Funcţionarea Parlamentului

Mandatul (numit şi legislatură). Prin mandat se înţelege perioada de timp determinată

pentru care este ales un reprezentat şi îşi exercită atribuţiile care îi revin.
Mandatul Camerei Deputaţilor şi a Senatului este de 4 ani şi începe de la data întrunirii
legale a fiecărei Camere, în condiţiile validării mandatelor şi a depunerii
jurământului. Durează până la întrunirea legală a Camerelor nou alese.
Mandatul încetează prin ajungerea la termen sau prin dizolvarea Parlamentului, în
condiţiile art. 89 din Constituţie (parlamentul poate fi dizolvat de către Preşedintele
Republicii, după consultarea celor doi preşedinţi ai Camerelor parlamentare, a liderilor
grupurilor parlamentare, în cazul în care nu a acordat votul de încredere Guvernului în termen
de 6 luni de la prima solicitare şi numai după respingerea a cel puţin două solicitări în acest
sens).
Mandatul celor două Camere se prelungeşte de drept în stare de mobilizare, de război,
de asediu sau de urgenţă, şi durează până la încetarea acestor situaţii (art. 63 alin. 1). Alegerile
pentru noul Parlament vor avea loc în termen de cel mult 3 luni de la expirarea mandatului sau
de la dizolvarea Parlamentului (art. 63 alin. 2). Pe perioada prelungirii mandatului, în
condiţiile art. 63 din Constituţie, aceasta nu poate fi revizuită şi nu pot fi adoptate, modificate
sau abrogate legi organice.

Parlamentul României îşi desfăşoară activitatea în sesiuni parlamentare, modalitatea

principală de lucru fiind şedinţa, la convocarea preşedinţilor celor două Camere.
Sesiunile parlamentare sunt de două feluri: sesiuni ordinare şi sesiuni extraordinare.
Sesiunile ordinare sunt acele perioade expres prevăzute în care Parlamentul este
obligat să se întrunească pentru a-şi desfăşura activitatea. Potrivit art. 66 alin. 1 din
Constituţie, Parlamentul României se întruneşte în două sesiuni ordinare pe an, la convocarea
preşedinţilor celor două Camere, prin decizie. Doar în cazul primei sedinţe de constituire a
Parlamentului nou ales, convocarea se face de către Preşedintele Republicii. Prima sesiune
ordinară începe în luna februarie şi nu poate depăşi sfârşitul lunii iunie, iar cea de-a doua
sesiune ordinară începe în luna septembrie şi nu poate depăşi sfârşitul lunii decembrie (art. 84
alin. 1 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, respectiv art. 80 din Regulamentul Senatului).
Sesiunile extraordinare se ţin ori de câte ori este nevoie, în afara sesiunilor ordinare,
la iniţiativa Preşedintelui Republicii, a biroului permanent al fiecărei Camere sau a cel puţin o
1/3 din numărul deputaţilor sau al senatorilor. O situaţie mai deosebită, se referă la
convocarea de drept a Parlamentului, în cazurile expres prevăzute de Constituţie:
 - luarea unor măsuri urgente de către Preşedintele Republicii (conform art. 92 alin.
3),
- instituirea stării de asediu sau de urgenţă (conformart. 93 alin. 2),
- depunerea spre aprobare la Parlament a unei ordonanţe de urgenţă a Guvernului
(potrivit art. 115 alin. 5).

Şedinţele sunt intervalele de timp în care Camerele îşi desfăşoară activitatea

curentă. Şedinţele sunt de două feluri: separate (pentru fiecare Cameră) şi comune.
Şedinţele comune se organizează în următoarele situaţii (art. 65 alin. 2):
- primirea mesajului Preşedintelui Republicii
- aprobarea bugetului de stat şi a bugetului asigurărilor sociale de stat
- declararea mobilizării totale sau parţiale
- declararea stării de război
- aprobarea strategiei naţionale de apărare a ţării
- examinarea rapoartelor Consiliului Suprem de Apărare a Ţării
- numirea şefilor serviciilor de informaţii şi exercitarea controlului asupra activităţii
acestor servicii
- numirea Avocatului Poporului
- stabilirea statutului deputaţilor şi senatorilor, stabilirea indemnizaţiei şi a celorlalte
drepturi ale acestora.
Şedinţele sunt publice dar, în condiţii deosebite, Camerele pot hotărî ca acestea să fie
secrete.
Şedinţele se desfăşoară legal în condiţii de realizare a cvorumului, respectiv în
prezenţa a cel puţin jumătate plus unul din membrii fiecărei Camere.
Conform regulamentelor de organizare şi funcţionare a celor două Camere,
parlamentarii îşi desfăşoară activitatea în şedinţe în plen, în comisii, în grupuri
parlamentare, la nivelul birourilor parlamentare, în circumscripţii electorale ori
îndeplinesc orice alte atribuţii ce le sunt încredinţate de Camera parlamentară din care fac
parte.