DISTRIBUTIILE BINOMIALA SI HIPERGEOMETRICA

1. Acceptanta esantionara
Acceptarea esantionara este procedura prin cre sunt prelevate esantioane dintr-un lot de
produse sau materiale care urmeaza a fi prelucrate. Daca esantionul este acceptbil, lotul este
acceptat, altfel lotul poate fi respins sau, daca este posibil corectat (reparat). De multe ori lotul
este retrimis la productor sau poate fi supus, daca este posibil, la o inspectie 100% (completa).
Riscul producatorului este probabilitatea ca un lot de buna calitate sa fie respins, in timp
ce riscul beneficiarului este dat de probabilitatea ca un lot nesatisfacator sa fie acceptat.

2. Introducere
Inspectiile de calitate din cadrul controlului statistic de calitate utilizeaza analiza pe baza
de esantioane continue si/sau acceptanta esantionara lot cu lot. Acceptanta esantionara este
procesul in care esantioanele sunt luate dintr-un lot de produse si produsele din esantion sunt
inspectate din punct de vedere al calitatii folosind fie un atribut, fie o variabila masurabila
cantitativ. Fiecare lot este acceptat sau respins in functie de numarul de elemente defecte gasite
in esantion. O alternativa la esantionarea atributului o reprezinta o inspectie 100 % a fiecarui
element din lot; totusi, aceasta optiune este rar eficienta datorita costului.
Atunci cand caracteristicile de calitate pot fi masurate cu variabile continue,
reprezentarea X (X-bar) si graficele R (amplitudine) sau (deviatie standard - sigma) pot fi
utilizate in concordanta cu planurile de acceptanta. Variabila aleasa este limitata la o singura
caracteristica a calitatii. Un produs poate fi clasificat ca fiind de o calitate slaba datorita unor
serii de motive. Cateodata, calitatea unui produs nu poate fi masurata folosind variabile
masurabile, dar poate fi masurata folosind atribute (ex: bune/defect, conform/neconform).
Proprietatile esantionarii se bazeaza, de obicei, pe distributii binomiale si/sau distributii
hipergeometrice. Cand se foloseste acceptanta esantionara, trebuie avut grija de a asigura
identitatea fiecarui lot astfel incat sursele de slaba calitate sa poata fi analizate. Pe cat posibil,
fiecare lot ar trebui sa contina iesirea unei singure masini sau a unui process pentru o perioada de
timp specificata. Este de asemenea important ca esantionul sa fie ales aleatoriu, insemnand ca
fiecare element sau produs are o sansa egala de a fi inclus in esantion.
Functia distributiei cumulative: functia ariei de sub curba
Functia densitatii de probabilitate: graficul unei distributii, de obicei figurata printr-o histograma
Distributia binomiala: Distributie bazata pe masurarile atributului care poate avea doar 2 valori (de ex.,
bun-rau, on-off, sau mic-mare). Aceasta distributie este pentru populatii mari in care esantionarea nu
afecteaza probabilitatea obtinerii unui rezultat dat.
Ditributia hipergeometrica: Distributie bazata pe masurarile atributului care poate avea doar 2 valori
(de ex., bun-rau, on-off, sau mic-mare). Aceasta distributie este pentru populatii mici in care alegerea
unui esantion afecteaza probabilitatea selectarii unui element cu o valoare particulara.

Acest capitol prezinta procedeul prin care se poate calcula functia densitatii de
probabilitate (probability density function- pdf) si functia de repartitie sau functia distributiei
cumulative (conform limbii engleze), (cumulative distribution function- cdf) asociate cu
1

distributiile binomiale si hipergeometrice. Ambele distributii, atat cea binomiala cat si cea
hipergeometrica sunt distributii discrete.
Functia densitatii de probabilitate (pdf) reprezinta o diagrama a unei distributii, care,
de obicei, se figureaza cu o histograma, fiind o distributie discreta. O histograma este o
diagrama de bare (bar chart) amplitudinea fiecarei bare fiind proportionala cu frecventa de
aparitie a fiecarei valoari dintr-un grup de masuratori. Reamintim ca graficul unei distributii
normale este o curba in forma de clopot. Functia distributiei cumulative este o functie a ariei
de sub functia densitatii de probabilitate (aria de sub curba de distributie); cdf, pentru majoritatea
distributiilor, este o curba crescatoare.

3. Distributia binomiala
Distributia binomiala se utilizeaza pentru loturi mari in care esantionarea nu afecteaza
probabilitatea obtinerii unui rezultat dat. De exemplu, daca lotul este mare si probabilitatea de a
gasi un element defect este mica, selectarea unui element din lot nu va schimba in mod
semnificativ probabilitatea de a gasi un element defect printre elementele ramase. Distributia
binomiala se bazeaza pe atribute si admite doar doua rezultate posibile, cum ar fi cap-pajuta (la
aruncarea unei monede), on-off, sau bun-defect (in cazul atributelor unui produs). Formula
pentru distributia binomiala este :
n x
Pr ob( x) Cnx p x 1 p
Unde:
n= dimensiunea esantionului
x= numarul de cazuri favorabile pentru evenimentul de interes
p= probabilitatea evenimentului de interes pentru intregul lot
Simbolul :
n!
Cnx
x!n x !
n! n n 1 n 2 ... 2 1
Prin definitie:
0! 1
Simbolul
(combinari de n luate cate x) se foloseste deseori in locul simbolului
deoarece ambele simboluri reprezinta acelasi lucru. Variabilele n! si x! sunt factoriale. Desi
calculul factorialelor poate deveni complex, programul Excel ofera o metoda simpla si efectiva
pentru a calcula factoriale.

4. Distributia hipergeometrica
Distributia hipergeometrica se foloseste pentru dimensiuni mici ale lotului, in care
selectarea unui esantion afecteaza probabilitatea selectarii unui element defect. Se recomanda ca
in cazul in care dimensiunea esantionului este mai mare decat 10% din dimensiunea lotului,
distributia hipergeometrica sa se utilizeze in locul distributiei binomiale. Unii experti nu
recomanda utilizarea distributiei hipergeometrice pana cand dimensiunea esantionului nu
depaseste 20% din dimensiunea lotului pentru a evita calculele mai complicate. Cu ajutorul
programului Excel, exista putine motive de a folosi o aproximare care a fost necesara in trecut.
Distributia hipergeometrica se bazeaza de asemenea pe atribute si presupune 2 valori ale
rezultatelor de tipul bun-defect, deschis-inchis, sau mic-mare.
2

Formula distributiei hipergeometrice este :

C Br C Nn rB
Pr
C Nn
Unde :
n- marimea esantionului
N- marimea lotului
r- numarul elementelor defecte din esantion
B -numarul elementelor defecte din lot
n-r - numarul elementelor bune din esantion
N-B - numarul elementelor bune din lot

5. Crearea si Calcularea foii de lucru Binomiale si Hipergeometrice

5.1. Introducerea textului in foaia de calcul
In cazul binomial si hipergeometric, calculele sunt similare. Textul si numerele urmatoare
trebuiesc introduse in celulele indicate.
Figura 1 ilustreaza foaia de lucru pentru distributia probabilitatii binomiale.

Figura 1 - Introducerea textului pentru distributia binomiala

Celula

Text

Indicatii

A1
A6
A8
A9

Binom-01.xls
Distributia Binomiala
Dimensiunea Esantionului
Probabilitatea

Numele foii de calcul

B8
B9
D6

5
0.5
# Defecte (in esantion)

D7
E6
F6

0
pdf
cdf

H6
K6
L6
M6

Distributia Hipergeometrica
# Defecte (in esantion)
pdf
cdf

K7
H8
H9
H10
I8
I9
I10

0
Dimensiunea Esantionului
# Defecte in lot
Dimensiunea Lotului
5
25
50

Numarul
esantion

elementelor

defecte

din

Functia Densitatii de Probabilitate

Functia Distributiei Cumulative (Functia
de repartitie)

5.2. Generarea Datelor

Distributia Binomiala
Datele observate pentru ambele distributii binomiala si hipergeometrica, pot fi generate folosind
generatorul de numere aleatoare din Excel.
Functia distributiei binomiale se selcteaza apasand butonul fx de langa bara de introducere a
expresiilor, sau selctand din meniul principal Insert/Function. Din fereastra care apare se selecteaza apoi
categoria (Or select a category) Statistical si din meniul care apare functia BINOMDIST, apoi OK. In
fereastra interactiva se pot completa argumentele functiei sau acest lucru se poate face din bara de
expresii:
= BINOMDIST(Number_s,Trials,Probability_s,TRUE/FALSE (1/0)),
Unde:
Number_s - este numarul valorilor defecte din esantion (numarul cazurilor favorabile),
Trials - este marimea esantionului,
Probability_s - este probabilitatea defectelor din lot (populatie)
False - se refera densitatea de probabilitate (sau se introduce cifra 0), iar True la functia de
repartitie sau functia cumulativa a densitatii de probabilitate (sau se poate introduce cifra 1).
Pentru a genera functia densitatii de probabilitate si cea a distributiei cumulative, trebue realizati
urmatorii pasi:
1. In celula D8 se tasteaza +1+D7 si se apasa Enter

2. Se copie continutul D8 in celulele D9-D13

2. In celula E7 se tasteaza =BINOMDIST(D7,$B$8,$B$9,FALSE) si se apasa Enter
3. Copiati formula din celula E7 in intervalul E8:E13
4. In celula F7 tastati +E7 si apasati Enter
5. In celula F8 tastati +F7+E8 si apasati Enter
6. Copiati formula din celula F8 in intervalul F9:F13
4

In celulele E13 si F13, apare simbolul #NUM!, fapt ce indica o eroare de calcul. Eroarea consta in
faptul ca este imposibil sa ai sase elemente defecte intr-un esantion de cinci. Mesajul #NUM! va apare ori
de cate ori numarul de elemente defecte depaseste marimea esantionului. Puteti mari foaia de calcul
pentru a manevra esantioane de 20, 30, 40 sau mai multe.

Distributia hipergeometrica
Functia de distributie hipergeometrica se selecteaza in acelasi mod, facand apel la fx sau
Insert/Function, selectarea categoriei Statistical, apoi a functiei HYPGEOMDIST.
=HYPGEOMDIST(Sample_s, Number_sample, Population_s, Number_population)
Unde:
Sample_s - reprezinta numarul de elemente defecte din esantion (numarul cazurilor favorabile din
esantion),
Number_sample - este marimea esantionului,
Population_s - reprezinta numarul de elemente defecte din lot (populatie),
Number_population - este dimensiunea lotului (populatiei).
Pentru a genera functia de densitate de probabilitate si functia de distributie cumulativa, urmati
acesti pasi:
1. In celula K8 tastati +1+K7 si apasati Enter
2. Se copie continutul K8 in celulele K9-K13
3. In celula L7 tastati =HYPGEOMDIST(K7,$I$8,$I$9,$I$10) si apasati Enter
4. Copiati formula din celula L7 in intervalul L8:L13
5. In celula M7 tastati +L7 si apasati Enter
6. In celula M8 tastati +L8+M7 si apasati Enter
7. Copiati formula din celula M8 in intervalul M9:M13
Rezultatul este afisat in Figura 2.

Figura 2 - Foaia de calcul completa pentru distributiile binomiala si hipergeometrica

Auto-verificarea
Motivul pentru care n=5 si p=0.5 au fost selectate ca date initiale este pentru ca se poate cu
usurinta sa se verifice rezultatele utilizand aceste numere. Functia cumulativa devine 1 pentru x=5 sau
oricand x=n. A avea puncte de verificare in foaia de lucru, ajuta la prevenirea deciziilor inexacte si
trimiterea de rapoarte eronate managerilor.

6. Reprezentarea grafica a distributiilor binomiala si hipergeometrica

Graficele distributiilor binomiala si hipergeometrica arata similar. Barele reprezinta functia de
densitate probabila (pdf), iar liniile frante (liniare pe portiuni) reprezinta functia de distributie cumulativa
(cdf). Graficele functiilor de densitate de probabilitate sunt simetrice deoarece probabilitatea de aparitie a
fost setata la 0.5 pentru distributia binomiala, iar numarul de elemente defective din fiecare multime a fost
setat la 25 pentru o multime de 50 in distributia hipergeometrica (deci p=0.5). Aceste numere au fost alese
pentru a va ajuta sa va verificati munca. Folosind aceste numere, distributiile ar trebui sa fie simetrice; in
caz contrar, exista o eroare.
Pentru a reprezenta grafic distributia binomiala, urmati acesti pasi:
1. Selectati intervalul E6:F12
2. Faceti click pe butonul Chart (sau din meniu Insert/Chart) .
3. In pasul 1 din 4, Chart Type, alegeti Column and line (ultima obtiune), apoi Next.
4. Pasul 2, Data Range, bifati Data Series in Columns si First row as title. Next
5. Pasul 3 se sare, se da Next
6. Pasul 4: Se completeaza titlul: Diagrama binomiala, pdf si cdf, se completeaza axa Y: (Numar
defecte), se completeaza axa Y axa y: (Probabilitate), si faceti click pe Finish
7. Dimensionati si pozitionati diagramei in foaia de lucru.
Pasii pentru crearea graficului hipergeometric sunt aceeasi ca si in cazul celui binomial,
exceptand faptul ca intervalul graficului este L6:M12. Ambele grafice sunt reprezentate in Figura 3.

7. Concluzii:
Inspectiile de calitate, care utilizeaza acceptanta esantionara lot cu lot, necesita utilizarea
distributiilor binomiala si hipergeometrica. Aceste distributii se bazeaza pe date cu rezultate dihotomice,
gen bun/rau, defect/non-defect, sau trece/nu trece testul (go/no-go). Acceptanta esantionara este procesul
in care esantioanele sunt luate dintr-o multime a produsului, iar produsele din esantion sunt inspectate din
punct de vedere calitativ, utilizand fie masuratori ale insusirilor acestora, fie masuratori ale variabilelor
acestora. Fiecare multime este acceptata sau respinsa, in functie de numarul de elemente defecte gasite in
esantion. O alternativa la testarea caracteristicilor cu esantionare, o reprezinta testarea fiecarui element in
parte; totusi, aceasta optiune este foarte rar rentabila.
Atunci cand specialistii in calitate, utilizeaza testarea caracteristicilor cu esantionare, trebuie avut
in vedere a se asigura ca fiecare multime contine doar rezultate de la o singura masina, sau un singur
proces pentru un anumit interval de timp. Asemenea exactitate permite specialistului in calitate, sa
investigheze, si preferabil, sa corecteze sursele de calitate proasta. Trebuie avut grija si ca toate
esantioanele sa fie selectate in mod aleator, acest lucru insemnand ca fiecare element din multime are o
sansa egala de a fi testat.
Distributia binomiala ar trebui utilizata atunci cand esantionul este mic in comparatie cu
dimensiunea multimii (de exemplu, atunci cand selectand un element din multime, nu schimbam
probabilitatea de a selecta un element defect atunci cand urmatorul element este ales). Distributia
hipergeometrica ar trebui folosita atunci cand esantionul reprezinta o fractiune importanta din
dimensiunea lotului.

Figura 3 Reprezentarea grafica a distributiilor binomiala si hipergeometrica