnificaţia unei figuri de stil identificate în strofa a doua a poeziei. 4 puncte 7 Evidenţiază o valoare expresivă a întrebuinţării verbelor la imperativ în textul dat. 4 puncte 8 Comentează, în 6 - 10 rânduri, prima strofă a poeziei, prin evidenţierea relaţiei dintre ideea poeticăşi mijloacele artistice. 4 puncte 9 Prezintă raportul dintre eul creator şi operă, aşa cum se conturează în poezia citată. 4 puncte 1. Ţăranul seamănă grâu. El seamănă cu tata. 2. Virgula desparte substantivul în vocativ de restul enunţului. Cea de-a doua virgulă desparte două propoziţii coordonate prin juxtapunere. 3. fără suflet, aprinde suflet, a-şi încărca sufletul, cu sufletul la gură, suflet mare. 4. ^ătrundeţi, înţelese şi neînţelese, Cel-ce ştie însă nu cunoaşte. 5. în text, prezenţa eului liric este evidenţiată prin utilizarea mărcilor pronominale de persoana I singular mea şi persoana a Ii-a plural vă. Apar forme verbale de persoana a Ii-a plural zburaţi, şchiopătaţi, pătrundeţi, care suprind adresarea directă. 6. Prin intermediul personificării stihuri, acum porniţi" se surprinde porunca adresată de creator operei sale. Intenţia acestuia fiind de răspândire a ideilor artistice. Acest fapt fiind subliniat şi prin forma de imperativ a verbului. 7. Verbele la imperativ zburaţi, porniţi, şchiopătaţi surprind o comandă, un îndemn. în partea iniţială a fiecărui catren, poezia conţine câte un verb Ia acest mod, accentuând poruncile creatorului care trebuie să fie îndeplinite cât mai grabnic. 8. Substantivul cu formă veche „stihuri" având forma de vocativ, surprinde faptul că poetul se adresează în mod direct creaţiei artistice. întreaga strofă exprimă ideea nemulţumirii faţă de propria creaţie, faţă de meritele creatorului; de exemplu imperativul „şchiopătat?' şi comparaţia „ca păsările mici de catifea". Creaţia abia acum începe să se desprindă de mediul ocrotitor; are un caracter fragil, de aici şi tendinţa de ocrotire paternă. 9. Opera surprinde concepţiile poetului cu privire la rolul pe care îl are opera literară, ca artă in genere. Poetul este îngrijorat de faptul că opera sa nu va fi receptată în totalitate de către cititor. Se surprinde suferinţa creatorului, care conştientizează că, o dată ce procesul creativ e încheiat, opera nu-i mai aparţine, că aceasta are viaţa ei proprie. Ultima strofa surprinde creatorul aflat în faţa marilor întrebări despre Dumnezeu. (Tudor Arghezi, Lumină lină) 1 Menţionează un sinonim şi un antonim pentru sensul contextual al verbului a ucide. 2 puncte 2 Precizează rolul virgulelor din primul vers al poeziei. 2 puncte 3 Scrie două expresii/ locuţiuni care conţin cuvântul vis. 2 puncte 4 Menţionează o valoare expresivă a verbelor la gerunziu din prima strofă. 4 puncte 5 Transcrie două mărci lexico-gramaticale prin care se evidenţiază prezenţa eului liric în textul dat. 4 puncte 6 Explică semnificaţia unei figuri de stil identificate în prima strofă a poeziei. 4 puncte 7 Prezintă semnificaţia titlului, în relaţie cu textul poeziei date. 4 puncte 8 Comentează, în 6 - 10 rânduri, strofa a treia a poeziei, prin evidenţierea relaţiei dintre ideea poeticăşi mijloacele artistice. 4 puncte 9 Ilustrează una dintre caracteristicile limbajului poetic (expresivitate, ambiguitate, sugestie, reflexivitate), prezentăîn textul dat. 4 puncte 1. a asasina, a omorî; a învia, a renaşte. 2. Rolul virgulelor este de a despărţi apoziţia dezvoltată „uşoară zburătoare" de restul enunţului, fiind o adresare directă. 3. de vis, ca prin vis, când nici nu visezi, vise de aur. 4. Verbele la gerunziu „Zăcând", „dormind1 surprind o acţiune dinamică, în plină desfăşurare, imprimând un efect muzical. 5. Eul liric este evidenţiat în text prin intermediul mărcilor pronominale de persoana I singular mea şi persoana a Il-a singular te, ţi, tău. Sunt utilizate şi forme verbale de persoana a'II-a singular să duci, strânge, te găseşti, dar şi adresarea directă uşoară zburătoare. 6. Prin intermediul epitetului „uşoară zburătoare" plasat într-o inversiune, eul liric evidenţiază însuşirea albinei, caracterul ei fragil, care este asociat calităţilor sale fizice, care ţin de concreteţe. 7. în relaţie cu textul poeziei, titlul operei este semnificativ, fiind alcătuit dintr-un substantiv nearticulat, însoţit de un adjectiv. Epitetul „lină", care sugerează caracterul blând, va fi infirmat de întâmplarea cu caracter dramatic din text. Titlul trimite spre sensul conotativ, în sensul „lumina lină"; este trecerea spre o altă existenţă, dat fiind sfârşitul tragic al micuţei zburătoare. 8. Verbul la gerunziu „voind" din partea iniţială a catrenului, surprinde o acţiune dinamică, în plină desfăşurare. Metafora „tezaurul de ceară" subliniază importanţa muncii albinei, zburătoare ce poartă cu sine o comoară. Imaginea vizuală surprinsă în versul al doilea al catrenului te prăbuşişi din drumul cel înalt reia destinul tragic al lui Icar. Finalul strofei sugerează nedumerirea poetului cu privire la gestul ce va rămâne neînţeles, această atitudine fiind surprinsă prin ampla interogaţie retorică. 9. Expresivitatea e dată de capacitatea limbajului poetic de a exprima, într-o manieră plastică, idei concentrate, cu maximă încărcătură afectivă şi subiectivă; aceasta se realizează prin figuri de stil, imagini artistice, sintaxa poetică, topică, punctuaţie şi prozodie. Expresivitatea limbajului nu este dată de bogăţia imaginilor artistice, de ornamentaţia stilistică, ci de utilizarea unui limbaj simplu, dar încărcat de sugestii şi materialitate.

