(Tudor Arghezi, Cuvinte stricate) 1 Transcrie, din text, două cuvinte care aparţin câmpului semantic al vorbirii.

2 puncte 2 Precizează rolul semnelor de ortografie şi de punctuaţie din versul Huleşte-le!. 2 puncte 3 Transcrie un vers care conţine doi termeni aflaţi în relaţie de antonimie. 2 puncte 4 Notează formele corecte pentru două cuvinte din text, care pot fi considerate abateri de la norma literară. 4 puncte 5 Transcrie două mărci lexico-gramaticale prin care se evidenţiază prezenţa eului liric în textul dat. 4 puncte 6 Exemplifică două imagini artistice diferite, din text. 4 puncte 7 Prezintă semnificaţia titlului, în relaţie cu textul poeziei date. 4 puncte 8 Comentează, în 6 - 10 rânduri, strofa a doua a poeziei, prin evidenţierea relaţiei dintre ideea poeticăşi mijloacele artistice. 4 puncte 9 Argumentează, prin evidenţierea a douăcaracteristici prezente în text, încadrarea poeziei în lirismul subiectiv. 4 puncte Varianta 10 1. „cuvinte", „să spuie", „buzele", „vocea" . 2. Cratima marchează căderea unei vocale iniţiale, leagă două cuvinte care se rostesc într-o singură silabă, scurtează cantitatea vocalică. Semnul exclamării marchează o propoziţie de factură exclamativă, în care se apare o poruncă, un îndemn. 3. „Le vezi? Au căzut, s-au sculat". 4. îs - sunt; să spuie - să spună; deştele - degetele. 5. Mărcile lexico-gramaticale, prin care eul liric este prezent în text, sunt formele pronominale de persoana I singular mele, mi şi persoana a Il-a singular ta. Sunt utilizate forme verbale de persoana a Il-a singular: vezi, huleşte. Apare adresarea directă a eului liric. 6. Imagini vizuale ,^4u căzut, s-au sculat", „umblă prin mocirle cu stele"; imagini auditive „Să nu le mai cânte cumva vocea ta" . 7. în relaţie cu textul poeziei date, titlul operei este semnificativ, fiind alcătuit dintr-un substantiv nearticulat şi un adjectiv. Forma nearticulată a substantivului, trimite la generalizarea mesajului, privind creaţia artistică. Epitetul „stricate" surprinde esteticia urâtului, specifică operei argheziene. Accentul cade asupra îmbinării neobişnuite a cuvintelor, care dau naştere unei creaţii artistice superioare. 8. Metafora s-au stricat cuvintele mele indică incapacitatea cuvintelor de a reda ideile pe care creatorul doreşte să le transmită. Poetul consideră actul creativ drept un proces îndelungat, în cadrul căruia poezia poartă în sine valori desprinse din adâncuri. Fiind o operă de factură modernistă, limbajul metaforic predomină în strofă; de exemplu, „umblă prin mocirle cu stele de cositor", cu ajutorul acesteia este reflectată estetica urâtului. 9. în text, lirismul subiectiv este reflectat prin prezenţa eului liric, prin intermediul mărcilor pronominale de persoana I şi a Il-a mele, mi, dar şi prin formele verbale de persoana I şi a II-a vezi, huleşte. Sunt utilizate exclamaţii şi interogaţii retorice Le vezi?. Figurile de stil sugerează o percepţie unică a eului liric asupra realităţii, sentimentele sunt transmise în mod direct. (Tudor Arghezi, Epigraf*) 1 Alcătuieşte două enunţuri pentru a ilustra polisemia verbului a semăna. 2 puncte 2 Precizează rolul virgulelor din structura „Stihuri, acum porniţi, vă scuturaţi”. 2 puncte 3 Scrie două expresii/ locuţiuni care conţin cuvântul suflet. 2 puncte 4 Transcrie un vers care conţine doi termeni aflaţi în relaţie de antonimie. 4 puncte 5 Precizează două mărci lexico-gramaticale prin care se evidenţiază prezenţa eului liric în textul dat. 4 puncte 6 Explică semnificaţia unei figuri de stil identificate în strofa a doua a poeziei. 4 puncte 7 Evidenţiază o valoare expresivă a întrebuinţării verbelor la imperativ în textul dat. 4 puncte 8 Comentează, în 6 - 10 rânduri, prima strofă a poeziei, prin evidenţierea relaţiei dintre ideea poeticăşi mijloacele artistice. 4 puncte 9 Prezintă raportul dintre eul creator şi operă, aşa cum se conturează în poezia citată. 4 puncte 1. Ţăranul seamănă grâu. El seamănă cu tata. 2. Virgula desparte substantivul în vocativ de restul enunţului. Cea de-a doua virgulă desparte două propoziţii coordonate prin juxtapunere. 3. fără suflet, aprinde suflet, a-şi încărca sufletul, cu sufletul la gură, suflet mare. 4. ^ătrundeţi, înţelese şi neînţelese, Cel-ce ştie însă nu cunoaşte. 5. în text, prezenţa eului liric este evidenţiată prin utilizarea mărcilor pronominale de persoana I singular mea şi persoana a Ii-a plural vă. Apar forme verbale de persoana a Ii-a plural zburaţi, şchiopătaţi, pătrundeţi, care suprind adresarea directă. 6. Prin intermediul personificării stihuri, acum porniţi" se surprinde porunca adresată de creator operei sale. Intenţia acestuia fiind de răspândire a ideilor artistice. Acest fapt fiind subliniat şi prin forma de imperativ a verbului. 7. Verbele la imperativ zburaţi, porniţi, şchiopătaţi surprind o comandă, un îndemn. în partea iniţială a fiecărui catren, poezia conţine câte un verb Ia acest mod, accentuând poruncile creatorului care trebuie să fie îndeplinite cât mai grabnic. 8. Substantivul cu formă veche „stihuri" având forma de vocativ, surprinde faptul că poetul se adresează în mod direct creaţiei artistice. întreaga strofă exprimă ideea nemulţumirii faţă de propria creaţie, faţă de meritele creatorului; de exemplu imperativul „şchiopătat?' şi comparaţia „ca păsările mici de catifea". Creaţia abia acum începe să se desprindă de mediul ocrotitor; are un caracter fragil, de aici şi tendinţa de ocrotire paternă. 9. Opera surprinde concepţiile poetului cu privire la rolul pe care îl are opera literară, ca artă in genere. Poetul este îngrijorat de faptul că opera sa nu va fi receptată în totalitate de către cititor. Se surprinde suferinţa creatorului, care conştientizează că, o dată ce procesul creativ e încheiat, opera nu-i mai aparţine, că aceasta are viaţa ei proprie. Ultima strofa surprinde creatorul aflat în faţa marilor întrebări despre Dumnezeu. (Tudor Arghezi, Lumină lină) 1 Menţionează un sinonim şi un antonim pentru sensul contextual al verbului a ucide. 2 puncte 2 Precizează rolul virgulelor din primul vers al poeziei. 2 puncte 3 Scrie două expresii/ locuţiuni care conţin cuvântul vis. 2 puncte 4 Menţionează o valoare expresivă a verbelor la gerunziu din prima strofă. 4 puncte 5 Transcrie două mărci lexico-gramaticale prin care se evidenţiază prezenţa eului liric în textul dat. 4 puncte 6 Explică semnificaţia unei figuri de stil identificate în prima strofă a poeziei. 4 puncte 7 Prezintă semnificaţia titlului, în relaţie cu textul poeziei date. 4 puncte 8 Comentează, în 6 - 10 rânduri, strofa a treia a poeziei, prin evidenţierea relaţiei dintre ideea poeticăşi mijloacele artistice. 4 puncte 9 Ilustrează una dintre caracteristicile limbajului poetic (expresivitate, ambiguitate, sugestie, reflexivitate), prezentăîn textul dat. 4 puncte 1. a asasina, a omorî; a învia, a renaşte. 2. Rolul virgulelor este de a despărţi apoziţia dezvoltată „uşoară zburătoare" de restul enunţului, fiind o adresare directă. 3. de vis, ca prin vis, când nici nu visezi, vise de aur. 4. Verbele la gerunziu „Zăcând", „dormind1 surprind o acţiune dinamică, în plină desfăşurare, imprimând un efect muzical. 5. Eul liric este evidenţiat în text prin intermediul mărcilor pronominale de persoana I singular mea şi persoana a Il-a singular te, ţi, tău. Sunt utilizate şi forme verbale de persoana a'II-a singular să duci, strânge, te găseşti, dar şi adresarea directă uşoară zburătoare. 6. Prin intermediul epitetului „uşoară zburătoare" plasat într-o inversiune, eul liric evidenţiază însuşirea albinei, caracterul ei fragil, care este asociat calităţilor sale fizice, care ţin de concreteţe. 7. în relaţie cu textul poeziei, titlul operei este semnificativ, fiind alcătuit dintr-un substantiv nearticulat, însoţit de un adjectiv. Epitetul „lină", care sugerează caracterul blând, va fi infirmat de întâmplarea cu caracter dramatic din text. Titlul trimite spre sensul conotativ, în sensul „lumina lină"; este trecerea spre o altă existenţă, dat fiind sfârşitul tragic al micuţei zburătoare. 8. Verbul la gerunziu „voind" din partea iniţială a catrenului, surprinde o acţiune dinamică, în plină desfăşurare. Metafora „tezaurul de ceară" subliniază importanţa muncii albinei, zburătoare ce poartă cu sine o comoară. Imaginea vizuală surprinsă în versul al doilea al catrenului te prăbuşişi din drumul cel înalt reia destinul tragic al lui Icar. Finalul strofei sugerează nedumerirea poetului cu privire la gestul ce va rămâne neînţeles, această atitudine fiind surprinsă prin ampla interogaţie retorică. 9. Expresivitatea e dată de capacitatea limbajului poetic de a exprima, într-o manieră plastică, idei concentrate, cu maximă încărcătură afectivă şi subiectivă; aceasta se realizează prin figuri de stil, imagini artistice, sintaxa poetică, topică, punctuaţie şi prozodie. Expresivitatea limbajului nu este dată de bogăţia imaginilor artistice, de ornamentaţia stilistică, ci de utilizarea unui limbaj simplu, dar încărcat de sugestii şi materialitate.

„vreau" etc.gândul fără glas". Forma verbului la perfect simplu . 9. nu întâmplător. 5. Două structuri lexicale care conţin imagini vizuale cromatice:„Palid aşternut e şesul cu mătasă". (Tudor Arghezi. cât şi structura aleatorie a textului etc. 4.(Tudor Arghezi. dar şi a trecerii timpului etc. 4 puncte 8 Comentează. 4. de crizele existenţiale. 4 puncte 9 Motivează. 9. 4 puncte 6 Menţionează două teme/ motive literare. 4 puncte 7 Defineşte. De exemplu: . grumazul). 9. comparaţia „ca frunza bolnavă" ne trimite spre ideea de boală. acela de a rămâne împreună. fapt pentru care se adresează direct.fu". Altfel spus. 4.10 rânduri. prin verbele: „vreau să vorbeşti'. Nu ştiu dacă voi putea să vin în vacanţa aceasta la munte. moartea etc. din text. în final.a-(şi)pleca capul(fruntea. „Foile-azur" etc. Utilizarea cratimei în structura „casele-adunate" are drept consecinţă marcarea grafică a rostirii legate a două cuvinte prin eliminarea unei silabe. a despărţirii. Psalm) 1 Menţionează un sinonim potrivit sensului din context al cuvântului (a) purcede. evidenţiat prin verbe şi pronume de persoana I. 7. nostalgia prezenţei toamnei. încheiată de curând. eul liric se simte părăsit de Divinitate care continuă să rămână indiferentă la strigătele sale. din text. Lirismul de tip subiectiv este evidenţiat prin verbe şi pronume de persoana I. Punctele de suspensie marchează grafic întreruperi ce apar în vorbire. Niciodată toamna) 1 Transcrie. 4 puncte 1. Titlul poeziei este în relaţie directă cu textul poeziei. deoarece între cei doi nu se realizează actul comunicării. prin evidenţierea a două trăsături existente în text. punctele de suspensie etc. 6. Verbul „plecaseşi'. 6. pendularea spre starea ezitare. în 6 . marchează o acţiune trecută. 7. prin substantivul „toamna".. 4 puncte 6 Precizează două mărci lexico-gramaticale prin care se evidenţiază prezenţa eului liric în textul dat.. de exemplu: tema iubirii. de exemplu: epitetul cromatic „păsările negre" exprimă singurătatea toamnei. pentru a ne da posibilitatea interpretării. . dar şi refuzul acesteia. Mărcile lexico-gramaticale ale eului liric sunt verbe şi forme pronominale de persoana I. 4 puncte 9 Motivează. exprimând îndoiala.casele-adunate”. 4 puncte 1. 4 puncte 7 Menţionează tipul de lirism identificat în textul poeziei. N-ai mai dat un semn de viaţă în ultima vreme. oscilaţia între dorinţa prezenţei fiinţei iubite şi dorinţa de a visa la ea în absenţă etc. 3.10 rânduri. sfat etc. în 6 . limbajul metaforic şi simbolic etc.. din textul dat. dar şi prin încărcătura lirică a versurilor etc. aflat în relaţie cu adverbul „niciodată". Temele/ motivele poeziei. 7. dar şi a răzvrătirii etc. tristeţea. de nehotărâre în iubire a eului liric. participarea afectivă a eului poetic la drama existenţială. imposibilitatea dialogului cu Divinitatea etc. 4 puncte 5 Explică valoarea expresivă a folosirii interogaţiei retorice în ultima strofă. „Stau în ţărmu-albastru-al râului de soare". 2 puncte 2 Precizează rolul punctelor de suspensie din ultima strofă. ci şi la ideea apropierii unui sfârşit. în funcţie de timpul acesteia. dar şi a dorului etc. a reflexiei. Apartenenţa la modernism este motivată de tematica poeziei.a(nu) avea unde să-(şi) plece capul (oasele). sentimentul dominant care se desprinde din poezie. însă devine apropiată prin asocierea cu adverbul „de-abia" et . dar şi a trecerii timpului etc. Sub raport prozodic acest fapt asigură păstrarea măsurii versului etc. (Tudor Arghezi. Strofa evidenţiază faptul că poetul se simte nedreptăţit de Divinitate. în text ea evidenţiază încărcătura eului liric. condiţia efemeră a condiţiei umane. prin evidenţierea relaţiei dintre ideea poeticăşi mijloacele artistice. Expresii/ locuţiuni. „a pleca pe lumea cealaltă" etc. Semnificaţia unei figuri de stil identificate în strofa a doua a poeziei. De-abia plecaseşi) 1 Scrie două expresii/ locuţiuni care conţin cuvântul a pleca. . la timpul mai mult ca perfectul arată încheierea unei acţiuni trecute şi încheiate de multă vreme. „nenfeles".Domnul" etc. în cazul lui Arghezi. 8. Structurile antitetice evidenţiază dorinţa împlinirii iubirii. 4 puncte 8 Prezintă semnificaţia titlului. Cele două versuri ale ultimei strofe sunt un monolog liric sub forma unei lamentaţii provocate de neputinţa comunicării cu . Sub raport prozodic acest fapt asigură păstrarea măsurii versului etc. 6. relevat prin structurile antitetice: „Voiam să pleci. 2 puncte 3 Alcătuieşte câte un enunţ în care cuvintele semn şi umbră să aibă sens conotativ. „îngroape" etc. ca mărci ale subiectivităţii: „mie". Ultima strofa evidenţiază ambiguitatea sentimentului de dragoste. 4 puncte 5 Precizează valoarea expresivă a utilizării verbului a fi la timpul perfect simplu. însoţit de îndoială. apar. „mă rog" etc.. Utilizarea cratimei în structura „de-abia" are drept consecinţă marcarea grafică a rostirii legate a două cuvinte prin eliminarea unei silabe. 2 puncte 4 Transcrie. „mea". 8. aşezat în poziţie iniţială. Teme/ motive ale poeziei. primele patru versuri. ultima strofă. se accentuează ideea timpului trecător şi ireversibil. nu ne trimite cu gândul numai la anotimpul respectiv.JVu-ţi cer". ca mărci ale subiectivităţii: „Te-am rugat". Copilul acesta va ajunge o stea a dansului clasic. Senzaţia este de neputinţă a transcederii. de exemplu: . 3. de exemplu: „Voiam să pleci. în relaţie cu textul poeziei date. 3. într-un enunţ. incapacitate. în text. ilustrând sentimentul nostalgic al despărţirii.îndrumare. 2 puncte 4 Evidenţiază valoarea expresivă a două verbe la modul indicativ. 2. dorinţa realizării în iubire. două cuvinte obţinute prin derivare cu prefix. dar şi îndoiala. prezente în poezie. realizată sau în plină desfăşurare. Sentimentul dominant care se desprinde din poezie este cel al credinţei. 2. „nu mi-a trimis". 2. „Te urmăream". 4 puncte 6 Precizează două teme/ motive literare. nehotărarea eului liric în faţa unei situaţii ambigue etc. 2 puncte 4 Transcrie. Ai devenit un înger al vieţii mele. tema îndoielii. verbele arată realitatea dialogului dintre poet şi Divinitate etc.-ncepui". Interogaţia retorică în ultima strofă a poeziei: . Verbele la /nodul indicativ arată o acţiune reală. două structuri al căror sens implică antiteza. 8.JDe ce-ai plecat? De ce-ai mai fi rămas?" este prezentă pentru a ilustra starea de ezitare. prezente în poezie. 4 puncte 9 Prezintă semnificaţia titlului. din text. din poezia citată. vorbitorul nu îşi exprimă până la sfârşit ideea. 5. dar şi a îndoielii. „desfrunzeşte". 2 puncte 2 Menţionează două motive pentru care s-a utilizat cratima în structura „de-abia”. 5. 4 puncte 1. în relaţie cu textul poeziei date. dar şi al regretului că iubita n-a înţeles . Sinonime: „neputinţă" . Ultimul vers este alcătuit din două interogaţii retorice. „Ţi-aş fi făcut" etc. voiam şi să rămâi' etc. apartenenţa acestuia la modernism. Titlul poeziei. „Păsările negre suie în apus". Cuvinte derivate cu prefixe: „îngroşat". „să-ţi". El a crescut în umbra personalităţii tatălui său. 2 puncte 3 Alcătuieşte câte un enunţ în care cuvintele înger şi stea să aibă sens conotativ. Lirismul textului este de tip subiectiv. 2 puncte 2 Precizează două consecinţe ale utilizării cratimei în structura . 2 puncte 3 Alcătuieşte două enunţuri pentru a ilustra omonimia cuvântului vin. prin evidenţierea relaţiei dintre ideea poeticăşi mijloacele artistice.slăbiciune. de exemplu: toamna. prin evidenţierea a două caracteristici prezente în text. „apleca în lume". 4 puncte 8 Comentează. voiam şi să rămâi". sentimentul nostalgic al apropierii morţii. imperios. „povaţă" . Anul acesta recolta de vin a fost deosebit de bogată. două structuri lexicale care conţin imagini vizuale cromatice. încadrarea poeziei în lirismul de tip subiectiv. trecerea timpului. 4 puncte 5 Menţionează două teme/ motive literare. un rol important în configurarea modernismului operei sale îl are modul particular de folosire a limbajului. 4 puncte 7 Explică semnificaţia unei figuri de stil identificate în strofa a doua. Temele/ motivele poeziei. spre ideea descompunerii datorate toamnei. este drama fiinţei umane condamnată la singurătate etc. De exemplu: tema credinţei şi a dialogului cu Divinitatea.

motivul negrului etc.^area grea de plumb".miros. Pământul ţării e vatra noastră strămoşească. orizont = zare. strofa a doua. triste.JPlumb".gândul meu" etc. dar şi imagini vizuale cromatice: „carbonizat". 2 puncte 2 Motivează întrebuinţarea liniei de pauză în al doilea vers din strofa a doua. predomină simbolurile. 2 puncte 2 Prezintă rolul liniei de pauză în textul poetic dat. de tristeţe. Cea de-a doua strofăa poeziei continuă descrierea tabloului trist de iarnă din prima strofă. dominată de ideea singurătăţii iremediabile a eului liric etc. o lume sufocantă şi murdară. motivul corbului. de culoarea pe care o reprezintă. Titlul poeziei „Gri" este în relaţie evidentă cu întreaga poezie. . sugestie). angoasă. folosirea refrenului. Sensul celor două cuvinte: „carbonizate" . diametral”. datorat incapacităţii de a se adapta.greu ca lumbul". de monotonie. 4 puncte 7 Explică semnificaţia a două figuri de stil identificate în prima strofă. condiţia efemeră a condi¬ţiei umane. arse". „negre". 4. 3. a muzicalităţii etc George Bacovia. moartea. 9. „pene arse". 4 puncte 9 Ilustrează una dintre caracteristicile limbajului poetic (de exemplu: expresivitate. sentimentul solitudinii. 2 puncte 3 Scrie două expresii/ locuţiuni care conţin cuvântul a tăia. 4. 4 puncte 9 Motivează. atât în finalul acestei strofe. din text. epitetele „plumb de iarnă". motivul plumbului. 7. de exemplu: epitetele cromatice „sicrie negre. 5. de exemplu: iubirea. prin evidenţierea relaţiei dintre ideea poetică şi mijloacele artistice. (George Bacovia. prezente în textul citat. arderea este sugerată şi ea prin „carbonizate". „a se duce plumb" etc. Expresii/ locuţiuni. 3. două structuri/ versuri care conţin imagini vizuale. existente în fragmentul citat ar putea fi.„arse". de tristeţe. „parfum de pene arse" etc. tristă. 4 puncte 7 Comentează.) 3. muzicalitate etc. 2 puncte 4 Transcrie. 2 puncte 3 Scrie două expresii/ locuţiuni care conţin cuvântul gând. glul. Este o repetare obsesivă a ideii exprimate în .(George Bacovia. ofilite etc. în 6 . din text. Comentarea strofei a doua a poeziei. reliefat şi de prezenţa corbilor. 9. prin evidenţierea relaţiei dintre ideea poeticăşi mijloacele artistice.arse. 9. Prin sensurile cuvântului.ji-am oftat". 6. sufocarea în negru. „Copacii rari şi ninşi par de cristal”.10 rânduri. sugerând prin conotaţia cuvântului „amurg” sentimentul de vid. 4 puncte 1. Linia de pauză marchează grafic o pauză în procesul vorbirii. prin culoarea pe care o reprezintă sugerează o stare generală de apăsare. mireasmă etc. 4 puncte 7 Comentează. el crează un contrast expresiv su termenii care evocă insistent culoarea negru (sumbru. de exemplu: „mi-am zis". dar şi în cel al primei strofe. „ninge gr?'. 2 puncte 4 Transcrie. imprimând viziunii poetice un caracter ireal. apartenenţa poeziei la simbolism. „negru". „mătur" sau adjectivul pronominal posesiv. Apartenenţa la curentul simbolism este motivată de tematica poeziei. dar şi de claustrarea provocată de atâta negru. provocând în suflet ideea unei imensităţi de negru „negru profund. ultima strofă. ambiguitate. în 6 . „arse". 4 puncte 9 Prezintă semnificaţia titlului.10 rânduri. . 4 puncte 5 Menţionează două teme/ motive literare. olfactivul este prezent si el prin: „amorul fumega". . corb). sufletul încărcat şi greu al eului liric. . . prin evidenţierea relaţiei dintre ideea poetică şi mijloacele artistice. „a avea plumb în picioare". 2. Titlul poeziei „Negru" este în relaţie evidentă cu întreaga poezie. 8. Semnificaţia a două figuri de stil identificate. Titlul „Amurg de iarnă” este semnificativ pentru aceste pastel simbolist. agonizantă. Exemplu de enunţ cu linie de pauză: Iubirea ta .mereu o mare întrebare. anotimpul iarna surprins într-un moment ce simbolizează sfârşitul. Se observă construcţia închisă marcată de apariţia versului „tăind orizontul. din text. . strofa a doua. iar prin substantivul „iarna” – o lume pustie. în prima strofă a poeziei: personificarea „plâns de cobe pe la geamuri se opri" atribuie însuşiri umane unei fiinţe sinistre. 2 puncte 4 Transcrie. „mangal". în relaţie cu textul poeziei date. sumbru = întunecat. această stare este dată de sensurile cuvântului. 8. „parfum" . 4 puncte 8 Prezintă semnificaţia titlului. (Linia de pauză marchează grafic o pauză în fluxul vorbirii. Astfel impresia creată este de stranie mişcare în cerc. dar şi imagini vizuale cromatice: „gândul meu se înnegri". în ultimul vers al fiecărui catren. Folosirea cratimei marchează în ambele cazuri pronunţarea într-o singură silabă a sunetelor finale din primulcuvânt şi a celor iniţiale din cel de-al doilea (valabil şi pentru al doilea cu al treilea cuvânt). 4 puncte 6 Explică semnificaţia unei figuri de stil identificate în prima strofă a poeziei. Am privit această demonstraţie ca pe o scânteie de talent. de monotonie. tema morţii. Este o repetare obsesivă a ideii exprimate în „Plumb". motivul corbului. patru termeni din câmpul semantic dominant. prin evidenţierea relaţiei dintre ideea poetică şi mijloacele artistice. motivul literar al corbului ca simbol al solitudinii. 4 puncte 1. 2 puncte 3 Alcătuieşte un enunţ cu sensul denotativ al cuvântului scânteie. prezente în poezie. de exemplu: „apă de plumb". 2 puncte 2 Explică utilizarea cratimei în structura „se-ntoarce-acelaşi”. tristeţea. singurătatea. datorat incapacităţii de a se adapta. 4 puncte 6 Menţionează două teme/ motive literare. S-a produs o ceartă cu scântei. 4 puncte 8 Prezintă semnificaţia titlului. 2. sugerând o stare generală de apăsare. Epitetul cromatic „câmpia albă” nu are o simplă valoare ornantă. „funerare". prezenţa simbolurilor. lăsând posibilitatea reflecţiei etc. solitudinea poetului aflat într-un spaţiu închis. 4 puncte 6 Explică semnificaţia unei figuri de stil identificate în prima strofă. Amurg de iarnă) 1 Menţionează câte un sinonim pentru sensul din text al cuvintelor sumbru şi orizont. dar şi în toată lirica bacoviană etc. 4 puncte 1. 6. 4. apropierea morţii. 7. Mărcile lexico-gramaticale ale eului liric sunt verbe şi forme pronominale de persoana I. în amurg.10 rânduri. dar şi de claustrarea provocată de atâta zăpadă. în amurgul vieţii. de exemplu: eufonia. Gri) 1 Alcătuieşte două enunţuri pentru a ilustra polisemia cuvântului vatră. prezente în textul dat. 4 puncte 8 Comentează. Cuvinte din câmpul semantic al culorii negru: „carbonizate". sentimentul solitudinii. „Câmpia albă – un imens rotund – ”. reliefat şi de prezenţa ploii. Temele/ motivele poeziei. datorată muzicalităţii versurilor prin repetarea sintagmelor ce conţin cuvântul „negru" etc. lăsând posibilitatea reflecţiei etc. predomină simbolurile. 8. Zborul corbului într-o direcţie nedeterminată (în prima strofă) şi întoarcerea lui în a doua strofă. dar şi în toată lirica bacoviană etc. Pâinea coaptă pe vatră e deosebit de gustoasă. Două cuvinte/ structuri care aparţin câmpului semantic al iernii:„/ar«ă". 4 puncte 5 Precizează două mărci lexico-gramaticale prin care se evidenţiază prezenţa eului liric în textul dat. „noian de negru". 5. prin evidenţierea a două trăsături existente în text. Temele/ motivele poeziei. 5. sugerează repetarea obsesivă a mişcării ce devine o expresie simbolică a unei stări limită. al morţii. a cromaticii. de exemplu: iarna. Una dintre calităţile particulare ale stilului. 7. Figurile de stil identificate în prima strofă a poeziei. 2. posomorât. Spaţiul poetic este tensionat de imaginea repetată a mişcării corbului. motivul plânsului etc. două cuvinte/ structuri care aparţin câmpului semantic al iernii. provoacă teamă. „veştminte funerare" semnifică singurătatea morţii. Strofa a doua a poeziei evidenţiază ideea dominantă a poeziei: sufletul încărcat şi greu al eului liric. „ninge" etc. De exemplu: strofa evidenţiază ideea dominantă a poeziei. Negru) 1 Precizează sensul din context al cuvintelor carbonizate şi parfum. prezente în poezie. 4 puncte 5 Menţionează două teme/ motive literare. în relaţie cu textul poeziei date. în relaţie cu textul poetic. în 6 . având rol în păstrarea măsurii şi ritmului versului. noian de negru" ca descompunere totală a materiei vii etc. 6.^zarea grea de plumb" şi imaginea vizuală „ninge gri" accentuează ideea unei ierni apăsătoare.

