(Tudor Arghezi, Cuvinte stricate) 1 Transcrie, din text, două cuvinte care aparţin câmpului semantic al vorbirii.

2 puncte 2 Precizează rolul semnelor de ortografie şi de punctuaţie din versul Huleşte-le!. 2 puncte 3 Transcrie un vers care conţine doi termeni aflaţi în relaţie de antonimie. 2 puncte 4 Notează formele corecte pentru două cuvinte din text, care pot fi considerate abateri de la norma literară. 4 puncte 5 Transcrie două mărci lexico-gramaticale prin care se evidenţiază prezenţa eului liric în textul dat. 4 puncte 6 Exemplifică două imagini artistice diferite, din text. 4 puncte 7 Prezintă semnificaţia titlului, în relaţie cu textul poeziei date. 4 puncte 8 Comentează, în 6 - 10 rânduri, strofa a doua a poeziei, prin evidenţierea relaţiei dintre ideea poeticăşi mijloacele artistice. 4 puncte 9 Argumentează, prin evidenţierea a douăcaracteristici prezente în text, încadrarea poeziei în lirismul subiectiv. 4 puncte Varianta 10 1. „cuvinte", „să spuie", „buzele", „vocea" . 2. Cratima marchează căderea unei vocale iniţiale, leagă două cuvinte care se rostesc într-o singură silabă, scurtează cantitatea vocalică. Semnul exclamării marchează o propoziţie de factură exclamativă, în care se apare o poruncă, un îndemn. 3. „Le vezi? Au căzut, s-au sculat". 4. îs - sunt; să spuie - să spună; deştele - degetele. 5. Mărcile lexico-gramaticale, prin care eul liric este prezent în text, sunt formele pronominale de persoana I singular mele, mi şi persoana a Il-a singular ta. Sunt utilizate forme verbale de persoana a Il-a singular: vezi, huleşte. Apare adresarea directă a eului liric. 6. Imagini vizuale ,^4u căzut, s-au sculat", „umblă prin mocirle cu stele"; imagini auditive „Să nu le mai cânte cumva vocea ta" . 7. în relaţie cu textul poeziei date, titlul operei este semnificativ, fiind alcătuit dintr-un substantiv nearticulat şi un adjectiv. Forma nearticulată a substantivului, trimite la generalizarea mesajului, privind creaţia artistică. Epitetul „stricate" surprinde esteticia urâtului, specifică operei argheziene. Accentul cade asupra îmbinării neobişnuite a cuvintelor, care dau naştere unei creaţii artistice superioare. 8. Metafora s-au stricat cuvintele mele indică incapacitatea cuvintelor de a reda ideile pe care creatorul doreşte să le transmită. Poetul consideră actul creativ drept un proces îndelungat, în cadrul căruia poezia poartă în sine valori desprinse din adâncuri. Fiind o operă de factură modernistă, limbajul metaforic predomină în strofă; de exemplu, „umblă prin mocirle cu stele de cositor", cu ajutorul acesteia este reflectată estetica urâtului. 9. în text, lirismul subiectiv este reflectat prin prezenţa eului liric, prin intermediul mărcilor pronominale de persoana I şi a Il-a mele, mi, dar şi prin formele verbale de persoana I şi a II-a vezi, huleşte. Sunt utilizate exclamaţii şi interogaţii retorice Le vezi?. Figurile de stil sugerează o percepţie unică a eului liric asupra realităţii, sentimentele sunt transmise în mod direct. (Tudor Arghezi, Epigraf*) 1 Alcătuieşte două enunţuri pentru a ilustra polisemia verbului a semăna. 2 puncte 2 Precizează rolul virgulelor din structura „Stihuri, acum porniţi, vă scuturaţi”. 2 puncte 3 Scrie două expresii/ locuţiuni care conţin cuvântul suflet. 2 puncte 4 Transcrie un vers care conţine doi termeni aflaţi în relaţie de antonimie. 4 puncte 5 Precizează două mărci lexico-gramaticale prin care se evidenţiază prezenţa eului liric în textul dat. 4 puncte 6 Explică semnificaţia unei figuri de stil identificate în strofa a doua a poeziei. 4 puncte 7 Evidenţiază o valoare expresivă a întrebuinţării verbelor la imperativ în textul dat. 4 puncte 8 Comentează, în 6 - 10 rânduri, prima strofă a poeziei, prin evidenţierea relaţiei dintre ideea poeticăşi mijloacele artistice. 4 puncte 9 Prezintă raportul dintre eul creator şi operă, aşa cum se conturează în poezia citată. 4 puncte 1. Ţăranul seamănă grâu. El seamănă cu tata. 2. Virgula desparte substantivul în vocativ de restul enunţului. Cea de-a doua virgulă desparte două propoziţii coordonate prin juxtapunere. 3. fără suflet, aprinde suflet, a-şi încărca sufletul, cu sufletul la gură, suflet mare. 4. ^ătrundeţi, înţelese şi neînţelese, Cel-ce ştie însă nu cunoaşte. 5. în text, prezenţa eului liric este evidenţiată prin utilizarea mărcilor pronominale de persoana I singular mea şi persoana a Ii-a plural vă. Apar forme verbale de persoana a Ii-a plural zburaţi, şchiopătaţi, pătrundeţi, care suprind adresarea directă. 6. Prin intermediul personificării stihuri, acum porniţi" se surprinde porunca adresată de creator operei sale. Intenţia acestuia fiind de răspândire a ideilor artistice. Acest fapt fiind subliniat şi prin forma de imperativ a verbului. 7. Verbele la imperativ zburaţi, porniţi, şchiopătaţi surprind o comandă, un îndemn. în partea iniţială a fiecărui catren, poezia conţine câte un verb Ia acest mod, accentuând poruncile creatorului care trebuie să fie îndeplinite cât mai grabnic. 8. Substantivul cu formă veche „stihuri" având forma de vocativ, surprinde faptul că poetul se adresează în mod direct creaţiei artistice. întreaga strofă exprimă ideea nemulţumirii faţă de propria creaţie, faţă de meritele creatorului; de exemplu imperativul „şchiopătat?' şi comparaţia „ca păsările mici de catifea". Creaţia abia acum începe să se desprindă de mediul ocrotitor; are un caracter fragil, de aici şi tendinţa de ocrotire paternă. 9. Opera surprinde concepţiile poetului cu privire la rolul pe care îl are opera literară, ca artă in genere. Poetul este îngrijorat de faptul că opera sa nu va fi receptată în totalitate de către cititor. Se surprinde suferinţa creatorului, care conştientizează că, o dată ce procesul creativ e încheiat, opera nu-i mai aparţine, că aceasta are viaţa ei proprie. Ultima strofa surprinde creatorul aflat în faţa marilor întrebări despre Dumnezeu. (Tudor Arghezi, Lumină lină) 1 Menţionează un sinonim şi un antonim pentru sensul contextual al verbului a ucide. 2 puncte 2 Precizează rolul virgulelor din primul vers al poeziei. 2 puncte 3 Scrie două expresii/ locuţiuni care conţin cuvântul vis. 2 puncte 4 Menţionează o valoare expresivă a verbelor la gerunziu din prima strofă. 4 puncte 5 Transcrie două mărci lexico-gramaticale prin care se evidenţiază prezenţa eului liric în textul dat. 4 puncte 6 Explică semnificaţia unei figuri de stil identificate în prima strofă a poeziei. 4 puncte 7 Prezintă semnificaţia titlului, în relaţie cu textul poeziei date. 4 puncte 8 Comentează, în 6 - 10 rânduri, strofa a treia a poeziei, prin evidenţierea relaţiei dintre ideea poeticăşi mijloacele artistice. 4 puncte 9 Ilustrează una dintre caracteristicile limbajului poetic (expresivitate, ambiguitate, sugestie, reflexivitate), prezentăîn textul dat. 4 puncte 1. a asasina, a omorî; a învia, a renaşte. 2. Rolul virgulelor este de a despărţi apoziţia dezvoltată „uşoară zburătoare" de restul enunţului, fiind o adresare directă. 3. de vis, ca prin vis, când nici nu visezi, vise de aur. 4. Verbele la gerunziu „Zăcând", „dormind1 surprind o acţiune dinamică, în plină desfăşurare, imprimând un efect muzical. 5. Eul liric este evidenţiat în text prin intermediul mărcilor pronominale de persoana I singular mea şi persoana a Il-a singular te, ţi, tău. Sunt utilizate şi forme verbale de persoana a'II-a singular să duci, strânge, te găseşti, dar şi adresarea directă uşoară zburătoare. 6. Prin intermediul epitetului „uşoară zburătoare" plasat într-o inversiune, eul liric evidenţiază însuşirea albinei, caracterul ei fragil, care este asociat calităţilor sale fizice, care ţin de concreteţe. 7. în relaţie cu textul poeziei, titlul operei este semnificativ, fiind alcătuit dintr-un substantiv nearticulat, însoţit de un adjectiv. Epitetul „lină", care sugerează caracterul blând, va fi infirmat de întâmplarea cu caracter dramatic din text. Titlul trimite spre sensul conotativ, în sensul „lumina lină"; este trecerea spre o altă existenţă, dat fiind sfârşitul tragic al micuţei zburătoare. 8. Verbul la gerunziu „voind" din partea iniţială a catrenului, surprinde o acţiune dinamică, în plină desfăşurare. Metafora „tezaurul de ceară" subliniază importanţa muncii albinei, zburătoare ce poartă cu sine o comoară. Imaginea vizuală surprinsă în versul al doilea al catrenului te prăbuşişi din drumul cel înalt reia destinul tragic al lui Icar. Finalul strofei sugerează nedumerirea poetului cu privire la gestul ce va rămâne neînţeles, această atitudine fiind surprinsă prin ampla interogaţie retorică. 9. Expresivitatea e dată de capacitatea limbajului poetic de a exprima, într-o manieră plastică, idei concentrate, cu maximă încărcătură afectivă şi subiectivă; aceasta se realizează prin figuri de stil, imagini artistice, sintaxa poetică, topică, punctuaţie şi prozodie. Expresivitatea limbajului nu este dată de bogăţia imaginilor artistice, de ornamentaţia stilistică, ci de utilizarea unui limbaj simplu, dar încărcat de sugestii şi materialitate.

