P. 1
Tudor Arghezi

Tudor Arghezi

|Views: 3,891|Likes:
Published by Dorobantu Catalin

More info:

Published by: Dorobantu Catalin on Nov 13, 2011
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as DOCX, PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

02/03/2013

pdf

text

original

(Tudor Arghezi, Cuvinte stricate) 1 Transcrie, din text, două cuvinte care aparţin câmpului semantic al vorbirii.

2 puncte 2 Precizează rolul semnelor de ortografie şi de punctuaţie din versul Huleşte-le!. 2 puncte 3 Transcrie un vers care conţine doi termeni aflaţi în relaţie de antonimie. 2 puncte 4 Notează formele corecte pentru două cuvinte din text, care pot fi considerate abateri de la norma literară. 4 puncte 5 Transcrie două mărci lexico-gramaticale prin care se evidenţiază prezenţa eului liric în textul dat. 4 puncte 6 Exemplifică două imagini artistice diferite, din text. 4 puncte 7 Prezintă semnificaţia titlului, în relaţie cu textul poeziei date. 4 puncte 8 Comentează, în 6 - 10 rânduri, strofa a doua a poeziei, prin evidenţierea relaţiei dintre ideea poeticăşi mijloacele artistice. 4 puncte 9 Argumentează, prin evidenţierea a douăcaracteristici prezente în text, încadrarea poeziei în lirismul subiectiv. 4 puncte Varianta 10 1. „cuvinte", „să spuie", „buzele", „vocea" . 2. Cratima marchează căderea unei vocale iniţiale, leagă două cuvinte care se rostesc într-o singură silabă, scurtează cantitatea vocalică. Semnul exclamării marchează o propoziţie de factură exclamativă, în care se apare o poruncă, un îndemn. 3. „Le vezi? Au căzut, s-au sculat". 4. îs - sunt; să spuie - să spună; deştele - degetele. 5. Mărcile lexico-gramaticale, prin care eul liric este prezent în text, sunt formele pronominale de persoana I singular mele, mi şi persoana a Il-a singular ta. Sunt utilizate forme verbale de persoana a Il-a singular: vezi, huleşte. Apare adresarea directă a eului liric. 6. Imagini vizuale ,^4u căzut, s-au sculat", „umblă prin mocirle cu stele"; imagini auditive „Să nu le mai cânte cumva vocea ta" . 7. în relaţie cu textul poeziei date, titlul operei este semnificativ, fiind alcătuit dintr-un substantiv nearticulat şi un adjectiv. Forma nearticulată a substantivului, trimite la generalizarea mesajului, privind creaţia artistică. Epitetul „stricate" surprinde esteticia urâtului, specifică operei argheziene. Accentul cade asupra îmbinării neobişnuite a cuvintelor, care dau naştere unei creaţii artistice superioare. 8. Metafora s-au stricat cuvintele mele indică incapacitatea cuvintelor de a reda ideile pe care creatorul doreşte să le transmită. Poetul consideră actul creativ drept un proces îndelungat, în cadrul căruia poezia poartă în sine valori desprinse din adâncuri. Fiind o operă de factură modernistă, limbajul metaforic predomină în strofă; de exemplu, „umblă prin mocirle cu stele de cositor", cu ajutorul acesteia este reflectată estetica urâtului. 9. în text, lirismul subiectiv este reflectat prin prezenţa eului liric, prin intermediul mărcilor pronominale de persoana I şi a Il-a mele, mi, dar şi prin formele verbale de persoana I şi a II-a vezi, huleşte. Sunt utilizate exclamaţii şi interogaţii retorice Le vezi?. Figurile de stil sugerează o percepţie unică a eului liric asupra realităţii, sentimentele sunt transmise în mod direct. (Tudor Arghezi, Epigraf*) 1 Alcătuieşte două enunţuri pentru a ilustra polisemia verbului a semăna. 2 puncte 2 Precizează rolul virgulelor din structura „Stihuri, acum porniţi, vă scuturaţi”. 2 puncte 3 Scrie două expresii/ locuţiuni care conţin cuvântul suflet. 2 puncte 4 Transcrie un vers care conţine doi termeni aflaţi în relaţie de antonimie. 4 puncte 5 Precizează două mărci lexico-gramaticale prin care se evidenţiază prezenţa eului liric în textul dat. 4 puncte 6 Explică semnificaţia unei figuri de stil identificate în strofa a doua a poeziei. 4 puncte 7 Evidenţiază o valoare expresivă a întrebuinţării verbelor la imperativ în textul dat. 4 puncte 8 Comentează, în 6 - 10 rânduri, prima strofă a poeziei, prin evidenţierea relaţiei dintre ideea poeticăşi mijloacele artistice. 4 puncte 9 Prezintă raportul dintre eul creator şi operă, aşa cum se conturează în poezia citată. 4 puncte 1. Ţăranul seamănă grâu. El seamănă cu tata. 2. Virgula desparte substantivul în vocativ de restul enunţului. Cea de-a doua virgulă desparte două propoziţii coordonate prin juxtapunere. 3. fără suflet, aprinde suflet, a-şi încărca sufletul, cu sufletul la gură, suflet mare. 4. ^ătrundeţi, înţelese şi neînţelese, Cel-ce ştie însă nu cunoaşte. 5. în text, prezenţa eului liric este evidenţiată prin utilizarea mărcilor pronominale de persoana I singular mea şi persoana a Ii-a plural vă. Apar forme verbale de persoana a Ii-a plural zburaţi, şchiopătaţi, pătrundeţi, care suprind adresarea directă. 6. Prin intermediul personificării stihuri, acum porniţi" se surprinde porunca adresată de creator operei sale. Intenţia acestuia fiind de răspândire a ideilor artistice. Acest fapt fiind subliniat şi prin forma de imperativ a verbului. 7. Verbele la imperativ zburaţi, porniţi, şchiopătaţi surprind o comandă, un îndemn. în partea iniţială a fiecărui catren, poezia conţine câte un verb Ia acest mod, accentuând poruncile creatorului care trebuie să fie îndeplinite cât mai grabnic. 8. Substantivul cu formă veche „stihuri" având forma de vocativ, surprinde faptul că poetul se adresează în mod direct creaţiei artistice. întreaga strofă exprimă ideea nemulţumirii faţă de propria creaţie, faţă de meritele creatorului; de exemplu imperativul „şchiopătat?' şi comparaţia „ca păsările mici de catifea". Creaţia abia acum începe să se desprindă de mediul ocrotitor; are un caracter fragil, de aici şi tendinţa de ocrotire paternă. 9. Opera surprinde concepţiile poetului cu privire la rolul pe care îl are opera literară, ca artă in genere. Poetul este îngrijorat de faptul că opera sa nu va fi receptată în totalitate de către cititor. Se surprinde suferinţa creatorului, care conştientizează că, o dată ce procesul creativ e încheiat, opera nu-i mai aparţine, că aceasta are viaţa ei proprie. Ultima strofa surprinde creatorul aflat în faţa marilor întrebări despre Dumnezeu. (Tudor Arghezi, Lumină lină) 1 Menţionează un sinonim şi un antonim pentru sensul contextual al verbului a ucide. 2 puncte 2 Precizează rolul virgulelor din primul vers al poeziei. 2 puncte 3 Scrie două expresii/ locuţiuni care conţin cuvântul vis. 2 puncte 4 Menţionează o valoare expresivă a verbelor la gerunziu din prima strofă. 4 puncte 5 Transcrie două mărci lexico-gramaticale prin care se evidenţiază prezenţa eului liric în textul dat. 4 puncte 6 Explică semnificaţia unei figuri de stil identificate în prima strofă a poeziei. 4 puncte 7 Prezintă semnificaţia titlului, în relaţie cu textul poeziei date. 4 puncte 8 Comentează, în 6 - 10 rânduri, strofa a treia a poeziei, prin evidenţierea relaţiei dintre ideea poeticăşi mijloacele artistice. 4 puncte 9 Ilustrează una dintre caracteristicile limbajului poetic (expresivitate, ambiguitate, sugestie, reflexivitate), prezentăîn textul dat. 4 puncte 1. a asasina, a omorî; a învia, a renaşte. 2. Rolul virgulelor este de a despărţi apoziţia dezvoltată „uşoară zburătoare" de restul enunţului, fiind o adresare directă. 3. de vis, ca prin vis, când nici nu visezi, vise de aur. 4. Verbele la gerunziu „Zăcând", „dormind1 surprind o acţiune dinamică, în plină desfăşurare, imprimând un efect muzical. 5. Eul liric este evidenţiat în text prin intermediul mărcilor pronominale de persoana I singular mea şi persoana a Il-a singular te, ţi, tău. Sunt utilizate şi forme verbale de persoana a'II-a singular să duci, strânge, te găseşti, dar şi adresarea directă uşoară zburătoare. 6. Prin intermediul epitetului „uşoară zburătoare" plasat într-o inversiune, eul liric evidenţiază însuşirea albinei, caracterul ei fragil, care este asociat calităţilor sale fizice, care ţin de concreteţe. 7. în relaţie cu textul poeziei, titlul operei este semnificativ, fiind alcătuit dintr-un substantiv nearticulat, însoţit de un adjectiv. Epitetul „lină", care sugerează caracterul blând, va fi infirmat de întâmplarea cu caracter dramatic din text. Titlul trimite spre sensul conotativ, în sensul „lumina lină"; este trecerea spre o altă existenţă, dat fiind sfârşitul tragic al micuţei zburătoare. 8. Verbul la gerunziu „voind" din partea iniţială a catrenului, surprinde o acţiune dinamică, în plină desfăşurare. Metafora „tezaurul de ceară" subliniază importanţa muncii albinei, zburătoare ce poartă cu sine o comoară. Imaginea vizuală surprinsă în versul al doilea al catrenului te prăbuşişi din drumul cel înalt reia destinul tragic al lui Icar. Finalul strofei sugerează nedumerirea poetului cu privire la gestul ce va rămâne neînţeles, această atitudine fiind surprinsă prin ampla interogaţie retorică. 9. Expresivitatea e dată de capacitatea limbajului poetic de a exprima, într-o manieră plastică, idei concentrate, cu maximă încărcătură afectivă şi subiectivă; aceasta se realizează prin figuri de stil, imagini artistice, sintaxa poetică, topică, punctuaţie şi prozodie. Expresivitatea limbajului nu este dată de bogăţia imaginilor artistice, de ornamentaţia stilistică, ci de utilizarea unui limbaj simplu, dar încărcat de sugestii şi materialitate.

2. Ultimul vers este alcătuit din două interogaţii retorice. Sinonime: „neputinţă" . 2 puncte 3 Alcătuieşte două enunţuri pentru a ilustra omonimia cuvântului vin. Sentimentul dominant care se desprinde din poezie este cel al credinţei. 7. eul liric se simte părăsit de Divinitate care continuă să rămână indiferentă la strigătele sale. 4 puncte 8 Comentează. 8. a despărţirii. condiţia efemeră a condiţiei umane. „Foile-azur" etc. prin evidenţierea relaţiei dintre ideea poeticăşi mijloacele artistice. „să-ţi". Lirismul textului este de tip subiectiv. încheiată de curând. nehotărarea eului liric în faţa unei situaţii ambigue etc. vorbitorul nu îşi exprimă până la sfârşit ideea. dar şi al regretului că iubita n-a înţeles . 4 puncte 1. marchează o acţiune trecută. Anul acesta recolta de vin a fost deosebit de bogată. Utilizarea cratimei în structura „casele-adunate" are drept consecinţă marcarea grafică a rostirii legate a două cuvinte prin eliminarea unei silabe. 2 puncte 2 Menţionează două motive pentru care s-a utilizat cratima în structura „de-abia”. „apleca în lume". de crizele existenţiale. sfat etc. două cuvinte obţinute prin derivare cu prefix.. cât şi structura aleatorie a textului etc. (Tudor Arghezi. sentimentul nostalgic al apropierii morţii. două structuri lexicale care conţin imagini vizuale cromatice. aşezat în poziţie iniţială. prin substantivul „toamna". 4 puncte 8 Comentează. 2 puncte 2 Precizează două consecinţe ale utilizării cratimei în structura . 3. „nenfeles". din text. Titlul poeziei. „Te urmăream". imposibilitatea dialogului cu Divinitatea etc. „Păsările negre suie în apus". Ultima strofa evidenţiază ambiguitatea sentimentului de dragoste. 4 puncte 7 Explică semnificaţia unei figuri de stil identificate în strofa a doua. de nehotărâre în iubire a eului liric. dar şi prin încărcătura lirică a versurilor etc. . nu întâmplător. 2. 4. este drama fiinţei umane condamnată la singurătate etc. de exemplu: epitetul cromatic „păsările negre" exprimă singurătatea toamnei. voiam şi să rămâi' etc. Apartenenţa la modernism este motivată de tematica poeziei. în text ea evidenţiază încărcătura eului liric. Psalm) 1 Menţionează un sinonim potrivit sensului din context al cuvântului (a) purcede. Temele/ motivele poeziei.-ncepui". tema îndoielii. Teme/ motive ale poeziei. în 6 . Forma verbului la perfect simplu . „nu mi-a trimis". (Tudor Arghezi. Verbul „plecaseşi'. Nu ştiu dacă voi putea să vin în vacanţa aceasta la munte. 4 puncte 5 Precizează valoarea expresivă a utilizării verbului a fi la timpul perfect simplu. Lirismul de tip subiectiv este evidenţiat prin verbe şi pronume de persoana I. Utilizarea cratimei în structura „de-abia" are drept consecinţă marcarea grafică a rostirii legate a două cuvinte prin eliminarea unei silabe. Strofa evidenţiază faptul că poetul se simte nedreptăţit de Divinitate. 4 puncte 6 Precizează două mărci lexico-gramaticale prin care se evidenţiază prezenţa eului liric în textul dat.îndrumare. dar şi îndoiala. încadrarea poeziei în lirismul de tip subiectiv. 7. Altfel spus. „Ţi-aş fi făcut" etc. din poezia citată. apar. comparaţia „ca frunza bolnavă" ne trimite spre ideea de boală. de exemplu: . 5. .. 2. dorinţa realizării în iubire. 7. 4 puncte 6 Precizează două teme/ motive literare. la timpul mai mult ca perfectul arată încheierea unei acţiuni trecute şi încheiate de multă vreme. evidenţiat prin verbe şi pronume de persoana I. în 6 . grumazul). tristeţea. 5. fapt pentru care se adresează direct. incapacitate. însă devine apropiată prin asocierea cu adverbul „de-abia" et . De exemplu: . „a pleca pe lumea cealaltă" etc. Temele/ motivele poeziei. Sub raport prozodic acest fapt asigură păstrarea măsurii versului etc. de exemplu: „Voiam să pleci. exprimând îndoiala. 2 puncte 4 Evidenţiază valoarea expresivă a două verbe la modul indicativ. Structurile antitetice evidenţiază dorinţa împlinirii iubirii. Interogaţia retorică în ultima strofă a poeziei: . primele patru versuri. 2 puncte 3 Alcătuieşte câte un enunţ în care cuvintele înger şi stea să aibă sens conotativ. prin verbele: „vreau să vorbeşti'. punctele de suspensie etc. 4 puncte 5 Explică valoarea expresivă a folosirii interogaţiei retorice în ultima strofă. 9. de exemplu: tema iubirii. nu ne trimite cu gândul numai la anotimpul respectiv. pentru a ne da posibilitatea interpretării. un rol important în configurarea modernismului operei sale îl are modul particular de folosire a limbajului. De exemplu: tema credinţei şi a dialogului cu Divinitatea. verbele arată realitatea dialogului dintre poet şi Divinitate etc. dar şi a răzvrătirii etc. ca mărci ale subiectivităţii: „Te-am rugat". Copilul acesta va ajunge o stea a dansului clasic. 4 puncte 5 Menţionează două teme/ motive literare. 2 puncte 4 Transcrie. N-ai mai dat un semn de viaţă în ultima vreme. ilustrând sentimentul nostalgic al despărţirii. de exemplu: toamna. 3. Expresii/ locuţiuni. dar şi refuzul acesteia. 8. 6.a(nu) avea unde să-(şi) plece capul (oasele). 4 puncte 9 Motivează. dar şi a trecerii timpului etc. în final.JDe ce-ai plecat? De ce-ai mai fi rămas?" este prezentă pentru a ilustra starea de ezitare. din textul dat. Punctele de suspensie marchează grafic întreruperi ce apar în vorbire. oscilaţia între dorinţa prezenţei fiinţei iubite şi dorinţa de a visa la ea în absenţă etc. 4 puncte 7 Defineşte.fu". participarea afectivă a eului poetic la drama existenţială. Mărcile lexico-gramaticale ale eului liric sunt verbe şi forme pronominale de persoana I. prin evidenţierea a două trăsături existente în text. aflat în relaţie cu adverbul „niciodată". relevat prin structurile antitetice: „Voiam să pleci. 4 puncte 9 Prezintă semnificaţia titlului. 5. sentimentul dominant care se desprinde din poezie. 3. 6. în relaţie cu textul poeziei date. realizată sau în plină desfăşurare. 4. dar şi a dorului etc.casele-adunate”. 2 puncte 3 Alcătuieşte câte un enunţ în care cuvintele semn şi umbră să aibă sens conotativ. moartea etc. din text. „desfrunzeşte". se accentuează ideea timpului trecător şi ireversibil. 8. „Stau în ţărmu-albastru-al râului de soare". a reflexiei.. Două structuri lexicale care conţin imagini vizuale cromatice:„Palid aşternut e şesul cu mătasă". 6. „vreau" etc. în text. pendularea spre starea ezitare. prin evidenţierea a două caracteristici prezente în text. ultima strofă. 4 puncte 7 Menţionează tipul de lirism identificat în textul poeziei. De-abia plecaseşi) 1 Scrie două expresii/ locuţiuni care conţin cuvântul a pleca. dar şi a trecerii timpului etc.10 rânduri. însoţit de îndoială. prezente în poezie. spre ideea descompunerii datorate toamnei. nostalgia prezenţei toamnei.slăbiciune. Cuvinte derivate cu prefixe: „îngroşat".JVu-ţi cer". 4. Verbele la /nodul indicativ arată o acţiune reală. 9. în funcţie de timpul acesteia. în cazul lui Arghezi. 9. „povaţă" . dar şi a îndoielii. 2 puncte 2 Precizează rolul punctelor de suspensie din ultima strofă. „mea". două structuri al căror sens implică antiteza. ci şi la ideea apropierii unui sfârşit. Niciodată toamna) 1 Transcrie. 4 puncte 1. Senzaţia este de neputinţă a transcederii. 2 puncte 4 Transcrie. acela de a rămâne împreună. Cele două versuri ale ultimei strofe sunt un monolog liric sub forma unei lamentaţii provocate de neputinţa comunicării cu .(Tudor Arghezi. în relaţie cu textul poeziei date.gândul fără glas". deoarece între cei doi nu se realizează actul comunicării. 4 puncte 8 Prezintă semnificaţia titlului. trecerea timpului.10 rânduri. Sub raport prozodic acest fapt asigură păstrarea măsurii versului etc. Semnificaţia unei figuri de stil identificate în strofa a doua a poeziei. din text. într-un enunţ. prin evidenţierea relaţiei dintre ideea poeticăşi mijloacele artistice. imperios. limbajul metaforic şi simbolic etc. prezente în poezie. Titlul poeziei este în relaţie directă cu textul poeziei.a-(şi)pleca capul(fruntea. apartenenţa acestuia la modernism. El a crescut în umbra personalităţii tatălui său. ca mărci ale subiectivităţii: „mie". 4 puncte 9 Motivează. 4 puncte 6 Menţionează două teme/ motive literare. „îngroape" etc. voiam şi să rămâi". „mă rog" etc..Domnul" etc. Ai devenit un înger al vieţii mele. 4 puncte 1.

