(Tudor Arghezi, Cuvinte stricate) 1 Transcrie, din text, două cuvinte care aparţin câmpului semantic al vorbirii.

2 puncte 2 Precizează rolul semnelor de ortografie şi de punctuaţie din versul Huleşte-le!. 2 puncte 3 Transcrie un vers care conţine doi termeni aflaţi în relaţie de antonimie. 2 puncte 4 Notează formele corecte pentru două cuvinte din text, care pot fi considerate abateri de la norma literară. 4 puncte 5 Transcrie două mărci lexico-gramaticale prin care se evidenţiază prezenţa eului liric în textul dat. 4 puncte 6 Exemplifică două imagini artistice diferite, din text. 4 puncte 7 Prezintă semnificaţia titlului, în relaţie cu textul poeziei date. 4 puncte 8 Comentează, în 6 - 10 rânduri, strofa a doua a poeziei, prin evidenţierea relaţiei dintre ideea poeticăşi mijloacele artistice. 4 puncte 9 Argumentează, prin evidenţierea a douăcaracteristici prezente în text, încadrarea poeziei în lirismul subiectiv. 4 puncte Varianta 10 1. „cuvinte", „să spuie", „buzele", „vocea" . 2. Cratima marchează căderea unei vocale iniţiale, leagă două cuvinte care se rostesc într-o singură silabă, scurtează cantitatea vocalică. Semnul exclamării marchează o propoziţie de factură exclamativă, în care se apare o poruncă, un îndemn. 3. „Le vezi? Au căzut, s-au sculat". 4. îs - sunt; să spuie - să spună; deştele - degetele. 5. Mărcile lexico-gramaticale, prin care eul liric este prezent în text, sunt formele pronominale de persoana I singular mele, mi şi persoana a Il-a singular ta. Sunt utilizate forme verbale de persoana a Il-a singular: vezi, huleşte. Apare adresarea directă a eului liric. 6. Imagini vizuale ,^4u căzut, s-au sculat", „umblă prin mocirle cu stele"; imagini auditive „Să nu le mai cânte cumva vocea ta" . 7. în relaţie cu textul poeziei date, titlul operei este semnificativ, fiind alcătuit dintr-un substantiv nearticulat şi un adjectiv. Forma nearticulată a substantivului, trimite la generalizarea mesajului, privind creaţia artistică. Epitetul „stricate" surprinde esteticia urâtului, specifică operei argheziene. Accentul cade asupra îmbinării neobişnuite a cuvintelor, care dau naştere unei creaţii artistice superioare. 8. Metafora s-au stricat cuvintele mele indică incapacitatea cuvintelor de a reda ideile pe care creatorul doreşte să le transmită. Poetul consideră actul creativ drept un proces îndelungat, în cadrul căruia poezia poartă în sine valori desprinse din adâncuri. Fiind o operă de factură modernistă, limbajul metaforic predomină în strofă; de exemplu, „umblă prin mocirle cu stele de cositor", cu ajutorul acesteia este reflectată estetica urâtului. 9. în text, lirismul subiectiv este reflectat prin prezenţa eului liric, prin intermediul mărcilor pronominale de persoana I şi a Il-a mele, mi, dar şi prin formele verbale de persoana I şi a II-a vezi, huleşte. Sunt utilizate exclamaţii şi interogaţii retorice Le vezi?. Figurile de stil sugerează o percepţie unică a eului liric asupra realităţii, sentimentele sunt transmise în mod direct. (Tudor Arghezi, Epigraf*) 1 Alcătuieşte două enunţuri pentru a ilustra polisemia verbului a semăna. 2 puncte 2 Precizează rolul virgulelor din structura „Stihuri, acum porniţi, vă scuturaţi”. 2 puncte 3 Scrie două expresii/ locuţiuni care conţin cuvântul suflet. 2 puncte 4 Transcrie un vers care conţine doi termeni aflaţi în relaţie de antonimie. 4 puncte 5 Precizează două mărci lexico-gramaticale prin care se evidenţiază prezenţa eului liric în textul dat. 4 puncte 6 Explică semnificaţia unei figuri de stil identificate în strofa a doua a poeziei. 4 puncte 7 Evidenţiază o valoare expresivă a întrebuinţării verbelor la imperativ în textul dat. 4 puncte 8 Comentează, în 6 - 10 rânduri, prima strofă a poeziei, prin evidenţierea relaţiei dintre ideea poeticăşi mijloacele artistice. 4 puncte 9 Prezintă raportul dintre eul creator şi operă, aşa cum se conturează în poezia citată. 4 puncte 1. Ţăranul seamănă grâu. El seamănă cu tata. 2. Virgula desparte substantivul în vocativ de restul enunţului. Cea de-a doua virgulă desparte două propoziţii coordonate prin juxtapunere. 3. fără suflet, aprinde suflet, a-şi încărca sufletul, cu sufletul la gură, suflet mare. 4. ^ătrundeţi, înţelese şi neînţelese, Cel-ce ştie însă nu cunoaşte. 5. în text, prezenţa eului liric este evidenţiată prin utilizarea mărcilor pronominale de persoana I singular mea şi persoana a Ii-a plural vă. Apar forme verbale de persoana a Ii-a plural zburaţi, şchiopătaţi, pătrundeţi, care suprind adresarea directă. 6. Prin intermediul personificării stihuri, acum porniţi" se surprinde porunca adresată de creator operei sale. Intenţia acestuia fiind de răspândire a ideilor artistice. Acest fapt fiind subliniat şi prin forma de imperativ a verbului. 7. Verbele la imperativ zburaţi, porniţi, şchiopătaţi surprind o comandă, un îndemn. în partea iniţială a fiecărui catren, poezia conţine câte un verb Ia acest mod, accentuând poruncile creatorului care trebuie să fie îndeplinite cât mai grabnic. 8. Substantivul cu formă veche „stihuri" având forma de vocativ, surprinde faptul că poetul se adresează în mod direct creaţiei artistice. întreaga strofă exprimă ideea nemulţumirii faţă de propria creaţie, faţă de meritele creatorului; de exemplu imperativul „şchiopătat?' şi comparaţia „ca păsările mici de catifea". Creaţia abia acum începe să se desprindă de mediul ocrotitor; are un caracter fragil, de aici şi tendinţa de ocrotire paternă. 9. Opera surprinde concepţiile poetului cu privire la rolul pe care îl are opera literară, ca artă in genere. Poetul este îngrijorat de faptul că opera sa nu va fi receptată în totalitate de către cititor. Se surprinde suferinţa creatorului, care conştientizează că, o dată ce procesul creativ e încheiat, opera nu-i mai aparţine, că aceasta are viaţa ei proprie. Ultima strofa surprinde creatorul aflat în faţa marilor întrebări despre Dumnezeu. (Tudor Arghezi, Lumină lină) 1 Menţionează un sinonim şi un antonim pentru sensul contextual al verbului a ucide. 2 puncte 2 Precizează rolul virgulelor din primul vers al poeziei. 2 puncte 3 Scrie două expresii/ locuţiuni care conţin cuvântul vis. 2 puncte 4 Menţionează o valoare expresivă a verbelor la gerunziu din prima strofă. 4 puncte 5 Transcrie două mărci lexico-gramaticale prin care se evidenţiază prezenţa eului liric în textul dat. 4 puncte 6 Explică semnificaţia unei figuri de stil identificate în prima strofă a poeziei. 4 puncte 7 Prezintă semnificaţia titlului, în relaţie cu textul poeziei date. 4 puncte 8 Comentează, în 6 - 10 rânduri, strofa a treia a poeziei, prin evidenţierea relaţiei dintre ideea poeticăşi mijloacele artistice. 4 puncte 9 Ilustrează una dintre caracteristicile limbajului poetic (expresivitate, ambiguitate, sugestie, reflexivitate), prezentăîn textul dat. 4 puncte 1. a asasina, a omorî; a învia, a renaşte. 2. Rolul virgulelor este de a despărţi apoziţia dezvoltată „uşoară zburătoare" de restul enunţului, fiind o adresare directă. 3. de vis, ca prin vis, când nici nu visezi, vise de aur. 4. Verbele la gerunziu „Zăcând", „dormind1 surprind o acţiune dinamică, în plină desfăşurare, imprimând un efect muzical. 5. Eul liric este evidenţiat în text prin intermediul mărcilor pronominale de persoana I singular mea şi persoana a Il-a singular te, ţi, tău. Sunt utilizate şi forme verbale de persoana a'II-a singular să duci, strânge, te găseşti, dar şi adresarea directă uşoară zburătoare. 6. Prin intermediul epitetului „uşoară zburătoare" plasat într-o inversiune, eul liric evidenţiază însuşirea albinei, caracterul ei fragil, care este asociat calităţilor sale fizice, care ţin de concreteţe. 7. în relaţie cu textul poeziei, titlul operei este semnificativ, fiind alcătuit dintr-un substantiv nearticulat, însoţit de un adjectiv. Epitetul „lină", care sugerează caracterul blând, va fi infirmat de întâmplarea cu caracter dramatic din text. Titlul trimite spre sensul conotativ, în sensul „lumina lină"; este trecerea spre o altă existenţă, dat fiind sfârşitul tragic al micuţei zburătoare. 8. Verbul la gerunziu „voind" din partea iniţială a catrenului, surprinde o acţiune dinamică, în plină desfăşurare. Metafora „tezaurul de ceară" subliniază importanţa muncii albinei, zburătoare ce poartă cu sine o comoară. Imaginea vizuală surprinsă în versul al doilea al catrenului te prăbuşişi din drumul cel înalt reia destinul tragic al lui Icar. Finalul strofei sugerează nedumerirea poetului cu privire la gestul ce va rămâne neînţeles, această atitudine fiind surprinsă prin ampla interogaţie retorică. 9. Expresivitatea e dată de capacitatea limbajului poetic de a exprima, într-o manieră plastică, idei concentrate, cu maximă încărcătură afectivă şi subiectivă; aceasta se realizează prin figuri de stil, imagini artistice, sintaxa poetică, topică, punctuaţie şi prozodie. Expresivitatea limbajului nu este dată de bogăţia imaginilor artistice, de ornamentaţia stilistică, ci de utilizarea unui limbaj simplu, dar încărcat de sugestii şi materialitate.

4 puncte 8 Prezintă semnificaţia titlului. 4. 4 puncte 5 Precizează valoarea expresivă a utilizării verbului a fi la timpul perfect simplu. Cele două versuri ale ultimei strofe sunt un monolog liric sub forma unei lamentaţii provocate de neputinţa comunicării cu . la timpul mai mult ca perfectul arată încheierea unei acţiuni trecute şi încheiate de multă vreme. 4 puncte 7 Defineşte. „vreau" etc. N-ai mai dat un semn de viaţă în ultima vreme. eul liric se simte părăsit de Divinitate care continuă să rămână indiferentă la strigătele sale. 4 puncte 7 Explică semnificaţia unei figuri de stil identificate în strofa a doua. încadrarea poeziei în lirismul de tip subiectiv. pendularea spre starea ezitare. 2 puncte 4 Evidenţiază valoarea expresivă a două verbe la modul indicativ. Punctele de suspensie marchează grafic întreruperi ce apar în vorbire. într-un enunţ. „Foile-azur" etc. „îngroape" etc. prezente în poezie. 3. din text. 2 puncte 3 Alcătuieşte două enunţuri pentru a ilustra omonimia cuvântului vin. Mărcile lexico-gramaticale ale eului liric sunt verbe şi forme pronominale de persoana I. a reflexiei. Temele/ motivele poeziei. în relaţie cu textul poeziei date. dar şi a trecerii timpului etc. dorinţa realizării în iubire. sfat etc. 2 puncte 4 Transcrie. prin evidenţierea relaţiei dintre ideea poeticăşi mijloacele artistice. de nehotărâre în iubire a eului liric. Strofa evidenţiază faptul că poetul se simte nedreptăţit de Divinitate. Sub raport prozodic acest fapt asigură păstrarea măsurii versului etc. 7. primele patru versuri. ilustrând sentimentul nostalgic al despărţirii. realizată sau în plină desfăşurare. 2 puncte 3 Alcătuieşte câte un enunţ în care cuvintele înger şi stea să aibă sens conotativ. dar şi a îndoielii. 3. trecerea timpului. ca mărci ale subiectivităţii: „Te-am rugat". Psalm) 1 Menţionează un sinonim potrivit sensului din context al cuvântului (a) purcede. 9. „mea".JDe ce-ai plecat? De ce-ai mai fi rămas?" este prezentă pentru a ilustra starea de ezitare. pentru a ne da posibilitatea interpretării. acela de a rămâne împreună. „apleca în lume". însă devine apropiată prin asocierea cu adverbul „de-abia" et . în cazul lui Arghezi.îndrumare. 4. Structurile antitetice evidenţiază dorinţa împlinirii iubirii. însoţit de îndoială. 4 puncte 5 Explică valoarea expresivă a folosirii interogaţiei retorice în ultima strofă. exprimând îndoiala. Cuvinte derivate cu prefixe: „îngroşat". dar şi a trecerii timpului etc. Verbul „plecaseşi'. 4 puncte 6 Precizează două teme/ motive literare. fapt pentru care se adresează direct. „povaţă" . în relaţie cu textul poeziei date. 2. participarea afectivă a eului poetic la drama existenţială. 2 puncte 2 Menţionează două motive pentru care s-a utilizat cratima în structura „de-abia”. două structuri lexicale care conţin imagini vizuale cromatice. în text. Titlul poeziei este în relaţie directă cu textul poeziei.slăbiciune. a despărţirii. Semnificaţia unei figuri de stil identificate în strofa a doua a poeziei. dar şi a dorului etc. (Tudor Arghezi. 6. 4 puncte 5 Menţionează două teme/ motive literare. condiţia efemeră a condiţiei umane. De-abia plecaseşi) 1 Scrie două expresii/ locuţiuni care conţin cuvântul a pleca. „desfrunzeşte". din poezia citată. sentimentul nostalgic al apropierii morţii. Anul acesta recolta de vin a fost deosebit de bogată. în 6 . dar şi îndoiala. 8.. imposibilitatea dialogului cu Divinitatea etc. Altfel spus. Lirismul textului este de tip subiectiv. prin evidenţierea a două caracteristici prezente în text. „să-ţi". grumazul). punctele de suspensie etc. se accentuează ideea timpului trecător şi ireversibil. „a pleca pe lumea cealaltă" etc. Lirismul de tip subiectiv este evidenţiat prin verbe şi pronume de persoana I. din text. relevat prin structurile antitetice: „Voiam să pleci. 2 puncte 2 Precizează două consecinţe ale utilizării cratimei în structura . 3. „Te urmăream". evidenţiat prin verbe şi pronume de persoana I. dar şi prin încărcătura lirică a versurilor etc.a-(şi)pleca capul(fruntea. Senzaţia este de neputinţă a transcederii. „mă rog" etc. Verbele la /nodul indicativ arată o acţiune reală. prin verbele: „vreau să vorbeşti'. oscilaţia între dorinţa prezenţei fiinţei iubite şi dorinţa de a visa la ea în absenţă etc. Nu ştiu dacă voi putea să vin în vacanţa aceasta la munte. Două structuri lexicale care conţin imagini vizuale cromatice:„Palid aşternut e şesul cu mătasă". ultima strofă. limbajul metaforic şi simbolic etc. prezente în poezie. De exemplu: tema credinţei şi a dialogului cu Divinitatea. 4 puncte 9 Prezintă semnificaţia titlului. voiam şi să rămâi". nostalgia prezenţei toamnei. în text ea evidenţiază încărcătura eului liric. voiam şi să rămâi' etc.. două cuvinte obţinute prin derivare cu prefix.. Copilul acesta va ajunge o stea a dansului clasic. 4 puncte 1. tema îndoielii. dar şi a răzvrătirii etc. 7. în 6 . incapacitate. de exemplu: . 7. 5. moartea etc. în funcţie de timpul acesteia. El a crescut în umbra personalităţii tatălui său. 4 puncte 8 Comentează.. 2. De exemplu: . imperios. prin evidenţierea relaţiei dintre ideea poeticăşi mijloacele artistice. 2 puncte 2 Precizează rolul punctelor de suspensie din ultima strofă. spre ideea descompunerii datorate toamnei. 2.gândul fără glas". ca mărci ale subiectivităţii: „mie". 8. sentimentul dominant care se desprinde din poezie.fu". este drama fiinţei umane condamnată la singurătate etc. de crizele existenţiale. 9. 5. vorbitorul nu îşi exprimă până la sfârşit ideea. 2 puncte 4 Transcrie. . Utilizarea cratimei în structura „casele-adunate" are drept consecinţă marcarea grafică a rostirii legate a două cuvinte prin eliminarea unei silabe.a(nu) avea unde să-(şi) plece capul (oasele). încheiată de curând. comparaţia „ca frunza bolnavă" ne trimite spre ideea de boală. nu întâmplător.(Tudor Arghezi. Forma verbului la perfect simplu . „nenfeles". 6. apartenenţa acestuia la modernism. aşezat în poziţie iniţială. 9. aflat în relaţie cu adverbul „niciodată". tristeţea. „nu mi-a trimis". nehotărarea eului liric în faţa unei situaţii ambigue etc. 8. „Stau în ţărmu-albastru-al râului de soare". 4 puncte 1. Interogaţia retorică în ultima strofă a poeziei: . apar. 4 puncte 6 Precizează două mărci lexico-gramaticale prin care se evidenţiază prezenţa eului liric în textul dat. nu ne trimite cu gândul numai la anotimpul respectiv. Expresii/ locuţiuni. marchează o acţiune trecută. Utilizarea cratimei în structura „de-abia" are drept consecinţă marcarea grafică a rostirii legate a două cuvinte prin eliminarea unei silabe. 4. prin substantivul „toamna". de exemplu: tema iubirii. 4 puncte 8 Comentează. Temele/ motivele poeziei. (Tudor Arghezi. 4 puncte 9 Motivează. 6. de exemplu: „Voiam să pleci. 4 puncte 7 Menţionează tipul de lirism identificat în textul poeziei. verbele arată realitatea dialogului dintre poet şi Divinitate etc. din text. 2 puncte 3 Alcătuieşte câte un enunţ în care cuvintele semn şi umbră să aibă sens conotativ. „Păsările negre suie în apus". Ultimul vers este alcătuit din două interogaţii retorice. Sinonime: „neputinţă" . din textul dat. „Ţi-aş fi făcut" etc. de exemplu: toamna. 4 puncte 9 Motivează. Ultima strofa evidenţiază ambiguitatea sentimentului de dragoste. un rol important în configurarea modernismului operei sale îl are modul particular de folosire a limbajului. Sub raport prozodic acest fapt asigură păstrarea măsurii versului etc. Ai devenit un înger al vieţii mele.10 rânduri.Domnul" etc. de exemplu: epitetul cromatic „păsările negre" exprimă singurătatea toamnei.-ncepui". Sentimentul dominant care se desprinde din poezie este cel al credinţei. 4 puncte 1. Titlul poeziei. Teme/ motive ale poeziei. .10 rânduri.casele-adunate”. în final.JVu-ţi cer". Niciodată toamna) 1 Transcrie. deoarece între cei doi nu se realizează actul comunicării. două structuri al căror sens implică antiteza. ci şi la ideea apropierii unui sfârşit. 5. dar şi al regretului că iubita n-a înţeles . cât şi structura aleatorie a textului etc. 4 puncte 6 Menţionează două teme/ motive literare. prin evidenţierea a două trăsături existente în text. Apartenenţa la modernism este motivată de tematica poeziei. dar şi refuzul acesteia.

Negru) 1 Precizează sensul din context al cuvintelor carbonizate şi parfum. moartea. olfactivul este prezent si el prin: „amorul fumega". Cuvinte din câmpul semantic al culorii negru: „carbonizate". de exemplu: iarna. dar şi imagini vizuale cromatice: „carbonizat". în relaţie cu textul poetic.greu ca lumbul". dar şi de claustrarea provocată de atâta negru. 4 puncte 8 Comentează. prin evidenţierea relaţiei dintre ideea poetică şi mijloacele artistice. de exemplu: eufonia. 4 puncte 7 Explică semnificaţia a două figuri de stil identificate în prima strofă. „arse". 2. sentimentul solitudinii. Amurg de iarnă) 1 Menţionează câte un sinonim pentru sensul din text al cuvintelor sumbru şi orizont. sufletul încărcat şi greu al eului liric. imprimând viziunii poetice un caracter ireal. 7. Titlul poeziei „Negru" este în relaţie evidentă cu întreaga poezie. diametral”. 2 puncte 3 Alcătuieşte un enunţ cu sensul denotativ al cuvântului scânteie. 6. „mătur" sau adjectivul pronominal posesiv.10 rânduri. angoasă. singurătatea. Folosirea cratimei marchează în ambele cazuri pronunţarea într-o singură silabă a sunetelor finale din primulcuvânt şi a celor iniţiale din cel de-al doilea (valabil şi pentru al doilea cu al treilea cuvânt). Una dintre calităţile particulare ale stilului. „ninge" etc. 2 puncte 4 Transcrie. lăsând posibilitatea reflecţiei etc. 4 puncte 6 Explică semnificaţia unei figuri de stil identificate în prima strofă. 4 puncte 1. 4 puncte 5 Menţionează două teme/ motive literare. Comentarea strofei a doua a poeziei. . dar şi imagini vizuale cromatice: „gândul meu se înnegri". epitetele „plumb de iarnă". 4 puncte 8 Prezintă semnificaţia titlului.^area grea de plumb". „parfum de pene arse" etc.) 3. sugestie). . sumbru = întunecat. 8.^zarea grea de plumb" şi imaginea vizuală „ninge gri" accentuează ideea unei ierni apăsătoare. 4 puncte 8 Prezintă semnificaţia titlului. două cuvinte/ structuri care aparţin câmpului semantic al iernii. 4. din text. prezenţa simbolurilor. 2 puncte 4 Transcrie. „Câmpia albă – un imens rotund – ”. atât în finalul acestei strofe. în 6 . S-a produs o ceartă cu scântei. datorat incapacităţii de a se adapta. sentimentul solitudinii. el crează un contrast expresiv su termenii care evocă insistent culoarea negru (sumbru. 2 puncte 3 Scrie două expresii/ locuţiuni care conţin cuvântul gând. lăsând posibilitatea reflecţiei etc. 8. dar şi în cel al primei strofe. 2. provocând în suflet ideea unei imensităţi de negru „negru profund. dar şi în toată lirica bacoviană etc. motivul corbului. 4 puncte 5 Precizează două mărci lexico-gramaticale prin care se evidenţiază prezenţa eului liric în textul dat.arse. ofilite etc. sugerând o stare generală de apăsare. patru termeni din câmpul semantic dominant. Două cuvinte/ structuri care aparţin câmpului semantic al iernii:„/ar«ă". motivul plumbului. glul. 4 puncte 7 Comentează. a muzicalităţii etc George Bacovia. 4 puncte 6 Menţionează două teme/ motive literare. „noian de negru".gândul meu" etc. prin evidenţierea relaţiei dintre ideea poetică şi mijloacele artistice. agonizantă. Zborul corbului într-o direcţie nedeterminată (în prima strofă) şi întoarcerea lui în a doua strofă. a cromaticii. 2 puncte 3 Scrie două expresii/ locuţiuni care conţin cuvântul a tăia. prin culoarea pe care o reprezintă sugerează o stare generală de apăsare. această stare este dată de sensurile cuvântului. 8. folosirea refrenului. „veştminte funerare" semnifică singurătatea morţii. în amurgul vieţii. de monotonie. „pene arse". Titlul „Amurg de iarnă” este semnificativ pentru aceste pastel simbolist. de exemplu: „apă de plumb". Semnificaţia a două figuri de stil identificate. de exemplu: iubirea. „mangal". Se observă construcţia închisă marcată de apariţia versului „tăind orizontul. tristeţea. din text. 4. corb). 4 puncte 6 Explică semnificaţia unei figuri de stil identificate în prima strofă a poeziei. „Copacii rari şi ninşi par de cristal”. în amurg. 3. apropierea morţii. 2 puncte 2 Motivează întrebuinţarea liniei de pauză în al doilea vers din strofa a doua. predomină simbolurile. mireasmă etc. 3. Apartenenţa la curentul simbolism este motivată de tematica poeziei. 5. . o lume sufocantă şi murdară. de exemplu: epitetele cromatice „sicrie negre. 5. . iar prin substantivul „iarna” – o lume pustie. provoacă teamă. de tristeţe. în 6 . strofa a doua. Temele/ motivele poeziei. (George Bacovia. având rol în păstrarea măsurii şi ritmului versului. „negru". dar şi în toată lirica bacoviană etc. 5. Cea de-a doua strofăa poeziei continuă descrierea tabloului trist de iarnă din prima strofă. prin evidenţierea relaţiei dintre ideea poeticăşi mijloacele artistice. 4 puncte 7 Comentează. Este o repetare obsesivă a ideii exprimate în . 7. 9. „parfum" . 9.ji-am oftat". reliefat şi de prezenţa ploii. de exemplu: „mi-am zis". „funerare". 6. sugerează repetarea obsesivă a mişcării ce devine o expresie simbolică a unei stări limită.miros. de tristeţe. Expresii/ locuţiuni. 4 puncte 9 Motivează. Am privit această demonstraţie ca pe o scânteie de talent. „ninge gr?'. motivul literar al corbului ca simbol al solitudinii. 2 puncte 2 Prezintă rolul liniei de pauză în textul poetic dat. anotimpul iarna surprins într-un moment ce simbolizează sfârşitul. din text. apartenenţa poeziei la simbolism. „a avea plumb în picioare".mereu o mare întrebare. solitudinea poetului aflat într-un spaţiu închis. 2. 7. Temele/ motivele poeziei. în ultimul vers al fiecărui catren.JPlumb". Figurile de stil identificate în prima strofă a poeziei.(George Bacovia. orizont = zare.„arse". al morţii. motivul plânsului etc. sufocarea în negru. „negre". arse". Pâinea coaptă pe vatră e deosebit de gustoasă. în relaţie cu textul poeziei date. Spaţiul poetic este tensionat de imaginea repetată a mişcării corbului. Sensul celor două cuvinte: „carbonizate" . 2 puncte 2 Explică utilizarea cratimei în structura „se-ntoarce-acelaşi”. Strofa a doua a poeziei evidenţiază ideea dominantă a poeziei: sufletul încărcat şi greu al eului liric. noian de negru" ca descompunere totală a materiei vii etc. de culoarea pe care o reprezintă. în prima strofă a poeziei: personificarea „plâns de cobe pe la geamuri se opri" atribuie însuşiri umane unei fiinţe sinistre. datorată muzicalităţii versurilor prin repetarea sintagmelor ce conţin cuvântul „negru" etc. dominată de ideea singurătăţii iremediabile a eului liric etc. . triste. în relaţie cu textul poeziei date. arderea este sugerată şi ea prin „carbonizate". datorat incapacităţii de a se adapta. Este o repetare obsesivă a ideii exprimate în „Plumb". prezente în textul citat. 4 puncte 5 Menţionează două teme/ motive literare. Epitetul cromatic „câmpia albă” nu are o simplă valoare ornantă. condiţia efemeră a condi¬ţiei umane. prezente în poezie. ambiguitate. 9. prin evidenţierea relaţiei dintre ideea poetică şi mijloacele artistice. muzicalitate etc. Titlul poeziei „Gri" este în relaţie evidentă cu întreaga poezie. 2 puncte 4 Transcrie. Astfel impresia creată este de stranie mişcare în cerc. Gri) 1 Alcătuieşte două enunţuri pentru a ilustra polisemia cuvântului vatră.10 rânduri. în 6 . Exemplu de enunţ cu linie de pauză: Iubirea ta . de monotonie. „a se duce plumb" etc. Prin sensurile cuvântului. tristă. 4 puncte 9 Prezintă semnificaţia titlului. prin evidenţierea a două trăsături existente în text. două structuri/ versuri care conţin imagini vizuale. Linia de pauză marchează grafic o pauză în procesul vorbirii. tema morţii. De exemplu: strofa evidenţiază ideea dominantă a poeziei. motivul corbului. prezente în textul dat. reliefat şi de prezenţa corbilor. existente în fragmentul citat ar putea fi. posomorât. Pământul ţării e vatra noastră strămoşească. 4 puncte 1. 4 puncte 1. 4 puncte 9 Ilustrează una dintre caracteristicile limbajului poetic (de exemplu: expresivitate. strofa a doua. 6. (Linia de pauză marchează grafic o pauză în fluxul vorbirii. ultima strofă. prezente în poezie. predomină simbolurile. . Mărcile lexico-gramaticale ale eului liric sunt verbe şi forme pronominale de persoana I. sugerând prin conotaţia cuvântului „amurg” sentimentul de vid. dar şi de claustrarea provocată de atâta zăpadă. 4.10 rânduri. motivul negrului etc.

angoasă. în text se exprimă incapacitatea comunicării cu persoana iubită. ca mărci ale subiectivităţii: „sunt"„mi-f etc. atât în natură. accentuând plânsul întregului univers etc. al unei despărţiri {„adio. câte o structură lexicală ce conţine o imagine auditivă. 9. unul ancestral. al bolii. ar putea fi eufonia. 2. se imprimă lecturii un ritm lent. multitudine de simboluri. „chemam în aiurare" etc. în 6 – 10 rânduri. în relaţie cu textul poeziei date. Utilizarea cratimei în structura „mi-i" are drept consecinţă marcarea grafică a rostirii legate a două cuvinte prin eliminarea unei silabe. Nu mai vreau să merg la mare. de suferinţă. a muzicalităţii. 4 puncte 5 Transcrie două mărci lexico-gramaticale prin care se evidenţiază prezenţa eului liric în textul dat. de exemplu:„n-am mai văzut". 4 puncte 7 Comentează. din text. imagine auditivă „nu mai plânge". 4 puncte 8 Prezintă semnificaţia titlului. în textul dat. „cu jocuri de umbră" etc. prin evidenţierea relaţiei dintre ideea poeticăşi mijloacele artistice. 5. „eu". „mă alintă". prezenţa simbolurilor. 2 puncte 2 Precizează două consecinţe ale utilizării cratimei în structura „Şi-i galbenă”. muzicalitatea textului este generată fie de repetarea obsesivă a unor sunete. 4 puncte 9 Argumentează apartenenţa textului dat la simbolism. De altfel. respectiv una auditivă. „toamna". din text. 4 puncte 9 Motivează. ca anotimp al unui sfârşit.10 rânduri. apartenenţa poeziei la simbolism. de exemplu: imagine vizuală . în 6 . „chemam". plânsul tălăngii când plouă!” în poezia citată. 6. ultima strofă. 3. Din depărtare se aude foşnetul codrilor de aramă. „pălind în tăcere şi-n paralizie". reflexivitate). Penultima strofă a poeziei surprinde singurătatea ploii. plânsul tălăngii când plouă!" în felul acesta versul devine şi un lait-motiv. prin folosirea celor două semne de punctuaţie. strofa a treia. cromatică. în care eul liric era supus solitudinii etc. sugerând o stare generală de tristeţe. 2 puncte 4 Transcrie. Punctele de suspensie marchează grafic întreruperi ce apar în vorbire. vorbitorul nu îşi exprimă până la capăt ideea. totul devine şi „sună umil". Două cuvinte din câmpul semantic al toamnei. 4 puncte 5 Precizează două mărci lexico-gramaticale prin care se evidenţiază prezenţa eului liric. De exemplu: apartenenţa la simbolism este motivată de tematica poeziei. Două cuvinte din câmpul semantic al ploii. de profundă singurătate.(George Bacovia. Structuri lexicale ce conţin imagini vizuale. dată de muzicalitatea versurilor. pică frunza"). linie de pauză etc. dar şi teamă. care este prezent. 2 puncte 3 Scrie două expresii/ locuţiuni care conţin cuvântul frunză. a refrenului este una dintre trăsăturile specifice curentului simbolist. datorată greutăţii. Semnificaţia unei figuri de stil identificate în prima strofă a poeziei. solitudinea eului liric. motivul tălăngii etc. personificarea "tălăngi adormite" atribuie însuşiri umane clopotului. în aceeaşi poziţie. prezenţa simbolurilor. din comparaţia „ca tot ce-i iubire şi ură". imaginile artistice sunt impresionante prin simplitate. 8. multitudine de simboluri. provoacă melancolie. Două teme/ motive ale poeziei sunt: tema naturii. „umbra/ Ce sperie câinii pribegi prin canale". respectiv. tristeţe metafizică a întregului univers. folosirea refrenului etc. nedumerirea poetului în faţa ploii nesfârşite. 4 puncte 7 Precizează rolul versului . de reflexie etc. Structuri lexicale care conţin o imagine vizuală. de tristeţe. de exemplu: „plouă". sintagme. Folosirea. accentuată de imaginea pustiilor pieţe". al descompunerii materiei. Semnificaţia a două figuri de stil identificate în prima strofă a poeziei. sub raport prozodic acest fapt asigură păstrarea măsurii versului etc. prin evidenţierea relaţiei dintre ideea poetică şi mijloacele artistice. 4 puncte 9 Ilustrează una dintre caracteristicile limbajului poetic (de exemplu: expresivitate. sub raport prozodic acest fapt asigură păstrarea măsurii versului etc. dar şi în toată lirica bacoviană etc. Folosirea cratimei are drept consecinţă marcarea grafică a rostirii legate a două cuvinte prin eliminarea unei silabe. 7. „plânsul". Aştept cu nerăbdare luna mai. de exemplu: „cu tristele becuri cu pală lumină". 2 puncte 3 Alcătuieşte câte un enunţ în care cuvintele piaţă şi umbră să aibă sens conotativ. 4 puncte 1. 3. existente în fragmentul citat. Două cuvinte/ structuri antitetice: „solitarul" ~ „tovarăş". Versurile poeziei sunt un monolog liric de forma unei lamentaţii provocate de singurătatea universală etc. vorbitorul nu îşi exprimă până la sfârşit ideea. 2 puncte 4 Transcrie. dar şi în iubire. în poezie. (George Bacovia. muzicalitate. un alt epitet „şuri învechite" ne obligă spre o întoarcere în timp. a ploii. dar mai ales. Este o repetare obsesivă a ideii de boală. 6. Poezia are trăsături specifice curentului simbolism. prin prezentarea a două trăsături existente în text. accentuată de „muzica tristă. a cromaticii. exprimată în ^lumb". „pică" etc. anotimpul toamna simbolizează un sfârşit. de monotonie. de gură". 8. De altfel. Pălind) 1 Transcrie. Lirismul de tip subiectiv este evidenţiat prin verbe şi pronume de persoana I.. o imagine vizuală. fie de tehnica refrenului. în 6 . de scâncetele unui copil. Apartenenţa la simbolism este motivată de tematica poeziei. motivul literar al bolii. 6. 7. două cuvinte care aparţin câmpului semantic al toamnei. a sufletului uman. 2 puncte 2 Explică rolul utilizării cratimei în structura „mi-i râsul hidos”. folosirea refrenului etc. Sugerând o stare generală de apăsare. din suflet. mai ales. în text. 4 puncte 6 Justifică încadrarea textului în lirismul de tip subiectiv. două structuri lexicale care conţin imagini vizuale. ambiguitate. „ploaie" etc. Mărcile lexico-gramaticale ale eului liric sunt verbe şi forme pronominale de persoana I. ce pare că inundă tot universul etc. 4 puncte 7 Comentează. 4 puncte 6 Explică rolul întrebuinţării frecvente a punctelor de suspensie şi a liniilor de pauză. a bolii. dar. Plouă) 1 Transcrie două cuvinte care aparţin câmpului semantic al ploii. cuvinte. Ultima strofă a poeziei surprinde singurătatea eului liric. ca în epitetul „grele tălăngi". (George Bacovia. de exemplu: „ca frunza şi ca iarba". prin evidenţierea relaţiei dintre ideea poeticăşi mijloacele artistice. ca în acest text: „Oh. muzicalitate etc. prin explicarea a două trăsături existente în text. accentuând ideea unei stări generale de singurătate. „pală lumină" . fiind toamnă. Strofa a doua a evidenţiază ideea dominantă a poeziei: prezenţa toamnei. 2 puncte 3 Alcătuieşte două enunţuri. epitetele „pală lumină". a solitudinii. puncte de suspensie. Expresii/ locuţiuni. particularităţi specifice curentului simbolist etc. din poezie.„noaptea deplină" etc. . prezentă în textul dat. chiar sentimentele cele mai puternice. primul şi ultimul vers al strofei pare a fi refrenul poeziei. de exemplu: . a muzicalităţii. 7. al nebuniei. Una dintre calităţile particulare ale stilului. dominată de ideea singurătăţii iremediabile a eului liric etc. fie de prezenţa unor instrumente muzicale sau sunete propriu-zise. din text. 9. 4 puncte 6 Explică semnificaţia unei figuri de stil identificate în prima strofă a poeziei. prin sensurile cuvântului. o lume sufocantă şi tristă. 4 puncte 8 Comentează. în acest mediu meschin. motivul literar al toamnei. simbolizat prin sintagma „solitarulpustiilor pieţe" care devine un lait-motiv. 8. mohorâtă.Oh. pastel însemnând un tablou din natură. „Sunt solitarul pustiilor pieţe". „noaptea deplină" creează o imagine întunecată a lumii. imaginile artistice sunt impresionante prin simplitate. 2 puncte 4 Menţionează două teme/ motive literare. „spunemC1' etc. prin evidenţierea a două caracteristici prezente în text. dar şi prin culoarea pe care o reprezintă. 4. „şi-i galbenă ca tine". 4 puncte 8 Prezintă semnificaţia titlului. a universului. 4 puncte 1. 4 puncte 5 Explică semnificaţia a două figuri de stil identificate în prima strofă a poeziei. 3. 2. pentru a ilustra omonimia cuvântului mai. Pastel) 1 Transcrie. 2. „a tăia frunze la câini" etc. reapare refrenul poeziei. disperarea eului liric în perspectiva singurătăţii exprimată prin sintagma „chemam în aiurare" sau metafora „golul toamnei" etc. prin sensurile cuvântului. imaginea auditivă „sună arama" măreşte golul înconjurător din piaţă. 5. plânsul tălăngii când plouă!". 4. 2 puncte 2 Precizează rolul punctelor de suspensie din prima strofă. a cromaticii. Titlul poeziei „Pastel" este în relaţie evidentă cu întreaga poezie. de exemplu: pentru a arăta mişcarea înceată. strofa a doua. galbenă". al descompunerii materjei. în textul poeziei citate. 9. în natură. în relaţie cu textul poeziei date. dar şi a universului. titlul poeziei fălind" este în relaţie evidentă cu întreaga poezie. o natură însă tristă. prezente în poezie. iar plecarea iubitei accentuând solitudinea până la disperare etc. în prima strofă. Punctele de suspensie marchează grafic întreruperi ce apar în vorbire. al plânsului universal.frunza". De exemplu: „uită-mă pe mine. „sufletu-mi" etc.„pică frunza". „cu jocuri de umbră ce dau nebunie". 4. în aceeaşi poziţie. 5. sugestie.10 rânduri. 4 puncte 1. cât şi în iubire. Mărcile lexico-gramaticale ale eului liric sunt verbe şi forme pronominale de persoana I. Comportamentul colegei noastre a fost ca la piaţă. de prezenţa refrenului „Oh. de exemplu: personificarea „tristele becuri" atribuie însuşiri umane unor obiecte. două cuvinte/ structuri antitetice.

.49..9:70.70.249.089.7.3.8g../03x070.89.g9:7.0.x.90 49...089:..43x32..70.:2g9. 97890x0.0. 5:3.5:8  40 ./.7 .90L389741.50710..:.90 5.x:30970....7::/084.390/07.7.800 .:709.1.59.2g8:7.0.   &9.   3:.5479 5744/.0 !.07925::09.790303x./4:g.g4.0.:57010 L374 ./03x.3L3..:301:7/089/0391.70/7059.99:: L370. .g 5730.5009.70.748970.3xg2.g..:308.897: .0::7./:3.8:7g5g897.2:390   4:g897:.970.390573023./0.4380.g7../4:g97g8g9:70890390L3909 ..:L3xg72: .90 5:3.90.90 !7039g80231.8g  $9.:909:5400/. 57003x094.920L3897:.07-::.9..   %020.0.24/07382 5:3..-0 $:-7.9g/0./4:.70  !g8g703070 8:0L3.1489/0480-9/0-4.90   :.9825: 1: 2.3x.90.742.90.x0.g..078::09.:73/L39090.0907.45:90..9  /0817:30 90  3031008  L374...70...70. 3489.70.230 /.5.0..7.:9g L3.0.x. 9073:90 08:.:.gL3.9:7.g80231.9g  : 9:/.   472.7..3.0891.70 5700390L35400 5:3...-.

.230. .   %9:5400 5738:-89.   %:/4770 !8. ..9:7.431:7.7024/:5.39.548-9.9.0.90L389741.7/0144870.90 .9094.0.05400 /00025:94.24/:3/./0-4.39075709g7 . 5g8g7030700572g83:7g9.x.09. 3:3097290.9047/08:850380/3:92..249.:301:7/089/0391.   5.30 80392039:3489.9.425.4.9.g:3834325497.: 94.. 970...30/.0/0 5:3.07-: 3.g 8570/00.574507:3:817 9.:./03x.4349./4:g...070..:: .90 03x430.9L354x03x..425:307/.g/00. 909::09.9g .24/073820890249.g947 70.2  03x430.9 897:./00.79.9L370. 0.1.05708./..x.   $0231.230 /.g/4:g9020.7 3: L3925g947 5:3..70100 L313.23.90 !70.010207g.98038::/3..39L3./08.0.947.7...g 80.07-0.34925:70850.90:303:3xL3.0 .742.7 .43909.23..70.925::970.9470.039:0...70008903x.3900L307 890.925:: 24.g.-g8038.574507 247x L3.:.900/08:85038009.:.07925::09. 5:7.078-50397:..-43.90..::70 :37425479.89741g 5:3.2-.g74:5:3.39:: .5400 /0. 5:3.790303x..x0.17:3. .970.43/x.70.g30972908570/00.. . /3909:/./4:.4/.94.90 .0L.5400 /00025:05909:.9.9.24/07382::450708.70.9g/0902..g.5.9 5:3.90.g9:0 90.43/x0:2.790.:3/:3:2.:.8g..

9.:30 3.   !:3.70 81./03x.5700390L3909 L3.909..g 24.L3909 2548-9.2.5.0::7.4 7.9.900/08:8503802./7.90 54.0.xg L3/7:2.7L3.249.0573..97:..70 5700390L35400 5:3.70.....:304890.9..0 5:3.47-947:3:L 0572g53g.39../03x070.0.g7.L39707:507.00..5400L3782:/0958:-0.70.39.5409.g L3  73/:7 572005.09..0907.0. 5:3.7080/08573/0/35400 5:3.90 !70.8./03x070.817 9/00.90 49.   '07-00.   /0.1.90 0130 90 L397 :303:3x 80392039:/423.90789.4::.7../.g57003x..: .90.7..0.90   $34320 305:93xg 8g-.90.70800./.078:7 5730.g 5730.089./4:g..x0/3970/00..0x200  45:.90 420390.L3909:/.0..9 5:3.5.7989.039:3L307..38::.g/4:g2g7..47-70.

7..9.0890.9.x:3070.9g70.g 70.   %0200.4::/39705409  .07-00.9g4../. .34/:3/..9009..:L353g/081g :7.70L31:3.9g8..90.39.x0/0925:.7.

.249.g2-.42:3.9.43/.70.4.-.0.8:-1472.9:.   782:/0958:-0..07-0 5743:20/050784. 00025: ': x.39.9.90 /04.g1.42:3..07-0 147205743423.07-00 .5950397:.078:7.80   $..70/4:g05708.23.79.2.70/3x0 .05:  8g x  .10.0::5409..7g9709.0. 97.2.4 7.   %:/4770 0 ..7080.x574.00.9gx 20  3:2 .9009.2g7.8:39././03x.5.7 .g7.:09.:30.9 250748 573.00::7.: 423:09..70.30.4393:g8g7g23g 3/107039g.38.:. 902.3.9573.L3/40 /.g.90...0.70.08903x.: 209.09.2039. 00/4:g .0.7g.4::.90/0305:93x..39.147.47-0 9 5.39.50.g.:8g.3.g0:7./7080.90.0/050784.08:-0.g/70.   g7.08900..0 91085:8 0890/7.7080/08573/0/354000890.005400 00025:902.0890/0305:93xg.0/07 1.9728  2g7409.70/3x0 L384x9/0L3/4.07  20..9.83:7g9. 82-4..  3.g5409:80829030/7059gx9/0.   $0392039:/423.13x0:2.59:.g7 $03.9. .897g9008.2.70.39.0L3970.70./7.8082905g7g89/0.0/43:8070.   $9741..x.9g./03x.0:9208974108:39:3243447.

05708.7.9:7.0L3:92.38.9:7.90:303:3xL3.4.:9.0.4349.:x:3.g9:0 90..L3897:.g747803825.. 5:3.90 03x430..70.90 . 5:3.9.g.89741g 5:3. 5:3.-g8038.g.:.90 5.050397:.39:.50.4.39008023 :2-7g8g.90 %7.70. /0 .1448739074.90 !70.43x3.x070947.g/4:g9020.g/4:g249..g..9.70 /3909 /4:g897:..:.3990.92. 5:3.-.70.708 .

90 5:3.00..249.x0/3970/00.x.5409.g 24../03x070.g95:/0782/0391.0 5:3.70.90 !7039g80231.90 03x430.9.9g 5:3.7989..90 420390.g L3  73/:7 :92.70 /3540.90   5708.99:: L370.0907.89741g 5730.x0..9L3909:5400 5:3.:909:5400/.

4.9g09.390573023.0891.48.L3.:  .0 ...0.0.2.70.L2537:-7 /.:9L3:2-7.7.:..800  .4380./0.:897./009...28g50.3xg2..9:7..gL3:92..70.g/473x.70.7020 .90.:x:3/00025: ..8.09.70 /03049g770L3:-70..-803xg09.50.. 0::7.507843.9g:8g:   $97:.70.90.0.2 8g7g2 09.70.. /0 .80890570039g50397:.7.. 3: .89.920L3897:. ..857089.9:38023/0.0 .50:20.5: 17:390.54795744/..-.59.708..8:7g5g897.x. 503/:.89741g.x.2.078::09./4:g..L3:20  .50.xgL3:92.70.5: 4.4.2g8:7. 7:2.9:70.    .-0 $:-7.   39074.1.70.:308.7 L3/4.5400 0.:3/08g  50.  50.g.39909.7.70947.00.70/00025: '4./..L3970/473x.50.17g2.57003x013x0:-90 /473x.70/7059.0./03x.748970.   &9. ... .9gx9.   %0200.

.2 8g50.90./03x.7..g7.0.L3/40 .90/02:9g.9:70..2:9.7g230L2570:3g '07-: 50.070.2g7. .30 .005400/00025:902.50710.3 .   %9:54000890L370../.x70947.g9:9/3/4:g39074.g:-9.0890.80  .0.0.x.g..0 '4./085g7x7 /..3..0::7.09 ..07-: /0 ./0.078:74709.9:.08:-0.9  %0:72g70.9gx %0 . .:909./47::09.9g.x.x0/70..0 05723/L3/4.2   .2 8g7g2 &92:.07-0 5743:20/050784.:909:5400 :8973/80392039:3489.89741.2-:009.0780890.7 573L3.:.L31.. 700.9. 1 1g.9g573.7 ..:-7 /..:90 L3.-.84.9573897:.39909..7.925:2../085g7x7 /.7020 L38g/0.70.9gL3.   782:909::0890/0958:-0.4.9573.9.7 .0070.4890 /473x.x:3970.g7L3:-70 /.249.g9:7.2-:9.70709::.7 701::.:30.80392039::/0/7.:3089:.7 .8  .70. /.L3x008 3/:1g7g. 0.27:.g.5745.   &92. 3049g7./03x.

97g 5:3./.54802.:gL3909:5409.70/4:g05708.:.90 $... 7  ..39::.4.g9:0 90/4:g03:3x:750397:.0470.:897.90 !7039g74:30/05.9 5:3..

:x:3.70.43x3.4.390.39:3/ 5:3.38.:.90 %7.70 /3909 /4:g.:..

g57003x.2.4 7.70800.0.g/4:g2g7.39.7x3....5.9.9:7.9 5:3.0573./03x.90 03x430.L3909:/.25::802.0::7.90 !70.897:.073 5:3.0..g/4:g9020.70.

1.g 24.0907.x.90 5.89741g 5730.897g897g24 0.70 5700390L35400 5:3..00.5409. 5:3..90   !30.4..g80231./4:g1:7/089/0391.:g2..90 420390.8g !g239:xg70.g   3.   5708.:gL3574.:909:5409.89741g 5:3.47-7 g83/548-9.x..0 5:3..45.x0./03x070.x009.249.97.59g50.08:.90L3572..x0/3970/00.90.g7.7989.7.97g0/0480-9/0:894.70.8.0.90 !7039g80231.7010.34./05..g L3  73/:7 :92.99:: L370.

5:2-L35.0.390.:2-:  ..:.   4:g.80/:.4..05:2-09..:x:3/00025: .70  70:.4.5g/05:2-  .

9:7.25::802.073 .7x3.897:.70.39.5...

8:39.7 g  33009.2.00.3.4 7.   g7.  3/:20:09.9  2g9:78.0/050784.: 5743423. /00025: 2 .2419.07-0 147205743423./0..00::7..9.9.:.   %0200.28   .54808.0.

70/4:g05708.70. /./05:2-  3307 2:.80392039:849:/3  7001.:897..30:3013x0 838970 574.5400 8:073/489.4.:..  5:3.5g8g94./03x.0::7.7.59.93..7047057039g 890470509.9.90 5.   $0231...90 L3572..90:38343250397:8038:/3909.54005078431..g/0.9g7..574.54000.70.390478:2-7: 47439 5:3.g/00.:...249.9 70:..039:0.80.    0470.g.50.70.47-47 /.90..39:: /0.89g89.70.x00.4.742.7g /423.8g0590900 5:2-/0.9g/0.g/00.97-:0L38: 7:2.39g 2:7/.g:9.2:780457.2g .0 3/:20:80L3307  ).0::7.-0.:..0. 538/0.5g8.9 /057003x..34.0..09.700890/. 83:7g9.9:7.73.70.:538::09.47-:: 249.3g09.704-808.4-050.70 /097890x0 /024349430. 97890x0.83:7g9gx7020/. 249.. 80 394.90L3 !:2- /.7 L394.73g  ).73g  03x430.   %9:5400 70890L370.7.g5.9gx/0./423.70  97890 4:208:14./00572. 2:7/0.:5:2-:: 249.9g/0 8038:70.70./4:g1:7/089/0391.-.947.:4.x...4.7 2.54008:109:L3..005400/00025:..700307.4.920L3897:.0../039g.30.9g/0/00./g570/423g82-4:70 /...99./05:2- 2..3...89741g...g.g90.5.   $9741.:.70.:..0.g 3307.9009.g7.90 $.0 .9.:30073./.:L3970.70.39g./4:.7 /0.

90 %7. 5:3.38.70.70 /3909 /4:g897:.39:..:x:3.9:7.4.:.43x3.9g.

3.:.078:7.g/4:g9020.90 03x430.0 5:3.43x32...70.

070..43909.2:.39047.247x  .39 .90 5:3..9g0890/0897.70 /3909 5.25..5720897410 891025708.47.x.302 .47-:: -47:.39g0..90 5.90  8:2-7:L39:30.g:3.8g2./4:g97g8g9:70890390L3909 .L3.70.47-::  5909:.g70509....39::8.gL3..:301:7/089/0391.. 25723/.. .89741g.89082-489 8:073/573.89741g 5:3.g80231./40. .- 50397:.5400.89741g $04-807.90L3572.43897:.2:7L3..10..43/ x0:2..39 . .:75743:3x.9g/0902..30/05..7.71:2 5:3./4:. ..5.7.0 5:3.x0/3970/00.0890897410 /./03x070. 82-4:747 .701703:: L3:92:.9L397 :385.5409:: .99L313.g8038:/3.4.0.g7:./4:.39.L397 483:7g8..9.x.010207g.2:7:...4397..70  44870..-4::9789/0.790303x..7070..70.70.  0470.39.g 24.078.742.73g/3572.g.2 .x:L3.4.790303x. 07:  !70.:.x0.90 .90 03x430.5.   902.90 %7.90 5.7.1.g9:0 90:303:3x.34925:.9.5400 .9.0/0 .307: 8:2-7: .704825g.0..9.97:907203/3.47-::L397 4/70.7./ 849:/30.   0.70.7.x030/090723..07.5400..-g 3:.x.90 420390.50397:.7989..9g/0..90 !7039g80231.g L3  73/:7 89741.8:907203.9gx09./423./4:.43..:8038:/0349.99:: L370.970357003x.8905708..0890903843..: .2097.2-00.:L3.82-482 5:3.7x.:.7.247x : 249.:..43/x.. $5..30249.849:/3144870.82-4.39 5:3.73.:.789.8 .08905.4349.g7.5409.70509.89741g  L394./03x070.89741g 8:070.9202.75738:-89.0./4:. 5730.0/3572:..:.g/4:g9020..:907.7 33 5.249./40.2 .7-43.90 49.30.0907..00.g.0.:3089g729g   %9: 2:7/0.25:802.078/389741.  4:205:890 9789g .7 L3.2:7 80392039:/0.8:30904713.7/0.9../40.:.g 5730.90770.:..0:3.70473.73g 089080231.9700.70L3./0 . 4-808.3900 5:3.g817 9: .700.2g8:7 792::.:909:5400/.5745070..0/0.078:: 9g3/ 47439: /.73..39g   5..gL3970-:3x..9g..38.078::   L3.70 5700390L3909:/.g3889039.47-::.0/3.g.082-40.4.0.8:75738L397 :3242039.70.3/74L35g897.0x   25.9 5:3.x.0473x.:35409..4393:g/08.:gL3.-g.:.9 54842479 47439.9 /02.39:: .742.x:5409..g7..90 49.70.-g :32038749:3/   45.9g L3572. 5:3.9.30405708082-4.:4.7.70..:7039:82-4820890249.70.

90 8:0890 5700390L3909:../4:..70L3970-.90 :8970. 7010.x0/3970/00.25:802.   257.1.:301:7/089/0391.047/4:g.89g/0243897.9.390   :.90L3572. /00025:05708.x..90.90 420390.x.780 419009.:30/05.7989.79g.5048. 5.0.02-.99:: L370.71:2 2748 270.   025:/003:3x. 5730.390 .390/3.90789.45.70.47-7 g83/548-9.70  3..82g09.39.7-43.0 5:3.90  $038:.9.00.5400 5:3..70 5700390L35400 5:3.x0.90 !7039g80231.7.249.89741g.g 24.:47307: .:gL31::.:g2..9.g7.g80231.7-43.574/:84..::5409.9.70   %0200.:./3970.3900/09.x009.:g:-70.0907..0.90 . 2070:42.9 5:3.x0.:909:5400/.5409.90  307:  3070  .90 .90 5..2-:9...039  $ ./03x070.7./05.g L3  73/:7 89741.:8.780  1:307..g:3..0.90 5:3.

/00572.g83:7g9. /.g.3/L38:109/00. 5400 8:109:L3.:4.09.:.0::7.9 70:. 839.7-43..780  ./3970.7 2.g.43x3...790.x00.   :70/089/0391.9g7.2039:.9g2:.0.-./03x.005400 /00025::-70..:307::09.9070.574.7 /0 .0...7 L394.247x 7001.9.0 923901:307.0 00025:89741.089:: 0890390L317.39:: 573.80.g/0 . /.7-43..78009.2047.   &3./03x070.573 ..9gx05.70 /097890x0 /024349430 890470509.90 . 24.g/00.3/0307:  5030.7989.3/0 307:..90L3 !:2- /.:897..g489.5g8.79.0 8.3g09.7/070.54 /.3.742.2..   42039.3.70..:3020389gx/0307: 307:5741:3/ 34.   %9:5400 07:0890L370. 574.9. 249..89741g.  5.08908:07.1 /00025:0:143.70.4.704-808.9  34.5409.897410.9gx/0..:.5400 !738038:70.71:2/05030.  .7080231.70.780  2.70..9g 0.90L3572.39g.93.75:90.5400 /00025:0590900.9.5400 5730.99.247x  8:14.g7.9gx.9 /057003x.4.:L3970.70.:./423..742./08./4:.700307.90.L3307:.0.:0890570039 80573 .947..4./.:.780 41.947.307:570/423g82-4:70 /.9g/0.70.70..7047057039g8:070.0 .50..247:1:20.703070 .x0/3970/00.9.g 24.39: 307:09..9.80392039:849:/3 .5.59.078:74757370509.00./039g.425:3070949.249.

  .890  %7.25::802.0470.g/4:g.9:7.7.70/4:g05708.70 /3909 /4:g.920L3897:.38.0.70.7x3.5.4380..94.39.:.90 !70.. !.3x0.390.-03g 5:3.4.90 $.0:9g7.230 5:3...

078::09.230 /00025: 17:3...x.70.70.g09.:909:5400/.0::7.90 %7. .4 7.g/4:g2g7..90 5.3xg2.. L3909:/.-03g  94. 42.790303x.70/7059..904897:.70.7989.:g L3909:5400.347/05.38.748970.:...90 5:3.59.00.x0.9.g 70850.0..0891.:..2..g57003x.0.70 /35400 .90  4:g.94.9:7g0.43x3..0573.390573023.70.7.-08:-7.g..90 420390.2g8:7.. 5730.:.9 5:3.g.909::/.:x:3.:308.70.70.4.43x3042.:/9./4:g.82-482 573570039./03x.g L3  73/:7 89741.g 24.4380.5.0 5:3./4:g97g8g9:70890390L3909 5:3.90 5:3.8:7g 5g897./03x070.7.39:17:3g 5:3.g 5:3.30.99:: L370.390/3.   44870.  5.39.25:802.0.:.70800.g74:L3970-:3xg7170.5:3.9.90 !7039g80231.90.x0/3970/00.0390.1.   5708..30.90 !70.7.5409.9.920.9.23./4:.54795744/.g.9047/08:850380 .90 7:20390.

:-9g573144870.47-947:3:L 0572g53g.70/4:g..30.2  2g..g7..9g..5400 8:073/489.9g/0902.5.30.:209.g17:3.:.90.02.34925:94.9:70.   g7.47-70 .2:.90 !70.g /00025:2.L3909800572g3.8900890L370.17:3.07-0 147205743423.90 03x430.42432.9.:.9.230 .94.7L3...9.23009. .02.540057003x.7-.7x3.2.:/9.34925.9:7:3792039 /07010009. .:/9.:.0::7.9302.39::2..   $9741.0..   0470.:897.g/4:g9020.4./039g.54 5:3.9047/08:850380/3572.:7039::82-482 00025:..309.1.5.907057003x. 701703::09.42:3.890 L380233/:39./8507.   !:3.g74:5:3.9  L3:-70/8507.9.708.9:7gL38g9789g 24479g 13/94.:3:817 9 .0.230 .   %9:5400 !.0.-03g.70.   $97:.   !40.. 00025: :9g 2g50230  0:  .9..89741g 5:3.7009./08...L39707:507.700307.1.:x:3/00025: .70..:907.0/050784.750./4:.7 L3:-70249.2L3.82-40.7...x00.-4:/33./03x.38.7.9:7g 43.-4 .g9:0 90/4:g03:3x:7 50397:.39..g  5.g/00.530  ./423..23.  .5.:7.390..039:3/849:/30.39:: 5.g :3817 9 L33.9..0..90 5738038:70..   .70.00::7.25::802.4.047/4:g80230/05:3.0.00.. .742.0...:.9g573839.. !4:g  %7.425:3072.x0 802572g0./4 5.7097g8g9:7850. .9gx 144870.2.23g .9:7g .4 7.:.5400. 5:3.8:39.99L33.82-4820890249.:3.147.2L3.9:.70.900/08:8503802...30.:L3970.g17:3..53g.790303x.g 70850.90 .5g9/00..:50784.3.9:7g /.L3507850.:30/085g7x7 .g  3:2.g7.. .:7..82-4:747 .7009.5.3.43x342..39g  85:30 2 09..:-90.02.g/097890x0 /05741:3/g83:7g9.17:30.0.83:7g9gx0572.94.39g. 4:94.

078::  538:9gg3.9g 5:3.7.90 :8970. 5730.90 8:0890 7010.5.0907.2.70:3.70 5700390L35400 5:3.7.9.90 570039gL3909:/./3970.7989.0573.g L3  73/:7 89741.70.x0/3970/00.. :2.817 9/00.70.02-.70/4:g2g7.g 24.9.:.5409::L31.:301:7/089/0391..0.9.90 %7..g:3.39../03x.90 .. /00025:05708.5400 5:3.00.0::7.009..9 5:3.078:09.x.90L3572.g7.g3:3/g949:3..:307g-/. 5430817 90 .0..970.54/00025: 54:g  538:  54.9 5:3.38.249.70.3/54:g L3540.2.47-70 ..0.x.0.47-947:3:L 0572g53g.L39707:507.25:802.90 !70.    9059.90 420390.90  4:g.90789.4 7.9..L3909 30/:20770.g80231.   !:3.5409.1.89741g.:8g207.70800.90 5.L3909:/.::5409.2.2-:9.70   4:g9020.7L3.900/08:8503802.390/3.0 5:3.g74:..05.g57003x./03x070.

75:90.910 70.054008:39902.949.g.909::08900307..L3.54 ..902:99:/30/082-4:7 2:.1.20 10/057003x.1.38.30 :3.078:/0.30.   $0231.390 839.0/050784. 54x0 2.089:: 0890390L317.7. L35400 .07809.0 :-70 :7g 0.9.70..078:747 /057003x.9..   44870.0.90.g:9  8:109: 209.3/54:g 5.30.:.2 ./47290.078:: ..3905738259.   &3.79gx850.7.97-:0L38: 7:2.701703::0890:3.:g09..L3.4 7.3.:.x.00..701703:: ..70.9gg3.078..9gx05.70.249. 949:/0.89741g.00..905909 :7L3.79.0.9g/02:.9 249..0.54 . /00025: 3 .30  8:3g:2 .0.070L3925 :3:...4549:::3.08.0897.90/08:850380 30/05.3.:301:7/089/0391.5:9073.   !03:92.089909  538:9gg3.:3.9 .538:::3.5400 /00025:50397:./3970.3.90L3572.00::7...0900:3:. L3 .9g10/070509. !g3/  %7..07-0 147205743423.x.9.3.90304-g85704L394.0.   0470.002.947..0..L305909: 700 9gg3 5078431.039:3/538:L3970:::3.90 5:3.54008:7573/083:7g9..07..:8:309057457: 80 10/0903.2..039:.90.0 /3.:7039::82-48909.7g9..3/ 54:gL310:.8:5:8849:/309.:.:..-4 ..390.425.78039203900.   g7.701703::   538:9gg3.7989.4.4-808.:3473897:203902:.9..70701703: 5400 L3.089.9..:7039::82-4892:..70 /3909 /4:g.9789g /0:7g /08.89741g.70.9g /.9g/0 2:.5.849:/3 249.:347 8:3090 ./397097g8g9:70850.10:143. .:9gg309.90. /....3  . .2039:.9:7 .9g70:9gx .08920/:208..45L3.79.08:392570843.700:7.22.8:39.

90  4:g.00.82-482 5:3.70./4:g97g8g9:70890390L3909 .x0/3970/00.390..39909.920L3897:.9.0 5:3.90 :891.90 5./4:g.9.70.5700390L3909 5:3..:.70.39005.7989.0./4:g1:7/089/0391.90 420390.89741g..:909:5400/.90 !7039g80231.897:.99:: L370.38.gL3.70.89741g 5730.5.g74::9g7.7..g80231.0.9:7.90 %7.90 ..790303x.0 5:3.90 5:3.5409. 5730.g 24.0 5:3.909::L3782:/0958:-0. 2 78:/48 5:3.90 5.90L3572.70.5400.90 49.4349.:.-g8038.9:7.xg :2-7g8g.90789.3.90:303:3xL3..x0.7./7..:..g 57305./03x070.9:70.43x32...g L3  73/:7 :92.70 /3909 /4:g897:.x.g9:0 90..5400 5:3..x./03x070... 5:3.

70.59.:308.:.:978900-0.70.5.:7..0891..1.8:7g5g897.078::09.9:7.3.7.70.590.:/014 309:.7.1489.70.0./4:g. 2 .9:7.920L3897:.9:70.2g8:7.4380../053g09.7.748970.   3/05g79.39909.4/747/0.7g  5.54795744/.xg   $97:.   &9.2g 425479.:.897:. .390573023..-08:-7.40034.g:23g  34.43x32.0 849..7.2039:.90.0/00025: .:5.0.7080.g:23g  :2-7.7:= 94.70/7059.8970...g.3xg2.

 .701703::09.2.9g/0902.90 97890x0209..30:3..39g 9789g /423.0/083:7g9.-0.590. 849.7 L394.70 /097890x0 /024349430 5738038:70.8974105..54008:7573/083:7g9.90..70/0.8g0590900 5.89741g.   $:073/489.7 ./03x.8:109:::2..43:7g947/35.790303x.4.-.9gL3):2- /..g /08:1073xg 0572.90  .5400 /00025:5078431.9.3.2.09.9g7.g.9.9573.070  35./053g.-4 .3 82-4.x.:30-:30 /.9573839.30-:30 .700307./4:g1:7/089/0391.82-4820890249.1.5g8.902:99:/30/082-4:7 .5400 890470509.0:: 7.g20.9gx 8:39 2 109..08  5g3/L3 9g.7 573.07-0 5743:20/050784.039:3//00.9g/02.:L3970.7 90.08900.907057003x.9g/0/00.0/. .90L3572.9.:2 .   &92..x00.   5.078.9gx 144870.9.30:3474-0..0  .7989.078.:3. '078:7054008:39:324344 7..085070.g42.7.0 0.5:894750x0  .70.:/9.:7/0 :2-7g09..357-0573.97-:0L38: 7:2.72.70..g:23g  34..3g09.:3.7:5:894750x0 .5400 849:/30.2..:7/0:2-7g.7:5:894750x0.910 572: :92:.700..89741g.. .90.40 /.34..:4.7047057039g 99:54001g3/0890L3 70.g 2:.0::7.704-808.700890570039 L3..08 /38:1094:208:14.90/083:7g9.:30..4.078574.039:.0::7.30L39:30.  ..08:-0.425:307 2.1701703:5400  $:39849.xg /.9 249.   782:/0958:-0.9g.3..82-4:747 .9.7.30.4.9.3905738259. ../039g.83:7g9gx7020/...3./01472.. 978900-0.:907.7 2.g09.:3089g70307.:4.39:: /.2:.89741g2.7..L3970:::3..08:392570843.30.2g .:7.:.g.:4..2g70 904:L3.x574.2g7. /...g 8:3g.   $0231.742.50.742.70./08. 54x0 L3 572.00.9009./0/0-4.30..g/0.2039.078::249.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful