Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Alex Mihai Stoenescu-Istoria Loviturilor De-Stat in Romania Vol-4.2 PDF
Alex Mihai Stoenescu-Istoria Loviturilor De-Stat in Romania Vol-4.2 PDF
ISTORIA
LOVITURILOR DE STAT
~N ROMNIA
vol. 4, partea a II-a
Cuprins
Capitolul VII
DEPARTAMENTUL SECURIT|}II
STATULUI LA ~NCEPUTUL REVOLU}IEI / 7
Capitolul VIII
LOVITURA PRINCIPAL|
Bucure[ti, 21 decembrie 1989 / 193
Capitolul IX
LOVITURA DE STAT MILITAR|
22 decembrie 1989 (orele 10.00-16.00) / 380
Capitolul X
PATRU GUVERNE, UN SINGUR
CENTRU DE PUTERE-ARMATA / 425
Capitolul XI
MOMENTUL-CHEIE AL REVOLU}IEI
Armata pred\ Puterea lui Ion Iliescu / 529
Capitolul XII
FENOMENUL DIVERSIONIST-TERORIST / 584
Capitolul XIII
EXECUTAREA {EFULUI STATULUI,
NICOLAE CEAU{ESCU / 683
Capitolul XIV
O NA}IUNE MURIBUND| / 739
Anexa 1 / 795
Anexa 2 / 807
Bibliografie selectiv\ / 811
Capitolul VII
PETRE }U}EA
postdecembrist\ vechile structuri securisto-activisto-comuniste este legat at`t de mecanismul procesului general de
destructurare a sistemului comunist european, c`t [i de felul `n
care a fost dezorganizat [i preluat sub control de c\tre sovietici
serviciul secret al Romniei `n decembrie 1989. Procesul de supravie]uire a fostelor structuri politice [i informative `n economia
postcomunist\, planificat de URSS `mpreun\ cu structurile celorlalte state comuniste europene `nc\ de c`nd a fost definitivat proiectul liberaliz\rii, a suferit `n Romnia amendamentul loialit\]ii
fa]\ de partid, al rezisten]ei lui Ceau[escu, al paraliz\rii [i apoi al
destructur\rii serviciului s\u secret, precum [i amendamentul
defaz\rii. Nu avem p`n\ la aceast\ dat\ informa]ii despre un plan
anterior de infiltrare a Securit\]ii `n economia de pia]\ postrevolu]ionar\ care ar fi `n Romnia dovad\ a complotului, spre
deosebire de restul lag\rului unde procesul a fost planificat , dar
realitatea infiltr\rii a fost perceput\ la fel ca infiltr\rile planificate
de URSS [i de alia]ii s\i1. Prin urmare, subiectul infiltr\rii postdecembriste a Securit\]ii ofi]eri, colaboratori, informatori `n
diferite zone ale societ\]ii romne[ti eliberate, va constitui subiect
al altui studiu. Totodat\, nu vom prezenta aici dec`t premisele [i
primii pa[i ai penetr\rii conducerii Securit\]ii romne de c\tre
serviciile de spionaj sovietice, odat\ cu preluarea controlului ei
de c\tre agen]i sovietici. Altfel spus, Securitatea nu este analizat\
aici pentru ceea ce a f\cut dup\ decembrie 1989, dar informa]iile
din acest capitol pot constitui o explica]ie pentru comportamentul
postdecembrist al Securit\]ii.
Ce [tim despre Securitate? Poate fi judecat\ ast\zi Securitatea
cu obiectivitate, rece, f\r\ nici o tendin]\, f\r\ s\ te la[i influen]at de
trecut, de apartenen]a politic\ actual\ sau de nevoia legitim\rii publice ca anticomunist, ca democrat? At`t timp c`t nu cunoa[tem
realit\]ile acestei institu]ii, nu numai `n privin]a oamenilor care o
compuneau, ci [i `n privin]a modului de lucru, a motiva]iilor profesionale [i individuale, cercetarea este parazitat\ de imaginea public\
proiectat\ asupra acestei institu]ii, dup\ 1989. Posibilitatea de a
1
10
forma]iunii PRM `n anul 2000, sprijinit\ transparent de fo[ti generali [i ofi]eri ai Securit\]ii.
~n privin]a audierilor de la Comisia senatorial\ pentru cercetarea
evenimentelor din 1989, situa]ia m\rturiilor depuse de fo[tii generali [i ofi]eri de Securitate are un regim special. Aceste m\rturii trebuie verificate, `ns\ posibilit\]ile de cercetare sunt obturate de
Parlament, at`t prin legi restrictive c`t [i prin limitarea accesului la
documentele Comisiei senatoriale pentru cercetarea evenimentelor
din decembrie 1989, fapt de altfel neconstitu]ional. De asemenea,
SRI este opac. ~n plus, analiza detaliat\ a audierilor arat\ c\, din principiu [i `n practic\, fo[tii demnitari ai Securit\]ii s-au cam distrat cu
senatorii amatori din Comisie. Incita]i de spectaculos, lipsi]i de informa]ia elementar\, c\ut`nd mereu interpretarea politic\ subiectiv\ [i
atingerea unor concluzii trase dinainte, timora]i nu o dat\ de informa]iile pe care le-ar putea avea ace[tia despre ei, senatorii au produs
un pachet voluminos de informa]ii disparate, nerelevante [i culese
neprofesionist. Cauza de fond este faptul c\ `n decembrie 1989,
Armata [i Securitatea `n loc s\ coopereze s-au lansat `ntr-un conflict
care nu mai avea nimic de a face cu ap\rarea na]ional\.
O a treia ocazie de manifestare postdecembrist\ a ofi]erilor de
Securitate, de data asta voit\, a fost publicistica. C`teva nume,
pu]ine, au publicat opinia lor `n pres\ [i doar c`]iva au scris c\r]i
pe tema revolu]iei. {i mai pu]ine sunt c\r]ile bune; o carte bun\
scris\ de un fost ofi]er de Securitate este aceea care con]ine informa]ii utile, verificabile [i pertinente (adic\ apar]in`nd unor ofi]eri
care relateaz\ fapte despre domeniul lor strict de activitate). Cele
mai multe sunt b`ntuite de complexul `nfr`ngerii, dar con]in [i
destule strig\te `mpotriva nedrept\]ii. Credibilitatea lor este `n
continuare legat\ de credibilitatea institu]iei pe care au slujit-o [i
b\t\lia este cu at`t mai grea cu c`t ei nu pot spune niciodat\ tot
ceea ce [tiu. ~n realitate, autorii fo[ti ofi]eri de Securitate dau
foarte pu]ine informa]ii [i comenteaz\ prea mult, invariabil pe
tema patriotismului.
Complotul Securit\]ii. Una din temele revolu]iei romne
este suspiciunea c\ r\sturnarea lui Nicolae Ceau[escu a fost f\cut\
11
12
Intuind efectele procesului de pr\bu[ire a sistemului comunist, Securitatea a c\utat s\ se protejeze pentru a supravie]ui,
mi[c\rile ei `n acest sens fiind interpretate exagerat drept un complot. Securitatea l-a abandonat pe Nicolae Ceau[escu, nepermis
de t`rziu pentru o institu]ie constituit\ fundamental pe principiul
ap\r\rii intereselor poporului, dar a r\mas loial\ p`n\ la sf`r[it
regimului. Ea nu [i-a retras sprijinul pentru liderul comunist intrat
`n faza unei crize personale, care avea consecin]e criminale
asupra poporului s\u, pentru a instaura democra]ia, ci pentru a se
proteja [i pentru a limita efectele loviturii sovietice aplicate
regimului pe care `l ap\ra. Dac\ s-ar fi `mpotrivit cursului evenimentelor hot\r`t de Marile Puteri, atitudinea ei ar fi produs ravagii `n Romnia. Din aceast\ cauz\, actele de neexecutare a
ordinelor ilegale ale lui Ceau[escu nu se pot `nscrie `n categoria
loviturii de stat.
Unitatea de ac]iune
Orice analiz\ pertinent\ asupra Securit\]ii nu o poate scoate,
pentru a o cerceta separat, din sistemul comunist al Romniei, din
mecanismul regimului dictatorial, dar nici din modelul sovietic
ini]ial. Securitatea a fost m`na de la cap\tul bra]ului opresiv al partidului comunist. Este vorba `ns\ de Partidul Comunist Romn
compus din 4 milioane de oameni [i condus de omul ales ne`ntrerupt timp de peste dou\ decenii de aceia[i oameni `n func]ia de secretar general p`n\ c`nd, cei mai nemul]umi]i au fost stimula]i s\
ias\ `n strad\, protest`nd `mpotriva frigului din case, a lipsei de alimente [i a salariilor diminuate. Reamintesc c\, `ncep`nd din luna
iulie 1989, realegerea lui Nicolae Ceau[escu `n func]ia de secretar
general al partidului a trecut prin votul favorabil al tuturor organiza]iilor de partid din ]ar\ [i c\ reprezentan]ii de v`rf ai acestui partid l-au reales la Congresul al XIV-lea. Conform unei statistici
publicate de Piotr S. Wandycz, comuni[tii (membri de partid)
reprezentau 10,9% `n Cehoslovacia, 7,7% `n Ungaria [i 5,8% `n
13
14
15
16
17
Ibidem, p. 133.
Anneli Ute Gabanyi, Cultul lui Ceau[escu, Ed. Polirom, Ia[i, 2003, p. 12.
18
nevoi]i s\ accept\m [i ideea c\ Securitatea a cunoscut, [i ea, anumite etape, astfel `nc`t perioada ei stalinist\ nu poate fi comparat\
dec`t prin diferen]\ cu cea din anii 80. Problema de fond a percep]iei Securit\]ii ca fiind cel mai odios instrument al regimului
comunist s-a dezvoltat `n mijlocul unui aparent paradox: liberalizarea sovietic\ a lui Gorbaciov [i declan[area de c\tre SUA a
campaniei mondiale pentru distrugerea sistemului comunist au permis stimularea c`torva disiden]i, opozan]i [i protestatari, `mpotriva
c\rora partidul a trimis Securitatea. Paradoxul vine din faptul c\,
av`nd o imagine clar\ asupra perspectivei, Securitatea a `ncercat
tocmai `n acea perioad\ s\-[i `mbl`nzeasc\ reac]iile, ansamblul
cazurilor cunoscute de inciden]\ cu opozan]ii regimului demonstr`nd nu o asprire, ci o calmare [i o c`nt\rire a fiec\rei ac]iuni.
Asta nu `nseamn\ c\ [i-a diminuat activitatea devenind, dimpotriv\, mai vizibil\ `n ochii opozan]ilor , ci c\ [i-a amplificat
culegerea de informa]ii din domeniul disiden]ei, pe care `ns\ nu
le-a mai pus `n totalitate la dispozi]ia partidului. De regul\, atitudinea Securit\]ii pe acest subiect `n ultimii ani ai dictaturii a mers
`n dou\ direc]ii: deprecierea importan]ei actelor de disiden]\/opozi]ie [i desconsiderarea disiden]ilor/opozan]ilor prin exploatarea
informa]iilor mai mult sau mai pu]in reale despre sl\biciunile,
tarele morale, trecutul sau scopurile personale ale acestora. Prin
felul cum a fost destructurat\ `n timpul revolu]iei, Securitatea nu a
reu[it s\ valorifice rapid [i eficient aceste atuuri, ob]in`nd protec]ia
de imagine [i institu]ional\ de care avea trebuin]\, fiind nevoit\ s\
reac]ioneze t`rziu, postrevolu]ionar prin fenomenul de pres\ numit
`n epoc\ extremist. ~n mijlocul unei na]iuni, s\ nu spunem imorale, ci demoralizate, efectul acestor dezv\luiri a fost nul.
Dac\ am pune semne de `ntrebare la sf`r[itul fiec\rei fraze
despre realitatea intern\ [i interna]ional\ prezentat\ sintetic mai
sus, am g\si un r\spuns credibil [i simplu pentru mediul `n care a
putut exista Securitatea. Acest r\spuns vine de la Sorin Antohi, fost
membru al grupului opozant de la Ia[i: Oric`t ar fi de chinuitor,
trebuie s\ accept\m c\ perioada comunist\, prin reu[itele par]iale [i
temporare ale contractului s\u social (`ntre care: mobilitatea social\
19
20
21
apoi f\r\ el, dar cu estimarea [anselor de apari]ie a unui nou lider
(`n ordine: Nicu Ceau[escu, un lider comunist din CPEx, Ion
Iliescu), blocarea oric\ror forme de interven]ie str\in\ `n evolu]ia
evenimentelor din Romnia [i, `n sf`r[it, supravie]uirea institu]iei `n
urma inevitabilei transform\ri a situa]iei de la Bucure[ti. ~nt`rzierea
de reac]ie a aparatului politic, a tras [i serviciul secret al ]\rii `n
catastrof\. Dar [i indecizia [efului Securit\]ii de a-[i folosi puterea i-a fost fatal\.
Cauza unit\]ii de ac]iune a Securit\]ii pe toat\ perioada revolu]iei trebuie c\utat\ [i `n sentimentul c\, `n fa]a unei coaliz\ri a
marilor servicii de informa]ii str\ine `mpreun\ cu serviciile de
informa]ii ale statelor vecine `mpotriva sa, serviciul secret romn
era pus `n situa]ia de a gestiona derularea evenimentelor interne,
pentru a nu le sc\pa de sub controlul s\u, [i de a se ap\ra `mpotriva
unor lovituri puternice pe cale s-o destructureze. ~n acest domeniu,
al serviciilor de informa]ii, loviturile duc la pierderi de efectiv, la
condamn\ri `n ce-i prive[te pe lideri, la elimin\ri fizice discrete.
Dac\, a[a cum rezult\ din declara]iile lor, conducerea luase decizia
de a ignora propria soart\, generalii Vlad, Alexie [i Stamatoiu au
ac]ionat `ns\ con[tient pentru a-[i proteja structura, pentru a o trece,
c`t mai pu]in afectat\ de evenimente, dincolo de ele. Avem de a
face cu un serviciu secret r\mas izolat, lipsit de orice cooperare oficial\, [i care nu se sprijinea dec`t pe propriile sale for]e [i pe o concep]ie doctrinar\ considerat\ na]ionalist\, patriotic\. Din punct de
vedere profesional, ea atinsese limita poten]ialului de gestionare a
situa]iei politice, de acoperire de c\tre Securitate a r\ului pe care `l
reprezenta Ceau[escu. Asta s-a `nt`mplat la Timi[oara. P`n\ acolo a
func]ionat capacitatea serviciului secret al ]\rii de a ap\ra statul, cu
regimul s\u comunist [i cu un dictator puternic `n v`rf. Problema ei
de fond, ceea ce `nseamn\ [i sl\biciunea ei principal\, a fost faptul
c\ era mai mult un produs al sistemului comunist, dec`t o structur\
de informa]ii `n slujba statului.
Chestiunea unit\]ii de ac]iune a Securit\]ii r\m`ne deschis\. Pe
de o parte, nu se aduc argumente serioase care s\ conteste executarea de c\tre `ntregul sistem a ordinelor generalului Vlad. Pe de
22
23
24
Afl`ndu-m\ la Haarlem (Olanda) `n prim\vara anului 1984, pentru documentarea asupra istoriei Rezisten]ei olandeze `n timpul celui
de-al doilea r\zboi mondial [i pentru scrierea c\r]ii Drumul Olandei
(Hollandseweg), am surprins la televizor o emisiune de bancuri politice care ridiculiza tocmai situa]ia conducerii URSS. Erau prezentate
succesiv secven]ele salutului lui Andropov la `nmorm`ntarea lui Brejnev [i al lui Cernenko la `nmorm`ntarea lui Andropov, `n timp ce `n
dreapta jos se derulau spre zero cu vitez\ cifrele unui cronometru
electronic, ilustr`nd c`t i-a mai r\mas de tr\it b\tr`nului Cernenko.
Problema v`rstei `naintate a conduc\torilor comuni[ti era subiect de
preocupare pentru cet\]enii na]iunilor aflate sub regimul comunist,
oamenii v\z`nd `n gerontocra]ia moscovit\, [i nu numai, o imagine a
trecutului stalinist, a `ncremenirii `n epoci anterioare, o influen]are a
destinului lor prin anchilozarea g`ndirii, prin starea de s\n\tate precar\
a unor potenta]i decrepi]i. ~mi amintesc filmul televiziunii bulgare
despre conflictul chinezo-vietnamez [i imaginile unei s\li pline cu
membrii Comisiei militare a PC Chinez, unde `n primele cinci r`nduri
se aflau mare[ali [i generali trecu]i de 80 de ani, care abia mai respirau. Filmul bulg\resc chiar insista, inclusiv prin comentariu, asupra
ideii c\ v`rsta `naintat\ a comandan]ilor militari chinezi se afla la originea r\zboiului. Am ]inut bine minte acest episod, pentru c\ `n presa
romneasc\ r\zboiul chinezo-vietnamez era prezentat invers, ]in`nd
partea Chinei.
*
Al doilea fenomen `ngrijor\tor sesizat de Securitate a fost
deta[area destul de rapid\ a noului secretar general Gorbaciov de
echipa b\tr`nilor lideri din conducerea partidului comunist sovietic.
~ngrijorarea venea `n primul r`nd din faptul c\ desprinderea lui
Gorbaciov, printr-o metod\ de lucru dinamic\ [i prin `nconjurarea
cu activi[ti relativ tineri, evita controlul corpului conservator, clasic
al conducerii sovietice, bine cunoscut [i mai greu pretabil la surprize. Ceea ce-l interesa `n special pe Ceau[escu era m\sura `n
care se men]inea principiul conducerii colective la v`rful PCUS,
unde vechii activi[ti brejnevieni s-ar fi putut opune reformelor [i
25
26
Politic al PCUS. El a ar\tat c\ alegerea lui Gorbaciov la conducerea partidului comunist sovietic s-a f\cut `n primul r`nd pe criteriul
v`rstei, dar [i al credin]ei vechii g\rzi c\ `l poate manevra u[or.
Cred c\ drama lui Gorbaciov, ca om politic afirm\ Lucinschi ,
const\ `n faptul c\ nu a reu[it s\ se elibereze de povara vechilor
cli[ee. C`ndva, lupta acerb\ pentru putere la `nceput a lui Stalin,
iar mai t`rziu a lui Hru[ciov a determinat Comitetul Central s\
stabileasc\ un principiu unic: partidul s\-[i p\streze unitatea [i lini[tea, s\ aib\ sentimentul deplinei satisfac]ii `n ceea ce face. Pe
acest fond, mai degrab\ amorf, a venit Gorbaciov la putere. El era
ml\di]a acestui sistem. Oficial, statutul num\rului unu `n partid
[i `n stat se sprijinea pe o singur\ calitate capacitatea excep]ional\
a acestuia. Talentul politic, bine`n]eles, `n primul r`nd. Acest lucru
se propaga pe o arie c`t mai larg\ at`t prin legendele care se creau,
c`t [i prin manipularea opiniei publice. Mihail Gorbaciov s-a bucurat abia de o mic\ parte din laudele de care s-a f\cut risip\ la adresa
lui Brejnev. {i totu[i! Din punct de vedere psihologic, omul este
conservator. P`n\ `n ultima secund\, secretarul general n-a putut s\
renun]e la ideea eronat\ c\ el este factotum `n societate! Pentru c\
el este num\rul unu8. ~n momentul `n care era contrazis `n vreo
[edin]\ a Biroului Politic, Gorbaciov para, aproape de fiecare dat\,
spun`nd: Eu cunosc situa]ia mai bine dec`t voi to]i. V\d mai departe dec`t voi!9 [i `nchidea [edin]a. Comportamentul autoritar al
lui Gorbaciov a pus `n alert\ Securitatea romn\ inclusiv atunci c`nd,
`n numai dou\ zile la 30 septembrie, la plenar\, [i la 1 octombrie
(1988, n.a.), la sesiunea Sovietului Suprem al URSS Gorbaciov a
cur\]at Olimpul partidului de echipa brejnevist\. Au fost epura]i
98 de membri ai Comitetului Central. ~n locul acestora, Gorbaciov
a numit oameni din echipa sa reformist\, pe care Lucinschi `i acrediteaz\ cu puterea de a-l influen]a decisiv pe secretarul general.
Securitatea a ajuns la informa]ia c\ `n aceast\ echip\ se aflau cei
mai mul]i agen]i americani [i britanici infiltra]i mai de mult sau
8 Petru Lucinschi, Ultimele zile ale URSS, Ed. Evenimentul Romnesc, Bucure[ti,
1998, pp. 23-24.
9 Ibidem.
27
28
29
30
31
AMS: B\nuiesc c\ acest parlamentar britanic... nu vorbea despre... la Bucure[ti, vreau s\ spun, nu se l\uda c\ l-a racolat pe Gorbaciov.
ER: Nu. ~n continuare, Tempel Morris a mai spus c\, dup\ un
an, adic\ `n 1984, a fost el `ntr-o delega]ie la Moscova [i a r\mas
surprins s\ constate c\ acas\ la Gorbaciov erau fotografiile
vizitei lor la Londra, cu el, cu so]ia lui, pe pere]ii casei lui
Gorbaciov. Bun, au plecat. Lucr`nd materialul, eu am avut atunci
impresia puternic\ c\, dac\ nu e un l\ud\ros, atunci este cel care
l-a racolat pe Gorbaciov. Era [i felul cum vorbea, cu o anumit\
insinuare calculat\, b\use probabil... I-am ]inut bine minte
numele [i func]ia, pentru c\ [tiam de Corneliu M\nescu, dup\ ce
a fost dat jos, c\ l-a trimis Ceau[escu la aceast\ comisie interparlamentar\.11
Cazul Tempel Morris a fost dat `n lucru imediat Centrului de
Informa]ii Externe (CIE UM 0544), care a trecut la verificarea
apartenen]ei persoanei la Parlamentul britanic [i la identificarea corect\ a pozi]iei pe care acesta o afi[a. Exista posibilitatea ca informa]ia s\ fi con]inut o eroare, `n sensul c\ Tempel Morris putea s\
nu ocupe func]ia oficial\ de pre[edinte al Comisiei interparlamentare a Camerei Lorzilor, ci pe aceea de [ef al delega]iei parlamentare prezente la Bucure[ti `n noiembrie 1988, [i lucrul acesta s\ nu
fi fost corect `n]eles. Pe baza verific\rii datelor deschise informa]ii furnizate public de Parlamentul britanic s-a stabilit c\ pre[edinte al Comisiei interparlamentare este o alt\ persoan\ [i, mai
mult, c\ nu exista nici un parlamentar cu acest nume. Din acel moment s-a trecut la investigarea informativ\ a cazului, ob]in`ndu-se
informa]ia c\ persoana cu numele Tempel Morris este ofi]er MI6,
c\ fusese `nso]itorul lui Mihail Gorbaciov `n escapadele londoneze
[i c\ `ntr-adev\r avea o leg\tur\ cu acesta. Cercetarea cazului
Gorbaciov a ajuns [i la escapadele f\cute de Iakovlev [i Gorbaciov
`n Canada, cu ocazia vizitei viitorului secretar general, ocazie cu
11
32
care Iakovlev a asigurat contracararea [i chiar sabotarea monitoriz\rii pe care o efectua KGB-ul asupra lor. ~ntre timp, acest detaliu
extrem de suspect a devenit public12. Securitatea romn\ a mai
identificat c\ sistemul de putere al lui Mihail Gorbaciov se sprijinea pe influen]\, lucru extrem de periculos. ~n interior, Gorbaciov
era influen]at de patru persoane, oameni foarte apropia]i: Alexandr
Iakovlev, director al Institutului de Economie Mondial\ [i Rela]ii
Interna]ionale, Gheorghii Arbatov, directorul Institutului de studiere a SUA [i Canada, Oleg Bogomolov, directorul Institutului
pentru Economia Sistemului Socialist Mondial, [i Ivan Frolov,
numit de Gorbaciov redactor-[ef al ziarului Pravda. Aceste patru
institu]ii erau considerate fabricile de g`ndire ale programelor de
reform\ gorbacioviste. Toate acele patru personalit\]i aflate la conducerea fabricilor de g`ndire erau suspecte cel pu]in de colaborare
cu servicii secrete occidentale (inclusiv Arbatov, ofi]er KGB acoperit). Al cincilea element de influen]are, care de fapt s-a dovedit a fi
primul [i cel mai important, era Raisa. Asupra ei, chiar KGB-ul avea
un morman de informa]ii legate de `nclina]ia sa pentru lux13. ~n analizele sale, Securitatea accepta [i ipoteza c\ influen]area lui Gorbaciov s-a f\cut mai `nt`i prin so]ie, prin Raisa. Analistul politic [i
istoricul sunt `nclina]i s\ nu cread\ astfel de pove[ti. Pentru ei,
Istoria este scris\ de popoare `n mi[care, de fenomene, de procese
sociale. Se `n[al\ de multe ori Istoria se scrie `n mintea unui om,
`ntr-o sucitur\ a hazardului, `ntr-o schem\ a unui serviciu secret.
Ce `n]elegea Securitatea prin influen]area lui Gorbaciov? Securitatea `n]elegea un complex de mesaje directe
sau indirecte, particulare [i oficiale venite din Occident prin
care liderul sovietic era `ndemnat s\ porneasc\ procesul de
schimbare a sistemului, Occidentul fiind convins c\ de la
primul pas spre reform\, Gorbaciov face [i primul pas
spre distrugerea sistemului.
12
13
33
Cristian Troncot\, Hora]iu Blidaru, Careul de A[i. Serviciile secrete ale Marii
Britanii, SUA, Rusiei [i Israelului, Ed. Elion, Bucure[ti, 2003, p. 25.
15 Ibidem, p. 26.
34
35
36
dac\ e cineva acolo, cine e, dac\ e dispus s\ fac\ ceva pentru bani,
dac\ exist\ nemul]umi]i [i oameni cu `nclina]ie spre colaborare.
AMS: Crede]i c\ au f\cut cumva [i o recunoa[tere pentru interven]ia din decembrie?
IR: P\i, pentru ce crede]i c\ f\ceau chestia asta? Au ajuns s\ se
intereseze [i de cei care erau pu[i s\-[i dea jos balcoanele `nchise.
{ti]i c\ era povestea aceea cu balcoanele `nchise. Apoi, au accelerat
ac]iunile de infiltrare a unor persoane din re]ele `n func]ii, de reactivare `n scopul ac]iunii din decembrie a unor fo[ti colaboratori.17
~n martie 2004, cotidianul Independent a f\cut o dezv\luire
interesant\, care `l confirm\ pe colonelul Rusan: STASI a spionat
`n Romnia, ca pe un teritoriu inamic. Informa]ia provine de la
istoricul german Georg Herstrick, care lucreaz\ la Oficiul pentru
Studierea Arhivei fostei Securit\]i STASI. Acesta a ar\tat c\ dup\
1968, Romnia a fost suspectat\ de RDG fiindc\ a adoptat o linie
independent\. ~n consecin]\, STASI considera Romnia ca o ]ar\
ostil\. S-a trecut la culegerea de informa]ii. Astfel, Romnia a fost
lucrat\ informativ asemenea ]\rilor vestice considerate ]\ri du[mane. C`nd a izbucnit criza economic\, s-au intensificat [i opera]iunile STASI. Romnia devenise instabil\, iar STASI era `ngrijorat\
de o posibil\ instabilitate a `ntregului Pact de la Var[ovia. {eful
STASI, Erich Mielke, a ordonat subalternilor s\i `n 1983 s\ culeag\
orice informa]ie legat\ de Romnia. ~n acest scop, to]i colaboratorii neoficiali ai STASI care vizitau Romnia au furnizat
Securit\]ii (STASI, n.a.) relat\ri detaliate despre situa]ia cotidian\
politic\ [i economic\. ~n aceste relat\ri exist\ trimiteri la diferite
manifest\ri privind nemul]umirea popula]iei, ca de pild\ revolta de la
Bra[ov. Pe de alt\ parte, [i Serviciul Extern, adic\ spionajul exRDG-ist, [i-a intensificat ac]iunile informativ-operative. Astfel, `n
cadrul Ambasadei RDG exista un rezident care se ocupa de
culegerea de informa]ii. Ofi]erul sau ofi]erii de leg\tur\ aveau o
re]ea de informatori despre identitatea c\rora nu se [tie nimic,
17
Alex Mihai Stoenescu, Interviuri despre revolu]ie, Ed. RAO, Bucure[ti, 2004,
pp. 121-122.
37
38
39
40
41
mult `n teoria marxist-leninist\, ci exercitau puterea politic\ interna]ional\ `n sine, folosind marxism-leninismul doar ca pe un mijloc.
2. Ceau[escu `[i f\cuse o structur\ de conducere obedient\, care
se ]inea de scaune. Este vorba de tipul de oameni. ~n ultimii ani
st\teau la p`nd\ [i a[teptau un moment pentru mai t`rziu `n care s\
se manifeste la fel, s\ intervin\ plini de zel `ntr-o b\t\lie care s\-i
solidarizeze cu viitorul lider, s\-l lingu[easc\ la fel cum o f\ceau cu
Ceau[escu. Cum nu vedeau posibil\ o dispari]ie a clanului, a[adar
interesul se orienta spre Nicu. Alt\ solu]ie nu aveau. Lucrurile s-au
precipitat, d`nd peste cap a[teptarea lor. Acest tip de om este fricos,
nu se bag\ `n racol\ri, nu risc\.
3. Securitatea din perioada Ceau[escu nu era infiltrat\ semnificativ, n-a fost penetrat\ ca alte servicii din Est, deoarece elementul de
coeziune, cauza ei, nu era interna]ionalismul proletar, b\t\lia cu capitalismul, ci na]ionalismul. Toate relat\rile istorice contribuiau la
sentimentul c\ Romnia a fost mereu sacrificat\, `n[elat\, agresat\,
iar securi[tilor li se insuflase sentimentul c\ ap\r\ ]ara de aceste
agresiuni. Sentimentul de parte a unei comunit\]i, a unei armate
extinse care lupt\ cu imperiali[tii americani, nu exista la noi.
Existau `ntr-adev\r suspiciunea, frustrarea, orgoliul, toate insuflate
de Ceau[escu. Sovieticii considerau Securitatea romn\ ca lipsit\ de
perspectiv\ ideologic\, pentru c\ nu ]intea orizontul victoriei
depline a comunismului `n lume. ~n opinia lor, chiar [i `n lume
Securitatea ac]iona pe criterii na]ionaliste, `nguste, f\r\ o finalitate
distructiv\. Romnia nu voia s\ distrug\ America, a[a cum voiau
sovieticii, ci s\ o foloseasc\ pentru a ap\ra Romnia.
4. Sub Ceau[escu, Securitatea a distrus structuri KGB, a luat
sub control re]ele, a `mpiedicat opera]ii sovietice pe teritoriul nostru. Asta nu se iart\!
5. Oricine se uit\ la calitatea proast\ a oamenilor pe care i-au
racolat [i folosit sovieticii se l\mure[te f\r\ alte explica]ii asupra
dificult\]ilor pe care le-au avut ace[tia pentru a influen]a cursul
evenimentelor din Romnia condus\ de Ceau[escu. F\r\ interven]ia
sovietic\ din decembrie 1989, este greu de crezut c\ indivizi ca
42
43
44
45
]\rii `ntre Ia[i [i Timi[oara26. Generalul Iulian Vlad contest\ existen]a acestei integr\ri. La prima audiere `n fa]a Comisiei senatoriale, el va confirma `ntr-un fel acea previziune: Situa]ia era de a[a
natur\ `n acel moment c\ nu putea s\ fie altul deznod\m`ntul. ~n ce
ne prive[te, acest lucru l-am `ntrev\zut de mai mult timp. Poate
numai momentul nu l-am putut prevedea cu exactitate, dar cursul
evenimentelor l-am intuit. Mai ales c\ dispuneam de o seam\ de
date [i informa]ii. ~n leg\tur\ cu acela[i subiect, generalul {tefan
Alexie a declarat la 17 ianuarie 2004 urm\toarele:
{tefan Alexie: Noi, cei de la v`rful Securit\]ii, am [tiut primii
c\ suntem sorti]i e[ecului [i am [tiut asta de la primele mi[c\ri ale
lui Gorbaciov. Nici un serviciu secret din lume nu st\ [i prive[te, ci
porne[te imediat s\ `n]eleag\. {tiam ce se va `nt`mpla. Apoi am
v\zut c\ am r\mas ultima ]ar\ [i c\ dispari]ia sistemului este inerent\. Ce faci `n astfel de situa]ii? Dac\ n-ai nimic `n tine, fugi,
tr\dezi, te ascunzi. Dac\ ai ceva `n tine, `ncerci s\-]i protejezi
poporul. Noi eram condamna]i, [tiam asta, pentru c\, spre deosebire de serviciile secrete din celelalte ]\ri comuniste, noi nu puteam
da m`na cu sovieticii `mpotriva pre[edintelui nostru [i a partidului
comunist de aici, pentru c\ m`na `ntins\ era a ru[ilor. Un act de
tr\dare de acest tip, chiar dac\ prin absurd am fi fost considera]i
eroi pentru asta, r\m`ne `n istoria poporului romn pentru totdeauna un act de `nalt\ tr\dare, pentru c\ a fost f\cut cu du[manul de moarte al acestui popor. A[a cum peste ani, peste mai
mul]i ani, c\r]ile de istorie `i vor identifica precis pe tr\d\torii care
au venit la conducerea ]\rii `n decembrie 1989, a[a am fi ap\rut noi
peste ani, dac\ d\deam m`na cu ru[ii atunci. {tiam ce urmeaz\ [i
am acceptat chiar [i ideea c\ unii dintre noi vor pieri.
AMS: Aceasta ar fi explica]ia, `n opinia dumneavoastr\, pentru
pasul `napoi f\cut de Securitate `ntre 17 [i 21 decembrie?
{A: Pasul `napoi f\cut de Securitate a avut un cost [i acest cost
final, pe care noi nu-l intuiam atunci, a fost p`n\ la urm\ distrugerea
26
46
47
48
c\tre Iulian Vlad, care `ntre 1977 [i 1982 fusese secretar de stat `n MI
[i apoi adjunct al ministrului de Interne (19821987), a fost primit\
cu satisfac]ie `n r`ndurile ofi]erilor de Securitate, `n primul r`nd pentru c\ era cel dint`i comandant care nu provenea din activi[tii de partid. Experien]a conducerilor anterioare, dar mai ales infiltr\rile de
activi[ti [i procedeele politice de control introduse de Ceau[escu
dup\ fuga lui Pacepa, precum [i numirea lui Postelnicu la conducerea DSS creaser\ nemul]umiri `n aparatul tehnic. ~ntre 1978 [i
1987, `n Securitate, mai ales `n CIE, fuseser\ conservate sau distruse
re]ele [i abandonate misiuni preg\tite timp de decenii, mai mul]i agen]i
din str\in\tate fuseser\ retra[i [i plasa]i `n structurile interne, apoi au
fost introduse planific\ri [i raport\ri tipice activit\]ii partidului comunist, care consumau timp [i `ngreunau opera]iunile profesioniste ale
Departamentului. ~n activitatea intern\, controlul activi[tilor de partid
s-a intensificat, ace[tia neput`nd comunica altfel `n structuri dec`t prin
formalit\]i politice, prin dispozi]ii cu caracter general, ambiguu, [i prin
[edin]e lipsite de orice aplicabilitate. Secretarul de partid al Securit\]ii,
un anume Marcu, un alcoolic, nu era b\gat `n seam\. Mai ales sub
ministeriatul lui George Homo[teanu, [efii Direc]iilor centrale [i ofi]erii din structuri au `nceput s\ disocieze neoficial, dar [i oarecum
obiectiv, activit\]ile politice de cele profesionale. Trecuse un deceniu
de c`nd, printr-un ordin al lui Ceau[escu, Securitatea fusese politizat\.
Acest fenomen a contat `n momentul crizei din 1989. Venirea generalului Vlad la conducerea Departamentului a fost perceput\, a[adar,
ca o victorie a aparatului profesionist.
Personalitatea generalului Iulian Vlad.
FI{| BIOGRAFIC|
General de corp de armat\ (r) Iulian N. Vlad
Data [i locul na[terii: N\scut la data de 23 februarie 1931 `n satul Gogo[i]a,
jude]ul Dolj.
P\rin]i:
Situa]ia familial\:
Studii:
Liceul Gheorghe Chi]u din Craiova; Institutul Pedagogic din Bucure[ti; Facultatea de Drept a Universit\]ii
din Bucure[ti; {coala Militar\ de Ofi]eri din Boto[ani;
49
19481951 activitate didactic\ [i munc\ politic\, `ndeplinind func]ii de la secretar de clas\, jude] [i p`n\ la
cea de adjunct de [ef de sec]ie la CC al UTM;
Dup\ absolvirea {colii Militare de Ofi]eri (1952) cu
gradul de locotenent, a fost `ncadrat `n Ministerul de Interne [i p`n\ `n 1974 a lucrat `n domeniul `nv\]\m`ntului
militar [i de specialitate, `ndeplinind succesiv func]iile de
[ef de birou, [ef de serviciu, adjunct [ef de direc]ie [i [ef
al Direc]iei ~nv\]\m`nt al Ministerului de Interne;
19741977 comandant al {colii Militare de Ofi]eri a
Ministerului de Interne c\reia i-au succedat actuala Academie Na]ional\ de Poli]ie Alexandru Ioan Cuza a MI
[i, respectiv, Institutul Na]ional de Informa]ii al SRI;
19771984 secretar de stat la Ministerul de Interne;
19841987 adjunct al ministrului de Interne;
198722 decembrie 1989 Ministru Secretar de Stat la
Ministerul de Interne [i [ef al Departamentului Securit\]ii Statului.
~n zilele [i nop]ile de foc ale sf`r[itului de decembrie
1989 a avut un rol esen]ial `mpreun\ cu generalul
{tefan Gu[\, [eful Marelui Stat Major al Armatei, `n
prevenirea unui distrug\tor r\zboi civil care era pe
punctul de a fi declan[at. Totodat\ a reu[it `n acele
`mprejur\ri dramatice s\ protejeze nu numai via]a propriilor subordona]i ci [i a celorlalte efective ale
Ministerului de Interne. R\m`ne celebr\ o afirma]ie pe
care a f\cut-o `ntr-unul din procese: Cei care hot\r\sc
s\ piard\ sunt [i cei mai puternici. ~n ciuda rolului
major jucat `n acele evenimente istorice, la 31 decembrie 1989 a fost arestat [i `n urma proceselor intentate a
fost condamnat, `n total, la aproape 25 de ani de `nchisoare. A fost eliberat din ~nchisoarea Jilava la 31 decembrie 1993 f\r\ s\ fi cerut sau s\ fi beneficiat de nici
un act de clemen]\, ci prin hot\r`re judec\toreasc\, `n
conformitate cu legea. ~n prima decad\ a lunii ianuarie
1990, dup\ aproape 39 de ani de activitate, a fost trecut
`n rezerv\.
Activitate politic\
[i ob[teasc\:
50
51
52
53
Nicolae Ple[i]\: Erau urm\rite toate categoriile de intelectuali. Aveam un colectiv de 10-15 oameni. Erau [i doi-trei ofi]eri
coresponden]i pe regiuni. Securitatea ap\ra valorile materiale [i
spirituale, secretul activit\]ii [tiin]ifice. Aveam re]ea printre intelectuali `n toate institutele de cercetare. S-a pus problema ap\r\rii lor
[i a crea]iei lor. Trebuiau pu[i la ad\post ca s\ nu fie racola]i de serviciile de spionaj str\ine.
Viorel Patrichi: Cum acceptau intelectualii colaborarea cu
dvs.?
NP: La `nceput n-au sesizat latura protec]iei din activitatea
noastr\. Credeau c\-i suspect\m. Ceea ce leza demnitatea lor. C`nd
s-au l\murit despre ce e vorba, intelectualii nu numai c\ nu aveau
rezerve, dar veneau `n `nt`mpinarea aparatului. C\utau contactul cu
organele de informa]ii [i contrainforma]ii pentru protec]ie. ~n a
doua parte a regimului Ceau[escu, c`nd s-a intensificat activitatea de
constr`ngere, se `mpiedicau contactele cu str\inii. Intelectualii s-au
g`ndit c\ nu pot lupta contra m\surilor de `ngr\dire dec`t av`ndu-i
ca alia]i pe cei din serviciile de informa]ii [i contrainforma]ii, \ia
de la Secu. Cine m\ ajut\ s\ plec la Paris? Cine m\ ajut\ s\-mi
public c\r]ile? A[a s-a recurs la Securitate.29
Aceast\ explica]ie nu este complet\ [i nu atinge fondul problemei. Despre ce intelectualitate era vorba? Intelectualitatea ]\rii fusese distrus\ `n primul deceniu de regim comunist, iar intelectualii
recupera]i erau obliga]i s\ semneze angajamente de colaborare sau
o f\ceau de fric\. Ceilal]i intelectuali, intelectualii noi, fuseser\
admi[i `n facult\]i pe baz\ de origine s\n\toas\ copii de ]\rani [i
muncitori , iar intelectualii din familiile cu tradi]ie care reu[iser\
s\ se strecoare printre furcile caudine ale sistemului, fuseser\ mai
`nt`i trimi[i `n produc]ie, apoi accepta]i `n universit\]i numai dup\
`ndeplinirea unor compromisuri sau dup\ ce partidul se convingea
c\ sunt loiali regimului. Este unul dintre motivele pentru care nu
29 Viorel Patrichi, Ochii [i urechile poporului. Convorbiri cu generalul Nicolae
Ple[i]\, Ed. Ianus Inf. SRL, Bucure[ti 2001, p. 129.
54
55
56
57
con[tiin]a legionar\ `n pu[c\rie. Pe ilegali[tii comuni[ti i-a impresionat atitudinea legionarilor care c`ntau c`nd `i duceau la locul de
execu]ie. Sunt de invidiat, spuneau ilegali[tii. Noi n-am ajuns
`nc\ la un asemenea nivel de con[tientizare, s\ mergem c`nt`nd la
glon]. Sunt dou\ ideologii diferite, nu vreau s\ le bag `n aceea[i
oal\, dar s-au `nt`lnit. Din punct de vedere al romnismului e foarte
greu de f\cut o delimitare `ntre cele dou\ comportamente31.
Compara]ia nu poate sta `n picioare dec`t `ntr-un singur loc: [i
Ceau[escu a mers la moarte c`nt`nd. Interna]ionala!
~n leg\tur\ cu lansarea a[a-numitului curent na]ional-socialist sau al socialismului na]ional, am purtat o discu]ie [i cu
Dan Zamfirescu `n ziua de 29 februarie 2004. Eu sunt autorul
mi-a declarat. Am scris `n Flac\ra lui P\unescu: Eu, fiu de
mo[ier [i nepot de ministru, am fost f\uritorul ideologiei
na]ional-comuniste. A fost ac]iunea mea deliberat\, r\zbunarea
mea pentru ceea ce fusesem, pentru familia mea. Totul a `nceput
dup\ Congresul al IX-lea al partidului. Eram `n Arge[ la o ac]iune
[i m-am dus la o c`rcium\ cu generalul Pan\. |sta mi-a povestit
c\ umbla cu Ceau[escu `nainte prin ]ar\ [i c\ la un moment dat
Ceau[escu a spus: O s\ vede]i voi c`nd o s\ vin eu la conducere,
s\ fiu voievod `n ]ara asta. Atunci mi-am zis: Aha, \sta nu vrea
s\ fie ca Lenin sau ca Stalin, vrea s\ fie voievod, ca Mihai
Viteazul! [i am b\gat la cap. Ocazia s\ lansez curentul s-a ivit
imediat dup\ Congresul al IX-lea. Lucram cu Dumitru Popescu.
El a condus curentul, dar ideologia a fost relansat\ de mine.
Momentul faimoaselor compara]ii cu voievozii romni este punctat de Dan Zamfirescu astfel: Totodat\, `mpingerea lui Ceau[escu `ntre {tefan cel Mare [i Mihai Viteazul ([i sunt primul care
a f\cut-o `n recenzia c\r]ii lui Michel P. Hamelet, publicat\ de
Nicolae Breban `n Romnia literar\) era un mod de a sfida
Moscova, ar\t`ndu-i c\, a[a cum se petrecuse c`ndva [i pe vremea
Imperiului Otoman, noi aveam voievozi, nu simple pa[ale ale
Kremlinului. Nu mai eram pa[al`cul de la Ialta! Asta voiam s\
31
58
59
60
61
62
63
64
65
66
67
68
zonele pe care le cenzura ministrul de Externe. E adev\rat c\ Securitatea primea aceste informa]ii `ntr-o form\ complet\, pentru c\ le
primea de la surs\, tot de la ambasad\. Numai c\ sistemul de lucru
`ntre Securitate [i Ceau[escu, `ntre Vlad [i Ceau[escu, care se sprijinea pe cele trei categorii de informa]ii prezentate de mine `n prima
parte a acestui volum, nu presupunea `naintarea informa]iei brute, ci,
dup\ cum bine [ti]i, prin not\ raport, printr-un comentariu... din
surse s-a aflat c\... ~n aceste inform\ri exist\ aluzii incontestabile
aluzii `ns\! la transform\rile care se petrec `n partidele comuniste.
Dispare dramatismul. Eu am citit aceste telegrame, le-am v\zut
p`n\ la urm\ `ntr-un loc f\r\ acces, motiv pentru care nu-l pot
dezv\lui: `n telegramele originale, necenzurate, trimise de ambasadele noastre din ]\rile comuniste exist\ un anumit dramatism.
Acolo semnalele de alert\ pentru Ceau[escu erau destul de clare.
Ceea ce ajungea la el, prin MAE [i prin sistemul acela de informare
de la Securitate, s\ nu zic erau edulcorate...
VM: Erau amputate.
AMS: S\ nu zic amputate, `n ce prive[te inform\rile Securit\]ii,
ci erau prezentate `ntr-o form\ care pierdea dramatismul [i marele
semnal de pericol pentru Ceau[escu. Aici probabil c\ este explica]ia pentru ceea ce a]i v\zut dvs. acolo.
VM: Aici vreau s\ v\ semnalez un lucru. Prin urmare, afirma]iile mele legate de lipsa de realism a unora dintre notele v\zute de
mine, care nu [tiu dac\ au ajuns la Ceau[escu documentul la
care m\ refer concret era de pe la mijlocul toamnei, mai precis `n
jurul datei de 15 noiembrie , se confirm\. Este un document sintez\ `n care se f\cea evaluarea principalelor pericole, iar documentul acesta, pe l`ng\ c\ era nerealist prin `ncercarea de a prezenta
false puncte de pericol sau direc]ii de ac]iune din care ar rezulta
pericole pentru stabilitatea regimului, integritatea teritorial\, teme
care interesau [i care erau laitmotivul regimului de atunci, dar aceste note ar\tau, exact cum explica]i mai devreme, lipsite de dramatismul transform\rilor aflate `n curs de desf\[urare, care se
precipitau pe m\sur\ ce s\pt\m`nile [i lunile treceau. {i ele mai
arat\ un lucru despre care am [tiut [i am [tiut de la martori, de la
69
70
34
71
72
putem miza doar pe aceast\ impresie, chiar dac\ vine de la o persoan\ care a avut acces la unele documente. Avem prea multe
semnale c\ Ceau[escu, oric`t de bine informat, indiferent de cine,
nu mai asimila acele informa]ii, nu le mai asculta [i nu mai judeca
`n privin]a lor cu luciditatea unui [ef de stat responsabil. Tot ce
[tim din ultimele lui zile de st\p`n al Romniei este c\ a f\cut apel
`n permanen]\ [i unilateral la o singur\ surs\ de informa]ii: telegramele agen]iei de pres\ Agerpres.
Securitatea `n dilem\. La o lun\ [i zece zile dup\ numire, generalul Vlad se va confrunta cu evenimentele de la Bra[ov. Ele vor
fi decisive pentru intrarea Securit\]ii `ntr-o zon\ a pruden]ei, dar [i
a alertei maxime. Am prezentat deja elementele principale ale
evenimentului `ntr-un capitol precedent, ar\t`nd c\ revolta de la
Bra[ov a fost un punct de cotitur\ `n atitudinea [efilor Securit\]ii.
Este acum destul de clar, pentru cei care nu doresc s\ politizeze `n
context actual evenimentele de atunci, c\ brutalit\]ile `mpotriva
manifestan]ilor re]inu]i au fost `nf\ptuite de Mili]ie [i de Procuratur\ [i c\, dup\ dou\ zile, la ordinul personal al lui Ceau[escu, cei
re]inu]i au fost adu[i la Bucure[ti pentru a fi ancheta]i de Mili]ie [i
de Securitate `n vederea identific\rii, potrivit unei lucr\ri dedicate
revoltei de la Bra[ov, organiza]iilor str\ine [i a persoanelor care au
stat `n spatele acestei revolte35. Informa]ia este corect\, a[a cum
am ar\tat anterior, dar are nevoie de dou\ preciz\ri: ordinul de
mutare a celor re]inu]i sub ancheta Securit\]ii nu a apar]inut conducerii politice de la Bra[ov sau Bucure[ti, ci personal lui Nicolae
Ceau[escu. Pus\ sub presiune, Securitatea a preluat cazul exclusiv
sub inciden]a dreptului de cercetare `n vederea stabilirii existen]ei
unor fapte care s\ intre `n competen]a ei. Era vorba, evident, de
obsesia lui Ceau[escu fa]\ de agenturili str\ine. Tot a[a cum am
demonstrat, Securitatea a respins existen]a acelor influen]e. Trebuie
s\ `n]elegem c\ pentru o astfel de decizie, generalul Vlad a fost
nevoit s\-l conving\ pe Ceau[escu de netemeinicia propriilor sale
convingeri. Probabil c\ a fost un act temerar, este greu s\ evalu\m
35
Marius Oprea, Stej\rel Olaru, Ziua care nu se uit\. 15 noiembrie 1987, Bra[ov,
Ed. Polirom, Ia[i, 2002, p. 61.
73
74
75
76
77
78
79
Niculae Mavru, Revolu]ia din strad\, Ed. RAO, Bucure[ti, 2004, p. 19.
80
81
mili]ienilor de la Cugir au r\mas stigmatizate ca ni[te crime oribile, f\ptuite de ni[te criminali. Au pl\tit pre]ul Securit\]ii Iulian
Vlad [i c`]iva ofi]eri, d`ndu-li-se mii de ani de pu[c\rie, cei mai
mul]i dintre ei f\r\ nici o baz\ juridic\ [i legal\, motiv pentru care,
`n paginile istoricilor de mai t`rziu `nc\ de pe acum extrem de
critice la adresa revolu]iei [i a regimului instalat dup\ aceasta ,
vor r\m`ne [i ei ca victime. Problema num\rul unu brutalitatea
Securit\]ii, risc\ s\ dispar\ din peisajul istoric prin exploatarea lui
politic\ strident\ [i prin faptul c\ cele mai multe cazuri revendicate
public nu sunt credibile, con]in o doz\ mare de exager\ri [i chiar
falsuri. Criticarea `n continuare a Securit\]ii, ca poli]ie politic\, f\r\
a se face procesul comunismului, al PCR [i al activi[tilor s\i, duce
spre un perete gol.
Paradoxul ultimilor ani. Privind cu mintea limpede comportamentul ponderat al generalului Iulian Vlad, nu putem scoate din
calcul faptul c\ analiz\m o personalitate a serviciilor secrete, un om
inteligent [i foarte bine informat, care, observ`nd din timp, cu mai
mul]i ani `nainte, soarta liderilor serviciilor secrete ale ]\rilor
comuniste dup\ r\sturnarea regimurilor dictatoriale [i transform\rile dramatice prin care au trecut fostele structuri omoloage, a
c\utat deliberat s\ fereasc\ Securitatea de abuzuri grave `n perioada
19871989. Nu a putut controla tot [i `n primul r`nd nu a putut ]ine
sub control comportamentul ofi]erilor s\i `n camera de anchet\ sau
`n timpul unor investiga]ii. Fr`narea unui astfel de sistem de aparat
opresiv este un proces incontrolabil. El nu poate fi dec`t rupt, lucru
pe care l-a f\cut revolu]ia. Totodat\, generalul Vlad nu putea [terge
urmele a ceea ce reprezentase [i acumulase Securitatea `n aproape
40 de ani de existen]\. A f\cut gre[eli. Tip metodic [i pre]ios atunci
c`nd analizeaz\ sau redacteaz\ un text, fostul ministru secretar de
stat a f\cut impruden]a s\ noteze diferite apostile pe documente ale
Securit\]ii [i asta l-a costat `n procesele de mai t`rziu. Firea lui [i
forma]ia sa intelectual\ l-au distan]at de primitivismul [i brutalitatea unor subordona]i de-ai s\i, dezv\luind limitele profesionale
ale acestora, motiv pentru care nu toate informa]iile [i mijloacele
prin care fuseser\ ob]inute ajungeau la el. A existat, a[adar, o
82
83
84
85
86
Protejarea institu]iei
~n timpul celor c`teva declara]ii date `n proces, `n presa postdecembrist\ [i `n audierile la Comisia senatorial\ f\cute de generalul
Iulian Vlad apare aproape mecanic, repetativ, ideea preocup\rii sale
pentru salvarea Departamentului Securit\]ii Statului, a serviciului
secret romn, `n fa]a asaltului preg\tit pentru `nl\turarea regimului
Ceau[escu. ~n terminologia [i doctrinele serviciilor secrete, aceste
organisme se consider\ un fel de inimi ascunse ale na]iunii care nu
au voie s\ `nceteze s\ bat\. Este o tez\ care se `nt`lne[te [i la
francezi, [i la britanici, [i la americani `ntr-un limbaj mai mult sau mai
pu]in propagandistic. Aceea[i concep]ie doctrinar\, `nfrumuse]at\ cu
fraze eroice [i jur\minte de devotament, aveau [i securi[tii romni.
Problema este ce anume ap\rau. {i... ne `ntreb\m mai departe
puteau ap\ra altceva? Dar, concentr`ndu-ne numai asupra temei noastre, f\r\ a dezvolta aici o analiz\ asupra caracterului abuziv [i opresiv
al Securit\]ii, pe care l-au sim]it mii de romni devota]i [i ei na]iunii,
suntem nevoi]i a semnala c\ exist\ posibilitatea de a supune analizei
un document `n temeiul c\ruia s-au adus numeroase acuza]ii grave,
inclusiv penale. Este vorba de Ordinul 2600/1988. Acesta a fost elaborat sub conducerea generalului Vlad, fiind practic autorul lui. Ca
subiect foarte controversat, deoarece este mereu invocat drept document aflat la originea fenomenului terorist, Ordinul 2600/1988 merit\
a fi analizat `n detaliu. ~n forma sa public\ nimeni nu a putut
87
88
89
90
91
92
93
lini[tii publice `ntocmit `n fiecare jude] [i pus la dispozi]ia Consiliului Jude]ean de Ap\rare, a primului-secretar. Acolo s-ar fi detaliat prin precizare explicit\ c\ subunit\]ile de securitate-mili]ie sunt
repartizate dispozitivelor de paz\ [i ordine (baraje, filtre, bloc\ri de
comunica]ii), ambele fiind misiuni defensive. ~n ce prive[te ap\rarea antiterorist\ [i interven]ia antiterorist\, acestea nu aveau nici o
leg\tur\ cu tulbur\rile civile, cu revoltele sau manifesta]iile protestatare. Este `nc\ o dat\ destul de transparent\ dorin]a subtil\ a conducerii Securit\]ii de a nu fi implicate `ntr-o eventual\ represiune.
Aici trebuie s\ lu\m `n calcul [i informa]iile pe care le avea
Securitatea despre atitudinea [i inten]iile lui Ceau[escu dup\ consumarea cazului Bra[ov. Ne putem imagina a[a cum de altfel s-a
v\zut la Timi[oara [i Bucure[ti c\ inten]ia de a folosi for]ele de
ordine [i Armata `ntr-o represiune `mpotriva manifestan]ilor se afla
`n calculele lui Ceau[escu `nc\ de atunci. At`t m\rturiile care se
refer\ la declara]ii ale lui, c`t [i `n interven]iile unor apropia]i
(H`rj\u, Curticeanu) raport\rile la revolta de la Bra[ov sunt
prezente de la primele simptome ale evenimentelor din Timi[oara.
~n sf`r[it, la cererea expres\ a lui Nicolae Ceau[escu a fost
introdus un paragraf final a acestui capitol care implica [i for]ele
MApN.
~n baza aprob\rii pre[edintelui Consiliului Jude]ean (municipiului Bucure[ti) al ap\r\rii, dat\ pentru fiecare caz `n parte, `n
cadrul cooper\rii, la ac]iunile de interven]ie mai pot participa:
subunit\]i [i forma]iuni din unit\]ile [i [colile subordonate
Ministerului Ap\r\rii Na]ionale.
Misiunile la care puteau fi folosite aceste for]e militare urmau a
fi men]ionate `n acela[i Plan unic `ntocmit la nivel jude]ean. De
regul\, atunci c`nd se folosea formula subunit\]i aceasta se referea la misiuni de paz\ a unor depozite, poduri, tuneluri etc., cele pe
care le-am mai analizat, iar atunci c`nd se folosea formula forma]iuni (inexistent\ `n structura de organizare a Armatei) era
vorba de patrule. Nic\ieri nu exista obliga]ia de a purta arme [i de a
94
deschide focul, folosirea armelor fiind trimis\ exclusiv la prevederile legilor privind regimul armelor [i muni]iilor [i la uzul de arm\
(Decretul 367/1971, men]ionat nemijlocit `n Ordinul 2600/1988).
Am ar\tat c\ nu se aplica cu caracter ofensiv. Oricum, prevederile
acestui paragraf introdus de Ceau[escu nu se puteau invoca, erau `n
conflict cu alte legi, `n primul r`nd cu Legea ap\r\rii RSR, [i nici
nu s-au aplicat la Timi[oara. C`nd primul-secretar B\lan a cerut
Diviziei de la Timi[oara trupe ale MApN, loc]iitorul comandantului Diviziei l-a trimis mai `nt`i la comandantul Armatei 3, apoi la
ministrul Ap\r\rii, fiind nevoit `n final s\ solicite interven]ia personal\ a lui Ceau[escu. {i era vorba de c`teva patrule!
Am pornit la c\utarea acelui document care trebuia s\ con]in\
planificarea [i distribuirea for]elor `n cazul unei tulbur\ri grave a
ordinii publice, `n cazul unei manifesta]ii de genul celei de la Bra[ov. Era important s\ cercet\m Planul unic de ac]iune pentru asigurarea ordinii [i lini[tii publice al jude]ului Timi[, dar nu l-am g\sit.
~n declara]ia dat\ de generalul Vlad la 16 iulie 1990 `n fa]a
Tribunalului Militar care judeca procesul lui Nicu Ceau[escu, el a
afirmat: Cunosc c\ la 1 iulie 1988 ministrul de Interne a emis un
ordin ce viza m\suri pentru asigurarea ordinii [i lini[tii publice `n
anumite situa]ii. Este vorba de situa]ii de genul celor care au ap\rut
`n luna noiembrie 1987 `n jude]ul Bra[ov. Ordinul vizeaz\ modul
de ac]iune al organelor [i unit\]ilor MI, dar totodat\ stabilea [i
modalit\]ile de cooperare cu celelalte for]e subordonate comandantului suprem, m\ refer la G\rzile patriotice. Precizez `n continuare
c\ responsabilitatea privind aplicarea, executarea ordinului la care
m-am referit revenea [efului Inspectoratului jude]ean al MI `n privin]a for]elor subordonate, iar pe de alt\ parte ofi]erului care r\spundea de for]ele MApN [i respectiv [efului G\rzilor patriotice. De
altfel, `n privin]a acestui ordin au fost elaborate planuri de ac]iune
la nivelul fiec\rui jude]40. Aceste documente sunt de neg\sit,
motiv pentru care conducerea Securit\]ii a putut afirma, dup\ revolu]ie, inclusiv c\ nu au existat, c\ nu au fost `ntocmite.
40
95
96
se someaz\ elementele turbulente s\ `nceteze actele de dezordine, se comunic\ [i se impun regulile de comportare [i se precizeaz\ c\ile de p\r\sire a zonei (primele soma]ii s-au f\cut de
c\tre forma]iunea de 28 de mili]ieni trimis\ `n Timotei Cipariu
dup\ ce mul]imea atacase [i devastase sediul CJP, apoi [i magazinele de pe traseu, `napoi la Biserica reformat\);
se identific\ [i se izoleaz\ instigatorii, elementele agresive,
recalcitrante [i se re]in ini]iatorii care vor fi condu[i la sediul
mili]iei (aceste opera]ii s-au f\cut `n doi timpi: identificarea instigatorilor a fost realizat\ de Filaj, dar nu s-a trecut la izolarea [i re]inerea lor. La interven]iile repetate ale [efului Filajului, [eful
Securit\]ii Timi[ a r\spuns invariabil: Las\-i s\ strige! Abia
noaptea t`rziu s-a intervenit pentru re]inerea elementelor recalcitrante, prinderea lor f\c`ndu-se la `nt`mplare, `n gr\mad\ sau pe
motivul surprinderii cu obiecte furate asupra lor);
se `mpr\[tie participan]ii atunci c`nd m\surile de influen]are [i
descurajare nu au dat rezultate (este primul punct respectat);
se restabile[te ordinea [i se asigur\ desf\[urarea normal\ a
activit\]ilor perturbate, func]ionarea instala]iilor, reluarea procesului de munc\ [i a circula]iei pietonale [i a mijloacelor de transport
(este al doilea punct respectat, cu adaosul c\ `n dreptul Bisericii
reformate a fost amplasat un cordon de militari care nu permitea
accesul pe trotuarul respectiv);
se realizeaz\ paza [i supravegherea locului unde s-a produs
evenimentul, p`n\ la normalizarea complet\ a situa]iei (vezi mai sus);
interven]ia propriu-zis\ se realizeaz\ prin surprindere, cu fermitate, folosind forme [i procedee specifice de ac]iune, precum [i
mijloacele din dotare `mpotriva celor care s-au dedat la acte de
dezordine, anarhice, p\trunderi `n for]\ `n obiective, atacuri asupra
unor persoane sau distrugeri de bunuri, pentru neutralizarea acestora (nu s-a putut realiza surprinderea, iar interven]ia ferm\ s-a f\cut
doar dup\ ce `n strad\ au fost trimise trupe ale MApN).
Dup\ cum se observ\, toate aceste reglement\ri se reg\sesc `n
legisla]ia ]\rilor democratice, f\r\ s\ produc\ nici o isterie public\
97
98
99
100
101
Alex Mihai Stoenescu, op. cit., pp. 152-153. (Responsabili din Securitate afirm\
c\ nu a existat un ordin de depunere a armelor, de incendiere a documentelor sau
ca ofi]erii s\ r\m`n\ acas\ `n noaptea de 21 spre 22 decembrie.)
102
Arh. SR, Stenograma nr. 108/2 iunie 1994, Audierea colonelului R\[in\
Dumitru, p. 20.
103
104
105
PN}. Foarte bine! Face]i! Dar, pe urm\, a `nceput s\ cear\ informa]ii despre armat\, despre recolte, despre... {i c`nd a zis: Da,
p\i le d\m lui domnul Ra]iu! Eu aveam b\iatul `n grupa aia
Nu a zis Alain Clark , `nt`i trebuie s\ le vad\ Londra [i pe
urm\... Vede]i? Aici... se lucra frumos!43
Se `nt`mpla `n 1989 ceea ce se `nt`mplase [i `n 1947, situa]ie
prezentat\ cu detalii `n volumul 3 al acestei lucr\ri, [i care a condus
la arestarea [i condamnarea lui Corneliu Coposu [i a altor lideri
PN} implica]i `n activit\]i de spionaj. Marea Britanie folosea sprijinul s\u acordat Opozi]iei democratice din Romnia pentru culegerea de informa]ii [i spionaj, expun`ndu-i astfel pe liderii opozi]iei
la riscuri enorme. Din declara]ia colonelului Goran se poate desprinde concluzia c\ Securitatea negocia reapari]ia unei organiza]ii
de tineret a PN}, dar sub controlul ei. De aici, probabil, aderen]a
unor cunoscu]i apropia]i ai Securit\]ii la PN}CD, imediat dup\
revolu]ie. Cu ocazia reorganiz\rii Direc]iei I din octombrie 1987,
imediat dup\ numirea lui Iulian Vlad la conducerea DSS, serviciul
care se ocupa de membrii fostelor partide democratice a fost desfiin]at, iar posturile ofi]erilor respectivi au fost transferate serviciului
care se ocupa de iredentism. Corneliu Coposu, Dan A. L\z\rescu,
Puiu, Diaconescu, Enescu, Cunescu lideri ai PN}, PNL sau
PSD se `nt`lneau `n ultimii ani cu ofi]eri de la alte servicii,
numai cu caracter formal. Este, de asemenea, interesant de subliniat c\ principalii opozan]i cunoscu]i fuseser\ transfera]i de la
Direc]ia I, serviciul care se ocupa de domeniul arte-cultur\, pres\,
`nv\]\m`nt, la Direc]ia III de contraspionaj, Doina Cornea, Dan Petrescu, Petre Mihai B\canu fiind lucra]i pe direc]ia luptei `mpotriva
spionajului str\in44. Adic\, interesul pentru aceste personalit\]i
era provocat nu de atitudinea lor opozi]ionist\, ci de contactele
acestora cu spioni probabil f\r\ ca opozan]ii s\ [tie , de[i ar
43 Arh. SR, Stenograma nr. 90/4 mai 1994, Audierea colonelului Gheorghe Go-
ran, p. 50.
44 Gheorghe Ra]iu, Raze de lumin\ pe c\r\ri ntunecate, Ed. Paco, Bucure[ti,
1996, p. 25.
106
107
108
109
110
finele anilor 80, principala grij\ a Securit\]ii p\rea a fi conspirativitatea [i `nt\rirea convingerii la toate persoanele din re]ea c\ prin
colaborarea cu organele noastre `ndeplinesc o `ndatorire patriotic\
de ap\rare a or`nduirii socialiste, a independen]ei [i suveranit\]ii
patriei47. Observa]ia Andreei Pora este aproape perfect\. Singurul loc unde lucrurile nu sunt ad`ncite av`nd `n vedere [i natura limitat-jurnalistic\ a analizei este `n zona acestei mut\ri a
centrului de greutate spre ideologie. Probabil c\ ziarista a v\zut
`n expresii de genul cultivarea dragostei pentru patrie, act
patriotic f\cut din convingere, ap\rarea cuceririlor revolu]ionare ale poporului, men]ionate `n instruc]iunile pentru racolarea informatorilor [i colaboratorilor, partea propagandistic\,
zgomotoas\ [i golit\ de con]inut a acestor idei transformate `n
lozinci de aparatul de propagand\ al partidului. Golindu-le [i noi
de nuan]a lor politic\, vom observa c\ ele sunt valabile [i ast\zi,
inclusiv partea cu ap\rarea cuceririlor revolu]ionare (din decembrie 1989) ale poporului. Acolo era vorba mai pu]in de ideologizarea sau reideologizarea raporturilor Securit\]ii cu re]elele sale
de informatori, c`t de o situa]ie care atingea ambele tr\s\turi ale
rela]iei: obiectiv\ [i subiectiv\.
Obiectiv vorbind, `n 1987 nu se mai putea invoca demascarea
activit\]ii du[m\noase [i criminale f\cute `n leg\tur\ cu imperialismul american, nu mai func]ionau nici mecanismele terorii, a[a cum
fuseser\ ele impuse de URSS `n primii ani, colaborarea nu mai era
privit\ ca o traum\, ci ca un act patriotic, pornind de la realitatea c\
majoritatea cov`r[itoare a popula]iei `[i exprima cel pu]in oficial,
chiar vorbind de anul 1987 `ncrederea, devotamentul [i ata[amentul fa]\ de politica PCR [i a secretarului s\u general. Aici este
vorba `nc\ o dat\ de comportamentul na]iunii `n mijlocul c\ruia
ac]iona Securitatea. Nivelul de colaborare (adaptare) al societ\]ii cu
regimul comunist atingea propor]iile generaliz\rii, cu foarte mici
excep]ii m`na de opozan]i [i disiden]i, ap\ru]i public abia `n
ultimii ani ai regimului.
47 Andreea Pora, Ideologizarea recrut\rii n Evenimentul zilei, Nr. 3762/ 14 iu-
nie 2004, p. 8.
111
112
birou `n altul ani `ntregi, p`n\ c`nd un [ef mai tipicar adnota nervos: Ce-i cu \sta? De verificat48. Situa]ia este confirmat\ de
generalul Neagu Cosma: B\nuim c\ cei care au avansat cifre at`t
de umflate privind num\rul informatorilor au luat `n calcul [i acele
tabele `ntocmite de ofi]erii de obiectiv fabric\, [coal\, facultate
etc. , care, for]a]i de ordine aberante, care-i obligau s\ aib\ informatori `n tot locul, au `ntocmit tabele de pild\ elevi pe care figurau zeci de informatori, dar care habar nu aveau c\ au primit o
asemenea calitate. C\ era o fic]iune se poate demonstra cu imposibilitatea de a-i instrui [i contacta s\pt\m`nal. Chiar [i `n situa]ia c\
ar fi fost organiza]i pe reziden]e, tot nu-i oferea ofi]erului posibilitatea de a dirija o asemenea mas\ de oameni. Lu`nd cifra de dou\
sute de informatori, repartiza]i pe patruzeci-cincizeci de reziden]i,
tot f\cea imposibil\ contactarea acestora chiar [i o dat\ la dou\
s\pt\m`ni; oricum, numai munc\ de calitate nu se chema aceasta!49. Revenind la prezentarea ziaristei Andreea Pora, aceasta se
refer\ numai la situa]ia informatorilor din re]elele interne comune
(Direc]ia I [i II); nu se aplic\ informatorilor folosi]i pentru activit\]i de contraspionaj, de ap\rare a secretului de stat, de asigurare tehnic\ a unor contracte economice semnate de institu]ii ale
statului romn, unde lucrurile erau puse `n ordine [i se sprijineau
pe calitatea [i preg\tirea profesional\ a informatorului sau colaboratorului. Aceast\ diferen]iere este necesar\ [i pentru a nu generaliza, [i pentru a nu confunda un turn\tor ordinar, care voia
s\ c`[tige un ban `n plus, s\-[i sape [eful sau pe vreun coleg, s\
plece `ntr-o delega]ie `n str\in\tate, s\-[i cumpere ma[in\ peste
r`nd sau s\ primeasc\ o cas\, [i informatorul care era folosit `n
opera]ii profesioniste, care ]ineau de siguran]a [i de valorile fundamentale ale statului. Amestecarea lucrurilor [i generalizarea
ofensiv\, strident\ [i incorect\ a problemei informatorilor, a turn\torilor Securit\]ii odioase, este f\cut\ `n primul r`nd de fo[tii
turn\tori ordinari, de informatorii subiectelor m\runte, proveni]i
48 Ibidem.
49 Neagu Cosma, Securitatea, poli]ia politic\, dosare, informatori, Ed. Globus,
113
114
dosarul lui Ionescu [i g\sea acolo tot ce se acumulase `n anii preceden]i, lucrat de ofi]erii din perioada stalinist\: apartenen]a tat\lui
s\u sau a unui v\r la Mi[carea legionar\, la PN} sau la PNL, atitudine ostil\ fa]\ de URSS, de cuceririle revolu]ionare ale noului
regim democratic, apoi informa]iile culese de ofi]erii din perioada Dej sau Ceau[escu: atitudine indisciplinat\ [i nonconformist\ cu
ocazia deplas\rilor `n str\in\tate de exemplu, s-a rupt de grup [i a
intrat `ntr-un magazin , apartenen]a p\rin]ilor la chiaburi, ne`ncadrarea `n colectiv\, divor]at, iar fosta so]ie a fugit `n Vest, un v\r
condamnat de drept comun, un fiu care corespondeaz\ cu cet\]eni
str\ini etc. C`nd era vorba de un activist de partid, de un colaborator sau informator, aceste informa]ii erau date la o parte sau
folosite pentru ca Ionescu s\ fie ]inut sub control. Decizia `ns\
apar]inea `ntotdeauna partidului. Securitatea cu unele excep]ii,
ca `n cazul scoaterii lui Marin Sorescu din scandalul transcendentalilor prezenta partidului suma problemelor de dosar ale lui
Ionescu, iar partidul (diferite organiz\ri ale acestuia, la diferite
niveluri) hot\ra dac\ se poate trece peste problemele lui Ionescu
[i putea fi angajat, numit sau promovat `ntr-o func]ie politic\ sau
administrativ\. Neprezentarea tuturor problemelor de dosar ale lui
Ionescu era `ntotdeauna un mare risc pentru Securitate, pentru c\
`n cazul c\ Ionescu f\cea ceva fugea `n Vest, provoca un incident tehnologic, nu `ndeplinea sarcinile partidului, ducea o via]\
`n afara eticii [i echit\]ii socialiste etc. , partidul se `ntorcea spre
Securitate [i o `ntreba de ce nu a verificat trecutul lui Ionescu,
deoarece fuga lui `n Vest este consecin]a apartenen]ei la PN} a
tat\lui s\u, semn c\ nu a avut sentimente de ata[ament sincer fa]\
de cuceririle revolu]ionare, c\ rudele sale din str\in\tate au
reprezentat un risc [.a.m.d. Neprezentarea tuturor datelor despre
Ionescu comporta [i un risc profesional, provenit din corup]ia [i
carierismul intern al Securit\]ii. Un ofi]er de treab\, a good
guy, care trecea cu vederea bubele lui Ionescu, risca `n orice
moment sanc]iunea, `nt`rzierea avans\rii `n grad, s\parea de
c\tre colegi. Cam aceasta era mentalitatea, cum de altfel se `nt`mpla, poate nu la fel de periculos, `n orice alt\ structur\ a regimului
115
116
Ibidem, p. 180.
117
118
119
120
121
domeniu. El este legat implicit de modelul Ceau[escu [i de revolu]ia din 14 decembrie 1989-20 mai 1990. Ca peste tot `n ]\rile
ocupate, URSS a construit sistemul comunist din temelii, iar `n
Romnia inclusiv funda]ia, fiind singura ]ar\ ocupat\ f\r\ partid
comunist [i f\r\ o minim\ baz\ de mase. ~n lipsa scheletului
politic, URSS a ac]ionat at`t pe plan intern, c`t [i (mai ales) extern
pentru impunerea regimului comunist, a formei politice de conducere, c`t [i pentru st\p`nirea ]\rii prin structurile de informa]ii [i
spionaj, acest din urm\ proiect fiind cauza principal\ a violen]ei cu
care s-a instalat `n Romnia sistemul sovietic. Primul nucleu a ceea
ce va deveni dup\ 1948 Securitatea a fost constituit din agen]i sovietici, proveni]i din minoritari n\scu]i `n Romnia (`n special din
Basarabia) [i din ofi]eri ai sec]iei romne a NKVD-ului. Apoi la
Bucure[ti [i `n c`teva centre conspirate din ]ar\ s-au instalat structuri ale serviciilor secrete sovietice, conduse de ofi]eri sovietici,
av`nd inclusiv misiunea de a forma cadrele viitoarei Securit\]i.
Aceste cadre, selectate mai ales din r`ndurile minoritarilor, au
lucrat mul]i ani `ntr-o form\ de organizare care sugera mai degrab\
calitatea de ramur\ a KGB `n Romnia dec`t aceea de serviciu
secret al unei ]\ri aliate. Cele mai interesante [i credibile informa]ii
despre felul `n care [i despre oameni cu care s-a creat Securitatea
romn\ le avem de la un astfel de minoritar implicat `n procesul de
construc]ie, `n controlul sovietic [i `n crimele primilor ani ai Securit\]ii Ion Mihai Pacepa: La 30 august 1948, s-a creat Direc]ia
General\ a Securit\]ii Poporului, care a unit `ntr-o singur\ organiza]ie serviciile de informa]ii interne [i externe ale Romniei, constituind coloana vertebral\ a Ministerului de Interne condus acum
de Teohari Georgescu, numit `ntre timp ministru plin. Aceast\ nou\
poli]ie politic\ sem\na at`t de mult cu sora ei mai mare din Moscova,
`nc`t p`n\ [i salariile ofi]erilor ei erau pl\tite `n aceea[i zi la fiecare
20 ale lunii, pentru a comemora ziua de 20 Decembrie 1917, c`nd s-a
creat Comisia Extraordinar\ de Combatere a Contrarevolu]iei [i
Sabotajului, prima poli]ie politic\ comunist\, ce a r\mas `n istorie
sub numele de CEKA. (~n realitate, jum\tate dintre salaria]ii
Romniei luau leafa la 20 ale fiec\rei luni; nu avea nici o leg\tur\
122
cu CEKA, n.a.) Marea majoritate a conducerii Securit\]ii era format\ din ofi]eri de informa]ii sovietici acoperi]i (...) Sub lozinca
`]i trebuie ani s\ preg\te[ti un ofi]er de informa]ii, INU (denumirea serviciului de spionaj sovietic la acea dat\, n.a.) a donat
Securit\]ii numeroase alte cadre de conducere. ~n fapt, la crearea ei
nu a existat nici o singur\ direc]ie central\ sau regional\ de securitate care s\ nu fi avut ofi]eri acoperi]i ai INU `n conducerea ei.
Moscova a dotat ace[ti ofi]eri cu acte de identitate contraf\cute,
prezent`ndu-i ca romni, dar nu a izbutit s\-i [i fac\ s\ vorbeasc\
corect romne[te52.
Una din opera]iile clasice, metodologice conduse de NKVD [i
apoi de KGB `n Romnia a fost aceea de infiltrare a agen]ilor s\i
[i/sau de racolare a unui num\r mare de activi[ti ai partidului, func]ionari, ofi]eri `n structurile de putere, `n cele economice [i
diplomatice ale statului. A[a era modelul sovietic. Numai c\ `n
Romnia ca [i `n celelalte ]\ri ale lag\rului ace[ti agen]i aveau
un dublu rol: exercitarea controlului Securit\]ii asupra infrastructurii politice, dar [i controlul Uniunii Sovietice asupra centrelor de
putere ale Romniei. Este motivul principal pentru care Ceau[escu
a declan[at procesul de epurare a func]iilor de decizie din partid [i
din Securitate de agen]ii sovietici, autentici sau doar b\nui]i. Cum
majoritatea era format\ din minoritari, mi[carea a p\rut mai pu]in
politic\ [i mai mult personal-na]ionalist\. Ceau[escu nu era xenofob; mai to]i cei din anturajul lui certific\ acest lucru. Cum `ntre
minoritarii epura]i, majoritatea o formau evreii, ace[tia au lansat
imaginea fals\ c\ Ceau[escu este antisemit, c`nd `n realitate era
vorba fie de misiunile ascunse pe care le `ndeplineau pentru un stat
str\in (URSS), fie de suspiciunea c\ ar `ndeplini sau ar putea
`ndeplini la un moment dat astfel de misiuni. Resortul care l-a
proiectat pe Ceau[escu `n aceast\ ac]iune a fost `ns\ teama c\ va
putea fi `nlocuit `n orice moment [i cu u[urin]\ de Moscova, av`nd
o Coloan\ a V-a `n imediata lui apropiere. ~n concep]ia lui Ceau[escu, romnii lui nu l-ar fi tr\dat, ci numai str\inii, care, av`nd o
alt\ patrie, o vor sluji pe aceea `n ultim\ instan]\. El a c\utat s\-[i
52 Ion Mihai Pacepa, Mo[tenirea Kremlinului, Ed. Venus, Bucure[ti, 1993, pp. 60-61.
123
124
este c\ func]iile principale ale Securit\]ii [i posturile-cheie, nu `ntotdeauna la v`rf, erau ocupate de evrei, evrei-unguri [i unguri. ~n
plus, el completeaz\ teza domina]iei aparatului de represiune de
c\tre evrei [i cu numeroasele cazuri `n care evreii au fost victime
ale represiunii staliniste, evreii din conducerea Securit\]ii neav`nd
nici o re]inere `n a tortura, arunca `n `nchisori [i asasina al]i evrei55.
O lucrare ampl\ asupra acestui fenomen a fost publicat\ de Teodor
Wexler [i Mihaela Popov56. A[a cum am ar\tat pe larg `n cartea
mea, Armata, mare[alul [i evreii, atunci c`nd analiz\m momentul
introducerii sistemului comunist `n Romnia [i punem `n discu]ie
rolul comuni[tilor adu[i din URSS, componen]a etnic\ a acestora
nu este at`t de important\, nu are nici o relevan]\, deoarece calitatea
de comunist, `n viziunea sovietic\, anula orice implicare personal\
de natur\ etnic\, religioas\ sau de na]ionalitate a individului.
Criteriile dup\ care se ac]iona pe teritoriul Romniei adic\ `n exteriorul URSS pentru procesul de comunizare con]ineau `ntr-adev\r
componenta etnic\, pornind de la ideea c\ `n Romnia na]ionalist\,
fascist\, minorit\]ile `n principal evrei, ]igani [i unguri sunt
un mediu foarte bun pentru cultivarea sentimentului de r\zbunare
pe romni. Locul unde autorii cita]i p`n\ acum Pacepa, Cosma [i
Solomovici , la care putem s\-l ad\ug\m [i pe Vladimir
Tism\neanu, nu finalizeaz\ analiza este c\ `ntre valul de agresiuni
la adresa evreilor din perioada stalinist\ [i valul de epur\ri ale
evreilor din structurile Securit\]ii [i ale partidului din timpul lui
Ceau[escu nu exist\ nici o leg\tur\. A fost vorba de dou\ motiva]ii
diferite. ~nc\ de la sf`r[itul celui de-al Doilea R\zboi Mondial,
Stalin a avut un puternic puseu antisemit `n leg\tur\ cu presiunile
Organiza]iei Mondiale Evreie[ti [i ale masoneriei ro[ii de a se constitui o republic\ evreiasc\ `n componen]a URSS. Nikita Hru[ciov
a povestit acest moment `n Memoriile sale: Dup\ ce Ucraina a fost
eliberat\, membrii comitetului Lozovski au `ntocmit un memoriu.
55 Te[u Solomovici, Securitatea [i evreii. Despre c\l\i [i despre victime, Ed. Ziua,
Bucure[ti, 2003.
56 Teodor Wexler [i Mihaela Popov, Anchete [i procese uitate. 19451960, vol. I-II,
125
126
Marele [oc din finalul unui secol scurt. Ion Iliescu n dialog cu Vladimir Tism\neanu, Ed. Enciclopedic\, Bucure[ti, 2004, p. 31.
127
128
129
130
131
putea ca Direc]ia de informa]ii a armatei care era tot at`t de interesat\ s\ fi avut ceva posibilit\]i.62
Este o declara]ie care ascunde realitatea, probabil pentru a
menaja sensibilit\]ile americane postdecembriste. Chiar `n raportul
Comisiei senatoriale se afl\ reprodus\ nota-raport nr. 00275 din
01.12.1989 a CIE, direc]ia condus\ de Stamatoiu, `n care i-a fost
prezentat\ lui Ceau[escu ordinea de zi de la Malta63. Deja cunoa[tem c\ `n noaptea de 3 decembrie 2004 generalul Vlad i-a prezentat
lui Ceau[escu cele dou\ note privind `n]elegerea survenit\ `ntre
Gorbaciov [i Bush pentru `nl\turarea regimului dictatorial de la
Bucure[ti [i pentru interven]ia `n Panama. Nu toate aceste informa]ii au trecut mai `nt`i pe la Stamatoiu, iar `n cazul celor dou\
telegrame ele `n mod sigur au venit direct la Vlad. Dar minimalizarea sau negarea existen]ei informa]iilor detaliate din Malta nu
poate fi dec`t suspect\.
La `nceputul prim\verii anului 2003 `n presa romn\ s-a declan[at un scandal generat de o investiga]ie a canalului de televiziune France 3. Pe durata emisiunii Pieces a conviction, difuzat\ `n
seara de 6 martie, la ora 23.35, istoricul Catherine Durandin a f\cut
afirma]ii tran[ante despre leg\turile unor personalit\]i politice ale
Romniei cu CIA. Ziarul Ziua a publicat fragmentul de stenogram\ a
emisiunii care se referea la activit\]ile CIA `n Estul Europei:
Realizatoare: Care a fost cea mai reu[it\ manipulare a CIA?
Catherine Durandin: Am avut [ansa extraordinar\ s\ studiez arhivele declasificate ale CIA, la Washington. Cea mai extraordinar\
descoperire pe care am f\cut-o a fost cea privind infiltrarea viitoarelor democra]ii...
R: Care? Bulgaria, de exemplu?
CD: Romnia, `n special, dar [i Polonia. (Infiltrarea a fost) orientat\ [i foarte performant\. A existat de la `nceputul administra]iei
62 Ibidem, p. 26.
63 Senatul Romniei, Raportul Comisiei Senatoriale privind ac]iunile desf\[urate
132
Reagan [i `nceputul Administra]iei Bush tat\l. O munc\ extraordinar\ a CIA, pentru recuperarea elitelor de opozi]ie, care `nc\ `[i mai
produce roadele de infiltrare. Oameni care t\ceau, dar erau nemul]umi]i; gorbaciovi[ti romni, care nu aveau dreptul la cuv`nt [i care
au fost invita]i `n SUA, forma]i `n SUA, c`teva luni, relansa]i `n circuit [i care acum sunt mini[tri [i buni clien]i ai NATO.
R: ~n]elegem ce se `nt`mpl\ azi.
CD: Da, pur [i simplu.64
Emisiunea a fost considerat\ la Bucure[ti un atac la adresa guvernului N\stase, pe fondul nemul]umirii Fran]ei pentru politica proamerican\ a Romniei. Criza rela]iei franco-romne a fost punctat\ [i
cu o declara]ie dur\ a pre[edintelui Chirac, care dezv\luia sentimentele de protectorat pe care le-a `ncercat Fran]a de-a lungul secolelor, precum [i cu un r\spuns la fel de dur al pre[edintelui Iliescu.
La mijloc este problema pe care am analizat-o frecvent pe parcursul
volumelor de fa]\, a preten]iei Fran]ei de a coordona [i decide asupra
politicii Romniei, `n schimbul sprijinului constant de care s-a bucurat ]ara noastr\. Un alt atac pe aceast\ tem\ a fost dat `n februarie
2004, prin documentarul {ah mat, difuzat la 25 februarie pe Canalul
Arte, av`nd-o ca autoare pe Suzanne Brandstatter. ~n acest film modest ca realizare artistic\ autoarea relanseaz\ tema implic\rii CIA `n
revolu]ia din decembrie, folosind `ns\ o serie de m\rturii ale unor personalit\]i europene [i americane implicate `n evenimente. Cotidianul
Jurnalul Na]ional deschide o campanie de pres\, iar cunoscutul jurnalist Marius Tuc\ organizeaz\ mai multe emisiuni TV pe aceast\
tem\65. Scandalul e[ueaz\ din cauza afirma]iilor exagerate [i lipsite
de credibilitate c\ Ion Iliescu era agent CIA, dar torpilarea cazului nu
`mpiedic\ observarea unor informa]ii importante care s-au difuzat
prin intermediul filmului {ah mat. Astfel, Dominique Fonvielle, fost
ofi]er de informa]ii francez, confirm\ concluziile istoricilor romni
c\ `n perioada 19861989 asupra regimului comunist din Romnia
64 Mini[trii CIA, ziarul Ziua /13.03.2003, p. 1.
65 Vezi Jurnalul Na]ional din 23, 24 [i 27 februarie 2004; Antena 1, Marius Tuc\
133
134
135
136
137
138
139
140
propriilor agen]i arunca]i pe scena politic\ a noului regim democratic. Pentru a o distruge i-a opus Armata.
141
Securit\]ii: prevenirea [i subordonarea total\ la ordinele partidului. Ele aveau `n primul r`nd un caracter istoric, fiind reflexul
unui trecut agitat ce poate fi `ncadrat `ntre 1948 [i 1968, atunci c`nd
[eful Securit\]ii, al Ministerului de Interne, era membru `n Biroul
Politic [i folosea informa]ia pentru luptele politice din interiorul
conducerii superioare de partid. Nicolae Ceau[escu a luat ni[te
decizii de fond, structurale, prin care Securitatea `[i pierdea relativa
independen]\ [i influen]\ asupra configura]iei conducerii partidului
[i se subordona total ordinelor partidului, primind ca principal\
misiune prevenirea. La Capitolul I al Instruc]iunilor, sub titlul
Dispozi]ii Generale, primele trei subpuncte ale art. 2 con]ineau
urm\toarele prevederi:
Art. 2 Activitatea informativ-operativ\ de securitate se desf\[oar\ `n baza urm\toarelor principii:
a) asigurarea `nf\ptuirii neab\tute a politicii partidului [i statului `n domeniul ap\r\rii securit\]ii statului;
b) realizarea `ntocmai a conceptului de munc\ preventiv\ fundamentat de Comandantul Suprem al For]elor Armate ale Republicii Socialiste Romnia;
c) respectarea [i aplicarea ferm\ a normelor privind conducerea de c\tre partid a activit\]ii organelor de securitate.
Altfel spus, activitatea Securit\]ii, cam tot ce am cunoscut noi,
oamenii de r`nd, `n contact cu Securitatea, se desf\[ura pe baza
ordinelor primite de la partid, fie c\ era vorba de secretarul general
al PCR, fie c\ veneau de la secretarul organiza]iei de baz\. Din
p\cate, noi nu am perceput lucrurile astfel, iar campania ampl\ [i
violent\ de acuzare exclusiv\ a Securit\]ii de dup\ revolu]ie a salvat partidul, mai corect spus i-a salvat pe activi[tii de partid, pe
nomenclaturi[tii care se aflau la originea ordinelor represive, a presiunilor de tot soiul, a nefericirii a sute de mii de oameni. Cum
legea lustra]iei nu a ap\rut, punctul 8 al Proclama]iei de la Timi[oara a fost compromis, iar procesul comunismului a fost ratat,
ne r\m`ne la `ndem`n\ doar Securitatea pentru a o blama. Salvarea
142
143
~n privin]a misiunii `ncredin]ate legal, aici este unul din lucrurile sensibile, unde poate fi analizat\ distan]a de la lege la abuz, de
la misiunile fire[ti ale unui serviciu secret al unui stat la poli]ia
politic\. De observat c\ finalul articolului se refer\ exclusiv la
atributele statului, nu la partid. Invoc`nd c`teva cazuri celebre, vom
constata c\ presiunile exercitate asupra Doinei Cornea, a lui Dan
Petrescu sau Mircea Dinescu nu puteau fi aplicate legal dec`t `n
m\sura `n care Securitatea putea demonstra c\ ace[tia au intrat `n
leg\tur\ cu servicii de spionaj str\ine, c\ fac parte din agenturile
acestora sau c\ se afl\ sub influen]a profesionist\ a unor organiza]ii, cercuri [i persoane ostile din exterior care atenteaz\ la
suveranitatea, independen]a, integritatea [i securitatea statului
romn. Adev\rul poate fi cunoscut doar printr-o confruntare `ntre
dosarele acestor persoane [i persoanele respective. Deocamdat\
acesta r\m`ne un secret al fiec\rui individ. Dar putem constata, cel
pu]in pe baza fondului publicistic cunoscut, c\ nu au fost prezentate probe care s\ ateste c\ Doina Cornea, Mircea Dinescu sau Dan
Petrescu f\ceau parte din agentura unui serviciu secret str\in. ~n
momentul `n care au existat probe concludente, `n clipa `n care
Securitatea a documentat profesionist activitatea de spionaj `n
favoarea unei puteri str\ine, ca `n cazurile Mircea R\ceanu [i Tkes
Lszlo, lui Nicolae Ceau[escu i s-a `naintat c`te un raport detaliat
asupra cazului, cer`ndu-i-se darea acestora pe m`na Procuraturii.
Nu Securitatea era autorizat\ s\ fac\ arest\ri [i trimiteri `n pu[c\rie.
~n cazul R\ceanu, Nicolae Ceau[escu a hot\r`t s\ dea curs raportului Securit\]ii, pentru c\ voia s\ fac\ un joc de for]\ cu americanii,
iar `n cazul Tkes tot Nicolae Ceau[escu a hot\r`t s\ nu dea curs
cererii, pentru c\ inten]iona o politic\ prudent\ fa]\ de Ungaria. Ce
trebuie subliniat aici: c\, `n ciuda prevederilor legii, `n pofida existen]ei probelor pentru activitatea de spionaj, Nicolae Ceau[escu,
v`rful partidului, conduc\torul politic, hot\ra dac\ legea se aplic\
sau nu. O f\cea din considerente politice. Eroarea `n cazul Tkes `l
va costa. Pe de alt\ parte, un caz precum cel al lui Andrei Ple[u,
`n]eleg`nd prin caz m\surile luate `mpotriva lui, avea drept
acoperire legisla]ia curent\ a statului. ~n fa]a oric\rei analize sau
144
145
146
~n mod normal [i logic, aceste m\suri de prevenire, care trebuiau s\ se aplice `nainte ca persoana urm\rit\ s\ fie supus\ unor
ac]iuni directe de pedepsire (darea afar\ de la locul de munc\,
anchetarea, `nchiderea), au aparent un caracter etapizat, `n escaladare a gravit\]ii m\surii. De exemplu, cum se arat\ la art. 28, persoanele care trebuie ap\rate de receptarea unor idei [i concep]ii
negative de natur\ a le antrena la acte antisociale ce pot aduce
prejudicii intereselor statului `nc\ o dat\ e vorba de stat, nu de
partid erau influen]ate pozitiv prin re]eaua informativ\ a Securit\]ii, prin colegi de la locul de munc\ sau prin membri ai familiei.
To]i ace[tia trebuiau s\ aib\ un contact prealabil cu Securitatea.
Urma aten]ionarea, care se f\cea prin intermediul unor factori de
conducere din organiza]iile socialiste [i avertizarea, caz `n care
persoanei i se lua un angajament prin care acesta declara c\ a
`n]eles juste]ea m\surii de prevenire [i c\ se angajeaz\ s\ respecte
legile. Punerea `n dezbatere public\ era organizat\ de structurile
partidului, faz\ `n care partidul, `n calitate de conduc\tor real al
Securit\]ii, ie[ea pentru prima oar\ la vedere ca autor al represiunii
comuniste, al poli]iei politice. Ea avea acoperirea a[a-numitei puneri
`n dezbaterea colectivului, conducerea partidului arunc`ndu-l pe
`mpricinat `n bra]ele partidului. Au existat situa]ii `n care colectivul,
de[i atrofiat politic, dezamorsa tensiunea unor astfel de presiuni fie
prin sublinierea valorii profesionale, fie prin aruncarea `n derizoriu a
cazului de atitudine negativ\, ca `n situa]ia criticului literar Dan C.
Mih\ilescu. Nu [tim `n ce m\sur\ opozan]ii Doinea Cornea, Mircea
Dinescu sau Dan Petrescu au fost aten]iona]i, avertiza]i sau discuta]i
`n colectiv ar fi bine s\ ne spun\ , cert este c\ `n mod normal [i
firesc, a[a cum prevedeau Instruc]iunile Securit\]ii, aceste m\suri
trebuiau aplicate `nainte ca ei s\ cunoasc\ domiciliul for]at sau alte
forme de interdic]ie. Undeva, la un nivel anume, factorul politic lua
o decizie pe care o ordona Securit\]ii, astfel c\ Silviu Brucan, Dan
Petrescu sau Mircea Dinescu primeau viz\ pentru a c\l\tori `n
str\in\tate, iar al]ii nu.
Unul din secretele Securit\]ii antedecembriste a fost ac]iunea deliberat\ de a minimaliza importan]a protestelor politice ale disiden]ilor
147
148
vorba de o ac]iune extrem de serioas\, Securitatea a propus nearestarea membrilor grupului, moment `n care Ceau[escu a decis
arestarea [i `ncadrarea la infrac]iune de drept comun, pentru a
exista o form\ de pedeaps\. Implicarea sovietic\ `n caz, duc`nd
direct la ambasada URSS, l-a f\cut pe Ceau[escu mai prudent.
O zon\ foarte sensibil\ a Instruc]iunilor Nr. D 00190/1989,
privind organizarea [i desf\[urarea activit\]ii informativ-operative
a organelor de securitate era cea a metodelor specifice invocate
nu de pu]ine ori `n declara]iile unor ofi]eri de securitate dup\ 1989.
La art. 7, `ntre principalele metode specifice folosite `n activitatea
informativ-operativ\ de securitate se aflau [i d) P\trunderea
secret\ intrarea legendat\ sau ascuns\ a unuia sau mai multor
cadre de securitate `n anumite `nc\peri cu scopul rezolv\rii unor
sarcini operative de securitate [i e) Perchezi]ia secret\ controlul
legendat sau ascuns al unor `nc\peri, mijloacele de transport, bagaje sau obiecte apar]in`nd persoanelor ce intereseaz\ securitatea statului, `n scopul clarific\rii unor informa]ii sau al document\rii unor
aspecte de interes operativ. Distan]a de la lege la abuz, de la serviciu secret la poli]ie politic\ poate fi corect identificat\ `n m\sura `n
care un caz de p\trundere secret\ sau de perchezi]ie secret\, g\sit `n
dosarele Securit\]ii, avea sau nu aprobarea Procuraturii.
Este locul unde putem analiza un caz de poli]ie politic\, aleg`nd drept exemplu suspiciunea c\ o persoan\ tr\deaz\ ]ara.
Drumul legal. ~n mod normal, drumul oficial al ac]iunii pornea
de la o sesizare, de la o informare venit\ pe linia a cel pu]in doi
informatori independen]i sau prin denun]uri. Securitatea trecea la
documentarea cazului. Pentru p\trunderea secret\ sau perchezi]ia
secret\, organul de Securitate trebuia s\ cear\ obligatoriu Procuraturii o autoriza]ie printr-o sesizare motivat\. Ea f\cea de cele mai
multe ori aceast\ cerere prin sec]ia de Mili]ie la care era arondat cel
urm\rit. Dac\ putea, Securitatea stabilea unde se afl\ valuta, cam
despre ce sum\ e vorba, ce obiceiuri casnice are cel urm\rit. ~n motiva]ia cererii erau trecute argumentele pentru care se solicit\ autoriza]ia. Procuratura elibera autoriza]ia [i d\dea un num\r de lucru
penal, deschiz`nd astfel o procedur\ care putea duce la arestare.
149
150
151
de popor, dup\ cum se revendic\ [i ast\zi, a fost infiltrarea sovietic\ la nivelurile superioare ale Armatei romne. Calitatea extrem
de slab\ a personalului Direc]iei a IV-a, de Contrainforma]ii, selec]ia neinspirat\ a cadrelor, f\cut\ timp de decenii numai din
ofi]eri de la Armat\, [i lipsa lor de preg\tire au permis nu numai o
ampl\ activitate a serviciilor militare sovietice pe teritoriul nostru,
dar au condus [i la distrugerea Securit\]ii din decembrie 1989. La
r`ndul s\u, Nicolae Ceau[escu a privit cu mult\ `ng\duin]\ semnalele pe care le primea despre numeroasele cazuri de racol\ri care
se petreceau `n Armat\. Pentru a l\muri c`t de c`t aceast\ problem\, am apelat la personalitatea care a cunoscut destul de bine [i
domeniul militar, [i pe cel al serviciilor secrete generalul
Constantin Olteanu, fost [ef al sec]iei pentru Controlul Muncii `n
MApN, MI, Justi]ie [i Procuratur\, fost ministru al Ap\r\rii
Na]ionale, apoi membru al CPEX [i secretar al CC:
AMS: Domnule general, `mi vin din ce `n ce mai multe semnale c\ sovieticii reu[iser\ s\ penetreze destul de sus `n Armat\.
A]i fost ministru al Ap\r\rii, a]i avut acces la dosarele astea...
Constantin Olteanu: C`nd abord\m acest subiect delicat, trebuie s\ avem `n vedere c\ nu numai serviciile secrete sovietice
]inteau acest obiectiv, ci [i alte servicii str\ine. Atitudinea sovieticilor, avantajele lor `n realizarea acestui scop pot s\ fie mai bine
`n]elese dac\ avem `n vedere fenomenele specifice Armatei
romne, precum: diviziile formate din prizonierii romni pe teritoriul URSS; existen]a consilierilor sovietici `n armata noastr\; formarea [i preg\tirea unor cadre `n [colile [i academiile militare
sovietice; traducerea [i introducerea regulamentelor militare sovietice `n Armata romn\. Apartenen]a Armatei romne la Tratatul
de la Var[ovia, `ncep`nd cu 1955, a creat posibilit\]i [i facilit\]i noi
pentru sovietici de a ajunge `n situa]ia s\ cunoasc\ problemele
militare care `i interesau. Spre deosebire de occidentali, care ac]ionau `mpotriva sistemului socialist, sovieticii aveau alte interese.
P`n\ la un moment dat, organele de spionaj sovietice au urm\rit s\
cunoasc\ pozi]ia Romniei `n unele probleme ale Alian]ei [i s-o
152
influen]eze `n interesul lor. De la un timp, sovieticii au ac]ionat pentru folosirea unor generali [i ofi]eri romni recruta]i de ei, nu pentru
`nl\turarea regimului politic din Romnia, ci numai a conducerii
]\rii, `n frunte cu Nicolae Ceau[escu, cu alta, care s\ se alinieze
f\r\ condi]ii Moscovei.
AMS: E clar! S\ consider\m c\ imaginea pe care a]i prezentat-o
este cea a condi]iilor generale.
CO: ~n leg\tur\ cu dosarele la care v-a]i referit, v\ rog s\
re]ine]i c\ aceste dosare se aflau la organele de contrainforma]ii
militare care, dup\ cum bine [ti]i, erau structuri ale Departamentului Securit\]ii Statului. Dar eram informat `n leg\tur\ cu unele
cazuri. C`nd au `nceput s\ fie `ndep\rta]i cei cu studii `n URSS, ei
s-au orientat spre URSS pentru protec]ie. Acesta a fost un criteriu
pentru noi, care trezea o b\nuial\. Nu toate informa]iile se confirmau, dar existau suspiciuni `ntemeiate c\ fenomenul se petrecea.
Se [tia c\ fo[tii generali Ioan {erb [i Nicolae Militaru, ambii cu
studii militare `n URSS, fuseser\ racola]i de serviciile secrete sovietice. Activitatea lui {erb a fost documentat\ de organele de contrainforma]ii militare. {erb a fost judecat [i condamnat pentru
spionaj `n favoarea unei puteri str\ine. ~n ceea ce-l prive[te pe generalul Militaru, despre care s-a fabulat mult, vreau s\ v\ relatez
c`teva aspecte cunoscute de mine. Din perioada c`nd eram la Sec]ia
pentru probleme militare [i justi]ie a CC al PCR am cunoscut, de la
organele de contrainforma]ii militare, c\ generalul Militaru, atunci
comandantul Armatei a 3-a de la Cluj (din 1980, Armata a 4-a) era
suspectat de rela]ii cu sovieticii [i lucrat, dosarul lui av`nd mai
multe denumiri conspirative, ultimul fiind CORBUL, pentru c\
generalul avea o culoare mai `ntunecat\ a tenului. Peste ani, generalul Vasile Milea `mi relata c\, `n perioada c`t era el [ef de stat
major la Armata a 3-a, generalul Militaru, comandantul lui, comitea unele impruden]e, care accentuau suspiciunea. De exemplu,
`n timp ce se aflau `n aplica]ii, generalul Militaru obi[nuia s\ poarte
convorbiri telefonice lungi, `n limba rus\, cu so]ia sa, care avea de
asemenea studii `n URSS. Pus `n fa]a unor probe incontestabile, `n
prim\vara anului 1978, generalului Militaru i s-a luat comanda
153
154
155
156
CO: Da, ave]i dreptate. Dar, dac\ citesc, afl\. ~n anul 1983
preg\team aplica]ia din prim\var\ cu Frontul romn, pe care o desf\[uram pe hart\, `n sta]iunea Neptun. {ef de stat major era generalul Paul Cheler, iar comandantul frontului era generalul Ion
Hortopan. Aplica]ia era condus\, ca [i precedentele, de ministrul
Ap\r\rii al Romniei. Partea romn\ elabora concep]ia aplica]iei [i
toate documentele desf\[ur\rii acesteia, pe care le puneam de acord
cu Comandamentul For]elor Armate Unite, cu partea sovietic\,
pentru c\ participa cu o armat\ `n compunerea Frontului romn,
precum [i cu partea bulgar\, care [i ea participa cu o armat\ `n
compunerea frontului comandat de romni. Pentru punerea de
acord a concep]iei elaborate de partea romn\ cu armata sovietic\
[i cu armata bulgar\, a fost trimis la bulgari generalul Nicolae
Eftimescu, ca s\ discute cu ei elementele de colaborare. Iar la
Moscova, la Comandamentul For]elor Armate Unite, unde comandant [ef era mare[alul Viktor Kulikov, iar [eful de stat major era
generalul Anatoli Gribkov, s-a hot\r`t s\ mearg\ generalul Vasile
Milea, av`nd `n vedere c\ noi f\cuser\m ni[te schimb\ri `n concep]ie. ~n discu]iile cu Milea eu am ridicat problema: Domne,
chiar a[a, de c`nd am `nceput aplica]iile avem aceea[i concep]ie,
mereu?. Repetarea unor concep]ii osificate nu contribuia la
preg\tirea participan]ilor. ~n timpul elabor\rii concep]iei aplica]iei
am discutat cu generalul Milea, care era [eful MStM atunci. {i am
convenit c\ nu putem merge la infinit cu aceea[i concep]ie, s\ mai
schimb\m ceva, `n sensul `mbun\t\]irii ei.
AMS: Vi s-a p\rut c\ sovieticii f\ceau deliberat asta? Adic\ nu
schimbau concep]ia pentru a ]ine Armata romn\ `ntr-un stadiu de
preg\tire, s\ spunem, stereotip [i previzibil?
CO: Se poate g`ndi [i a[a, `ns\ mai mult dezv\luia atitudinea
lor formal\ fa]\ de aplica]ii. Dar la elaborarea acestei concep]ii noi
trebuia s\ privim lucrurile `n lumina doctrinei militare na]ionale, s\
]inem seama de cele dou\ armate sovietic\ [i bulgar\ , precum
[i de faptul c\ la aplica]ie luau parte mare[alul Kulikov, generalul
Gribkov [i ministrul Ap\r\rii bulgar, generalul de armat\ Dobri
157
158
159
160
CO: Pentru o armat\, mai ales la nivelul cel mai `nalt, a[a
ceva este inadmisibil. Mare[alul a v\zut c\ eu m\ uit ur`t la ei, a
intervenit [i mi-a spus: Dar sunt [i eu un om, sunt comandantul
for]elor Tratatului!. Era comandantul [ef al for]elor Tratatului
de la Var[ovia. Am r\spuns sec: Eu [tiu ce sunte]i, dar sunt eu
ministrul Ap\r\rii [i conduc aceast\ aplica]ie. Iar ei sunt subordona]ii mei.
AMS: Dur. Dialogul \sta a avut loc de fa]\ cu toat\ lumea,
acolo la Haiducului?
CO: Da, acolo. Kulikov s-a iritat, era vizibil sup\rat. Bine, mai
aveau ei repro[uri la adresa mea cu problema din Polonia, din decembrie 1981, cu aplica]ia din Bulgaria, din 1982 [.a., `n care i-am
contrat dur. V\ pot confirma, f\r\ s\ fac din asta un merit deosebit,
ci doar actul de militar [i om al datoriei, c\ `l informasem pe
Nicolae Ceau[escu despre cele petrecute la aplica]ia din Bulgaria,
din 1982, iar el a mi-a spus atunci oarecum tulburat: Ai fost [i tu
prea dur.
AMS: Nu v\ pl\ceau deloc sovieticii.
CO: Probabil c\ nu m\ pl\ceau.
AMS: Nu crede]i c\ au lucrat ca s\-l promoveze pe Milea? Ce
v-a `ntrebat Postelnicu.
CO: Nu aveam de unde s\ [tiu, dar era clar c\ `n acea faz\
Milea era `mpins. Pe urm\ mai avusesem probleme cu ei `n 1984,
`n decembrie, la Budapesta, cu 30 de ani de la Tratat, unde au vrut
s\ facem a[a, [i noi ne-am opus. Eu nu m-am dus la Ceau[escu s\-i
spun ca un [colar: Uita]i ce-au cu mine \[tia [i ce face Milea,
de[i Coman, generalul Coman, f\r\ s\-i fi spus eu, voia s\-l
schimbe pe Milea. Era periculoas\ treaba, nu [tiai ce reac]ie va
avea Ceau[escu `n leg\tur\ cu Milea. (...)
AMS: Sinuciderea sau omor`rea lui Milea o discut\m mai
t`rziu. Ce-mi pute]i spune de Eftimescu? Este [i el b\nuit de leg\turi cu sovieticii (generalul Eftimescu era loc]iitorul [efului MStM
`n 1989, n.a.).
161
CO: Dup\ evenimente mi-a spus cineva, nu [tiu mai multe eu,
pentru c\ nu a l\sat s\ se `n]eleag\. ~nainte de a fi ministru al
Ap\r\rii, c`t [i `n acea perioad\, nu am avut informa]ii `n acest sens.
AMS: Logof\tu?
CO: Ei, cazul \sta o s\ vi-l expun cumva indirect. Cititorii vor
trage concluziile. M\ refer la o `nt`mplare din 1991. ~mi spune
mie... m\ `nt`lnesc cu el, ne plimb\m prin Parcul Her\str\u [i `l
`ntreb: Cum ai f\cut domne chestia aia de la Academie?. Din
timpul evenimentelor. Domne, zice, eu am v\zut c\ `n curtea
Academiei, unde este ie[irea din tunelul acela care leag\... [ti]i
care , leag\ Casa Poporului de Palatul Cotroceni, ei bine, de-acolo
mi-a ie[it o blond\ (interlocutorii izbucnesc `n r`s). Hai, domne, `]i
ba]i joc de mine?
AMS (r`de): O fi fost vreo rusoaic\.
CO (r`de): Hai, domne, `]i ba]i joc de mine? Nu, domne,
era o blond\ a[a [i avea [i un pistol... [i, [i... [i a disp\rut. ~n momentul \la eu m-am dus pe la minister s\ raportez. (Interlocutorii izbucnesc din nou `n r`s, dialogul se `ntrerupe c`teva
minute din aceast\ cauz\.) {i-mi spune: Eu atunci m-am dus la
minister, pe la Eftimescu, s\ v\d ce e pe acolo... [i a ajuns adjunct al ministrului Ap\r\rii. A ajuns adjunct al ministrului Ap\r\rii [i [ef al Securit\]ii, a[a c\ nu s-a mai `ntors la Academie. Hai,
d\-o dracului! (Interlocutorii izbucnesc `n r`s.) Rezulta c\ blonda
lui Logof\tu era pe post de terorist `n decembrie 1989! Problema
delicioas\ este c\ te duci a[a... pe la minister, `i spui ministrului:
Tov. Militaru, am v\zut o blond\ [i \la pune repede m`na pe tine
[i te face adjunctul lui.
AMS: Domnule general, [terge]i-v\ lacrimile de r`s, dar s\ [ti]i
c\ a fost publicat\ cartea generalului Mihai Chiriac de la Academie, unde arat\ c\ aveau la cursuri ofi]eri cerceta[i [i s-au g`ndit s\
formeze o grup\ profesionist\, s\-i captureze pe terori[tii care tot
tr\geau prin preajma Academiei. Nu omorau pe nimeni. Mai treceau [i ni[te Lada cu numere sovietice prin fa]\. {i ei, c`nd au
`ncercat s\ ac]ioneze s\-i captureze pe terori[ti, au primit telefon de
162
163
164
165
CO: Asta este! Dar cazul lui Nicolescu este chiar dramatic. ~n
calitate de consilier al lui Militaru a fost trimis la Buz\u pentru a
ancheta ce s-a `nt`mplat `n zilele c`nd eu m\ aflam acolo, la Comandamentul Armatei a 2-a (22-31 decembrie 1989). El mi-a relatat `n
1991. Era sup\rat c\ Militaru nu luase m\suri `mpotriva generalului
Ion D`nd\reanu, care-mi fusese gazd\. Ne-am desp\r]it `n aprilie
1992, pentru totdeauna. C`nd ne-am luat la revedere, Nicolescu mi-a
spus: Domnule general, dvs. trebuie s\ v\ `napoia]i la Jilava, [tiu c\
nu este pl\cut [i nici u[or, dar de acolo v\ ve]i `ntoarce. Eu a mai
zis el trebuie s\ merg la Spitalul Militar [i nu [tiu dac\ am s\ m\
mai `ntorc. A[a a fost. El a murit `n spital. Se b\nuia un cancer
pulmonar. Cunoscutul cardiolog, profesor dr. general Vasile Cndea,
cu care se afla `n rela]ii de prietenie [i care l-a `ngrijit `n spital, mi-a
spus: M\ `ntreba]i de ce a murit a[a repede generalul Nicolescu?
V\ r\spund: cred c\ a vrut s\ moar\. A refuzat s\ ia medicamentele
indicate [i s\ se mai hr\neasc\, [i dup\ opt zile a murit. Cam suspect, am zis eu. Este posibil s\ fi avut ceva de ascuns a
`ncheiat Cndea. Adaug eu: generalul Nicolescu poate figura pe lista
celor care au murit l\s`nd o umbr\ de suspiciune.
AMS: Soarta spionilor, a tr\d\torilor de ]ar\. Care mai erau
agen]i, domnule general?
CO: Militaru, care a scris despre asta [i a recunoscut, s-a autodenun]at. {erb a fost, iar\[i, caz cunoscut. |[tia doi erau comandan]i de armate `n 1968, eu am explicat treaba asta, Militaru la Cluj
[i {erb la Bucure[ti.
AMS: Nu, eu vorbesc `n 1989. Mai existau de-\[tia `n conducerea Armatei? Viceamiralul Dinu, [eful DIA, ce era cu el?
CO: Nu cunosc fapte. Pot s\ v\ spun c\ `n 1985, prin noiembrie, Postelnicu mi-a spus: Vede]i c\ o s\-l chem\m pe Dinu s\
avem o discu]ie cu el. F\r\ s\ precizeze de ce. Eu, cunosc`ndu-l,
am fost coleg cu Dinu de [coal\ militar\... [i i-am spus: M\i, vezi
c\ o s\ te cheme Postelnicu. Nu l-am mai `ntrebat dup\ aia dac\
s-a dus la Postelnicu sau nu. Eu am plecat la Capital\ [i nu mai
cunosc ce s-a `nt`mplat.
AMS: Probabil c\ le-a oferit colaborarea ca s\-l lase `n pace.
166
167
168
169
170
171
172
173
viitorul ei. Pasul `napoi f\cut prin tentativa de a se izola `n interiorul legisla]iei (stricta respectare a legilor), al calit\]ii sale de
institu]ie profesionist\ a statului, prin insisten]a de a-i prezenta lui
Ceau[escu realitatea cu scopul de a-l determina s\ fac\ o mi[care,
prin sl\birea activit\]ii opresive asupra cet\]enilor [i tratarea cu
modera]ie a fenomenului disident, ne apare ast\zi ca o ie[ire discret\ din sistem. Nu se putea, a fost un gest suicidar. Singura ei
[ans\ era s\ dea o lovitur\ de palat, folosindu-[i oamenii infiltra]i
`n func]ii de demnitari ai partidului [i statului, [i s\ ajung\ la o
`n]elegere cu Armata. Generalul Vlad afirm\ c\ a f\cut aceste tentative, dar s-a lovit de frica lui Milea fa]\ de Nicolae Ceau[escu, de
solidaritatea la[\, iresponsabil\ a `naltului aparat politic [i de faptul
esen]ial c\ structurile de jos ale partidului nu afi[au vreo inten]ie de
revolt\. Ilie Stoian, cunoscutul ziarist de la Expres, Tinerama [i
Evenimentul zilei explic\ lipsa de `n]elegere a generalului Milea
fa]\ de realitatea `n care se g\sea printr-o alt\ imagine despre fostul
ministru dec`t cea proiectat\ eroic dup\ revolu]ie: Ridicat `n grad
pe baz\ de dosar PCR, Vasile Milea s-a dovedit `n timp una dintre
cele mai sinistre personaje din armat\, nu at`t din cauza unor mari
p\cate, c`t, `n primul r`nd, din cauza unui oportunism de cea mai
joas\ spe]\. To]i ofi]erii mai `n v`rst\ ori generalii cu care am stat
de vorb\ ni l-au `nf\]i[at pe Milea drept un alcoolic ordinar [i un
individ `n stare s\ execute orice ordin, chiar [i aberant, numai pentru c\ venea din partea lui Ceau[escu75. Evident c\ un astfel de
personaj nu putea da o lovitur\ de stat. Avizat de Securitate asupra
loviturii date de Dobri Djurov `n Bulgaria `mpotriva lui Jivkov,
Ceau[escu va exercita o permanent\ presiune psihologic\ asupra
lui Milea, pentru a-l determina s\ nu tr\deze cauza.
Armata invidia [i totodat\ ura Securitatea. Ofi]erul de Securitate era mai bine pl\tit dec`t cel de Armat\ [i exercita controlul
informativ asupra celor de la Armat\. O ranchiun\ perpetuat\ `n
timp, de la `nceputurile celor dou\ institu]ii. Ceea ce pentru membrul societ\]ii civile de ast\zi este de ne`n]eles, sub regimul comunist
ap\sa destul de greu asupra psihologiei ofi]erului, mai ales atunci
75
174
175
176
177
Ibidem, p. 406.
178
179
180
181
mai derulau programe mixte, romno-str\ine, deplasarea `n Occident reprezenta o surs\ de venituri important\, astfel c\ rela]ia cu
Securitatea devenise esen]ial\. Fenomenul a implicat o hemoragie
de informa]ii [i turn\torii m\runte care, `n realitate, nici nu treceau mai sus de ofi]erul de Securitate din obiectivul respectiv.
Traficarea valutei [i a obiectelor de provenien]\ str\in\, cu scopul
ob]inerii de bani suplimentari, se generalizase `n r`ndurile celor
care apucaser\ perioada dinaintea opririi de c\tre Ceau[escu a investi]iilor, a programelor de cooperare, precum [i perioada `n care
occidentalii au `ncetat s\ mai lucreze cu Romnia comunist\. Se
diseminase la cote uria[e traficul cu cafea, ]ig\ri [i b\uturi str\ine,
f\cut `n `ntreprinderi sub ochii ofi]erilor de Securitate. ~n acel moment, individul devenea extrem de vulnerabil, pasibil de o pedeaps\ de drept comun, dar mai ales vulnerabil la ac]iunea denun]\toare
a colegilor. Colonelul Ioan Rusan a explicat acest mecanism:
Ioan Rusan: Se luau m\suri, altele dec`t trimiterea `n justi]ie,
cum era scoaterea de la serviciu, g\sirea unei infrac]iuni de drept
comun...
AMS: Se fabricau...
IR: Nu se fabricau, pentru c\, `n situa]ia blocajului economic de
atunci [i a traiului greu, oamenii `nc\lcau `n mod curent legile ]\rii,
legile de atunci, iar agen]ii, romnii care acceptau s\ fac\ spionaj
pentru o ]ar\ str\in\, se implicau invariabil, [i repet invariabil, `n
traficul de ]ig\ri, cafea, cosmetice, valut\.
AMS: Adic\, foloseau rela]ia cu spionajul str\in pentru a ob]ine
astfel de produse sau bani, transforma]i apoi `n lei cu care `ncercau
s\ tr\iasc\ mai bine.
IR: A[a este, a]i intuit corect. Or, activit\]ile astea erau ilegale,
dup\ legile de atunci. A[a c\... acele condamn\ri pe infrac]iuni de
drept comun nu erau fabricate, inventate de noi. Problema este c\
obiceiul era larg r\sp`ndit.
AMS: ~l practicau [i ofi]erii de Securitate.
IR: Erau [i d-\[tia... Deci, nu erau pu[i `n discu]ie pentru o
ac]iune judec\toreasc\ dec`t aceia care fuseser\ depista]i c\ sunt
182
183
lui Ceau[escu [i prezervarea vie]ii majorit\]ii celor ce i se opuseser\. Cel\lalt fapt, ini]iat de Gheorghiu-Dej [i des\v`r[it de
Ceau[escu, este subordonarea Securit\]ii de c\tre partid [i, prin
urmare, transferul responsabilit\]ii ([i al culpabilit\]ii) `n materie de
represiune asupra aparatului de partid, cu to]i activi[tii s\i (care, s\
nu uit\m: spre finele lui 1989, primiser\ arme [i, chit c\ [i-au
p\r\sit posturile din decembrie, [i le-au p\r\sit `narma]i)80.
Explica]ia pentru observa]iile corecte ale lui Dan Petrescu se afl\ `n
interiorul institu]iei, al Securit\]ii, prezentate `n acest capitol,
pornind de la modificarea comportamentului ofi]erilor sub regimul
Ceau[escu [i mai ales sub conducerea lui Vlad, [i p`n\ la pasul
`napoi f\cut de Securitate `nainte de decembrie 1989, cu scopul
central de a se proteja `n fa]a unei previzibile schimb\ri a situa]iei
interne. ~n sf`r[it, Dan Petrescu trage o concluzie [i, totodat\,
atinge printr-un citat epocal din Marin Preda problema cheie a
Securit\]ii: Ipotezele extreme analizate p`n\ aici, cea maximalist\
(Securitatea era/este peste tot) [i cea minimalist\ (Securitatea nu
era/nu mai este nic\ieri), de[i opuse, dau efecte asem\n\toare, `n
sensul c\ o implicare profund\ a Securit\]ii `n structurile societ\]ii
(cazul prim) e foarte aproape de o implicare unanim\ a popula]iei
`n propria-i represiune, dac\ Securitatea devine fantomatic\ [i greu
de localizat (cazul secund); [i, la urma urmelor, vorba lui Marin
Preda: de unde au ie[it oare b\ie]ii \[tia dintr-odat\ (poporul romn
fiind, `n mod tradi]ional, bun, bl`nd [i cuminte)?81
Chiar, de unde au ie[it b\ie]ii \[tia?
Autorul a g\sit r\spunsul `n comuna Gogo[u, din Dolj, localitatea
de care apar]ine satul de origine al ultimului [ef al Securit\]ii. Un sat
`ngrozitor de s\rac [i ast\zi, uitat de lume, `n curs de dispari]ie prin
dispari]ia lent\, dar sigur\, a locuitorilor s\i ]\rani. Ziarista Laura
Mot`rliche a fost acolo: C`nd au murit o sut\ de b\tr`ni, s-au n\scut
[ase prunci. De atunci, oamenii locului [tiu c`nd clopotul bate prelung [i pustiu. Se `nchin\ [i trec cu privirea peste ni[te dealuri
ar\mii [i domoale. De dincolo de ele cimitirele cresc cu troi]e noi,
80
Ibidem, p. 408.
81 Ibidem, p. 411.
184
Cristi P\tru.)
185
186
187
creat ulterior prin violen]\ [i fraud\, ca [i guvernele ce s-au succedat `n astfel de condi]ii nu [i-au dob`ndit legitimitatea85. P\i,
cum a judecat Justi]ia `n toat\ perioada comunist\, cum a dat
sentin]e [i cum a trimis oameni la pu[c\rie, dac\ statul nu [i-a
dob`ndit legitimitatea? Cei nou\ judec\tori, care au semnat o astfel de abera]ie juridic\, pe ce baz\ au func]ionat ca judec\tori,
procurori sau avoca]i `nainte de revolu]ie? Au luat leaf\ de la un
guvern nelegitim? Ce legitimitate a avut sentin]a de condamnare
la moarte a lui R`maru? A fost un asasinat? Se invoc\ mereu procesul de la Nrnberg, dar la Nrnberg, dup\ r\zboi, a avut loc [i
procesul magistra]ilor. Nrnberg a fost un proces al nazismului.
Echivalentul lui este procesul comunismului.
Asupra rolului jucat de Securitate `n revolu]ie avem la dispozi]ie
[i cuv`ntul final din proces al generalului Vlad, rostit la 3 iulie 1991.
El dezv\luie [i pozi]ia mai aproape de realitate a Departamentului
Securit\]ii Statului `n decembrie 1989:
Atitudinea Securit\]ii `n timpul revolu]iei s-a considerat [i
se mai consider\ a fi o cheie pentru multe din enigme. Datele
acumulate p`n\ acum infirm\ diversiunea lansat\ `n dup\-amiaza
zilei de 22 decembrie 1989, devenit\ apoi legend\, potrivit
c\reia Securitatea s-ar fi opus `nl\tur\rii lui Ceau[escu.
Acum, sintetiz`nd ceea ce am spus, se [tie ceea ce nu se [tia
atunci, [i anume:
c\ Securitatea primise ordin s\ nu se implice `n reprimarea
mi[c\rilor anticeau[iste;
c\ prin comportamentul ei a `ncurajat tacit aceste mi[c\ri;
c\ nu a executat ordinele lui Ceau[escu de `ndat\ ce s-a
declan[at mi[carea de la Timi[oara;
c\ nu l-a ajutat pe Ceau[escu s\ fug\, ci, dimpotriv\, l-a abandonat, iar apoi cadre ale Securit\]ii [i Mili]iei l-au re]inut [i predat
Armatei;
85 Curtea Suprem\ de Justi]ie, Completul de 9 judec\tori, Decizia nr. 8, Dosar nr.
188
c\ din dup\-amiaza de 22 decembrie 1989, unit\]ile Securit\]ii au fost preluate de c\tre Armat\ cu oameni, arme, muni]ii [i
cu toate mijloacele tehnic-operative [i arhive;
c\ Securitatea nu s-a opus noii puteri, ci a sprijinit-o din
primele momente.
Din acest comportament al Securit\]ii au decurs multe din
echivocurile revolu]iei romne.
Prin conduita respectiv\ s-au dejucat scenariile care intersectau
atunci spa]iul terestru [i aerian al Romniei. C\ci aceste scenarii
mizau pe implicarea fanatic\ a Securit\]ii, pe implicarea ei `n reprimarea revolu]iei.
Numai c\ pozi]ia [i ac]iunile noastre au fost contrare a ceea ce
se concepuse [i se urm\rea s\ se realizeze.
A fost unul dintre pu]inele calcule fundamental gre[ite ale celor
care au conceput [i pus `n aplicare acele scenarii. Ei au ignorat sau
n-au cunoscut sentimentele reale fa]\ de ]ar\ [i popor ale celor care se
g\seau atunci `n serviciul Securit\]ii Statului de la general la soldat.
~n ce m\ prive[te, tot ceea ce am f\cut, am f\cut g`ndindu-m\ la
popor [i la ]ar\. Pentru acest motiv, pot privi `n ochii oricui.
M\ aflu, a[a cum am spus, `n fa]a unei noi hot\r`ri pe care
urmeaz\ s\ o da]i `n acest proces.
Peste un num\r de ani, `[i va da verdictul [i Istoria, care va
fi scris\ f\r\ ur\ [i p\rtinire, cu privire la evenimentele din decembrie 1989 [i la rolul pe care l-am avut [i eu, [i institu]ia pe
care o conduceam atunci, `n acel moment de r\scruce al destinelor ]\rii noastre.
De aceea, v\ solicit un singur lucru: sentin]a pe care o ve]i da
dumneavoastr\ s\ coincid\ cu verdictul Istoriei pentru ca s\ nu fie
infirmat\ de aceasta.
189
190
191
192
87 Ibidem.
Capitolul VIII
LOVITURA PRINCIPAL|
Bucure[ti, 21 decembrie 1989
Motto:
C`nd nu mai supor]i m`na ce st\ deasupra ta,
s\rut-o [i dore[te-]i s-o vezi rupt\.
PROVERB ARAB
194
unei bifurca]ii `n cadrul unui sistem dat, susceptibil de [ocuri structurale, din care poate rezulta o schimbare a sistemului `nsu[i (criz\
sistemic\)(...) No]iunile de bifurca]ie [i de criz\ sistemic\ vor fi
ilustrate de un exemplu. La 7 octombrie 1989, `n Berlinul de Est,
Mihail Gorbaciov avea de ales `ntre a-[i oferi sau a refuza sprijinul
fa]\ de Erich Honecker. Aceast\ situa]ie corespunde foarte bine
no]iunii de bifurca]ie. Aleg`nd cea de-a doua alternativ\, st\p`nul
de la Kremlin a pus `n ac]iune desigur, f\r\ a fi con[tient de acest
lucru o dinamic\ ce a provocat pr\bu[irea Uniunii Sovietice [i
deci, finalmente, o schimbare a sistemului interna]ional `n ansamblul s\u (criz\ sistemic\). Dac\ Mihail Gorbaciov ar fi ales s\-l
sus]in\ pe Erich Honecker `ntr-o ac]iune represiv\ (pozi]ia acelora
pentru care el nu avea de ales este, din punct de vedere filozofic, de
nesus]inut), e posibil ca sistemul bipolar s\ fi supravie]uit pentru un
timp nedeterminat, ceea ce ar fi atras o relansare a R\zboiului
rece88. Decizia lui Nicolae Ceau[escu din noaptea de 21 decembrie [i diminea]a de 22 decembrie 1989 de a supravie]ui la conducerea Romniei cu orice pre] a declan[at un lan] de evenimente ale
c\ror consecin]e nu s-au stins nici ast\zi, dup\ mai bine de 15 ani,
leg`nd cu inelele sale c\derea general\ a economiei, a st\rii sociale
[i morale a societ\]ii romne[ti, sugrum`nd statul p`n\ la limita de
jos a disolu]iei na]ionale. ~n consecin]\, pre]ul pe care `l pl\tim
acum sl\birea accentuat\ a valorilor statale, supravie]uirea `ndelungat\ a mentalit\]ilor [i structurilor comuniste, influen]a crimei
din decembrie asupra vie]ii politice [i sociale, pr\bu[irea imaginii
institu]iilor de for]\ ale statului (Armata, Justi]ia, Poli]ia [i Serviciul secret), scena politic\ dominat\ de impostori [i amatori, penetrarea p`n\ la niveluri `nalte a spionajului str\in pe fondul
dezintegr\rii sistemelor de securitate ale statului, pozi]ia interna]ional\ inferioar\ [i chiar umil\ `[i au originea nu numai `n lipsa de
reac]ie a na]iunii `n fa]a dictaturii, ci [i `n deciziile gre[ite ale lui
Nicolae Ceau[escu. Putem estima, la fel ca `n exemplul dat de Thierry de Montbrial, c\ Ceau[escu nu a intuit dimensiunea catastrofei pe
88 Thierry de Montbrial, Ac]iunea [i sistemul lumii, Academia Romn\ [i Ed.
Expert, Bucure[ti, 2003, p. 208.
195
care a declan[at-o `n Romnia, astfel c\ schimbarea violent\ de sistem `n ]ara noastr\ nu a atins doar faza crizei sistemice aceasta
era oricum ini]iat\ la Moscova , ci a lovit [i `n bazele statului
romn. ~nc\ nu ne putem imagina un Ceau[escu adept al dictonului
dup\ noi, potopul [i continu\m s\ credem c\ dictatorul comunist
se crampona de Putere din cauza obsesiei pe care o f\cuse pentru
destinul s\u eroic. Dac\ lec]ia aceasta nu va fi scris\ `n manualul
de Istorie al [colilor noastre, a[a cum a fost `n realitate [i `n `ntregul
s\u dramatism cinic, suntem condamna]i s\ prelungim `nc\ multe
decenii criza sistemic\ pe care a declan[at-o voit Mihail Gorbaciov
`n folosul Uniunii Sovietice [i cu sacrificarea, sl\birea [i dezorganizarea fo[tilor s\i sateli]i.
~n diminea]a de 21 decembrie 1989 se `mplineau 110 ani de la
na[terea lui Stalin, iar 43 de cet\]eni ai Capitalei se preg\teau ca `n
acea zi s\ fie primi]i `n Partidul Comunist Romn.
Cuba [i Panama
Pe biroul lui Nicolae Ceau[escu s-au g\sit c`teva telegrame
Agerpres. Dou\ dintre ele a[a cum au relatat revolu]ionarii care
au intrat `n biroul lui `n dup\-amiaza de 22 decembrie aveau sublinieri [i semne f\cute cu cerneal\ albastr\. Erau telegramele
privind reac]ia lui Fidel Castro la programul perestroika [i cu referire la evenimentele din Panama. C\ut`nd `n presa timpului le-am
g\sit, fapt care ne permite s\ `n]elegem ceva din g`ndurile lui
Nicolae Ceau[escu din acea diminea]\. El subliniase un pasaj din
cuv`ntarea lui Fidel Castro la adunarea popular\ de la Havana din
11 decembrie 1989: Distrugerea sistematic\ a valorilor socialismului, ac]iunea de subminare pus\ la cale de imperiali[ti, corelat\
cu erorile, au accelerat procesul de destabilizare a unor ]\ri socialiste din Europa R\s\ritean\ (...) Nu este posibil ca un proces de
`ndreptare a neajunsurilor s\ fie realizat calomniind socialismul,
distrug`nd valorile sale, [tirbind prestigiul partidului, demoraliz`nd
avangarda, renun]`nd la rolul s\u conduc\tor, lichid`nd disciplina
196
197
[i demnit\]ii altor na]iuni91. Moscova juca tare, dar jocul ei `n Panama este extrem de relevant pentru a `n]elege jocul pe care `l f\cea
`n Romnia. A[a cum am ar\tat `n volumul precedent, Uniunea
Sovietic\ lansase public doctrina noninterven]iei militare [i ne
referim aici strict la suprastructura politic\ [i `[i rezerva dreptul
de a acuza America pentru agresiune, `n contrast cu politica pacifist\ a Moscovei. Conform acestui principiu sau linie doctrinar\ de
politic\ extern\ cum vrem s\ o lu\m insisten]ele ministrului
adjunct de la Externe, Aboimov, `n discu]iile cu ambasadorul
romn Bucur din noaptea de 21 spre 22 decembrie, ar\tau, de fapt,
jocul pe care `l f\cea `ntre Ciudad de Panama [i Bucure[ti: `n
Panama era o interven]ie militar\ str\in\, la Bucure[ti era o revolt\
popular\. Diferen]a real\ era c\ `n Panama a fost `ntr-adev\r o
interven]ie militar\ conven]ional\, un act de r\zboi clasic, `n timp
ce `n Romnia a fost o interven]ie neconven]ional\, cu mijloace
electronice (bruiaje, vuiete, simularea de ]inte aeriene), plus trageri
precise cu scop psihologic, propagand\ [i mobilizare de strad\
f\cute cu echipe de comando, activarea agenturii de v`rf destinate
s\ preia puterea `n stat. A[a se explic\ declara]iile insistente ale
URSS din seara de 22 decembrie, c\ `n Romnia s-a revoltat,
chipurile, poporul romn [i c\ aici are loc o explozie social\ natural\, cu care URSS n-are nici o leg\tur\. Bucure[tii erau un pion `n
jocul dintre superputeri.
Coresponden]a din Panama era `nso]it\ [i de un comentariu, de
un editorial de politic\ extern\, scris probabil la cererea lui Ceau[escu [i intitulat: Dolarii `n sprijinul drepturilor omului. Era
iar\[i una din temele preocupante pentru Ceau[escu tr\d\torii
care se vindeau pe un pumn de dolari sau ruble, m`n\ `n m`n\ cu
fal[ii ap\r\tori ai drepturilor omului. Despre ce era vorba?
Purt\torul de cuv`nt al Casei Albe anun]ase c\ SUA au pus un premiu de 1 milion de dolari pe capul lui Noriega [i unul de 150 de
dolari pentru fiecare lupt\tor panamez loial lui Noriega, care va fi
eliminat. Ceau[escu se sim]ea vizat [i nu se sim]ea vizat
91 Ibidem.
198
Mitingul
Pentru c\ mitingul din 21 decembrie a e[uat din motive necunoscute, dar av`nd mai toate aspectele unei ac]iuni deliberate [i
profesioniste, s-au conturat, ca [i pentru alte momente ale revolu]iei, dou\ versiuni extreme. Prima pune toat\ `nt`mplarea pe seama hazardului [i a suprapunerii accidentale a unor gesturi izolate.
92 Alex Mihai Stoenescu, Istoria loviturilor de stat n Romnia, vol. 4, partea I, Ed.
199
200
201
accidental al evenimentului. Un alt argument `n favoarea acestei ipoteze este ansamblul erorilor de organizare ale acelui miting: 1. Faptul
c\ pentru prima oar\ au fost adu[i mai mul]i oameni dec`t de obicei, num\rul participan]ilor sc\p`nd de sub control la comandamentul ad-hoc constituit la Prim\rie de Barbu Petrescu, fapt care a
generat o aglomera]ie mai mare dec`t permitea spa]iul, mai ales cel
`nchis pe trei laturi din fa]a CC. 2. Faptul c\, cel pu]in `n zona central\, cuprins\ `ntre laturile cl\dirii CC mul]imea exagerat\ a oamenilor a produs un efect de consum excesiv de oxigen, conduc`nd la
formarea unui strat de bioxid de carbon `nalt de aproximativ doi
metri, care a ame]it lumea. 3. Faptul c\, datorit\ `nghesuielii [i a
presiunii laterale, masa de oameni a c\utat s\ se `mping\ spre zone
unde spa]iul p\rea mai deschis, de fapt cei c`]iva metri l\sa]i liberi
de cordoanele for]elor de ordine. ~n aceste condi]ii, chiar [i simpla
strigare a unor lozinci anticeau[iste de c\tre un mic grup de tineri
ar fi putut provoca panica. Dup\ cum se observ\, aceast\ versiune a
provoc\rii accidentale con]ine [i elemente de ridicol.
Cine a hot\r`t mitingul? Conform cercet\rii efectuate de
generali ai Ministerului de Interne, faptul c\ ideea mitingului i-a
apar]inut lui Nicolae Ceau[escu nu mai las\ loc de dubii.
Ceau[escu a avut o consf\tuire cu Dinc\ [i Manea M\nescu `n
leg\tur\ cu ideea de a organiza mitingul. Cu amintirea momentului
68 `n cap, Ceau[escu `l convoac\ pe Barbu Petrescu, prim-secretar [i primar al Capitalei, provoc`ndu-i perplexitate, atunci c`nd `l
`ntreab\ dac\ poate organiza mitingul dorit. Prudent, acesta `i
cere timp de documentare [i `l cheam\ la r`ndu-i, pentru consult\ri, pe [eful Inspectoratului Ministerului de Interne al Municipiului Bucure[ti, colonelul Dumitru Dumitra[cu. Audiat la
Procuratura Militar\ `n leg\tur\ cu aceast\ `mprejurare, iat\ ce
declara acesta la 19 martie 1990: ~n seara de 20 decembrie 1989,
`n jurul orei 23.30, eu fiind la sediul Inspectoratului, am fost
chemat de primul-secretar Barbu Petrescu care, `n mod confiden]ial, mi-a spus c\ Nicolae Ceau[escu l-a `ntrebat dac\ se poate
organiza, `n ziua de 21.12.1989, un mare miting `n Pia]a Palatului,
a[a cum a fost cel din 1968 cu privire la evenimentele din
202
203
ghe, p. 60.
204
PROCLAMA}IA
Frontului Democrat Romn din Timi[oara
I. Frontul Democrat Romn este o organiza]ie politic\ constituit\
la Timi[oara pentru a realiza un dialog cu Guvernul Romn `n scopul
democratiz\rii ]\rii. Frontul Democratic Romn condi]ioneaz\
`nceperea acestui dialog cu demisionarea tiranului Ceau[escu.
II. Propunem Guvernului Romniei ca baz\ de discu]ii urm\toarele revendic\ri:
1. Organizarea de alegeri libere;
2. Libertatea cuv`ntului, presei, radioului [i televiziunii;
3. Deschiderea imediat\ a grani]elor de stat;
4. Integrarea Romniei `n r`ndul statelor care `i garanteaz\ [i
respect\ drepturile fundamentale ale omului;
5. Eliberarea ne`nt`rziat\ a tuturor de]inu]ilor [i disiden]ilor
politici din Romnia;
6. Revitalizarea economiei na]ionale;
7. Reforma `nv\]\m`ntului `n spirit democratic;
8. Dreptul de a manifesta liber;
9. Libertatea real\ a cultelor religioase;
10. ~mbun\t\]irea asisten]ei medicale [i a alimenta]iei publice;
11. Referitor la evenimentele din Timi[oara
Cerem cu fermitate s\ fie tra[i la r\spundere cei care au dat
ordin s\ se trag\ `n popor;
Cerem restituirea deceda]ilor pentru a fi `ngropa]i dup\ datin\,
cu doliu na]ional;
Cerem eliberarea imediat\ a tuturor celor aresta]i `n urma manifesta]iilor;
Cerem autorit\]ilor recunoa[terea oficial\ a Comitetului de
Ac]iune a Frontului Democratic Romn `nfiin]at la Timi[oara.
Mul]umim tuturor celor care s-au ridicat `mpotriva tiraniei,
precum [i colectivului Teatrului Na]ional din Timi[oara pentru
sprijinul acordat.
Era un program politic serios, consistent, dominat de ideea
schimb\rii sistemului politic, av`nd astfel nu un caracter anticeau[ist,
205
206
207
fenomen99. Este probabil cea mai bun\ descriere literar\ a mul]imii inactive, incitate [i revenite la inactivitate dup\ consumarea
incit\rii profesioniste.
Autorul celei mai echilibrate [i, se pare, a celei mai autentice
relat\ri a evenimentelor din Timi[oara, Miodrag Milin, va povesti
momentele dramatice ale acelei nop]i: M-am dus cu 150-200 de
oameni la Oper\. ~n Oper\ n-au mai r\mas dec`t pu]ini. Aveam [i o
arm\. Am strigat: Romni, aduna]i-v\! Avem nevoie de voi! Nu
trebuie s\ da]i dovad\ de la[itate `n aceast\ noapte! Am plecat
dup\ oameni, care r\m\seser\ la Consiliu. Au venit vreo 3 000 (probabil o eroare de tipar, `n loc de 300, n.a.). ~n acea noapte n-a fost
nici Fortuna, nici V`rtan. (Lorin Fortuna mi-a m\rturisit c\ el a
definitivat Proclama]ia Frontului Democratic Romn constituit la
Timi[oara, asistat de `nc\ c`]iva Lumini]a Milutin, Claudiu
Iordache... A precizat c\ textul a fost des\v`r[it joi, 21 decembrie, la
ora 3 diminea]a, `n foaierul de la etajul Operei. Proclama]ia a fost
citit\ `nt`ia dat\ `n balconul Operei Romne din Timi[oara, de c\tre
acela[i Lorin Fortuna, `n diminea]a zilei de joi, la ora 09.00. Acest
prim document oficial al revolu]iei, dat publicit\]ii noastre, a fost
totu[i datat 20 decembrie 1989). Am fost prea pu]ini. ~n acea noapte
am albit. A fost cea mai grea noapte din via]a mea!100. Prezen]a
lupt\torilor DIA [i a para[uti[tilor de la Caracal a amplificat starea
de iritare a ofi]erilor de Securitate, Radu Tinu raport`ndu-i lui Iulian
Vlad nemul]umirea [i protestul s\u pentru prezen]a for]elor speciale
ale Armatei, care `ncurc\ lucrurile aici, se bag\ peste noi. Era o
manifestare a animozit\]ii `ntre Securitate [i Armat\, ce va izbucni
`n conflict violent imediat dup\ 22 decembrie.
B`lb`ielile de la Bucure[ti. ~n noaptea de 20 spre 21 decembrie
1989 alarmarea G\rzilor patriotice [i chemarea salaria]ilor de pe
platformele industriale Pipera [i B\neasa din Bucure[ti s-au f\cut
99 Claudiu Iordache, Polul de Putere, Ed. IRINI, Bucure[ti, 2002, pp. 85-86.
100 Miodrag Milin, Azi n Timi[oara, mine-n toat\ ]ara! n Timi[oara, 16-22 de-
cembrie 1989, Ed. Facla, Timi[oara, 1990, pp. 76-77. (Primul document oficial al
revolu]iei nu este Proclama]ia Frontului Democrat Romn de la Timi[oara, ci Proclama]ia Frontului Popular Romn de la Ia[i.)
208
la ora 02.00. Au fost distribuite uniforme [i materiale de propagand\, apoi oamenii au fost trimi[i s\ a[tepte `n birouri [i sec]ii
ordinul de plecare. La ~ntreprinderea Optica Romn\ nu s-a dat
alarma, oamenii au venit normal la serviciu [i abia acolo au fost
anun]a]i c\ vor participa la miting. Alte `ntreprinderi au `nceput
afluirea, pe jos, `nc\ de la ora 06.00, fapt care a fost observat de
Securitate. Generalul Vlad a telefonat la CC `ntreb`nd ce caut\ oamenii la ora aceea pe strad\. ~n acea noapte a avut loc o dezbatere
agitat\ `n cadrul Comitetului Municipal de Partid `n care s-au formulat opinii pro [i contra mitingului, Barbu Petrescu fiind presat de
faptul c\ la ora 09.00 trebuia s\ se prezinte la Ceau[escu pentru a
primi decizia final\. Securitatea a constatat c\ `n ora[ se `nt`mpl\
dou\ lucruri anormale: grupuri mari de salaria]i deplas`ndu-se pe jos
spre punctele de adunare [i grupuri mici de tineri suspec]i, asista]i
de autoturisme Dacia [i Lada, care migreaz\ `n jurul locurilor de
adunare ale celor dint`i. La conducerea DSS apar primele rapoarte
verbale despre grupurile de tineri [i informa]ia c\ unii dintre ei
vorbesc stricat romne[te sau nu vorbesc deloc. Ei sunt identifica]i
provizoriu ca basarabeni. Totodat\, din teritoriu vine informa]ia c\
unele coloane de ma[ini sovietice din Transilvania [i Banat, precum
[i grupuri de tineri `mbarcate pe trenuri de la Timi[oara se `ndreapt\
spre Bucure[ti. Unii dintre indivizii suspec]i se interesau cum s\
ajung\ `n cutare loc sau cutare loc, dar locurile pe care le c\utau
erau cele foarte centrale, astfel c\, dac\ erau romni, era imposibil
s\ nu fi [tiut unde sunt Pia]a Universit\]ii, Pia]a Palatului [i Pia]a
Roman\, pentru c\ acestea erau locurile c\utate. Indivizii grupului
ciudat de la Gr\dina Icoanei, conform descrierii f\cute de Filaj, erau
`mbr\ca]i ca militarii no[tri `n termen care asigurau traseele, civil, dar
cu costumele acelea ieftine care st\teau ca naiba pe ei [i noi le
spuneam ]inut\ de civil, pentru c\ vedeai de la o po[t\ c\ sunt militari. Nu vorbeau. Se pare c\ ar fi `ncercat s\ se ata[eze unui grup [i au
fost respin[i, fiindc\ erau ni[te ordine. Epopeea salaria]ilor aduna]i
pentru miting continu\ [i la primele ore ale dimine]ii de 21 decembrie. Gazetarul Dan Constantin a surprins c`teva cazuri: Noi, cei de
la Institutul de Cercet\ri [i Proiect\ri Mecanic\ Fin\, veneam pe jos
209
210
211
212
mul]imea. Colonelul Nae arat\ c\ Direc]ia V a sc\pat de sub control situa]ia, Ceau[escu fiind `nghesuit, strivit, busculat de entuziasmul mul]imii [i numero[i participan]i au ajuns `n contact direct,
fizic cu el, ceea ce din punctul de vedere al procedurilor serviciilor
de gard\ `nsemna atentat reu[it. Scena a f\cut `nconjurul lumii,
deoarece principalele canale de televiziune americane o transmiteau `n direct. Academicianul Dinu C. Giurescu, aflat atunci `n
Statele Unite, a relatat istoricului Marian Oprea c\ pe televiziunile americane vedeam cum, din or\ `n or\, se `ntrerupea emisia
[i se transmiteau secven]e de la mitingul de final al Congresului
al XIV-lea. Dar [i mai interesant este c\ mul]imea din Pia]a
Palatului din ziua `ncheierii Congresului al XIV-lea al PCR era
aceea[i cu mul]imea adus\ la miting `n 21 decembrie. Oamenii
erau aceia[i, sectoarele repartizate `ntreprinderilor, acelea[i. La 24 noiembrie, cu numai o lun\ `n urm\, oamenii `l aclamaser\ pe Ceau[escu
de aproape, d\duser\ m`na cu el, i-au vorbit. Nimeni din zecile de mii
de oameni str`n[i acolo, dup\ acelea[i proceduri, de c\tre Comitetul
Municipal al partidului nu a strigat vreo lozinc\ anticeau[ist\.
Pu]ine informa]ii au fost c\utate `n r`ndurile Mili]iei, de[i aceasta a fost pe strad\ tot timpul [i a v\zut destule. Colonelul (r) Ionel
Bejan a relatat urm\toarele: La data evenimentelor din decembrie
1989 eram un t`n\r c\pitan de Mili]ie judiciar\. Evenimentele au
`nceput s\ se precipite `n dup\-amiaza zilei de 17 decembrie, c`nd a
fost dat\ alarma la Mili]ia Capitalei [i, implicit, la toate unit\]ile [i
subunit\]ile din subordine. La momentul alarmei, informa]iile
despre evenimentele de la Timi[oara erau extrem de vagi [i confuze, materialele venite de la e[aloanele superioare f\c`nd referire
la grupuri de huligani [i elemente du[m\noase care au devastat
magazinele [i institu]iile situate `n centrul municipiului. De la
aceast\ dat\ efectivele nu au mai p\r\sit sediul unit\]ii dec`t `n misiuni cu caracter preventiv, specifice muncii [i adaptate momentului. Asta p`n\ la data de 21 decembrie 1989, c`nd, la ora 06.30, am
plecat de la unitate `mpreun\ cu al]i colegi [i ne-am prezentat la
sala de festivit\]i a Mili]iei Capitalei unde, la ora 07.00, s-a f\cut
instruirea efectivelor ce aveau s\ participe la m\surile de ordine
213
214
215
216
217
Ora 12.31: ~n momentul `n care Ceau[escu mul]ume[te organizatorilor, vocea `i este `necat\ de tumultul ce r\zbate dinspre mul]ime. Un vuiet grozav, acompaniat de ]ipete. El r\m`ne cu m`na
ridicat\. Prive[te `n mul]ime [i nu pricepe ce vede [i ce aude. Zice
Alo!. O dat\, de dou\ ori, de zece ori. ~n spatele lui se aude:
|[tia vin `n sediu! [i A dat unul cu ceva!. Panic\ `n balconul
CC. Lini[te! se aude [i vocea Elenei Ceau[escu, sufocat\ de
zgomotul indecis ce venea de jos. R\ma[i f\r\ grai, Nicolae [i
Elena cioc\nesc cu creionul `n microfon: Tovar\[i, a[eza]i-v\
lini[ti]i la locurile voastre.
Ora 12.36: Ea c\tre el: Vorbe[te-le. Cineva din spate: Asta-i
o provocare!. Ceau[escu `[i recap\t\ vocea: Ast\zi, am luat o
important\ hot\r`re privind nivelul de trai al popula]iei. Vom majora retribu]ia cu 200 de lei...
Ora 12.39: Din nou, rumoare, ]ipete `n pia]\. D\sc\lescu `i
arat\ Elenei ceva cu degetul, `ntr-o zon\ unde steagurile erau agitate cu mult\ vigoare. Ceau[escu continu\ discursul.
Ora 12.41: Se vede clar cum manifestan]ii dinspre Ateneu p\r\sesc pia]a.
Ora 12.51: Mitingul se termin\, Ceau[escu [i suita intr\ `n CC.
~n Pia]\ mai r\m\sese pu]in\ lume, vreo 15.000 de oameni, care se
risipesc `n dezordine.112
Textul ne ofer\ prilejul s\ coment\m c`teva secven]e, privite
dintr-un punct de vedere neanalizat p`n\ acum, cel al liderilor
politici afla]i `n balconul Comitetului Central al PCR. Lozincile
strigate de activi[ti la `nceputul mitingului au particularitatea temei
r\zboiului, pe care Ceau[escu o dirija de c`te ori era vorba de o
adunare `n care inten]iona s\ transmit\ mesaje cu caracter pacifist,
legate de vreun eveniment interna]ional violent sau ap\rea vreo
amenin]are. ~n lozinca Vom munci [i vom lupta, pacea o vom ap\ra cuv`ntul pacea este `nlocuit cu ]ara, fiind vorba de inten]ia lui
Ceau[escu de a demonstra c\ ]ara este `n pericol de invazie. A doua
112 Cronologia e[ecului n Jurnalul Na]ional, Nr. 3323/19 aprilie 2004, p. 5.
218
219
presupun un fapt real. Dumitru Popescu a fost [i el martorul dezorganiz\rii mitingului: S-a auzit un zgomot ca de petard\ [i un h`r`it
`n instala]ia de sonorizare. Dup\ care, un [uvoi s-a n\pustit dinspre
Hotel Bucure[ti. Mii de oameni au rupt-o la fug\ [i s-au bifurcat. O
parte a luat-o pe Calea Victoriei `n jos, cealalt\ a venit sub balconul
CC114. Relatarea lui Dumitru Popescu este `ns\ foarte interesant\
`ntr-un anumit punct precis. Dup\ ce descrie momentul petardei [i
apoi explic\ cum s-au regrupat activi[tii [i cei de la Interne sub balconul CC [i dup\ ce mitingul a continuat, Dumitru Popescu indic\
existen]a unui al doilea val de presiune asupra manifestan]ilor:
Ceau[escu a re`nceput s\ vorbeasc\. Din nou ova]ii, `n special din
partea celor veni]i `n fa]a sediului, [i parc\ mai `nd`rjite, mai demonstrative, ca s\ arate ceva cuiva. {i din nou o ruptur\, din nou
trop\ial\, panic\. Cineva, directorul de cabinet, i-a [optit ceva la
ureche lui Ceau[escu. El a `nceput s\ comprime, m\surile preconizate le-a rezumat `n c`teva fraze115. Acest al doilea val este cel
provocat de ac]iunea nucleului protestatar de la Hotel Bucure[ti,
deoarece avem informa]ii sigure c\ grupul nu a putut trece `n
prima faz\ de for]ele de ordine [i c\, abia dup\ exploziile [i vuietul din pia]\, cordoanele de siguran]\ fiind sparte, grupul de la
Hotel Bucure[ti a reu[it s\ p\trund\ pe o anumit\ por]iune spre
pia]\. Prin urmare, teza simplist\ a panicii provocate de grupul de
la Hotel Bucure[ti pare mai degrab\ o alt\ dezinformare menit\
s\ induc\ imaginea unui fapt de origine natural\, revolu]ionar\.
Constantin Manea a adus [i el o anumit\ siguran]\ `n privin]a
m\rturiilor despre dezorganizarea mitingului: S-a `nt`mplat busculada aceea `n fa]a intr\rii de la A1 [i `n partea cealalt\. Spun
unii c\ a fost o chestie central\ cu o petard\, una singur\. Nu e
adev\rat. Dou\ au fost. Una acolo, una dincolo (...) Deci dou\
petarde au fost; una `ntr-o extrem\ [i una `n cealalt\. Imediat una
dup\ alta116. P`n\ [i Nikolai Morozov confirm\ existen]a unui act
114 Dumitru Popescu, op. cit., p. 380.
115 Ibidem, p. 381.
116 Arh. SR, Stenograma nr. 23/28 decembrie 1993, Audiere Manea Constantin, p. 24.
220
221
222
223
ne putem baza119. Conform versiunii colonelului Nicolescu, pu[ca semiautomat\ cu lunet\ fusese adus\ `n unitate de Marian G\man (ulterior [ef de cabinet al lui Sergiu Nicolaescu) `n perioada
14 decembrie [i ridicat\ de aceea[i persoan\ `n ziua de 10 sau
11 decembrie 1989120. Este o afirma]ie nesigur\, toate datele
conduc`nd la o confuzie de persoan\. Pe 14 decembrie, Sergiu
Nicolaescu `l sun\ pe comandantul Regimentului 7 Mecanizat [i `i
spune: Vezi c\ `n cur`nd va veni vremea s\ ar\]i pentru ]ar\
preg\tirea unit\]ii pe care o comanzi. Am vorbit eu, vei avea un rol
foarte important. Po]i ajunge mare. Era vorba de promisiunea de
a-l numi ministru al Ap\r\rii. Pe 21 decembrie diminea]a, Sergiu
Nicolaescu s-ar fi prezentat la unitate `mpreun\ cu actorul Vladimir
G\itan, moment `n care i-a cerut grenadele: Te-am anun]at c\ va
urma ceva. Am mare `ncredere `n dumneata. O s\ am grij\ de cariera ta. Uite ce este, am nevoie de ni[te grenade. Nu-]i pot spune
pentru ce, dar le voi folosi pentru binele ]\rii121. Colonelul
Nicolescu i-a dat atunci mai multe grenade ofensive, s\ nu fac\
schije multe, dup\ cum `i ceruse regizorul. Relatarea ofi]erului are
unele sl\biciuni: nu exist\ probe c\ Marian G\man s-ar fi cunoscut
cu Sergiu Nicolaescu `nainte de 22 decembrie, c`nd s-au `nt`lnit `n
cl\direa CC (probabil c\ `l confund\ cu [oferul Bebe Holban) [i nici
c\ actorul Vladimir G\itan l-ar fi `nso]it atunci la Ploie[ti (l-a `nso]it
cu alte ocazii). Dar versiunea lui, `n care sunt [i liste de martori, confirm\ pe deplin versiunea lui Sergiu Nicolaescu, chiar cu diferen]ele
de date [i ore. Cele dou\ versiuni spun `ns\ acela[i lucru: Sergiu
Nicolaescu preg\tea o ac]iune `mpotriva lui Nicolae Ceau[escu [i nu
o f\cea de capul lui. El a fost implicat, prin urmare, `ntr-o combina]ie care poate avea la origine un contact `n str\in\tate [i a
ac]ionat `n 21 decembrie 1989 la sabotarea mitingului.
Exist\ o teorie care neag\ existen]a celor dou\ explozii. La baza
ei se afl\ a[a cum ar\tam constatarea c\ la cercetarea sumar\
119 Romnia Mare, Anul XVI, Nr. 780, vineri 24 iunie 2005, p. 15.
120 Ibidem, p. 16.
121 Ibidem.
224
225
226
227
228
229
cu cei doi securi[ti ai no[tri `n spate. Vorbeau, erau destul de destin[i. De fapt, era un obicei... ne obi[nuisem cu chestiile astea.
AMS: O rutin\.
DP: Da, o rutin\. Am stat acolo... La un moment dat, s-a auzit
un murmur, din st`nga a venit un murmur...
AMS: O secund\! C`nd spune]i murmur, asta `nseamn\ c\ vorbea lumea?
DP: Da, mai `nt`i a fost un murmur, o nelini[te, apoi un vuiet
puternic, venit dinspre Biblioteca Universitar\ [i de dincolo de ea.
Au `nceput oamenii s\ strige: Vin tancurile!
AMS: Sta]i din nou! Striga lumea, strigau ni[te oameni: Vin
tancurile! sau avea]i aceast\ senza]ie? Striga lumea sau vi se p\rea
dvs. c\ vin tancuri?
DP: Nu, strigau unii. Se striga: Vin tancuri! Lumea s-a bulucit [i a `nceput s\ fug\ spre dreapta. Eu am nimerit `n p\rcule]ul
acela dintre Senat [i biserica aceea...
AMS: Biserica Kre]ulescu.
DP: Da. ~n p\rcule]ul acela s-a format un gard viu de oameni
c\zu]i la p\m`nt. ~n acel gard viu erau [i colegi, colege de-ale noastre... `i tr\geam de m`ini, de picioare. Acolo era c\zut [i directorul
nostru, un tip dur, St\ncescu, care striga de jos: Eu sunt directorul,
nu m\ c\lca]i! ~n momentul `n care noi `ncercam s\-i scoatem pe
ai no[tri din mormanul \la, am auzit clar un cuv`nt `n ruse[te.
AMS: O s\ vi se spun\ c\ `n momentele acelea de tulburare
putea]i s\ auzi]i orice.
DP: Nu, eu am r\mas lucid, pentru c\ eu am fugit liber, f\r\ s\
fiu c\lcat `n picioare [i v\zusem [i directorul \la pe jos... mie `mi
venea s\ r`d. Am auzit clar strig`ndu-se `n ruse[te, cum s\ v\ spun,
ca la meci... hai, pe ei! Nu vorbesc ruse[te, dar este imposibil s\ nu
recuno[ti a[a ceva.
AMS: V-a]i uitat s\ vede]i cine strig\?
DP: Da. Erau doi tipi, unul l`ng\ altul. Erau `n apropiere. Unul
dintre ei, n-am uitat, unul dintre ei sem\na cu campionul ucrainean
la categoria grea... cum `l cheam\?
230
231
aprilie 2004, p. 9. (Aceea[i descriere mi-a fost f\cut\ [i mie n 2 septembrie 2003.)
232
233
234
eronat drept comandant al g\rzii personale) [i autor al unei tentative de lovitur\ de palat, `n leg\tur\ cu sovieticii, a ar\tat c\, `mpreun\ cu colonelul (r) Andrei P\s\reanu, organizase din timp celule
de conspiratori `n mai multe `ntreprinderi bucure[tene Conect,
FEA, Electronica. Aceste colective erau deja preg\tite pentru o interven]ie diversionist\. Paulian P\s\rin mai afirm\ c\ `n diminea]a
de 20 decembrie 1989 a avut o `nt`lnire conspirativ\ cu coloneii activi Ion Constantinescu, Dumitru Mandache [i Paul Petrescu, ocazie cu care ar fi declarat c\ dac\ `n 24 de ore nu iese Bucure[tiul,
ac]iunea Timi[oara cade. Trebuie s\ facem ceva. Am luat leg\tura
cu grupurile din `ntreprinderi pentru a ie[i s\ protesteze. ~n
leg\tur\ cu implicarea `n mitingul din 21 decembrie, colonelul
P\s\rin a precizat: Mitingul am c\utat s\-l boicot\m, s\ cre\m
acolo debandad\. Am avut echipe de trei-cinci oameni cu misiunea
de a crea b\t\i [i ]ipete, s\ urle [i s\ creeze debandad\. Atunci am
constatat c\ nu suntem numai noi, c\ mai sunt [i al]ii. Era vorba de
folosirea unei tehnici de v`rf pe care o de]ineau numai americanii.
Al]ii, adic\ americanii, a fost o precizare necesar\ din partea colonelului P\s\rin, ac]iunea sa [i a grupului s\u neput`nd fi `ncadrat\ `ns\
dec`t `n diversiunea sovietic\. P\s\rin [i-a f\cut studiile la Moscova, la Academia Djerzinski a KGB-ului, fiind totu[i semnalat
la Mili]ia Giurgiu `n ziua de 21 decembrie 1989, nu la Bucure[ti.
Tehnicile de v`rf la care se refer\ au ac]ionat prin bruiaj [i simulare
de zgomote, ele fiind [i la dispozi]ia sovieticilor la acea dat\; nu le
aveau doar americanii. ~ns\ m\rturiile colonelului P\s\rin sunt
interesante, deoarece `nt\resc teza diversiunii str\ine [i elimin\, cu
date [i argumente suplimentare, tezele sub]iri ale panicii spontane
[i ale transform\rii mitingului `ntr-un protest anticeau[ist.
Dac\ `n aceast\ diversiune au fost implicate [i anumite subunit\]i
ale Armatei, ele `n nici un caz nu au ac]ionat la comanda conducerii
MApN. Poate fi vorba doar de comandan]i [i subunit\]i care au tr\dat sau, dup\ terminologia actual\, au trecut de partea revolu]iei mai
devreme, colabor`nd cu Marile Puteri care ac]ionau pentru eliberarea
romnilor de sub dictatura lui Ceau[escu. Prin amabilitatea lui Petre
Mihai B\canu, am intrat `n posesia Documentarului-Comandantului,
235
registrul de note ale generalului-maior Gheorghe Voinea, comandantul Armatei 1, care avea `n zona de responsabilitate [i Capitala.
Pentru data de 21 decembrie 1989, notele scrise de Voinea nu las\
nici un dubiu asupra atitudinii ministrului Vasile Milea:
(Ora) 09.00 Adunare de protest E(venimente) T[ (Timi[oara).
(Ora) 10.00 Bv (Bra[ov?, n.a.), D1. D57. Alex R.U. (sau Rv
s-ar putea s\ fie R`[nov, n.a.) nimic. `nt\rit paza.
(Ora) 12.30 100 militari, Pod. Olt, IMDSA, cerere prim-secretar, 2 gr(upe).
Eftimescu (adjunctul [efului Marelui Stat Major, n.a.), Da,
Dv(Divizia) s\ nu trag\.
Tov. Ministru, (Ora) 12.50 (Este momentul c`nd Milea sun\ din
cl\direa CC dup\ spargerea mitingului, n.a.)
- se distribuie muni]ie pe oameni, unit\]ile D1 M [i D57 Tc,
f\r\ muni]ii Tc (tanc).
(Ora) 13.00 Zimnicea, probleme.
(Ora) 13.00 Sibiu un grup de oameni au ie[it `n pia]\.
(Ora) 13.07 s-a ordonat luarea leg(\turii) radio cu D1 Mc
(Divizia 1 Mecanizat\) [i D57 Tc (Divizia 57 Tancuri).
Sf. Gheorghe aparataj electric o sec]ie a `ncetat lucrul
Pia]a Unirii, Hotel Bucure[ti, Calea Victoriei (zone unde au fost
identificate nuclee de agitatori, n.a.)
Ziu\ hran\ rece se pune `n ma[ini
T`rgovi[te (Chemenici) zvonuri c\ se adun\ elevii cu lum`n\ri
la Mitropolie.
(Ora )13.18 Ghimbav a ie[it toat\ `ntreprinderea de la elicoptere
Primul-secretar cere o sub(unitate) s\ `nconjoare `ntreprinderea.
(Ora) 13.20 Gl. Eftimescu se aprob\ scoaterea sub. la
Ghimbav.
(Ora) 13.37 tov. Ministru
- ordin B1/R.1 Mc (batalionul 1 din Regimentul 1 Mecanizat)
se depl(aseaz\) din cazarm\ la CC `nconjoar\ CC [i execut\
236
237
238
Gr\dina Icoanei, unde era [i un loc de adunare a participan]ilor la miting, a `ncercat s\ se ata[eze coloanelor de manifestan]i, apoi s\ p\trund\ pe strada One[ti. ~nc\ de diminea]\ erau sus]inu]i de autoturisme,
din care li se d\deau anumite indica]ii. Grupul de la Ci[migiu s-a
deplasat mai `nt`i `n intersec]ia cu strada Luteran\, `ncerc`nd s\ conving\ oamenii s\ strige Jos Ceau[escu!. Martori oculari afirm\ c\
erau str\ini, cel mai probabil basarabeni. ~n momentul declan[\rii
diversiunii din pia]\, ei au fost observa]i atac`nd mul]imea dinspre
biserica Kre]ulescu, scen\ v\zut\ de doamna Vasilescu, reprodus\
mai sus. Grupul de la Hotel Bucure[ti a fost identificat ca venind
de la Gara de Nord pe Calea Victoriei, fiind estimat de Securitate
ca format din tineri de la Timi[oara [i/sau cet\]eni sovietici din coloanele care se `ndreptaser\ spre Bucure[ti `n zilele anterioare. Este
interesant c\ nici un timi[orean nu poveste[te drumul lui la Bucure[ti. Grupul de pe Calea Victoriei a fost observat de Sergiu Nicolaescu: Singurul lucru pe care l-am v\zut cu ochii mei, pe care l-am
sim]it pus la cale acolo, din pia]\, de unde m\ aflam, a fost grupul
acela de 30-40 de oameni care au venit de la gar\, care a venit pe
Calea Victoriei, unde era Ministerul Economiei Na]ionale, al Planific\rii, au spart cele dou\ cordoane de solda]i de la Securitate, au
intrat pe la Ateneu `n pia]\, au trecut prin spatele coloanelor138.
Este `ns\ posibil ca, elimin`nd obi[nuitele exager\ri [i aproxima]ii
(basarabeni, sovietici), grupurile respective s\ fi fost ale nucleului
conspirativ prosovietic al colonelului P\s\rin. Acesta era format
din angaja]i ai unor `ntreprinderi bucure[tene.
Serviciul Romn de Informa]ii nu are nici o `ndoial\ asupra caracterului artificial, provocat, al dezorganiz\rii mitingului din 21 decembrie 1989: Ceea ce nu mai las\ `ns\ loc la dubii `n privin]a
premedit\rii evenimentelor este faptul c\ date ob]inute ulterior, `n
plan informativ, coroborate cu unele informa]ii certe, precum [i cu
m\rturii provenite de la diverse persoane care au participat nemijlocit la miting, sau care au avut ocazia s\-l priveasc\ de la distan]e
propice unor imagini de ansamblu, pun `n eviden]\ numeroase
138 Sergiu Nicolaescu, Acel grup care a creat panic\ a venit de la gar\ n
239
aspecte care nu pot ]ine, `n nici un fel, de ac]iunea maselor-purt\toare ale revolu]iei.
Vacarmul sonor (asem\n\tor cu cel produs de forma]iuni de
avioane, elicoptere sau tancuri) provenit dintr-o surs\ de amplificare.
Starea de panic\ nu s-a datorat numai zgomotului produs `n
difuzoare ci, a[a cum au relatat mai multe persoane, a fost vorba de
o senza]ie fizic\ de spaim\, resim]it\ sub forma unei nelini[ti at`t de
puternice `nc`t aproape c\ nu te mai puteai ]ine pe picioare, iar `n urechi `]i r\suna un huruit insuportabil. Discu]ii purtate cu speciali[ti
atest\ c\ o atare stare [i senza]iile descrise mai sus sunt provocate, de
regul\, prin emiterea la mare intensitate, a unor unde de joas\ frecven]\, sub pragul audibilului. Date de interes privind elucidarea acestor afirma]ii ar putea oferi personalul tehnic [i speciali[tii care
asigurau, la data aceea, sonorizarea unor astfel de manifesta]ii.
Mai multe persoane au relatat c\, exact `naintea `nceperii
panicii, pe laturile exterioare ale mul]imii dinspre Hotelul Negoiu
[i zona Hotelului Bucure[ti au ap\rut ma[ini ARO din care au cobor`t persoane `narmate cu b`te, care, penetr`nd cordonul de asigurare
exterior, au `nceput s\-i loveasc\ pe participan]i. Penetrarea cordoanelor exterioare chiar slab construite nu era totu[i un lucru
simplu de f\cut, iar dep\[irea implic\ acceptarea celor care formau
dispozitivele respective, context `n care se ridic\ semne de `ntrebare
`n privin]a atitudinii [i pozi]iei unor cadre de comand\ din MI.
Alte persoane care au participat la miting au afirmat c\,
afl`ndu-se `n mijlocul mul]imii, au observat cum unii purt\tori de
lozinci din polistiren expandat au scos lozincile [i, cu m`nerele cu
v`rfuri ascu]ite atipice pentru cele confec]ionate pentru acest scop
`n `ntreprinderi , au `nceput s\-i `mpung\ pe cei din jurul lor,
strig`nd `n acela[i timp: Fugi]i, c\ ne omoar\, Vin tancurile!,
huiduind, url`nd etc.
Bubuiturile puternice care s-au auzit `n acele momente puteau
proveni [i din detonarea unor petarde (chiar dac\ la controlul postac]iune, efectuat de cadre specializate, nu au putut fi relevate
urmele specifice l\sate de folosirea acestui tip de mijloace de marcare a focului).
240
Gardarea manifesta]iei nu s-a realizat conform tipicului stabilit pentru astfel de ocazii, cadrele fiind amplasate `n primul r`nd
al participan]ilor. Astfel, acestea nu numai c\ n-au putut interveni,
dar nici m\car n-au putut vedea ce se `nt`mpl\. ~n acela[i timp, de[i
se cuno[tea c\, `n diferite puncte din zona centrului Capitalei `ncepuser\ s\ se constituie grupuri `n principal tineri , fiind vizibil\
inten]ia acestora de a declan[a manifesta]ii de protest, for]ele de
ordine (MI) amplasate pe laturile exterioare ale dispozitivului de
gardare au fost relativ pu]ine, fiind `nt\rite abia dup\ spargerea
mitingului. Toate acestea constituie un punct de plecare pentru
descifrarea principalelor elemente ale manevrei, precum [i pentru
identificarea unora din regizorii [i actorii acesteia139.
Am subliniat c`teva cuvinte [i propozi]ii pentru a le comenta
separat. ~n primul r`nd, trebuie acceptat c\, prin raportul SRI, avem
de a face cu pozi]ia oficial\ a unei institu]ii a statului, `ntemeiat\ pe
probe, fapt pentru care fiecare afirma]ie are greutatea responsabilit\]ii unei autorit\]i. Prin urmare, atunci c`nd serviciul secret al
Romniei afirm\ c\ de]ine date ob]inute ulterior [i informa]ii
certe, suntem obliga]i s\ constat\m c\ asupra dezorganiz\rii mitingului au fost f\cute cercet\ri profesioniste, iar atunci c`nd afirm\ c\
nu mai exist\ dubii asupra premedit\rii diversiunilor din Pia]a
Palatului, teza revoltei spontane dispare. Noi [tim deja acest lucru
din felul profesionist `n care a fost provocat\ diversiunea de la
Timi[oara, dar mai ales din chinul prin care au trecut diversioni[tii [i cei c`]iva revolu]ionari de acolo pentru a convinge popula]ia s\ se revolte. Istoricii, scriitorii, oamenii politici pot fabula,
pot emite teorii; serviciul secret al unei ]\ri nu arunc\ vorbe la
`nt`mplare. Aceste probe certe se g\sesc `n arhiva SRI. Problema
SRI-ului este c\ nu identific\ autorul sau autorii acestei diversiuni,
indic`nd doar regizori [i actori. ~n al doilea r`nd, SRI identific\
originea vuietului `ntr-o sta]ie de amplificare, prin emiterea unor
139 Punct de vedere preliminar al Serviciului Romn de Informa]ii privind evenimentele din Decembrie 1989, pp. 5-6 (58-59). Vezi [i supliment Ordinea,
OMNIAPRES, Evenimentele din decembrie 1989 v\zute de Serviciul Romn de
Informa]ii, p. 31.
241
unde de joas\ frecven]\, fapt care exclude versiunile despre caracterul accidental al zgomotului. ~n sf`r[it, observa]ia c\ lucr\torii Securit\]ii au fost amplasa]i `n primul r`nd, sub balcon, [i nu au putut
vedea sau interveni corespunde realit\]ii dar numai par]ial ,
ordinul de a-i amplasa acolo av`nd scopul de a preveni un atac
asupra liderilor politici, ordin discutabil, fiind mai degrab\ propagandistic, dar perfect `ncadrat `n atmosfera din acel moment, `n
care sistemul de protec]ie din pia]\ era slab organizat [i incomplet.
Ceea ce nu spune raportul SRI este c\ `n pia]\ se aflau c`teva zeci de
lucr\tori ai Filajului [i alte c`teva zeci de ofi]eri ai diferitelor Direc]ii
ale Securit\]ii [i c\ toate aceste cadre au `naintat rapoarte asupra
evenimentelor [i faptelor pe care le-au v\zut din mijlocul mul]imii.
{i aceste documente se afl\ `n arhivele SRI [i reprezint\, de fapt,
mare parte din baza afirma]iei c\ se de]in informa]ii certe.
Pentru a r\m`ne `n cadrul pozi]iilor oficiale asupra evenimentului, `n particular despre formarea primelor nuclee de opozan]i din
apropierea cl\dirii CC, vom apela la reconstituirea f\cut\ de Procuratura Militar\ [i reprodus\ prin propria ei sintez\-raport. {i aceast\
institu]ie are informa]ii sigure: Cert este c\ `n acela[i timp sau `n
orice caz la foarte scurt timp dup\ incidentele din Pia]a Palatului, `n
diferite puncte din zona centrului Capitalei, au `nceput s\ se constituie grupuri, cu inten]ia vizibil\ de a declan[a manifesta]ii de
protest. Aceste grupuri au proliferat, ap\r`nd `n diferite puncte ale
Capitalei, cum ar fi: zona Ci[migiu CCA Pia]a Universit\]ii;
zona Pie]ei One[ti Scala; zona Pie]ei Romane; zona magazinelor
Unirea-Cocorul; Splaiul Unirii, pe firul drept al D`mbovi]ei p`n\ la
intersec]ia cu Calea Victoriei. Aceste grupuri de manifestan]i scandau lozinci anticeau[iste, f\c`nd referiri la Timi[oara [i cer`nd
mul]imii s\ se al\ture140. Textul are nevoie de o explica]ie detaliat\, pentru a nu trezi confuzie. ~n primul r`nd, vom preciza c\ zonele `n care s-au constituit primele nuclee de grupuri protestatare,
a[a cum sunt ele prezentate `n sinteza Procuraturii Militare,
140 CSJ.SPM, Autor colectiv, Sinteza aspectelor rezultate din anchetele efectuate
242
243
moment dat, s-a terminat, i-a `mpr\[tiat, dar s-au lini[tit. S-au auzit,
undeva, pe aici, pe la Adam. ~n momentul \la `mi d\ prin sta]ie [eful
g\rzii de aici, de la Consiliul de Stat: Domne, noi ce facem, c\,
uite, sunt \ia `n fa]\ acolo. De aici nu se vedea, peste cl\dire, la
Adam. Voi sta]i pe locurile voastre, pe cl\dire [i... nu e treaba voastr\
`n strad\. Treaba noastr\ nu era `n strad\. ~n sf`r[it, s-a terminat [i
acolo, s-au mutat pe undeva pe aici, pe (str.) Academiei, Aristide
Briand... zona asta. Ei, aici erau mai aproape de cl\dire142. De fapt,
grupul pornit din fa]a magazinului Adam s-a `mp\r]it pe undeva `n
zona Teatrului Mic Hotel Palas, cei c`]iva care s-au deplasat cu
microbuzul urc`nd spre Calea Victoriei, `n timp ce grosul oamenilor
a ie[it `n fostul Bulevard Gheorghiu-Dej (6 Martie), unde a f\cut
jonc]iunea cu grupul venit pe Splaiul D`mbovi]ei. Aceast\ mul]ime
este cea care s-a `ndreptat direct spre Pia]a Universit\]ii [i apoi spre
Intercontinental. ~n zona dintre barul Trocadero [i restaurantul
Havana, mul]imea a fost `nt`mpinat\ de un grup compact, nu foarte
numeros, de simpatizan]i ai clubului Rapid, `n majoritate ]igani `ntre
care [i fiul celebrului trompetist Tudoric\. Ace[tia au imprimat
grupului scandarea: Ole, Ole! [i fragmente muzicale din melodia
Lambada, cu care s-a intrat `n Pia]a Universit\]ii. Conform unor
surse ale Securit\]ii, grupul rapidist era deja `narmat cu arme albe,
b`te, lan]uri, bile, alte obiecte contondente. Sunt presupu[ii autori ai
spargerii vitrinelor libr\riei Mihai Eminescu. Odat\ p\trun[i `n Pia]a
Universit\]ii, oamenii au fost `nt`mpina]i de c`]iva indivizi tineri
(25-30 de ani), atletici, av`nd plete, iar unii [i barb\ [i purt`nd haine
oarecum ciudate (pufoaice, scurt\ Delon, pulov\re de l`n\ pe g`t,
c\ciuli cu urechi, [epci de stof\) care i-au provocat pe oameni s\
strige: Jos Ceau[escu! [i Jos Cizmarul!. ~n seara zilei de 2 martie 2004, `ncep`nd cu ora 22.00, s-a desf\[urat la Televiziunea
Romn\ (TVR1) emisiunea Foc `ncruci[at, condus\ de ziaristul
Horia Alexandrescu. Formatul emisiunii presupunea un num\r de
invita]i, pu[i fa]\ `n fa]\ pentru o dezbatere `n contradictoriu, [i un
juriu format din cet\]eni obi[nui]i chema]i s\ judece performan]ele
142 Arh. SR, Stenograma nr. 44/9 februarie 1994, Audierea colonelului Nae Octa-
244
245
246
247
248
grup care s-a format mai t`rziu `n Pia]a Universit\]ii. ~n acest loc
vom reveni [i la una din afirma]iile Raportului SRI, ar\t`nd c\
regizorii au `ntotdeauna aceast\ calitate profesional\ de a g`ndi [i
preg\ti din timp o secven]\ de film. ~n timp ce mitingul `nc\ se desf\[ura (partea a doua), ziari[tii str\ini de la Hotel Intercontinental
`[i instalau trepiedele, stativele [i postamentele pentru camerele de
filmat [i fotografiat `n balcoane [i pe terasa superioar\ a hotelului.
Ziari[tii str\ini au fost observa]i [i raporta]i imediat prin sta]ie at`t
de tr\g\torii colonelului Octavian Nae, posta]i pe acoperi[ul BCU,
c`t [i de cei afla]i pe cl\direa CC, f\c`nd aceste opera]ii mult `nainte
s\ ajung\ `n Pia]a Universit\]ii [i s\ se formeze grupul de manifestan]i.145 Nimeni nu a explicat de unde [tiau ziari[tii str\ini c\ lumea
se va aduna `n Pia]a Universit\]ii, `n timp ce, dup\ col], [i la Pia]a
Roman\ mul]imea se adunase [i scanda deja primele lozinci anticeau[iste! Dup\ `ncheierea mitingului, tr\g\torii de pe acoperi[uri au
fost, logic, retra[i. S\ privim, prin intermediul notelor comandantului
Armatei 1, [i la ora la care ministrul Vasile Milea identific\ grupul de
pe Bulevardul Magheru [i ordon\ risipirea lui 14.37. Trecuser\
deja dou\ ore de la spargerea mitingului.
249
250
251
dezavueaz\ pe golanii de la Timi[oara, pe nenoroci]ii \ia. Prin urmare, `n momentul `n care fiecare ]ar\ se elibereaz\, `n ciuda oric\rei probabilit\]i, noi, la[ii de la Bucure[ti, ne str`ngem [i scand\m
`mpotriva lor. Cu aceea[i micime [i la[itate `l sus]inem p-\sta [i d\m
`n \ia care au avut curaj. L-am sunat pe Bogdan [i i-am spus: ~n
momentul \sta eu m\ `mbrac, nu se poate a[a ceva, nu se poate ce se
`nt`mpl\. M\ duc s\ urlu c\ nu sunt de acord. Mi-a spus c\ vine [i
el. M-am `mbr\cat `n ni[te blugi negri, `ntr-un tricou negru, cu o
jachet\ [i cu ni[te pantofi cu talp\ groas\. Ideea era s\ pot s\ rezist
dac\ vine noaptea, s\ nu vin acas\. Cobor`m la ASE. Cred c\ era
cam 12.30. Din momentul `n care cobor`m, o lu\ spre Pia]a Roman\.
AMS: Cum era strada?
DC: Strada era plin\ de oameni, care `ns\ umblau normal,
impasibili. Am ajuns `n Roman\ [i atunci am auzit o v`j`ial\, ni[te
urlete, n-am `n]eles ce se `nt`mpla, dar la un moment dat lumea
fugea spre Roman\.
AMS: Pe strad\ sau pe trotuare?
DC: Pe trotuare. ~nc\ circulau ma[ini. Am luat-o st`nga `mprejur, nu `n]elegeam ce se `nt`mpl\, p`n\ am ajuns `n col] la ASE,
aproape de sta]ie. Am traversat pe col]ul cu Hotelul Doroban]i [i,
exact `n locul acela, am `ntrebat: Ce se `nt`mpl\, domne?, P\i,
au venit ni[te dube [i `i iau pe unii de la Roman\. L`ng\ mine,
imediat, aud pe unul strig`nd: Jos Ceau[escu!
AMS: A[a, dintr-odat\, pe lini[te?
DC: Da, a[a dintr-odat\.
AMS: Cum ar\ta individul?
DC: N-a[ putea s\ spun. Prima reac]ie a fost s\ m\ `ndep\rtez
de el. Lumea se `ntreba: Ce se `nt`mpl\, ce-i cu \sta de strig\?
Atunci apar unii fugind dinspre Pia]a Roman\, i-am oprit, i-am
`ntrebat [i mi-a r\spuns unul: P\i, s-a spart mitingul. {i ce
fac?, `ntreb. Vor s\-l r\stoarne pe Ceau[escu. Din momentul \la
m\ uit la Bogdan [i... Facem [i noi... [i `ncepem: Jos Ceau[escu!, dar nu se auzea. Pur [i simplu, de fric\, de emo]ie, strigam
Jos Ceau[escu! f\r\ voce, f\r\ glas. Mimam strig\tul. La un moment dat, `mpreun\ cu al]ii, am `nceput s\ s\rim `n fa]a ma[inilor [i
252
253
`ntre care unul `i `ntreba pe ceilal]i dac\ sunt dispu[i, dup\ ce predau materialele, s\ mearg\ la o bere!?. Drago[ s-a apropiat de
grupul de agitatori [i l-am `ntrebat pe unul mai ciudat, cu chimir
lat din piele [i cu bustul gol de unde este. {i \sta mi-a r\spuns
cam a[a: Eu mi-s din Banat [i-am venit s\-l d\m jos p\ Ceau[escu
[i s\ r\zbun\m mor]ii Timi[oarei!. Probabil c\ era unul din
grupurile violente de la Timi[oara, devastatori [i incendiatori, de
care revolu]ionarii timi[oreni se disociaz\, [i care au fost semnala]i
de Securitate ca f\c`nd parte din echipele de diversioni[ti ce ac]ionaser\ la Timi[oara [i apoi se deplasaser\ `n alte ora[e, afluind `n
final spre Bucure[ti cu trenul [i autoturisme. Reamintesc c\,
`ncep`nd cu ziua de 20 decembrie, la Timi[oara s-a declan[at revolta popular\, condus\ din dup\-amiaza aceleia[i zile de Frontul Democrat Romn [i av`nd tr\s\tura principal\ `n introducerea ordinii
la manifesta]ia din Pia]a Operei, prin organizarea unor grupe de
oameni de ordine care nu permiteau actele de violen]\.
Ca fapt anecdotic, Pia]a Roman\ mai fusese loc de manifesta]ie
doar o singur\ dat\, la 31 mai 1936, c`nd lozincile scandate de
participan]i reflectau starea de spirit a maselor: Jos r\zboiul!,
Tr\iasc\ pacea!, Tr\iasc\ democra]ia!, Jos hitlerismul!,
Vrem amnistie!, Cerem regim politic `n `nchisori. Vorbitorii,
`n majoritate comuni[ti, au chemat masele la lupta pentru f\urirea
Frontului popular antifascist149. Tot acolo a fost difuzat, ca material de propagand\, ziarul De[teptarea [oferilor, tip\rit la tipografia
Dorul de munc\.
La Hotelul Bucure[ti a urmat asaltul scutierilor [i `mpr\[tierea
demonstra]iei. ~n Pia]a Roman\ `[i continu\ relatarea martorul
ocular Drago[ se afla la vremea aceea, chiar `n mijlocul intersec]iei, postamentul acela uria[ din beton. C`nd am ajuns acolo,
surpriz\! Pe postament se urcaser\ o mul]ime de indivizi care strigau de mama focului lozinci anticomuniste. ~n mintea mea mi-am
zis: Uite al]i curajo[i! Aiurea! Apropiindu-m\, i-am reg\sit pe
b\ie]ii veseli de pe Calea Victoriei. Erau inconfundabili. Aceia[i
149 Alexandru Cebuc, Tradi]ii revolu]ionare bucure[tene, Ed. Muzeului de Istorie
254
255
256
vian, p. 35.
257
258
259
Grupul Mansarda
Una din zonele de ac]iune a serviciilor secrete americane `n
Romnia [i totodat\ c`mp de lupt\ informativ\ [i contrainformativ\
a fost cultul baptist, infiltrat at`t de agen]i americani, c`t [i de agen]i
ai Securit\]ii. Statele Unite finan]au transparent acest cult `n Romnia, ajut`nd la construirea de l\ca[uri de cult, sprijinind material
enoria[ii, promov`nd excursii de cult [i lideri religio[i. ~n cursul
anului 1989, serviciile secrete americane au `ncurajat formarea
unor grupuri de rezisten]\ anticomunist\ `n care au fost implica]i,
ca urmare a `n]elegerilor de cooperare, [i agen]i sovietici, re]ele
paralele [i persoane care c\utau o form\ de ac]iune `mpotriva regimului Ceau[escu. Un astfel de grup, care nu exclude ata[amentul
unor tineri sincer revolta]i `mpotriva sistemului, avea `nt`lniri conspirative `n mansarda unui imobil din Bulevardul 1 Mai. Doi dintre
membrii acestui grup, Octavian Mih\escu [i Ion R\doi, mi-au transmis prin coresponden]\, din Germania [i Belgia, povestea lor.
Faptul ca am fost manipula]i nu mai este un secret pentru nimeni
relateaz\ Octavian Mih\escu, fost simplu muncitor, `n prezent scriitor cu domiciliul `n Germania. Ce importan]\ mai are dac\ a fost
sau nu lovitur\ de stat? Nu se putea altfel, eu `nsumi am constatat
acest crunt adev\r! ~n septembrie 1989, m-am `nt`lnit cu Marian
Mierl\ la Bariera Vergului, student pe acea vreme, care tot pe cont
propriu ac]iona. Dac\ la Congres nu se va produce schimbarea, trebuia s\ ne consolid\m [i s\ demar\m ceva. Mi-a spus ceva de
260
261
262
263
264
265
266
267
268
269
270
271
272
273
274
275
Lada [i Dacia cu numere de TC; nucleul instiga mul]imea de curio[i s\ formeze o coloan\ care s\ urce spre Pia]a Universit\]ii, n.a.).
La 17.15 au plecat.
(Ora) 17.30 Lt. col. Oan\ raporteaz\ c\ a descongestionat
(Bulevardul) 6 martie [i pleac\ spre Intercontinental s\ fac\
jonc]iunea cu cpt. Marin care ac]ioneaz\ pe Magheru.
(Ora) 18.00 Tov. ministru
mai primim ordine de la col. L\z\rescu pe guvernamental
127. (Este un ordin ciudat al ministrului Ap\r\rii; nu reu[im s\-l
identific\m pe ofi]erul L\z\rescu, dec`t dac\ e vorba de colonelul
de Securitate L\z\rescu, dar nu putem `n]elege de ce ministrul
Ap\r\rii transmitea ordine printr-un ofi]er de Securitate!, n.a.)
(Ora) 18.13 Cpt. Marin raporteaz\
cei de la Intercontinental au fost `mpin[i p`n\ la intersec]ie la
Universitate (nu este o informa]ie corect\; probabil c\ este un ordin
s\ fie `mpin[i, nu un act realizat; dispozitivul de `mpingere a
fost imperfect, mul]i revolu]ionari trec`nd `napoi `n spate pe trotuare; de asemenea, nu `n]elegem cum au trecut for]ele c\pitanului
Marin de baricad\, care se presupune c\ a fost construit\ `ncep`nd
cu ora 17.00!, n.a.)
(Ora) 18.25 (notat gre[it 17.25) Cpt. Marin raporteaz\
Scala Pia]a Roman\ lini[te (acolo colonelul Suceav\
intrase `n dialog cu manifestan]ii, a[a cum am ar\tat, n.a.)
Intercontinental cordonul [i TAB la rest. Dun\rea (bifurca]ie) (probabil opri]i `n fa]a baricadei, n.a.)
nu se pot dispersa169. (Informa]ie corect\; nu exista `nc\
ordinul de atac; acesta va veni mai t`rziu, n.a.)
Secven]ele, a[a cum au fost v\zute de cei din strad\, con]in evident mai multe am\nunte:
Drago[ Constantinescu: (...) Mai `nt`i au venit pompierii. Au
venit pompierii s\ ne ude, lumea s-a dat la o parte.
169 Documentarul-Comandantului, general-maior Voinea Gh., copert\ verde,
pp.104-106 (nota]ia caietului este la pagini duble, de exemplu p.105 nseamn\
pagin\ [i contrapagin\).
276
277
278
279
280
281
282
283
284
285
orele 17.00 [i 18.00, Ceau[escu cere s\ fie g\si]i poe]ii Dan De[liu
[i Adrian P\unescu [i romancierul Dumitru Radu Popescu, nu pentru a vorbi la radio, cum s-a acreditat `n presa postdecembrist\, ci
pentru a-i trimite `n r`ndul manifestan]ilor cu scopul de a-i convinge s\ renun]e la protestul lor. De[liu nu a fost g\sit, iar P\unescu a refuzat. Apoi, `n jurul orei 20.00, Nicolae [i Elena Ceau[escu
hot\r\sc s\ r\spund\ apelurilor repetate ale grupului Verde], Burc\,
V`lcu (vechi activi[ti ai CC) de a fi primi]i insistau `nc\ din jurul
orei 17.00 , [i Verde] este primit de Ceau[escu, `n timp ce V`lcu [i
Burc\ intr\ `n biroul Elenei Ceau[escu. Am fost de fa]\ va relata
mai t`rziu Constantin Manea c`nd Verde] i-a propus lui Nicolae
Ceau[escu, av`nd `n vedere situa]ia, s\ se caute o `n]elegere cu cei
care sunt deja instala]i [i au f\cut o baricad\ `n fa]\ la Inter [i `n
fa]a c\rora s-au mobilizat deja trupe... [i nu e bine, c\ se `ncordeaz\
situa]ia. Poate c\ formeaz\ manifestan]ii din pia]\ o delega]ie care
s\ fie primit\ la cine crede el sau poate chiar de el. ~n orice caz, s\
se g\seasc\ o cale de mediere, s\ nu se apeleze la for]\ c\ nu e
bine174. Ceau[escu va cere generalului Neagoe s\-i aduc\ c`]iva
manifestan]i pentru a dialoga cu ei. Neagoe s-a limitat la cei c`]iva
prin[i deja [i adu[i `n cl\direa Direc]iei V sau la parterul cl\dirii
CC, care `ns\ erau crunt b\tu]i, `n stare de ebrietate sau droga]i
(dup\ cum arat\ Raportul SRI). Aceast\ scen\ nu trebuie confundat\ cu cea de mai t`rziu, c`nd s-a produs o intrare `n for]\ `n grupul
de manifestan]i [i au fost captura]i mai mul]i tineri. Sunt dou\ secven]e diferite [i vom ar\ta de ce. ~n jurul orei 21.00, la Ceau[escu
au venit copiii s\i, Valentin [i Zoia, aceasta `mpreun\ cu so]ul, [i
familia s-a a[ezat la mas\. ~n zona sala Dalles-Hotel Intercontinental se `nregistrau 13 mor]i din r`ndul manifestan]ilor! ~n urma
unui telefon primit pe firul scurt, Ceau[escu afl\, `n jurul orei
22.00, de deraparea controlat\ a camionului cu butoaie de motorin\
[i de incendierea baricadei [i, accidental\, a TAB-ului. Apoi este
informat de B\rbulescu, de la Mili]ie, c\ `n r`ndurile manifestan]ilor
este o dub\ dotat\ cu difuzoare din care o femeie strig\ lozinci
174 Arh. SR, Stenograma nr. 23/28 decembrie 1993, Audiere Manea Constantin,
pp. 25-26.
286
287
288
289
texte similare, la ce se g`ndea Ceau[escu `n acele momente dramatice [i care erau inten]iile lui. El a `nceput prin a preciza c\ nu mai
are nici o rezerv\ `n privin]a implic\rii str\ine `n evenimente, ar\t`nd
c\ folosind agentura de care dispun [i tot felul de cercuri reac]ionare,
ei se `ndreapt\ `n primul r`nd spre tineret, spre a-l infuen]a [i a-l atrage
`n diferite ac]iuni, pentru a-[i putea realiza obiectivele. Explica]ia
acestei formul\ri vine din faptul c\ la acea or\ fuseser\ re]inu]i deja
mai mul]i cet\]eni str\ini, membri ai unor ambasade occidentale
francezi, britanici, americani , unii dintre ei av`nd arme asupra lor.
Dar tema central\ a discursului lui Ceau[escu la teleconferin]\ a fost
mobilizarea activului de partid [i constituirea unor deta[amente de
lupt\ ale activi[tilor de partid. Vom reproduce mai multe pasaje care
se constituie `n esen]a mesajului lui Nicolae Ceau[escu din acea sear\:
S\ se constituie grupe de ap\rare a bunurilor `ntregului popor,
a ora[elor, a socialismului, a independen]ei [i suveranit\]ii ]\rii,
bazate pe grupe patriotice, dar cuprinz`nd pe cei mai buni activi[ti
de partid, pe cei mai buni oameni ai muncii din toate domeniile.
Repet `nc\ o dat\: nu exist\ dec`t o singur\ cale lupta. Trebuie
s\ l\murim oamenii, care au fost `n[ela]i [i sunt `n[ela]i de grup\rile [i
agenturile str\ine, dar s\ vorbim deschis [i s\ izol\m aceste grup\ri,
care trebuie s\ fie demascate cu toate for]ele. Ac]iona]i deci `n comun.
Baza trebuie s\ fie grupele sau deta[amentele de ap\rare a propriet\]ii
[i avu]iei `ntregului popor, a socialismului [i independen]ei, a suveranit\]ii ]\rii. Aceste m\suri trebuie s\ se `ndeplineasc\ `ncep`nd din
aceast\ sear\, c`nd trebuie s\ fie create toate aceste grupe.
Acestea sunt deta[amente de lupt\ [i ac]iune. Ele, cu for]e proprii, trebuie s\ asigure ordinea `n `ntreprinderi [i `n ora[e [i s\ fie
doar sprijinite, acolo unde este necesar, de unit\]ile Ministerului de
Interne [i de unit\]ile militare.
Nu trebuie s\ se ajung\ la folosirea armelor, dar trebuie folosite toate mijloacele. Deta[amentele de lupt\ trebuie s\ fie
290
decembrie 1989 retr\it\ prin documente [i m\rturii, Ed. Axioma Edit, Bucure[ti,
2001, pp. 197-203. (Stenograma, ca [i alte documente ale acestei perioade, a fost
prelucrat\ de ofi]eri ai MApN dup\ revolu]ie, t\ind sau ad\ugnd pasaje complet
str\ine textului. Din p\cate, cercetarea trebuie s\ se fac\ pe aceste documente.)
291
292
293
294
295
296
297
298
299
300
301
302
303
304
305
306
pe transportoarele blindate se tr\geau intens focuri de avertisment, iar un elicopter survola zona cu luminile aprinse. Eu nu
[tiu ce turist face turism `n astfel de situa]ii. Au l\sat impresia
unor oameni siguri pe ei, nu aveau nevoie de nici o indica]ie,
drept dovad\ fiind faptul c\ nu ne-au `ntrebat nimic `n condi]iile
date, cu toate c\ eram `n apropiere [i c\, fiind de la Mili]ie, `n
uniform\, eram `n m\sur\ s\ le oferim orice `ndrumare. Cert este
c\ `n luna ianuarie 1990, c`nd am revenit `n zon\, turnul cu ceas
al Institutului de Proiect\ri [i Palatul Telefoanelor (ast\zi `n renovare) purtau urme vizibile l\sate de gloan]e, iar un apartament
de deasupra Pasajului Victoria era pur [i simplu distrus. {i asta o
spun cu regret, dup\ 15 ani, interval de timp ce nu mi-a [ters din
memorie evenimentele tr\ite [i nici momentul c`nd un cet\]ean
din acel apartament a cobor`t `n dup\-amiaza zilei de 21 decembrie [i ne-a oferit o bucat\ de [unc\ [i o sticl\ cu ap\, mie [i colegilor mei. Eram mor]i de foame. Am avut o str`ngere de inim\,
ne[tiind ce s-a `nt`mplat cu acel om192. Av`nd `n vedere mul]imea de informa]ii [i m\rturii despre prezen]a unor str\ini, de
regul\ cet\]eni sovietici, `n zona str\zii Matei Millo putem trage
concluzia c\ a fost unul din punctele de reper ale forma]iunilor
diversioniste sovietice, oferind un acces imediat la centrul evenimentelor [i totodat\ o cale de fug\, de retragere pe strada
Brezoianu.
Pe baza m\rturiilor `nregistrate p`n\ acum, venite at`t de la
Armat\, Mili]ie [i Securitate, c`t [i de la revolu]ionari cunoscu]i
Dan Iosif, Mihai Montanu, Gelu Voican Voiculescu , se poate
ajunge la concluzia c\ focurile uciga[e de diversiune s-au tras
`nainte de spargerea baricadei [i au avut scopul de a `nt\r`ta
mul]imea `mpotriva for]elor de ordine, de a produce mor]i prin
`mpu[care, `n condi]iile `n care trupele MApN executau foc vizibil, cu trasoare, `n plan vertical, `n sus. Acel foc diversionist,
asupra c\ruia conducerea Securit\]ii, dar [i a SRI, nu are nici
192 Ibidem, pp. 143-144.
307
308
309
310
311
312
acolo, `ntre manifestan]i [i for]ele militare mobilizate cu armament198. La ora 22.57, o or\ `nainte de spargerea baricadei, se
raporteaz\ comandantului Armatei 1 consumul de muni]ie din zona
Inter: R1 (Regimentul 1) = 40 buc. (calibrul) 7,62 (foarte pu]in,
indic\ foc izolat, sporadic n.a.), R2 (Regimentul 2) = 8 000
(calibrul) 7,62 (este relativ pu]in, indic\ foc de salv\, dou\-trei
salve, n.a.) [i 2 000 (calibrul) 14,5199 (este mult, muni]ie de mitralier\ grea de pe tanc, dar este de presupus c\ s-a folosit pentru
salve `n aer, n.a.) Acest consum de muni]ie confirm\ concluziile
Procuraturii Militare c\, p`n\ la ora 0, s-a tras ocazional. Din p\cate,
un glon] de calibrul 7,62 poate omor` sau r\ni grav [apte persoane,
astfel c\ au fost suficiente c`teva cartu[e din cele 8 040 trase p`n\ la
acea or\ ca s\ produc\ primii opt mor]i [i treisprezece r\ni]i. Nu
exist\ nici o acoperire legal\ pentru existen]a acestor victime. La ora
23.03, comanda dispozitivului militar de la Inter este informat\ c\ `n
Pia]a Rosetti a sosit o coloan\ de ma[ini cu muncitorii de la Uzinele
23 August. Nu era vorba de un act de solidaritate, ci de o forma]iune
de G\rzi patriotice adus\ pentru a-i lua la b\taie pe manifestan]i. De
altfel, spargerea baricadei [i lichidarea ac]iunii de protest a fost
consemnat\ rece `n Documentarul generalului Voinea, comandant al
Armatei 1:
(Ora) 00.00 aprox. 500 de oameni s-au dus la Steagu Ro[u
(`ntreprinderea din Bra[ov, n.a.) s\-i scoat\ pe cei de acolo care nu
vor s\ ias\.
(Ora) 00.12 Tc(tancurile) au spart blocada.
4 Tc (patru tancuri): 2 pe Magheru; 1 Tc la Ciclop, 1 CCA.
G.P. (G\rzile patriotice) 23 Aug. `i atac\ pe manifestan]i..
camion cu butoaie benzin\ arde.
Cpt. Marin (raporteaz\, n.a.)
1 TAB incendiat.
S-a spart blocada la Intercontinental.
198 Arh. SR, Stenograma nr. 23/28 decembrie 1993, Audiere Manea Constantin, p. 27.
199 Documentarul-Comandantului, general maior Voinea Gh., copert\ ro[ie, p. 4.
313
314
315
316
317
318
dou\ p\r]i: solda]i plus mul]ime. Au avut c`[tig de cauz\ cei care
aveau for]a armei. Au `nceput s\ ne urm\reasc\ pe grupuri. Noi
ne-am retras pe strada Praporgescu. Veneau dup\ noi [i tr\geau. Cu
ma[ini de pompieri [i dube. Am ajuns `n Gr\dina Icoanei unde
ne-am salvat. (~n grupul respectiv: Viorel Zamfir, P`rjol Dodo,
surorile Onac.)205 Gelu Voican Voiculescu, un alt martor al evenimentului, a v\zut, dar a avut [i posibilitatea de a verifica: Pe la
miezul nop]ii Ceau[escu [i-a dat seama c\ Milea tergiverseaz\, c\
se fac atacuri simulate. Ei auzeau r\p\itul `n cl\direa CC, dar nu se
termina manifesta]ia. Noi deja ne obi[nuisem, tr\geau cu trasoarele
`n aer, f\ceau zgomot [i noi ne aprindeam ]ig\rile, vorba aia. Era
clar c\ militarii ne feresc [i fac jocul \sta ca s\ aud\ Ceau[escu. {i
atunci, cam pe la miezul nop]ii, Ceau[escu l-a `ncadrat pe Milea cu
Ilie [i cu Andru]a [i i-au for]at m`na. Atunci au tras, au primit ordin
[i au tras. Asta e drama lui Milea. |ia din 21 noaptea, de la ora
nou\, `mpu[cau f\r\ zgomot, nu se auzea `mpu[c\tura. Se vedea
doar omul c\z`nd. Ori chestia asta nu po]i s-o faci dec`t cu arm\
special\ cu amortizor [i infraro[u, arme pe care ai no[tri nu le
aveau. Am avut Securitatea `n m`n\, au fost oameni care au vrut s\
profite [i spuneau orice, turnau s\ scape sau s\ se afirme, dar nici
unul nu a admis a[a ceva. Securitatea nu avea armele astea206.
Pare mult mai verosimil ca victimele acestui asalt s\ fi c\zut ca
urmare a focului automat tras dup\ ei, `n timp ce fugeau. Puteau fi
civilii, puteau fi [i militarii din primul r`nd. Asta nu exclude versiunea unor trageri de precizie, folosind arme cu infraro[u, dar mai
devreme. Procuratura Militar\ identific\ `ns\ doar dou\ momente
`n care s-au produs victime [i `n ambele momente au tras militari ai
MApN, apoi furnizeaz\ o explica]ie pentru confuzia care domne[te
`n privin]a autorilor: Participarea unit\]ilor [i subunit\]ilor MApN la
reprimare, cu consecin]a mor]ilor [i r\ni]ilor din 21/22 decembrie, a
fost cercetat\ `n dosarul nr. 97/P/1990 al Sec]iei Parchetelor Militare,
dosar `n care s-a stabilit c\, pe l`ng\ ministrul de Interne [i [eful
205 Arh. SR, Stenograma nr. 14/10.XI.1993, Audiere Montanu Mihail, p. 5.
206 Alex Mihai Stoenescu, op. cit., p. 215.
319
320
321
322
323
324
325
326
327
]in\ dracului fa]a `ntoars\ la zid. Un b\rbat b\rbos cu alur\ de pictor urla de baioneta cu care un mili]ian `i r\scolea testiculele. Al]ii,
mai noroco[i, erau b\tu]i numai sporadic, c`nd mili]ienii, care se
`nt\r`tau `ntre ei, se n\pusteau `njur`nd s\ loveasc\. Cei care nu
aveau `nc\ m`inile zdrelite se ]ineau de zid precum be]ivii (de[i
nimeni nu era beat); ceilal]i, cu m`inile `nro[ite de s`nge, se
ag\]aser\ de pere]i cu pieptul [i cu obrajii, de team\ s\ nu-i supere
pe mili]ieni, care urlau continuu, ca poseda]ii, sta]i, b\ animalelor,
drep]i! Stai drept, boule, nu auzi! ai? [i urma lovitura, [i apoi
altele [i a[a p`n\ c`nd icniturile se r\reau, iar cel care lovea `[i
pierdea respira]ia. Pe pojghi]a tencuielii se l\]eau desenele neregulate ale s`ngelui `mpr\[tiat. Podeaua era plin\ de trupuri aruncate
de-a valma. Printre ele, c\lc`nd [i izbind, cizmele mili]ienilor
f\ceau poteci de ordine. ~njurau `ncontinuu, monoton [i cu ur\. ~[i
`ntre]ineau prin vorbe `nd`rjirea pe care un maior cr\c\nat [i violent
le-o inculca, pomenindu-l mereu pe tovar\[ul secretar general213.
~n acest loc vom face un salt pentru a analiza un aspect ciudat,
care nu a ]inut de folosirea focului de arm\ la baricad\, dar se
`nscrie [i el `n categoria represiunii.
328
329
de brutal cu noi... Mai t`rziu, aveam s\ afl\m c\ v`rfurile represiunii ajunseser\ la concluzia `n acea zi fatal\ pentru tiranie c\
eu a[ conduce mi[c\rile tinerilor din Bucure[ti, prin copilul meu,
care fusese prezent `n toate punctele fierbin]i din Capital\215.
Aceast\ persoan\, fost ofi]er de Securitate, a ajuns omul num\rul
doi `n stat dup\ decembrie 1989. Dumitru Mazilu era avizat de existen]a acelui ordin secret, dar `n afar\ de m\rturia sa emo]ional\ nu
exist\ nici o prob\ c\ s-a urm\rit execu]ia lui. Totu[i, o informa]ie
desprins\ din noianul de fraze eufuistice ale personajului ne ajut\ s\
`n]elegem c\ ordinul primit de Stamatoiu a venit prin ministrul de
Interne, Tudor Postelnicu. Este perfect plauzibil. St`nd [i analiz`nd
`ns\ cu aten]ie [i f\r\ sentimente afirma]iile lui Dumitru Mazilu,
putem presupune c\ pronun]area numelui s\u `n Pia]a Universit\]ii,
cu ocazia `ntocmirii acelor liste ale revolu]ionarilor, al\turi de nume
ca Iliescu, B`rl\deanu sau Corneliu M\nescu, nu putea s\ nu
trezeasc\ alerta Securit\]ii `n ce `l prive[te. Cunoscut de grupul
Mansarda, aflat `n leg\tur\ cu Ambasada SUA, numele s\u a fost
lansat pe strad\ cu scopul de a fi integrat scurtei liste de disiden]i
afla]i la `ndem`n\.
~n ce prive[te cazul listelor negre, acesta suport\ o explica]ie
nu numai logic\, dar [i sprijinit\ pe datele furnizate `n acest subiect
de un ofi]er de Securitate pensionar, pe nume Tudorel Popescu, fost
`n garda lui Gheorghiu-Dej [i comandant `n anii 5060 al unei
unit\]i MI. Ulterior a ajuns p`n\ la func]ia de secretar de stat la
MICM. Ordinul privind neutralizarea unor opozan]i fusese emis
`nc\ de pe vremea lui Gheorghiu-Dej. De aici [i explica]ia pentru
apari]ia surprinz\toarelor cuvinte lag\re [i colonii din relatarea
colonelului Gheorghe Ra]iu. ~n 1989 nu mai existau lag\re [i
colonii `n care s\ fie du[i opozan]ii. ~ns\ ordinul exista `n forma sa
ini]ial\, iar `n forma sa ini]ial\, ceea ce colonelul Ra]iu nume[te
urgen]a a III-a `nsemna lichidarea fizic\. De altfel, dac\ observ\m cu aten]ie textul lui Ra]iu vom vedea c\ el enumer\ numai
dou\ m\suri din trei re]inere [i internare, f\r\ s\ explice care
215 Dumitru Mazilu, Revolu]ia furat\. Memoriu pentru ]ara mea, vol. 1, Ed. Cozia,
330
era a treia m\sur\. Era lichidarea fizic\. ~n Raportul Comisiei senatoriale, la capitolul Evenimentele desf\[urate `n municipiul Arad,
se g\se[te [i urm\torul pasaj: Comandamentul operativ din sediu
a discutat diferite modalit\]i de `mpr\[tiere a manifestan]ilor. Radu
Constantin (secretar CC al PCR venit de la Bucure[ti, n.a.) se interesa dac\ sunt preg\tite listele A [i B [i cerea punerea lor `n
aplicare. Era un ordin mai vechi al Securit\]ii c\, `n caz de necesitate, suspec]ii trecu]i pe listele A trebuiau ridica]i [i du[i `ntr-o
zon\ necunoscut\, iar cei trecu]i pe listele B, mai pu]in periculo[i, trebuiau doar izola]i `n apropierea domiciliului. La Arad nu
erau actualizate aceste liste [i nici nu au fost puse `n aplicare216.
Textul spune mult mai mult dec`t grafia frazelor sale. Dac\ `n
cazul Bucure[ti este invocat un ordin personal al lui Ceau[escu dat
Securit\]ii, cazul Arad dovede[te implicarea `n acte criminale a
structurii Comitetului Central, av`nd `n vedere c\ un secretar CC
trimis acolo cuno[tea existen]a listelor negre [i cerea aplicarea lor.