este drama fiinţei umane condamnată la singurătate etc. Verbele la /nodul indicativ arată o acţiune reală.JVu-ţi cer".îndrumare. N-ai mai dat un semn de viaţă în ultima vreme. prin verbele: „vreau să vorbeşti'. 7. într-un enunţ. „apleca în lume". Structurile antitetice evidenţiază dorinţa împlinirii iubirii. 4 puncte 5 Explică valoarea expresivă a folosirii interogaţiei retorice în ultima strofă. „a pleca pe lumea cealaltă" etc. exprimând îndoiala. verbele arată realitatea dialogului dintre poet şi Divinitate etc. nu ne trimite cu gândul numai la anotimpul respectiv. tema îndoielii. Verbul „plecaseşi'. 9. a reflexiei.(Tudor Arghezi. din text. Teme/ motive ale poeziei. relevat prin structurile antitetice: „Voiam să pleci. Sinonime: „neputinţă" . sentimentul dominant care se desprinde din poezie. prezente în poezie. 4 puncte 8 Comentează. Ultima strofa evidenţiază ambiguitatea sentimentului de dragoste. două structuri lexicale care conţin imagini vizuale cromatice. 4 puncte 8 Comentează. încadrarea poeziei în lirismul de tip subiectiv. Ai devenit un înger al vieţii mele. în cazul lui Arghezi. sentimentul nostalgic al apropierii morţii. participarea afectivă a eului poetic la drama existenţială. 4 puncte 1. 4 puncte 9 Motivează. apartenenţa acestuia la modernism. 2 puncte 3 Alcătuieşte câte un enunţ în care cuvintele semn şi umbră să aibă sens conotativ. 2 puncte 3 Alcătuieşte două enunţuri pentru a ilustra omonimia cuvântului vin. Punctele de suspensie marchează grafic întreruperi ce apar în vorbire. nostalgia prezenţei toamnei. 2 puncte 4 Transcrie.. Ultimul vers este alcătuit din două interogaţii retorice. 7. „să-ţi". „Te urmăream". dar şi a răzvrătirii etc. incapacitate. limbajul metaforic şi simbolic etc. Sentimentul dominant care se desprinde din poezie este cel al credinţei. 8. „îngroape" etc.gândul fără glas".10 rânduri. 9. dar şi a trecerii timpului etc. de exemplu: tema iubirii. Utilizarea cratimei în structura „casele-adunate" are drept consecinţă marcarea grafică a rostirii legate a două cuvinte prin eliminarea unei silabe. imposibilitatea dialogului cu Divinitatea etc. în funcţie de timpul acesteia. de exemplu: epitetul cromatic „păsările negre" exprimă singurătatea toamnei. evidenţiat prin verbe şi pronume de persoana I. punctele de suspensie etc. „povaţă" . prin evidenţierea relaţiei dintre ideea poeticăşi mijloacele artistice. Cele două versuri ale ultimei strofe sunt un monolog liric sub forma unei lamentaţii provocate de neputinţa comunicării cu . 3. în relaţie cu textul poeziei date. oscilaţia între dorinţa prezenţei fiinţei iubite şi dorinţa de a visa la ea în absenţă etc. în relaţie cu textul poeziei date. deoarece între cei doi nu se realizează actul comunicării. 3. (Tudor Arghezi. prezente în poezie. 8. 4 puncte 5 Menţionează două teme/ motive literare. 2 puncte 4 Evidenţiază valoarea expresivă a două verbe la modul indicativ. „vreau" etc. 3. moartea etc.a(nu) avea unde să-(şi) plece capul (oasele). De-abia plecaseşi) 1 Scrie două expresii/ locuţiuni care conţin cuvântul a pleca. 8. ci şi la ideea apropierii unui sfârşit. „mă rog" etc.fu".-ncepui". „nenfeles". „nu mi-a trimis". grumazul). la timpul mai mult ca perfectul arată încheierea unei acţiuni trecute şi încheiate de multă vreme. 5. Lirismul de tip subiectiv este evidenţiat prin verbe şi pronume de persoana I. voiam şi să rămâi' etc. Sub raport prozodic acest fapt asigură păstrarea măsurii versului etc. 7. 4. primele patru versuri. Interogaţia retorică în ultima strofă a poeziei: . „Ţi-aş fi făcut" etc. 2 puncte 2 Menţionează două motive pentru care s-a utilizat cratima în structura „de-abia”. comparaţia „ca frunza bolnavă" ne trimite spre ideea de boală. dar şi refuzul acesteia. „Stau în ţărmu-albastru-al râului de soare". de exemplu: . de crizele existenţiale. Lirismul textului este de tip subiectiv. cât şi structura aleatorie a textului etc. în final. Două structuri lexicale care conţin imagini vizuale cromatice:„Palid aşternut e şesul cu mătasă". Apartenenţa la modernism este motivată de tematica poeziei. din textul dat. 4 puncte 9 Prezintă semnificaţia titlului. 2 puncte 2 Precizează două consecinţe ale utilizării cratimei în structura . realizată sau în plină desfăşurare. Nu ştiu dacă voi putea să vin în vacanţa aceasta la munte. 4. Titlul poeziei este în relaţie directă cu textul poeziei.a-(şi)pleca capul(fruntea. încheiată de curând. Titlul poeziei. ultima strofă. dar şi îndoiala. „desfrunzeşte". Temele/ motivele poeziei. Utilizarea cratimei în structura „de-abia" are drept consecinţă marcarea grafică a rostirii legate a două cuvinte prin eliminarea unei silabe. 5. condiţia efemeră a condiţiei umane. 2. de exemplu: „Voiam să pleci. sfat etc. 4 puncte 8 Prezintă semnificaţia titlului. 4 puncte 6 Menţionează două teme/ motive literare. de nehotărâre în iubire a eului liric. Niciodată toamna) 1 Transcrie. spre ideea descompunerii datorate toamnei.JDe ce-ai plecat? De ce-ai mai fi rămas?" este prezentă pentru a ilustra starea de ezitare. „mea". (Tudor Arghezi. „Foile-azur" etc. pendularea spre starea ezitare. se accentuează ideea timpului trecător şi ireversibil. apar. dar şi a trecerii timpului etc. Sub raport prozodic acest fapt asigură păstrarea măsurii versului etc. trecerea timpului. dar şi a îndoielii. Temele/ motivele poeziei. 4 puncte 6 Precizează două mărci lexico-gramaticale prin care se evidenţiază prezenţa eului liric în textul dat. El a crescut în umbra personalităţii tatălui său. De exemplu: . 4. Anul acesta recolta de vin a fost deosebit de bogată. 6. 2 puncte 3 Alcătuieşte câte un enunţ în care cuvintele înger şi stea să aibă sens conotativ. 4 puncte 5 Precizează valoarea expresivă a utilizării verbului a fi la timpul perfect simplu. ilustrând sentimentul nostalgic al despărţirii. Strofa evidenţiază faptul că poetul se simte nedreptăţit de Divinitate. nehotărarea eului liric în faţa unei situaţii ambigue etc. Cuvinte derivate cu prefixe: „îngroşat". în 6 . 4 puncte 7 Menţionează tipul de lirism identificat în textul poeziei. 4 puncte 7 Explică semnificaţia unei figuri de stil identificate în strofa a doua. Forma verbului la perfect simplu . 2 puncte 4 Transcrie. fapt pentru care se adresează direct. în text ea evidenţiază încărcătura eului liric. 5. de exemplu: toamna. din poezia citată. dar şi al regretului că iubita n-a înţeles . . 6. însoţit de îndoială. nu întâmplător.10 rânduri. însă devine apropiată prin asocierea cu adverbul „de-abia" et . 6. dar şi a dorului etc. ca mărci ale subiectivităţii: „mie".casele-adunate”. prin evidenţierea a două caracteristici prezente în text... vorbitorul nu îşi exprimă până la sfârşit ideea. Copilul acesta va ajunge o stea a dansului clasic. 2. prin evidenţierea a două trăsături existente în text. „Păsările negre suie în apus".. imperios. pentru a ne da posibilitatea interpretării. Semnificaţia unei figuri de stil identificate în strofa a doua a poeziei. 4 puncte 1. De exemplu: tema credinţei şi a dialogului cu Divinitatea. 4 puncte 9 Motivează. aşezat în poziţie iniţială. ca mărci ale subiectivităţii: „Te-am rugat". Mărcile lexico-gramaticale ale eului liric sunt verbe şi forme pronominale de persoana I. eul liric se simte părăsit de Divinitate care continuă să rămână indiferentă la strigătele sale. din text. acela de a rămâne împreună. voiam şi să rămâi". Psalm) 1 Menţionează un sinonim potrivit sensului din context al cuvântului (a) purcede. 4 puncte 7 Defineşte. Altfel spus. dar şi prin încărcătura lirică a versurilor etc. Expresii/ locuţiuni. prin substantivul „toamna".Domnul" etc. din text.slăbiciune. aflat în relaţie cu adverbul „niciodată". 2. două structuri al căror sens implică antiteza. marchează o acţiune trecută. Senzaţia este de neputinţă a transcederii. tristeţea. 4 puncte 6 Precizează două teme/ motive literare. 9. un rol important în configurarea modernismului operei sale îl are modul particular de folosire a limbajului. două cuvinte obţinute prin derivare cu prefix. . prin evidenţierea relaţiei dintre ideea poeticăşi mijloacele artistice. în 6 . dorinţa realizării în iubire. a despărţirii. 2 puncte 2 Precizează rolul punctelor de suspensie din ultima strofă. în text. 4 puncte 1.