Verbele la /nodul indicativ arată o acţiune reală. 4 puncte 6 Precizează două teme/ motive literare. ca mărci ale subiectivităţii: „mie". tema îndoielii. 2. fapt pentru care se adresează direct. 6. Mărcile lexico-gramaticale ale eului liric sunt verbe şi forme pronominale de persoana I. „Foile-azur" etc. „mea". 4 puncte 8 Comentează.(Tudor Arghezi. de exemplu: toamna. Senzaţia este de neputinţă a transcederii. 2 puncte 2 Precizează rolul punctelor de suspensie din ultima strofă. de nehotărâre în iubire a eului liric. dar şi îndoiala. N-ai mai dat un semn de viaţă în ultima vreme. prin verbele: „vreau să vorbeşti'.îndrumare. dar şi a îndoielii. dar şi a trecerii timpului etc. deoarece între cei doi nu se realizează actul comunicării. Teme/ motive ale poeziei.. de crizele existenţiale. Strofa evidenţiază faptul că poetul se simte nedreptăţit de Divinitate. 2 puncte 2 Menţionează două motive pentru care s-a utilizat cratima în structura „de-abia”. dar şi a dorului etc. 4 puncte 1. Niciodată toamna) 1 Transcrie. prin substantivul „toamna". a despărţirii. prezente în poezie. dar şi refuzul acesteia. în relaţie cu textul poeziei date.. două structuri al căror sens implică antiteza. limbajul metaforic şi simbolic etc. se accentuează ideea timpului trecător şi ireversibil. condiţia efemeră a condiţiei umane. „Păsările negre suie în apus".JDe ce-ai plecat? De ce-ai mai fi rămas?" este prezentă pentru a ilustra starea de ezitare. Psalm) 1 Menţionează un sinonim potrivit sensului din context al cuvântului (a) purcede. în 6 . pendularea spre starea ezitare.casele-adunate”. ci şi la ideea apropierii unui sfârşit. cât şi structura aleatorie a textului etc. „desfrunzeşte". 8. 4. „să-ţi". 4 puncte 9 Motivează. 2 puncte 4 Transcrie. 2. încheiată de curând. „îngroape" etc. de exemplu: „Voiam să pleci. nu ne trimite cu gândul numai la anotimpul respectiv. Titlul poeziei. 8. de exemplu: epitetul cromatic „păsările negre" exprimă singurătatea toamnei. 7. în cazul lui Arghezi. Ai devenit un înger al vieţii mele. 4 puncte 8 Prezintă semnificaţia titlului. Copilul acesta va ajunge o stea a dansului clasic.. „vreau" etc. evidenţiat prin verbe şi pronume de persoana I. Utilizarea cratimei în structura „casele-adunate" are drept consecinţă marcarea grafică a rostirii legate a două cuvinte prin eliminarea unei silabe. aflat în relaţie cu adverbul „niciodată". Lirismul de tip subiectiv este evidenţiat prin verbe şi pronume de persoana I. vorbitorul nu îşi exprimă până la sfârşit ideea. 3. exprimând îndoiala. aşezat în poziţie iniţială. 4 puncte 5 Menţionează două teme/ motive literare. Nu ştiu dacă voi putea să vin în vacanţa aceasta la munte. Structurile antitetice evidenţiază dorinţa împlinirii iubirii. 4 puncte 8 Comentează. nehotărarea eului liric în faţa unei situaţii ambigue etc.JVu-ţi cer". De exemplu: tema credinţei şi a dialogului cu Divinitatea. voiam şi să rămâi' etc. 4 puncte 9 Motivează. 4 puncte 5 Precizează valoarea expresivă a utilizării verbului a fi la timpul perfect simplu. moartea etc. 6.10 rânduri. 8. Titlul poeziei este în relaţie directă cu textul poeziei. dar şi a răzvrătirii etc. Utilizarea cratimei în structura „de-abia" are drept consecinţă marcarea grafică a rostirii legate a două cuvinte prin eliminarea unei silabe. Sentimentul dominant care se desprinde din poezie este cel al credinţei. 2 puncte 4 Evidenţiază valoarea expresivă a două verbe la modul indicativ. Sub raport prozodic acest fapt asigură păstrarea măsurii versului etc. apar. nostalgia prezenţei toamnei. „apleca în lume". imperios. 7. 3. prin evidenţierea a două caracteristici prezente în text. 7. dar şi prin încărcătura lirică a versurilor etc. primele patru versuri. acela de a rămâne împreună. „nenfeles". 4 puncte 7 Explică semnificaţia unei figuri de stil identificate în strofa a doua. 9. prin evidenţierea a două trăsături existente în text. în relaţie cu textul poeziei date. din text. ca mărci ale subiectivităţii: „Te-am rugat". „povaţă" . în text. (Tudor Arghezi. însoţit de îndoială. marchează o acţiune trecută. din text. dorinţa realizării în iubire.gândul fără glas". „Te urmăream". Lirismul textului este de tip subiectiv. 4 puncte 6 Precizează două mărci lexico-gramaticale prin care se evidenţiază prezenţa eului liric în textul dat. voiam şi să rămâi". 4 puncte 1. este drama fiinţei umane condamnată la singurătate etc. prezente în poezie. 4 puncte 7 Menţionează tipul de lirism identificat în textul poeziei. Altfel spus. Interogaţia retorică în ultima strofă a poeziei: . prin evidenţierea relaţiei dintre ideea poeticăşi mijloacele artistice. Semnificaţia unei figuri de stil identificate în strofa a doua a poeziei. 5. „mă rog" etc.10 rânduri. 4 puncte 1. Ultima strofa evidenţiază ambiguitatea sentimentului de dragoste. prin evidenţierea relaţiei dintre ideea poeticăşi mijloacele artistice. un rol important în configurarea modernismului operei sale îl are modul particular de folosire a limbajului. „a pleca pe lumea cealaltă" etc. oscilaţia între dorinţa prezenţei fiinţei iubite şi dorinţa de a visa la ea în absenţă etc. 2 puncte 4 Transcrie. Forma verbului la perfect simplu . El a crescut în umbra personalităţii tatălui său. Temele/ motivele poeziei. apartenenţa acestuia la modernism. sentimentul nostalgic al apropierii morţii.. De-abia plecaseşi) 1 Scrie două expresii/ locuţiuni care conţin cuvântul a pleca. Cele două versuri ale ultimei strofe sunt un monolog liric sub forma unei lamentaţii provocate de neputinţa comunicării cu . punctele de suspensie etc. în 6 . 4 puncte 7 Defineşte. eul liric se simte părăsit de Divinitate care continuă să rămână indiferentă la strigătele sale. 9.a(nu) avea unde să-(şi) plece capul (oasele). „nu mi-a trimis". 3. pentru a ne da posibilitatea interpretării. spre ideea descompunerii datorate toamnei. . Cuvinte derivate cu prefixe: „îngroşat". Anul acesta recolta de vin a fost deosebit de bogată. 2 puncte 3 Alcătuieşte câte un enunţ în care cuvintele semn şi umbră să aibă sens conotativ. trecerea timpului. 5. dar şi a trecerii timpului etc. 2 puncte 2 Precizează două consecinţe ale utilizării cratimei în structura . tristeţea. Punctele de suspensie marchează grafic întreruperi ce apar în vorbire. în final. 2 puncte 3 Alcătuieşte câte un enunţ în care cuvintele înger şi stea să aibă sens conotativ. sentimentul dominant care se desprinde din poezie. comparaţia „ca frunza bolnavă" ne trimite spre ideea de boală. din textul dat. în funcţie de timpul acesteia. imposibilitatea dialogului cu Divinitatea etc. Ultimul vers este alcătuit din două interogaţii retorice. a reflexiei.Domnul" etc. „Stau în ţărmu-albastru-al râului de soare". incapacitate. în text ea evidenţiază încărcătura eului liric. două structuri lexicale care conţin imagini vizuale cromatice. însă devine apropiată prin asocierea cu adverbul „de-abia" et . relevat prin structurile antitetice: „Voiam să pleci.-ncepui". „Ţi-aş fi făcut" etc. Două structuri lexicale care conţin imagini vizuale cromatice:„Palid aşternut e şesul cu mătasă". realizată sau în plină desfăşurare. de exemplu: tema iubirii. două cuvinte obţinute prin derivare cu prefix. 2 puncte 3 Alcătuieşte două enunţuri pentru a ilustra omonimia cuvântului vin. încadrarea poeziei în lirismul de tip subiectiv. grumazul). 4. la timpul mai mult ca perfectul arată încheierea unei acţiuni trecute şi încheiate de multă vreme. Sub raport prozodic acest fapt asigură păstrarea măsurii versului etc. ultima strofă. (Tudor Arghezi. nu întâmplător. din poezia citată. 4. Apartenenţa la modernism este motivată de tematica poeziei. într-un enunţ. de exemplu: . . 9. Sinonime: „neputinţă" . 2. sfat etc. participarea afectivă a eului poetic la drama existenţială.slăbiciune. 6. De exemplu: . 5. 4 puncte 5 Explică valoarea expresivă a folosirii interogaţiei retorice în ultima strofă. Verbul „plecaseşi'. 4 puncte 6 Menţionează două teme/ motive literare. Temele/ motivele poeziei. dar şi al regretului că iubita n-a înţeles . Expresii/ locuţiuni. verbele arată realitatea dialogului dintre poet şi Divinitate etc.a-(şi)pleca capul(fruntea. ilustrând sentimentul nostalgic al despărţirii.fu". 4 puncte 9 Prezintă semnificaţia titlului. din text.