Este logic s\ presupunem c\ situa]ia lui Radu Constantin nu era
singular\. ~nc\ o dat\ se dovede[te c`t de important\ era o cercetare, o anchet\, un proces al conducerii partidului, al comunismului. De acel ordin nu s-a mai ocupat nimeni, mul]i ani de zile,
motiv pentru care nici nu a fost modificat, elimin`ndu-se, de exemplu, prostia cu lag\rele [i coloniile, cu excep]ia lui Ceau[escu, pe
care `l putem b\nui preocupat de aceast\ problem\ `n ultimele sale
zile de conduc\tor. Cei care vor s\ apere Securitatea, tinz`nd spre un
tablou imaculat al ei, sigur c\ neag\ existen]a acestui ordin, dar `n realitate problema este c\ nu s-a executat. {eful Direc]iei VI a refuzat s\
execute ordinul lui Stamatoiu, apoi generalul Neculicioiu nici n-a
vrut s\ aud\ de scoaterea lui Brucan de sub autoritatea sa, pentru c\
[i Brucan era vizat, iar generalul Vlad a [i ordonat aducerea lui
Mazilu `napoi. Mai mult dec`t at`t, avem o informa]ie c\ un anumit
pericol a existat. ~n timpul audierii sale la Comisia parlamentar\,
colonelul Ciurl\u, [eful Securit\]ii Ia[i, a explicat c\ `n diminea]a de
216 Senatul Romniei, Raportul Comisiei senatoriale privind ac]iunile desf\[urate
n revolu]ia din decembrie 1989, vol. I, p. 390.
331
332
333
334
335
336
337
338
339
340
341
342
343
2004, p. 157.
344
345
manifestan]ii se adun\ la crematoriu. Cet\]enii, ca [i la Timi[oara, c\utau la Crematoriu mor]ii de la Universitate, rezultatul masacrului, a[a cum le fusese povestit de cei care veniser\ [i-i
mobilizaser\. Grupul de la Pia]a Chibrit (aproximativ 1 500 de
oameni) este semnalat `n deplasare spre Centru. La 07.45, generalul Milea ordon\ deplasarea unor for]e ale Regimentului 1 Mecanizat, formate din tancuri [i trupe de infanterie, spre `ntreprinderea
Turbomecanica, unde se concentrase o mul]ime agitat\ `n fa]\, pe
Bulevardul Armata poporului. Dup\ aproximativ o jum\tate de or\,
ministrul Ap\r\rii este informat c\ la Bra[ov, 6 000 (de) oameni
se deplaseaz\ spre pia]\. Dup\ `nc\ o jum\tate de or\, la 09.00,
situa]ia la Bra[ov este clar\: 25 000 (de oameni) curg grupuri. ~n
Bucure[ti, `n diferite zone de contact `ntre for]ele militare [i manifestan]i, mul]imea scandeaz\ Armata e cu noi!, trupele neprimind
vreun ordin. Avem m\rturii c\ generalul Vasile Milea a [tiut cu precizie, `nc\ din jurul orei 03.00, c\ revolta nu a fost `n\bu[it\ [i c\
oamenii se str`ng `n grupuri pentru a reveni la Pia]a Universit\]ii, `n
num\r [i mai mare. Mihai H`rj\u `l va `nt`lni la acea or\ pe Milea:
Dl Pl\tic\: Dac\ a]i `ncerca s\ v\ aminti]i de `nt`lnirea aceea
de la 3 noaptea, deci noaptea de 21/22, cu generalul Milea, c`nd era
murdar, r\v\[it [i c`nd v-a spus: M\i b\iete, s\ fi fericit c\ n-ai
v\zut ce am v\zut eu... ce v-a mai spus atunci?
Dl H`rj\u: Mi-a spus c\ ne a[tept\m ca m`ine s-o lu\m de la
cap\t... sigur, nu pot s\ reproduc exact, dar sensul era c\ el [tie c\
a doua zi lucurile sunt `n amplificare, `n desf\[urare, deci era con[tient perfect c\ lumea iar se va ridica din ce mi-a spus, asta
rezulta.222
~nt`lnirea lui H`rj\u cu Milea din jurul orei 03.00 a fost ocazionat\ de faptul c\ la acea or\ Nicolae Ceau[escu l-a chemat la el pe
ministrul Ap\r\rii. Nu avem date despre con]inutul `nt`lnirii, dar
este de presupus c\ Ceau[escu a fost sculat din somn [i `n[tiin]at
222 Arh. SR, Stenograma nr. 40/7 februarie 1994, Audiere Hrj\u Mihai,
pp. 53-54.
346
probabil de Elena Ceau[escu c\ se mi[c\ grupuri mari de muncitori `n Bucure[ti [i `n alte ora[e din ]ar\. Viceamiralul Dinu, aflat `n
cl\dire, ne ofer\ indirect o explica]ie pentru momentul de la acea
or\: Afl`ndu-m\ `n sediul CC, `n jurul orei 03.00, a intrat `n `nc\perea echipei operative Ion Dinc\, `ntr-o vizibil\ stare de panic\,
anun]`nd generalului Milea c\ o coloan\ de peste 500 de demonstran]i se afl\ pe Calea Mo[ilor, `ndrept`ndu-se spre centru. ~n consecin]\, `i cerea s\ fie trimise unit\]ile militare pentru `mpr\[tierea
demonstran]ilor. Ministrul Ap\r\rii i-a explicat c\ armata nu-[i
poate p\r\si misiunile de a ap\ra obiectivele fixe ce i-au fost
`ncredin]ate, c\ pentru astfel de interven]ii exist\ mili]ia [i pompierii. Discu]ia s-a `ncheiat f\r\ a se decide vreo m\sur\ `n acea
`nc\pere223. Dinc\ a revenit [i dup\ aproximativ o or\ cu aceea[i
problem\ [i cu aceea[i stare de panic\. Textul fostului [ef al DIA trebuie privit cu circumspec]ie, av`nd `n vedere nu neap\rat comportamentul suspect al DIA `n perioada revolu]iei, c`t felul `n care este
reprodus\ scena. Poate doar `ntr-o pies\ de teatru sau `n vreun film de
serie ministrul Ap\r\rii s\-i explice lui Dinc\, la fel ca unui str\in care
nu fusese p`n\ atunci acolo, c\ armata are misiuni de ap\rare a unor
obiective fixe, dup\ ce din ordinul lui trupele MApN se mi[caser\
toat\ noaptea, sp\rseser\ baricada [i au [i tras `n manifestan]ii de la
Inter. Care erau punctele fixe: Hotelul Intercontinental, Sala Dalles,
Magazinul Unirea? Ce leg\tur\ aveau aceste cl\diri publice cu misiunile Armatei? Apoi, este chiar straniu ca Milea s\-i recomande lui
Dinc\ consultarea unor legi conform c\rora pentru astfel de situa]ii
se folosesc mili]ieni [i pompieri? Parc\ Milea uitase subit represiunea de la Timi[oara [i pe cea de la Bucure[ti, din urm\ cu trei ore.
Nu e verosimil. Putem crede `ns\ c\ Milea i-a spus lui Dinc\, sub o
form\ mult mai atenuat\, c\ for]ele au fost regrupate spre caz\rmi, c\
militarii sunt obosi]i [i nem`nca]i, sau chiar c\ personal nu mai poate
da aceste ordine, fiind la cap\tul puterilor. Aici pot fi puse `n calcul
[i cele c`teva m\rturii despre militari care au refuzat s\ trag\, cre`nd astfel impresia c\ trupa nu este sigur\. Probabil c\ dup\ acest
223 Viceamiral (r) {tefan Dinu, Din culisele militare ale revolu]iei romne din
347
refuz, Milea a fost chemat la Ceau[escu. Chiar f\r\ a avea informa]ii despre con]inutul acestei `ntrevederi, putem estima c\ Ceau[escu i-a cerut din nou s\ serveasc\ cauza [i aducerea unor
trupe noi, proaspete, din jude]ele apropiate pentru a bloca, dac\ nu
chiar nimici revolta muncitorilor. Alt\ logic\ nu exist\.
{edin]a de la 08.30. Se declan[a criza de v`rf, calvarul ministrului Ap\r\rii. {eful Cabinetului 1, Constantin Manea se `nt`lne[te pe la 06.30 cu Milea: Ce faci, domnule, care e situa]ia?
Mi-a spus foarte afectat c\ nu e bine, [i eu nu vreau s\ trag `n
oameni224. Av`nd `n vedere c\ `n timpul nop]ii se tr\sese `n
oameni, fiind omor`te 39 de persoane cu arme de foc folosite de
trupele aflate sub comanda sa unic\, avem tot temeiul s\ credem c\
refuzul lui Milea de a trage `n oameni se referea la muncitorii care
se `ndreptau spre Centru. De fapt, Milea fusese din nou chemat de
Ceau[escu, la ora 06.30, dup\ ce ie[ise din dormitor, [i anun]at c\
se adun\ oamenii la `ntreprinderile de pe platforma Pipera [i la
Turbomecanica. ~n foarte scurt timp se produce un eveniment ale
c\rui date ne permit `n]elegerea ordinelor lui Ceau[escu c\tre Milea
[i estimarea corect\ a motivului sinuciderii ministrului Ap\r\rii. ~n
jurul orei 08.30 din diminea]a de 22 decembrie 1989 (unii martori
indic\ ora 08.00, al]ii ora 09.00), Ceau[escu a convocat o [edin]\
fulger, de care s-a vorbit foarte pu]in. La aceast\ [edin]\ Ceau[escu
l-a pus pe Milea aflat `ntr-o stare vizibil\ de epuizare nervoas\ [i
fizic\, neb\rbierit [i cu ochii `ncerc\na]i s\ prezinte raportul
asupra aducerii de for]e militare proaspete din teritoriu pentru atacarea mul]imii de muncitori care se `ndrepta spre centru. Milea a
`nceput s\ raporteze ce f\cuse Armata `n noaptea aceea din p\cate
nu s-a consemnat prin stenografi [i pozi]ia unit\]ilor chemate din
]ar\, care afluiau atunci spre Bucure[ti. Pe Ceau[escu l-a nemul]umit lipsa de precizie [i mai ales faptul c\ nu au venit acele unit\]i,
c\ nu sunt deja aici, s-a `nfuriat [i a `nceput s\ strige la Milea:
Habar n-ai! Eu trebuie s\ te informez pe tine? Tu e[ti obligat s\
m\ informezi pe mine! Umilit [i jignit, pur [i simplu dat afar\ din
224 Arh. SR, Stenograma nr. 23/28 decembrie 1993, Audiere Manea Constantin, p. 30.
348
pp. 221-222.
349
aflate la distan]\ [i care, prin factorul timp, aveau nevoie de un interval mare s\ ajung\ `n Bucure[ti, astfel `nc`t s\ am`ne confruntarea: Presat de dictator, ministrul Ap\r\rii Na]ionale face o ultim\
`ncercare de a `nt`rzia interven]ia `n for]\, pe care o cerea Ceau[escu,
d`nd ordin ca `n Bucure[ti s\ fie aduse efective din UM 015057, UM
01091 [i UM 01069 Mihai Bravu, UM 01303 T`rgovi[te [i UM
01088 Slobozia. De[i `n Capital\ existau suficiente for]e militare,
care se aflau `n caz\rmi, generalul Milea cheam\ unit\]i militare din
provincie, c\rora le trebuiau c`teva ore pentru a ajunge `n Bucure[ti,
interval de timp suficient pentru ca, datorit\ evolu]iei situa]iei, s\ nu
mai fie nevoie s\ fie angajate `mpotriva manifestan]ilor227. Aceast\
interpretare a ordinelor date de Milea `n acea diminea]\ este cel pu]in discutabil\ [i iat\ de ce. For]ele trimise `n caz\rmi la primele ore
ale dimine]ii sunt cele care fuseser\ pe strad\ `n timpul nop]ii de 21
spre 22 decembrie. Ordinul de regrupare a fost dat de Milea la ora
05.30. ~n urm\toarea or\ [i jum\tate, ministrul nu mai d\ alte ordine. Dar, `ncep`nd cu ora 07.00 a[adar `nainte de [edin]a de la ora
08.30 , Milea ordon\ rescoaterea for]elor din caz\rmi:
(Ora) 07.05 col. Constantinescu ord. tov. ministru.
oamenii din caz\rmi preg\ti]i.
`mbarc(are) pe ma[ini 1UF (o unitate de foc) + Hrana rece 1 zi.
Transmis mr. Carp + Handaric
R(egimentul de) Gard\ a plecat la ora 07.00
au intrat cei 100 de la C(entrul de) I(nstruc]ie) Tr. Rachete
(Ora) 07.13 cpt. Marin a blocat Pia]a Palatului.
(Ora) 07.37 lt. col. Dumitru P. (~ntreprinderile din Bra[ov, n.a.)
Steagu Ro[u, Metrom, Hidromecanica, aprox. 3-4 000 se preg\tesc
(este vorba de manifestan]i, n.a.)
(Ora) 07.45 tov. ministru R1Mc, 7 Tc, 215 m.t. (militari `n
termen) pleac\ spre Turbomecanica Armata Poporului (este ordinul prezentat [i mai sus, `n text, n.a.).
(Ora) 08.03 tov. ministru.
227 Costache Codrescu, op. cit., p. 118.
350
351
352
21 decembrie 1989, ministrul Milea, ]in`nd seama [i de evenimentele `n curs de desf\[urare din Bucure[ti, c`t [i din alte localit\]i, a `nt\rit ordinul dat de alarm\ de lupt\, subliniind c\ este
necesar ca toat\ tehnica blindat\ s\ stea `n coloana de a[teptare la
por]ile unit\]ilor [i c\ toate unit\]ile sunt `n stare de alarm\ general\, ordin care a fost retransmis `ntocmai la toate e[aloanele. Din
c`te am `n]eles eu, ulterior, acest ordin s-a dat cu inten]ia de a se
trece `n caz de nevoie la paza frontierei. Se punea chiar problema
unei mobiliz\ri generale, ceea ce era imposibil de realizat. Oricum,
`n noaptea de 21 spre 22 decembrie 1989, toate for]ele Ministerului
Ap\r\rii Na]ionale din ora[, din jude] [i din jude]ele limitrofe au
fost `n stare de r\zboi230. De[i se scrie cu insisten]\ despre amenin]area militar\ extern\, Ceau[escu nu aminte[te niciodat\ de ea `n
numeroasele sale interven]ii din [edin]e, teleconferin]e, la televizor
[i la miting. Exist\ apoi un caz [i mai clar, cel de la Cluj-Napoca.
Dup\ teleconferin]a de la ora 18.00 moment crucial pentru
`n]elegerea escalad\rii crizei `n ]ar\ , teleconferin]\ la care s\ nu
uit\m! primul-secretar de la Cluj-Napoca, Ioachim Moga, cere
introducerea st\rii de necesitate [i `n jude]ul s\u, generalul Topliceanu, comandantul armatei din Transilvania, a trecut printr-un
moment similar. ~n 17 decembrie, el prime[te ordin de la Milea s\
procedeze la organizarea unor subunit\]i care, la indica]ia primului-secretar de partid al jude]ului s\ intervin\ pentru paza sediilor, a
unor cl\diri publice, preciz`ndu-mi c\ se impune ap\rarea acestora
de atacurile unor terori[ti veni]i `n Cluj din afara ]\rii, c`t [i a
unor persoane turbulente231. Dac\ ordinul ar fi fost legal `n baza decret\rii [i proclam\rii st\rii de necesitate, misiunea era corect\. ~n diminea]a de 21 decembrie, Ioachim Moga [i Constantin
Nicolae, trimis din partea CC, `i cer lui Topliceanu ca unit\]ile militare s\ ac]ioneze `n Cluj `n a[a fel `nc`t s\ `mpiedice ie[irea
muncitorilor din unit\]i(le economice, n.a.) [i afluirea acestora pe
230 CSJ.SM, Dosar nr. 6/1990, Audiere martor colonel Zeca Constantin din
09.06.1990, p. 10.
231 Procuratura Romniei. Procuratura Militar\ Cluj, Dosar nr. 14/P/1990, Declara]ie inculpat general-colonel Topliceanu Iulian, 13 februarie 1990, p. 1.
353
354
355
356
209-243.
357
mare [i a cerut o centur\ cu pistolet. Singurul care avea a[a ceva era
c\pitanul Tufan. La insisten]ele ofi]erilor superiori, acesta `i va da
pistolul lui. ~n continuare, Milea a cerut o coal\ de h`rtie, probabil
pentru a scrie un ultim cuv`nt. A reintrat `n birou [i a avut o convorbire telefonic\ cu [eful s\u de cabinet: Mi-a zis: De ce nu e[ti
aici? Eu i-am r\spuns: Nu mi-a]i cerut dumneavoastr\ s\ nu mai
vin de la minister? El a r\spuns: {tiu, m\i copile, dar trebuia s\
fii aici cu mine Eu: Dac\ ordona]i, m\ urc `n ma[in\ [i vin imediat El: Las\, nu mai este nevoie... Reconstituirea arat\ c\ nu a
existat `n acel interval orar o convorbire cu so]ia, a[a cum s-a
acreditat recent. Ofi]erii de la cabinetul din cl\direa CC arat\ to]i
c\, la aproximativ un minut dup\ ce a ie[it P`rc\l\bescu din birou,
s-a auzit o `mpu[c\tur\. Dup\ toate probabilit\]ile [i pe baza datelor furnizate de Procuratura Militar\, generalul Vasile Milea [i-a
descheiat vestonul, pentru ca `nsemnele militare s\ nu opreasc\
traiectoria glon]ului, a sprijinit pistolul cu patul pe mas\, ]in`ndu-l
cu o m`n\ [i `ndrept`nd ]eava spre piept. Glon]ul a p\truns prin
corp [i a lovit speteaza scaunului. Imediat dup\ impact, ministrul
s-a retras de pe scaun pe canapeaua din spatele s\u (distan]\ 0,76
m) [i s-a lungit acolo. ~n aceast\ pozi]ie a fost g\sit `n agonie de
ofi]erii s\i. ~mpu[carea nefireasc\ `n piept a unui militar a creat
suspiciuni, pe bun\ dreptate. Nimeni nu a pus `ns\ `n calcul ipoteza
unei tentative de autor\nire, `n speran]a unei supravie]uiri. Conform
medicilor speciali[ti [i psihiatrilor, ea este specific\ indivizilor care
`ncearc\ fuga de r\spundere printr-un gest spectaculos, pe m\sura
gravit\]ii vinov\]iei sale. S-a acreditat `n mod eronat ideea c\ Milea
s-a `mpu[cat `n inim\, `ns\ Raportul de constatare medico-legal nr.
A3/3045/09.01.1990 arat\ c\ glon]ul tras de Milea a penetrat `n
regiunea hemitoracelui st`ng, produc`nd hemoragie intern\ masiv\,
ca urmare a intersect\rii pediculului pulmonar238. Glon]ul a lovit
artera pulmonar\. Ion Coman, `n virtutea experien]ei sale militare,
sus]ine ipoteza autor\nirii pentru a se scoate din joc, un fel de picior
`n ghips, dar mult mai periculos, pentru c\ [i situa]ia lui Milea era
238 Ibidem, p. 234.
358
mai grav\. O alt\ versiune este cea exploatat\ dintr-un dialog reprodus de ofi]erul Stoica de la T`rgovi[te. ~ntreb`ndu-l pe Ceau[escu ce
s-a `nt`mplat cu Milea, Ceau[escu ar fi r\spuns: I-am zis c\ este un
tr\d\tor [i c\ este condamnat la moarte [i a plecat `nso]it de doi
care... l-au dus `ntr-o camer\, moment `n care Elena Ceau[escu a
intervenit brusc: Nicule, taci!. Ofi]erii din CC nu confirm\ a[a
ceva, c\ ar fi fost `ncadrat de doi militari [i dus `ntr-o camer\.
Membrii CPEx prezen]i la [edin]a de la ora 08.30 nu confirm\ c\
Ceau[escu l-ar fi declarat tr\d\tor [i c\ l-ar fi condamnat la moarte.
Chiar presupun`nd c\ a fost executat, acest act nu putea fi f\cut, `n
condi]iile concrete de atunci, dec`t de ai lui, de ofi]erii superiori ai
MApN care se aflau la cabinetul lui.
Motivele gestului de sinucidere ales de generalul Vasile Milea
nu sunt greu de g\sit:
a fost min]it de Ceau[escu `n cazul Timi[oara, descoperind
mai t`rziu, `n noaptea de 17 decembrie sau `n 18 decembrie, c\ a
executat ordine neconstitu]ionale [i ilegale;
a fost `n permanen]\ presat cu un adev\rat interogatoriu din
partea lui Nicolae [i Elena Ceau[escu dac\ serve[te cauza, Milea
dovedindu-se fidel sau, cu o formul\ mai moderat\, incapabil de
tr\darea lui Ceau[escu;
a avut mustr\ri de con[tiin]\ dup\ ce i s-a raportat situa]ia
real\ de la Timi[oara (78 de mor]i [i peste 200 de r\ni]i), dar mai
ales c\ represiunea de acolo nu a reu[it, mul]imea fiind `n strad\ `n
ziua de 20 decembrie;
a sperat `nc\ din ziua de 19 decembrie c\ se va apela la o
solu]ie politic\, `nvestindu-[i `ncrederea `n capacitatea lui D\sc\lescu [i Bobu de a rezolva problema de la Timi[oara;
a constatat cu groaz\ cum escaladeaz\ situa]ia de la Bucure[ti,
mai ales cea de la Inter, [i a `ncercat s\ manevreze demonstrativ
mai multe for]e pentru a-l impresiona pe Ceau[escu, `n speran]a c\
nu va trebui s\ ordone din nou deschiderea focului;
a ordonat distrugerea baricadei [i dispersarea manifesta]iei de
la Inter, constat`nd [i consecin]ele `n mor]i [i r\ni]i ale ordinului
359
s\u (nu are importan]\ cine a tras, Milea fiind comandant unic [i
responsabil);
a fost din nou presat [i, `n diminea]a de 22 decembrie, injuriat
de Ceau[escu, pentru a for]a aducerea unor trupe noi, combatante,
neadaptate situa]iei de pe str\zile Bucure[tilor, unde militarii adoptaser\ o pozi]ie inactiv\ fa]\ de mul]ime;
a aflat c\ mi[carea popula]iei adic\ revolta popular\ s-a
declan[at `n mai multe localit\]i din ]ar\ [i c\ `n unele locuri din
Bucure[ti oamenii s-au urcat pe tehnic\, situa]ie peste puterile lui
de rezolvare;
a avut `n fa]\ imaginea unui m\cel generalizat, la nivel de
]ar\, pe care omene[te nu-l putea provoca;
nu a avut tr\s\turile de t\rie [i luciditate pentru a accepta
oferta generalului Vlad pentru o lovitur\ de palat, a[a cum va proceda `n c`teva minute generalul St\nculescu, f\r\ nici o sugestie;
`n plan strict personal a primit cel pu]in dou\ lovituri dure:
declararea sa ca tr\d\tor (CPEx-ul din 17 decembrie) [i permanenta amenin]are c\ va fi demis sau executat; aducerea generalului
St\nculescu pentru a-l `nlocui, Milea [tiind foarte bine c\ Ceau[escu avea obiceiul s\ g\seasc\ vinova]i dup\ ce sc\pa dintr-un
moment greu; `n orice situa]ie, indiferent de rezultatul crizei, el ar
fi fost sacrificat.
Aceast\ ultim\ motiva]ie nu era [i nu este marginal\. ~ntre ministrul Milea [i generalul St\nculescu exista o rivalitate mocnit\,
nemanifest\, dar bine cunoscut\ `n minister. Adep]ii teoriei unei
conspira]ii conduse de Nicu Ceau[escu au lansat, `n interiorul acestei ipoteze nerealiste, [i informa]ia c\ generalul Olteanu a fost racolat de sovietici cu ocazia unui incident petrecut la Moscova `nainte
de 1987. Este o confuzie cu Milea. ~n timpul unei delega]ii oficiale
la Moscova, generalului Vasile Milea i s-a f\cut r\u, a fost internat
`ntr-un spital [i tratat de medici sovietici. Pe baza informa]iilor primite de la surse ale Securit\]ii plasate `n conducerea Armatei (posibil chiar St\nculescu), Tudor Postelnicu, care pe vremea aceea era
[eful Securit\]ii, a f\cut un caz destul de zgomotos la Cabinetele 1
360
361
362
363
364
365
Pe vremea c`nd era locotenent, viitorul ministru al Ap\r\rii, general Niculae Spiroiu, se afla exact acolo, la Pite[ti, c`nd s-au
`nt`mplat evenimentele. ~n declara]ia pe care a f\cut-o autorului `n
vara anului 2005, acesta a cobor`t povestea la dimensiuni ceva mai
reduse: Incidentul s-a produs `n 1962, prim\vara. Eram comandant de pluton la {coala de subofi]eri. Gu[\, care era comandant de
companie de tancuri acolo, era parc\ plecat la Craiova; nu cred c\ a
fost implicat atunci. Eu locuiam la o gazd\ `mpreun\ cu locotenentul Sterescu Tudor, comandant de companie auto. Comandantul
{colii de ofi]eri era `ntr-adev\r colonelul Milea. ~ntr-o sear\, pe la
10.00, au venit [i l-au alarmat pe colegul meu Sterescu. Avea o
motociclet\, s-a urcat pe ea [i s-a dus la unitate. S-a `ntors pe la
04.00 diminea]a. Ce se `nt`mplase? ~n {coala de ofi]eri de la Pite[ti
func]iona atunci, `n directa subordonare a ~nv\]\m`ntului militar,
cursul de recalificare ofi]eri superiori. De regul\, `n marea lor majoritate, erau politruci. Comandantul cursului, colonel Emil Bulai [i
un locotenent-colonel de infanterie, Iosub pe nume, aveau or\ de
tactic\ `n teren, la o aplica]ie pe hart\ `n zona Raciu, sud Pite[ti,
r`ul D`mbovnic. Pentru a marca inamicul, au folosit un transportor
blindat sovietic BTR 152, av`nd ca [ofer pe plutonierul Panait.
Ofi]erii au venit pe transportor, apoi au cobor`t pentru a face orientarea. La scurt timp au ap\rut mai mul]i lucr\tori ai Securit\]ii,
anun]`ndu-i c\ `n sat a izbucnit o r\scoal\, c\ ]\ranii s-au str`ns la
Prim\rie [i protesteaz\ `mpotriva pre[edintelui cooperativei. Ei au
precizat c\ au trupe la liziera p\durii [i le-au cerut s\ le dea transportorul, `n sprijin. Colonelul Bulai le-a dat transportorul. ~n timpul
misiunii, transportorul s-a `mpotmolit l`ng\ un pode] [i ]\ranii l-au
luat cu asalt, d`nd cu pietre [i cu b`te `n blindaj. Venind noaptea, nu
[i-au dat seama c\ blindatul avea partea superioar\ cu prelat\ de
p`nz\, nu cu turel\, c\ altfel ar fi devastat interiorul. S-a telefonat la
{coal\, i s-a raportat lui Milea [i acesta a ordonat deplasarea unor
autospeciale care s\ scoat\ transportorul de acolo. Acesta era motivul pentru care fusese chemat colegul meu, locotenentul Sterescu.
Ajuns acolo acum Sterescu este `n Canada , a reu[it s\ le vorbeasc\ ]\ranilor pe limba lor, astfel c\, p`n\ la urm\, transportorul a
366
367
CO: O chestiune destul de grav\, dup\ p\rerea mea. O chestiune cu conota]ii politice interna]ionale. Incidentul s-a petrecut `n
timpul vizitei generalului Vasile Milea `n Cipru, partea greac\. ~n
fapt, lucrurile s-au petrecut astfel: `ntr-o zi a anului 1984 am fost
chemat la Nicolae Ceau[escu. Am intrat direct `n cabinet, cum procedam de obicei, `ntruc`t membrii CPEx nu erau anun]a]i pe vremea
aceea. C`nd m-am apropiat de masa lui de lucru, Nicolae Ceau[escu mi-a fluturat o h`rtie prin aer [i m-a `ntrebat: Ce este cu asta?
Nu [tiu ce con]ine?, am r\spuns. Era posibil ca, pun`ndu-mi
`ntrebarea astfel, s\ fi urm\rit s\ afle dac\ sunt `n posesia documentului [i nu cumva nu i-am raportat con]inutul lui. F\r\ s\-mi dea
h`rtia, Ceau[escu a `nceput s\-mi explice c\ este o scrisoare oficial\
de protest adresat\ lui de Rauf Denkta[, pre[edintele p\r]ii turce a
insulei, scrisoare care `l viza pe generalul Milea. Ce-a c\utat
Milea `n Cipru?, m-a `ntrebat Ceau[escu. Eu i-am spus c\ a efectuat o vizit\ `n Egipt, la invita]ia omologului s\u, `n fruntea unei
delega]ii militare, iar la `napoiere delega]ia s-a oprit `n Cipru, `n
partea greac\ a insulei, pe baza invita]iei [efului Marelui Stat Major
al armatei Greciei. Ac]iunea avea aprobarea lui Ceau[escu. Privind
scrisoarea, [eful statului mi-a spus c\ `n scrisoare se arat\ c\ `ntr-o
sear\, `n timpul vizitei, c`nd delega]ia militar\ romn\ se afla la un
local din apropierea liniei de demarca]ie a zonelor greac\-turc\,
generalul Milea ar fi spus ofi]erilor greci care-l `nso]eau: De ce
nu-i arunca]i `n mare pe turcii \[tia [i s\ elibera]i insula, c\ e greceasc\? Pe loc mi-am dat seama de dimensiunea incidentului.
Apoi, Ceau[escu, uit`ndu-se pe scrisoare mi-a citit ce reclama liderul ciprio]ilor turci, care se `ntreba retoric: Cum este posibil ca
un demnitar militar romn, care de]ine o func]ie at`t de important\,
s\ fac\ asemenea aprecieri?
AMS: Angajase statul... {i l-a iertat pentru chestia asta?!
CO: Dup\ ce Nicolae Ceau[escu s-a oprit din explica]ii, i-am
raportat c\ nu cunosc nimic din acest incident, dar m\ voi interesa,
deoarece `mpreun\ cu Milea a fost acolo [i tovar\[ul Ilie (generalul
Ilie Ceau[escu). La auzul acestui r\spuns, Ceau[escu s-a ar\tat surprins: A fost [i Ilie `n delega]ie? Da, i-am confirmat eu, dup\
368
369
370
AMS: Vreau s\ v\ `ntreb, p`n\ la momentul numirii dvs. la Capital\, `n 16 decembrie 1985 [tiu data pentru c\ am citit cartea
despre Bucure[ti , a]i mai avut vreun semnal c\ urmeaz\ s\ fie
numit Milea `n locul dumneavoastr\? Fie din cauza rela]iei lui cu
Ceau[escu, fie pentru c\ `l `mpingeau sovieticii din spate?
CO: Da, au mai fost c`teva semnale. Unul a fost cel dat de
Homo[tean. Altul a fost `n lunile premerg\toare lui decembrie 1985.
Generalul Milea a fost programat s\ ia cuv`ntul `n numele Armatei
la una din [edin]ele Marii Adun\ri Na]ionale [i la o plenar\ a
Consiliului Na]ional al FDUS, `mprejur\ri unde, de regul\, era programat titularul Ministerului Ap\r\rii Na]ionale. La ultima ac]iune,
de pild\, c\ tot a]i adus vorba de Nicu Ceau[escu, probabil din
cauza emo]iei, Milea s-a `ncurcat la citirea unei fraze, produc`nd
ilaritate `n sal\. Nicu Ceau[escu, aflat `n dreapta mea, a intervenit
atunci [i a spus cu voce tare: E grea limba romn\. Eu cred c\
promovarea lui Milea a fost o dorin]\ mai veche a lui Nicolae
Ceau[escu, `ns\ a f\cut-o `n momentul `n care l-a considerat apt.
AMS: Eu [tiu, dar cititorii nu cunosc realitatea asupra incidentului de la Moscova `n care a]i fost implicat. De aici s-a speculat
[i acesta este motivul principal pentru care insist asupra schimb\rii
dvs. cu Milea c\ s-a `ncercat racolarea dvs. acolo [i, mai mult, c\
a]i transmis sovieticilor mesaje ale Elenei Ceau[escu pentru
r\sturnarea lui Nicolae Ceau[escu. Este o fabula]ie. ~n realitate,
sovieticii nu au acceptat prezen]a lui Ilie Ceau[escu `n delega]ia
Armatei romne, pe care a primit-o Andrei Grom`ko, la Moscova,
`n decembrie 1985, din motive strict protocolare. Nicolae Ceau[escu a g\sit un moment nepotrivit pentru schimbare, f\c`nd loc
specula]iilor.
CO: ~mi place s\ cred c\ cei care au fabulat pe seama `nlocuirii
mele de la conducerea MApN, dup\ vizita `n URSS, `n decembrie
1985, `[i vor reconsidera punctul de vedere citind acest episod. Dar
nu este exclus ca Nicolae Ceau[escu s\ fi ales `nadins acel moment
`l cuno[team destul de bine, era capabil , fiind oricum hot\r`t s\
fac\ schimbarea, pentru a crea confuzie. Dac\ a fost a[a, acum se [tie
c\ a reu[it.
371
372
Generalul Vasile Milea a fost `nc\ de timpuriu `n aten]ia spionajului sovietic. Probabil c\ au [i mizat pe el `n perioada premerg\toare opera]iunii de r\sturnare a lui Ceau[escu de la putere. {i
probabil c\ nu se a[teptau ca Vasile Milea, cel care `n vara anului
1989 `i sugera lui Sergiu Nicolaescu s\ ia unitatea de la Ploie[ti [i
s\ cucereasc\ Bucure[tii, s\-i r\m`n\ credincios lui Ceau[escu p`n\
acolo `nc`t s\ f\ptuiasc\ `mpreun\ o crim\ `mpotriva na]iunii [i a
Armatei. Acesta este singurul adev\r palpabil, pentru c\ mormintele a peste 1 000 de oameni, r\mase de pe urma lor, sunt c`t se
poate de adev\rate.
373
374
EF: Atunci i-am spus [i eu lui Mitea: Pentru cine face economie, pentru \ia care o s\-l sp`nzure?, iar Mitea m-a tras de m`n\
[i mi-a spus: Taci din gur\, faci declara]ii de astea c`nd te-a declarat tr\d\tor! Acolo, `n birou, Ceau[escu vorbea cel mai mult cu
Petre Constantin, iar acesta, dup\ aceea, a ie[it [i a dat telefon la
TVR. ~i dicta ce-[i notase lui Brate[ prin telefon [i `i spunea: S\
faci, s\ preg\te[ti emisia... Problema este c\ ceea ce `[i notase [i
ce `i dictase Petre Constantin lui Brate[ erau ni[te idei, un text
`ncropit, astfel c\ atunci c`nd am v\zut comunicatul la televizor, am
v\zut de fapt comunicatul f\cut de Brate[. Mitea chiar a reac]ionat:
Brate[ `l `n]elege pe tovar\[ul mai bine dec`t noi!
AMS: A[adar, textul citit la radio [i TV era redactat de Brate[
pe baza ideilor notate de Petre Constantin de la Ceau[escu. ~ns\ a
disp\rut cauza sinuciderii, a[a cum o g\sise Ceau[escu... din
la[itate. V\ da]i seama? Era cauza real\, nu c\ a tr\dat `n leg\tur\
cu agenturile str\ine. (Preciz\m c\ Petre Constantin i-a dictat direct
crainicului Marinescu, fapt confirmat de acesta `n 2005, n.a.)
EF: Nu [tiu ce au f\cut acolo la televiziune, dar Ceau[escu a
folosit f\r\ dubiu expresia din la[itate. Am uitat s\ v\ spun c\ pe
21 seara Ceau[escu i-a cerut lui Milea filmul de la Timi[oara, acesta a promis c\-l aduce, dar nu a venit. Diminea]\, pe 22, i s-a adus
un pachet cu fotografii. Erau lozincile Jos dictatorul! Jos comunismul! scrise pe vitrine. S-a uitat, le-a r\sfirat nervos [i a b\tut cu
pumnul `n mas\. Fotografiile au r\mas acolo. Ceau[escu era `ntr-o
degringolad\ total\ `n perioada asta.242
Constantin Manea, [eful de cabinet, a precizat c\ Nicolae Ceau[escu, afl`nd c\ St\nculescu n-a sosit, l-a chemat pe fratele s\u,
Ilie Ceau[escu, dar acesta nu a fost g\sit. Este o minciun\. Ilie
Ceau[escu se afla `n cl\direa CC [i a fost `n biroul lui Nicolae
Ceau[escu. Diminea]\, `nainte de [edin]a de la ora 08.00, Ilie
Ceau[escu i-a spus fratelui s\u: Situa]ia este deosebit de critic\.
Vin coloane de muncitori. Trebuie f\cut ceva. Trebuie destituit
242 Alex Mihai Stoenescu, op. cit., pp. 87-88.
375
376
s\ plece la Bucure[ti pentru a-[i preveni fratele. Faptul nu este surprinz\tor [i nici exagerat, deoarece americanii au insistat `n permanen]\, prin diferite mesaje [i pe diferite canale, pentru o
p\r\sire pa[nic\ a puterii de c\tre Nicolae Ceau[escu [i evitarea
unui deznod\m`nt dramatic.
{i atunci, `n diminea]a de 22 decembrie, Elena Ceau[escu a
reac]ionat violent [i proste[te, iar Ilie Ceau[escu a plecat la minister. Aici, Ilie Ceau[escu s-a instalat `n biroul ministrului Ap\r\rii,
unde a compus o list\ de guvern conform unei m\rturii, cu Ion
Iliescu prim-ministru [i a cerut [efului DIA convocarea ata[a]ilor
militari ai URSS [i ai Chinei. F\r\ alt\ solu]ie, Nicolae Ceau[escu
cere din nou s\-i fie adus St\nculescu. Constantin Manea arat\ c\,
informat asupra accidentului lui St\nculescu, Nicolae Ceau[escu
i-a strigat: Cu picioarele rupte s\ vin\ [i s\ vin\ `n 5 minute, s\ nu
se joace c\-l aduc arestat! St\nculescu a sosit `n aproximativ un
sfert de or\ `mbr\cat cu haine civile. Simula c\ e accidentat [i c\ `l
doare piciorul. Ceau[escu i-a dat atunci un ordin: St\nculescule,
preiei conducerea armatei `n urma sinuciderii lui Milea [i execu]i
ordinul. Merge]i [i opri]i [i i-a cerut s\-i cheme pe Voinea [i pe
Eftimescu244. Manea mai afirm\ c\ el, imediat dup\ numirea lui
St\nculescu, acesta fiind `n anticamera cabinetului, s-a uitat pe fereastr\ [i i-a spus generalului: Uite c\ deja se umple (pia]a)
intraser\ primele grupuri de muncitori.
~n acest moment al evenimentelor intervine o succesiune de informa]ii preluate de toat\ literatura subiectului nostru [i care a[az\
`n centru ordinul de oprire `n caz\rmi a deplas\rii trupelor militare
[i interdic]ia de a se trage `n oameni, ceea ce presupunea `nc\lcarea
ordinelor lui Ceau[escu sau, mai corect spus, un contraordin, peste
autoritatea comandantului suprem. Pentru a desc`lci dezinformarea
creat\ dup\ revolu]ie din surs\ militar\, vom ar\ta c\ este vorba de
dou\ ordine distincte, date de dou\ persoane diferite.
Ordinul de oprire la caz\rmi. Pentru a salva onoarea lui
Milea, militarii au declarat in corpore c\ ordinul i-a apar]inut
244 Arh. SR, Stenograma nr. 23/28 decembrie 1993, Audiere Manea Constantin, p. 33.
377
378
379
Capitolul IX
R\sturnarea de la putere
a lui Nicolae Ceau[escu
Mai mul]i factori au contribuit la ratarea [i ascunderea adev\rului `n ace[ti 15 ani. ~n primul r`nd a fost necunoa[terea, prin
ascunderea realit\]ii, a evenimentelor din sediul CC `nainte de
intrarea manifestan]ilor. Nici generalul St\nculescu, nici generalii
381
prezen]i `n locul deciziei nu au f\cut publice detaliile prelu\rii puterii de c\tre Armat\, deoarece le-a fost team\ s\ recunoasc\ gestul
ce p\rea [i grav, din punctul de vedere al comportamentului unei
institu]ii, [i periculos din punctul de vedere al imaginii. De aceea, a
fost lansat\ teza mult mai convenabil\ a trecerii armatei de partea
revolu]iei. Aceast\ formul\ se bazeaz\, `n fond, pe al doilea factor
care a favorizat `nt`rzierea cunoa[terii adev\rului ignoran]a `n
privin]a terminologiei [i proceselor istorice de c\tre majoritatea
popula]iei. Doar c`]iva oameni aviza]i [i educa]i au `n]eles c\ orice
trecere a unei Armate de partea unei revolu]ii se nume[te lovitur\ de stat militar\ sau puci, pentru c\ se face `mpotriva guvernului [i a puterii existente [i `n folosul unei puteri noi,
revolu]ionare. Al treilea factor obliterant a fost pus `n mi[care prin
folosirea de c\tre Armat\ a puterii preluate [i a rolului decisiv avut
`n r\sturnarea lui Ceau[escu pentru a se proteja de erorile, ilegalit\]ile [i crimele f\cute sub comanda generalului Milea p`n\
atunci. ~n sf`r[it, politizarea partizan\ a evenimentelor, a revolu]iei,
a `mp\r]it vocile `n dou\ tabere care sus]in dou\ teze total opuse [i
la fel de eronate: de o parte revolta spontan\ [i de cealalt\ parte
lovitur\ de stat, dat\ de Ion Iliescu [i echipa lui gorbaciovist\, `n
decembrie 1989.
Dar, s\ nu anticip\m.
Un am\nunt necunoscut p`n\ acum vine s\ ajute Istoria, a[a
cum se `nt`mpl\ mereu `n timpul evenimentelor cu desf\[urare
rapid\: intrat `n panic\ dup\ ce i s-a anun]at sinuciderea lui Milea,
Nicolae Ceau[escu va l\sa `n permanen]\ u[ile de la biroul s\u [i
de la anticamera cabinetului deschise. I se f\cuse fric\. Dar `n acest
fel putem cunoa[te mi[c\rile lui mult mai bine, exist`nd martori
oculari care au avut un acces direct la el, v\z`ndu-l [i auzindu-l.
Trecut apoi de la stupefac]ie la furie, Nicolae Ceau[escu `i cere lui
Constantin Mitea s\ formuleze comunicatul `n leg\tur\ cu tr\darea lui Milea, lui Silviu Curticeanu s\ preg\teasc\ un decret
pentru instituirea st\rii de necesitate pe `ntreg teritoriul ]\rii [i convoac\ o [edin]\ a CPEx. Ciorna decretului [i subliniez ciorna ,
precum [i comunicatul cu tr\darea lui Milea au fost citite la radio
382
383
retr\it\ prin documente [i m\rturii, Ed. Axioma Edit, Bucure[ti, 2001, p. 213. Stenograma a fost prelucrat\ de ofi]eri MApN. Vezi [i Sergiu Nicolaescu, Sergiu Nicolaescu
acuz\!, Ed. PRO, Bucure[ti, 1998, p. 308, cu erori de redactare (de exemplu,
Postelnicu afirm\: Sunt hot\rt s\ lupt pn\ la lumin\ n loc de pn\ la urm\ etc. ).
384
385
386
moment dat eu am fost `ntre dou\ plutoane de execu]ie: a conducerii foste [i a celor care veneau, revolu]ia, [i acest lucru a fost [i la
Timi[oara, [i la Bucure[ti. Deci, `n momentul c`nd lor (lui Nicolae [i
Elena Ceau[escu, n.a.) le-am spus c\ sunt pe drum (unit\]ile chemate
din teritoriu, n.a.), s-au lini[tit, `ntr-un fel. Dup\ aceea, c`nd au v\zut
c\ nu mai sosesc, c`nd nu s-a mai discutat unde sunt \ia, presiunea
din Pia]\ era destul de mare [i se men]inea chiar `n jurul intr\rii
[.a.m.d...257 ~n interviul acordat autorului, generalul St\nculescu a
reconfirmat ac]iunile sale din acel moment de criz\ absolut\:
AMS: Merge]i [i opri]i! Era vorba de oprirea oamenilor care
se apropiau de centru.
VAS: Eu am profitat de acest ordin dat `ntr-adev\r a[a de Ceau[escu... uite c\ eu uitasem am\nuntul \sta, dar mi-a ordonat Opri]i!,
[i eu am spus: Da, opresc. Eu am oprit for]ele care erau aduse de
Milea din ]ar\ la margine (la periferiile Bucure[tilor, n.a.)
AMS: Trupele oprite pe Olteni]ei.
VAS: Da, am speculat ordinul de oprire a muncitorilor [i eu am
oprit trupele.
AMS: Vreau s\ reconstituim: a]i ie[it de la Ceau[escu [i v-a]i
dus la grupa de generali. Erau acolo Hortopan, Eftimescu, P`rc\l\bescu, cred c\ deja era [i Voinea. Le-a]i comunicat c\ sunte]i numit
ministru al Ap\r\rii?
VAS: Erau panica]i, erau termina]i, speria]i, se `mpu[case Milea
[i, c`nd m-au v\zut [i le-am spus, s-au ref\cut.
AMS: V-au recunoscut ca ministru.
VAS: Nu [tiu dac\ a[a, dar i-am anun]at, plus c\ nu cu ei...
AMS: V-a]i dus apoi sus la centrul de comunica]ii, unde erau
transmisioni[tii. Maiorul Tufan era jos [i a mers cu dvs. sus sau l-a]i
g\sit sus?
VAS: L-am g\sit sus.
AMS: Ce ordine i-a]i dat?
257 Historia, Nr. 30, mai 2004, stenograma emisiunii Na[ul de la postul de televiziune
B1. Participan]i: Victor Atanasie St\nculescu, Radu Moraru [i Ion Cristoiu, p. 21.
387
388
Comunicat
~n Bucure[ti [i `n `ntreaga ]ar\ muncitorii s\ apere tot ceea ce s-a
realizat, suvernitatea [i independen]a ]\rii. Inform\m c\ ministrul
for]elor armate a ac]ionat ca tr\d\tor `mpotriva independen]ei [i suveranit\]ii Romniei [i, d`ndu-[i seama c\ este descoperit, s-a sinucis. Facem
apel c\tre to]i cei care-[i iubesc ]ara [i poporul s\ ac]ioneze cu cea mai
mare fermitate `mpotriva oric\rui tr\d\tor.
Toate zvonurile [i minciunile au fost dirijate `n str`ns\ leg\tur\ cu
tr\d\torii de ]ar\ [i cu cercurile imperialiste de tr\d\torul Milea, care a
organizat aceste provoc\ri, a spus minciuni [i a informat fals `n leg\tur\
cu situa]ia din ]ar\. Apel\m la clasa muncitoare, ]\r\nime [i intelectualitate, la `ntregul popor, de a ac]iona cu `nalt\ r\spundere pentru a `nt\ri
ordinea [i lini[tea. Problemele noastre s\ le rezolv\m `n str`ns\ unitate,
f\r\ vreun amestec din afar\. S\ facem totul pentru a ap\ra suveranitatea, independen]a [i integritatea Romniei socialiste.260
389
390
391
392
Primele r`nduri au strigat: Huooo! Dar cei din spate nu [i-au dat
seama cine sunt! Era un grup de 12-15 persoane. El a f\cut, a[a, un
tur... Aici, pe latura din dreapta, se a[ezase un elicopter cu motoarele [i cu elicele merg`nd. Ceau[escu a f\cut ie[irea aceasta. N-a
durat dec`t c`teva secunde...264 ~n aceste secunde, un t`n\r a aruncat o bucat\ de lemn care a lovit cu precizie portavocea ]inut\ la
gur\ de Ceau[escu. ~n clipa urm\toare, acesta s-a retras, acoperindu-[i gura cu m`na, probabil de durere. A urmat scena liftului, la
care Elena Ceau[escu a strigat: S\ se trag\! S\ se trag\! Colonelul Nae a auzit-o din capul holului, apoi acest ordin a fost transmis
de Postelnicu. ~ntr-o completare la declara]ia dat\ Procuraturii
Militare, Tudor Postelnicu va descrie aceast\ scen\: M\ aflam
`ntr-un birou de la etajul nr.1 al sediului CC al PCR c`nd, a[a cum
am ar\tat anterior, am fost anun]at s\ m\ prezint de urgen]\ la lift.
Pe hol se aflau Nicolae Ceau[escu, iar pe sc\ri `n fa]a biroului lui
se aflau circa [apte sau nou\ cadre `n civil. Nu cunosc cine erau
ace[tia. ~n spatele lui Ceau[escu Nicolae se afla aghiotantul s\u din
acea zi. Nu `mi amintesc care din aghiotan]i era `n acea zi. Ceau[escu Nicolae m-a `ntrebat ce trebuie s\ fac\ for]ele Ministerului
de Interne `n cazul `n care elementele huliganice vor intra s\ atace
sediul. For]ele Ministerului de Interne erau `n cadrul Direc]iei V
Serviciul G\rzi. Eu i-am r\spuns c\ trebuie s\ se procedeze conform celor ordonate de el la teleconferin]a din duminic\ 17 decembrie 1989, c`nd, cu ocazia evenimentelor de la Timi[oara, a ordonat
ca pentru reprimarea mi[c\rii s\ se trag\ `n popor. Apoi m-am
`ntors pu]in, practic am `ntors doar capul spre cei din gard\ [i le-am
ordonat ca `n cazul `n care huliganii vor p\trunde `n sediu, s\
deschid\ foc cu armamentul din dotare, folosind bine`n]eles gloan]e
de r\zboi. Apoi am intrat `n lift pentru a merge la etajul [ase, iar
Ceau[escu Nicolae a intrat `n liftul care ducea direct pe platforma
de pe acoperi[ul sediului de unde a fugit `mpreun\ cu Elena Ceau[escu cu helicopterul265. Imediat dup\ aceast\ scen\ a intervenit
264 Arh. SR, Stenograma nr 90 / 8 martie 1994, Audiere Petre Roman, p. 7.
265 PR.PG.DPM, Dosar 517/P/1989, Declara]ia inculpatului Tudor Postelnicu din
30 decembrie 1989, p. 1.
393
394
395
396
Muncitori!
Nu v\ l\sa]i am\gi]i de promisiuni demagogice ale du[manilor
poporului nostru.
Fi]i vigilen]i, demasca]i pe cei care urm\resc s\ ne dezbine, s\
provoace panic\ [i dezordine!
Cet\]eni [i cet\]ene!
Asupra Transilvaniei leag\nul romnismului, str\vechi p\m`nt romnesc se `ndreapt\ priviri hr\p\re]e ale du[manilor ]\rii.
Un bun patriot [i romn nu trebuie s\ uite `mpil\rile [i umilin]ele, jafurile [i ororile la care au fost supu[i secole de-a r`ndul
locuitorii acestor meleaguri.
Acum se cere s\ ac]iona]i pentru ca nici o palm\ din trupul ]\rii
s\ nu fie din nou `nstr\inat!
Romni!
Peste trei zile s\rb\torim Cr\ciunul.
N-ar fi mai bine s\-l a[tept\m `n lini[te acas\?
397
398
399
400
401
402
403
404
~n finalul pasajului citat mai sus [i pe baza con]inutului ordinului din Nota telefonic\ nr. 39, Parchetul Militar ajunge la aceea[i
concluzie, care de altfel este simplu de tras: Acesta a fost momentul `n care Armata a preluat practic prerogativele comandantului suprem, `n condi]iile `n care ministrul Ap\r\rii nu mai
exista278. Evident, Parchetul Militar se refer\ la dispari]ia generalului Vasile Milea. Armata `ns\ avea ministru, pe generalul Victor
Atanasie St\nculescu. Aici lucrurile nu pot fi amestecate [i nici
confuze, din urm\toarele motive:
1. St\nculescu fusese numit ministru al Ap\r\rii de Nicolae
Ceau[escu, iar grupa operativ\ din sediul CC, `n frunte cu adjunctul [efului M.St.M., acceptase ca autentic\ aceast\ numire, execut`nd ordinele lui.
278 CSJ.SPM, Sinteza aspectelor rezultate din anchetele efectuate de Parchetul
Militar, n perioada 19901994, n cauzele privind evenimentele din decembrie
1989, p. 122.
405
2. Absen]a generalului {tefan Gu[\ nu a fost un criteriu izolat, deoarece, tot prin ordin al comandantului suprem `n func]ie,
Gu[\ fusese deja subordonat lui St\nculescu la Timi[oara, unde
Ceau[escu l-a numit pe St\nculescu comandant unic; deci, peste
Gu[\. Ceau[escu credea c\ Milea [i Gu[\ sunt `n]ele[i cu sovieticii
pentru a nu respecta ordinele sale.
3. Prin evacuarea [efului statului din sediul Puterii, St\nculescu
l-a `ncredin]at pe [eful statului [efului Avia]iei Militare, generalul
Rus, care i s-a subordonat [i, mult mai important, comandant care
executa ordinele lui St\nculescu; elicopterul cu care s-a deplasat
Ceau[escu la Snagov [i apoi c\tre T`rgovi[te se afla sub autoritatea
generalului Rus. Ordinul comandantului suprem de a fi dus `ntr-un
anumit loc nu a fost ascultat, acesta fiind abandonat cu acordul
generalului Rus.
4. Aflat `nc\ `n sediul Puterii, generalul St\nculescu d\ primul
ordin contrar ordinului comandantului suprem (ora 10.07) prin
intermediul indicativului RONDOUL, care era indicativul ministrului Ap\r\rii Na]ionale, apoi acest ordin a fost repetat cel pu]in de
dou\ ori `ntocmai; Armata va executa acest ordin, trupele venite
din teritoriu se opresc, iar cele din Bucure[ti parlamenteaz\, apoi se
retrag spre caz\rmi.
5. La ora 11.00, c`nd se transmite comunicatul oficial despre
tr\darea generalului Milea, Armata `n `ntregime interpreteaz\
acest anun] ca ascunz`nd actul de asasinare a ministrului s\u, motiv
pentru care generalii din `ntreaga Armat\ factorii determinan]i ai
acestui moment se adreseaz\ Ministerului Ap\r\rii Na]ionale
pentru informa]ii [i pentru a afla cine este la comanda ministerului;
li se r\punde c\ generalul St\nculescu.
6. Ajuns la minister, generalul St\nculescu preia de facto
comanda, inform`ndu-i de data asta prin Cabinetul ministrului pe
to]i comandan]ii de Mari Unit\]i [i Unit\]i asupra pozi]iei sale; de[i
Nicolae Ceau[escu ia leg\tura de la Snagov cu comandan]i de mari
unit\]i, cer`ndu-le concursul, Armata, `n `ntregime, f\r\ nici o
fisur\, execut\ ordinele noului ministru.
406
7. Prin ordinul transmis la ora 13.30 (Nota telefonic\ nr.39), generalul St\nculescu `l deposedeaz\ oficial pe Ceau[escu de func]ia de
comandant suprem, ordon`nd Armatei s\ nu mai execute dec`t ordinele ministrului Ap\r\rii, dar autorizeaz\ trupele s\ asigure paza
obiectivelor civile de importan]\ deosebit\, adic\ sediile Comitetelor
Jude]ene de Partid din ]ar\, ceea ce a `nsemnat `n fapt preluarea controlului de c\tre Armat\ asupra centrelor de putere politic\.
8. Pe `ntreg teritoriul, `n strad\, for]ele Armatei fraternizeaz\
cu revolta popular\, aflat\ `n desf\[urare `nc\ de diminea]\, fapt ce
reprezint\ actul decisiv al victoriei revolu]iei, lovitura de stat militar\ fiind pus\ `n slujba mi[c\rii populare; autoritatea Partidului
Comunist Romn, ca principal [i unic factor de putere `n stat, dispare, fiind `nlocuit\ cu legitimitatea revolu]ionar\, compus\ din
massa de oameni participan]i la revolta popular\ `mpotriva regimului [i din Armat\, ca factor determinant al autorit\]ii, precum [i din
Ministerul de Interne, care trece [i el, at`t prin Departamentul Securit\]ii Statului, c`t [i prin Mili]ie, de partea revoltei populare.
9. ~nl\turarea regimului a fost favorizat\ substan]ial de atitudinea timpurie a Departamentului Securit\]ii Statului care a executat, `nc\ multe zile `nainte, numai ordinele [efului s\u, generalul
Iulian Vlad, ocolind implicarea `n represiune, neuzit`nd de mijloacele multiple pe care le avea la dispozi]ie pentru a distruge posibilit\]ile de revolt\, abandon`ndu-l pe comandantul suprem [i permi]`nd
ocuparea sediului central al Puterii de c\tre reprezentan]ii revoltei
populare; `ncadrarea corect\ a atitudinii Securit\]ii este: retragerea
sprijinului acordat, p`n\ la 17 decembrie 1989, ora 20.00, comandantului suprem [i, totodat\, regimului personal al acestuia [i acordarea sprijinului s\u, `n forma limitat\, revoltei populare.
10. Ministerul de Interne, paralizat prin re]inerea ministrului
Postelnicu `n cl\direa CC [i prin absen]a adjunctului Nu]\, va c\uta
prin alte cadre de conducere s\ gestioneze situa]ia for]elor aflate `nc\
`n strad\; `n aceste condi]ii, centrul de greutate al ministerului se
mut\ la sediul Inspectoratului General al Mili]iei, loc `n care acest
comandament al mili]iei romne, de unde se puteau da diferite
407
408
409
410
411
412
413
414
415
416
417
418
419
420
421
422
423
424
ce se `nt`mpl\ cu revolu]ia. A fost oprit [i solicitat s\-i duc\ pe Ceau[e[ti la T`rgovi[te. ~n comuna V\c\re[ti i-a r\mas ma[ina `n pan\ [i
Ceau[e[tii au fost transfera]i `n ma[ina unui alt cet\]ean, care `[i sp\la
ma[ina la poart\. Pachetele nu au mai fost transbordate dintr-o parte
`n alta, de emo]ie c\ cet\]enii i-au v\zut [i ca s\ dispar\ c`t mai repede
din zona respectiv\. S-au suit [i au plecat, [i pachetele au r\mas `n
ma[ina doctorului Deca. Doctorul Deca a fost dus la prim\rie [i
prim\ri]a din V\c\re[ti a anun]at la Televiziune c\ Ceau[escu se
`ndreapt\ spre T`rgovi[te...
VA: {i apoi a `nceput urm\rirea, da.
I{: Da, iar doctorul Deca a fost eliberat [i a plecat `ntr-o
direc]ie necunoscut\.287
Ancheta a ajuns la concluzia c\ pachetele cu banii lui Ceau[escu
au fost `nsu[ite de doctorul Deca. Acesta a p\r\sit la scurt timp ]ara,
stabilindu-se `n Statele Unite de unde a trimis o scrisoare de mul]umire Asocia]iei Revolu]ionarilor din T`rgovi[te. Revolu]ia l-a f\cut
om. Nicolae Ceau[escu, pre[edintele Romniei, secretar general al
CC al PCR [i comandant suprem al for]elor armate ale Romniei b`ntuie ca un bezmetic pe drumuri, cu pachetele de bani uitate `n portbagajul unei ma[ini h`rbuite, r\mase `n pan\, alergat pe [osea de diver[i
cet\]eni cu ma[inile [i v`nat de Armat\, de Securitate [i de Mili]ie pentru a fi prins. Va petrece noaptea `n ma[ina unui echipaj de Mili]ie, l\trat
de o vulpe. Nu se putea un final mai ridicol pentru un dictator.
Capitolul X
426
427
428
Multe dintre confuziile ap\rute dup\ consumarea evenimentelor au provenit nu at`t din simultaneitatea revoltei populare
[i a loviturii de stat militare, `ncep`nd cu ora 10.00 a zilei de 22
decembrie, c`t din faptul c\ puciul a avut un caracter nedeclarat
[i camuflat. Popula]ia din strad\ a tr\it sentimentul c\ trupele,
militarii, Armata au fraternizat spontan cu revolta popular\, fie
pentru c\ nu mai aveau ce face `n fa]a num\rului, fie pentru c\ le
fusese asasinat ministrul. Realitatea era cu totul alta. Imediat
dup\ ora 10.00, noul ministru al Ap\r\rii, general Victor
St\nculescu, preia conducerea Armatei [i emite ordine prin care
se ini]iaz\ procesul de `nl\turare de la putere a lui Nicolae
Ceau[escu, iar Securitatea abandoneaz\ explicit misiunea de
ap\rare a comandantului suprem [i a sediului Puterii. Trebuie
`ns\ subliniat f\r\ rezerv\ c\ lovitura de stat militar\ a avut
drept cauz\ imediat\ revolta popular\, informa]ia c\ ea s-a
declan[at, c\ a luat forme de mas\ [i c\ popula]ia se `ndreapt\
spre cl\direa CC al PCR. ~n momentul `n care massa a ajuns `n
fa]a cl\dirii [i a `nceput s\ preseze p\trunderea `n incint\, lovitura de stat militar\ era des\v`r[it\ faptic, urm`nd a fi consfin]it\ oficial prin ordinul noului ministru al Ap\r\rii la ora
13.30, or\ la care revolta popular\ `[i pierduse deja ritmul [i consisten]a. Ideea revolu]ionar\ c\ Armata nu avea `ncotro `n fa]a
mul]imii nu este fezabil\, pentru c\ Armata, prin adjunctul [efului MStM, generalul Eftimescu, a planificat ie[irea cuplului
Ceau[escu din sediul CC cu tancuri, `n for]\, tr\g`nd `n tot ce
mi[ca, adic\ `n mul]ime. ~ntr-un cartier al Bucure[tilor Vitan
B`rze[ti trupele au deschis foc la apari]ia massei de muncitori.
Tocmai aceste ac]iuni de ripost\ au fost `mpiedicate de lovitura
militar\ dat\ de St\nculescu `n cl\direa CC.
A[adar, am avut o revolt\ popular\ [i o lovitur\ de stat militar\ determinat\ de aceasta, cele dou\ fenomene evolu`nd
apoi `n paralel, `ncep`nd cu ora 10.00, `nainte [i dup\ evacuarea lui Nicolae Ceau[escu.
429
430
431
432
433
Alexa Visarion: ~n interiorul Comitetului Central era o atmosfer\ special\, amestec de exaltare, patim\ [i agita]ie, era o nebunie. Erau foarte mul]i tineri, mult\ lume intrat\ `n sediul CC
odat\ cu puhoiul, ca [i mine de altfel. Dup\ vreo or\ de alerg\tur\
pe culoare, prin birouri, dup\ defularea de moment, to]i cei
aduna]i au sim]it nevoia s\ fac\ ceva, s\ se organizeze. Atunci au
ap\rut mici lideri, oameni care aveau ini]iative, p\reri, care se
impuneau prin statur\, prin voce, prin aplomb... Ap\reau [i disp\reau. La un moment dat, a venit un grup de fo[ti demnitari,
printre care Ilie Verde], Vasile V`lcu, generalul Burc\, ministrul
Avram, procurorul general al RSR. ~n anticamere, `n b\i se notau
nume pentru un nou guvern... Am v\zut o persoan\ de v`rsta a
treia st`nd pe capacul unui closet cu o h`rtie pe genunchi, [i cu un
creion `ns\ila un guvern dictat la `nt`mplare de cei care acopereau
u[a cu trupurile lor. De fapt se treceau pe ei pe aceast\ list\
deschis\. ~ntr-o sal\, Verde] `ncerca s\ le explice celor de acolo c\
el este un comunist convins... Le vorbea destul de calm [i se referea la probleme de economie [i de stat pe care intelectualii [i
arti[tii n-au cum s\ le rezolve. Oamenii `l ascultau, dar o incertitudine plana `n `ntreaga atmosfer\. ~n general, a[ vrea s\ subliniez
c\ nu a func]ionat nici o clip\ ideea r\zbun\rii, violen]a ca plat\
pentru violen]a regimului Ceau[escu. Oamenii doreau `n acele
clipe `ndep\rtarea cuplului Ceau[escu [i `nlocuirea lor... La ora
13.00 `n ziua de 22 decembrie era o victorie a momentului. Grab\,
agita]ie [i solu]ia `nlocuirii cu ceva, cu altcineva... Se c\utau nume
sonore, fo[ti demnitari, oponen]i b\nui]i sau pe fa]\ ai lui
Ceau[escu. Propunerile se f\ceau la `nt`mplare, care cum `[i mai
aducea aminte de cineva. Atunci le-am spus: Sta]i o clip\, c\ nu
rezolv\m nimic astfel. S\ propunem un nucleu de organizare
provizoriu. Au fost de acord.
AMS: |sta e guvernul Verde]?
AV: Guvernul Verde] n-a existat niciodat\, v\ explic imediat.
La un moment dat a ap\rut Constantin D\sc\lescu. A intrat rostind
434
435
436
437
438
AV: Primul, discu]ia mea cu el, `ntre orele 13.00 [i 13.05, iar al
doilea dup\ refuzul mul]imii de a-i accepta pe fo[tii demnitari `n
noile structuri, `n jurul orei 16.00.
AMS: Iliescu la ce or\ a sosit?
AV: T`rziu. Se `nserase. Probabil dup\ ora 17.00.289
Subiectul guvernului Verde] a b`ntuit [i `nc\ mai b`ntuie
textele despre revolu]ia din decembrie 1989. ~n fa]a Comisiei
senatoriale, Gelu Voican Voiculescu `[i expunea convingerea c\
Ilie Verde] era op]iunea sovietic\ pentru succesiunea lui Nicolae
Ceau[escu [i c\ generalul Vlad ar fi intuit sau [tia acest lucru.
Nu exclud posibilitatea ca Ilie Verde] s\ fi fost contactat de
agen]i sovietici, ca mul]i al]i demnitari comuni[ti romni [tim
sigur c\ l-a contactat Virgil M\gureanu [i c\ a fost l\udat de
Kos`ghin, cu ani `n urm\ , [i din acest motiv s\ fi r\mas peste
noapte `n cl\direa CC faptul nu are, `ntr-adev\r, o explica]ie ,
cu scopul de a p\stra contactul cu centrul Puterii. Mai [tim c\ a
solicitat insistent s\ intre la [eful statului [i c\ atunci c`nd a intrat
i-a cerut s\ fie rezonabil [i s\ discute cu cei de la baricad\.
Pentru asta nu este nevoie s\ fi agent sovietic, ci un pic mai
lucid. Cei care l-au v\zut pe Verde] `n momentele de dup\ fuga
lui Ceau[escu consider\ `ns\ c\ acesta c\uta mai degrab\ s\
restabileasc\ ordinea. Dup\ sinuciderea lui Milea, generalul Vlad
a luat leg\tura cu jude]ele, repet`nd ordinele: Nu se trage, nu v\
implica]i `n ac]iuni de strad\. S\ se intre `n contact cu
conduc\torii manifestan]ilor, s\ se colaboreze cu ei, proteja]i-v\
arhiva, s\ nu se distrug\ tehnica. Convorbirile telefonice cu
jude]ele au fost `ntrerupte pentru c\ a intervenit [edin]a CPEx de
la ora 10.00. Dup\ [edin]a CPEx, [eful DSS a `nceput s\ caute
289 Alex Mihai Stoenescu, Interviuri despre revolu]ie, Ed. RAO, Bucure[ti, 2004,
pp. 90-95. (Declara]ia con]ine unele inadverten]e generalul Gu[\ nu venea direct
de la Timi[oara; generalul Vlad nu a afirmat c\ Securitatea este dezarmat\, ci c\
armele sunt sigilate; nu avea rost ca Iulian Vlad s\ sune n strada Toamnei, unde
era sediul USLA, deoarece [eful unit\]ii, colonelul Ardeleanu, era lng\ el , dar
r\mne pe fond o m\rturie important\.)
439
440
`n istorie ca un tr\d\tor, chiar dac\ [eful statului a fost un dictator comunist asasin. Proiec]ia de imagine este: am slujit cu
devotament conducerea statului romn, pe [eful statului, p`n\ ce
acesta a dezertat. Suma datelor [i informa]iilor pe care le avem
p`n\ acum arat\ c\ Securitatea nu s-a implicat `n represiune cu
scopul de a se autoproteja, fapt ce a contribuit [i la c\derea lui
Ceau[escu.
~n continuare, dup\ dialogul cu generalul Macri la Timi[oara,
Iulian Vlad a luat leg\tura la Cluj, la Bra[ov, dar a mai r\mas
`nc\ o parte din jude]e necontactate. Atunci a venit l`ng\ el
colonelul Nae [i i-a dat lui lista: Continu\ tu cu aceste jude]e [i
transmite ordinul meu, `n numele meu. Aceste scene au fost
descrise de Verde] [i de ceilal]i la procesul generalului Vlad.
Primii revolu]ionari ajun[i la etajul 6 l-au `nt`lnit pe [eful
Securit\]ii, unii dintre ei [tiind cine este. Ace[tia l-au condus
`ntr-un birou de la un etaj inferior unde Constantin D\sc\lescu
propunea deja formarea unui nou guvern. Este cel pe care `ncerca s\-l contureze pe o list\ Alexa Visarion. Cursul evenimentelor
reconstituite arat\ c\ mai `nt`i s-a `ncercat formarea unui guvern
D\sc\lescu, iar dup\ ce acesta a e[uat s-a propus un guvern
Verde], deoarece acesta p\rea mai volubil, vorbea mai coerent [i
prezenta propuneri pentru reorganizarea statului. Generalul Vlad
a refuzat s\ fac\ parte din ambele, argument`nd c\ el este militar,
dar este important de subliniat c\ ambele formule de guvern propuse [i sus]inute de revolu]ionarii care cuceriser\ sediul Puterii
apar]ineau fostului regim comunist condus de Nicolae
Ceau[escu. Retra[i `ntr-o `nc\pere, D\sc\lescu, Verde], V`lcu,
Burc\ [i al]i doi fo[ti demnitari comuni[ti au fost adopta]i de
un grup de revolu]ionari condu[i de un anume Sofronie [i li s-a
permis s\ lanseze c`teva idei [i propuneri pentru restabilirea
ordinii: convocarea Marii Adun\ri Na]ionale, `n care s\ fie
numite [i persoane care au suferit de pe urma dictaturii, precum
[i revolu]ionarii din acel birou; convocarea adun\rilor FDUS
(Frontul Democra]iei [i Unit\]ii Socialiste); restabilirea
441
442
nostru. Mi l-au luat, mi l-au smuls din m`n\ s\-l p\streze ei. Erau
deja un grup. Mi-au luat arma [i ne-au dat afar\.291
Revolu]ia furat\
Ideea unui guvern condus de Ilie Verde], mult exagerat\ prin
pres\, era dep\[it\ doctrinar de mult, `nc\ de la Ia[i [i Timi[oara,
motiv pentru care respingerea sa de c\tre mul]imea din Pia]a
Palatului, nu a venit dec`t s\ confirme refuzul popula]iei de a se
l\sa condus\ de oamenii echipei Ceau[escu. Spre deosebire de cei
din\untru, mul]imea din Pia]\, av`nd consisten]a unui grup compact, unitar [i numeros, nu tr\ia sentimentul dezordinii precum cei
din\untru. C\ lucrurile st\teau a[a o demonstreaz\ relatarea lui
Alexa Visarion, dublat\ de celebrele secven]e filmate cu Verde] `n
interior, `n leg\tur\ cu declara]iile de credin]\ comunist\ pe care le-a
dat demnitarul comunist persoanelor de acolo, lucru pe care mul]imea aflat\ `n Pia]a Palatului nu `l cuno[tea. Prin urmare, respingerea
cu huiduieli a lui Verde], aflat `n balconul cl\dirii CC, nu putea fi
dec`t expresia unui sentiment colectiv, independent de ce rostise el
`n birou [i de semnificativa miz\ pus\ pe acest lider comunist de
c\tre cei din\untru. Atmosfera de improviza]ie din sediul Puterii,
haosul [i fervoarea cu care se c\uta un conduc\tor certific\
fenomenul de disolu]ie a revoltei populare, fapt care a costat popula]ia un alt drum dec`t cel pe care pornise `n diminea]a aceleia[i
zile, devreme, `nc\ pe `ntuneric. ~n piesa de teatru La Mtromanie,
a scriitorului francez Alexis Piron (1689-1773), un personaj roste[te la un moment dat o replic\ ce va deveni celebr\: Jai ri, me
voil desarm! Am r`s, iat\-m\ dezarmat! Transpus\ la situa]ia din
dup\-amiaza zilei de 22 decembrie 1989 `n Romnia, replica sintetizeaz\ fenomenul politic ce se derula atunci pe nesim]ite ne-am
bucurat, am r\mas dezarma]i! Starea de fericire, sentimentul de
eliberare, care este altul dec`t cel de libertate, dezorganizarea total\
291 Interviu din 16 iunie 2005, n arhiva autorului.
443
444
445
446
447
448
Conform cercet\rii profesioniste `n domeniul rela]iilor publice, un om cu preg\tire medie, reprezent`nd stratul median al
societ\]ii, nu poate re]ine mai mult de patru idei dintr-o list\ de
449
450
451
452
Vlad, cel care a r\mas st\p`n aicea a fost Mazilu. Vlad [i Gu[\ au
plecat pe 23 (decembrie) la ora 13.00 la MApN.296
Informa]ia este important\ pentru c\ surprinde instantaneul
pseudoputerii `n perioada decisiv\ dintre orele 16.00 [i 18.30. Problema autorit\]ii `n Armat\ [i la conducerea statului se concentra
la Ministerul Ap\r\rii Na]ionale, prin preluarea puterii de c\tre
generalul St\nculescu [i predarea ei grupului Iliescu. ~n 2004, generalul St\nculescu va afirma, l\murind problema conducerii
Armatei: Pentru c\ sistemul de conducere al armatei, fiind centralizat, toate ordinele [i rapoartele veneau c\tre mine. Deci, dac\ to]i
au raportat (...) la mine, [i nu la CC, nu la Televiziune, sigur c\ au
r\spuns la ceea ce le-am ordonat297. C`nd echipa Iliescu face
mi[carea decisiv\ de a se muta la MApN [i armata se subordoneaz\ acestei echipe, orice grup devine inoperant [i inutil la CC.
De[i unele ordine ale generalului Gu[\ mai erau ascultate [i executate de anumite structuri, el este scos din joc. La fel [i Mazilu.
Acesta din urm\ va `ncerca s\ men]in\ controlul [i s\ impun\ centrul s\u de putere prin apelul la revolu]ionarii din cl\direa CC,
prin organizarea lor, mai ales `n condi]iile apari]iei fenomenului
terorist. ~n acest loc devine relevant\ importan]a loviturii de stat
militare date de St\nculescu, al c\rei curs discret [i institu]ional
continua s\ se desf\[oare at`t prin `nt\rirea autorit\]ii lui Victor A.
St\nculescu `n Armat\, c`t [i prin supunerea conduc\torilor altor
institu]ii ale statului comunist la ordinele Armatei. Popula]ia nu
cuno[tea aceast\ evolu]ie subteran\.
E[ecul tentativelor lui Constantin D\sc\lescu, Ilie Verde] sau
Dumitru Mazilu de a constitui un pol de putere format din revolu]ionari este reprezentativ pentru incapacitatea revoltei populare
de a organiza [i gestiona Puterea `n fa]a loviturii de stat militare,
care va decide ea cui s\-i `ncredin]eze Puterea. Cauza acestei
296 Ibidem, p. 20.
297 Historia, Nr. 30, mai 2004, Stenograma emisiunii Na[ul de la postul de
453
situa]ii era sl\birea p`n\ la disolu]ie a statului prin ordinele criminale ale lui Nicolae Ceau[escu din ultimele zile.
Revolu]ia `n direct
Rolul Televiziunii a fost analizat `n numeroase ocazii, c`nd elogios, c`nd catastrofic, contur`ndu-se `n cele din urm\, pe m\sur\ ce
au trecut anii, `n imaginea unui show [i chiar a unui circ cu caracter negativ, nefast. Ziaristul Ion Cristoiu `l nume[te montaj literar
artistic. Problema este ast\zi, c`nd st\m lini[ti]i [i analiz\m lipsi]i
de contextul emo]ional de atunci dac\ fenomenul numit Revolu]ia
romn\ `n direct a avut `ntr-adev\r un rol `n victoria revolu]iei [i, `n
special, dac\ a avut un rol pozitiv, dac\ a ajutat cu ceva.
Primul grup de revolu]ionari ajunge la Televiziune `n jurul orei
11.15, ceea ce `nseamn\ cel pu]in trei sferturi de or\ `nainte de
evacuarea lui Ceau[escu din cl\direa CC. Persoanele civile care au
constituit micul grup sosit la Televiziune, `ntre care se aflau Mihai
Voicu, un cet\]ean cu numele Cherpec [i o domni[oar\ cu prenumele Mihaela, inten]ionau s\ conving\ conducerea Televiziunii s\
transmit\ informa]ii [i eventual imagini `n ]ar\ despre ceea ce se
petrece la Bucure[ti, adic\ revolta popular\. La acea or\, Televiziunea tocmai transmitea a doua oar\ comunicatul cu tr\darea lui
Milea. La poarta Pangratti, micul grup este respins de reprezentan]i
ai Televiziunii, care le cer s\ p\r\seasc\ incinta, `ns\ g\sesc `n]elegere `n mod surprinz\tor pentru ei, ca neaviza]i din partea trupelor din paza cl\dirilor, `n persoana locotenentului-major Mihai
Di]iu. Revolu]ionarii nu [tiau c\ timp de o or\ `ntregul efectiv al
Armatei 1 [i al Mili]iei Capitalei primise ordine repetate de a parlamenta cu orice grup civil ap\rut `n perimetrul unit\]ilor militare sau
al obiectivelor aflate sub misiune. ~n timpul emisiunii Dan
Diaconescu `n direct din seara de 05.12.2004 de la postul de televiziune OTV, inginerul Nicolae Stanciu, fostul director tehnic al
TVR, a afirmat c\ exista o cortin\ electronic\ cu care se oprea
454
455
456
457
458
459
To]i (de-a valma): Televiziunea e cu noi! Am `nvins! Am `nvins! Suntem aici! Am `nvins! (aplauze)304
Apari]ia revolu]ionarilor pe postul na]ional de televiziune a fost
un moment unic. Nici o analiz\ ulterioar\ nu poate fi riguros corect\, pentru c\ nu poate transpune pe h`rtie febra amestecat\ cu
team\ [i surescitare tr\it\ [i transmis\ atunci pe ecranul televizorului. Ea a avut doi actori ideali: un poet [i un artist, ambii familiariza]i cu televiziunea, buni vorbitori [i capabili s\ iradieze emo]ia
care `i domina pe to]i participan]ii, dar [i pe privitori. Cu toate c\,
ideologic, cei doi eroi ai deschiderii Televiziunii Romne Libere
aveau convingeri total diferite Mircea Dinescu un om profund de
St`nga, Ion Caramitru unul dintre pu]inii intelectuali cu convingeri
solide de Dreapta , cuplul lor a `ntrunit c`teva calit\]i ideale pentru
exact acel moment: figuri cunoscute, relativ tineri, credibili prin
opera lor, hot\r`]i [i folosind un limbaj foarte direct, naturale]e,
credin]\ religioas\, o u[oar\ [i poate chiar necesar\ doz\ de populism. Pe scurt, foarte conving\tori. Au fost critica]i [i persifla]i
ulterior pentru faptul c\ interven]ia lor `n direct a fost regizat\, c\ a
avut un caracter actoricesc. O secven]\ filmat\ `nainte de deschiderea emisiei `i prezint\ relativ calmi, acomoda]i cu mediul Studioului 4 [i preocupa]i de o singur\ problem\: anun]area popula]iei
c\ ei lucreaz\ la un program politic. Aici a fost inventat\ o replic\ a
lui Caramitru: Mircea, f\-te c\ lucrezi! pentru a se demonstra
artificialitatea acelei interven]ii. Replicile reale au fost: Caramitru
(flutur\ carne]elul lui Dinescu): Ar\]i c\ lucrezi. Dinescu: La un
apel. ~n secven]a netransmis\, anterioar\ deschiderii emisiei,
Dinescu se preg\te[te s\ spun\: Poporul a `nvins. Armata a trecut
de partea noastr\, dar de emo]ie a improvizat discursul cunoscut.
At`t Caramitru, c`t [i Dinescu [i-au dat seama c\ ocazia formidabil\
pe care o aveau, de a putea fi mediatiza]i `n direct `n `ntreaga ]ar\ [i
`n str\in\tate, se putea dizolva datorit\ lipsei lor de program politic.
Ei nu erau ni[te politiceni care s\ spun\ `n c`teva cuvinte care este
304 Mihai Tatulici, op. cit., p. 21.
460
461
462
463
464
465
466
467
acuzat de tot felul de premedit\ri, mai mult sau mai pu]in reale, c\
`n general actorii acelor momente s-au `mp\r]it apoi pe partide
politice, `mp\r]indu-[i ura [i dispre]ul, acuz`ndu-se unul pe cel\lalt
pentru vini contrarevolu]ionare. Toate revolu]iile au cunoscut astfel
de episoade [i toate [i-au devorat eroii. Ceea ce trebuie s\ c\ut\m
`n textele revolu]iei este importan]a lor, capacitatea lor de a influen]a cursul evenimentelor. Astfel, cererile repetate, insistente ale lui
Mircea Dinescu ca Armata s\ ia pozi]ie `n favoarea revolu]iei, s\
dea un semn, sunt mult mai importante dec`t faptul c\ mul]umea
posturilor de radio str\ine, probabil [i presei, [i reprezentan]ilor
agen]iilor de pres\ care `l protejaser\. Caramitru, Dinescu nu
f\ceau jocul nim\nui atunci, oric`te leg\turi sau rela]ii cu str\inii
avuseser\ `nainte, pentru c\ ei f\ceau `n mod fundamental [i `n
direct jocul revolu]iei. Declara]iile ceva mai substan]iale ale lui
Sergiu Nicolaescu [i, mai ales, mesajele sale lini[titoare c\tre
Armat\, Securitate [i Mili]ie, nu con]ineau g`nduri ascunse, ci
con[tientizarea pericolului ca `n haosul declan[at de r\sturnarea
lui Ceau[escu de la putere [i `n condi]iile `n care Armata tr\sese
p`n\ atunci [i condusese represiunea , o preluare public\ `n for]\,
adic\ din nou prin puterea armelor, s\ nu devin\ oric`nd posibil\.
~n acela[i timp pentru a lua un exemplu , la Craiova se desf\[ura un miting a 5060 000 de oameni `n pia]a central\ din fa]a
Comitetului Jude]ean de Partid Dolj. ~n balcon a ie[it generalul Ro[u,
comandantul Armatei 3, care a fost primit cu urale. S-a scandat minute `n [ir: Ro[u! Ro[u! Acesta, adres`ndu-se mul]imii, a spus:
Armata este cu poporul! (Urale). Armata nu va mai trage niciodat\
`n popor! (Urale) Armata 3 (arat\ spre el) nu a tras `n popor!307
Preciz\m c\ trupele MApN care au tras la Timi[oara apar]ineau
Armatei 3, condus\ de generalul Ro[u. A[a se scrie legenda.
Citind din nou textul interven]iei lui Sergiu Nicolaescu vom `n]elege c\ el apar]ine unui om care cuno[tea bine Armata, `i cuno[tea pe
generalii ei, [tia c`t de periculo[i sunt [i `n calitate de vinova]i, [i `n
calitate de adep]i ai ordinii, [tia [i ce for]\, chiar pu]in numeroas\,
307 Postul de televiziune Oltenia, nregistrare din 22 decembrie 1989, transmis\
468
469
`n zona conducerii MApN. Probabil c\ pentru majoritatea privitorilor afirma]ia lui Mihai Lupoi: V\ repet: din Ministerul Ap\r\rii
Na]ionale nici un militar nu va trage `n popula]ie. Nu sunt autoriza]i de nimeni, pentru c\ nu mai exist\ conducerea Ministerului
Ap\r\rii Na]ionale a p\rut o veste pozitiv\. La auzul acestor
cuvinte, rostite undeva dup\ ora 14.00, conducerea MApN a s\rit `n
sus. Momentul este important. Surse prezente la fa]a locului mi-au
relatat c\, de la generalul St\nculescu, ministru `n acel moment, [i
p`n\ la ultimul general din minister, conducerea a izbucnit `n
proteste: Cine e \sta? Cine l-a trimis acolo? Cum vorbe[te dobitocul \sta `n numele Armatei? De la ce unitate e? ~n c`teva minute,
din `ntreg teritoriul au `nceput s\ curg\ telefoanele alarmate ale comandan]ilor de mari unit\]i [i unit\]i, interes`ndu-se dac\ Ministerul
Ap\r\rii Na]ionale a r\mas f\r\ conducere, cine e la conducere, `n
numele cui vorbe[te ofi]erul `n uniform\ de lupt\. Apartenen]a c\pitanului Mihai Lupoi la o unitate militar\ din Bucure[ti a fost stabilit\
imediat. C`teva telefoane au cerut arestarea lui, grupa operativ\ de la
Marele Stat Major cer`nd declararea c\pitanului Lupoi ca dezertor. ~n
timpul acesta, Mihai Lupoi, prelungind mai mult dec`t trebuia
prezen]a sa pe ecranele televizoarelor, a intrat `n mecanismul dezordinii de acolo, `ncerc`nd s\ r\spund\ la avalan[a de `ntreb\ri [i reac]ii ale celor prezen]i `n studio, care, normal, vedeau `n el un
reprezentant al Armatei, un ofi]er bine informat. Astfel, la un moment dat el vorbe[te despre G\rzile patriotice, care trebuie s\ apere
revolu]ia pe care noi o facem acum. De cine? S-a sub`n]eles de
Armat\ [i de Securitate. La Ministerul Ap\r\rii, generalul St\nculescu d\ urgent un ordin de repetare a ordinului con]inut de Nota
telefonic\ nr. 39 (la ora 14.10) apoi un ordin de `mpiedicare a `narm\rii G\rzilor patriotice, care ajunge la Armata 1 la 14.45:
(Ora) 14.45. Gl. lt. St\nculescu
s\ nu se dea armament la G.P. (G\rzile patriotice)
Serviciul operativ. Ordinele s\ se dea numai de comandan]i.308
308 Documentarul-Comandantului, general-maior Voinea Gheorghe, copert\ ver-
de, p. 113.
470
471
astup dialogul direct cu masele309. Afirma]iile generalului St\nculescu `nt\resc imaginea de control al statului exercitat atunci de
Armat\, de for]\ care dispunea din umbr\ asupra evenimentelor,
`n care revolu]ionarii nu se opreau din a cere ajutorul ei. Problema `ntreruperii emisiei de la Televiziune, de[i pare simpl\ [i a
fost evocat\ `n nenum\rate ocazii, nu era `n realitate chiar a[a de
u[oar\. Centrul de comunica]ii de la Palatul Telefoanelor se afla
`n paza unei subunit\]i speciale a Securit\]ii. ~ntre dialogul telefonic dintre St\nculescu [i Pintilie privind oprirea emisiei [i
decizia lui St\nculescu de a l\sa, domne, televiziunea s\ mearg\, a trecut cel pu]in o or\ `n care Pintilie n-a f\cut nimic, nici
nu a p\truns m\car `n Centrul de comunica]ii pentru a vedea ce
este acolo. ~ns\, este clar c\ partea a doua a interven]iei c\pitanului Lupoi a fost aceea care a st`rnit furia conducerii MApN [i
dorin]a de a opri emisia.
La Televiziunea Romn\ Liber\ vor alterna `n continuare chem\rile repetate ale angaja]ilor ei, `n special Teodor Brate[, de a fi
ap\rat postul de c\tre popor, [i interven]iile necontrolate ale revolu]ionarilor. La un moment dat, cineva a strigat: Ai ceva `mpotriva
mea? ~mi depun candidatura, iar pe ecran a ap\rut un titraj
ROMNI, AP|RA}I }ARA, inexplicabil, m\rind tensiunea [i,
bine`n]eles, panica. Dup\ spusele lui Teodor Brate[, acesta a constituit un colectiv de colectare a informa]iilor venite prin telefon, din
care f\cea parte, `ntre al]ii, [i Lucia Hossu-Longin. Aceasta va
explica `n revista Star cam `n ce constau mesajele: Se trage cu
tunul la Sibiu `n popula]ie. Sunt atacate unit\]i economice vitale la
Bra[ov... ~n sta]ia de metrou Izvor... exist\ puncte de retragere a
terori[tilor... De la IPSCAIA se trage `n bolnavii Spitalului CFR
B\neasa... ~n strada Lipscani nr. 19, de pe acoperi[ul blocului se
trage cu arme automate `n popula]ie... Num\rul de cont al B\ncii
din Elve]ia (unde a[a se pretindea sunt depu[i banii fura]i de
clanul Ceau[escu n. T.B.) poate fi blocat. 4721472-300-2 Banca
Romn\ de Comer] Exterior. Comunic\ locotenent-colonelul
309 Historia, Anul 2, Nr. 30, mai 2004, p. 15.
472
473
474
475
476
477
478
panic\. {tim ast\zi c\ aveam de-a face cu un agent sovietic, cu liderul complotului militar [i cu un individ s`ngeros, r\zbun\tor. Dar
citirea rece, departe de emo]iile de atunci, a textului acestei interven]ii arat\, oric`t ar p\rea de ciudat, o posibil\ explica]ie ra]ional\
pentru cuvintele sale. Nicolae Militaru, cunoscut ca un fanatic al
ordinii cazone, a ap\rut pe ecranul televizorului f\c`nd apel la notorietatea numelui s\u (Mul]i dintre voi m\ cunoa[te]i). Modul s\u
de adresare nu a fost oficial, regulamentar, a con]inut numai rug\min]i. El spune mai `nt`i: fac apel la tovar\[ii generali care de]in
func]iile de r\spundere `n armata romn\, pe Gu[\ [i pe Voinea `i
roag\ [i `ncheie tovar\[ii nominaliza]i s\ ia act de ce i-am rugat.
C`nd se adreseaz\ generalilor el folose[te cuvintele d\ sau da]i
ordin. Nu spune nici o clip\ v\ ordon sau ordon face]i cutare
lucru. ~n schimb, Militaru a f\cut un lucru extrem de periculos pentru conducerea Armatei: a vorbit explicit despre ac]iunea Armatei
ca autoare a represiunii, numind-o crim\, [i i-a nominalizat pe
criminali: Gu[\, Eftimescu, Topliceanu, Ro[u, Voinea, Rus... Mai
lipsea Hortopan [i era forma]iunea complet\ a generalilor care executaser\ ordinele neconstitu]ionale [i ilegale ale lui Ceau[escu [i
Milea. Opri]i m\celul! a provenit `n primul r`nd din faptul c\ Militaru nu cuno[tea situa]ia real\ a Armatei, fiind `n continuare cuplat la informa]iile pe care le primise despre represiunea de la
Timi[oara [i din Bucure[ti. Nu trebuie s\ uit\m c\ el era, `n fond,
un caz particular.
~n octombrie 1996, cu c`teva luni `nainte de moarte, generalul
Militaru simte nevoia s\ se confeseze [i `l cheam\ acas\ la el pe
revolu]ionarul timi[orean Claudiu Iordache. Generalul `i va m\rturisi c\ `n seara de 15 decembrie 1989 a fost avertizat de un
agent c\ la Timi[oara a `nceput revolta popular\, iar Armata a
tras `n manifestan]i, fiind anun]ate mari pierderi de vie]i omene[ti. Claudiu Iordache arat\ c\ generalul avea s\ afle c`teva
zile mai t`rziu c\ represiunea de la Timi[oara s-a declan[at `n
seara lui 16 decembrie, dar mai ales c\ de abia `n ziua de 17 decembrie armata va trage `n timi[oreni! Agentul anticipase
evenimente ce aveau s\ aib\ loc dou\zeci [i patru [i patruzeci[i
479
opt de ore mai t`rziu!316 Prin urmare putem vedea `n strig\tul s\u
Opri]i m\celul! o referire direct\ la m\celul pe care `l f\cuse
Armata la Timi[oara [i la Bucure[ti, Militaru ne[tiind de puciul
declan[at `n cl\direa CC [i nici de preluarea conducerii ministerului de c\tre generalul St\nculescu. Pe acesta nici nu-l citeaz\. Mai
mult dec`t at`t, Militaru face apel la generalul Voinea, cer`ndu-i s\
vin\ la Televiziune, ne[tiind c\ acesta vorbise cu numai c`teva
minute `naintea lui, din studioul al\turat. Este `ns\ adev\rat c\ `n
acel moment `ncepuse m\celul de la Sibiu, anun]at, de altfel,
chiar pe post din studioul din care vorbea [i Militaru. Partea de ne`n]eles este cea cu apelul de oprire a m\celului adresat\ Ministerului de Interne, dec`t dac\ nu cumva cuno[tea mai multe dec`t
[tim noi ast\zi, dac\ nu cumva se referea la trupele de securitate-mili]ie el chiar le cere generalilor Vlad [i Bucurescu s\
retrag\ trupele `n caz\rmi sau aflase deja de incidentele de la
Sibiu, `n care se credea c\ se confruntau unit\]ile celor dou\ ministere. Nu credem c\ inten]iile [i ac]iunile lui Militaru trebuie exagerate, cel pu]in pentru acest moment al evenimentelor. Nu avem voie
s\ uit\m c\, `n noaptea care abia trecuse, la baricad\ for]ele de
represiune tr\seser\ `n plin, omor`nd 39 de oameni! Oricum, este
clar c\ mesajul lui direct adresat Armatei, acuza]ia de crim\ [i cuv`ntul m\cel, au produs o impresie defavorabil\ la Ministerul
Ap\r\rii [i va marca probabil pentru totdeauna apari]ia generalului
la Televiziune `n acea dup\-amiaz\ de 22 decembrie. Au mai contat
tonul grav cu care a vorbit [i pozi]ia sa trist\, dar mar]ial\, fiind
primul care calm, u[or emo]ionat la un moment dat vocea a suferit o inflexiune de emo]ie , precum [i faptul c\, prin enumerarea
generalilor afla]i la comand\, dovedea c\ `i cunoa[te, afi[`nd o anumit\ superioritate. Era general-colonel `n rezerv\, dar gradul lui era
egal cu cel al lui Milea! Pe fond, interven]ia generalului Nicolae
Militaru a fost atunci nepotrivit\, neconform\ cu realitatea [i mai
degrab\ iritant\, agitatorie. A fost nepotrivit\ [i pentru c\, din
`nt`mplare, a venit [i a pus din nou foc pe paie imediat dup\ ce
316 Claudiu Iordache, Clasa nevrednic\, Ed. IRINI, Bucure[ti, 1997, p. 209.
480
generali autoriza]i ai Armatei, comandantul Armatei 1 [i comandantul Garnizoanei Bucure[ti, d\duser\ mesaje clare de lini[tire [i
a militarilor, [i a civililor. Dup\ Militaru a vorbit c\pitanul de
rangul II Cico Dumitrescu, ofi]er urm\rit pentru leg\turi cu serviciile de spionaj sovietice, care, printre altele, va cere militarilor
din Marina Militar\ s\ nu se supun\ ordinelor comandan]ilor,
pentru ca apoi, spre finalul interven]iei sale, s\ cear\: Rog pe
tovar\[ul Ion Iliescu, cu care am fost coleg, s\ vin\ la Televiziune317. ~n secven]ele urm\toare situa]ia se va agrava [i mai
mult, deoarece pe post intr\ Sergiu Nicolaescu, `ntr-o stare emo]ional\ schimbat\, [i pe un ton alarmat d\ de `n]eles c\ nimeni nu
conduce Armata:
Sergiu Nicolaescu: Ministerul Ap\r\rii Na]ionale! Vrem s\
afl\m aici, la Televiziune, c`t mai repede posibil printr-un delegat
pe care s\-l trimite]i oficial, cine a luat... \... cine a preluat comanda Ministerului Ap\r\rii Na]ionale? M\ adresez direct lui Victor
St\nculescu, generalului Victor St\nculescu. Domnule general,
da]i-ne imediat un semn de via]\! Vrem s\ [tim care este situa]ia la
Ministerul Ap\r\rii Na]ionale. De asemenea, de la TAROM, domnul Cr\ciun, directorul general, s\ ne comunice ceea ce vrea s\ ne
spun\. Am primit un telefon [i nu pot s\ fac leg\tura cu d`nsul.
Prelua]i.318
Generalul St\nculescu recunoa[te c\ a fost sunat de Sergiu
Nicolaescu [i c\ i-a confirmat aflarea sa la conducerea Armatei,
dar ni se arat\ [i faptul c\ Armata evalua deja situa]ia din perspectiva refacerii puterii politice: ... c`nd mi-a dat telefon Sergiu
Nicolaescu, dup\ ce s-a pus `ntrebarea la Televiziune cine conduce
armata, s-a spus: generalul St\nculescu; mi-a dat telefon Sergiu
Nicolaescu E[ti a[a? (adic\ la conducerea Armatei, n.a.)
Sunt a[a; m\ cuno[team cu el de pe vremea c`nd f\cea filme. {i
317 Mihai Tatulici, op. cit., p. 40.
318 Ibidem, p. 41.
481
482
va comunica ceva foarte important, v\ rug\m... [i ceva foarte urgent, v\ rug\m s\-l asculta]i pe Ion Iliescu. Poftim...
22 decembrie 1989.)
321 Arh. SR, Stenograma nr. 14/10.XI.1993, Audiere Montanu Mihai, p. 11.
483
484
485
486
487
488
489
490
acest interval de timp, Ion Iliescu are `n toate c\r]ile sale aceea[i
relatare simplist\ [i suspect\: Pe fereastr\ (lucram la etajul 7 al
Casei Sc`nteii) am v\zut coloanele de manifestan]i, care veneau
dinspre platformele industriale [i se `ndreptau c\tre centrul ora[ului. Am cobor`t `ntr-un alt birou, unde lumea se uita la televizor.
Din c`te se spunea, mase imense de oameni revolta]i ocupaser\ centrul Capitalei [i `ncercau s\ p\trund\ `n sediul Comitetului Central (o
asemenea imagine nu s-a transmis niciodat\ pe televizor, n.a.) M-am
re`ntors `n biroul meu, mi-am str`ns lucrurile [i am cobor`t `n strad\
(lipsesc informa]ii despre cele cel pu]in [ase convorbiri telefonice
pe care le-a avut, n.a.) Ma[inile Securit\]ii disp\ruser\, `n sf`r[it.
~nso]it de o m`n\ de colegi din editur\, care voiau s\ tr\iasc\, m\car `n parte, `mpreun\ cu mine ceea ce se `nt`mpla, m-am `ndreptat
spre sediul Televiziunii326 (s-a `ndreptat spre cas\, fiind adus de
acolo la Televiziune de un alt grup, n.a.) Neg`nd comportamentul
normal, Ion Iliescu a deschis, ca [i `n alte situa]ii, calea specula]iilor
care l-au m\cinat timp de 15 ani. P`n\ `n acest moment, deplasarea
lui Ion Iliescu acas\ a fost interpretat\ ca urm\rind intrarea `n contact cu ambasada sovietic\ [i cu membrii conspira]iei sus]inute de
URSS. ~ntr-o `ntrevedere privat\ care a avut loc la Palatul Cotroceni
`n ziua de 2 decembrie 2004, am pus problema acestui moment:
AMS: S\ revenim la telefonul dat lui St\nculescu din cl\direa
Casei Sc`nteii. Care a fost con]inutul convorbirii?
Ion Iliescu: Nu-mi amintesc precis, dar mi-a spus c\ el este
acolo la comand\.
AMS: Nu v-a chemat la MApN?
II: Ba da, `ns\ cred c\ [i eu i-am spus: O s\ vin [i eu acolo.
AMS: ~n ce calitate v\ chema el la Armat\?
II: Nu mi-am pus problema. Atunci ac]ionam cu to]ii din
instinct.
AMS: ~n calitatea de disident marcant al partidului v-a raportat
c\ a oprit coloanele de tancuri [i c\ a preluat puterea.
326 Ion Iliescu, Revolu]ia romn\, Ed. Presa na]ional\, Bucure[ti, 2001, p. 37.
491
II: Nu puterea...
AMS: Cine avea puterea `n acel moment, domnule pre[edinte,
`n momentul `n care partidul se dizolvase `n c`teva ore?
II: Sigur, Armata. Practic era singura institu]ie de stat care [i-a
p\strat structura.
AMS: M\ `n]elege]i? Pe generalul St\nculescu l-a sunat, de
exemplu, [i so]ia lui Caramitru. Nu e acela[i lucru.
II: Sigur..., dar eu cred c\ [i el c\uta o solu]ie.
AMS: Aici pot s\ v\ confirm. Am un interviu personal, nepublicat, cu generalul St\nculescu. Uita]i ce spune (citesc): Tatonam.
II: E mai corect a[a. {i eu, [i el c\utam o solu]ie.
AMS: Conform acestei secven]e, putem elimina specula]ia cu
complotul IliescuSt\nculescu, dar trebuie s\ accepta]i c\ St\nculescu a v\zut `n dvs. pe succesorul lui Ceau[escu.
II: Probabil.
AMS: Dle pre[edinte, a[ vrea s\ m\ `n]elege]i exact: eu v\
tratez ca pe o personalitate istoric\, nu sunt angajat `n polemicile
din jurul persoanei dvs. Nu v-am votat niciodat\, asta este altceva.
(reac]ie) Cred c\ prefera]i s\ ave]i `n fa]\ un om onest, dec`t un
du[man `nc\rcat de ur\ sau un ling\u. |sta este adev\rul, nu v-am
votat niciodat\. St\nculescu a v\zut `n dvs. pe succesorul lui
Ceau[escu, dar St\nculescu de]inea atunci puterea. Este gestul
cheie din acest moment al revolu]iei. A urmat telefonul lui Ra]iu.
II (cite[te pe foaia cu `ntreb\rile; acolo este `ntr-adev\r un semn
de `ntrebare cu ro[u): Eu de telefonul acesta (al colonelului Ra]iu,
[eful Direc]iei I, n.a.) nu-mi amintesc. Plus c\, dup\ ce am vorbit
cu St\nculescu, am `nchis [i am plecat.
AMS: Nu, a]i avut mai multe convorbiri. Cel pu]in [ase. A]i
vorbit cu so]ia.
II: N-am vorbit cu so]ia.
AMS: A]i vorbit, pentru c\ Mihai Bujor cu Ioana [i Gabi Nicolaescu au ajuns acas\ la dvs. `naintea dvs [i doamna Nina le-a spus:
Am vorbit cu el, vine `ncoace.
492
II: Da, am vorbit cu ea, dar s\ [ti]i c\ `mi este foarte greu s\-mi
amintesc toate detaliile astea dup\ at`]ia ani. Plus c\ nu le-am dat
importan]\. Ce mare lucru c\ sunam so]ia?
AMS: V\ explic de ce, pentru c\ atuci c`nd v-am propus
`nt`lnirea noastr\, v-am spus c\ ve]i avea posibilitatea de a `ndep\rta
ni[te specula]ii. Dvs. a]i negat mult timp drumul acas\. A]i afirmat
mereu c\ de la Casa Sc`nteii v-a]i dus direct la Televiziune [i lumea
a zis: ascunde ceva. Militaru, Kostyal [i al]i agen]i sovietici v\
c\utau cu disperare la num\rul 18.06.30. Era num\rul de acas\?
II: Habar nu am de unde era acel num\r. S\ [ti]i c\ am `ntrebat-o [i
pe so]ie, ne-am chinuit, dar nu ne amintim de unde era num\rul \sta.
AMS: Eu le-am spus colegilor mei: Domnilor, omul se ducea
acas\ s\ se schimbe. Era cu puloverul \la jerpelit.
II (r`de): Nu era jerpelit! V\ spun eu adev\rul: m-am dus acas\,
printre altele, s\ las ma[ina.
AMS: S\ [ti]i c\ am\nuntele fire[ti v\ salveaz\, altfel ve]i fi
lin[at istoric.
II: ?
AMS: A]i intrat `n cas\?
II: Am schimbat vreo dou\ vorbe cu so]ia [i am plecat cu cei
care se str`nseser\ acolo, c\ era mult\ lume `n fa]a casei mele, [i am
plecat cu ei la Televiziune.
AMS: Bun, a]i mai avut o convorbire la CC cu tovar\[ul Luca.
II: N-am vorbit cu nici un Luca.
AMS: Nu, a]i sunat la Cabinetul 1 [i a]i dat de un anume Luca.
II: Ah da, ave]i dreptate.
AMS: Al [aselea telefon a fost la Suzana G`dea. Sunt mai multe
versiuni. A venit la dvs., v-a]i dus dvs. la ea, a]i vorbit la telefon?
II: Nu, am trecut eu pe la ea, `nainte de a p\r\si cl\direa. Eu lucram
la etajul VII, ea la etajul I. Era speriat\. Am salutat-o [i am plecat.
Mai mul]i martori afirm\ c\ Ion Iliescu avea asupra sa o agend\.
Pentru un moment, `n cabinetul conducerii de la etajul 11 al Televiziunii, Ion Iliescu a abandonat aceast\ agend\, care a fost r\sfoit\ de trei
persoane: profesorul R\zvan Theodorescu, realizatorul Radu-George
493
494
495
discuta cred cu un b\iat despre literatur\. ~l chema Tudor P\curariu, cred c\ era b\iatul lui Francisc P\curariu, scriitorul. Pe fondul
\sta, eu, care eram un tip mai agitat [i mai t`n\r pe vremea aia, m-am
repezit la d`nsul [i i-am spus c\ trebuie f\cut ceva s\ plec\m de
acolo. Nu prea era `nc`ntat de idee, chiar a trebuit s\ m\ reped `n el.
La un moment dat, a sunat la Suzana G`dea. Eu nu am `n]eles de ce
a sunat, dar a `ntrebat-o dac\ e adev\rat c\ Ceau[escu a c\zut. Nu
[tiu ce i-a r\spuns Suzana, c\ v\ da]i seama c\ n-aveam cum s\ aud
ce vorbea ea, auzeam numai ce spunea el. Cert e c\, dup\ ce a
`nchis, Ion Iliescu a spus: A dracului [mecher\!.
AMS: Din relatarea dvs. este posibil s\ se confirme informa]ia
c\ i-a spus: Du-te la CC, Ioane, ie[i acum, e momentul t\u.
FV: Nu cred, dup\ reac]ia lui.
AMS: P\i, altfel cum v\ explica]i reac]ia asta: A naibii [mecher\? Trecuse de partea lui.
FV: Eu l-am auzit pe el. A `ntrebat-o dac\ e adev\rat c\ a plecat
Ceau[escu, nu mai e nici o sc\pare, nu [tiu ce. Nu [tiu ce i-a spus,
dar el a zis: A naibii [mecher\
AMS: Dar recunoa[te]i c\ e logic ce spun.
FV: Nu cred c\ asta a fost, pentru c\ Suzana era atunci din
ce-am aflat dup\ revolu]ie, `n primele zile dup\ revolu]ie, nu
acum, la 15 ani , era `n birou cu unul Zb`rcea, care era ofi]er de
Securitate, [i ea n-a mai p\r\sit biroul ei. Nu cred c\ puteau s\-i
spun\ lui Iliescu a[a ceva.
AMS: Prezen]a ofi]erului de Securitate acolo nu este un argument c\ nu-i putea face `ndemnul \sta lui Iliescu. Erau [i ei trecu]i
de cealalt\ parte.
FV: Eu am participat personal la treaba asta [i v\ spun ni[te
lucruri pe care le-am f\cut eu. Prost, bine, cum am putut. Sunt
lucruri bune pe care le-am f\cut, plus lucrurile false care au existat
[i `n via]a mea [i pe care le-am clarificat vizavi de Iliescu [i vizavi
de mine, `n primul r`nd.
AMS: A `nchis telefonul.
FV: A `nchis telefonul. ~n momentul \la m-am repezit eu la el
s\-l mai mobilizez, s\ zic a[a, hai s\ mergem, [i i-am b\gat `n cap o
496
497
498
499
500
statului, a[a cum s-a `nt`mplat. Planul era ca, dup\ `nl\turarea lui
Ceau[escu [i `nlocuirea acestuia cu un membru al CPEx, Ion
Iliescu s\ preia conducerea unei aripi a partidului comunist, lans`nd
un program perestroikist ca baz\ doctrinar\ a unui nou partid,
socialist-democrat, dup\ modelul lui Gorbaciov. Astfel se asigura
r\m`nerea Romniei `n sfera de influen]\ sovietic\, `n Tratatul de la
Var[ovia [i sub controlul Moscovei `n condi]iile liberaliz\rii Estului comunist. Din cauza rezisten]ei lui Ceau[escu, a nevoii de a
declan[a o diversiune s`ngeroas\, de a provoca o represiune astfel
`nc`t Ceau[escu s\ devin\ odios, iar popula]ia `n sf`r[it s\ se
revolte, scenariul sovietic nu s-a putut `mplini a[a cum a fost
proiectat. Ezit\rile lui Ion Iliescu `[i aveau cauza `n necunoa[terea
sau incertitudinea dac\ s\ intre sau nu `n mijlocul evenimentelor
care se derulau, s\ ias\ `n fa]\ mai devreme, dublate de firea sa prudent\, neinterven]ionist\. Pentru a se asigura asupra mi[c\rilor sale,
pentru a putea fi reperat, Ion Iliescu avea nevoie de un contact cu
Ambasada URSS, de un telefon. Am comentat acest aspect `mpreun\ cu Virgil M\gureanu:
AMS: V\ `ntrerup cu o ipotez\ [i v-o supun aten]iei, mai ales
cu experien]a dvs. Nu crede]i c\ e posibil ca Ion Iliescu s\ fi avut
cu totul alt rol dat de sovietici, [i anume acela de a constitui o
frac]iune reformist\ `n s`nul PCR, cu care s\ construiasc\ apoi un
partid social-democrat perestroikist, cum a fost construit de al]i
oameni ai Moscovei `n celelalte ]\ri socialiste?
Virgil M\gureanu: Acum dvs. v\ referi]i la scenariul schimb\rii line, f\r\ conflict?
AMS: ~ntr-adev\r, la asta m\ refer, la scenariul care a
func]ionat `n toate celelalte ]\ri, unde a fost r\sturnat vechiul lider
al partidului, `nlocuit cu un membru prosovietic al Biroului Politic,
dar `n acela[i timp, `n partid, Moscova a creat [i aripa care se
desprinde [i formeaz\ noul partid social-democrat, condus de
adev\ratul succesor desemnat de Moscova, cel care ia puterea prin
alegeri libere. ~n felul acesta se asigura elementul-cheie legitimitatea. Nu e cazul nostru. Aici Ceau[escu a rezistat, a dat peste cap
501
502
2004, p. 172.
503
504
cabinetul nr. 1 (r`sete). Nu mai era nici persoana nr. 1, nici secretarul [i
secretariatul acestei persoane. Mi-a r\spuns un tovar\[ Luca, nu [tiu
cine o fi s\racul, mi-a spus c\ el [i al]i c`]iva, care fac parte dintr-un
Comitet Na]ional, sunt acolo. Mi-au cerut s\ m\ prezint. I-am spus cine
sunt, nu m-a cunoscut omul [i n-am putut s\ `nchei un dialog.
Mihai Bujor: O s\ v\ cunoasc\.
II: O s\... deci, trebuie neap\rat s\ ne organiz\m `ntr-un Comitet
de salvare na]ional\. S\ elabor\m un program de ac]iune cu dou\
obiective majore. ~n primul r`nd, m\suri imediate pentru ordine [i
pentru asigurarea desf\[ur\rii vie]ii normale, aprovizionarea popula]iei, transport, tot ce este necesar...331
~n perspectiv\ istoric\, cuv`ntarea lui Ion Iliescu se prezint\ ast\zi,
la 15 ani de la revolu]ie, ca o interven]ie valoroas\, plin\ de virtu]i, at`t
`n ce prive[te con]inutul, c`t [i `n privin]a formei. Ea marca `n primul
r`nd o diferen]\ perceptibil\ `n valoare [i coeren]\ fa]\ de interven]iile
anterioare, care, cu excep]ia celei a lui Sergiu Nicolaescu, avuseser\ un
caracter mai degrab\ specializat, adresat cu preponderen]\ Armatei
(Voinea, Chi]ac, Militaru). Era interven]ia unui politician, a unui om cu
experien]\, iar lucrul \sta s-a sim]it imediat pe ecran. ~n al doilea r`nd,
Ion Iliescu a fost cel mai categoric [i dur `n privin]a regimului [i a lui
Ceau[escu. El a lansat atunci un atac violent la adresa conducerii superioare a partidului pe care a acuzat-o de crim\ odioas\, ceea ce corespundea perfect adev\rului, [i f\c`nd-o totodat\ direct [i f\r\ echivoc
responsabil\. Apoi l-a indicat ca vinovat pe Ceau[escu, f\c`ndu-i [i un
portret precis: Om f\r\ inim\, f\r\ suflet, f\r\ creier, f\r\ ra]iune... un
fanatic care st\p`nea cu metode medievale aceast\ ]ar\. Cu excep]ia
strig\tului lui Petre Roman din balconul CC moartea dictaturii lui
Ceau[escu nimeni nu avusese curajul s\-l atace at`t de dur pe Ceau[escu, pentru c\ oamenii `nc\ se temeau, nu [tiau unde se afl\, `n ce
m\sur\ unit\]i militare sau ale Securit\]ii au trecut sau vor trece de
partea lui. Ion Iliescu avea avantajul c\ la acea or\ [tia din sursa cea mai
autorizat\ c\ Armata a trecut `n `ntregime de partea revoltei populare [i
c\ are o comand\ unic\, `n persoana generalului St\nculescu. Ion
331 Mihai Tatulici, op. cit., pp. 42-43.
505
506
507
508
Dou\zeci de pagini mai departe, stenograma audierii colonelului Goran con]ine [i afirma]ia c\ s-a stat de vorb\ cu Ion Iliescu
dup\ scrisoarea din aprilie333. Fiind un moment at`t de important, am c\utat s\ aflu alte am\nunte, astfel c\ un ofi]er superior al
DSS a confirmat cele declarate de colonelul Goran, preciz`nd `ns\
c\ doar `ntr-un loc Goran este imprecis: nu s-a stat de vorb\ cu
Iliescu. S-a f\cut altceva, printr-un agent de influen]are, dar care a
fost deconspirat dintr-o prostie, motiv pentru care dup\ decembrie
89 a fost [i el marginalizat, ca [i comandorul Radu. Iliescu [i-a dat
seama c\ de la acel om se scurg informa]ii. Unul dintre agen]ii infiltra]i de Securitate `n grupul Iliescu a fost generalul George Popa.
Racolat de sovietici la sf`r[itul anilor 60, generalul Popa va fi `ntors de Securitate [i folosit pentru culegerea de informa]ii [i influen]are. Primind misiunea de a-l convinge pe Ion Iliescu s\ renun]e la
ac]iunea convenit\ cu Militaru, el se deconspir\ [i va fi marginalizat.
Prin Decretul-lege nr. 21 din 28 decembrie 1989, el va fi avansat la
gradul de general-locotenent, apoi trecut pe linie moart\.
~n presa postdecembrist\ s-a dezb\tut aprins povestea aceasta a
Frontului Salv\rii Na]ionale anterior revolu]iei [i s-a g\sit p`n\ la
urm\ o explica]ie `ntr-o confuzie cu scrisoarea profesorului Melian
trimis\ postului Europa liber\, realizatorul TV Vartan Arachelian
`ncerc`nd o clarificare. Primul instrument sigur pe care `l avem la
dispozi]ie este cronologia. Aceasta, ajutat\ de informa]iile suplimentare prezentate mai sus, ne-ar putea l\muri asupra cazului.
Alexandru Melian a scris un Apel c\tre participan]ii la Congresul al
XIV-lea al PCR la sf`r[itul lunii iulie 1989 [i a fost difuzat la
sf`r[itul lunii august, `nceputul lunii septembrie334. Conform liderilor UMRL (Uniunea Mondial\ a Romnilor Liberi), care au
primit acest mesaj, el a ajuns la Paris `n iunie 1989, nu `n iulie, [i a
fost adus de un t`n\r care a afirmat c\ a fost trimis de un grup de
persoane ce au alc\tuit acest apel, persoane marcante din Partid
[i Securitate ce urm\reau s\-l `mpiedice pe Ceau[escu s\ fie din
333 Ibidem, p. 46.
334 Vartan Arachelian, Revolu]ia [i personajele sale, Ed. Nemira, Bucure[ti,
1998, p. 87.
509
510
511
512
Securitatea se infiltrase bine chiar `n interiorul Frontului Militar Romn. Aceast\ versiune este confirmat\ de Virgil M\gureanu. ~n timpul
audierii sale la Comisia senatorial\, [eful SRI de la acea dat\ a furnizat
mai multe am\nunte despre acest caz. El afirm\ sigur, [i din pozi]ia
pe care o avea `n 1994 [i care `i permitea s\ verifice c\ Radu Nicolae
fusese racolat de Securitate: Dac\ am pomenit de Radu Nicolae este
ca s\-mi justific ceea ce am spus aici de o tensiune interioar\ a mea.
Omul acesta a f\cut declara]ii publice, `n care `ncerca s\-[i confere o
statur\ de disident, [i el a comis ni[te acte care l-au adus la pu[c\rie `n
toamna lui 1987 [i a sc\pat de acolo, turn`ndu-ne. {i apoi a declarat la
ziar `n 1990 [i ulterior c\, de fapt, Securitatea m\ proteja pe mine, `l
proteja pe actualul pre[edinte [i c\ de aceea el a fost amenin]at c\ dac\
vorbe[te de M\gureanu (probabil cu, n.a.) cape]i 15 ani [i, dac\ nu
vorbe[ti, scapi337. Generalul Vlad nu s-a oprit asupra acestui aspect
pe timpul audierilor sale, dar este perfect posibil ca acel agent de
influen]are desconspirat printr-o prostie s\ fi fost o alt\ persoan\ din
anturajul lui Ion Iliescu. Este `ns\ sigur c\ Securitatea controla toate
mi[c\rile [i actele celor dou\ grupuri conspirative de inspira]ie sovietic\, inclusiv leg\tura stabilit\ cu Ion Ra]iu.
Securitatea a informat mai departe Vlad pe Ceau[escu
asupra stadiului avansat `n care se g\sea penetrarea acelor grupuri.
Cercetarea acestui caz a dezv\luit etapele pe care le-a parcurs Securitatea `n cazul Ion Iliescu, printr-o not\ pus\ la dispozi]ie de o persoan\ implicat\ `n opera]iune:
Not\
~n leg\tur\ cu investigarea [i documentarea cazului Ion Iliescu
`n perioada ulterioar\ apari]iei Scrisorii celor [ase, men]ionez c\ au
existat trei etape distincte:
Etapa de fixare. A fost fixat\ activitatea grupului Iliescu, ce
f\cea, `n ce anume consta activitatea [i s-a stabilit c\ se limita la
discu]ii, f\r\ vreun consens ac]ional. A fost descoperit\ ca sigur\
337 Arh. SR, Stenograma nr. 10/27.10.1993, Audiere Virgil M\gureanu, p. 31.
513
514
515
fac\ prin Germania Federal\, printr-un autotir care venea din Germania Federal\. Aceste manifeste anun]au crearea Frontului Salv\rii
Na]ionale ca forma]iune care `[i propune `nlocuirea lui Ceau[escu la
conducerea ]\rii [i a regimului comunist. Cu aproximativ [apte-zece
zile `nainte de revolu]ie, posturile de radio Deutsche Welle, France
International, BBC, Vocea Americii, Europa liber\ anun]au constituirea unei noi grup\ri de opozi]ie Frontul Salv\rii Na]ionale
care `[i propune s\ preia conducerea `n Romnia339. De la Europa
liber\, fostul director Emil Hurezeanu va r\m`ne cu urm\toarea
impresie: Eu consider c\ [i scrisorile FSN-ului de atunci venite `n
cel pu]in trei variante diferite, inclusiv grafice, din mai multe ]\ri, din
mai multe surse, surse care [i-au p\strat riguros anonimatul p`n\
ast\zi fac parte din aceste opera]iuni de m\suri active ale serviciilor
sovietice [i ale serviciilor romne[ti340. Emil Constantinescu sugereaz\ c\ `ntre Ion Iliescu [i profesorul Melian exista o leg\tur\: ~n
1990, dup\ ce fusesem ales prorectorul Universit\]ii, lectorul Melian
de la Facultatea de Filologie, care `l cuno[tea bine pe Iliescu, pentru
c\ lucraser\ `mpreun\ la UASCR [i UTC, mi-a povestit [i mie
despre scrisoarea trimis\ de el [i nu am motive s\ nu-l cred, dar, a[a
cum a ar\tat [i Emil Hurezeanu (vezi citatul de mai sus, n.a.), Europa
liber\ a fost ([i s-a l\sat folosit\) `n acea perioad\ pentru lansarea unor
diversiuni care urm\reau promovarea unor teme sau persoane antiCeau[escu341. Faptul este confirmat de fostul [ef al unit\]ii antiKGB din Securitate: ~n 2 ianuarie 1989, dac\ bine re]in, mare alert\
la Ambasada URSS `ntre cadrele de informa]ii, c\ au primit o scrisoare din care rezulta c\ e un comitet de salvare. Ei au primit-o `n
31 decembrie 1989 sau 1988. Eu cred c\ `n 1989 (2 ianuarie, n.a.). {i
au pornit to]i la atac, cadrele de informa]ii, trimise imediat342.
Ac]iunea viza doar r\sturnarea lui Ceau[escu, nu [i a regimului.
339 Ibidem, p. 85.
340 Emil Hurezeanu, Europa liber\ [i revolu]ia n O enigm\ care mpline[te [apte
516
517
518
519
s\ se organizeze [i s\ asigure paza bunurilor publice, paza magazinelor, paza tuturor institu]iilor, deci tot ceea ce ]ine de buna
desf\[urare normal\ a activit\]ii noastre. V\ mul]umesc [i vom
continua s\ mai dialog\m `n cursul zilei de azi.
A doua interven]ie a lui Ion Iliescu a fost determinat\ de informa]iile care veniser\ ca o avalan[\ `n Televiziune despre haosul din
Capital\ [i apari]ia actelor de jaf [i vandalism. De asemenea, ea
pare influen]at\ de Silviu Brucan, `n primul r`nd prin repetarea
]intei acelei transform\ri, care trebuie s\ fie democra]ia. Interven]ia
lui Brucan a fost scurt\ [i precis\, con]in`nd dou\ idei esen]iale:
trecerea la democra]ie [i ordinea. A doua interven]ie a lui Ion Iliescu
dezvolt\ aceste dou\ idei. El va folosi `ntreaga sa autoritate pentru a
face un apel la ordine, lans`ndu-se apoi `ntr-un adev\rat acces de
furie, pe deplin justificat, `mpotriva fostei conduceri politice, c\reia
i se datora criza `n care c\zuse ]ara. Momentul trebuie legat de acel
pasaj al primei interven]ii `n care `l acuz\ pe Ceau[escu pentru faptul c\ nu a cedat la timp, c\ nu manifesta luciditatea minim\ necesar\ pentru a `n]elege momentele de dramatism pe care le tr\ie[te
na]iunea romn\, s\ fac\ un semn de rezolvare pe cale normal\, pe
cale pa[nic\, prin `n]elegere, cu cet\]enii ]\rii a problemelor grave cu
care se confrunt\ [i economia ]\rii. ~n viziunea lui Ion Iliescu [i
viziunea corect\ at`t represiunea c`t [i haosul declan[ate dup\
fuga lui la[\ i se datorau lui Ceau[escu [i lichelelor din jurul lui.
Din sentimentul de nemul]umire pentru criza pe care trebuia s-o
gestioneze s-a n\scut furia pe liderii regimului Ceau[escu. De aici
[i celebrele fraze: ... s-au autointitulat ale[i ai poporului, s-au autointitulat comuni[ti, nu au nimic de-a face nici cu socialismul, nici cu
ideologia... comunismului [tiin]ific... (voia s\ spun\, dar n-a spus,
marxist leninist\, n.a.) Au `ntinat numai numele Partidului
Comunist Romn, au `ntinat numai memoria celor care [i-au dat
via]a pentru cauza socialismului `n aceast\ ]ar\. S-a pus prea mare
pre] pe aceast\ declara]ie. De fapt s-a pus un pre] politic, folosit `n
lupta politic\ pentru a demonstra c\ Ion Iliescu era un perestroikist,
un nostalgic al socialismului ideal, la care visa [i Mihail Gorbaciov.
520
521
522
523
524
525
526
527
528
Capitolul XI
MOMENTUL-CHEIE AL REVOLU}IEI
Armata pred\ Puterea lui Ion Iliescu
Motto:
Alex Mihai Stoenescu: Cine avea puterea `n
acel moment, domnule pre[edinte, `n momentul `n
care partidul se dizolvase `n c`teva ore?
Ion Iliescu: Sigur, Armata.
530
comandan]ii subunit\]ilor militare din Timi[oara erau vagi [i imprecise. A cerut venirea deta[amentului de la Buz\u. Acesta a ajuns,
conform Jurnalului s\u de lupt\ ora 07.40, din ziua de 18 decembrie, dac\ nu este falsificat , dup\ ce grupurile diversioniste sovietice se retr\seser\ din ora[ [i se deplasaser\ spre alte localit\]i ale
jude]ului [i spre Bucure[ti. Gu[\ va vorbi la Televiziune, adres`ndu-se Armatei cu ordinul de a se retrage `n caz\rmi. Din cuv`ntarea
sa, pasajul cel mai des citat este Am reu[it s\ `mpiedic\m un
m\cel `n mas\, atacat cu ironie sau furie, ne[tiindu-se c\, de fapt,
Gu[\ nu se referea la ziua de 17 decembrie, ci la ordinul primit de
la Elena Ceau[escu, `n ziua de 19 decembrie, de radere a Timi[oarei de pe fa]a p\m`ntului. Pasajul important din interven]ia sa este:
{colile militare din Sibiu imediat intr\ toate `n caz\rmi. Alte
unit\]i din Sibiu imediat intr\ `n unitate, `n caz\rmi. Nu se trage
absolut nici un foc350. Acest ordin nu a fost respectat, colonelul
Dragomir continu`nd canonada `mpotriva Inspectoratului MI din
localitate, ordinul de a ataca [i trage fiind `nt\rit de generalul St\nculescu. Momentul este semnificativ pentru situa]ia de la comanda
Armatei, unde este clar c\ se executau ordinele lui St\nculescu, nu
ale generalului Gu[\. Ministerul Ap\r\rii nu a dat publicit\]ii con]inutul celor trei convorbiri telefonice `ntre St\nculescu [i Dragomir [i nu cunoa[tem forma exact\ a ordinelor primite de la
Bucure[ti. Cert este c\ la Sibiu trupele Armatei au tras `n continuare, de[i exista ordinul explicit [i public al [efului Marelui Stat
Major. Este unul dintre secretele loviturii de stat militare din acea
zi [i este posibil s\ r\m`n\ a[a, pentru c\ la `nceputul anului 1990 o
serie de documente periculoase ale Armatei au fost distruse sau falsificate. Sibiul `nsemna `n acel moment Nicu Ceau[escu, adic\ perspectiva ca succesiunea lui Nicolae Ceau[escu s\ fie asigurat\ de
fiul s\u, fapt ce contravenea `n]elegerii IliescuSt\nculescu [i situa]iei superclare din Bucure[ti [i din restul ]\rii. Nicu Ceau[escu a[tepta un elicopter de la Armat\, care n-a mai venit [i nu a mai venit
din ordin. Dup\ ie[irea din emisie, Ion Iliescu `l contacteaz\ din
nou pe St\nculescu. Acesta a recunoscut con]inutul discu]iei:
350 Mihai Tatulici, op. cit., p. 48.
531
532
533
534
Gu[\, p. 6.
535
printr-o scurt\ recapitulare a situa]iei f\cut\ de Ion Iliescu. ~n context, el a ar\tat c\ `n ]ar\ se declan[ase o revolt\ popular\ generalizat\, c\ cuplul ceau[ist fugise [i c\, `n consecin]\, organele puterii
[i administra]iei de stat ale vechiului regim fuseser\ dizolvate, c\ se
crease astfel un vid de putere. Eram chema]i s\ constituim un organism provizoriu, care s\-[i asume misiunea exercit\rii prerogativelor
administra]iei [i puterii de stat. Ulterior, se vor organiza alegeri libere
ale noilor organe ale puterii, care vor organiza noile institu]ii administrative359. ~n continuare s-a discutat denumirea noului organism
de conducere, civilii propun`nd pe r`nd Partidul Poporului, Partidul
Democrat, Partidul Revolu]iei..., dar li s-a argumentat c\ ideea `nlocuirii unui partid cu un alt partid nu este fericit\, ceea ce era o judecat\ `n]eleapt\. Atunci s-a propus Frontul Rena[terii Na]ionale sau
Ac]iunea Democrat\ Romnia. Ideea a fost comb\tut\ de Petre
Roman poveste[te mai departe colonelul Ra]iu. El a spus c\, `ntr-o
situa]ie similar\, cu 200 de ani `n urm\, `n Fran]a, revolu]ionarii au
denumit acest organism provizoriu Frontul Salv\rii Na]ionale. Am
ridicat m`na pentru a m\ face ascultat [i am sus]inut aceast\ ultim\
propunere. Ion Iliescu, auzind sus]inerea mea, `nainte de a se face noi
obiec]iuni, a aprobat propunerea lui Petre Roman360. Putem presupune c\ discu]iile nu s-au purtat cu lini[tea [i coeren]a, ilustrate de
textul colonelului Ra]iu [i c\ problemele au fost puse, iar deciziile
luate `ntr-o anumit\ atmosfer\ de precipitare. Aici probabil c\ Gelu
Voican Voiculescu are dreptate: Eu am fost acolo, dar cred c\ eram
cel mai ame]it dintre to]i, pentru c\, dup\ prima apari]ie la TV a lui
Iliescu, unde l-am [i v\zut `nt`ia oar\, aceasta era prima situa]ie
concret\ la care asistam. Pe de o parte eram speriat, pe de alt\ parte
eram [i foarte atent. Memoria mea despre acea `mprejurare este
mult mai... Ra]iu `i d\ o coeren]\ care nu a fost. Tot ce spune el este
adev\rat, dar eu cred c\ lucrurile acestea nu au dep\[it 20 de
minute. Nici decizia de a numi noul organ de conducere Frontul
Salv\rii Na]ionale nu a fost stabilit\ [i convenit\, la `ntrunirea de la
359 Gheorghe Ra]iu, op. cit., p. 207.
360 Ibidem, p. 208.
536
537
Grupul Iliescu s-a `ntors la CC, l\s`ndu-l la MApN ca reprezentant al revolu]ionarilor pe Mihai Montanu.
538
539
540
541
AV: Moment istoric. Ion Iliescu revine: Dragi concet\]eni, clanul Ceau[escu a c\zut... Lumea a `nceput s\ aplaude frenetic. ~n
acel moment m\ uitam la figura lui Ion Iliescu [i mi-am dat seama c`t
de complex\ este realitatea [i cum evenimentele te oblig\ s\ te adaptezi lor. A fost momentul lui de transformare, clipa `n care un om
politic `n]elege [i decide, nu f\r\ dificultate, evolu]ia sa. A `n]eles
dimensiunea situa]iei. A spus c\ generalul Milea nu s-a sinucis...
Exist\ acest lucru filmat. A vorbit apoi generalul Gu[\, care a asigurat
popula]ia de sprijinul armatei. Aplauze, scand\ri... De microfon s-a
apropiat Sergiu Nicolaescu. Lumea scanda `n virtutea unei obi[nuin]e:
Sergiu!, Sergiu! Secunde `ndelungi de ova]ii. Dup\ un timp, regizorul li s-a adresat: S\ nu mai scand\m nici un nume. O u[oar\ jen\
`n mul]ime.
AMS: Domnule Alexa Visarion, dumneavoastr\ ave]i acum
imaginea clar\ a acestui moment, care este `n opinia mea momentul-cheie al revolu]iei, c`nd mul]imea trece de la atitudinea anticeau[ist\ la anticomunism?
AV: Da, a fost un moment de cotitur\ istoric\. Revolta maselor
`mpotriva dictaturii Ceau[escu s-a transformat `n Revolu]ie Romn\
care r\stoarn\ sistemul social-politic al Romniei comuniste.363
Sunt cel pu]in trei persoane care `[i atribuie replica schimb\rii la
fa]\ a lui Ion Iliescu: Alexa Visarion, cu interven]ia de mai sus,
Sergiu Nicolaescu, care afirm\ c\ i-a smuls microfonul [i i-a scr`[nit:
Te bag `n m\-ta dac\ mai spui tovar\[i! [i Petre Roman: Era `n
jurul orei 17.00. Cel care mi-a deschis u[a era Dan Iosif, el pusese
`ntr-un fel st\p`nire pe ordinea `n cl\dire. La un moment dat, Sergiu
Nicolaescu ne spune: Trebuie neap\rat s\ vorbi]i, s\ v\ adresa]i poporului din pia]\. Atunci, domnul Iliescu a `ncercat s\ `nceap\ cu
dragi tovar\[i, iar eu i-am [optit: Nu, domnule Iliescu... compatrio]i! [i a reluat cu compatrio]i. Sergiu Nicolaescu descrie momentul astfel: Domnul Iliescu a pus m`na pe microfon, a `nceput s\
vorbeasc\, nu [tiu cine l-a recomandat, nu-mi aduc aminte exact
363 Alex Mihai Stoenescu, Interviuri despre revolu]ie, Ed. RAO, Bucure[ti,
pp. 95-96.
542
543
Iliescu masse, a sedus mul]i ani presa de opozi]ie, fiind legat\ `ns\
mai mult de performan]a sau contraperforman]a grup\rii Iliescu de
dup\ decembrie 1989. ~n acel moment, for]a politic\ anticomunist\
care s\ preia mesajul sau voin]a massei nu exista. Chiar Dumitru
Mazilu, `ncerc`nd s\ orienteze o posibil\ nou\ guvernare spre Statele
Unite, nu avea nici o [ans\ form`nd acea guvernare cu un nucleu care
`i avea la v`rf pe na]ionali[tii {tefan Gu[\ [i Iulian Vlad. Alte op]iuni
nu existau. Timp de mai multe ore ceea ce caracterizase massa fusese
haosul, golul de putere [i c\utarea disperat\ a unui punct de reper,
iar c\utarea se `ndrepta incontestabil, printr-o multitudine de mesaje
televizate, spre Armat\ [i Securitate. Teama c\ Ceau[escu ar putea
riposta de undeva din ]ar\, la conducerea unor for]e militare fidele
sau prin intermediul unor deta[amente speciale de interven]ie fanatice a condus la apelurile disperate ca Armata [i Securitatea s\ treac\ de partea poporului [i, de[i acestea au dat suficiente dovezi de
adeziune, teama aceea continua s\ se manifeste, accelerat\, amplificat\ de panica pe care o producea sau parodia transmiterea televizat\
a revolu]iei. ~n acel moment revolu]ia era haosul tragi-comic de la
Televiziune pe care `l priveau dou\zeci de milioane de romni. Ceea
ce se c\uta atunci `n substrat [i `n micile zone de luciditate ale oamenilor era ceea ce putem numi solu]ia politic\. Ion Iliescu, f\r\ a
str\luci [i f\r\ a face prea mare lucru, oferea aceast\ solu]ie. ~n timpul campaniei electorale din 1990, Gelu Voican Voiculescu i-a spus
lui Corneliu Coposu: Domnule, ]ine]i cont c\ campania electoral\ a
lui Iliescu a `nceput de 19 ani, de c`nd a fost marginalizat. Alte atuuri
au fost cele 98,2 sau 98,5% din popula]ia ]\rii care nu participa la revolu]ie, incapacitatea liderilor sui-generis ai revoltei populare de a se constitui `ntr-o alternativ\ credibil\ la regimul Ceau[escu [i, bine`n]eles,
for]ele loviturii de stat militare care i-au oferit puterea lui Ion Iliescu. Indiferent din ce pozi]ie privim aceast\ scen\, `nfierb`nta]i atunci sau
calmi ast\zi, realitatea era una singur\.
Pentru a vedea mai bine, putem s\ construim ast\zi imaginea unui
transfer normal al puterii [i, prin contrast, s\ `n]elegem de ce atuurile
lui Ion Iliescu au c`[tigat. S\ ne imagin\m c\ Nicolae Ceau[escu era
`ndep\rtat de partid varianta proxim\ a subversiunii interna]ionale ,
544
545
546
547
548
549
Nici un terorist, fidel lui Ceau[escu [i comunismului, nu a tras asupra balconului, iar Ion Iliescu a vorbit calm. Acesta este momentul
invocat cu aproxima]ie, f\r\ indicii orare [i confund`nd cu prima
ie[ire, de la 17.30 de mai to]i cei care au acuzat c\ fenomenul terorist era o `nscenare, o diversiune. F\r\ `ndoial\ c\ scena ridic\ un
mare semn de `ntrebare. De[i se lansase cu succes diversiunea cu
securi[tii-terori[ti [i `n Pia]a Palatului se auzeau schimburile de focuri,
Ion Iliescu va rosti urm\toarele cuvinte:
Ion Iliescu: Stima]i cet\]eni! Procesul `nceput este ireversibil.
Practic, Securitatea nu mai exist\ (Uraaa!). Organele Ministerului de
Interne au trecut `n subordinea Armatei. De aceea, v\ rug\m... De
acum avem o singur\ for]\ de ordine public\: Armata [i organele de
ordine public\ ale Ministerului de Interne subordonate Armatei
(Uraaa... Se scandeaz\ Armata e cu noi.) Generalul Gu[\, [eful
Marelui Stat Major, se afl\ l`ng\ mine. ~mpreun\ am discutat aceste
m\suri la comandamentul militar. ~i dau cuv`ntul pentru dou\ vorbe.
De[i scurt, textul spune foarte multe. ~n primul r`nd, el certific\
decizia lui Ion Iliescu de a trece Securitatea `n subordinea Armatei,
fapt exploatat de Nicolae Militaru pentru a cere punerea `n subordinea sa a trupelor de securitate [i a USLA. Aceast\ referire direct\
la Securitate, `n acel moment [i `n acel loc, poate fi legat\ logic [i
firesc, cum ar\tam, de reac]ia mul]imii din Pia]a Palatului la interven]ia anterioar\ a lui Alexa Visarion. S\ o reamintim: C`nd am
spus c\ generalul Vlad, [eful Securit\]ii, care nu se afla `n balcon, dore[te s\ fie al\turi de noi [i c\ institu]ia care a f\cut at`ta r\u poporului
romn se al\tur\ acum cauzei poporului, lumea a protestat vehement
c`teva momente. Ilie Verde] [i ceilal]i fo[ti demnitari nu au trecut
examenul. Verde], iritat, m-a apostrofat: Nu trebuia s\ [tie lumea ce
se `nt`mpl\ `n\untru... Am t\cut o clip\, apoi i-am spus: Nu pute]i
participa, nu v\ vor... Ai gre[it a continuat Ilie Verde] c\ ai
vorbit de Iulian Vlad. ~n c\utarea unui vinovat, dar `n primul r`nd
ca urmare a imaginii negative pe care o avea Securitatea `n r`ndul
popula]iei, mul]imea din Pia]a Palatului lucru care nu s-a spus se
550
551
552
Armatei `nc\ din vremea conspira]iei, iar `n timpul derul\rii evenimentelor au existat momente `n care chiar el a subliniat acest proiect.
Exist\ m\rturii `n acest sens. Nicolae Militaru a afirmat c\, ie[it din
emisie, a aflat de sosirea lui Ion Iliescu la Televiziune: Imediat am
trimis un ofi]er din cei prezen]i s\-i transmit\ ca, dup\ ce termin\
apelul c\tre popor, s\ vin\ `n biroul directorului Televiziunii, lucru ce
l-a f\cut367. Mihai Bujor Sion o persoan\ care nu poate fi suspectat\ de aversiune fa]\ de Ion Iliescu avea s\ descrie scena `ntrunirii
primului nucleu al grupului Iliescu: Se ia leg\tura cu CC-ul, cu
MApN-ul. Po[ta, provincia. Se ia hot\r`rea ca Iliescu s\ plece la CC.
Apar c`]iva militari. Remarc un general bine `mbr\cat, re]inut fa]\ de
ceilal]i, tensiona]i [i zgomoto[i. D\ ni[te ordine. Unul `ntreab\:
Cine sunte]i dumneavoastr\? Din spatele meu, cineva hot\r`t: E
viitorul ministru al Ap\r\rii, generalul Militaru368. Informa]ia este
valoroas\ pentru a `n]elege mecanismul ac]iunii planificate a grupului Iliescu, f\r\ a uita haosul [i improviza]ia din acele momente.
Totu[i, avem explica]ia pentru a doua apari]ie pe post a c\pitanului
Lupoi, anun]`nd c\ Militaru este ministrul Ap\r\rii, precum [i pentru
deplasarea la MApN `n loc de CC Iliescu a vorbit din nou cu generalul St\nculescu [i acesta l-a chemat `n mod expres la Armat\.
Tot aici, cel mai probabil, trebuie s\ fi avut loc convorbirea telefonic\ a colonelului Ra]iu [i decizia de a-i convoca la MApN pe conduc\torii Mili]iei [i Securit\]ii.
Scena `nt`lnirii lui Ion Iliescu, `n sediul fostului partid comunist,
cu generalul Iulian Vlad nu a fost una oarecare. Iulian Vlad se afla `n
`nc\perea unde se va desf\[ura mai t`rziu `nt`lnirea membrilor CFSN.
Nicolae Militaru s-a `ndreptat spre el [i i-a spus: S-a hot\r`t s\ conduc MApN, MI-ul [i G\rzile patriotice. Deci, ve]i lucra cu mine. ~n
aceast\ situa]ie, trupele de Securitate [i USLA mi se vor subordona
nemijlocit mie. Surprins, generalul Vlad a `ntrebat: De ce mi se iau
de sub comand\?, iar Militaru i-a r\spuns: R\m`ne a[a cum am spus.
Intrat `n aceea[i `nc\pere, Ion Iliescu `l va aborda [i el pe generalul
Vlad, c\ruia `i va spune: Tovar\[e Vlad, s\ v\ ocupa]i `mpreun\ cu
367 Mihai Tatulici, Revolu]ia romn\ n direct, vol. 1, Bucure[ti, 1990, p. 210.
368 Ibidem, p. 220.
553
554
mine [i m-a `ntrebat: {i noi cu cine suntem? P\i asta este `ntrebare
de [ef al unit\]ii antiteroriste?
AMS: {i ce i-a]i r\spuns?
{A: M-am ridicat de la birou, am trecut pe l`ng\ el [i i-am
r\spuns: Cu cine s\ fim, noi suntem ce-am fost.
AMS: Domnule general, m\ uimi]i! P\i dumneavoastr\ v\ mai
`ntreba]i ast\zi ce s-a `nt`mplat?369
Tot `n acea sear\ de 22 decembrie, generalul Vlad a fost sunat de
generalul Ghi]\, comandantul trupelor de Securitate, care l-a anun]at
preluarea: Tovar\[e general, am primit ordin s\ intru `n subordinea
MApN, respectiv a tovar\[ului general Militaru. Este posibil ca
raportul lui Ghi]\ s\ se fi produs mai spre sear\, dup\ anun]area public\ din balconul CC a prelu\rii, dar informa]ia pre]ioas\ aici
este c\ ministrul Ap\r\rii desemnat de echipa Iliescu, `nc\ din seara
de 22 decembrie 1989 nu 24, nu 26 cum s-a scris a fost Nicolae
Militaru. ~nadins am s\rit `n subcapitolul despre Televiziunea `n
direct peste cea de-a doua interven]ie a c\pitanului Mihai Lupoi,
deoarece partea sa cea mai interesant\ este legat\ de... statutul lui
Nicolae Militaru. ~n leg\tur\ cu acest subiect, Lupoi va declara `n
direct, pe postul na]ional de televiziune: Armata, pentru moment...
deci ca un interimat au hot\r`t ca s\ preia fr`iele, s\ fie comandant al
armatei p`n\ la alegerea unui comandant tovar\[ul general-colonel
Militaru... De aceea, rog toate trupele s\ asculte ordinele acestui general-colonel. (...) Comandantul armatei, general-colonel Militaru, a
dat ordin [i nu uita]i c\ militarii, chiar `n aceste momente, sunt militari [i trebuie s\ asculte de ordin. A dat ordin ca unit\]ile s\ se retrag\
`n caz\rmi... cine nu respect\ ordinele, `n aceste momente este tot
militar [i va suferi rigorile legii370. Lucrurile erau deosebit de grave
pentru Armat\. Aceast\ a doua interven]ie a c\pitanului Lupoi
aten]ie!, produs\ `ntre prima interven]ie [i a doua interven]ie a lui Ion
Iliescu , dezv\luie, cel pu]in, discu]ii substan]iale `n leg\tur\ cu
preluarea puterii de c\tre grupul Iliescu [i, dac\ nu numirea,
369 Alex Mihai Stoenescu, op. cit., p. 117.
370 Mihai Tatulici, Revolu]ia romn\ n direct, vol. 1, Bucure[ti, 1990, p. 45.
555
556
22 abia a fugit Nicolae Ceau[escu, ajutoarele s\ fie deja la frontier\371. S-a pus mereu `ntrebarea, cu insisten]\, cine a dat ordin ca
frontierele s\ fie deschise. Nu a surprins nimeni momentul [i nici nu
a ap\rut cineva cu am\nunte, dar `n acel moment ordinul de deschidere a frontierelor, dat `n mod direct [i oficial gr\nicerilor, nu putea
proveni dec`t de la Armat\, adic\ de la generalul St\nculescu. Este
posibil ca el s\ fie consecin]a convorbirilor telefonice cu ministrul
Ap\r\rii al Ungariei, Karpati. Pe acest subiect s-a fabulat mult din
cauza necunoa[terii misiunilor specifice ale for]elor care gestionau
frontierele de stat [i a confuziei cu autoritatea care avea `n subordine
punctele de trecere a frontierei. Imaginea care ni s-a p\strat este
aceea a deschiderii, chiar a desfiin]\rii frontierelor ]\rii, mai ales
dup\ ce la Televiziunea Romn\ Liber\ au ap\rut secven]ele cu un
gr\nicer ungur care dobora tabela indicatoare pe care era scris
ROMNIA. Prin urmare, l\murim acum c\ frontierele Romniei,
grani]ele propriu-zise, nu au fost abandonate de gr\niceri [i nu s-a
produs o trecere masiv\ ilegal\ peste f`[iile care marcheaz\ teritoriul
Romniei. Ceea ce s-a deschis `ntr-adev\r a fost traficul de persoane
[i auto inclusiv de valori pe la Punctele de Control Trecerea
Frontierei (PCTF), care se aflau `n jurisdic]ia Ministerului de Interne,
deci, `n contextul de atunci, al Armatei. Pe la aceste puncte s-a intrat
[i s-a ie[it f\r\ nici un control, cum s-a vrut [i cine a vrut. Asta este
problema a[a-numitei deschideri a frontierelor, a scurgerii for]elor
str\ine aflate `n ]ar\ [i a intr\rii ajutoarelor, mai mult sau mai pu]in
autentice. Prin formula nu i-a oprit [i nu i-a controlat nimeni la
grani]\ se `n]elege, de fapt, abandonarea controlului la PCTF. Au
existat [i telefoane date `n numele Frontului, `ntre care [i cel al lui
Sergiu Nicolaescu, pentru deschiderea frontierelor, dar libera trecere
nu s-a f\cut dec`t ca urmare a confirm\rii MApN.
Re`ntor[i din balcon `n cl\direa fostului CC al PCR, Ion Iliescu [i
echipa lui vor c\uta un loc lini[tit unde s\ poat\ redacta o declara]ie
de preluare a puterii [i un program politic menit s\ oficializeze
r\sturnarea regimului Ceau[escu [i instaurarea unei noi puteri, re371 Arh. SR, Stenograma nr. 3/21 septembrie 1993, Audierea generalului Gu[\
{tefan, p. 7.
557
558
559
dar analiza atent\ arat\ mai degrab\ starea de improviza]ie [i dezorganizare, dec`t munca unor conspiratori `n]ele[i dinainte. Vom reproduce un pasaj, `ncerc`nd [i c`teva explica]ii sumare:
Ion Iliescu: Deci, structuri ale puterii `n teritoriu ale Frontului
Salv\rii Na]ionale (nume ales la MApN, n.a.), care preia `ntreaga
administra]ie local\... [i apoi ca m\suri imediate la nivel central [i la
nivel local... necesitatea func]ion\rii institu]iilor vitale, aprovizionarea
cu energie, cu c\ldur\, cu ap\, func]ionarea re]elei comerciale, alimentare, a transportului public [i a tuturor unit\]ilor economice, care
s\ intre `n activitate normal\. Consiliul Frontului Salv\rii Na]ionale,
`n vederea `ndeplinirii obiectivelor pe care [i le va propune, va intra `n
dialog cu toate for]ele ob[te[ti [i sociale ale ]\rii pentru realizarea
unit\]ii de ac]iune a tuturor for]elor constructive ale na]iunii.
(Din nou g\l\gie. Vocile se suprapun.)
Ion Iliescu: Pe aceast\ baz\ s\ asigur\m c`t mai rapid organizarea economic\ pe baze s\n\toase... un apel c\tre muncitorime,
c\tre ]\r\nime, c\tre intelectualitate pentru a asigura aceste lucruri.
(O voce): ... Trebuie spus... Constituirea noilor organe trebuie
s\-[i desf\[oare activitatea...
Alexandru B`rl\deanu: A spus.
Ion Iliescu: Am spus. Haide]i s\...
(O voce): ... Domnul Iliescu! Domnul Iliescu! Salvare nu e
bine... }ine de lovitura de stat... (observa]ie corect\, n.a.) Democra]iei Na]ionale.
Ion Iliescu: Democra]ia e cu toat\ lumea...
(O voce): ... Dar Salvare ce `nseamn\?
Petre Roman: Tovar\[e Iliescu, eu c`nd am vorbit acolo (`n balconul CC [i la Televiziune, n.a.) am spus Frontul Unit\]ii Populare.
Silviu Brucan: Nu e bine!
Nicolae Militaru: Spune]i-i, domnule, Front de Salvare
Na]ional\.
(O voce): ... Democra]ie, s\ fie un cuv`nt... explicit.
Petre Roman: Democra]ie... a fost (se referea la faptul c\ anun]ase deja public aceast\ tem\, n.a.)
560
561
562
Petre Roman: Ba [tie, pentru c\ eu am citit declara]ia la Televiziune. Eu nu pledez pentru mine... (De[i participant direct, Petre Roman nu `n]elegea `nc\ faptul c\ `ntre revolta popular\ [i grupul
Iliescu se produsese o distan]are ca urmare a deciziilor luate la
MApN, sub protec]ia [i `mputernicirea Armatei, n.a.)
Dumitru Apostoiu: Fiecare... cine pe cine reprezint\ `n aceast\
perioad\?
Ion Iliescu: Din p\cate, asta e lipsa acestei situa]ii. |sta (e vorba
de Ceau[escu, n.a.) a l\sat un vid de putere. Restructurarea unui
mecanism al puterii (era vorba de restructurarea PCR, n.a.). Dar cine
bate la u[\?
(O voce): ... {i armata este cea care asigur\ ordinea.
Alexandru B`rl\deanu: Domnule Iliescu, categoric ar trebui o
fraz\ care s\ spun\ poporului care va fi realitatea politic\ viitoare...
c\ mergem spre democra]ie... spre satisfacerea nevoilor poporului...
Al doilea: ne trebuie o fraz\ pentru opinia public\ str\in\, fraz\ c\
ne p\str\m alian]ele [i c\ nu schimb\m angajamentele interna]ionale
(o interven]ie lucid\, realist\, n.a.).
Ion Iliescu: Vreau s\ v\ spun c\ am intrat `n leg\tur\ cu Ambasada
sovietic\ [i le-am transmis situa]ia `n care ne afl\m, ca s\ comunice la
Moscova, s\ se [tie cine suntem [i ce vrem. Asta le-am spus deja.
Petre Roman: Ast\zi la pr`nz am vorbit cu ministrul ungar al
Ap\r\rii (...)374
Toat\ aceast\ scen\, care a inflamat presa de opozi]ie, `ncepe `ns\
cu un pasaj `n care participan]ilor li se comunic\ un am\nunt:
Aten]ie! D`nsul filmeaz\ [i `nregistreaz\ tot. Ion Iliescu a `ncercat
s\ mute adunarea `n alt\ `nc\pere, dar cineva a insistat ca totul s\ se
desf\[oare `n fa]a camerei de luat vederi: Nu! Aici! Vrem s\ [tim ce
se `nt`mpl\! S\ avem control. D`nsul filmeaz\ tot. A[adar, tot ce s-a
discutat acolo poate cu excep]ia primelor replici ale lui Apostoiu,
374 Constantin Sava [i Constantin Monac, op. cit., pp. 319-321. (Cnd spune am
vorbit cu ministrul ungar al Ap\r\rii, Petre Roman folose[te pluralul, referindu-se
la grupul de la MApN. De vorbit la telefon n Ungaria a vorbit generalul
Eftimescu.)
563
564
Programul CFSN
Dup\ declan[area diversiunii teroriste `n Bucure[ti, grupul Iliescu
se deplaseaz\ la Televiziune unde se va finaliza programul politic.
Textul citit pe postul Televiziunii de Ion Iliescu `n noaptea de 22 spre
23 decembrie 1989 este considerat documentul principal, fundamental al revolu]iei. El a identificat noua putere instalat\ `n Romnia [i,
fiind `nving\toare, a legitimat-o provizoriu p`n\ la alegerile din 20
mai 1990. Goethe spunea: Cel care surprinde cel mai bine momentul, este cel care `nvinge. Textul citit de Ion Iliescu la Televiziune `n
noaptea de 22 decembrie 1989 a fost programul `ndelung c\utat de
numeroasele nuclee revolu]ionare care se formaser\ `n ziua de 22 decembrie [i a reprezentat improviza]ia suficient de satisf\c\toare pentru
a i se da girul documentului programatic a[teptat. ~n ciuda aparen]elor
de unitate, programul CFSN a fost un document constituit din
buc\]i trei la num\r av`nd mai mul]i autori. Vom reproduce
forma oficial\ a Comunicatului Consiliului Salv\rii Na]ionale, a[a
cum a fost publicat `n Monitorul Oficial, nu numai pentru c\ este
565
566
567
Cele trei p\r]i ale Comunicatului sunt: preambulul, punctele programului [i inser]ia juridic\.
Preambulul a fost rezultatul numeroaselor `ncerc\ri de a scrie un
program, `n sediul CC [i apoi `n biroul de la etajul 11 al Televiziunii,
p`n\ `n momentul `n care Silviu Brucan hot\r\[te s\ se ocupe personal
de acest lucru. De altfel, chiar debutul programului copia primele
cuvinte ale interven]iei sale din Studioul 4: Tr\im un moment istoric.
Alt pasaj Un merit deosebit `l au cei care ani de zile [i-au pus `n
pericol [i via]a, protest`nd `mpotriva tiraniei era o aluzie la pericolul
`n care se aflase Brucan, ca urmare a implic\rii `n Scrisoarea celor
[ase. Nu s-a aflat `n nici un pericol, fiind protejat de URSS. {i dac\ `l
prindeau canibalii din Caraibe tot sc\pa. Era `ns\ un pasaj care `ncerca
s\ legitimeze prioritatea fo[tilor stalini[ti, a vechilor membri de partid
care se opuseser\ lui Ceau[escu. Un pasaj-cheie din punct de vedere
istoric `i apar]ine lui Ion Iliescu: ~n acest moment de r\scruce am
375 Monitorul Oficial al Romniei, Anul I, Nr. 1, Vineri, 22 decembrie 1989, pp. 1-2.
568
569
o alternativ\ la Uniunea European\, iar referirea la respectarea angajamentelor externe [i a apartenen]ei la Tratatul de la Var[ovia proveneau de la Alexandru B`rl\deanu. Eliminarea pasajului A[a s\ ne
ajute Dumnezeu pare la prima vedere o grij\ pentru musulmani
(0,042% din popula]ia Romniei) sau pentru evrei (0,045%), dar era
pe fond expresia ateismului lui Silviu Brucan.
Inser]ia juridic\ este pasajul care anun]a dizolvarea tuturor structurilor de putere ale clanului Ceau[escu [i c\ `ntreaga putere `n stat
este preluat\ de CFSN. Textul a fost ad\ugat de juri[tii care se aflau
`n preajma noului nucleu, pentru a putea da putere juridic\ proclama]iei. Ideea era ca, prin faptul proclam\rii, dar [i al asum\rii autorit\]ii superioare a statului de c\tre CFSN, s\ fie recunoscut faptul c\
puterea trece oficial `n m`na echipei conduse de Ion Iliescu. Speciali[tii `n Drept ai Romniei au analizat ulterior actele revolu]iei,
ar\t`nd [i care a fost valoarea lor juridic\ [i care erau limitele lor.
Marele jurist romn, profesor Cristian Ionescu, arat\ c\ `n Dreptul
constitu]ional este fundamentat principiul potrivit c\ruia, poporul
este `n drept s\ se revolte `mpotriva samavolniciei celor afla]i la guvernarea statului378, un principiu enun]at `n Declara]ia Drepturilor
Omului [i Cet\]eanului adoptat\ `n timpul Revolu]iei Franceze.
Altfel spus, legitimarea revoltei populare. Dar, arat\ mai departe profesorul Cristian Ionescu, legitimarea revoltelor populare, indiferent
care ar fi ponderea acestora, `ntemeiat\ pe art. 35 din Declara]ia drepturilor din 1793, are doar o valoare moral\, de[i principiul `n sine
face parte dintr-un document constitu]ional. Facem aceast\ rezerv\,
`ntruc`t revolta maselor este esen]ialmente anarhic\, imprevizibil\ sub
aspectul finalit\]ilor sale [i poate fi deturnat\ de la obiectivele sale
nobile `n anumite conjuncturi defavorabile379. Prin urmare, legitimit\]ii populare (morale) a revoltelor poporului trebuie s\-i urmeze `n
mod necesar o recunoa[tere juridic\ bazat\ pe un text constitu]ional
sau pe manifestarea `ntr-o form\ organizat\ democratic (constitu]ional)
a sprijinului popular. A[adar, trebuie s\ interpret\m Comunicatul
378 Cristian Ionescu, Drept constitu]ional [i institu]ii politice. Teoria general\ a
institu]iilor politice, vol. 1, Ed. Lumina Lex, Bucure[ti, 1997, p. 131.
379 Ibidem, p. 132.
570
571
572
fundamental al schimb\rii de regim `n Romnia, nu a fost Comunicatul CFSN din 22 decembrie 1989, ci Decretul-Lege nr. 2/27
decembrie 1989, emis dup\ execu]ia so]ilor Ceau[escu [i dup\ consumarea fenomenului diversionist-terorist.
Dac\ acest fenomen se dovede[te a fi fost fabricat [i folosit `n
slujba nucleului constituit `n jurul lui Ion Iliescu pentru ca acesta s\ ob]in\ [i s\ de]in\ Puterea, atunci avem de a face cu o lovitur\ de stat care a deturnat sensul revolu]iei.
Aceast\ tez\ a fost deja enun]at\ de istoricul Florin Constantiniu:
Ac]iunile diversioni[tilor nu pot fi explicate evident, ipotetic, `n
absen]a probelor decisive dec`t ca av`nd func]ia s\ `mpiedice
crearea altor centre de putere, `n afara nucleului instalat la conducerea Frontului Salv\rii Na]ionale. Revoltei populare `mpotriva
regimului Ceau[escu i-a urmat o lovitur\ de stat, `n preg\tirea c\reia
URSS a avut un rol de seam\ aceasta este opinia noastr\ `n stadiul
actual al cercet\rii383.
Cazul Sibiu
Am l\sat `nadins la sf`r[itul acestui capitol cazul cel mai controversat, cel de la Sibiu, at`t pentru faptul c\ s-a aflat `nc\ din primele
ore de emisie ale TVRL `n aten]ia public\, c`t [i din cauza prezen]ei
unor probe [i dovezi mult mai numeroase [i elocvente `n privin]a
evenimentului. Mai mult dec`t at`t, cazul Sibiu a declan[at `n anul
1993 un conflict secret, necunoscut de opinia public\, `ntre SRI [i
Palatul Cotroceni referitor la raportul `ntocmit de SRI-Sibiu asupra
evenimentelor petrecute `n timpul revolu]iei `n acest municipiu.
Av`nd `n vedere precizia informa]iilor pe care le con]inea [i natura lor
revelatoare `n privin]a celor care cauzaser\ mor]i `n Sibiu raportul
locotenent-colonelului Ioan Rusan a fost `naintat de Virgil M\gureanu,
383 Florin Constantiniu, O istorie sincer\ a poporului romn, Ed. Univers
Enciclopedic, Bucure[ti, 1999, p. 508.
573
directorul SRI la acea dat\, Consiliului Suprem de Ap\rare, `n particular generalului Vasile Ionel, consilierul pe probleme de ap\rare al
pre[edintelui Ion Iliescu. Vasile Ionel, membru al complotului militar [i
urm\rit de Securitate pentru leg\turi cu re]ele de spionaj ale URSS, va
reac]iona violent, acuz`ndu-l pe locotenent-colonelul Rusan de mistificare, `ntruc`t din raport rezulta c\ vina pentru mor]ii din Sibiu apar]ine
Armatei. Informa]iile cele mai periculoase din raport vizau evenimente
petrecute at`t `nainte de 22 decembrie, c`t [i dup\ aceast\ dat\.
~nainte de 22 decembrie 1989 au fost trei evenimente deosebite
care au atras aten]ia organelor de Securitate [i de contrainforma]ii
militare.
Primul era legat de apari]ia `n jude]ul Sibiu a unor coloane de
autoturisme `nmatriculate `n URSS, `n care se aflau doi-patru b\rba]i, de regul\ tineri, care nu se cazau la hoteluri, dormind `n autoturisme [i nerealiz`nd contacte cu cet\]eni romni. Exact ca la Ia[i [i
Timi[oara. Aceste autoturisme au fost luate `n eviden]a Securit\]ii
Sibiu, filate [i interceptate, sub aspectul de eveniment deosebit [i
poten]ial periculos pentru siguran]a statului. ~n timpul evenimentelor
violente din 22-24 decembrie 1989 un grup de civili, care nu apar]inea manifesta]iei anticeau[iste a sibienilor, a atacat [i incendiat arhiva Securit\]ii `n care se aflau acele date. ~ntre persoanele participante
la atac au fost identifica]i cet\]eni romni din jude]ele Cluj [i Timi[,
ace[tia fiind [i filma]i pe caseta video I/A, h. 0.31.05, `n prezent `n
Arhiva SRI.
Al doilea eveniment scos `n eviden]\ de Raportul SRI Sibiu a
fost capturarea `n luna martie a anului 1989, `n Sibiu, a unor lupt\tori
DIA `n timpul unor misiuni de lupt\. Un aspect care poate prezenta
semnifica]ie `l constituie prezen]a `n municipiul Sibiu, `n prim\vara
anului 1989 a unui deta[ament de militari din cadrul Batalionului
404 Buz\u cercetare `n ad`ncime, apar]in`nd de Direc]ia de Informa]ii de pe l`ng\ Marele Stat Major al Armatei. Militarii respectivi
erau `n ]inut\ civil\, dota]i cu sta]ii de emisie-recep]ie, au efectuat
observ\ri [i fotografieri de pe cl\dirile situate `n vecin\tatea unor
unit\]i ale MApN [i MI [i au consemnat puncte din apropierea acestora sau alte puncte strategice din ora[ pe o hart\, cum ar fi:
574
575
576
avionului erau acoperite cu o prelat\ alb\; dup\ `mbarcarea pasagerilor, `n cala avionului au mai fost `nc\rcate [i alte pachete; la aterizare
pe Aeroportul Sibiu, o parte din pasageri au fost a[tepta]i, prelua]i `n
dou\ autobuze ale armatei [i transporta]i `ntr-o direc]ie necunoscut\
(Anexa VI, filele 6-21). Preciz\m c\ `n seara zilei de 20 decembrie
1989 lui Nicu Ceau[escu i s-a solicitat aprobarea pentru cazarea `n
regim de cet\]eni str\ini la fostul hotel al partidului a unui grup
de circa 40 de persoane care au sosit cu avionul Rombac (Anexa VI,
filele 27-30); `n seara aceleia[i zile, `n incinta UM 01512 a intrat,
prin poarta 2, un grup de persoane `mbr\cate sportiv, accesul
f\c`ndu-se, `n baza ordinului transmis de comandantul unit\]ii, [eful
g\rzii, de a nu se consemna nimic `n registrul de intr\ri. Persoanele
respective au fost cazate `n pavilionul armei chimice, au servit masa
`n 21 decembrie la popota cadrelor, unde s-a transmis de asemenea
ordinul de a nu fi men]iona]i `n eviden]\, dup\ care prezen]a lor nu a
mai fost semnalat\ (Anexa VI, filele 22, 31, 32)385. Ziarele sibiene
au abordat frontal [i foarte devreme (primele luni ale anului 1990)
problema terorismului la fel ca presa din Timi[oara [i Bra[ov ,
reorient`ndu-[i atacurile de pe Securitate pe Armat\. Ziarul sibian
Diminea]a prezenta `n iulie 1990 m\rturia unui pasager al avionului
Rombac care ar\ta c\ fiind mai aproape de u[\, am reu[it s\-i v\d
pe cei 30-40 de pasageri pe care `i g\sisem deja `mbarca]i la
Bucure[ti386. Informa]iile publicate de cotidianul Diminea]a, ca de
altfel [i alte articole din presa sibian\, au infirmat datele furnizate `n
februarie 1990 de Aeroportul Sibiu, conform c\ruia, de exemplu,
din totalul de 81 de pasageri, un num\r de 31 au fost femei [i doi au
fost copii387. Cercetarea f\cut\ de SRI a demonstrat c\ `n avion s-au
aflat dou\ femei Elena Gr\dinaru [i Nelucia Niculescu, persoan\
foarte cunoscut\ `n Sibiu, fiind director al firmei de mobil\ SC SPECIAL SA ambele d`nd declara]ii care atest\ prezen]a unui grup de
indivizi suspec]i. Al]i pasageri inginerul Ion Ve[tean de la IFEP,
Gh. Lisenschi, maistru la IOMCOOP, [i colegul s\u Vasile D.
385 Ibidem, p. 14.
386 Diminea]a, Sibiu, Nr. 15/26 iulie 1990, p. 3.
387 Tribuna, Sibiu, Nr. 43/14.02.1990, p. 1.
577
578
579
580
581
garnizoanei unui municipiu re[edin]\ de jude] sau a oric\rui comandant militar, s\ p\r\seasc\ comanda, frontul, opera]iunile militare
pentru a se duce cu primul militar care cade la spital? A[a ceva nu s-a
pomenit `n nici un r\zboi, din miile de r\zboaie pe care le-a cunoscut
omenirea, s\ plece comandantul cu primul r\nit sau mort la spital!
Invocarea unui adev\rat r\zboi `ntre securi[ti [i santinelele unit\]ii,
chiar dac\ ar putea sprijini argumentul de mai sus al autorului `n
privin]a comportamentului neprofesionist al lui Aurel Dragomir, nu
r\m`ne nici ea `n picioare deoarece reconstituirile f\cute de Justi]ie,
Comisia senatorial\, SRI arat\ c\, de fapt, `n adev\ratul r\zboi
tr\geau numai militarii abandona]i f\r\ comand\ de Aurel Dragomir.
~n leg\tur\ cu inexisten]a unui comandament comun cu MI [i
Securitatea, Aurel Dragomir declar\ c\, av`nd aprobarea lui Nicu
Ceau[escu [i a generalului Hortopan, de la Bucure[ti, cele trei cadre
de conducere din cadrul Inspectoratului au venit s\ lucreze `ntr-un
birou situat l`ng\ cel al comandamentului {colii. Se putea considera
un minicomandament de criz\394. ~n sf`r[it, pentru a nu mai lungi
demonstra]ia `n acest caz, `n cadrul interviului luat lui Aurel
Dragomir de Viorel Patrichi `n anul 2002, fostul comandant de la
Sibiu are [i un r\spuns tran[ant:
Viorel Patrichi: C`nd a]i ordonat instalarea simulatoarelor?
Aurel Dragomir: Imediat dup\ `ncetarea focului.395
Concluzia ziaristului Viorel Patrichi, care a cercetat `n am\nunt
cazul Sibiu, este demn\ a fi luat\ `n calcul: Deoarece Nicu Ceau[escu era prim-secretar al jude]ului Sibiu, acolo s-a declan[at al
treilea front al diversiunii din decembrie 1989. Pe fondul gravelor
nemul]umiri populare care au provocat revolta, anumi]i indivizi cu
misiuni precise au ucis cu arme sofisticate oameni nevinova]i. La fel
ca la Timi[oara sau la Bucure[ti, la Sibiu a tras Armata, cu sau f\r\
ordin, exper]i de la Direc]ia de Informa]ii a Armatei au montat simulatoare, f\r\ s\-[i previn\ m\car camarazii, mili]ienii [i securi[tii au
394 Lumea Magazin, An X, Nr. 5 (109), 2002, p. 36.
395 Lumea Magazin, An X, Nr. 6 (110), 2002, p. 41.
582
tras c`nd au fost ataca]i `n sediile lor, civilii speria]i au tras [i ei,
c`nd au pus m`na pe arme. Sec]ia Parchetelor Militare ne-a l\sat o
imagine de ansamblu asupra tragediei de la Sibiu: Este de
men]ionat `mprejurarea c\, de[i asupra cl\dirilor Inspectoratului MI
s-au executat ulterior trageri repetate [i intense dinspre UM 01512
Sibiu, totu[i nici un cadru MI nu a fost ucis sau r\nit `n cl\direa
Inspectoratului, `n pozi]ii de tragere la ferestre sau u[i, ceea ce este
de natur\ s\ infirme declara]iile date de militari din UM 01512 Sibiu
care, de regul\, sus]in versiunea ripostei pe care au dat-o la tragerile
efectuate din sediile MI asupra unit\]ii militare. Aceea[i concluzie se
desprinde [i din constatarea ulterioar\ a unui num\r redus de urme
de gloan]e, pe pere]ii cl\dirilor UM 01512 Sibiu, precum [i din inexisten]a unor victime `n r`ndul militarilor afla]i `n aceste cl\diri. La
data de 22.12.1989 au fost re]inute [i izolate `n incinta UM 01512
Sibiu majoritatea cadrelor MI, iar `n zilele urm\toare s-au predat sau
au fost re]inute [i celelalte cadre, fiecare dintre acestea fiind supuse
unei cercet\ri cu privire la uzul de arm\ [i activitatea anterioar\,
dup\ care s-au dispus solu]ii de neurm\rire penal\, cu excep]ia a
c`torva cadre care au fost trimise `n judecat\. De altfel, `n prezent
singurul cadru MI care este condamnat definitiv este maiorul Buda
Ion, `n sarcina c\ruia s-a re]inut c\, folosind pistolul din dotare, a
r\nit un ofi]er `n incinta UM 01512 Sibiu (este vorba de celebrul
mili]ian ar\tat la Televiziune ca terorist, n.a.). ~n noaptea de
22/23.12.1989, precum [i `n zilele urm\toare, `n municipiul Sibiu a
continuat s\ se trag\. Aceasta s-a datorat st\rii generalizate de confuzie [i nesiguran]\, informa]iilor nereale ce au fost vehiculate chiar
[i prin mass-media, zvonurilor alarmante r\sp`ndite de diverse persoane neidentificate, suspiciunii generalizate care a f\cut ca gesturi
minore s\ fie hiperbolizate. Starea de panic\ [i nesiguran]\ a fost
amplificat\ de un nou element reprezentat de ridicarea `n aer a elicopterelor UM 01989 Sibiu, care au executat foc cu mitralierele de la
bord la nivelul unor cl\diri de unde se presupunea c\ se trage de
c\tre elemente diversioniste. De asemenea, s-au constatat caren]e `n
conducerea trupelor. Astfel, `n multe cazuri, militarii, surescita]i
datorit\ stresului prelungit la care au fost supu[i, au deschis focul
583
396 CSJ. SPM, Sinteza aspectelor rezultate din anchetele efectuate de Parchetul
Militar, n perioada 19901994, n cauzele privind evenimentele din decembrie
1989, pp. 188-189.
Capitolul XII
FENOMENUL DIVERSIONIST-TERORIST
Motto:
Se f\ptuiau necontenit crime grave, pricinuindu-se dezordine pentru c`t\va vreme, [i se ar\ta un
dispre] ru[inos legilor [i drept\]ii. Pe c`nd r\ul \sta
se `ntindea ca o plag\, aveau loc revolte f\]i[e
`mpotriva statului, atacuri armate [i acte de violen]\ `mpotriva patriei, s\v`r[ite de c\tre cet\]eni
exila]i ori condamna]i sau de c\tre aceia care, c\ut`nd s\-nl\ture pe al]ii, ]inteau ob]inerea vreunei
magistraturi sau comanda unei armate. Se iveau
acum numero[i st\p`nitori tiranici [i [efi de fac]iuni cu puteri depline. Dintre ace[tia, unii nu voiau s\ mai renun]e la o[tile ce le fuseser\ `ncredin]ate de c\tre popor, `n timp ce al]ii recrutau, din
proprie ini]iativ\ [i f\r\ consim]\m`ntul autorit\]ii
de stat, trupe de mercenari. Dac\ se `nt`mpla ca una
din fac]iuni s\ se `nst\p`neasc\ din vreme `n Roma,
cealalt\ dezl\n]uia o lupt\ aprig\ `ndreptat\ numai
cu numele `mpotriva adversarilor politici, dar, de
fapt, `mpotriva patriei.
585
586
`ncerca s\ izol\m acele c`teva teorii care au primit `n timp, fie pe cale
juridic\, fie pe cale publicistic\, fie prin cercetare proprie, o anumit\
consisten]\, `nt\ri]i [i de constatarea c\ marea majoritate a celor 10
teze a disp\rut, ca pure specula]ii. Cele care mai stau `n picioare sunt
lipsite de nuan]\, din cauza absen]ei informa]iei selecte, `n primul
r`nd a probelor documentare. ~n al doilea r`nd, am adoptat formula
diversionist-terorist pentru a descrie sintetic fenomenul, deoarece
el s-a manifestat ca o diversiune, nu ca un atac al unei for]e combatante urm\rind s\ cucereasc\ sau s\ anihileze un obiectiv, iar efectul
c\utat de aceste ac]iuni a fost acela de a r\sp`ndi teroarea pentru a
putea permite atingerea unui scop precis. Ca [i `n alte ocazii,
`ncepem cu un mic dic]ionar:
Diversiune: 1. Opera]iune care vizeaz\ deturnarea aten]iei de la
adev\ratul adversar.
2. Ac]iune care deturneaz\ sensul unui eveniment
pentru a ascunde adev\rul.
Terorism: Ansamblu de acte de violen]\ comise de o organiza]ie
pentru a crea un climat de insecuritate prin inducerea sentimentelor
de fric\, de pericol, de paralizie a voin]ei (individuale sau/[i de grup).
Teza ini]ial\
Teza ini]ial\, cea din timpul evenimentelor, conform c\reia
terori[tii proveneau din structuri ale Securit\]ii r\mase loiale lui
Nicolae Ceau[escu [i care au ac]ionat `n baza unui ordin, a fost
sus]inut\ insistent de Silviu Brucan, apoi a disp\rut aproape `n totalitate ca lipsit\ de orice suport. Conducerea Securit\]ii a ocolit
ordinele lui Ceau[escu `nc\ de la Timi[oara, a favorizat `ndep\rtarea
lui, a refuzat s\-l apere `n cl\direa CC, iar `n ce prive[te Direc]ia V,
de gard\, Ceau[escu a fost abandonat undeva pe un c`mp. ~ntr-un
dialog cu generalul-colonel(r) Constantin Olteanu, fost ministru al
Ap\r\rii [i membru CPEx, acesta sublinia: Vede]i dvs., c\ Postelnicu
[i Vlad au f\cut un pas `napoi. Securitatea avea 7 brig\zi ale trupelor
587
pp. 19-20.
588
589
590
Ideea `nfiin]\rii unei unit\]i antiteroriste `n Romnia a ap\rut, evident, dup\ ce s-a declan[at `n lume fenomenul terorist, care, de[i
p\rea a fi gestionat de state [i organiza]ii arabe amice lag\rului
comunist, avea particularitatea de a ac]iona printr-o mul]ime de grupuri [i forma]iuni greu de controlat. Oficial, at`t OEP, c`t [i statele
arabe gazd\ afirmau c\, de fapt, aceste grupuri sunt sc\pate de sub
control, de[i ele se declarau, toate, ca fiind populare, adic\ lupt`nd
pentru na]iunea palestinian\. Antrenate [i controlate de URSS, grupurile respective erau imprevizibile pentru Romnia401. Ini]ial, structura antiterorist\ a Romniei se limita la c`teva deta[amente numite
{oimii, compuse din ofi]eri [i subofi]eri din Ministerul de Interne
care `nso]eau civil, dar `narma]i, avioanele curselor TAROM. Au fost
lichidate at`t la sol, c`t [i `n aer mai multe tentative de deturnare [i
atacuri teroriste, care `ns\ au atras aten]ia asupra atitudinii acestor
forma]iuni arabe fa]\ de Romnia, pe care o considerau o ]int\ din
cauza rela]iei privilegiate stabilite de Ceau[escu cu Israelul [i cu
Statele Unite. Un act terorist `nf\ptuit pe teritorul ]\rii noastre, `n
Bucure[ti (ocuparea Ambasadei Egiptului), l-a convins pe Ceau[escu de necesitatea `nfiin]\rii unei Unit\]i Speciale de Lupt\ Antiterorist\. Componen]a [i misiunile Unit\]ii Speciale de Ap\rare
Antiterorist\ (USAAt), cum se numea `n 1976, erau cuprinse `n fi[a
documentar\ a Ministerului de Interne, Comandamentul Trupelor de
Securitate Nr. 0018174:
Componen]a unit\]ii:
Deta[amentele 1, 2, 3, 4 ap\rare antiterorist\ ambasade
Deta[amentul de asigurare a securit\]ii aeronavelor
Deta[amentul de ap\rare antiterorist\ a aeroporturilor Otopeni
[i B\neasa
Deta[amentul de interven]ie antiterorist\
Misiuni `ndeplinite `n ciclul de instruc]ie 01.07.1975
29.02.1976:
401 Caleb Carr, Les leons de la terreur, Ed. Presses de la Cit, Paris, 2002, pp.
214-215.
591
592
593
594
lupt\torilor s\i. Un am\nunt important: USLA exista numai `n Bucure[ti, singurii lupt\tori sub sigla USLA din ]ar\ erau cei c`]iva deta[a]i
la paza aeroporturilor din marile ora[e, cu indicativul {oimii (de regul\ trei-patru oameni la fiecare aeroport). Orice teorie despre usla[-terorist trebuie s\ explice prezen]a simultan\ a fenomenului terorist din
teritoriu, `n timp ce efectivele erau `n cazarma din Bucure[ti, [i faptul
c\ `n timp ce se f\cea revista de front, `n Bucure[ti continua s\ se
trag\. Ipoteza c\ terori[tii au fost lupt\tori ai trupelor de securitatemili]ie este neserioas\, aceste for]e fiind constituite `n propor]ie de
90% din militari `n termen406.
595
596
Voican Voiculescu.
597
a `nceput. Atunci am avut prima discu]ie [i l-am `ntrebat pe generalul Vlad: Domnule, \[tia ai cui sunt, c\ Armata nu se urc\ pe
Palatul Regal?. A spus c\ nu sunt ai lui [i mi-a spus c\, textual v\
spun: Eu l-am tr\dat pe Nicolae Ceau[escu, dar n-am s\-mi tr\dez
poporul romn. C\ a[a este, c\ a[a nu este, asta r\m`ne de dovedit, dar omul a[a mi-a spus. Atunci am spus: Hai s\ facem ceva s\
`nceteze mascarada asta ce se `nt`mpl\ aici! (`n scurt timp li s-au
t\iat leg\turile, n.a.). De ce v\ spun? M-am uitat pe geam; oamenii
nu c\deau totu[i, fugeau de colo-colo, dac\ v\ aminti]i, dintr-o
parte `n alta, dar n-am v\zut mor]i. Am dat telefon atunci prin TO
[i am `ntrebat ce se `nt`mpl\? Era un moment de lini[te. Dar peste
numai un minut am primit telefon c\ [i la Ministerul Ap\r\rii
Na]ionale se trage din blocurile de vizavi. Deci, cam pe la 18.30 a
`nceput aceast\ parte a doua. Era `ntuneric, se vedea flac\ra la gura
]evii, erau ma[ini cu luminile aprinse, dar n-am v\zut nici un mort,
`nc\ o dat\ spun408. Simulatoarele, care sunt de mai multe feluri,
au fost aprovizionate `n Romnia de generalul Victor St\nculescu:
AMS: ~n octombrie 1987 am v\zut documentul la Romtehnica a]i cump\rat simulatoare de foc.
Victor Atanasie St\nculescu: Da.
AMS: Pentru ce structur\ a Armatei le-a]i cump\rat?
VAS: Nu mai ]in mine. S\-i `ntreb pe cei de la Romtehnica.
AMS: O s\ v\ rog s\ face]i asta... Nu pentru DIA?
VAS: Nu, erau pentru trupele de uscat.
AMS: Ce instruc]ie mai f\ceau trupele de uscat, domnule general? Mai f\ceam noi instruc]ie sofisticat\, c`nd noi nu mai f\ceam
trageri de mult?
VAS: Eh, se mai f\cea.
Generalul Gu[\ [i Pavel Coru] au comentat [i ei problema simulatoarelor:
408 Arh. SR, Stenograma nr. 3/21 septembrie 1993, Audierea generalului Gu[\
{tefan, pp. 9-10. (n propria audiere, generalul Vlad afirm\ c\ a folosit cuvntul
m-am ndep\rtat, nu tr\dat.)
598
599
Prima oar\ am crezut c\ trag unii de bucurie, de... ceva, a[a.. ~n sf`r[it, tot au tras [i a `nceput s\ se r\spund\ cu foc de aici.410
Sergiu Nicolaescu a avut o ini]iativ\ ciudat\, plas`nd cascadori
`narma]i `n pozi]ii de tragere `n cl\direa CC. Nu `n]elegem de ce [i
de cine ap\ra cl\direa.
AMS: A]i prins momentul deschiderii focului `n pozi]ia de
observare cea mai favorabil\.
SN: Eram, `n clipa `n care a `nceput s\ se trag\, la etajul 6, pe
teras\, fixam cascadorii `narma]i pe pozi]ii de ap\rare. ~n clipa `n
care noi eram acolo, a `nceput s\ se trag\ de pe Athne Palace [i
de pe Palat. I-am v\zut, se tr\gea de pe acoperi[. Ce am observat?...
Mai `nt`i cascadorii m-au `ntrebat: Ce facem, deschidem focul?
AMS: Care cascadori erau cu dvs.?
SN: Popescu, Nicu Constantinescu...
AMS: Dide nu era?
SN: Nu, Dide era la baricad\, turn\tor, m\rturisit [i de Dan Iosif.
Sus am v\zut focurile, nu tr\geau, tr\geau de efect [i le-am spus cascadorilor: Nu trage]i. Lumea fugea, dar nu c\dea nici un r\nit.411
Vom preciza aici c\, la acea dat\, existau `n dotarea Armatei mai
multe tipuri de simulatoare de foc, unele fiind mecanice (simulau
focul la gura ]evii), altele fiind electronice, de forma unei cutii,
simul`nd zgomotul de arm\ militar\, eventual `nso]it de o lumin\
intermitent\. ~n timpul audierilor pentru Comisia senatorial\, Sergiu
Nicolaescu a recoltat [i dou\ m\rturii elocvente:
DN Bd. Aviatorilor Am v\zut `n ziua de 23 [i `n noaptea de
23/24, `n perioada critic\, `n spatele vilei unde locuia actorul Mitic\
Popescu, doi b\rba]i tineri de 34-35 ani ce manipulau o cutiu]\ ca un
410 Arh. SR, Stenograma nr. 44/9 februarie 1994, Audierea colonelului Nae
Octavian, pp. 67-68.
411 Alex Mihai Stoenescu, Interviuri despre revolu]ie, Ed. RAO, Bucure[ti, 2004,
p. 159.
600
601
602
603
604
605
VAS: De asta a afirmat Miklos Nemeth (fostul premier al Ungariei, n.a.) c\ au avut colaborarea unui general din conducerea Armatei. Dar nu nota]i, c\ nu voi recunoa[te nimic.
AMS: Apoi, al]i generali de Securitate spun c\ toate `nt`lnirile
dvs. cu delega]ii str\ine din ultimii ani aveau nevoie de viza lor.
Dvs., `n loc s\ anun]a]i din timp [i s\ `nainta]i documentul pentru
aviz, `i suna]i cu o zi `nainte sau chiar cu c`teva ore [i ei d\deau viza
verbal, f\r\ s\ mai verifice. Nu aveau control asupra `nt`lnirilor dvs.
cu str\inii, astfel c\ putea]i discuta cu orice spion.
VAS: Era un om de afaceri, Pop George, despre care am aflat, dar
dup\ revolu]ie, c\ era de la MI-6. Mi-a povestit cum a fost para[utat
`n Iugoslavia, la Tito, [i apoi a venit `n Romnia. A murit `ntre timp.
Apoi, la Londra am fost invitat de lordul Emerly, care a recunoscut
c\ George era omul lor.
AMS: V-au `ncadrat, cum se spune.
VAS: M-au `ncadrat.
AMS: Mai erau [i al]ii `n preajma dvs.?
VAS: Probabil. Dar [i mai interesant este c\ am fost `n America,
dup\ revolu]ie, [i au venit la mine [i mi-au spus: Candida]i la
Pre[edin]ie. Cum s\ candidez, asta `nseamn\ cam trei milioane de
dolari!? ~ntr-adev\r! P\i, n-am ace[ti bani. N-i da]i `napoi
dup\... Asta este!
AMS: Formidabil! Dar trebuie s\ recunoa[te]i c\ americanii [i
britanicii nu puteau face o astfel de ofert\ unui necunoscut.
VAS: M\ [tiau, plus c\ [tiau ce-am f\cut...
AMS: Domnule general, imediat ce a]i ajuns la minister, `n 22,
a]i dat ordin de arestare, `ndep\rtare, izolare a ofi]erilor CI.
VAS: S\-i dea deoparte, sub supraveghere.
AMS: A]i dat ordin, ordin scris?
VAS: Nu [tiu dac\ exist\ ordinul, dar am dat acest ordin.
AMS: De ce?
VAS: Ca s\ nu vad\ ce urma s\ fac\ armata.
AMS: {i ce urma s\ fac\?
VAS: Ce-a f\cut. Nu voiam ca Securitatea s\ [tie ce facem noi.
606
607
imaginea sa de creator al unor fantezii publicistice, preocuparea pentru paranormal, precum [i atitudinea na]ionalist\ din unele apari]ii
televizate nu trebuie s\ ne induc\ `n eroare. Pavel Coru] a fost ofi]er
de informa]ii [i contrainforma]ii acoperit, lucr`nd `n perioada
19801985 `n Sec]ia Leg\turi Externe a MApN, iar `n perioada
19851989 a fost [eful Biroului contraspionaj din Direc]ia de
Informa]ii a Armatei (DIA). Dac\ este sau ar fi trebuit s\ fie cineva care avea acces la informa]iile despre racol\rile f\cute de diferite
servicii secrete militare str\ine `n Armata romn\, atunci Pavel Coru]
este omul. El a produs cea mai substan]ial\ audiere `n fa]a Comisiei
senatoriale (a durat [ase ore), prezent`nd documente, casete video [i
audio drept probe, iar Comisia a fost puternic impresionat\ de m\rturiile lui. De[i mul]i dintre membrii Comisiei au folosit informa]iile
furnizate de el, au ezitat s\ anun]e sursa, din acelea[i motive ar\tate
mai sus. A[adar, informa]iile cu caracter istoric prezentate de Pavel
Coru] nu trebuie confundate cu paginile lui de roman, care sunt o
interpretare fantezist\, de multe ori eliptic\, a ceea ce a constatat `n
timpul revolu]iei. Prin urmare, momentul atacului terorist trebuie
descris ca o ac]iune diversionist\ aproximativ simultan\ asupra a trei
obiective, `n urm\toarea ordine: sediul Direc]iei IV a Securit\]ii,
sediul CC, sediul MApN.
Declan[area fenomenului diversionist-terorist a st`rnit [i un comportament ciudat din partea trupelor. Este vorba de nenum\rate
m\rturii, at`t din partea civililor c`t [i din partea militarilor, care arat\
c\ for]ele de infanterie [i blindate trimise pe str\zile ora[elor din ]ar\
[i din Capital\ primeau ordine de la e[aloanele superioare de a executa foc `n anumite direc]ii, `n anumite cl\diri, la intervale lipsite de
orice sens, la fel cum erau [i ]intele vizate. Revolu]ionarul Daniel
P\curaru, cel care capturase drapelul de pe CC, a fost martorul unui
astfel de comportament:
AMS: Cum se tr\gea?
Daniel P\curaru: Se tr\gea la `nt`mplare, pentru a crea panic\.
Se tr\gea de la Muzeu (Muzeul de Art\ RSR, n.a.) [i se mai tr\gea
608
609
DP: Era `n garda lui Iliescu. A venit [i ne-a spus: Gata, pleca]i
acas\. Era vreo opt [i jum\tate. M-am dus acas\, pe mama au chemat-o, [i pe la 12.00 m-am dus [i eu dup\ ea. ~n intersec]ie erau tanc
l`ng\ tanc. Comedie, s\ prosteasc\ o ]ar\ `ntreag\. Tr\geau cu mitraliera de 14,5, dar cum tr\geau? Erau ni[te tipi care mi[unau pe l`ng\
tancuri [i care le spuneau: Trage `ncolo, trage acolo [i \ia
tr\geau... `n nimic.
AMS: Era ziu\?
DP: Era ziu\. Erau vreo trei-patru persoane care le d\deau indica]ii. Toat\ ziua veneau \[tia, care le spuneau: Trage `n cutare loc,
c\ acolo sunt terori[ti. |la mi[ca mitraliera [i tr\gea c`te o rafal\.
Vreau s\ v\ spun c\ f\cuser\ praf balustrada de sus de pe Palat, c\ `n
ea tr\geau. Noi f\ceam bancuri de jos, c\ o s\ fac\ creneluri la Palat.
AMS: A]i observat ma[ini suspecte `n acea intersec]ie? Vreau s\
v\ spun c\ intersec]ia asta {tirbeiLuteran\ este plin\ de evenimente.
Sunt trei astfel de locuri: {tirbei, apoi str\du]a de l`ng\ Telefoane [i
Pia]a Rosetti.
DP: La str\du]a de la Telefoane am v\zut [i eu mi[care. Dar la
noi, la Luteran\, am avut incidente cu un microbuz. A venit de sus,
dinspre Athne Palace, a dat col]ul, am auzit c\ se tr\gea dup\ el [i,
c`nd a intrat pe bulevardul care coboar\, au `nceput cei de aici de la
tancuri s\-l ciuruiasc\. Ma[ina s-a lovit `n bordura din dreapta.
~n\untru erau un [ofer [i un cet\]ean. Tot a[a: cele trei-patru persoane
care incitau, strigau Trage, trage! [i l-au ciuruit.
AMS: Mai ]ine]i minte dac\ `n intersec]ie sau prin apropiere au
ap\rut ma[ini str\ine, cu num\r de TC?
DP: Nu, nu... cum a]i spus?
AMS: TC, adic\ taxi consular.
DP: Nu, nu TC, a fost una de CD. A fost o ma[in\ de CD, str\in\, care a venit [i individul a parcat-o `n dreptul unde acum mi se
pare c\ este un restaurant. A venit, a parcat-o `n dreptul restaurantului dinspre Hotel Bucure[ti. Era interzis\ parcarea acolo. Noi to]i am
spus c\ a parcat-o inten]ionat acolo. A pus-o pe trotuar cu fa]a spre
Palat, a `nchis-o [i individul a plecat.
AMS: Ce tip de ma[in\ era?
610
611
612
Vlad, generalul Neculicioiu nu aduc [i probele, m\car ca m\rturii, istoricii nu se vor putea ag\]a de aceast\ versiune a evenimentelor. Colonelul Goran, apoi locotenent-colonelul Ion Chi]oiu,
de la Securitatea Municipiului Bucure[ti, au indicat destul de transparent, ca autoare a fenomenului terorist, Direc]ia de Informa]ii a
Armatei:
Dl Chi]oiu: Eu consider c\ momentul 22, ora 18.30, a fost momentul de diversiune, care m\ dep\[e[te [i pe mine [i pe al]ii, care
zice]i dvs. c\ suntem profesioni[ti... {i `mi sus]in... [i m\ bazez pe
faptul c\ p`n\ la ora 18.30 sau 19.00, c`nd a `nceput s\ se trag\ aici,
`n pia]\ , nu s-a tras nici un glon] aici! Deci, s-a tras la `ntuneric.
Cine avea inten]ia s\ vin\ `n Pia]\ s\ trag\ `n cineva imaginar? Consider c\ a fost o diversiune pus\ la cale de profesioni[ti.
Dl Gabrielescu: Diversiunea o putea face numai Securitatea.
Dl Chi]oiu: Preocup\ri pentru diversiune n-au numai securi[tii.
Dl Gabrielescu: Eu [tiu?
Dl Chi]oiu: Armata! Ce, Armata nu are Direc]ie de Informa]ii?420
Revenind la generalul {tefan Gu[\, acesta a constatat destul de
repede c\ ordinele lui nu se execut\. De exemplu, cazul cel mai grav,
de[i d\duse ordine explicite [i publice la Sibiu pentru ca for]ele militare s\ se retrag\ `n caz\rmi, unit\]ile militare din municipiu tr\geau
cu tot armamentul din dotare, inclusiv cu avia]ia de lupt\. Gre[eala
principal\ i-a apar]inut chiar lui. A fost o eroare de calcul, c`nd, dup\
discu]ia de la minister [i instituirea Comandamentului militar unic, a
acceptat s\ plece la CC, urm`nd s\ conduc\ acest comandament de
acolo. Complet gre[it! Comandamentul militar unic nu putea fi condus dec`t de la MApN unde avea sisteme de comunica]ii, grupe operative, structuri func]ionale, aparat de conducere. El se duce la CC,
st\ `ntr-un birou `mpreun\ cu generalul Vlad [i `ncearc\ s\ gestioneze situa]ia complicat\ din ]ar\ prin telefoanele cl\dirii. C`nd
420 Arh. SR, Stenograma nr. 100/31 mai 1994, Audierea locotenent-colonelului
613
acestea le-au fost t\iate, Gu[\ [i Vlad au r\mas suspenda]i `n necunoscut. Martori oculari, `ntre care Gelu Voican Voiculescu, au
relatat acuza]ia grav\ pe care o adresa generalul Gu[\ lui Ion Iliescu
`n acele momente: |sta e sabotaj!, cu referire la ordinele de
deschidere a frontierelor [i de neexecutare a ordinelor sale. Generalul Vlad l-a sunat pe adjunctul ministrului Po[telor [i Telecomunica]iilor, colonelul de Securitate Pintilie care `ns\ era agent
acoperit DIA , [i l-a apostrofat violent. Acesta s-a f`st`cit [i atunci a
indicat cine a dat ordinul: Tov. general St\nculescu... Vlad a sunat
atunci furibund la MApN: Tov. general, cum e posibil s\ dispune]i
s\ mi se taie leg\turile? Leg\turile au fost restabilite pentru un timp,
apoi t\iate din nou. Fenomenul a fost tr\it [i de generalul Romeo
C`mpeanu, la Inspectoratul General al Mili]iei:
Romeo C`mpeanu: (...) Imediat ce am ajuns la Inspectorat, aud
la radio comunicatul din care rezulta c\ unit\]ile MI au trecut `n subordinea Armatei.
AMS: La ce or\ a]i auzit lucrul \sta?
RC: ~ntre 14.30 [i maxim 15.00.
AMS: Nu se poate! Arunca]i totul `n aer, domnule general. V\
rog s\ repeta]i... ave]i repere orare?
RC: S-a dat telefon pe toate re]elele noastre c\ MI este `n subordinea MApN, iar eu am auzit `n direct la radio acest comunicat.
AMS: ~nainte s\ ajunge]i la MApN la [edin]a de la ora 16.00?
RC: Mult `nainte [i o s\ vede]i cum se confirm\ [i orele. Oricum,
comunicatul a fost transmis la radio `nainte de ora 15.00.
AMS: Formidabil! P\i cine a luat decizia asta?
RC: Eu m-am `ntors de la TV dup\ ora 14.30. Nu [tiu cine a dat
ordinul, dar l-am auzit `n clar la radio [i, fiind vorba despre noi, nu
puteam s\-l ignor. O s\ vede]i c\ are [i logic\ ce v\ spun, pentru c\
`n momentul `n care am auzit c\ sunt subordonat Armatei am pus
m`na pe telefon [i am sunat la cabinetul lui Milea, la MApN. Acolo
mi-a r\spuns direct St\nculescu. Ne cuno[team. Am `n]eles c\ s-a
dat decret de trecere a unit\]ilor MI `n subordinea MApN. ~n primul
r`nd, cu cine trebuie s\ ]in leg\tura [i dac\ sunt ceva probleme urgente
614
615
616
General Iulian Vlad: Stima]i cet\]eni! Fra]i romni! V\ vorbe[te generalul-colonel Iulian Vlad, comandantul for]elor de Securitate [i ale Ministerului de Interne. ~n aceste momente istorice,
Ministerul de Interne, Securitatea, toate unit\]ile sale, `mpreun\
cu Armata Romn\ lupt\ cot la cot pentru salvarea fiin]ei noastre
na]ionale, a poporului romn. Ministerul de Interne, toate armele
din componen]a sa, s-au dezis de elementele loiale lui Ceau[escu.
Fra]i romni! ~n aceste clipe hot\r`toare, s\ fim uni]i! Crede]i `n
noi! Ajuta]i-ne [i nu v\ vom tr\da `ncrederea!
Ambele declara]ii sunt dominate de efectele declan[\rii diversiunii teroriste, ambii generali av`nd sentimentul c\ cineva din structura
lui ac]ioneaz\ altfel dec`t ordinele pe care ei le d\duser\ [i `n pofida
declara]iilor publice, prin Televiziune, transmise cu numai c`teva ore
`nainte de reprezentan]ii Armatei, Ministerului de Interne [i Securit\]ii. Generalii a[a-zisului comandament militar unic de la CC erau
dezinforma]i [i, mai mult, victimele, ]intele diversiunii. A existat [i
un moment c`nd s-au suspectat `ntre ei, Gu[\ aprob`nd [i el t\ierea
leg\turilor telefonice, crez`nd c\ generalul Vlad, care se afla `n fa]a
lui, la acela[i birou, transmite mesaje codificate prin telefon. ~n acele
clipe, fiecare cuv`nt normal, fiecare propozi]ie a [efului Securit\]ii
era ascultat\ cu tensiune [i suspiciune. Dar `nainte de asta, atunci,
dup\ ora 19.00, generalul Gu[\ a f\cut un gest disperat de a opri
avalan[a de dezinform\ri. Odat\ cu casetele `nregistrate ale declara]iilor, el a trimis [i un mesaj personal lui Ion Iliescu:
Rog ca, odat\ cu mesajul de mai sus, s\ i se transmit\ imediat
tovar\[ului Ion Iliescu ceva ce este vital. S\ se anun]e imediat `n ]ar\
c\ unit\]ile de Securitate, toate, au trecut de partea revolu]iei [i ne-au
ajutat [i ajut\ Armata. Altfel s\ [ti]i c\ se termin\ totul. Am informa]ii c\ la Timi[oara au `ncercat s\ le ia sediile. Imediat s\ se `ntrerup\ orice emisiune la Televiziune [i la Radio [i s\ se dea acest lucru
`n toat\ ]ara, `n toate ora[ele. Armata [i Securitatea vor ac]iona `mpreun\, s\ termin\m cu treburile astea. Desigur, neap\rat, dac\ nu,
pierdem totul. Acum mi-a sosit informa]ia. {i la Radio s\ se dea [i s\
617
618
619
620
Fenomenul a apar]inut unei structuri ata[ate Armatei, `n particular Direc]iei de Informa]ii, care a pus-o `n ac]iune pentru a contracara efectele de imagine [i penale ale represiunii sau pentru a
asigura instalarea stabil\ a noii puteri.
R\m`ne sub semnul `ntreb\rii colaborarea acesteia cu grupele de
interven]ie str\ine [i cu subversiunea interna]ional\.
PRIMA IPOTEZ|
Fenomenul terorist nu a existat
Prima ipotez\ `l are ca voce principal\ pe senatorul Valentin
Gabrielescu, pre[edinte al Comisiei senatoriale `n 1994. ~n raportul
final a Comisiei el afirm\ c\ nu avem dovezi c\ a existat o organiza]ie absolut ocult\ care la comand\ unic\ a declan[at `n `ntreaga
]ar\ o ac]iune coerent\ pentru restabilirea dictaturii, apoi define[te
fenomenul terorist astfel: ~n localit\]ile unde lupt\torii din G\rzile
patriotice au primit armament [i muni]ie [i unde revolu]ionarii s-au
`narmat sau li s-a distribuit armament, a ap\rut [i fenomenul terorist
`nso]it de pierderi grele `n mor]i [i r\ni]i, ca la Bucure[ti sau la Bra[ov. ~n alte localit\]i, unde G.P. nu au intervenit sau nu au avut muni]ie, unde revolu]ionarii nu au fost `narma]i apar foarte pu]ine sau
chiar deloc lupte cu terori[ti. Mai cur`nd am putea conchide c\ acolo
unde aceste trei for]e `narmate (plus Armata, n.a.) au ac]ionat simultan, `n acela[i ora[, pe acelea[i str\zi, f\r\ o comand\ unic\, f\r\ s\
[tie unii de al]ii pe timp de noapte [i pe cea]\ [i `n stresul provocat de
un poten]ial inamic, care putea s\ apar\ de pe uscat, din aer sau de pe
mare, s-au produs grave erori de fapt. Toate aceste for]e armate, erau
de bun\-credin]\, to]i luptau cu spirit de sacrificiu sau cu eroism,
peste 1 000 de oameni [i-au pierdut via]a [i alte mii au fost schilodi]i,
to]i cu credin]a c\ lupt\ pentru libertate [i pentru patrie424. Aceast\
tez\ ridic\ un aspect particular al fenomenului terorist crearea panicii
[i a condi]iior pentru deruta for]elor angajate `n revolu]ie la nivelul
424 Raportul Comisiei senatoriale privind ac]iunile desf\[urate n revolu]ia din
621
622
623
credibile. ~n ziua de 5 ianuarie 2005, procurorul Marian Capot\ a dezv\luit public c\, `n r`ndurile celor peste 400 de cet\]eni re]inu]i [i
v\zu]i de el, au fost identifica]i c`]iva cu urme de tragere pe m`ini, cu
mai multe uniforme pe ei, cu aspect [i comportament suspect, dar `n
momentul `n care trebuia s\ treac\ la ancheta de fond, terori[tii au fost
prelua]i de un procuror militar, disp\r`nd `mpreun\ cu dosarele lor.
A[adar, ceea ce spune `naltul for al magistraturii romne nu este
c\ fenomenul terorist nu a existat, ci c\ nu exist\ probe asupra existen]ei sale.
A DOUA IPOTEZ|
Existen]a unei structuri secrete a partidului
A doua ipotez\, care presupune existen]a unei structuri secrete
deplin conspirate, a fost preluat\ la ceva timp dup\ consumarea
evenimentelor, `n anii urm\tori, pe m\sur\ ce jurnali[tii, unii oameni
politici mai lucizi [i membrii Comisiei senatoriale s-au l\murit c\
terori[tii nu erau ofi]erii de Securitate. Pe m\sur\ ce audierile la
Comisie anulau bucat\ cu bucat\ teza securi[ti-terori[ti, era absolut\
nevoie de proiectarea unui nou inamic, tez\ `mbr\]i[at\ de politicienii Puterii [i Opozi]iei [i datorit\ temerii c\ insisten]ele ofi]erilor
de Securitate audia]i [i m\rturiile lor ar putea duce, cu concluzia
asupra fenomenului terorist, c\tre Armat\. Cum spune romnul: a[a
ceva atunci `]i d\dea foc la valiz\! Pe de o parte, Puterea fusese
ridicat\ [i se sprijinea `n continuare pe Armat\, iar Opozi]ia nu avea
curajul s\ atace direct institu]ia militar\ de teama unei lovituri a acesteia, care s\ introduc\ un regim militar. Temerile Opozi]iei au fost
preluate de presa occidental\ [i imediat au ap\rut articolele despre
pericolul dictaturii militare `n Romnia. Prin urmare, s-a dezvoltat
teza c\ terori[tii au provenit din Armat\, Securitate [i activi[ti de partid, oameni care au ie[it din structurile oficiale [i au constituit un
corp distinct, perfect conspirat al lui Ceau[escu. Asta `i scutea pe
generalii Vlad, Gu[\, St\nculescu, inclusiv pe generalii de la Marele
Stat Major, de r\spunderea dirij\rii terori[tilor. Campion al tezei este
Sergiu Nicolaescu: Pe ansamblu, terori[tii au fost de dou\ categorii:
624
625
626
627
628
629
630
631
632
633
II: Foarte t`rziu ne-am dat seama c\ nu putea fi suspectat\ Securitatea, `n ansamblul ei, ca institu]ie. De la MApN ni s-a spus c\
erau solda]i `mpu[ca]i cu un glon] `n frunte.
AMS: {i dvs. de ce n-a]i avut unul `n frunte? ~mpu[c\ solda]i,
dar asupra echipei de conducere nu trage nici un glon]. La alarm\,
c`nd sari din pat `n miezul nop]ii, scrie `n cele mai elementare regulamente, pui p\tura `n fereastr\. C`nd se folosesc arme cu lunet\, scrie `n regulamentul de instruc]ie, se trage asupra ofi]erilor,
asupra comandantului pentru a paraliza comanda inamicului, nu
trage nimeni cu pu[ca cu lunet\ dup\ solda]i. Asta se nume[te
diversiune.
II: Vreau s\ spun c\ primul foc de arm\, `n cl\direa CC, `n seara
de 22 decembrie s-a tras asupra biroului `n care lucram noi la
redactarea proclama]iei c\tre ]ar\. ~n noaptea de 22 decembrie s-a
tras asupra blocului administrativ al TVR, `n special asupra etajului
XI, `n care ne aflam noi [i asupra pasarelei de trecere spre studioul 4.
Pe cine s\ suspectezi `n aceste condi]ii, dec`t for]e sau elemente
interesate s\ `mpiedice structurarea unei noi puteri. ~n condi]iile de
atunci, `n mod firesc, suspiciunile s-au `ndreptat spre Securitate sau
structuri specializate ale acesteia. Ulterior, s-a putut constata c\ nu
putea fi suspectat\ Securitatea, `n ansamblu.437
Aproape fiecare r\spuns al lui Ion Iliescu poate fi demontat cu
u[urin]\. Draperiile netrase la MApN sunt o chestiune deja cunoscut\
[i recunoscut\ de colegii lui Ion Iliescu Petre Roman, Gelu Voican
Voiculescu, iar generalul C`mpeanu a descris-o `n am\nunt. Evident,
dac\ eram `n interior, `nc\perile n-aveau draperii etc. Urmele de la
cl\direa CC sunt o glum\, iar trecerea pasarelei de la Televiziune
prin foc viu este contrazis\ de numeroase declara]ii ale revolu]ionarilor care `l `nso]eau. Primul foc deschis asupra `nc\perii din CC unde
se preg\tea proclama]ia este o legend\; am explicat deja cum s-a
deschis focul `n subsolurile cl\dirii [i de pe Palatul Regal. Acestea nu
sunt observa]ii m\runte, pentru c\ ele nu se refer\ la afirma]iile unui
437 Interviu din 2 decembrie 2004, n arhiva autorului.
634
635
VAS: Da, [i so]ia mi-a spus... era foate ciudat, era un semnal.
AMS: S\ revenim la terori[ti.
VAS: Dar cei prin[i au fost du[i la Mili]ie [i li s-a dat drumul.
AMS: Majoritatea erau ame]i]i de pe strad\, dar au fost du[i [i la
Armat\ [i li s-a dat drumul.
VAS: Da.
AMS: De ce? Cine le d\dea ordin s\-i elibereze [i de acolo, [i de
acolo, c\ erau to]i sub conducerea Armatei?
VAS: Grupul!
A treia ipotez\ nu pune `n ecua]ie doar existen]a unor structuri
secrete care au simulat fenomenul terorist pentru a salva Armata de
consecin]ele execut\rii ordinelor de represiune, ci [i prezen]a unei
infiltr\ri substan]iale a serviciilor de spionaj sovietice la conducerea
Armatei. Este vizat cel mai des chiar viceamiralul {tefan Dinu, [eful
DIA. Nu am `nt`lnit ofi]er de Securitate care s\ nu acuze c\ era
spion sovietic. Bine`n]eles, f\r\ probe. Ei indic\ `ns\, f\r\ echivoc,
drept autor al fenomenului terorist Batalionul 404 de la Buz\u, tez\
care este comb\tut\ `n ultimul timp de fo[tii [efi ai acestuia. At`t
generalul Gu[\, c`t [i Pavel Coru] contest\ aceast\ versiune:
Batalionul 404 a fost folosit, dup\ p\rerea mea am mai multe
argumente dec`t cele pe care vi le-am spus , ca bau-bau. Nu este
adev\rat c\ Batalionul 404 a fost folosit pentru diversiune sau pentru
teroare438. Mai degrab\ la o atent\ studiere a stenogramei audierii
lui Pavel Coru] acesta indic\ drept autori ai fenomenului terorist
structura ultrasecret\, de tip Re]eaua 246, de cerceta[i ai DIA [i
MStM. Acolo au ac]ionat at`t generalul St\nculescu, c`t [i generalii
[i coloneii racola]i de sovietici [i invoca]i de Nicolae Militaru `n
declara]iile sale ulterioare, inclusiv pe film. Una din complica]iile
fenomenului terorist a fost interferen]a lui Nicolae Militaru `n sistemul de comand\ de la MApN, moment din care se pot distinge
destul de clar inten]iile sale de a se r\zbuna pe Securitate. El a
c\utat, `n mai multe r`nduri, s\ provoace un conflict militar
438 Arh. SR, Stenograma nr. 46/14 februarie 1994, Audiere Pavel Coru], p. 26.
636
637
638
rus\, ce aveau intona]ii de ordin. La auzul acestor mesaje, locotenent-colonelul Mariu]a Gheorghe de la fostul organ de Mili]ie, cel
mai mare `n grad din cei prezen]i, a dat ordin s\ se `nchid\ sta]ia pentru a nu se auzi [i de alte cadre [i a nu se crea o stare de panic\ `n
r`ndul efectivelor. Convorbirile se auzeau deosebit de clar, se transmiteau de aproape, f\r\ zgomot, f`[`it [i bruiaj.440
Trebuie `n]eles de c\tre orice cititor al acestor r`nduri c\ niciodat\
[i nic\ieri nu se planific\ o opera]iune de diversiune aerian\ radioelectronic\ dec`t `n sprijinul unei opera]iuni la sol, `n leg\tur\ direct\
cu misiuni `ndeplinite de unit\]i militare, `n cazul nostru speciale, care
opereaz\ la sol. Prin urmare, atunci c`nd accept\m [i recunoa[tem c\
a existat fenomenul diversiunii aeriene, `nseamn\ obligatoriu c\ la
sol, pe teritoriul Romniei, se aflau for]e terestre str\ine `n ac]iune.
Asta `nseamn\, a[a `i cum comunica generalul Iulian Vlad lui Filip
Teodorescu la Timi[oara, penetrarea sistemului na]ional de ap\rare [i
infiltrarea de for]e str\ine pe teritoriul na]ional. For]a care avea misiunea prin lege s\ identifice, s\ opreasc\ [i s\ anihileze aceast\ infiltrare a unei puteri str\ine pe teritoriul na]ional era Armata. S\ ne
uit\m `nc\ o dat\ pe declara]iile viceamiralului {tefan Dinu.
1. Este informat `nc\ din luna octombrie 1989, de generalul
iugoslav Iovici, omologul s\u, despre planurile pentru declan[area unei opera]iuni de interven]ie neconven]ional\ ampl\ `n Romnia: Se men]iona faptul c\ vor fi organizate, mai `nt`i,
p\trunderi ale unor grupuri de indivizi preg\ti]i special, care, sub
acoperirea de turi[ti, veni]i la neamuri sau la prieteni, la momentul potrivit vor provoca tulbur\ri [i panic\ `n r`ndul popula]iei de
pe str\zi [i din pie]e, `ndemn`nd-o la revolt\ [i nesupunere fa]\ de
autorit\]ile romne[ti441. Informarea f\cut\ de generalul Iovici
440 Arh. SRI, Serviciul Romn de Informa]ii, Not\-raport privind unele aspecte
639
p. 108.
640
Marelui Stat Major: Potrivit concep]iilor militare moderne, pentru a realiza realmente surprinderea, o invazie nu se execut\ doar
`n urma aglomer\rii for]elor aproape de grani]a statului vizat, ci
prin aducerea trupelor din ad`ncime, folosindu-se pe scar\ larg\
desantul aeropurtat443. Elementar!
4. A[a cum arat\ studiul Ministerului Ap\r\rii Na]ionale, la data
de 8 decembrie 1989, ata[atul militar al Romniei `n Ungaria transmitea: Simultan cu provocarea unor demonstra]ii ale popula]iei de
origine maghiar\ din Transilvania, Ungaria are inten]ia s\ provoace
incidente la grani]a cu ]ara noastr\, care s\ degenereze `n conflict
militar `ntre cele dou\ ]\ri, dup\ care apoi s\ cear\ interven]ia unor
]\ri ale Tratatului de la Var[ovia, `ndeosebi din partea URSS444.
P\i, telegrama atr\gea aten]ia asupra preg\tirii unei interven]ii militare! A doua zi, dup\ ce prime[te aceast\ telegram\, [eful DIA pleac\ `n concediu.
5. Siguran]a cu care vorbe[te fostul [ef al DIA despre inexisten]a
amenin]\rii cu invazia este [i ea dubioas\, deoarece, a[a cum arat\
gr\nicerii, abia `n ziua de 17 decembrie 1989, la ora 21.00, s-a permis ofi]erilor speciali[ti din Direc]ia Informa]ii, s\ execute cercetarea radio din 11 puncte situate `n dispozitivul gr\nicerilor de la
frontierele cu URSS, Ungaria [i Bulgaria, pe direc]iile ce prezentau
importan]\ deosebit\ pentru asigurarea integrit\]ii teritoriale a Romniei445. Cercetarea radio la frontier\ putea fi aceea care s\-i permit\ s\ plece `n concediu `n 9 decembrie, dac\ aceasta `i raporta c\
e lini[te. Dar iat\ c\ cercetarea radio absolut necesar\ `n astfel de
momente a fost pornit\ abia `n 17 decembrie, c`nd viceamiralul
Dinu se `ntoarce din concediu.
6. ~n ziua de 15 decembrie, `n timp ce [eful DIA f\cea cur\ de
aerosoli la Poiana }apului, ministrul Ap\r\rii [i [eful MStM-ului,
afla]i `n Moldova, opreau ei coloane de turi[ti sovietici, pentru a se
443 Costache Codrescu, Armata romn\ n revolu]ia din decembrie 1989, Ed.
Militar\, Bucure[ti, 1998, p. 30.
444 Ibidem, p. 29.
445 General de brigad\ (r) Sever Neagoe, Personalit\]i din evolu]ia gr\nicerilor n
secolul XX, Bucure[ti, 2001, p. 213.
641
642
direc]ia Calea Victoriei, a ap\rut un autoturism Dacia 1300, cu num\r de `nmatriculare 12-B- (pentru cititorul str\in preciz\m c\ acestea erau numere atribuite reprezentan]elor str\ine `n Romnia, n.a.),
`n interiorul c\ruia se aflau doi b\rba]i. Ajuns `n intersec]ia {tirbei
Vod\Luteran\, autoturismul a `ncetinit, iar ocupantul locului din
dreapta [oferului a tras, pe geam, o rafal\ de arm\ automat\ orientat\
la nivelul trotuarului (f\r\ s\ fi provocat victime), dup\ care ma[ina
s-a `nscris pe strada Luteran\, la al c\rei cap\t (intersec]ia cu strada
Nuferilor) a fost blocat de un dispozitiv de baraj format din for]e ale
Armatei. La soma]ii, autoturismul a oprit [i cei doi ocupan]i au
cobor`t cu m`inile ridicate, strig`nd: Palestinieni, palestinieni. Au
fost identifica]i de militarii [i civilii afla]i `n zon\, iar la controlul
efectuat, `n interiorul ma[inii au fost g\site dou\ arme automate448.
Puteau fi palestinieni, caz `n care erau ata[a]i cursurilor de preg\tire
pentru str\ini ale Armatei, sau terori[ti autohtoni care s-au prezentat
cu inten]ie drept palestinieni pentru a sus]ine teza c\ trupe fidele din
Securitate `mpreun\ cu mercenari str\ini atac\ revolu]ia. Aceast\
ultim\ tez\ era strigat\ diversionist pe postul na]ional de Televiziune.
Tot acolo curgeau telefoanele diversioniste date `n numele unor
ofi]eri superiori de la Ministerul Ap\r\rii. Raportul SRI a identificat
c`teva nume [i, practic, a confirmat `n 1994 c\ telefoanele diversioniste proveneau de la MApN: Date ob]inute din mediul militar
afirm\ c\ `n ziua de 22 decembrie 1989, dup\ ora 18.00, `n sediul
MStM, unde se afla concentrat un num\r mare de ofi]eri, maiorii
Nicolaescu Gheorghe [i Jilavu, ambii din Serviciul de protocol (`n
prezent primul lucreaz\ `n Direc]ia de Cercetare, iar al doilea `n
Regimentul de gard\), intrau, din or\ `n or\, `n cabinetul generalului
V.A. St\nculescu, unde se afla [i viceamiralul Dinu {tefan (pe atunci
[eful DIA), iar la ie[ire se adresau celor afla]i `n antecamer\,
oferindu-le informa]ii de genul: Se va deschide foc asupra elicopterelor care vin din partea de Vest..., Combinatul Petrochimic din
Pite[ti a fost atacat de terori[ti, Blindate venind dinspre T`rgovi[te
448 Senatul Romniei, Punct de vedere preliminar al Serviciului Romn de Infor-
643
vor ataca Bucure[tiul, Sibiul este `necat `n s`nge de c\tre Securitate, st`rnind panic\ `n r`ndul cadrelor care `i auzeau. La colportarea
acestor zvonuri `n cadrul MApN a contribuit [i colonelul Iva[cu
Traian, tot din Serviciul de protocol (`n prezent pensionar)449.
Un caz mult mai amplu, chiar foarte complex, a fost `nregistrat la
Academia Militar\. El a fost prezentat de generalul de brigad\ (r)
Mihai Chiriac cadru din conducerea Academiei Militare, care ocole[te adev\rul asupra interven]iei studen]ilor s\i la baricad\, dar are
foarte multe am\nunte veridice `n ce prive[te activitatea terorist\ din
zona Academiei Militare. ~n seara de 22 decembrie 1989, la ora
21.40, asupra autobuzului cu studen]i, aflat `n curtea Academiei, s-a
deschis foc `n serii scurte din trei direc]ii, `ntre care [i din p\rcule]ul
aflat pe strada Bagdasar. Focul nu a produs victime. La scurt timp
dup\ ce c`]iva ofi]eri-studen]i au `ncercat s\ ia pozi]ie de ap\rare,
focul s-a declan[at din nou, ca urmare a apari]iei pe strada Bagdasar
a unor grupuri de oameni venind dinspre sta]ia de metrou Eroilor. ~n
majoritatea lor tineri, purt`nd steaguri f\r\ stem\, scandau: Victorie!
Victorie! Armata e cu noi!. Aceast\ situa]ie, aproape incredibil\, `n
care alterna deplasarea unor oameni ce-[i manifestau bucuria pentru
victoria revolu]iei, cu reluarea focului de c\tre inamic, orientat spre
curtea interioar\ a Academiei, s-a men]inut p`n\ c\tre ora 23.50450.
Nu s-a tras nici asupra revolu]ionarilor, dar vom `ntrerupe aici analiza cazului Academia Militar\, pentru a da o posibil\ explica]ie
ciud\]eniei semnalate de generalul Chiriac.
A[a cum ar\tam `ntr-un capitol precedent, `ncep`nd din 21 decembrie, de la miting, numero[i ofi]eri tineri de Securitate (grade de
locotenent [i locotenent-major) au fost trimi[i pe str\zi pentru a
observa comportamentul mul]imii. ~n ziua de 22 decembrie, num\rul
acestor ofi]eri a fost sporit, av`nd misiunea de a identifica activit\]ile
suspecte ale unor grupuri sau echipe de diversioni[ti ai str\zii.
Conform m\rturiilor unor astfel de ofi]eri, care au acceptat s\-mi
descrie situa]ia operativ\ din strada acelor zile, `n zonele de ac]iune
449 Ibidem, p. 17.
450 Mihai Chiriac, Aniversare nsngerat\, Ed. Militar\, Bucure[ti, 2003, p. 54.
644
ar\tate [i `n volumul precedent au fost semnala]i [i identifica]i indivizi atletici, vorbind stricat romne[te, cu accent basarabean, care
`ndemnau cet\]enii s\ se adune [i s\ protesteze. Unul din locurile
unde au ac]ionat `n ziua de 21 decembrie, dup\ spargerea mitingului,
`n seara de 22 decembrie, dup\ ora 19.00, [i `n ziua de 23 decembrie,
a fost intersec]ia {tirbei-Vod\ cu Luteran\ (unde a avut loc [i incidentul descris mai sus `n raportul SRI). ~n aceast\ intersec]ie a
ac]ionat un grup format din trei persoane tinere unul blond,
`mbr\cat cu o scurt\ de piele de culoare deschis\ [i cu guler de
blan\, un alt t`n\r scund de statur\, dar musculos, foarte elastic,
care explica agit`nd m`inile cu o anume exersare, [i un t`n\r
brunet cu ochi verzi, care nu a vorbit niciodat\ `n aceast\
perioad\. ~n 21 decembrie au oprit cet\]enii fugi]i de la miting,
`ncuraj`ndu-i s\ revin\ `n Pia]\ [i s\ protesteze `mpotriva lui
Ceau[escu; `n 22 decembrie acest grup a reu[it s\ adune aproximativ 30 de tineri bucure[teni pe care i-a `ndemnat [i `nso]it s\ se
deplaseze `n sus, pe direc]ia {tirbei-Vod\ (este posibil s\ fie cei
care au ajuns seara la Academia Militar\); `n ziua de 23 decembrie acela[i grup de diversioni[ti basarabeni (a[a au fost identifica]i `n rapoartele `naintate de ofi]erii de Securitate care i-au
observat, rapoarte care se g\sesc [i ast\zi `n arhiva SRI [i ar putea
l\muri multe), au ac]ionat `n intersec]ia men]ionat\, tr\g`nd oamenii de pe trotuare `n strad\, vocifer`nd [i anun]`nd: S\ nu v\
speria]i dac\ auzi]i avioane. Sunt fra]ii no[tri de la Chi[in\u care
ne vin `n ajutor. Interven]ia a fost `nregistrat\ dup\ cererea de
trimitere a unor for]e aeropurtate sovietice de c\tre liderii CFSN.
Un alt grup a fost identificat la Podul Izvor cer`nd trec\torilor:
Dac\ [ti]i unde este o unitate militar\, s\ mergem s\ lu\m arme.
Revenind la cazul Academia Militar\, generalul Chiriac arat\
cum prin dreptul institu]iei treceau autoturisme, care arborau steagul
revolu]iei, iar cei `mbarca]i scandau Armata e cu noi!. La ajungerea `n dreptul intervalului dintre pavilioanele A [i C, aceia[i
oameni au deschis focul, `n serii scurte, asupra cur]ii interioare [i ferestrelor de la popot\. Dup\ dep\[irea pavilionului A, se relua scandarea Armata e cu noi!. Era ceva `ntr-adev\r incredibil, dar adev\rat.
645
O asemenea ac]iune era foarte bine g`ndit\. Pe strad\ era `nc\ circula]ie, mul]i oameni veneau dinspre centru spre cartierul Drumul
Taberei, astfel c\ cei care au organizat ac]iunea contau pe o anumit\
protec]ie, deoarece orice ripost\ cu foc din partea celor din ap\rarea
localului Academiei periclita via]a unor oameni nevinova]i451. Nu
era `mpu[cat nimeni, nu c\dea nimeni. Ac]iunea diversionist\ a continuat p`n\ la ora 02.30. Apoi au ap\rut diversiuni `n interiorul
Institu]iei. Generalul Chiriac trage concluzia c\ una dintre misiunile
diversioni[tilor era aceea de a `mpiedica `mbarcarea studen]ilor-ofi]eri `n autobuze [i deplasarea lor `n ap\rarea sediului MApN, aflat `n
apropiere, la Complexul Orizont. La un moment dat, `n forma]iunea
studen]ilor-ofi]eri a ap\rut ini]iativa de a ac]iona profesionist pentru
depistarea [i prinderea terori[tilor. Ini]iativa a apar]inut studen]ilorofi]eri cerceta[i: Obi[nui]i s\ culeag\ date despre inamic `n orice
situa]ie, indiferent de gradul de periculozitate [i de risc, ofi]erii cerceta[i, ocup`nd pozi]ii favorabile, au trecut la observarea inamicului
pentru a-i determina pozi]ia, valoarea, procedeul de ac]iune [i
inten]iile probabile452. La foarte scurt timp, lupt\tori izola]i (c`te
unul) au p\truns `n cl\dire [i au produs primele victime printre cadrele Academiei. Unul dintre terori[ti a fost r\nit, l\s`nd urme de
s`nge. Dar faptul cel mai surprinz\tor descris de generalul Chiriac
este atitudinea loc]iitorului comandantului Academiei Militare, generalul Gheorghe Logof\tu, ofi]er cu studii la Moscova, persoan\ aflat\
sub urm\rirea Securit\]ii sub b\nuiala de spionaj `n favoarea URSS.
Logof\tu a venit foarte rar la Academie, mai ales ziua, pe lumin\, `n
schimb a transmis mereu ordine prin telefon. Relatarea generalului
Chiriac `n ce `l prive[te pe Logof\tu este [ocant\: ~n unele din
pu]inele momente petrecute la sediu, `n ziua de 23 decembrie diminea]a, comandantul Academiei, generalul Gheorghe Logof\tu, a insistat s\ se `n]eleag\ bine ordinul de a nu se `ntreprinde vreo ac]iune, `n
special de cercetare, `n exteriorul perimetrului institu]iei noastre [i a
cerut s\ se execute `ntocmai acest ordin. La `ncercarea mea de a
451 Ibidem.
452 Ibidem, p. 55.
646
647
648
649
650
aiurea! Ini]ial, noi credeam c\ se trage `n noi, abia dup\ aia ne-am
dat seama c\ se tr\gea aiurea. Plus c\ nu `n]elegeam dup\ cine trag!?
Atunci am hot\r`t s\ plec. L-am luat pe Munteanu [i pe [eful
cadrelor, cu [oferul de la secretariat, [i am plecat la St\nculescu. Mia fost imposibil s\ ajung la MApN. La baraje ne opreau, aveam tot
felul de discu]ii, mai s\ ne ia la b\taie. Civilii de acolo vorbeau de
terori[ti. Care terori[ti? Nimeni nu [tia s\ spun\. {oferul locuia `n
apropiere, `n Drumul Taberei, [i ne-am dus la el acas\. Am stat la
televizor p`n\ s-a f\cut diminea]\, ne`n]eleg`nd cine sunt terori[tii
care tot atacau, `n timp ce MI [i Securitatea trecuser\ `n subordinea
Armatei. Diminea]\, m-am dus la MApN, am sunat de la poart\ [i
St\nculescu mi-a spus s\ vin. Nu v\ spun ce-au p\]it cei r\ma[i `n
ma[in\! De atunci am r\mas la MApN, numai `n biroul lui Milea.
AMS: Diminea]a de 23 decembrie?
RC: Da, 23 decembrie. P`n\ s\-l v\d pe St\nculescu, au s\rit revolu]ionarii pe mine. Montanu striga: Tot ministerul este `nconjurat
de terori[ti. Adev\rul este c\ se tr\gea ca la Verdun. Dar din minister,
nu spre minister. Ca s\ demonstra]i loialitatea spune Montanu , v\
duce]i [i aduce]i tot ce pute]i for]e ale MI , intra]i `n blocurile din
jurul ministerului, prinde]i terori[tii, dac\ `i g\si]i. Bine, zic, dau
ordin. Militaru sare [i zice atunci: Uite c\ [i din spate ne atac\,
avem cimitirele pline de terori[ti.
AMS: Domnule general, era ziu\?
RC: Da, domnule, ziu\! Atunci am dat ordin {colii de pe Olteni]ei
s\ organizeze forma]iuni care, `n frunte cu comandantul {colii, s\ vin\
[i s\ fac\ scotocirea `ntregului cimitir Ghencea. Ei au venit, au luat
piatr\ cu piatr\ la scotocit, n-au g\sit absolut nimic. Doar c\ a ap\rut
un elicopter care a `nceput s\ trag\ `n ei, r\nind un militar care ulterior
a decedat. Atunci m-am `nfuriat, m-am `ntors la Inspectorat [i am dat
ordin: Efectivul `n paz\, restul merge cu mine. Am plecat cu un
autobuz plin, cu banderole tricolore pe m`n\ [i m-am `ntors astfel la
MApN. Am oprit exact `n fa]a punctului de control. C`nd s\ ne d\m
jos, au `nceput s\ trag\ `n noi, dar nu tr\geau `n autobuz, ci tr\geau
pe l`ng\ el. Nu mai `n]elegeam nimic. Am s\rit `n [an]ul din fa]a
punctului de control, m-am strecurat [i am intrat peste ei. Ce face]i,
651
652
653
654
Securitatea nu [tia! Eu am crezut c\ trag comandourile str\ine infiltrate. Au fost [i comandouri str\ine (...)457
Viceamiralul {tefan Dinu are, la un moment dat, `n cartea lui de
memorii confiden]iale, un text limpede, edificator pentru orice concluzie: Statul Major General sovietic nu era str\in de prezen]a
grupurilor ce desf\[urau la noi ac]iuni de tip terorist [i nici de diversiune aerian\ [i radio-electronic\. Dup\ opinia mea, solu]ia `ncet\rii
ac]iunilor teroriste de la noi se afla tot la `ndem`na conducerii politico-militare sovietice, eventual [i a altor alia]i cu care se coopera, dar
nu prin folosirea unit\]ilor militare ruse[ti, ci, pur [i simplu, prin
transmiterea semnalului de `ncetare a ac]iunii acelor grupuri neidentificate458. Dar probabil c\ cea mai solid\ m\rturie consemnat\ p`n\
acum este cea a unui militar cu experien]\, fost ministru al Ap\r\rii,
general colonel (r) Constantin Olteanu. El nu poate fi suspectat nici
de partizanat gratuit este doctor `n Istorie , nici de iubire de
securi[ti. Dialogul cu el nu este neap\rat [ocant, de[i dezv\luirile
sale poart\ aceast\ dinamic\, ci l\muritor `n multe privin]e, deoarece
dezv\luirile provin de la un profesionist foarte bine informat. Destul
de mult deta[at de cariera sa anterioar\, el prive[te lucrurile inclusiv
cu o doz\ mare de ironie:
AMS: Domnule general, ne apropiem de un subiect greu:
fenomenul terorist. De fapt, eu cred c\ a fost o diversiune. V\ explic
de unde porne[te `ntrebarea mea [i ce caut s\ aflu de la dvs.
Imaginea actual\ a celor c`]iva, foarte pu]ini, care se mai ocup\ de
fenomenul \sta... Ion Cristoiu, pre[edintele Emil Constantinescu,
doi-trei istorici mai tineri... este c\ mai `nt`i s-a declan[at o diversiune provocat\ de Armat\ pentru a trimite lumea acas\ [i apoi s-a
complicat, intervenind mai multe for]e, inclusiv sovieticii. Am o
gr\mad\ de date despre implicarea lor `n strad\.
Constantin Olteanu: Este posibil ca acesta s\ fie adev\rul.
Domnule profesor, sunt dou\ aspecte: diversiunea a fost din interior
457 Marian Oprea, Viorel Patrichi, n culisele Securit\]ii cu [i f\r\ generalul
655
656
657
cu generalul Olteanu se `ntrerupe c`teva minute) ~ncep`nd cu 23 decembrie, cl\dirile Comandamentului armatei [i cele adiacente au fost
ocupate de militari `narma]i, inclusiv cu mitraliere, [i av`nd muni]ii de
r\zboi, echipa]i pentru lupt\. De asemenea, s-a instalat [i paz\ de
perimetru. Solda]ii deschideau focul la `nt`mplare, `nc`t ofi]erii strigau
la ei: Nu mai trage]i! I-am `ntrebat pe ofi]eri: ~n ce tr\gea]i, m\?
Sunt terori[ti. Ce e m\ acolo, unde trage]i voi? Este Direc]ia
Agricol\. Ce s\ caute terori[tii `n Direc]ia Agricol\?
AMS: Otr\vesc apa! (interlocutorii izbucnesc `n r`s, dialogul se
`ntrerupe c`teva minute din acest motiv)
CO: Fenomenul terorist, de diversiune, declan[at din exterior,
dup\ opinia mea, nu se putea f\r\ complicitate din interior. De aceea,
eu v\ spun: originea fenomenului nu cred c\ este aici, la noi. El a fost
transmis, a fost ordonat celor care erau `n leg\tur\, prin oamenii lor.
Agenturli, vorba r\posatului. Aceste elemente de scenariu nu au
fost inventate pe plan local. Ele au fost transmise de organele centrale,
patronate de acestea. Dac\, de exemplu, `ntr-o garnizoan\ militar\ se
tr\gea aiurea, cum se [tie, e[aloanele superioare trebuiau s\ intervin\,
cum ar fi trebuit s\ intervin\ [i la Sibiu sau `n alte locuri. Rezult\ c\
unit\]ile militare s-au angrenat `n acest scenariu din ordine superioare,
l\s`nd apoi r\spunderea `n seama celor mici. Implicarea unor agenturi
str\ine nu se putea face `n toate situa]iile direct, ci prin oamenii lor de
aici, inclusiv din Armat\. Dar, `n leg\tur\ cu terori[tii de la Buz\u,
v\ rog s\ fi]i de acord s\ v\ mai dau un exemplu de imagina]ie diversionist\, care, de data asta, m\ prive[te direct.
AMS: V\ rog.
CO: La `nceputul anului 1990, c`nd eram re]inu]i `n {oseaua
Olteni]ei, Ioan Toma, fost prim-secretar al CC al UTC, mi-a spus c\
`n timp ce m\ aflam la Buz\u, Ilie Verde] i-a spus c\ generalul
Olteanu a luat o unitate de tancuri de la Buz\u [i s-a dus cu ea `n mun]i
s\ organizeze rezisten]a. Nu este exclus ca Verde] s\ fi transmis ce
auzise de la al]ii, dar oricum ai lua-o, chiar [i din punct de vedere militar, este o enormitate. Trebuie s\ c\uta]i sursa multor diversiuni din
Armat\ la conducerea acesteia. Altfel nu era posibil.459
459 Interviu din 1 august 2005, n arhiva autorului.
658
Pe timpul aceleia[i `nt`lniri din 1 august 2005 cu generalul Olteanu, dincolo de atmosfera aparent destins\, care de altfel a [i
permis prezentarea unor situa]ii cu o anumit\ deta[are, f\r\ pasiuni
[i partizanate, au ap\rut [i momentele dramatice, [i afirma]iile
categorice. Venind de la un v`rf al Armatei [i al suprastructurii
politice a statului (a fost membru CPEx), ele nu pot fi dec`t
m\rturii de cert\ valoare:
AMS: Domnule general, diversiunea asta terorist\ a avut dou\
componente, dac\ `mi permite]i, tehnice. Unul, simulatoarele.
Constantin Olteanu: Eu le [tiam la armat\, de mult, nu le-am
mai v\zut de nu [tiu c`nd.
AMS: Nu. Este vorba de cele noi. Le-a aprovizionat St\nculescu `n 1987, prin Romtehnica. Al doilea aspect este c\ am avut
tr\g\tori. Este clar c\ au fost [i tr\g\tori. Numai c\ tr\geau cu
muni]ie de 7,62 cu trasoare. Sunte]i un militar cu mult\ experien]\.
Puteau \[tia de la USLA sau vreo structur\ a Securit\]ii, preg\tit\
din timp, s\ trag\ cu trasoare? Pentru c\ aici este un nonsens militar: trasorul `]i permite s\-]i reglezi tirul pe timp de noapte. Bun.
Dar tr\g\torii \[tia, chiar presupun`nd c\ au tras cu PSL-ul, nu
nimereau ]inta. Tr\geau aiurea. {i, `n cazul \sta, intervine al doilea
aspect al trasorului te descoper\ de unde tragi. Este focul la gura
]evii, dar este [i trasorul.
CO: Aia cu USLA a fost tot o diversiune, ca s\ abat\ aten]ia.
AMS: P\rerea dvs., dup\ ce a]i stat s\ v\ g`ndi]i, s\ discuta]i cu
unul, cu altul, dup\ ce a]i [i investigat... Bine, dvs. nu era]i `n Bucure[ti, era]i la Ia[i, dup\ 17 decembrie. V-a]i format o opinie despre
acest fenomen? Ce structur\ putea s\ organizeze aceast\ diversiune
cu terori[tii?
CO: Numai Armata, prin Marele Stat Major, prin scenarii transmise direct [i prin mass-media.
AMS: Este cumplit pentru ]ara asta!
CO: Nu putea altcineva. Numai Marele Stat Major!
AMS: P\i atunci, la Bucure[ti, la comand\ era Eftimescu.
659
660
661
pun `n mi[care for]e militare secrete care declan[eaz\ ceea ce numim fenomenul diversionist-terorist. Dirija]i de reziden]a sovietic\,
comploti[tii apeleaz\ direct sau `i determin\ pe membrii grupului
Iliescu, panica]i [i ei de ac]iunea unor for]e fidele lui Ceau[escu,
s\ cear\ ajutor militar din URSS.
662
663
664
665
a se da `n acel montagnes-russes care pornise la vale odat\ cu evacuarea lui Ceau[escu din cl\direa CC, pe care ei o considerau fuga
lui Ceau[escu;
2. Aliatul sovietic, Marea Putere tutelar\.
Trebuie `ns\ spus, cu toat\ claritatea, c\ orice chemare sau
aprobare de chemare a unor trupe str\ine `n ]ar\ a fost [i a
r\mas `n Istoria Romniei un act de tr\dare na]ional\, repugnat
de popor pentru totdeauna [i stigmatizat de cultura romn\ cu
un semn care nu se [terge niciodat\.
Nu avem prea multe m\rturii directe, de la martori oculari, despre
cererea de interven]ie sovietic\, pentru c\ au fost pu]ini martori [i
pentru c\, gestul f\c`ndu-se `n sediul MApN, militarii care au v\zut
[i auzit `[i ]in gura. Generalul Gu[\ a hot\r`t `ns\ s\ lase aceast\
m\rturie dincolo de morm`nt:
General {tefan Gu[\: Eu r\m`n cu imaginea asta a domnului
general Militaru, nu [tiu ce v`rst\ are acum (1992), dar at`t de bine
`mi amintesc: s-a a[ezat l`ng\ biroul ministrului, `ntr-un fotoliu, a pus
m`na pe telefonul alb sau ro[u, nu mai ]in minte exact...
Pavel Coru]: Asta este foarte important.
General {tefan Gu[\: ... [i a cerut: Maskva.
Pavel Coru]: Adic\ cum a spus?
General {tefan Gu[\: A cerut leg\tura cu Moscova.
Pavel Coru]: Da.
Generalul {tefan Gu[\: Exact nu [tiu ce-a cerut, nu mai re]in
exact...
Pavel Coru]: Deci a zis: Alo, Maskva.
General {tefan Gu[\: ... dar n-am s\ uit, domnule general Militaru, niciodat\ accentul cu semnul moale, al... [i ia bil, nu b`l
cum zic ei, generalul Militaru... [i nu [tiu ce. Am disp\rut imediat
din birou, `n orice caz, a fost un moment pentru mine...
Pavel Coru]: {ocant.
666
667
Dl Hortopan: Da. ~n momentul acela greu, pe 23, s-a f\cut o interven]ie `n URSS. S-a dat un telefon.
Dl Gabrielescu: Cine?
Dl Hortopan: Domnul pre[edinte Iliescu.
Dl Gabrielescu: De unde [ti]i?
Dl Hortopan: Am fost de fa]\.463
Cu ocazia unei confrunt\ri directe la MApN, `n decembrie 1993,
generalii Gu[\ [i Hortopan s-au l\sat timora]i, afirm`nd c\ nu l-au
v\zut personal pe Ion Iliescu d`nd telefon la Moscova. Este posibil s\
fie adev\rat: nu Ion Iliescu, personal, a sunat atunci la Moscova.
Folosindu-se de amatorismul senatorilor [i jurnali[tilor, Ion Iliescu
poate nega la infinit c\ nu el a chemat trupele sovietice, pentru c\ nu
el a dat telefonul. Nu are nici o importan]\, de vreme ce era pre[edintele CFSN, conduc\torul noii puteri, cum s-a autointitulat, iar telefoanele s-au dat `n prezen]a lui [i, mai mult ca sigur, cu acordul lui.
Este o chestiune de responsabilitate. La fel, nici Nicolae Ceau[escu
nu a `mpu[cat cu m`na lui revolu]ionari la Timi[oara sau Bucure[ti.
Fostul [ef al DIA, viceamiralul Dinu, chiar dac\ evit\ [i el s\ nominalizeze, d\ anumite detalii, care `ns\ nu mai las\ loc de interpretare.
Leg\turile cu sovieticii au fost stabilite din cabinetul ministrului
Ap\r\rii, `n prezen]a mai multor persoane din organul provizoriu de
conducere, creat cu o zi mai `nainte464. Prin urmare, teza conform
c\reia liderii CFSN au fost suna]i de sovietici, [i nu invers, este fals\.
{tefan Dinu chiar subliniaz\: ~n primul r`nd, rezult\ limpede c\
ideea consult\rii Statului Major General rus `n problema terori[tilor
era o sugestie colectiv\ a celor care au constituit cu o sear\ `nainte
conducerea provizorie465. Brucan, Militaru, Iliescu sunt cele trei
persoane care au cerut interven]ia militar\ sovietic\, negociind
dup\ cum explic\ `n declara]iile lor generalul Gu[\, `n interviul cu
463 Arh. SR, Stenograma nr. 6/18.10.1993, Audierea generalului Ion Hortopan, pp.
77-78.
464 Viceamiralul (r) {tefan Dinu, Transparen]e dintr-o via]\ condamnat\ la discre]ie, Bucure[ti, 2005, p. 229.
465 Ibidem.
668
669
670
671
672
673
674
PR: Era acolo toat\ lumea bun\... Militaru, Gu[\, Vlad, Eftimescu... Am ajuns pe la 06.30 07.00. Nu a fost propriu-zis o [edin]\, ci o discu]ie, o analiz\ asupra situa]iei. ~ns\, atunci c`nd am
ajuns acolo, a `nceput s\ se trag\ `n noi, asupra cabinetului ministrului. Era clar c\ erau luneti[ti profesioni[ti, ac]ionau obiectiv-]int\.
AMS: Tr\geau diminea]a, pe lumin\?!
PR: Da, tr\geau diminea]a, pe lumin\. {i la Televiziune s-a tras
pe lumin\. La MApN ne ]ineau sub foc, execut`nd foc periodic,
intermitent.474
Nu exist\ a[a ceva atac terorist, care s\ se desf\[oare ziua, f\r\
s\ fie ]inti]i [i lovi]i comandan]ii, liderii noii Puteri. Aceste situa]ii
`nt\resc imaginea de diversiune f\cut\ `n favoarea grupului instalat la
Putere de Armat\. ~ns\ putem lua `n calcul lipsa de experien]\ a lui
Petre Roman [i convingerea sa c\ asist\ la un atac al fidelilor lui
Ceau[escu. Exist\ informa]ii din interiorul MStM c\ generalul Gu[\
a `ncercat s\ convoace conducerea acestui organism pentru a trece la
arestarea liderilor CFSN, ca autori ai chem\rii trupelor str\ine `n ]ar\
[i, sigur, ca tr\d\tori, `ns\ f\r\ succes. {i aceast\ posibil\ mi[care a
generalului Gu[\ perfect plauzibil\ a fost interpretat\ dup\ revolu]ie de unii dintre liderii CFSN ca fiind o `ncercare a lui de a da o
contralovitur\ de stat, adic\ o contrarevolu]ie, ei f\c`nd revolu]ia.
Este o alt\ specula]ie. Dac\ generalul Gu[\ d\dea lovitura asta, o f\cea pentru c\, `n concep]ia lui, `n acel moment avea de a face cu un
grup de tr\d\tori de ]ar\. Nu o f\cea pentru reabilitarea partidului
comunist sau pentru readucerea lui Ceau[escu la Putere. Iar cuv`ntul
lui Gu[\, oric`t ar p\rea de paradoxal, conta atunci, `n primul r`nd
pentru sovietici. Am v\zut cum `l `ntrebau insistent pe viceamiralul
Dinu unde este generalul Gu[\. Era o `ntrebare legitim\, deoarece `n
cadrul Tratatului de la Var[ovia, care avea o reprezentan]\ a Marelui
Stat Major Aliat la Bucure[ti, sovieticii cu generalul Gu[\ discutau.
Generalul Gu[\, `n calitate de [ef al Marelui Stat Major al Armatei
romne, era ofi]erul cu func]ia echivalent\, corespondent\ func]iilor
474 Alex Mihai Stoenescu, op. cit., p. 177.
675
16 mai 1945, p. 2.
676
1960 i se acord\ gradul de ofi]er, locotenent `n cadrul For]elor Armate ale RPR. ~ntre anii 1961 [i 1966, {tefan Gu[\ a fost comandant
de pluton [i de companie de tancuri la {coala Militar\ Superioar\ de
Ofi]eri de Tancuri [i Auto din Pite[ti, av`ndu-l ca [ef al [colii pe
Vasile Milea. Acesta a fost, din acel moment, conduc\torul s\u de
carier\. Potrivit unei versiuni, Gu[\ s-a aflat, din ordin, printre comandan]ii de plutoane de tancuri chema]i de Nicolae Ceau[escu `n
anul 1962 pentru `n\bu[irea r\scoalelor ]\r\ne[ti din Arge[, comandant al coloanei de tancuri [i autotunuri deplasat la chemarea secretarului CC fiind colonelul Vasile Milea. Generalul Spiroiu, martor al
evenimentului din 1962, afirm\ c\ la acea dat\ Gu[\ era deta[at la
Craiova. S\ fim bine `n]ele[i: {tefan Gu[\ a fost un ofi]er de excep]ie
din punct de vedere profesional, un tanchist de elit\ [i un comandant
militar cu calit\]i incontestabile. Dup\ ajungerea lui Nicolae Ceau[escu la conducerea ]\rii [i declan[area propagandei comunist-na]ionaliste, nimic, nici un semn de `ndoial\ nu a `mpiedicat formarea
sa ca na]ionalist matur. Numirea sa `n func]ia de prim-adjunct al ministrului Ap\r\rii Na]ionale [i [ef al Marelui Stat Major (25 septembrie 1986) a avut loc `n condi]ii speciale, fiind ales de generalul
Milea pentru aceast\ func]ie, odat\ cu alegerea aceluia drept succesor
al generalului Olteanu. Puternic marcat de moartea generalului
Milea, pe care o considera [i el, ca [i mul]i al]i generali ai Armatei
Romniei, ca fiind ordonat\ de Ceau[escu, {tefan Gu[\ ni se prezint\ ast\zi, dup\ mai bine de un deceniu, profund derutat de ceea ce
se `nt`mpla. S-a dus la Televiziune, `n loc s\ vin\ direct la conducerea
Armatei, la sediul MApN, a acceptat preluarea puterii de c\tre Ion
Iliescu, a ascultat ordinul acestuia de a se instala `n cl\direa CC-ului,
`n loc, din nou, s\ r\m`n\ la locul lui de comand\, s-a `ntors [i a
descoperit c\ noua putere cheam\ trupele sovietice `n ]ar\. De abia
atunci a reac]ionat, strig`ndu-[i, la fel de nepotrivit, dar sincer, loialitatea sa fa]\ de comunism, mai bine zis fa]\ de comunismul pseudona]ionalist, care `l adusese la gradul de general [i la func]ia de [ef
al MStM, `nc\ de foarte t`n\r.
Motivele pentru care sovieticii nu au dat curs cererilor repetate
ale echipei Brucan-Militaru-Iliescu au fost dou\:
677
678
679
680
681
socialism, care lor li se p\rea `nc\ viabil. Gorbaciov r\m`nea inexplicabil impasibil [i imperturbabil478. Este tulbur\tor pentru noi s\
fim nevoi]i a privi cu aten]ie [i interes opiniile lui Gheorghe Goran,
fostul [ef al Securit\]ii Municipiului Bucure[ti, care le-a spus senatorilor romni: Gorbaciov a fost spion. Uita]i-v\ c\, dup\ ce l-au folosit, nu mai d\ nimeni nici o ceap\ degerat\ pe el. ~n acel an 1989,
pe r`nd [i `mpreun\, James Baker (`n numele lui George Bush sr.),
John Major, Franois Mitterrand [i Helmuth Kohl `i d\duser\ lui
Mihail Gorbaciov garan]ii ferme c\ NATO nu va avansa nici m\car
un deget mic de la picior spre Est479. Spre norocul nostru, Gorbaciov a crezut treaba asta.
Petre Roman este omul politic romn care a atras aten]ia c\, `n
privin]a implic\rii sovietice `n evenimentele din decembrie 1989 din
Romnia, trebuie s\ lu\m `n calcul o pozi]ie [i o ac]iune diferit\ a lui
Gorbaciov [i a serviciilor secrete. Aceasta este motiva]ia plauzibil\
pentru declara]iile oficiale ale lui Gorbaciov [i {evardnadze de neimplicare `n Romnia, `n timp ce unit\]ile de comando Spetna] se pozi]ionaser\ `n principalele ora[e ale Romniei [i `n Capital\, ac]ionau
la Timi[oara [i la Bucure[ti, participau la diversiunea terorist\ `n
sprijinul nucleului de prieteni condus de Ion Iliescu. Ca atare, Ion
Iliescu se poate ap\ra la infinit cu declara]ii oficiale sovietice la
nivelul cel mai `nalt Gorbaciov chiar declara: Noi putem influen]a
esen]ial ]\rile socialiste numai prin exemplu , asta nu exclude existen]a opera]iunilor conduse de KGB [i GRU `n decembrie 1989, [i
dup\, `n Romnia. Ast\zi avem probe concludente asupra implic\rii
fundamentale [i masive a serviciilor de spionaj sovietice `n cel pu]in
trei cazuri: Cehoslovacia (KGB), Bulgaria (GRU) [i Romnia (KGB
[i GRU). Drumurile paralele ale politicii sovietice, conduse independent de Gorbaciov [i de serviciile secrete, s-a unit apoi `ntr-un
loc puciul din 19 august 1991, dup\ care pe 28 august 1991, Colegiul de conducere al KGB a fost dizolvat, unit\]ile de lupt\ ale acestuia au fost transferate la Ministerul Ap\r\rii (la fel ca `n Romnia!,
478 Andr Fontaine, op. cit., p. 255.
479 Andrei Gratchev, Le mystre Gorbatchev. La Terre et le Destin, Ed. Du Rocher,
682
480 Cristian Troncot\, Careul de a[i. Serviciile secrete ale Marii Britanii, SUA,
Capitolul XIII
EXECUTAREA {EFULUI STATULUI,
NICOLAE CEAU{ESCU
Motto:
Iustinian este raza de soare a imperiului. El
singur, prin r`vna [i `n]elepciunea lui, a ridicat din
temelii bun\starea oamenilor.
PROCOPIUS DIN CAESAREA (Despre zidiri, anul 555 d.Hr.)
Iustinian n-a fost om, ci duh necurat `n chip de
om, cum am mai spus: e lucru dovedit [i poate
judeca oricine dup\ mul]imea r\ut\]ilor pe care le-a
adus pe capul oamenilor.
684
685
686
care mai r\m\sese cu ei. Gu[\ va g\si mai `nt`i un Mare Stat Major
care nu-l mai asculta, subordona]i care `i raportau lui Militaru, un [ef
al Direc]iei Informa]ii care lucra cu generalul St\nculescu, apoi pe
acei civili condu[i de Ion Iliescu d`nd telefoane la Moscova pentru a
chema o brigad\ dou\ de para[uti[ti sovietici. Au urmat scene
repetate de conflict `ntre Gu[\ [i liderii CFSN `n privin]a chem\rii
sovieticilor [i orele `n care generalul i-a sunat pe r`nd pe [efii de state
majore din URSS, Bulgaria, Ungaria, Cehoslovacia, pentru a le
transmite personal c\ Armata romn\ nu are nevoie de ajutor. A
intervenit apoi dialogul cu ofi]erul Cioar\ de la Ia[i, care i-a comunicat prezen]a reprezentan]ilor Armatei sovietice la frontier\ [i inten]ia
acesteia de a p\trunde cu trupe:
Pavel Coru]: Ce-a spus Cioar\?
General {tefan Gu[\: Mi-a spus c\ are informa]ii [i de la gr\niceri, c\ se preg\tesc s\ intre `n Romnia, cu blindate, cu elicoptere.
{i i-am spus...
Pavel Coru]: Dinspre Est, dinspre URSS.
General {tefan Gu[\: Dinspre Est, asta-i realitatea.
Pavel Coru]: Dinspre defuncta URSS.
General {tefan Gu[\: Defuncta URSS, da. {i i-am spus:
Muri]i pe brazd\, nu trece nimic! Nu trece nimic, cam a[a a fost.
~n dup\-amiaza zilei de 23 decembrie 1989 la sediul MApN au
avut loc mai multe confrunt\ri verbale violente. Generalul {tefan
Gu[\ a[a cum am ar\tat a g\sit ca intolerabil haosul din sediul
conducerii Armatei, apoi a dat peste grupul Iliescu `ntr-o [edin]\,
Nicolae Militaru ocup`nd locul [i biroul ministrului Ap\r\rii. Gu[\ ar
fi `ntrebat: Ce [edin]\ e asta [i pe mine nu m-a]i chemat? A urmat
scena descoperirii de c\tre [eful MStM a apelurilor repetate f\cute de
Ion Iliescu [i Silviu Brucan la interven]ia militar\ sovietic\ [i reac]ia
violent\ a generalului. Iulian Vlad, ajuns [i el la MApN i-a repro[at
dur lui St\nculescu `ntreruperea leg\turilor telefonice [i s-a mul]umit
cu r\spunsul c\ Pintilie a f\cut totul de capul lui. Apoi, `mpreun\ cu
generalii Gu[\, Vasile, Hortopan [i C`mpeanu s-a retras `n cabinetul
687
688
689
pp. 30-31.
690
691
692
693
amplu mediatizat, fiind singura situa]ie din lume `n care s-a prezentat
execu]ia unui [ef de stat. Detaliile celor dou\ cadavre din care [iroia
s`ngele va r\m`ne mult timp, dac\ nu pentru totdeauna, adev\rata
emblem\ a revolu]iei romne.
Ideea de a-l executa pe Nicolae Ceau[escu i-a apar]inut lui Silviu
Brucan, fiind imediat preluat\ de Gelu Voican Voiculescu. Ea a fost
lansat\ `n sediul MApN `n noaptea de 23 spre 24 decembrie. Conform
unei teorii care se infiltreaz\ tot mai insistent `n dezbaterile din jurul
mor]ii lui Nicolae Ceau[escu, ideea i-ar fi apar]inut `n realitate lui
Mihail Gorbaciov. Primul indiciu a ap\rut odat\ cu publicarea stenogramei `ntrevederii dintre Nicolae Ceau[escu [i Mihail Gorbaciov din
ziua de 4 decembrie 1989 de la Moscova, la care au participat [i
Constantin D\sc\lescu, prim-ministru al Guvernului Romniei [i omologul s\u sovietic N.I. R`[kov. La un moment dat, Ceau[escu i-a cerut
lui Gorbaciov ca `n]elegerile dintre ei s\ fie discutate la o `nt`lnire a
prim-mini[trilor.
M.S. Gorbaciov: Atunci s\ se `nt`lneasc\.
N.I. R`[kov: Pe 9 ianuarie 1990 ne `nt`lnim.
M.S. Gorbaciov: Ve]i mai tr\i p`n\ la 9 ianuarie!485
Ne[tiind care a fost gestul care a `nso]it replica sau pozi]ia privirii
sale, nu ne d\m seama cui i-a spus Gorbaciov acele cuvinte. Pare o
adresare c\tre R`[kov, dar cu sub`n]eles pentru Ceau[escu. Oricum,
sensul acelor cuvinte este confirmat de fostul consilier de pres\
Eugen Florescu, unul dintre aceia `ntre care [i generalul Vlad
care au primit informa]ia de la Constantin Mitea, martor ocular. Relatarea lui Florescu este plin\ de am\nunte, dar [i de sugestii:
AMS: A]i fost cu Ceau[escu la Moscova `n vizita din 4-5 decembrie?
Eugen Florescu: Nu, dar a fost Mitea [i mi-a povestit.
485 Constantin Sava, Constantin Monac, Revolu]ia romn\ din decembrie 1989
retr\it\ prin documente [i m\rturii, Ed. Axioma Edit, Bucure[ti, 2001, p. 91.
694
695
696
cu omologul meu, Alexandr Iakovlev, despre organizarea unor conferin]e interna]ionale ale partidelor comuniste. Ap\ de ploaie. Eu am
urm\rit atent pe ceas [i a[a [tiu c\ `nt`lnirea GorbaciovCeau[escu a
durat 80 de minute. ~n ultimele 20 de minute a intrat [i Constantin
Mitea, consilierul de pres\ al lui Ceau[escu, pentru punerea la punct a
comunicatului. Exist\ o fotografie cu participan]ii la aceast\ `nt`lnire.
AMS: Ceau[escu n-a avut nici o reac]ie? ~n avion, de exemplu.
CO: Ba da. A spus: |sta adic\ Gorbaciov este un om r\u [i
periculos. Nu ne-a spus adev\rul. Ne ascunde multe din aranjamentul
lui cu Bush. Am `n]eles c\ generalul Vlad [tia ce fusese la Malta.487
Sugestia ca Nicolae Ceau[escu s\ fie eliminat este posibil s\ fi
existat din partea lui Gorbaciov `n `ntrevederea secret\ pe care i-a
acordat-o la Kremlin lui Silviu Brucan. I-am solicitat acestuia o
discu]ie pe aceast\ tem\, dar a refuzat. Despre felul cum a evoluat
ideea execut\rii so]ilor Ceau[escu la Bucure[ti [tim mai multe.
Exist\ `ns\ o problem\ cronologic\; conform afirma]iilor generalului
St\nculescu, acesta i-ar fi spus lui Ion Iliescu: Ceau[escu este sub
paz\ [i [tiu unde e [i o s\ v\ spun c`nd este cazul!488, ceea ce
`nseamn\ c\ liderii FSN nu [tiau precis unde este, dar `n]elegeau c\
se afl\ sub controlul generalului. Pe acesta tocmai `l d\duser\ jos de
la conducerea Armatei, pun`ndu-l pe Militaru, iar St\nculescu i-a
p\r\sit pentru un timp, duc`ndu-se `ntr-o alt\ cl\dire, unde era biroul
s\u. De aceea, secven]ialitatea scenelor oferit\ de generalul St\nculescu pare mai credibil\ `n noaptea de 23 spre 24 decembrie
Brucan a cerut executarea lui Ceau[escu, Ion Iliescu s-a opus, au
urmat negocierile `n baia cabinetului ministrului Ap\r\rii, cu robinetele deschise la maximum pentru a nu fi asculta]i de microfoane,
487 Dialog din 20 iunie 2005. (Este de men]ionat aici c\ declara]ia generalului
Olteanu clarific\ o dilem\ legat\ de ntrevederile GorbaciovCeau[escu de la Moscova
din decembrie 1989: n-au fost trei ntlniri, ci numai dou\ una n plen [i una ntre delega]iile sovietic\ [i romn\. Faptul c\ aceast\ a doua ntrevedere s-a desf\[urat n dou\
p\r]i, f\r\ Mitea [i cu Mitea singurul martor care a descris ntrevederea , a creat
impresia c\ a existat [i o ntrevedere separat\ GorbaciovCeau[escu.)
488 Dinu S\raru n dialog cu Victor Atanasie St\nculescu, Generalul revolu]iei cu
piciorul n ghips, Ed. RAO, Bucure[ti, 2005, p. 61.
697
Gelu Voican Voiculescu a insistat [i el, `ns\ f\r\ prea mare rezultat,
dup\ care au hot\r`t s\ apeleze la generalul St\nculescu. Revenit `n
corpul central al ministerului, acesta va avea principalul dialog cu
Gelu Voican Voiculescu `n diminea]a de 24 decembrie:
Dorian Marcu: S\ revenim la dest\inuirea dvs. Ce v-a f\cut s\
ave]i `ncredere `n domnul Gelu Voican? De ce tocmai `n d`nsul?
Victor St\nculescu: M-a atras privirea hot\r`t\, p\trunz\toare,
aproape sfredelitoare [i ]inuta cvasimilitar\. ~n acela[i timp trebuie s\
d\m [i hazardului un rol `mi amintesc perfect: eram mai departe de
ceilal]i, l`ng\ numeroasele aparate telefonice, c`nd acest insolit personaj s-a apropiat de mine [i mi-a prezentat o analiz\ surprinz\tor de
exact\ a situa]iei `n care ne aflam. Comentariul s\u era p\truns de
`ngrijorarea c\ cei doi sunt fugari prin ]ar\. Atunci mi s-a p\rut firesc
s\-i spun adev\rul, c\ cei doi erau deja prizonieri la T`rgovi[te.
DM: {i mai departe?
Victor St\nculescu: Am fost din nou surprins de reac]ia brusc\ a
interlocutorului meu care, dup\ o insolit\ dizerta]ie despre Descartes,
recursul la metod\ [i ra]iunea de stat, debitat\ pe un ton egal [i
deta[at, `n contrast vizibil cu ochii deveni]i sc\p\r\tori, mi-a propus
direct o variant\ a suprim\rii lor imediate, interes`ndu-se de c`t de
repede ar fi posibil\ `nf\ptuirea acesteia.
DM: Domnule Voican, deci, ideea omor`rii de urgen]\ a celor doi
v\ apar]ine. Pute]i s\ ne da]i o justificare?
Gelu Voican Voiculescu: Da. Presiunea necesit\]ii! ~n clipa aceea
am judecat rapid ce urm\ri cu adev\rat tragice ar fi putut avea men]inerea lor `n via]\, `n ideea unei judec\]i cu termen lung. Posibilitatea
unui revers al situa]iei, `n eventualitatea c\ ei ar fi elibera]i, m\ `ngrozea, [tiind amploarea pe care o luase lupta de strad\.489
Dezbaterile au durat mai multe ore din ziua de 24 decembrie, din
baia ministrului Ap\r\rii trec`ndu-se `n alte birouri, unde s-au desf\[urat mai multe [edin]e, esen]a lor fiind lupta dat\ de to]i ceilal]i lideri
489 Dorian Marcu, Moartea Ceau[e[tilor, Ed. Excelsior CA, Bucure[ti, 1991, p. 14.
698
699
700
701
cure[ti, 1992, p. 5.
496 Ibidem, pp. 54-58.
702
*
~n num\rul 1 din 10 ianuarie 2002 al revistei Flac\ra lui Adrian
P\unescu, {tefan Andrei sugereaz\ c\ primul simptom al cultului
personalit\]ii a ap\rut pe vremea lui Dej. Ceau[escu a observat cultul
personalit\]ii la Dej, prinz`nd un moment de maxim\ putere a liderului comunist romn, cu to]i adversarii dobor`]i. Astfel, de[i s-a vorbit
despre caracterul s\u autodidact, p`n\ la sf`r[it Ceau[escu a `nv\]at
tot la [coala lui Dej.
Eu, de exemplu, am tr\it un episod care mi-a r\mas foarte clar `n
amintire: Pe strada C\uza[i, `n apropierea actualei intersec]ii din
spatele magazinului Unirea, unde era [i un cinematograf de cartier,
497 Ibidem, p. 52.
703
704
705
scuipau `ntruna. Ei bine, `n acea zi a mor]ii lui Gheorghiu-Dej, borfa[ii \[tia se adunaser\ pe gardul bisericii [i pl`ngeau. Mai ales unul
dintre ei se v\ieta: A murit, m`nca-i-a[ p... lui, c`t era de bun, se urca
pe schele cu zidarii, cobora `n min\ cu minerii A f\cut mult pentru
]ara asta. Ceilal]i treceau o sticl\ cu b\utur\ de la unul la altul [i mai
ziceau c`te ceva despre Dej, de parc\ le murise tat\l. Scena asta m-a
impresionat [i s-a fixat cu for]\ `n amintirea mea dup\ ce am vizionat
la un televizor Record, singurul din cartier, `n casa unui [ofer de la
Uzinele Vulcan, `nmorm`ntarea liderului comunist. Nu pot s\ trec
peste am\nuntul c\ acel [ofer sau muncitor, nu sunt prea sigur, nu
apuca niciodat\ s\ se uite la televizor. Se a[eza pe scaun `n fa]a lui [i
adormea imediat, fr`nt de oboseal\. C`nd co[ciugul cu Dej a fost scos
dintr-o cl\dire mare (nu mai ]in minte care, dar este posibil s\ fi fost
Palatul), lumea a `nceput s\ ]ipe isteric. Apoi a urmat discursul agitat
al lui Nicolae Ceau[escu (`l vedeam pentru prima oar\) [i scena de la
mausoleu, unde unul dintre generalii care duceau co[ciugul pe umeri,
un general foarte b\tr`n, s-a `mpiedicat de sc\ri [i era gata s\ cad\,
ruin`nd toat\ ceremonia. Singura impresie pe care am re]inut-o
despre Ceau[escu atunci a fost tinere]ea lui. ~n ochii mei de copil de
12 ani Nicolae Ceau[escu era foarte t`n\r, inexplicabil de t`n\r pe
l`ng\ ceilal]i lideri comuni[ti cu p\rul alb. L-am simpatizat imediat
pentru asta. ~n clipa `n care am pronun]at `ns\ primul cuv`nt de admira]ie pentru Nicolae Ceau[escu, am luat o b\taie sor\ cu moartea de
la tata [i mi-a disp\rut admira]ia.
*
Dup\ moartea lui Stalin [i dup\ ini]ierea programului romnesc
de epurare a agenturii sovietice, Silviu Brucan s-a orientat inteligent
c\tre diploma]ie, devenind la `nceputul anului 1956 ambasador al Romniei comuniste la Washington. Asta i-a schimbat radical viziunea
despre lume [i probabil c\ `n el a ren\scut filonul burghez `n care
venise pe lume. ~n 1961 public\ `mpreun\ cu so]ia sa o carte surprinz\toare despre America, un elogiu mascat al celui mai puternic stat
capitalist din lume: New Yorkul nu e frumos, dar are incontestabilele
lui frumuse]i: impun\toarele cl\diri zg`rie-nori, cu geamuri-panouri de
706
26.01.2005.
500 Dinu S\raru n dialog cu Victor Atanasie St\nculescu, op. cit., p. 130.
707
708
Dar `]i dai seama cum m\ priveau \[tia: Domnule, \sta trebuie s\ fie
din ni[te trupe speciale, bine c\ e de partea noastr\! Aveau [i gust bun.
La ora 08.00 m-am dus la serviciu [i am semnat condica.
AMS: E[ti nebun!
GVV: Alex, n-am cum s\-]i explic...
AMS: Bine, tu e[ti un tip cerebral, cu un bagaj de no]iuni [i informa]ii, nu te pot amesteca cu ceilal]i, dar trebuie s\ `n]elegi de unde
vine [i legenda care plute[te deasupra ta. Tu ai fost tipul misterios...
GVV: Era un mister `n care m\ compl\ceam. La Institut toat\
lumea comenta ce a v\zut. ~n timp ce comentam, sunt chemat la
poart\ de socru-meu... a disp\rut nevast\-mea! Fosta nevast\. Am
reu[it s\ ies cu greu, c\ nu ne d\deau voie. Pe la 09.00 m-am dus la
P\unescu...
AMS: Erai `n c\utarea unui lider.
GVV: Da. La el era o adun\tur\ de tineri cu ghitare care `l aclamau [i voiau s\-l ia cu ei. Am luat-o pe Pitar Mo[i [i, `n timp ce m\
apropiam de Scala, aud dintr-o ma[in\, de la radio, comunicatul cu
Milea tr\d\tor.
AMS: Primul s-a transmis la 10.51.
GVV: Atunci asta este ora la care am ajuns la Scala. Bun, `mi
zic, l-a `mpu[cat pe \sta, ce-o s\ fie acum? C\tre cofet\ria Scala era
baraj, `n care era Mitic\ Iliescu. Dinspre Universitate se auzea: Armata e cu noi! La un moment dat, ca la un semn, scutierii fug,
TAB-urile `ncep s\ se retrag\, iar lumea curge pe bulevard. Atunci
m\ `nt`lnesc cu o fost\ coleg\ de la Via]a Romneasc\... Ce faci
aici?, iar eu `mi iau o pozi]ie eroic\ [i `i spun: Am `nt`lnire, la revedere, m\ `nt`lnesc cu destinul! Era un teribilism... Ies `n bulevard,
`n B\lcescu, Magheru, `n por]iunea aia, [i v\d TAB-urile venind cu
oameni pe ele. M\ sui [i parcurg traseul p`n\ la Gr\dini]a pe un TAB,
trec prin fa]a institutului meu [i strig la colegii mei, urlam la colegii
mei de la ferestre s\ m\ vad\. Ne-am f\cut semne, ne-am f\cut cu
m`na, strigau: Gelu, Gelu, bravo Gelu!. Era momentul meu sublim. (r`de) Mi-am f\cut num\rul. TAB-ul a mers p`n\ `nainte de Pia]a
Roman\ [i s-a oprit. A ie[it conduc\torul [i ne-a spus: Gata, da]i-v\
jos, c\ noi trebuie s\ ne `ntoarcem (...) Lumea fugea gr\bit\ spre
709
710
711
712
ac]iune, Sergiu Nicolaescu avea [i o cot\ interna]ional\ foarte ridicat\, tr\ind mult timp `n Occident. A fost `ntotdeauna un om de ac]iune, dotat cu un caracter puternic, atins inclusiv de un u[or aer de
superioritate, sportiv [i avid de cunoa[tere, mai ales `n domeniul istoriei na]ionale. Asupra persoanei sale planeaz\ suspiciunea c\ la
Televiziune a folosit un pistol automat cu care a omor`t doi presupu[i
terori[ti. Consult`nd o personalitate mondial\ a psihologiei, general medic la Spitalul Militar din Bucure[ti, acesta mi-a atras aten]ia asupra
unui aspect care constituia (`n anii 70) o preocupare a medicilor psihiatri angaja]i de studiourile de la Hollywood. Era vorba de tendin]a actorilor care joac\ roluri de pistolari (`n weste-rnuri sau `n filmele poli]iste)
de a transfera obiceiul de a folosi armele din recuzit\, exersarea `n sute
de secven]e filmate a tragerii cu o arm\ `n oameni, `n nevoia de a trage
cu arme [i muni]ie reale. Cei mai mul]i dintre ace[ti actori au f\cut o
pasiune pentru v`n\toare sau au devenit clien]i frecven]i ai poligoanelor
de tragere. Unii dintre ei, cazul cel mai celebru fiind al lui John Wayne,
au cerut [i au primit grade militare onorifice. Sergiu Nicolaescu
frecventa poligonul unit\]ii militare din Ploie[ti conduse de colonelul
Nicolescu. Preg\tirea militar\ [i `n m`nuirea armelor pe care o f\cuse
Sergiu Nicolaescu pentru seria de filme poli]iste, precum [i regizarea
unor scene de lupt\ cu arme de foc [i blindate, cu care devenise celebru,
i-au dat nu numai u[urin]a cu care s-a mi[cat printre evenimentele revolu]ionare, dar [i radicalismul cu care a votat f\r\ ezitare executarea
[efului statului. O secven]\ anume din filmul s\u Ultimul cartu[ darea
pe m`na mul]imii a unui criminal l-a determinat s\ cear\ ini]ial aruncarea lui Ceau[escu `n bra]ele mul]imii pentru a-l sf`[ia.
Ca revolu]ionar, Sergiu Nicolaescu a fost o personalitate-cheie
`n mai multe momente decisive ale perioadei critice 21-26 decembrie 1989, fiind total ata[at grupului Ion Iliescu [i ac]ion`nd exclusiv
`n favoarea acestuia. ~n diminea]a de 22 decembrie se duce la Uzinele Grivi]a [i aduce un grup de muncitori `n Pia]a Palatului. Este
cel care pronun]a la Televiziune primul discurs coerent [i logic,
d`nd, prin notorietatea sa, primul semn de credibilitate [i siguran]\
cet\]enilor bulversa]i de cursul evenimentelor. Accept\ denumirea
de FSN aleas\ atunci pentru c\ ea corespundea ini]ialelor sale
713
714
715
716
717
718
719
720
721
722
723
totodat\, dac\ dispunem de for]ele [i mijloacele necesare. I-am confirmat c\ dispunem de toate acestea, dar c\ avem nevoie de aprobarea
conducerii statului, `ntruc`t exista interdic]ia de a le folosi508. Ce
putea s\ se schimbe at`t de dramatic `n con[tiin]a lui Ioni]\ [i Gheorghe `nc`t din comandan]i ai unei rezisten]e antisovietice de curaj
nebun s\ se transforme `n agen]i sovietici? Este foarte greu de r\spuns, dar putem presupune c\ autoritatea pe care a c`[tigat-o Ceau[escu `n interior [i `n exterior dup\ august 1968, transformat\ `n
cunoscutul cult al personalit\]ii, `n promovarea Elenei Ceau[escu `n
func]ii tot mai `nalte, `n eliminarea din func]ii a celor care `[i
f\cuser\ studii `n URSS a produs destul\ nemul]umire ca s\ permit\
o sl\biciune at`t de mare `nc`t s\ creeze condi]iile unei tr\d\ri.
Cazul Militaru pare [i mai relevant. Generalul Ple[i]\ face `n
2001 dezv\luiri surprinz\toare: Militaru a fost agentul meu! A murit
[i pot s\ vorbesc. Am argumente. El a fost racolat de GRU `n perioada c`nd a f\cut cele dou\ academii la ru[i, dar, dup\ ce-a venit aici, a
pierdut orice leg\tur\. Mi-a spus [i consemnul pe care l-a primit `n
cazul `n care se rupea leg\tura cu GRU. Dup\ c\derea generalului
{erb, au decis reactivarea lui Militaru, pe care l-au prins la o aplica]ie `n Dobrogea509. Acesta `ns\ ar fi lucrat sub controlul lui Ple[i]\,
ajung`nd s\-l informeze [i asupra demersurilor secrete politice `n
preg\tirea debarc\rii lui Ceau[escu. Oricum, fostul general de Securitate indic\ drept principal\ motiva]ie a comploti[tilor din Armat\
marginalizarea ca urmare a studiilor f\cute `n URSS [i din cauza nevestelor sovietice. Argumentul lor principal era c\ la studii `n URSS
fuseser\ trimi[i tot de Partidul Comunist, nu se duseser\ de capul lor.
O surs\ aparte pentru subiectul lovitur\ de stat organizat\ de
URSS este Ion Mihai Pacepa. ~n cartea sa, Mo[tenirea Kremlinului,
scris\ `n 1993, Pacepa abordeaz\ tema cu aparent\ siguran]\. Din
p\cate, stilul s\u voit polemic, adaptat luptelor politice din Romnia
postrevolu]ionar\, face ca [i acest volum, asemeni c\r]ii Orizonturi
ro[ii, s\ fie lovit de lipsa credibilit\]ii. La lipsa de credibilitate a
508 Mihai Retegan, 1968. Din prim\var\ pn\ n toamn\, Ed. RAO, Bucure[ti,
1998, p. 212.
509 Viorel Patrichi, op. cit., pp. 46-47.
724
autorului se adaug\ [i cea a textului, ceea ce este fatal unei surse bibliografice. Totu[i, este normal ca [i opinia sa s\ fie consemnat\, mai
ales pentru c\ versiunea lui Pacepa se potrive[te fundamental cu cea
a Securit\]ii romne. Conform lui Pacepa, UM 0920/A (viitoarea UM
0110) a aflat despre complotul sovietic prin interceptarea convorbirilor ofi]erilor PGU [i GRU, acredita]i la Bucure[ti. Fostul ofi]er de
Securitate nu spune c\ intercept\rile s-au f\cut cu aparatur\ furnizat\
de americani [i vest-germani. Printre persoanele contactate sau racolate `n Opera]iunea Nistru, cu scopul de a forma un Front al Salv\rii
Na]ionale, s-au aflat [apte generali din Armat\ [i Securitate, Petre
Boril\ care trebuia s\ organizeze o r\scoal\ a minorit\]ii bulgare din
Dobrogea , Ion Iliescu, fost favorit al lui Ceau[escu, ros de parvenitism [i ambi]ii personale, Valter Roman, Silviu Brucan, Nicolae
Militaru, Sergiu Celac racolat de un fost coleg din URSS `n 1978510.
Sunt c`teva lucruri stridente `n versiunea lui Pacepa. ~n primul
r`nd, este o copil\rie [i totodat\ un act de neprofesionalism s\ afirmi
c\, `n urma succesului loviturii de stat sovietice, `n anii 70 sau chiar
[i 80, sovieticii ar fi `nfiin]at `n Romnia un Front al Salv\rii
Na]ionale! Romnia era stat comunist, controlat de URSS, [i vecin
pe deasupra. Schimbarea liderului, indiferent prin ce metod\, nu producea modific\ri ale structurii puterii politice din ]ar\, nu `nlocuia
organiza]iile de v`rf ale Partidului Comunist Birou Politic, Comitet
Central, Congres cu o structur\ nou\, atipic\. Sovieticilor le trebuia
un nou lider, prosovietic, `n v`rful structurilor existente, nu o aventur\ revolu]ionar\ care s\ salveze ce? Pacepa ori face o confuzie,
ori for]eaz\ polemic lipsa de informa]ie [i preg\tire a cititorilor s\i,
introduc`nd `n sistemul de putere din Romnia comunist\ o structur\,
imaginat\ `ntr-adev\r de PGU [i GRU, dar pentru statele subdezvoltate sau capitaliste `n care organiza astfel de lovituri. A[a au `ncercat `n Portugalia, `n ]\ri din America Central\. Autorul aduce scenariul
de organizare a unor Fronturi de Salvare Na]ional\ din 19861989,
scenariu g`ndit de KGB pentru a putea controla liberalizarea gorba510 Ion Mihai Pacepa, Mo[tenirea Kremlinului, Ed. Venus, Bucure[ti, 1993,
pp. 302-310.
725
726
c\ acel complot al militarilor s-a redus la c`teva discu]ii `ntre generali cu caracter critic la adresa cuplului Ceau[escu. Nu este chiar a[a.
~n perioada 19871989, Nicolae Militaru a continuat activitatea
de sondare [i chiar atragere a unor colonei [i generali din Armat\ [i
trupe de Securitate, `n marea majoritate trecu]i `n rezerv\, folosind
influen]a, leg\turile [i vechile compromisuri ale acestora `n structurile militare pentru a determina o trecere la ac]iune `mpotriva lui
Ceau[escu. Nimeni n-a avut curajul s\ ac]ioneze, astfel c\ sf`r[itul
anului 1989 i-a g\sit pe to]i lega]i prin secret, poate chiar [i `n]ele[i,
dar inactivi. ~ncep`nd din 1984, grupul civil de disiden]\ condus de
Ion Iliescu, din care f\cea parte [i Virgil M\gureanu persoana care
l-a atras pe Ion Iliescu `n complot , a luat leg\tura cu grupul militar
condus de Nicolae Militaru, din care mai f\ceau parte Ion Ioni]\,
Kostyal [i Radu Nicolae. Virgil M\gureanu a recunoscut acest fapt:
Am avut mai multe `nt`lniri cu I. Ioni]\, cu fostul ministru al
Armatei, Militaru, [i la dou\ din aceste `nt`lniri a participat [i actualul pre[edinte. Toate erau cu acest scop. Ultima `nt`lnire de acest
gen a avut loc `n toamna anului 1984514. Ion Iliescu mi-a confirmat
existen]a complotului: Domnule Stoenescu, complot a fost! Eu
m-am `nt`lnit cu Ioni]\, cu Militaru, cu M\gureanu [i am discutat:
Ce facem, cum `l r\sturn\m pe \sta? {i n-am g\sit solu]ie. Asta a
fost. Ioni]\ nu era un tip prea mobilat, prea inteligent, dar era onest.
Militaru era cu fanteziile515. ~ntr-adev\r, Nicolae Militaru a introdus [i mult\ fantezie `n povestea acestui complot. Cauza se afl\ at`t
`n caracterul s\u murdar [i paranoic, c`t [i `n am\nuntul important c\
`n cursul anului 1989 pierduse contactul cu sovieticii. Un autor nelipsit de talent, dar robit fanteziei [i revan[ei politice l-am numit pe
Alexandru S\uc\ , a publicat o carte primit\ de public cu interes. ~n
debutul acestei c\r]i el afirm\: ~n 1984, pre[edintele Romniei, Nicolae Ceau[escu, a fost informat de organele de specialitate despre
planificarea, la Bucure[ti, a unei `nt`lniri conspirative la care urmau s\
participe mai mul]i generali `n rezerv\ [i alte persoane ce de]inuser\
514 Arh. SR, Stenograma nr. 10/27.10.1993, Audierea domnului Virgil M\gu-
reanu, p. 31.
515 Interviu luat la Cotroceni n ziua de 2 decembrie 2004.
727
1994, p. 9.
728
729
730
731
Pentru a se putea duce la `ndeplinire hot\r`rea Consiliului Frontului Salv\rii Na]ionale de executare a lui Nicolae Ceau[escu ca
urmare a unei sentin]e de condamnare la moarte, era nevoie de
`nfiin]area unui Tribunal excep]ional, instrument executoriu tipic al
revolu]iilor. Juri[tii asocia]i grupului de conducere al CFSN vor
`ntocmi o Hot\r`re de `nfiin]are a Tribunalului Militar Excep]ional,
care `ns\ con]inea trei pagini. Consider`nd documentul prea amplu [i
tehnicist, Ion Iliescu `[i va lua r\spunderea personal\ de a-l recompune, at`t prin reducere, c`t [i prin simplificare. Citind cu aten]ie textul f\cut de juri[ti, el a c\utat s\ extrag\ p\r]ile esen]iale, ned`ndu-[i
seama c\ formula originar\, sentin]a pronun]at\ va r\m`ne definitiv\ prin nerecurare [i executorie, `i anula lui Ceau[escu dreptul de
recurs, iar generalului St\nculescu `i acorda dreptul de a trece imediat la execu]ie. Aceast\ formul\ nu va ap\rea `n Hot\r`rea CFSN, la
fel cum Hot\r`rea `n sine nu va fi publicat\ `n Monitorul Oficial,
ne`nscriindu-se astfel ca act oficial al statului. Textul Hot\r`rii CFSN
din 24 decembrie 1989 este scris [i semnat de m`na lui Ion Iliescu:
HOT|R~RE
Consiliul Frontului Salv\rii Na]ionale din Romnia, constituit
prin voin]a poporului romn la 22 decembrie 1989, ca organ
suprem al puterii de stat;
Av`nd `n vedere faptele deosebit de grave s\v`r[ite de cet\]enii
CEAU{ESCU NICOLAE [i CEAU{ESCU ELENA, destitui]i din
func]iile de stat [i politice prin ac]iunea revolu]ionar\ a maselor
populare;
Constat`nd c\ ace[tia au organizat din timp [i au dirijat o serie
de ac]iuni ostile, `ndreptate `mpotriva poporului romn,
HOT|R|{TE:
1. Instituirea unui Tribunal Militar Excep]ional, care s\ procedeze de urgen]\ la judecarea faptelor comise de CEAU{ESCU
NICOLAE [i CEAU{ESCU ELENA. Urgen]a este impus\ de
dorin]a, `n acest sens, a tuturor cet\]enilor cinsti]i ai Romniei;
732
733
vizau titluri ale cuplului Ceau[escu, func]ionarea Consiliului Ap\r\rii Republicii Socialiste Romnia (practic toate institu]iile de for]\
ale ]\rii trecuser\ `n subordinea Armatei), sistematizarea teritoriului,
dreptul la liber\ circula]ie, acumularea de c\tre stat a p\r]ilor sociale
ale oamenilor muncii, programul de alimenta]ie [tiin]ific\ a popula]iei, `ntreruperea sarcinii, libertatea de expresie518. Tot `n ziua de
26 decembrie 1989 se pune `n discu]ie numirea unui prim-ministru
care s\ formeze un nou guvern. Propunerea ini]ial\, sprijinit\ de Ion
Iliescu, se `ndrepta spre profesorul Virgil M\gureanu, persoana care
`l racolase la Cehul Silvaniei `n 1981, dar, la interven]ia decisiv\ a lui
Silviu Brucan, personalitatea care continua s\ domine grupul ajuns la
putere, a fost numit Petre Roman519. Alegerea aceasta a fost dezb\tut\ intens de pres\, imaginea proiectat\ [i r\mas\ despre noul
prim-ministru fiind aceea a unui fiu de nomenclaturist, agent KGB,
membru al complotului Iliescu KGB, autor sau coautor al unor
decizii reprobabile din timpul revolu]iei (`nfiin]area FSN, chemarea
trupelor sovietice, executarea so]ilor Ceau[escu). Timpul a demonstrat c\ Petre Roman nu f\cuse parte din complot [i c\ nu fusese
autorul vreunei decizii importante `n zilele critice ale prelu\rii puterii. Numirea sa se `nscrie `n coordonatele reale ale raporturilor de
for]\ [i influen]\ din cadrul grupului numit al lui Iliescu, unde personalitatea cu cea mai mare influen]\ [i autoritate asupra lui Ion
Iliescu era Silviu Brucan. El negociase cu Mihail Gorbaciov r\sturnarea de la Putere a lui Nicolae Ceau[escu [i stabilise cine este succesorul [i care vor fi direc]iile ideologice ale noii conduceri. Cu un
amendament: realitatea violent\ a rezisten]ei lui Ceau[escu prin represiune, precum [i realitatea violent\ a modalit\]ii de preluare a
Puterii dup\ 22 decembrie 1989 nu mai permiteau viabilitatea indica]iei lui Gorbaciov privind supravie]uirea PCR. Discu]ia a pornit cu
ideea lui Gorbaciov: De la `nceput a declarat c\ este de acord cu
ac]iunea de r\sturnare a lui Ceau[escu, cu condi]ia ca ea s\ fie conceput\ [i realizat\ astfel `nc`t s\ duc\ la men]inerea partidului
518 Monitorul Oficial al Romniei, Anul I, Nr. 4, miercuri, 27 decembrie 1989, p. 1.
519 Monitorul Oficial al Romniei, Anul I, Nr. 5, Decret nr. 1/26 decembrie 1989,
734
735
unor decizii [i r\spunderi grave asupra liderilor s\i, a n\scut complexul de imagine poate [i de vinov\]ie care a dus la alegerea, de
c\tre Silviu Brucan, pentru func]ia de prim-ministru a unui t`n\r venit din strad\, imposibil de contestat. Cunosc`ndu-l din familie, fiind
prieten cu tat\l lui, cump\r`ndu-i biciclete c`nd era copil, el nu [i-a
putut `nchipui nici o clip\ c\ Petre Roman va orienta Romnia spre
Occident. C`nd [i-au dat seama, l-au dat jos printr-o lovitur\ de stat.
Tot `n 26 decembrie, prin dou\ decrete succesive (nr. 2 [i nr. 3),
Nicolae Militaru este reactivat [i numit ministru al Ap\r\rii Na]ionale.
Decretul nr. 4 din 26 decembrie 1989 trecea oficial Securitatea `n
componen]a Armatei. ~n sf`r[it, la 27 decembrie are loc prima [edin]\
plenar\ a Consiliului Frontului Salv\rii Na]ionale la care particip\ to]i
membrii anun]a]i prin comunicatul din noaptea de 22 decembrie
(inclusiv Tkes, Doina Cornea, Ana Blandiana [.c.) [i unde este emis
Decretul privind constituirea, organizarea [i func]ionarea Consiliului
Frontului Salv\rii Na]ionale [i a consiliilor teritoriale ale Frontului
Salv\rii Na]ionale523, actul normativ care a enun]at preluarea puterii de c\tre Frontul Salv\rii Na]ionale `n locul Partidului Comunist
Romn [i de c\tre Consiliul Frontului Salv\rii Na]ionale `n locul
Consiliului de Stat. A[a cum vom vedea `n detaliu `n continuare,
acesta este documentul fundamental al revolu]iei, actul juridic
prin care este `nlocuit\ vechea conducere a ]\rii cu o conducere
nou\, nu Proclama]ia din 22 decembrie care este un act cu caracter
strict politic, programatic [i nici celelalte documente emise anterior, f\r\ autoritate juridic\ (hot\r`rea de judecare a so]ilor Ceau[escu,
numirea lui Petre Roman, numirea lui Militaru, trecerea Securit\]ii `n
subordinea Armatei). Ele se `nscriu doar `n categoria politic\ a legitimit\]ii revolu]ionare: Legitimitatea politic\ (popular\) a unei revolu]ii victorioase nu are efecte din punct de vedere constitu]ional dac\
revolu]ia nu este legitimat\ [i juridic524. Iat\ de ce [edin]a plenar\ a
523 Monitorul Oficial al Romniei, Anul I, Nr. 4, miercuri, 27 decembrie 1989,
pp. 2-3.
524 Cristian Ionescu, Drept constitu]ional [i institu]ii politice. Teoria general\ a
736
*
Sf`r[itul anului 1989 a surprins na]iunea romn\ `n plin\ tulburare, `nfrico[at\ de violen]a schimb\rii de regim, dominat\ de spiritul
isteric al unei revolu]ii, dezorganizat\ politic. Pre]ul pe care l-a pl\tit
pentru eliberare s-a datorat lipsei de reac]ie civic\, politic\ [i, `n
ultim\ instan]\, na]ional\ la criza regimului Ceau[escu. ~n diminea]a
de 1 ianuarie 1990, `n prima zi a Anului Nou, Romnia se trezea
dintr-o be]ie grea, nemai[tiind ce a f\cut peste noapte. I s-a oferit o
ciorb\ de potroace preg\tit\ de cu sear\ [i re`nc\lzit\ la foc viu, pe
737
738
Capitolul XIV
O NA}IUNE MURIBUND|
Motto:
Tat\, tat\, chem\ el [i `[i duse coatele la ochi
hohotind. Unde te duci tu acum, `ncotro o s-o iai
dup\ ce deschizi poarta [i o s\ ie[i iar la drum?...
MARIN PREDA
740
sub forme sofisticate asupra con[tiin]ei cet\]enilor romni, stimul`ndu-le reflexul natural de libertate, oblig`ndu-i s\-[i exprime nemul]umirea [i speran]ele printr-un protest politic public.
De ce a fost nevoie de interven]ia str\in\ cu metodologii [i mijloace moderne, neconven]ionale, adecvate sf`r[itului de secol XX,
pentru ca romnii s\-[i r\stoarne un regim dictatorial, inuman [i aberant care sugea `n fiecare clip\, vizibil [i palpabil, substan]a vital\ a
na]iunii? Iat\ `ntrebarea la care autorul acestor volume a dorit s\
ajung\ dup\ un drum de peste trei mii de pagini de analiz\. Cercetarea `nf\ptuit\ `n trecutul ultimului secol [i jum\tate al na]iunii [i
statului romn a scos la lumin\ o versiune mai dur\ [i poate mai realist\ a istoriei na]ionale din aceast\ perioad\, c\ut`nd s\ sublinieze
acele fenomene distructive, anormale care au supravie]uit sub orice
regim. Romnia a cunoscut sistemul democratic doar timp de vreo
40 de ani, `n rest regimuri autoritate [i dictaturi, acestea din urm\
ocup`nd cea mai mare parte a perioadei analizate, [i pe durata tuturor
acestor regimuri [i-a construit un comportament deviant, modalit\]i
[i mijloace de a supravie]ui sau de a se adapta. Consecin]ele muta]iei
istorice pe care a suferit-o poporul romn odat\ cu modernizarea sa
for]at\ din a doua jum\tate a secolului al XIX-lea s-au `ntins [i `nc\
sunt active pe toat\ durata acelui secol [i jum\tate scurs de c`nd
na]iunii romne i s-a dat un stat importat din str\in\tate cu toate institu]iile sale, distrug`nd an de an [i guvernare cu guvernare fostele
institu]ii create de vechea na]iune romn\, care rezistase la tot felul
de `ncerc\ri timp de un mileniu [i jum\tate. Nu putem [ti c`t de
moral era poporul romn `nainte nu despre corup]ia lui moral\ este
vorba aici , dar ca nucleu al na]iunii moderne romne el a cunoscut
[i `nc\ mai cunoa[te o devastatoare corup]ie politic\. Pentru a `ncerca s\ `n]elegem ce se `nt`mpl\ cu na]iunea romn\, s\ refacem o
list\ cu fenomenele distructive `nt`lnite pe parcursul volumelor `n
care ne-am ocupat de procesele care au condus la neobi[nuita densitate de lovituri de stat, tentative, r\scoale [i revolu]ii pe care le-am
cunoscut `n ultimul secol [i jum\tate:
Corup]ia la nivelul clasei politice prin furtul din proprietatea de stat, principal\ surs\ de `mbog\]ire rapid\ prin folosirea
741
742
743
744
Disiden]i [i opozan]i
Chiar [i dup\ 15 ani no]iunile de disiden]\ [i opozi]ie, la fel ca
[i cele de na]iune-popor, revolu]ie-revolt\ popular\-lovitur\ de stat,
sunt confundate, ne`n]elese `n sensul lor politic.
528 Viorel Patrichi, Mircea Druc sau Lupta cu ultimul imperiu, Ed. Zamolxe,
Bucure[ti, 1998, p. 343.
529 Stelian T\nase, Ora oficial\ de iarn\, Ed. Institutului European, Ia[i, 1995, p. 191.
745
Disiden]a politic\ sub regim comunist este o atitudine, o divergen]\ ideologic\, o ac]iune a unei persoane sau a unui grup care se
manifest\ `n interiorul puterii politice (`n cazul nostru PCR sau
institu]iile oficiale ale statului).
Opozi]ia politic\ sub regim comunist este o atitudine, o
ac]iune spontan\ sau organizat\ a unei persoane sau a unui grup
apar]in`nd societ\]ii civile de a se opune, de a rezista `n conflict
deschis cu puterea comunist\.
~n Romnia ambele componente ale conflictului intern cu puterea comunist\, cu regimul dictatorial al lui Nicolae Ceau[escu, au
fost extrem de slabe. La nivel analitic, starea opozi]ionismului `n
]ara noastr\ se `nscrie f\r\ devia]ii `n cercetarea de fond operat\ de
politologul britanic de origine romn\ Ghi]\ Ionescu. Acesta `ncadreaz\ Romnia `n r`ndul statelor suverane `n care opozi]ia politic\ `n calitate de institu]ie este proscris\ de c\tre de]in\torii puterii
`n numele elimin\rii alien\rii politice [i integr\rii `n societatea f\r\
clase a viitorului (cu alte cuvinte, statele comuniste)530. ~n mod
normal [i istoric, intelectualitatea este cel mai influent strat social,
at`t `n statele comuniste, c`t [i `n cele na]ionaliste. ~n calitate de intelectualitate tehnic\, ea ocup\ e[aloanele cele mai `nalte ale statului, de la atotputernicii exper]i ai comisiilor de planificare [i p`n\ la
multiplele categorii de instan]e executive din administra]ie [i industrie. ~n calitate de intelectualitate creatoare, ea alc\tuie[te nucleul
activ al opiniei publice `n ambele categorii de state [i, prin intermediul unor factori de educare a opiniei publice, ca universit\]ile,
academiile [i institu]iile de `nv\]\m`nt superior, institu]iile culturale, teatrele, periodicele, exercit\ o influen]\ real\ asupra politicii
regimului531. Aceast\ tez\, valabil\ `n alte locuri, nu s-a potrivit
Romniei sub dictatura lui Nicolae Ceau[escu. ~n primul r`nd intelectualitatea, ca poten]ial opozi]ionist, a fost m\cel\rit\ `n perioada
530 Ghi]\ Ionescu, Isabel de Madariaga, Opozi]ia, Ed. Humanitas, Bucure[ti,
1992, p. 148.
531 Ibidem, p. 174.
746
747
Ion Iliescu
Ion Iliescu este cel mai cunoscut caz de disiden]\. {colarizat `n
URSS ca fiu al unui ilegalist, el a p\truns de la `nceputul regimului
comunist `n nomenclatura de partid. ~n anul 1971, cu ocazia unei
vizite `n Asia, intr\ `n conflict personal cu Elena [i Nicolae Ceau[escu. Iosif Boda, un apropiat al lui Iliescu `nc\ din ani de debut,
mi-a prezentat la 4 aprilie 2004 dou\ motive pentru declan[area
conflictului IliescuCeau[escu: ~n turneul din Orientul ~ndep\rtat
Iliescu avusese dou\ reac]ii care `l iritaser\ pe Ceau[escu. La marea
adunare din Coreea de Nord, Iliescu a rostit la tribun\, `n spatele
lui Ceau[escu, o replic\: ~i scot [i pe ei la demonstra]ii cum `i
532 Ibidem, p. 176.
748
749
750
f\cute de activi[ti de la o func]ie la alta, c`t [i prin amploarea schimb\rilor. Activi[ti superiori de partid, membri ai CC, se trezeau peste
noapte trimi[i la o sec]ie sau la un jude], de la un minister la altul,
de la un sector de activitate la altul, aparent f\r\ nici un sens. Erau
urcate `n ierarhie nume necunoscute, cobor`te dup\ c`]iva ani, reurcate, dar pe alt traseu. C`nd se a[tepta mai pu]in, un activist de la
Ministerul Agriculturii, remarcat de Ceau[escu la o plenar\, era
trimis prim-secretar la un jude], apoi primar al unui mare ora[, apoi
ales `n CC al PCR [i repartizat unei sec]ii ideologice sau responsabile cu industria etc. Dup\ un timp, se trezea membru supleant `n
CPEx [i, f\r\ nici un preaviz, trimis din nou la un jude], dup\ care,
`n doi-trei ani, era chemat direct `n CPEx.
Este o aparen]\ de nesiguran]\, de c\ut\ri a unei formule politice
[i de `mbun\t\]ire a unui aparat de partid func]ional [i profesionist,
`n condi]iile `n care comunismul nu mergea. A[a am fi tenta]i s\
judec\m acest fenomen. El este `ns\ mult mai subtil. Sistemul propriu de rota]ie a cadrelor, folosit de Ceau[escu, nu poate fi `n]eles
dec`t `n logica lui Ceau[escu, dup\ coordonatele sale mentale [i
dup\ forma]ia sa de activist comunist. Ca fost [ef al Sec]iei organizatorice a partidului inima partidului , el `nv\]ase perfect mecanismele func]ion\rii partidului [i `n]elesese cel mai bine avantajele
unui conduc\tor care [tie s\ le manevreze. Fenomenul rota]iei accelerate a cadrelor [i al dirij\rii carierei politice de c\tre Ceau[escu
personal aveau urm\toarele avantaje pentru liderul suprem:
1. Impunea concep]ia personal\ a lui Ceau[escu despre partid,
ca o organiza]ie compus\ exclusiv din activi[ti de partid, ca
meserie, indiferent de profesie [i cu ignorarea total\ a preg\tirii
`ntr-o anumit\ specialitate a acestora. Rolul activistului de partid
era s\ conduc\ sectoare de activitate `n numele partidului, s\ aplice
politica acestuia `n domeniul respectiv. Pentru asta el trebuia s\ fie
un activist des\v`r[it, un om politic prin excelen]\, un executant
fidel al directivelor superioare, un revolu]ionar.
2. Plimbarea activi[tilor de partid prin structuri avea drept scop
preg\tirea acestora pentru a face fa]\ oric\rei munci de r\spundere
[i pentru perfec]ionarea calit\]ii de conduc\tor politic, indiferent de
751
752
partid, condus de structura de partid. Odat\ cu Ceau[escu, Securitatea, de exemplu, a fost trecut\ din sfera structurii de partid `n
aparatul de partid, scoas\ din zona deciziei [i introdus\ `n zona
executiv\, unde avea doar sarcina de a executa ordinele partidului
(de aici u[urin]a cu care se pot ap\ra ast\zi fo[tii securi[ti `n fa]a
unui proces, at`t timp c`t nu este f\cut procesul comunismului, al
partidului).
Sistemul avea o deficien]\ structural\ maxim\: distrugea sistematic, cum a [i distrus, structura de partid, a[a cum func]iona ea
`n celelalte state comuniste, crea o dependen]\ total\ de secretarul
general, anula orice ini]iativ\ sau vitalitate a structurii, desfiin]a
leg\turile func]ionale ale organiza]iilor de baz\ [i `ntre acestea [i
e[aloanele superioare, deprofesionaliza oameni [i institu]ii, instala
o dictatur\ a loialit\]ii fa]\ de Ceau[escu. La momentul examenului, `n perioada 19861989, Partidul Comunist Romn s-a dovedit
cel mai fragil [i nu a rezistat.
Revenind acum la subiectul nostru, existau dou\ motive pentru
nemul]umirea lui Ion Iliescu. Primul era f\r\ `ndoial\ nemul]umirea personal\ pentru schimbarea din func]ie dup\ placul lui
Ceau[escu, pentru degradarea sa politic\, pentru aruncarea sa `n
sistemul de rota]ie a cadrelor, viziunea sa ambi]ioas\ fiind de ascensiune vertiginoas\ spre v`rf, simplu [i liniar, at`t timp c`t avea
un comportament corect, loial [i o preg\tire superioar\, politic\ [i
profesional\. Al doilea motiv personal era incompatibilitatea sa cu
Ceau[escu, `n calitate de individ discre]ionar, primitiv politic, needucat, incult [i viclean, sforar de culise, iubitor de laude [i lingu[iri, u[or influen]abil de so]ie, o cretin\, puritan `n materie moral\
(Ion Iliescu av`nd o via]\ sexual\ destul de libertin\). Ion Iliescu era
un cu totul alt tip de comunist, cu o viziune umanist\, intelectual\
asupra lumii [i societ\]ii comuniste, un om educat, iubitor de cultur\
[i acceptat `n mediile culturale, un om cu profesie inginer [i cu
studii autentice. Totodat\, demagogia lui cobora p`n\ la cet\]eanul
de jos f\r\ nici o arogan]\, f\r\ `n[el\torii a[a cum g`ndea Ceau[escu `n ]\r\nia lui speculativ\ , iar prin cunoa[terea chiar [i
753
754
755
756
757
758
759
760
761
II: Da, a[a este. Primul [oc l-am avut `n gar\. Aveau closete
nedesp\r]ite, vedeai cum `[i fac nevoile oamenii acolo. {i am
fost [ocat. ~n Romnia, considerat\ ]ar\ `napoiat\, nu se pomenea a[a ceva. ~n c\mine, la fel. {i m-am `ntrebat: P`n\ aici merge comunismul?
AMS: Ne pi[\m to]i la un loc?
II (r`de spontan, relaxat): Noi aveam o imagine idilic\ despre
URSS, o imagine cu totul diferit\ despre comunism, o imagine nu
numai supradimensionat\, ci [i calitativ\, dar [i despre superioritatea or`nduirii pe care o reprezenta URSS. Noi g`ndeam c\ fascismul, capitalismul [i regimul... na, ce era atunci la noi...
AMS: Monarhia.
II: ... c\ ne ]inuse `n loc, c\ ne exploatau, [i c`nd colo descopeream o civiliza]ie inferioar\ Romniei mele `napoiate. Apoi,
atmosfera era cam cenu[ie... Bine, noi explicam toate astea [i prin
faptul c\ fusese r\zboiul, c\ URSS f\cuse un efort imens, c\ `nc\
nu se redresase economic.
AMS: Dar s\ [ti]i c\ aceast\ chestiune a contat foarte mult.
Comuni[tii din toate ]\rile ocupate de URSS aveau misiunea de a
sprijini URSS. dvs. nu v\ afla]i acolo numai pentru a deveni un specialist `n Romnia, ci [i pentru a lupta la cauza Uniunii Sovietice.
II: Pentru noi atunci asta era de la sine `n]eles.
AMS: Este firesc s\ fi fost [i o problem\ de convingeri. Nu a]i
sim]it niciodat\ c\ era]i supravegheat, c\ se verifica aderen]a dvs.
la cauza URSS.
II: Ne considerau ai lor, domnule Stoenescu. Eram ai lor. Doar
nu crede]i c\ erau trimi[i la studii la Moscova du[mani ai poporului?542
Un autor anume Vladimir Alexe s-a ocupat cu perseveren]\
de biografia lui Ion Iliescu, produc`nd o serie de m\rturii [i ipoteze
care arat\, `n final, ca o imagine de ansamblu, c\ Ion Iliescu ascunde `nc\ foarte multe lucruri. Posibila origine bulgaro-]ig\neasc\
542 Interviu din 2 decembrie 2004, n arhiva autorului.
762
763
Nu. Destinul lui era deja trasat. ~n plus, cu aceea[i ocazie, Ion
Iliescu mi-a povestit o scen\ semnificativ\:
AMS: S\ revenim la umbra KGB. Pute]i crede c\ numirea
dvs. `n func]ia de conduc\tor al studen]ilor de acolo se f\cea f\r\
acordul lor?
Ion Iliescu: Aceste numiri nu se f\ceau la Moscova, ci `n ]ar\.
De fapt, `n fiecare vacan]\ aveau loc adun\ri ale studen]ilor care `[i
alegeau comitete de studen]i str\ini. Exista un prorector, care m-a
chemat o dat\ [i m-a `ntrebat: Ce facem cu Tan]a Gheorghiu?
Fiica lui Gheorghiu-Dej era student\ la Electroenergetic\. Ce
facem cu ea, c\ nu vine la cursuri? Umbla brambura. Acolo, la
facultate, exista o t\bli]\ pe holul principal unde se treceau absen]ii,
indisciplina]ii...
AMS: Un fel de gazet\ de perete.
II: Nu, era o t\bli]\ [i se scria cu cret\. {i Tan]a Gheorghiu
ap\rea mereu pe tabl\, plus c\ `[i d\duse numele `ntreg Gheorghiu-Dej [i vedea toat\ lumea, [tiind despre cine e vorba. M-a
chemat prorectorul [i m-a `ntrebat: Ce facem cu ea? {i eu l-am
`ntrebat: Dar dac\ era rus, ce f\cea]i? Iar el mi-a r\spuns: ~l d\deam afar\. Da-]i-o afar\! El a luat leg\tura cu Dalea, care era
ambasador, [i au trimis-o acas\. A revenit peste vreun an, dar potolit\. E posibil ca prorectorul \sta s\ fi ]inut leg\tura cu KGB-ul.
AMS: Cu [eful reziden]ei.
II: A v\zut reac]ia mea, a apreciat-o [i atunci a existat probabil
o viz\ pozitiv\ pentru mine. S\ [ti]i c\ `ntr-un institut ca \sta exista
foarte mult\ seriozitate, corectitudine [i erau interesa]i `n primul
r`nd de seriozitatea ta, dac\ te ]ii de `nv\]\tur\. Aici, de mine n-au
avut de ce s\ se lege.
AMS: Dar s-a mizat pe dvs. `n momentul `n care Ceau[escu a
luat-o razna.
Problema devine mai interesant\ atunci c`nd descoperim, prin
intermediul lui Vladimir Alexe, povestea lui A.N. {elepin, [eful pe
linie de Komsomol al lui Ion Iliescu la Moscova. Acesta devine `n
764
765
766
767
768
769
770
Neculicioiu, p. 18.
549 Convorbiri neterminate. Corneliu M\nescu n dialog cu Lavinia Betea, Ed.
771
cel care a hot\r`t acordarea vizei lui Silviu Brucan a fost personal
Nicolae Ceau[escu. Generalul Neculicioiu a mai ar\tat c\ sovieticii, sim]ind controlul Securit\]ii `n SUA consecin]\ a mandatului dezastruos al ambasadorului Fundenbruk , au hot\r`t s\-l aduc\
`n URSS. Am [tiut [i c`nd d\ scrisoarea. Am informat [i pe cei de
la Direc]ia III [i pe generalul Vlad: Vede]i c\ m`ine d\ scrisoarea
[i ei nu au mai... m\ rog, aveau filajul pe ei... dar...550 Generalul
Stamatoiu a fost [i el implicat `n caz:
Dl S\ndulescu: {tiu c\ Silviu Brucan a fost `n turneu `n
America, Uniunea Sovietic\, Austria, i s-a aprobat `n condi]ii cam
dubioase, pentru c\ intrase `ntr-o disiden]\. Nu v-a]i ocupat cu cine
a luat leg\tura acolo, nu era de domeniul dvs.?
Dl Stamatoiu: Fac o deconspirare, pe care nici Brucan nu o
[tie. Eu [i cu Aurel Duma, fostul adjunct al ministrului de Externe,
i-am dat aprobare lui Brucan, f\r\ [tirea altcuiva. Eu aveam atunci
vederile mele, dar `mi asiguram spatele. De la Cabinetul 2 se d\deau dispozi]ii s\ nu plece arti[ti, profesori, medici, dar eu mai strecuram [i dintre ace[tia printre cei care plecau. Despre Brucan s-a
aflat dup\ ce a plecat, [i au fost `ntreb\ri cum a plecat? ~l aveam pe
Duma drept acoperire [i noi am stabilit s\-l l\s\m pe Brucan s\
plece pentru c\ mergea `n SUA, unde era crezut [i oricum ar fi vorbit de Romnia, trebuia s\ spun\ [i ceva bun. De ce s\-l oprim s\
plece [i s\ n-i punem pe americani `n cap, c\ nu l-am l\sat pe
Brucan s\ plece? Am [tiut ce a f\cut acolo, expunerile pe care le-a
]inut, c\ apoi a fost `n Anglia, apoi la Moscova, unde s-a `nt`lnit cu
c`]iva economi[ti.551
Sunt [i fantezii `n declara]ia asta. Brucan a plecat datorit\ deciziei
lui Ceau[escu, nu a lui Stamatoiu. De la Viena, Silviu Brucan a fost
preluat de o echip\ a Diviziei T din KGB [i adus la Moscova, unde a
avut `nt`lnirea decisiv\ cu Mihail Gorbaciov. Securitatea, av`nd antene
550 Ibidem, p. 20.
551 Arh. SR, Stenograma nr. 31/26 ianuarie 1994, Audierea generalului-locotenent
772
inclusiv `n anturajul lui Gorbaciov, a[a cum am ar\tat `n primul capitol, a aflat despre acest transfer, f\r\ `ns\ a putea documenta [i con]inutul dialogului. Readus la Viena, el va fi oprit la grani]a Romniei
de ofi]erul Direc]iei III contraspionaj, care, verific`ndu-i pa[aportul,
i-a spus: Dar dumneavoastr\ a]i mai fost undeva! Scena este
descris\ `n memoriile sale [i de Silviu Brucan, `ntr-o manier\ subiectiv\. Din acel moment `ns\ [i din motivul precis al vizitei la Gorbaciov, Silviu Brucan a intrat `n aten]ia special\ a Securit\]ii. Mutat `n
cartierul D\m\roaia, adus la ora 10.00 la anchet\ [i readus acas\ la
ora 16.00, el `[i va petrece mai tot timpul la re[edin]a fiicei sale din
Cartierul Prim\verii. Scrisoarea celor [ase nu a avut nici un efect
asupra partidului, chiar dac\ importan]a ei [i a semnatarilor a fost
mult exagerat\ de presa str\in\. Aceast\ lips\ de reac]ie a contat `n
momentul 22 decembrie 1989, atunci c`nd Silviu Brucan, inteligent [i
cultivat politic, a `n]eles c\ PCR este irecuperabil.
Vl\du] Nisipeanu
Vl\du] Nisipeanu (n. 1921) era la `nceputul regimului comunist
din Romnia un t`n\r oltean n\scut `n comuna V\leni, jude]ul V`lcea. ~ntre anii 1952 [i 1958 a urmat cursurile de filozofie [i istorie
ale Universit\]ii Lomonosov de la Moscova, fiind pentru un timp
secretar de partid al organiza]iei studen]ilor comuni[ti romni afla]i
`n URSS. ~n subordinea sa se afla organiza]ia de tineret Zemleaciskva, condus\ de Ion Iliescu. Este persoana confundat\ cu Iliescu
atunci c`nd se afirm\ c\ a fost coleg cu Mihail Gorbaciov. Lucr`nd
ca func]ionar `n Ministerul Aprovizion\rii Tehnico-Materiale timp
de peste 20 de ani, Vl\du] Nisipeanu a observat de timpuriu erorile
pe care le f\cea Nicolae Ceau[escu `n economie [i a hot\r`t s\
ini]ieze o ac]iune disident\, av`nd un substrat economic. ~n mai
1977, el `ntocme[te un document programatic `n numele Frontului
Democrat din Romnia [i `[i asociaz\ mai mul]i colegi [i cunoscu]i
`ntr-un complot viz`nd r\sturnarea de la Putere a lui Ceau[escu.
773
774
*
Trei au fost cele mai importante ac]iuni de opozi]ie `mpotriva
regimului dictatorial al lui Nicolae Ceau[escu. Cum ultimul caz de
opozi]ie activ\ Frontul Popular din Romnia a fost prezentat pe
larg `ntr-un capitol special, ne vom ocupa numai de celelalte dou\.
Vlad, p. 55.
775
776
777
778
779
Doina Cornea
Doina Cornea a fost cadru didactic `n `nv\]\m`ntul superior,
titular\ la Facultatea de Filologie a Universit\]ii din Cluj. De[i nu
avea activitate politic\ [i nu participa `n nici un fel la ac]iunile de
propagand\ `n `nv\]\m`nt ale regimului comunist, Doina Cornea
prime[te o burs\ de var\ `n Fran]a (1965), ocazie cu care ia contact cu civiliza]ia occidental\. Angajat\ `n procesul de liberalizare
cultural\, lansat de Nicolae Ceau[escu, ea va pleda mereu pentru
a[ezarea `nv\]\m`ntului romnesc pe baze calitative, nu cantitative. ~n plan politic, mi[carea antisovietic\ a lui Ceau[escu nu a
r\mas f\r\ ecou: La `nceput, Ceau[escu ne-a cucerit pe to]i. Pe
to]i! Protestul lui din vremea evenimentelor de la Praga a fost
ceva extrem de important pentru noi!557 ~n anul 1976 fiica sa
r\m`ne `n Fran]a cu ocazia unei c\l\torii, motiv pentru care, prin
efectele unei astfel de situa]ii asupra criteriilor introduse de partid
`n dosarul de cadre, posibilit\]ile de ascensiune `n cariera profesional\ `i sunt blocate. ~n anul 1982, Doina Cornea se hot\r\[te s\
trimit\ o scrisoare postului de radio Europa liber\ `n care protesteaz\ pentru devalorizarea cultural\ [i spiritual\ a societ\]ii
noastre, `n urma impunerii unei ideologii reduc]ioniste, sterilizante558. Pledoaria Doinei Cornea se suprapunea pe un fenomen de regres al preg\tirii umaniste `n cadrul `nv\]\m`ntului
superior tehnic, fenomen r\mas `nc\ obscur, care a constat `n
diminuarea cursurilor cu profil umanist din facult\]ile cu profil
tehnic, dup\ ce `n deceniul opt fuseser\ introduse, printr-o decizie
556 Alex Mihai Stoenescu, op. cit., pp. 132-136.
557 Doina Cornea, Libertate? Convorbiri cu Michel Combes, Ed. Humanitas,
p. 14.
780
la fel de obscur\. Aceast\ scrisoare se afl\ la originea transform\rii Doinei Cornea `n opozant al regimului comunist, ca urmare
a unei erori stupide (dac\ nu cumva a fost deliberat\) f\cute de
redactorii postului de radio Europa liber\. De[i `n finalul scrisorii
Doina Cornea preciza: A[ vrea s\ rog pe to]i cei din ]ar\, c\rora
m\ adresez ast\zi, s\ m\ ierte pentru faptul c\ nu-mi divulg identitatea, [i semna, dar numai pentru redac]ia postului. Europa
liber\ `i cite[te scrisoarea [i `i d\ numele `n clar, pun`nd-o astfel
`n aten]ia Securit\]ii. Cu toate acestea, scrisoarea citit\ la Europa
liber\ n-a cunoscut vreo reac]ie din partea autorit\]ilor, abia `n
anul urm\tor, 1983, fiind invitat\ la o discu]ie la rectoratul
Universit\]ii Cluj, unde i s-a repro[at c\ a fost nedreapt\ cu intelectualii romni. Ajuns\ aproape de data pension\rii, Doinei
Cornea nu i s-a mai prelungit contractul de munc\, fapt u[or
for]at [i care a fost interpretat de ea ca o dare afar\ din `nv\]\m`nt. De altfel, `ntr-o `ntrevedere cu ofi]erul de Securitate al
Universit\]ii fusese oricum amenin]at\ cu darea afar\. Conform
m\rturiei fostului [ef al Direc]iei de cadre a Ministerului ~nv\]\m`ntului, profesorul Aurelian Bondrea, cel care aprobase numirile
Doinei Cornea `n func]iile didactice de la Universitatea din Cluj,
cazul ei de opozi]ie nu apare `n dosarul de cadre, ie[irea din
`nv\]\m`nt fiind determinat\ de atingerea v`rstei de pensionare.
Pentru partid acest caz nu exista. ~n 1984 ea trimite o nou\ scrisoare la Europa liber\, protest`nd pentru desfacerea contractului
de munc\, dar `n toamna aceluia[i an prime[te de la partid [i de la
Securitate viza de c\l\torie `n Fran]a, pentru a-[i vizita fiica.
~ntoars\ `n ]ar\, ea va continua s\ expedieze scrisori la Europa
liber\ `n cadrul unui ciclu de texte adresate tinerilor, c\ut`nd
cumva s\-[i continue activitatea didactic\ dedicat\ accesului studen]ilor romni la literatura [i istoriografia mondial\, dincolo de
pragurile rigide ridicate de ideologia comunist\. Din anul 1987
`ncepe s\-i scrie scrisori lui Nicolae Ceau[escu, cer`ndu-i s\
aplice o reform\ calitativ\ a `nv\]\m`ntului romnesc [i pled`nd
pentru o educa]ie orientat\ spre promovarea elitelor. Dup\ dou\
din aceste scrisori a primit c`te o amend\.
781
782
Imaginea revolu]iei
Foarte pu]ine voci din exteriorul ]\rii mai folosesc formula
revoltei populare, fie din considerente de politic\ interna]ional\ a statului din care provin, fie pentru c\ nu fac efortul de a
se documenta asupra evenimentelor din Romnia. De[i a fost
s`ngeroas\, r\sturnarea comunismului `n Romnia continu\ s\
r\m`n\ marginal\ `n raport cu c\derea sistemului `n Cehoslovacia sau Polonia. ~n articolele din presa occidental\, povestea
eliber\rii romnilor se g\se[te `n c`teva r`nduri de la sf`r[itul
analizelor sau lipse[te, ca insignifiant\. ~n volumele de autor sau
de sintez\, se folose[te de regul\ formula revolt\ popular\,
urmat\ de o preluare a puterii de grupul neocomunist al lui Ion
Iliescu, dup\ care este subliniat\ guvernarea postdecembrist\ a
lui Petre Roman [i condamnat\ seria mineriadelor. Romnia r\m`ne `n continuare o zon\ obscur\, neinteligibil\, absent\ `n domeniul publicistic cu acces la limbi de circula]ie interna]ional\,
motiv pentru care autorii str\ini prefer\ s\ citeze sau s\ se
inspire din lucr\ri ale membrilor emigra]iei romne[ti. Ele sunt,
561 Ibidem, p. 106.
783
784
785
786
787
788
789
1996, p. 168.
576 Emil Cioran, Istorie [i utopie, Ed. Humanitas, Bucure[ti, 1997, p. 45.
790
791
792
793
Anexa 1
ETAPELE {I CRONOLOGIA
REVOLU}IEI ROMNE
Revolu]ia romn\ a fost un proces politico-militar care s-a desf\[urat `ntre 14 decembrie 1989 [i 20 mai 1990. Cauza profund\ a
ei a fost decizia Uniunii Sovietice de a evita criza generalizat\ a
sistemului comunist, de a declan[a un program de reform\ cu scop
principal economic [i salvarea statutului s\u de Mare Putere.
Deoarece liberalizarea Estului comunist implica schimbarea
regimurilor dictatoriale [i a liderilor acestora `ntr-un timp foarte
scurt pentru ca procesul s\ poat\ fi controlat , rezisten]a la
proiectul sovietic a regimului din Romnia a reprezentat cauza
imediat\, de suprafa]\, a desf\[ur\rii schimb\rii printr-o revolu]ie
s`ngeroas\.
Planul sovietic a fost nevoit s\ se adapteze mai multor etape,
determinate de posibilitatea de a atinge scopul mai devreme sau
mai t`rziu, mai u[or sau mai greu, cu diferite grade de interven]ie [i
la mai multe niveluri ale societ\]ii romne[ti. Scopul era `nl\turarea
lui Nicolae Ceau[escu [i implicit a so]iei sale, cu conservarea partidului comunist ca baz\ structural\ pentru controlarea pluralismului politic, dar cu un regim politic reformat `ntr-un sistem socialist
de tip gorbaciovist. Ac]iunea planificat\ de sovietici [i sprijinit\ de
celelalte Mari Puteri (f\r\ China) a pus la `ncercare rezisten]a sistemului de putere din Romnia, `n]eleg`nd prin aceasta Partidul,
Armata [i Securitatea.
Etapele
Etapa I: ~ncercarea lui Mihail Gorbaciov de a-l convinge pe
Nicolae Ceau[escu s\ cedeze puterea, s\ se retrag\ [i s\ permit\
796
797
populare care s\ le justifice ac]iunea, ca fiind expresia voin]ei na]ionale, eventual a muncitorimii. Se trecea la provocarea unor mi[c\ri de revolt\ controlate, astfel `nc`t s\ nu ias\ din matricea
schimb\rii omului, nu [i a sistemului. Pentru asta au fost sondate
principalele centre cu poten]ial revolu]ionar, a fost identificat suportul social [i politic opozi]ionist, apoi s-a trecut la influen]area [i
organizarea unor nuclee opozi]ioniste capabile pe ac]iune. Subliniez din nou c\ organizarea de c\tre sovietici a nucleelor care s\
ini]ieze mi[c\rile revendicative avea [i scopul de a controla eventuala devia]ie de la scopul c\utat de sovietici [i a `mpiedica sc\parea
din m`n\ a procesului revolu]ionar care se putea solda cu o ie[ire
rapid\ din Tratatul de la Var[ovia sau cu o solicitare de asisten]\
occidental\. Pentru a putea controla evolu]ia mi[c\rilor revolu]ionare din Romnia au fost trimise comandouri formate `n majoritate din lupt\tori basarabeni retra[i de pe frontul din Afganistan sau
membri ai trupelor speciale, dirija]i de ofi]eri sovietici.
Ac]iunea cea mai convenabil\ era la Ia[i, dar ea a e[uat printr-o
contraac]iune rapid\ [i foarte eficient\ a Securit\]ii. ~n fa]a acestui
prim e[ec, au rezultat dou\ consecin]e: 1. Mutarea ac]iunii `n alt
ora[ (Bra[ov, Cluj, T`rgu Mure[, Arad, Timi[oara), apel`ndu-se la
sprijinul maghiar. 2. ~n fa]a reac]iei Securit\]ii la Ia[i, sovieticii au
tras concluzia final\ c\ Securitatea `i este fidel\ lui Ceau[escu [i au
pus `n calcul [i destructurarea ei `n momentul r\sturn\rii. Maghiarii
au anun]at c\ ac]iunea care se desf\[oar\ cel mai bine [i cu rapiditate este cea de la Timi[oara, astfel c\ at`t structurile sovietice din
Romnia, c`t [i comandourile trimise `n ]ar\ ca turi[ti s-au
deplasat `n Banat. Gruparea format\ `n Iugoslavia a primit ordin s\
p\trund\ `n ]ar\ [i s\ ia pozi]ii de a[teptare.
La Timi[oara `ns\, `n zilele de 15 [i 16 decembrie, mi[carea revolu]ionar\ a fost extrem de slab\, at`t numeric c`t [i politic, popula]ia nu s-a raliat, muncitorii nu au reac]ionat, studen]ii au refuzat s\
participe. Mul]imea minim\ din noaptea de 16 decembrie (estimat\
corect `ntre 800 [i 1 000 de persoane) a oferit doar posibilitatea
desf\[ur\rii diversiunii distructive, fiind sparte vitrinele unor magazine, atacat [i incendiat sediul politic jude]ean, devastate c`teva
798
unit\]i comerciale. Scopul era acela de a l\sa urme c`t mai vizibile,
astfel `nc`t mi[carea s\ par\ mai ampl\ [i mai grav\ dec`t era.
Totodat\, era important ca ac]iunea protestatar\ s\ provoace o represiune dur\. ~ns\ pruden]a mini[trilor de Interne [i Ap\rare nu a permis
transformarea incidentelor din noaptea de 16 decembrie `ntr-o tragedie. Pe fondul asigur\rilor de st\p`nire a situa]iei primite de la MI [i
MApN , membrii CPEx nu au avut motiv s\ ac]ioneze.
Etapa a V-a: Represiune armat\. ~n]eleg`nd sau cunosc`nd
probabil scenariul, dac\ nu cumva a sim]it instinctiv pericolul,
Nicolae Ceau[escu a cerut cu insisten]\ implicarea Armatei pe
str\zile din Timi[oara pentru a ar\ta c\ este hot\r`t s\ riposteze dur,
supranumeric. ~n momentul implic\rii stupide a Armatei, `n
diminea]a de 17 decembrie, grupurile diversioniste formate din
romni preg\ti]i `n Ungaria au `nceput s\ atace cu preponderen]\
trupele acesteia, provoc`ndu-le la ripost\. Diversioni[tii provocau,
apoi se retr\geau, l\s`ndu-i `n fa]\ pe timi[orenii revolta]i sau
curio[i, astfel c\ principalele victime au apar]inut localnicilor.
For]ele MApN riposteaz\ cu o represiune care provoac\ 75 de
mor]i. Nu a fost decretat\ starea de necesitate. Nu a existat temeiul
legal al interven]iei, fapt pentru care at`t Nicolae Ceau[escu, c`t [i
ministrul Vasile Milea se `ncadreaz\ `n infrac]iunile de subminare a
puterii de stat [i crim\ cu premeditare.
Etapa a VI-a: Revolta popular\ de la Timi[oara. Criza de la
Timi[oara, de[i ajunge `n faza critic\ `n ziua de 20 decembrie prin
izbucnirea revoltei populare [i apari]ia celei de-a doua forma]iuni
politice alternative (Frontului Democrat Romn dup\ Frontul Popular
Romn de la Ia[i) adun\ aproximativ 100 000 de oameni, dar nu
determin\ o solidarizare suficient\, de durat\ [i larg\ a popula]iei.
~n noaptea de 20 decembrie, mul]imea timi[orean\ se risipe[te, `ns\
Securitatea [i Armata refuz\ lichidarea nucleului revolu]ionar. Este
primul semn important c\ liderii militari a[teapt\ o solu]ionare politic\. Pentru a se ap\ra, Ceau[escu lanseaz\ `n seara de 20 decembrie mesaje explicite de solidaritate fa]\ de Armat\, justific`nd
799
800
801
802
a jucat nici un rol `n aceasta, ci era preg\tit pentru o etap\ ulterioar\, exclusiv politic\, [i anume aceea `n care, dup\ r\sturnarea
lui Ceau[escu [i instalarea unei conduceri provizorii a PCR, urma
s\ creeze o disiden]\ reformist\ explicit\ `n s`nul partidului, s\ constituie apoi un partid politic socialist gorbaciovist cu care s\ participe la alegeri [i s\ preia puterea pe cale democratic\. Intrarea `n
ac]iune a lui Ion Iliescu chiar din dup\-amiaza de 22 decembrie a
fost expresia rat\rilor succesive de c\tre URSS a etapelor scenariului unei schimb\ri a lui Ceau[escu printr-o lovitur\ de palat `n s`nul
CPEx, printr-o diversiune la Ia[i, apoi la Timi[oara (sau `n alt
ora[), prin agravarea situa]iei ca urmare a rezisten]ei lui Ceau[escu
(represiune s`ngeroas\), prin refuzul Securit\]ii [i pruden]a Armatei
de a lua ini]iative decisive anticeau[iste (lovitur\ de stat). B\t\lia
pentru preluarea controlului asupra Puterii `n dup\-amiaza [i seara
de 22 decembrie a for]at URSS s\ implice la vedere, `n prim-plan,
pe agen]ii s\i de influen]\ fapt impropriu activit\]ilor de agentur\,
dar semnificativ pentru problemele pe care le-a creat scenariului
sovietic desf\[urarea revoltei din Bucure[ti [i mai ales pr\bu[irea
autorit\]ii politice `n haos. Cel mai grav eveniment pentru URSS a
fost dizolvarea structural\ `n c`teva ore a Partidului Comunist Romn
[i ie[irea brusc\ din planul unui transfer al regimului pe cale
politic\ (prin folosirea structurilor partidului) spre un stat socialist
reformist. Ceea ce a favorizat rezolvarea provizorie [i improvizat\ a
problemei politice absolut necesare URSS-ului a fost ie[irea lui Ion
Iliescu din planul doi `n primul plan al solu]iei politice, sprijinirea sa
de elementele expuse ale agenturii sovietice [i solidarizarea Armatei
[i Securit\]ii cu acest grup, inclusiv prin acceptarea autorit\]ii
politice a acestuia.
Etapa a XII-a: Nucleul politico-militar care a preluat ini]iativa instal\rii unei noi autorit\]i este extrem de fragil. El are
urm\toarele tr\s\turi:
1. Un lider politic acceptat pro forma, al c\rui principal atu este
lipsa unui contracandidat;
803
2. Un mic grup de sprijin format din agen]i [i colaboratori sovietici, mediatiza]i prin Televiziune, dar la gr\mad\ cu numero[i al]i
difuzori de imagine [i, mai ales, surclasa]i mediatic de figurile celebre [i mult mai populare ale unor actori, regizori, scriitori;
3. ~n lipsa unui suport structural politic, Ion Iliescu nu poate
prelua conducerea PCR, ci a unei forma]iuni parapolitice improvizate, `n care, ca urmare a concep]iilor proprii `nc\ idealiste,
lipsite de pragmatism, vetust umaniste [i a unei proiec]ii romantice despre democra]ie, precum [i datorit\ limitelor capacit\]ii
sale de a `n]elege [i asimila dimensiunile fenomenului , el va
propune intrarea unui num\r mare [i divers de personalit\]i,
acoperind o gam\ larg\ de interese (americane, franceze, maghiare etc., de grup social sau strict particulare, aventurieri, impostori,
b\g\cio[i, comuni[ti oportuni[ti, agen]i ai Securit\]ii, ai DIA).
Pozi]ia moderat\ a lui Ion Iliescu este surclasat\ de dou\ personalit\]i hot\r`te, avizate, radicale Silviu Brucan [i Nicolae Militaru. O a treia, generalul St\nculescu, se asociaz\ rapid acestora,
form`nd un triumvirat radical care reu[e[te s\ influen]eze spre
m\suri categorice viziunea moderat\ a lui Ion Iliescu. Componen]a pestri]\ a nucleului din jurul lui Ion Iliescu este [i cea care
`i d\ caracterul fragil.
4. O Armat\ dezorientat\ la conducerea c\reia se afl\ executan]ii represiunii de la Timi[oara [i Bucure[ti; Armata, ca institu]ie, preia controlul efectiv al ]\rii [i al autorit\]ii, trecerea ei de
partea revolu]iei av`nd caracterul unui puci, Armata fiind `n continuare preocupat\ de restabilirea ordinii [i fiind dispus\ `n orice
clip\ la preluarea explicit\ a puterii printr-un regim militar.
5. O Securitate prezent\, intact\, neimplicat\ `n represiune [i
atent\ la comportamentul nucleului politic, avizat\ asupra provenien]ei noilor lideri, circumspect\ [i poten]ial periculoas\ prin
natura sa doctrinar na]ionalist\.
6. O mul]ime haotic\ r\mas\ `n strad\, reprezent`nd `n realitate sub 1,5% dintr-o popula]ie care nu reac]ioneaz\, dar observ\
[i a[teapt\ o clarificare, este [ocat\ de suprimarea brutal\ a
cuplului Ceau[escu [i nu are un organ de percep]ie format pentru
804
805
806
Etapa a XV-a: Alegerile din 20 mai 1990 `ncheie procesul revolu]ionar, Romnia reintr`nd `n starea de legitimitate juridic\, a[a
cum este definit\ de Dreptul constitu]ional, dar [i `n sfera de influen]\ sovietic\.
Anexa 2
808
809
810
FSN, r\mas ilegal la putere. FSN folose[te grupuri sociale (muncitori de pe platformele industriale, mineri) [i for]e de ordine pentru
a `nfr`nge contralovitura de stat. Opozi]ia `ncearc\ o prelungire a
contraloviturii de stat printr-o manifesta]ie permanent\ `n Pia]a
Universit\]ii, devenit\ ilegal\ dup\ alegerile din 20 mai 1990.
XIX. ~ncheierea procesului revolu]ionar, a revolu]iei
20 mai 1990. Alegerile declarate oficial [i recunoscute interna]ional drept libere legitimeaz\ lovitura de stat din ianuarie [i confirm\ `ncredin]area puterii c\tre FSN prin votul majoritar, substan]ial
al popula]iei. Aceast\ nou\ realitate politic\ marcheaz\ e[ecul
`nscrierii Romniei pe un scenariu occidental de desprindere din
sfera de influen]\ sovietic\ [i, totodat\, r\m`nerea Romniei `nc\
un deceniu `n sfera de influen]\ sovietic\. ~nt`rzierile `n reformarea
sistemului politic [i al celui economic sunt interpretate de Occident
ca ac]iuni dirijate `n sensul dorin]ei de a r\m`ne `n sfera de influen]\ a URSS (Rusiei), motiv pentru care liderii politici ai FSN [i ai
partidelor n\scute de acesta vor fi urm\rite de o continu\ [i insistent\ propagand\ interna]ional\ negativ\, cu efecte directe asupra
situa]iei sociale a popula]iei. Tentativa guvernului Petre Roman de
a aplica o reform\ liberal\ rapid\ este sabotat\ din interiorul puterii, astfel c\ `n septembrie 1991 guvernul Roman este r\sturnat
printr-o nou\ lovitur\ de stat.
Bibliografie selectiv\
812
813
Autori romni
Paul Abrudan, Sibiul `n revolu]ia din decembrie 1989, Ed. Casa Armatei,
Sibiu, 1990.
Vladimir Alexe, Romnia secret\, Ed. Elit, Bucure[ti, 2004.
Vladimir Alexe, Biografiile secrete ale reformatorilor din statele Estului
ex-comunist `n cotidianul Ziua. Dosare ultrasecrete, nr. 122/ 9 septembrie
2000.
Vladimir Alexe, KGB a regizat r\sturnarea regimurilor comuniste din
Europa de Est `n Ziua din 19 noiembrie 1999.
Anghel Andreescu, Octavian Burcin, Neculai Munteanu, Adrian B\lan,
Starea de asediu `n Romnia modern\, Ed. All, Bucure[ti, 2000.
Vartan Arachelian, Sc`nteia vine de la Moscova `n revista Historia, Anul 1,
Nr. 2, decembrie 2001.
Vartan Arachelian, ~n fa]a dumneavoastr\. Revolu]ia [i personajele sale,
Ed. Nemira, Bucure[ti, 1998.
General Eugen B\d\lan, colonel Teodor Frunzeti, Ac]iunile militare altele
dec`t r\zboiul, Ed. Militar\, Bucure[ti, 2001.
Lavinia Betea, Convorbiri neterminate, Ed. Polirom, Ia[i, 2001.
Lavinia Betea, Maurer [i lumea de ieri, Ed. Dacia, Cluj-Napoca, 2001.
Teodor Brate[, Explozia unei clipe, Ed. Scripta, 1992.
Teodor Brate[, Echipa de sacrificiu. Din culisele guvern\rii postrevolu]ionare. 5 ianuarie 1990 - 5 februarie 1991, Ed. Romnia de azi,
Bucure[ti, 1992.
814
Teodor Brate[, Trilogia revolu]iei romne `n direct, vol. 1, Ed. Ager-Economistul, Bucure[ti, 2004.
Mircea Brenciu, Revolu]ia luminii, Ed. S.Z.O.C. Cincinat Pavelescu,
Bra[ov, 2004.
Silviu Brucan, De la capitalism la socialism [i retur. O biografie `ntre dou\
revolu]ii, Ed. Nemira, Bucure[ti, 1994.
Silviu Brucan, Romnia `n deriv\, Ed. Nemira, Bucure[ti, 2000.
Silviu Brucan, Democra]ia `n Romnia `ncepe cu democra]ia `n Front, Ed.
Semnalul, Bucure[ti, 1990.
Silviu Brucan, Genera]ia irosit\. Memorii, Ed. Universul [i Calistrat
Hoga[, Bucure[ti, 1992.
Gheorghe Buzatu [i Mircea Chiri]oiu, Agresiunea comunismului `n
Romnia. vol. I, II, Documente din arhivele secrete: 19441989, Ed.
Paideia, Bucure[ti, 1998.
Boris Buzil\, ~n prezen]a st\p`nilor. Treizeci de ani de jurnal secret la
Romnia liber\, Ed. Compania, Bucure[ti, 1999.
Mihaela M. Ceau[escu, Nu regret, nu m\ jelesc, nu strig, Ed. Medita]ii,
Bucure[ti, 2004.
Ruxandra Cesereanu, Decembrie 89. Deconstruc]ia unei revolu]ii, Ed.
Polirom, Ia[i, 2004.
Rodica Chelaru, Culpe care nu se uit\. Convorbiri cu Cornel Burtic\, Ed.
Curtea Veche, Bucure[ti, 2001, p. 151.
Iulian Chifu (Radu Chiaburu), O ipotez\ despre revolu]ia romn\, `nceput\ la Ia[i `n cotidianul Independentul, 14 decembrie 1999.
Iulian Chifu, Basarabia sub ocupa]ie sovietic\, Ed. POLITEIA-SNSPA,
Bucure[ti, 2004.
Iulian Chifu, R\zboi diplomatic `n umbra Kremlinului. Lupta politic\ de
culise dintre CSI [i Consiliul Europei pentru control strategic `n Republica
Moldova, Centrul de Istorie [i Civiliza]ie European\, Ia[i, 1997.
General de brigad\ (r) Mihai Chiriac, Aniversare `ns`ngerat\, Ed. Militar\,
Bucure[ti, 2003.
Pavel Cmpeanu, Ceau[escu, anii num\r\torii inverse, Ed. Polirom, Ia[i,
2002.
815
816
817
818
819
820
{ef rabin dr. Moses Rosen, Primejdii, `ncerc\ri, miracole, Ed. Hasefer,
Bucure[ti, 1991.
Dinu S\raru `n dialog cu Victor Atanasie St\nculescu, Generalul revolu]iei
cu piciorul `n ghips, Ed. RAO, Bucure[ti, 2005.
Alexandru S\uc\, K.G.B.-ul [i revolu]ia romn\, Ed. Miracol, Bucure[ti,
1994.
Eugen Simion, Convorbiri cu Petru Dumitriu, Ed. Mercu]io, Bucure[ti,
1998.
Ioan Scurtu [i Georgiana-Margareta Scurtu, Evolu]ia situa]iei din Balcani
`n a doua jum\tate a secolului al XX-lea `n Balcanii, ie[irea din trecut,
Institutul de Studii Interna]ionale [i Strategice, Bucure[ti, 1999.
Autor colectiv, Istoria Basarabiei de la `nceputuri p`n\ `n 1998. Coordonator Ioan Scurtu, Ed. Semne, Bucure[ti, 1998.
Te[u Solomovici, Securitatea [i evreii. Despre c\l\i [i despre victime, Ed.
Ziua, Bucure[ti, 2003.
Colonel (r) Traian Stambert, Escal\ pe strada c`rti]elor, Ed. Paco,
Bucure[ti, f.a.
Ion St\nescu, Poten]ialul turistic romnesc Eldorado al viitorului, Ed.
Paco, Bucure[ti, 2001.
Alex Mihai Stoenescu, Interviuri despre revolu]ie, Ed. RAO, Bucure[ti,
2004,
Alex Mihai Stoenescu, Istoria loviturilor de stat `n Romnia, vol. I-IV, Ed.
RAO, Bucure[ti, 2001-2004,
Alex Mihai Stoenescu, Armata, mare[alul [i evreii, Ed. RAO, Bucure[ti,
1997.
Alex Mihai Stoenescu, Cornel Codi]\, Balcanii ie[irea din trecut, Ed.
ISIS, Bucure[ti, 1999.
Ilie Stoian, Criminala capodoper\, Ed, EVEX, Bucure[ti, 1994.
Ilie Stoian, Decembrie 89. Arta diversiunii, Ed. Colaj, Bucure[ti, 1993.
Stan Stoica, Romnia. O istorie cronologic\ (19892002), Ed. Meronia,
Bucure[ti, 2002.
Nicolae Stroescu, Pe urmele revolu]iei, Ed. Albatros, Bucure[ti, 1992.
Ion Suceav\, ~n numele adev\rului, Ed. Venus, Bucure[ti, 1991.
821
822
823
Ion Chiciudean, Imaginile sociale despre na]iune; de la imaginile constituite spontan la posibilitatea manipul\rii lor. Oportunitatea gestion\rii imaginii sociale despre na]iune `n Investigarea na]iunilor. Aspecte teoretice [i
metodologice, Ed. Licorna, Bucure[ti, 1998.
Iulian Chifu, Calea dreapt\. Pledoarie pentru o doctrin\ a Adev\rului,
Centrul de Istorie [i Civiliza]ie European\, Ia[i, 1996.
Emil Cioran, Istorie [i utopie, Ed. Humanitas, Bucure[ti, 1997.
Ion Dinu, Con[tiin]a de sine a na]iunilor `n Investigarea na]iunilor.
Aspecte teoretice [i metodologice, Ed. Licorna, Bucure[ti, 1998.
Ion Florea, Mistica politic\ [i paradoxurile democra]iei, Editura FRM,
Bucure[ti, 1996.
Petre T. Frangopol, Mediocritate [i excelen]\. O radiografie a [tiin]ei [i a
`nv\]\m`ntului din Romnia, Ed. Albatros, Bucure[ti, 2002.
Vintil\ Horia, Credin]\ [i crea]ie, Ed. Eikon, Cluj-Napoca, 2003.
Ion Iano[i, Eu [i el. ~nsemn\ri subiective despre Ceau[escu, Ed. Dacia,
Cluj-Napoca, 2003.
Nicolae Iorga, Sfaturi pe `ntunerec, Ed. Militar\, Bucure[ti, 1977.
Gabriel Liiceanu, Apel c\tre lichele, Ed. Humanitas, Bucure[ti, 1996.
Alexandru Mamina, Societate, institu]ii, reprezent\ri sociale, Ed. Enciclopedic\, Bucure[ti, 1998.
Adrian Marino, Politic\ [i cultur\, Pentru o nou\ cultur\ romn\, Ed.
Polirom, Ia[i, 1996.
Alina Mungiu, Romnii dup\ 89. Istoria unei ne`n]elegeri, Ed. Humanitas, Bucure[ti, 1995.
Constantin Noica, Manuscrisele de la C`mpulung, Ed. Humanitas,
Bucure[ti, 1997.
Constantin Noica, Cuv`nt `mpreun\ despre rostirea romneasc\, Ed.
Humanitas, Bucure[ti, 1996.
Vasile Prvan, Idei [i forme istorice. (Patru lec]ii inaugurale ale cursului
de Istorie Antic\ [i de Istoria Artelor, Universitatea din Cluj I), Ed. Cartea
Romneasc\, Bucure[ti, 1920.
Cristian Popa, Structura societ\]ii civile `n concep]ia lui Hegel `n
Revista de teorie social\, Tomul V, Nr. 4, Ed. Academiei Romne,
Bucure[ti, 2001.
824
Autori str\ini
Christopher Andrew [i Oleg Gordievski, KGB, istoria secret\ a
opera]iunilor sale externe de la Lenin la Gorbaciov, Ed. All, Bucure[ti,
1994.
Donald L.M. Blackmer and Sidney Tarrow, Communism in Italy and
France, Ed. Princeton University Press, New Jersey, 1977.
Ante Beljo, YU-Genocide, Ed. Northen Tribune Publishing, TorontoZagreb, 1995.
Georges-Marc Benamou, Le dernier Mitterrand, Ed. Plon, Paris, 1996.
Noel Bernard, Aici e Europa liber\, Ed. Observator, Bucure[ti, 1990.
Alain Besanon, Nenorocirea secolului. Despre comunism, nazism [i
unicitatea {oah-ului, Ed. Humanitas, Bucure[ti, 1999.
Yann Breault, Pierre Jolicoeur, Jacques Levesque, La Russie et son exempire, Ed. Presses de Sciences Po, Paris, 2003.
Zbigniew Brzezinski, Marele e[ec. Na[terea [i moartea comunismului `n
secolul XX, Ed. Dacia, Cluj-Napoca, 1993.
Vladimir Bukovski, Judecat\ la Moscova, Ed. Albatros, Bucure[ti, 1998.
Peter Calvocoressi, Europa de la Bismarck la Gorbaciov, Ed. Polirom,
Ia[i, 2003.
825
Caleb Carr, Les leons de la terreur, Ed. Presses de la Cit, Paris, 2002.
Georges Castellan, Histoire des Balkans (XIVmeXme sicle), Ed.
Fayard, Paris, 1991,
George Crowder, Anarhismul, Ed. Antet, Bucure[ti, 1997.
Jean Daniel, Religiile unui pre[edinte, Ed. Enciclopedic\, Bucure[ti,
1991.
Victor Dbuchy, Strania istorie a armelor secrete germane, Ed. Politic\,
Bucure[ti, 1983.
Dennis Deletant, Ceau[escu [i Securitatea. Constr`ngere [i disiden]\ `n
Romnia anilor 19651989, Ed. Humanitas, Bucure[ti, 1998.
Dennis Deletant, Fragmente ale unui adev\r. Televiziunea BBC [i revolu]ia romn\ `n ~ntreb\ri cu [i f\r\ r\spuns. Decembrie 1989, Ed.
Mirton, Timi[oara, 2001.
Olivier Forcade, Sbastien Laurent, Secrets d Etat. Pouvoirs et renseignement dans le monde contemporain, Ed. Armand Colin, Paris, 2005.
Marc Ferro, Naissance et effondrement du rgime communist en Russie,
Ed. Livre de poche, Paris, 1997.
Gerald Ford, The autobiography of. A time to heal, Berkley Books, New
York, 1980.
Charles W. Freeman, Jr., The Diplomats Dictionary, National Defense
University Press, Washington, DC.
Andr Fontaine, La Tache rouge, Edition de La Martinire, Paris, 2004.
John Foran, Teoretizarea revolu]iilor, Ed. Polirom, Ia[i, 2004.
Francis Fukuyama, Sf`r[itul Istoriei? Ed. Vremea, Bucure[ti, 1994.
David B. Funderburk, Un ambasador american `ntre Departamentul de
Stat [i clanul Ceau[escu, Ed. Jon Dumitru, Munchen, 1989.
Anneli Ute Gabanyi, Revolu]iile europene ale anului 1989. ~ncercare de
analiz\ tipologic\ `n O enigm\ care `mpline[te [apte ani (Timi[oara,
19891996), Funda]ia Academia Civic\, Bucure[ti, 1997.
Anneli Ute Gabanyi, Revolu]ia romn\ o revolu]ie neterminat\? `n
~ntreb\ri cu [i f\r\ r\spuns. Decembrie 1989, Centrul Na]ional de
Documentare, Cercetare [i Informare Public\ despre Revolu]ia din
Decembrie 1989, Timi[oara, 2001.
826
Anneli Ute Gabanyi, Cultul lui Ceau[escu, Ed. Polirom, Ia[i, 2003.
Misha Glenny, The Balkans, 18041999. Nationalism, War and the Great
Powers, Ed. Granta Books, London, 1999.
Daniel Jonah Goldhagen, Hitlers Willig Executioners. Ordinary Germans
and the Holocaust, Ed. Alfred A. Knopf Inc., New York, 1996.
Mihail Gorbaciov, Memorii, Ed. Nemira, Bucure[ti, 1994.
Jos Gotovitch, Pascal Delwit, Jean-Michel De Waele, Europa comuni[tilor, Ed. Institutului European, Ia[i, 2003.
Andrei Gratcev, Le mystre Gorbatchev. La Terre et le Destin, Ed. Du
Rocher, Paris, 2001.
Raul Hilberg, Holocauste: les sources de lhistoire, Ed. Gallimard, Paris,
2001.
Memoriile lui Hru[ciov, Institutul de Studii Istorice [i Social-Politice de
pe l`ng\ CC al PCR (uz intern), Bucure[ti, 1973.
Alexandr Iakovlev, Ce vrem s\ facem din Uniunea Sovietic\. Convorbire
cu Lilly Marcou, Ed. Humanitas, Bucure[ti, 1991.
Alexandr Iakovlev, Contrarevolu]ia rus\ `n Sfera politicii, Nr. 68/martie
1999.
Ghi]\ Ionescu, Isabel de Madariaga, Opozi]ia, Ed. Humanitas, Bucure[ti,
1992.
Ghi]\ Ionescu, Opozi]ia. Trecutul [i prezentul unei institu]ii politice, Ed.
Humanitas, Bucure[ti, 1992.
Norbert Juretzko mit Wilhelm Dietl, Bedingt Dienstbereit. Im Herzen des
BND die Abrechnung eines Aussteigers, Ullstein Buchverlag GmbH,
Berlin, 2004.
Robert D. Kaplan, Fantomele Balcanilor. O c\l\torie `n istorie, Ed. Antet,
Filipe[tii de T`rg, Prahova, 2002 (copyright 1993).
John Keane, Societatea civil\. Imagini vechi, viziuni noi, Institutul
European, Ia[i, 2003.
Henry Kissinger, Diploma]ia, Ed. All, Bucure[ti, 1998.
Alexandr Kolpakidi, Lichidatorii KGB. Opera]ii speciale ale serviciilor
secrete sovietice. 19412004, Ed. Yauza-Exmo, Mockba, 2004.
827
828
biblioteca rao
De la clasici la contemporani, ntr-o formul\
grafic\ nou\, cei mai reprezentativi autori pentru
biblioteca dumneavoastr\
Madeleine Albright
David Baldacci
J.L. Borges & E. Sbato
Dan Brown
Albert Camus
John Le Carr
Eugen Ovidiu Chirovici
Bill Clinton
Robin Cook
Clive Cussler
Nelson DeMille
Charles Dickens
Denis Diderot
Josif Constantin Dr\gan
Nancy Farmer
William Faulkner
Joseph Finder
Colin Forbes
Andr Gide
John Grisham
Thomas Mann
G. Garca Mrquez
Ilie N\stase
MR N|STASE
Regina Noor
MEMORIE {I IDENTITATE
Henry Lincoln
L. Picknett & C. Prince
Mario Puzo
GIULGIUL DE LA TORINO
OMERTA
Ernesto Sbato
ESEURI (vol. 1)
Antoine de Saint-Exupry
Jean-Paul Sartre
OAMENILOR
John Saul
Dinu S\raru
Dinu S\raru
BODYGUARD
& Victor St\nculescu
John Steinbeck
~N GHIPS
{OARECI {I OAMENI FRUCTELE M~NIEI
Stendhal
J.R.R. Tolkien
L.N. Tolstoi
Marius Tuc\
Oswald Wirth
FRANCMASONERIA PE ~N}ELESUL
Moony Witcher
ALTE POVESTIRI
ADEP}ILOR S|I
NOTEI A OPTA NINA {I BLESTEMUL
{ARPELUI CU PENE
Nout\]i
Antony Beevor
STALINGRAD
Antony Beevor
BERLIN
c lubul c \ r] ii ra o
~ncep`nd cu 1 iunie 2005,
CLUBUL C|R}II RAO
are un nou regulament de func]ionare, mai modern,
mai eficient [i mai adaptat nevoilor dumneavoastr\,
care este pus la dispozi]ia membrilor odat\ cu fi[a
de `nscriere. Principala inova]ie o reprezint\
introducerea a TREI TIPURI DE CARDURI
care v\ ofer\ mari reduceri de pre]
`n achizi]ionarea c\r]ilor.
Pentru detalii privind acest regulament
v\ pute]i informa din bro[urile editurii noastre
sau scriindu-ne pe adresa: