(Tudor Arghezi, Cuvinte stricate) 1 Transcrie, din text, două cuvinte care aparţin câmpului semantic al vorbirii.

2 puncte 2 Precizează rolul semnelor de ortografie şi de punctuaţie din versul Huleşte-le!. 2 puncte 3 Transcrie un vers care conţine doi termeni aflaţi în relaţie de antonimie. 2 puncte 4 Notează formele corecte pentru două cuvinte din text, care pot fi considerate abateri de la norma literară. 4 puncte 5 Transcrie două mărci lexico-gramaticale prin care se evidenţiază prezenţa eului liric în textul dat. 4 puncte 6 Exemplifică două imagini artistice diferite, din text. 4 puncte 7 Prezintă semnificaţia titlului, în relaţie cu textul poeziei date. 4 puncte 8 Comentează, în 6 - 10 rânduri, strofa a doua a poeziei, prin evidenţierea relaţiei dintre ideea poeticăşi mijloacele artistice. 4 puncte 9 Argumentează, prin evidenţierea a douăcaracteristici prezente în text, încadrarea poeziei în lirismul subiectiv. 4 puncte Varianta 10 1. „cuvinte", „să spuie", „buzele", „vocea" . 2. Cratima marchează căderea unei vocale iniţiale, leagă două cuvinte care se rostesc într-o singură silabă, scurtează cantitatea vocalică. Semnul exclamării marchează o propoziţie de factură exclamativă, în care se apare o poruncă, un îndemn. 3. „Le vezi? Au căzut, s-au sculat". 4. îs - sunt; să spuie - să spună; deştele - degetele. 5. Mărcile lexico-gramaticale, prin care eul liric este prezent în text, sunt formele pronominale de persoana I singular mele, mi şi persoana a Il-a singular ta. Sunt utilizate forme verbale de persoana a Il-a singular: vezi, huleşte. Apare adresarea directă a eului liric. 6. Imagini vizuale ,^4u căzut, s-au sculat", „umblă prin mocirle cu stele"; imagini auditive „Să nu le mai cânte cumva vocea ta" . 7. în relaţie cu textul poeziei date, titlul operei este semnificativ, fiind alcătuit dintr-un substantiv nearticulat şi un adjectiv. Forma nearticulată a substantivului, trimite la generalizarea mesajului, privind creaţia artistică. Epitetul „stricate" surprinde esteticia urâtului, specifică operei argheziene. Accentul cade asupra îmbinării neobişnuite a cuvintelor, care dau naştere unei creaţii artistice superioare. 8. Metafora s-au stricat cuvintele mele indică incapacitatea cuvintelor de a reda ideile pe care creatorul doreşte să le transmită. Poetul consideră actul creativ drept un proces îndelungat, în cadrul căruia poezia poartă în sine valori desprinse din adâncuri. Fiind o operă de factură modernistă, limbajul metaforic predomină în strofă; de exemplu, „umblă prin mocirle cu stele de cositor", cu ajutorul acesteia este reflectată estetica urâtului. 9. în text, lirismul subiectiv este reflectat prin prezenţa eului liric, prin intermediul mărcilor pronominale de persoana I şi a Il-a mele, mi, dar şi prin formele verbale de persoana I şi a II-a vezi, huleşte. Sunt utilizate exclamaţii şi interogaţii retorice Le vezi?. Figurile de stil sugerează o percepţie unică a eului liric asupra realităţii, sentimentele sunt transmise în mod direct. (Tudor Arghezi, Epigraf*) 1 Alcătuieşte două enunţuri pentru a ilustra polisemia verbului a semăna. 2 puncte 2 Precizează rolul virgulelor din structura „Stihuri, acum porniţi, vă scuturaţi”. 2 puncte 3 Scrie două expresii/ locuţiuni care conţin cuvântul suflet. 2 puncte 4 Transcrie un vers care conţine doi termeni aflaţi în relaţie de antonimie. 4 puncte 5 Precizează două mărci lexico-gramaticale prin care se evidenţiază prezenţa eului liric în textul dat. 4 puncte 6 Explică semnificaţia unei figuri de stil identificate în strofa a doua a poeziei. 4 puncte 7 Evidenţiază o valoare expresivă a întrebuinţării verbelor la imperativ în textul dat. 4 puncte 8 Comentează, în 6 - 10 rânduri, prima strofă a poeziei, prin evidenţierea relaţiei dintre ideea poeticăşi mijloacele artistice. 4 puncte 9 Prezintă raportul dintre eul creator şi operă, aşa cum se conturează în poezia citată. 4 puncte 1. Ţăranul seamănă grâu. El seamănă cu tata. 2. Virgula desparte substantivul în vocativ de restul enunţului. Cea de-a doua virgulă desparte două propoziţii coordonate prin juxtapunere. 3. fără suflet, aprinde suflet, a-şi încărca sufletul, cu sufletul la gură, suflet mare. 4. ^ătrundeţi, înţelese şi neînţelese, Cel-ce ştie însă nu cunoaşte. 5. în text, prezenţa eului liric este evidenţiată prin utilizarea mărcilor pronominale de persoana I singular mea şi persoana a Ii-a plural vă. Apar forme verbale de persoana a Ii-a plural zburaţi, şchiopătaţi, pătrundeţi, care suprind adresarea directă. 6. Prin intermediul personificării stihuri, acum porniţi" se surprinde porunca adresată de creator operei sale. Intenţia acestuia fiind de răspândire a ideilor artistice. Acest fapt fiind subliniat şi prin forma de imperativ a verbului. 7. Verbele la imperativ zburaţi, porniţi, şchiopătaţi surprind o comandă, un îndemn. în partea iniţială a fiecărui catren, poezia conţine câte un verb Ia acest mod, accentuând poruncile creatorului care trebuie să fie îndeplinite cât mai grabnic. 8. Substantivul cu formă veche „stihuri" având forma de vocativ, surprinde faptul că poetul se adresează în mod direct creaţiei artistice. întreaga strofă exprimă ideea nemulţumirii faţă de propria creaţie, faţă de meritele creatorului; de exemplu imperativul „şchiopătat?' şi comparaţia „ca păsările mici de catifea". Creaţia abia acum începe să se desprindă de mediul ocrotitor; are un caracter fragil, de aici şi tendinţa de ocrotire paternă. 9. Opera surprinde concepţiile poetului cu privire la rolul pe care îl are opera literară, ca artă in genere. Poetul este îngrijorat de faptul că opera sa nu va fi receptată în totalitate de către cititor. Se surprinde suferinţa creatorului, care conştientizează că, o dată ce procesul creativ e încheiat, opera nu-i mai aparţine, că aceasta are viaţa ei proprie. Ultima strofa surprinde creatorul aflat în faţa marilor întrebări despre Dumnezeu. (Tudor Arghezi, Lumină lină) 1 Menţionează un sinonim şi un antonim pentru sensul contextual al verbului a ucide. 2 puncte 2 Precizează rolul virgulelor din primul vers al poeziei. 2 puncte 3 Scrie două expresii/ locuţiuni care conţin cuvântul vis. 2 puncte 4 Menţionează o valoare expresivă a verbelor la gerunziu din prima strofă. 4 puncte 5 Transcrie două mărci lexico-gramaticale prin care se evidenţiază prezenţa eului liric în textul dat. 4 puncte 6 Explică semnificaţia unei figuri de stil identificate în prima strofă a poeziei. 4 puncte 7 Prezintă semnificaţia titlului, în relaţie cu textul poeziei date. 4 puncte 8 Comentează, în 6 - 10 rânduri, strofa a treia a poeziei, prin evidenţierea relaţiei dintre ideea poeticăşi mijloacele artistice. 4 puncte 9 Ilustrează una dintre caracteristicile limbajului poetic (expresivitate, ambiguitate, sugestie, reflexivitate), prezentăîn textul dat. 4 puncte 1. a asasina, a omorî; a învia, a renaşte. 2. Rolul virgulelor este de a despărţi apoziţia dezvoltată „uşoară zburătoare" de restul enunţului, fiind o adresare directă. 3. de vis, ca prin vis, când nici nu visezi, vise de aur. 4. Verbele la gerunziu „Zăcând", „dormind1 surprind o acţiune dinamică, în plină desfăşurare, imprimând un efect muzical. 5. Eul liric este evidenţiat în text prin intermediul mărcilor pronominale de persoana I singular mea şi persoana a Il-a singular te, ţi, tău. Sunt utilizate şi forme verbale de persoana a'II-a singular să duci, strânge, te găseşti, dar şi adresarea directă uşoară zburătoare. 6. Prin intermediul epitetului „uşoară zburătoare" plasat într-o inversiune, eul liric evidenţiază însuşirea albinei, caracterul ei fragil, care este asociat calităţilor sale fizice, care ţin de concreteţe. 7. în relaţie cu textul poeziei, titlul operei este semnificativ, fiind alcătuit dintr-un substantiv nearticulat, însoţit de un adjectiv. Epitetul „lină", care sugerează caracterul blând, va fi infirmat de întâmplarea cu caracter dramatic din text. Titlul trimite spre sensul conotativ, în sensul „lumina lină"; este trecerea spre o altă existenţă, dat fiind sfârşitul tragic al micuţei zburătoare. 8. Verbul la gerunziu „voind" din partea iniţială a catrenului, surprinde o acţiune dinamică, în plină desfăşurare. Metafora „tezaurul de ceară" subliniază importanţa muncii albinei, zburătoare ce poartă cu sine o comoară. Imaginea vizuală surprinsă în versul al doilea al catrenului te prăbuşişi din drumul cel înalt reia destinul tragic al lui Icar. Finalul strofei sugerează nedumerirea poetului cu privire la gestul ce va rămâne neînţeles, această atitudine fiind surprinsă prin ampla interogaţie retorică. 9. Expresivitatea e dată de capacitatea limbajului poetic de a exprima, într-o manieră plastică, idei concentrate, cu maximă încărcătură afectivă şi subiectivă; aceasta se realizează prin figuri de stil, imagini artistice, sintaxa poetică, topică, punctuaţie şi prozodie. Expresivitatea limbajului nu este dată de bogăţia imaginilor artistice, de ornamentaţia stilistică, ci de utilizarea unui limbaj simplu, dar încărcat de sugestii şi materialitate.

dar şi refuzul acesteia. 9.(Tudor Arghezi. 2 puncte 2 Precizează rolul punctelor de suspensie din ultima strofă. dar şi a trecerii timpului etc. într-un enunţ. deoarece între cei doi nu se realizează actul comunicării. 2 puncte 3 Alcătuieşte câte un enunţ în care cuvintele semn şi umbră să aibă sens conotativ. dar şi a dorului etc. „Ţi-aş fi făcut" etc. dar şi al regretului că iubita n-a înţeles . . . relevat prin structurile antitetice: „Voiam să pleci. 4 puncte 9 Prezintă semnificaţia titlului. însoţit de îndoială. 7. 4 puncte 9 Motivează. dar şi prin încărcătura lirică a versurilor etc. spre ideea descompunerii datorate toamnei. prin evidenţierea a două trăsături existente în text. ci şi la ideea apropierii unui sfârşit. 4 puncte 6 Precizează două teme/ motive literare. 2. Copilul acesta va ajunge o stea a dansului clasic. 9. Expresii/ locuţiuni. din poezia citată. în text. Verbele la /nodul indicativ arată o acţiune reală. 3. cât şi structura aleatorie a textului etc. prin evidenţierea relaţiei dintre ideea poeticăşi mijloacele artistice. Sinonime: „neputinţă" . 5. sentimentul nostalgic al apropierii morţii. 4 puncte 8 Comentează. Verbul „plecaseşi'. prezente în poezie. nu ne trimite cu gândul numai la anotimpul respectiv. 4. aşezat în poziţie iniţială. ilustrând sentimentul nostalgic al despărţirii.gândul fără glas". Mărcile lexico-gramaticale ale eului liric sunt verbe şi forme pronominale de persoana I. „vreau" etc. două cuvinte obţinute prin derivare cu prefix. grumazul).. voiam şi să rămâi' etc. El a crescut în umbra personalităţii tatălui său. Două structuri lexicale care conţin imagini vizuale cromatice:„Palid aşternut e şesul cu mătasă". două structuri lexicale care conţin imagini vizuale cromatice. Anul acesta recolta de vin a fost deosebit de bogată. din textul dat. Apartenenţa la modernism este motivată de tematica poeziei.JVu-ţi cer". 4. De exemplu: . 2 puncte 2 Menţionează două motive pentru care s-a utilizat cratima în structura „de-abia”. fapt pentru care se adresează direct. prin verbele: „vreau să vorbeşti'. Utilizarea cratimei în structura „de-abia" are drept consecinţă marcarea grafică a rostirii legate a două cuvinte prin eliminarea unei silabe. „îngroape" etc. 4 puncte 9 Motivează. marchează o acţiune trecută. moartea etc. 6. Punctele de suspensie marchează grafic întreruperi ce apar în vorbire. 7. Sub raport prozodic acest fapt asigură păstrarea măsurii versului etc. Temele/ motivele poeziei. de exemplu: . Teme/ motive ale poeziei. oscilaţia între dorinţa prezenţei fiinţei iubite şi dorinţa de a visa la ea în absenţă etc.10 rânduri. exprimând îndoiala. din text. „nu mi-a trimis". pentru a ne da posibilitatea interpretării. 2. 8. 4 puncte 5 Explică valoarea expresivă a folosirii interogaţiei retorice în ultima strofă. dar şi a răzvrătirii etc. 4 puncte 5 Menţionează două teme/ motive literare. 8. Lirismul textului este de tip subiectiv. pendularea spre starea ezitare. Nu ştiu dacă voi putea să vin în vacanţa aceasta la munte. 4 puncte 8 Prezintă semnificaţia titlului. Structurile antitetice evidenţiază dorinţa împlinirii iubirii. Psalm) 1 Menţionează un sinonim potrivit sensului din context al cuvântului (a) purcede. 2 puncte 4 Transcrie. „mea". de exemplu: tema iubirii. 2 puncte 3 Alcătuieşte câte un enunţ în care cuvintele înger şi stea să aibă sens conotativ. prin evidenţierea a două caracteristici prezente în text. însă devine apropiată prin asocierea cu adverbul „de-abia" et . (Tudor Arghezi. în relaţie cu textul poeziei date. de exemplu: epitetul cromatic „păsările negre" exprimă singurătatea toamnei. se accentuează ideea timpului trecător şi ireversibil. tema îndoielii. 9.slăbiciune. „Păsările negre suie în apus". a reflexiei. la timpul mai mult ca perfectul arată încheierea unei acţiuni trecute şi încheiate de multă vreme. 4 puncte 6 Menţionează două teme/ motive literare. din text. „mă rog" etc. Sentimentul dominant care se desprinde din poezie este cel al credinţei. de crizele existenţiale. 8. 4 puncte 8 Comentează. 2. „să-ţi". este drama fiinţei umane condamnată la singurătate etc.. 2 puncte 2 Precizează două consecinţe ale utilizării cratimei în structura . Cele două versuri ale ultimei strofe sunt un monolog liric sub forma unei lamentaţii provocate de neputinţa comunicării cu . ca mărci ale subiectivităţii: „Te-am rugat". dorinţa realizării în iubire. Senzaţia este de neputinţă a transcederii. Ai devenit un înger al vieţii mele. trecerea timpului.JDe ce-ai plecat? De ce-ai mai fi rămas?" este prezentă pentru a ilustra starea de ezitare. 4 puncte 1. „desfrunzeşte". 5. încadrarea poeziei în lirismul de tip subiectiv. Temele/ motivele poeziei. incapacitate. în text ea evidenţiază încărcătura eului liric. Forma verbului la perfect simplu . în cazul lui Arghezi. primele patru versuri. sentimentul dominant care se desprinde din poezie. 3.Domnul" etc.a(nu) avea unde să-(şi) plece capul (oasele). verbele arată realitatea dialogului dintre poet şi Divinitate etc. un rol important în configurarea modernismului operei sale îl are modul particular de folosire a limbajului. nu întâmplător. încheiată de curând. în 6 . 5. 4 puncte 7 Defineşte. punctele de suspensie etc.îndrumare. „Te urmăream". De-abia plecaseşi) 1 Scrie două expresii/ locuţiuni care conţin cuvântul a pleca.10 rânduri. Titlul poeziei. 4 puncte 1. „povaţă" . „Stau în ţărmu-albastru-al râului de soare". 6. evidenţiat prin verbe şi pronume de persoana I. realizată sau în plină desfăşurare. în final. în 6 .-ncepui". de exemplu: toamna. apartenenţa acestuia la modernism. 4 puncte 7 Explică semnificaţia unei figuri de stil identificate în strofa a doua. 4 puncte 1. De exemplu: tema credinţei şi a dialogului cu Divinitatea. 7. imperios. în relaţie cu textul poeziei date. 4 puncte 7 Menţionează tipul de lirism identificat în textul poeziei. 4 puncte 5 Precizează valoarea expresivă a utilizării verbului a fi la timpul perfect simplu. Lirismul de tip subiectiv este evidenţiat prin verbe şi pronume de persoana I. nehotărarea eului liric în faţa unei situaţii ambigue etc.. „apleca în lume". în funcţie de timpul acesteia.fu". apar. nostalgia prezenţei toamnei. comparaţia „ca frunza bolnavă" ne trimite spre ideea de boală. Sub raport prozodic acest fapt asigură păstrarea măsurii versului etc. dar şi a îndoielii.. de exemplu: „Voiam să pleci. (Tudor Arghezi. Titlul poeziei este în relaţie directă cu textul poeziei. „a pleca pe lumea cealaltă" etc. acela de a rămâne împreună. Ultimul vers este alcătuit din două interogaţii retorice. 3. N-ai mai dat un semn de viaţă în ultima vreme. „nenfeles". 2 puncte 4 Transcrie. dar şi a trecerii timpului etc. ca mărci ale subiectivităţii: „mie". 4 puncte 6 Precizează două mărci lexico-gramaticale prin care se evidenţiază prezenţa eului liric în textul dat. limbajul metaforic şi simbolic etc. sfat etc. Utilizarea cratimei în structura „casele-adunate" are drept consecinţă marcarea grafică a rostirii legate a două cuvinte prin eliminarea unei silabe. a despărţirii. de nehotărâre în iubire a eului liric. tristeţea. voiam şi să rămâi". condiţia efemeră a condiţiei umane.casele-adunate”. 2 puncte 4 Evidenţiază valoarea expresivă a două verbe la modul indicativ. două structuri al căror sens implică antiteza. Cuvinte derivate cu prefixe: „îngroşat". Strofa evidenţiază faptul că poetul se simte nedreptăţit de Divinitate. dar şi îndoiala. eul liric se simte părăsit de Divinitate care continuă să rămână indiferentă la strigătele sale. prezente în poezie. „Foile-azur" etc. 6. 2 puncte 3 Alcătuieşte două enunţuri pentru a ilustra omonimia cuvântului vin. Niciodată toamna) 1 Transcrie. Ultima strofa evidenţiază ambiguitatea sentimentului de dragoste. Altfel spus. participarea afectivă a eului poetic la drama existenţială. aflat în relaţie cu adverbul „niciodată". Interogaţia retorică în ultima strofă a poeziei: . prin evidenţierea relaţiei dintre ideea poeticăşi mijloacele artistice.a-(şi)pleca capul(fruntea. Semnificaţia unei figuri de stil identificate în strofa a doua a poeziei. din text. vorbitorul nu îşi exprimă până la sfârşit ideea. prin substantivul „toamna". ultima strofă. 4. imposibilitatea dialogului cu Divinitatea etc.

sufocarea în negru. de exemplu: epitetele cromatice „sicrie negre. anotimpul iarna surprins într-un moment ce simbolizează sfârşitul. 4 puncte 1. motivul plânsului etc.mereu o mare întrebare. apartenenţa poeziei la simbolism. Cea de-a doua strofăa poeziei continuă descrierea tabloului trist de iarnă din prima strofă. muzicalitate etc. în ultimul vers al fiecărui catren. Temele/ motivele poeziei. de exemplu: iarna. în relaţie cu textul poeziei date. datorată muzicalităţii versurilor prin repetarea sintagmelor ce conţin cuvântul „negru" etc. Pâinea coaptă pe vatră e deosebit de gustoasă. de tristeţe. motivul negrului etc. angoasă. 8. (Linia de pauză marchează grafic o pauză în fluxul vorbirii. singurătatea. 2 puncte 2 Motivează întrebuinţarea liniei de pauză în al doilea vers din strofa a doua. „mătur" sau adjectivul pronominal posesiv. tristeţea. reliefat şi de prezenţa corbilor. dominată de ideea singurătăţii iremediabile a eului liric etc. Folosirea cratimei marchează în ambele cazuri pronunţarea într-o singură silabă a sunetelor finale din primulcuvânt şi a celor iniţiale din cel de-al doilea (valabil şi pentru al doilea cu al treilea cuvânt). sentimentul solitudinii. datorat incapacităţii de a se adapta. S-a produs o ceartă cu scântei. prin evidenţierea relaţiei dintre ideea poetică şi mijloacele artistice. 9. tristă. predomină simbolurile.10 rânduri. o lume sufocantă şi murdară. 6. 2 puncte 3 Scrie două expresii/ locuţiuni care conţin cuvântul gând. . strofa a doua. două structuri/ versuri care conţin imagini vizuale. dar şi în toată lirica bacoviană etc. 4 puncte 1. din text. 4 puncte 6 Menţionează două teme/ motive literare.ji-am oftat". „parfum de pene arse" etc. Gri) 1 Alcătuieşte două enunţuri pentru a ilustra polisemia cuvântului vatră.^area grea de plumb". 4 puncte 5 Menţionează două teme/ motive literare. . 7. 4 puncte 5 Menţionează două teme/ motive literare. sugerează repetarea obsesivă a mişcării ce devine o expresie simbolică a unei stări limită. prin culoarea pe care o reprezintă sugerează o stare generală de apăsare. două cuvinte/ structuri care aparţin câmpului semantic al iernii. Am privit această demonstraţie ca pe o scânteie de talent. 6. Prin sensurile cuvântului. atât în finalul acestei strofe. motivul plumbului. .JPlumb". dar şi în cel al primei strofe. 4 puncte 8 Prezintă semnificaţia titlului. dar şi imagini vizuale cromatice: „gândul meu se înnegri". Titlul „Amurg de iarnă” este semnificativ pentru aceste pastel simbolist. provocând în suflet ideea unei imensităţi de negru „negru profund. 5. epitetele „plumb de iarnă". de exemplu: iubirea. 2. solitudinea poetului aflat într-un spaţiu închis. 7. sugestie). „Câmpia albă – un imens rotund – ”. arse". Mărcile lexico-gramaticale ale eului liric sunt verbe şi forme pronominale de persoana I. 4 puncte 1. 4 puncte 7 Explică semnificaţia a două figuri de stil identificate în prima strofă. diametral”. sugerând o stare generală de apăsare. 4 puncte 5 Precizează două mărci lexico-gramaticale prin care se evidenţiază prezenţa eului liric în textul dat.gândul meu" etc. prezente în poezie. apropierea morţii. Titlul poeziei „Negru" este în relaţie evidentă cu întreaga poezie. patru termeni din câmpul semantic dominant. această stare este dată de sensurile cuvântului. de exemplu: eufonia. Comentarea strofei a doua a poeziei.greu ca lumbul". 4 puncte 9 Prezintă semnificaţia titlului. în amurg.10 rânduri. 8. de exemplu: „apă de plumb". prin evidenţierea a două trăsături existente în text. sugerând prin conotaţia cuvântului „amurg” sentimentul de vid.) 3. 4 puncte 9 Motivează. „noian de negru". în relaţie cu textul poetic. sufletul încărcat şi greu al eului liric. Zborul corbului într-o direcţie nedeterminată (în prima strofă) şi întoarcerea lui în a doua strofă. Se observă construcţia închisă marcată de apariţia versului „tăind orizontul. (George Bacovia. Sensul celor două cuvinte: „carbonizate" . prin evidenţierea relaţiei dintre ideea poeticăşi mijloacele artistice. Strofa a doua a poeziei evidenţiază ideea dominantă a poeziei: sufletul încărcat şi greu al eului liric. Apartenenţa la curentul simbolism este motivată de tematica poeziei. Linia de pauză marchează grafic o pauză în procesul vorbirii. Titlul poeziei „Gri" este în relaţie evidentă cu întreaga poezie. motivul corbului. Astfel impresia creată este de stranie mişcare în cerc. 9. 2. 2 puncte 3 Alcătuieşte un enunţ cu sensul denotativ al cuvântului scânteie. Două cuvinte/ structuri care aparţin câmpului semantic al iernii:„/ar«ă". Cuvinte din câmpul semantic al culorii negru: „carbonizate". în amurgul vieţii. ambiguitate. „veştminte funerare" semnifică singurătatea morţii. corb). 4. „arse". imprimând viziunii poetice un caracter ireal. 5.arse. tema morţii. 2 puncte 4 Transcrie. sumbru = întunecat. Semnificaţia a două figuri de stil identificate. „a se duce plumb" etc. 4. arderea este sugerată şi ea prin „carbonizate". „ninge gr?'. „negru". de exemplu: „mi-am zis". în 6 . predomină simbolurile. glul. motivul corbului. Pământul ţării e vatra noastră strămoşească. de tristeţe. lăsând posibilitatea reflecţiei etc. prezente în textul dat. de monotonie. prezente în poezie. prezente în textul citat. iar prin substantivul „iarna” – o lume pustie. din text. „parfum" . motivul literar al corbului ca simbol al solitudinii. 8. 9. 7. Una dintre calităţile particulare ale stilului. De exemplu: strofa evidenţiază ideea dominantă a poeziei. a cromaticii. 4 puncte 8 Comentează. Temele/ motivele poeziei. de culoarea pe care o reprezintă. 4 puncte 7 Comentează. ofilite etc.(George Bacovia. Negru) 1 Precizează sensul din context al cuvintelor carbonizate şi parfum. în 6 . reliefat şi de prezenţa ploii. prezenţa simbolurilor. Spaţiul poetic este tensionat de imaginea repetată a mişcării corbului. mireasmă etc. olfactivul este prezent si el prin: „amorul fumega". posomorât. ultima strofă.„arse". 4 puncte 9 Ilustrează una dintre caracteristicile limbajului poetic (de exemplu: expresivitate. Epitetul cromatic „câmpia albă” nu are o simplă valoare ornantă. 2 puncte 4 Transcrie.miros.10 rânduri. „Copacii rari şi ninşi par de cristal”. „pene arse". orizont = zare. din text. 3. prin evidenţierea relaţiei dintre ideea poetică şi mijloacele artistice. de monotonie. noian de negru" ca descompunere totală a materiei vii etc. moartea. sentimentul solitudinii. în prima strofă a poeziei: personificarea „plâns de cobe pe la geamuri se opri" atribuie însuşiri umane unei fiinţe sinistre. folosirea refrenului. Figurile de stil identificate în prima strofă a poeziei. dar şi de claustrarea provocată de atâta negru. „a avea plumb în picioare". „negre". lăsând posibilitatea reflecţiei etc. „ninge" etc. . al morţii. Exemplu de enunţ cu linie de pauză: Iubirea ta . 2 puncte 2 Explică utilizarea cratimei în structura „se-ntoarce-acelaşi”. condiţia efemeră a condi¬ţiei umane. 2. 4 puncte 6 Explică semnificaţia unei figuri de stil identificate în prima strofă. el crează un contrast expresiv su termenii care evocă insistent culoarea negru (sumbru. strofa a doua. prin evidenţierea relaţiei dintre ideea poetică şi mijloacele artistice. Este o repetare obsesivă a ideii exprimate în „Plumb". 6. în 6 . datorat incapacităţii de a se adapta. existente în fragmentul citat ar putea fi. „mangal". 5. 4 puncte 7 Comentează. 4. 2 puncte 2 Prezintă rolul liniei de pauză în textul poetic dat. 2 puncte 4 Transcrie. . agonizantă. Expresii/ locuţiuni. dar şi imagini vizuale cromatice: „carbonizat". triste. Amurg de iarnă) 1 Menţionează câte un sinonim pentru sensul din text al cuvintelor sumbru şi orizont.^zarea grea de plumb" şi imaginea vizuală „ninge gri" accentuează ideea unei ierni apăsătoare. provoacă teamă. . dar şi în toată lirica bacoviană etc. 3. 2 puncte 3 Scrie două expresii/ locuţiuni care conţin cuvântul a tăia. având rol în păstrarea măsurii şi ritmului versului. 4 puncte 6 Explică semnificaţia unei figuri de stil identificate în prima strofă a poeziei. a muzicalităţii etc George Bacovia. dar şi de claustrarea provocată de atâta zăpadă. 4 puncte 8 Prezintă semnificaţia titlului. Este o repetare obsesivă a ideii exprimate în . în relaţie cu textul poeziei date. „funerare".

Ultima strofă a poeziei surprinde singurătatea eului liric. a universului. „sufletu-mi" etc. 2. Pălind) 1 Transcrie. din text. iar plecarea iubitei accentuând solitudinea până la disperare etc. De exemplu: apartenenţa la simbolism este motivată de tematica poeziei. Este o repetare obsesivă a ideii de boală. 6. ca în acest text: „Oh. strofa a doua. de scâncetele unui copil. fiind toamnă. imaginea auditivă „sună arama" măreşte golul înconjurător din piaţă. „pălind în tăcere şi-n paralizie". vorbitorul nu îşi exprimă până la sfârşit ideea. „pică" etc. (George Bacovia. în natură. provoacă melancolie. 4. plânsul tălăngii când plouă!" în felul acesta versul devine şi un lait-motiv.„pică frunza". în 6 – 10 rânduri. totul devine şi „sună umil". Plouă) 1 Transcrie două cuvinte care aparţin câmpului semantic al ploii. imagine auditivă „nu mai plânge". 7.„noaptea deplină" etc. pică frunza"). a sufletului uman. 4 puncte 5 Transcrie două mărci lexico-gramaticale prin care se evidenţiază prezenţa eului liric în textul dat. de exemplu: personificarea „tristele becuri" atribuie însuşiri umane unor obiecte. „cu jocuri de umbră ce dau nebunie". 5. din suflet. prin evidenţierea relaţiei dintre ideea poetică şi mijloacele artistice. prezente în poezie. în 6 . a cromaticii. 2 puncte 2 Precizează două consecinţe ale utilizării cratimei în structura „Şi-i galbenă”. „umbra/ Ce sperie câinii pribegi prin canale". al plânsului universal. De exemplu: „uită-mă pe mine. prin sensurile cuvântului. dar şi prin culoarea pe care o reprezintă. reapare refrenul poeziei. cuvinte. a refrenului este una dintre trăsăturile specifice curentului simbolist. 4 puncte 9 Motivează. 4 puncte 8 Comentează. motivul literar al toamnei. respectiv una auditivă. muzicalitate etc. folosirea refrenului etc. 4 puncte 5 Precizează două mărci lexico-gramaticale prin care se evidenţiază prezenţa eului liric. de exemplu: pentru a arăta mişcarea înceată. (George Bacovia. a muzicalităţii. 4. cromatică. ultima strofă. 2 puncte 2 Precizează rolul punctelor de suspensie din prima strofă. „noaptea deplină" creează o imagine întunecată a lumii. Comportamentul colegei noastre a fost ca la piaţă. plânsul tălăngii când plouă!” în poezia citată. pastel însemnând un tablou din natură. de exemplu: „cu tristele becuri cu pală lumină". angoasă. Aştept cu nerăbdare luna mai. particularităţi specifice curentului simbolist etc. „toamna". 4. de reflexie etc.Oh. prezentă în textul dat. de gură". existente în fragmentul citat. 2. mohorâtă. de profundă singurătate. de exemplu:„n-am mai văzut". respectiv. accentuată de „muzica tristă. plânsul tălăngii când plouă!". prin folosirea celor două semne de punctuaţie. al nebuniei. Penultima strofă a poeziei surprinde singurătatea ploii.(George Bacovia. în acest mediu meschin. 9. Sugerând o stare generală de apăsare. imaginile artistice sunt impresionante prin simplitate. 2 puncte 2 Explică rolul utilizării cratimei în structura „mi-i râsul hidos”. Structuri lexicale care conţin o imagine vizuală. în aceeaşi poziţie. 4 puncte 9 Ilustrează una dintre caracteristicile limbajului poetic (de exemplu: expresivitate. al descompunerii materjei. De altfel. în 6 . „mă alintă". „spunemC1' etc. de exemplu: imagine vizuală . o lume sufocantă şi tristă. dominată de ideea singurătăţii iremediabile a eului liric etc. Nu mai vreau să merg la mare. 9. a ploii. 4 puncte 6 Explică rolul întrebuinţării frecvente a punctelor de suspensie şi a liniilor de pauză. dată de muzicalitatea versurilor. al bolii. 3. accentuată de imaginea pustiilor pieţe". titlul poeziei fălind" este în relaţie evidentă cu întreaga poezie. „cu jocuri de umbră" etc. din text. Titlul poeziei „Pastel" este în relaţie evidentă cu întreaga poezie. sugerând o stare generală de tristeţe. de prezenţa refrenului „Oh. Semnificaţia a două figuri de stil identificate în prima strofă a poeziei. din poezie. de exemplu: . mai ales. dar şi în toată lirica bacoviană etc. de exemplu: „plouă". 4 puncte 8 Prezintă semnificaţia titlului. accentuând plânsul întregului univers etc. reflexivitate). vorbitorul nu îşi exprimă până la capăt ideea. Folosirea. a muzicalităţii. motivul tălăngii etc. sub raport prozodic acest fapt asigură păstrarea măsurii versului etc. 6. de suferinţă. ambiguitate. ca mărci ale subiectivităţii: „sunt"„mi-f etc. Mărcile lexico-gramaticale ale eului liric sunt verbe şi forme pronominale de persoana I. de monotonie. câte o structură lexicală ce conţine o imagine auditivă. Apartenenţa la simbolism este motivată de tematica poeziei. în relaţie cu textul poeziei date. 4 puncte 1. imaginile artistice sunt impresionante prin simplitate. 8. în textul poeziei citate. sintagme. în aceeaşi poziţie. 4 puncte 6 Justifică încadrarea textului în lirismul de tip subiectiv. 4 puncte 9 Argumentează apartenenţa textului dat la simbolism. de exemplu: „ca frunza şi ca iarba". al unei despărţiri {„adio. nedumerirea poetului în faţa ploii nesfârşite. prin evidenţierea a două caracteristici prezente în text. strofa a treia.10 rânduri. a bolii. disperarea eului liric în perspectiva singurătăţii exprimată prin sintagma „chemam în aiurare" sau metafora „golul toamnei" etc. prin explicarea a două trăsături existente în text. personificarea "tălăngi adormite" atribuie însuşiri umane clopotului. în care eul liric era supus solitudinii etc. o natură însă tristă. Poezia are trăsături specifice curentului simbolism. se imprimă lecturii un ritm lent. 2 puncte 4 Transcrie. ce pare că inundă tot universul etc. „plânsul". Două cuvinte/ structuri antitetice: „solitarul" ~ „tovarăş". „a tăia frunze la câini" etc. muzicalitatea textului este generată fie de repetarea obsesivă a unor sunete. prin prezentarea a două trăsături existente în text. ca anotimp al unui sfârşit. „ploaie" etc. Mărcile lexico-gramaticale ale eului liric sunt verbe şi forme pronominale de persoana I. apartenenţa poeziei la simbolism. „chemam". Versurile poeziei sunt un monolog liric de forma unei lamentaţii provocate de singurătatea universală etc. 2 puncte 4 Transcrie. 6. Semnificaţia unei figuri de stil identificate în prima strofă a poeziei. o imagine vizuală. multitudine de simboluri.frunza". 4 puncte 7 Comentează. 2 puncte 3 Scrie două expresii/ locuţiuni care conţin cuvântul frunză. Utilizarea cratimei în structura „mi-i" are drept consecinţă marcarea grafică a rostirii legate a două cuvinte prin eliminarea unei silabe. 4 puncte 5 Explică semnificaţia a două figuri de stil identificate în prima strofă a poeziei. prezenţa simbolurilor. 4 puncte 1. linie de pauză etc. atât în natură. 8. Din depărtare se aude foşnetul codrilor de aramă. datorată greutăţii. puncte de suspensie. al descompunerii materiei. 4 puncte 8 Prezintă semnificaţia titlului. tristeţe metafizică a întregului univers. primul şi ultimul vers al strofei pare a fi refrenul poeziei. 8. dar. în prima strofă. 2 puncte 4 Menţionează două teme/ motive literare. în text se exprimă incapacitatea comunicării cu persoana iubită. galbenă". a cromaticii. „eu". sugestie. 3. Punctele de suspensie marchează grafic întreruperi ce apar în vorbire. din text. 9. „Sunt solitarul pustiilor pieţe". prin evidenţierea relaţiei dintre ideea poeticăşi mijloacele artistice. ca în epitetul „grele tălăngi". multitudine de simboluri. exprimată în ^lumb". 2 puncte 3 Alcătuieşte câte un enunţ în care cuvintele piaţă şi umbră să aibă sens conotativ. 4 puncte 1. accentuând ideea unei stări generale de singurătate. ar putea fi eufonia. motivul literar al bolii. . în textul dat. Strofa a doua a evidenţiază ideea dominantă a poeziei: prezenţa toamnei. simbolizat prin sintagma „solitarulpustiilor pieţe" care devine un lait-motiv. anotimpul toamna simbolizează un sfârşit. Pastel) 1 Transcrie. Lirismul de tip subiectiv este evidenţiat prin verbe şi pronume de persoana I. Două cuvinte din câmpul semantic al toamnei. 5. a solitudinii. Expresii/ locuţiuni. „pală lumină" . de tristeţe. care este prezent. fie de prezenţa unor instrumente muzicale sau sunete propriu-zise. Punctele de suspensie marchează grafic întreruperi ce apar în vorbire. prin evidenţierea relaţiei dintre ideea poeticăşi mijloacele artistice.10 rânduri. 2. unul ancestral. epitetele „pală lumină". Două teme/ motive ale poeziei sunt: tema naturii. Structuri lexicale ce conţin imagini vizuale. Folosirea cratimei are drept consecinţă marcarea grafică a rostirii legate a două cuvinte prin eliminarea unei silabe. sub raport prozodic acest fapt asigură păstrarea măsurii versului etc. 7. în poezie. „chemam în aiurare" etc. dar şi teamă. 2 puncte 3 Alcătuieşte două enunţuri. fie de tehnica refrenului. din comparaţia „ca tot ce-i iubire şi ură". folosirea refrenului etc. 4 puncte 7 Precizează rolul versului . dar şi în iubire. chiar sentimentele cele mai puternice. solitudinea eului liric. muzicalitate. pentru a ilustra omonimia cuvântului mai. 5. De altfel.. două cuvinte care aparţin câmpului semantic al toamnei. 7. 4 puncte 7 Comentează. 4 puncte 6 Explică semnificaţia unei figuri de stil identificate în prima strofă a poeziei. dar şi a universului. în text. prin sensurile cuvântului. cât şi în iubire. două structuri lexicale care conţin imagini vizuale. „şi-i galbenă ca tine". în relaţie cu textul poeziei date. 3. dar mai ales. două cuvinte/ structuri antitetice. Una dintre calităţile particulare ale stilului. prezenţa simbolurilor. Două cuvinte din câmpul semantic al ploii. un alt epitet „şuri învechite" ne obligă spre o întoarcere în timp.

70 5700390L35400 5:3.49.742.:73/L39090./4:.9:7..0907..9825: 1: 2.70.x:30970...3xg2.x.:308.24/07382 5:3.g7..0::7.7::/084.x..50710.5:8  40 ..90.70.897: .   %020.3./03x.45:90.g 5730.0.2:390   4:g897:.07-::.0.90 49.   &9.0.90 5:3.970.g80231.7.9g  : 9:/.5009.230 /..x0.g.:301:7/089/0391.078::09.70.7 . 3489.2g8:7..9.07925::09.70./0.0 !.7.. 97890x0.0./.90   :.:L3xg72: ./:3.3L3. 5:3..gL3.1489/0480-9/0-4.90 !7039g80231.:.90 5. 57003x094..1.8g  $9.0891.:2g9..9g/0.790303x..9:70.8g.249.g9:7.g.8:7g5g897.:. 9073:90 08:.:709.089:..390/07.089..0..920L3897:. .70.3..800 ./4:g.5.99:: L370.:9g L3.0.90L389741./03x070.5479 5744/.-0 $:-7...   3:.-.43x32.70  !g8g703070 8:0L3..4380.../4:g97g8g9:70890390L3909 ..:909:5400/.3x.9  /0817:30 90  3031008  L374.89.7.0.70.g4..59.90.   472..390573023.748970.:57010 L374 ..90.70/7059.7.

39075709g7 .0..39:: .:.9...9 5:3.   $0231. .x.43909.39.30/.:.1.09.g947 70..9L370.x0.925::970..8g.:.4349./4:.0L..43/x.98038::/3.7/0144870./03x.9047/08:850380/3:92.70.90 03x430.g74:5:3.90 !70.2-.23. .::70 :37425479.970.70.   %9:5400 5738:-89..g. 5:7.790303x.9g .9.9./08.23.30 80392039:3489.17:3..5400 /00025:05909:. 0.9.4. /3909:/.   5.574507 247x L3.x./.9g/0902.43/x0:2.g/00.9470.010207g..431:7.90L389741.0..5400 /0.230 /.548-9.90:303:3xL3.7024/:5.9.70100 L313.:: .90 . 5:3.:301:7/089/0391.-43.9:7.: 94.g9:0 90.70...0.39L3.9L354x03x.07-0.24/073820890249..70008903x..9094.7 . 5g8g7030700572g83:7g9.078-50397:.g 80.90.3900L307 890.7.90 .425:307/.79..34925:70850.g30972908570/00.0/0 5:3.4/.05708.230.0 .24/07382::450708.900/08:85038009.742.9 897:.. 909::09.07-: 3./0-4.05400 /00025:94.070..947.g:3834325497../4:g.249..-g8038.039:0..g/4:g9020. 3:3097290.g 8570/00.574507:3:817 9.:..:3/:3:2.5..2  03x430./00.94. .425.90..89741g 5:3.   %:/4770 !8.g.24/:3/. .790. 970.7 3: L3925g947 5:3.925:: 24.07925::09..

90 !70.g7.7L3.:304890.0 5:3./7.0573.90 54.L39707:507.249.0.90789.089../4:g....x0/3970/00.9.xg L3/7:2. 5:3.9.90.70800.1.078:7 5730.   !:3.   /0....0..2.5.g57003x..70.7989.39../.70 81.g/4:g2g7../03x070.817 9/00..7080/08573/0/35400 5:3.47-947:3:L 0572g53g..7.4::./03x070.5.L3909 2548-9.47-70.5409.9 5:3.0::7./03x.70 5700390L35400 5:3.38::.0.g 24.4 7.09.900/08:8503802.039:3L307..00.: .:30 3.0x200  45:..   '07-00.5700390L3909 L3.5400L3782:/0958:-0.39.8..g 5730.9...70.g L3  73/:7 572005.7.909.90 420390.90 49.97:.90 0130 90 L397 :303:3x 80392039:/423.90   $34320 305:93xg 8g-.0907./.L3909:/.90.0..0.

9g8.0890.7.9g4..90.   %0200.9...39. .4::/39705409  .:L353g/081g :7.g 70.07-00.x:3070.7./..70L31:3..x0/0925:.9g70.9.34/:3/.9009.

08903x.L3/40 /.70. 902.0.   $9741.g.07-0 147205743423.42:3.0/07 1.0...x574.249.9573.05:  8g x  .: 209.39..7g.09.90.2g7.g7 $03.:30.g7.0/050784.07-0 5743:20/050784.: 423:09.g/70.00::7.5.x.7080.g.9009.3.078:7.:8g./7080.4393:g8g7g23g 3/107039g.70.2039.08:-0.2..:. 82-4.80   $.70.8:-1472.9g.0::5409.5950397:.  3..08900.   %:/4770 0 .7g9709./03x.0890/0305:93xg.0.4 7.30.00..g2-.. 97.10.9 250748 573.38.   $0392039:/423.9728  2g7409.9.147.7 .0 91085:8 0890/7.70/3x0 .0.07  20.13x0:2.4::.4.83:7g9.39.   782:/0958:-0.-.0/43:8070.47-0 9 5./.7080/08573/0/354000890.0:9208974108:39:3243447./7.9:.39..g0:7.9.2.9.90/0305:93x. ..23.   g7..59:.8:39.897g9008.79. 00/4:g .3.50.90..39.0L3970.g1.8082905g7g89/0.g5409:80829030/7059gx9/0.90 /04.42:3... 00025: ': x.9gx 20  3:2 .07-00 .:09./03x.9..2.70/4:g05708.005400 00025:902.43/.70/3x0 L384x9/0L3/4.70.70.

g747803825.90 !70..70.39008023 :2-7g8g.92.89741g 5:3.g/4:g249.38.7.70.90:303:3xL3..9:7.g.x070947.:.:x:3.4.90 03x430.90 .70.708 .43x3. /0 .0.50.70 /3909 /4:g897:. 5:3.-.9..39:.4.g.9.L3897:.90 5..0L3:92.9:7. 5:3.4349..:.-g8038.90 %7..1448739074.050397:. 5:3.3990.g. 5:3.05708.g9:0 90.:9.g/4:g9020.

x0/3970/00.90 03x430.x0.9L3909:5400 5:3.g95:/0782/0391.90   5708.0 5:3.99:: L370.89741g 5730.249.90 420390..70..7989..0907.x.g L3  73/:7 :92./03x070.00.:909:5400/.90 !7039g80231.g 24..9.90 5:3.9g 5:3.5409.70 /3540.

.L2537:-7 /.70947.2 8g7g2 09.748970.50.390573023..9:70..70.-0 $:-7.50.:897..90.L3970/473x..920L3897:.0 ./009.9g09.0 . .  50.0.3xg2.0. /0 .. 7:2.2.70/7059.80890570039g50397:.7 L3/4.0.48..9gx9..2g8:7.7020 .-.54795744/..x.90.gL3:92.7.    .L3:20  .857089.0./4:g.L3.507843.7.50.17g2.g/473x.:  .9:38023/0.70..1.5: 4. .5: 17:390..89.:x:3/00025: . 0::7.70.   %0200..:308.:3/08g  50.70. .00.57003x013x0:-90 /473x./03x.:9L3:2-7.7.59..70..39909.4.70..   &9.28g50.078::09.89741g..2..8.70 /03049g770L3:-70.70/00025: '4./0.9:7.9g:8g:   $97:.. 3: .708.09.70.x.-803xg09.50:20. 503/:.800  .   39074.4380./.g.4.0891.5400 0..xgL3:92.:.8:7g5g897..

g7L3:-70 /.70.g9:9/3/4:g39074.3./0.8  .0.005400/00025:902.0 05723/L3/4.:./47::09.2 8g50.:90 L3.g. 0.50710./03x....x:3970.2   .   &92..7 573L3.0890.9573..x70947.x. 3049g7./.078:74709.9573897:.9g573.x0/70./085g7x7 /.0070.5745...2-:009.0780890.   %9:54000890L370.-.30 ./085g7x7 /.09 .9gx %0 .7.L31..3 .7 .9  %0:72g70.07-0 5743:20/050784.2g7. 700.7020 L38g/0.0..g7.g9:7. .27:.0.90.070.:30.g:-9..7 701::.80392039::/0/7.70.80  .89741.:909.249.2 8g7g2 &92:.g.:-7 /.9.7.:909:5400 :8973/80392039:3489.39909.:3089:.4./03x.90/02:9g.0::7.0 '4.9.9:70.2-:9. 1 1g.x.7 .L3x008 3/:1g7g.70709::.2:9.9:. .9gL3.. /..L3/40 .07-: /0 ..08:-0..7 .84.7g230L2570:3g '07-: 50.925:2.   782:909::0890/0958:-0.4890 /473x.9g.

./.70/4:g05708...9 5:3.90 $.:897.54802.:gL3909:5409.g9:0 90/4:g03:3x:750397:.:..90 !7039g74:30/05.0470.97g 5:3.4. 7  .39::.

70 /3909 /4:g.390.:..39:3/ 5:3.38.43x3.4.:.70.90 %7.:x:3.

0..25::802.0::7.5.70..073 5:3.39.90 !70.g/4:g2g7.L3909:/.4 7../03x.9 5:3.2.g/4:g9020.897:.9:7.7x3.g57003x..0.0573.9.90 03x430.70800.

47-7 g83/548-9.59g50.70..0 5:3.g 24.   5708../03x070.90 420390.90   !30./05.g80231..8..45.89741g 5730.7.897g897g24 0.0.x0/3970/00.g   3.0907..x0.97g0/0480-9/0:894.7989..70 5700390L35400 5:3.7010..8g !g239:xg70.. 5:3.90 !7039g80231.g L3  73/:7 :92.89741g 5:3.5409.08:.:gL3574.90.4.x./4:g1:7/089/0391.97.g7.99:: L370.x009.00.90L3572.34.90 5.:909:5409.:g2.249.x.1.

0.:.:2-:  ..4.05:2-09.70  70:..   4:g.390..:x:3/00025: .80/:.5:2-L35.4.5g/05:2-  .

..9:7.39.5.897:.7x3.70.25::802.073 .

/0.2419.  3/:20:09.: 5743423.:.54808.0/050784..9.9  2g9:78.00.3.4 7.00::7.7 g  33009. /00025: 2 .   g7.2.   %0200.0.07-0 147205743423..8:39.28   .9.

:.59.. 2:7/0.73..4.9:7.5.9g/0 8038:70. 97890x0.:.g.97-:0L38: 7:2.70. 83:7g9.3.920L3897:.34.g90.700890/.73g  ).:..54005078431.9gx/0. /.9g7./00572../g570/423g82-4:70 /./05:2-  3307 2:.5g8.39g./4:.9 /057003x.g:9.0..3g09.g.0::7.70.0.2:780457.4.90L3 !:2- /..90 L3572.73g  03x430. 249..47-:: 249.g/0.:30073.:4.g 3307.99.039:0.9 70:.g/00.947../039g.70.5400 8:073/489.g7.../.-.47-47 /. 538/0.9009.390478:2-7: 47439 5:3.0.   %9:5400 70890L370.9g/0/00..90:38343250397:8038:/3909.39g 2:7/.7..70.4...    0470..:5:2-:: 249.70.005400/00025:..70 /097890x0 /024349430./03x...700307.7047057039g 890470509.70.  5:3.704-808..54008:109:L3.90.:897.93.-0.4-050.7 L394..9.39:: /0...89g89.9.0.90 $...0 .:.7 2.70/4:g05708.30:3013x0 838970 574.5g8g94.:.09.54000.50.0::7.80392039:849:/3  7001.80.8g0590900 5:2-/0...4.70  97890 4:208:14.30.574./05:2- 2. 80 394.g5./4:g1:7/089/0391.:L3970.:538::09.7.70.x00..0 3/:20:80L3307  ).83:7g9gx7020/.2g .90 5.70.   $9741.   $0231./423..x.249.742.89741g.7 /0.9g/0.g/00..7g /423.

38. 5:3.43x3.4.70.70 /3909 /4:g897:.9:7.90 %7.9g.:.:x:3.39:..

43x32..3.70.078:7.g/4:g9020.90 03x430.:..0 5:3.

73g 089080231.070..2 ..742..2:7L3.:3089g729g   %9: 2:7/0.73g/3572.73.9.g..790303x.9 54842479 47439.39::8.L397 483:7g8.:.0.38..g 24.3900 5:3.x:L3.7989.70..4.90L3572..9.x030/090723.9 5:3../4:g97g8g9:70890390L3909 .970357003x...25.90  8:2-7:L39:30.99:: L370.47.82-4.0x   25..8:75738L397 :3242039.9. 07:  !70.70..0./423.  0470.  4:205:890 9789g .7-43.gL3970-:3x.010207g.790303x./03x070.30/05.90 5:3.43/x.249.:8038:/0349.5409...34925:.   0..:../ 849:/30.g7.70.x.0/3572:.90 !7039g80231.0907.70.89741g 8:070.89741g.8g2..90 420390.-g 3:.. 5:3. 25723/.g70509.9g/0../40.078::   L3..307: 8:2-7: ..39 5:3.x.:909:5400/.70L3.0890903843.: .2:7:.:907.- 50397:.39..70 5700390L3909:/.5720897410 891025708.g8038:/3.:35409. $5.90 03x430.2:.7.7.82-482 5:3.9L397 :385./4:.43/ x0:2../4:.:7039:82-4820890249.9 /02.7.7.70.4349.:75743:3x./4:.00.704825g..10.L3.9.700.x.:.99L313./40.g 5730..7.90 5.x:5409.7x.43909.89741g  L394.39 .70473.5400 .. .9g.5400.70 /3909 5..   902.90 ..7/0.71:2 5:3. .70.:L3.2g8:7 792::.x.89741g 5:3.39..0473x.39:: . .. 5730.39047..1.8905708.082-40.0/0.4393:g/08.4397.3/74L35g897.90 49.43.g80231..9700..8 .50397:.701703:: L3:92:.5.0:3.89741g $04-807.:..8:30904713.0./40.0.0.g./0 .g9:0 90:303:3x.:.742.2:7 80392039:/0.73.30405708082-4.7.:4.07.5.7 33 5.70509.gL3./03x070.47-::L397 4/70.g:3..0/3...9g0890/0897..90 49.g/4:g9020.70.g3889039./4:.g817 9: ..5409:: .30249.2 ..:.-g.:301:7/089/0391.:.-g :32038749:3/   45.8:907203.:gL3.-4::9789/0.g7..x0/3970/00.30.078.g L3  73/:7 89741.08905.39 .x0.5745070..302 .2097.97:907203/3.9g L3572.247x : 249. 82-4:747 ..4.43897:.90770.2-00.39g   5.078/389741. .47-::.70...0/0 .9.9202.9.75738:-89..7070.89082-489 8:073/573.5400.g..47-::  5909:.078:: 9g3/ 47439: /. 4-808.0890897410 /..70  44870.:.90 %7.7 L3.789.90 5.39g0.849:/3144870.7.247x  .0 5:3.9g/0902.47-:: -47:.g7:.4.25:802.9gx09.

02-..89g/0243897.90 5.9 5:3.89741g.x0/3970/00.   257.70 5700390L35400 5:3.g:3.7..x.::5409. /00025:05708.x0.9.7-43.90 :8970./05./03x070.9.90  $038:.7989.0.5048.   025:/003:3x. 2070:42.039  $ ..70L3970-.x0.g 24.:47307: .:gL31::.90 .99:: L370.x.780 419009..g7.:909:5400/.390 .249.:8.9..780  1:307.9. 5730.0.90  307:  3070  .90L3572./4:.90.5409.90 !7039g80231.390/3. 7010.90 8:0890 5700390L3909:..25:802.0907. 5.90 5:3.g L3  73/:7 89741.70.3900/09.7-43.90 420390.90 ..39.1../3970.390   :.7.45.47-7 g83/548-9..90789..70   %0200.5400 5:3.:301:7/089/0391.g80231.:g:-70.047/4:g..79g.574/:84.71:2 2748 270.70  3.:.0..0 5:3.82g09.:g2..2-:9.:30/05.x009.00.

:0890570039 80573 .59.90L3572.4.5g8.7080231.   %9:5400 07:0890L370.g/0 .3g09.7 L394. /.:307::09.70.005400 /00025::-70.2039:..9.9 /057003x.-.50.425:3070949.g/00....947.3.4...78009.g.70.89741g.307:570/423g82-4:70 /.39g.0::7. 249.1 /00025:0:143.:.7-43.   42039.80392039:849:/3 .780  .9070..7 /0 .9  34./039g./03x.574.9.947../08..g 24.39:: 573.99..9gx05.75:90.90.39: 307:09.780 41.   &3.7/070.0.5400 /00025:0590900.00.08908:07./.0 .  5.5.:.780  2. 839.70.9gx.9.078:74757370509.2047.9.g83:7g9..:897./423.x0/3970/00.70..9g 0.573 .0 00025:89741.4.93.5400 5730. 5400 8:109:L3.3/L38:109/00.742.2.9g7.09.:.:.79.247x 7001./3970.:L3970.70.247:1:20.70.3/0307:  5030.7989.0 923901:307...5409..g.9g/0.249..7 2.0.703070 .x00.:3020389gx/0307: 307:5741:3/ 34.70 /097890x0 /024349430 890470509.089:: 0890390L317.70.897410.71:2/05030.7047057039g8:070.:4.g489.80.700307./03x070..247x  8:14.43x3.7-43.L3307:.5400 !738038:70./00572..9 70:.0 8.9.742.3/0 307:.9g2:.54 /.3.9gx/0..790./4:. /.90L3 !:2- /.  .g7.. 574.0.90 .704-808. 24.   :70/089/0391.

5.-03g 5:3.25::802.4.7x3.7.920L3897:.0.90 !70.70.390..g/4:g.4380.0470..38.3x0.:.94..70/4:g05708.890  %7. !.  .70 /3909 /4:g.0:9g7.39.9:7..230 5:3.90 $.

:.g.0390..94.9 5:3.0...30.x0/3970/00.59.5409.90 !70.25:802.  5.:909:5400/.70./4:.7989.-03g  94.7.230 /00025: 17:3.g 5:3..g/4:g2g7.43x3042./4:g..70.90 %7.90.748970..1.70.9.70/7059./4:g97g8g9:70890390L3909 5:3.30.390573023.:/9.g09.4 7.. L3909:/.8:7g 5g897.347/05.82-482 573570039.43x3.2g8:7.:.7.:. .54795744/..4380.   44870.90 5..23.9047/08:850380 .g74:L3970-:3xg7170.7.70 /35400 .70.39.0.90  4:g.9.70800.39:17:3g 5:3.g. 5730.9:7g0.x.078::09.9.g.-08:-7.90 420390.90 7:20390.g57003x.70.920.70.:308.4.9.0891.:g L3909:5400../03x070.0::7.5.790303x.   5708.g 70850.5:3.:x:3.90 5:3.00.0573.90 !7039g80231./03x.99:: L370.390/3.0..:. 42.g L3  73/:7 89741.x0.3xg2.2..0 5:3.909::/..904897:.90 5:3.38.g 24..

390.30.2L3.:7039::82-482 00025:.90 03x430.82-40.   %9:5400 !...g  3:2.:-9g573144870.17:3.47-70 ..:.9:7g ..L39707:507.07-0 147205743423.g74:5:3.0.-03g.x00.0.9gx 144870.90 !70.90 .g17:3../4 5.9047/08:850380/3572. 4:94..39g.2.540057003x.   .7009.   g7.5.:x:3/00025: .25::802.4.5.30..9:7g /.2.530  .54 5:3.   $97:.83:7g9gx0572.0.9.309.L3909800572g3.:/9.70.34925:94.790303x.9:.42:3.7009..5400.900/08:8503802.x0 802572g0..8900890L370. ..:3:817 9 .1.7.:-90..425:3072.9  L3:-70/8507.70/4:g.94.4.2L3.9:70.00::7..0::7.g7.02./039g.9g./08.700307.g/4:g9020...3.0.g  5..9:7:3792039 /07010009...99L33.0.. .. .7097g8g9:7850.2  2g.02.23009.. !4:g  %7...:/9.17:30.43x342.0.:209.:.230 .g /00025:2./4:..90 5738038:70..g17:3.70.:.9:7gL38g9789g 24479g 13/94.39::2.-4:/33. .0.:..89741g 5:3.5g9/00.1.7-..g 70850.:L3970.g :3817 9 L33.147.4 7.230 .907057003x.9..:3.g/097890x0 /05741:3/g83:7g9.39:: 5..708..70..g9:0 90/4:g03:3x:7 50397:.42432. .7.94./03x.3. 701703::09.   !40.:7.53g. 5:3.:897.9g/0902.39g  85:30 2 09..23..g7.9302.:30/085g7x7 .34925.23g .2:.L3507850.7L3.70. 00025: :9g 2g50230  0:  .39.7x3.5..8:39.9:7g 43.   0470.02.   $9741./423.0/050784.  .9.:7.47-947:3:L 0572g53g.38.9.7 L3:-70249.750.9.00.:907.82-4:747 .   !:3.90..890 L380233/:39.-4 .039:3/849:/30.9g573839.742.9.82-4820890249.047/4:g80230/05:3.30.g/00.5400 8:073/489.5.:50784./8507.:.

817 9/00.90 570039gL3909:/.g L3  73/:7 89741.:8g207.90 !70.90789. :2.0...2.g57003x.9.54/00025: 54:g  538:  54.078:09.g 24.5409::L31.:307g-/.0573.70/4:g2g7...7L3.9.   !:3.1.90 8:0890 7010.x.90 .70 5700390L35400 5:3.009.g:3.9g 5:3..3/54:g L3540./3970./03x.g3:3/g949:3.2.70.::5409.9 5:3.2.g7.:301:7/089/0391.L3909:/.0./03x070.x.078::  538:9gg3.02-.5409.5400 5:3.    9059.90L3572.9.7..g74:.39.L39707:507. 5430817 90 .0.25:802.x0/3970/00.5.90 %7.g80231..89741g.70.0907.90 5.70   4:g9020.2-:9.:.70..4 7.47-70 .0.7.38.90  4:g.47-947:3:L 0572g53g.70800.90 420390. 5730.90 :8970.390/3.970..L3909 30/:20770.7989.0 5:3.900/08:8503802.9. /00025:05708..05.70:3.0::7.249.9 5:3.00..

.390.9 249.9gg3.10:143.7.9.7989.8:5:8849:/309. !g3/  %7.070L3925 :3:.90...089.701703::0890:3.3/54:g 5.30  8:3g:2 .:7039::82-4892:.701703::   538:9gg3....70. /.078.:3473897:203902:.0 :-70 :7g 0.   $0231.30.38..:.3.2.3905738259.5400 /00025:50397:.0.849:/3 249./3970.054008:39902.45L3..07809.7g9.9g /.90..0897.3/ 54:gL310:.039:3/538:L3970:::3.x.089:: 0890390L317.249.9g/0 2:.390 839.:347 8:3090 .79gx850..   !03:92..9789g /0:7g /08.70...701703:: .75:90.90/08:850380 30/05.:7039::82-48909.002.   44870.70..x.0/050784..4549:::3.4-808.   0470..07.00::7.9:7 .9 .g:9  8:109: 209.90L3572..4.909::08900307.89741g.9gx05..08920/:208.89741g.L3.538:::3. 54x0 2.1.08:392570843.947.:.00.3.54 ..902:99:/30/082-4:7 2:.089909  538:9gg3. /00025: 3 .039:..3.0. L3 .0900:3:.:8:309057457: 80 10/0903.:.30 :3.97-:0L38: 7:2.3  .2039:.9g/02:.79..L305909: 700 9gg3 5078431.90 5:3.425.00.078:747 /057003x...9.:.0.70 /3909 /4:g.:301:7/089/0391..:3.949.1.9g70:9gx .078:: .L3.9.700:7.7...22.g.078:/0.:9gg309.   &3. .0.30.0. 949:/0.8:39.9.79.905909 :7L3.08.78039203900.70.9g10/070509.5.910 70.5:9073. L35400 ..-4 .3..0 /3.:g09.90304-g85704L394.4 7..2 ../397097g8g9:70850.20 10/057003x. .07-0 147205743423.   g7..9./47290.54 .70701703: 5400 L3.0.54008:7573/083:7g9.90.

x.9.39005.x0.89741g.0 5:3..g80231.90  4:g.90 49./7.90:303:3xL3.x0/3970/00./03x070.gL3.g 57305.43x32.g74::9g7.5700390L3909 5:3.9.5400 5:3.39909.90L3572.7.909::L3782:/0958:-0.7.70.0... 2 78:/48 5:3.90 :891..897:...90 %7./4:g97g8g9:70890390L3909 ..0 5:3.70.38.xg :2-7g8g.4349.5400.70.:909:5400/.920L3897:.70..g 24.90789.70 /3909 /4:g897:.99:: L370.90 5.-g8038.0.9:7. 5:3.90 5:3.0 5:3.9:70.:.790303x./4:g1:7/089/0391..5.:.90 420390..3.82-482 5:3./03x070.89741g 5730.90 .g L3  73/:7 :92.. 5730.g9:0 90..00..x.90 !7039g80231.:.9:7.5409.90 5..7989.70./4:g.390.

:308.   &9./4:g.078::09.0..7.7g  5.70.8970.3.2039:.g:23g  34.4/747/0.9:70.390573023./053g09.4380.-08:-7.70.8:7g5g897.:/014 309:.0891.748970.xg   $97:.0/00025: .g.0 849.70.897:. 2 .7080.:7.59..5.7:= 94.:978900-0.70/7059.:.7..   3/05g79..9:7.7.70.:.1.:5.g:23g  :2-7.920L3897:.9:7. .590.2g8:7.3xg2.0.39909..7.2g 425479.54795744/..90.40034.43x32.1489..

/053g../4:g1:7/089/0391.90  ..9573839.742.   $:073/489.90.9g/02..3.08:392570843.039:..39g 9789g /423.   &92. .5400 /00025:5078431.2.7 .902:99:/30/082-4:7 .425:307 2.. 54x0 L3 572.30:3.82-4:747 ..4.3..701703::09.2g .7.9 249..70 /097890x0 /024349430 5738038:70.790303x.:4.4.7.0::7.g42.9g/0902.90 97890x0209.82-4820890249..g20.7:5:894750x0 .:907.90..1.x574.700.3905738259..9..5400 849:/30.-0.039:3//00.:L3970.9gL3):2- /.3..:30.:4.910 572: :92:.   782:/0958:-0.0/083:7g9. 849.50.30.7 L394.700890570039 L3.g:23g  34.:7/0:2-7g.:30-:30 /.07-0 5743:20/050784..54008:7573/083:7g9.83:7g9gx7020/.085070..0::7.x00.070  35.90L3572. .9.30L39:30.9g7. '078:7054008:39:324344 7. 978900-0.-4 ..   $0231..97-:0L38: 7:2.7989.742.7047057039g 99:54001g3/0890L3 70.2039.0 0.9.:.70/0.72.30.5400 890470509.08  5g3/L3 9g./0/0-4.2g70 904:L3.34.3 82-4.704-808.0  .08 /38:1094:208:14.:3089g70307.30:3474-0..g.7..2..:2 ..907057003x.g/0. /.xg /..9gx 8:39 2 109..g /08:1073xg 0572.   5.7 2.078574.2./039g.:7.9009.078::249.590.0:: 7.:/9.08:-0.078.30.L3970:::3.357-0573.0/..:3.08900.g 8:3g.90/083:7g9.8g0590900 5.00.-.39:: /.70.9g.g 2:.7:5:894750x0.4.:3.40 /.9.30-:30 ..8:109:::2.7 90.89741g.43:7g947/35../08.5g8.. .70..  .09.7 573.9573./01472.:7/0 :2-7g09.700307.9.g.89741g2.89741g.70.5:894750x0  .3g09.2:.078.g09.:4./03x.8974105. .1701703:5400  $:39849.9.9gx 144870..9g/0/00.x..2g7..