Submarinul Rechinul

1).Introducere
Submarin sau submersibil este o nav care are posibilitatea navigaiei mixte, la
suprafa i n imersiune. Termenul de submarin desemneaz n special navele
militare n scopul camuflrii unui atac, iar submersibil - navele civile de
cercetare submarin, intervenie i lucrri la mare adncime, transport.
Submarinul este o nava care poate pluti la suprafata apei dar se poate si scufunda
la diferite adancimi diferite. El are intre peretii sai dubli rezervoare(numite
balans-apa) care se pot umple cu apa din mare; cand se umplu cu apa greutatea
submarinului creste si el se scufunda. Pentru a reveni la suprafata, apa din
rezervoare este evacuata. Cu cat submarinul se scufunda la o adancime mai mare
(presiunea hidrostatica creste) cu atat patrunde mai multa apa in rezervoare.
Astfel, greutatea submarinului creste continuu si el se scufunda din ce in ce mai
mult. Un submarin nu poate sa se mentina la o anumita adancime decat daca se
afla in miscare.
In 1938, la Santierul Naval Galati a inceput constructia a doua noi submarine:
S1 si S2. S1, care a fost mai tarziu redenumit NMSRechinul, a fost lansat la apa
pe 5 mai 1941, dar de abia pe 9 mai 1943 a intrat oficial in dotarea Marinei
Regale. Dupa perioada de testare, a fost declarat gata de actiune in aprilie 1944.

2).Specificatii tehnice
Echipaj

45

Deplasament la suprafata

585 t

Deplasament in imersiune

680 t

Lungime

58 m

Latime

5,6 m

Pescaj

3,6 m

Viteza maxima la suprafata

17
noduri

Viteza maxima in imersiune

9 noduri

Autonomie

7000
mile

Tunuri

1 x 88
mm

Mitraliere

1 x 20
mm

Tuburi lans-torpile

3).Misiuni

In 1938, la Santierul Naval Galati a inceput

constructia a doua noi submarine: S1 si S2.
S1, care a fost mai tarziu redenumit NMS
Rechinul, a fost lansat la apa pe 5 mai 1941,
dar de abia pe 9 mai 1943 a intrat oficial in
dotarea Marinei Regale. Dupa perioada de testare, a fost declarat gata
de actiune in aprilie 1944.
Prima cruciera a NMS Rechinul a avut loc intre 20 aprilie si 15 mai
1944, sub comanda lt. cdor. Corneliu Lungu.. Misiunea sa era sa
observe activitatea din portul Zonguldak, de unde plecau majoritatea
navelor transportand carbunele exportat de Turcia. Aceasta era presata
de Aliati sa intre in razboi de partea lor. In acest caz, submarinele si
vedetele torpiloare ale Axei ar fi lansat un atac asupra acestui port. Dar
deoarece Aliatii nu au putut oferi protectie si coastei de la Marea
Neagra, turcii au refuzat oferta.
Pe 28 aprilie submarinul a primit ordinul sa se indrepte spre baza navala
sovietica de la Batumi, unde a ajuns a doua zi. I s-au semnalat doua

6 (4+2)
x 533
mm

crucisatoare in zona, dar nu le-a putut intalni. Pe 30 apilie, la 15:46, a

fost atacat de un avion de patrulare, iar o ora si jumatate mai tarziu,
doua vedete torpiloare l-au cautat, fara succes. Pe 3 mai, la 20:35, a
observat din nou doua nave iesind din port, dar le-a pierdut in ceata
dupa cateva ore, asa ca s-a reintors in zona de panda. Pe 5
maiRechinul a evitat doua nave de patrulare la 20:54, iar ziua urmatoare
un avion si o vedeta. Era clar ca apararea antisubmarin sovietica
crescuse ca numar si calitate de la ultimele incursiuni aleDelfinului din
anii 1941 42. Pana pe 12 mai s-a aflat in situatii similare, intalnind fie
nave de patrulare, fie hidroavioane. Cum evacuarea Crimeei luase
sfarsit, nu mai era necesara acoperirea ei cu submarinele. Rechinul s-a
indeptat spre casa pe 13 mai, trecand prin sudul peninsulei, si a ajuns la
Constanta pe 15 mai.

Urmatoarea cruciera a fost si ultima a unui submarin romanesc in cel

de-al doilea razboi mondial. A fost de asemenea cea mai lunga, durand
de la 15 iunie pana pe 29 iulie 1944. Comandantul navei era cpt.
Nicolae Turcanu. A fost o misiune de supraveghere la Novorosiisk. Pe
18 iunie a ajuns in zona ordonata, pozitionandu-se in apropierea
Capului Utrs, la nord-vest de port. Ziua urmatoare, la 14:20, a evitat
un avion si pe 25 iunie doua nave de patrulare. In consecinta, cpt.
Turcanu a decis sa se deplaseze la sud-vest de Novorosiisk, in zona
Capului Idokopass. Pe 27 iunie a observat doua vedete la ora 10:53, iar
5 ore mai tarziu s-au auzit explozii indepartate de grenade. Dimineata
urmatoare, in jurul orei 3:30, doua vanatoare de submarine si-au facut
aparitia in zona si la 5:00 au lansat primele grenade. Au fost 16 in total,
din care 4 au explodat foarte aproape, producand pagube minore. Pe 1
iulie s-a intors in apropierea Capului Utrs, ca pe 4 iulie sa fie iar langa
Idokopass. A fost vanat si grenadat de la 1:35 la 7:30. Doua zile mai
tarziu, s-au auzit iar explozii mai departe si Rechinul s-a mutat in zona
Capului Utrs, unde a ramas pana pe 10 iulie, cand iar a schimbat
pozitia. A repetat manevra pe 16 iulie si apoi iar pe 18 iulie. Acest
schimb frecvent de zone de actiune a impiedicat Flota Marii Negre sa-l
localizeze. Pe 18 iulie era la Capul Idokopass, unde a fost in sfarsit gasit
a doua zi si atacat cu 38 de grenade intre 3:35 si 4:10. Astfel, pe 20 iulie
s-a indreptat spre nord, unde a fost din nou localizata pe 23 iulie. Ziua
urmatoare, a fost vanat de la 9:20 si 12:25 si s-au numarat 43 explozii,
din care 21 foarte aproape. Pe 27 iulie a primit ordinul de intoarcere
acasa, ajungand la Constanta dupa 2 zile.

Dup 23 august 1944, este confiscat de Uniunea Sovietic i folosit ca piese de

schimb pentru submarinele sovietice.