Gri) 1 Alcătuieşte două enunţuri pentru a ilustra polisemia cuvântului vatră. . 2 puncte 4 Transcrie. diametral”. sugerând o stare generală de apăsare. 5.JPlumb". predomină simbolurile. motivul literar al corbului ca simbol al solitudinii. Titlul „Amurg de iarnă” este semnificativ pentru aceste pastel simbolist. de exemplu: iubirea. glul. 4. „parfum de pene arse" etc. 2 puncte 2 Prezintă rolul liniei de pauză în textul poetic dat. 4 puncte 6 Explică semnificaţia unei figuri de stil identificate în prima strofă a poeziei. „a avea plumb în picioare". Exemplu de enunţ cu linie de pauză: Iubirea ta . 4 puncte 9 Ilustrează una dintre caracteristicile limbajului poetic (de exemplu: expresivitate. strofa a doua.gândul meu" etc. prezente în poezie. în amurgul vieţii. 4 puncte 9 Motivează. lăsând posibilitatea reflecţiei etc. 6. 4 puncte 5 Menţionează două teme/ motive literare. dar şi în toată lirica bacoviană etc. . „mătur" sau adjectivul pronominal posesiv. prezenţa simbolurilor. Comentarea strofei a doua a poeziei. agonizantă. 4. tristă. 4 puncte 5 Precizează două mărci lexico-gramaticale prin care se evidenţiază prezenţa eului liric în textul dat. . . 7. noian de negru" ca descompunere totală a materiei vii etc. două structuri/ versuri care conţin imagini vizuale. ofilite etc. prin evidenţierea relaţiei dintre ideea poetică şi mijloacele artistice. prin culoarea pe care o reprezintă sugerează o stare generală de apăsare.„arse". 5. „pene arse". 4 puncte 8 Comentează. 2 puncte 4 Transcrie. sufocarea în negru. în relaţie cu textul poeziei date. „funerare". motivul plânsului etc. Am privit această demonstraţie ca pe o scânteie de talent. strofa a doua. arse". Este o repetare obsesivă a ideii exprimate în . sumbru = întunecat. 2 puncte 3 Scrie două expresii/ locuţiuni care conţin cuvântul gând. Expresii/ locuţiuni. De exemplu: strofa evidenţiază ideea dominantă a poeziei. muzicalitate etc. 4 puncte 7 Comentează. de exemplu: „apă de plumb". Zborul corbului într-o direcţie nedeterminată (în prima strofă) şi întoarcerea lui în a doua strofă. dar şi imagini vizuale cromatice: „gândul meu se înnegri". „ninge" etc. sugerează repetarea obsesivă a mişcării ce devine o expresie simbolică a unei stări limită. Cea de-a doua strofăa poeziei continuă descrierea tabloului trist de iarnă din prima strofă. „ninge gr?'. apartenenţa poeziei la simbolism. 7. Cuvinte din câmpul semantic al culorii negru: „carbonizate". Mărcile lexico-gramaticale ale eului liric sunt verbe şi forme pronominale de persoana I. de exemplu: „mi-am zis". (George Bacovia. „Câmpia albă – un imens rotund – ”. „noian de negru". „parfum" .10 rânduri. 2 puncte 3 Alcătuieşte un enunţ cu sensul denotativ al cuvântului scânteie. 9. 5. 8. reliefat şi de prezenţa ploii. Se observă construcţia închisă marcată de apariţia versului „tăind orizontul. datorat incapacităţii de a se adapta. 8. ambiguitate. corb). prezente în textul dat. 4 puncte 5 Menţionează două teme/ motive literare. motivul corbului. condiţia efemeră a condi¬ţiei umane. din text. Negru) 1 Precizează sensul din context al cuvintelor carbonizate şi parfum. . 6. Este o repetare obsesivă a ideii exprimate în „Plumb". „negre". Strofa a doua a poeziei evidenţiază ideea dominantă a poeziei: sufletul încărcat şi greu al eului liric. Linia de pauză marchează grafic o pauză în procesul vorbirii. de monotonie. 2 puncte 3 Scrie două expresii/ locuţiuni care conţin cuvântul a tăia. sugerând prin conotaţia cuvântului „amurg” sentimentul de vid. lăsând posibilitatea reflecţiei etc. două cuvinte/ structuri care aparţin câmpului semantic al iernii. Figurile de stil identificate în prima strofă a poeziei. Temele/ motivele poeziei.) 3.mereu o mare întrebare.arse. având rol în păstrarea măsurii şi ritmului versului. motivul plumbului. 2. 4 puncte 1. anotimpul iarna surprins într-un moment ce simbolizează sfârşitul. a cromaticii. dar şi în cel al primei strofe. el crează un contrast expresiv su termenii care evocă insistent culoarea negru (sumbru.(George Bacovia. imprimând viziunii poetice un caracter ireal. Pământul ţării e vatra noastră strămoşească. Titlul poeziei „Negru" este în relaţie evidentă cu întreaga poezie. 6. 3. orizont = zare. Una dintre calităţile particulare ale stilului. sentimentul solitudinii. a muzicalităţii etc George Bacovia. 4 puncte 8 Prezintă semnificaţia titlului. „mangal". provoacă teamă. în relaţie cu textul poeziei date. sentimentul solitudinii. motivul corbului. o lume sufocantă şi murdară. de tristeţe. în 6 . dar şi de claustrarea provocată de atâta zăpadă. 8. mireasmă etc. folosirea refrenului. dar şi imagini vizuale cromatice: „carbonizat".miros. angoasă. „Copacii rari şi ninşi par de cristal”. 2 puncte 4 Transcrie. datorată muzicalităţii versurilor prin repetarea sintagmelor ce conţin cuvântul „negru" etc. „arse". Două cuvinte/ structuri care aparţin câmpului semantic al iernii:„/ar«ă". datorat incapacităţii de a se adapta. această stare este dată de sensurile cuvântului. 4 puncte 7 Explică semnificaţia a două figuri de stil identificate în prima strofă. Astfel impresia creată este de stranie mişcare în cerc. sugestie). de exemplu: eufonia. S-a produs o ceartă cu scântei. reliefat şi de prezenţa corbilor. de tristeţe. atât în finalul acestei strofe. Temele/ motivele poeziei. patru termeni din câmpul semantic dominant. prin evidenţierea a două trăsături existente în text. dar şi în toată lirica bacoviană etc. solitudinea poetului aflat într-un spaţiu închis. de monotonie. în 6 . posomorât. în 6 . de exemplu: epitetele cromatice „sicrie negre.10 rânduri.ji-am oftat". 4. prin evidenţierea relaţiei dintre ideea poetică şi mijloacele artistice. 4 puncte 1. ultima strofă. 7. în ultimul vers al fiecărui catren. în relaţie cu textul poetic. 2. 9. existente în fragmentul citat ar putea fi. dominată de ideea singurătăţii iremediabile a eului liric etc. 9. 4 puncte 7 Comentează. .greu ca lumbul". 2 puncte 2 Motivează întrebuinţarea liniei de pauză în al doilea vers din strofa a doua. „veştminte funerare" semnifică singurătatea morţii. Amurg de iarnă) 1 Menţionează câte un sinonim pentru sensul din text al cuvintelor sumbru şi orizont. „a se duce plumb" etc. al morţii. Epitetul cromatic „câmpia albă” nu are o simplă valoare ornantă. Semnificaţia a două figuri de stil identificate. tristeţea. 3. în prima strofă a poeziei: personificarea „plâns de cobe pe la geamuri se opri" atribuie însuşiri umane unei fiinţe sinistre. singurătatea. iar prin substantivul „iarna” – o lume pustie. „negru". arderea este sugerată şi ea prin „carbonizate". triste. Spaţiul poetic este tensionat de imaginea repetată a mişcării corbului. 2 puncte 2 Explică utilizarea cratimei în structura „se-ntoarce-acelaşi”. de culoarea pe care o reprezintă.10 rânduri. 4 puncte 6 Explică semnificaţia unei figuri de stil identificate în prima strofă. motivul negrului etc. moartea. prezente în poezie. apropierea morţii. (Linia de pauză marchează grafic o pauză în fluxul vorbirii.^area grea de plumb". prin evidenţierea relaţiei dintre ideea poeticăşi mijloacele artistice. Pâinea coaptă pe vatră e deosebit de gustoasă. sufletul încărcat şi greu al eului liric. dar şi de claustrarea provocată de atâta negru. tema morţii. provocând în suflet ideea unei imensităţi de negru „negru profund. din text. 4 puncte 6 Menţionează două teme/ motive literare. în amurg. olfactivul este prezent si el prin: „amorul fumega". Prin sensurile cuvântului. prin evidenţierea relaţiei dintre ideea poetică şi mijloacele artistice. Titlul poeziei „Gri" este în relaţie evidentă cu întreaga poezie. de exemplu: iarna. 4 puncte 9 Prezintă semnificaţia titlului. prezente în textul citat.^zarea grea de plumb" şi imaginea vizuală „ninge gri" accentuează ideea unei ierni apăsătoare. predomină simbolurile. Sensul celor două cuvinte: „carbonizate" . 4 puncte 8 Prezintă semnificaţia titlului. Apartenenţa la curentul simbolism este motivată de tematica poeziei. 4 puncte 1. din text. epitetele „plumb de iarnă". Folosirea cratimei marchează în ambele cazuri pronunţarea într-o singură silabă a sunetelor finale din primulcuvânt şi a celor iniţiale din cel de-al doilea (valabil şi pentru al doilea cu al treilea cuvânt). 2.

dar şi prin culoarea pe care o reprezintă. în 6 . anotimpul toamna simbolizează un sfârşit. o natură însă tristă. câte o structură lexicală ce conţine o imagine auditivă. dar mai ales. motivul literar al bolii. solitudinea eului liric. tristeţe metafizică a întregului univers. a muzicalităţii. 4 puncte 9 Argumentează apartenenţa textului dat la simbolism. unul ancestral.10 rânduri. simbolizat prin sintagma „solitarulpustiilor pieţe" care devine un lait-motiv. De altfel. totul devine şi „sună umil". în textul dat. 4. datorată greutăţii. în aceeaşi poziţie. (George Bacovia. de exemplu: personificarea „tristele becuri" atribuie însuşiri umane unor obiecte. „sufletu-mi" etc. 4 puncte 5 Transcrie două mărci lexico-gramaticale prin care se evidenţiază prezenţa eului liric în textul dat. 6. particularităţi specifice curentului simbolist etc. 2 puncte 4 Transcrie. mai ales. 4 puncte 8 Comentează. Aştept cu nerăbdare luna mai. de monotonie. imaginile artistice sunt impresionante prin simplitate.. „plânsul". motivul tălăngii etc. „chemam în aiurare" etc. sugestie. 7. de profundă singurătate. 4 puncte 9 Motivează. prin prezentarea a două trăsături existente în text. două cuvinte care aparţin câmpului semantic al toamnei. Structuri lexicale care conţin o imagine vizuală. 4 puncte 8 Prezintă semnificaţia titlului. folosirea refrenului etc. Punctele de suspensie marchează grafic întreruperi ce apar în vorbire. vorbitorul nu îşi exprimă până la sfârşit ideea. motivul literar al toamnei. Pastel) 1 Transcrie. pastel însemnând un tablou din natură. Una dintre calităţile particulare ale stilului. 2 puncte 2 Precizează rolul punctelor de suspensie din prima strofă. de suferinţă. angoasă. două structuri lexicale care conţin imagini vizuale. dar şi teamă. Utilizarea cratimei în structura „mi-i" are drept consecinţă marcarea grafică a rostirii legate a două cuvinte prin eliminarea unei silabe. a cromaticii. „eu". 3. 2 puncte 4 Menţionează două teme/ motive literare. prezenţa simbolurilor. 3. de exemplu: „cu tristele becuri cu pală lumină". al descompunerii materjei. prin evidenţierea relaţiei dintre ideea poeticăşi mijloacele artistice. cât şi în iubire. prezenţa simbolurilor. provoacă melancolie. a sufletului uman. dar şi în iubire. care este prezent. de exemplu: „ca frunza şi ca iarba". accentuând ideea unei stări generale de singurătate. exprimată în ^lumb". accentuată de imaginea pustiilor pieţe". reflexivitate). două cuvinte/ structuri antitetice. 2 puncte 4 Transcrie. titlul poeziei fălind" este în relaţie evidentă cu întreaga poezie. ar putea fi eufonia. strofa a treia. 5. Mărcile lexico-gramaticale ale eului liric sunt verbe şi forme pronominale de persoana I. 4 puncte 5 Explică semnificaţia a două figuri de stil identificate în prima strofă a poeziei. primul şi ultimul vers al strofei pare a fi refrenul poeziei. ca în epitetul „grele tălăngi". . fiind toamnă. 9. prin sensurile cuvântului. Penultima strofă a poeziei surprinde singurătatea ploii. din text. reapare refrenul poeziei. în prima strofă. „toamna". plânsul tălăngii când plouă!” în poezia citată. prin folosirea celor două semne de punctuaţie. 4 puncte 7 Comentează. prin sensurile cuvântului. 4 puncte 6 Justifică încadrarea textului în lirismul de tip subiectiv. al nebuniei. se imprimă lecturii un ritm lent. respectiv. ca mărci ale subiectivităţii: „sunt"„mi-f etc. imaginea auditivă „sună arama" măreşte golul înconjurător din piaţă.„noaptea deplină" etc. accentuată de „muzica tristă. „pică" etc. Ultima strofă a poeziei surprinde singurătatea eului liric. în acest mediu meschin. apartenenţa poeziei la simbolism. dată de muzicalitatea versurilor. prin evidenţierea a două caracteristici prezente în text. din suflet. în text se exprimă incapacitatea comunicării cu persoana iubită. 8. 4. Strofa a doua a evidenţiază ideea dominantă a poeziei: prezenţa toamnei. sintagme. de exemplu: imagine vizuală . un alt epitet „şuri învechite" ne obligă spre o întoarcere în timp. Semnificaţia unei figuri de stil identificate în prima strofă a poeziei. „noaptea deplină" creează o imagine întunecată a lumii. atât în natură. Două cuvinte din câmpul semantic al toamnei. 6. pică frunza"). multitudine de simboluri. Folosirea cratimei are drept consecinţă marcarea grafică a rostirii legate a două cuvinte prin eliminarea unei silabe. 2 puncte 3 Scrie două expresii/ locuţiuni care conţin cuvântul frunză. galbenă".10 rânduri. Nu mai vreau să merg la mare. sugerând o stare generală de tristeţe. în relaţie cu textul poeziei date. imaginile artistice sunt impresionante prin simplitate. prezentă în textul dat. 3. dar. ambiguitate. ultima strofă. al descompunerii materiei. dar şi a universului. prezente în poezie. al plânsului universal. în 6 – 10 rânduri. muzicalitate etc. 4 puncte 6 Explică rolul întrebuinţării frecvente a punctelor de suspensie şi a liniilor de pauză. a refrenului este una dintre trăsăturile specifice curentului simbolist. „pală lumină" . de exemplu: „plouă". de prezenţa refrenului „Oh. în poezie. de exemplu:„n-am mai văzut". a universului. din text. De exemplu: apartenenţa la simbolism este motivată de tematica poeziei. vorbitorul nu îşi exprimă până la capăt ideea. imagine auditivă „nu mai plânge". Titlul poeziei „Pastel" este în relaţie evidentă cu întreaga poezie. cuvinte. al bolii. Din depărtare se aude foşnetul codrilor de aramă. 4 puncte 6 Explică semnificaţia unei figuri de stil identificate în prima strofă a poeziei. în natură. „umbra/ Ce sperie câinii pribegi prin canale". puncte de suspensie. linie de pauză etc. 8. dar şi în toată lirica bacoviană etc. strofa a doua. muzicalitatea textului este generată fie de repetarea obsesivă a unor sunete. 9. Expresii/ locuţiuni. Două cuvinte din câmpul semantic al ploii. prin evidenţierea relaţiei dintre ideea poetică şi mijloacele artistice. 2. sub raport prozodic acest fapt asigură păstrarea măsurii versului etc. „cu jocuri de umbră ce dau nebunie". al unei despărţiri {„adio. Sugerând o stare generală de apăsare. 2 puncte 3 Alcătuieşte două enunţuri.„pică frunza". de exemplu: pentru a arăta mişcarea înceată. de scâncetele unui copil. Versurile poeziei sunt un monolog liric de forma unei lamentaţii provocate de singurătatea universală etc. o lume sufocantă şi tristă. ca în acest text: „Oh. 4. a muzicalităţii. 8. Este o repetare obsesivă a ideii de boală. Două cuvinte/ structuri antitetice: „solitarul" ~ „tovarăş". Plouă) 1 Transcrie două cuvinte care aparţin câmpului semantic al ploii. Punctele de suspensie marchează grafic întreruperi ce apar în vorbire. 4 puncte 8 Prezintă semnificaţia titlului. „ploaie" etc. 4 puncte 7 Precizează rolul versului . ce pare că inundă tot universul etc. „spunemC1' etc. prin explicarea a două trăsături existente în text. o imagine vizuală. cromatică. multitudine de simboluri. epitetele „pală lumină". „şi-i galbenă ca tine". 9. Structuri lexicale ce conţin imagini vizuale. de reflexie etc.(George Bacovia. muzicalitate. Folosirea. sub raport prozodic acest fapt asigură păstrarea măsurii versului etc. 5. Două teme/ motive ale poeziei sunt: tema naturii. plânsul tălăngii când plouă!" în felul acesta versul devine şi un lait-motiv. „mă alintă". nedumerirea poetului în faţa ploii nesfârşite. Mărcile lexico-gramaticale ale eului liric sunt verbe şi forme pronominale de persoana I. Apartenenţa la simbolism este motivată de tematica poeziei. din poezie. (George Bacovia. 4 puncte 1. 2 puncte 2 Explică rolul utilizării cratimei în structura „mi-i râsul hidos”. fie de tehnica refrenului. 2 puncte 3 Alcătuieşte câte un enunţ în care cuvintele piaţă şi umbră să aibă sens conotativ. De exemplu: „uită-mă pe mine. „cu jocuri de umbră" etc. a solitudinii. ca anotimp al unui sfârşit. Lirismul de tip subiectiv este evidenţiat prin verbe şi pronume de persoana I. „chemam". 6. existente în fragmentul citat. Semnificaţia a două figuri de stil identificate în prima strofă a poeziei. „pălind în tăcere şi-n paralizie". pentru a ilustra omonimia cuvântului mai. în 6 . Pălind) 1 Transcrie. „a tăia frunze la câini" etc. 4 puncte 9 Ilustrează una dintre caracteristicile limbajului poetic (de exemplu: expresivitate. accentuând plânsul întregului univers etc. 2. respectiv una auditivă. folosirea refrenului etc. în aceeaşi poziţie. a cromaticii. prin evidenţierea relaţiei dintre ideea poeticăşi mijloacele artistice. personificarea "tălăngi adormite" atribuie însuşiri umane clopotului. „Sunt solitarul pustiilor pieţe". în textul poeziei citate. iar plecarea iubitei accentuând solitudinea până la disperare etc. în text. în care eul liric era supus solitudinii etc. fie de prezenţa unor instrumente muzicale sau sunete propriu-zise. din comparaţia „ca tot ce-i iubire şi ură". 7. 4 puncte 7 Comentează. 2. 7. chiar sentimentele cele mai puternice. mohorâtă. a ploii. Poezia are trăsături specifice curentului simbolism. 4 puncte 1. De altfel. 5.Oh. Comportamentul colegei noastre a fost ca la piaţă. a bolii. disperarea eului liric în perspectiva singurătăţii exprimată prin sintagma „chemam în aiurare" sau metafora „golul toamnei" etc. dominată de ideea singurătăţii iremediabile a eului liric etc. de gură". 4 puncte 1. din text. de exemplu: . 2 puncte 2 Precizează două consecinţe ale utilizării cratimei în structura „Şi-i galbenă”.frunza". în relaţie cu textul poeziei date. 4 puncte 5 Precizează două mărci lexico-gramaticale prin care se evidenţiază prezenţa eului liric. plânsul tălăngii când plouă!". de tristeţe.

0. 57003x094..24/07382 5:3..59.800 .70.0.9  /0817:30 90  3031008  L374.0.70.90 5:3.230 /.:L3xg72: .-0 $:-7.8g  $9.07925::09.5:8  40 ./03x070.90.g 5730.99:: L370.x:30970.9825: 1: 2.920L3897:.g4./4:g97g8g9:70890390L3909 .-.90 5..9g/0.7 .5009.0891.90L389741./:3.897: ..9:7.1.x0.3x..2g8:7.249.g80231.7::/084.07-::.0...g7.4380.3.9.:2g9.:.90 !7039g80231.43x32./4:.:.0.50710.x.0...70 5700390L35400 5:3.90 49.:9g L3.   %020...970.70  !g8g703070 8:0L3. 97890x0..../03x..45:90.8g.9:70.70.90.5479 5744/.70. 5:3.0 !.390573023.:301:7/089/0391...3L3. .g.089..0::7.:57010 L374 .   472.089:.g9:7.70.7.7.90   :.7./0.390/07.3xg2. 3489./.gL3...1489/0480-9/0-4../4:g.70/7059.0907...8:7g5g897.0.49.790303x.:308.5.9g  : 9:/.:709.90..078::09..g..2:390   4:g897:.748970.:909:5400/.742.3. 9073:90 08:..x.:73/L39090.   3:.   &9.70.7.89.

89741g 5:3.70.90..39:: .0. 3:3097290.0 .4349.98038::/3.x0.g/00./0-4./08. .-g8038.:3/:3:2.::70 :37425479.9L354x03x.5400 /0.23../00..425:307/..43/x0:2...g 80.230.30 80392039:3489.. ..g74:5:3.1.9094. 5:7..70008903x.5400 /00025:05909:./03x. /3909:/.-43.:..   5.039:0.0/0 5:3.90 !70./4:.7 .925::970.7.:301:7/089/0391.34925:70850. 970.230 /.g947 70.574507 247x L3.24/073820890249.742.9 897:.8g.9L370.947.09.0L.4. 909::09.7/0144870. 5:3. 5g8g7030700572g83:7g9. 0.9g .9g/0902.9..x..7 3: L3925g947 5:3.9:7.   $0231.24/:3/.574507:3:817 9.9.   %:/4770 !8.g.43909.70.9.0.90.30/...90 .90L389741../.4/.24/07382::450708.9.9 5:3.07925::09..431:7..70.5.9470..790303x.05708..970..g.90:303:3xL3.70100 L313.010207g.790.x.:.39L3.23..43/x.2  03x430.g:3834325497.g/4:g9020.:: .39075709g7 .249.   %9:5400 5738:-89.90 03x430.79.g 8570/00.3900L307 890.:.:.548-9.94.2-.: 94. ..05400 /00025:94..9./4:g.g30972908570/00.07-0.g9:0 90.0.925:: 24.07-: 3.425.9047/08:850380/3:92.90 .39.7024/:5.900/08:85038009..070. .078-50397:.17:3.

7L3.90 0130 90 L397 :303:3x 80392039:/423.0 5:3.0::7.5.90 54.x0/3970/00..039:3L307.9.900/08:8503802.90.7. 5:3.8.L39707:507...   /0.7080/08573/0/35400 5:3./03x.g7..9..817 9/00.909./03x070..90   $34320 305:93xg 8g-..L3909:/..0.90.: .5409..90 !70.5700390L3909 L3..5400L3782:/0958:-0...089..:30 3.70.70.g 24.0.L3909 2548-9.39.70 81.38::.70 5700390L35400 5:3.2.70800..7.0.0x200  45:.00.g57003x.9 5:3./7.078:7 5730.7989.1./.5./.0907.47-947:3:L 0572g53g..97:.90 49.90789.g L3  73/:7 572005./4:g.4::.249.g/4:g2g7.   !:3.9.39..:304890.47-70.xg L3/7:2..g 5730.0./03x070.09.   '07-00..90 420390.0573.4 7..0.

:L353g/081g :7..7.g 70.90.x:3070.34/:3/..9.7.9g70.9. .9009.39.   %0200./.9g8.9g4.07-00.x0/0925:..0890..4::/39705409  ..70L31:3.

9g.08:-0.00.005400 00025:902.:8g.4393:g8g7g23g 3/107039g..7 .0890/0305:93xg.10.L3/40 /.   782:/0958:-0.0.9.897g9008..078:7.07-0 5743:20/050784.g1.2.g7 $03./.90 /04.9573. .0:9208974108:39:3243447.08900.   g7.70.39.70.07-0 147205743423..39.59:.0/050784.g/70.30..:30.  3.39.4.-.08903x.:09.9gx 20  3:2 .90/0305:93x.2. 00/4:g .43/.0/07 1.23.9728  2g7409./7.70/3x0 .x.90.8:39.4::..80   $.: 209.7g9709.0.2039.g.g2-.07-00 ..g5409:80829030/7059gx9/0.00::7.   $9741.70.70./7080.42:3.5.g7.39.83:7g9.9.: 423:09.0 91085:8 0890/7.0/43:8070.249.   $0392039:/423.0::5409..g..42:3.8:-1472.05:  8g x  ..70/4:g05708.13x0:2.9:./03x.   %:/4770 0 .2g7.8082905g7g89/0. 00025: ': x. 902.9.4 7./03x.0.7g.38.0.3.x574..07  20..g0:7.79.50..70.7080/08573/0/354000890. 82-4.2.9.7080..9 250748 573.5950397:.147.9009.:.3. 97.90.47-0 9 5..09.0L3970.70/3x0 L384x9/0L3/4.

70.90:303:3xL3.1448739074.-g8038. 5:3.9.0.g/4:g9020.x070947.7.90 ..9.4349.:x:3.89741g 5:3..90 5.708 .g9:0 90..g747803825.43x3.50..L3897:.9:7.. 5:3.g. 5:3.92.90 03x430.05708.:9.:.70 /3909 /4:g897:..3990.38.g/4:g249.:.70.-.90 %7.g. 5:3.39:.90 !70.4. /0 .g.39008023 :2-7g8g.050397:.0L3:92.4.70.9:7.

g 24.x0.00./03x070.9L3909:5400 5:3.x0/3970/00.g95:/0782/0391.90   5708.90 420390.90 5:3.9g 5:3..g L3  73/:7 :92.x.70 /3540.249.:909:5400/.99:: L370..9.70.90 03x430.0907..89741g 5730.7989.5409.90 !7039g80231..0 5:3.

.54795744/.8:7g5g897.90../4:g..70.2g8:7.390573023.4380..L2537:-7 /.:897.5: 17:390.708.x.0.  50.0.4.L3:20  .7 L3/4.xgL3:92.57003x013x0:-90 /473x.:9L3:2-7. 3: .48.920L3897:./03x..0 ..9:70.80890570039g50397:./009.   &9.70/00025: '4.17g2.:3/08g  50.70.   %0200.   39074.9:7.9g:8g:   $97:./.857089.. .L3970/473x.748970.89..:x:3/00025: .9g09.7.39909.59.g.-0 $:-7.70.70/7059.x.:..2.9:38023/0.0 . /0 .28g50.70./0.078::09. 0::7.2.7.:  .....70947.0891. 503/:..1.8.507843.70. .90.g/473x.7.-803xg09.09.89741g. 7:2..gL3:92.2 8g7g2 09.5400 0.4..5: 4.0.50. .L3..3xg2.800  .70 /03049g770L3:-70.70.-...50.50.    .7020 .:308.50:20.0.00.9gx9.70..

.9.9gL3.9:70.4890 /473x.7 701::.7g230L2570:3g '07-: 50.-.90.9  %0:72g70.7 .2-:9.L3/40 .0.   &92.g7L3:-70 /.0070.0780890.7.39909.g.7 . 700.08:-0.2 8g7g2 &92:.x.9gx %0 .:90 L3./.70709::.x70947.005400/00025:902.g:-9.9:.70.07-: /0 .0.   782:909::0890/0958:-0.3.9./03x.3 .../03x.5745.07-0 5743:20/050784.2   .0890.30 .:.249./0.L3x008 3/:1g7g..:3089:.9g.09 .. 3049g7.:30.:-7 /. /.80392039::/0/7.2 8g50.0 '4.7 573L3.9573897:. 1 1g.7020 L38g/0.x0/70..89741.0.27:.:909:5400 :8973/80392039:3489.2g7.x.50710.8  .9573./085g7x7 /..g9:7.84. .70./47::09../085g7x7 /.   %9:54000890L370.7.078:74709...7 . 0.g9:9/3/4:g39074.2-:009..0 05723/L3/4...070. .g7.0::7.L31.80  .:909.2:9.9g573.90/02:9g.4.925:2.g..x:3970.

.:.:897.97g 5:3.4..g9:0 90/4:g03:3x:750397:.54802.39::..:gL3909:5409.9 5:3./. 7  .90 !7039g74:30/05..70/4:g05708.0470.90 $.

43x3..90 %7.70 /3909 /4:g.4.38.:x:3.:.:.70.390.39:3/ 5:3.

g/4:g9020.9.0.L3909:/.g57003x..2./03x.897:...073 5:3.70800.7x3.0::7.90 !70.39.g/4:g2g7.0573.9:7.90 03x430.5.70..4 7.0.25::802.9 5:3.

34...8.   5708.47-7 g83/548-9.249.00./4:g1:7/089/0391.x../05.7010.90 420390.90 5.08:.g L3  73/:7 :92.90   !30.90L3572.89741g 5730..0.:g2..90 !7039g80231.x0.g   3.8g !g239:xg70.4.g7.0 5:3.1./03x070.:909:5409. 5:3.x0/3970/00.5409.89741g 5:3.97g0/0480-9/0:894.45.7..90.g80231.59g50.x.7989.x009.70..897g897g24 0.97.99:: L370.70 5700390L35400 5:3.g 24.0907.:gL3574..

0.5g/05:2-  .:..   4:g.5:2-L35.:x:3/00025: .390.05:2-09.4.:2-:  .4..80/:.70  70:..

25::802.073 ..70.5.897:..39.7x3.9:7.

9  2g9:78.0/050784.:.9.  3/:20:09.3../0.2.4 7..: 5743423.00::7.28   .9.   %0200.07-0 147205743423.8:39.   g7.7 g  33009.54808. /00025: 2 .2419.0.00.

0::7.700890/.5g8g94.4.50.005400/00025:.:.390478:2-7: 47439 5:3.47-47 /.70/4:g05708.-0.g90.g/0.039:0.89741g.90 5..9 /057003x.90..9 70:.g/00.0.7.39g.0..80./00572..70../05:2- 2.2:780457.73g  03x430.73.:.-..9.3g09.70./039g.7047057039g 890470509.x00.0 3/:20:80L3307  )./05:2-  3307 2:. 97890x0.5400 8:073/489..:897.g/00.g5..0::7.   %9:5400 70890L370.70  97890 4:208:14.30.g:9..704-808.83:7g9gx7020/.90:38343250397:8038:/3909.90 $.../g570/423g82-4:70 /.4....  5:3.70.70.30:3013x0 838970 574.9g7.:L3970.97-:0L38: 7:2.93.7 /0.70 /097890x0 /024349430.249../423..80392039:849:/3  7001.9g/0 8038:70.:.   $0231.3.70.:.   $9741. 538/0.4../4:g1:7/089/0391.70.59.39g 2:7/.g.47-:: 249..:..7 L394..0.g7.8g0590900 5:2-/0.4.:4.    0470.70.54000.9g/0/00.920L3897:.34.9.09..947.5g8. 80 394.5.:5:2-:: 249.90L3 !:2- /.7 2.4-050./03x.7.54008:109:L3.0 .x... 2:7/0.99. 83:7g9..574..70..54005078431.:30073.g 3307..90 L3572..89g89.9:7.g.0.7g /423.73g  ).39:: /0.742.:538::09.9gx/0. 249..700307.9g/0./4:.2g . /./.9009.

:..:x:3.70 /3909 /4:g897:.90 %7.70.9g.9:7.43x3.38.4. 5:3.39:.

:..g/4:g9020.43x32.70..90 03x430.078:7.3.0 5:3.

5..g.7 L3.5.g/4:g9020.g7:.4.-g 3:..x.89741g.2g8:7 792::.47-::.2 ..39 5:3.x0/3970/00.47.g80231.90 %7.x.2097.9.2 .9g L3572.-g :32038749:3/   45.0 5:3./ 849:/30.89741g $04-807.89741g 8:070.g. 25723/..70.70L3./0 .8905708.9 54842479 47439.9.x030/090723.-g.249..8g2.:907.:.5409.0x   25...89741g  L394.9L397 :385.790303x.71:2 5:3.g:3..x:L3.90 5:3.9g/0.5745070....:L3.:4.0...39.-4::9789/0.302 .849:/3144870.9.9700..8:30904713../03x070.0.9.307: 8:2-7: ...5409:: .82-482 5:3..70..790303x.7/0.0.:3089g729g   %9: 2:7/0.9g0890/0897.9.7./40. 5730.47-:: -47:.3900 5:3.247x  .g.30405708082-4.00.- 50397:..247x : 249.gL3970-:3x.7.g817 9: .90L3572./423..742..2:7 80392039:/0.:.078::   L3...0/3572:...   902.70.08905.9 5:3.8:75738L397 :3242039.5400.2:7L3.39g   5.g70509. .70.0/0 .:301:7/089/0391.9g/0902. 5:3.90 5.9.:.73.:.:.10..30/05.90  8:2-7:L39:30.70  44870.x:5409. 07:  !70.078/389741.g3889039../40.x.0/0.90 420390.97:907203/3../4:.:.25:802.   0.7 33 5.700.8 ..742.9g.: .3/74L35g897.2:.0.078:: 9g3/ 47439: /.:7039:82-4820890249.701703:: L3:92:.0907.9202./4:g97g8g9:70890390L3909 .0890897410 /..89082-489 8:073/573.43909.39::8..1.39047.4.L397 483:7g8.70.7.73g/3572.90770.  0470..38.89741g 5:3..9gx09.g 5730. ./40.0:3.5720897410 891025708..2:7:.70 5700390L3909:/.39 .x0.x.5400 . 4-808.99:: L370.:75743:3x.47-::L397 4/70. .:909:5400/.:gL3.789.7.43.39g0..70.4.:8038:/0349.30.70.43/ x0:2.082-40..99L313.30249. $5..7..4393:g/08.70473.70 /3909 5.g L3  73/:7 89741.07.90 ..704825g.:.:.0/3.7989.g7.90 49.90 49.90 03x430.50397:.47-::  5909:.g7.4397.82-4.:35409.g9:0 90:303:3x.070. 82-4:747 .90 !7039g80231.25..75738:-89..7-43.L3.7.gL3.4349...90 5./4:.7x.70.7.73g 089080231.9 /02.. .078.0.39 ./4:../4:.43897:..73..8:907203./03x070.g8038:/3.970357003x.39.g 24.0473x.70509.2-00.  4:205:890 9789g .39:: .5400.7070.43/x.0890903843.34925:.010207g.

780 419009.7-43.90  $038:.90789..90  307:  3070  .g L3  73/:7 89741.90 :8970.780  1:307.39.7-43.0..9.0.25:802.90.5048.:gL31::.::5409.   257.1.00.7.:909:5400/.g80231. 2070:42.:47307: . 5730.5400 5:3.7.x.9 5:3.47-7 g83/548-9.574/:84..9./3970. /00025:05708..89g/0243897.7989.   025:/003:3x....x009.2-:9.90 8:0890 5700390L3909:.g7.70   %0200..70L3970-.99:: L370.:30/05.90 .89741g.0 5:3.9.82g09.x.:8.249.:g2.70.:301:7/089/0391./05.90 5.0907.390 .047/4:g. 5.390   :.90L3572./4:.70 5700390L35400 5:3.45...90 !7039g80231..9.3900/09.90 420390..x0. 7010.71:2 2748 270.70  3.90 .g 24..90 5:3.x0.79g.:g:-70.g:3.039  $ ./03x070.390/3.02-.0.:.5409.x0/3970/00.

  &3.9..9g2:.:..790.703070 .5400 5730.307:570/423g82-4:70 /.:.9gx05..9.2047.7-43.780  .9.g.70 /097890x0 /024349430 890470509./00572.3.79.742. 249..5400 /00025:0590900.:.9 /057003x./08..005400 /00025::-70.50.780 41.:0890570039 80573 .7080231.078:74757370509.9g/0.9070.59.L3307:.947.089:: 0890390L317.39:: 573.:897.75:90.742.4.70.78009.80. 574.90.-.70.700307..39g.947.0 .90L3 !:2- /..5g8.08908:07.g/00.5400 !738038:70.g489. /.9gx/0.:.4.3/0307:  5030.. 5400 8:109:L3.93.80392039:849:/3 .9g7.2.7 /0 .70.2039:. 24.:L3970.3/L38:109/00..  .09.574.39: 307:09.:307::09.70.9 70:.00.247x 7001.   42039.7 L394.247:1:20.0..5409.   %9:5400 07:0890L370.70.:4.9  34.x0/3970/00..9.90L3572./.70../039g./03x070.247x  8:14.5.573 .0::7.  5.54 /.0.7-43.g 24.1 /00025:0:143./423.99.70..4.249.0 923901:307. 839.90 .7/070.0 00025:89741.g7..9.:3020389gx/0307: 307:5741:3/ 34.897410./03x.704-808.7989...780  2.g./3970.g/0 .7 2.89741g.   :70/089/0391.9g 0. /.43x3.9gx.3g09..0.71:2/05030.425:3070949.3..3/0 307:..g83:7g9./4:..7047057039g8:070.0 8.x00.

25::802..890  %7.-03g 5:3.390.90 $.:.g/4:g. !.7x3.94.7.0470.38.  .70 /3909 /4:g.5.3x0.4380.39.90 !70.0:9g7.920L3897:..9:7.70/4:g05708.4..0.70..230 5:3.

30.g/4:g2g7.9:7g0.  5. 42.90 5.909::/.70/7059..43x3.g.904897:.g.0.:/9.70 /35400 .90 5:3.230 /00025: 17:3.:.   5708.3xg2.90 5:3.0891.4380.   44870.g L3  73/:7 89741.94.:.70800. 5730. .43x3042.5.-08:-7.7989.0 5:3.70.0.38.7./4:.90 7:20390.25:802.2.9.9047/08:850380 . L3909:/.347/05.9...30.90  4:g..1.54795744/...:.90.g 24./4:g.:909:5400/..x0/3970/00.8:7g 5g897.90 !7039g80231.90 420390.2g8:7..920.90 !70.7.0573..x.g09.748970.00.9.70..0::7.g 70850.390/3...70.4 7..5:3.70.39.5409.g74:L3970-:3xg7170.390573023.70.9.0390.g.70./03x.7.g57003x.9 5:3.99:: L370.23.82-482 573570039.x0.59.4.:g L3909:5400.90 %7.790303x./4:g97g8g9:70890390L3909 5:3.-03g  94./03x070.39:17:3g 5:3.0.:x:3..:.g 5:3.078::09.:308.

L39707:507.890 L380233/:39.39. ..39:: 5..0.9gx 144870.39g.2:.42432.54 5:3.g /00025:2.90 !70..30.x00..9:7g 43..0.7L3.9:7g /.0::7.:.23009.4.47-947:3:L 0572g53g.53g.94.02..g  3:2.30.:/9.9g.147.   0470.230 .g/097890x0 /05741:3/g83:7g9...2  2g.g74:5:3.:50784.700307.23. .9  L3:-70/8507.82-40.:3.70.00.90 03x430.5g9/00...02.3.2.  .750.7-.425:3072.5.g/00.:3:817 9 .9.17:3.7.7097g8g9:7850.7009.g17:3.00::7.42:3.-4:/33.99L33.8900890L370.:209.47-70 .90.   g7./423.:897.7009.790303x.:-9g573144870..4 7...:.0.9:7g .17:30./039g.90 5738038:70..:907.30.5.:30/085g7x7 .0.. .0..:.   %9:5400 !..0.7x3.:..:7.g/4:g9020.0./08.g9:0 90/4:g03:3x:7 50397:.1..8:39.94.../4:.x0 802572g0.39g  85:30 2 09.:7..5400 8:073/489. .9.07-0 147205743423.9:. 4:94.530  ./4 5.2L3.43x342..039:3/849:/30.5.23g .:x:3/00025: .0/050784.g17:3.70.-4 .g 70850.L3909800572g3.g7.9.9.3.   .25::802.9047/08:850380/3572.5.L3507850.39::2.047/4:g80230/05:3.34925:94.7. 701703::09. ../8507. 5:3.   $9741.38.900/08:8503802.742.9:7:3792039 /07010009.9g/0902.:-90..9.:/9.907057003x.   !:3.:7039::82-482 00025:..70/4:g.540057003x.4.82-4820890249.1.2L3.g7..9g573839.g  5.82-4:747 .83:7g9gx0572. 00025: :9g 2g50230  0:  ..70./03x.309..2...g :3817 9 L33.390.230 .9:7gL38g9789g 24479g 13/94.34925.5400. !4:g  %7.9:70.7 L3:-70249..   $97:.-03g.:L3970.70.:.02..708.9.90 .89741g 5:3.9302..   !40.

5400 5:3.0573.90 5.L3909 30/:20770.54/00025: 54:g  538:  54.0 5:3.7.g57003x.9 5:3.9.0907.02-.47-947:3:L 0572g53g.9.0.9.:301:7/089/0391..90 ./03x.90  4:g.2.9 5:3.90 8:0890 7010.::5409.90 %7.39.g3:3/g949:3.90 !70.7L3. /00025:05708..47-70 .4 7.0.9g 5:3.5409..L3909:/.:.25:802.7989.x.:307g-/.0.g L3  73/:7 89741.   !:3.817 9/00.1..5.70   4:g9020.70.70 5700390L35400 5:3.3/54:g L3540.:8g207.078:09./3970.38. :2..g:3.05.90789.L39707:507.70.90L3572.g 24.00.900/08:8503802..0.70:3.89741g..9.g7. 5430817 90 .    9059..90 420390.078::  538:9gg3.970.70.x0/3970/00. 5730.2-:9.5409::L31.249.2.g74:.70800.x.90 :8970..90 570039gL3909:/..70/4:g2g7.390/3.2.g80231..0::7./03x070.009.7.

.909::08900307.   g7./397097g8g9:70850.90.:347 8:3090 . .:7039::82-4892:.70 /3909 /4:g.00. L35400 ..0900:3:.9g /.9.4-808..30 :3.701703::   538:9gg3.   &3.90 5:3..5400 /00025:50397:.:.79..3  ..90/08:850380 30/05.0 :-70 :7g 0.30  8:3g:2 .-4 ./3970..949.0.89741g.2 .089.:3.947.0897..9g/02:..3905738259.9g10/070509.902:99:/30/082-4:7 2:..3.07809.5:9073.0.0.0.. /.70..9g/0 2:.   0470.7989..20 10/057003x. 949:/0..039:.039:3/538:L3970:::3.701703:: .g:9  8:109: 209.538:::3.249.3/54:g 5.9:7 .:301:7/089/0391.54 .   44870.   !03:92.089:: 0890390L317.:7039::82-48909.9.700:7..:.9g70:9gx .9789g /0:7g /08..4549:::3..7.90..70.089909  538:9gg3.38.701703::0890:3.3.70701703: 5400 L3.:.078:/0. ..9.9.5.:3473897:203902:.2039:.x.L3.1.. 54x0 2.07.97-:0L38: 7:2.30.g.3/ 54:gL310:.8:5:8849:/309.90.00::7.2.08.79gx850.10:143.75:90.0..89741g.70.4..078:747 /057003x.9gg3.L305909: 700 9gg3 5078431.9 249..22.390.070L3925 :3:.90L3572..910 70.3.425.4 7.x.45L3.9gx05.54008:7573/083:7g9. /00025: 3 .7./47290.0..90304-g85704L394.0 /3.9 .078..00.54 .849:/3 249.:9gg309.70.390 839.8:39..054008:39902..L3.078:: .905909 :7L3.78039203900.:g09.0/050784.9.08:392570843.1. L3 ..7g9.08920/:208.:. !g3/  %7.002.79.30.   $0231.07-0 147205743423..3.:8:309057457: 80 10/0903..

90789.x0/3970/00.5400 5:3..g 57305..:.:.9:7.90 5:3.70./4:g.90 420390.:..x.70.39005.7..0 5:3.920L3897:.70. 2 78:/48 5:3..g 24.90 5..5.xg :2-7g8g.43x32.9:70.0 5:3.38..99:: L370.0.9:7.90  4:g..39909.90 :891.9..g L3  73/:7 :92.82-482 5:3.390..-g8038.70./03x070.897:.9.909::L3782:/0958:-0.3.5400./7.g80231.90 .g74::9g7.0 5:3.0.89741g.7.00.5700390L3909 5:3..90 !7039g80231.:909:5400/.90 5.g9:0 90.90 %7.70./03x070./4:g1:7/089/0391.gL3. 5:3.70 /3909 /4:g897:..x0. 5730.90L3572.90:303:3xL3.790303x.89741g 5730..x.5409./4:g97g8g9:70890390L3909 .4349.90 49.7989..

:308.90.:/014 309:.7.40034.   &9./053g09.:978900-0....7.1489..590.2g 425479.70..7:= 94.390573023.7..g.0.54795744/./4:g.xg   $97:.g:23g  34..:.   3/05g79.7080.748970.2g8:7.39909.70/7059.59.2039:.3.0.7.70.9:70.9:7.0 849.5.-08:-7.:.:7.70.8:7g5g897.7g  5.897:.9:7.0/00025: .70.4380.:5.8970.43x32.1.0891. 2 .078::09.920L3897:.3xg2. .4/747/0.g:23g  :2-7.

 .:4.2..9gL3):2- /.30:3474-0.30-:30 .:4.08  5g3/L3 9g.700.83:7g9gx7020/.425:307 2.08:392570843..8g0590900 5.0::7.5g8.07-0 5743:20/050784.078574.:3.:4.910 572: :92:.1.-.2039.085070.50..7:5:894750x0.700307.90/083:7g9.g 2:.5400 849:/30..1701703:5400  $:39849.2g7.9g/0902.7 .70.g09.7 573.3905738259.90 97890x0209. .-0.30.4. /.9.9573839.7. 978900-0.7.g.:7/0 :2-7g09../4:g1:7/089/0391.3.2g70 904:L3..590.907057003x.3.08:-0.078.9g7.39g 9789g /423.43:7g947/35.9.70.00.9gx 144870./01472..3 82-4.7 2..9..-4 .:2 ...9gx 8:39 2 109.   $:073/489..2.039:3//00.070  35..2:. .7047057039g 99:54001g3/0890L3 70.30L39:30...72.:/9. 849.078...790303x.700890570039 L3.:7.54008:7573/083:7g9.0 0.   $0231.g42.39:: /.89741g.704-808.:30-:30 /.9573..742..5400 /00025:5078431.08 /38:1094:208:14.x.9./039g.40 /.08900.2.:L3970. .L3970:::3.0  .  .0:: 7.g/0.g /08:1073xg 0572.0/.3.039:..g20..0::7.90  .902:99:/30/082-4:7 .30.82-4820890249.g 8:3g.:7/0:2-7g.9.   &92.2g ..0/083:7g9.:3089g70307..97-:0L38: 7:2.701703::09.x00.89741g.30..9g/02.:30.:907.70 /097890x0 /024349430 5738038:70.90.5:894750x0  .7 90.9 249./03x.7:5:894750x0 .9g.:../053g.90.3g09.7 L394.7989.078::249.. '078:7054008:39:324344 7.   5.4..70. 54x0 L3 572.xg /.9g/0/00..5400 890470509.9009.8974105.09.8:109:::2.g.g:23g  34.82-4:747 .357-0573....89741g2.34.30:3.742.:3.x574.9.70/0.4.90L3572./08.7./0/0-4.   782:/0958:-0.

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->