Mireanu Ioana Andreea

COMPARATIE CONFORMARE OBEDIENTA

Cadrul de referinta
Conformarea este procesul de influenta sociala prin care un subiect isi modifica
propria pozitie si/sau comportamentul in directia pozitiei grupului din care face parte.
Conformarea apare atunci cand opiniile si comportamentele unei persoane se schimba
datorita presiunii grupului, a membrilor cu statut egal. Elementul central al conformarii este
reprezentat de opozitia dintre persoana si grup. Pentru a se produce conformarea este necesar
sa existe un dezacord initial intre persoana si grup, iar grupul sa exercite presiune asupra celui
care initial are alta opinie sau comportament.
Conformarea unei persoane este motivata de obtinerea aprobarii din partea altora,
cresterea statusului in grup, obtinerea de recompense, evitarea pedepselor.
Conformarea se poate produce prin influenta informativa sau normativa.
Este diferita de uniformizare (indivizii ajung, independent unul de altul, la aceeasi
concluzie) sau normalizare (persoanele ajung la opinii similare cand una asculta opiniile
celeilalte, fara a exista o presiune a grupului).
Consecintele conformarii pot fi pozitive (asigura existenta si unitatea grupului) sau
negative (ideile grupului pot fi gresite).
Obedienta este un process de influenta sociala care are ca nota specifica schimbarea
atitudinii sau/si comportamentului ca urmare a unui ordin venit din partea autoritatii. In cazul
obedientei, diferenta de statut influenteaza schimbarea.
Cand o persoana este obedienta, se afla in starea psihologica de agent, face parte dintro structura ierarhica si se supune autoritatii, spre deosebire de individul autonom care se
considera initiatorul proriilor gesturi si este responsabil, nefiind parte a unei structuri sociale
ierarhice. Persoana obedienta, supusa autoritatii, vizeaza recompense, evitarea sanctiunii, sau
pastrarea respectului superiorului si are certitudinea ca superiorul este mai competent decat
el. Grupul isi atinge scopurile mai usor daca exista obedienta.
Obedienta nu se manifesta au se diminueaza atunci cand in cadrul grupului se formeaza aliati
care se opun autoritatii si se revolta.
Argumentarea comparaiei
Schimbarea atitudinii si/sau a comportamentului este evidentiata atat in cazul conformarii
cat i in cazul obedienei.
Ipoteza
Conformarea depinde de cat de puternica este presiunea grupului, percepera
membrilor grupului ca entitati separate, influenta este maxima pentru un grup de 3 persoane.
Fenomenul de alianta scade conformarea.
Femeile se conformeaza mai mult decat barbatii.
Internalistii, sensibili la influenta informationala se conformeaza mai putin (acceptare
privata), in timp ce externalistii, sensibili la influenta normativa se conformeaza mai mult
(acceptare publica). Etnia influenteaza conformarea, unele populatii sunt mai conformiste,
altele mai independente.
Tipul de cultura: culturile individualiste promoveaza independenta, autonomia
(occident), in timp ce culturile colectiviste sustin cooperarea, interdependenta.

Mireanu Ioana Andreea

Statusul in grup: persoanele cu status mediu se conformeaza mai puternic decat
persoanele cu status scazut sau inalt.
Procesul de obedienta prezinta cateva particularitati. Locatia/ prezenta
experimentatorului influenteaza obedienta. Daca experimentatorul este imoral, creste
obedienta. Doi experimentatori care dau ordine contradictorii scad obedienta.Obedienta
creste cu prestigiul institutiei.Unele studii sugereaza ca barbatii sunt mai obedienti.

Conformarea
Experimentul princeps: efectele presiunii explicite a autoritii
Asch in 1951, psihologul american Solomon Asch (1907-1996) a experimentat
comportamentul unei persoane, care este supusa la presiunuea grupului. El a contituit doua
grupuri, unul experimental si unul de control. In grupul experimental sunt 7-9 subiec i,din
care unul era subiectul naiv si ceilalti 6-8,subiecti complici. Sarcina prezentata era una de
perceptie vizuala. Participanilor li se prezentau trei segmente desenate, de marimi inegale
(A, B, C),spre a fi comparate cu un alt segment-etalon, aflat in dreapta imaginii. In grupul
experimental, subiecii complici sunt instruii sa raspunda eronat n 12 din 18 incercari.
Participanii raspund oral, pe rand,subiectul naiv dnd raspunsul de fiecare data, n penultima
poziie. Raspunsurile eronate constau n identificari greite ale liniei egale cu etalonul i sunt
distribuite aleator. Se fac 18 ncercri. Nu exista presiuni explicite, comunicarea
interpersonal,interzisa. In grupul de control fiecare subiect d rspunsul personal, fr s
existe nicio intervenie a experimentatorului.

Explicarea rezultatelor experimentului princeps

Aproximativ un sfert dintre subieci au rmas independeni de-a lungul testrii i nu i-au
schimbat judecile pentru a se ralia cu cele ale grupului. S-ar putea argumenta c
experimentul lui Asch a evideniat independena ncpnat a unor persoane, ca i
conformismul altora. Un subiect care nu s-a conformat i-a spus lui Asch mai trziu: N-am
avut niciodat sentimentul c este vreo virtute n a fi la fel cu ceilali. Sunt obinuit s fiu
diferit. Deseori ies bine pentru c sunt diferit. Nu apreciez opiniile uoare de grup.
Asch a testat mai trziu efectul faptului de a avea un dizident n grup. El a descoperit c
dac doar unul din cei apte complici nu era de acord cu decizia de grup, acest lucru era
suficient pentru a elibera majoritatea subiecilor de efectul de conformitate. Cu toate acestea,
n cazul n care dizidentul renuna mai trziu, prin aderarea la majoritate dup primele cinci
ncercri, ratele de conformitate creteau din nou. De asemenea, caracterul public al judecii
prea s aib un efect. n cazul n care subiecii erau invitai s scrie rspunsurile lor n mod
privat, n timp ce majoritatea ddea rspunsuri orale, aceasta distrugea efectul de
conformitate.

Mireanu Ioana Andreea

Agentii influenei sociale
Experimentul a pus in evidenta importana pe care o are unanimitatea membrilor
grupului.De asemenea a fost evideniat ordinul mrimii i al structurii grupului n
influenarea indivizilor.
Mecanismul psihologic explicativ al procesului analizat
Presiunea de grup a avut un efect dramatic. Dei oamenii ar putea alege linia corect n
99% cazuri, dac judecile ar fi individuale, subiecii respectivi s-au raliat judecilor
eronate ale grupului n 75% din cazuri, chiar i atunci cnd acestea erau n mod clar
incorecte.
Argumentele n favoarea conformrii normative sunt adesea indirecte i de natur
teoretic,introducandu-se o distincie ntre conformarea public i conformarea
privat.fenomenul complezenei(complianei)poate fi invocat ca argument al coformrii
normative.Nu ntodeauna opiniile unei majoritai care ncearc s ne influeneze devin ale
noastre.Complezena se manifest prin conformism de suprafaa,care nu atinge convingerile
profunde.
Factori cu grad de influena
1. Atractivitatea altor membri din grup (oamenii aveau tendina de a se ralia unui grup de
persoane atractive).
2. Complexitatea sau dificultatea sarcinii (oamenii erau mai predispui s se conformeze,
dac judecata era dificil).
3. Coeziunea de grup (oamenii se conformau mai mult, dac n prealabil se stabileau
prietenii sau dependene reciproce).
OBEDIENTA
Experimentul princeps
Milgram s-a ntrebat ce s-ar ntmpla dac individul ar fi confruntat cu o majoritate care
s exercite asupra lui o presiune explicit. Aceast ntrebare a stat la baza studiului cu privire
la obediena fa de autoritate.
Procedur experimental: singur n faa autoritii
Cinefilii vor regsi procedura experimental utilizat de Milgram (1974) pentru studiul
obedienei n filmul I come Icar de Henri Verneuil (1979). Acolo, ea este prezentat n mod
parial, dar foarte convingtor.
Menionm dou aspecte ale procedurii experimentale:
mai nti, sursa de influen o majoritate calitativ (o autoritate);
n al doilea rnd, tipul de presiune pe care l exercit sursa de influen asupra
individului explicit.
Pentru a testa obediena subiecilor confruntai cu presiunea explicit din partea
autoritii, Milgram (1956, 1971) a prevzut dou condiii: cea experimental, n care sursa
autoritar este prezent i una martor, cnd aceast surs este absent.
Rolul elevului const n a memora o list de asociaii de cuvinte, iar cel al monitorului a
administra pedepse n caz de rspuns greit. Experimentatorul v explic faptul c trebuie s
mrii intensitatea ocului electric la fiecare eroare comis de ctre elev. La prima greeal
trebuie s administrai elevului 15 voli, la a doua 30, la a treia 45 etc., pn la 450 de voli.
Experimentatorul, care reprezint o autoritate tiinific, rmne n sala de experimentare,
pentru a supraveghea buna desfurare a edinei.
3

Mireanu Ioana Andreea

Se nelege c, pe msur ce timpul trece, ocurile cresc i conflictul pe care l resimii
devine mai puternic. Reaciile elevului (strigte, urlete, plnsete) ajung la dumneavoastr. Sar putea ntmpla s ezitai s administrai ocurile sau chiar s propunei, la un moment dat,
oprirea experimentului. Pentru acest tip de reacie, sunt prevzute urmtoarele patru comenzi
din partea experimentatorului (a autoritii cu care v confruntai): 1 v rog s
continuai; 2 continuai, pentru ca experimentul s se desfoare conform planului;3
este absolut necesar s continuai; 4 nu avei de ales, trebuie s continuai.
Ordinea lor este constant. Abia dup aceea experimentul este oprit. La sfritul edinei, i
se dezvluie subiectului adevratul obiectiv al studiului, precum i toate trucurile folosite i
necesitatea acestora. Aceast edin de debriefing este, n acest caz, mai important dect n
celelalte experimente. Scopul ei este de a-l deculpabiliza pe subiect, astfel nct acesta s
poat iei din laborator cu contiina mpcat.
n condiia-martor, experimentul se deruleaz n acelai mod, cu excepia faptului c sursa
de influen (autoritatea care exercit o presiune direct) este absent. Subiecii condiieimartor aplic ocuri electrice elevului, alegnd singuri intensitatea acestora.
Explicarea rezultatelor experimentului princeps
Rezultat: obediena fa de autoritate
Doi indici ai conformismului l-au interesat pe Milgram: 1 oc maxim mediu
administrat elevului; 2 procentaj subieci care au aplicat ocul maxim de 450 de voli.
Rezultatele obinute de Milgram pe 40 de subieci de gen masculin, cu vrste cuprinse
ntre 25 i 50 de ani, depesc chiar i cele mai pesimiste previziuni. Pe ansamblul
participanilor, ocul maxim mediu administrat este de 405 de voli i 65% dintre ei merg
pn la a administra ocul maximal de 450 de voli.
n condiia-martor n care nu exist nici o surs de influen, ocul maxim mediu este de
82 de voli i doar 5% dintre subieci administreaz ocul maxim.
Agentii influenei sociale
Locul n care este situat laboratorul,influeneaz supunerea. Cand laboratorul este situate
in universitate, 65% dintre subiecii profesor,aplic ocuri pna la valoarea maxim,iar cnd
se afl intr-un orsel,numrul lor scade la 48%, dar ramne foarte mare. Prestigiul institu iei
influeneaz procentul celor care se supun. Comportamentul participanilor variaz n func ie
de caracteristica autoritii.
Mecanismul psihologic explicative al procesului analizat
In majoritatea cazurilor,ceea ce determina aciunea unei fiine umane,este mai puin
tipul de individ pe care l reprezint,ci mai degrab tipul de situa ie cu care se confrunt.In
marea lor majoritate,oamenii fac ceea ce li se cere, fr a tine seama de natura actului
prescris i fr a fi frnai de contiina lor,din momentul n care ordinul pare s emane de la
o autoritate legitim(Milgram,1974,p.223)
Factori cu grad de influen
Comportamentul participanilor la experiment variaza in funie de caracteristici ale
autoritaii,caracteristici ale subiectului sau ale locului n care se afl laboratorul i
caracteristici ale grupului.
Consecine

Mireanu Ioana Andreea

Nu ntotdeauna obediena are consecine negative. Experimentul lui Milgram a ridicat
probleme deontologice.
Evidenierea legturii ntre conformare i obediena
Factorii conformarii:
- caracteristici ale grupului fenomenul de alianta, tipul sarcinii (perceptiva sau
solicita opinii), volumul grupului
- caracteristici ale subiectului naiv: genul, locus de control acceptarea
privata/acceptarea publica, etnia, tipul de cultura individualista vs. colectivista
- relatia intre individ si grup statusul in grup
Factorii obedientei:
- caracteristici ale autoritatii: locatia experimentatorului, locul unde este situat laboratorul,
prestigiul institutiei, ordinele transmise prin intermediar, experimentatori care dau ordine
contradictorii
- caracteristici ale subiectului: genul, tipul de profesorul
Ca i in cazul coformrii, consecinele obedienei nu sunt considerate doar negative
sau favorabile.Cand indivizii sunt supui presiunii exercitate de autoritate n cazul
obedienei,ei se supun ordinelor,pe cnd n cazul conformrii nu exist presiune pentru
conformare.

Bibliografie:
Cocorada,E.(2014).Intoducere in psihologa sociala. Editura Universitatii Transilvania din
Brasov
Dewey, A. Russell (2009). Introducere in psihologie, Ed.ALL Bucuresti, pg 86 - 102