„pene arse". Amurg de iarnă) 1 Menţionează câte un sinonim pentru sensul din text al cuvintelor sumbru şi orizont. Negru) 1 Precizează sensul din context al cuvintelor carbonizate şi parfum. în 6 . motivul corbului. arse". . 7. de exemplu: epitetele cromatice „sicrie negre. Linia de pauză marchează grafic o pauză în procesul vorbirii. motivul plumbului. iar prin substantivul „iarna” – o lume pustie. Pâinea coaptă pe vatră e deosebit de gustoasă. 6. orizont = zare. sugerând o stare generală de apăsare. „negre". tema morţii. predomină simbolurile. 4 puncte 7 Comentează.„arse". posomorât. . prin evidenţierea a două trăsături existente în text. Temele/ motivele poeziei. „a avea plumb în picioare". în 6 . de tristeţe. 2 puncte 4 Transcrie. având rol în păstrarea măsurii şi ritmului versului. în amurg. 4 puncte 5 Menţionează două teme/ motive literare.mereu o mare întrebare. corb). sufocarea în negru. 2 puncte 2 Motivează întrebuinţarea liniei de pauză în al doilea vers din strofa a doua. motivul negrului etc. sentimentul solitudinii. tristă. sugerează repetarea obsesivă a mişcării ce devine o expresie simbolică a unei stări limită. de culoarea pe care o reprezintă. Două cuvinte/ structuri care aparţin câmpului semantic al iernii:„/ar«ă". Cuvinte din câmpul semantic al culorii negru: „carbonizate". „Câmpia albă – un imens rotund – ”. 4 puncte 5 Precizează două mărci lexico-gramaticale prin care se evidenţiază prezenţa eului liric în textul dat. 4 puncte 9 Motivează. 4 puncte 1. 4 puncte 6 Menţionează două teme/ motive literare. de tristeţe. singurătatea. 4 puncte 6 Explică semnificaţia unei figuri de stil identificate în prima strofă. datorat incapacităţii de a se adapta. 7. două structuri/ versuri care conţin imagini vizuale. dar şi în toată lirica bacoviană etc. Am privit această demonstraţie ca pe o scânteie de talent. 5. dar şi imagini vizuale cromatice: „gândul meu se înnegri".arse. sufletul încărcat şi greu al eului liric. 2. diametral”. „mangal". prezente în textul dat. lăsând posibilitatea reflecţiei etc. dar şi în cel al primei strofe. (George Bacovia. două cuvinte/ structuri care aparţin câmpului semantic al iernii. (Linia de pauză marchează grafic o pauză în fluxul vorbirii. „noian de negru". 6. „funerare".ji-am oftat". Se observă construcţia închisă marcată de apariţia versului „tăind orizontul. al morţii. Folosirea cratimei marchează în ambele cazuri pronunţarea într-o singură silabă a sunetelor finale din primulcuvânt şi a celor iniţiale din cel de-al doilea (valabil şi pentru al doilea cu al treilea cuvânt). moartea. . Titlul „Amurg de iarnă” este semnificativ pentru aceste pastel simbolist. prezente în poezie. „negru". 4 puncte 5 Menţionează două teme/ motive literare. prezente în textul citat. sentimentul solitudinii. 8. dar şi în toată lirica bacoviană etc. în 6 . dominată de ideea singurătăţii iremediabile a eului liric etc. condiţia efemeră a condi¬ţiei umane. 4 puncte 1. 3. 2. ultima strofă. prin evidenţierea relaţiei dintre ideea poetică şi mijloacele artistice. angoasă. 2 puncte 4 Transcrie. în relaţie cu textul poeziei date. atât în finalul acestei strofe. folosirea refrenului. Mărcile lexico-gramaticale ale eului liric sunt verbe şi forme pronominale de persoana I. Comentarea strofei a doua a poeziei. Strofa a doua a poeziei evidenţiază ideea dominantă a poeziei: sufletul încărcat şi greu al eului liric. 2 puncte 4 Transcrie. în prima strofă a poeziei: personificarea „plâns de cobe pe la geamuri se opri" atribuie însuşiri umane unei fiinţe sinistre. reliefat şi de prezenţa corbilor. Epitetul cromatic „câmpia albă” nu are o simplă valoare ornantă. în relaţie cu textul poeziei date. Expresii/ locuţiuni. Pământul ţării e vatra noastră strămoşească. de exemplu: iubirea. 4 puncte 9 Ilustrează una dintre caracteristicile limbajului poetic (de exemplu: expresivitate. epitetele „plumb de iarnă". tristeţea. în ultimul vers al fiecărui catren. muzicalitate etc. existente în fragmentul citat ar putea fi. 5. 5. solitudinea poetului aflat într-un spaţiu închis. 8.10 rânduri. 4.10 rânduri. 6. „ninge" etc. 4 puncte 8 Comentează.^area grea de plumb". prin evidenţierea relaţiei dintre ideea poetică şi mijloacele artistice. ambiguitate. anotimpul iarna surprins într-un moment ce simbolizează sfârşitul. Prin sensurile cuvântului. datorată muzicalităţii versurilor prin repetarea sintagmelor ce conţin cuvântul „negru" etc. motivul corbului. 2 puncte 3 Alcătuieşte un enunţ cu sensul denotativ al cuvântului scânteie. „Copacii rari şi ninşi par de cristal”. 9. motivul plânsului etc. Astfel impresia creată este de stranie mişcare în cerc. din text. ofilite etc. apropierea morţii. Gri) 1 Alcătuieşte două enunţuri pentru a ilustra polisemia cuvântului vatră. arderea este sugerată şi ea prin „carbonizate". „a se duce plumb" etc. glul. Cea de-a doua strofăa poeziei continuă descrierea tabloului trist de iarnă din prima strofă. 2 puncte 2 Prezintă rolul liniei de pauză în textul poetic dat.JPlumb". prin evidenţierea relaţiei dintre ideea poetică şi mijloacele artistice. datorat incapacităţii de a se adapta. de exemplu: eufonia. 8. agonizantă. „parfum" . de monotonie. prin culoarea pe care o reprezintă sugerează o stare generală de apăsare. Spaţiul poetic este tensionat de imaginea repetată a mişcării corbului. în amurgul vieţii.gândul meu" etc. 4 puncte 8 Prezintă semnificaţia titlului. 4 puncte 8 Prezintă semnificaţia titlului. din text. prezente în poezie. provocând în suflet ideea unei imensităţi de negru „negru profund.) 3. strofa a doua. . Zborul corbului într-o direcţie nedeterminată (în prima strofă) şi întoarcerea lui în a doua strofă. „mătur" sau adjectivul pronominal posesiv. 4 puncte 1. „parfum de pene arse" etc. 7.(George Bacovia. 2 puncte 3 Scrie două expresii/ locuţiuni care conţin cuvântul gând. 2 puncte 2 Explică utilizarea cratimei în structura „se-ntoarce-acelaşi”. „veştminte funerare" semnifică singurătatea morţii. Este o repetare obsesivă a ideii exprimate în „Plumb". de exemplu: „apă de plumb". a muzicalităţii etc George Bacovia. patru termeni din câmpul semantic dominant. 9. Sensul celor două cuvinte: „carbonizate" . prezenţa simbolurilor. „ninge gr?'. 2. dar şi imagini vizuale cromatice: „carbonizat". predomină simbolurile. Exemplu de enunţ cu linie de pauză: Iubirea ta .greu ca lumbul". Apartenenţa la curentul simbolism este motivată de tematica poeziei.10 rânduri. el crează un contrast expresiv su termenii care evocă insistent culoarea negru (sumbru. Semnificaţia a două figuri de stil identificate. de monotonie. o lume sufocantă şi murdară. strofa a doua. 4. 9. de exemplu: „mi-am zis". sumbru = întunecat. apartenenţa poeziei la simbolism. Figurile de stil identificate în prima strofă a poeziei. lăsând posibilitatea reflecţiei etc. „arse". . sugestie). 4 puncte 7 Comentează. 3. 2 puncte 3 Scrie două expresii/ locuţiuni care conţin cuvântul a tăia. în relaţie cu textul poetic. triste. reliefat şi de prezenţa ploii. S-a produs o ceartă cu scântei. Este o repetare obsesivă a ideii exprimate în . motivul literar al corbului ca simbol al solitudinii. Titlul poeziei „Gri" este în relaţie evidentă cu întreaga poezie. Una dintre calităţile particulare ale stilului. dar şi de claustrarea provocată de atâta negru. 4 puncte 7 Explică semnificaţia a două figuri de stil identificate în prima strofă. dar şi de claustrarea provocată de atâta zăpadă. 4 puncte 9 Prezintă semnificaţia titlului. din text. 4 puncte 6 Explică semnificaţia unei figuri de stil identificate în prima strofă a poeziei. De exemplu: strofa evidenţiază ideea dominantă a poeziei. imprimând viziunii poetice un caracter ireal. sugerând prin conotaţia cuvântului „amurg” sentimentul de vid. noian de negru" ca descompunere totală a materiei vii etc.^zarea grea de plumb" şi imaginea vizuală „ninge gri" accentuează ideea unei ierni apăsătoare. provoacă teamă. Titlul poeziei „Negru" este în relaţie evidentă cu întreaga poezie. 4. olfactivul este prezent si el prin: „amorul fumega".miros. prin evidenţierea relaţiei dintre ideea poeticăşi mijloacele artistice. . de exemplu: iarna. mireasmă etc. Temele/ motivele poeziei. această stare este dată de sensurile cuvântului. a cromaticii.

(George Bacovia. al descompunerii materiei. al nebuniei. a muzicalităţii. de exemplu: . „spunemC1' etc. motivul literar al toamnei. Utilizarea cratimei în structura „mi-i" are drept consecinţă marcarea grafică a rostirii legate a două cuvinte prin eliminarea unei silabe. 5. a muzicalităţii. Ultima strofă a poeziei surprinde singurătatea eului liric. în aceeaşi poziţie. Semnificaţia unei figuri de stil identificate în prima strofă a poeziei.Oh. disperarea eului liric în perspectiva singurătăţii exprimată prin sintagma „chemam în aiurare" sau metafora „golul toamnei" etc. se imprimă lecturii un ritm lent. „Sunt solitarul pustiilor pieţe". dar. în care eul liric era supus solitudinii etc. de exemplu:„n-am mai văzut". a sufletului uman. 9. 3. apartenenţa poeziei la simbolism. accentuând plânsul întregului univers etc. al unei despărţiri {„adio. „cu jocuri de umbră" etc. de exemplu: „cu tristele becuri cu pală lumină". 4 puncte 5 Precizează două mărci lexico-gramaticale prin care se evidenţiază prezenţa eului liric. 4 puncte 9 Argumentează apartenenţa textului dat la simbolism. Pălind) 1 Transcrie. câte o structură lexicală ce conţine o imagine auditivă. (George Bacovia. Strofa a doua a evidenţiază ideea dominantă a poeziei: prezenţa toamnei. 8. Punctele de suspensie marchează grafic întreruperi ce apar în vorbire. de exemplu: imagine vizuală . sugestie. fie de tehnica refrenului. strofa a doua. 2. unul ancestral. folosirea refrenului etc. al plânsului universal. prezentă în textul dat. o natură însă tristă. tristeţe metafizică a întregului univers. reapare refrenul poeziei. 6. din text. pastel însemnând un tablou din natură. folosirea refrenului etc. Două cuvinte/ structuri antitetice: „solitarul" ~ „tovarăş". Nu mai vreau să merg la mare. 3.10 rânduri. „a tăia frunze la câini" etc. 4. de exemplu: „ca frunza şi ca iarba". în 6 . ca în acest text: „Oh. 4 puncte 6 Justifică încadrarea textului în lirismul de tip subiectiv. 4. Una dintre calităţile particulare ale stilului. anotimpul toamna simbolizează un sfârşit. accentuând ideea unei stări generale de singurătate. dată de muzicalitatea versurilor. 4 puncte 8 Prezintă semnificaţia titlului. 8. „sufletu-mi" etc. prin evidenţierea relaţiei dintre ideea poeticăşi mijloacele artistice. 2 puncte 4 Menţionează două teme/ motive literare. Folosirea. ultima strofă. De exemplu: „uită-mă pe mine. de prezenţa refrenului „Oh. Mărcile lexico-gramaticale ale eului liric sunt verbe şi forme pronominale de persoana I. vorbitorul nu îşi exprimă până la sfârşit ideea. 2 puncte 2 Precizează două consecinţe ale utilizării cratimei în structura „Şi-i galbenă”. Mărcile lexico-gramaticale ale eului liric sunt verbe şi forme pronominale de persoana I. 3.. 8. prin prezentarea a două trăsături existente în text.frunza". 2 puncte 3 Alcătuieşte două enunţuri. de tristeţe. titlul poeziei fălind" este în relaţie evidentă cu întreaga poezie. Punctele de suspensie marchează grafic întreruperi ce apar în vorbire. 4 puncte 1. prezenţa simbolurilor. dar şi prin culoarea pe care o reprezintă. Titlul poeziei „Pastel" este în relaţie evidentă cu întreaga poezie. a refrenului este una dintre trăsăturile specifice curentului simbolist. a bolii. Penultima strofă a poeziei surprinde singurătatea ploii. dar şi în toată lirica bacoviană etc. ar putea fi eufonia. de suferinţă. două cuvinte care aparţin câmpului semantic al toamnei. angoasă. „toamna". de reflexie etc. de profundă singurătate. provoacă melancolie. Comportamentul colegei noastre a fost ca la piaţă. prezenţa simbolurilor. 4 puncte 9 Ilustrează una dintre caracteristicile limbajului poetic (de exemplu: expresivitate. 9. din comparaţia „ca tot ce-i iubire şi ură". 4 puncte 5 Transcrie două mărci lexico-gramaticale prin care se evidenţiază prezenţa eului liric în textul dat. „umbra/ Ce sperie câinii pribegi prin canale". „cu jocuri de umbră ce dau nebunie". 2 puncte 3 Alcătuieşte câte un enunţ în care cuvintele piaţă şi umbră să aibă sens conotativ. 4 puncte 6 Explică semnificaţia unei figuri de stil identificate în prima strofă a poeziei. 2 puncte 2 Precizează rolul punctelor de suspensie din prima strofă. a ploii. iar plecarea iubitei accentuând solitudinea până la disperare etc. prin folosirea celor două semne de punctuaţie. strofa a treia. „şi-i galbenă ca tine". al bolii. în poezie. prin sensurile cuvântului. a cromaticii. în 6 . în textul poeziei citate. din suflet. primul şi ultimul vers al strofei pare a fi refrenul poeziei. Sugerând o stare generală de apăsare. din text. muzicalitate etc. în acest mediu meschin. datorată greutăţii. reflexivitate). fie de prezenţa unor instrumente muzicale sau sunete propriu-zise. 2. din poezie. „noaptea deplină" creează o imagine întunecată a lumii. a solitudinii. de scâncetele unui copil. două cuvinte/ structuri antitetice. 5. în relaţie cu textul poeziei date.10 rânduri. galbenă". 4 puncte 1. prin explicarea a două trăsături existente în text. de monotonie. în 6 – 10 rânduri. 2 puncte 4 Transcrie. prezente în poezie. 7. „eu". în aceeaşi poziţie. 5. ca anotimp al unui sfârşit. totul devine şi „sună umil". de exemplu: „plouă". ambiguitate. De altfel. (George Bacovia. Două cuvinte din câmpul semantic al ploii. multitudine de simboluri. motivul literar al bolii. 4 puncte 8 Prezintă semnificaţia titlului. de exemplu: pentru a arăta mişcarea înceată. plânsul tălăngii când plouă!" în felul acesta versul devine şi un lait-motiv. multitudine de simboluri. cuvinte. „chemam". sintagme. . particularităţi specifice curentului simbolist etc. atât în natură. Două cuvinte din câmpul semantic al toamnei. dominată de ideea singurătăţii iremediabile a eului liric etc. imaginea auditivă „sună arama" măreşte golul înconjurător din piaţă. Poezia are trăsături specifice curentului simbolism. respectiv. imagine auditivă „nu mai plânge". plânsul tălăngii când plouă!". existente în fragmentul citat. linie de pauză etc. dar mai ales. „plânsul". 7. accentuată de „muzica tristă. două structuri lexicale care conţin imagini vizuale. muzicalitatea textului este generată fie de repetarea obsesivă a unor sunete. Versurile poeziei sunt un monolog liric de forma unei lamentaţii provocate de singurătatea universală etc. muzicalitate. motivul tălăngii etc. dar şi teamă. a cromaticii.„pică frunza". 4 puncte 9 Motivează. 2. o lume sufocantă şi tristă. Folosirea cratimei are drept consecinţă marcarea grafică a rostirii legate a două cuvinte prin eliminarea unei silabe. epitetele „pală lumină". 7. „pălind în tăcere şi-n paralizie". Semnificaţia a două figuri de stil identificate în prima strofă a poeziei. a universului. Apartenenţa la simbolism este motivată de tematica poeziei. Două teme/ motive ale poeziei sunt: tema naturii. 6. prin evidenţierea a două caracteristici prezente în text. pentru a ilustra omonimia cuvântului mai. simbolizat prin sintagma „solitarulpustiilor pieţe" care devine un lait-motiv. 4. în natură. ce pare că inundă tot universul etc. Structuri lexicale ce conţin imagini vizuale. dar şi în iubire. „pală lumină" . vorbitorul nu îşi exprimă până la capăt ideea. „chemam în aiurare" etc. mohorâtă. Plouă) 1 Transcrie două cuvinte care aparţin câmpului semantic al ploii. din text. plânsul tălăngii când plouă!” în poezia citată. în text. care este prezent. prin evidenţierea relaţiei dintre ideea poetică şi mijloacele artistice. 4 puncte 7 Precizează rolul versului . „ploaie" etc. mai ales. 4 puncte 6 Explică rolul întrebuinţării frecvente a punctelor de suspensie şi a liniilor de pauză. al descompunerii materjei. un alt epitet „şuri învechite" ne obligă spre o întoarcere în timp. 4 puncte 7 Comentează. Structuri lexicale care conţin o imagine vizuală. 2 puncte 2 Explică rolul utilizării cratimei în structura „mi-i râsul hidos”. cromatică. ca mărci ale subiectivităţii: „sunt"„mi-f etc. exprimată în ^lumb". De altfel. Aştept cu nerăbdare luna mai. 2 puncte 3 Scrie două expresii/ locuţiuni care conţin cuvântul frunză. 4 puncte 5 Explică semnificaţia a două figuri de stil identificate în prima strofă a poeziei. chiar sentimentele cele mai puternice. solitudinea eului liric. 4 puncte 8 Comentează. Pastel) 1 Transcrie. fiind toamnă. Expresii/ locuţiuni. Din depărtare se aude foşnetul codrilor de aramă. în textul dat. pică frunza"). cât şi în iubire. puncte de suspensie. în prima strofă. ca în epitetul „grele tălăngi". De exemplu: apartenenţa la simbolism este motivată de tematica poeziei. în text se exprimă incapacitatea comunicării cu persoana iubită. sugerând o stare generală de tristeţe. o imagine vizuală. 6. de gură". accentuată de imaginea pustiilor pieţe". de exemplu: personificarea „tristele becuri" atribuie însuşiri umane unor obiecte. „mă alintă". nedumerirea poetului în faţa ploii nesfârşite. Lirismul de tip subiectiv este evidenţiat prin verbe şi pronume de persoana I. 4 puncte 7 Comentează. imaginile artistice sunt impresionante prin simplitate. 9. prin sensurile cuvântului. Este o repetare obsesivă a ideii de boală. prin evidenţierea relaţiei dintre ideea poeticăşi mijloacele artistice. imaginile artistice sunt impresionante prin simplitate. 2 puncte 4 Transcrie. respectiv una auditivă. „pică" etc. 4 puncte 1. în relaţie cu textul poeziei date. dar şi a universului. sub raport prozodic acest fapt asigură păstrarea măsurii versului etc.„noaptea deplină" etc. personificarea "tălăngi adormite" atribuie însuşiri umane clopotului. sub raport prozodic acest fapt asigură păstrarea măsurii versului etc.

3xg2..0..:9g L3./:3.x0.5009. 5:3.5..4380.7 ....43x32.90 !7039g80231.748970.:709./03x.0.70  !g8g703070 8:0L3..3.7./.5479 5744/.x.89.078::09...:L3xg72: .9:7.49..90 49.:909:5400/.9  /0817:30 90  3031008  L374.9825: 1: 2../4:g.742.g9:7. 57003x094.   472.70.0::7..70.70.5:8  40 .:.90 5.. 97890x0.0891.:57010 L374 .90.8g  $9.3.x:30970.gL3.920L3897:.59.800 .70 5700390L35400 5:3...g.90   :./4:.390573023.8g.70.90L389741..089:.1.   3:.0.0907./0.7.70/7059.7::/084./03x070.3x.-0 $:-7.45:90.g 5730.9.2:390   4:g897:.x..   &9.790303x..0.70.g.9:70./4:g97g8g9:70890390L3909 .:73/L39090. .90 5:3.:308.90.230 /.0 !...970.8:7g5g897.7.99:: L370. 9073:90 08:.2g8:7.-.3L3.07925::09.:.:301:7/089/0391.90.897: .9g  : 9:/.0.24/07382 5:3.0.7.390/07.   %020.g7..089.9g/0...07-::.1489/0480-9/0-4...249. 3489.50710..0.g4.g80231..70.:2g9.

23.0/0 5:3.90.425.2  03x430..17:3.1.9g/0902.07-: 3.:.70.5400 /0.g.g.431:7.90.925::970. .05400 /00025:94.39:: .34925:70850.g74:5:3.09..9..548-9.5400 /00025:05909:.4349.g 80..9047/08:850380/3:92.9470.0 . 5:3.89741g 5:3.x./00..g 8570/00.9.90 .   $0231.24/:3/.7 .g9:0 90.24/073820890249.9 5:3.07925::09. ..-g8038./03x.   %:/4770 !8.9L354x03x..070.9:7...790.30/.9g .43/x.8g.   5./4:.39.7024/:5.g/00.7..:301:7/089/0391.4. .g947 70.078-50397:.90 !70.g/4:g9020.:3/:3:2.:. 3:3097290.70.0.x0.-43.9094.970./.790303x.230 /.: 94.7 3: L3925g947 5:3.98038::/3..::70 :37425479.2-.010207g.900/08:85038009.39075709g7 .5.230..3900L307 890..249.90 .947.23.05708..9L370. 5:7.0. 970.925:: 24.9.90 03x430.9. 0.g30972908570/00.43/x0:2./0-4.94.70...30 80392039:3489.4/.9 897:..:..79.9.574507 247x L3. 909::09./4:g. .07-0. 5g8g7030700572g83:7g9.:.90:303:3xL3.425:307/.   %9:5400 5738:-89.. /3909:/.574507:3:817 9.39L3.24/07382::450708.7/0144870.742.:: .70008903x..039:0.90L389741.70100 L313./08...43909.0..g:3834325497.0L.x..

5.70 81.7989.90.g57003x...0x200  45:..90789.90 0130 90 L397 :303:3x 80392039:/423..g L3  73/:7 572005.90 54.xg L3/7:2.   !:3..90   $34320 305:93xg 8g-.L3909:/../.078:7 5730.g 24.9.00.900/08:8503802.90 !70.97:...70800./03x.9.7.38::./4:g.0.4::.9.x0/3970/00.g/4:g2g7./7.g 5730.5400L3782:/0958:-0.39.47-947:3:L 0572g53g..70..70.2..909.1.5409./03x070../.0::7.47-70.5..4 7.8.0573.90.09.0.0907.7.L3909 2548-9.: .089.90 420390.0.0 5:3.0.   /0.039:3L307.90 49..9 5:3.70 5700390L35400 5:3.0.   '07-00.:30 3.5700390L3909 L3..249.7L3.7080/08573/0/35400 5:3. 5:3./03x070.817 9/00..g7.L39707:507....:304890.39.

9.07-00..7./..:L353g/081g :7.9g4.x:3070.9g70.34/:3/.x0/0925:..9g8.9..9009.7. .g 70.0890.39.70L31:3.   %0200.4::/39705409  .90..

  $9741.70/3x0 .83:7g9.0/07 1.2. 00/4:g ./03x.. 82-4.08903x.:8g.2.59:.70.0::5409.g/70.g5409:80829030/7059gx9/0. 902.   782:/0958:-0.005400 00025:902.47-0 9 5.249.00.70/3x0 L384x9/0L3/4.078:7..90.8:-1472.43/.07-0 147205743423.0L3970.2g7.0:9208974108:39:3243447.9g..0/050784..2039.4393:g8g7g23g 3/107039g.90 /04.0/43:8070.39.7 .07-00 .0.39.-.50.9.9009..90/0305:93x. 00025: ': x.5950397:.L3/40 /.g7...g.08:-0..: 209.9:.07  20.g1.   g7.70.8:39.g.0890/0305:93xg.:09..g2-.:30.23.08900.3.0 91085:8 0890/7.g7 $03./7080. .42:3..x.05:  8g x  .07-0 5743:20/050784.0.9gx 20  3:2 .13x0:2.79.5.0.09.x574.70/4:g05708.9728  2g7409./03x.:.   %:/4770 0 .42:3.70.7g9709.39.g0:7.4::.: 423:09.7080.9573.   $0392039:/423.3.4.80   $.147.00::7.4 7.2..9.9.7080/08573/0/354000890./..38.70.9 250748 573.10.70..0. 97.39.30..8082905g7g89/0.897g9008.90./7.9.  3.7g.

50.39:.9:7.0.90 5..-g8038. 5:3.9.x070947.90 . 5:3.L3897:.92..g/4:g249.g9:0 90.90 %7.4.90:303:3xL3.70 /3909 /4:g897:.:9.90 !70.:.89741g 5:3.7.4.050397:. /0 ..:.g.90 03x430.70.g.g/4:g9020. 5:3...05708. 5:3.:x:3.g.38.43x3.9:7.g747803825.70.1448739074..39008023 :2-7g8g.9.-.0L3:92.4349.708 .70.3990.

.5409.g L3  73/:7 :92.9..0907..g95:/0782/0391.70 /3540.90 420390.9g 5:3.89741g 5730.00.90 03x430.x.249.x0/3970/00.9L3909:5400 5:3.70.7989.90 !7039g80231..0 5:3.99:: L370.x0./03x070.90 5:3.:909:5400/.90   5708.g 24.

70.9:7.28g50.50. .-.54795744/. 3: .9gx9..2.L3.    .8:7g5g897.920L3897:.4.  50.gL3:92.70.50./4:g.4.390573023..:.:  .59.70 /03049g770L3:-70./03x./0.0.3xg2.70/7059.xgL3:92.7 L3/4.:3/08g  50.748970.0.80890570039g50397:..2g8:7...48..57003x013x0:-90 /473x.-803xg09.5400 0.00.. 503/:..:x:3/00025: .L2537:-7 /.9g:8g:   $97:.g/473x..0 .9:38023/0.-0 $:-7.2 8g7g2 09./009.7.89.g.857089.39909.800  .2.078::09.0.17g2.5: 17:390. 7:2.L3:20  .   39074.708.   %0200.L3970/473x.90.. /0 .89741g...50:20.7020 .0 .70.:9L3:2-7.507843.90.9g09.70..09.:897.0891.8...70.7.70.1.0.5: 4.9:70.:308.70.x.50. .70/00025: '4.. 0::7..4380..70947.   &9. .x...7./.

L3/40 .2   .9.0 05723/L3/4.2 8g50.g.70.0 '4.9g. /..9  %0:72g70..x.0.7 .0780890.90.9.7 701::.g7.:30.7g230L2570:3g '07-: 50.9gx %0 . 700.84. 0.x:3970..g.9gL3.7020 L38g/0.g7L3:-70 /.9:.4890 /473x.3. .:909:5400 :8973/80392039:3489..249.4..9g573.7 .5745.30 .x0/70.39909.9:70.9573897:.:90 L3.90/02:9g.x70947.g:-9.80392039::/0/7.../03x.70709::.:-7 /.g9:9/3/4:g39074.7 573L3..9573.2g7.925:2.2:9.07-: /0 .078:74709.7.   &92.07-0 5743:20/050784..3 ..2-:9.:./085g7x7 /././085g7x7 /..0070..2 8g7g2 &92:.7./03x.   782:909::0890/0958:-0.08:-0.0.x.27:.005400/00025:902.70..50710.2-:009.070.0::7./0./47::09.89741.8  .:909.   %9:54000890L370.L31.g9:7. 3049g7.09 .0890..80  . 1 1g.:3089:.0. .-.7 .L3x008 3/:1g7g.

54802./.. 7  .39::..97g 5:3.g9:0 90/4:g03:3x:750397:.:gL3909:5409.0470.90 $..9 5:3.90 !7039g74:30/05.:.:897.70/4:g05708.4..

390.90 %7.38..:.43x3.4.70 /3909 /4:g.70.:x:3.:.39:3/ 5:3.

897:..0.5.7x3.g/4:g9020.90 !70..073 5:3.0.25::802..9:7.39.0::7.L3909:/.g57003x.9 5:3.90 03x430.9..4 7./03x.70800.g/4:g2g7.2.70.0573.

90 5.:g2.x0/3970/00.x..45..97.90 420390.90   !30.897g897g24 0.8g !g239:xg70....0907.g 24.1.7010.8.g L3  73/:7 :92.89741g 5730./05.59g50.97g0/0480-9/0:894.4.x.70 5700390L35400 5:3.g80231.7.g7. 5:3.99:: L370.:gL3574.g   3.08:.00.0.90 !7039g80231.   5708.47-7 g83/548-9.0 5:3.89741g 5:3./03x070./4:g1:7/089/0391..90L3572.90..x009.x0.34.70.7989..249.:909:5409.5409.

5:2-L35.80/:.:2-:  .70  70:.:x:3/00025: .4.0..05:2-09..5g/05:2-  ..390.   4:g.:.4.

.5.70.073 .897:.9:7.39.7x3..25::802.

: 5743423.00::7.9  2g9:78.28   .07-0 147205743423.9./0..7 g  33009.9.2.54808.00.   g7.:.2419. /00025: 2 .8:39.4 7.3.   %0200..0.0/050784.  3/:20:09.

 80 394.7g /423./4:.:4.-0.97-:0L38: 7:2./039g.9.3.  5:3..g90.90.2:780457.9009.70.574.:.80392039:849:/3  7001.g5.. /.   $9741.2g .390478:2-7: 47439 5:3.x.70.3g09.70.09.9g/0 8038:70.59.90L3 !:2- /..../00572./g570/423g82-4:70 /.70 /097890x0 /024349430.30:3013x0 838970 574.54008:109:L3.0 3/:20:80L3307  ).-.9./05:2- 2..9g/0/00..90 $..73.70.47-47 /.g 3307.:.54005078431...9 70:.:.g/0.89g89.5.8g0590900 5:2-/0.39:: /0.70...700890/./.4.947.0::7.:.70.54000.:538::09.70/4:g05708.9:7.73g  ).g..249.90:38343250397:8038:/3909.83:7g9gx7020/.704-808./03x./4:g1:7/089/0391...90 5.9 /057003x.005400/00025:.90 L3572...73g  03x430.039:0.:30073.g/00./05:2-  3307 2:.30.   $0231..g:9.    0470..99..5400 8:073/489.70.742..0.7 L394.34.5g8g94.7 2.70  97890 4:208:14.:L3970.4.9g7.x00.:.7 /0. 538/0.0.9gx/0. 2:7/0.7.700307. 83:7g9..:5:2-:: 249. 249.7..920L3897:. 97890x0.80.89741g.   %9:5400 70890L370.0 .:897.4..5g8.0.39g 2:7/.g..70.0..7047057039g 890470509.47-:: 249.4-050.50.93.39g.g/00.0::7.4.9g/0..g7.../423.

38.70 /3909 /4:g897:..70.4.:x:3.:.39:. 5:3.9:7.9g.43x3.90 %7.

0 5:3.078:7..70.g/4:g9020.:..3.43x32.90 03x430.

0.90 !7039g80231.70.89082-489 8:073/573.5409.4.g7.0.g..70..39g   5..7..078.789.90  8:2-7:L39:30.00.30.249.90 %7.078/389741.30249.5.0/3.9g.302 .010207g.: .5.90 5.3900 5:3..gL3970-:3x.g817 9: .0/0.9.:.4397.082-40..g70509. 5:3.:907.g..9g/0902.43/ x0:2. 07:  !70.701703:: L3:92:...39 5:3.5720897410 891025708.x:L3.307: 8:2-7: .7x.0.30/05.07..9.0/0 ..9202..0890897410 /.-g.:4.:75743:3x.g80231.:./40.790303x..73.:L3.0890903843.89741g 5:3.742.7070.89741g.50397:.70473..70.g7:.g/4:g9020..x.39./40.- 50397:.7.70.90 5:3.70.9L397 :385.8905708.9g L3572./0 ..5409:: .75738:-89...73.39:: ..8g2.73g 089080231.4349.4393:g/08.47.90L3572.34925:.  4:205:890 9789g .9700.-4::9789/0.82-4.4.:.70  44870.   0. .7.7989.2:7 80392039:/0.7./423.9 5:3.700.9g0890/0897./4:g97g8g9:70890390L3909 .0.5400 .7/0.90770.9gx09..247x  . .7.0907.8:907203..g3889039.47-::L397 4/70.g7.7 L3.9.070../ 849:/30.2:.99:: L370.078::   L3.5400.9.39047...7 33 5.L3.x030/090723.5400.2 . 82-4:747 ./4:.39.:.43909.:gL3.-g 3:..849:/3144870.2:7:./4:.x.38.:.x.47-::.g L3  73/:7 89741.47-::  5909:..g.70.2g8:7 792::.0:3.3/74L35g897.08905.g 24.g8038:/3..742.:301:7/089/0391..gL3.  0470.970357003x.:3089g729g   %9: 2:7/0. .x0...8 ..70.9 54842479 47439.7.70 /3909 5. 25723/.L397 483:7g8.7-43.70L3.. 4-808.8:75738L397 :3242039.90 49.2-00.:909:5400/.70509.:7039:82-4820890249.90 03x430.2097.g 5730.89741g $04-807.89741g 8:070.73g/3572.9g/0.790303x.1..10.0x   25.0/3572:.x:5409.:.43...90 420390.39g0.0. ..:8038:/0349.:35409.82-482 5:3.43897:.9 /02.7.x0/3970/00.:./40..39::8.8:30904713.704825g.70 5700390L3909:/.2 ..9./03x070.99L313.39 .0 5:3./4:.71:2 5:3.70..5745070. $5.97:907203/3..9.0473x./4:.90 49.2:7L3..43/x.47-:: -47:.247x : 249..90 5.x.:..25:802.89741g  L394.39 .   902.g9:0 90:303:3x. 5730..4./03x070.g:3..90 ...25.30405708082-4.-g :32038749:3/   45.078:: 9g3/ 47439: /..

:gL31::.x009.0.g7..99:: L370.90 5:3.9..90 :8970.780  1:307..:30/05..:909:5400/.5400 5:3.7.9.7989..70  3.:.90 . 2070:42.:g:-70.90 5.1.90 8:0890 5700390L3909:.249.390/3.039  $ .7-43./03x070.g:3./4:.71:2 2748 270.90 420390.780 419009.90  $038:.::5409.390   :.70   %0200.0 5:3..:47307: .89g/0243897.45.90L3572.x./05.90 ..3900/09.7-43.90  307:  3070  .:g2..47-7 g83/548-9.70 5700390L35400 5:3.0907.x0/3970/00.90 !7039g80231. 5.047/4:g. 5730.0.574/:84.g 24.9.x.   025:/003:3x.39.02-...5048. 7010.89741g.9 5:3.2-:9..g80231.82g09.:301:7/089/0391.5409.9.70.x0..70L3970-. /00025:05708.90789.x0.7.79g.:8.00.25:802.0..   257.390 .90./3970.g L3  73/:7 89741.

00.70.1 /00025:0:143.70.5400 !738038:70..2.L3307:.5400 5730.70...5.3/0307:  5030.3g09.3.9.78009. 839.425:3070949.7/070.g489.90 .90L3 !:2- /./.70.7-43.249. 24.0 8.9gx. 249.  5.573 .g83:7g9. /.7989.  ..704-808.80.0./4:.2047.078:74757370509.3.79./08.0..2039:.71:2/05030.:0890570039 80573 . 574.4.43x3..70.9  34..9.90L3572.:3020389gx/0307: 307:5741:3/ 34.-.780 41./039g.08908:07.:4.3/L38:109/00.93.247:1:20.7047057039g8:070.g.790./03x. 5400 8:109:L3./03x070.947.39:: 573..9gx05.0 00025:89741.g 24.9.9g/0...7-43.247x 7001.:307::09.307:570/423g82-4:70 /. /..g.0.742.:L3970.9gx/0..7 2.780  .80392039:849:/3 .x0/3970/00.780  2.9 /057003x..   :70/089/0391./00572.4.9 70:..7080231.897410.3/0 307:.9070.g7.90..9..0 .g/0 .   42039.70.9g 0.59.54 /.:.70.0::7.75:90.9g7.700307..:897..5409./3970.9.39: 307:09..x00.0 923901:307.39g.50./423.70 /097890x0 /024349430 890470509.703070 .99.   %9:5400 07:0890L370.5400 /00025:0590900.89741g.:.9g2:.7 L394.:.7 /0 .247x  8:14.g/00.742.5g8.:.089:: 0890390L317..574.005400 /00025::-70.947.   &3.4.09.

0470.0:9g7.230 5:3.7.390..90 $.3x0..70.39.4380.:.38..890  %7.90 !70.9:7..70 /3909 /4:g.-03g 5:3.70/4:g05708.0. !.25::802.g/4:g.5.920L3897:.7x3.4.94.  .

g.7.2g8:7.94.9 5:3.30.90.:.g74:L3970-:3xg7170. L3909:/.39.g 70850..230 /00025: 17:3..70./03x.90 !7039g80231.g 5:3.920.0.7.:.x0.0390.:/9.g 24.x0/3970/00..g/4:g2g7.:x:3.g. .0.2.-03g  94.4..59.748970.70.g.x.70.39:17:3g 5:3.00.4 7.5409..9.4380.9. 42.347/05.90 5:3.54795744/.  5.:..390/3.   5708.5. 5730..g57003x.1.70/7059.904897:.9..:..-08:-7.:308./4:g.0.078::09.90 420390.g09.8:7g 5g897.70 /35400 ..70.909::/../4:.3xg2.9.82-482 573570039..9:7g0.90 %7.90 5.5:3.0 5:3.25:802..0891.:g L3909:5400.7989.43x3.790303x.30.90 7:20390.43x3042.90 5:3..99:: L370.0::7./4:g97g8g9:70890390L3909 5:3.70.70.390573023.:909:5400/.38./03x070.70800.0573.   44870.90  4:g.g L3  73/:7 89741.9047/08:850380 .23.7.90 !70.

0.9  L3:-70/8507.:907./03x.390.00::7.:209.70.25::802. 4:94.540057003x..42:3.:3:817 9 .2L3.2.1.89741g 5:3.7.x00.. .0./08. !4:g  %7.700307..0::7.2:.L3507850.:x:3/00025: .147.   g7.39::2.39:: 5.9.g9:0 90/4:g03:3x:7 50397:.8900890L370./039g.70.4.8:39..:50784.9..9302.39g  85:30 2 09.2.7097g8g9:7850. ..94.. 701703::09.70.230 . .70/4:g.0.2L3.90.7 L3:-70249.g  3:2.90 !70.047/4:g80230/05:3.9g573839.g /00025:2.4 7.g7.9gx 144870..7009.5400.94.:.   !:3.530  .02..g7.   0470.425:3072.742.230 .54 5:3..:/9.L3909800572g3..:7039::82-482 00025:.5.   $97:.38.-4 ..:30/085g7x7 .9:70.4..47-70 .30.90 03x430..9047/08:850380/3572.9:7g .   $9741../8507.   .g17:3.53g.0.:L3970.:.708..9g..39g.42432.   !40.83:7g9gx0572.3.x0 802572g0.:7.0.9:7:3792039 /07010009.00.9. 5:3./4:.9:7g 43.7x3.:7.17:3.9:7gL38g9789g 24479g 13/94..82-4820890249./423.:/9.-03g..30.5.34925:94.g/4:g9020.17:30.90 .g74:5:3.:-9g573144870.3..g17:3.g/097890x0 /05741:3/g83:7g9.900/08:8503802.039:3/849:/30.:3..309...34925.:.0.:.02.7L3.  ..g/00.07-0 147205743423.9. 00025: :9g 2g50230  0:  .47-947:3:L 0572g53g.:.g :3817 9 L33.90 5738038:70.7-.9..:897.0.9:.5..9g/0902.23.907057003x.82-4:747 .5.23g .   %9:5400 !..L39707:507. .7009.7.30.g  5./4 5.890 L380233/:39.790303x.39.:-90.5g9/00.70.23009...750.43x342.-4:/33..9:7g /... .0/050784.99L33.82-40.02..g 70850.2  2g.5400 8:073/489..9.1.

9.    9059. :2.g 24.90 .2-:9.7989.900/08:8503802.5409::L31.90789.9..90 570039gL3909:/.70800.90 %7..x0/3970/00./3970.x.90 8:0890 7010.g L3  73/:7 89741.7L3.::5409.7.7.g7.g:3. 5730./03x..02-.4 7.0...70:3.   !:3.1.47-70 .70 5700390L35400 5:3.:.g80231..g3:3/g949:3.x.5400 5:3.0.0573.009.L39707:507.90 :8970..249.0.89741g.47-947:3:L 0572g53g.2.70   4:g9020.70.970.90L3572.0::7./03x070.00.70/4:g2g7. /00025:05708.L3909 30/:20770..05.25:802.3/54:g L3540.9.817 9/00.078::  538:9gg3.90 !70.2.5409.90  4:g.5.0.2.:301:7/089/0391.078:09.9.70..9 5:3.g74:.90 420390.0 5:3. 5430817 90 .54/00025: 54:g  538:  54.9g 5:3.38..9 5:3.90 5.:307g-/.70.390/3.g57003x.39..:8g207.L3909:/.0907.

0..910 70.425..3.30  8:3g:2 .9g/0 2:.9g /.:7039::82-48909..54 .390 839.700:7..   &3.902:99:/30/082-4:7 2:.3/ 54:gL310:.7.90/08:850380 30/05..089909  538:9gg3.7g9.4.30..0897..L3.3905738259..5:9073.90 5:3.g:9  8:109: 209.4-808.0 /3..4549:::3. 54x0 2.. L3 .:8:309057457: 80 10/0903.79gx850.79..9g70:9gx .90L3572..949....3  .x.54008:7573/083:7g9.00.5.08:392570843.9gx05.30.3/54:g 5.L3.078:747 /057003x..9g/02:..1.078.5400 /00025:50397:.849:/3 249.:.70.08.00.0.90304-g85704L394.1.054008:39902.10:143.9.3.:.:.   !03:92.:301:7/089/0391.9 249.08920/:208.9:7 .79.:g09.9.9g10/070509.   $0231.0 :-70 :7g 0.2.0900:3:.g.   0470.:9gg309. L35400 .3.078:: .9 ../47290.70 /3909 /4:g.75:90.L305909: 700 9gg3 5078431.-4 .070L3925 :3:.97-:0L38: 7:2.8:5:8849:/309.0.8:39.70.20 10/057003x.9gg3.70701703: 5400 L3.909::08900307. .2 .89741g.78039203900.701703::   538:9gg3.538:::3.:.7989...039:3/538:L3970:::3.701703:: . /00025: 3 . 949:/0.4 7.089:: 0890390L317.002.089.89741g.:7039::82-4892:.701703::0890:3...38.9.3.0..0.22..x.:347 8:3090 .90./397097g8g9:70850.:3.0/050784.07.039:.   44870.00::7.078:/0. /..9.07-0 147205743423. !g3/  %7.7.947.249.   g7..90.390.90.70.:3473897:203902:.2039:.9.9789g /0:7g /08.70.0.. ./3970.45L3...30 :3...905909 :7L3.54 .07809.

5409.70.00.g9:0 90. 2 78:/48 5:3..90789.4349..xg :2-7g8g.gL3.:909:5400/..39005..90 5.g 24.90 49.x0.x0/3970/00.90 .7.897:.5.0.920L3897:.90 5:3.0 5:3./7.90  4:g.0 5:3.7989.38.70.9..5400 5:3.790303x.:.:./03x070...g 57305.5400.39909..g L3  73/:7 :92.g74::9g7.70..:.x.70./4:g1:7/089/0391.390../4:g.70.90 420390.-g8038.909::L3782:/0958:-0..9:7.9.90 :891../4:g97g8g9:70890390L3909 .5700390L3909 5:3.90L3572.90 5.90 !7039g80231.82-482 5:3.89741g./03x070.90 %7.90:303:3xL3.9:7.0.x.0 5:3..7.99:: L370.70 /3909 /4:g897:..g80231. 5730.89741g 5730.43x32. 5:3.3.9:70.

g.4/747/0.7g  5.54795744/.:5..xg   $97:.7080. 2 .0891.40034.:7.3xg2.70.7.390573023.0/00025: .59.7.7.:/014 309:.9:7.3.0 849.4380.:.70.5.1.90.2g 425479.-08:-7.   3/05g79.8970.0.:308.70/7059..:.920L3897:.. .897:.2g8:7.70.9:70.748970.70..8:7g5g897.g:23g  :2-7../053g09.0.:978900-0.9:7.   &9.43x32..7:= 94.078::09./4:g.590.1489..2039:.39909.7.g:23g  34.

7.4.43:7g947/35.g.30.2g .742.5400 849:/30..34.89741g2.0::7..g /08:1073xg 0572./053g..   $:073/489./4:g1:7/089/0391.70.9gL3):2- /.5400 /00025:5078431. .7 .:7/0 :2-7g09.910 572: :92:.039:3//00.:907.2..:7.9.90  .7047057039g 99:54001g3/0890L3 70.9gx 8:39 2 109.70 /097890x0 /024349430 5738038:70.:3..g.9gx 144870. .9009.790303x.4./0/0-4.9.72.078.90 97890x0209....39g 9789g /423.xg /.7 2.070  35.07-0 5743:20/050784.0  .9g/0/00.2g7.g:23g  34.4.:3.2g70 904:L3..54008:7573/083:7g9.357-0573.89741g.1.g 2:. .g09.:.9573839.085070.8g0590900 5..   &92.3 82-4.907057003x.704-808.x574./08.97-:0L38: 7:2.9g/02.90./03x.8974105.50. 978900-0.7.2. . '078:7054008:39:324344 7.-4 ../01472.0 0.30L39:30.7..590.70.2....9g.:30-:30 /.08:392570843..0/083:7g9.9g/0902.:4.40 /.078..:30.5g8.5400 890470509.-0.039:.39:: /.7 90.90/083:7g9.  ..3.0/.2039..7 573.08900.70/0.82-4820890249.:2 .-.:4.3g09.078574.7 L394.83:7g9gx7020/.30:3.3.70.08:-0./039g.30. /.9.700. 849..2:.9g7..701703::09.g20.08  5g3/L3 9g.:L3970.7:5:894750x0 ..82-4:747 .00.30.09.89741g.   5.7:5:894750x0..8:109:::2.9.30:3474-0..   $0231.0:: 7.30-:30 ..700307.g42.742.08 /38:1094:208:14.   782:/0958:-0.:7/0:2-7g.90L3572.L3970:::3.9573.3905738259.700890570039 L3.x00..3.:4.902:99:/30/082-4:7 ...9.g/0.9 249..:/9.7989.9.. 54x0 L3 572.g 8:3g.:3089g70307.5:894750x0  .90.425:307 2.x.1701703:5400  $:39849..0::7.078::249.