Sunteți pe pagina 1din 124

Ghid pentru sisteme hibrid de incalzire Proiectul ACCESS

Ghid pentru
sisteme hibrid care utilizeaza
captatoare solare termice si
instalatii de incalzire pe biomasa

Editor/Publisher: Project ACCESS

Autor: Dr. Charalampos Malamatenios – Center for Renewable Energy Sources (CRES) - Grecia
Traducere: Camelia Vasile, Anca Simona Calinoiu – Institutul de Studii si Proiectari Energetice (ISPE)

Versiune: Aprilie 2007

Cu sprijinul financiar al Comisiei Europene

-1-
Ghid pentru sisteme hibrid de incalzire Proiectul ACCESS

Cuprins

Introducere......................................................................................................................5
1. Surse de energie.........................................................................................................7
1.1 ENERGIA SOLARA................................................................................................. 7
1.1.1 Potential..........................................................................................................8
1.1.2 Radiatia solara ...............................................................................................8
1.1.3 Recuperarea energiei solare .........................................................................9
1.1.4 Piata energiei solare in Europa ...................................................................10
1.2 BIOMASA PENTRU INCALZIRE .............................................................................. 14
1.2.1 Piata echipamentelor de incalzire pe biomasa...........................................14
1.2.2 Combustibilul din lemn................................................................................15
1.2.3 Continutul de umiditate ...............................................................................18
1.2.4 Puterea calorifica .........................................................................................19
1.2.5 Constituenţii lemnului .................................................................................20
1.2.6 Calitatea combustibililor lemnosi si standardele referitoare la acestia ...21
2. Sisteme Hibrid de incalzire biomasa-energie solara pentru aplicatii rezidentiale24
2.1 SISTEME PENTRU PREPARAREA APEI CALDE MENAJERE ...................................... 25
2.1.1 Sistemul standard ........................................................................................25
2.1.2 Instalatii cu doua rezervoare .......................................................................26
2.2 SISTEMUL PENTRU INCALZIREA SPATIULUI SI PREPARAREA APEI CALDE MENAJERE
ASISTAT DE INSTALATIA SOLARA .............................................................................. 26
2.2.1 Sistemul de acumulare combinat (sistemul rezervor-in-rezervor) ...........27
2.2.2 Sistemele cu acumulare tampon, cu schimbator de caldura interior si
conducta de golire ................................................................................................27
2.2.3 Rezervorul de acumulare in straturi, cu prepararea a.c.m. si asistenta la
incalzire .................................................................................................................28
2.2.4 Sistemul cu doua rezervoare ......................................................................29
3. TEHNOLOGIA INCALZIRII CU COMBUSTIBILI PE BAZA DE LEMN ......................30
3.1 ARDEREA COMBUSTIBILILOR PE BAZA DE LEMN................................................... 30
3.1.1 Procesul de ardere.......................................................................................30
3.1.2 Randamentul procesului de ardere.............................................................31
3.1.3 Aerul de ardere si coeficientul excesului de aer, λ....................................32
3.1.4 Emisiile .........................................................................................................34
3.1.5 Randamentul sistemului..............................................................................34
3.2 SISTEME DE INCALZIRE CU BIOMASA: ASPECTE TEHNICE .............................................35
3.2.1 Tipuri de sisteme de incalzire cu biomasa pentru aplicatii casnice .........35
3.2.2 Sobe cu ardere de butuci din lemn .............................................................36
3.2.3 Sobele pe pelete...........................................................................................40
3.2.4 Cazanele pe pelete .......................................................................................43
3.2.5 Cazanele pe aschii din lemn........................................................................45
3.2.6 Cazanele cu ardere de busteni....................................................................46
3.3 SISTEME DE DEPOZITARE A COMBUSTIBILULUI ..................................................... 47
3.3.1 Depozitarea bustenilor ................................................................................48
3.3.2 Depozitarea peletelor din lemn ...................................................................48
3.3.3 Depozitarea aschiilor din lemn....................................................................50
3.3.4 Volumul depozitului de combustibil ...........................................................52
3.4 SISTEMUL DE EVACUARE – COSUL DE FUM .......................................................... 53
3.4.1 Rolul cosului ................................................................................................53

-2-
Ghid pentru sisteme hibrid de incalzire Proiectul ACCESS

3.4.2 Efectul de tiraj ascendent si proiectarea canalului de fum .......................54


3.4.3 Reglajul si stabilizarea tirajului ...................................................................55
3.4.4 Consideratii legate de proiectarea sistemului de evacuare la cos ...........55
3.5 FUNCTIONAREA SI INTRETINEREA SISTEMELOR DE INCALZIRE CU LEMN ................. 56
3.5.1 Combustibilul adecvat.................................................................................56
3.5.2 Alimentarea cu aer .......................................................................................57
3.5.3 Curatarea canalului de fum (maturarea cosului)........................................57
3.5.4 Inlaturarea cenusii .......................................................................................57
4. SISTEME SOLARE ....................................................................................................60
4.1 PRINCIPUL DE FUNCTIONARE AL SISTEMELOR SOLARE TERMICE........................... 60
4.2 CIRCULATIA FORTATA ........................................................................................ 60
4.3 CAPTATOARE SOLARE ........................................................................................ 61
4.3.1 Captatoare solare plane...............................................................................61
4.3.2 Captatoare cu tuburi vidate.........................................................................62
4.3.3 Eficienta captatorului solar .........................................................................63
5. SISTEME DE STOCARE A ENERGIEI TERMICE .....................................................64
5.1 ACUMULAREA APEI CALDE MENAJERE ................................................................ 65
5.2 REZERVOARE TAMPON DE STOCARE A ENERGIE TERMICE .................................... 66
5.3 REZERVOARE COMBINATE DE STOCARE A ENERGIEI TERMICE .............................. 67
6. SISTEMELE DE REGLAJ ..........................................................................................69
6.1 TEHNOLOGII DE REGLAJ PENTRU CAZANELE CU ARDERE PE BIOMASA .................. 69
6.1.1 Reglajul puterii .............................................................................................69
6.1.2 Reglajul arderii .............................................................................................70
6.1.3 Reglajul combinat al puterii si al arderii.....................................................70
6.2 TEHNOLOGII DE REGLAJ IN SISTEMELE SOLARE TERMICE ..................................... 70
6.2.1 Principiul de conectare al regulatorului cu acţionare pe baza diferentei de
temperatura ...........................................................................................................70
6.2.2 Regulatorul digital cu functii speciale ........................................................71
6.2.3 Senzorii de temperatura ..............................................................................71
6.2.4 Protectia la supraincalzire...........................................................................71
6.3 RECOMANDARI SUPLIMENTARE PENTRU REGULATORUL SISTEMELOR HIBRID
BIOMASA/ENERGIE SOLARA ..................................................................................... 71
7. PLANIFICAREA SOLUTIEI DE ALIMENTARE..........................................................73
7.1 PLANIFICAREA SISTEMULUI DE PREPARE A APEI CALDE MENAJERE.... 73
7.1.1 Obiectivul dimensionarii..............................................................................73
7.1.2 Etapa I: Determinarea consumului de apa calda .......................................73
7.1.3 Etapa a II-a: Necesarul de caldura pentru prepararea apei calde .............74
7.1.4 Etapa a III-a: Dimensionarea componentelor sistemului...........................74
7.1.5 Estimarea bruta pe baza unor formule empirice........................................74
7.2 PLANIFICAREA SISTEMULUI PENTRU INCALZIRE SI PREPARAREA APEI
CALDE MENAJERE ASISTAT DE O INSTALATIE SOLARA TERMICA ………… 75
7.2.1 Cerinte ..........................................................................................................76
7.2.2 Formule empirice .........................................................................................77
7.3 DIMENSIONAREA CAZANULUI .............................................................................. 77
7.3.1 Calcule empirice …………………………………………………………………..78
7.3.2 Dimensionarea corecta................................................................................79

-3-
Ghid pentru sisteme hibrid de incalzire Proiectul ACCESS

7.4 PLANIFICAREA INFRASTRUCTURII PENTRU INSTALATIA DE INCALZIRE CENTRALA PE


BIOMASA ................................................................................................................. 82
7.4.1 Evaluarea amplasamentului ........................................................................82
7.4.2 Aspecte legate de instalare .........................................................................84
8. ASPECTE ECONOMICE ALE SISTEMULUI HIBRID ................................................87
8.1 VALOAREA ADAUGATA REGIONALA..................................................................... 87
8.2 SIGURANTA IN ALIMENTARE ................................................................................ 87
8.3 AVANTAJUL IN CEEA CE PRIVESTE PRETUL .......................................................... 87
9. ASPECTE DE MEDIU ALE SISTEMULUI HIBRID.....................................................92
9.1 REDUCEREA EFECTULUI DE SERA ....................................................................... 92
9.2 PARTICULE FINE ................................................................................................. 93
9.3 REDUCEREA PLOILOR ACIDE............................................................................... 93
9.4 RISCURI REDUSE LA TRANSPORT SI DEPOZITARE ................................................. 93
10. Facilitati Financiare ................................................................................................. 94
10.1 MODELUL SERVICIILOR ENERGETICE (ESCO) .................................................... 94
10.2 PROGRAME DE SUSTINERE FINANCIARA ............................................................ 96
10.3 INSTRUMENTE DE FINANTARE SPECIALE DEZVOLTATE IN DOMENIUL SISTEMELOR
SOLARE TERMICE ..................................................................................................... 96
BIBLIOGRAFIE..............................................................................................................99

-4-
Ghid pentru sisteme hibrid de incalzire Proiectul ACCESS

Introducere

Prezentul Ghid se vrea a fi o introducere in sistemele hibrid de incalzire cu utilizare de


energie solara si pelete din lemn si a fost realizat in cadrul proiectului european ACCESS
(Penetrarea accelerata pe piata a tehnologiilor la scara redusa de utilizare a biomasei si
a energiei solare), finantat in cadrul Programului “Intelligent Energy-Europe“. Acest Ghid
se bazeaza in principal pe rezultatele/produsele obtinute in cadrul unui alt proiect finantat
de UE, Sollet (Strategia retelei europene pentru sisteme hibrid de incalzire pe baza de
energie solara si pelete din lemn, pentru aplicatii descentralizate). Scopul proiectului
Sollet a fost acela de a pregati piata prin demonstrarea realizarii unor centrale 100%
fiabile pentru diferite aplicatii si de a explora si optimiza efectele sinergiei dintre sistemele
hibrid de incalzire pe baza energiei solare si a instalatiilor de incalzire cu pelete din lemn
pentru prepararea apei calde menajere si incalzirea spatiului.

Sistemele hibrid de incalzire care combina instalatiile solare cu centrale cu ardere de


combustibil lemnos sunt confortabile, nepoluante pentru mediu si sunt o solutie eficienta
din punct de vedere al costului pentru incalzirea locuintelor uni-familiale sau a cladirilor
de apartamente. Aceste sisteme sunt deja in competitie pe piata cu sistemele de incalzire
clasice care ard combustibili fosili. Cu toate acestea, implementarea sistemelor de
incalzire moderne, nepoluante pentru mediu, cum sunt sistemele hibrid de incalzire
energie solara-pelete din lemn, esueaza adesea din cauza necunoasterii de catre
utilizatorii finali a planificarii, implementarii, intretinerii si functionarii acestor tipuri de
sisteme de incalzire. O provocare suplimentara in implementarea sistemelor hibrid de
incalzire o reprezinta investitia initiala mai ridicata comparativ cu investitia in sistemele de
incalzire pe baza de combustibili fosili.

Prin urmare, acest ghid introductiv ofera o incursiune in tehnologia sistemelor solare
termice, a instalatiilor de incalzire la scara redusa cu functionare pe biomasa si
combinatia acestora. Mai mult, ofera o vedere de ansamblu asupra aspectelor economice
si de mediu ale sistemelor hibrid de incalzire energie solara-biomasa lemnoasa.

Primul capitol furnizeaza informatii despre energia solara si despre combustibilii pe baza
de lemn: sursele de energie utilizate in sistemele hibrid de incalzire pe vaza de energie
solara si pelete. Capitolul 2 precizeaza tipurile de instalatii ale sistemelor hibrid de
incalzire (pentru aplicatii casnice la scara redusa). Astfel este facuta o distinctie clara
intre sistemele pentru prepararea apei calde menajere si sistemele cu asistenta la
incalzirea spatiului.

In capitolul 3 sunt prezentate tehnologii de incalzire cu ardere de combustibil pe baza de


lemn, oferindu-se informatii despre tipuri de astfel de tehnologii, modul de proiectare si
infrastructura aferenta. Capitolul 4 ofera informatii despre principiul de functionare al
sistemelor solare termice, insistand in special asupra circulatiei fortate, prezentand, de
asemenea, cele mai folosite tipuri de captatoare solare. Capitolul 5 prezinta tipuri de
sisteme de stocare a energiei termice folosite in sistemele hibrid de incalzire ce contin
instalatii solare si cazane pe biomasa. In capitolul 6 sunt prezentate sistemele de
automatizare utilizate in instalatiile solare, in sistemele de incalzire pe baza de biomasa,
cat si pentru sistemele hibrid de incalzire.

Capitolul 7 face o introducere in planificarea sistemelor hibrid de incalzire ce combina


instalatii solare pe cazane pe pelete din lemn. Acest capitol se concentreaza pe

-5-
Ghid pentru sisteme hibrid de incalzire Proiectul ACCESS

aspectele tehnice ale planificarii si dimensionarii componentelor de baza ale sistemului


cat si ale infrastructurii acestuia. Capitolul 8 prezinta aspectele economice legate de
aceste sisteme tinand cont de factorii economici regionali pentru implementarea
sistemelor hibrid de incalzire. Acest capitol ofera, de asemenea, o comparativ din punct
de vedere al costului intre sistemele hibrid de incalzire si alte tipuri de sisteme de
incalzire.

Capitolul 9 ofera o analiza din punct de vedere al impactului asupra mediului al


sistemelor hibrid de incalzire, subliniind avantajele utilizarii acestora din punct de vedere
al mediului, cum ar fi emisiile reduse de CO2 comparativ cu sistemele de incalzire
traditionale. Capitolul 10 prezinta o trecere in revista a programelor-suport nationale si
internationale, si descrie Modelul de Servicii Energetice (ESCo) pentru aplicatiile pe
Energia Solara/Biomasa. In plus, sunt prezentate unele instrumente financiare “noi”,
aplicabile in sectorul sistemelor solare termice (precum: Finantarea de catre terti - TPF,
Garantarea Eficientei Solare - GSR etc.).

In final, in Anexa sunt descriese cateva instalatii demonstrative care au fost realizate in
cadrul proiectului Sollet, prezentat mai sus.

-6-
Ghid pentru sisteme hibrid de incalzire Proiectul ACCESS

1. SURSE DE ENERGIE

1.1 ENERGIA SOLARA

Termenul de energie solara denumeste energia produsa de catre soare prin fuziune
nucleara. O parte din aceasta energie ajunge pe pamant ca radiatie electromagnetica
(energie de radiatie). Energia solara a fost constanta de-a lungul secolelor. Rata cu care
energia de la Soare atinge o unitate de suprafata din zona orbitei Pamantului este de
aproximativ 1367 kW/m² 11, masurata pe o suprafata considerata normala (la un unghi
drept) fata de Soare. Acest numar este denumit constanta solara.

O parte din energia primita este absorbita de catre atmosfera si transferata in energie
termica si energie cinetica. O alta parte din energia radianta primita este eliberata in
spatiu ca emisie dinspre pamant. Reflexia in particulelor purtate de aer, precum cristale
de gheata si praf, conduc la o si mai mare reducere a energiei absorbite. Pierderile de
energie depind de conditiile atmosferice. Astfel, umiditatea aerului, norii si distanta care
trebuie strabatuta de razele soarelui in atmosfera au un rol important. Cand cerul este
senin radiatia ajunge pe suprafata pamantului pe directie verticala astfel ca ajunsa direct
pe suprafata este de 1 kW/m².

Figura 1: Fotografie a soarelui


[Sursa: NASA, http://sse.jpl.nasa.gov/multimedia/gallery/PIA03149.jpg, 04.01.2006]

Cea mai mare parte a energiei radiate pe pamant consta in lumina vizibila si radiatie de
caldura invizibila (radiatii infrarosii), precum si intr-o mica parte de lumina invizibila care
se regaseste in radiatiile ultraviolete. Efectul de incalzire produs de razele soarelui nu
rezulta in principal din radiatia termica directa, ci este mai mult rezultatul capacitatii
suprafetelor de a absorbi lumina vizivila. Cu cat o suprafata este capabila sa absoarba
mai multa lumina, cu atat mai intunecata ea apare ochiului omenesc. Acest efect este
folosit la conversia tehnica a energiei solare in energie termica.

1
WMO 1982. Comisia pentru instrumente si metode de observatie, Raport final sumar al celei de-a 8-a
sesiuni, Mexic, octombrie 1981. WMO Pub. nr. 590, Organizatia Mondiala de Meteorologie, Geneva,
Elvetia.

-7-
Ghid pentru sisteme hibrid de incalzire Proiectul ACCESS

1.1.1 Potential

Fiind cea mai importanta sursa de energie a lumii, soarele cedeaza anual pe suprafata
pamantului o cantitate de energie de aproximativ 3,9·1024 J, adica 1,08·1018 kWh. Aceasta
cantitate de energie este egala cu de 10 pana la 15 ori necesarul de energie primara la
nivel mondial. Compozitia spectrului solar, durata stralucirii soarelui si unghiul sub care
razele solare ating suprafata pamantului depind de momentul zilei, de sezon, de
latitudinea geografica, de densitatea norilor, precum si de absorbtia si imprastierea in
atmosfera.

Astfel, energia radiata este diferita pe glob. De exemplu, valoarea medie a energiei
radiate in Europa Centrala este de 1000 kWh/m2 pe an si de 2350 kWh/m2 pe an in
Sahara. Diagrama de mai jos prezinta suma anuala a radiatiilor globale orizontale in zone
din Europa.

Figura 2: Suma anuala a radiatiilor globale orizontale


[Sursa: PVGIS, http://re.jrc.cec.eu.int/pvgis/pv/solres/solreseurope.htm#Fig6]

1.1.2 Radiatia solara

Radiatia solara atinge suprafata pamantului nu doar cand este cer senin. Radiatiile solare
care ajung pe pamant pot fi impartite in doua categorii: radiatii directe si radiatii difuze
sau indirecte. Radiatia directa este absorbita partial de catre atmosfera drept radiatie
extraterestra neimprastiata si ajunge intr-un anume punct ca radiatie paralela. Totusi
intensitatea punctului sursei variaza in functie de geometria solara, adica momentul zilei,
anotimp si latitudine. Aceste variatii sunt foarte importante pentru aplicatiile energetice
solare, deoarece energia colectata variaza functie de cosinusul unghiului de incidenta al
radiatiei.

-8-
Ghid pentru sisteme hibrid de incalzire Proiectul ACCESS

Al doilea tip de radiatie solara, radiatia difuza, este radiatie extraterestra imprastiata care
se propaga din cer pe suprafata pamantului, pe un plan orizontal.2 De exemplu, radiatia
difuza nu poate fi re-directionata spre un anume punct printr-o oglinda. Imprastierea
radiatiei rezulta din reflexii in particule aeropurtate, in atmosfera, in nori, etc. Radiatia
solara totala ce ajunge pe suprafata orizontala a pamantului, sau radiatia globala,
reprezinta suma dintre radiatia directa si radiatia difuza, masurate corespunzator de
geometria solara.

Figura 3: Suma anuala a radiatiilor globale, pe o suprafata orizontala, in zone construite


[Sursa: PVGIS, http://re.jrc.cec.eu.int/pvgis/pv/solres/solreseurope.htm#Fig5]

1.1.3 Recuperarea energiei solare

Energia solara termica poate fi recuperata intr-un mod activ si unul pasiv. Pentru
recuperarea energiei solare termice in mod pasiv nu este necesar nici un echipament
tehnic. Energia termica din soare este recuperata pasiv prin componentele arhitectonice
ale cladirilor, precum izolatii speciale ale ferestrelor. Recuperarea activa a energiei solare
termice se face cu ajutorul captatoarelor solare si al altor sisteme de echipamente
montate pe cladiri. Prin urmare, instalatiile solare termice functioneaza conform
principiului generarii active de energie termica.

Metodele activa si pasiva de recuperare a energiei solare termice sunt definite drept
utilizari directe ale energiei solare. De asemenea, energia solara poate fi utilizata si
indirect. Plantele utilizeaza energia solara in fotosinteza pentru a produce biomasa si
pentru a-si activa functiile vitale. Arderea biomasei pentru producerea de caldura, de
exemplu, reprezinta o utilizare indirecta a energiei solare. In felul acesta energia solara
deja generata de catre copaci este recuperata indirect.

2
R. Perez et al., Solar resource assessment: A review in J. Gordon (editor) Solar Energy, The
State of the Art, ISES Position Papers, London 2001.

-9-
Ghid pentru sisteme hibrid de incalzire Proiectul ACCESS

1.1.4 Piata energiei solare in Europa

Pana acum energia solara termica a fost ignorata in statisticile energetice nationale si
internationale. Unul din motivele cele mai importante a fost lipsa datelor energetice:
energia solara termica a fost intotdeauna masurata in m2 de suprafata a captatorului,
care nu pot fi usor comparati cu alte date statistice energetice. Prin urmare instalatia
solara termica a fost adesea singura tehnologie energetica masurata intr-o unitate de
masura non-energetica sau nu a fost inclusa deloc. Lucrarea “The Solar Thermal Markets
in Europe (Trends and Market Statistics)” publicata de ESTIF (European Solar Thermal
Industry Federation) in iunie 2005 ofera noi perspective.

Pentru prima data energia solara produsa pe piata este data in principal in kWth (kilowati
termici) pentru a permite comparatia facila cu capacitatile instalate care utilizeaza alte
surse de energie. Factorul de conversie folosit la calcularea capacitatii suprafetei
captatorului, de 0,7 kWth/m2, a fost acceptat de experti ai Programului IEA pentru
utilizarea energiei solare pentru incalzire si racire, precum si de catre asociatii importante
de comercializare a echipamentelor solare din Europa si America de Nord. Publicatia
“The Solar Thermal Markets in Europe (Trends and Market Statistics)” prezinta
urmatoarele cifre reprezentand cresteri semnificative ale vanzarilor de pe piata
Europeana. In 2004, piata Europeana (EU-25 + Elvetia) a crescut cu 12% comparativ cu
2003. Aceeasi rata de crestere a fost prognozata pentru 2005.3

Captatoare cu acoperire
Captatoare cu acoperire (prognoza)

Figura 4: Piata echipamentelor solare in UE


[Sursa: ESTIF]

3
ESTIF, Solar Thermal Markets in Europe (Trends and Market Statistics 2004), June 2005.

- 10 -
Ghid pentru sisteme hibrid de incalzire Proiectul ACCESS

Ponderea
echipamentelor
solare pe piata
in 2004

Figura 5: Ponderea echipamentelor solare pe piata


[Sursa: ESTIF]

O noua capacitate de 1110 MWth (1586,84 m2) a fost instalata in Europa in 2004,
comparativ cu 991 MWth (1415,598 m2) in 2003. Germania este inca lider in ceea ce
priveşte volumul de piaţă, reprezentand 47% din piata europeana. Este urmata de Grecia
(14%), Austria (12%) si Spania (6%).

In ceea ce priveste capacitatile in functiune pe cap de locuitor, liderul european este


Cipru, cu 431 kWth/1000 locuitori, urmata de Austria si Grecia, amandoua cu
179 kWth/1000 locuitori. Media UE este de numai 21 kWth/1000 locuitori, deoarece in
multe tari piata sistemelor solare abia a inceput sa se dezvolte.

- 11 -
Ghid pentru sisteme hibrid de incalzire Proiectul ACCESS

Figura 6: Capacitati solare termice in functiune/1000 locuitori


[Sursa: ESTIF]

Europa conduce in materie de tehnologie, dar reprezinta doar 9% din piata globala.
Numai China detine 78% din piata mondiala.4

1.1.4.1 Germania

Germania este liderul traditional de piata pentru echipamente solare in Europa, unde
aproape 50% din noile capacitati solare termice ale UE sunt instalate. Cu toate acestea,
dezvoltarea pietei de echipamente solare in Germania a ajuns recent la o rata de
crestere mai scazuta. Cu 525 MWth, vanzarile totale in 2004 le-au depasit pe cele din
anul anterior cu 4%. Totusi, dupa cresterea serioasa din 2003, aceasta scadere a fost
mai putin asteptata si a fost partial explicata printr-o crestere a “feed-in tariff” pentru
energia electrica produsa in sisteme fotovoltaice, care ar fi ademenit o parte din clienti si
i-ar fi facut sa renunte la utilizarea captatoarelor solare. Cum datorita programului
national de subventionare a utilizarii sistemelor solare, aplicatiile de acest fel sunt in
crestere din nou, se asteapta ca vanzarile totale pe 2005 in Germania sa fie cu 10-15%
mai mari decat in 2004.5

4
ESTIF, Solar Thermal Markets in Europe (Trends and Market Statistics 2004), June 2005.
5
ESTIF, Solar Thermal Markets in Europe (Trends and Market Statistics 2004), June 2005.

- 12 -
Ghid pentru sisteme hibrid de incalzire Proiectul ACCESS

Captatoare cu acoperire
Captatoare cu acoperire (prognoza)

Figura 7: Capacitati solare instalate in Germania


[Sursa: ESTIF]

1.1.4.2 Grecia

Propulsata de un an exceptional pe piata, Grecia a surclasat Austria pentru locul doi pe


piata de tehnologii solare a UE. 151 MWth de noi capacitati solare termice au fost instalati
in 2004 – o crestere cu 34% comparativ cu 2003. Pentru 2005 este asteptata o
continuare a tendintei din 2004 cu vanzari de aproximativ 119 MWth.6

Captatoare cu acoperire
Captatoare cu acoperire (prognoza)

Figura 8: Capacitati solare instalate in Grecia


[Sursa: ESTIF]

1.1.4.3 Austria

Cresterea constanta continua sa fie marca pietei de echipamente solare in Austria. In


2004, o capacitate solara cu 9% mai mare fata de anul anterior a fost instalata pe
acoperisurile din Austria. Cu 128 MW th, Austria a ramas in urma Greciei, in valoare
absoluta dar a fost la egalitate in ceea ce priveste capacitatea solara in functiune pe cap
de locuitor: in ambele tari au fost in functiune 179 kWth/1000 locuitori la sfarsitul anului
2004. Primele luni ale anului 2005 n-au aratat nici o modificare a ritmului de crestere:
Austria poate ajunge la 140 MW th in instalatii noi la sfarsitul anului.7

6
ESTIF, Solar Thermal Markets in Europe (Trends and Market Statistics 2004), June 2005.
7
ESTIF, Solar Thermal Markets in Europe (Trends and Market Statistics 2004), June 2005.

- 13 -
Ghid pentru sisteme hibrid de incalzire Proiectul ACCESS

Captatoare cu acoperire
Captatoare cu acoperire (prognoza)

Figura 9: Capacitati solare instalate in Austria


[Sursa: ESTIF]

1.2 BIOMASA PENTRU INCALZIRE

1.2.1 Piata echipamentelor de incalzire pe biomasa

Piata UE de echipamente de incalzire pe biomasa este redusa dar in crestere.


Echipamentele de incalzire cu ardere de biomasa solida sunt in prezent cel mai
raspandite in zonele unde nu exista trasee de alimentare cu gaze. Consumatorii dornici
sa utilizeze energia produsa pe baza de biomasa in scopul protectiei mediului pot fi
membri ai unor retele sau grupuri de mediu, precum:
• Prietenii Pamantului
• Forumuri locale Agenda 21
• Greenpeace
• Green Party
• Grupuri pentru protectia vietii salbatice si de caritate precum RSPB.

Tinand cont si de aceste grupuri, unele autoritati locale, agentii de energie si grupuri
forestiere locale promoveaza utilizarea caldurii provenita din arderea lemnului, iar in
calitate de potentiali instalatori ar fi util sa-i informati despre serviciile de instalare
disponibile. Deoarece alimentarea cu combustibil este atat de importanta, in zonele unde
exista deja o infrastructura pentru alimentarea cu combustibil, piata echipamentelor de
producere a energiei termice pe baza arderii lemnului este mai dezvoltata. Retelele de
alimentare cu combustibil pot fi administrate de o companie privata si/sau de o autoritate
locala sau regionala.

In anumite regiuni, autoritatile locale solicita dezvoltatorilor acelor regiuni sa includa


energia regenerabila in producerea de caldura pentru cladiri care depasesc anumite
dimensiuni. Incalzirea prin arderea lemnului este una din optiunile care se foloseste
pentru a indeplini aceasta cerinta. De asemenea, exista o cerere crescanda pentru
locuinte cu consum redus de energie si emisii reduse de CO2. Denumirea de eco-
locuinta reprezinta o clasificare de mediu a locuintelor. Energia reprezinta o componenta
a evaluarii, iar dezvoltatorii sau asociatiile de locuinte care urmaresc sa realizeze o
clasificare foarte buna pot lua in considerare pentru aceasta incalzirea prin arderea
lemnului.

- 14 -
Ghid pentru sisteme hibrid de incalzire Proiectul ACCESS

Un studiu realizat de DTI in 2005 a analizat introducerea sistemelor la scara redusa de


utilizare a energiilor regenerabile in Marea Britanie pe perioada pana in 20508. Valorile
pentru incalzirea locuintelor sunt date in tabelul de mai jos.

Tabelul 1: Introducerea incalzirii cu bioenergie (Sursa: “Potential pentru microgenerare:


Studiu si analiza”, noiembrie 2005)
Anul 2010 2020 2030 2050
Numarul de unitati de incalzire pe
biomasa instalate in sectorul casnic 2792 61064 195550 260000

1.2.2 Combustibilul din lemn

Cel mai cunoscut combustibil pentru sistemele de incalzire pe biomasa utilizat in sectorul
casnic este biomasa lemnoasa, rezultata din padurile locale si din deseurile forestiere,
sau din culturile energetice precum padurile tinere de salcii. De asemenea, se mai pot
folosi deseurile ramase de la taierea lemnelor sau de la alte prelucrari ale lemnului. Cele
mai convenabile tipuri de biomasa lemnoasa folosite la incalzirea locuintelor sunt aschiile
din lemn, peletele si bustenii.

Aschiile din lemn sunt bucati mici de lemn carora li s-a redus umiditatea. Aschiile au o
umiditate mai mare decat peletele si o densitate in gramada mai scazuta. Prin urmare,
aschiile necesita o camera de depozitare mult mai mare decat peletele, dar sunt mai
ieftine pe unitatea de energie decat acestea.