De altfel. multitudine de simboluri. accentuând ideea unei stări generale de singurătate. 2 puncte 4 Menţionează două teme/ motive literare. sintagme. prin sensurile cuvântului. „eu". în poezie. Punctele de suspensie marchează grafic întreruperi ce apar în vorbire. motivul tălăngii etc. „chemam". prin evidenţierea relaţiei dintre ideea poeticăşi mijloacele artistice.10 rânduri. multitudine de simboluri. puncte de suspensie. galbenă". sub raport prozodic acest fapt asigură păstrarea măsurii versului etc. disperarea eului liric în perspectiva singurătăţii exprimată prin sintagma „chemam în aiurare" sau metafora „golul toamnei" etc. accentuând plânsul întregului univers etc. în relaţie cu textul poeziei date. 4. vorbitorul nu îşi exprimă până la capăt ideea. datorată greutăţii. de exemplu: „plouă". în care eul liric era supus solitudinii etc. ultima strofă. unul ancestral. Sugerând o stare generală de apăsare. folosirea refrenului etc. pastel însemnând un tablou din natură. existente în fragmentul citat. pică frunza"). 4 puncte 6 Explică semnificaţia unei figuri de stil identificate în prima strofă a poeziei. de gură". a sufletului uman. de scâncetele unui copil. 4 puncte 5 Precizează două mărci lexico-gramaticale prin care se evidenţiază prezenţa eului liric. Mărcile lexico-gramaticale ale eului liric sunt verbe şi forme pronominale de persoana I. în prima strofă. imaginea auditivă „sună arama" măreşte golul înconjurător din piaţă. al descompunerii materiei. două structuri lexicale care conţin imagini vizuale. 8. fie de prezenţa unor instrumente muzicale sau sunete propriu-zise. 3. al descompunerii materjei. în 6 – 10 rânduri. ce pare că inundă tot universul etc. câte o structură lexicală ce conţine o imagine auditivă. Două cuvinte/ structuri antitetice: „solitarul" ~ „tovarăş". (George Bacovia. dar mai ales. 7. 8. particularităţi specifice curentului simbolist etc. reflexivitate). o natură însă tristă. „spunemC1' etc. „sufletu-mi" etc. 4 puncte 8 Comentează. sugestie. a solitudinii. „cu jocuri de umbră ce dau nebunie". „pălind în tăcere şi-n paralizie". Aştept cu nerăbdare luna mai. 4 puncte 7 Comentează.„pică frunza". de exemplu: . a cromaticii. dată de muzicalitatea versurilor. fie de tehnica refrenului. strofa a doua. prin evidenţierea relaţiei dintre ideea poeticăşi mijloacele artistice. cromatică. ca în epitetul „grele tălăngi". 4 puncte 5 Explică semnificaţia a două figuri de stil identificate în prima strofă a poeziei. 4 puncte 1. solitudinea eului liric. în relaţie cu textul poeziei date. Strofa a doua a evidenţiază ideea dominantă a poeziei: prezenţa toamnei. 3. „toamna". prin prezentarea a două trăsături existente în text. Din depărtare se aude foşnetul codrilor de aramă. de suferinţă. „pală lumină" . 6. Structuri lexicale care conţin o imagine vizuală. Poezia are trăsături specifice curentului simbolism. imagine auditivă „nu mai plânge". a ploii. Semnificaţia a două figuri de stil identificate în prima strofă a poeziei. de profundă singurătate.„noaptea deplină" etc. dar şi prin culoarea pe care o reprezintă. prin evidenţierea relaţiei dintre ideea poetică şi mijloacele artistice. cuvinte. o lume sufocantă şi tristă. un alt epitet „şuri învechite" ne obligă spre o întoarcere în timp. „a tăia frunze la câini" etc. a universului. din poezie. ca mărci ale subiectivităţii: „sunt"„mi-f etc. . imaginile artistice sunt impresionante prin simplitate.(George Bacovia. al plânsului universal. 3. prezenţa simbolurilor. motivul literar al bolii. 9. 2 puncte 2 Explică rolul utilizării cratimei în structura „mi-i râsul hidos”. Semnificaţia unei figuri de stil identificate în prima strofă a poeziei. de exemplu:„n-am mai văzut". dar şi în toată lirica bacoviană etc. Penultima strofă a poeziei surprinde singurătatea ploii. în acest mediu meschin. prin explicarea a două trăsături existente în text. 2 puncte 2 Precizează două consecinţe ale utilizării cratimei în structura „Şi-i galbenă”. De altfel. în text. plânsul tălăngii când plouă!” în poezia citată. de exemplu: personificarea „tristele becuri" atribuie însuşiri umane unor obiecte. 9. 6. 4 puncte 1. al bolii. „chemam în aiurare" etc. sugerând o stare generală de tristeţe. ca anotimp al unui sfârşit. dar. iar plecarea iubitei accentuând solitudinea până la disperare etc. 4 puncte 5 Transcrie două mărci lexico-gramaticale prin care se evidenţiază prezenţa eului liric în textul dat. din text. „umbra/ Ce sperie câinii pribegi prin canale". prezentă în textul dat. Folosirea cratimei are drept consecinţă marcarea grafică a rostirii legate a două cuvinte prin eliminarea unei silabe. 4. Folosirea. ambiguitate. prin evidenţierea a două caracteristici prezente în text. în textul poeziei citate. 4 puncte 8 Prezintă semnificaţia titlului. de prezenţa refrenului „Oh. din comparaţia „ca tot ce-i iubire şi ură". cât şi în iubire. pentru a ilustra omonimia cuvântului mai. totul devine şi „sună umil". 4 puncte 9 Motivează. prezenţa simbolurilor. 2. epitetele „pală lumină". linie de pauză etc. „cu jocuri de umbră" etc. ar putea fi eufonia. a cromaticii. respectiv. angoasă. 4 puncte 1. Pălind) 1 Transcrie. Mărcile lexico-gramaticale ale eului liric sunt verbe şi forme pronominale de persoana I. Nu mai vreau să merg la mare. 6.frunza". prin sensurile cuvântului. Structuri lexicale ce conţin imagini vizuale. provoacă melancolie. „şi-i galbenă ca tine". o imagine vizuală. imaginile artistice sunt impresionante prin simplitate. de reflexie etc. folosirea refrenului etc. două cuvinte care aparţin câmpului semantic al toamnei. Expresii/ locuţiuni. plânsul tălăngii când plouă!". simbolizat prin sintagma „solitarulpustiilor pieţe" care devine un lait-motiv. de tristeţe. „Sunt solitarul pustiilor pieţe".10 rânduri. în aceeaşi poziţie. 2. Este o repetare obsesivă a ideii de boală. în natură. muzicalitatea textului este generată fie de repetarea obsesivă a unor sunete. Comportamentul colegei noastre a fost ca la piaţă. Una dintre calităţile particulare ale stilului. chiar sentimentele cele mai puternice. a refrenului este una dintre trăsăturile specifice curentului simbolist. dar şi în iubire. dar şi a universului. respectiv una auditivă.Oh. fiind toamnă. din text. se imprimă lecturii un ritm lent. sub raport prozodic acest fapt asigură păstrarea măsurii versului etc. 4 puncte 9 Ilustrează una dintre caracteristicile limbajului poetic (de exemplu: expresivitate. titlul poeziei fălind" este în relaţie evidentă cu întreaga poezie. din text. de exemplu: pentru a arăta mişcarea înceată. în 6 . de exemplu: „cu tristele becuri cu pală lumină". 7. prezente în poezie. accentuată de imaginea pustiilor pieţe". 7. de exemplu: imagine vizuală . 4 puncte 6 Explică rolul întrebuinţării frecvente a punctelor de suspensie şi a liniilor de pauză. Utilizarea cratimei în structura „mi-i" are drept consecinţă marcarea grafică a rostirii legate a două cuvinte prin eliminarea unei silabe. accentuată de „muzica tristă. dominată de ideea singurătăţii iremediabile a eului liric etc. motivul literar al toamnei. muzicalitate. a bolii. Titlul poeziei „Pastel" este în relaţie evidentă cu întreaga poezie. Două cuvinte din câmpul semantic al toamnei. Versurile poeziei sunt un monolog liric de forma unei lamentaţii provocate de singurătatea universală etc. „noaptea deplină" creează o imagine întunecată a lumii. în aceeaşi poziţie. 4 puncte 7 Precizează rolul versului . muzicalitate etc. Două cuvinte din câmpul semantic al ploii. tristeţe metafizică a întregului univers. mohorâtă. „plânsul". 2 puncte 4 Transcrie. exprimată în ^lumb". 8. 4 puncte 6 Justifică încadrarea textului în lirismul de tip subiectiv. 4 puncte 7 Comentează. apartenenţa poeziei la simbolism. de monotonie. strofa a treia. Lirismul de tip subiectiv este evidenţiat prin verbe şi pronume de persoana I. „pică" etc. Două teme/ motive ale poeziei sunt: tema naturii. mai ales. 5. ca în acest text: „Oh. personificarea "tălăngi adormite" atribuie însuşiri umane clopotului. atât în natură. al unei despărţiri {„adio. în textul dat. reapare refrenul poeziei. vorbitorul nu îşi exprimă până la sfârşit ideea. „mă alintă".. care este prezent. Apartenenţa la simbolism este motivată de tematica poeziei. Ultima strofă a poeziei surprinde singurătatea eului liric. a muzicalităţii. din suflet. 4. 2 puncte 2 Precizează rolul punctelor de suspensie din prima strofă. Pastel) 1 Transcrie. 4 puncte 8 Prezintă semnificaţia titlului. al nebuniei. în 6 . 2 puncte 3 Alcătuieşte două enunţuri. 5. 4 puncte 9 Argumentează apartenenţa textului dat la simbolism. De exemplu: apartenenţa la simbolism este motivată de tematica poeziei. primul şi ultimul vers al strofei pare a fi refrenul poeziei. de exemplu: „ca frunza şi ca iarba". 2 puncte 3 Alcătuieşte câte un enunţ în care cuvintele piaţă şi umbră să aibă sens conotativ. anotimpul toamna simbolizează un sfârşit. 2 puncte 3 Scrie două expresii/ locuţiuni care conţin cuvântul frunză. 5. „ploaie" etc. De exemplu: „uită-mă pe mine. a muzicalităţii. Plouă) 1 Transcrie două cuvinte care aparţin câmpului semantic al ploii. nedumerirea poetului în faţa ploii nesfârşite. Punctele de suspensie marchează grafic întreruperi ce apar în vorbire. două cuvinte/ structuri antitetice. în text se exprimă incapacitatea comunicării cu persoana iubită. dar şi teamă. 9. plânsul tălăngii când plouă!" în felul acesta versul devine şi un lait-motiv. 2 puncte 4 Transcrie. prin folosirea celor două semne de punctuaţie. 2. (George Bacovia.

.70.2g8:7.9:7.70.g 5730.078::09.g4.-.70.7. 9073:90 08:.9825: 1: 2.70.07-::.1.90 !7039g80231.g.49.70.0::7./4:.:909:5400/. 57003x094...800 .7::/084.x..390/07...:9g L3.90 5.90...2:390   4:g897:.:L3xg72: .3.9  /0817:30 90  3031008  L374..90L389741.970.4380.0.x.0. 5:3.9.8g./.90 49.0..249.70 5700390L35400 5:3.90 5:3.90   :..1489/0480-9/0-4.9g/0.   472...   &9..50710.. 3489..x0.89.59./4:g.920L3897:.90.70.:709.:2g9. 97890x0. .   %020..70/7059.0.3xg2.5479 5744/.748970./03x070.x:30970.9:70.0.g80231.:57010 L374 .390573023.-0 $:-7.7 ..   3:./4:g97g8g9:70890390L3909 .9g  : 9:/..0 !.24/07382 5:3.45:90.:301:7/089/0391.7..0.g..0.:.99:: L370.5.0907.70  !g8g703070 8:0L3.7../0.3L3.230 /.gL3.43x32.7.5009.g7..g9:7.3.:73/L39090.90.:308.790303x.8:7g5g897.07925::09.:./03x.0891.5:8  40 .089:./:3...742.3x..897: ..8g  $9.089.

05400 /00025:94.g/4:g9020.7024/:5.07-0.g9:0 90.98038::/3.x0.   5.:.925::970.90L389741.g/00.9:7.39.09.0/0 5:3.9L354x03x.30 80392039:3489.g.70.g:3834325497.17:3.230.0L..94.9.7..24/:3/. .574507:3:817 9.70100 L313.:301:7/089/0391.5400 /0.039:0..900/08:85038009.070.39:: ..24/073820890249.:.. 909::09..: 94.07925::09.23.. 0.70008903x.790.90.0.249./0-4.g 8570/00.x.43909.4.0..3900L307 890.2  03x430.::70 :37425479.90 . . .9L370./4:g.4/.010207g.   $0231..0..4349.9g .   %9:5400 5738:-89.9.425.925:: 24.90:303:3xL3.39075709g7 .43/x.0 ./03x./.70. 5:3.9094..431:7.-43.   %:/4770 !8.:: ./4:..9g/0902.39L3.70.9.g74:5:3.g947 70. 3:3097290..:.34925:70850.9.90 03x430.30/.g.90... /3909:/.9 897:.g 80.:3/:3:2.9047/08:850380/3:92.5400 /00025:05909:.23.. .548-9.90 !70..7 .90 ..8g.9 5:3..43/x0:2./00..947.07-: 3.7 3: L3925g947 5:3.24/07382::450708.g30972908570/00. 5:7.425:307/.89741g 5:3.9470.742. 970.5. 5g8g7030700572g83:7g9.1..:.078-50397:.79.230 /..2-.x.7/0144870.9.05708.-g8038..970../08.790303x.574507 247x L3.

9./4:g.   !:3.7080/08573/0/35400 5:3..0.0::7.90.8.L3909:/.g 24. 5:3.:304890.xg L3/7:2.90   $34320 305:93xg 8g-.0x200  45:.   /0.70 81.90 !70./03x070.90 420390./.0.L3909 2548-9.089..g/4:g2g7.9 5:3.09.5409.97:..47-70.0.:30 3..90 54..5.39...0.0907.4 7.7./.70800.817 9/00.90 49..900/08:8503802..249.0573.70.4::.90789.5700390L3909 L3.39./03x070.g L3  73/:7 572005.47-947:3:L 0572g53g.5400L3782:/0958:-0..70..039:3L307.g 5730..90./03x.909..7989..9.0.2.x0/3970/00./7.g7.7..L39707:507.5..g57003x..00.   '07-00.9.90 0130 90 L397 :303:3x 80392039:/423.078:7 5730..70 5700390L35400 5:3.7L3.38::..: .0 5:3.1.

.39.x0/0925:.9.07-00.   %0200.90.9g8.x:3070.9g4.7.:L353g/081g :7./..70L31:3.0890.9g70.9009.34/:3/. .7.9...4::/39705409  .g 70..

83:7g9.70.:.8:39.0.70..70/3x0 .90.70/4:g05708...g2-.90.38..0/43:8070.39.9. 97.897g9008..08900.07-0 5743:20/050784.47-0 9 5.7g.0.2.   g7.2039.7g9709.70.00.0 91085:8 0890/7.-.   782:/0958:-0. 902.4 7.13x0:2.: 423:09.07-00 . 00/4:g .9g.9009.g5409:80829030/7059gx9/0..5.:30.39.078:7.3.0.4393:g8g7g23g 3/107039g.:8g.39.0/050784.   $0392039:/423.9.7 ..09.05:  8g x  .g/70.g1.07  20.9573.g.   %:/4770 0 .90/0305:93x.0:9208974108:39:3243447.2.249.005400 00025:902.7080/08573/0/354000890.79.70.: 209.59:. ../7080. 00025: ': x.90 /04.4.0890/0305:93xg.4::.9.42:3./7.43/. 82-4..   $9741.:09.8:-1472.50.5950397:.9 250748 573.0L3970.x.7080.g7 $03.07-0 147205743423.08903x.g0:7.147.x574.2.0.9gx 20  3:2 ./.9728  2g7409.  3.08:-0.g7.0::5409.00::7.70.0/07 1.L3/40 /.g.10.23.30..39.9.70/3x0 L384x9/0L3/4..8082905g7g89/0.80   $..42:3.2g7..3.9:../03x./03x.

70 /3909 /4:g897:.1448739074.3990. /0 .90:303:3xL3.50..39:.9:7. 5:3.4349.89741g 5:3.39008023 :2-7g8g..9:7.0. 5:3. 5:3.:.70.-g8038.90 !70. 5:3.9.70.4..9.g.g..-.43x3.g/4:g249.7..38.050397:.90 5.92.g/4:g9020.70.0L3:92.g.g747803825.L3897:.05708.90 %7.90 .4.:x:3.x070947.g9:0 90.:.90 03x430.708 ..:9.

90 5:3...7989.0907..g 24.9L3909:5400 5:3.x0/3970/00.70 /3540.99:: L370.90 !7039g80231.0 5:3.00.g L3  73/:7 :92.90 420390.g95:/0782/0391.90   5708.x0.70.5409.249.89741g 5730../03x070.9g 5:3.90 03x430.9.:909:5400/.x.

 .9:70..507843.54795744/.5: 17:390.9g09.8:7g5g897.:x:3/00025: .748970.09.5: 4.57003x013x0:-90 /473x.g/473x.9g:8g:   $97:..:  .70.:.89.9gx9.2./0.7 L3/4.70.2g8:7..5400 0.2 8g7g2 09.   &9. 3: .70.28g50..L3:20  .gL3:92...x.7.70/7059.70.50.9:7..857089.7020 .L3.4380.2./.800  .9:38023/0..80890570039g50397:. ....:897.0.0 .48..3xg2.00.:3/08g  50.70..8. /0 .:308.078::09.0.1.70/00025: '4.70.70.50.920L3897:.0891.708./009...50:20.90..-.17g2.70947.-803xg09.39909. 7:2.0./03x.L3970/473x.89741g.7.90..50.L2537:-7 /.  50.x.    .7.g..59.xgL3:92.-0 $:-7. ..70 /03049g770L3:-70. 503/:.4.4.   39074.0 ./4:g.   %0200.0.:9L3:2-7. 0::7.390573023..

249.005400/00025:902.08:-0.x:3970.9g573.2:9.g.0../03x./085g7x7 /. 3049g7.0.90/02:9g.9:.07-: /0 .4890 /473x.84.3.g9:7.925:2.8  ..9.:-7 /.078:74709./47::09.90.07-0 5743:20/050784..2   ./..g:-9..7 573L3.0070.L3x008 3/:1g7g.L3/40 .5745. .0::7.9:70.070.:90 L3.x70947.30 .   &92. 0. 1 1g.9g.09 .27:.g9:9/3/4:g39074.x0/70.2g7...0780890.0 05723/L3/4..:30.:909:5400 :8973/80392039:3489.x.9gx %0 ./0.7. /.g.   %9:54000890L370.4.L31.50710..70.9./085g7x7 /.-.70.80392039::/0/7.x.0 '4.g7..2 8g50.9  %0:72g70.80  .:.2 8g7g2 &92:.g7L3:-70 /..0890.. .7g230L2570:3g '07-: 50./03x.0.3 ..7.7 .9573.7020 L38g/0.   782:909::0890/0958:-0. 700.7 701::.7 .2-:009.:909.70709::.7 ..:3089:.9573897:.9gL3.89741.39909.2-:9.

:gL3909:5409.39::.90 $..4.54802.:897.0470..70/4:g05708../.g9:0 90/4:g03:3x:750397:.90 !7039g74:30/05..9 5:3.:.97g 5:3. 7  .

90 %7.39:3/ 5:3.70.:.4.:x:3.38.43x3.:..390.70 /3909 /4:g.

9:7.g/4:g2g7.70800.9 5:3..L3909:/.25::802.9...90 03x430.5.70.0./03x.g/4:g9020..g57003x.0::7.39.7x3.897:.2.073 5:3.0573.0.4 7.90 !70.

99:: L370.x009.897g897g24 0.89741g 5:3.89741g 5730.8g !g239:xg70.70.1.7989.90L3572.:gL3574.45.249.4..g   3.00.90 5.7.47-7 g83/548-9..97...8.0 5:3.5409.08:.34.x.x0/3970/00.g L3  73/:7 :92..59g50.90./05.0.70 5700390L35400 5:3.:909:5409.97g0/0480-9/0:894.7010..90 420390. 5:3..90   !30./4:g1:7/089/0391.g80231.:g2..g 24.0907./03x070.x.90 !7039g80231.   5708.g7.x0.

.05:2-09.5g/05:2-  ..   4:g.5:2-L35.:2-:  .4.80/:.4.:..0.:x:3/00025: .390.70  70:.

.073 .25::802.5.897:.39.9:7..70.7x3.

9  2g9:78.: 5743423.. /00025: 2 .9.00.7 g  33009.9.  3/:20:09.2419.   %0200.2.4 7../0.0.28   .07-0 147205743423.   g7.54808.0/050784.8:39.:.00::7.3.

83:7g9..90L3 !:2- /.9g/0/00.249.73g  ).70.9g/0 8038:70..3g09./05:2-  3307 2:.54008:109:L3./00572.90 L3572.-.4-050.8g0590900 5:2-/0./4:.9:7.:.30:3013x0 838970 574.g/00.g.:5:2-:: 249.90. 249.4..70.83:7g9gx7020/.70.-0.70.90 $.g.70.5400 8:073/489.g5.9g7.7..0::7.39g 2:7/...54000..  5:3./423.39:: /0.7 2.80.x00./.947.0.:..7.97-:0L38: 7:2.7 /0.09.9 /057003x.90 5.7g /423.73.0 .0::7.x...70  97890 4:208:14./05:2- 2. /.9gx/0..g90.93.   $0231....80392039:849:/3  7001.g/0...:L3970.:897. 538/0...50.742.70.   $9741.    0470.70.g/00..9 70:.:538::09../039g./g570/423g82-4:70 /.:.89g89.73g  03x430.390478:2-7: 47439 5:3..:30073.9.9009.0.704-808.5g8g94.9./03x.47-47 /..   %9:5400 70890L370.39g.0..54005078431.3.2:780457.99. 97890x0.574.:. 80 394.59.g 3307.700307.2g ..4.0.89741g.0 3/:20:80L3307  ).47-:: 249...700890/./4:g1:7/089/0391..34.g:9.30.7047057039g 890470509.9g/0.7 L394.4.039:0.005400/00025:.5g8.70. 2:7/0.70/4:g05708.g7.70 /097890x0 /024349430..:4.920L3897:.5.:..90:38343250397:8038:/3909.4.

39:.38.9g.4.:x:3.90 %7..43x3.70 /3909 /4:g897:.:. 5:3.70.9:7.

70.078:7.:.43x32..3..0 5:3.90 03x430.g/4:g9020.

g9:0 90:303:3x.73.90 49.2g8:7 792::.2:7 80392039:/0.2-00./0 .7. 07:  !70..89741g 5:3.gL3970-:3x.:907./4:..5.0/3.x030/090723.30249. .90  8:2-7:L39:30.010207g.5409:: .8:75738L397 :3242039..70 /3909 5.70.078::   L3.7/0.7989..70473.849:/3144870...:.7.g...078:: 9g3/ 47439: /.70509.43897:..70.70 5700390L3909:/.39 5:3.  0470. 5:3.99L313.47.. $5..:3089g729g   %9: 2:7/0...90 %7.9.g 5730. .0/0 ..-g.0.5400.0/0.43/ x0:2.89082-489 8:073/573..2:.89741g  L394..4./4:.0.0 5:3.0.x.9g.790303x..g.x.070.47-:: -47:.30/05..7.39g0..47-::L397 4/70.39047.39::8.73./40./4:.:.07.2 .43..70.704825g.99:: L370.70./40..:.9 /02.39 .43909.2 .7 33 5.4. .g70509.5400.8:907203.-g 3:.:.4397.   902.8 .7../423.1.:909:5400/.90 !7039g80231.70.249.9 54842479 47439.082-40.5400 .:7039:82-4820890249.x:L3.-g :32038749:3/   45.307: 8:2-7: .700.00.47-::.08905.39g   5.5745070.7x..0890897410 /.90 03x430..90770.L3.3900 5:3.89741g $04-807.g 24. 82-4:747 ..5409.9gx09.0/3572:.8:30904713.g80231..x0.38.2097.742.g/4:g9020.:8038:/0349.247x  .9700..790303x.70...x.9L397 :385.43/x.3/74L35g897.25.7..789.g817 9: .47-::  5909:./40..:4.39.5.g:3.70L3.9.4.71:2 5:3.9g/0902.g L3  73/:7 89741.0.g7:.9202.078.9g L3572.10.0..89741g 8:070.73g/3572.g8038:/3.89741g.g7.4393:g/08.30405708082-4..:. ./ 849:/30.34925:.90 49.82-4..9g0890/0897.:L3.742.gL3.g3889039.:gL3.: .g7..7070..0890903843.0473x..x:5409.39:: .50397:.0x   25.7./4:g97g8g9:70890390L3909 .970357003x..:.-4::9789/0.70  44870..:75743:3x. 25723/.97:907203/3.90L3572.. 5730.70.30.247x : 249./03x070.90 420390.8g2.82-482 5:3.  4:205:890 9789g ..8905708.L397 483:7g8.75738:-89..9 5:3.39..302 .0:3..9.:35409.   0.2:7L3.078/389741.7 L3.:./03x070. 4-808..:.7...73g 089080231.70.4349.39 ./4:.9.90 5.- 50397:.90 5:3.x.9.7-43.701703:: L3:92:..25:802.0907.2:7:.g.9.9g/0.:301:7/089/0391.90 .x0/3970/00.90 5.5720897410 891025708.

  257.45.9.47-7 g83/548-9.3900/09.90 .90 8:0890 5700390L3909:.:g:-70.90 !7039g80231. 7010.5048.390 .:gL31::.0 5:3.g L3  73/:7 89741. /00025:05708.9.71:2 2748 270.00.25:802..90 :8970..90..70L3970-./05.7-43.82g09.5400 5:3.390/3.90 5:3.x0/3970/00..0.x0./3970. 5730.039  $ .02-.7-43.79g.70  3.2-:9.249.7.0.1.39..047/4:g.9.7.780  1:307.x009.90789.89741g.:301:7/089/0391.70.390   :.90  307:  3070  .x0.70 5700390L35400 5:3.:30/05.:47307: .574/:84./4:.x.:.x.9 5:3.. 2070:42..:8.89g/0243897.99:: L370.g 24..g80231.g:3..   025:/003:3x.5409.90L3572.:909:5400/.780 419009.9..:g2./03x070. 5..90 420390.0.g7.7989.90  $038:.90 5.0907...::5409.70   %0200.90 .

9  34. 5400 8:109:L3.80392039:849:/3 ./03x..7080231.307:570/423g82-4:70 /..43x3.   :70/089/0391.. /.80.897410.005400 /00025::-70.70.75:90.0 00025:89741.78009.90L3 !:2- /..g.  .:4.780  2.39: 307:09..0.5400 /00025:0590900.:L3970.7/070.:.70 /097890x0 /024349430 890470509.4./039g.573 .0..70.9gx/0.9gx05.2039:.x0/3970/00.0 923901:307..39g.08908:07.9.425:3070949.3/0 307:.3g09.2047.3.-.70..2.g.9./3970.3/L38:109/00..700307..90.1 /00025:0:143. 574.x00.3/0307:  5030.:0890570039 80573 .50. 24.0::7.71:2/05030. 839.9g2:...00.7-43.g/0 .247:1:20.7047057039g8:070.9 /057003x.4...3.39:: 573.L3307:.9g 0.0.5400 !738038:70.9g/0.947.247x  8:14..:307::09../4:.09.9gx.g83:7g9..9g7.:.7-43.5400 5730.704-808.g 24.70.703070 .89741g.   &3.9070.. /.742.:.9 70:.70.742.7989.g489.7 L394.7 2.7 /0 .5g8..4.5409.:3020389gx/0307: 307:5741:3/ 34./08.79.574./00572.54 /..90L3572. 249.247x 7001./.078:74757370509.g7.9.947.   42039.780  .9.93.   %9:5400 07:0890L370.5.249.0 8.0 .59.089:: 0890390L317.  5.:897.90 .70./423.9.790.99.:.g/00.70./03x070.780 41.

38.9:7. !.  .90 $.0470.94..390.39.5.230 5:3.70/4:g05708.7.:..70 /3909 /4:g.25::802.7x3..920L3897:.-03g 5:3.4.70.0..4380.90 !70.g/4:g.0:9g7.890  %7.3x0.

7.90 !7039g80231. 42.g57003x.9./4:g.:.30.g.390573023.90 !70.70.0390.909::/.90 420390./03x070.90 5:3.9.9 5:3.0573.7989.39:17:3g 5:3.:/9.x0..:.1...:.904897:.:308.:x:3.9.   44870. 5730.0 5:3.5..x.2.90 %7.g 70850.g 5:3.-03g  94.078::09..748970.23.70800.82-482 573570039.  5.g. L3909:/.5409.90 5.0.43x3.30.2g8:7.43x3042.790303x..9:7g0.:909:5400/..0::7./4:.347/05.94..54795744/.g/4:g2g7..90.70.0./4:g97g8g9:70890390L3909 5:3..70 /35400 .4.g L3  73/:7 89741.920.70.70.-08:-7.:..390/3.g.8:7g 5g897.90  4:g.g09.3xg2.7.5:3.g 24./03x.70/7059.70.4 7.59...:g L3909:5400. .90 7:20390.25:802.7.39.   5708.4380.00.g74:L3970-:3xg7170.0891.70..230 /00025: 17:3.38.9047/08:850380 .0.99:: L370.9.90 5:3.x0/3970/00.

L39707:507.   0470./039g.530  .7009.540057003x.7L3.147.34925..:209.23009.:./08.30.   !:3.3.1.2.02.9302.99L33.9:7:3792039 /07010009.   $97:.   g7...L3909800572g3.5./4 5.708.39.-4 ..9gx 144870.2  2g.g/097890x0 /05741:3/g83:7g9.82-4:747 .:.39g  85:30 2 09..1..0..:897.:../03x.425:3072.g9:0 90/4:g03:3x:7 50397:.   .90 .9:.g /00025:2.90.   $9741.750.g/00.:-90.9g/0902.23.3.0.039:3/849:/30...230 .23g ..700307..25::802.g 70850.47-70 .:50784.34925:94.:L3970.g17:3.907057003x.2L3.54 5:3.x00..:907.   %9:5400 !.70..900/08:8503802.L3507850.0.g7.7.9  L3:-70/8507.:7.2.00.9g573839. 5:3..39::2.g7. ...07-0 147205743423.5.9.17:3./4:.94..309..:3:817 9 .00::7.:.:7039::82-482 00025:.790303x.70.70.83:7g9gx0572. .70.30.7097g8g9:7850.9..9:70.   !40. .047/4:g80230/05:3.:/9.5400 8:073/489.9047/08:850380/3572.82-4820890249.42432.g  3:2. .4.9:7g /.9..17:30.5g9/00.9:7g 43.5.230 .x0 802572g0.39g..0.  .38.2L3../423.90 !70.g17:3.4 7. 4:94..g  5.02..43x342.g :3817 9 L33.70/4:g.7x3.0. ..8:39.89741g 5:3./8507.0.7-.:x:3/00025: .94.0::7.742..9.7.890 L380233/:39.:3.0/050784.. 00025: :9g 2g50230  0:  .7009.390.5400.90 03x430.7 L3:-70249..g74:5:3. !4:g  %7..39:: 5..30.9.:30/085g7x7 .5. 701703::09..-4:/33.2:.:/9.9:7gL38g9789g 24479g 13/94.9g..9:7g .42:3.:7.02.8900890L370.:..-03g.:-9g573144870.9.82-40.0.53g.47-947:3:L 0572g53g.90 5738038:70.4.g/4:g9020.

47-947:3:L 0572g53g.0::7..9 5:3.90 %7.9g 5:3.9.::5409.90L3572.0907.L39707:507.g74:.g57003x.g80231.2.70:3.970.90 8:0890 7010.    9059../03x070.70.L3909:/..47-70 .:8g207.   !:3.0.5409./3970.90 570039gL3909:/.7./03x.70.7L3. 5730.2.02-..90 420390.g3:3/g949:3..0 5:3.70   4:g9020.9.078::  538:9gg3.05.38.70/4:g2g7.:307g-/. 5430817 90 ..9 5:3.2..2-:9.009.g:3...70 5700390L35400 5:3.90 :8970.0.7..90 .:301:7/089/0391.90 !70.90  4:g.3/54:g L3540.1.70800. /00025:05708.00.817 9/00.:.900/08:8503802.9.7989.g L3  73/:7 89741.x.078:09.L3909 30/:20770.249.0.390/3.5400 5:3.70.54/00025: 54:g  538:  54.90 5.4 7.0..90789.x.9.5.x0/3970/00.0573. :2.39.5409::L31.g7.89741g.25:802.g 24.

70701703: 5400 L3.10:143.L3.0.7989.0.849:/3 249.90.3905738259.07..039:.L3. 949:/0.:.8:5:8849:/309.701703:: .3..9.:7039::82-4892:.4-808.700:7..:3473897:203902:.. 54x0 2.3/ 54:gL310:.79.:347 8:3090 .425.4549:::3.:301:7/089/0391. .   !03:92.g:9  8:109: 209.0 /3.08.002.00::7.0/050784.79gx850.g.:3.38. .0.2..0900:3:.1.x.00. !g3/  %7.:8:309057457: 80 10/0903.78039203900.905909 :7L3.909::08900307.249..078:747 /057003x.07809.3.90 5:3.54 .89741g.90L3572..9gg3.9.7.089909  538:9gg3.:.20 10/057003x.910 70.2039:..0.70...7.:7039::82-48909.9g10/070509.54 ..L305909: 700 9gg3 5078431.9789g /0:7g /08.701703::0890:3.9.039:3/538:L3970:::3.1.. /00025: 3 ..08:392570843..90.75:90..8:39.....078:/0.   44870.22.3/54:g 5.5400 /00025:50397:.947.70 /3909 /4:g.07-0 147205743423.4.9.   0470.054008:39902.9g/02:.9:7 ./397097g8g9:70850.078.30.90/08:850380 30/05.5.   $0231...9.:.089.30  8:3g:2 ./3970.2 .9gx05...3.0 :-70 :7g 0.902:99:/30/082-4:7 2:.070L3925 :3:.90304-g85704L394.97-:0L38: 7:2.9g70:9gx .538:::3..79.390.70. L35400 .x.9 249.70.45L3.3  .9g/0 2:./47290.5:9073.54008:7573/083:7g9.-4 .. /.0897.4 7. L3 .3.:9gg309.89741g.089:: 0890390L317.0..7g9..390 839.9g /..078:: .   g7.30 :3.90.701703::   538:9gg3.00.   &3.:.08920/:208..0.30..949..70.9 .:g09.

390.:909:5400/..x0.90 5.:...90 5.9../03x070... 5:3.5700390L3909 5:3.4349.x0/3970/00..70.:. 2 78:/48 5:3./7.70./4:g.39909..90 49.90 . 5730.920L3897:.70.5400.90L3572.90789..7.90:303:3xL3.00.82-482 5:3.x.7.99:: L370.39005.90 %7.0 5:3.897:.g 24.70 /3909 /4:g897:.0..0 5:3.90 :891.90  4:g.x./03x070.89741g..9.9:7./4:g97g8g9:70890390L3909 .90 5:3.9:7.0 5:3.g74::9g7../4:g1:7/089/0391.-g8038.3.5409.43x32.g 57305.g L3  73/:7 :92.70.790303x.:.9:70.xg :2-7g8g.7989.g9:0 90.g80231.38.5400 5:3.70.90 !7039g80231.5.89741g 5730.90 420390.0..909::L3782:/0958:-0..gL3.

3.39909.1489.xg   $97:..-08:-7.7.0.:/014 309:.7:= 94.920L3897:.. 2 .7.:. .70.4380.390573023.4/747/0.59..g:23g  :2-7.:7.70.:978900-0./4:g.54795744/.7.8970.43x32..748970.897:.   &9.   3/05g79.3xg2.590..5.1.70.078::09.0.0 849.2039:.9:7.g.9:70.:308.2g 425479.7.7g  5..:5.2g8:7.7080.0891.40034.8:7g5g897./053g09.70.0/00025: .70/7059.:.g:23g  34..9:7.90.

72.90.08:-0.g42.43:7g947/35.g 8:3g.g20.90L3572..4.9.39:: /.30:3.g09.2g .90  ...078.3.8g0590900 5.:3.3 82-4.1.907057003x..89741g2.39g 9789g /423.4. .0/..2g7.   $0231.910 572: :92:.5400 /00025:5078431..g /08:1073xg 0572.790303x.70/0.9573839.7.3905738259..30:3474-0.L3970:::3.g/0.9g.   5.425:307 2.9 249. ./039g.54008:7573/083:7g9.:4.00.701703::09. 978900-0.590.9.x00.078574. /..9gx 144870.90/083:7g9.:3.x574.:3089g70307..82-4:747 .039:..70.30L39:30.9..   782:/0958:-0.:4..0::7.9g7.g.-0.9.700.x./01472...xg /.70 /097890x0 /024349430 5738038:70.70.0  .085070.:.89741g.70.357-0573. 54x0 L3 572.700307.08900...0/083:7g9.90.0 0.90 97890x0209.5:894750x0  .7:5:894750x0 .:907..2:.30.9573.34../08. ..1701703:5400  $:39849.7 573.:4.4.704-808.0::7.  .82-4820890249.9g/0902./0/0-4.078::249.08:392570843.742.09.2.   $:073/489.89741g.9.30-:30 ..:30-:30 /..9g/02..3.078.g.:7.9gx 8:39 2 109..83:7g9gx7020/.2.2g70 904:L3.g 2:.7 L394..742. 849.:7/0 :2-7g09.039:3//00.7.5400 849:/30.902:99:/30/082-4:7 .7. .:2 .08  5g3/L3 9g.9009.070  35...50.7 2.:/9.8974105.700890570039 L3.5400 890470509.9.30.2.9g/0/00./03x.3..2039.7989.07-0 5743:20/050784.7047057039g 99:54001g3/0890L3 70.-.9gL3):2- /.7 .0:: 7..7:5:894750x0.8:109:::2..g:23g  34.40 /.08 /38:1094:208:14..7 90.:L3970.3g09.5g8.   &92..30./4:g1:7/089/0391. '078:7054008:39:324344 7.:30.:7/0:2-7g.97-:0L38: 7:2./053g.-4 .

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful