UNIVERSITATEA LUCIAN BLAGA SIBIU

FACULTATEA DE DREPT
CENTRUL TUTORIAL HUNEDOARA
SPECIALIZARE DREPT

DREPTUL UNIUNII EUROPENE

CONSTITUIREA COMUNITATII EUROPENE A
CARBUNELUI SI A OTELULUI

REFERAT

Conf.univ.dr.
Daiana-Maura Vesmas

Student
Dinu Constantin
An II- ID

nc din secolul al XVII-lea au fost elaborate proiecte de tratate pentru

crearea unei federaii europene. Cu toate acestea, ideea de Europa unit s-a
concretizat abia dup cel de-al Doilea Rzboi Mondial, avnd la baz dorina de a
menine pacea pe continent. n jumtatea de secol de construcie european, Statele
Membre au beneficiat de stabilitate, pace i prosperitate economic. Principalele
rezultate au fost: creterea nivelului de trai, crearea Pieei unice, a Uniunii
economice i monetare.
Un motiv decesiv in nasterea Comunitatii Europene a Carbunelui si Otelului
(CECO), a fost, cu siguran, catastrofa reprezentat de cel de-al Doilea Rzboi
Mondial, care, n perioada postbelic, a stat la baza constituirii unui numr de
organizaii menite s mpiedice izbucnirea unor noi rzboaie i care s garanteze
convieuirea panic a popoarelor .Printre altele, trebuie s amintim aici faptul c
Organizaia Naiunilor Unite a fost constituit nc din anul 1945, Fondul Monetar
Internaional, tot n 1945, iar GATT a intrat n vigoare la 1 ianuarie 1948. Nu
putem trece cu vederea nici nfiinarea Consiliului Europei, al crui statut a fost
semnat de ctre membrii si fondatori n mai 1949.
Toate aceste organizaii - att internaionale, ct i europene - menionate mai
sus aveau n comun faptul c erau forme de cooperare pur interstatale chiar
dac, n cazul Consiliului Europei, la congresul de la Haga aa-numiii "federaliti"
aveau pretenii cu mult mai mari . Aprtorii ideii unui stat federal european,
adic cei care susineau o form mult mai intensiv de cooperare, au ncercat
aadar s obin, mcar n anumite domenii, un mai mare grad de integrare, nutrind
sperana c astfel se va ajunge la o extindere progresiv a domeniilor de cooperare.
Frana a oferit premisele concrete n sensul urmririi acestei strategii, care de
altfel venea s rspund unor interese naionale proprii: cooperarea la nivelul
industriei crbunelui i a oelului. Aceast form de cooperare urma s
monitorizeze tendinele de dezvoltare din industria grea german, dar urmrea, n
aceeai msur, s ncurajeze procesul de mpcare dintre statul francez i cel
german. Astfel, n mai 1950, ministrul francez de externe, Robert Schuman, a
prezentat un plan pentru crearea unei autoriti pentru controlul produciei de
crbune i oel pe teritoriile Republicii Federale Germane i ale Franei, aa
numitul Plan Schuman.

Comunitatea European a Crbunelui i Oelului (CECO) a fost fondat n

1951 (Tratatul de la Paris), de Frana, Germania de Vest, Italia, Belgia, Luxemburg
i Olanda pentru a partaja resursele de oel i crbune ale statelor membre,
prevenind astfel un nou rzboi european. A reprezentat aplicarea unul plan
dezvoltat de economistul francez Jean Monnet, fcut public de ministru de externe
francez Robert Schuman. A fost promovat intens de Statele Unite CECO a devenit
fundaia pentru Comunitatea Economic European (redenumit ulterior
Comunitatea European i n final Uniunea European prin Tratatul de la
Maastricht) . Tratatul de la Paris a intrat n vigoare la 23 iulie 1952, i spre
deosebire de Tratatul de instituire a Comunitii Europene, a avut o durat limitat
la 50 de ani. n consecin, CECO a ncetat s existe la 23 iulie 2002, iar
responsabilitile i bunurile sale au fost preluate de CE . Spre deosebire de cealalt
organizaie european creat n 1949 dup model interguvernamental (Consiliul
Europei), CECO a fost creat ca organizaie supranaional.
Dispoziiile tratatului nlturau discriminrile pe criterii de naionalitate
dintre productori, comerciani i consumatori n sectoarele industrial
integrate.Totodat, statele membre ale Comunitii i-au stabilit tarife vamale
comune n relaiile externe. Crearea acestei organizaii europene a nsemnat
constituirea unor organe supranaionale cu competena de a lua decizii n anumite
domenii i de a le impune statelor membre. Aa cum se arat n unele lucrri, el
reprezenta materialitatea ideii de constituire a Europei politice, pornind de la
constituirea unei Europe economice.Raiunile politice care se ascundeau sub
aceast construcie comunitar economic se refereau la situaia Franei care se
simea ameninat permanent de Germania (dei aceasta din urm fusese mparit
n aprilie 1949 prin acordurile de la Washington), precum i la poteniala
ameninarea din partea rilor vest-europene de ctre S.U.A., sau la i mai
evidentul pericol al rzboiului rece, care ncepuse s-i fac simit prezena tot
mai mult. n ceea ce privete teama Franei fa de Germania, se ofereau garanii n
cadrul acestei construcii europene prin punerea n comun a resurselor metalurgice
i miniere, care fceau imposibil orice stare beligerant ntre cele dou ri.
Aceast organizare economic, ce ducea la unirea pieelor naionale ntr-o pia
unic, urmrirea i promovarea produciei i creterea profiturilor n comparaie cu
situaia meninerii unor piee supuse unor reguli i practicii restrictive. Dei era
vorba de o pia comun sectorial (limitat la crbune i oel), ea crea un

precedent instituional de o deosebit importan. Prin acest tratat se creau patru

organe ale comunitii:
- nalta Autoritate, organ internaional, care era nsrcinat s favorizeze
interesele preponderant comunitare.
- Cosiliul Special de Minitri, care era un organ cu caracte interguvernamental.
- Adunarea Comun, care se prevedea c va fi aleas prin vot universal direct
i care avea sarcina controlului democratic.
- Curtea de Justiie.
Membrii naltei Autoriti, n numr de nou, dispuneau de deplina
independent n ndeplinirea atribuiilor lor n interesul general al Comunitii.
Pentru relizarea funciilor sale, nalta Autoritate conlucreaz cu celelalte instituii
ale Comunitii, i anume: Consiliul de Minitri, Comitetul Consultativ i
Adunarea Parlamentar. Frana, Germania i Italia au numit doi membri fiecare
Autoritatii i trei membrii mai mici, fiecare. Acesti opt membri numeau la randul
lor, o a noua persoana care sa fie Presedintele Inaltei Autoritati. In ciuda faptului ca
este numit de comun acord de guvernele naionale, acionnd mpreun, membrii
si-au luat angajamentul sa nu reprezinte interesul lor naional si au facut un
jurmnt de a apra interesele generale ale Comunitii n ansamblul su.
Princiupiul inovatiei Autoritatii a fost caracterul su supranaional. Ea a avut o arie
larg de competen pentru a asigura ca obiectivele tratatului au fost ndeplinite i
c piaa comun a funcionat fr probleme. Inalta Autoritatea ar putea emite trei
tipuri de instrumente juridice: decizii, legi care au fost n ntregime obligatoriu;
recomandri, care au avut obiective obligatorii, dar metodele au fost lsate la
latitudinea statelor membre; i de avize, care nu a avut nici o fora juridic.
Misiunea impartiala a Inaltei Autoritati Comune va fi de a asigura modernizarea
productiei si ameliorarea calitatii sale, furnizarea conditiilor identice de valorizare
a carbunelui si otelului pe piata germana si franceza, ca si pe a celorlalte tari
aderente, dezvoltarea exporturilor comune catre alte tari, plan de productie si
investitii, fond de reconversie, circulatia carbunelui si otelului in tarile membre
fara taxe vamale. Inalta Autoritate nu va prejudicia cu nimic regimul proprietatii
intreprinderilor . Crearea Pietei Comune pentru Carbune si Otel - cu alte cuvinte o
piata care punea laolalta pietele nationale ale Frantei si Germaniei precum si ale
tarilor Benelux si a Italiei - implica o gandire noua pentru aplicarea politicilor
economice europene. Interesant de semnalat este ca obiectivul final al pietei unice

era unul liberal. Acesta nu putea fi obtinut, avand in vedere conditiile existente,
fara o organizare puternica, capabila sa depaseasca metodele nationale. Si astfel,
aici, in punctul de pornire, probabil s-a nascut unul dintre paradoxurile aparente ale
Comunitatii Europene - implinirea obiectivului liberal al crearii pietei europene s-a
obtinut cu ajutorul unei autoritati puternice independente. Noii autoritati i s-au
atribuit competente in obtinerea si publicarea de informatii despre industria
comuna europeana a carbunelui si otelului. Acest lucru insemna si faptul ca
informatiile referitoare la formarea preturilor, erau de acum disponibile pentru cei
interesati.
Inalta Autoritate s-a confruntat in scurt timp cu un domeniu in care
competentele sale au intrat in conflict cu cele ale autoritatilor nationale - si anume
sistemul de impozitare. Intrebarea care s-a pus a fost daca in cadrul comertului
transfrontalier se aplica impozitul in tara de origine a marfurilor sau in cea de
destinatie? In timp ce parerea majoritara in cadrul Autoritatii favoriza cea de a
doua varianta, germanii considerau ca aceasta aplicare ar fi discriminatorie, si ca
impozitul ar trebui sa se aplice in tara de origine. In absenta oricarei armonizari a
sistemului de impozitare intre statele membre, unica solutie era arbitrajul unei
comisii de experti fiscali independenti, care va fi confirmat viziunea majoritatii.
Consiliul de Minitri, compus din reprezentani ai statelor membre,
ndeplinete n principal funcia de armonizare a intereselor naionale cu aciunile
Comunitii.Articolul 26 al Tratatului Comunitii Crbunelui i Oelului prevede
expres c activitile Consiliului se vor desfura n vederea armonizrii activitii
naltei Autoriti cu cele ale guvernelor statelor semnatare, ce sunt rspuztoare de
politicile economice generale. n acest scop este instituit practica consultrii i cea
a schimbului de informaii ntre cele dou instituii.
Adunarea Parlamentar, instituit prin prevederile Tratatului, era compus din
reprezentani ai Parlamentelor naionale ale statelor membre i ndeplinea o funcie
de supraveghere a activitii naltei Autoriti, avnd ntre prerogativele sale i
revocarea din funcie a membrilor naltei Autoriti. De remarcat c Adunarea
Parlamentar nu ndeplinete alte funcii, cum ar fi de pild aprobarea bugetului
sau adoptarea de acte normative comunitare. n structura instituional a
Comunitii a fost inclus i Comitetul Consultativ de pe lng nalta

Autoritate.Comitetul Consultativ compus din 30 pn la 51 de membri desemnai

de Consiliul Minitrilor cuprindea reprezentani ai muncitorilor, industriailor,
comercianilor i consumatorilor din sectoarele reglementate n tratat.Comitetul
ndeplinea - aa cum arat denumirea sa - o funcie de consultare de lng nalta
Autoritate a Comunitii Crbunelui i Oelului.
Aplicarea prevederilor Tratatului de la Paris, precum i a normelor comuinitare
subsegvente, era asigurat de Curtea de Justiie a Comunitii Crbunelui i
Oelului, compus din 7 judectori i 2 avocai generali desemnai de ctre
guvernele statelor membre. Curtea de Justiie avea competena de a judeca litigiile
intervenite ntre statele membre, instituiile comunitii i, respectiv, persoanele
fizice i juridice n procesul aplicrii dispoziiilor comunitare.
Crearea Pietei Comune pentru Carbune si Otel - cu alte cuvinte o piata care
punea laolalta pietele nationale ale Frantei si Germaniei precum si ale tarilor
Benelux si a Italiei - implica o gandire noua pentru aplicarea politicilor economice
europene. Interesant de semnalat este ca obiectivul final al pietei unice era unul
liberal. Acesta nu putea fi obtinut, avand in vedere conditiile existente, fara o
organizare puternica, capabila sa depaseasca metodele nationale. Si astfel, aici, in
punctul de pornire, probabil s-a nascut unul dintre paradoxurile aparente ale
Comunitatii Europene - implinirea obiectivului liberal al crearii pietei europene s-a
obtinut cu ajutorul unei autoritati puternice independente. Misiunea sa a fost, in
general: de a "contribui la expansiunea economiei, dezvoltarea ocuprii for ei de
munc i mbuntirea nivelului de trai" a cetenilor si. n termeni de crbune i
producia de oel, Comunitatea a avut un efect redus cu sectoarele, respectiv, a
sczut i a crescut n raport cu tendinele mondiale. Schimburile comerciale dintre
membrii a crescut (de zece ori pentru crbune), care a salvat banii membrilor ",
nefiind necesar sa se importe resurse din Statele Unite, n special n cazul n care
au existat reduceri ntr-un singur stat. nalta Autoritate, de asemenea, a emis 280 de
mprumuturi de modernizare a industriei, care a ajutat industria de mbunt ire a
produciei i pentru a reduce costurile. La cheltuielile de judecat au fost reduse i
mai mult prin eliminarea tarifelor la frontiera.
Pe plan general, CECO "a contribuit larg la formarea unui veritabil spirit
european", a permis generalizarea Pietei Comune in ansamblul economiei, in

cadrul organizatiilor puse in miscare prin Tratatul de la Roma din 1957. CECO a
constituit un punct de plecare pentru organizarea Pietei Comune si a EURATOMului CECO a inregistrat si esecuri. Chiar daca nu este responsabila de criza
carbunelui (1958-1959), institutia europeana nu a putut sa impuna un progra
comunitar. Desi exista o institutie supranationala, nu a fost posibil sa se
definitiveze o politica comuna anticriza sau a energiei.
In ceea ce priveste industria siderurgica, regulile comunitare in materie de
asociere (Art. 65 din Tratatul de la Paris) interziceau cartelarea si practicile
trustificarii, ale concentrarii. Penalitatile erau greu de aplicat. Preturile au continuat
sa fie fixate de marile societati, care si-au consolidat puterea economica cu
aprobarea tacita a CECO; in 1970, primele 10 firme siderurgice din Europa Celor
Sase controlau 60% din productia de otel fata de 40% in 1953.
Astfel, constituirea C. E. C. O. a atins n mare parte obiectivele propuse de
ctre fondatorii acestora, activnd ntr-o perioad n care o investiie comun n
anumite sectoare extrem de necesare s-a dovedit a fi una destul de avantajoas,
pentru toate rile membre, nu numai pe plan economic, dar i pe cel politic i n
ceea ce privete relaionarea internaional.

BIBLIOGRAFIE
-www.europa.eu.int
-Fabian Gyula- Drept Institutional al Uniunii Europene- Ed. Hamangiu 2012
-Tratatele fundamentale ale Uniunii Europene- Ed. C.H. Beck 2015