dar şi imagini vizuale cromatice: „carbonizat". prin evidenţierea a două trăsături existente în text. datorată muzicalităţii versurilor prin repetarea sintagmelor ce conţin cuvântul „negru" etc. solitudinea poetului aflat într-un spaţiu închis. în amurgul vieţii. motivul plânsului etc. de exemplu: iarna. Titlul poeziei „Gri" este în relaţie evidentă cu întreaga poezie. „funerare". de tristeţe. sentimentul solitudinii. motivul plumbului. 4 puncte 6 Explică semnificaţia unei figuri de stil identificate în prima strofă. prezenţa simbolurilor. „negru". motivul corbului. anotimpul iarna surprins într-un moment ce simbolizează sfârşitul. în 6 . 2 puncte 3 Scrie două expresii/ locuţiuni care conţin cuvântul a tăia. Temele/ motivele poeziei. moartea. 4 puncte 1. Sensul celor două cuvinte: „carbonizate" . o lume sufocantă şi murdară. „arse". reliefat şi de prezenţa ploii. „ninge" etc. sentimentul solitudinii. diametral”. 8. Două cuvinte/ structuri care aparţin câmpului semantic al iernii:„/ar«ă". 4 puncte 9 Ilustrează una dintre caracteristicile limbajului poetic (de exemplu: expresivitate. 4. muzicalitate etc. agonizantă. în relaţie cu textul poeziei date. provoacă teamă. 2. 5. triste. De exemplu: strofa evidenţiază ideea dominantă a poeziei. condiţia efemeră a condi¬ţiei umane. . folosirea refrenului. 4 puncte 1. el crează un contrast expresiv su termenii care evocă insistent culoarea negru (sumbru. glul. 4 puncte 1. în 6 . Negru) 1 Precizează sensul din context al cuvintelor carbonizate şi parfum.(George Bacovia. . Zborul corbului într-o direcţie nedeterminată (în prima strofă) şi întoarcerea lui în a doua strofă. în relaţie cu textul poeziei date.arse. corb). provocând în suflet ideea unei imensităţi de negru „negru profund. motivul negrului etc. 5.gândul meu" etc. a cromaticii. 2 puncte 2 Prezintă rolul liniei de pauză în textul poetic dat. Titlul poeziei „Negru" este în relaţie evidentă cu întreaga poezie. Se observă construcţia închisă marcată de apariţia versului „tăind orizontul. 9. . 2 puncte 3 Scrie două expresii/ locuţiuni care conţin cuvântul gând.10 rânduri. Astfel impresia creată este de stranie mişcare în cerc.JPlumb". de culoarea pe care o reprezintă.10 rânduri. 4 puncte 7 Explică semnificaţia a două figuri de stil identificate în prima strofă. 6. atât în finalul acestei strofe. Spaţiul poetic este tensionat de imaginea repetată a mişcării corbului. 4 puncte 6 Menţionează două teme/ motive literare. 2 puncte 4 Transcrie. patru termeni din câmpul semantic dominant. 4 puncte 5 Menţionează două teme/ motive literare. Mărcile lexico-gramaticale ale eului liric sunt verbe şi forme pronominale de persoana I. Gri) 1 Alcătuieşte două enunţuri pentru a ilustra polisemia cuvântului vatră. Amurg de iarnă) 1 Menţionează câte un sinonim pentru sensul din text al cuvintelor sumbru şi orizont. Apartenenţa la curentul simbolism este motivată de tematica poeziei. tristă. ambiguitate. iar prin substantivul „iarna” – o lume pustie. Titlul „Amurg de iarnă” este semnificativ pentru aceste pastel simbolist. 2 puncte 4 Transcrie. Comentarea strofei a doua a poeziei. 2. prezente în textul citat. Semnificaţia a două figuri de stil identificate. lăsând posibilitatea reflecţiei etc. „ninge gr?'. „mangal". Cea de-a doua strofăa poeziei continuă descrierea tabloului trist de iarnă din prima strofă. Exemplu de enunţ cu linie de pauză: Iubirea ta . strofa a doua. datorat incapacităţii de a se adapta. motivul literar al corbului ca simbol al solitudinii. 2 puncte 2 Explică utilizarea cratimei în structura „se-ntoarce-acelaşi”. de exemplu: eufonia. sugerând o stare generală de apăsare. sugestie). dar şi în toată lirica bacoviană etc. Folosirea cratimei marchează în ambele cazuri pronunţarea într-o singură silabă a sunetelor finale din primulcuvânt şi a celor iniţiale din cel de-al doilea (valabil şi pentru al doilea cu al treilea cuvânt). prezente în poezie. „a se duce plumb" etc. prezente în poezie. .ji-am oftat". în amurg. Pământul ţării e vatra noastră strămoşească. 2. lăsând posibilitatea reflecţiei etc. Am privit această demonstraţie ca pe o scânteie de talent. „Copacii rari şi ninşi par de cristal”. 4. „noian de negru". 9. 4 puncte 5 Precizează două mărci lexico-gramaticale prin care se evidenţiază prezenţa eului liric în textul dat. singurătatea. în prima strofă a poeziei: personificarea „plâns de cobe pe la geamuri se opri" atribuie însuşiri umane unei fiinţe sinistre. „mătur" sau adjectivul pronominal posesiv. Pâinea coaptă pe vatră e deosebit de gustoasă. tema morţii. Temele/ motivele poeziei. „parfum" . dar şi de claustrarea provocată de atâta negru. 4 puncte 9 Prezintă semnificaţia titlului. ofilite etc.mereu o mare întrebare. prin evidenţierea relaţiei dintre ideea poeticăşi mijloacele artistice. de tristeţe. 4 puncte 8 Comentează. (George Bacovia. Una dintre calităţile particulare ale stilului. 8. tristeţea. noian de negru" ca descompunere totală a materiei vii etc. 4 puncte 8 Prezintă semnificaţia titlului. epitetele „plumb de iarnă". 9. prin evidenţierea relaţiei dintre ideea poetică şi mijloacele artistice. . sugerează repetarea obsesivă a mişcării ce devine o expresie simbolică a unei stări limită. reliefat şi de prezenţa corbilor. „pene arse". din text. predomină simbolurile. Linia de pauză marchează grafic o pauză în procesul vorbirii. având rol în păstrarea măsurii şi ritmului versului. sufocarea în negru. de exemplu: iubirea. 4 puncte 9 Motivează. posomorât. 3. apropierea morţii. „a avea plumb în picioare". Strofa a doua a poeziei evidenţiază ideea dominantă a poeziei: sufletul încărcat şi greu al eului liric. sufletul încărcat şi greu al eului liric.^area grea de plumb". această stare este dată de sensurile cuvântului. Este o repetare obsesivă a ideii exprimate în „Plumb".greu ca lumbul". „veştminte funerare" semnifică singurătatea morţii. . arse". Expresii/ locuţiuni. 6. 5. de exemplu: „apă de plumb". din text. datorat incapacităţii de a se adapta. de monotonie. 4 puncte 7 Comentează. mireasmă etc. Este o repetare obsesivă a ideii exprimate în . din text. dar şi în cel al primei strofe. două structuri/ versuri care conţin imagini vizuale. a muzicalităţii etc George Bacovia. Epitetul cromatic „câmpia albă” nu are o simplă valoare ornantă. Figurile de stil identificate în prima strofă a poeziei.„arse". în relaţie cu textul poetic. imprimând viziunii poetice un caracter ireal.) 3. motivul corbului. sumbru = întunecat. Prin sensurile cuvântului.miros. prin evidenţierea relaţiei dintre ideea poetică şi mijloacele artistice. prin culoarea pe care o reprezintă sugerează o stare generală de apăsare. olfactivul este prezent si el prin: „amorul fumega". dar şi de claustrarea provocată de atâta zăpadă. 3. „parfum de pene arse" etc. dar şi în toată lirica bacoviană etc. Cuvinte din câmpul semantic al culorii negru: „carbonizate". 7. 6. sugerând prin conotaţia cuvântului „amurg” sentimentul de vid. dar şi imagini vizuale cromatice: „gândul meu se înnegri". 4 puncte 7 Comentează. apartenenţa poeziei la simbolism. 4. în 6 . 4 puncte 6 Explică semnificaţia unei figuri de stil identificate în prima strofă a poeziei. de monotonie. angoasă. existente în fragmentul citat ar putea fi. 7. (Linia de pauză marchează grafic o pauză în fluxul vorbirii. „negre".^zarea grea de plumb" şi imaginea vizuală „ninge gri" accentuează ideea unei ierni apăsătoare. predomină simbolurile. în ultimul vers al fiecărui catren. 2 puncte 4 Transcrie. 4 puncte 5 Menţionează două teme/ motive literare. 7. 4 puncte 8 Prezintă semnificaţia titlului. al morţii. 2 puncte 3 Alcătuieşte un enunţ cu sensul denotativ al cuvântului scânteie. de exemplu: epitetele cromatice „sicrie negre. de exemplu: „mi-am zis". două cuvinte/ structuri care aparţin câmpului semantic al iernii. 8. ultima strofă. prezente în textul dat. S-a produs o ceartă cu scântei. prin evidenţierea relaţiei dintre ideea poetică şi mijloacele artistice.10 rânduri. 2 puncte 2 Motivează întrebuinţarea liniei de pauză în al doilea vers din strofa a doua. „Câmpia albă – un imens rotund – ”. orizont = zare. arderea este sugerată şi ea prin „carbonizate". strofa a doua. dominată de ideea singurătăţii iremediabile a eului liric etc.

