Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
INFORMATICA
INFORMATICA
INFORMATICA
MODUL
pentru nvatamnt la distanta
EDITURA VICTOR
2003
ANCA GHEORGHIU_______________________
INFORMATICA
1.05
28 ore
28 ore
1. Frauda se pedepseste
2. n cazul n care referate realizate de 2 studenti diferiti sunt asemanatoare n
pondere mai mare de trei paragrafe, acestea sunt descalificate din calculul notei finale pentru
ambele persoane, chiar daca unul dintre acestia urmeaza alta forma de nvatamnt.
OBIECTIVELE CURSULUI:
____________________________________________________________________
CUPRINS
CAP.
TEME DE STUDIU
PAG
19
23
35
51
57
67
77
______________________________________________________________________________
MANUAL PENTRU NVATAMNT LA DISTANTA
ANCA GHEORGHIU_______________________
INFORMATICA
____________________________________________________________________
TEMA I.
INTRODUCERE N LUMEA CALCULATOARELOR.
CONTINUT
1.1.
Informatica. Calculator
1.2.
Sistem de calcul. Dispozitive de calculat-scurt istoric. Generatii de
calculatoare.
1.3.
Functii si circuite logice
1.4.
Sisteme de numeratie. Codificarea numerelor
5
7
9
12
OBIECTIVE:
Dupa parcurgerea acestei teme veti fi capabili sa:
identificati principalii termeni ai domeniului informaticii;
cunoasteti datele esentiale care au condus la gndirea logica actuala;
operati cu logica binara si cu transpunerile n diferite sisteme de numeratie.
RESURSE
Pentru completarea studiului acestei teme, va recomandam sa:
consultati lucrarile din bibliografia recomandata;
consultati agenda de activitati tutoriale stabilita de comun acord cu tutorele de curs;
_______________________________________________________
1.1. INFORMATICA. CALCULATOR
Societatea contemporana este confruntata cu unul dintre cele mai spectaculoase
fenomene cunoscute vreodata: informatizarea electronica.
Multi s-au referit la fenomenul informatizarii ca la a doua alfabetizare. Si de ce nu, n
fond? Dispar banalul creion, suportul de hrtie, cartea, enormele arhive n care cauti si rareori
gasesti ceea ce cauti si toate acestea sunt lent, dar aproape sigur, nlocuite de micul monstru,
calculatorul
La nceput mai timid si ocupnd camere sau paliere
ntregi, alcatuit din componente electro-mecanice sau din
dispozitive electronice discrete, procesul de miniaturizare se
ndreapta spre actualele desk-top-uri, laditele care ne
creeaza attea batai de cap atunci cnd cade sistemul si ne
ocupa jumatate din birou. Procesul, nsa, nu s-a ncheiat, caci
iata primele palm-top-uri, dar de ce nu nsesi minusculele
telefoane mobile au nceput a avea facilitati hardware din ce
n ce mai ambitioase destinate aplicatiilor software tot mai elaborate, mai consumatoare de
resurse.
Revolutia informatica face ca tot ce ne nconjoara sa fie monitorizat, prelucrat
electronic, comparat, ncadrat, transmis electronic si afisat etc. Umbra care ne nsoteste
______________________________________________________________________________
MANUAL PENTRU NVATAMNT LA DISTANTA
ANCA GHEORGHIU_______________________
INFORMATICA
Informatica
Tehnologie informatica
Tehnologia informatiei
Cultura informatica
SOFTWARE
PEOPLEWARE
TERMENI CHEIE
Hardware
Software
Peopleware
____________________________________________________________________
ANCA GHEORGHIU_______________________
INFORMATICA
n anul 1854, George Boole inventeaza calculul logic si pune bazele algebrei
booleene.
Pentru a-si usura nregistrarea datelor obtinute la recensamnturi, statisticianul
Herman Hollerith construieste n 1887 un sistem mecanic de nregistrare si prelucrare a
datelor utiliznd cartela perforata. Firma nfiintata de acesta fuzioneaza cu alte doua firme
similare formnd n 1911 COMPUTING-TABULATING-RECORDING COMPANY. n
anul 1924, aceasta si schimba din nou denumirea n INTERNATIONAL BUSINESS
MACHINES CORPORATION (IBM).
Pna la acea data masinile de calcul functionau mecanic, folosind rotile dintate.
Unele masini cu roti dintate au fost utilizate pna prin anii 60-70 din secolul trecut sub
numele de tabulatoare. Ele tratau informatia nregistrata pe cartele perforate si tipareau
rezultatele pe hrtie.
n anul 1920 apar primele masini de calcul electromecanice. Tot n aceeasi perioada
este descoperit principiul tamburului magnetic, primul dispozitiv de stocare magnetica a
informatiei. Si tot n acesti ani Eccles si Jordan realizeaza prima celula electronica de
memorare, circuitul basculant bistabil construit cu tuburi electronice.
ntre 1939-1944 profesorul Howard Aiken de la Harvard University inventeaza
prima masina electromecanica de calcul denumita MARK I. Inventia este preluata de IBM si
construita ca produs industrial. Beneficiarul principal a fost administratia americana. MARK I
avea n componenta sa relee si roti dintate, numaratoare pentru realizarea calculelor si benzi
de hrtie perforata pentru introducerea si iesirea datelor. Procesul de prelucrare putea fi
modificat prin schimbarea pachetului de cartele perforate.
n timpul celui de-al doilea razboi mondial, s-a acordat o mare importanta calculelor
de balistica pentru artilerie. Astfel, armata americana si-a suplimentat substantial bugetul
anual pentru un contract cu universitatea din Pensylvania pentru realizarea unui calculator
electronic. Colectivul condus de John William Mauchly si John Presper Eckert au reusit
ntre 1942-1945 sa-l creeze. Denumit ENIAC (E lectronic Numerical Integrator and
Computer), a fost inaugurat n februarie 1946 si utilizat de armata americana pna n 1955.
Scopul realizarii acestuia era reducerea timpului de calcul si nlocuirea rotilor dintate cu
circuite bistabile. n 1944 s-a reusit construirea primului sumator aritmetic si de aici la forma
finala a proiectului n-a mai fost dect un pas.
ENIAC avea un pupitru de comanda cu 40 panouri cu borne pentru fise cu cabluri de
legatura. Programarea se facea manual prin introducerea fiselor cu cabluri n diferite borne (ca
n centrale telefonice) si pozitionarea mai multor comutatoare pe panoul de comanda. Datele
erau introduse pe cartele perforate. Acest calculator avea n componenta sa 18.000 de tuburi
electronice, ocupa o suprafata de 160 metri patrati si avea o greutate de circa 30 tone. Viteza
de calcul era de 1900 de adunari sau scaderi cu numere de 10 cifre, pe secunda, depasind de
1000 ori rapiditatea celor mai performante masini de calculat clasice. Consumul energetic era
enorm iar pentru introducerea unui grup de comenzi era nevoie de mai multe ore si chiar zile.
Verificarea dura alte cteva zile si presupunea verificarea instalatiilor electronice de
prelucrare, ct si aspectul logic al informatiei.
Limbajul utilizat era n cod masina.
n anul 1951 a fost construit UNIVAC (UNIVersal Automatic Computer) primul calculator
comercial si considerat reprezentantul generatiei a I-a de calculatoare.
____________________________________________________________________
a + a = 1.
1.3.1
Functiile logice sunt definite si pot fi exprimate prin tabele de adevar. Pentru functia NU
acest tabel va fi alcatuit n conformitate cu relatia de definitie de mai sus:
0
1
1
0
______________________________________________________________________________
MANUAL PENTRU NVATAMNT LA DISTANTA
ANCA GHEORGHIU_______________________
INFORMATICA
adica, daca variabila a are valoarea 1, negatia ei a va avea valoarea logica 0 si invers.
b) Intersectia sau produsul logic sau functia logica SI sau Conjunctia. Aceasta functie
este definita prin operatia:
f = a b,
1.3.2
f = a + b,
1.3.3
Tabelul 1.1
b
ab
0
0
1
0
0
0
1
1
a
0
0
1
1
Tabelul 1.2
b
a+b
0
0
1
1
0
1
1
1
Produsul logic, ct si suma logica pot fi definite pentru mai multe variabile:
a + b + c + d + K sau a b c d K
1.3.4
a + b + c = (a + b ) + c = a + (b + c)
1.3.5
a (b + c ) = a b + a c.
1.3.6
Foarte mult sunt utilizate n analiza si sinteza functiilor si circuitelor logice teoremele lui De
Morgan:
a + b + c + K = a b c K
1.3.7
a b cK = a + b + c + K
1.3.8
Exista mai multe moduri de exprimare si reprezentare a functiilor logice. Tabelul de adevar
este extrem de eficient pentru descrierea
directa a numeroaselor functii logice cu un
a
a
numar nu prea mare de variabile
independente. Dupa cum s-a vazut mai sus
a
y = a b
(tabelele (1.1; 1.2) acest tabel este usor de
b
generat punnd direct n evidenta
a
y=a+b
corespondenta valorilor acestor functii
b
logice, de la iesire, cu valorile variabilelor
aplicate la intrare.
Figura 1.1. Logigrame ale
Un alt procedeu, larg folosit de exprimare a
functiilor logice fundamentale.
functiilor logice este acela al ecuatiilor
logice care dupa cum rezulta si din relatiile 1.3.1 1.3.8 reprezinta relatii algebrice de
definitie sau de interconexiune prin conectivi logici ntre dife rite variabile independente de
care depinde functia data.
Pentru notarea simbolica (grafica) a functiilor logice elementare sunt folosite anumite
simboluri grafice numite logigrame (fig. 1.1).
Cu ajutorul functiilor logice fundamentale, reprezentate n figura 1.1, folosind legile algebrei
booleene si n special teoremele lui De Morgan, se pot defini o serie de functii logice
auxiliare, dintre care cele mai utilizate sunt urmatoarele:
1
Operatiile logice de produs sau suma au alte ntelesuri n comparatie cu operatiile algebrice
obisnuite; astfel suma a + b se citeste a sau b, produsul ab se citeste a si b etc., semnele
respective care simbolizeaza suma + si respectiv produsul purtnd si denumirea de conectivi logici.
10 ____________________________________________________________________
Functia Nici sau functia SAU-NEGAT, sau functia SAU-NU (n limba engleza NOR); ea se
mai numeste si functia lui Pierce fiind reprezentata prin simbolul grafic din figura 1.2,a si prin
tabelul de adevar din tabelul 1.3, corespunzator primei teoreme a lui De Morgan:
a + b + c + K = a b c K
1.3.9
Tabel 1.3
a
0
0
1
1
b
0
1
0
1
Tabel 1.4
a
0
0
1
1
a+ b
1
0
0
0
b
0
1
0
1
a b
1
1
1
0
Functia SI-NU (NAND n limba engleza), sau functia lui Sheffer, repre zentata prin logigrama
din figura 1.2,b si prin tabelul de adevar din tabelul 1.4, corespunzator celei de a doua
teoreme a lui De Morgan:
a b cK = a + b + c + K
1.3.10
a
b
y=a+b
a)
a
b
y = a b
b)
a
b
y=a b
c)
a
b
y=ab
d)
y = a b = ab + a b
1.3.11
si prin tabelul de adevar din tabelul 1.5. Se vede ca functia de iesire y este egala cu 1 numai
cnd a si b nu sunt simultan egale ntre ele (cu 1 sau cu 0), deci este o functie de
anticoincidenta. Simbolul grafic (logigrama) al acestei functii (care se mai noteaza cu XOR)
este redat n figura 1.2,c.
Functia coincidenta sau functia SAU-EXCLUSIV-NU reprezinta negarea (complementul)
functiei precedente fiind data de relatia:
y = a b = ab + ab = a b + ab,
1.3.12
b
0
1
0
1
Tabel 1.6
a
0
0
1
1
a b
0
1
1
0
b
0
1
0
1
a b
1
0
0
1
n figura 1.2,d se arata logigrama respectivei functii care se mai noteaza cu XOR .
Functia 1.3.11 se mai poate scrie sub forma :
y = (a + b )(ab),
1.3.13
______________________________________________________________________________
MANUAL PENTRU NVATAMNT LA DISTANTA
11
ANCA GHEORGHIU_______________________
INFORMATICA
care, conform primei teoreme a lui De Morgan, este echivalenta cu 1.2.11. ntr-adevar tinnd
seama de postulatele si legile algebrei booleene avem (din 1.2.13):
y = (a + b )(ab) = (a + b )(a + b ) = a a + ab + a b + bb .
1.3.14
aa = 0 si bb = 0.
1.3.15
y = (a + b )(ab) = a b + a b = a b.
1.3.16
Rezulta ca:
Relatiile 1.3.13 1.3.16 sugereaza faptul ca operatia a adunare modulo doi b (notata prin
a b) se poate obtine cu ajutorul functiilor logice de baza combinate n diferite moduri
conform formulelor de definitie. Astfel functia definita n 1.3.16 se poate reprezenta prin
schema de tip arborescent din figura 1.3 care lucreaza ca o schema de anticoincidenta.
Figura 1.3. Functia logica SAU-EXCLUSIV este compusa din functii simple.
1.4. SISTEME DE NUMERATIE. CODIFICAREA NUMERELOR
Un sistem de numeratie este constituit din totalitatea regulilor si metodelor utilizate
pentru reprezentarea numerelor cu ajutorul cifrelor (simboluri) ce exprima anumite date sau
cantitati.
Sistemele de numeratie pot fi pozitionale sau nepozitionale.
Sistemele de numeratie nepozitionale se caracterizeaza prin faptul ca simbolurile lor nu-si
schimba valoarea n functie de pozitia (rangul) lor n cadrul numarului; un astfel de sistem
este sistemul de numeratie roman (cu cifre romane).
n sistemele de numeratie pozitionale care sunt cel mai mult utilizate n prezent
numerele se formeaza prin alaturarea cifrelor care si modifica ponderea (valoarea) n numarul
respectiv, n functie de locul (rangul) pe care l ocupa; asemenea sisteme sunt sistemul zecimal
cel mai mult folosit precum si alte sisteme de numeratie n diferite baze cu ajutorul caruia este
codificat numarul scris n baza respectiva.
n sistemul zecimal, de exemplu, fiecarei pozitii din numar i este atribuita o pondere
care este de zece ori mai mare dect pozitia urmatoare mergnd spre stnga (spre dreapta figurii)
(fig. 1.4,a). De exemplu, pentru numarul 27, valoarea pozitionala a cifrei 2 este de zece ori mai
mare dect valoarea pozitionala a cifrei 7. Fiecare pondere pozitionala este un multiplu de zece
si deci poate fi exprimata prin puteri ale lui 10 care cresc succesiv (fig. 1.4,a). Dupa cum se vede
din figura 1.4,a pornind de la virgula zecimala, ponderea pozitionala a unitatilor este 10 0 ( = 1).
Urmatoarea pozitie spre stnga, care reprezinta pozitia zecilor are ponderea pozitionala de
101 (= 10). Urmatoarea pozitie spre stnga (spre nceputul figurii 1.4,a) este pozitia sutelor si
poarta ponderea pozitionala de 10 2 ( = 100 ), si asa mai departe.
12 ____________________________________________________________________
103
102
101
100
101
102
10n
b0
b1
b2
b n
a)
bn
b3
b2
b1
b)
2n
23
22
21
21
20
2 2
2n
c)
1
, urmatoarea pozitie, care
10
1
s.a.m.d. Astfel orice numar zecimal poate fi
100
reprezentat ca n diagrama din figura 1.4,a dar acest lucru este valabil si pentru oricare numar
scris n orice baza b asa cum este aratat n figura 1.4,b.
Dupa cum reiese si din figura 1.4 un numar se poate exprima prin reprezentarea pozitionala,
sub forma:
N = c nc n 1 K c 2 c1 c0 c 1 c 2 K c m ; i = mK 1, 0, 1 K n
n care
1.4.1
Pe lnga reprezentarea pozitionala, orice numar poate fi exprimat si sub forma algebrica, prin
intermediul bazei b si respectiv a coeficientilor c i scrisi n baza b; n cazul unui numar ntreg,
reprezentarea algebrica este de forma:
Nb =
n 1
c b ;
i
i = 0, 1, 2 K n 1.
1.4.2
i= 0
Daca se tine seama de semn, atunci reprezentarea algebrica a unui numar, care pe lnga partea
ntreaga are si parte fractionara (cu zecimale), este de forma
1.4.3
i = m; m 1 K 2, 1, 0, 1, 2, 3 K n 1.
n sistemul zecimal, care este de provenienta araba, pentru reprezentarea oricarui numar se
folosesc zece simboluri care sunt primele cifre simple din sistemul de numeratie arab (de unde
si denumirea de zecimal) si anume: 0, 1, 2, 3, 4, 5, 6, 7, 8 si 9. Conform relatiei 1.3.3 un
numar format din mai multe cifre se exprima prin suma produselor de forma ci b i .
Astfel numarul 452,35 se poate exprima prin suma produselor dintre fiecare simbol
si puterile lui 10 n functie de rangul pozitional:
______________________________________________________________________________
MANUAL PENTRU NVATAMNT LA DISTANTA
13
ANCA GHEORGHIU_______________________
INFORMATICA
Nb =
n 1
i c2 2i ;
i = m, K 2, 1, 0, 1, 2, K n 1,
1.4.4
i= m
n care coeficientii c 2 pot lua numai valorile 0 sau 1, adica sunt exprimati n baza 2.
n figura 1.4,c se arata schema pozitionala de exprimare a unui numar
binar. Valoarea pozitionala a primei cifre spre stnga fata de punctul binar
este 20 . Urmatoarea pozitie are valoarea 21 (= 2 ), urmatoarea are valoarea 2 2 (= 4 ) s.a.m.d.
n mod similar, fractiunile numarului sunt exprimate prin puterile negative ale lui 2, pentru
ponderile pozitionale dispuse dupa virgula (punctul) binara, adica primul digit are ponderea
1
1
, urmatorul are valoarea pozitionala de 2 2 = s.a.m.d. (fig. 1.4,c).
2
4
n
Grupurile pozitionale de biti cu marimea 2 se numesc cuvinte ele putnd contine 1, 2, 4, 8,
16, 32 etc., biti. Grupul de 2 3 = 8 biti poarta numele de octet sau byte 2 .
de 2 1 =
n sistemul de numeratie binar, o cifra binara mai poarta numele de bit de la cuvintele (n
limba engleza) Binary Digit cifra binara.
Astfel bitul reprezinta unitatea de informatie exprimata n binar, aceasta fiind egala cu 0 sau
cu 1.
n acord cu relatia 1.3.1 la scrierea pozitionala bitii sunt numerotati n cuvnt de la dreapta
spre stnga avnd numerele de ordine: 0, 1, 2, 3, 4 (fig. 1.5).
n figura 1.5 se arata structura unui cuvnt binar de 16 biti, acestia fiind numerotati de la
dreapta spre stnga.
0
15
0
14
0
13
0
12
0
11
0
10
0
9
1
8
0
7
0
6
0
5
0
4
1
3
1
2
0
1
1
0
110101 = 1 2 5 + 1 2 4 + 0 23 + 1 22 + 0 21 +1 2 0 = 32 + 16 + 0 + 4 + 0 + 1 = 53.
2
Conform companiei Intel, grupul de 4 biti se numeste niblu, cel de 8 biti octet, prin cuvnt
fiind notat grupul de 16 biti. Grupul de 32 biti este numit cuvnt dublu, iar cel de 128 biti este numit
linie (ncepnd cu P I.80486).
14 ____________________________________________________________________
Deci:
101.011 = 1 2 2 + 0 21 + 1 2 0 + 0 21 + 1 22 + 1 2 3 =
= 4 + 0 + 1 + 0 + 0,25 + 0,125 = 5,375 .
Prin urmare:
0,1111 = 0 20 + 1 21 + 1 22 + 1 2 3 + 1 2 4 =
= 0,5 + 0 ,25 + 0,125 + 0 ,0625 = 0,9375 .
Exemple:
un cuvnt de 8 biti permite reprezentarea ntregilor ntre 0 si 2 1 = 255;
8
1 = 65535 ;
un cuvnt de 32 biti permite reprezentarea ntregilor ntre 0 si 2 1 = 4294967295 ;
16
32
64
1 = 1,8446 1019.
Denumirea sistemului
de numeratie
Binar
Ternar
Cuaternar
Chinar
Octal
Zecimal
Dozecimal
Hexazecimal
Baza
Simboluri folosite
2
3
4
5
8
10
12
16
0,1
0,1,2
0,1,2,3
0,1,2,3,4
0,1,2,3,4,5,6,7
0,1,2,3,4,5,6,7,8,9
0,1,2,3,4,5,6,7,8,9,A,B
0, 1, 2, 3, 4, 5, 6, 7, 8, 9, A, B, C, D, E, F
Coduri alfanumerice
Comenzile directe, uneori destul de complexe, nu pot fi ntelese direct de calculator
care, fiind alcatuit din circuite, sisteme sau dispozitive logice cu doar doua stari: nchis,
deschis, lucreaza numai n sistem binar acceptnd numai comenzi sub forma unor succesiuni
de biti de tipul 1010110...etc. Pentru ca un calculator numeric sa poata prelucra date sau
informatii att numerice, ct si literare sub forma de texte, cuvinte, comenzi, semne de
punctuatie etc., este necesar ca acestea din urma sa fie codificate n limbajul pe care l ntelege
calculatorul, adica n cod binar3 . Astfel, codificarea datelor alfanumerice este necesara pentru
a memora mesaje si comenzi, dar si pentru a prelucra diferite informatii (variabilele, constante
etc.) de tip alfanumeric.
Pe lnga literele mari si mici ale alfabetului latin, n numar de 52, mai este necesara
si codificarea celor 10 cifre (simboluri) arabe ale sistemului de numeratie n baza 10, precum
si unui numar de cca 30 de alte simboluri corespunzatoare sistemelor de punctuatie sau altor
caractere speciale de tipul <, >, +, /, * etc.
3
Limbajul de programare scris n sistem binar care poate fi utilizat de un calculator (masina de
calcul), se numeste limbaj masina (sau cod masina).
______________________________________________________________________________
MANUAL PENTRU NVATAMNT LA DISTANTA
15
ANCA GHEORGHIU_______________________
Caracter
sau
Comanda
NUL
SOH
STX
ETX
EOT
ENQ
ACK
BEL
BS
HT
LF
VT
FF
CR
SO
SI
DLE
DC1
DC2
DC3
DC4
NAK
SYN
ETB
CAN
EM
SUB
ESC
FS
GS
RS
US
INFORMATICA
ASCII
(hexa)
Caractere
speciale
ASCII
(hexa)
Caractere
majuscule
ASCII
(hexa)
00
01
02
03
04
05
06
07
08
09
0A
OB
OC
OD
OE
OF
10
11
12
13
14
15
16
17
18
19
1A
1B
1C
1D
1E
1F
(SP) spatiu
!
#
$
%
&
(
)
*
+
,
.
/
0
1
2
3
4
5
6
7
8
9
:
;
<
=
>
?
20
21
22
23
24
25
26
27
28
29
2A
2B
2C
2D
2E
2F
30
31
32
33
34
35
36
37
38
39
3A
3B
3C
3D
3E
3F
@
A
B
C
D
E
F
G
H
i
J
K
L
M
N
O
P
Q
R
S
T
U
V
W
X
Y
Z
[
40
41
42
43
44
45
46
47
48
49
4A
4B
4C
4D
4E
4F
50
51
52
53
54
55
56
57
58
59
5A
5B
5C
5D
5E
5F
|
]
Caractere
(litere)
mici
a
b
c
d
e
f
g
h
i
j
k
l
m
n
o
p
q
r
s
t
u
v
w
x
y
z
{
|
}
~
DEL
ASCII
(hexa)
60
61
62
63
64
65
66
67
68
69
6A
6B
6K
6D
6E
6F
70
71
72
73
74
75
76
77
78
79
7A
7B
7C
7D
7E
7F
723 ,243528 10 2
se va reprezenta sub forma unei mantise nmultita cu 10 la un anumit exponent si poate lua,
pentru exemplul de mai sus, diferite forme:
16 ____________________________________________________________________
0,723243528 10 5
0,0723243528 10 6
723243528 10 4 etc.
n functie de valoarea exponentului, se deplaseaza si pozitia virgulei si de aici si denumirea de
reprezentare n virgula mobila.
1.
2.
Bitul:
a.
b.
c.
______________________________________________________________________________
MANUAL PENTRU NVATAMNT LA DISTANTA
17
ANCA GHEORGHIU_______________________
INFORMATICA
18 ____________________________________________________________________
TEMA II
ELEMENTE HARDWARE ALE CALCULATOARELOR.
CONTINUT
2.1
2.1
19
21
OBIECTIVE
Dupa parcurgerea acestei teme veti fi capabili sa:
faceti clasificari ate principalelor tipuri de calculatoare;
identificati componentele unui calculator;
RESURSE
Pentru completarea studiului acestei teme, va recomandam sa:
consultati lucrarile din bibliografia recomandata;
consultati agenda de activitati tutoriale stabilita de comun acord cu tutorele de curs;
_______________________________________________________
2.1. HARDWARE SI SOFTWARE. CLASIFICAREA CALCULATOARELOR
ELECTRONICE
Un calculator numeric este un sistem electronic destinat prelucrarii automate a datelor aplicate
la intrare si livrarii apoi la iesire a rezultatelor ntr-un format accesibil utilizatorului.
Datele de intrare sunt transformate n date de iesire, n urma prelucrarii electronice, pe baza
unui program de calcul.
Orice calculator electronic are doua mari componente, care interactioneaza si asigura
prelucrarea de date n sistem (fig. 2.1):
______________________________________________________________________________
MANUAL PENTRU NVATAMNT LA DISTANTA
19
ANCA GHEORGHIU_______________________
INFORMATICA
Figura. 2.1. Cele doua componente ale arhitecturii unui calculator electronic.
20 ____________________________________________________________________
a) prima generatie de calculatoare, care s-a dezvoltat n jurul anilor 50 din secolul al XXlea. Acestea aveau unitatea centrala cu tuburi electronice, timp de acces mare, erau nefiabile si
mari consumatoare de energie, erau foarte scumpe (Exemple: ENIAC, UNIVAC);
b) a doua generatie de calculatoare, care s-a dezvoltat n anii 60 ai secolului trecut.
Acestea aveau unitatea centrala dotata cu tranzistori, aveau dimensiuni mult mai mici, erau
mai ieftine, mai fiabile si mai rapide de cca. 100 de ori dect cele din prima generatie;
c) a treia generatie de calculatoare, dezvoltata dupa 1965, utilizeaza primele circuite
integrate, au dimensiuni si mai mici si fiabilitate mai ridicata. Ele sunt de cca. 1000 de ori mai
rapide dect computerele din generatia a doua si permit programarea la nivel nalt (Fortran,
Cobol, Algol, Pascal etc.). Din Romnia se pot mentiona seriile Independent si Felix.
d) a patra generatie de calculatoare specifica anilor 70 din secolul XX dar care este
folosita si n prezent (generatiile 4, sau 4, 5 etc.). La aceste calculatoare unitatea centrala de
prelucrare este construita pe baza de microprocesor sau de procesoare paralele
(multiprocesor); de asemenea utilizeaza circuite VLSI (Very Large Scale Integration) si
produse software noi, adaptate la structura hardware de nalta tehnicitate. Se caracterizeaza
prin dimensiuni considerabil reduse si au fiabilitate mult crescuta fata de generatia a treia de
calculatoare.
e) a cincea generatie de calculatoare este n curs de experimentare si elaborare. Aceste
calculatoare au capacitate foarte mare de memorare si de prelucrare bazata pe procesarea
paralela. Au la baza nanotehnologiile si materiale noi n structura electronica, care permit sa
se proiecteze software pentru inteligenta artificiala (recunoasterea automata a imaginilor sau a
semnalelor vocale, permit dialogul om-masina n mod natural, pot avea capacitate de
optimizare si decizie etc.).
2.2. STRUCTURA GENERALA A UNUI CALCULATOR ELECTRONIC NUMERIC
Calculatorul electronic numeric4 reprezinta un sistem logic secvential care
efectueaza prelucrari si dirijari (transferuri) de date si comenzi n conformitate cu un algoritm
memorat sub forma unui program. Desi comporta o mare varietate, schema-bloc a oricarui
calculator numeric (sau sistem de calcul, n general) contine urmatoarele blocuri de baza (fig.
2.2): unitatea centrala de procesare (C.P.U. Central Processing Unit), memorie, M si
porturile de intrare/iesire (I/O), interconectate prin magistrale de vehiculare a datelor
Figura 2.2. Schema bloc a unui sistem de calcul numeric (calculator electronic).
Unitatea centrala de procesare, sau, pe scurt, unitatea centrala se compune din
unitatea de prelucrare a datelor denumita unitatea aritmetica si logica (A.L.U. Arithmetic
Logic Unit), unitatea de comanda si control (U.C.C.), aria de registre si blocul de interfatare
cu sistemul (fig. 3.3). Dupa cum s-a mentionat, ea se mai numeste unitate de procesare sau
procesor, iar daca este realizata sub forma unui singur circuit integrat pe scara mare de tip
LSI (Large Scale Integration) sau de tip VLSI (Very Large Scale Integration) se mai numeste
si microprocesor.
Dezvoltarea tehnicilor microelectronice a facut posibila realizarea unitatii centrale de
procesare din calculatoarele mainframe si minicalculatoarelor sub forma integrata acestea
Dupa cum se cunoaste, la nceput, calculatoarele electronice au fost construite si sub forma de
calculatoare analogice; aceste calculatoare mai sunt nca folosite n unele aplicatii speciale (de modelare
etc.).
______________________________________________________________________________
MANUAL PENTRU NVATAMNT LA DISTANTA
21
ANCA GHEORGHIU_______________________
INFORMATICA
fiind echipate cu microprocesoare de mare viteza sau cu sisteme de mai multe procesoare
(microprocesoare) pentru prelucrarea paralela.
Dupa cum s-a mentionat, microprocesorul ca entitate fizica si logica a aparut n
anul 1971 (microprocesorul INTEL 4004, de 4 biti), ca urmare a nevoii de standardizare a
circuitelor integrate logice complexe si a evolutiei tehnologiilor microelectronice n acest
domeniu.
Microprocesorul este un circuit integrat la scara mare sau foarte mare, capabil sa
realizeze operatii matematice si logice conform unui algoritm prestabilit (program) sub
conducerea unui bloc de comanda si control (UCP), adica microprocesorul. Un sistem
numeric realizat n jurul unui asemenea microprocesor, cu care conlucreaza n vederea
realizarii sarcinilor nscrise n program, se numeste sistem cu microprocesor sau
microcalculator (microsistem numeric de calcul).
Arie de
registre
Unitate de
comanda si
control
Bloc de
interfata cu
sistemul
Unitate
de
prelucrare
22 ____________________________________________________________________
TEMA III
CALCULATOARE PERSONALE. MICROPROCESORUL-CARACTERISTICI
FUNDAMENTALE. MEMORIA EXTERNA. ECHIPAMENTE DE INTRARE-IESIRE
CONTINUT
3.1.
3.2.
3.3.
3.4.
24
26
29
31
OBIECTIVE
Dupa parcurgerea acestei teme veti fi capabili sa:
identificati principalii termeni ai domeniului informaticii;
cunoasteti datele esentiale care au condus la gndirea logica actuala;
operati cu logica binara si cu transpunerile n diferite sisteme de numeratie.
RESURSE
Pentru completarea studiului acestei teme, va recomandam sa:
consultati lucrarile din bibliografia recomandata;
consultati agenda de activitati tutoriale stabilita de comun acord cu tutorele de curs;
_______________________________________________________
Un sistem cu microprocesor, cunoscut si sub numele
de microcalculator, este organizat cu rare exceptii n jurul a
trei
magistrale
asa
cum
se
vede
n
figura de mai jos. Pe lnga microprocesor care contine
blocurile mentionate anterior si magistralele sistemul mai are
n alcatuirea sa blocuri de memorie de tip RAM (Random
Acces Memory), memoria ROM (Read Only Memory) si blocurile de interfatare cu exteriorul
care sunt porturile de intrare/iesire (I/O). Legaturile interne (dintre registre si alte componente
ale microprocesorului), cu diferite blocuri din sistem precum si cu echipamentele externe se
fac cu ajutorul magistralelor care sunt de trei tipuri, si anume:
1) Magistrala de date (MD) sau DATA BUS, este ntotdeauna bidirectionala si serveste
drept cale de comunicatie pentru circulatia datelor ntre microprocesor (P) si unitatea de
memorie (UM), respectiv ntre P si circuitele de interfata (CI); capacitatea uzuala a MD
poate fi de 8, 16 sau 32 biti etc.
______________________________________________________________________________
MANUAL PENTRU NVATAMNT LA DISTANTA
23
ANCA GHEORGHIU_______________________
INFORMATICA
Iesiri
informatie
(date + comenzi)
SISTEM
NUMERIC
CAN
Port
intrare
CAN
Port
intrare
CAN
Port
intrare
Port
iesire
Unitate de
prelucrare
a
informatiei
Port
intrare
TASTATURA
Port
iesire
Port
iesire
ELEMEN TE
DE
EXECUTIE
TRADU CTORI
Port
iesire
Magistrala
de date
SISTEM DE
AFISARE
RAM
(Memorie
scriere-citire)
SISTEM
NUMERIC
24 ____________________________________________________________________
______________________________________________________________________________
MANUAL PENTRU NVATAMNT LA DISTANTA
25
ANCA GHEORGHIU_______________________
INFORMATICA
26 ____________________________________________________________________
2.
3.
4.
5.
______________________________________________________________________________
MANUAL PENTRU NVATAMNT LA DISTANTA
27
ANCA GHEORGHIU_______________________
INFORMATICA
28 ____________________________________________________________________
disk, floppy-disk, tastatura si portul serial.De asemenea, mai exista sloturile n care se pot
introduce placi de extensie: modem-uri, placi video, placi de sunet etc..
Sloturile permit introducerea placilor de extensie. Sloturile pot fi mpartite n
functie de diferentele constructive n: VL-BUS, ISA, EISA, PCI, PCMCIA, AGP. Interfata
VL-BUS este depasita. Interfata ISA este nca folosita cu succes, fiind prezenta pe multe din
placile de baza de generatie noua. PCI este cea mai folosita interfata, oferind rate de transfer
mari la preturi rezonabile. Interfata PCI a fost introdusa destul de recent, fiind o mbunatatire
a standardului EISA. PCMICA este destinat n exclusivitate utilizatorilor de calculatoare
portabile, oferind autoconfigurare si conectivitate rapida. Dimensiunea PCMICA este extrem
de redusa, dar au un pret foarte ridicat.
Interfata AGP este cea mai noua, iar destinatia sa precisa este reprezentata de placile
grafice. Fiind destinata acceleratoarelor grafice de mare viteza, AGP face legatura directa
ntre procesor si placa grafica, fiind astfel capabila sa ofere rate de transfer de pna la 3Gb/sec
.
Toate aceste tipuri de sloturi difera ntre ele. Exista totusi sloturi PCI/ISA n care se
pot introduce placi PCI sau placi ISA.
Placa video este un dispozitiv care face legatura ntre sistem /
procesor si monitor. Rolul sau este de a afisa pe ecranul monitorului
rezultatul procesarii datelor de catre unitatea centrala de prelucrare.
Placa video se conecteaza pe placa de baza printr-un slot PCI
sau AGP. Poate contine acceleratoare 3D si este dotata cu memorie.
Fiind o componenta importanta a sistemului, viteza sa influenteaza n parte performantele
calculatorului. n functie de memoria placii video, rezolutiile la care poate lucra aceasta sunt:
640x480, 800x600, 1024x764, etc.. Placile video de calitate ofera, de obicei, o rata de
remprospatare optima a imaginii, lucru care reduce riscul aparitiei afectiunilor oculare.
Placa de sunet este un dispozitiv care are rolul de a reda informatia binara sub
forma de sunet. Astfel, o placa de sunet se conecteaza la slotul ISA/PCI apoi la CD-ROM
printr-un cablu separat. Placile de sunet Creative sunt dotate cu memorie n care sunt
nregistrate sunete originale de instrumente.
3.3. Unitatea de memorie
n configuratia oricarui sistem de calcul se ntlnesc doua tipuri de memorie:
memorie interna, respectiv memorie externa.
Indiferent de tip, memoria are rolul de a stoca date, ea este spatiul de lucru primar al
oricarui calculator, realiznd totodata si legatura dintre software si unitatea centrala de
prelucrare.
Memoria interna
Memoria interna permite nregistrarea programelor, a datelor de intrare si a
rezultatelor, a unor subprograme ale sistemului de operare, a informatiilor pentru ecran, a
subprogramelor pentru testarea sistemului, etc.
Memoria consta dintr-un ansamblu de celule, fiecare pastrnd reprezentarea binara a
unei informatii. Numarul total de celule ale unei memorii reprezinta capacitatea acesteia.
Capacitatea se masoara n:
bit - reprezentarea unei cifre binare 0 sau 1
byte (octet - notat cu B) - format din 8 biti succesivi
kilobyte (KB) sau cuvnt
1 KB = 210 B = 1024 B
megabyte (MB)
1MB = 210 KB = 220 B = 1 048 576 B.
O celula de memorie poate fi identificata printr-un numar unic numit adresa celulei,
fiecare adresa fiind, de asemenea, unica. Numarul de biti din componenta adresei celulei da
dimensiunea memoriei .
Din punct de vedere fizic, memo ria este alcatuita din circuite integrate numite bistabili sau din
dispozitive magnetice (ferite sau bule magnetice).
______________________________________________________________________________
MANUAL PENTRU NVATAMNT LA DISTANTA
29
ANCA GHEORGHIU_______________________
INFORMATICA
30 ____________________________________________________________________
Memoria externa
Capacitatea limitata a memoriei interne impune necesitatea stocarii informatiei pe un
suport de memorie extern: banda magnetica, disc flexibil, disc dur, Compact Disc, hrtie,
etc.
1.discul fle xibil sau floppy disk-ul consta dintr-o folie elastica de
material magnetic, organizata sub forma de piste si sectoare. Capacitatea
unui disc este determinata de numarul de piste.
2.discul dur sau hard disk-ul este o constructie rigida, sub forma unei suprapuneri de mai
multe discuri dure. Ele au capacitate mare de stocare (sute de MB, GB) si
viteza mare de acces la date.
Principalele caracteristici ale discurilor dure sunt:
-rata de transfer, masurata prin numarul de KB transferati ntr-o secunda;
-timpul de acces, determinat de timpul mediu n care informatia este
accesata.
3.compact discul (CD) - utilizeaza tehnologia laser pentru citirea sau
scrierea informatiei. Focalizarea foarte exacta a radiatiei laser conduce la
posibilitatea realizarii pistelor mult mai apropiate dect la discurile
magnetice, deci la capacitati de memorare si la viteze de transfer mult mai
mari . Capacitatea de memorare a informatiilor este de 650 megaocteti, adica ct 500 de
dischete de 1,4 megaocteti. Tehnologia laser nu permite distrugerea pe cale magnetica, prin
umiditate, caldura sau praf, ci doar mecanic.
Discul n sine este fabricat din policarbonati, peste care se depune un strat subtire de
aluminiu, ce este nvelit apoi cu un strat de plastic pentru protejarea de praf si de amprente.
Informatia rezida n striatiile succesive n stratul de aluminiu care se citesc cu ajutorul unui
spot de laser de putere mica. Reflexia luminii indica prezenta sau absenta striatiilor n stratul
de aluminiu: daca lumina nu se reflecta, sau se reflecta foarte putin, atunci exista striatie, iar
daca reflexia este puternica atunci nu exista striatie. Aceasta succesiune, striatie sau nu, se
transmite de unitatea CD-ROM la calculator, care l ni terpreteaza drept cod binar si l
transforma n informatie perceptibila de utilizatori. Informatia de pe CD se poate doar citi, nu
si scrie, deci informatia stocata nu se poate schimba.
Durata n care calculatorul gaseste pe disc o anume informatie se numeste timp de
acces. Acesta se masoara de obicei n milisecunde. Cu ct durata acestui interval este mai
redusa , cu att calculatorul poate executa mai rapid comenzile cerute de utilizatori. Timpul de
acces al unitatilor CD-ROM utilizate curent este de zece ori mai mare dect cel al discurilor
flexibile.
Se disting urmatoarele tipuri de CD:
-CD-ROM (Compact Disc - Read Only Memory) este un CD gata nregistrat prin intermediul
unui inscriptor de CD-ROM. Dupa nscriere informatia nu poate fi modificata. CD-ROM-ul
functioneaza similar cu compact discul de muzica. Majoritatea unitatilor de CD-ROM pot
derula compact discurile de muzica dar nu le pot nregistra.
-CD-W O (Compact Disc Write Once, read many times).
-CD-I (Compact Disc Interactive) este folosit pentru aplicatii multimedia interactive.
3.4. DISPOZITIVE PERIFERICE DE IESIRE
Dispozitivele periferice de iesire au rolul de a converti informatia binara furnizata de unitatea
centrala in informatie accesibila operatorului uman (text, imagine, sunet). Principalele
periferice de iesire si caracteristicile lor sunt:
a) Monitorul - El este un ecran alb/negru sau color pe care se afiseaza
comenzile ce se transmit calculatorului sau rezultatele furnizate de catre
unitatea centrala. Informatia de afisat pe ecran este interpretata de un
adaptor de ecran, care genereaza din bitii de informatie semnalul video.
Caracteristica principala a adaptoarelor de ecran este rezolutia, masurata in numarul de pixeli
______________________________________________________________________________
MANUAL PENTRU NVATAMNT LA DISTANTA
31
ANCA GHEORGHIU_______________________
INFORMATICA
pe inch sau numarul de pixeli pe orizontala si verticala ecranului. Un pixel este un punct
elementar pe ecran.
Figura 2.9. In modul text un caracter este reprezentat de o matrice de 8x8 pixeli
Exista urmatoarele tipuri de ecrane:
- cu cristale lichide LCD - Liquid Crystal Display
- cu plasma
- electroluminiscente
b) Imprimanta - este perifericul prin intermediul caruia se pot tipari
rezultatele procesarilor. Viteza si calitatea imprimarii depind de tipul
imprimantei.
Tipuri de imprimante:
-matriciale cu impact - tiparirea se face prin intermediul unor ace de
imprimare dispuse sub forma matriciala si actionate electromagnetic
-cu jet de cerneala - folosesc o tehnologie de imprimare bazata pe un jet
de cerneala, care in contact cu hartia se intareste instantaneu. Rezolutia acestor imprimante
este de 300 dpi, mai nou 600 dpi sau chiar mai mult.
-termice - mecanismul de imprimare determina incalzirea cernelii de pe o banda si transferul
ei pe hartie. Rezolutia este de 250 dpi.
-laser - o radiatie laser incarca electrostatic un tambur cu imaginea de afisat. Tonerul este
fixat pe hartie prin trecerea tamburului peste coala, si incalzirea la temperatura inalta.
Rezolutia este de 300 - 600 dpi.
-ionice - au un mecanism de lucru asemanator imprimatelor laser, dar incarcarea nu se face
electrostatic, ci de la o sursa de ioni.
c) Plotterul - echipament folosit in proiectare pentru realizarea desenelor
mari pe format A0 sau A1. Coala se aseaza pe o masa, iar unul sau mai
multe brate mobile sunt comandate de calculator pentru a desena.
Aplicatia in electronica este la realizarea cablajelor imprimate.
3.5. Dispozitive periferice pentru telecomunicatii
Aceste echipamente permit conectarea calculatoarelor
intre ele la distanta in urmatoarele scopuri:
-transfer de fisiere (FTP, File Transfer Protocol)
-posta electronica (Electronic MAIL, E-mail)
-accesarea informatiilor stocate pe alte calculatoare
-efectuarea de operatiuni bancare
-comanda la distanta a unor echipamente, etc.
a) Interfata seriala RS-232 - permite transferul de informatie serial, la
viteze de 1200, 2400, 9600, 19200 biti/secunda, direct intre doua
calculatoare conectate intre ele sau prin intermediul unui modem - daca
transmisia se face prin linia telefonica. Interfata este realizata ca o placa
ce se introduce pa magistrala calculatorului si contine circuitul
specializat in comunicatii seriale sincrone sau asincrone, 8250. Pe interfata seriala se
conecteaza si mouse-ul.
b) Modemul (MODulator/DEModulator) - este un echipament care
permite adaptarea informatiei digitale 0/1 la linia telefonica prin
realizarea unei modulari la transmisie si a unei demodulari la receptie.
Folosind un program de comunicatie adecvat este posibila cuplarea
automata la un numar de telefon si stabilirea unei legaturi in scopul
tansferului de date.
c) Adaptorul pentru retele de calculatoare - este o interfata, care permite cuplarea mai
multor calculatoare intre ele pentru a forma o retea. Scopul utilizarii calculatoarelor conectate
in retea si a retelelor interconectate este de a utiliza in comun resursele disponibile si de a
interschimba informatii. La ora actuala, progresele tehnologice din domeniul calculatoarelor
si comunicatiilor, incurajeaza dezvoltarea fara precedent a retelelor de calculatoare.
32 ____________________________________________________________________
1.
______________________________________________________________________________
MANUAL PENTRU NVATAMNT LA DISTANTA
33
ANCA GHEORGHIU_______________________
INFORMATICA
34 ____________________________________________________________________
TEMA IV
SISTEME DE OPERARE. EVOLUTIE. MS-DOS. WINDOWS. UNIX. LINUX.
LINDOWS. CARACTERISTICI.
n cadrul acestei teme vom studia:
CONTINUT
4.1.
4.2.
4.3.
4.4.
36
39
41
43
OBIECTIVE
Dupa parcurgerea acestei teme veti fi capabili sa:
operati cu concepte legate de sisteme de operare;
faceti diferenta dintre programe rezidente si programe tranziente;
cunosteti tipurile de programe de servicii care nsotesc orice sistem de operare;
cunoasteti principalele tipuri de sisteme de operare uzuale.
RESURSE
Pentru completarea studiului acestei teme, va recomandam sa:
consultati lucrarile din bibliografia recomandata;
consultati agenda de activitati tutoriale stabilita de comun acord cu tutorele de curs;
_______________________________________________________
Monitorizarea aplicatiilor software se realizeaza cu un ansamblu integrat de
programe de sistem al caror rol este de a asigura coordonarea operatiilor hardware,
optimizarea acestor actiuni.
Sub aspect istoric, era calculatoarelor a demarat cu dezvoltarea seturilor de
instructiuni, redactate n cod-masina. Dezvoltarea ulterioara a acestora s-a realizat pe doua
directii si anume:
limbaje de asamblare;
sisteme de operare.
Limbajele de asamblare reprezinta programe de sistem care stau la baza arhitecturii
de cod. De regula, furnizorii de sisteme configureaza structura functionala initiala.
Spre deosebire de limbajele de asamblare, sistemele de operare (S.O.) reprezinta o
colectie integrata de programe de sistem si, de regula, sunt nsotite si de programe de aplicatii,
de interfatare cu utilizatorul.
Putem spune, deci, ca un sistem de operare este o componenta a structurii calculatorului (fig.
4.1) si reprezinta ansamblul programelor care au rolul de a realiza utilizarea optima a
resurselor calculatorului. Un sistem de operare are doua componente (fig. 4.1):
nucleu (kernel);
interfata.
n figura 4.1 este prezentata schema de baza a rolului unui sistem de operare pentru utilizatori
si calculator.
______________________________________________________________________________
MANUAL PENTRU NVATAMNT LA DISTANTA
35
ANCA GHEORGHIU_______________________
INFORMATICA
36 ____________________________________________________________________
37
ANCA GHEORGHIU_______________________
INFORMATICA
X = A ( B C ) + D ( E F 207 )
Arborele binar realizat de compilator pentru operatia 4.4.1 este reprezentat n figura 4.4.
38 ____________________________________________________________________
4.4.1
4.2. ETAPELE
IMPLICATE
UNUI
PROCES
DE
COMPILARE
SI
COMPONENTEL E
Aceste etape sunt ilustrate n figura 4.5. Dupa cum rezulta din figura se pot deosebi
urmatoarele etape si componente implicate n transferarea unui program-sursa n programobiect (fig. 4.5):
39
ANCA GHEORGHIU_______________________
INFORMATICA
40 ____________________________________________________________________
41
ANCA GHEORGHIU_______________________
INFORMATICA
42 ____________________________________________________________________
Explicatii
ncarcarea
Parametrii unitatilor
de disc
Informatii de timp
SDRAM Frequency
Configurarea optiunilor
de ncarcare si modul
de lansare a sistemului de operare
Securitatea
______________________________________________________________________________
MANUAL PENTRU NVATAMNT LA DISTANTA
43
ANCA GHEORGHIU_______________________
INFORMATICA
44 ____________________________________________________________________
memorie virtuala;
multitasking;
time-sharing;
multiutilizator;
permite executia aplicatiilor n MS-DOS, n paralel cu executia de procese sub UNIX
(submeniu pentru MS-DOS).
Componentele majore ale sistemu lui de operare UNIX sunt redate n figura 4.10 [].
45
ANCA GHEORGHIU_______________________
INFORMATICA
calculatoare de 32 de biti, dar Microsoft deja pregateste si lansarea versiunii de mare putere
WINDOWS XP pe 64 biti, care la acest moment poate fi considerata o revolutie n domeniul
PC-urilor. Aceasta din urma, este conceputa pentru a suporta servere si alte aplicatii pentru
bussiness la scara mult largita. Att versiunea pentru server, ct cea pentru statiile de lucru ale
aceluiasi sistem de operare vor avea procesorul de 64 biti Italium, de la INTEL. Sistemele cu
procesoare de 64 biti se vor adresa n mod special utilizatorilor care au baze de date mari si
celor care utilizeaza aplicatii tehnice de reactualizare a memoriei [8]. Partile administrative
ascunse nu sunt disponibile n Home Edition, conferindu-i acestuia toate caracteristicile unui
sistem de operare integrat.
Driverele mai vechi pot rula pe WINDOWS XP, daca este activata APP Fixes, care are rolul
de a simula prezenta unor versiuni anterioare de WINDOWS compatibile cu aplicatiile.
Desigur, baza de date a compatibilitatilor este nca n dezvoltare, iar o completare a acesteia
se poate prelua de pe INTERNET.
WINDOWS XP este considerat un sistem mult mai stabil dect predecesoarele sale, astfel ca
aplicatiile blocate pot fi mutate, redimensionate, minimizate sau oprite n paralel cu rularea
altor aplicatii.
Microsoft a mputernicit eTesting Lab sa compare ambele versiuni Windows XP, Home
Edition si Professional, cu performantele lui Windows Me, Windows 2000 Profesional
Service Pack 2, Windows98 Second Edition si Windows NT 4.0. (fig. 4.11).
Figura 4.11. Comparatia rezultatelor testelor efectuate de eTesting Labs asupra Windows XP,
Windows 98 SE si Windows Me.
eTesting Labs Inc. au gasit Windows XP drept cea mai rapida versiune dintre
celelalte sisteme de operare Windows create.
n medie Windows XP a obtinut un scor de:
cu 36% mai mult dect Windows98 SE pe Business Winstone 2001;
cu 77% mai mult dect Windows98 SE pe Content Creation Winstone 2001;
s-a comportat similar cu recordul de viteza stabilit de Windows 2000
Professional.
De asemenea testele au relevat ca Windows XP este net superior versiunilor anterioare fiind
caracterizat prin:
performanta unei porniri mai rapide : Windows XP este n medie mai rapid dect
Windows 2000 cu 34%;
performanta unui timp de rulare mai bun: aceasta se refera la viteza cu care Windows
XP si ndeplineste task-urile n timp ce calculatorul merge. mbunatatirile n timpii de rulare
ai lui Windows XP sunt evidente mai ales la pornirea aplicatiilor. De exemplu, media pornirii
aplicatiei pe Windows XP este cu 25% mai rapida dect Windows 98 SE si echivalenta cu
cea a lui Windows 2000 Professional.
Memorie si performanta: n sistemele n care este inclusa recomandarea cerintei memoriei
de cel putin 128 MB de RAM, Windows XP este evident superior celorlalte versiuni de
Windows.
WINDOWS XP si propune un obiectiv ambitios: unificarea celor doua directii de dezvoltare,
WINDOWS NT/2000 SI 95/98/Me.
Cele mai recente versiuni Windows aduc cteva noutati semnificative sub aspectul stabilitatii
si fiabilitatii.
46 ____________________________________________________________________
RedHat.
______________________________________________________________________________
MANUAL PENTRU NVATAMNT LA DISTANTA
47
ANCA GHEORGHIU_______________________
INFORMATICA
pentru utilizatorul care lucreaza simultan cu mai multe aplicatii compatibile cu sisteme de
operare diferite.
Daca seria Windows foloseste algoritmul round-robin pentru prelucrarea a doua sau mai
multe aplicatii, Linux dezvolta conceptul multiprocesor, rezident n kern el.
Ce aduce nou Linux-ul n acest domeniu? O abordare diferita a administrarii
resurselor si a timpilor de procesor prin folosirea a doua tipuri de algoritmi: cei preluati din
lumea UNIX si cei proprii optimizati pentru fiecare platforma n parte. Acesti algoritmi sunt
implementati n kernel. Acesta este, n mare parte, o biblio-teca de functii sau o colectie de
rutine pe care programele le folosesc. El nu este un task (program) n sine chiar daca lanseaza
mai multe task-uri. Codul sau se executa n mod sistem (system mode) n timp ce restul
programelor folosesc modul utilizator (user mode). Aceste doua moduri corespund, pe
procesoarele Intel like, cu modul real si cel protejat Din aceasta cauza kernel-ul va avea acces
direct la memorie fara a mai avea nevoie de nici o translatare, deci rezulta o viteza de executie
mult mai mare n timp cee programele obisnuite vor folosi pagini de memorie virtuala (virtual
page memory).
Razboiul dintre cele doua sisteme de operare, LINUX si WINDOWS tinde sa se aplaneze,
n sensul ca venind n ntmpinarea utilizatorilor s-au cautat modalitati de compatibilizare
reciproca a aplicatiilor prin dezvoltarea de emulatoare WINDOWS de catre LINUX. Noul
sistem de operare ce este dezvoltat de programatori independenti a capatat deja un nume,
LINDOWS. Acesta, nu este nca efectiv integrat si standardizat de catre comunitatea
softistilor independenti, dar se spera ca n foarte scurt timp sa fie oferit public. Speranta
tuturor consta n realizarea unui sistem de operare hibrid, prietenos n instalare, cu capacitatea
de a recunoaste aplicatii dezvoltate sub sistemele de operare mentionate mai sus si
compatibilizarea reciproca a acestora.
48 ____________________________________________________________________
Compilatorul este mult mai rapid dect versiunile anterioare. De asemenea, suita standard de
biblioteci matematice este optimizata, astfel ca pentru aplicatii de programare se pot obtine
performante optime fara a se mai scrie coduri (programe) de asamblare sau n limbaj specific
platformei. Este dotat cu o biblioteca de compatibilitati, putnd rula aplicatii curente
dezvoltate sub UNIX, Solaris sau Linux, dar si sub Windows .
Pentru lucrul n retea, accepta si este acceptat de calculatoarele care ruleaza sub Windows fara
a fi nevoie de software aditional de compatibilizare.
2.
3.
Ce reprezinta LI NDOWS ?
______________________________________________________________________________
MANUAL PENTRU NVATAMNT LA DISTANTA
49
ANCA GHEORGHIU_______________________
INFORMATICA
50 ____________________________________________________________________
TEMA V
SISTEMUL DE OPERARE WINDOWS. PACHETE DE SERVICII NGLOBATE IN
SISTEMUL WINDOWS
n cadrul acestei teme vom studia:
CONTINUT
5.1.
5.2.
51
54
OBIECTIVE
Dupa parcurgerea acestei teme veti fi capabili sa:
operati cu concepte legate de sisteme de operare;
faceti diferenta dintre programe rezidente si programe tranziente;
cunosteti tipurile de programe de servicii care nsotesc orice sistem de operare;
cunoasteti principalele tipuri de sisteme de operare uzuale.
RESURSE
Pentru completarea studiului acestei teme, va recomandam sa:
consultati lucrarile din bibliografia recomandata;
consultati agenda de activitati tutoriale stabilita de comun acord cu tutorele de curs;
_______________________________________________________
5.1. DESCRIEREA FACILITATILOR WINDOWS
Lansat initial ca platforma grafica n anii 80 ce rula sub MS-DOS, ncepnd cu
versiunea Windows95 a capatat valente de sistem de operare. Versiunile ulterioare si lansarile
pe piata bine directionate publicului larg au facut ca Windows sa devina cel mai populat
sistem de operare, ocupnd aproximativ 80% din piata mondiala.
Dupa instalare, ecranul monitorului va prezenta iconuri sugestive si denumirea
aplicatiilor pentru care s-au realizat shortcut-uri (scurtaturi) pe desktop, asa cum este ilistrat n
exemplul de mai jos(fig.5.1).
______________________________________________________________________________
MANUAL PENTRU NVATAMNT LA DISTANTA
51
ANCA GHEORGHIU_______________________
INFORMATICA
prin accesarea
52 ____________________________________________________________________
De asemenea copierea sau stergerea fisierelor sau directoarelor se poate realiza prin
apelarea selectarii a unuia sau mai multora asa cum este ilustrat n fig.5.5.
______________________________________________________________________________
MANUAL PENTRU NVATAMNT LA DISTANTA
53
ANCA GHEORGHIU_______________________
INFORMATICA
54 ____________________________________________________________________
______________________________________________________________________________
MANUAL PENTRU NVATAMNT LA DISTANTA
55
ANCA GHEORGHIU_______________________
INFORMATICA
f.
56 ____________________________________________________________________
TEMA VI
RETELE DE CALCULATOARE. TELECOMUNICATII. SOCIETATEA
INFORMATIONALA. TOPOLOGII. INTERNET. SERVICII INTERNET.
PROTOCOALE DE COMUNICARE.
EDITORUL HTML4. DEZVOLTAREA FOILOR WEB.
n cadrul acestei teme vom studia
protocoale de comunicare
principiile limbajului HTML
CONTINUT
6.1.
6.2.
6.3.
57
62
66
OBIECTIVE
Dupa parcurgerea acestei teme veti fi capabili sa:
operati cu concepte legate de sisteme de operare;
faceti diferenta dintre programe rezidente si programe tranziente;
cunosteti tipurile de programe de servicii care nsotesc orice sistem de operare;
cunoasteti principalele tipuri de sisteme de operare uzuale.
RESURSE
Pentru completarea studiului acestei teme, va recomandam sa:
consultati lucrarile din bibliografia recomandata;
consultati agenda de activitati tutoriale stabilita de comun acord cu tutorele de curs;
_______________________________________________________
6.1. CONCEPTE GENERALE. RETELE LOCALE DE CALCULATOARE.
n sens general, o retea reprezinta un
ansamblu de tehnici hardware si software care
asigura partajarea resurselor si a datelor n cadrul
unui grup de lucru. Astfel, sunt implementate
mecanismele necesare pentru manipularea datelor
si asigurarea accesului simultan la resursele
comune.
n functie de dimensiunea retelei
acestea au fost numite LAN, MAN, WAN.
LAN- Local Area Network- este o retea utilizata la nivel de departament sau de
institutie si conecteaza calculatoare aflate n aceeasi cladire sau n cladiri apropiate.
MAN- Metropolitan Area Network- este a retea ce conecteaza, de obicei,
calculatoare ale aceleiasi institutii situate n cladiri diferite.
WAN. Wide Area Netwirk- eate o retea de mare ntindere care permite
interconectarea de calculatoare sau de retele de calculatoare aflate la distante foarte mari.
Acestea sunt, de obicei, retele publice de telecomunicatii.
n afara de mediile NOS traditionale de baza, doua arhitecturi relativ noi s-au
afirmat pentru dezvoltarea aplicatiilor distribuite ce sunt, n prezent, tot mai utilizate n
______________________________________________________________________________
MANUAL PENTRU NVATAMNT LA DISTANTA
57
ANCA GHEORGHIU_______________________
INFORMATICA
58 ____________________________________________________________________
permit transmisia la debite de 155 Mbps), transmisia este cu viteza mare 50 Kbps - 155 Mbps
(bps - biti pe secunda) ,topologia este de obicei punct la punct.
Arhitectura client-server. O arhitectura client-server este un model de sistem
calcul n care aplicatiile sunt distribuite ntre entitatile din LAN. Clientii cer informatia de la
unul sau mai multe servere din LAN care stocheaza aplicatiile software, date si sisteme de
operare de retea. Sistemul de operare permite clientilor sa partajeze att datele ct si aplicatiile
ce sunt stocate pe server si la perifericele din LAN. Un singur server suporta mai multi clienti
simultan.
Exista trei functii de baza ale unui mediu de calcul distribuit:
1. administrarea datelor;
2. procesarea;
3. prezentarea catre utilizator
Orice sistem de calcul din retea poate fi fie un client, fie un server. Clientul este
reprezentat de entitatea care cere executia sarcinii. Un server este entitatea care executa un set
de sarcini n contul unui client.
Procesorul utilizatorului controleaza interfata utilizatorului si emite comenzi
pentru a conduce activitatea serverului din LAN. Serverele sunt, n general, calculatoare
puternice configurate pentru a oferi cele mai bune raspunsuri pentru clientii retelei, asigurarea
celei mai bune protectii a datelor din retea si controlul accesului utilizatorilor. Cteva dintre
sistemele de operare de retea mai cunoscute sunt:
q Nevoll NetWare;
q IBM OS/2 LAN Server;
q Windows NT Server.
Retelele egal-la-egal (peer-to-peer) nu utilizeaza un server central pentru stocarea
fisierelor sau ca centru pentru imprimante. ntr-o astfel de retea statiile de lucru folosesc
mpreuna unitati de disc si imprimantele functionnd ca servere temporare. n plus fata de
oferirea utilizatorului statiei de lucru a serviciilor specifice unui calculator, acesta trebuie sa
gestioneze cererile de acces la fisiere si sa accepte solicitarile pentru
tiparire la imprimanta venite din partea altor calculatoare de retea.
Desi retelele egal-la -egal ofera o mare flexibilitate statiile de lucru
de putere redusa pot fi repede suprasaturate cu sarcini legate de
folosirea n comun a resurselor si de efectuarea unor lucrari pentru
utilizatorul local. Exemple de retele egal-la -egal sunt:
q NetWare Lite;
q Windows `95;
q Artisoft LANtastic.
O retea de calculatoare este alcatuita din unul sau mai multe calculatoare server (de
fisiere, de aplicatii, de imprimare, de comunicatii etc.), terminale si elemente de conectare
(cabluri, module de interfata cu reteaua, elemente de comutatie). Echipamente de comutatie
pentru realizarea de retele mari se utilizeaza ca:
q repetor;
q bridge;
q router;
q gateway.
Un repetor este un amplificator amplasat pe cablul de retea. Atenuarile introduse
de cablul de retea sunt astfel compensate. n functie de tipul retelei, standardele prevad
dimensiunea maxima a cablului care poate fi utilizat fara amplasarea de repetoare.
Un bridge este un amplificator care face si decodifica semnalul astfel nct sunt
eliminate perturbatiile introduse de canalul de comunicatie.
Router este un echipament care permite separarea logica a unei retele n mai
multe segmente. El poseda informatii despre structura retelei si realizeaza o filtrare a
pachetelor de date n functie de adresa statiei de destinatie.
Un gateway este un sistem inteligent care permite interconectarea unor retele de
calculatoare n care sunt utilizate protocoale de comunicatie diferite.
Spre deosebire de alte sisteme de operare Unix-ul este att multitasking- ceea ce
nseamna ca mai multe programe lucreaza simultan- ct si multiuser- mai multe terminale pot
fi conectate la sistem astfel nct sa utilizeze simultan acelasi procesor. Acest sistem de
______________________________________________________________________________
MANUAL PENTRU NVATAMNT LA DISTANTA
59
ANCA GHEORGHIU_______________________
INFORMATICA
operare este util atunci cnd mai multi utilizatori trebuie sa lucreze simultan cu aceeasi
colectie de date.
Comunicarea calculatoarelor aflate ntr-o retea locala sau Internet6 se bazeaza pe protocoale
de acces.
FTP (File Transfer Protocol) care n traducere directa reprezinta protocol de transfer de
fisiere, din punct de vedere cronologic a fost un serviciu utilizat de retelele de calculatoare cu
mult naintea aparitiei Web-ului. Acest serviciu de comunicare informationala consta din
posibilitatea de acces direct de fisiere aflate pe hard-disk-uri externe. Conexiunea ntre
calculatoare este temporara si are doua componente principale :
copiere (download, get);
trimitere (upload, put).
n figura 9.3. este prezentata o schema de comunicare FTP ntre doua calculatoare.
xxx.yyy.zzz.ttt
denumit si adresa IP numerica.
PPP (Point to Point Protocol) reprezinta limbajul recunoscut de un terminal telefonic si
calculator. Elementele care concura la comunicarea de date de tip PPP sunt:
terminalul telefonic;
standarde de semnal;
operatorul de telefonie (denumit traditional si reteaua telefonica);
viteza de transfer de date.
SMTP Simple Mail Transfer Protocol Protocol de transfer a postei electronice
realizeaza transferul de fisiere ntre doua adrese de calculatoare conectate la retea. Continutul
unei scrisori electronice poate fi text, imagini, legaturi catre diverse site-uri sau documente
atasate de diverse tipuri.
Un browser Web este o aplicatie care permite navigarea pe Internet si permite vizualizarea
documentelor redactate n cod HTML si iteratia cu alte eventuale aplicatii si fisiere atasate
acestora.
Cele mai cunoscute browsere Web sunt Netscape Navigator de la Netscape Communications
si Internet Explorer al firmei Microsoft. Ambele browsere au implementate un interpretor
Java, ceea ce permite vizualizarea componentelor incluse n paginile Web ca aplicatii Java
(applet-uri Java).
O locatie din Internet este descrisa n mod unic de URL (Uniform Resource Locator
descriptor uniform de resurse), ce poate fi identificata indiferent de protocolul de acces.
International Network.
60 ____________________________________________________________________
Cod escape
%20
%23
%
&
/
%25
:
;
=
%3A
%26
%2F
%3B
%3D
______________________________________________________________________________
MANUAL PENTRU NVATAMNT LA DISTANTA
61
ANCA GHEORGHIU_______________________
INFORMATICA
Explicatii
Delimiteaza nceputul si, respectiv, sfrsitul unui
document HTML
Delimiteaza nceputul si sfrsitul unui antet al
documentului HTML
Delimiteaza nceputul si sfrsitul unui document
HTML
62 ____________________________________________________________________
Asa cum se poate remarca din tabelul 6.2 exista doua tipuri de marcaje:
perechi (containere);
individuale.
Numele marcajelor poate fi scris cu majuscule sau minuscule, limbajul nefiind senzitiv la
aceasta.
Tag-urile perechi pot fi imbricate, un container trebuie sa fie integral n interiorul altui
container.
Astfel, un document HTML este ncadrat de containerul HTML cu sintaxa:
[<HTML>
Documentul HTML]
[<HTML>]
n cadrul acestuia se poate nscrie containerul <HEAD> cu sintaxa:
<HEAD>
.......
</HEAD>
al caror rol este de a descrie documentul curent (pentru browser), pentru alte documente sau
pentru documentare.
Tag-ul <TITLE> poate sa apara doar n sectiunea <HEAD>
<HEAD>
......
<TITLE>
</TITLE>
.......
</HEAD>
Sectiunea <BODY> a carei sintaxa generala este:
<BODY>
......
</BODY>
contine tot ceea ce este vizibil pentru pagina curenta sau pentru frame -ul curent. Aceasta
sectiune este separata de sectiunea <HEAD>, dar face parte din conteinerul <HTML>. n
cadrul sau se trec toate elementele de redactare a paginii curente de vizitat.
Documente HTML. Liste si legaturi
Un document HTML are structura minimala:
<HTML>
<HEAD>
<TITLE>
Titlu documentului
</TITLE>
</HEAD>
<BODY>
Descrierea corpului documentului
</BODY>
</HTML>
Comentariile se pot introduce oriunde n script, au rol informativ si nu sunt vizibile pe pagina
Internet. Marcajul este de tip individual si are forma:
<! Acesta este un comentariu>
Fonturile textului au o culoare, o marime, un stil si o caracteristica (normal, bold, italic,
underline). Sintaxa de declarare este:
<FONT [SIZE = [+|]1|2|3|4|5|6|7]
[COLOR = # rrggbb| color]
______________________________________________________________________________
MANUAL PENTRU NVATAMNT LA DISTANTA
63
ANCA GHEORGHIU_______________________
INFORMATICA
[FACE = font]>
Textul zonei pe care se aplica modificarea de tip de font este:
</FONT>
n care SIZE indica o modificare relativa a dimensiunii fontului n cazul n care apare unul din
simbolurile + sau . Setarea poate fi absoluta prin indicarea unuia dintre numerele de la 1 la 7.
Setarea implicita este 3.
COLOR indica noua culoare pe care o va avea textul. Codul culorii este dat n format
hexazecimal RGB n care:
rr reprezinta rosu (de la 00 la FF);
gg reprezinta verde (de la 00 la FF);
bb reprezinta albastru (de la 00 la FF).
Culoarea fontului este deci o combinatie de rosu-verde-albastru n diferite proportii.
n tabelul 9.7 sunt prezentate simbolurile pentru cteva caractere speciale iar n tabelul 9.8
sunt prezentate codurile RGB ctorva culori des utilizate.
Tabel 6.3
Exemple de caractere speciale
Nume
Sintaxa
Acirc
& Acirc;
& # 194;
acirc
& acirc;
& # 226;
amp
& amp;
& # 38;
Aring
& Aring
& # 197;
copy
& copy
& # 169;
Icirc
& Icirc
& # 206;
icirc
& icirc
î
micro
µ
&#(8);
Descriere
A circumflex
()
a circumflex
()
ampersand
(&)
A cu inel
()
copyright
(C)
I circumflex
()
i circumflex
()
micro ()
Tabel 6.4
Cod RGB
# 00FFFF
# 000000
# 0000FF
# A 52 A2A
# 88008B
# FF D700
# FF00FF
# FF0000
# FFFF00
# FFFFFF
Documentele HTML pot fi legate ntre ele sau pot face trimiteri la alte adrese URL, e-mail
etc. O astfel de legatura se mai numeste si ancorare.
Marcajele de legaturi pot fi de doua tipuri:
a) legaturi catre alte adrese; acestea se caracterizeaza prin textul legaturii (afisat pe ecran n
mod subliniat, cu o alta culoare dect restul textului si atunci cnd pointerul mouse-ului se
64 ____________________________________________________________________
deplaseaza deasupra sa starea sa se modifica, daca linia este activa n documentul curent) si,
de asemenea, prin adresa la care se poate efectua salt;
b) definiri de nume care au rolul de a introduce tinte pentru legaturi n cadrul documentului.
Marcajul utilizat pentru ambele tipuri este
<A> </A>
unde
A provine de la anchor (ancora, ancorare).
Neincluderea etichetei de nchidere </A> va crea o hiperlegatura foarte lunga, cu o slaba
ancorare, care poate afecta buna ntretinere a paginii Web.
Legatura la un URL are sintaxa:
<A #REF = adresa URL [REL = tip-rel]
[REV=tip-rev]
[TITLE = title-name]
[TARGET = Window |_blank|_parent|_self|_top>
text de legatura
</A>
n care TARGET se poate referi la una dintre valori si anume:
window indica fereastra de afisare (daca nu exista, ea este creata);
_blank o fereastra noua;
_parent o fereastra parinte (cea anterioara);
self n aceeasi fereastra ca si documentul curent (valoare implicita);
_top n fereastra initiala,
iar text de legatura poate fi un text sau o imagine.
Pentru proiectarea modului de afisare a textului de legatura sunt disponibile trei atribute ale
tag-ului <BODY>:
LINK = # rrggbb|culoare
VLINK = #rrggbb|culoare
ALINK = # rrggbb|culoare
n care:
LINK defineste culoarea textului pentru legaturile nevizitate;
VLINK defineste culoarea textului pentru legaturile vizitate;
ALI NK (sau Active LINK) defineste culoarea textului pentru legaturi care se activeaza.
Legatura catre o sectiune este utila pentru navigarea ntr-un document de dimensiuni mai
mari. Aceasta se poate realiza n doua etape:
a) marcarea locului unde se poate efectua saltul (tinta);
b) marcarea locului de unde se poate efectua saltul (ancorarea).
Astfel, se poate scrie:
<A NAME = denumire>
[text denumire]
</A>
unde:
denumire este numele sub care se face referire la locatia respectiva prin legaturi
hypertext si nu apare n pagina vizualizata;
text denumire este textul care apare n pagina vizualizata, nu este evidentiat ntr-un fel
anume si constituie, n general, numele sectiunii catre care se poate
naviga.
Listele, de fapt, listarile pot fi:
liste neordonate (cu sau fara buline);
liste ordonate;
liste de definitie.
Listele pot fi mbricate, astfel ca o ntreaga lista poate fi element n alta lista.
Sintaxa listelor neordonate este de tipul urmator:
<LI[VALUE = nnnn][TYPE = ^|a|A|i|I|disk|square|circle>
element_de_lista
[</LI>]
______________________________________________________________________________
MANUAL PENTRU NVATAMNT LA DISTANTA
65
ANCA GHEORGHIU_______________________
INFORMATICA
66 ____________________________________________________________________
TEMA VII
SISTEME INFORMATICE N SOCIETATEA MODERNA. INFORMATICA N
ECONOMIE. TENDINTE. CALCULATORUL SI LUMEA DE MINE
n acest capitol vom studia:
CONTINUT
7.1.
7.2.
7.3.
7.4.
68
70
71
73
OBIECTIVE
Dupa parcurgerea acestei teme veti fi capabili sa:
identificati tendintele de perspectiva hardware si software;
sa va familiarizati cu arhitecturile super-computerelor
sa puteti sa alegeti/recomandati achizitia unui sistem PC optim sub aspectul
performanta/pret;
RES URSE
Pentru completarea studiului acestei teme, va recomandam sa:
consultati lucrarile din bibliografia recomandata;
consultati agenda de activitati tutoriale stabilita de comun acord cu tutorele de curs;
_______________________________________________________
nlocuirea tuburilor electronice cu dispozitive semiconductoare (diode, tranzistori) si
componente electronice miniaturizate a dus la micsorarea cu circa doua ordine de marime a
dimensiunilor si consumului instalatiilor numerice de calcul si la cresterea cu acelasi ordin a
vitezei de procesare a datelor.
Pe de alta parte utilizarea componentelor pasive si active discrete implica un numar
mare de elemente electronice care sunt continute ntr-un calculator complex si implicit la un
numar ridicat de conexiuni si suduri care ocupa un volum mare si duce la scaderea sigurantei
n functionare (a fiabilitatii) ca urmare a probabilitatii ridicate de aparitie a defectiunilor.
Problema a fost rezolvata prin aparitia, (n anul 1959), a circuitelor integrate la care
piesele componente si conexiunile dintre ele sunt realizate prin tehnici specifice chiar n
interiorul unui mic bloc monocristalin de semiconductor (cip)7 obtinndu-se un grad mare de
miniaturizare si o crestere apreciabila a fiabilitatii, datorita micsorarii drastice a numarului de
piese si de conexiuni externe. Aceste cip-uri, care au o forma dreptunghiulara sau patratica cu
laturi de ordinul milimetrilor, sunt detasate dintr-o placheta (rondea) semiconductoare de
grosime mica (circa 0,2 mm) care la rndul ei a fost obtinuta prin sectionarea transversala a
unui cristal cilindric de semiconductor (de obicei din siliciu), crescut din topitura sau din faza
gazoasa prin metode speciale. n figura de mai jos se prezinta schema simplificata a unui cip
integrat cu un numar mic de componente, cum sunt circuitele SSI sau MSI.
______________________________________________________________________________
MANUAL PENTRU NVATAMNT LA DISTANTA
67
ANCA GHEORGHIU_______________________
INFORMATICA
68 ____________________________________________________________________
69
ANCA GHEORGHIU_______________________
INFORMATICA
microprocesorul Pentium are doua cai de executie canalizata, iar microprocesoarele Pentium
Pro si urmatoarele (Pentium 2, 3, 4) poseda mai multe niveluri n ierarhia de canalizare 8 .
Astfel cipul Mobile Pentium 2 are doua canale de prelucrare cu cte 12 niveluri,
ambele avnd posibilitatea sa execute instructiuni MMX, precum si o unitate integrata pentru
operatii n virgula mobila pe 80 de biti. Fata de primele microprocesoare care necesitau mai
multe cicluri de ceas pentru executia unei instructiuni, prin folosirea arhitecturii superscalare
si a prelucrarii prin canalizare (pipeline), precum si a altor concepte hardware sau software
moderne, (de exemplu, mai multe nivele cach sau conceptul RISC etc.) s-a ajuns ca
microprocesoarele evoluate actuale sa execute mai multe instructiuni n fiecare ciclu de ceas,
concomitent cu marirea frecventei ceasului! De exemplu, n cazul considerarii unui
microprocesor cu un CPI (cicluri de ceas pe instructiune) egal cu 1 (adica un singur ciclu
pentru o instructiune), un microprocesor superscalar (Pentium Pro) la 1000 MHz cu patru cai
poate functiona la o viteza de vrf de patru miliarde de instructiuni pe secunda (deci rezulta
un CPI = 0,25).
70 ____________________________________________________________________
71
ANCA GHEORGHIU_______________________
a)
INFORMATICA
b)
72 ____________________________________________________________________
2. sisteme cu flux unic de instructiuni, fluxuri multiple de date (SIMD Single Instruction
stream, Multiple Data streams);
3. sisteme cu fluxuri multiple de instructiuni, flux unic de date (MISD Multiple Instruction
streams, Single Data stream);
4. sis teme cu fluxuri multiple de instructiuni, fluxuri multiple de date (MIMD Multiple
Instruction streams, Multiple Data streams).
Multicalculatoarele sunt sisteme MIMD, la care comunicatia ntre proce-soarele
componente se realizeaza prin transfer de mesaje prin intermediul unei magistrale de nalta
performanta care leaga ntre ele mai multe noduri (fig. 10.6). Dupa cum se vede din figura
10.6 fiecare nod este format dintr-unul sau mai multe procesoare P, module de memorie M
(partajate numai de procesoarele din nodul respectiv), dispozitive de intrare/iesire (I/E) care
sunt n general discuri dure, precum si un procesor de comunicatie PC [65]. Procesoarele de
comunicatie sunt conectate printr-o retea de comunicatie avnd diferite topologii (stea, arbore,
inel grila, tor dublu, cub sau hipercub).
______________________________________________________________________________
MANUAL PENTRU NVATAMNT LA DISTANTA
73
ANCA GHEORGHIU_______________________
INFORMATICA
ntregului sistem, cum s-a aratat mai nainte, n cazul memoriilor, dispozitivelor I/E, sau
magistralelor etc.
n ultimul deceniu (dupa 1995) au fost obtinute dispozitive, module si sisteme cu
performante remarcabile att n planul hardware, ct si n planul software si al organizarii
ierarhiilor de memorie. Eforturi sustinute au fost facute pentru perfectionarea memoriei
DRAM, cu variantele CDRAM (memorie DRAM cu cach), memoria DRAM sincrona
(SDRAM), Enhanced DRAM (EDRAM), EDO RAM precum si Rambus DRAM
(RDRAM)11 . Asemenea tipuri de memorii cu valori mari ale largimilor de banda au fost si
sunt folosite mpreuna cu procesoarele evoluate fabricate de Intel (Pentium Pro, Pentium 3 si
4), AMD si de alti producatori. n particular, chipset-urile cu Pentium (P4 ) au fost nzestrate
cu memorii RDRAM (Rambus DRAM), dar pretul ridicat al acestora din urma a scazut
atractivitatea chipset-ului ceea ce a condus la o slaba vnzare a lui P4 . Problema a fost
rezolvata prin utilizarea, ncepnd cu anul 2002, a noilor tipuri de memorii si anume chipurile Double Data Rate SDRAM prescurtat DDR care mareste de cca doua ori latimea de
banda.
Cele mai uzuale DDR-SDRAM utilizate n prezent sunt cunoscute sub forma
cipurilor (de memorie) PC 1600, PC 2100 si PC 2700. Acestea au rate care corespund
vitezelor de 200, 266 si 333 MHz pe secunda si sunt cunoscute, de obicei, ca DDR 200, DDR
266 si DDR 333.
n cazul memoriilor PC 133, latimea de banda se mareste de 2,5 ori prin folosirea
conceptului DDR. Firma SIS (din Taiwan) a fost primul fabricant de chipset-uri care a oferit
suport pentru DDR-333 (la nceputul anului 2002) iar apoi firma Kingmax a fabricat primele
DDR 400 (533 MHz Date-Rate) utilizate cu Pentium 4, inclusiv la P4 -M (pentru notebook-uri
si alte calculatoare mobile).
Memoriile DDR prezinta avantajul unui pret mai mic, dar n ceea ce priveste
performantele ele nu se ridica la cele atinse de memoriile Rambus DRAM (sincrone). Astfel
n testele efectuate cu procesorul P4 memoriile RDRAM, n perechi de rimm-uri PC 800 si
PC 1066, au oferit cote de transfer de 3,2 Gb pe secunda si respectiv de 4,2 Gb pe secunda,
spre deosebire de chipset-urile DDR PC 100 (266 MHz) si PC 2700 (333 MHz) care ofera
doar 2,1 Gb/s si respectiv 2,7 Gb/s. Rezulta, ca daca se doreste un sistem mai performant cu
P4 este necesar sa se plateasca un pret ceva mai mare, dar rezultatele obtinute vor justifica
aceste costuri. De mentionat aici si chipset-ul PC 2400, care contine o memorie R-DRAM ce
lucreaza la o frecventa de 800 MHz, fata de preconizatele DDR-400 care pot lucra la o
frecventa de 400 MHz, dar au un pret mai mic 12 .
Cresterea gradului de integrare, deci al numarului de componente pe cip, a permis
obtinerea unor module (cip -uri) de memorie (DRAM) de capacitati foarte mari, si a unor
procesoare (microproce-soare) performante care, de asemenea, pot ngloba mai multe
milioane de tranzistori pe cip, gratie litografiilor submicronice. Performantele microprocesoarelor si ale cipset-urilor care nglobeaza memorii si procesoare evoluate (Pentium, G4 etc.) au
fost obtinute si prin abordarea unor proceduri software spectaculoase, daca nu chiar
revolutionare, mai ales n ceea ce priveste rezolvarea problemelor de grafica pe calculator
(programe 3D) care necesita un volum mare de operatii, sau pentru aplicatii multimedia etc.
Cteva din asemenea abordari si solutii software vor fi expuse n conexiune cu dezvoltarea
tehnologiilor hardware care n ultimul deceniu (dupa 1995) au capatat o dezvoltare fara
precedent.
Dupa 1990 n productia de microprocesoare si calculatoare pe 32 sau 64 biti pe lnga
firmele Intel si Motorola au intrat n competitie companiile AMD, IBM, Cyris, HewlettPackard si IDI (cu filiala Centaur Technology). Advanced Micro Device (AMD) a devenit cel
mai puternic concurent pentru Intel cu productia sa de microprocesoare ncepnd cu
generatiile 5 si 6 (din seria Pentium). Folosind cip-uri bazate pe nuclee RISC, firma AMD a
adaugat, la microprocesoarele sale, instruc-tiuni grafice 3D extinse n setul de comenzi,
nainte ca Intel sa lanseze pe piata microprocesorul Pentium III.
11
74 ____________________________________________________________________
P 4 + R-DRAM + Hyper-Threading.
Celelalte companii aflate n competitie cu Intel (AMD, HP, Apple etc.) au adoptat
tehnologii Hyper-Threading precum si procese litografice evoluate (folosind ultravioletul
ndepartat etc.) realiznd procesoare care lucreaza n domeniul 1 2,6 GHz (se pot mentiona
aici: Duron la 1,1 GHz, Athlon XP 1900+ si Athlon XP 2800+ de la AMD, Power PC, Power
Mac G3 , Power Mac G4 de la Apple si Motorola etc.).
n ceea ce priveste evolutiile viitoare se preconizeaza marirea frecventei nucleului
microprocesor pna la 8 10 GHz prin folosirea att a litografiilor nanometrice, ct si a
tranzistorilor de tip nou (CMOS Three Gate) lucrnd la frecvente de pna la 300 GHz, sau a
tranzistorilor nanometrici care sa opereze pe baza unor principii noi la frecvente de ordinul
terahertilor.
Succese importante s-au obtinut si n domeniul procesarii optice a informatiei, a
comunicatiilor optice si a mediilor de stocare optica (discuri optice ce pot nmagazina peste
100 GB, sau discuri holografice etc.) n locul Floppy discurilor (sau dischetelor) de 3,5 inci
si 1,44 MB) se folosesc pe scara tot mai larga CD-ROM -uri inscriptionabile (mediile CD-RW
sau CD-MRW), iar mai recent, DVD-urile inscriptionabile care cstiga tot mai mult teren.
n ncheiere se vor prezenta cteva date referitoare la realizarile recente n domeniul
superalculatoarelor care sunt sisteme multiprocesor cu procesare paralela.
Performantele supercalculatoarelor se masoara cu ajutorul unor teste speciale (benchmark-uri)
care permit ierarhizarea acestora n asa-numitul TOP500 ce cuprinde primele 500 de
supercalculatoare din lume. Testul principal propus de Linpack (denumit si test Linpack)
consta n rezolvarea unui sistem de ecuatii liniare foarte dens care sa duca la rezultate
apreciabile n timpi ct mai scurti.
De la primul supercomputer Cray-1, capabil sa efectueze 160 milioane de operatii cu
virgula mobila pe secunda (160 megaflops) si cu o memorie principala de 8 megabytes, s-a
ajuns la supercomputere care pot calcula pna la 40 de trilioane de operatii cu virgula mobila
pe secunda (40 teraflops) cum este cazul lui Earth Simulator de la NEC Japonia. n
continuare vor fi prezentate cteva caracteristici ale unor supercomputere care sunt incluse n
recentul TOP 500 (din noiembrie 2002), clasament care se face de doua ori pe an.
Supercomputerul Cray T3E-1200 care ncorporeaza 1900 de procesoare a fost instalat n
incinta guvernului american n anul 2001. El este capabil de o performanta de 1,1 teraflops.
Procesoarele folosite au o frecventa maxima de 675 MHz, fiecare unitate de procesare putnd
dispune de 256 sau 512 MB de memorie primara. Toate procesoarele sunt de 64 de biti fiind
interconectate n noduri de cte 16 procesoare.
______________________________________________________________________________
MANUAL PENTRU NVATAMNT LA DISTANTA
75
ANCA GHEORGHIU_______________________
INFORMATICA
Supercomputerul ASCI White, instalat n laboratoarele din Los Angeles SUA, are
n compunerea sa trei sisteme: White, Frost si Ice. Cel mai puternic dintre acestea este
sistemul White care contine 8192 procesoare grupate n 512 noduri fiecare cu cte 16
procesoare IBM RS6000 SP Power 3 capabile sa ruleze la 375 MHz. Blocul White ofera o
performanta de peste 12 teraflops (conform IBM). Sistemele Frost si Ice contin 68 si respectiv
28 de noduri. n total, suprcomputerul ASCI White contine 9728 de procesoare Power 3.
Memoria totala RAM a lui ASCI White este de 6 TB, iar capacitatea totala de memorie
externa este asigurata de asa-numitul IBM Total Storage 7133 Serial Disk System care poate
memora 160 TB de date.
Cel mai puternic supercomputer este, la ora actuala, Earth Simulator-Simulatorul
Pamntului, care are ca scop ntelegerea si previziunea schimbarilor globale ale climei,
precum si studiul placilor tectonice si a cutremurelor etc.
Construit de compania japoneza NEC (Nippon Electric Company), supercalculatorul Earth
Simulator este instalat n orasul Kanagawa, lnga Tokyo, la Marine Science and Technology
Center. Conform specialistilor NEC Earth Simulator poate executa maxim 40 teraflops,
performanta rezultata n urma aplicarii testelor Linpack. El este echipat cu 5120 de procesoare
(fabricate de NEC). Fiecare procesor ruleaza la 500 MHz, este capabil de 8 gigaflops si
dispune de 2 GB de memorie, astfel nct sistemul contine, n total, 10 terabytes de memorie.
Earth Simulator ofera o latime de banda interna de 16 GB/s.
Procesoarele sunt structurate n 640 de noduri, fiecare nod dispunnd de 8 procesoare
si 16 GB de memorie. Supercomputerul este instalat n 320 de cabinete fiecare continnd cte
doua noduri, deci 16 procesoare. Acestea sunt asezate n jurul a 65 cabinete (de culoare verde)
care contin componentele ce asigura interconectarea nodurilor. Matricile cu discuri pentru
memoria externa sunt grupate n alte cabinete de culoare alba. Tot sistemul este izolat complet
de mediul nconjurator. De asemenea, este izolat electromagnetic si mecanic fiind suspendat
pentru a fi protejat antiseismic. Racirea supercomputerelor este asigurata prin sisteme de
racire si remprospatare cu aer.
Crearea lui Earth Simulator de catre japonezi -ia ambitionat pe americani care
promit o revenire n forta pe primul loc ntr-un viitor apropiat. Astfel IBM care este
considerat lider n acest domeniu a anuntat ca n 2004 si 2005 vor fi create
supercomputerele ASCI Purple si respectiv Blue Gene/L. Conform IBM ASCI Purple va fi
capabil sa execute peste 100 teraflops, iar Blue Gene/L va asigura 367 teraflops.
Supercomputerul ASCI Purple va fi compus din sisteme IBM e-Server care vor
ncorpora 12544 de procesoare Power 5 si capacitati de stocare apreciabile. Blue Gene/L va
ncorpora 130.000 de procesoare si va rula pe Linux.
Exista, de asemenea, si alte multe proiecte de supercomputere (n alte tari) dintre
care se poate mentiona, de exemplu, supercomputerul SGI Origin 3800 proiectat de Silicon
Graphics Technology (SGI) din Cambridge pentru a sustine proiectul COSMOS de studiere a
originii universului.
76 ____________________________________________________________________
BIBLIOGRAFIE RECOMANDATA:
/1/ Anca Gheorghiu Programarea calculatoarelor
electronice, Editura Victor, Bucuresti, 2003
/2/ ***-colectia revistei Chip (1999 2003)
/3/*** www.microsoft.com
/4/*** www.infoiasi.ro
/5/ N. J. Muller, Enciclopedia Internet, Editura Tehnica,
Bucuresti, 2002.
/6/ *** - colectia revistei PC-WORLD (1999-2003)
/7/ *** www.linux.go.ro
______________________________________________________________________________
MANUAL PENTRU NVATAMNT LA DISTANTA
77