Pentru producerea aschiilor din lemn exista diferite tipuri de masini de aschiere a
lemnului: aschietoare cu disc, cu cilindru si cu elice. Fiecare dintre aceste tipuri de masini
au avantaje si dezavantaje. Totusi, caracteristica principala o constituie dimensiunea
aschiilor lemnoase rezultate. In general, cazanele cu ardere de aschii mici necesita aschii
de calitate ridicata, cu continut de umiditate scazut si dimensiuni bine definite. Aceste
caracteristici se obtin cel mai bine utilizand o materie prima uscata cu aer si o masina
aschietoare proiectata special pentru producerea de aschii destinate folosirii drept
combustibil.

Figura 10: Aschierea lemnului prin utilizarea Figura 11: Trebuie avut grija ca aschiile
unei masini aschietoare cu cilindru, alimentata de lemn sa fie ferite de amestecarea cu
de un tractor printr-un arbore de alimentare impuritati

8
Potential for Microgeneration: Study and Analysis, EST, Element Engineering and Econnect, November
2005

- 15 -
Ghid pentru sisteme hibrid de incalzire Proiectul ACCESS

Peletele din lemn sunt mai tari si mai dense decat aschiile. Ele se produc, de obicei prin
compactarea rumegusului, rezultat, de exemplu, de la taierea lemnului (gatere), utilizand
echipamente similare celor folosite la prepararea furajelor pentru animale. Particule mici
taiate la dimensiuni regulate, faciliteaza alimentarea automata a arzatorului. De
asemenea, ele sunt mai putin supuse riscului producerii de mucegai in conditii de
umiditate mare decat aschiile. Cu toate acestea, datorita gradului ridicat de procesare,
peletele necesita in general facilitati de producere industriale ceea ce conduce la un pret
mai ridicat pe unitatea de energie.

Figura 12: Rumegusul este extrudat intr-o Figura 13: Peletele din lemn de calitate
presa pentru formarea peletelor ridicata sunt uscate si nu se lipesc intre ele

Bustenii traditionali inca se folosesc destul de mult pentru incalzire. In general, bustenii
se pot folosi doar in echpamente de incalzire cu alimentare manuala. Diferitele specii de
lemn ard usor diferit si acest lucru trebuie luat in considerare. Tineti minte ca toate tipurile
de lemn ard mai bine atunci cand sunt uscate, iar unele ard mai bine atunci cand sunt
taiate decat sub forma de busteni.

Contrar opiniei populare, toate speciile de lemn au o putere calorifica similara. Diferentele
importante constau in continutul de umiditate la taiere (de ex., ridicat la arin, scazut la
frasin) si in densitate, care afecteaza gradul de uscare. Densitatea impune continutul de
energie prin volum si in acest fel marimea stocului de combustibil necesar si energia
rezultata din arderea unei gramezi intr-un cazan cu ardere de busteni.

Figura 14: Bustenii pot fi stivuiti pentru uscare in mod convenabil

- 16 -
Ghid pentru sisteme hibrid de incalzire Proiectul ACCESS

Brichetele din lemn: Brichetele din lemn reprezinta un combustibil preparat in mod
similar cu peletele, dar comparabil cu bustenii ca dimensiuni. Dimensiunile lor conduc la
ideea ca trebuie arse in aceleasi achipamente şi instalatii de ardere folosite si pentru
busteni.

1.2.2.1 Alegerea combustibilului potrivit

Alegerea combustibilului depinde de anumiti factori. Combustibilul se alege in functie de


prioritatile clientului. De exemplu, peletele sunt potrivite pentru un client cu spatiu de
depozitare limitat si care are nevoie de un sistem de incalzire complet automatizat, in
timp ce bustenii sunt ideali intr-o asezare rurala unde clientul doreste sa-si foloseasca
resursa de cherestea proprie.

Printre factorii importanti care trebuie considerati la alegerea combustibilului se numara:


• disponibilitatea – surse locale, la fata locului, siguranta in alimentare
• costul, inclusiv prelucrarea si livrarea
• avantajele si potentialul pentru automatizare
• disponibilitatea spatiului de depozitare
• costul echipamentului de ardere si a oricarui sistem de alimentare cu
combustibilul necesar.
In Tabelul 2 este data o comparatie intre diferitele tipuri de combustibili.

Tabelul 2: Comparatie intre aschii de lemn, pelete si busteni

Combustibil Avantaje Dezavantaje


Aschii de  Usor de produs local din taierile  Poate necesita o instalatie de
lemn cosmetice ale padurilor alimentare cu combustibil mai mare,
 Costuri de combustibil mult mai mici in functie de cantitatea de combustibil
 Cheltuielile cu combustibilul lemnos  Sistemul de ardere are costuri mai
pot aduce beneficii economiei locale ridicate, deoarece aschiile necesita o
capacitate de depozitare mai mare, si
un echipament de alimentare cu
combustibil mai robust
 Este nevoie de serviciile unui
aschietor profesionist
 Potrivite doar pentru echipamente mai
mari, adica >25 kW
Pelete din  Instalatia de alimentare cu  Costuri cu combustibilul mai mari
lemn combustibil similara cu cea de la  Este putin probabil ca furnizarea
instalatiile de incalzire conventionale combustibilului sa se faca local si
 Costuri de capital mai ieftine datorita aceasta nu produce impact economic
naturii mai uscate si mai omogene a local
combustibilului
 Combustibil mai dens inseamna
spatiu de depozitare mai redus si
transport mai usor
 Potrivit pentru instalatii foarte mici
Busteni  Bustenii pot fi depozitati si  Mai putin potriviti pentru sisteme
transportati convenabil cand sunt in automate (desi unele exista)
gramada  Necesita spatiu de depozitare mare
 Circulatia usoara a aerului printr-o care sa permita pastrarea lor timp de
gramada de busteni permite o buna 1 – 2 ani la uscare
uscare a acestora
 Pot fi procurati usor la fata locului
sau local

- 17 -
Ghid pentru sisteme hibrid de incalzire Proiectul ACCESS

1.2.2.2 Potentiali furnizori

In ceea ce priveste furnizarea combustibilului lemnos, cu cat aceasta se face din surse
locale, cu atat mai bine, deoarece transportarea combustibilului pe distante lungi poate
creste semnificativ costul acestuia, mai ales pentru aschiile din lemn, care sunt de obicei
mai umede si mai putin dense decat peletele. Intr-o anumita zona poate sau nu poate
exista un furnizor de combustibil lemnos, iar aceasta este un lucru important care trebuie
luat in considerare in estimarea fezabilitatii unei instalatii de incalzire pe lemn.

In anumite regiuni cooperativele din industria lemnului pot actiona drept furnizori de
combustibil lemnos. Furnizori potentiali, care sunt sau nu sunt deja implicati in aceasta
activitate, pot fi asociatiile care au in administrare paduri sau “chirurgii” de copaci. Si
agentiile locale de energie pot fi o sursa de informatii cu privire la potentialii furnizori de
combustibil lemnos. Mai mult, in anumite tari, potentialii furnizori pot fi gasiti in baze de
date centralizate, de ex. in Anglia, Scotia si Tara Galilor acestia sunt listati din baza de
date online, denumita ‘Logpile’, a Fundatiei Energetice Nationale.

1.2.3 Continutul de umiditate

Lemnul proaspat taiat are un continut de apa de 40-60%. Energia utila disponibila
depinde de cantitatea de umiditate prezenta. Combustibilul lemnos ideal ar trebui sa fie
cat de uscat posibil. Apa nu contribuie la continutul de energie al combustibilului si ii va
reduce energia utila. Figura de mai jos prezinta relatia intre puterea calorifica si continutul
de umiditate.

Continutul de umiditate influenteaza procesul de ardere. Lemnul ud necesita o perioada


de stationare mai lunga in interiorul cuptorului de uscare inainte de a fi folosit pentru
ardere, ceea ce necesita un gratar mai mare. Este nevoie de energie pentru a usca
combustibilul proaspat astfel incat cu cat combustibilul este mai umed, cu atat mai putina
energie este disponibila sub forma de caldura utila. Continutul de umiditate este, de
asemenea, un factor important care influenteaza costurile de transport. Deoarece
costurile de transport ale unei tone de lemn umed sunt aceleasi cu cele pentru transportul
unei tone de lemn uscat, este preferabil sa se transporte cat mai putina apa posibil.
Consistenta continutului de umiditate al combustibilului este importanta pentru
functionarea eficienta a echipamentului cu ardere de combustibil pe baza de lemn.

Echipamente diferite pot tolera diferite valori ale continutului de umiditate. In general,
echipamentele mai mari se comporta mai bine la utilizarea unui combustibil mai umed si
sunt mai putin sensibile la schimbarile in continutul de umiditate din combustibil.
Echipamentele folosite pentru aplicatii casnice au de obicei cerinte stricte de utilizare a
unui combustibil lemnos uscat. Trebuie respectate intotdeauna specificatiile
producatorului de echipament. In mod obisnuit, continutul de umiditate trebuie sa fie mai
mic de 25% pentru busteni si mai mic de 35% pentru aschii.

- 18 -
Ghid pentru sisteme hibrid de incalzire Proiectul ACCESS

25

Puterea calorifica (MJ/kg)


20

15

10

0
0 20 40 60 80
Continutul de umiditate (%)

Figura 15: Relatia intre continutul de umiditate si puterea calorifica pentru un lemn moale

Exista doua metode folosite pentru calculul continutului de umiditate: ‘Metoda umeda’ si
‘Metoda uscata’. Cea mai utilizata este metoda umeda, desi padurarii tind sa foloseasca
metoda uscata. Este important de retinut ca cele doua metode vor oferi rezultate diferite
pentru aceeasi bucata de lemn analizata. Mai jos este prezentat un exemplu de calcul:

Exemplu
O cantitate de lemn cu o masa totala de 10 kg este uscata intr-un cuptor astfel incat toata
cantitatea de apa este inlaturata si apoi cantitatea de lemn este cantarita. Noua masa
este de 8 kg. Continutul de umiditate este calculate astfel:

Metoda umeda
masa apei (2 kg )
continutul de umiditate (CU ) = = 20%
masa lemnului ud (10 kg )
Metoda uscata
masa apei (2 kg )
continutul de umiditate (CU ) = = 25%
masa lemnului ud (8 kg )

1.2.4 Puterea calorifica

Continutul de energie pe unitatea de masa sau volum este cunoscut drept putere
calorifica. Puterea calorifica este exprimata, de obicei, in MJ(GJ)/kg sau cateodata in
kWh/kg. Exista doua moduri diferite de exprimare a continutului de energie din lemn.
Acestea sunt prezentate mai jos:
1. Puterea calorifica bruta sau puterea calorifica superioara (PCS). Aceasta este
metoda folosita in mod normal in Marea Britanie si reprezinta cantitatea de
caldura produsa prin arderea completa a lemnului la presiune constanta si cu
condensarea continutului de umiditate initial al lemnului si a vaporilor de apa care
se formeaza in timpul arderii.
2. Puterea calorifica neta sau puterea calorifica inferioara (PCI). Aceasta metoda
este cea mai folosita in Europa si reprezinta cantitatea de caldura produsa prin
arderea completa a combustibilului cu vapori formati in timpul arderii in stare
gazoasa. Aceasta inseamna ca recuperarea caldurii prin condensarea vaporilor

- 19 -
Ghid pentru sisteme hibrid de incalzire Proiectul ACCESS

din gazele de ardere nu este inclusa. Deoarece cazanele pe lemn cu condensatie


sunt foarte rare, aceasta este o metoda mai realista pentru masurarea energiei
utile.

Atunci cand se consulta instructiunile producatorului sau cand se discuta cu un furnizor


de combustibil este important sa se observe ce putere calorifica este utilizata si daca
aceasta se refera la lemnul ud sau la lemnul uscat in cuptor.

Tabelul 3: Puterea calorifica si densitatea in gramada pentru o serie de combustibili9


(de la Biomass Energy Centre)
Energia pe Energia pe Densitatea in Energia pe Energia pe
Combustibilul masa masa gramada volum volum
GJ/t kWh/kg kg/m3 MJ/m3 kWh/m3
Aschii din lemn (foarte dependente
7-15 2-4 175-350 2000-3600 600-1000
de continutul de umiditate)
Busteni din lemn (stivuiti – uscati in
15 4,2 300-550 4500-8300 1300-2300
aer: continut de umiditate 20%)
Lemn (solid – uscat in cuptor) 18-21 5-5,8 450-800 8100-16800 2300-4600
10800-
Pelete din lemn 18 5 600-700 3000-3500
12600
Carbune (de la lignit pana la 16000-
20-30 5,6-8,3 800-1100 4500-9100
antracit) 33000
Combustibil lichid 42 11,7 870 36500 10200
Gaz natural 54 15 0,7 39 10,8

1.2.5 Constituenţii lemnului

1.2.5.1 Substante volatile

In timpul procesului de ardere caldura rupe moleculele mari de lignina si celuloza pentru
a forma compusi organici volatili (VOCs). Acesti compusi organici volatili reprezinta
aproape 80% din masa uscata a lemnului. Compusii volatili se aprind la o temperatura de
350°C dar arderea completa a substantelor volatile se realizeaza la o temperatura de
peste 600°C.

1.2.5.2 Cenusa

Combustibilii lemnosi contin si parti necombustibile cunoscute sub numele de: cenusa
compusa in principal din potasiu (K), sodiu (Na), fosfor (P), calciu (Ca) si siliciu (Si). In
mod normal, combustibilul lemnos contine intre 0,5 si 2% cenusa. Cenusa continuta de
lemn provine in principal din solul si din nisipul absorbite in scoarta. O proportie mica
provine si din sarurile absorbite in timpul perioadei de crestere a copacului.

Cenusa poate sa mai contina si metale grele, cauzand efecte nedorite asupra mediului,
insa continutul de metale grele din lemn este, in mod normal, mult mai redus decat in alti
combustibili fosili, cum ar fi carbunele. O caracteristica speciala a cenusii este
proprietatea acesteia de a conserva caldura. Pentru sobele pe lemn, stratul de cenusa
ramas la fundul sobei formeaza o suprafata incalzita, care transfera caldura pentru

9
Biomass Energy Centre website: http://www.biomassenergycentre.org.uk/portal/

- 20 -
Ghid pentru sisteme hibrid de incalzire Proiectul ACCESS

arderea completa a mangalului. Pentru sistemele de incalzire cu gratar, cenusa este


importanta la protejarea gratarului impotriva caldurii flacarilor.

Lemnul contine, de asemenea, saruri care sunt importante in procesul de ardere. La


temperaturi foarte ridicate (>1000°C) cenusa se poate topi formând zgura. Anumiti
combustibili cu continut ridicat de cenusa si in special cei cu continut ridicat de siliciu pot
forma zhura la temperaturi mai joase. Paiele si culturile energetice precum “miscanthus”
sunt astfel de exemple.

1.2.6 Calitatea combustibililor lemnosi si standardele referitoare la acestia

Calitatea combustibililor pe baza de lemn este extrem de importanta pentru


asigurarea unei functionari fiabile a sistemelor de incalzire cu functionare pe lemn. O
specificatie tehnica sau un standard pentru combustibilii pe baza de lemn ofera incredere
utilizatorului final ca un transport de combustibil lemnos care respecta o specificatie data
va fi de o calitatea corespunzatoare. Acest lucru ofera posibilitatea unui furnizor sa
decida asupra speciilor si marimii copacilor si asupra echipamentelor de prelucrare cele
mai potrivite pentru a produce combustibilul lemnos specificat. De asemenea,
cumparatorul poate evalua mai exact cantitatea de combustibil de care are nevoie pentru
a produce cantitatea de caldura necesara.

Exista o varietate de specificatii si standarde referitoare la marimea particulei, continutul


de umiditate, continutul de cenusa si nivelul de impuritati pentru aschii si pelete din lemn.
Producatorii de echipament emit si ei specificatiile proprii pentru combustibil, iar folosirea
altor combustibili in afara celor specificati poate anula garantia echipamentului si poate
prejudicia performanta si chiar sa distruga echipamentul. Consistenta calitatii
combustibilului si in special continutul de umiditate sunt foarte importante asa cum este si
lipsa impuritatilor.

Specificatia combustibilului trebuie convenita cu furnizorul atunci cand s-a incheiat un


contract de furnizare. In general, cu cat cazanul este mai mic cu atat mai ridicata trebuie
sa fie calitatea combustibilului necesar si cu atat mai mica trebuie sa fie toleranta pentru
variatia calitatii. Deci pentru echipamentele casnice calitatea combustibilului este foarte
importanta.

CEN/TC 335 este comitetul tehnic care elaboreaza standardele care descriu toate
formele de biocombustibili solizi la nivelul UE incluzand aici: aschiile din lemn, peletele si
brichetele din lemn, butucii, rumegusul si balotii de paie. Standardele europene specifica:
• Originea: In general va fi specificat ca produsele din lemn curate/netratate
provenite din agricultura, silvicultura si din sectoarele de prelucrare a cherestelei
trebuie utilizate fara impuritati; trebuie solicitata parerea competenta a unui expert
inainte de utilizarea oricarui alt material.
• Distributia granulometrica (P15 / P30 / P50 / P100) – maxima, minima si graduala.
• Continutul de umiditate (M20 / M30 / M40 / M55 / M65) – in procente (metoda
umeda).
• Continutul de cenusa (A0.5 / A1 / A3 / A6 / A10) – in procente si compozitia
chimica.

- 21 -
Ghid pentru sisteme hibrid de incalzire Proiectul ACCESS

Pana cand standardele CEN TC 335 vor fi ratificate si acceptate cel mai des se foloseste
standardul austriac ÖNORM pentru aschii si pelete din lemn. Standardul pentru aschii are
trei specificatii (pentru materia bruta, distributia granulometrica si continutul de umiditate).
Distributia distributia granulometricaa aschiilor din lemn trebuie sa se incadreze de obicei
in valorile prezentate in tabelul de mai jos.
10
Tabelul 4: Distributia granulometrica pentru aschiile din lemn
Parametrul G30 G50 G100

Aria sectiunii transversale maxime (cm2) 3 5 10

Lungimea maxima (cm) 8,5 12 25

Materia prima (max. 20%) (retinut de catre sita cu plasa, mm) 16 31,5 63

Materia de baza (60-100%) (retinut de catre sita cu plasa, mm) 2,8 5,6 11,2

Materia fina (max. 20%) (retinut de catre sita cu plasa, mm) 1 1 1


Praf (max. 4%) (care trece prin sita cu plasa, mm) 1 1

Impuritati: Combustibilul lemnos trebuie sa nu contina impuritati. Factori, precum sursa


de provenienta a lemnului, metoda de recoltare si manipularea produsului va determina
proportia de impuritati prezenti in combustibilul lemnos. Cenusa pura, adica fara nisip sau
lemn nears este de aproape 0,5 pana la 2,5% din greutatea combustibilului uscat in
cuptor.

Standardele pentru peletele din lemn sunt:


• in Austria - ÖNORM 7135-1
• in Suedia - SS 1871 20
• in Marea Britanie – Codul de buna practica
• Standardele armonizate CEN TC 335

Standardul austriac ÖNORM 7135-1 este solicitat in mod obisnuit de catre producatorii
de echipamente cu ardere de pelete. Cerintele standardului sunt ca peletele sau
brichetele sa fie facute doar din lemn pur si doar cu lianti naturali pana la 2%. Valorile
limita pentru parametrii fizici si chimici sunt prezentati in Tabelul 5.

Tabelul 5: Standardul austriac ÖNORM 7135-1 pentru pelete din lemn


Lungime 5 x diametru (6 mm)
Densitate/unitate >1,12 kg/dm³
Continut de apa 10%
Continut de cenusa 0,5 %
Putere calorifica >18 MJ/kg
Sulf 0,04%
Azot 0,30%
Clor 0,02%
Diametru 4 mm<D<10 mm (6 mm)
Abraziune/Durabilitate <2,3% (in Lignotester)
Lianti de legatura <2% (doar naturali)

10
Wood Energy Scotland http://www.usewoodfuel.co.uk

- 22 -
Ghid pentru sisteme hibrid de incalzire Proiectul ACCESS

Tabelul 6: Principalele proprietati fizice ale combustibililor si impactul lor


Proprietatea fizica Impact
Continut de umiditate Volumul combustibilului necesar, consideratii despre stocare si
pierderi in materia uscata, puterea calorifica a combustibilului,
auto-aprinderea, proiectare potrivita a echipamentului
Puterea calorifica Volumul de combustibil necesar, proiectarea echipamentului
Continutul de substante Descompunere termica si comportarea in timpul arderii, puterea
volatile calorifica a combustibilului
Continutul de cenusa Emisii de praf, cerinte pentru inlaturarea cenusii
Comportarea cenusii la Zgura, siguranta in functionare, tehnologia de ardere,
topire automatizarea procesului
Densitatea in gramada Spatiul de depozitare, transport si manipulare
Densitatea particulei Rata de ardere
Dimensiunile Ridicarea si transportarea, tehnologia de ardere, “bridging”
Distributia granulometrica Siguranta in functionarea, usurinta uscarii, transferul de
combustibil, reglajul arderii
Partile fine (presarea Volumul depozitului, pierderile la transport, formarea prafului
lemnului)

- 23 -
Ghid pentru sisteme hibrid de incalzire Proiectul ACCESS

2. SISTEME HIBRID DE INCALZIRE BIOMASA-ENERGIE SOLARA PENTRU


APLICATII REZIDENTIALE

Sistemele hibrid de incalzire pe baza lemnoasa biomasa şi energie solara sunt alcatuite
din componente ale sistemului solar de producere a energiei termice si din componente
ale instalatiei de incalzire pe biomasa. Principalele componente ale acestor sisteme sunt:
 Cazanul cu ardere de combustibil lemnos, precum si infrastructura acestuia
(depozitul de combustibil, sistemul de alimentare cu combustibil, etc.)
 Sistemul solar termic (captatoare solare, circuitul solar, etc.)
 Rezervorul de stocare a energiei termice, si
 Sistemele de reglaj.

Cos Depozit pelete


Captator solar
Apa calda
Corp incalzire

Circuit
incalzire

Dispozitiv
de reglaj
pentru
captatorul
solar

Injectie aer
Automa-
tizare Cazan pelete
Apa rece cazan
Rezervor stocare energie termica pelete

Figura 16: Sistem hibrid de incalzire pelete-energie solara


Sursa: Fachagentur für Nachwachsende Rohstoffe e.V. (FNR) – Publication: „Holzpellets –
komfortabel, effizient, zukunftssicher“;
http://www.depv.de/uploads/media/Holzpellets_2005.pdf

Exista doua tipuri de sisteme care sunt utilizate la combinarea instalatiei solare termice
cu sistemul de incalzire pe lemne, si anume: sistemul de preparare a apei calde
menajere si sistemul pentru incalzirea spatiului si prepararea apei calde menajere asistat
de instalatia solara. Diferenta intre aceste doua sisteme este ca sistemul pentru
prepararea apei calde menajere foloseste componenta solara termica doar pentru
incalzirea apei calde menajere, in timp ce incalzirea spatiului este asigurata in intregime
de catre cazan. In cazul sistemului pentru incalzirea spatiului si prepararea apei calde
menajere asistat de instalatia solara energia termica produsa de instalatia solara este, de
asemenea, utilizata pentru incalzire.

In sistemele de preparare a apei calde menajere instalatia solara este proiectata sa


furnizeze energie termica pentru prepararea apei calde in timpul lunilor de vara. Cazanul
pe lemne poate fi oprit de-a lungul acestei perioade. Datorita acestui lucru pe perioada
verii nu este necesar nici un fel de combustibil (biomasa provenita din lemn). In timpul
lunilor de iarna, sistemul solar termic preincalzeste apa calda menajera. Prin urmare,
sistemul de preparare a apei calde menajere este capabil sa economiseasca pana la

- 24 -
Ghid pentru sisteme hibrid de incalzire Proiectul ACCESS

80%11 din combustibilul necesar daca nu s-ar combina cele doua instalatii. Sistemul hibrid
de incalzire energie solara-lemn, care foloseste instalatia solara ca asistenta la incalzirea
spatiului si prepararea apei calde, permite o economie de pana la 30% din necesarul
anual de combustibil pentru incalzirea spatiului si a apei calde. De fapt, toate valorile
estimative date depind de consumul individual si de tipul de cladire. Exista cateva tipuri
de sisteme atat din categoria celor pentru prepararea apei calde cat si din categoria celor
pentru incalzirea spatiului si a apei calde asistate de instalatii solare.

2.1 SISTEME PENTRU PREPARAREA APEI CALDE MENAJERE

2.1.1 Sistemul standard

Aproape toti producatorii ofera sisteme standard pentru aplicatii rezidentiale de capacitati
mici. Acestea constau intr-un sistem cu circuit dublu, cu doua schimbatoare de caldura
integrate. Primul schimbator de caldura serveste in furnizarea energiei termice produse
de instalatia solara. Al doilea schimbator transfera caldura generata de catre cazanul pe
lemn. Rezervorul de stocare a energiei termice contine apa. Pentru a obtine o
temperatura confortabila a apei la robinet, temperatura maxima a apei poate fi modulata
printr-un ventil de amestec cu trei cai. Circulatia apei in sistem este relativ simpla. Sunt
aplicate principii de reglaj stabilite.

Pompa din circuitul solar este pornita atunci cand temperatura captatorului depaseste
valoarea temperaturii in partea cea mai de jos a rezervorului de stocare cu peste 5-8oC.
Daca temperatura in rezervorul de stocare este mai mica decat temperatura de stand-by
stabilita de regulatorul cazanului, atunci cazanul incalzeste apa din rezervorul de stocare.
In timpul acestui proces pompa de circulatie ramane inchisa. Cand doua rezervoare de
stocare sunt conectate in cascada, ele pot fi incalzite amandoua de catre componenta
solara a sistemului. Ca prima prioritate este incalzita apa din boilerul de acumulare, sau
doar apa din rezervorul de preincalzire este incalzita solar, iar apa din rezervorul de
acumulare este incalzita doar la nevoie.

Figura 17: Sistem de preparare a apei calde combinat cu cazan pe lemne


Sursa: Wagner & Co Solartechnik GmbH

11
Öko-Institut e.V. (Hrsg.): Thermische Solaranlagen. Marktübersicht; Staufen bei Freiburg: Ökobuch

- 25 -
Ghid pentru sisteme hibrid de incalzire Proiectul ACCESS

Atunci cand drept rezervor de a.c.m. sau rezervor tampon se foloseste un rezervor
stratificat energia termica provenita de la captatorul solar este directionata in rezervor
catre stratul de temperatura adecvata. La aceste tipuri de instalatii rezervorul stratificat
este umplut doar cu apa potabila din motive de igiena. In comparatie cu alte rezervoare
de stocare in rezervorul stratificat amestecarea evident redusa a apei conduce la
utilizarea mai rapida a nivelului de temperatura. Cand un rezervor de acumulare
functioneaza cu tampon de apa, un schimbator de caldura exterior in curent direct,
incalzeste apa calda menajera (apa potabila). Capabilitatea sistemului este determinata
printr-o functionare corecta a regulatorului de energie termica din rezervorul de stocare in
functie de modul de utilizare a apei la robinet.12

2.1.2 Instalatii cu doua rezervoare

La sistemele de preparare a apei calde menajere echipate cu doua rezervoare de


stocare, energia termica din circuitul solar se incarca in rezervorul tampon dupa ce a
trecut printr-un schimbator de caldura intern sau extern. Rezervorul de acumulare a.c.m.
este incalzit de catre apa din rezervorul tampon conectat in aval. Circuitul cazanului pe
lemn incalzeste partea superioara a rezervorului de acumulare a apei calde menajere.
Temperatura din rezervorul tampon depinde exclusiv de furnizarea de energie solara.
Pierderile de energie sunt mai reduse comparativ cu sistemele in care rezervorul tampon
este incalzit direct de cazan. Rezervorul de acumulare a apei si rezervorul tampon sunt
instalate in sisteme de capacitati mari din motive de igiena a apei si pentru conservarea
energiei.

2.2 SISTEMUL PENTRU INCALZIREA SPATIULUI SI PREPARAREA APEI CALDE MENAJERE


ASISTAT DE INSTALATIA SOLARA

Atunci cand sistemul de incalzire este doar in etapa de proiect este foarte important sa se
considere si utilizarea unei instalatii solare. Scaderea cererii de incalzire in casele
moderne cu emisii reduse si performantele superioare ale sistemelor solare moderne
favorizeaza tendinta instalarii de sisteme solare in aplicatii de incalzire. In ciuda acoperirii
solare reduse pentru incalzirea spatiului (10-30%), sistemele pentru incalzire asistate de
instalatii solare prezinta o capacitate mai mare de inlocuire a energiei primare comparativ
cu sistemele de preparare a apei calde menajere.

Asistarea incalzirii se realizeaza tehnic pe doua cai. Fie cazanul incarca rezervorul de
acumulare, iar rezervorul alimenteaza circuitul de incalzire, fie instalatia solara mareste
temperatura pe circuitul de retur al cazanului.13

12
Cf. Kasper/Remmers/Spitzmüller/Weyres-Borchert, Solarthermische Anlagen, DGS, Deutsche Gesellschaft
für Sonnenenergie e.V. p. 3-7 et sqq.
13
Kasper/Remmers/Spitzmüller/Weyres-Borchert, Solarthermische Anlagen, DGS, Deutsche Gesellschaft für
Sonnenenergie e.V. p. 4-9 et sqq.

- 26 -
Ghid pentru sisteme hibrid de incalzire Proiectul ACCESS

Figura 18: Sistem solar pentru prepararea apei calde menajere si asistenta la incalzire
Sursa: Wagner & Co Solartechnik GmbH

2.2.1 Sistemul de acumulare combinat (sistemul rezervor-in-rezervor)

Intr-un sistem combinat de acumulare in rezervorul tampon de acumulare este construit


un rezervor mic de acumulare a apei. Apa din circuitul solar trece printr-un schimbator de
caldura intern si ajunge in partea de jos a cazanului. Cazanul alimenteaza rezervorul de
acumulare pe la partea superioara. Agentul termic iese din rezervor pe la mijlocul
acestuia, intra in circuitul de incalzire si apa se intoarce in rezervorul de acumulare pe la
baza acestuia. Acest tip de sistem nu necesita sisteme complexe de reglaj. Apa calda
menajera este utilizata pentru consum din rezervorul de acumulare intern. Rezervorul
este reumplut apoi cu apa rece. Reumplerea frecventa cu apa rece a rezervorului poate
influenta negativ straturile de temperatura.

Figura 19: Sistemul rezervor-in-rezervor combinat cu un cazan pe lemne


Sursa: Wagner & Co Solartechnik GmbH

2.2.2 Sistemele cu acumulare tampon, cu schimbator de caldura interior si


conducta de golire

Rezervorul tampon de acumulare este incarcat cu agentul termic din sistemul solar dupa

- 27 -
Ghid pentru sisteme hibrid de incalzire Proiectul ACCESS

trecerea acestuia printr-un schimbator de caldura extern, in doua sectiuni. Nivelul de


temperatura determina care sectiune este incarcata. Extragerea apei calde pentru
utilizare casnica se face printr-un schimbator de caldura intern, montat deasupra
conductei de golire. Cand schimbatorul de caldura se raceste datorita admisiei de apa
rece, atunci se produce o golire a conductei de apa in aval. In interiorul rezervorului de
acumulare debitul creste conducand la o curgere suficienta in schimbatorul de caldura.
Agentul termic din cazan intra in rezervorul de acumulare pe la in partea superioara.
Agentul termic din circuitul de retur al cazanului fie mareste cantitatea de energie termica
de pe returul circuitului solar prin alimentarea rezervorului de stocare, fie intra direct in
cazan printr-un ventil de bypass cand rezervorul de stocare se raceste prea mult.
Automatizarea pentru acest tip de sistem este destul de simpla, insa dispunerea pe
straturi a temperaturaturilor nu este optima.

2.2.3 Rezervorul de acumulare in straturi, cu prepararea a.c.m. si asistenta la


incalzire

Rezervoarele cu acumulare in straturi, utilizate in sistemele de preparare a apei calde


menajere si care functioneaza doar cu apa potabila, sunt de fapt proiectate pentru
sistemele cu asistenta la incalzire. Aceste rezervoare sunt echipate cu un “incarcator” in
straturi. “Incarcatorul” in straturi are grija ca admisia in rezervor a energiei termice
provenita de la instalatia solara, precum si a celei de pe circuitul de retur al cazanului sa
se faca pe stratul potrivit. Energia termica de la cazan este admisa pe la partea
superioara a rezervorului de acumulare. Un schimbator de caldura exterior echipat cu o
pompa de circulatie cu turatie reglabila extrage apa calda menajera din rezervor.
Sistemul functioneaza foarte eficient. Automatizarea pompei de evacuare este foarte
complexa insa acest lucru nu determina nici o restrictie practica deoarece producatorii
ofera o gama variata de sisteme prefabricate.

Regulator
Apa calda
menajera

Apa rece

Incalzire

Cazan pelete

Figura 20: Rezervorul de acumulare in straturi


[Sursa: Fa. Solvis Germany with English translations]

- 28 -
Ghid pentru sisteme hibrid de incalzire Proiectul ACCESS

2.2.4 Sistemul cu doua rezervoare

In sistemul cu doua rezervoare, rezervorul tampon de stocare pentru apa calda (potabila)
menajera este in mod traditional separat de rezervorul tampon de stocare a energiei
termice. Circuitul solar termic alimenteaza ambele rezervoare pe la partea inferioara, dar
rezervorul de apa calda are prioritate pentru incalzire. Fiecare rezervor de acumulare isi
alimenteaza sistemul din aval. Acest tip de sistem poate fi folosit pentru retehnologizarea
sistemului de incalzire cu asistenta din partea instalatiei solare. Rezervorul de acumulare
al instalatiei solare deja instalat poate fi adaptat in sistem. Comparativ cu sistemele
descrise anterior, sistemul cu doua rezervoare necesita mai mult spatiu, are un sistem de
conducte mult mai complex si pierderi mai mari de caldura din rezervorul de acumulare.

Figura 21: Sistemul cu doua rezervoare


[Sursa: Wagner & Co Solartechnik GmbH]

- 29 -
Ghid pentru sisteme hibrid de incalzire Proiectul ACCESS

3. TEHNOLOGIA INCALZIRII CU COMBUSTIBILI PE BAZA DE LEMN

3.1 ARDEREA COMBUSTIBILILOR PE BAZA DE LEMN

Toate procesele de ardere necesita trei elemente: combustibil, un oxidant si o sursa de


caldura. Combustibilul este lemnul, oxidantul este aerul, iar sursa initiala de caldura
provine, de obicei, de la un element electric (pistol cu aer cald) sau, in cazul cel mai
simplu, de la un chibrit. Intelegerea procesului de ardere este esentiala pentru a intelege
cum se poate obtine cea mai mare cantitate de energie utila din arderea combustibilului
pe baza de lemn.

Figura 22: Procesul de ardere necesita: un combustibil, un oxidant si o sursa de caldura

3.1.1 Procesul de ardere

Procesul de ardere al biomasei solide consta in cinci etape principale: uscarea, piroliza,
oxidarea/gazeificarea gazelor si oxidarea mangalului.
• Uscarea: Etapa de uscare este influentata de dimensiunea particulelor de
combustibil si de continutul de umiditate. Caldura se produce de la flacari si de la
peretii focarului.
• Piroliza si gazeificarea: Pe masura ce biomasa devine aproape complet uscata,
in totalitate temperatura creste la aproape 200°C si incep procesul de piroliza (in
interiorul lemnului) si procesul de gazeificare (la suprafata). In timpul procesului
de piroliza materia volatila este eliberata sub forma de uleiuri si gudroane
vaporizate.
• Oxidarea substantelor volatile si a mangalului: Peste temperatura de 400°C
combustibilul incepe sa oxideze (sa arda). In aceasta etapa caldura este eliberata
prin procesul de ardere. Caldura eliberata aprinde materialele volatile care dau
nastere la flacara galbena care arde deasupra combustibilului. Cand materialele
volatile se epuizeaza, materialul solid (mangalul) oxideaza la temperaturi de
800÷1000oC.

Cele cinci etape ale procesului de ardere sunt prezentate in Figura 23.

- 30 -
Ghid pentru sisteme hibrid de incalzire Proiectul ACCESS

~ 80% ~ 20%
Apa Fum productie de productie de
caldura caldura

Aprindere

Uscare Cenusa
Piroliza si Ardere gaz Ardere
gazeificare mangal

Absorbtie caldura

Figura 23: Procesul de ardere


[Graph: Duncan Kerridge]

3.1.2 Randamentul procesului de ardere

Randamentul procesului de ardere reprezinta cat de bine echipamentul de incalzire


transforma combustibilul in energie utila. O ardere completa cu un randament de 100%
va extrage toata energia disponibila in combustibil, insa acest lucru este imposibil de
realizat datorita pierderilor de caldura cu gazele de ardere si pierderilor prin peretii
cazanului. Calculele de randament al arderii presupun o ardere completa a
combustibilului si urmatorii trei factori:
• Compozitia chimica a combustibilului (procentele de H2, C, O2 si alte substante) si
cata energie este inglobata chimic in combustibil.
• Temperatura neta a gazelor de ardere sau cat de multa caldura se evacueaza pe
la cos.
• Procentul de O2 sau CO2 in volum dupa procesul de ardere sau cat de mult O2 a
fost folosit in procesul de ardere.

Randamentul global al procesului de ardere depinde de caracteristicile combustibilului:


• Continutul de umiditate: Un continut ridicat de umiditate inseamna un timp de
uscare mai lung si folosirea unei cantitati mai mari de caldura pentru a se evapora
apa continuta in combustibil.
• Puterea calorifica a substantei uscate.
• Continutul de substante volatile.
• Distributia granulometrica si variatia dimensiunii: Particulele mai mari au o
suprafata mai mica in raport cu volumul si astfel etapa de uscare va dura mai mult
timp.

O ardere eficienta depinde de realizarea celor trei T si de excesul de aer:

Temperatura, Timp si Turbulenta

- 31 -
Ghid pentru sisteme hibrid de incalzire Proiectul ACCESS

Pentru ca arderea sa aiba loc trebuie indeplinite urmatoarele conditii:


• Prezenta aerului in exces
• Un bun amestec al gazelor de ardere cu aerul de ardere. Acest lucru poate fi
inlesnit de prezenta unor sicane in arzator.
• Amestecul de gaze de ardere si aer necesita o sedere suficient de lunga in
zona de reactie pentru a se realiza arderea completa. Acest lucru este
determinat de camera de ardere si de volumul gazelor de ardere.
• Intregul proces necesita temperatura optima de ardere:
i. O temperatura de ardere prea scazuta determina o ardere incompleta si emisii
mari de monoxid de carbon (CO).
ii. O temperatura de ardere prea ridicata determina probleme de zgurificare
(zgura se depune pe suprafetele de transfer de caldura).
Temperatura de ardere poate fi reglata prin:
1. Aerul de ardere injectat
2. Recircularea gazelor de ardere
3. Suprafetele racite
Temperatura de ardere va depinde si de compozitia combustibilului (continutul de
umiditate si puterea calorifica), de coeficientul de exces de aer si de temperatura aerului
de ardere.

3.1.3 Aerul de ardere si coeficientul excesului de aer, λ

Aerul de ardere este injectat ca aer primar, aer secundar si uneori tertiar:
• Aerul primar este injectat sub gratar si este utilizat pentru uscarea
combustibilului, racirea gratarului si a asigura aerul necesar arderii mangalului.
• Aerul secundar este injectat peste combustibil si poate fi pre-incalzit. Aerul
secundar asigura oxigenul pentru arderea substantelor volatile.
• Aerul tertiar poate fi adaugat la sfarsitul fazei secundare de ardere pentru a
asigura arderea completa a substantelor volatile.

Figura 24 de mai jos prezinta alimentarea cu aer primar si secundar intr-un arzator
insuficient alimentat.
Gaze fierbinti catre cazan

Aer secundar Lemn ars Lemn ars Aer secundar


Lemn uscat

Dispozitiv
elicoidal de
introducere a
combustibilului
Aer primar

Figura 24: Arzator insuficient alimentat cu aer primar si aer secundar

- 32 -
Ghid pentru sisteme hibrid de incalzire Proiectul ACCESS

Coeficientul excesului de aer (λ) este o masura a aerului injectat in procesul de ardere
comparativ cu cererea minima de aer pentru o oxidare completa a combustibilului.
• Pentru oxidarea stoechiometrica a combustibilului, adica cantitatea exacta
teoretica de oxygen pentru arderea completa, λ = 1
• Cand este injectat mai putin aer decat este necesar pentru o oxidare completa,
0<λ<1
• Cand nu exista oxigen, λ = 0. Acesta este fenomenul de piroliza (conversia
termochimica in lipsa unui agent oxidant).
• λ > 1 se refera la situatia in care este mai mult aer (aer in exces) decat este
necesar pentru oxidarea completa. Atmosfera este deci oxidanta. Aceste conditii
sunt, de obicei, mentinute in timpul arderii.

Excesul de aer sau lambda necesar pentru o ardere optima a combustibilului pe baza de
lemn are valori cuprinse intre 1,4 si 1,6, dar depinde de echipamentul de ardere si de
combustibil. In tabelul 7 de mai jos sunt prezentate valori ale coeficientului aerului in
exces.

Tabelul 7: Valori ale coeficientului aerului in exces si ale continutului de O2 rezultat in


14
gazele de ardere
Echipament Coeficientul de Continut de O2 rezultat in
exces de aer, gazele de ardere, uscate
λ %
Foc deschis >3 >14
Soba pe busteni 2,1-2,3 11-12
Cazan pe pelete 1,3

Procent in gazele de ardere uscate

Figura 25: Arderea ideala a lemnului are loc la o valoare a coeficientului de exces de aer λ
intre 1,4 si 1,6. Continutul de O2 in gazele de ardere va fi de 7,5%. Curba de mai sus arata ca
procentul de CO2 este de aproximativ 13%, iar excesul de aer 1,5.

14
Wood for Energy Production, Centre for Biomass Technology (http://www.videncenter.dk), available from
http://www.ens.dk

- 33 -
Ghid pentru sisteme hibrid de incalzire Proiectul ACCESS

Echipamentele moderne de incalzire pe lemne permit un reglaj al aerului de ardere. La


cazanele mai sofisticate injectia de aer este reglata electronic printr-un sensor lambda.

3.1.4 Emisiile

Emisiile provenite din arderea incompleta includ: monoxid de carbon (CO), funingine (C),
hidrocarburi si compusi ai gudronului (CmHn) si particule nearse. Aceste substante sunt
daunatoare si determina murdarirea canalului de fum. Aceste emisii trebuie evitate prin
asigurarea unor conditii de ardere optime, asa cum s-au descris mai sus.

Emisiile rezultate din arderea completa includ oxizii de azot NOx. Acestia provin atat din
azotul din lemn, cat si din azotul din aerul de ardere si sunt de nedorit deoarece
cauzeaza ploaia acida si ceata. Emisiile de NOx cresc cu coeficientul de exces de aer,
continutul de azot din combustibil, temperaturile ridicate de ardere si timp de sedere mai
lung (exista deci un echilibru fin intre realizarea arderii complete si prevenirea emisiilor de
NOx). Emisiile de NOx pot fi limitate prin urmatoarele masuri:
• O injectie treptata de aer de ardere primar si secundar de combustie in zone
separate (camere de ardere)
• Un coeficient de aer (λ) in camera de ardere primara intre 0,6 si 0,8
• Timpul de sedere al gazelor de ardere in camera de ardere primara de
aproximativ 0,3 – 0,5 sec.
• Coeficient de exces de aer redus in camera de ardere secundara

Alte emisii posibile includ acidul clorhidric (HCl) care poate fi coroziv. Cele mai multe
tipuri de lemn au un continut foarte redus de clor astfel incat emisia de HCl nu este o
problema. Cu toate acestea, anumiti bio-combustibili, cum ar fi boabele de grau, au un
continut suficient de mare de clor pentru a cauza probleme de coroziune in camera de
ardere si in schimbatorul de caldura. Oxizii de sulf (SOx) nu ar trebui sa fie in mod normal
o problema la arderea combustibililor pe baza de lemn deoarece lemnul are un continut
redus de sulf. Alte emisii daunatoarea cum ar fi policlorurile (PCD) se pot forma daca
lemnul care urmeaza sa fie ars contine urme de vopsea sau alte chimicale. Din acest
motiv trebuie folosit doar lemn curat.

3.1.5 Randamentul sistemului

Randamentul sistemului reprezinta raportul dintre energia chimica continuta de


combustibil si productia de caldura utila rezultata – sub forma de caldura sau apa calda.

SEDBUK15 este un acronim pentru “Seasonal Efficiency of a Domestic Boiler in the U.K.”
(“Randamentul sezonier al cazanelor casnice in Marea Britanie”). Este vorba despre
randamentul mediu anual obtinut in conditii casnice obisnuite, facand ipoteze rezonabile
referitoare la modul de utilizare, clima, reglajul si alte influente. Acesta este calculat pe
baza rezultatelor testelor efectuate intr-un laborator standard, tinand cont si de alti factori
importanti, cum ar fi tipul cazanului, conditiile de ardere, marimea camerei de ardere,
combustibilul utilizat si cunoasterea climatului Marii Britanii si modurile tipice de utilizare
casnica. In Tabelul 8 de mai jos sunt prezentate valori tipice pentru randamentul
sistemului.

15
http://www.sedbuk.com/

- 34 -
Ghid pentru sisteme hibrid de incalzire Proiectul ACCESS

3.2 SISTEME DE INCALZIRE CU BIOMASA16: ASPECTE TEHNICE

3.2.1 Tipuri de sisteme de incalzire cu biomasa pentru aplicatii casnice

In aceasta sectiune sunt considerate doua tipuri principale de echipamente de incalzire:


• Sobe pentru cereri reduse de incalzire: Aceste sobe asigura incalzirea unei
camere (desi unele pot insoti un cazan folosit pentru apa calda sau incalzire
pentru mai multe camere) si sunt disponibile pentru puteri cuprinse intre 5 si
15 kW. De obicei, sobele au flacari vizibile si decoreaza placut interiorul camerei.
Caldura este emisa prin radiatie, iar in unele cazuri si prin convectie, direct de la
soba. Sobele pe pelete si cu ardere pe busteni sunt prezentate in sectiunile 3.2.2.
si 3.2.3.
• Cazane de incalzire centrala pentru cereri de incalzire mari adica pentru o
intreaga cladire: Aceste cazane pot produce incalzire automat si sunt, de obicei,
instalate intr-o camera de serviciu sau intr-un alt spatiu care nu necesita incalzire.
Temperaturile la suprafata cazanelor sunt pastrate foarte reduse in scopul de a
obtine randamente ridicate ale cazanelor. Dupa ce parasesc camera de ardere,
gazele de ardere trec prin tevile schimbatorului de caldura pentru a prepara apa
calda. Randamentul cazanului depinde de gradul de ardere, de temperaturile la
suprafata cazanului si de temperatura gazelor evacuate. Cazanele moderne pe
lemne pot atinge randamente de peste 90% la sarcina maxima si putin mai mici la
sarcina partiala. Cazanele pe pelete si cele pe aschii din lemn sunt prezentate in
sectiunile 3.2.4 si 3.2.5.

Principalele tipuri de echipamente de incalzire cu lemn si caracteristicile acestora sunt


prezentate pe scurt in tabelul de mai jos:

16
"Sistemul de incalzire” se presupune ca include echipamentele si retelele asociate, iar instalatia poate
furniza caldura pentru incalzirea spatiului si/sau apa calda

- 35 -
Ghid pentru sisteme hibrid de incalzire Proiectul ACCESS

Tabelul 8: Principale tipuri de echipamente de incalzire cu lemne


Tip Caracteristici principale
echipament
 Sobele asigura  Nu au alimentare automata cu combustibil. Butucii din
Soba cu incalzire pentru o lemn trebuie introdusi manual.
ardere de singura camera  Butucii sunt adesea disponibili la costuri mult mai mici
butuci din (desi unele pot decat peletele sau aschiile din lemn.
lemn insoti un  Temperatura rezultata este dificil de controlat.
schimbator de  Randament: 30-65% iar, in unele cazuri, pana la 80%
caldura folosit  Pot produce caldura la cerere.
pentru producerea  Usor de controlat.
de apa calda sau  Necesita intretinere redusa.
de incalzire pentru  De obicei alimentarea cu combustibil sa face manual.
camere  Arde combustibil mai curat, desi este mai scump decat
Soba care
suplimentare). butucii din lemn si, de obicei, nu provine dintr-o sursa
arde pelete
 Disponibile pentru locala.
puteri intre  Randament: 80-90%
5-15 kW.
 Flacarile vizibile
sunt atractive.
 Potrivit doar pentru puteri mai mari (>25kW).
 Aschiile pot fi introduse automat in arzator.
 Nu este ideal pentru cerere variabila de caldura, dar
Cazan pe poate fi folosit impreuna cu un rezervor de stocare.
aschii din  Depozitarea aschiilor si manevrarea acestora necesita
lemn un echipament mai robust si mai mult spatiu decat o
instalatie de incalzire echivalenta care arde pelete.
 Aschiile din lemn pot fi asigurate din surse locale si sunt
 Potrivite pentru mai ieftine decat peletele.
incalzirea intregii  Este posibil un grad mai mare de automatizare.
cladiri  Peletele presupun o manevare si o depozitare mai
Cazan pe
usoare
pelete
 Disponibile pentru puteri nominale de la 8kW.
 Randament: 80-90%
 Combustibil ieftin si asigurat, de obicei, din surse locale.
Cazan cu
 Cazanul trebuie alimentat manual, de obicei, o data pe
ardere de
zi.
butuci din
 Necesita un rezervor de stocare / acumulator.
lemn
 Randament: 80-90%

3.2.2 Sobe cu ardere de butuci din lemn

Sobele pe butuci din lemn obtin randamente mult mai bune fata de seminee (35-65%
comparativ cu 10-20% pentru seminee). Aceste echipamente sunt, de obicei, de sine
statatoare (desi ele pot fi si incastrate intr-un perete). In general, sunt proiectate pentru
arderea de butuci cu lungimi cuprinse intre 25 si 33 cm. In plus fata de sobele obisnuite
pe lemn, sunt disponibile sobe multi-combustibil care pot arde si carbune. Exista diferite
variatii in design, precum usi cu sau fara sticla de vizitare, invelire in teracota, etc. Sobele
cu ardere de butuci sunt fabricate din fonta, otel sau ceramica. Principalele caracteristici
ale acestor trei tipuri de sobe sunt descrise pe scurt in tabelul de mai jos.

- 36 -
Ghid pentru sisteme hibrid de incalzire Proiectul ACCESS

Tabelul 9: Tipuri de sobe cu ardere de butuci din lemn si caracteristicile lor

Materialul din
care sunt Caracteristici principale
fabricate

• Fabricate din piese turnate care pot fi


decorative
• Masa mare
Fonta
• Capacitate termica ridicata – stocare de
caldura
• Temperaturi de ardere limitate

Foto: Natural Heating

• De obicei sunt mai inguste si mai usoare


decat sobele din fonta
Otel • Capacitate termica mai redusa, deci emit
caldura mai rapid
• Temperaturi de ardere limitate

Foto: Charnwood Stoves


• Materialele din lut ars si teracota inconjoara
direct camera de ardere
• Acoperirea cu ceramica contribuie la o
capacitate termica foarte ridicata. Masa mare
a sobei inmagazineaza caldura care este
emisa incet in interiorul camerei.
Teracota • Necesita cel putin 2 ore de la pornire pentru
a ajunge la productia maxima de caldura dar
va continua sa elibereze caldura pentru
multe ore dupa ce cantitatea de combustibil
a ars complet.
Foto: Beacon Stoves • Poate atinge temperaturi de ardere de pana
la 1000°C si randamente ridicate.

Exista diferite optiuni pentru captusirea camerei de ardere. Acestea includ: otel, fonta,
caramida refractara, samota, mica. De asemenea, sunt disponibile si sobe care ard
butuci din lemn cu boiler de rezerva.

Sobele pe lemne functioneaza, de obicei, pe principiul arderii complete. Intregul proces


de ardere se desfasoara intr-o singura camera. Aerul de ardere este introdus in camera
de ardere sub forma de aer primar si aer secundar. Combustibilul este introdus in camera
de ardere in sarja. Aerul primar trece prin gratar inainte de a patrunde in camera de
ardere.

Sobele conventionale pe lemne sunt dotate cu pana la trei usi: usa din partea de
deasupra serveste pentru incarcarea butucilor, usa din mijloc se foloseste la curatirea
manuala a gratarului, iar a treia usa e destinata evacuarii cenusii. Alimentarea cu aer
necesar arderii poate fi reglata manual prin intermediul unor amortizoare sau a unor
manere. In modelele de sobe cele mai simple nu exista o separare a aerului de ardere
primar de cel secundar.

- 37 -
Ghid pentru sisteme hibrid de incalzire Proiectul ACCESS

Evacuarea gazelor de ardere

Aer secundar

Aer primar

Figura 26: Sobele cu ardere de butuci din lemn functioneaza pe principiul arderii complete

Spre deosebire de seminee, sobele cu ardere de butuci din lemn sunt echipamente cu
ardere in spatiu inchis. Sobele moderne pe lemn care ating randamente foarte bune au
urmatoarele caracteristici:
• Camere de ardere bine dimensionate, cu captuseala din lut ars (temperaturi ridicate si
timpi mai mari de sedere ale gazelor in camera de ardere).
• Sicane (turbulenta mare pentru amestecul de gaze de ardere si aer).
• Alimentare separata pentru aerul primar si aerul secundar.
• Reglaj fin al aerului de ardere.

In plus fata de categoriile de sobe clasificate in functie de materialul din care sunt
fabricate mai exista doua categorii:
• Sobe cu un singur perete captusit care emit Aer secundar/tertiar
caldura in principal prin radiatie
• Sobe cu pereti dublu captusiti care emit caldura Evacuare
gaze de
ardere
prin convectie. Sobele moderne pe lemne au usi
de sticla echipate cu un sistem de curatare prin
Usa de
doua straturi de geam. Pentru a pastra usa de sticla
sticla curata aceasta este dotata cu doua straturi
de geam. Printre aceste geamuri aerul este aspirat
din camera in zona de ardere si contribuie la
ardere ca aer secundar sau tertiar. Prin acest
Aer
procedeu se realizeaza si o racire a geamului pentru
exterior al ferestrei de vizitare. Aerul primar este curatare
a usii de
introdus in camera de ardere prin gratar, aerul Aer primar
sticla

secundar de ardere este introdus prin partile


laterale si prin sistemul cu doua geamuri.
Figura 27: Curatarea prin sistemul cu
doua geamuri

- 38 -
Ghid pentru sisteme hibrid de incalzire Proiectul ACCESS

• Figura Figura 27 prezinta un alt concept pentru


curatarea usii sobei prin sistemul cu doua geamuri.
In acest caz, aerul din camera este aspirat intre
cele doua geamuri pe la baza usii si este trimis in
camera prin partea de sus.
Pentru a garanta siguranta in functionare, trebuie sa se tina cont de toate instructiunile
relevante referitoare la instalarea sobelor pe lemne si anume cele legate de distantele
minime ale sobei si ale conductei de evacuare a gazelor de ardere fata de perete precum
si de protectia podelelor inflamabile.

Figura 28: Principiul de


functionare al unei sobe pe Figura 29: O soba pe butuci din lemn cu boiler de rezerva
butuci din lemn (vezi tubul din cupru din partea stanga a sobei)

3.2.2.1 Instalarea

Principalele consideratii avute in vedere atunci cand se decide locul de instalare a unei
sobe pe butuci din lemn sunt:
• Transferul de caldura prin peretii cladirii si pozitionarea sobei astfel incat sa furnizeze
caldura acolo unde este necesar.
• Tipul constructiv si pozitionarea canalului de fum.
• Ventilatia: Este necesara asigurarea unei ventilatii adecvate pentru a asigura aerul
necesar arderii. Acest aer poate proveni din camera sau dintr-o admisie de aer

- 39 -
Ghid pentru sisteme hibrid de incalzire Proiectul ACCESS

externa separata. In ambele cazuri trebuie asigurata o ventilatie adecvata in camera


in conformitate cu reglementarile aprobate pentru cladiri.
• Protectia impotriva incendiilor si materialele inconjuratoare: Datorita faptului ca
sobele se incalzesc in timpul functionarii si mai ales geamul de vizitare devine
fierbinte, trebuie sa se asigure ca toate materialele combustibile sunt pastrate la o
distanta de siguranta. Soba nu trebuie amplasata direct pe podele inflamabile,
precum covorul. Trebuie pastrate spatii minime intre soba si peretii inconjuratori, si
mobila, etc. De exemplu, reglementarile pentru cladiri din Marea Britanie si Irlanda
specifica distante minime intre echipament si peretii corespunzatori rezistenti la
caldura de 150 mm, iar intre deschiderea sobei si marginea vetrei de 225 mm. De
asemenea, reglementarile mai prevad, ca vetrele sobelor trebuie sa fie construite din
materiale robuste corespunzatoare si la dimensiuni potrivite astfel incat, la utilizarea
normala, acestea sa previna aparitia incendiilor de la instalatiile de ardere la
structura cladirii si la furnituri si sa se limiteze riscul ca persoanele sa fie arse in mod
accidental.

Figura 30: Pozitionarea sobei trebuie sa tina seama de transferul de caldura prin cladire
sau prin camera
(Grafica: Beacon Stoves)

3.2.3 Sobele pe pelete

Sobele pe pelete prezinta cateva avantaje fata de sobele pe butuci din lemn si anume ca
aceste sobe au o functionare automata convenabila cu un nivel mult mai mare de reglaj
si cu un randament mai ridicat. Totusi atat combustibilul cat si echipamentul tind sa coste

- 40 -
Ghid pentru sisteme hibrid de incalzire Proiectul ACCESS

mai mult. Ca si sobele pe butuci din lemn, sobele pe pelete furnizeaza caldura direct in
spatiile de locuit. Principalele caracteristici ale acestora sunt:

• Sobele pe pelete furnizeaza caldura spatiului de


locuit prin radiatie prin geamul de sticla si prin
convectie. Convectia este in mod obisnuit asistata
de un ventilator.
• Majoritatea sobelor au drept caracteristica
principala auto-aprinderea. Peletele sunt
transportate automat din buncarul de alimentare in
focar si sunt aprinse initial folosind un pistol cu aer
cald.
• Sobele pe pelete sunt disponibile pentru puteri
cuprinse intre 5 si 15 kW si sunt de obicei
proiectate pentru functionare doar cu pelete din
lemn.
Figura 31: Sobele pe pelete pot
• Temperaturile de ardere sunt in mod obisnuit fi fie de sine statatoare, fie
cuprinse intre 500 -700°C. incastrate in perete
• Necesita alimentare electrica pentru motoarele (Foto: Solid Fuel Association)
transportorului elicoidal si pentru ventilatoare.
• De obicei au puteri variabile si prezinta reglaj
termostatic.
• Randamente obisnuite: 80-90%.

3.2.3.1 Functionarea unei sobe cu ardere de pelete

Sobele pe pelete sunt potrivite pentru functionare continua: productia lor minima de
caldura este de 30% din puterea nominala. Principiul de functionare este descris mai jos:

- 41 -
Ghid pentru sisteme hibrid de incalzire Proiectul ACCESS

• Alimentarea cu combustibil si Focar


arderea: Majoritatea sobelor pe Transportor
elicoidal de
pelete functioneaza pe principiul pelete
Aer secundar
caderii combustibilului in arzator
asa cum se prezinta in Figura
32. Peletele sunt transportate
printr-un transportor elicoidal cad
pe patul de ardere de pe gratar. Locas
Aer primar
Aprinderea initiala se realizeaza ardere
de obicei cu un pistol cu aer Cenusa Buncar pelete

cald. In timpul arderii peletele


patrund din partea superioara a Figura 32: Functionarea arzatorului alimentat pe la
patului de ardere in partea partea de sus
inferioara. Aerul primar de
ardere este alimentat de
dedesubt. Timpul mare de
sedere al peletelor in patul de
ardere determina o rata de
ardere ridicata. Acest sistem de
alimentare permite o alimentare
foarte corecta cu pelete in
functie de cererea de energie si
este astfel adesea folosit in
focare cu fluxuri termice
nominale foarte mici, precum
sobele pe pelete.

• Configuratia echipamentului: Ventilatorul


Buncarul de pelete este in mod convector asigura o
mai buna distributie
obisnuit incorporat in acelasi loc a caldurii

cu arzatorul. Prezentarea
schematica din Figura 33 arata
cum sunt asezate diferitele Alimentare
Banda
componente de obicei. automata cu incarcare
combustibil in combustibil
Separarea sistemului de proportie Flacarile sunt
optima vizibile prin
alimentare de arzator asigura geam
protectia efectiva impotriva
arderii combustibilului din
buncar. Cenusa este inlaturata
Proportiile corecte
manual sau mecanizat printr-un Aerul este de aer si combustibil
absorbit in rezulta in arderea
gratar de evacuare. Sobele pe camerea de curata si in putina
ardere cenusa depozitata
pelete sunt adesea echipate cu
usi de sticla care sunt curatate
cu aer (vezi Figura 27). Flacarile
formate la arderea peletelor Figura 33: Functionarea unei sobe care arde pelete
17
arata ca o combinatie intre (Grafic: XCO2)
flacarile rezultate din arderea
gazului natural si a lemnului.

- 42 -
Ghid pentru sisteme hibrid de incalzire Proiectul ACCESS

• Alimentarea cu aer: Alimentarea cu aer primar si aer secundar de ardere este


controlata printr-un ventilator silentios pentru unele sobe pe pelete. Este posibila si
alimentarea cu aer din exterior printr-o conducta exterioara, lucru important pentru
casele cu ventilatie controlata. Unele sobe cu ardere de pelete prezinta un ventilator
convector suplimentar pentru imbunatatirea proceselor de convectie.
• Reglajul: Au fost dezvoltate diferite metode de reglaj in scopul alimentarii flacarii cu
cantitatea optima de aer de ardere. In multe cazuri ventilatorul este controlat prin
reglarea vitezei transportorului elicoidal de combustibil. Temperaturile gazelor de
ardere sunt masurate pentru a determina daca are loc arderea. Senzorii lambda sunt
utilizati frecvent pentru reglaj in focarele cazanelor, dar sunt mai putin utilizati in cazul
sobelor pe pelete datorita costului lor relativ ridicat.

3.2.4 Cazanele pe pelete

Cazanele cu ardere de pelete sunt disponibile pentru puteri instalate mai mari decat
sobele pe pelete (>8 kW) si pot asigura incalzirea unei cladiri intregi. In general, aceste
echipamente sunt adecvate doar pentru utilizarea de pelete din lemn insa ca varianta de
rezerva se pot folosi si gazul natural si combustibilul lichid. Cazanele pe pelete au
necesitati reduse de curatare a cenusii si sunt de obicei alimentate cu pelete automat
dintr-un depozit, un siloz sau un buncar.

Cazanele pe pelete prezinta in mod obisnuit urmatoarele caracteristici:


• Reglare automata a aerului, alimentare modulata;
• Auto-aprindere si regulatoare de timp;
• Temperaturi de curgere potrivite pentru radiatoarele din Marea Britanie (~80°C);
• Optiuni pentru auto-curatarea schimbatorului de caldura;
• Randamente sezoniere obisnuite >80%;
• Curatare automata a cenusei.

Cazanele pe pelete functioneaza utilizand un sistem de reglare a cantitatii de combustibil


introduse in cazan in care mecanismul de alimentare cu combustibil livreza o cantitate
mica de pelete in zona de ardere, peletele sunt arse,i apoi mai multe pelete sunt livrate si
asa mai departe. Acest lucru le face sa raspunda mai lent la variatia cererii de caldura
comparativ cu echipamentele pe gaz natural sau pe combustibil lichid. Aceasta problema
poate fi remediata prin utilizarea unui rezervor de apa fierbinte sau a unui rezervor termic.

Cazanele pe pelete functioneaza complet automatizat, avand arzatoare cu alimentare


combustibil pe la partea superioara, pe la partea inferioara sau orizontal. Toate aceste
trei tipuri sunt prezentate mai jos:

Cazane alimentate prin partea superioara: Mecanismul de alimentare prin partea


superioara este descris in sectiunea 3.3.1 in descrierea sobelor pe pelete. Acest principiu
de ardere permite o alimentare corecta. Este foarte potrivit a fi utilizat pentru cereri mici
de caldura si pentru moduri de functionare pornit/oprit. Pentru a asigurara o functionare
corespunzatoare gratarul trebuie sa fie curatat automatizat. Daca sunt folosite pelete de
proasta calitate poate aparea fenomenul de zgurificare.

- 43 -
Ghid pentru sisteme hibrid de incalzire Proiectul ACCESS

Cazane alimentate Gaze fierbinti catre cazan

prin partea
inferioara: Intr-un
sistem de alimentare Lemn ars Lemn ars Aer secundar
Aer secundar
pe la baza cazanului Lemn uscat

peletele sunt livrate


in zonele de ardere
prin intermediul unui Burghiu surubelicoidal
Transportor
transportor elicoidal. pentru
pentru combustibil
combustibil
Aer primar
Aerul primar de
ardere este introdus Figura 34: Arzator alimentat prin partea inferioara
printr-un gratar de [Sursa: British Biogen]
otel de forma inelara,
asa cum este
prezentat in Figura
34.

Arzatorul focar: In
Suflanta aer arzatorul focar (cunoscut
si ca arzator orizontal)
combustibilul este introdus
Camera de aer
Orificii aer
orizontal printr-un
Flacari transportor elicoidal. Un
Alimentare
combustibil
ventilator de mici
prin
transportor dimensiuni sufla aer si pe
elicoidal
deasupra combustibilului
Uscare combustibil pentru a asigura aerul
Ardere combustibil
Banda din fonta
primar si secundar,
Cenusa
producand o flacara mare
Figura 35: Arzator focar care traverseaza cazanul
[Source: British Biogen] si transfera caldura
acestuia18

O schema obisnuita a unui cazan pe pelete cu schimbatoare de caldura cu tub vertical


este prezentat in Figura 36.

- 44 -
Ghid pentru sisteme hibrid de incalzire Proiectul ACCESS

LEGENDA:
1: Izolatie
2: Capul arzatorului
3: Container cenusa
4: Senzor
5: Aspiratie aer secundar
6: Schimbator caldura
7: Curatare automata
schimbator de caldura
8: Racord cos
9: Senzor Lambda
10: Aspiratie aer primar

Figura 36: Cazan pe pelete alimentat prin partea inferioara


19
[Sursa: Grupul SWS ]

Figura 37: Sectiune verticala intr-un cazan pe pelete prezentand spiralele vibrante care
permit evacuarea automata a cenusii

3.2.5 Cazanele pe aschii din lemn

In general echipamentele care ard aschii din lemn sunt potrivite pentru acoperirea unor
cereri de caldura mai mari, insa cele mai mici cazane pe aschii din lemn (30-100 kW) pot
fi potrivite pentru aplicatii casnice mai mari. Cazanele pe aschii din lemn avand aceste

- 45 -
Ghid pentru sisteme hibrid de incalzire Proiectul ACCESS

capacitati necesita un combustibil cu specificatii de calitate ridicata in care aschiile sunt


de marime apreciabila, iar continutul de umiditate este sub 30%.

Cazanele pe aschii din lemn de aceste dimensiuni folosesc de obicei arzatoare


alimentate pe la partea inferioara (descrise in sectiunea 3.2.4, Figura 34) sau arzatoare
focar (Figura 35). Aceste tipuri de arzatoare sunt mai putin potrivite pentru combustibili cu
un continut de umiditate peste 30% (calculat in baza umeda), deoarece aceste arzatoare
nu expun combustibilul unei calduri radiante pentru a fi uscat inainte de a intra in zona de
ardere.

Cazanele pe aschii din lemn functioneaza in mod asemanator cazanelor pe pelete, insa
necesita un sistem de alimentare cu combustibil mai robust si au nevoie de intretinere
mult mai buna (vezi sectiunea 3.5). Cazanele pe aschii din lemn pot prezenta
urmatoarele caracteristici:
• Auto-aprindere
• Auto-curatare
• Evacuarea automata a cenusii
• Reglaj lambda

3.2.6 Cazanele cu ardere de busteni

Cazanele care ard busteni furnizeaza incalzire si apa calda unei locuinte sau unei cladiri
mai mari. Principalele lor caracteristici sunt prezentate mai jos:
• Incarcare manuala zilnica a combustibilului si aprindere manuala.
• Cazanele pe busteni functioneaza pe principiul arderii in gramada si sunt mai
putin capabile sa functioneze la sarcina partiala decat cazanele pe aschii sau
pelete din lemn (sau cazanele care ard combustibili fosili) astfel incat este ncesar
in mod normal un acumulator sau un rezervor de stocare a energiei termice.
• Unele modele prezinta reglaj Lambda pentru reglarea alimentarii cu combustibil.
• Temperaturi ridicate (1000°C) pentru randamente ridicate (85-90%).
• Sunt disponibile variante multi-combustibil desi acestea pot avea randamente mai
reduse.
• Este folosit un ventilator pentru evacuarea gazelor din camera primara de ardere
si introducerea lor in camera secundara de ardere.

Cazanul este cmplet izolat ceea ce determina pierderi de caldura prin radiatie foarte
reduse. In Figura 38 este prezentata o schita a unui cazan care arde busteni.

- 46 -
Ghid pentru sisteme hibrid de incalzire Proiectul ACCESS

Figura 38: Schita unui cazan pe busteni


[Sursa: Froling]
LEGENDA:
1. Depozit de busteni
2. Camera de ardere cu temperatura ridicata
3. Ventilator de evacuare reglat electronic
4. Sistem de reglaj modular cu microprocesor
5. Schimbator de caldura
6. Sistem de evacuare a gazelor arse partial, pentru a preveni scaparile de fum

3.3 SISTEME DE DEPOZITARE A COMBUSTIBILULUI

Alegerea tipului de depozit de combustibil si a dimensiunilor acestuia precum si a


modului de livrare catre instalatia de ardere depinde de:
• tipul combustibilului si al echipamentului;
• cererea de caldura si prin urmare cantitatea de combustibil necesara
• frecventa cu care se fac livrarile si orice restrictie asupra acestora (de exemplu
livrari intr-o zona construita sau datorita efectului pretului combustibilului daca
acesta este livrat);
• spatiul disponibil;

- 47 -
Ghid pentru sisteme hibrid de incalzire Proiectul ACCESS

• vehiculele disponibile pentru livrarea combustibilului la destinatie: Cea mai simpla


modalitate de livrare a peletelor si aschiilor este de a exista posibilitatea stocarii
combustibilului in depozit. Pentru alte tipuri de depozite pot fi necesare
echipamente speciale de ridicat pentru a transfera combustibilului din vehiculul
care face livrarea in depozit.

3.3.1 Depozitarea bustenilor

Cazanele care ard busteni sunt alimentate manual. Despicarea lemnului in busteni, in
functie de dimensiunea camerei de ardere, se face, de asemenea, manual sau cu
ajutorul unui despicator. Dimensiunea depozitului depinde de urmatoarele: daca
proprietarul isi va prelucra bustenii proprii sau daca ii va cumpara de la un furnizor. Daca
proprietarul isi taie si-si usuca singur bustenii atunci trebuie sa existe suficient spatiu
pentru a permite uscarea acestora pe o perioada de cel putin o vara si o iarna dar ideal
ar fi ca bustenii sa fie lasati la uscat timp de doi ani.

Foto: Beacon Stoves


Figura 39: Magazia pentru busteni trebuie sa permita o circulatie marita a aerului insa
trebuie sa protejeze bustenii impotriva ploii

3.3.2 Depozitarea peletelor din lemn

Un cazan pe pelete de dimensiuni obisnuite utilizeaza 10m3 sau 6,5 t de pelete din lemn
pe an. Sobele pe pelete pot arde mult mai putin.

Cateva consideratii principale pentru depozitarea peletelor din lemn:


• daca peletele sunt disponibile in pungi sau en-gross (de obicei in cisterne);
• peletele din lemn pot fi aduse de mult mai departe decat alte tipuri de combustibili
lemnosi astfel incat livrarile en-gross pot reduce costurile, iar utilizatorul ar putea
dori sa protejeze depozitul de combustibil pentru livrari en-gross;
• se poate acumula praf in depozitele pentru livrari en-gross – acest lucru putand
deveni periculos pentru sanatate si siguranta.

Sunt prezentate mai jos cateva dintre diferitele variante de depozitare a peletelor:
• peletele din lemn pot fi livrate in saci. Acestia au de obicei 15-25 kg, sau chiar
mult mai mari, si sunt convenabil de utilizat pentru sobe si cazane cu buncare de

- 48 -
Ghid pentru sisteme hibrid de incalzire Proiectul ACCESS

combustibil integrate care se alimenteaza manual. Cumpararea peletelor in saci


este in mod normal mai costisitoare.
• pot fi ridicati pereti despartitori “cu destinatie pentru pelete”, iar depozitul de
combustibil construit la locul amplasare a echipamentului de ardere. Un exemplu
este prezentat in Figura 41. Peretii va trebui sa fie proiectati cu grija astfel incat sa
poata sa suporte greutatea peletelor.
• poate fi instalat un siloz flexibil pre-fabricat in interiorul unui invelis ignifug. Un
astfel de exemplu este prezentat in Figura 43. Materialul din care este realizat
invelisul este permeabil la aer dar nu lasa praful sa treaca. Silozul pre-fabricat se
poate contrui rapid si usor o data ce peretii din material ignifug au fost construiti.

Figura 40: Pelete din lemn ambalate Figura 41: Depozit de pelete cu pereti
despartitori si transportor elicoidal
[Sursa: Okofen]

Figura 42: Depozit de pelete si sistem de Figura 43: Siloz prefabricat si transportor
alimentare a peletelor cu vacuum elicoidal
[Sursa: Paradigma] [Sursa: Okofen]

Oricare ar fi solutia aleasa pentru configuratia depozitului de pelete, exista cateva cerinte
de proiectare care trebuie respectate:
• Trebuie sa respecte regulile de protectie impotriva incendiului. Unele autoritati
locale pot solicita ca peretele despartitor dintre depozitul de pelete si cazan sa fie
ignifug.
• Peretii si partile de sustinere trebuie construite in asa fel incat sa poata suporta
incercarile statice corespunzatoare.
• O podea inclinata (la 35 – 45o) poate ajuta la o golire usoara si maxima a
depozitului prin alunecarea continua a peletelor catre sistemul transportor.

- 49 -
Ghid pentru sisteme hibrid de incalzire Proiectul ACCESS

• Trebuie sa existe o deschidere de cel putin 400 mm diametru, capabila sa reziste


la greutatea peletelor.
• Camera de depozitare (inclusiv usa) trebuie sa fie impermeabile la praf.
• Intreaga camera de depozitare trebuie sa fie protejata impotriva umiditatii
deoarece chiar si condensarea apei distruge calitatile peletelor.
• La o distanta de 50 cm trebuie instalate doua duze metalice pentru introducerea
combustibilului si evacuarea aerului de ventilatie. Daca este posibil, camera de
depozitare trebuie sa aiba un perete exterior pe care sa fie amplasate cele doua
duze. Pentru conectarea la camionul-cisterna sunt necesare cuplaje standardizate
dotate cu transportoare elicoidale speciale.
• Depozitul trebuie sa fie de forma dreptunghiulara, iar duza pentru umplere cu
combustibil si cea pentru extractia aerului trebuie situate pe una din laturile
inguste.
• Un material deflector montat pe partea opusa a duzelor ar trebui sa previna
distrugerea peletelor in timpul procesului de umplere.

Volum util = 2/3 din


capacitate va fi
golita automat cu
ajutorul
transportorului
elicoidal de pelete

Figura 44: Sectiune transversala in depozitul de pelete (Grafica: Okofen20)

Figura 44 arata cum volumul util al depozitului de pelete este mai mic decat volumul real
al depozitului deoarece este necesar un gol de aer, iar daca fundul nu este inclinat atunci
o parte din volumul de combustibil nu va putea fi utilizat.

3.3.3 Depozitarea aschiilor din lemn

Variantele pentru depozitarea aschiilor din lemn includ depozitarea in buncar sau in siloz.
Ideal ar fi ca acestea sa fie proiectate astfel incat combustibilul sa poata fi incarcat pana
la partea de sus a depozitului. O caracteristica importanta pentru depozitarea aschiilor
din lemn o constituie continutul de umiditate al aschiilor. Daca aschiile sunt prea umede
si nu exista ventilatie suficienta, atunci vor mucegai in timpul depozitarii. Conform
standardului austriac, aschiile din lemn cu un continut de umiditate de pana la 30% sunt
stabile in timpul depozitarii. Aschiile mai umede trebuie depozitate pentru perioade lungi
intr-un depozit deschis unde exista aer suficient si depozitate intr-un buncar inchis doar

- 50 -
Ghid pentru sisteme hibrid de incalzire Proiectul ACCESS

pentru perioade scurte de timp. Un tip de depozit potrivit pentru aschiile din lemn este
prezentat in Figura 47.

Aschiile din lemn sunt transportate din buncar sau siloz catre cazan fie prin intermediul
unui transportor elicoidal, fie printr-unul conic. Cum aschiile din lemn nu se misca liber si
fenomenul de “bridging” apare frecvent in buncare si silozuri, in unitatea de depozitare
sunt instalate agitatoare simple pentru a usura indepartarea aschiilor. Principalele tipuri
sunt sau agitatoarele rotative articulate sau cu arc, precum si burghiele conice sau
rotative. Un exemplu este prezentat in Figura 45.

Figura 45: Agitator rotativ care ajuta la Figura 46: Buncar pentru aschii din lemn
indepartarea aschiilor din depozit cu laturi inclinate

Figura 47: Zona acoperita pentru uscarea si Figura 48: O rampa permite aschiilor din
depozitarea unor cantitati mari de aschii din lemn sa fie incarcate in depozit pana la
lemn partea superioara a acestuia

Figura 49: Buncar pentru aschii din lemn dotat cu agitator si transportor elicoidal

Este avantajos sa se realizeze un amplasament in care aschiile sa fie incarcate pana la


partea superioara a depozitului. Acesta poate consta in construirea unui depozit subteran
sau a unei rampe dupa cum este prezentat in Figura 48.

- 51 -
Ghid pentru sisteme hibrid de incalzire Proiectul ACCESS

Figurile 50: Depozite pentru aschii din lemn care necesita echipament de ridicare pentru
livrarea combustibilului

3.3.4 Volumul depozitului de combustibil

Pentru a calcula volumul depozitului de combustibil necesar este nevoie de urmatorii


parametrii:
• Cererea de energie
• Puterea calorifica a combustibilului
• Densitatea combustibilului

Cele doua ecuatii importante sunt date mai jos.


Cererea bruta de energie (kWh)
Consumul de combustibil (kg ) =
Puterea calorifica (kWh / kg )
Consumul de combustibil ( kg )
Volumul de combustibil ( m 3 ) =
Densitatea combustibilului ( kg / m3 )

Exemplu: Sa se calculeze volumul depozitului pentru pelete necesar daca:


- Cererea anuala de caldura este de 24000 kWh, iar cererea lunara de caldura in
timpul celei mai reci luni este de 4000 kWh.
- Densitatea peletelor = 600 kg/m3
- Puterea calorifica a peletelor = 3,2 kWh/kg.
- Peletele urmeaza sa fie livrate cu o frecventa maxima de o data pe luna.

1) Calculul consumului de combustibil in timpul celei mai reci luni:


4000 (kWh)
Consumul de combustibil (kg ) = = 1250 kg pe luna
3,2 (kWh / kg )
2) Calculul volumului de combustibil necesar:
625 (kg )
Volumul de combustibil (m 3 ) = = 2,08 m 3
600 (kg / m 3 )
Deci, volumul util total al depozitului de combustibil va fi de 2,08 m3

Prin urmare, daca este ales un depozit de pelete, iar


2
volumul util = volumul total
3

- 52 -
Ghid pentru sisteme hibrid de incalzire Proiectul ACCESS

2
Atunci, volumul depozitului de combustibil = × 2,08 m 3
3
volumul depozitului de combustibil = 3,12 m 3

Este important de retinut ca a calcula volumele depozitelor pentru aschiile din lemn si
pentru busteni este mai dificil de realizat deoarece rapoartele de ambalare si densitatile
in vrac sunt mult mai putin consecvente. Valori ale densitatilor in vrac pentru aschiile din
lemn si pentru busteni sunt date in Tabelul 3. In Tabelul 10 sunt prezentate densitatile
pentru diferite tipuri de combustibili si pentru diferite specii de arbori. Rapoartele de
ambalare obisnuite pentru busteni si aschii sunt date mai jos desi acestea pot varia:

Lemn solid Busteni Aschii din lemn


1 m3 1,43 m3 2,43 m3

3
Tabelul 10: Densitati ale lemnului, kg/m
Specii Fag Stejar Molid Pin
Tipul
combus- Solid Busteni Aschii Solid Busteni Aschii Solid Busteni Aschii Solid Busteni Aschii
tibilului
Raportul
de amba- 1 1,43 2,43 1 1,43 2,43 1 1,43 2,43 1 1,43 2,43
lare
Continut de umiditate, in baza umeda, %
0 558 390 230 588 411 242 361 253 149 448 313 184
10 620 434 255 654 457 269 401 281 165 498 348 205
15 657 459 20 692 484 285 425 297 175 527 369 217
20 698 488 287 735 514 303 452 316 186 560 392 231
30 798 558 328 840 588 346 516 361 212 640 448 264
40 930 651 383 980 686 403 602 421 248 747 552 307
50 117 781 459 1177 823 484 722 505 297 897 627 369

3.4 SISTEMUL DE EVACUARE – COSUL DE FUM

3.4.1 Rolul cosului

Rolul unui cos de fum este de a realiza in siguranta curatarea produselor de ardere prin
structura si eliberarea in atmosfera la un nivel si o pozitie care sa nu cauzeze neplaceri.
In acelasi timp, in cazul multor echipamente chiar cosul de fum este cel care introduce
aer proaspat in instalatie pentru ca arderea sa se poata realiza.

Proiectarea si instalarea adecvata a unui cos de fum este deci esentiala pentru
functionarea eficienta si in siguranta a instalatiei de incalzire cu lemne. Exista diferite
variante de cosuri, insa modelul ales trebuie sa se potriveasca echipamentului pentru
care este instalat, tipului de cladire si locului de amplasare.

- 53 -
Ghid pentru sisteme hibrid de incalzire Proiectul ACCESS

captuseala
canalului de
fum

teava de fum
canal de fum

pozitii
usa funingine posibile
pentru acces

Spatiu de colectare moloz

orificiu evacuare gaze al


echipamentului

Echipament

Figura 51: Componentele sistemului de evacuare la cos. (Grafica: Document aprobat J)

3.4.2 Efectul de tiraj ascendent si proiectarea canalului de fum

Efectul de tiraj ascendent rezulta din


diferenta dintre temperatura interioara a
gazelor de ardere si temperatura aerului
exterior.
• Gazele de ardere fierbinti se dilata,
devin mai putin dense si sunt impinse
pe cos in sus de catre o ‘‘coloana‘‘ de
aer mai rece si mai dens, de volum
egal.
• Cu cat diferenta de temperatura este
mai mare, cu atat mai mare este tirajul
(diferenta de presiune).
• Cu cat cosul de fum este mai inalt cu
atat mai mare este greutatea Figura 52: Efectul de tiraj ascendent
(Grafica: Euroheat)21
diferentiala a “coloanei” si cu atat mai
mare este tirajul.

Unele sisteme de evacuare la cos pot functiona doar prin intermediul efectului de tiraj
ascendent. Acesta este cunoscut sub numele de tiraj natural si da nastere la o presiune
negativa in canalul de fum. Instalarea unui ventilator de aspiratie la capatul cosului poate
conduce la cresterea tirajului (sau la reducerea in continuare a presiunii interioare).
Acesta este cunoscut sub numele de tiraj ventilat.

Un alt tip este tirajul fortat care utilizeaza o suflanta care asigura si aerul necesar arderii
si poate produce o presiune pozitiva in canalul de fum. Tirajul necesar este de obicei

- 54 -
Ghid pentru sisteme hibrid de incalzire Proiectul ACCESS

specificat de catre producatorul echipamentului, iar tirajul poate fi masurat cu ajutorul


unui dispozitiv de masurat tirajul. La cosurile de fum cu tiraj natural, tirajul depinde,
printre alti factori de influenta, de: proprietatile si tipul cosului de fum si de actiunea
vantului.

3.4.3 Reglajul si stabilizarea tirajului

Deoarece temperatura
exterioara ii influenteaza tirajul,
cosul trebuie proiectat astfel
incat sa permita un tiraj adecvat
intr-o zi calda. Acest lucru poate
insemna ca intr-o zi rece tirajul
poate fi prea mare. Tirajul poate
fi reglat prin cateva metode, cele
mai intalnite fiind:
1) Prevederea unei aparatoare
pentru cosul de fum la capatul
acestuia.
2) Utilizarea unui stabilizator de Figura 53: Actiunea unui stabilizator de tiraj al cosului
Sursa: Euroheat22
tiraj.

Un stabilizator de gaze poate face reglarea tirajului. Un simplu stabilizator de gaze consta
dintr-o clapeta cu balama dotata cu o balanta cu greutate ajustabila care este reglata
pentru a permite clapetei sa se deschida atunci cand presiunea negativa din interiorul
canalului de fum este foarte scazuta. Prin permiterea patrunderii aerului rece in canalul
de fum, gazele de ardere sunt racite, iar tirajul este redus. Modele mai sofisticate pot oferi
un reglaj variabil.

3.4.4 Consideratii legate de proiectarea sistemului de evacuare la cos

Proiectarea unui canal de fum trebuie sa tina cont de urmatoarele:


• Tipul echipamentului de ardere a lemnului: echipamentele de diferite tipuri si
dimensiuni au diferite in ceea ce priveste tirajul si produc diferite cantitati de gaze
de ardere ce trebuie evacuate.
• Orice utilizare multipla a cosului de fum: in mod normal un echipament de ardere
trebuie sa aiba un canal de fum.
• Forma si diametrul canalului de fum in sectiune transversala: acestea trebuie sa
fie in mod normal constante de dimensiuni potrivite.
• Inaltimea efectiva a cosului: aceasta afecteaza tirajul cosului.
• Lungimea cosului pe partea rece a cladirii (adica orice spatiu neincalzit, cum ar fi
podul).
• Lungimea cosului in afara cladirii: aceasta influenteaza izolatia necesara si
posibilitatea condensarii gazelor de ardere.
• Pozitia canalului de fum fata de cladire si de cladiri invecinate si obstructiile care
pot afecta debitul de aer si, prin urmare, tirajul.

- 55 -
Ghid pentru sisteme hibrid de incalzire Proiectul ACCESS

Proiectarea cosului de fum pentru combustibilul solid si materialele din care acesta este
construit trebuie, de asemenea, sa indeplineasca urmatoarele criterii de proiectare
(producatorii pot oferi si alte recomandari mai specifice):
• Clasa de temperatura (temperatura interioara nominala de functionare a cosului)
450°C (adica rezistenta la caldura testata la o temperatura de pana la 550°C)
• Rezistenta la ardere a funinginii testata pana la o temperatura de 1000°C
• Ideal ar fi sa fie total rezistent la umiditate
• Finisarea suprafetelor: suprafata interioara trebuie sa fie neteda si fara crapaturi
• Trebuie instalata izolatie termica pentru a preveni condensarea gazelor de ardere
pe suprafetele reci
• Accesul facil pentru curatare si inspectie
• Sa fie in conformitate cu instructiunile producatorului si cu standardele europene
precum si cu reglementarile locale/nationale in constructii (aproape toate contin
cerinte specifice pentru cosuri).

In general sistemele de evacuare la cos pentru echipamentele de ardere a lemnului sunt


realizate fie din material ceramic, fie din otel inoxidabil. Pot fi utilizate insa si alte
materiale. Durata de viata a unui cos depinde de constructia sa si, de asemenea, de tipul
combustibilului si de instalatia de ardere. De exemplu, peletele cu un continut ridicat de
lignina pot avea un continut mai mare de sulf, ceea ce conduce la aparitia coroziunii.
Modul de conectare al echipamentului la cos este, de asemenea, foarte important.
Conectarea trebuie:
• sa fie scurta ca lungime;
• sa fie etansa;
• sa aiba o inclinatie indreptata in sus;
• sa fie izolata;
• sa aiba un numar minim de coturi;
• sa fie usor de curatat.

3.5 FUNCTIONAREA SI INTRETINEREA SISTEMELOR DE INCALZIRE CU LEMN

Echipamentele de incalzire care functioneaza cu biomasa, ca orice alt echipament,


necesita intretinere pentru a se asigura functionarea lor eficienta si sigura. Cerintele
generale de functionare si intretinere ale sistemelor de incalzire cu biomasa sunt descrise
mai jos, impreuna cu cateva cauze comune de aparitie de probleme la aceste sisteme.
Producatorul unui anumit echipament, furnizeaza in mod normal un manual cu
instructiuni de functionare si intretinere, in care sunt descrise procedurile de intretinere si
intervalele recomandate pentru intretinere. Aceste instructiuni trebuie urmate cu grija.
Clientul trebuie sfatuit cu privire la procedurile de functionare si de aprindere, la utilizarea
instrumentelor si despre notiuni generale principale de intretinere a echipamentului.

3.5.1 Combustibilul adecvat

Pentru a se asigura functionarea corecta a echipamentelor de incalzire este foarte


important sa se arda combustibilul potrivit, de dimensiuni, calitate si tip adecvate. De
exemplu, arderea carbunelui intr-o instalatie care a fost proiectata sa arda biomasa poate
cauza pagube importante. In plus, arderea unui tip diferit de lemn poate conduce la
cresterea cantitatii de funingine si producerea de gudroane in canalul de fum. Mai multe

- 56 -
Ghid pentru sisteme hibrid de incalzire Proiectul ACCESS

detalii legate de proprietatile de ardere ale lemnului si de calitatea combustibilului lemnos


pot fi gasite in Sectiunea 3.1.

3.5.2 Alimentarea cu aer

Toate echipamentele de incalzire pe biomasa necesita o cantitate corespunzatoare de


aer pentru a asigura arderea completa si evacuarea suficienta a fumului la cos.
Alimentarea necorespunzatoare cu aer creste riscul ca fumul daunator sa patrunda in
camera in care este instalat echipamentul. De asemenea, aerul insuficient conduce la
ardere incompleta si la un randament mai mic al echipamentului (vezi sectiunea 3.1).
Alimentarea cu aer la cazanele automate este reglata automat. Pentru sobele care ard
busteni un termometru montat pe racordul la cos poate semnala daca soba este
neincalzita sau supraincalzita din cauza insuficientei alimentari cu aer, sau respectiva
alimentarii cu prea mult aer.

Figura 54: Termometru montat pe racordul la cos (Fotografie: Stovax)

3.5.3 Curatarea canalului de fum (maturarea cosului)

Toate cosurile trebuie curatate cel putin o data pe an, preferabil inainte sa inceapa
sezonul de incalzire. Instalatiile folosite tot timpul anului trebuie sa aiba cosurile curatate
de cel putin doua ori pe an. Intotdeauna trebuie folosit un cosar recomandat, de
preferinta un membru al Asociatiei Nationale a Cosarilor sau din Breasla Cosarilor (daca
aceasta exista).

Intretinerea unui cos include:


• Maturarea si inlaturarea molozului din toate zonele, cel putin o data pe an si de cel
putin doua ori pe an pentru sobele pe busteni.
• Inspectie vizuala.
• Testarea; la fum, la curatire.
• Orice reparatii necesare.

3.5.4 Inlaturarea cenusii

Daca cenusa este lasata sa se depuna in interiorul echipamentului, atunci focul nu va mai
arde corespunzator si echipamentul poate fi distrus. Cazanele automatice si sobele pe
pelete din lemn sunt dotate cu inlaturarea automata a cenusii, iar cenusarul poate fi golit
automat. Pentru sobele pe busteni, in general, echipamentul trebuie golit de cenusa
inainte sa fie alimentat cu o noua sarja de combustibil. Cenusarul trebuie inlaturat cu grija
din lacasul lui si golit intr-un container corespunzator. Un dispozitiv pentru cenusa
fierbinte (o cutie metalica cu capac) este ideal pentru acest lucru.

- 57 -
Ghid pentru sisteme hibrid de incalzire Proiectul ACCESS

Cenusarul trebuie inlocuit, focarul curatat de cenusa cu ajutorul unui vatrai sau cu
mecanismul de curatat cenusa al echipamentului si apoi adaugat combustibil. Cenusa
trebuie eliminata corespunzator, iar cenusa fierbinte nu trebuie pusa in lazi de gunoi.
Cenusa mai poate fi utilizata in gradini si imprastiata in gunoiul de grajd sau pe razor. Nu
este recomandat ca mari cantitati de cenusa sa fie plasate in jurul plantelor, in special
cele care prefera conditii acide, pentru ca cenusa provenita din lemn este alcalina.

3.5.4.1 Intretinerea sobelor pe busteni

Sobele pe busteni necesita inlaturarea zilnica a cenusii. In plus, la sfarsitul fiecarui sezon
de incalzire trebuie realizate urmatoarele activitati:
• Esalonarile usei si ale geamurilor trebuie curate, verificate si, daca este necesar,
inlocuite
• Termostatele si supapele de aer sa fie curatate
• Captuseala focarului trebuie curatata, verificata si, daca e necesar, inlocuita
• Curatarea cenusii din si care
• Maturarea cosurilor
• Verificarea tirajului

3.5.4.2 Intretinerea sobelor pe pelete

Sobele pe pelete necesita un nivel de intretinere mai redus decat sobele care ard busteni
si sunt proiectate pentru functionare semi-automata. In functie de tipul echipamentului si
de numarul de ore de functionare in fiecare zi, buncarul de combustibil va trebui alimentat
aproape la fiecare 2 - 4 zile. Un regim de intretinere corespunzator trebuie sa urmeze
instructiunile producatorului. Intretinerea va depinde de cat de multa cenusa, gudron si
zgura sunt produse si deci de temperatura de ardere, de continutul de umiditate si de
calitatea combustibilului.

Intretinerea va include in mod normal urmatoarele:


• La fiecare cateva zile: verificarea arzatorului de zgura si inlaturarea acesteia cu o
grebla de cenusa. Aerisirile trebuie curatate, daca este necesar.
• Dupa arderea a aproximativ 50-100 kg de combustibil:
a. Inchideti soba si lasati sa se raceasca; complet deconectati de la alimentarea
electrica.
b. Inlaturati vasul arzatorului, verificati de zgura si curatati toate orificiile de ardere.
c. Goliti si curatati cu peria cenusarul
d. Curatati fereastra
• La sfarsitul perioadei de incalzire trebuie efectuata o verificare completa. Aceasta
verificare va include curatarea canalului de fum, curatarea transportorului de pelete
elicoidal, curatarea si intretinerea ventilatoarelor.

3.5.4.3 Intretinerea unui cazan care functioneaza cu aschii din lemn

Cele mai importante cerinte pentru intretinerea unui cazan care functioneaza cu aschii
din lemn sunt prezentate in tabelul de mai jos. Frecventele date presupun o functionare
de 9 luni pe an.

- 58 -
Ghid pentru sisteme hibrid de incalzire Proiectul ACCESS

Tabelul 11: Intretinerea unui cazan care functioneaza cu aschii din lemn

Activitatea Frecventa Durata


Maturarea cosului De 2 ori pe an ½ ora
Lubrifierea O data pe
5 minute
ventilatoarelor saptamana
Curatarea cenusii O data pe luna ½ ora
Curatarea
schimbatoarelor de O data pe luna ½ ora
caldura

- 59 -
Ghid pentru sisteme hibrid de incalzire Proiectul ACCESS

4. SISTEME SOLARE

4.1 PRINCIPUL DE FUNCTIONARE AL SISTEMELOR SOLARE TERMICE

In sistemele solare termice generarea de caldura este realizata de captatorul solar.


Captatorul solar este, de obicei, instalat pe acoperis. Acesta transforma lumina solara
(radiatia de unda scurta) in caldura. Prin urmare, captatorul este elementul de legatura
intre energia provenita de la soare si utilizatorul de energie. Suprafata absorbanta a
captatorului este cea care genereaza caldura. Aceasta consta intr-o placa metalica
acoperita cu un strat de culoare inchisa, care absoarbe radiatia solara si reprezinta o
parte componenta esentiala a captatorului. La interiorul suprafetei absorbante se gaseste
un sistem de tevi prin care circula agentul de transfer termic, care absoarbe caldura.

Agentul de transfer termic curge de-a lungul unei tevi catre rezervorul de apa calda. Aici
caldura este transferata apei prin intermediul unui schimbator de caldura. Agentul de
transfer termic racit curge printr-o a doua teava inapoi la captator. Apa incalzita se
strange in rezervor. Densitatea apei duce la aparitia straturilor de temperatura in
rezervorul de stocare. Apa cea mai calda ramane in partea de sus a rezervorului. De aici
este utilizata pentru consum. Apa mai rece ramane la baza rezervorului. Acolo apa
proaspata este reincarcata.

Majoritatea sistemelor solare termice din Europa Centrala contin un fluid de transfer de
caldura rezistent la inghet. De obicei acest fluid este o solutie de apa cu glycol care
circula fortat intr-un sistem inchis. Sistemul solar termic este separat de circuitul intern al
apei. De aceea, acest sistem este numit sistem cu dublu circuit. Atunci cand temperatura
in captator depaseste valoarea temperaturii in cea mai de jos parte a rezervorului de
stocare cu cateva grade Celsius, unitatea de control a sistemului solar porneste o pompa.
Astfel, agentul termic fierbinte curge din captator catre schimbatorul de caldura in partea
de jos a rezervorului de stocare. Aici are loc transferul caldurii catre apa din interiorul
rezervorului care este utilizata ca apa calda.23

4.2 CIRCULATIA FORTATA

Sistemele solare cu circulatie fortata sunt cele mai utilizate in Europa Centrala si de Nord.
Aceste sisteme sunt in mod normal proiectate pentru a asigura 100% cererea de apa
calda in perioada verii si 50-80% din cererea anuala de apa calda. Circulatia fortata face
posibila separarea rezervorului de captator deoarece fluidul de transfer al caldurii este
pompat intre rezervor si captator. Aceasta inseamna ca rezervorul poate fi amplasat in
interiorul cladirii sau chiar in pivnita, ceea ce adesea face mai usoara integrarea
sistemului solar intr-un sistem de incalzire. Evitarea amplasarii rezervorului pe acoperisul
cladirii este, de asemenea, un avantaj estetic in comparatie cu sistemele de tip
termosifon.24

Un sistem cu circulatie fortata este un sistem flexibil, dar complex in acelasi timp, datorita
faptului ca necesita atat o pompa cat si un regulator. Un sistem cu circulatie fortata poate
sa functioneze ca un preincalzitor sau poate sa acopere cererea totala de apa calda
menajera daca este echipat cu un incalzitor suplimentar (de ex. un echipament de
incalzire cu pelete integrat).

- 60 -
Ghid pentru sisteme hibrid de incalzire Proiectul ACCESS

Figura 55: Ilustrarea unui sistem solar cu circulatie fortata


Sursa: Solarpraxis AG
Legenda: 1. Captator; 2. Rezervor de stocare; 3. Schimbator de caldura; 4. Regulator; 5. Vas de
expansiune; 6. Incalzitor de rezerva; 7. Consumator

4.3 CAPTATOARE SOLARE

4.3.1 Captatoare solare plane

Captatoarele solare plane sunt dispozitive de conversie a energiei care absorb radiatia
solara si transfera energia continuta de aceasta unui fluid de lucru care circula prin
interiorul captatorului. Captatoarele solare plane sunt capabile sa colecteze si sa difuzeze
in mod direct componente ale radiatiei solare.25 Un captator solar plan este alcatuit din:
placa absorbanta, acoperire transparenta, cuva si izolatie. In general pentru acoperirea
transparenta se foloseste sticla de protectie solara, slab securizata, deoarece permite
transmiterea unei parti mai mari din spectrul de radiatii de unda scurta.

Acoperire transparenta
Agent
termic

Placa
absorbanta

Cuva

Izolatie

Figura 56: Schema unui captator solar plan


Sursa: www.solarserver.de
In acelasi timp, doar o foarte mica parte din caldura emisa de placa absorbanta scapa de
sub acoperirea transparenta (efectul de sera). In plus, acoperirea transparenta impiedica

- 61 -
Ghid pentru sisteme hibrid de incalzire Proiectul ACCESS

vantul si adierile de vant sa imprastie in atmosfera caldura captata (convectie). Impreuna


cu cuva, acoperirea din sticla protejeaza placa absorbanta de conditiile meteo
nefavorabile. O cuva tipica este construita din aluminiu si otel galvanizat, iar uneori se
foloseste plastic intarit cu fibra de sticla.

Izolatia din spatele placii absorbante si de pe peretii laterali reduce pierderile de caldura
prin conductie. Izolatia este, de obicei, spuma poliuretanica sau vata minerala, desi sunt
utilizate uneori si materiale izolatoare din fibre minerale cum ar fi: vata de sticla, fibra de
sticla, etc. Captatoarele solare plane au dovedit un raport randament/pret bun, precum si
o mare varietate de posibilitati de montare (pe acoperis, in acoperis sau independent).
Comparativ cu alte tipuri de captatoare solare, captatoarele solare plane au cea mai
mare suprafata de absorbtie a caldurii, dar au insa si cea mai mare pierdere de caldura
dintre toate categoriile de captatoare solare.

4.3.2 Captatoare cu tuburi vidate

In cazul captatoarelor cu tuburi vidate, elementul absorbant este localizat intr-un tub de
sticla vidat si nepresurizat. Fluidul de transfer termic curge prin elementul absorbant
direct intr-un tub in forma de U sau in contra curent intr-un sistem tub-in-tub. Mai multe
tuburi conectate in serie sau tuburi paralele conectate intre ele printr-un distribuitor
formeaza captatorul solar. Un captator cu tuburi de caldura contine un fluid special, care
incepe sa se vaporizeze chiar la temperaturi scazute. Aburul se formeaza in tuburile de
caldura si incalzeste fluidul purtator din tubul principal prin intermediul unui schimbator de
caldura. Lichidul condensat se intoarce apoi la baza tubului de caldura.

Tub captator

Schimbator
de caldura
(condensator)

Izolatie

Elementul
absorbant

Tub de sticla

Tub de caldura

Figura 57: Schema unui captator cu tuburi de caldura


Sursa: www.solarserver.de

Tuburile trebuie sa fie inclinate la un unghi specific fata de orizontala astfel incat
procesele de vaporizare si condensare sa functioneze corect. Exista doua tipuri de
conectare a captatoarelor la sistemul solar de circulatie. Fie schimbatorul de caldura se
cupleaza direct in distribuitor (“conexiunea umeda”) fie este conectat la distribuitor
printr-un material conductor de caldura (“conexiunea uscata”). O “conexiune uscata”
permite schimbarea tuburilor individuale fara a goli intreg sistemul de fluid. Tuburile
vidate ofera avantajul functionarii eficiente cu temperaturi ridicate in elementul absorbant

- 62 -
Ghid pentru sisteme hibrid de incalzire Proiectul ACCESS

si cu radiatie redusa. Temperaturi mai ridicate se pot obtine, de asemenea, si pentru


aplicatii precum incalzire cu apa calda, producere de abur si aer conditionat.26

4.3.3 Eficienta captatorului solar

Captatoarele solare termice au diferiti factori de eficienta. Captatoarele solare plane sunt
mai potrivite pentru prepararea apei calde menajere, in vreme ce captatoarele cu tuburi
sunt mai potrivite pentru incalzirea spatiului. Diagrama urmatoare prezinta caracteristici
ale factorului de eficienta precum si aplicatiile potrivite pentru cateva tipuri de captatoare
la o radiatie de 1000 W/m2.

Figura 58: Caracteristici ale factorului de eficienta pentru captatoarele solare la o radiatie
de 1000 W/m2
Sursa: Öko Institut 1997

- 63 -
Ghid pentru sisteme hibrid de incalzire Proiectul ACCESS

5. SISTEME DE STOCARE A ENERGIEI TERMICE

Rezervorul de stocare a energiei termice este componenta principala a sistemului de


incalzire cu pelete combinat cu o instalatie solara. Acesta reprezinta conexiunea
hidraulica si in functie de dimensiune si tip, baza pentru un sistem cu o buna functionare.
Exista multe posibilitati diferite de combinare ale acestor doua tipuri de furnizori de
caldura care folosesc surse regenerabile. Containerul de stocare a energiei termice este
in mod obisnuit un rezervor de apa fabricat din otel si complet izolat.

In timpul incarcarii si descarcarii agentul termic (apa, in general) curge prin rezervorul de
apa. Orificiul de admisie a apei calde din partea de sus a rezervorului de acumulare este
proiectat astfel incat sa se evite turbulentele si sa se realizeze o stratificare termica
corespunzatoare. Pentru extragerea caldurii din rezervorul de acumulare a energiei
termice, fie este inversata directia de curgere, fie sunt instalate tuburi de retur cu extractie
separata.

In cazul sistemelor solare de incalzire instalarea unei unitati de stocare a energiei termice
este necesara datorita faptului ca perioadele in care energia solara este disponibila sunt
rareori corespunzatoare cu perioadele in care se cere caldura. Cu ajutorul unui sistem de
stocare, caldura poate fi depozitata atunci cand se produce pentru mai tarziu, cand va fi
necesara.

In cazul sistemelor de incalzire pe biomasa instalarea unui rezervor de stocare a energiei


termice este recomandata. Instalarea rezervorului este necesara atunci cand cererea de
caldura este mai mica decat cea mai mica putere a unui cazan care functioneaza
continuu. Cand acest lucru se intampla, iar rezervorul de stocare nu este instalat, arderea
trebuie oprita imediat de catre regulator prin intreruperea alimentarii cu aer ori cu
combustibil. Cand sistemul de stocare este instalat, atunci cazanul pe pelete nu trebuie
sa fie oprit imediat, iar surplusul de caldura poate fi depozitat in unitatea de stocare.
Dupa ce cazanul pe pelete este oprit, caldura poate fi extrasa la nevoie din rezervorul de
stocare, iar cazanul nu trebuie pornit.

In general, stocarea energiei termice in sistemele de incalzire cu cazane pe biomasa


asigura o functionare continua a cazanului fiind necesare mai putine intervale de
pornire/oprire ale cazanului. Datorita acestui lucru este asigurata o durabilitate mai lunga
cazanului. Figura 59 de mai jos arata cum un sistem de stocare de a energiei termice
poate fi utilizat pentru a ajuta la satisfacerea unei cereri fluctuante de caldura. In acest
exemplu, cazanul functioneaza la putere maxima pentru 10 ore, dar acopera o cerere
variata de-a lungul unei perioade de 24 ore.

- 64 -
Ghid pentru sisteme hibrid de incalzire Proiectul ACCESS

Temperatura in rezervorul de stocare a caldurii


Varf cazan + stocare Cazan pornit Cazan oprit
Surplus de stocat Sarcina in timpul noptii
asigurata de rezervorul de
stocare

Sarcina termica
cladire

Putere cazan

Figura 59: Stocarea de energie termica pentru acoperirea unei sarcini termice fluctuante,
in cazul utilizarii biomasei

Sunt disponibile tipuri diferite de rezervoare de stocare a energiei termice in functie de


modul in care incalzirea apei calde menajere este separata de sau integrata in interiorul
rezervorului de stocare sau daca este necesara folosirea unui sistem solar termic
combinat cu un sistem de incalzire pe biomasa. Se pot distinge urmatoarele tipuri:
acumularea de apa calda menajera, acumularea tampon si o combinatie a celor doua,
numita stocare combinata de caldura.

5.1 ACUMULAREA APEI CALDE MENAJERE

Rezervoarele de acumulare a apei calde menajere sunt umplute cu apa potabila pentru
utilizare casnica. Aceasta apa este incalzita de catre schimbatoarele de caldura integrate,
conectate la circuitele de incalzire ale sistemului de incalzire. In mod obisnuit,
rezervoarele standard de acumulare a apei calde menajere au doua schimbatoare de
caldura integrate, pentru doua surse de caldura (sisteme combinate). Unul dintre
schimbatoarele de caldura este responsabil cu preluarea caldurii din circuitul de incalzire
al sistemului solar termic, iar celalalt este responsabil cu preluarea caldurii din circuitul
termic al cazanului in rezervorul de acumulare. Pentru extragerea apei calde, rezervorul
are, de obicei, integrate un racord de evacuare apa calda si un racord pentru reumplerea
acestuia cu apa rece. Presiunea de functionare obisnuita a acestui tip de acumulator de
caldura este cuprinsa intre 4 si 6 bar.

- 65 -
Ghid pentru sisteme hibrid de incalzire Proiectul ACCESS

Furnizare apa calda

Tur incalzire
Furnizare caldura (din
(de la cazan)
cazan)

Retur incalzire
Retur caldura (cazan)

Tur incalzire
Furnizare caldura (din sistemul
(de la sistemul
termic solar) solar termic)

Retur caldura (termica solara)


Retur incalzire (sistemul solar termic)
Alimentare
Admisie apaapa proaspata
proaspata

Figura 60: Rezervorul standard de acumulare a apei calde menajere


Sursa: Deutsche Gesellschaft für Solarenergie e.V.

Acumulatoarele de apa calda sub presiune sunt realizate din otel inoxidabil, otel smaltuit
sau invelit in plastic. Acumulatoarele din otel inoxidabil sunt usor de intretinut in
comparatie cu alte tipuri de acumulatoare. Pe de alta parte, sunt mult mai scumpe in
comparatie cu acumulatoarele smaltuite. Otelul inoxidabil poate fi, de asemenea, distrus
de apa cu continut de clor. Acumulatoarele din otel emailat trebuie dotate impotriva
coroziunii cu un anod extern din magneziu. Mai exista, de asemenea, si acumulatoare
ieftine din plastic, acoperite cu email. Stratul din email este sensibil la temperaturi de
peste 80°C. Majoritatea straturilor acoperite folosite pentru plastic nu sunt potrivite pentru
folosirea la acumulatoarele de apa calda. De asemenea, acumulatoarele nepresurizate
din plastic nu sunt potrivite pentru temperaturi ridicate27.

5.2 REZERVOARE TAMPON DE STOCARE A ENERGIE TERMICE

Rezervoarele tampon de agent termic sunt rezervoare din otel, sub-presiune si complet
izolate sau rezervoare nepresurizate, fabricate din material sintetic, in care se gaseste
apa din circuitul de incalzire. Energia termica stocata in rezervorul tampon poate fi: fie
introdusa direct in sistemul de incalzire (pentru a sustine incalzirea), fie folosita la
furnizarea apei calde menajere prin intermediul unui schimbator de caldura. Sistemele de
incalzire centrala cu cazane cu functionare pe pelete acumuleaza surplusul de caldura
din cazan, care nu este necesar pentru incalzirea spatiului in momentul in care a fost
produs.

Rezervorul tampon de stocare a energiei termice serveste la incalzirea spatiului dupa ce


a incetat arderea in cazan. In sistemele de incalzire cu cazane pe biomasa este
recomandat sa se instaleze un sistem tampon de stocare a caldurii pentru a reduce
intervalele de pornire/oprire ale cazanului, in special cand este instalat un cazan pe
biomasa cu putere nemodulata. Mai intai, cazanul incarca rezervorul de stocare pentru a
induce o perioada de functionare mai indelungata a cazanului. Dupa arderea
combustibililor lemnosi, distributia caldurii este asigurata din rezervorul tampon de
stocare.28

- 66 -
Ghid pentru sisteme hibrid de incalzire Proiectul ACCESS

Figura 61: Rezervor tampon de stocare integrat intr-un sistem combinat energie solara-
biomasa
[Sursa: Buschbeck Solartechnik]

Acumulatoarele sunt preferate mai mult pentru sistemele de incalzire cu cazane care
functioneaza cu butuci din lemn. Ca regula generala, de obicei, este necesar un volum de
50 de litri pentru fiecare kW instalat. Pentru cazanele cu ardere de aschii si pelete din
lemn, acumulatoarele ofera o stocare de caldura pe termen scurt pentru acoperirea
varfurilor de sarcina. Volumul necesar este, de obicei, de 30-50 l pentru fiecare kW
instalat. In plus, pentru dimensionarea corecta a acumulatoarelor este important sa se
cunoasca modul de functionare si reglajul sistemului de cazan cu acumulator.

5.3 REZERVOARE COMBINATE DE STOCARE A ENERGIEI TERMICE

Rezervorul combinat de stocare este o combinatie intre un rezervor de acumulare a apei


calde menajere si un rezervor tampon de stocare. In zona de sus, cea mai fierbinte, a
rezervorului tampon de stocare este integrat un rezervor mic de acumulare a apei calde
menajere. Suprafata rezervorului de acumulare a apei calde are rol de schimbator de
caldura. Rezervorul combinat de stocare a energiei termice este potrivit pentru sistemele
solare termice cu sau fara sustinerea unui cazan de incalzire. Datorita faptului ca acesta
este un sistem cu un singur rezervor, montarea conductelor poate fi usor de realizat, iar
reglajul este simplu.

Captatoarele solare termice si cazanele pe pelete sunt potrivite tuturor sistemelor de


incalzire, asa cum toate aplcatiile consumatoare de caldura necesita preparare de apa
calda menajera, iar circuitul termic functioneaza cu acelasi rezervor tampon. Sistemul de
incalzire este conectat la partea de sus a rezervorului, unde incalzeste apa calda
menajera. Partea din mijloc a rezervorului poate fi folosita pentru ridicarea returului de
incalzire. In partea de jos a rezervorului este integrat un schimbator de caldura pentru
incarcarea energiei solare. Interiorul rezervorului de acumulare a apei calde menajere
este incalzit de propria suprafata.

- 67 -
Ghid pentru sisteme hibrid de incalzire Proiectul ACCESS

Figura 62: Sectiune printr-un rezervor combinat de stocare a energiei termice


Sursa: Wagner & Co Solartechnik GmbH

- 68 -
Ghid pentru sisteme hibrid de incalzire Proiectul ACCESS

6. SISTEMELE DE REGLAJ

6.1 TEHNOLOGII DE REGLAJ PENTRU CAZANELE CU ARDERE PE BIOMASA

Sistemele de ardere alimentate automat, precum cazanele pe pelete sau aschii, sunt
adecvate pentru functionarea la sarcina partiala si trebuie echipate cu sistem de reglaj al
puterii. De asemenea, procesul de ardere este adeseori, reglat cu ajutorul unor parametrii
suplimentari ai gazelor de ardere, adica: optimizat prin conditionarea gazelor de ardere
(reglajul aerului de ardere in functie de gazele de ardere).29 In general, unitatile cu
microprocesor impreuna cu softul adecvat comanda reglajul puterii. Reglajele se fac dupa
cum urmeaza.

6.1.1 Reglajul puterii

Reglajul automat al puterii la cazanele pe biomasa este responsabil pentru functionarea


variabila aproape continua a cazanului. La cazanele pe lemn puterea de functionare
poate fi reglata intre 30 si 100% din puterea nominala. Combustibilul si alimentarea cu
aerul necesar arderii se regleaza pe baza informatiilor referitoare la puterea de
functionare efectiva a cazanului. Diferenta dintre temperatura reala din cazan si
temperatura dorita serveste drept variabila de reglaj.

Alimentarea cu combustibil este reglata prin controlul transportoarelor. Alimentarea cu


aer necesar procesului de ardere este reglata prin controlul vitezei de rotatie a
ventilatorului de aer. Cazanele pe biomasa, cu functionare continua, functioneaza in
modul pornit/oprit cu randamentul cel mai mic. La functionarea complet automata, daca
este necesar arderea poate fi pornita din modul oprit. Dispozitivul de aprindere automata
foloseste pentru acest scop.

La cazanele pe pelete de obicei o suflanta de aer cald este in functiune in timp ce


arzatorul este alimentat cu pelete. De asemenea, şi ventilatorul de aer trebuie sa fie in
functiune. Suflanta de aer cald se opreste cand peletele s-au aprins. Continuarea
alimentarii cu pelete asigura stabilizarea arderii. Senzorul de temperatura din interiorul
camerei de ardere arata daca se produc flacari. Daca aprinderea nu se produce sistemul
de alimentare cu pelete a arzatorului se opreste imediat si este transmis un raport de
eroare. Functionarea cazanelor pe pelete in modul pornit/oprit duce la producerea unor
cantitati mai ridicate de emisii si la un consum mai mare de combustibil in comparatie cu
functionarea continua. De aceea, se recomanda de obicei instalarea unui rezervor
tampon de acumulare.

Asa cum se intampla la toate sistemele de incalzire, temperatura interioara trebuie


mentinuta la o valoare constanta chiar daca temperatura exterioara variaza. Cand
temperatura exterioara scade, puterea cazanului trebuie crescuta prin marirea cantitatii
de combustibil. Acest lucru determina cresterea temperaturii apei in cazan. Un ventil de
reglaj utilizat in sistemul de reglaj al incalzirii poate ajusta temperatura fluxului termic.
Aceasta se poate realiza independent de temperatura cazanului. Apa rece de pe retur
este amestecata cu apa fierbinte din boiler.

- 69 -
Ghid pentru sisteme hibrid de incalzire Proiectul ACCESS

6.1.2 Reglajul arderii

Reglajul arderii este o functie suplimentara a reglajului puterii de incalzire. Acesta asigura
o mai buna calitate a arderii si un randament mai ridicat si consta in ajustarea alimentarii
cu combustibil si cu aer de ardere. Cel mai utilizat tip de reglaj pentru aceasta aplicatie
este reglajul lambda. Surplusul de aer este reglat prin ajustarea cantitatii de combustibil
si a cantitatii de aer de ardere (primar sau secundar), cand valoarea dorita a surplusului
de aer depinde de valoarea puterii.

6.1.3 Reglajul combinat al puterii si al arderii

Pentru asigurarea unei functionari in siguranta in timpul arderii trebuie conceputa o


separare clara a sarcinilor intre reglajul puterii si cel al arderii. Interactiunea celor doua
circuite de reglaj se realizeaza printr-o cascada in care reglajul puterii are rol superior,
dar este un ciclu de reglaj mai lent. Acesta calculeaza continuu necesarul actual de
putere si transmite simultan valorile dispozitivului de reglaj al arderii. Reglajul arderii are
rolul de circuit de reglaj interior mai rapid. Reglajul puterii calculeaza fie cantitatea de
combustibil necesara, fie cantitatea de aer si transmite valoarea dispozitivului de reglaj al
arderii subordonat. Reglajul arderii se ocupa apoi de ajustarea fina a cantitatilor de aer
sau de combustibil.

6.2 TEHNOLOGII DE REGLAJ IN SISTEMELE SOLARE TERMICE

Unitatea de reglare a unui sistem solar termic realizeaza in principal controlul pompei de
circulatie pentru a asigura astfel o energie termica solara optima. De obicei, unitatea de
reglare este un simplu dispozitiv electronic de control a diferentei de temperatura. Recent
au aparut din ce in ce mai multe dispozitive de reglare care pot controla componente
individuale ale diferitelor circuite ale sistemelor solare. Aceste modele au functii
suplimentare precum: masurarea cantitatii de caldura, inregistrarea de date secventiale si
diagnosticarea functionarii defectuoase.

6.2.1 Principiul de conectare al regulatorului cu acţionare pe baza diferentei de


temperatura

Regulatorul solar standard cu actionare pe baza diferentei de temperatura este alcatuit


din doi senzori de temperatura. Unul masoara temperatura in zona cea mai fierbinte din
interiorul circuitului solar. Cel de-al doilea sensor masoara temperatura din rezervorul de
stocare a energiei termice, in zona schimbatorului de caldura al ciclului termic solar.
Semnalele de temperatura trimise de senzori sunt comparate in regulator. Pompa este
pornita de un releu atunci cand se atinge diferenta de temperatura de pornire.

Diferenta de temperatura de pornire depinde de cativa factori. Cu cat sunt mai lungi tevile
dintre captator si rezervorul de stocare, cu atat diferenta de temperatura este mai mare.
Un al treilea sensor poate fi instalat in partea de sus a rezervorului de stocare pentru a
masura temperatura agentului termic. Al doilea rol al acestui senzor este acela de a opri
sistemul atunci cand se atinge temperatura maxima in rezervorul de stocare.

- 70 -
Ghid pentru sisteme hibrid de incalzire Proiectul ACCESS

6.2.2 Regulatorul digital cu functii speciale

Inregistrarea timpului de functionare si a fluxului termic, diagnosticarea functionarii


defectuoase si capabilitatea conectarii la un PC reprezinta avantajele oferite de
dispozitivele de control moderne. Masurarea si inregistrarea timpului de functionare a
pompei de circulatie de pe circuitul instalatiei solare servesc drept functii de control si
indicatori ai defectelor aparute in sistem. Functionarea instalatiei solare si energia termica
produsa de acesta pot fi monitorizate si vizualizate cu ajutorul functiei de inregistrare a
fluxului termic.

Contorul de energie termica este compus dintr-un dispozitiv de masurare a debitului


volumic, doi senzori de temperatura (unul pe turul, iar celalalt pe returul circuitului de
incalzire) si din componente electronice pentru calcularea volumului de caldura.
Prestabilirea proportiilor de apa si glicol pentru amestec si prepararea contorului de
energie termica sunt importante pentru o inregistrare corecta a fluxului termic.
Inregistrarea fluxului termic serveste drept o verificare a performantei sistemelor solare
termice precum si drept calculare a emisiilor de dioxid de carbon evitate.

6.2.3 Senzorii de temperatura

Eficacitatea controlului depinde considerabil de instalarea si functionarea corecta a


senzorilor de temperatura. Senzorul captatorului solar este fie montat pe conducta
colectoare a placii absorbante, fie este montat direct pe placa absorbanta inaintea
racordului de iesire a captatorului. Punctul de masurare al senzorului captatorului nu
trebuie să fie umbrit. Toate pozitiile senzorilor trebuie sa fie intr-o stare buna si instalati
cu grija. O proasta instalare a senzorilor poate cauza o ineficienta ridicata a sistemului.
Senzorul rezervorului de stocare a energiei termice solare trebuie montat in partea cea
mai de jos a schimbatorului de caldura de pe circuitul solar.

6.2.4 Protectia la supraincalzire

Atunci cand temperatura in rezervorul de stocare a energiei termice a atins valoarea


maxima, regulatorul opreste pompa din circuitul solar. Daca inca exista radiatie solara
constanta, captatorul se incalzeste pana la temperatura maxima, cunoscuta drept
temperatura de oprire. Apoi agentul termic lichid se volatilizeaza in acest proces la
temperatura lui de fierbere, care depinde de presiune.

Vasul de expansiune trebuie sa fie suficient de mare pentru a strange volumul de lichid
care a fost dezlocuit din captator prin vaporizare. Daca vasul este prea mic, sistemul
poate evacua peste supapa de siguranta si atat surplusul de volum de lichid cat si
presiunea din sistem pot fi prea mici dupa ce acesta se raceste. Presiunea de reactie a
supapei de siguranta trebuie sa fie de 4 pana la 6 bar. Vasul de expansiune trebuie sa
reziste la aceasta presiune.

6.3 RECOMANDARI SUPLIMENTARE PENTRU REGULATORUL SISTEMELOR HIBRID


BIOMASA/ENERGIE SOLARA

In prezent exista cateva tipuri de regulatoare care pot fi utilizate pentru sistemele
combinate. Insa toate acestea nu tin seama de cerintele si facilitatile sistemului complet.

- 71 -
Ghid pentru sisteme hibrid de incalzire Proiectul ACCESS

Doar regulatorul standard reactioneaza la semnalele de temperatura definite cu valori


fixe.

Un fenomen tipic in perioadele de tranzitie este acela ca instalatia cazanului porneste


desi instalatia solara poate furniza suficienta caldura pentru acoperirea cererii.
Regulatorul “neinteligent” este responsabil pentru acest lucru deoarece nu exista un
sistem de reglare dependent de vreme sau un regulator automat care sa sesizeze singur
ca de-a lungul intregii zile exista suficienta caldura solara. Acesta este motivul pentru
evitarea pornirii cazanului pe pelete. Cativa producatori de regulatoare au inceput
optimizarea acestora, insa ele nu sunt inca disponibile pe piata.

Circuit solar
Circuit solar
Cazan pe pelete
Cazan pe pelete
Circuit de
Circuit
incalzireincalzire

Apa calda
Apa calda

Figura 63: Functionarea zilnica a unui sistem hibrid


Sursa: masuratori proprii, IZES gGmbH

- 72 -
Ghid pentru sisteme hibrid de incalzire Proiectul ACCESS

7. PLANIFICAREA SOLUTIEI DE ALIMENTARE

7.1 PLANIFICAREA SISTEMULUI DE PREPARE A APEI CALDE MENAJERE

7.1.1 Obiectivul dimensionarii

Obiectivul dimensionarii unui sistem de preparare a apei calde menajere pentru cladirile
de locuinte este acoperirea in proportie de 100% a cererii de energie pentru incalzirea
apei menajere cu ajutorul instalatiei solare termice in perioada lunilor de vara (din mai
pana in septembrie). Cazanul pe pelete poate ramane inchis in aceasta perioada,
reducandu-se astfel costurile cu combustibilul si uzura cazanului. In celelalte luni din an,
cand cazanul pe pelete functioneaza, acesta trebuie sa furnizeze caldura pe care nu o
mai produce instalatia solara.

7.1.2 Etapa I: Determinarea consumului de apa calda

Consumul de apa calda al ocupantilor casei este un element cheie in planificarea


instalarii sistemului de incalzire si trebuie sa fie foarte bine estimat atunci cand o
masurare a consumului nu exista sau nu se poate realiza. La calcularea necesarului de
apa calda trebuie demonstrat ca se vor utilza cu strictete toate posibilitatile de
economisire a apei (adica prin utilizarea de fitinguri pentru baie cu proprietati de
economisire a apei si energiei). Un consum redus de apa necesita o instalatie solara
termica mai mica si deci o investitie mai redusa.

Cunoasterea si masurarea tehnica a consumului de apa calda sunt foarte importante in


cazul aplicatiilor de mari dimensiuni. La dimensionarea sistemelor de preparare a apei
calde menajere pentru aplicatii rezidentiale de mici dimensiuni se pot utiliza urmatoarele
valori medii aproximative pentru estimarea cererii de apa calda:
- 1 x spalare pe maini (40°C) = 3 litri de apa
- 1 x dus (40°C) = 35 litri
- 1 x imbaiere (40°C) = 120 litri
- 1 x spalare par = 9 litri
- Spalare pe persoana pe zi = 3 litri
- Gatit = 2 litri
- 1 x spalare vase (50°C) = 20 litri
- 1 x spalare rufe (50°C) = 30 litri

In functie de echipamentele existente in gospodarie au rezultat urmatoarele valori


aproximative ale consumului pe persoana si pe zi (apa calda, aprox. 45°C):
- consum redus: 25-35 litri
- consum mediu: 35-55 litri
- consum ridicat: 55-75 litri.

Dimensionarea componentelor principale ale unui sistem de preparare a apei calde


menajere pentru o gospodarie compusa din 4 persoane se face dupa cum urmeaza: aria
suprafatei captatorului, rezervorul de acumulare a apei (potabile), sistemul de tevi al
instalatiei solare termice, schimbatorul de caldura, pompa de circulatie, vasul de
expansiune si supapa de siguranta.30

- 73 -
Ghid pentru sisteme hibrid de incalzire Proiectul ACCESS

Presupunand ca exista un consum mediu de 50 de litri pe persoana pe zi (45°C), exista


posibilitatea de a folosi pentru masina de spalat vase si masina de spalat rufe apa
incalzita de catre instalatia solara. Pentru aceasta insa trebuie integrat un dispozitiv
special in instalatia solara termica. Masina de spalat vase si masina de spalat rufe vor fi
utilizate in medie de doua ori pe saptamana. Consumul zilnic de apa, tinand seama de
temperatura corespunzatoare a apei calde, poate fi calculat cu ajutorul urmatoarei relatii:
Chw= 4 persoane x 50 l (45°C) + 16 l (45°C) 31= 216 l (45°C) pe zi

7.1.3 Etapa a II-a: Necesarul de caldura pentru prepararea apei calde

Pe baza consumului de apa, necesarul de caldura pentru prepararea apei calde poate fi
calculat cu urmatoarea relatie:
Qhw =Chw x Cwx ∆V
unde:
Chw = necesar mediu de apa calda, in litri sau kilograme
Cw = caldura specifica a apei (1,16 Wh/kg K)
∆V = diferenta de temperatura dintre temperatura apei de la robinet si temperatura apei
calde (K)

In exemplu de mai sus apa trebuie incalzit un volum de apa de 216 litri. Temperatura apei
reci de la robinet este de 10°C. Aceasta apa trebuie incalzita pana la temperatura de
45°C. Diferenta de temperatura este deci de 35 K:
Qhw= 216 kg x 1,16 Wh/kgK x 35K =8,770 Wh = 8,77 kWh pe zi

7.1.4 Etapa a III-a: Dimensionarea componentelor sistemului

Dimensionarea si proiectarea sistemului se poate realiza cu ajutorul a patru metode:


- Estimarea sumara pe baza unor formule empirice
- Calculul detaliat pentru fiecare componenta in parte
- Proiectarea grafica cu ajutorul diagramelor
- Proiectarea asistata de calculator cu ajutorul programelor de simulare

Pentru simplificare sunt prezentate cateva formule empirice. Pentru planificarea finala
este recomandat cu strictete sa se consulte expertii.

7.1.5 Estimarea bruta pe baza unor formule empirice

Avand la baza o experienta indelungata in ceea ce priveste instalatiile solare termice in


Europa Centrala, estimarile pentru dimensionarea principalelor componente ale
instalatiilor solare termice pot fi exprimate in urmatoarele conditii:

- Consumul mediu de apa calda Chw = 35 – 65 litri (45°C) pe persoana si pe zi


- Conditii convenatile de radiatie solara (1000 kWh/m2a +/-10%)
- Directia acoperisului spre zona de sud-est si sud-vest, inclinatia acoperisului pana
la 50°

- 74 -
Ghid pentru sisteme hibrid de incalzire Proiectul ACCESS

- Captatoarelor plasate in zone neumbrite sau putin umbrite.

Aceste conditii asigura faptul ca sistemul de prepare a apei calde menajere va avea o
acoperire din energia solara de 60%. Acoperirea din energia solara reprezinta raportul
intre productia de caldura din energie solara si cererea totala de energie pentru
prepararea apei calde menajere. Cu cat acoperirea din energie solara este mai ridicata,
cu atat trebuie sa fie mai scazut consumul de combustibil al cazanului pe pelete.

7.1.5.1 Aria suprafetei captatorului

Aria necesara a suprafetei captatorului depinde de tipul de captator si de regiunea in care


este instalat. Cateva date pentru prime estimari pentru Europa:
- arie de 1,5 m2 de suprafata captator pe persoana trebuie instalata cand se
intentioneaza utilizarea unui captator plan si
- arie de 1 m2 de suprafata captator pe persoana este necesara atunci cand vor fi
utilizate captatoare cu tuburi vidate; aceasta rezulta dintr-un randament mai
ridicat al captatoarelor cu tuburi vidate comparativ cu captatoarele plane.

Aceste formule empirice rezulta dintr-o experienta indelungata a instalatorilor de sisteme


solare termice, insa producatorii care ofera sisteme prefabricate folosesc si ei aceleasi
dimensiuni. Pentru exemplu propus este necesar sa se instaleze 6 m2 (4 persoane x 1,5
m2) de suprafata captator la utilizarea unui captator solar plan.

7.1.5.2 Volumul rezervorului de stocare

Volumul rezervorului de stocare a energiei termice trebuie dimensionat suficient de mare


astfel incat sa poata acoperi de cel putin 1,5 – 2 ori necesarul zilnic de apa calda
menajera. Aceasta da siguranta ca, chiar daca vor exista cateva zile neinsorite in lunile
de vara, apa calda tot va fi asigurata, fara a fi necesara pornirea cazanului.

Atunci cand se introduc dispozitive de reducere a consumului de apa (de exemplu:


limitatoare ale debitului de apa), se poate utiliza un factor de 1,5. Pentru exemplul propus
trebuie instalat un rezervor de stocare a energiei termice cu un volum de aproximativ 300
litri:
► 216 litri x 1,5 = 324 litri

Daca se intentioneaza ca sistemul solar termic sa acopere 100% necesarul de apa calda
pe perioada lunilor de vara, atunci volumul rezervorului de stocare a energiei termice
trebuie sa fie suficient de mare pentru a putea acoperi cererea de apa calda pentru cel
putin 2 zile:
► 216 litri x 2 = 434 litri

Atunci cand rezervorul de stocare este dimensionat suficient de mare, surplusul de apa
calda poate fi folosit pentru masina de spalat rufe si pentru masina de spalat vase. Pentru
exemplul propus un rezervor de stocare mai mare ar fi o solutie mai buna.

7.2 PLANIFICAREA SISTEMULUI PENTRU INCALZIRE SI PREPARAREA APEI CALDE


MENAJERE ASISTAT DE O INSTALATIE SOLARA TERMICA

Mai ales in perioadele de tranzitie intre lunile de vara si cele de iarna instalatia solara

- 75 -
Ghid pentru sisteme hibrid de incalzire Proiectul ACCESS

termica poate contribui semnificativ la incalzirea spatiului. Acoperirea posibila a


necesarului pentru incalzire depinde de cerintele pentru incalzire (circuitele de incalzire
de temperatura joasa) si de necesarul de incalzire al cladirii. Instalatiile solare termice pot
ajunge la o acoperire din energia solara de pana la 35% din necesarul total de incalzire al
cladirii. Principalul obiectiv al acestui capitol este descrierea detaliata a acestor tipuri de
instalatii. Instalatiile cu o acoperire solara mare pot asigura chiar mai mult de 70% din
necesarul de incalzire a spatiului. Pentru acest tip de instalatii este nevoie de un rezervor
de stocare pe termen lung sau sezonier. Acesta trebuie sa depoziteze energia solara
termica stocata in perioada lunilor de vara pentru a fi folosita pe timpul iernii.32

7.2.1 Cerinte

Pentru o utila asistenta la instalarea sistemelor solare termice pentru incalzirea spatiului,
trebuie indeplinite cateva cerinte referitoare la caracteristicile cladirii si la sistemul de
incalzire.

7.2.1.1 Necesar redus de caldura pentru incalzirea spatiului

Cladirile vechi au, in general, o cerere ridicata de energie pentru incalzirea spatiului
datorita unei izolatii termice reduse. Consumul de energie al cladirilor vechi poate ajunge
chiar si la 200 kWh/m2a.

In aceste tipuri de cladiri o instalatie solara termica supradimensionata poate reduce


semnificativ consumul de energie, insa nu va avea o contributie ridicata la acoperirea
cererii de energie pentru incalzirea spatiului cu ajutorul energiei solare. De aceea, inainte
de planificarea inlocuirii sistemului de incalzire in cladirile vechi, slab izolate termic,
trebuie intreprinse actiuni de imbunatatire a izolatiei pentru a atinge un standard de
izolatie ridicat.

Cladirile bine izolate necesita sisteme de incalzire de capacitate mai mica. Imbunatatirea
izolatiei termice poate conduce la cresterea investitiei initiale, insa va reduce costurile de
functionare ale sistemului pe termen lung. In legatura cu dimensionarea instalatiilor
solare termice pentru asistenta la incalzirea spatiului este utilizat foarte des termenul de
“sarcina de incalzire”. Sarcina de incalzire este un indicator de performanta care se aplica
suprafetei spatiului de locuit si se masoara in Watt/m2. In Germania, sarcina de incalzire
este specificata in standardul DIN EN 12831. De asemnea, sarcina de incalzire depinde
de izolatia standard a cladirii si de conditiile meteorologice. Se poate calcula pe baza
cererii anuale de caldura, a suprafetei spatiului de locuit si a numarului de ore de incalzire
la sarcina maxima pe an.

Exemplu:
Cerere primara de caldura 200 kWh/m2a
2
Suprafata locuibila 200 m
Timp de incalzire 1800 h/a
Sarcina de incalzire =200 kWh/m2a x 200 m2 / 1800 h/a= 22 kW

In cladirile cu standard de izolatie ridicat, precum casele cu consum redus de energie


(cerere de caldura < 50 kWh/m2a), sarcina de incalzire este in limita cererii de caldura
pentru apa calda menajera. In casele bine izolate instalatia solara termica poate avea o
contributie semnificativa in asistenta la incalzire, mai ales in timpul lunilor de tranzitie din

- 76 -
Ghid pentru sisteme hibrid de incalzire Proiectul ACCESS

primavara si toamna.

7.2.1.2 Furnizarea redusa de caldura si temperaturile de retur

Majoritatea sistemelor conventionale de incalzire functioneaza cu temperaturi ridicate pe


turul circuitului de incalzire cuprinse intre 50°-70°C. Captatoarele solare termice pot
atinge foarte rar un asemenea nivel ridicat de temperatura in perioadele cand radiatia
solara este redusa. Cu toate acestea, atunci cand casele sunt echipate cu dispozitive de
distributie a caldurii pe suprafete mari (incalzire prin pardoseala si pereti) temperaturile
scazute necesare de pe turul circuitului de incalzire (50°C) si de pe retur (30°C) pot fi
generate de catre sistemul solar. Datorita acestui lucru acoperirea din sursa solara creste
si astfel necesarul de pelete se reduce cu aproape 20-30%.

7.2.1.3 Directii avantajoase de orientare a captatoarelor solare

Pentru sistemele de preparare a apei calde menajere orientarea si inclinarea acoperisului


unde sunt amplasate captatoarele solare pot fi avantajoase. Acestea difera in cazul
sistemului de incalzire asistat de instalatia solara. Aceste sisteme trebuie sa acumuleze
energia solara termica in perioadele de tranzitie din lunile de vara, cand ziua este mai
scurta si radiatia soarelui este mai redusa. Prin urmare, captatoarele solare din sistemele
cu incalzire asistata trebuie montate pe suprafete cu o inclinare de cel putin 45° si trebuie
orientate preferabil catre sud.

7.2.2 Formule empirice

Pentru o dimensionare sumara a sistemelor de incalzire asistate de sisteme solare


termice se pot folosi urmatoarele formule empirice determinate pe baza experientei in
domeniu a instalatorilor si a producatorilor.

7.2.2.1 Sisteme de incalzire cu acoperire solara termica medie

In cazul sistemelor cu acoperire solara termica redusa este necesara o arie a suprafetei
captatorului de 0,8 pana la 1,1 m2 pentru incalzirea unui spatiu de 10 m2, atunci cand vor
fi instalate captatoare plane. Cand se intentioneaza utilizarea captatoarelor cu tuburi
vidate este necesara o arie a suprafetei captatorului de 0,5 – 0,8 m2 pentru un spatiu de
locuit de 10 m2. Volumul de stocare trebuie sa fie de cel putin 50 (60) l/m 2 de suprafata a
captatorului plan (cu tuburi vidate) sau de cel putin 20-40 l pentru volumul de stocare al
rezervorului tampon pentru cazan pe kW sarcina de incalzire.

7.3 DIMENSIONAREA CAZANULUI

Dimensiunea cazanului depinde de sarcina de incalzire a cladirii. Asa cum a fost


mentionat deja sarcina de incalzire poate fi calculata prin inmultirea necesarului de
caldura al cladirii cu aria de incalzit a spatiului de locuit raportat la timpul de incalzire
sarcina maxima. Puterea nominala a cazanului trebuie sa fie cel putin egala cu sarcina
de incalzire. Cazanul nu trebuie sa fie supradimensionat. Dimensionarea cazanului nu
trebuie sa depinda de marimea instalatiei solare deoarece cazanul trebuie sa fie capabil
sa incalzeasca spatiul si sa prepare apa calda menajera si in perioadele cand instalatia
solara termica nu produce caldura.

- 77 -
Ghid pentru sisteme hibrid de incalzire Proiectul ACCESS

Dupa cum s-a mentionat deja, casele vechi, slab izolate termic, trebuie renovate si in ele
instalate sisteme de incalzire noi pentru a asigura un standard de izolatie termica ridicat.
Cladirile nou construite sau casele vechi renovate, care indeplinesc cerintele standard de
izolatie termica ale caselor cu consum energetic redus, necesita chiar mai putin de 50
kWh/m2 pe an de energie primara pentru incalzirea spatiului de locuit si pentru
prepararea apei calde menajere in Europa Centrala. Durata de utilizare a sarcinii totale
de incalzire depinde de puterea nominala a cazanului, de volumul rezervorului de stocare
a energiei termice si, desigur, de obiceiurile de consum al energiei al ocupantilor casei.
De asemenea, caldura furnizata de catre sistemul solar termic poate reduce durata de
incalzire la sarcina maxima.

7.3.1 Calcule empirice

O estimare a duratei de incalzire la sarcina maxima de 1500 ore in cladirile cu consum


energetic redusa este realista. In exemplul urmator, este calculata sarcina de incalzire a
unei case cu consum energetic redus, cu o suprafata locuibila de 120 m2.

Exemplu:
Necesarul de caldura 50 kWh/m2a

Aria suprafetei locuibile 120 m2


Durata de incalzire 1500 h/a
2 2
Sarcina de incalzire = 50 kWh/m a x 120 m / 1500 h/a= 4 kW

Pentru acest exemplu, cazanul pentru aceasta casa trebuie sa aiba o putere nominala de
pana la 4 kW. Totusi aceasta valoare pare a fi foarte scazuta. Aceasta se datoreaza
necesarului redus de caldura al unei case cu consum energetic scazut. In prezent, putine
cazane pentru incalzirea centrala pe pelete sunt disponibile cu o gama de puteri atat de
redusa. Prin urmare exista tendinta de a folosi cazane pe pelete supradimensionate.
Totusi, dupa cum s-a mentionat, supradimensionarea trebuie evitata de cate ori este
posibil.

Un al mod simplu de calcul al puterii nominale aproximative a cazanului pe pelete este


prin inmultirea necesarului specific de caldura al cladirii de incalzit cu aria suprafetei
locuibile si cu factorul de eficienta al incalzirii centrale. Necesarul specific de caldura
depinde de tipul cladirii (de sine statatoare, bloc de apartamente), locatia cladirii,
conditiile meteorologice existente (precum vantul si cea mai scazuta temperatura
exterioara), temperatura interioara necesara si alte aspecte tehnice, cum ar fi, izolatia
standard si numarul de pereti. In casele cu consum scazut de energie, necesarul specific
de energie poate fi chiar mai mic de 50 W/m2. S-a presupus ca factorul de eficienta
pentru incalzirea centrala este de 0,8. Un exemplu de calcul este prezentat mai jos:

Necesarul de caldura 50 W/m2


Aria suprafetei locuibila 120 m2
Factorul de eficienta 0,8
Sarcina de incalzire = 50 W/m2 x 120 m2 x 0,8 = 4800 W = 4,8 kW

Unii instalatori doar inmultesc necesarul specific de caldura cu aria suprafetei locuibile
fara a lua in considerare si factorul de eficienta pentru incalzirea centrala. Acest lucru

- 78 -
Ghid pentru sisteme hibrid de incalzire Proiectul ACCESS

conduce la o supradimensionare mare a cazanului. Atunci cand se reutilizeaza o casa cu


sistem de incalzire cu pelete fara a se schimba izolatia termica a casei, unii instalatori
calculeaza sarcina de incalzire pe baza puterii calorifice a combustibilului necesar.
Instalatorii analizeaza consumul de combustibil din ultimii ani inaintea repararii cladirii si
calculeaza puterea calorifica pentru un consum mediu de combustibil pe an. Apoi ei
calculeaza echivalentul necesarului de pelete (4,9 kWh/kg).

Cerintele pentru calculul detaliat al sarcinii de incalzire sunt prezentate in standardul DIN
EN 12831. Deoarece modalitatile de calcul ale sarcinii de incalzire sunt foarte complexe,
anumiti producatori de cazane pentru incalzirea centrala ofera soft-uri specializate pentru
realizarea acestor calcule.

7.3.2 Dimensionarea corecta

Pentru a afla capacitatea corecta a generatorului de caldura trebuie determinata sarcina


de incalzire a cladirii. Necesarul de caldura al unei cladiri poate fi calculat pe baza unei
balante energetice. Pentru a mentine spatiul interior la temperatura constanta, sursele
de caldura ale cladirii trebuie sa echilibreze pierderile de caldura.

Necesarul de caldura al cladirii cuprinde:


1. Caldura care urmeaza sa fie disipata de catre radiatoare la un moment dat.
Radiatoarele sunt dimensionate pentru fiecare camera pe baza pierderii de
caldura. Radiatoarele sunt de obicei supradimensionate cu 20% pentru a asigura
incalzirea camerei cand este rece.
2. Pierderile suplimentare din conducte. Acestea pot fi de pana la 10% daca aceste
pierderi nu sunt folosite adecvat.
3. Caldura necesara pentru prepararea apei calde menajere (ACM) si pierderile din
rezervorul de apa calda. Acestea se estimeaza de obicei la 2000-3000 W.
Capacitate cazan = ACM + Radiatoare + Pierderi in conducte

Deoarece, in general, cazanele pe biomasa functioneaza mai bine si mai eficient la


sarcina maxima, exista cateva metode de reducere a capacitatii cazanului necesar.
Acestea includ:
• Utilizarea acumulatorilor pentru a asista sarcinile de pornire.
• Zonarea: nu toate partile dintr-o locuinta trebuie incalzite la fel. De exemplu,
dormitoarele adultilor si debaralele pot fi proiectate sa fie mai reci decat baile sau
bucatariile.
• Utilizarea sistemelor solare pentru asigurarea cererii de apa calda pe timpul verii,
permitand astfel oprirea cazanului pe biomasa in perioada lunilor de vara.

7.3.2.1 Calculul pierderilor de caldura

Pierderea de caldura a unei cladiri reprezinta suma pierderilor de caldura prin structura
cladirii (pereti, acoperis etc.) si pierderile de caldura prin ventilatie.

Pierderea specifica de caldura = Pierderea de caldura + Pierderea de caldura prin ventilatie


prin structura

- 79 -
Ghid pentru sisteme hibrid de incalzire Proiectul ACCESS

Calculul valorilor U: Gradul in care un element al structurii cladirii (de ex. un perete)
conduce caldura este cunoscut drept valoarea U, care se masoara in W/m2/K. Valoarea
U depinde atat de proprietatile si de grosimea straturilor de material din care este fabricat
elementul de constructie, cat si de rezistentele la suprafata externa si cea interna. Cu cat
valoarea U este mai mica, cu atat mai bun este elementul respectiv pentru izolarea
impotriva pierderilor de caldura. Documentul L aprobat al “Reglementarilor in Constructii”
ofera Metoda de Calcul Aprobata. Atunci cand un element al constructiei are mai mult de
o sectiune (cu rezistente diferite), metoda de calcul aprobata considera o medie a
diferitelor sectiuni.

Temperaturile de calcul: Temperatura interioara de calcul este de obicei 21°C.


Temperaturile exterioare de calcul depind de localizarea cladirii, dar pot fi de la -1°C la
-3oC pentru o locatie medie, fara expunere. Temperaturile de calcul sunt apoi folosite,
dupa cum urmeaza, pentru calcularea pierderilor de caldura:
∆t = tinterioara − tcalcul
Pierderea de caldurastructura = ∆t (UApereti + UApodele + UAacoperis + UA ferestre )
Pierderea de caldura prin ventilatie = Schimbul de aer pe ora ( ACH ) × volumul × ∆t × 0,33

In mod obisnuit capacitatea cazanului este apoi data de pierderea totala de caldura plus:
• o reducere de 10% pentru incalzirea intermitenta;
• o reducere de 5% pentru pierderile in conducte;
• o reducere de 2 kW pentru prepararea apei calde.33

Totusi aceasta conduce la cazane semnificativ supradimensionate pentru lungi perioade


de timp. In cazul cazanelor care functioneaza cu aschii sau pelete este mai bine ca
acestea sa se dimensioneze la o valoare a puterii mai apropiata de valoarea pierderii de
caldura a cladirii si sa se accepte o perioada mai lunga de incalzire. Acest lucru se aplica
mai ales cazanelor fara aprindere automata datorita faptului ca acestea sunt fortate sa
functioneze 24 ore pe zi. Instalarea unui cazan mai mic poate conduce la temperaturi
scazute pe retur, prin urmare este foarte necesar un ventil de derivatie reglat termostatic
pentru a asigura un debit corespunzator si o temperatura de retur la cazan.

La un sistem de cazan cu functionare discontinua acesta este in mod obisnuit


supradimensionat astfel incat sa existe putere de rezerva pentru a incalzi atat
acumulatorul, cat si cladirea.

7.3.2.2 Calculul necesarului de energie si al consumului de combustibil

Pe langa luarea deciziei cu privire la dimensionarea corecta a unei instalatii de incalzire


cu lemne, poate fi foarte util clientului sa afle cantitatea de combustibil care va fi utilizata.
Pentru efectuarea acestui calcul se pot folosi pierderile de caldura ale cladirii si datele
meteorologice sub forma numarului de grade-zile.

Numar de grade-zile: Necesarul de energie si deci consumul de combustibil depind atat


de conditiile meteorologice, cat si de pierderea specifica de caldura a cladirii. In
estimarea necesarului de energie, conditiile meteorologice sunt considerate prin utilizarea
indicatorului grade-zile. Numarul de grade-zile arata cat de calda sau cat de rece a fost
vremea sub forma unui numar indicator unic pentru o anumita regiune si luna.

- 80 -
Ghid pentru sisteme hibrid de incalzire Proiectul ACCESS

Numarul de grade-zile reprezinta o masura a diferentei dintre temperatura de baza si


temperatura exterioara reala inmultita cu numarul de zile. Temperatura de baza standard
utilizata pentru calcularea numarului de grade-zile in Marea Britanie este de 15,5oC. La
aceasta temperatura majoritatea cladirilor din Marea Britanie se pot incalzi singure,
nefiind necesara incalzirea suplimentara, datorita aportului de caldura al locuitorilor si
echipamentelelor precum si datorita aportului de caldura la trecerea energiei solare prin
structura cladirii, adica pereti si ferestre. Daca temperatura este mai mare decat
temperatura de baza atunci numarul de grade-zile se stabileste la zero.

In practica, temperatura de baza trebuie selectata in conformitate cu tipul de cladire.


Astfel, pentru o cladire foarte slab izolata temperatura tinta poate sa fie cel mult 18,5°C,
insa pentru o cladire bine izolata termic aceasta poate fi 11ºC sau mai scazuta.

Exemplu: Masuratori orare inregistreaza o temperatura de 7,5ºC pentru 48 de ore, iar


temperatura de baza este 15,5°C.

Numarul total de grade zile este: (15,5°C – 7,5°C) x 2 zile = 16 grade-zile (GZ)

Valori ale numarului de grade-zile pot fi obtinute din surse variate, inclusiv
agentii/organizatii meteorologice la nivel local sau national.

Consumul de energie livrata in kWh se calculeaza dupa urmatoarea relatie:

Consumul de energie livrata = GZ × Pierderea specifica de caldura × 24

Pentru un calcul mai exact trebuie luat in consideratie timpul de incalzire real:
GZ real GZ real
Factorul vreme ( FV ) = =
GZ max im posibil Nr . de zile × ( GZ temperatura de baza − temperatura de proiect )

Consumul de energie livrata este acum calculat prin:


Consum de energie livrata = Pierderea de caldura a cladirii × FV × numarul de ore de incalzire necesar anual

Consumul de combustibil poate fi apoi calculat cu relatia:


Consumul de energie livrata × 100
Consumul de combustibil ( kg ) =
Randamentul cazanului (%) × Puterea calorifica a combustibilului ( kWh / kg )

Exemplu: Calculati consumul de combustibil pentru o locuinta cu 3 persoane


presupunand ca:
- pierderea de caldura a cladirii este de 15 kW la o temperatura de proiect de -1°C
- cladirea este incalzita timp de 8 luni din an (241 zile)
- in timpul perioadei de incalzire, centrala functioneaza pe incalzire 10 ore pe zi
- combustibilul utilizat: pelete din lemn cu o putere calorifica de 5 kWh/kg
- randamentul total al sistemului este 80%

1) Calculati factorul vreme:

- 81 -
Ghid pentru sisteme hibrid de incalzire Proiectul ACCESS

GZ real 1841 GZ
Factorul vreme = = = 0,46
GZ max im posibil 241 × ( 15,5°C − ( −1°C ))

2) Calculati consumul de energie livrata pentru incalzire:


Consumul de energie livrata = 15kW × 0,46 × 10ore × 241zile = 16629kWh

3) Estimati cantitatea de energie necesara pentru prepararea apei calde menajere


(ACM):
Considerati un consum de 40 l / persoana / zi sau 2,3 kWh / persoana / zi.
Pentru trei persoane: Energia pentru ACM = 3 x 2,3 x 365 = 2519 kWh

4) Calculati consumul total de energie livrata:


Consumul total de energie livrata = 16629kWh + 2 519kWh = 19148kWh

5) Calculati consumul de combustibil:


19148 kWh × 100
Consumul de combustibil (kg ) = = 4787 kg
80% × 5 kWh / kg

Daca exista deja in cladire un sistem de incalzire si daca exista inregistrari ale valorilor
consumului de combustibil atunci este utilizata o abordare alternativa care foloseste
formula:
Consumul existent de combustibil × Puterea calorifica existenta × Randamentul cazanului existent
Consumul de combustibil (kg) =
Puterea calorifica a noului combustibil × randamentul noului cazan

7.4 PLANIFICAREA INFRASTRUCTURII PENTRU INSTALATIA DE INCALZIRE CENTRALA PE


BIOMASA

7.4.1 Evaluarea amplasamentului

Alegerea unui sistem de incalzire pe biomasa potrivit depinde de necesitatile utilizatorului


si de caracteristicile specifice ale locului de amplasare. Acestea trebuie sa fie foarte atent
evaluate inainte de a proiecta o instalatie.

Cerintele utilizatorului
• Utilizatorul are nevoie de incalzire doar pentru o camera sau o zona din casa sau
il intereseaza un sistem centralizat cu cazan pentru incalzire centrala si
prepararea apei calde menajere?
• Cat timp si ce efort este dispus utilizatorul sa aloce pentru a pune in functiune
sistemul, pentru a pregati combustibilul (sa sparga butuci), pentru incarcarea
combustibilului, golirea cenusii, curatarea arzatorului?
• Ce fonduri are disponibile? Sistemele de incalzire pe baza de biomasa pot avea
costuri de capital mai ridicate decat sistemele echivalente cu combustibil fosil.
Utilizatorul trebuie sa fie constient de acest lucru. Trebuie verificate
disponibilitatea finantarii din granturi si eligibilitatea proiectului.

Disponibilitatea combustibilului si costurile aferente

- 82 -
Ghid pentru sisteme hibrid de incalzire Proiectul ACCESS

• Ce combustibil este disponibil si la ce costuri?


• Este necesar sa se achizitioneze combustibilul in vrac?
• Cum poate fi livrat combustibilul?
• In cazul unui cazan cu aschii din lemn este acceptabila producerea aschiilor la
locul amplasarii cazanului?
• Accesul pentru livrarea combustibilului. Pot vehiculele de livrare sa ajunga la
amplasament?
• In cazul livrarii peletelor in vrac, cat de departe este depozitul de combustibil fata
de drum. Cei mai multi furnizori au mai putin de 20 m de conducta de descarcare.

Informatii despre amplasament


• Spatiu disponibil pentru:
o Receptia si depozitarea combustibilului
o Mecanismul de livrare al combustibilului sa fie adecvat
o Instalatia de incalzire / cazan / soba
o Acumulator, daca este necesar
o Cosul de fum
o Sunt usile de acces suficient de largi pentru a putea introduce
echipamentul?
o Va fi necesar un echipament de livrare special?
o Daca conductele de incalzire urmeaza sa fie considerate care sunt
serviciile subterane existente si cum sunt finisate podelele?
• Sistemul existent de incalzire si prepararea apei calde
o Cum este construita cladirea?
o Ce tip de sistem de incalzire este utilizat?
o Care este capacitatea cazanului existent si ce randament are?
o Obtineti date despre consumul de combustibil, daca sunt disponibile,
pentru a putea estima necesarul anual de caldura.
o Care este starea sistemului existent? Au fost folosite substante
anticorozive? Este curat?
o Clientii sunt multumiti de sistemul existent de incalzire? Le este prea cald /
frig?
o Vor fi facute lucrari de imbunatatire a cladirii in viitorul apropiat care sa
influenteze sarcinile de incalzire, de exemplu, imbunatatirea izolatiei sau
extinderi?
o Sistemul este ventilat sau este inchis?
o Temperaturile si dimensiunile radiatoarelor.
o Oportunitatea pentru o incarcare a combustibilului in stiva (daca urmeaza
sa fie instalata o soba cu lemne).
• Alimentarea cu apa – locatia si presiunea.
• Alimentarea cu energie electrica – locatia si tipul: 3 faze sau o singura faza.

Consideratii specifice de siguranta ale amplasamentului


Exista consideratii specifice de siguranta pentru amplasament? Acestea ar putea include:
• Existenta materialelor din azbest
• Lucrul la inaltime
• Lucrul in zone inguste
• Riscurile datorate faptului ca lucrarea se executa de catre alti contractori

- 83 -
Ghid pentru sisteme hibrid de incalzire Proiectul ACCESS

• Protectie impotriva incendiilor pentru casa cazanului si depozitul de combustibil


• Exista probleme de siguranta, precum persoane prezente in timpul livrarii
combustibilului?

7.4.2 Aspecte legate de instalare

7.4.2.1 Verificari pre-instalare la instalatiile de incalzire cu lemn

Inainte de instalarea unei instalatii de incalzire cu lemne trebuie facute urmatoarele


verificari:
• Cosul de fum: Nou sau existent? Daca pentru instalatia aleasa sunt adecvate
tipul, ruta si marimea. Se potriveste tirajul cu instalatia aleasa?
• Aerul de ardere: Pe unde va fi introdus in instalatie? Sunt necesare orificii
suplimentare?
• Spatiul necesar: Spatii suficiente pentru componentele sistemului, alimentarea cu
combustibil si pentru intretinere.
• Partea electrica: Cum vor fi realizate conexiunile electrice? Alimentarea cu
energie se va face monofazat sau trifazat?
• Presiunea apei de alimentare – peste 1 bar.
• Capacitatea de rezistenta la greutate si rezistenta la aprindere a suprafetei pe
care va fi montata instalatia.
• Rezistenta la foc a compartimentului dintre instalatie si depozitul de combustibil
(daca este cazul).
• Conformarea cu standardele, cu cerintele de siguranta si cu cerintele legale,
precum ar fi autorizatia de constructie, controlul cladirii si conformarea cu toate
reglementarile relevante.

7.4.2.2 Consideratii privind zgomotul34

Chiar si sistemele de incalzire bine instalate vor produce zgomot – in special pot fi foarte
zgomotoase: schimbatorul de caldura, curatarea gratarului si burghiului pentru aschii.
Pentru a preveni problemele datorate zgomotului trebuie avute in vedere urmatoarele
considerente:
a. Dormitoarele nu trebuie sa se afle direct deasupra camerei in care se afla cazanul.
De asemenea, acolo unde este posibil, canalul de fum nu trebuie sa se gaseasca in
apropierea dormitorului.
b. In cladirile noi, poate fi introdusa izolatie fonica intre podeaua de beton si peretii
camerei cazanului si a depozitului de combustibil.
c. Toate punctele de contact intre partile mecanice si pereti sau podea trebuie sa fie
izolate fonic (de ex. acolo unde banda transportoare din depozitul de combustibil
trece prin perete in camera cazanului, postamentul cazanului, etc.).

- 84 -
Ghid pentru sisteme hibrid de incalzire Proiectul ACCESS

7.4.2.3 Programul de instalare

Procesul de instalare depinde de tipul sistemului de incalzire ce urmeaza a fi instalat si


trebuie sa urmeze instructiunile producatorului. Instalarea unui cazan de incalzire cu
lemne presupune in mod obisnuit parcurgerea urmatorului program:

Constructii civile
Constructiile civile pot include construirea camerei cazanului, a depozitului de combustibil
sau a compartimentului dintre depozitul de combustibil si camera cazanului pentru
asigurarea protectiei impotriva incendiilor. Aceste lucrari pot fi realizate, in mod normal,
inainte de instalarea sistemului de incalzire.

Instalarea canalului de fum si a ventilatiei


Canalul de fum trebuie sa fie construit astfel incat sa indeplineasca cerintele instalatiei de
incalzire si ale cladirii si trebuie verificat astfel incat sa asigure cosului de fum tirajul
necesar, iar ventilatia aerului proaspat sa fie deschisa.

Instalarea sistemului de incalzire


Pregatirea suprafetei pe care dispozitivul va fi amplasat trebuie sa asigure ca suprafata
este neteda, suficient de puternica pentru a putea prelua greutatea instalatiei, si
rezistenta la foc. Instalatia trebuie pozitionata in asa fel incat sa se asigure spatiile libere
recomandate. Legaturile canalului de fum trebuie realizate astfel incat canalul sa se duca
in sus, sa fie izolat, etc) si stabilitatea tirajului sa fie verificata. Legaturile canalului de fum
trebuie etansate cu silicon la temperatura ridicata.

Sisteme hidraulice
Trebuie asigurate dimensionarea, pozitionarea si instalarea corecta a pompelor si
ventilelor. Pentru a asigura o temperatura minima pe returul cazanului, pe racordul de
retur al cazanului trebuie montat, in mod normal, un ventil de amestec reglat termostatic
sau o pompa de sunt. Pompa de circulatie trebuie instalata pe conducta de retur a apei in
apropiere de instalatia de incalzire in cazul sobelor alimentate manual, cu cazane de
rezerva.

Sfaturi:
• Dimensionarea corecta a pompelor si a vasului de expansiune in functie de volumul
cazanului si conform instructiunilor producatorului.
• Instalarea protectiei la supraincalzire.

O data ce componentele au fost instalate corect instalatia trebuie umpluta si apoi golita si
trebuie facute urmatoarele verificari:
• pompa de circulatie functioneaza corect si este oprita
• sistemul de ventile este deschis, inclusiv ventilul de derivatie
• dispozitivele de reglaj automat si dispozitivele de siguranta functioneaza corect.

- 85 -
Ghid pentru sisteme hibrid de incalzire Proiectul ACCESS

7.4.2.4 Depozitul de combustibil si sistemul de alimentare

Producatorii de cazane pe pelete si aschii din lemn produc, de obicei, si echipamente de


alimentare cu combustibil compatibile si ofera consultanta cu privire la proiectarea
depozitului. Instructiunile producatorului trebuie urmate intocmai. Daca depozitul de
combustibil urmeaza sa fie construit in-situ atunci trebuie determinata capacitatea de
incarcare a peretilor noi sau existenti. Cazanele cu pelete de capacitati mici sunt de
obicei potrivite pentru burghie flexibile care pot fi taiate pe dimensiunea exacta necesara
in locul de amplasare.

Principalele etape in instalarea unui sistem de alimentare sunt:


• Asamblati conductele si celelalte articulatii, care probabil va fi nevoie sa fie taiate la
lungimea necesara. Gaura din spatele cazanului prin care se va face alimentarea cu
combustibil din depozitul de pelete poate fi nevoie sa fie realizata cu ajutorul unui
ferastrau metalic sau a unui flex inclinat.
• Inserati si atasati burghiul transportor cu componentele sale (conform
instructiunilor).
• Atasati lagarul de arbore al motorului la spirala. Consolele motorului vor trebui unse.
• Racordarea la reteaua electrica: Energia electrica se asigura de obicei prin cazan, iar
sistemul de alimentare poate fi pur si simplu alimentat la priza. Este posibil sa se
conecteze motorul la o sursa de alimentare separata in timpul testarii sistemului de
alimentare cu combustibil.
• Testati sistemul: In final testati instalatia utilizand o cantitate mica de combustibil,
pentru o scurta perioada de timp, inainte de prima incarcare in vrac.

- 86 -
Ghid pentru sisteme hibrid de incalzire Proiectul ACCESS

8. ASPECTE ECONOMICE ALE SISTEMULUI HIBRID

8.1 VALOAREA ADAUGATA REGIONALA

Peletele sunt produse regional si sunt distribuite in principal in zonele in care sunt
produse. In acest fel o cantitate mai mica de combustibil este importata din alta parte.
Banii care ar fi fost cheltuiti pentru achizitionarea combustibililor din import raman in
regiune si produc astfel o valoare adaugata pentru regiune. Utilizarea peletelor, precum si
producerea acestora, creeaza numeroase locuri de munca in cadrul industriei peletelor,
al comertului, serviciilor, agriculturii si silviculturii. In acest fel, contribuie la valoarea
adaugata a regiunii si asigura structurile sociale in cadrul regiunii.

8.2 SIGURANTA IN ALIMENTARE

Lemnul este o sursa regenerabila de energie, disponibila regional ca si combustibil. In


perioadele de criza de resurse fosile, in special pentru tarile europene, combustibilii
proveniti din biomasa lemnoasa (precum peletele, aschiile din lemn) pot asigura
independenta fata de petrolul si gazul natural din import. In prezent, aproape jumatate din
productia anuala de lemn este folosita in Europa. Prin urmare rezerve inca exista. In plus,
deseurile lemnoase din industria de cherestea asigura in mare parte materia prima pentru
producerea peletelor.

Pe parcursul ultimilor ani in Europa au fost construite multe instalatii de producere a


peletelor. Multe alte instalatii pentru producerea peletelor sunt planificate sau sunt deja in
constructie pentru satisfacerea cererii crescande de pelete in Europa. Deci, nu va exista
o criza in producerea de pelete, iar furnizarea de pelete este asigurata.

8.3 AVANTAJUL IN CEEA CE PRIVESTE PRETUL

Pretul biomasei (al peletelor) variaza independent de preturile pentru petrol si gaze
naturale. Preturile pentru petrol si gaze naturale vor creste disproportionat in viitorul
apropiat datorita crizei de combustibili fosili. Chiar si la momentul actual peletele sunt o
alternativa economica din punct de vedere al costului comparativ cu combustibilii fosili.
Cand un sistem de incalzire pe pelete este combinat cu o instalatie solara consumul de
pelete poate fi redus datorita faptului ca soarele furnizeaza o parte din energia necesara.

Figura de mai jos (figura 64) prezinta prognoze ale cresterii pretului combustibililor pentru
producerea de energie termica. Valorile din diagrama de mai jos sunt calculate pe baza
unei cresteri a pretului de 5% pentru combustibilii fosili si energie electrica si de 2%
pentru pelete. Valorile au fost obtinute cu ajutorul programului Sollet-Tool
(www.sollet.info).

- 87 -
Ghid pentru sisteme hibrid de incalzire Proiectul ACCESS

Petrol
Gaz natural
Cazan pe pelete
din lemn
Butuci despicati
Pompa de caldura

Figura 64: Prognoza cresterii preturilor la combustibil


pentru producerea de energie termica

Valorile din figura următoare (Figura 65) prezinta comparativ costurile anuale pentru
diferiti combustibili. Aceste valori au fost calculate ca medie pentru o locuinta cu 3
persoane, pentru un spatiu de incalzit de 150 m2 si pentru un sistem de incalzire cu o
putere de 11 kW. Calculele au la baza preturi, taxe, programe suport si rate ale
dobanzilor (standard: 6%) din Germania. Ele servesc drept exemplu si drept ghid pentru
proiecte similare.

In plus, in Figura 65, instalatiile de incalzire (pe diferite tipuri de combustibili) prezentate
grafic sunt separate in sisteme fara captatoare solare, cu captatoare solare pentru
prepararea apei calde (AC) si cu captatoare solare pentru prepararea apei calde si
incalzire (AC + INC). Valorile au fost calculate pe baza preturilor combustibililor (si a TVA)
din Germania putand fi deci considerate ca valori orientative. Costul mediu al peletelor
este egal cu aproximativ 67% din costul anual al gazului natural si aproximativ 65% din
costul anual al petrolului. Dupa cum se poate observa din figura, in prezent incalzirea
electrica determina cele mai ridicate costuri.35
.

- 88 -
Ghid pentru sisteme hibrid de incalzire Proiectul ACCESS

Cu captatoare solare pentru AC+Inc


Pompa de caldura
Cu captatoare solare pentru AC

Fara captatoare solare

Incalzire cu butuci
despicati

Incalzire cu pelete
din lemn

Incalzire cu gaz
natural

Incalzire cu
combustibil lichid

[Euro/ an]

Figura 65: Costul anual cu combustibilul pentru o locuinta uni-familiala in Germania


(3 locuitori, 150 m³, locuinta construita in anul 1995)

Calculele se bazeaza pe un pret al peletelor 200 €/t (net). Pentru o locuinta uni-familiala
medie cu un necesar de 4 t/an de pelete, costul total cu combustibilul va fi de aproximativ
856 €, inclusiv 7% TVA. In Germania, TVA pentru pelete de 7% este mai mic decat TVA
pentru petrol care este de 16%.

In ceea ce priveste costurile cu caldura totala livrata, care apar in timpul functionarii
sistemului de incalzire (adica, costurile de investitie, intretinere, asigurare si dobanzi), in
Tabelul 12 de mai jos este prezentata o comparatie intre diversele solutii de incalzire.
Investitia initiala (pretul de achizitie) al sistemului hibrid de incalzire pelete energie solara,
sau doar a instalatiei de incalzire cu pelete, este mai mare decat investitia initiala pentru
un sistem de incalzire conventional. Pretul mai ridicat al acestor sisteme se datoreaza
productiei reduse de cazane pe pelete si de componente pentru instalatii solare termice.

Aceste preturi vor scadea daca producerea de astfel de sisteme se va dezvolta in viitor.
Cu toate acestea, incluzand sprijinul financiar guvernamental disponibil in tari, precum
Germania, costul total al sistemelor de incalzire pe baza de pelete, precum si al celor
hibride pelete-instalatii solare, poate deja sa concureze cu pretul instalatiilor de incalzire
cu ardere de combustibil lichid sau gaze naturale.

- 89 -
Ghid pentru sisteme hibrid de incalzire Proiectul ACCESS

Tabelul 12: Comparatie a costurilor pentru diferite sisteme de incalzire, pentru o locuinta
uni-familiala, in Germania
Pelete din
Pelete din
lemn cu
Unitate lemn cu
Gaz Pelete din captator Pompa de
de Petrol captator
natural lemn solar pentru caldura
masura solar pentru
preparare
preparare AC
AC+Inc

Necesar de energie:
Suprafata captatoare
m² - - - 4,5 15,0 -
solare
Necesar de caldura pentru
kWh 21.000 21.000 21.000 21.000 21.000 21.000
incalzirea camerei
Necesar de apa calda kWh 1.261 1.261 1.261 1.261 1.261 1.261
Incalzire solara termica kWh - - - 1.890 6.300 -
Necesar total de energie kWh 22.261 22.261 22.261 20.371 15.961 22.261
Durata utilizare ora 2.100 2.100 2.100 2.100 2.100 2.100
Randament 0,90 0,95 0,83 0,83 0,83 0,90
Combustibil necesar kWh 24.734 23.432 26.820 24.543 19.230 8.245
Investitia:
Instalatia electrica si de
gaz, racordarea la retea si € 4.450 2.400 7.400 7.400 7.400 -
depozitul de combustibil
Cosul, sistemul de
evacuare si autorizatia € 600 600 600 600 600 600
Cazan si automatizare € 3.533 3.675 8.622 8.622 8.622 20.650
Captator solar + rezervor
€ - - - 4.000 7.000 -
tampon
Sistemul de distributie al
€ 4.041 4.041 4.041 4.041 4.041 4.041
caldurii
Grant-uri
Pentru incalzirea cu pelete € - - -1.088 -1.088 -1.088 -
Pentru incalzirea solara
€ - - - -246 - -
(AC)
Pentru incalzirea solara
€ - - - - -1.050 -
(AC + Inc)
Investitia totala € 12.625 10.716 19.575 23.329 25.525 25.291
Costuri de incalzire
(inclusiv taxe):
Pret/ kWh ¢/kWh 6,61 6,59 4,37 4,37 4,37 9,18
Pret anual de referinta €/a - 61,35 - - - 71,07
Costuri cu combustibilii €/a 1.635 1.605 1.171 1.071 839 828
Intretinere cos €/a 50 50 100 100 100 -
Intretinere generala €/a 260 230 260 260 260 -
Cost de functionare €/a 200 86 386 386 386 350
Cost de capital (rata
€/a 1.101 934 1.707 2.034 2.225 2.205
dobanzii, standard = 6%)

Costurile totale pentru un sistem hibrid de incalzire pelete-energie solara sunt mai mari
decat cele pentru o instalatie de incalzire doar pe pelete. Acest lucru se datoreaza
investitiilor mai mari pentru componentele sistemului solar. Cu toate acestea sistemul
hibrid de incalzire pelete-energie solara permite o economie de aproape 30% cu costul
de combustibil. Prin urmare, sistemele hibride vor deveni mult mai eficiente economic
avand in vedere cresterea preturilor la combustibili. Insa fara nici un sprijin financiar
guvernamental, sistemele hibride de incalzire pelete-energie solara inca nu vor putea
deveni competitive pe piata. Totusi este real faptul ca in viitorul apropiat preturile
combustibililor fosili vor creste disproportionat in comparatie cu cel al peletelor.

- 90 -
Ghid pentru sisteme hibrid de incalzire Proiectul ACCESS

Figura 66 prezinta costurile totale (inclusiv TVA) pentru energia termica furnizata. Aceste
costuri sunt, de asemenea, calculate in ipoteza cresterii pretului combustibililor fosili si al
energiei electrice cu 5%, iar al peletelor cu 2%, ca in Figura 56. Dupa cum se poate
observa, dupa aproape 5,5 ani cazanul cu functionare pe pelete din lemn va fi mai
convenabil decat centrala de incalzire cu combustibil lichid, iar dupa 10 ani va fi mai
convenabil decat instalatia de incalzire cu gaz natural.

Ani
Combustibil lichid Gaz natural
Pelete din lemn Pelete din lemn cu captatoare solare (AC+Inc)
Pelete din lemn cu captatoare solare (AC+Inc) Pompa de caldura

Figura 66: Prognoza costurilor totale pentru energia termica livrata


pe o perioada de 20 de ani

- 91 -
Ghid pentru sisteme hibrid de incalzire Proiectul ACCESS

9. ASPECTE DE MEDIU ALE SISTEMULUI HIBRID

Exista cateva motive intemeiate pentru a sustine instalarea de sisteme hibrid de incalzire
pelete-energie solara. Acestea ofera aceeasi usurinta in intretinere si functionare ca si
sistemele de incalzire pe combustibil lichid sau gaze naturale. De asemenea, din punct
de vedere financiar, sistemele hibrid de incalzire pelete-energie solara pot concura cu
instalatiile de incalzire pe combustibil lichid sau gaze naturale. Principalul avantaj al
sistemelor hibrid este acela ca nu produc probleme majore din punct de vedere al
mediului.

9.1 REDUCEREA EFECTULUI DE SERA

In comparatie cu combustibilii fosili utilizarea peletelor din lemn si a energiei solare pentru
incalzire se poate spune ca este neutra din punct de vedere al emisiilor de CO2. Aceasta
inseamna ca in timpul arderii peletelor se degaja in atmosfera aceeasi cantitate de CO2
care a fost absorbita de catre copaci in timpul adolescentei lor (inchiderea ciclului
carbonului). In plus, utilizarea energiei solare nu are nici un fel de impact negativ asupra
mediului in ceea ce priveste emisiile. Comparativ, in timpul arderii combustibililor fosili, in
atmosfera este eliberat CO2 acumulat de-a lungul a milioane de ani. Aceasta degajare de
emisii de CO2 determina o crestere a concentratiei de CO2 in atmosfera, principala
responsabila pentru aparitia efectului de sera.

Cu siguranta, neutralitatea peletelor din punct de vedere al emisiilor de CO2 se refera


doar la procesul de ardere al peletelor. In timpul producerii si transportului peletelor se
pot degaja emisii de CO2 in atmosfera datorita faptului ca pentru aceste procese se
utilizeaza combustibili fosili. CO2 se mai degaja si in timpul producerii componentelor
cazanelor pe pelete si ale instalatiilor solare. Graficul de mai jos arata ca, chiar daca se
iau in consideratie procesele de producere si transport, instalatiile de incalzire cu pelete
emit mult mai putin CO2 decat instalatiile clasice cu combustibil lichid. Valorile au fost
determinate considerand amestecul de resurse si lanturile de furnizare din Germania.
Aceste valori pot diferi in tari cu alt amestec de surse de energie si alte lanturi de
alimentare.

Pompa de
caldura

Electric

Gaz natural

Combustibil
lichid

Lemn

Pelete

Pelete –
energie solara

Figura 67: Comparatie a emisiilor de CO2, pentru diferite sisteme de incalzire


Sursa: Conform cu Öko-Institute, Gemis 4.3

- 92 -
Ghid pentru sisteme hibrid de incalzire Proiectul ACCESS

De exemplu, prin inlocuirea unei instalatii de incalzire cu combustibil lichid cu un sistem


hibrid de incalzire pelete-energie solara pentru o locuinta uni-familiala, cu o suprafata
utila de 130 m2 si cu un necesar de caldura de 120 kWh/m2 an se pot reduce aproape
5 t/an emisii de CO2. Similar poate fi redusa emisia de CO2 cu 3 t/an prin inlocuirea unei
instalatii de incalzire pe gaz cu un sistem hibrid de incalzire pelete-energie solara.
Cantitatea de energie necesara pentru producerea peletelor din lemn este foarte scazuta
si reprezinta aproape 2,7% din totalul de energie.

9.2 PARTICULE FINE

Instalatia solara nu emite nici un fel de emisii in timpul functionarii cu exceptia celor
produse prin energia electrica consumata pentru pompa de circulatie. Arderea lemnului,
neutra din punct de vedere al emisiilor de CO2, prezinta dezavantajul comparativ cu
instalatia de incalzire cu gaze, ca din procesul de ardere rezulta intotdeauna emisii de
particule. Peletele din lemn reprezinta unul dintre combustibilii lemnosi care prin ardere
produc cea mai scazuta cantitate de particule, aproape comparabila cu emisia de
particule produsa de sistemele standard de incalzire cu combustibil lichid existente.
Valoarile caracteristice pentru emisiile de particule se situeaza intre 10-25 mg/Nm³.

In plus, particulele provenite din arderea peletelor sunt datorate in mare parte sarurilor
anorganice, care sunt mai putin toxice decat particulele provenite din arderea butucilor
sau de la motoarele diesel.36 Cu toate acestea, producatorii de cazane si de pelete
lucreaza la optimizarea produselor lor pentru a evita cat de mult posibil emisiile de
particule. In prezent, cateva sisteme de filtrare sunt in faza de testare pentru a demonstra
daca sunt potrivite in utilizarea zilnica.

9.3 REDUCEREA PLOILOR ACIDE

Pe langa reducerea emisiilor de CO2 la arderea de pelete, comparativ cu arderea altor


combustibili, se reduc, de asemenea, si emisiile de SO2. SO2 are o contributie importanta
la aparitia ploilor acide. Ploile acide distrug ecosistemele forestiere. Prin urmare,
utilizarea peletelor are o mare contributie la conservarea padurilor.

9.4 RISCURI REDUSE LA TRANSPORT SI DEPOZITARE

Combustibilii fosili sunt substante poluante pentru mediu. De asemenea, acesti


combustibili trebuie transportati la consumatori, pe distante lungi, de la locul de
amplasare al minei, trebuie rafinati si apoi distribuiti. In trecut s-au produs multe
accidente soldate cu poluarea mediului (de ex., accidente in care au fost implicate
petroliere sau scurgeri din conducte).

Comparativ cu combustibilii fosili, combustibilii proveniti din biomasa sunt produsi


regional si, in general sunt transportati pe distante scurte la consumatori. Combustibilii pe
baza de biomasa (inclusiv peletele) sunt de provenienta organica si nu prezinta nici un
risc de poluare. Astfel, nu exista aproape nici un risc de contaminare a mediului in timpul
transportarii lor. De asemenea, se emit si mai putine emisii la transportul acestora pe
distante scurte de la locul de productie la consumator. Mai mult, riscul de explozie, de
incediu si de poluare a apei sunt mai reduse la depozitarea combustibililor pe baza de
biomasa (in special a peletelor), fata de depozitarea combustibililor fosili.

- 93 -
Ghid pentru sisteme hibrid de incalzire Proiectul ACCESS

10. FACILITATI FINANCIARE

10.1 MODELUL SERVICIILOR ENERGETICE (ESCO)

O barieră care apare in toate tarile participante la proiect este investitia ridicata in
tehnologiile hibrid inca de la prima implementare, care consta in tehnologii de cazane mai
scumpe, precum si in necesitatea de componente suplimentare cum ar fi depozitul de
pelete si rezervorul de apa. Cea mai mare parte a investitiei intr-o tehnologie de incalzire
se realizeaza impreuna cu costurile cladirii (cladiri noi, renovari). Chestionati despre
acest lucru instalatorii au confirmat. Rezultatele sunt prezentate in figura urmatoare:

Pretul centralei este prea mare

Ne-informarea clientului

Pretul combustibilului
lichid/gazului este prea mare

Pretul peletelor este prea mare

Prea putine grant-uri

Oferta redusa de pelete

Altceva

Nevoie de pregatire si educatie

Nimic

Nevoie de literature tehnica

Voturi

Figura 68: Rezultatele chestionarii in Germania; Sursa DEPV

In cadrul proiectului SOLLET, partenerii implicati au dezvoltat modelul financiar de


“micro-contractare”, pentru a arata operatorilor interesati de tehnologia hibrid de incalzire
cum ar putea sa aiba acest sistem in cladirile lor. Structura acestui model este prezentata
in figura urmatoare:

- 94 -
Ghid pentru sisteme hibrid de incalzire Proiectul ACCESS

Banca

Producator de Producator de
componente Conceptie
financiara
pelete din lemn
standard

Contract cadru de Contract cadru


furnizare

Furnizare Oferta de
furnizare Furnizare
de caldura
Contract cadru

Instalator Client
Sustinere imediata:
- la plata
- la manipulare si asistenta
- la instalare

Figura 69: Modelul de Micro - Contractare

Ideea Micro-Contractarii este aceea ca investitia va fi facuta de catre un investitor extern


care va si instala si exploata centrala cu parteneri locali precum instalatorii. Contractorul
este responsabil pentru funcţionarea centralei, alimentarea cu pelete, finantarea si
intretinerea cazanului. Clientul este interesat doar de furnizarea fara intreruperi a caldurii,
produsa din energie regenerabila la preturi stabile. Primul rezultat este foarte motivant.
Ideea modelului de Micro-Contractare a fost dezvoltata mai departe, in special in privinta
organizarii cooperarii dintre instalator si distribuitor/producator. Producatorul este
interesat sa isi extinda piata. El va vinde mai multe unitati. Instalatorul este interesat sa
instaleze aceste unitati si sa le asigure mai departe intretinerea. Rezultatul acestor
discutii se prezinta in figura urmatoare:

Oferta interesanta, dar prea


Consumator scumpa, atunci…
Faza I Faza a II-a

Interes
Contract
Consultare
+ Oferta Oferta de
furnizare
de caldura

Instalator Sustinere prin oferta Producator


detaliata

Contract de instalare si intretinere

Figura 70: Diferite faze ale modelului de Micro – Contractare

- 95 -
Ghid pentru sisteme hibrid de incalzire Proiectul ACCESS

Faza I reprezinta afacerea normală, fără contractare. Însa daca clientul este totusi
interesat, dar nu are suficienti bani pentru a cumpara echipamentele direct, atunci
instalatorul impreuna cu partenerul distribuitor/producator poate oferi clientului furnizarea
de caldura cu ajutorul modelului de servicii energetice (ESCO). Aceasta este o situatie
tipica win-win pentru toţi partenerii. Modelul a fost discutat cu cativa actori de piata.
Rezultatele au fost printre altele:
• Nu, imposibil, pentru ca instalatorii nu sunt cei mai buni parteneri
• Nici un interes deoarece piata creste suficient de repede si nu sunt necesare alte
masuri de promovare
• Da, aceasta ar putea fi solutia finala pentru extinderea activitatii pe piata.

Rezultatele pozitive au venit mai mult din partea companiilor din domeniul captatoarelor
solare termice, iar cele negative din partea companiilor din domeniul cazanelor cu
functionare pe pelete din lemn. Acest lucru ar putea fi explicat prin faptul ca piata
peletelor este in prezent supraincarcata, deoarece ESCO-urile existente considera drept
foarte pozitiva utilizarea cazanelor pe pelete pentru modele de servicii energetice.

10.2 PROGRAME DE SUSTINERE FINANCIARA

Programele de sustinere financiara internationale, nationale si regionale se modifica


adesea si majoritatea din pacate, se intind pe perioade scurte de timp. Prin urmare, este
intotdeauna necesar sa se ia legatura cu experti in domeniu inainte de realizarea unui
proiect. In general, exista mai multe tipuri de programe nationale de sustinere de tip
“grant” pentru instalatii la scara redusa care utilizeaza energia regenerabila, cum ar fi, de
exemplu: Programul “Cladiri cu emisii reduse de carbon” in Marea Britanie. In plus, pot fi
disponibile si grant-uri la nivel regional. Informatii despre oportunitatile de finantare si alte
initiative de sustinere pentru solutii de incalzire pe biomasa ar trebui sa fie disponibile la
autoritatile locale sau la centrele de consultanta pentru eficienta energetica.

Alte stimulente financiare pentru sistemele de incalzire pe baza de combustibili lemnosi


includ:
1. Reducerea valorii TVA pentru instalatiile de incalzire cu lemne, pentru aplicatiile
casnice.
2. Cresterea cheltuielilor deductibile pentru companii (companiile pot pretinde chiar
100% din cheltuielile deductibile in primul an pentru investitiile in tehnologii si
produse de economisire a energiei. Companiile isi pot deduce intregul cost de
investitie din profitul impozabil, pe intreaga perioada pe care se face investitia).
3. Scutiri de taxe pentru schimbari climatice pentru companii.
4. Imprumuturi pentru economii de energie.

10.3 INSTRUMENTE DE FINANTARE SPECIALE DEZVOLTATE IN DOMENIUL SISTEMELOR


SOLARE TERMICE

10.3.1 Performanta solara garantata

O conditie esentiala pentru promovarea sistemelor solare active este identificarea


factorilor care impiedica patrunderea pe piata a acestor sisteme. In ceea ce priveste
sistemele solare mari pentru producerea apei calde cele mai mari obstacole sunt
prezentate mai jos (nu în ordinea importantei):
• Costul initial ridicat corelat cu lipsa de diversitate tehnologica.
• Capitalul disponibil scazut.
• Nevoia de intretinere preventiva.

- 96 -
Ghid pentru sisteme hibrid de incalzire Proiectul ACCESS

• Performanta scazuta a instalatiilor solare mari datorita fie unei proiectari defectuoase,
fie lipsei unei intretineri elementare, lucru care a creat o reputatie proasta pentru
aceste sisteme printre utilizatorii finali.
• Competitia cu sursele de energie conventionale cu costuri relativ scazute (motorina,
titei, gaz natural).

In scopul eliminarii riscurilor economice si tehnice pentru utilizator, pe care factorii


enuntati mai sus ii pot determina, a fost conceputa o abordare diferita, care se bazeaza
pe garantarea rezultatelor investitiei. Conceptul de “Rezultate solare garantate“, aplicat
sistemelor pentru producerea de apa calda prin utilizarea energiei solare termice,
realizeaza prin intermediul unui contract care asigura utilizarea unei cantitati minime de
energie solara pentru incalzire a unei cantitati convenite de apa la o temperatura data.

Principalele puncte ale unui astfel de contract sunt enuntate mai jos:
⇒ “Garantia rezultatelor instalatiei solare“ este un contract intre proprietarul sistemului
sau utilizatorul si o organizatie tehnica specializata in energie solara (numita in
continuare Biroul de Proiectare), care isi asuma responsabilitatea tehnica pentru
implementarea sistemului solar si care garanteaza furnizarea energiei solare.
⇒ Cantitatea minima de energie solara furnizata anual trebuie stabilita prin contract intre
proprietar sau utilizator si Biroul de Proiectare.
⇒ Biroul de Proiectare isi asuma intreaga responsabilitate pentru proiectarea,
implementarea si operarea instalatiei.
⇒ Intretinerea sistemului pe perioada de garantie cade in responsabilitatea Biroului de
Proiectare. Orice inlocuiri sau modificari necesare pentru a asigura functionarea
corecta si eficienta a centralei trebuie realizate de catre Biroul de Proiectare pe
cheltuiala proprie.
⇒ Proiectarea si instalarea echipamentului de monitorizare pentru analiza la distanta a
datelor necesare pentru evaluarea si controlul instalatiei, in scopul de a furniza
cantitatea convenita de energie si de a detecta unde este nevoie de intretinere trebuie
realizate de catre Biroul de Proiectare.
⇒ Biroul de Proiectare, ca si garant al obtinerii rezultatelor solare termice, trebuie sa
compenseze proprietarul sau utilizatorul in cazul in care cantitatea de energie solara
furnizata in perioada de garantie nu atinge nivelul convenit intre parti; compensatia se
bazeaza pe costul energiei, stabilit prin contract, care ar fi trebuit economisit.

Contractul “Rezultate solare garantate” a fost posibil datorita progreselor tehnice si


stiintifice din ultimii ani. In particular datorita:
 dezvoltarii metodelor de simulare a eficientei si de validare a marimii instalatiei;
 dezvoltarii calitatii componentelor, in acord cu standardele si specificatiile tehnice.
Captatoarele solare fac parte dintre aceste componente si reprezinta cea mai
importanta parte a investitiei;
 experientei si cunostintelor anumitor consultanti tehnici, instalatori si manageri de
sistem;
 disponibilitatii de echipamente de monitorizare si tele-monitorizare fiabile si ieftine.

- 97 -
Ghid pentru sisteme hibrid de incalzire Proiectul ACCESS

10.3.2 Finantarea de catre terti

Investitiile in energia solara ar putea deveni si mai atractive pentru utilizator daca ar
putea fi facute fara risc tehnic si financiar. Schema “Finantare de cetre terti” (T.P.F.),
corelată cu conceptul de “Garantare a performantelor”, poate fi folosita pentru acest scop.
Aceasta abordare este definită drept furnizare de servicii de proiectare, achizitie, instalare
si intretinere a sistemului la pachet, costul acestor servicii fiind echilibrat de nivelul
economiilor de energie. Este clar, că recuperarea capitalului investit este corelata cu
nivelul de economie de energie realizat.

Schema “Finantare de catre terti” implica in principal:


• furnizarea unui pachet de servicii de proiectare si constructie, precum si de instalare si
de intretinere de catre o organizatie specializata in domeniul energiei solare (numita
aici Birou de Proiectare);
• recuperarea capitalului investit proportional cu cantitatea masurata de energie solara
furnizata utilizatorului, intr-o anumita proportie convenita intre ambele parti;
• Biroul de Proiectare asigură expertiza tehnica si se ocupa de “afacerea” de investire,
in scopul de a furniza utilizatorului energie termica solara;
• prin intermediul acestei scheme de finantare barierele in calea extinderii pietei sunt
suprimate prin transferul complet al riscurilor tehnice si financiare catre Biroul de
Proiectare, care prezinta:
⇒ Competenta tehnic pentru proiectarea, instalarea si intretinerea cu succes a
instalatiei solare.
⇒ Competenta in colectarea de capital cu costuri minime de la o terta parte, de
regula, o institutie financiara.

- 98 -
Ghid pentru sisteme hibrid de incalzire Proiectul ACCESS

BIBLIOGRAFIE

[1] Austrian Energy Agency, EnergieSparFörderungen und EnergieBeratung 2005,


Wien, June 2005.
[2] Bemmann,Ulrich et.al., Contracting Handbuch 2000 – 2003, Deutscher
Wirtschaftsdienst, 2000 – 2003
[3] Biomasse Info-Zentrum (ed.), Pellet-Zentralheizungen & Pellet-Einzelöfen,-
Markübersicht-, FNR, Stuttgart/Gülzow, 2002.
[4] CRES, market report, Analysis of the market for combined solar biomass heating
systems in Greece.
[5] European Solar Thermal Industry Federation, ESTIF, Solar Thermal Markets in
Europe (Trends and Market Statistics 2004), June 2005.
[6] Dr.-Ing. Joachim Fischer, Trend 2005 vom Pelletsmarkt Deutschland – Fortsetzung
des dynamischen Wachstums, Deutscher Energie Pellet-Verband e.V.
[7] Ing. K. Furtner, Dipl.-Ing. Herbert Haneder, Biomasse-Heizungserhebung 2004, NÖ
Landes-Landwirtschaftskammer.
[8] Jeffrey Gordon (ed.), Solar Energy, The state of the art, ISES position papers,
London 2001.
[9] H. Hartmann (ed.), Handbuch Bioenergie-Kleinanlagen, Fachagentur
Nachwachsende Rohstoffe e.V., 1. Auflage, Februar 2003.
[10] T. Holz, Holzpellet-Heizungen, 1.Auflage, Ökobuch Verlag, Staufen bei Freiburg
2003.
[11] Bernward Janzig, Fernwärme als Wegbereiter in Pellets-Markt und Technik,
February 2005.
[12] Öko-Institut e.V. (Hrsg.): Thermische Solaranlagen. Marktübersicht; Staufen bei
Freiburg: Ökobuch, 1997
[13] Kasper/Remmers/Spitzmüller/Weyres-Borchert, Solarthermische Anlagen, DGS,
Deutsche Gesellschaft für Sonnenenergie e.V.
[14] Landesregierung NRW, Landesinitiative Zukunftsenergien NRW, Aktion Holzpellets,
Holzpellets. Der Brennstoff der Zukunft. .
[15] R. Marutzky/ K. Seeger, Energie aus Holz und anderer Biomasse, 1999, DRW-
Verlag, Leinfelden-Echterdingen.
[16] WMO 1982. Commission for Instruments and Methods of Observation, Abridged
Final Report of the 8th Session, Mexico, October 1981. WMO Pub. No. 590, World
Meteorological Organization, Geneva, Switzerland.

Internet Sources
- European Solar Thermal Industry Federation. ESTIF, http://www.estif.org
- The Solarserver, http://www.solarserver.de
- Sollet, http://www.sollet.info
- Stranddorf Augustenhof, http://www.stranddorf.de/

- 99 -
Ghid pentru sisteme hibrid de incalzire Proiectul ACCESS

- ÖkoFEN Forschungs-und Entwicklungs Ges.m.b.H, http://www.pelletsheizung.at


- Bundesamt für Wirtschaft und Ausfuhrkontrolle (BAFA), http://www.bafa.de/
- KfW Förderbank, http://www.kfw-foerderbank.de
- Agence de l´Energie, http://www.ael.lu

- 100 -
Ghid pentru sisteme hibrid de incalzire Proiectul ACCESS

ANEXA:
CENTRALE DEMONSTRATIVE – PROIECTUL SOLLET

In cadrul proiectului Sollet au fost implementate si monitorizate centrale demonstrative de


diferite capacitati, care constau in diferite combinatii de instalatii solare cu centrale pe
pelete. Urmatorul capitol doreste sa prezinte diferite posibilitati de combinare a sistemelor
de incalzire cu instalatii solare si cazane pe pelete. Astfel, centralele sunt in primul rand
descrise si apoi, pentru informatii mai detaliate, este adaugata si o schema hidraulica a
centralei.

A.1 AUSTRIA-TULLN

In Austria, a fost instalat un sistem hibrid de termoficare format dintr-o instalatie solara si
un cazan pe pelete, la o scoala si un internat deja existente. Acest sistem asigura caldura
necesara incalzirii cladirii scolii si a internatului cu 24 de dormitoare, cu un spatiu total de
incalzit de cca. 400 m2. Sistemul hibrid de incalzire este alcatuit dintr-un cazan pe pelete
cu o putere nominala de 130 kW, o suprafata de 16 m² de captatoare solare termice si un
rezervor tampon de stocare a energiei termice de 1500 l.1

Figura A.1: Scoala si internatul din orasul Tulln


Sursa: www.sollet.info

Principalele caracteristici ale centralei sunt:


• Cazan pe pelete de 140 kW drept furnizor de caldura principal
• Echipata cu un cazan pe combustibil lichid de rezerva
• Retea de termoficare
• 400 m², 24 paturi si scoala
• 15,4 m² suprafata captatoare solare
• 3,44 m³ rezervor de stocare
• Tipuri diferite de consumatori finali (birouri, internat, scoala)

Pentru cititorii familiarizati cu aspectele tehnice este prezentata mai jos schema
hidraulica a sistemului hibrid de incalzire energie solara – pelete din Tulln:

1
Sollet, http://www.sollet.info/en/plants/plants01.php

- A.1 -
Ghid pentru sisteme hibrid de incalzire Proiectul ACCESS

Figura A.2: Schema hidraulica a sistemului hibrid de incalzire


energie solara-pelete din Tulln
Sursa: www.sollet.info

A.2 GERMANIA

A.2.1 Stranddorf Augustenhof

- A.2 -
Ghid pentru sisteme hibrid de incalzire Proiectul ACCESS

In Germania a fost instalat un sistem hibrid de termoficare energie solara-pelete intr-un


sat de vacanta din Augustenhof (Stranddorf Augustenhof). Satul de vacanta este alcatuit
din 15 case de vacanta (cu o suprafata locuibila de 55-72 m2 fiecare) si un centru
comunitar.

Figura A.3: Satul de vile Stranddorf Augustenhof


Sursa: www.sollet.info

Sistemul hibrid de termoficare este alcatuit din:


• 15 apartamente cu o suprafata de incalzit de 65 m², echipate cu cazane pe pelete
pentru incalzire independente (combustibil livrat in pungi)
• cazan pe pelete de 32 kW drept sursa de caldura centrala
• instalatie solara cu 47,5 m² suprafata captatoare solare
• instalatia solara este proiectata sa acopere cererea de apa calda
• un rezervor de stocare de 2800 l, impartit in 3 rezervoare de stocare solare a energiei
termice si un rezervor de stocare de rezerva de 700 l

Satul are nevoie de cca. 15 t de pelete pe an pentru incalzirea spatiului si prepararea


apei calde2. Toate casele din sat sunt alimentate cu caldura si au apa calda menajera
dintr-un sistem hibrid de incalzire centrala instalatie solara - cazan pe pelete. Incalzirea
suplimentara a spatiului in perioada iernii este asigurata in fiecare casa de sobe cu
ardere pe pelete.

Figura A.4: Captatoare solare pe acoperisul unei cladiri de serviciu (stanga)


si soba pe pelete in fiecare casa (dreapta)
Sursa: www.stranddorf.de

2
Stranddorf Augustenhof, http://www.stranddorf.de/Stranddorf/Nahwaerme.htm

- A.3 -
Ghid pentru sisteme hibrid de incalzire Proiectul ACCESS

Figura A.5: Rezervoarele de stocare a energiei termice (stanga)


si cazanul pe pelete (dreapta)
Sursa: www.stranddorf.de

Pentru cititorii familiarizati cu aspectele tehnice este prezentata mai jos schema
hidraulica a sistemului hibrid de incalzire energie solara-pelete din satul de vacanta:

- A.4 -
Ghid pentru sisteme hibrid de incalzire Proiectul ACCESS

Figura A.6: Scema hidraulica a sistemului hibrid de incalzire din Stranddorf Augustenhof
Sursa: www.sollet.info

A.2.2 Locuinta in Dormagen

Intr-o locuinta uni-familiala din Dormagen a fost instalat un sistem hibrid de incalzire pe
baza de energie solara-pelete din lemn. Locuinta are o suprafata locuibila de incalzit de
400 m2. Sistemul hibrid de incalzire consta in:

- A.5 -
Ghid pentru sisteme hibrid de incalzire Proiectul ACCESS

• cladirea veche cu o suprafata locuibila de incalzit de 600 m²


• un cazan de 10 KW care functioneaza cu pelete din lemn, cu schimbator de caldura
aer/apa, in bucatarie
• o soba de 10 KW care functioneaza cu busteni cu schimbator de caldura, in camera
de zi
• combustibil livrat in pungi
• echipat cu cazan de rezerva care functioneaza cu gaz natural
• instalatia solara cu o suprafata a captatoarelor solare de 105 m²
• instalatia solara este proiectata sa acopere o cerere de caldura cat mai mare posibil
• trei rezervoare de stocare (1000 l fiecare)

Suplimentar un cazan de 10 kW, care functioneaza pe lemn, cu schimbatoare de caldura


aer/apa, este integrat in sistemul de incalzire, iar o instalatie de incalzire pe gaz
functioneaza drept sistem de incalzire de rezerva3.

Figura A.7: Casa cu captatoare solare (in stanga), soba pe pelete (in mijloc)
si soba pe busteni din lemn (dreapta)
Sursa: www.sollet.info

Pentru cititorii familiarizati cu aspectele tehnice este prezentata mai jos schema
hidraulica a sistemului hibrid de incalzire energie solara-pelete folosit la casa din
localitatea Dormagen:

3
Sollet, http://www.sollet.info/en/plants/plants01.php#dormagen2

- A.6 -
Ghid pentru sisteme hibrid de incalzire Proiectul ACCESS

Figura A.8: Schema hidraulica a sistemului hibrid de incalzire


folosit la casa din localitatea Dormagen
Sursa: www.sollet.info

A.2.3 Locuinta noua in localitatea Cologne

In localitatea Cologne a fost instalat un sistem hibrid de incalzire energie solara-pelete


pentru o locuinta uni-familiala. Casa are un spatiu locuibil de incalzit total de 140 m2.

- A.7 -
Ghid pentru sisteme hibrid de incalzire Proiectul ACCESS

Sistemul hibrid de incalzire este compus dintr-o soba pe pelete de 10 kW, cu


schimbatoare de caldura apa/aer, o suprafata de 28 m 2 captatoare solare si un rezervor
de stocare a energiei termice de 1000 l. Captatoarele solare termice sunt montate pe
acoperisul cladirii in partea de est si de vest.4

Figura A.9: Suprafata captatoarelor solare in partea de est a locuintei (stanga) si in partea
de vest (dreapta)

Sistemul hibrid de incalzire consta in:


• o constructie noua cu o suprafata locuibila de incalzit de 140m²
• renuntarea la racordarea la reteaua de gaz natural
• furnizare a caldurii 100% din surse regenerabile
• soba pe pelete de 10 KW, cu schimbator de caldura aer/apa, amplasata in camera de
zi
• sistemul de incalzire este dotat cu un dispozitiv automat de alimentare cu combustibil
prin gravitatie
• componenta solara este proiectata sa acopere o cerere de caldura cat mai mare
posibila
• instalatie solara cu o suprafata a captatoarelor solare de 28 m², orientata est-vest
• rezervor de stocare a apei de 1000 l

In figura urmatoare este prezentata o schema de functionare a depozitului de pelete


special, situat sub acoperis si alimentarea sobei pe pelete cu pelete prin intermediul
gravitatiei.

4
Sollet, http://www.sollet.info/en/plants/plants01.php#koeln

- A.8 -
Ghid pentru sisteme hibrid de incalzire Proiectul ACCESS

Figura A.10: Schema de functionare a instalatiei de alimentare cu pelete din lemn prin
intermediul gravitatiei

Pentru cititorii familiarizati cu aspectele tehnice este prezentata mai jos schema
hidraulica a sistemului hibrid de incalzire energie solara-pelete de la locuinta din
localitatea Cologne.

- A.9 -
Ghid pentru sisteme hibrid de incalzire Proiectul ACCESS

Figura A.11: Schema hidraulica a sistemului hibrid de incalzire pentru o locuinta


din localitatea Cologne
Sursa: www.sollet.info

- A.10 -
Ghid pentru sisteme hibrid de incalzire Proiectul ACCESS

A.2.4 Cladire de apartamente renovata in localitatea Cologne

In localitatea Cologne, a fost instalat un sistem hibrid de incalzire energie solara-pelete,


pentru a alimenta reteaua de termoficare a unei cladiri de apartamente renovata.
Cladirea este formata dintr-un numar de 75 de apartamente, cu o suprafata locuibila
medie de 73 m2 (5510 m2 in total).5

Figura A.12: Cladirea GSG inainte de renovare (stanga) si cladirea GSG renovata (dreapta)
din cadrul asa numitului proiect “Am Bilderstöckchen", Cologne

Sistemul hibrid de incalzire consta in:


• cladirile renovate cu o suprafata locuibila de incalzit de 5510 m²
• reteaua de termoficare
• cazanul pe pelete de 32 kW
• instalatia solara cu o suprafata 192 m² a captatoarelor solare proiectate sa acopere
cererea de apa calda
• doua rezervoare de stocare (8000 l, 2000 l)
• rezervor de apa calda (1500 l)
• echipat cu un cazan de rezerva pe gaz natural, de 240 kW

Figura A.13: Instalarea captatoarelor solare pe acoperis


Sursa: www.50-solarsiedlungen.de

Pentru cititorii familiarizati cu aspectele tehnice, mai jos este prezentata schema
hidraulica a sistemului hibrid de incalzire energie solara-pelete pentru locuinta din

5
Landesinitiative Zukunftsenergien NRW, http://www.50-solarsiedlungen.de/frame_siedlungen.html

- A.11 -
Ghid pentru sisteme hibrid de incalzire Proiectul ACCESS

localitatea Cologne.

Figura A.14: Schema hidraulica a Stranddorf/Augustenviertel


Sursa: www.sollet.info

- A.12 -
Ghid pentru sisteme hibrid de incalzire Proiectul ACCESS

A.2.5 Locuinta uni-familiala in localitatea Gerlfangen

Cladirea veche are aproape 180 m² suprafata locuibila si este reconstruita ca o casa cu
un consum redus de energie, cu o cerere de caldura <9 kW. Proprietarul a dorit sa
instaleze un sistem care sa poata utiliza pelete si lemne de foc intr-un singur sistem,
folosind un cazan traditional.

Figura A.15: Captatoarele solare montate pe acoperis


Sursa: www.sollet.info

Sistemul ales se caracterizeaza printr-un tip nou de cazan dotat cu un modul separat
pentru pelete si care poate functiona automat cu pelete sau manual cu lemne de foc.
Acesta permite, in afara metodei traditionale manuale de ardere a lemnului de foc, o
ardere automata a peletelor in acelasi cazan. Cazanul trimite energie termica intr-un
rezervor de stocare de 1000 l, care este incalzit şi de o instalatie solara montata pe
acoperis.

Sistemul hibrid de incalzire energie solara-pelete este alcatuit din:


• cladirea noua cu 180 m² suprafata locuibila de incalzit
• casa cu consum energetic redus 60 kWh/m²a
• cazanul pe pelete
• depozitul de pelete de 6 m³
• instalatia solara cu o suprafata a captatoarelor solare de 18 m²
• instalatia solara este proiectata sa asigure cererea de apa calda si caldura
• un rezervor de stocare de 1000 l

Figurile urmatoare ilustreaza traseul peletelor incepand din conductele de umplere din
garajul casei, trecand prin depozitul de pelete din pod catre modulul pentru pelete al
cazanului de unde se face alimentarea cu pelete a cazanului.

- A.13 -
Ghid pentru sisteme hibrid de incalzire Proiectul ACCESS

Figura A.16: Alimentarea cu pelete din garaj catre depozitul de pelete din podul casei
Sursa: www.sollet.info

Pentru cititorii familiarizati cu aspectele tehnice, este prezentata mai jos schema
hidraulica a sistemului hibrid de incalzire energie solara-pelete pentru casa din localitatea
Gerlfangen:

- A.14 -
Ghid pentru sisteme hibrid de incalzire Proiectul ACCESS

Figura A.17: Schema hidraulica a sistemului hibrid de incalzire


pentru casa din localitatea Gerlfangen
Sursa: www.sollet.info

A.3 GRECIA - LABORATOR SI CLADIRE DE BIROURI

In Grecia primul sistem hibrid de incalzire energie solara-pelete a fost instalat in scop de
testare la un laborator din cadrul CRES. Acest sistem asigura incalzirea pentru cladirea
laboratorului de 60 m2. Sistemul consta in:
• prima centrala de acest fel din Grecia
• vechea cladire
• cazan pe pelete de 35 kW
• instalatie solara cu o suprafata a captatoarelor solare de 12 m²
• rezervor de stocare de 600 l
• captatoarele solare proiectate sa acopere cererea de caldura a biroului cu suprafata
de incalzit de 60 m²

- A.15 -
Ghid pentru sisteme hibrid de incalzire Proiectul ACCESS

Figura A.18: Cazanul pe pelete (stanga), suprafata captatoarelor solare pe acoperis (mijloc)
si rezervorul de acumulare (dreapta)
Sursa: www.sollet.info

Atunci cand sistemul hibrid nu functioneaza dintr-un motiv oarecare, birourile vor fi
incalzite cu sistemul cu pompe de caldura existent anterior.6 Pentru cititorii familiarizati cu
aspectele tehnice, mai jos este prezentata schema hidraulica pentru sistemul hibrid de
incalzire energie solara-pelete la cladirea din Pikermi:

Figura A.19: Schema hidraulica a sistemului hibrid de incalzire


pentru cladirea laboratorului CRES
Sursa: www.Sollet.info

A.4 LUXEMBURG – REDANGE, SISTEM DE TERMOFICARE IN LOCALITATEA NAGEM

In Luxemburg-Redange un sistem hibrid de incalzire alimenteaza o biserica, o scoala si o


casa parohiala prin intermediul retelei de termoficare. Biserica are o cerere de energie

6
Sollet, http://www.sollet.info/en/plants/plants01.php#grec1

- A.16 -
Ghid pentru sisteme hibrid de incalzire Proiectul ACCESS

termica de 80 kW, scoala de 30 kW si casa parohiala de 36 kW. Sistemul consta intr-un


cazan pe pelete cu o putere de 85 kW, o suprafata a captatoarelor solare de 10 m2 si un
rezervor de stocare de 2000 l.7

Figura A.20: Scoala, biserica si casa parohiala din localitatea Nagem

Detaliile centralei sunt:


• prima centrala hibrid intr-o localitate din Luxemburg
• racordarea a trei cladiri vechi (biserica, scoala si casa parohiala) cu o suprafata de
incalzit de aproximativ 510 m²
• retea de termoficare
• cazan pe pelete de 85 kW
• depozit de 12 m³
• instalatie solara cu o suprafata a captatoarelor solare de 10 m²
• rezervor de stocare de 2 m³
• instalatia solara proiectata sa acopere cererea de apa calda

Figura A.21: Cazanul pe pelete si sisemul de distributie a caldurii in cazul aplicatiei din
localitatea Nagem

7
Sollet, http://www.sollet.info/en/plants/plants01.php#lux1

- A.17 -
Ghid pentru sisteme hibrid de incalzire Proiectul ACCESS

Figura A.22: Captatoarele solare pe acoperis in localitatea Nagem


Sursa: www.sollet.info

Pentru cititorii familiarizati cu aspectele tehnice, mai jos este prezentata schema
hidraulica a sistemului hibrid de incalzire energie solara-pelete pentru pentru grupul de
case din localitatea Redange.

- A.18 -
Ghid pentru sisteme hibrid de incalzire Proiectul ACCESS

Figura A.23: Schema hidraulica a sistemului hibrid de incalzire


din localitatea NAGEM / Redange
Sursa: www.SOLLET.info

- A.19 -
Ghid pentru sisteme hibrid de incalzire Proiectul ACCESS

A.5 SUEDIA

A.5.1 Gotland - Hotel din localitatea Toftagården

Hotelul din localitatea Toftagården este alimentat cu caldura printr-un sistem hibrid de
incalzire energie solara-pelete. Hotelul are o capacitate de 130 de paturi.

Figura A.24: Intrarea hotelului cu captatoarele solare montate pe acoperis

Sistemul hibrid de incalzire consta in:


• vechea cladire a hotelului cu 130 de paturi
• arzatorul de pelete cu o putere de 50 kW
• cazan de rezerva pe combustibil lichid
• retea de termoficare catre cateva cladiri de apartamente
• instalatie solara cu suprafata captatoarelor solare de 52 m²
• rezervor de stocare de 6 m³
• instalatia solara proiectata sa acopere cererea de apa calda si caldura

Figura A.25: Arzatorul de pelete (stanga) si depozitul de pelete (dreapta)


Sursa: www.sollet.info

- A.20 -
Ghid pentru sisteme hibrid de incalzire Proiectul ACCESS

Pentru cititorii familiarizati cu aspectele tehnice, mai jos este prezentata schema
hidraulica a sistemului hibrid de incalzire energie solara-pelete pentru locuinta din
localitatea Toftagarden:

Distributie caldura

Cazan pelete

Instalatia solara

Figura A.26: Schema hidraulica a sistemului hibrid de incalzire din localitatea Toftagarden
Sursa: www.sollet.info

- A.21 -
Ghid pentru sisteme hibrid de incalzire Proiectul ACCESS

A.5.2 Gotland – Azil de batrani in localitatea Tingsbrogården

In zona Gotland un sistem hibrid de incalzire alimenteaza cu caldura un azil de batrani


din localitatea Tingsbrogården. Este o casa sateasca renovata, cu spatiu disponibil
pentru 40 de locatari si o casa suplimentara cu 10 apartamente de serviciu.

Figura A.27: Azilul de batrani

Sistemul hibrid de incalzire consta in:


• cladirea comunala renovata pentru persoanele in varsta; 32 de locatari
• cazan pe pelete de 400 kW
• alimentare 100% din surse regenerabile
• instalatie solara cu o suprafata a captatoarelor solare de 27 m²
• rezervor de stocare de 3 m³
• captatoarele solare proiectate sa acopere cererea de apa calda

Figura A.28: Invelisul cazanului pe pelete si depozitul de pelete (stanga)


si suprafata de captatoare solare de pe acoperis (dreapta)
Sursa: www.sollet.info

- A.22 -
Ghid pentru sisteme hibrid de incalzire Proiectul ACCESS

Figura A.29: Schema de functionare a sistemului solar implementat in localitatea


Tingsbrogarden
Sursa: www.sollet.info

Pentru cititorii familiarizati cu aspectele tehnice, mai jos este prezentata schema
hidraulica a sistemului hibrid de incalzire de la azilul din localitatea Tingsbrogarden.

- A.23 -
Ghid pentru sisteme hibrid de incalzire Proiectul ACCESS

Figura A.30: Schema hidraulica a sistemului hibrid de incalzire


din localitatea Tingsbrogarden
Sursa: Primaria din Visby / Gotland

- A.24 -