de suferinţă. imaginile artistice sunt impresionante prin simplitate. 5. „a tăia frunze la câini" etc. a muzicalităţii. 4 puncte 9 Argumentează apartenenţa textului dat la simbolism. o lume sufocantă şi tristă. existente în fragmentul citat. a refrenului este una dintre trăsăturile specifice curentului simbolist. 2 puncte 3 Scrie două expresii/ locuţiuni care conţin cuvântul frunză. 4 puncte 6 Explică rolul întrebuinţării frecvente a punctelor de suspensie şi a liniilor de pauză. pică frunza"). sugestie. Nu mai vreau să merg la mare. de monotonie. 9. 4 puncte 1. totul devine şi „sună umil". în 6 – 10 rânduri. în 6 . două cuvinte care aparţin câmpului semantic al toamnei.(George Bacovia. mohorâtă. al bolii. accentuată de „muzica tristă. prin prezentarea a două trăsături existente în text. din text. unul ancestral. strofa a treia. dar şi în iubire. „sufletu-mi" etc. „Sunt solitarul pustiilor pieţe". „cu jocuri de umbră ce dau nebunie". galbenă". de exemplu: personificarea „tristele becuri" atribuie însuşiri umane unor obiecte. 4 puncte 1. 4 puncte 5 Explică semnificaţia a două figuri de stil identificate în prima strofă a poeziei. chiar sentimentele cele mai puternice. imaginile artistice sunt impresionante prin simplitate. Folosirea cratimei are drept consecinţă marcarea grafică a rostirii legate a două cuvinte prin eliminarea unei silabe. 6. Pălind) 1 Transcrie. a solitudinii. anotimpul toamna simbolizează un sfârşit. ambiguitate. (George Bacovia. disperarea eului liric în perspectiva singurătăţii exprimată prin sintagma „chemam în aiurare" sau metafora „golul toamnei" etc. „umbra/ Ce sperie câinii pribegi prin canale". dar mai ales. sugerând o stare generală de tristeţe. de reflexie etc. ca mărci ale subiectivităţii: „sunt"„mi-f etc. prin evidenţierea relaţiei dintre ideea poetică şi mijloacele artistice. în care eul liric era supus solitudinii etc. plânsul tălăngii când plouă!". simbolizat prin sintagma „solitarulpustiilor pieţe" care devine un lait-motiv. 4 puncte 7 Precizează rolul versului .„noaptea deplină" etc. „chemam". 2 puncte 3 Alcătuieşte două enunţuri. 4 puncte 5 Transcrie două mărci lexico-gramaticale prin care se evidenţiază prezenţa eului liric în textul dat. prezentă în textul dat. Plouă) 1 Transcrie două cuvinte care aparţin câmpului semantic al ploii. Penultima strofă a poeziei surprinde singurătatea ploii. a universului. ca în epitetul „grele tălăngi". Punctele de suspensie marchează grafic întreruperi ce apar în vorbire. prin evidenţierea relaţiei dintre ideea poeticăşi mijloacele artistice. sintagme. 3. apartenenţa poeziei la simbolism. De altfel. muzicalitatea textului este generată fie de repetarea obsesivă a unor sunete. Expresii/ locuţiuni. Ultima strofă a poeziei surprinde singurătatea eului liric. 2 puncte 4 Transcrie. fie de prezenţa unor instrumente muzicale sau sunete propriu-zise. a sufletului uman. prin explicarea a două trăsături existente în text. solitudinea eului liric. sub raport prozodic acest fapt asigură păstrarea măsurii versului etc. ca în acest text: „Oh. 4 puncte 9 Motivează. de exemplu:„n-am mai văzut". Utilizarea cratimei în structura „mi-i" are drept consecinţă marcarea grafică a rostirii legate a două cuvinte prin eliminarea unei silabe. ce pare că inundă tot universul etc. 4 puncte 6 Explică semnificaţia unei figuri de stil identificate în prima strofă a poeziei. Una dintre calităţile particulare ale stilului. de exemplu: pentru a arăta mişcarea înceată. două structuri lexicale care conţin imagini vizuale. reflexivitate). 9. din suflet. 2. motivul literar al bolii.frunza". personificarea "tălăngi adormite" atribuie însuşiri umane clopotului. dar şi a universului. . a cromaticii. al nebuniei. „plânsul". respectiv. Două cuvinte/ structuri antitetice: „solitarul" ~ „tovarăş". de profundă singurătate. accentuată de imaginea pustiilor pieţe". prezente în poezie.10 rânduri. se imprimă lecturii un ritm lent. de exemplu: imagine vizuală . a cromaticii. Lirismul de tip subiectiv este evidenţiat prin verbe şi pronume de persoana I. Semnificaţia unei figuri de stil identificate în prima strofă a poeziei. folosirea refrenului etc. puncte de suspensie. o imagine vizuală. De altfel. Punctele de suspensie marchează grafic întreruperi ce apar în vorbire. strofa a doua. vorbitorul nu îşi exprimă până la capăt ideea. ca anotimp al unui sfârşit. „pală lumină" . de exemplu: „cu tristele becuri cu pală lumină". nedumerirea poetului în faţa ploii nesfârşite. exprimată în ^lumb". a muzicalităţii. 4. 2. 4 puncte 8 Comentează. în textul dat. dar şi în toată lirica bacoviană etc. a ploii. prin folosirea celor două semne de punctuaţie. cromatică. atât în natură. Mărcile lexico-gramaticale ale eului liric sunt verbe şi forme pronominale de persoana I. 7. o natură însă tristă. 4 puncte 8 Prezintă semnificaţia titlului. titlul poeziei fălind" este în relaţie evidentă cu întreaga poezie. 2 puncte 2 Precizează două consecinţe ale utilizării cratimei în structura „Şi-i galbenă”. un alt epitet „şuri învechite" ne obligă spre o întoarcere în timp. 6. multitudine de simboluri. ultima strofă. 4. din poezie. respectiv una auditivă.. în text. „spunemC1' etc. Sugerând o stare generală de apăsare. al descompunerii materiei. De exemplu: apartenenţa la simbolism este motivată de tematica poeziei. fie de tehnica refrenului. de exemplu: „ca frunza şi ca iarba". Comportamentul colegei noastre a fost ca la piaţă. în poezie. Versurile poeziei sunt un monolog liric de forma unei lamentaţii provocate de singurătatea universală etc. „ploaie" etc. în natură. prin evidenţierea a două caracteristici prezente în text. în textul poeziei citate. 7.„pică frunza". provoacă melancolie. motivul tălăngii etc. 4 puncte 7 Comentează. de gură". prezenţa simbolurilor. (George Bacovia. Aştept cu nerăbdare luna mai. vorbitorul nu îşi exprimă până la sfârşit ideea. Pastel) 1 Transcrie. linie de pauză etc. în aceeaşi poziţie. în aceeaşi poziţie. imagine auditivă „nu mai plânge". plânsul tălăngii când plouă!” în poezia citată. 2 puncte 2 Precizează rolul punctelor de suspensie din prima strofă. al unei despărţiri {„adio. 5. 6. prin evidenţierea relaţiei dintre ideea poeticăşi mijloacele artistice. Folosirea. în acest mediu meschin. Mărcile lexico-gramaticale ale eului liric sunt verbe şi forme pronominale de persoana I. care este prezent. dată de muzicalitatea versurilor. câte o structură lexicală ce conţine o imagine auditivă. dar. 4. 4 puncte 6 Justifică încadrarea textului în lirismul de tip subiectiv. 8. 2 puncte 4 Transcrie.10 rânduri. 9. „toamna". prin sensurile cuvântului. particularităţi specifice curentului simbolist etc. pentru a ilustra omonimia cuvântului mai. reapare refrenul poeziei. ar putea fi eufonia. în text se exprimă incapacitatea comunicării cu persoana iubită. „şi-i galbenă ca tine". prin sensurile cuvântului. Semnificaţia a două figuri de stil identificate în prima strofă a poeziei. Apartenenţa la simbolism este motivată de tematica poeziei. 8. Structuri lexicale care conţin o imagine vizuală. Structuri lexicale ce conţin imagini vizuale. „chemam în aiurare" etc. dominată de ideea singurătăţii iremediabile a eului liric etc. a bolii. primul şi ultimul vers al strofei pare a fi refrenul poeziei. de prezenţa refrenului „Oh. multitudine de simboluri. în relaţie cu textul poeziei date. 4 puncte 1. în 6 . iar plecarea iubitei accentuând solitudinea până la disperare etc. sub raport prozodic acest fapt asigură păstrarea măsurii versului etc. de exemplu: „plouă". muzicalitate etc. Din depărtare se aude foşnetul codrilor de aramă. epitetele „pală lumină". dar şi teamă. 7. 4 puncte 8 Prezintă semnificaţia titlului. 4 puncte 5 Precizează două mărci lexico-gramaticale prin care se evidenţiază prezenţa eului liric. cât şi în iubire. plânsul tălăngii când plouă!" în felul acesta versul devine şi un lait-motiv. „noaptea deplină" creează o imagine întunecată a lumii. „pică" etc. „mă alintă". 2 puncte 3 Alcătuieşte câte un enunţ în care cuvintele piaţă şi umbră să aibă sens conotativ. 2 puncte 4 Menţionează două teme/ motive literare. al descompunerii materjei. De exemplu: „uită-mă pe mine. Două teme/ motive ale poeziei sunt: tema naturii. Poezia are trăsături specifice curentului simbolism. dar şi prin culoarea pe care o reprezintă. din text. 4 puncte 9 Ilustrează una dintre caracteristicile limbajului poetic (de exemplu: expresivitate. Două cuvinte din câmpul semantic al toamnei. din comparaţia „ca tot ce-i iubire şi ură". cuvinte. 3. pastel însemnând un tablou din natură. Titlul poeziei „Pastel" este în relaţie evidentă cu întreaga poezie. motivul literar al toamnei. 8. 5. în prima strofă. Strofa a doua a evidenţiază ideea dominantă a poeziei: prezenţa toamnei. muzicalitate.Oh. „pălind în tăcere şi-n paralizie". accentuând plânsul întregului univers etc. Este o repetare obsesivă a ideii de boală. 2. 3. imaginea auditivă „sună arama" măreşte golul înconjurător din piaţă. angoasă. în relaţie cu textul poeziei date. al plânsului universal. datorată greutăţii. fiind toamnă. tristeţe metafizică a întregului univers. de tristeţe. folosirea refrenului etc. Două cuvinte din câmpul semantic al ploii. „cu jocuri de umbră" etc. din text. 4 puncte 7 Comentează. două cuvinte/ structuri antitetice. 2 puncte 2 Explică rolul utilizării cratimei în structura „mi-i râsul hidos”. de exemplu: . accentuând ideea unei stări generale de singurătate. prezenţa simbolurilor. de scâncetele unui copil. „eu". mai ales.

.3L3.5:8  40 ./4:.078::09./.7::/084.x.0907.x:30970.g.. .50710.. 57003x094...0.7.:308.230 /.90.70 5700390L35400 5:3.0.7.:301:7/089/0391.x0..70.9825: 1: 2.0891.1. 5:3. 9073:90 08:.07925::09.-0 $:-7.:709.8g  $9./4:g97g8g9:70890390L3909 .5479 5744/...g4./03x070... 97890x0.g9:7.920L3897:.:.g7..45:90.390573023.0.g.:9g L3..90.1489/0480-9/0-4...90 49.0.9:70.2g8:7.:2g9.70. 3489.90   :./03x.   3:.3xg2..70.59.24/07382 5:3.90 5:3.g 5730...90./4:g.:L3xg72: .970.90L389741.70./0.   &9...742.390/07.3.790303x.9g/0.g80231..99:: L370.49.   %020.897: ..:73/L39090..748970.70  !g8g703070 8:0L3..89.70.800 .   472.249.2:390   4:g897:.5009.7.3x.9.-.4380.gL3.x.089:.8g./:3..3..43x32.:.7.9  /0817:30 90  3031008  L374.9g  : 9:/.5.0.:57010 L374 .70/7059.8:7g5g897.0::7..90 !7039g80231.089.0 !.70.0.90 5.:909:5400/.0.7 .07-::.9:7..

.431:7.9.90 .g 80.43/x0:2.:301:7/089/0391.. 909::09.9L370..70100 L313.24/07382::450708.70008903x.:.925::970. ..7 3: L3925g947 5:3.574507 247x L3.9094.09. 970.90.742.947../08..7 .078-50397:.x.g947 70.70.0 .7024/:5.17:3.g74:5:3.9 5:3.900/08:85038009. 5:3.9470.g30972908570/00.:.79.   %:/4770 !8.7.::70 :37425479.g9:0 90.g.x0./..790303x.9g .5400 /00025:05909:.g:3834325497.30 80392039:3489.90./4:g.: 94.9047/08:850380/3:92.9 897:...-43.07-: 3...   %9:5400 5738:-89.g 8570/00.g/4:g9020.24/:3/.9L354x03x.05708.05400 /00025:94.9.0.94.925:: 24.4. .43909.x.1.70. ..0.230.07-0.5.   5.89741g 5:3. 5g8g7030700572g83:7g9.039:0.9..:3/:3:2.23..90 .30/.010207g.425:307/.230 /...24/073820890249.249./4:.0.4349.:./0-4..4/.39L3.90 03x430.:: .9..425..0/0 5:3.9g/0902.9.90L389741.39.43/x.548-9.790.39075709g7 .-g8038.90 !70.2  03x430.3900L307 890..23.970.34925:70850.8g. 3:3097290.:.5400 /0./00. . 0.0L. /3909:/.574507:3:817 9./03x.   $0231.39:: .98038::/3.07925::09.070..9:7.2-. 5:7.g.90:303:3xL3.g/00..70..7/0144870..

.:30 3./03x070.90.5700390L3909 L3..90 !70.90 54.g/4:g2g7.7989.5409.0.90.4 7.0../7.39...70 5700390L35400 5:3./03x070.089.0.70..90 49.0x200  45:.5..70.90789.70 81.7L3.9.L3909:/.078:7 5730...0.7080/08573/0/35400 5:3./03x. 5:3.8.2.0.g 24.39.x0/3970/00.00.900/08:8503802.90   $34320 305:93xg 8g-.039:3L307.909.:304890..817 9/00..7./.g57003x.9..   '07-00.4::.0::7.5.L3909 2548-9.L39707:507.90 0130 90 L397 :303:3x 80392039:/423./4:g.xg L3/7:2.38::.47-70.5400L3782:/0958:-0.0573.g7...0 5:3.70800.47-947:3:L 0572g53g.97:.9 5:3.09.   !:3..0907.249..1./.g L3  73/:7 572005..   /0.9..7..90 420390.: .g 5730.

9009.4::/39705409  ..g 70.07-00.:L353g/081g :7.0890.9g8.9g4.90...x0/0925:..70L31:3.x:3070. ./..34/:3/.9.   %0200.9.39.7.9g70.7.

0.x.50. 97..   $0392039:/423.g7.g2-.4 7.70/4:g05708.7080.47-0 9 5.70.8082905g7g89/0.08:-0.90..07-00 .   $9741..:.0/43:8070.9.8:39.   %:/4770 0 ..-.08903x.42:3.9g..g/70.10..23.09.9573.83:7g9.2039./03x.9:.0:9208974108:39:3243447.90./7080.g7 $03..39.L3/40 /.g1.9 250748 573..30.   g7.7g.70.07  20.g5409:80829030/7059gx9/0. 00025: ': x.00.70.3.13x0:2.07-0 5743:20/050784.9.:30.078:7.147.g.05:  8g x  .2.70/3x0 ./7.g.42:3.4.0./.4393:g8g7g23g 3/107039g.2.0L3970.9728  2g7409.7 . 902.9.0/050784.0.00::7.:8g.59:.7080/08573/0/354000890.0..80   $.0 91085:8 0890/7.38.5950397:.08900.7g9709..9.39. 82-4.:09.79.0890/0305:93xg.897g9008.39.07-0 147205743423.43/.70/3x0 L384x9/0L3/4.g0:7.39.9gx 20  3:2 ..x574. .   782:/0958:-0.4::./03x.2.: 209.: 423:09.0/07 1.70..249. 00/4:g .  3.9009.90 /04.005400 00025:902.3.70.2g7..5.0::5409.8:-1472..90/0305:93x.

39008023 :2-7g8g.x070947..708 .43x3.7. 5:3.:.38.0.3990.g..g.:9. 5:3. 5:3.g/4:g249.4..90 .70.9:7..90 03x430.g747803825.89741g 5:3.050397:.4349.:x:3.70.90 !70..39:.90:303:3xL3.g.-g8038.92.:.L3897:. 5:3.g/4:g9020.70 /3909 /4:g897:.0L3:92.. /0 .1448739074.90 5.g9:0 90.9.9:7.90 %7.50.70.05708.9.4.-.

.g L3  73/:7 :92.x0/3970/00.9L3909:5400 5:3.5409.90 5:3.90 420390.90   5708.89741g 5730.70 /3540..x0..70..g95:/0782/0391.90 !7039g80231.x.249.7989.00.9g 5:3.99:: L370.g 24.0 5:3./03x070.:909:5400/.0907.90 03x430.9.

4380. /0 .70/00025: '4.9g:8g:   $97:.70.70947.L3:20  .7.70/7059./0..50. 503/:..2g8:7..2.4.39909..1.70.70..   39074..8.9:7.89741g..g.507843..2 8g7g2 09.-.0.0.0891.L2537:-7 /.-803xg09.59..89.70.9:38023/0.7.  50.390573023.0 .4.. ./03x./.748970.-0 $:-7. . 7:2.7 L3/4.078::09.90.9g09.920L3897:.5400 0..3xg2.708. 3: ..17g2.57003x013x0:-90 /473x..0.0 .90.50:20.2.00.7020 ..70.   %0200.8:7g5g897.:x:3/00025: .:.x./009.    .80890570039g50397:.g/473x.:308.0.5: 17:390.5: 4.7.L3.:897.48.gL3:92.x.70.L3970/473x.28g50..9:70....70 /03049g770L3:-70.:9L3:2-7.xgL3:92./4:g..50. .50.857089.54795744/.:3/08g  50.09. 0::7.   &9.800  .70..:  .9gx9.

7 .39909.9:.g7L3:-70 /.5745.0780890.9g573.0 '4.-.3 ..2   .07-0 5743:20/050784./03x.   &92.x.x.07-: /0 .g.7 .80392039::/0/7.90.70709::.09 .249.2-:009.g9:7.g7.L3x008 3/:1g7g.50710.:30.   782:909::0890/0958:-0.0890.08:-0.7 701::..0070.7g230L2570:3g '07-: 50.9gx %0 . .9./.2g7..3.0 05723/L3/4.7.:3089:.4890 /473x.2-:9. 0..9:70.:-7 /.7 573L3. 3049g7.070.925:2.7 .005400/00025:902..9573.30 .:909.89741.7../0.84./085g7x7 /.0.9573897:.:90 L3..:909:5400 :8973/80392039:3489. .L3/40 .0.078:74709.. 700.90/02:9g.27:..7020 L38g/0..g.2 8g50.x:3970.0::7. /.9gL3.2:9.0.8  ..:. 1 1g.g9:9/3/4:g39074./085g7x7 /.9g.x0/70.x70947.4.g:-9.2 8g7g2 &92:...L31.70.70.9.9  %0:72g70./47::09./03x.80  .   %9:54000890L370..

54802.9 5:3..g9:0 90/4:g03:3x:750397:.39::...:897.90 !7039g74:30/05. 7  .4.:gL3909:5409.70/4:g05708./.97g 5:3..0470.90 $.:.

70 /3909 /4:g.:x:3.:.43x3.39:3/ 5:3..38.:.70.4.390.90 %7.

g57003x.4 7..39.897:.L3909:/.073 5:3.0::7.25::802.g/4:g9020.70.2.5...70800.7x3./03x.9:7.0.90 03x430.0.g/4:g2g7..9.0573.90 !70.9 5:3.

897g897g24 0.90   !30..g 24.90 !7039g80231.4.g L3  73/:7 :92.00.x0. 5:3.08:.7989.99:: L370..g7.90 5.59g50.8g !g239:xg70.g   3.97g0/0480-9/0:894./4:g1:7/089/0391.249..:gL3574.x0/3970/00.45.90.0 5:3..   5708.90 420390..8./05..5409..90L3572.x.70.34.0907.g80231.97.7.47-7 g83/548-9.89741g 5730.70 5700390L35400 5:3.1.:909:5409..x009.x./03x070.0.:g2.89741g 5:3.7010.

70  70:.390.4.5g/05:2-  ...:..05:2-09.:2-:  .4.:x:3/00025: .0.5:2-L35.80/:.   4:g.

39.897:.25::802.70..5.073 .7x3.9:7..

 3/:20:09.9.00.7 g  33009.0.2419.   g7.28   .8:39.9.07-0 147205743423.4 7.3.54808.9  2g9:78.0/050784.00::7./0.:.: 5743423...2.   %0200. /00025: 2 .

/03x.   $9741.9.39g./00572.8g0590900 5:2-/0.73g  ).  5:3.34.:5:2-:: 249.9009.70.:30073.g..4..2:780457.g/00.89741g.7 /0.70 /097890x0 /024349430.89g89.9gx/0.-.7047057039g 890470509.30..70.3. 2:7/0..7 L394.0.90 $..4-050. 249.947..9g/0/00.70.:4.39:: /0.0::7.x.93. 80 394.7 2.50. 97890x0.7g /423.9 70:.59.../039g.:...70.g90..g/0.9:7.9g7.574.54000.90:38343250397:8038:/3909.90L3 !:2- /.47-47 /.700890/.:L3970..90 5.9g/0.90 L3572.97-:0L38: 7:2.90..0::7.4.9 /057003x..73g  03x430.70  97890 4:208:14.742.70...:.83:7g9gx7020/.7.09..039:0.73.80392039:849:/3  7001. /.70.70/4:g05708.7./4:.    0470.005400/00025:.39g 2:7/.g5.g.0./423.54005078431.g 3307.3g09.920L3897:. 538/0.4....704-808.5g8g94.:897.0.80./05:2-  3307 2:.390478:2-7: 47439 5:3.0 ..5./.99../4:g1:7/089/0391.:.700307.g:9.:.70..249.47-:: 249.0./05:2- 2./g570/423g82-4:70 /.4..x00.:538::09.9.0 3/:20:80L3307  ).9g/0 8038:70.5400 8:073/489.54008:109:L3.-0... 83:7g9.5g8..30:3013x0 838970 574...g7.:.2g .   $0231.g/00.   %9:5400 70890L370.70.

4..43x3.:x:3.9:7.:.39:.70.9g.70 /3909 /4:g897:. 5:3.90 %7.38.

3.70.g/4:g9020.90 03x430.43x32..0 5:3.:.078:7..

x0/3970/00.10.:7039:82-4820890249.5400.g3889039.30/05.x.:4.x.:.0890897410 /.43.g7.0.7989.7070. 82-4:747 ...:.25:802.5409.50397:.7x...90 .L3.078:: 9g3/ 47439: /. 5730.8g2..:..0.8:75738L397 :3242039.82-482 5:3.701703:: L3:92:.L397 483:7g8.  4:205:890 9789g .:gL3.73..2g8:7 792::.9g L3572.90 5.   902.0.g9:0 90:303:3x.70. .0 5:3./40.0907.9./4:.89741g  L394.g.9700./0 ..90 %7.:8038:/0349.34925:.0/3.39 .0.082-40.39g   5.89741g 5:3..99:: L370.71:2 5:3.90 5.742..:.73g/3572.70509..9g0890/0897.g80231.307: 8:2-7: .70.5720897410 891025708.70  44870...  0470.:.0890903843.g/4:g9020.-g.39:: .9g.8:30904713.970357003x.4393:g/08.g 24.30.3900 5:3.89741g 8:070.30405708082-4.5400.2:7 80392039:/0.789./4:.0/0.9gx09.0473x.9.9g/0902.x..47-:: -47:.97:907203/3.70 5700390L3909:/...x030/090723..7.9.9 5:3... .:.4.x:L3.4.3/74L35g897.39./03x070.-g 3:.742..43/x.90 03x430.70.0.8 ./423.70L3.25.2-00.9202.g:3.4349.2 .0/3572:.70.70 /3909 5.82-4.g.g817 9: ...70473./4:.:.:.99L313.90 49.x:5409.7.247x : 249.078::   L3. 4-808.: .g L3  73/:7 89741.   0..73g 089080231.47-::L397 4/70.30249.7..70.89741g $04-807..:907.43897:.070.8:907203.4....790303x.010207g.89082-489 8:073/573.5409:: .47-::.70.07./03x070.39047.47.7..9.9 54842479 47439..078...302 ./40.g.39 5:3. 5:3. .70.9g/0.1.70.7/0. 25723/..2:.0x   25...g 5730.38.247x  .75738:-89.5..x..g8038:/3.90770...:35409.5. $5.39 .gL3.0/0 .7-43.g7..90 420390.0:3.x0.9.00.249.:3089g729g   %9: 2:7/0.7 33 5. .7.gL3970-:3x.-4::9789/0.7./4:g97g8g9:70890390L3909 .4397..:909:5400/.849:/3144870.2:7L3.2097..9./40.:75743:3x.9 /02...7 L3.2 .8905708.2:7:.90 49.- 50397:.47-::  5909:.43909.43/ x0:2.704825g.-g :32038749:3/   45.73.078/389741..g7:./ 849:/30.g70509.90  8:2-7:L39:30.90 5:3.:L3.5400 .90L3572.39. 07:  !70..90 !7039g80231.700.5745070.39g0.39::8.../4:.08905.9L397 :385.7.:301:7/089/0391.89741g.790303x.

7-43..:909:5400/..:47307: .90 !7039g80231.90 420390.39.9./3970.:8.9./05. 7010.70.g7.390 .90L3572.47-7 g83/548-9.5048.82g09.7.0.:g:-70.:301:7/089/0391.3900/09.0.g 24.70  3.:.70 5700390L35400 5:3.90 5..x0/3970/00. 5.90 5:3.25:802..780  1:307.99:: L370./4:.g:3.. 2070:42.:g2.5400 5:3.90.00.89741g..70L3970-...90789.::5409.79g.780 419009.   025:/003:3x.1.249.0.   257. 5730.89g/0243897.574/:84.:30/05.70   %0200.039  $ ./03x070.047/4:g..9 5:3.x009.5409.0 5:3..9..90 .7989..390   :.x0.90  307:  3070  .90 :8970.90 8:0890 5700390L3909:.0907.x.390/3.:gL31::.90 .7-43.x.g L3  73/:7 89741.2-:9.02-.x0.9.g80231. /00025:05708.7.71:2 2748 270..90  $038:.45.

/3970.7 /0 .4.5g8.3/0 307:.790.g.:0890570039 80573 .g/0 .39:: 573.573 .9gx05./.80392039:849:/3 .897410.742.00. 249.  .x00...59..9.43x3.247:1:20.70.7-43.5400 5730.90L3 !:2- /.g7.. /..9  34..9g2:.9g 0.7989.:.9.L3307:.005400 /00025::-70.307:570/423g82-4:70 /.0 00025:89741./039g.3. /.0 . 839..0::7.39: 307:09..g83:7g9.742.93../08.2039:.3/L38:109/00.0 923901:307. 24.5400 !738038:70./03x070..704-808.947.3/0307:  5030.39g.-.g.   42039.   :70/089/0391.5..71:2/05030..0.09.2047.5409.:L3970.574.0 8.79.947.078:74757370509.7080231.7 2.7047057039g8:070.:3020389gx/0307: 307:5741:3/ 34.:.9./03x.54 /.9 /057003x.70 /097890x0 /024349430 890470509..0.g489.700307.247x  8:14../00572.9070..70.9gx.247x 7001.:4.   &3...3.   %9:5400 07:0890L370.1 /00025:0:143.4.7 L394. 574.75:90.249.70.5400 /00025:0590900.70.0.7-43.780  2../4:.90L3572..99.3g09.9 70:.425:3070949.9g7.:.9gx/0.90 .4.:897.  5.78009.089:: 0890390L317.780  .:.89741g. 5400 8:109:L3.50.780 41.90.08908:07./423.g 24.703070 .80.g/00.70.70.70..9g/0.9.7/070.x0/3970/00.2.9.:307::09.

230 5:3.0:9g7.890  %7.  . !.4..g/4:g.7.390.39.920L3897:.4380.38.94.90 $.:..25::802.3x0.0.70.-03g 5:3.70/4:g05708.70 /3909 /4:g..5.90 !70.7x3..9:7.0470.

70.70800.390/3..904897:.:./4:g97g8g9:70890390L3909 5:3..5:3.909::/.70/7059.3xg2.23.-08:-7.2.0390.30.9 5:3.0 5:3.00..1.94.:/9.x0/3970/00.4 7.   5708.70.39.90 5:3..54795744/.99:: L370.g74:L3970-:3xg7170.43x3.g57003x..:308.7.390573023.43x3042.9.90.:.-03g  94.790303x. .g 70850./4:.90 7:20390.5409.748970.9.g.230 /00025: 17:3.:909:5400/.   44870./4:g.90 420390.9:7g0.920.0..7989.82-482 573570039..70.25:802.7.2g8:7.347/05.70./03x070..90 5.:.078::09..59.:g L3909:5400.0.30.:x:3.90  4:g.g L3  73/:7 89741.g 5:3.g09.90 %7..38.8:7g 5g897.70 /35400 .90 !7039g80231.9..4380.5.90 !70.g/4:g2g7.0::7.g.g 24.0891.x. 42.:.39:17:3g 5:3./03x.90 5:3..  5..70.9.4.0573.0.9047/08:850380 .70. L3909:/.g.. 5730.7.x0.

9302..1.7009.   %9:5400 !.94.9  L3:-70/8507./039g.5./423.9.39g  85:30 2 09.94.:-9g573144870.3.02.82-40.390.0.:.:.53g.23..82-4820890249.00.:-90.0.9..   g7..23g .g 70850.39g..750.70.7009.9:7g ..9.530  .5.5.9047/08:850380/3572.  .0.047/4:g80230/05:3.42432.90.0/050784. 4:94.900/08:8503802.309. .-4 ..147.70/4:g.8900890L370./08.0.42:3..9:70.25::802.425:3072.90 !70.540057003x.1./8507..g /00025:2. 5:3.4 7..039:3/849:/30.47-947:3:L 0572g53g.9.4.g17:3.9:7gL38g9789g 24479g 13/94....g74:5:3.00::7.:7.g7.:7039::82-482 00025:.23009.2.:.2..907057003x.2L3.5. !4:g  %7.   !:3.g/00.9.:30/085g7x7 .L3507850..9:7g 43.0.54 5:3.:897.17:30..890 L380233/:39. .70.-03g.   0470.:7...x0 802572g0.:209.790303x..7L3.9:7:3792039 /07010009.   .:907.02. 701703::09.3..   $97:.2  2g.7.07-0 147205743423.700307.L39707:507.2:...90 03x430..9gx 144870. .g7.:.70.0::7.39../4 5.9g/0902.x00.g9:0 90/4:g03:3x:7 50397:.5400.0.7 L3:-70249. .230 .9.:3:817 9 . .89741g 5:3.230 ./03x../4:..:.7x3.99L33.90 .   !40...9g.30.:L3970..7-..90 5738038:70.9:7g /.5g9/00.47-70 .4.02.:/9.30.7097g8g9:7850.82-4:747 .70.L3909800572g3..34925:94.34925.g  5.5400 8:073/489.g17:3..0.:50784.9g573839.2L3.708.g  3:2.17:3.-4:/33.7...9:.43x342.742.39::2.:x:3/00025: .g/4:g9020.g/097890x0 /05741:3/g83:7g9.   $9741. 00025: :9g 2g50230  0:  .:3.8:39.83:7g9gx0572.:/9.30.g :3817 9 L33.39:: 5.38.

0.70.1.9.90789.970. /00025:05708.0 5:3.g 24. 5730..7..x0/3970/00.90 %7.9 5:3.g57003x.0::7.70. :2.70.:.90 :8970.5400 5:3.9g 5:3.90 .817 9/00...70/4:g2g7.   !:3.70 5700390L35400 5:3..9.9.90L3572.0907.90 420390.7989. 5430817 90 .90 570039gL3909:/.078::  538:9gg3..38.:301:7/089/0391.390/3.900/08:8503802.3/54:g L3540.47-70 .70800.0.g:3.    9059.54/00025: 54:g  538:  54.89741g.9.x.L39707:507.0573.5409.90 5./03x070.02-.5409::L31.7.0.00..70:3.90 !70.47-947:3:L 0572g53g..05.2.g3:3/g949:3.2.9 5:3.90 8:0890 7010.x.:8g207.2.g L3  73/:7 89741./3970..:307g-/.0.::5409.7L3.2-:9.70   4:g9020.5.39.4 7.L3909:/..25:802.g80231..L3909 30/:20770./03x.249.078:09.009.90  4:g.g74:.g7.

30.30.902:99:/30/082-4:7 2:.078:: .   g7.2 ..-4 .:347 8:3090 .4...x.20 10/057003x.909::08900307.9:7 .75:90.078. 54x0 2.70 /3909 /4:g.70.3...700:7.9gg3.79..70. L35400 .849:/3 249.910 70.701703::0890:3.9g /.3.08.0900:3:.:.249.7989.1.L3. !g3/  %7.9 .89741g..0.90304-g85704L394.054008:39902.70.30  8:3g:2 .79gx850.:.4-808.0.54 .70.9.g..L3./397097g8g9:70850.79..2039:.78039203900.0897.078:/0.90.0/050784.g:9  8:109: 209.7.0 /3.07809.4 7.x.9.89741g.00.2.:.   44870.078:747 /057003x.3  .   $0231.90..089909  538:9gg3.45L3.:3473897:203902:.425.039:3/538:L3970:::3.00::7..8:5:8849:/309.089.9..9..5400 /00025:50397:.90 5:3...949.002.070L3925 :3:.9.089:: 0890390L317.4549:::3.:8:309057457: 80 10/0903.701703::   538:9gg3.8:39..:7039::82-4892:.0.:301:7/089/0391.:9gg309..905909 :7L3...97-:0L38: 7:2.3/54:g 5.22.5:9073.0.08920/:208..9g/02:.07.947.9g10/070509.90/08:850380 30/05./47290.3.L305909: 700 9gg3 5078431. .9g/0 2:...07-0 147205743423.   &3..0.54 ..90L3572.9789g /0:7g /08.701703:: .30 :3..00.390.0.3/ 54:gL310:.90.:.08:392570843.. L3 ..390 839.   0470..5.039:.3.:3.1.70701703: 5400 L3. 949:/0. /00025: 3 .38.:7039::82-48909./3970.9 249.7g9. /.   !03:92.7.538:::3. .10:143.54008:7573/083:7g9...9g70:9gx .:g09.0 :-70 :7g 0.9gx05..3905738259.

.4349.g9:0 90.90L3572.:909:5400/.82-482 5:3.39909.70 /3909 /4:g897:.7989.90 !7039g80231.89741g. 2 78:/48 5:3.39005.90 420390.70..0../7..9:7.00.920L3897:. 5730.9:70.99:: L370.g 24.909::L3782:/0958:-0./4:g1:7/089/0391.5409.gL3.90 .:./4:g.-g8038.....790303x.x./03x070.:.x0/3970/00.g 57305.90789.g80231.9:7..90 5:3.897:.5400 5:3.xg :2-7g8g.90:303:3xL3.70.7.5700390L3909 5:3.90 49.5400. 5:3.0 5:3.90 5.9.0 5:3.43x32.5..0.g74::9g7.90 :891.90 5.90  4:g./03x070.g L3  73/:7 :92.9.70.70...:.38..3.0 5:3.70.7.390./4:g97g8g9:70890390L3909 .x.89741g 5730.x0.90 %7..

920L3897:.70.   &9..4/747/0. .0.4380.3xg2. 2 .078::09.:978900-0.39909.590.54795744/.:5.2g 425479.70.g:23g  34.897:.9:70.59.7.70.:308.0/00025: ..7.3.7g  5.40034..0..:.7:= 94.90.748970.:..7.:7..390573023.2039:.xg   $97:.0 849..8970.70.7080.9:7./4:g./053g09.0891.70/7059.1489.   3/05g79.9:7.43x32.g.2g8:7.5.:/014 309:.-08:-7.8:7g5g897.7.g:23g  :2-7.1.

89741g.30.2.7:5:894750x0./0/0-4.30:3.9 249.39g 9789g /423. . .:2 ./08.8:109:::2.83:7g9gx7020/..30L39:30.085070.9g/0902.9.  ..3.:3.:7/0:2-7g..30:3474-0.2.2g70 904:L3.54008:7573/083:7g9.9./01472.9gx 8:39 2 109.30..070  35...82-4:747 .   &92.7 . 54x0 L3 572..5400 /00025:5078431..3 82-4.742.0:: 7.30-:30 ..:907./03x.00.08  5g3/L3 9g.3.1701703:5400  $:39849.4./053g.x574.09.90..9. /.89741g2.3905738259.078.9g/0/00.5:894750x0  .72.:/9.70..97-:0L38: 7:2.5g8.9g/02.34.:L3970..08:392570843.1.8974105.:30.078574.70.x..-4 .:.xg /.701703::09..90  .704-808../4:g1:7/089/0391...357-0573.   $0231.3.2039.70/0.3g09.700307.0::7.07-0 5743:20/050784.9gx 144870..-0.08:-0.g 8:3g.:7/0 :2-7g09.078.:3089g70307.2.:7.7 573.5400 849:/30. .:3.039:3//00.425:307 2. 978900-0.g20.7 90.039:..9009.9.:30-:30 /.89741g.   5.7.08900.7 2.90.-.g09. 849.910 572: :92:.g42..90/083:7g9.8g0590900 5.70.700890570039 L3..2:.4.742.078::249..39:: /.7:5:894750x0 .9573.5400 890470509.790303x.x00./039g.   $:073/489.4.08 /38:1094:208:14.2g .0  .g. '078:7054008:39:324344 7.L3970:::3.g:23g  34.7.590.2g7.0 0.700..9g7.:4.g /08:1073xg 0572..g.0::7..   782:/0958:-0.7..43:7g947/35.g 2:..9.70 /097890x0 /024349430 5738038:70.90 97890x0209.7 L394.9573839..0/083:7g9..82-4820890249..9g.:4.g/0.902:99:/30/082-4:7 .0/.90L3572.907057003x.40 /. .9gL3):2- /.:4..7047057039g 99:54001g3/0890L3 70.50.7989.30.9.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful