P. 1
Ghid_sisteme_hibrid

Ghid_sisteme_hibrid

|Views: 2,336|Likes:
Published by italflotrading

More info:

Published by: italflotrading on Aug 02, 2010
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

05/18/2013

pdf

text

original

Ghid pentru sisteme hibrid de incalzire

Proiectul ACCESS

Ghid pentru sisteme hibrid care utilizeaza captatoare solare termice si instalatii de incalzire pe biomasa

Editor/Publisher: Project ACCESS

Autor: Dr. Charalampos Malamatenios – Center for Renewable Energy Sources (CRES) - Grecia Traducere: Camelia Vasile, Anca Simona Calinoiu – Institutul de Studii si Proiectari Energetice (ISPE)

Versiune: Aprilie 2007
Cu sprijinul financiar al Comisiei Europene

-1-

Ghid pentru sisteme hibrid de incalzire

Proiectul ACCESS

Cuprins
Introducere......................................................................................................................5 1. Surse de energie.........................................................................................................7 1.1 ENERGIA SOLARA................................................................................................. 7 1.1.1 Potential..........................................................................................................8 1.1.2 Radiatia solara ...............................................................................................8 1.1.3 Recuperarea energiei solare .........................................................................9 1.1.4 Piata energiei solare in Europa ...................................................................10 1.2 BIOMASA PENTRU INCALZIRE .............................................................................. 14 1.2.1 Piata echipamentelor de incalzire pe biomasa...........................................14 1.2.2 Combustibilul din lemn................................................................................15 1.2.3 Continutul de umiditate ...............................................................................18 1.2.4 Puterea calorifica .........................................................................................19 1.2.5 Constituenţii lemnului .................................................................................20 1.2.6 Calitatea combustibililor lemnosi si standardele referitoare la acestia ...21 2. Sisteme Hibrid de incalzire biomasa-energie solara pentru aplicatii rezidentiale24 2.1 SISTEME PENTRU PREPARAREA APEI CALDE MENAJERE ...................................... 25 2.1.1 Sistemul standard ........................................................................................25 2.1.2 Instalatii cu doua rezervoare .......................................................................26 2.2 SISTEMUL PENTRU INCALZIREA SPATIULUI SI PREPARAREA APEI CALDE MENAJERE ASISTAT DE INSTALATIA SOLARA .............................................................................. 26 2.2.1 Sistemul de acumulare combinat (sistemul rezervor-in-rezervor) ...........27 2.2.2 Sistemele cu acumulare tampon, cu schimbator de caldura interior si conducta de golire ................................................................................................27 2.2.3 Rezervorul de acumulare in straturi, cu prepararea a.c.m. si asistenta la incalzire .................................................................................................................28 2.2.4 Sistemul cu doua rezervoare ......................................................................29 3. TEHNOLOGIA INCALZIRII CU COMBUSTIBILI PE BAZA DE LEMN ......................30 3.1 ARDEREA COMBUSTIBILILOR PE BAZA DE LEMN................................................... 30 3.1.1 Procesul de ardere.......................................................................................30 3.1.2 Randamentul procesului de ardere.............................................................31 3.1.3 Aerul de ardere si coeficientul excesului de aer, λ....................................32 3.1.4 Emisiile .........................................................................................................34 3.1.5 Randamentul sistemului..............................................................................34 3.2 SISTEME DE INCALZIRE CU BIOMASA: ASPECTE TEHNICE .............................................35 3.2.1 Tipuri de sisteme de incalzire cu biomasa pentru aplicatii casnice .........35 3.2.2 Sobe cu ardere de butuci din lemn .............................................................36 3.2.3 Sobele pe pelete...........................................................................................40 3.2.4 Cazanele pe pelete .......................................................................................43 3.2.5 Cazanele pe aschii din lemn........................................................................45 3.2.6 Cazanele cu ardere de busteni....................................................................46 3.3 SISTEME DE DEPOZITARE A COMBUSTIBILULUI ..................................................... 47 3.3.1 Depozitarea bustenilor ................................................................................48 3.3.2 Depozitarea peletelor din lemn ...................................................................48 3.3.3 Depozitarea aschiilor din lemn....................................................................50 3.3.4 Volumul depozitului de combustibil ...........................................................52 3.4 SISTEMUL DE EVACUARE – COSUL DE FUM .......................................................... 53 3.4.1 Rolul cosului ................................................................................................53

-2-

Ghid pentru sisteme hibrid de incalzire

Proiectul ACCESS

3.4.2 Efectul de tiraj ascendent si proiectarea canalului de fum .......................54 3.4.3 Reglajul si stabilizarea tirajului ...................................................................55 3.4.4 Consideratii legate de proiectarea sistemului de evacuare la cos ...........55 3.5 FUNCTIONAREA SI INTRETINEREA SISTEMELOR DE INCALZIRE CU LEMN ................. 56 3.5.1 Combustibilul adecvat.................................................................................56 3.5.2 Alimentarea cu aer .......................................................................................57 3.5.3 Curatarea canalului de fum (maturarea cosului)........................................57 3.5.4 Inlaturarea cenusii .......................................................................................57 4. SISTEME SOLARE ....................................................................................................60 4.1 PRINCIPUL DE FUNCTIONARE AL SISTEMELOR SOLARE TERMICE........................... 60 4.2 CIRCULATIA FORTATA ........................................................................................ 60 4.3 CAPTATOARE SOLARE ........................................................................................ 61 4.3.1 Captatoare solare plane...............................................................................61 4.3.2 Captatoare cu tuburi vidate.........................................................................62 4.3.3 Eficienta captatorului solar .........................................................................63 5. SISTEME DE STOCARE A ENERGIEI TERMICE .....................................................64 5.1 ACUMULAREA APEI CALDE MENAJERE ................................................................ 65 5.2 REZERVOARE TAMPON DE STOCARE A ENERGIE TERMICE .................................... 66 5.3 REZERVOARE COMBINATE DE STOCARE A ENERGIEI TERMICE .............................. 67 6. SISTEMELE DE REGLAJ ..........................................................................................69 6.1 TEHNOLOGII DE REGLAJ PENTRU CAZANELE CU ARDERE PE BIOMASA .................. 69 6.1.1 Reglajul puterii .............................................................................................69 6.1.2 Reglajul arderii .............................................................................................70 6.1.3 Reglajul combinat al puterii si al arderii.....................................................70 6.2 TEHNOLOGII DE REGLAJ IN SISTEMELE SOLARE TERMICE ..................................... 70 6.2.1 Principiul de conectare al regulatorului cu acţionare pe baza diferentei de temperatura ...........................................................................................................70 6.2.2 Regulatorul digital cu functii speciale ........................................................71 6.2.3 Senzorii de temperatura ..............................................................................71 6.2.4 Protectia la supraincalzire...........................................................................71 6.3 RECOMANDARI SUPLIMENTARE PENTRU REGULATORUL SISTEMELOR HIBRID BIOMASA/ENERGIE SOLARA ..................................................................................... 71 7. PLANIFICAREA SOLUTIEI DE ALIMENTARE..........................................................73 7.1 PLANIFICAREA SISTEMULUI DE PREPARE A APEI CALDE MENAJERE.... 73 7.1.1 Obiectivul dimensionarii..............................................................................73 7.1.2 Etapa I: Determinarea consumului de apa calda .......................................73 7.1.3 Etapa a II-a: Necesarul de caldura pentru prepararea apei calde .............74 7.1.4 Etapa a III-a: Dimensionarea componentelor sistemului...........................74 7.1.5 Estimarea bruta pe baza unor formule empirice........................................74 7.2 PLANIFICAREA SISTEMULUI PENTRU INCALZIRE SI PREPARAREA APEI CALDE MENAJERE ASISTAT DE O INSTALATIE SOLARA TERMICA ………… 75 7.2.1 Cerinte ..........................................................................................................76 7.2.2 Formule empirice .........................................................................................77 7.3 DIMENSIONAREA CAZANULUI .............................................................................. 77 7.3.1 Calcule empirice …………………………………………………………………..78 7.3.2 Dimensionarea corecta................................................................................79

-3-

Ghid pentru sisteme hibrid de incalzire

Proiectul ACCESS

7.4 PLANIFICAREA INFRASTRUCTURII PENTRU INSTALATIA DE INCALZIRE CENTRALA PE BIOMASA ................................................................................................................. 82 7.4.1 Evaluarea amplasamentului ........................................................................82 7.4.2 Aspecte legate de instalare .........................................................................84 8. ASPECTE ECONOMICE ALE SISTEMULUI HIBRID ................................................87 8.1 VALOAREA ADAUGATA REGIONALA..................................................................... 87 8.2 SIGURANTA IN ALIMENTARE ................................................................................ 87 8.3 AVANTAJUL IN CEEA CE PRIVESTE PRETUL .......................................................... 87 9. ASPECTE DE MEDIU ALE SISTEMULUI HIBRID.....................................................92 9.1 REDUCEREA EFECTULUI DE SERA ....................................................................... 92 9.2 PARTICULE FINE ................................................................................................. 93 9.3 REDUCEREA PLOILOR ACIDE............................................................................... 93 9.4 RISCURI REDUSE LA TRANSPORT SI DEPOZITARE ................................................. 93 10. Facilitati Financiare ................................................................................................. 94 10.1 MODELUL SERVICIILOR ENERGETICE (ESCO) .................................................... 94 10.2 PROGRAME DE SUSTINERE FINANCIARA ............................................................ 96 10.3 INSTRUMENTE DE FINANTARE SPECIALE DEZVOLTATE IN DOMENIUL SISTEMELOR SOLARE TERMICE ..................................................................................................... 96 BIBLIOGRAFIE..............................................................................................................99

-4-

Ghid pentru sisteme hibrid de incalzire

Proiectul ACCESS

Introducere
Prezentul Ghid se vrea a fi o introducere in sistemele hibrid de incalzire cu utilizare de energie solara si pelete din lemn si a fost realizat in cadrul proiectului european ACCESS (Penetrarea accelerata pe piata a tehnologiilor la scara redusa de utilizare a biomasei si a energiei solare), finantat in cadrul Programului “Intelligent Energy-Europe“. Acest Ghid se bazeaza in principal pe rezultatele/produsele obtinute in cadrul unui alt proiect finantat de UE, Sollet (Strategia retelei europene pentru sisteme hibrid de incalzire pe baza de energie solara si pelete din lemn, pentru aplicatii descentralizate). Scopul proiectului Sollet a fost acela de a pregati piata prin demonstrarea realizarii unor centrale 100% fiabile pentru diferite aplicatii si de a explora si optimiza efectele sinergiei dintre sistemele hibrid de incalzire pe baza energiei solare si a instalatiilor de incalzire cu pelete din lemn pentru prepararea apei calde menajere si incalzirea spatiului. Sistemele hibrid de incalzire care combina instalatiile solare cu centrale cu ardere de combustibil lemnos sunt confortabile, nepoluante pentru mediu si sunt o solutie eficienta din punct de vedere al costului pentru incalzirea locuintelor uni-familiale sau a cladirilor de apartamente. Aceste sisteme sunt deja in competitie pe piata cu sistemele de incalzire clasice care ard combustibili fosili. Cu toate acestea, implementarea sistemelor de incalzire moderne, nepoluante pentru mediu, cum sunt sistemele hibrid de incalzire energie solara-pelete din lemn, esueaza adesea din cauza necunoasterii de catre utilizatorii finali a planificarii, implementarii, intretinerii si functionarii acestor tipuri de sisteme de incalzire. O provocare suplimentara in implementarea sistemelor hibrid de incalzire o reprezinta investitia initiala mai ridicata comparativ cu investitia in sistemele de incalzire pe baza de combustibili fosili. Prin urmare, acest ghid introductiv ofera o incursiune in tehnologia sistemelor solare termice, a instalatiilor de incalzire la scara redusa cu functionare pe biomasa si combinatia acestora. Mai mult, ofera o vedere de ansamblu asupra aspectelor economice si de mediu ale sistemelor hibrid de incalzire energie solara-biomasa lemnoasa. Primul capitol furnizeaza informatii despre energia solara si despre combustibilii pe baza de lemn: sursele de energie utilizate in sistemele hibrid de incalzire pe vaza de energie solara si pelete. Capitolul 2 precizeaza tipurile de instalatii ale sistemelor hibrid de incalzire (pentru aplicatii casnice la scara redusa). Astfel este facuta o distinctie clara intre sistemele pentru prepararea apei calde menajere si sistemele cu asistenta la incalzirea spatiului. In capitolul 3 sunt prezentate tehnologii de incalzire cu ardere de combustibil pe baza de lemn, oferindu-se informatii despre tipuri de astfel de tehnologii, modul de proiectare si infrastructura aferenta. Capitolul 4 ofera informatii despre principiul de functionare al sistemelor solare termice, insistand in special asupra circulatiei fortate, prezentand, de asemenea, cele mai folosite tipuri de captatoare solare. Capitolul 5 prezinta tipuri de sisteme de stocare a energiei termice folosite in sistemele hibrid de incalzire ce contin instalatii solare si cazane pe biomasa. In capitolul 6 sunt prezentate sistemele de automatizare utilizate in instalatiile solare, in sistemele de incalzire pe baza de biomasa, cat si pentru sistemele hibrid de incalzire. Capitolul 7 face o introducere in planificarea sistemelor hibrid de incalzire ce combina instalatii solare pe cazane pe pelete din lemn. Acest capitol se concentreaza pe -5-

Ghid pentru sisteme hibrid de incalzire

Proiectul ACCESS

aspectele tehnice ale planificarii si dimensionarii componentelor de baza ale sistemului cat si ale infrastructurii acestuia. Capitolul 8 prezinta aspectele economice legate de aceste sisteme tinand cont de factorii economici regionali pentru implementarea sistemelor hibrid de incalzire. Acest capitol ofera, de asemenea, o comparativ din punct de vedere al costului intre sistemele hibrid de incalzire si alte tipuri de sisteme de incalzire. Capitolul 9 ofera o analiza din punct de vedere al impactului asupra mediului al sistemelor hibrid de incalzire, subliniind avantajele utilizarii acestora din punct de vedere al mediului, cum ar fi emisiile reduse de CO2 comparativ cu sistemele de incalzire traditionale. Capitolul 10 prezinta o trecere in revista a programelor-suport nationale si internationale, si descrie Modelul de Servicii Energetice (ESCo) pentru aplicatiile pe Energia Solara/Biomasa. In plus, sunt prezentate unele instrumente financiare “noi”, aplicabile in sectorul sistemelor solare termice (precum: Finantarea de catre terti - TPF, Garantarea Eficientei Solare - GSR etc.). In final, in Anexa sunt descriese cateva instalatii demonstrative care au fost realizate in cadrul proiectului Sollet, prezentat mai sus.

-6-

Ghid pentru sisteme hibrid de incalzire

Proiectul ACCESS

1. SURSE DE ENERGIE 1.1 ENERGIA SOLARA Termenul de energie solara denumeste energia produsa de catre soare prin fuziune nucleara. O parte din aceasta energie ajunge pe pamant ca radiatie electromagnetica (energie de radiatie). Energia solara a fost constanta de-a lungul secolelor. Rata cu care energia de la Soare atinge o unitate de suprafata din zona orbitei Pamantului este de aproximativ 1367 kW/m² 11, masurata pe o suprafata considerata normala (la un unghi drept) fata de Soare. Acest numar este denumit constanta solara. O parte din energia primita este absorbita de catre atmosfera si transferata in energie termica si energie cinetica. O alta parte din energia radianta primita este eliberata in spatiu ca emisie dinspre pamant. Reflexia in particulelor purtate de aer, precum cristale de gheata si praf, conduc la o si mai mare reducere a energiei absorbite. Pierderile de energie depind de conditiile atmosferice. Astfel, umiditatea aerului, norii si distanta care trebuie strabatuta de razele soarelui in atmosfera au un rol important. Cand cerul este senin radiatia ajunge pe suprafata pamantului pe directie verticala astfel ca ajunsa direct pe suprafata este de 1 kW/m².

Figura 1: Fotografie a soarelui [Sursa: NASA, http://sse.jpl.nasa.gov/multimedia/gallery/PIA03149.jpg, 04.01.2006]

Cea mai mare parte a energiei radiate pe pamant consta in lumina vizibila si radiatie de caldura invizibila (radiatii infrarosii), precum si intr-o mica parte de lumina invizibila care se regaseste in radiatiile ultraviolete. Efectul de incalzire produs de razele soarelui nu rezulta in principal din radiatia termica directa, ci este mai mult rezultatul capacitatii suprafetelor de a absorbi lumina vizivila. Cu cat o suprafata este capabila sa absoarba mai multa lumina, cu atat mai intunecata ea apare ochiului omenesc. Acest efect este folosit la conversia tehnica a energiei solare in energie termica.

1

WMO 1982. Comisia pentru instrumente si metode de observatie, Raport final sumar al celei de-a 8-a sesiuni, Mexic, octombrie 1981. WMO Pub. nr. 590, Organizatia Mondiala de Meteorologie, Geneva, Elvetia.

-7-

Ghid pentru sisteme hibrid de incalzire

Proiectul ACCESS

1.1.1 Potential Fiind cea mai importanta sursa de energie a lumii, soarele cedeaza anual pe suprafata pamantului o cantitate de energie de aproximativ 3,9·1024 J, adica 1,08·1018 kWh. Aceasta cantitate de energie este egala cu de 10 pana la 15 ori necesarul de energie primara la nivel mondial. Compozitia spectrului solar, durata stralucirii soarelui si unghiul sub care razele solare ating suprafata pamantului depind de momentul zilei, de sezon, de latitudinea geografica, de densitatea norilor, precum si de absorbtia si imprastierea in atmosfera. Astfel, energia radiata este diferita pe glob. De exemplu, valoarea medie a energiei radiate in Europa Centrala este de 1000 kWh/m2 pe an si de 2350 kWh/m2 pe an in Sahara. Diagrama de mai jos prezinta suma anuala a radiatiilor globale orizontale in zone din Europa.

Figura 2: Suma anuala a radiatiilor globale orizontale [Sursa: PVGIS, http://re.jrc.cec.eu.int/pvgis/pv/solres/solreseurope.htm#Fig6]

1.1.2 Radiatia solara Radiatia solara atinge suprafata pamantului nu doar cand este cer senin. Radiatiile solare care ajung pe pamant pot fi impartite in doua categorii: radiatii directe si radiatii difuze sau indirecte. Radiatia directa este absorbita partial de catre atmosfera drept radiatie extraterestra neimprastiata si ajunge intr-un anume punct ca radiatie paralela. Totusi intensitatea punctului sursei variaza in functie de geometria solara, adica momentul zilei, anotimp si latitudine. Aceste variatii sunt foarte importante pentru aplicatiile energetice solare, deoarece energia colectata variaza functie de cosinusul unghiului de incidenta al radiatiei.

-8-

Ghid pentru sisteme hibrid de incalzire

Proiectul ACCESS

Al doilea tip de radiatie solara, radiatia difuza, este radiatie extraterestra imprastiata care se propaga din cer pe suprafata pamantului, pe un plan orizontal.2 De exemplu, radiatia difuza nu poate fi re-directionata spre un anume punct printr-o oglinda. Imprastierea radiatiei rezulta din reflexii in particule aeropurtate, in atmosfera, in nori, etc. Radiatia solara totala ce ajunge pe suprafata orizontala a pamantului, sau radiatia globala, reprezinta suma dintre radiatia directa si radiatia difuza, masurate corespunzator de geometria solara.

Figura 3: Suma anuala a radiatiilor globale, pe o suprafata orizontala, in zone construite [Sursa: PVGIS, http://re.jrc.cec.eu.int/pvgis/pv/solres/solreseurope.htm#Fig5]

1.1.3 Recuperarea energiei solare Energia solara termica poate fi recuperata intr-un mod activ si unul pasiv. Pentru recuperarea energiei solare termice in mod pasiv nu este necesar nici un echipament tehnic. Energia termica din soare este recuperata pasiv prin componentele arhitectonice ale cladirilor, precum izolatii speciale ale ferestrelor. Recuperarea activa a energiei solare termice se face cu ajutorul captatoarelor solare si al altor sisteme de echipamente montate pe cladiri. Prin urmare, instalatiile solare termice functioneaza conform principiului generarii active de energie termica. Metodele activa si pasiva de recuperare a energiei solare termice sunt definite drept utilizari directe ale energiei solare. De asemenea, energia solara poate fi utilizata si indirect. Plantele utilizeaza energia solara in fotosinteza pentru a produce biomasa si pentru a-si activa functiile vitale. Arderea biomasei pentru producerea de caldura, de exemplu, reprezinta o utilizare indirecta a energiei solare. In felul acesta energia solara deja generata de catre copaci este recuperata indirect.

2

R. Perez et al., Solar resource assessment: A review in J. Gordon (editor) Solar Energy, The State of the Art, ISES Position Papers, London 2001.

-9-

Ghid pentru sisteme hibrid de incalzire

Proiectul ACCESS

1.1.4 Piata energiei solare in Europa Pana acum energia solara termica a fost ignorata in statisticile energetice nationale si internationale. Unul din motivele cele mai importante a fost lipsa datelor energetice: energia solara termica a fost intotdeauna masurata in m2 de suprafata a captatorului, care nu pot fi usor comparati cu alte date statistice energetice. Prin urmare instalatia solara termica a fost adesea singura tehnologie energetica masurata intr-o unitate de masura non-energetica sau nu a fost inclusa deloc. Lucrarea “The Solar Thermal Markets in Europe (Trends and Market Statistics)” publicata de ESTIF (European Solar Thermal Industry Federation) in iunie 2005 ofera noi perspective. Pentru prima data energia solara produsa pe piata este data in principal in kWth (kilowati termici) pentru a permite comparatia facila cu capacitatile instalate care utilizeaza alte surse de energie. Factorul de conversie folosit la calcularea capacitatii suprafetei captatorului, de 0,7 kWth/m2, a fost acceptat de experti ai Programului IEA pentru utilizarea energiei solare pentru incalzire si racire, precum si de catre asociatii importante de comercializare a echipamentelor solare din Europa si America de Nord. Publicatia “The Solar Thermal Markets in Europe (Trends and Market Statistics)” prezinta urmatoarele cifre reprezentand cresteri semnificative ale vanzarilor de pe piata Europeana. In 2004, piata Europeana (EU-25 + Elvetia) a crescut cu 12% comparativ cu 2003. Aceeasi rata de crestere a fost prognozata pentru 2005.3

Captatoare cu acoperire Captatoare cu acoperire (prognoza)

Figura 4: Piata echipamentelor solare in UE [Sursa: ESTIF]

3

ESTIF, Solar Thermal Markets in Europe (Trends and Market Statistics 2004), June 2005.

- 10 -

Ghid pentru sisteme hibrid de incalzire

Proiectul ACCESS

Ponderea echipamentelor solare pe piata in 2004

Figura 5: Ponderea echipamentelor solare pe piata [Sursa: ESTIF]

O noua capacitate de 1110 MWth (1586,84 m2) a fost instalata in Europa in 2004, comparativ cu 991 MWth (1415,598 m2) in 2003. Germania este inca lider in ceea ce priveşte volumul de piaţă, reprezentand 47% din piata europeana. Este urmata de Grecia (14%), Austria (12%) si Spania (6%). In ceea ce priveste capacitatile in functiune pe cap de locuitor, liderul european este Cipru, cu 431 kWth/1000 locuitori, urmata de Austria si Grecia, amandoua cu 179 kWth/1000 locuitori. Media UE este de numai 21 kWth/1000 locuitori, deoarece in multe tari piata sistemelor solare abia a inceput sa se dezvolte.

- 11 -

Ghid pentru sisteme hibrid de incalzire

Proiectul ACCESS

Figura 6: Capacitati solare termice in functiune/1000 locuitori [Sursa: ESTIF]

Europa conduce in materie de tehnologie, dar reprezinta doar 9% din piata globala. Numai China detine 78% din piata mondiala.4 1.1.4.1 Germania Germania este liderul traditional de piata pentru echipamente solare in Europa, unde aproape 50% din noile capacitati solare termice ale UE sunt instalate. Cu toate acestea, dezvoltarea pietei de echipamente solare in Germania a ajuns recent la o rata de crestere mai scazuta. Cu 525 MWth, vanzarile totale in 2004 le-au depasit pe cele din anul anterior cu 4%. Totusi, dupa cresterea serioasa din 2003, aceasta scadere a fost mai putin asteptata si a fost partial explicata printr-o crestere a “feed-in tariff” pentru energia electrica produsa in sisteme fotovoltaice, care ar fi ademenit o parte din clienti si i-ar fi facut sa renunte la utilizarea captatoarelor solare. Cum datorita programului national de subventionare a utilizarii sistemelor solare, aplicatiile de acest fel sunt in crestere din nou, se asteapta ca vanzarile totale pe 2005 in Germania sa fie cu 10-15% mai mari decat in 2004.5

4 5

ESTIF, Solar Thermal Markets in Europe (Trends and Market Statistics 2004), June 2005. ESTIF, Solar Thermal Markets in Europe (Trends and Market Statistics 2004), June 2005.

- 12 -

Ghid pentru sisteme hibrid de incalzire

Proiectul ACCESS

Captatoare cu acoperire Captatoare cu acoperire (prognoza)

Figura 7: Capacitati solare instalate in Germania [Sursa: ESTIF]

1.1.4.2 Grecia Propulsata de un an exceptional pe piata, Grecia a surclasat Austria pentru locul doi pe piata de tehnologii solare a UE. 151 MWth de noi capacitati solare termice au fost instalati in 2004 – o crestere cu 34% comparativ cu 2003. Pentru 2005 este asteptata o continuare a tendintei din 2004 cu vanzari de aproximativ 119 MWth.6

Captatoare cu acoperire Captatoare cu acoperire (prognoza)

Figura 8: Capacitati solare instalate in Grecia [Sursa: ESTIF]

1.1.4.3 Austria Cresterea constanta continua sa fie marca pietei de echipamente solare in Austria. In 2004, o capacitate solara cu 9% mai mare fata de anul anterior a fost instalata pe acoperisurile din Austria. Cu 128 MW th, Austria a ramas in urma Greciei, in valoare absoluta dar a fost la egalitate in ceea ce priveste capacitatea solara in functiune pe cap de locuitor: in ambele tari au fost in functiune 179 kWth/1000 locuitori la sfarsitul anului 2004. Primele luni ale anului 2005 n-au aratat nici o modificare a ritmului de crestere: Austria poate ajunge la 140 MW th in instalatii noi la sfarsitul anului.7

6
7

ESTIF, Solar Thermal Markets in Europe (Trends and Market Statistics 2004), June 2005.
ESTIF, Solar Thermal Markets in Europe (Trends and Market Statistics 2004), June 2005.

- 13 -

Ghid pentru sisteme hibrid de incalzire

Proiectul ACCESS

Captatoare cu acoperire Captatoare cu acoperire (prognoza)

Figura 9: Capacitati solare instalate in Austria [Sursa: ESTIF]

1.2 BIOMASA PENTRU INCALZIRE 1.2.1 Piata echipamentelor de incalzire pe biomasa Piata UE de echipamente de incalzire pe biomasa este redusa dar in crestere. Echipamentele de incalzire cu ardere de biomasa solida sunt in prezent cel mai raspandite in zonele unde nu exista trasee de alimentare cu gaze. Consumatorii dornici sa utilizeze energia produsa pe baza de biomasa in scopul protectiei mediului pot fi membri ai unor retele sau grupuri de mediu, precum: • Prietenii Pamantului • Forumuri locale Agenda 21 • Greenpeace • Green Party • Grupuri pentru protectia vietii salbatice si de caritate precum RSPB. Tinand cont si de aceste grupuri, unele autoritati locale, agentii de energie si grupuri forestiere locale promoveaza utilizarea caldurii provenita din arderea lemnului, iar in calitate de potentiali instalatori ar fi util sa-i informati despre serviciile de instalare disponibile. Deoarece alimentarea cu combustibil este atat de importanta, in zonele unde exista deja o infrastructura pentru alimentarea cu combustibil, piata echipamentelor de producere a energiei termice pe baza arderii lemnului este mai dezvoltata. Retelele de alimentare cu combustibil pot fi administrate de o companie privata si/sau de o autoritate locala sau regionala. In anumite regiuni, autoritatile locale solicita dezvoltatorilor acelor regiuni sa includa energia regenerabila in producerea de caldura pentru cladiri care depasesc anumite dimensiuni. Incalzirea prin arderea lemnului este una din optiunile care se foloseste pentru a indeplini aceasta cerinta. De asemenea, exista o cerere crescanda pentru locuinte cu consum redus de energie si emisii reduse de CO2. Denumirea de ecolocuinta reprezinta o clasificare de mediu a locuintelor. Energia reprezinta o componenta a evaluarii, iar dezvoltatorii sau asociatiile de locuinte care urmaresc sa realizeze o clasificare foarte buna pot lua in considerare pentru aceasta incalzirea prin arderea lemnului.

- 14 -

Ghid pentru sisteme hibrid de incalzire

Proiectul ACCESS

Un studiu realizat de DTI in 2005 a analizat introducerea sistemelor la scara redusa de utilizare a energiilor regenerabile in Marea Britanie pe perioada pana in 20508. Valorile pentru incalzirea locuintelor sunt date in tabelul de mai jos.
Tabelul 1: Introducerea incalzirii cu bioenergie (Sursa: “Potential pentru microgenerare: Studiu si analiza”, noiembrie 2005) Anul 2010 2020 2030 2050 Numarul de unitati de incalzire pe biomasa instalate in sectorul casnic 2792 61064 195550 260000

1.2.2 Combustibilul din lemn Cel mai cunoscut combustibil pentru sistemele de incalzire pe biomasa utilizat in sectorul casnic este biomasa lemnoasa, rezultata din padurile locale si din deseurile forestiere, sau din culturile energetice precum padurile tinere de salcii. De asemenea, se mai pot folosi deseurile ramase de la taierea lemnelor sau de la alte prelucrari ale lemnului. Cele mai convenabile tipuri de biomasa lemnoasa folosite la incalzirea locuintelor sunt aschiile din lemn, peletele si bustenii. Aschiile din lemn sunt bucati mici de lemn carora li s-a redus umiditatea. Aschiile au o umiditate mai mare decat peletele si o densitate in gramada mai scazuta. Prin urmare, aschiile necesita o camera de depozitare mult mai mare decat peletele, dar sunt mai ieftine pe unitatea de energie decat acestea. Pentru producerea aschiilor din lemn exista diferite tipuri de masini de aschiere a lemnului: aschietoare cu disc, cu cilindru si cu elice. Fiecare dintre aceste tipuri de masini au avantaje si dezavantaje. Totusi, caracteristica principala o constituie dimensiunea aschiilor lemnoase rezultate. In general, cazanele cu ardere de aschii mici necesita aschii de calitate ridicata, cu continut de umiditate scazut si dimensiuni bine definite. Aceste caracteristici se obtin cel mai bine utilizand o materie prima uscata cu aer si o masina aschietoare proiectata special pentru producerea de aschii destinate folosirii drept combustibil.

Figura 10: Aschierea lemnului prin utilizarea unei masini aschietoare cu cilindru, alimentata de un tractor printr-un arbore de alimentare

Figura 11: Trebuie avut grija ca aschiile de lemn sa fie ferite de amestecarea cu impuritati

Potential for Microgeneration: Study and Analysis, EST, Element Engineering and Econnect, November 2005

8

- 15 -

Ghid pentru sisteme hibrid de incalzire

Proiectul ACCESS

Peletele din lemn sunt mai tari si mai dense decat aschiile. Ele se produc, de obicei prin compactarea rumegusului, rezultat, de exemplu, de la taierea lemnului (gatere), utilizand echipamente similare celor folosite la prepararea furajelor pentru animale. Particule mici taiate la dimensiuni regulate, faciliteaza alimentarea automata a arzatorului. De asemenea, ele sunt mai putin supuse riscului producerii de mucegai in conditii de umiditate mare decat aschiile. Cu toate acestea, datorita gradului ridicat de procesare, peletele necesita in general facilitati de producere industriale ceea ce conduce la un pret mai ridicat pe unitatea de energie.

Figura 12: Rumegusul este extrudat intr-o presa pentru formarea peletelor

Figura 13: Peletele din lemn de calitate ridicata sunt uscate si nu se lipesc intre ele

Bustenii traditionali inca se folosesc destul de mult pentru incalzire. In general, bustenii se pot folosi doar in echpamente de incalzire cu alimentare manuala. Diferitele specii de lemn ard usor diferit si acest lucru trebuie luat in considerare. Tineti minte ca toate tipurile de lemn ard mai bine atunci cand sunt uscate, iar unele ard mai bine atunci cand sunt taiate decat sub forma de busteni. Contrar opiniei populare, toate speciile de lemn au o putere calorifica similara. Diferentele importante constau in continutul de umiditate la taiere (de ex., ridicat la arin, scazut la frasin) si in densitate, care afecteaza gradul de uscare. Densitatea impune continutul de energie prin volum si in acest fel marimea stocului de combustibil necesar si energia rezultata din arderea unei gramezi intr-un cazan cu ardere de busteni.

Figura 14: Bustenii pot fi stivuiti pentru uscare in mod convenabil

- 16 -

Ghid pentru sisteme hibrid de incalzire

Proiectul ACCESS

Brichetele din lemn: Brichetele din lemn reprezinta un combustibil preparat in mod similar cu peletele, dar comparabil cu bustenii ca dimensiuni. Dimensiunile lor conduc la ideea ca trebuie arse in aceleasi achipamente şi instalatii de ardere folosite si pentru busteni. 1.2.2.1 Alegerea combustibilului potrivit Alegerea combustibilului depinde de anumiti factori. Combustibilul se alege in functie de prioritatile clientului. De exemplu, peletele sunt potrivite pentru un client cu spatiu de depozitare limitat si care are nevoie de un sistem de incalzire complet automatizat, in timp ce bustenii sunt ideali intr-o asezare rurala unde clientul doreste sa-si foloseasca resursa de cherestea proprie. Printre factorii importanti care trebuie considerati la alegerea combustibilului se numara: • • • • • disponibilitatea – surse locale, la fata locului, siguranta in alimentare costul, inclusiv prelucrarea si livrarea avantajele si potentialul pentru automatizare disponibilitatea spatiului de depozitare costul echipamentului de ardere si a oricarui sistem de alimentare cu combustibilul necesar.

In Tabelul 2 este data o comparatie intre diferitele tipuri de combustibili.
Tabelul 2: Comparatie intre aschii de lemn, pelete si busteni Combustibil Aschii de lemn Avantaje Usor de produs local din taierile cosmetice ale padurilor Costuri de combustibil mult mai mici Cheltuielile cu combustibilul lemnos pot aduce beneficii economiei locale Dezavantaje Poate necesita o instalatie de alimentare cu combustibil mai mare, in functie de cantitatea de combustibil Sistemul de ardere are costuri mai ridicate, deoarece aschiile necesita o capacitate de depozitare mai mare, si un echipament de alimentare cu combustibil mai robust Este nevoie de serviciile unui aschietor profesionist Potrivite doar pentru echipamente mai mari, adica >25 kW Costuri cu combustibilul mai mari Este putin probabil ca furnizarea combustibilului sa se faca local si aceasta nu produce impact economic local

Pelete din lemn

Busteni

Instalatia de alimentare cu combustibil similara cu cea de la instalatiile de incalzire conventionale Costuri de capital mai ieftine datorita naturii mai uscate si mai omogene a combustibilului Combustibil mai dens inseamna spatiu de depozitare mai redus si transport mai usor Potrivit pentru instalatii foarte mici Bustenii pot fi depozitati si transportati convenabil cand sunt in gramada Circulatia usoara a aerului printr-o gramada de busteni permite o buna uscare a acestora Pot fi procurati usor la fata locului sau local

Mai putin potriviti pentru sisteme automate (desi unele exista) Necesita spatiu de depozitare mare care sa permita pastrarea lor timp de 1 – 2 ani la uscare

- 17 -

Ghid pentru sisteme hibrid de incalzire

Proiectul ACCESS

1.2.2.2 Potentiali furnizori In ceea ce priveste furnizarea combustibilului lemnos, cu cat aceasta se face din surse locale, cu atat mai bine, deoarece transportarea combustibilului pe distante lungi poate creste semnificativ costul acestuia, mai ales pentru aschiile din lemn, care sunt de obicei mai umede si mai putin dense decat peletele. Intr-o anumita zona poate sau nu poate exista un furnizor de combustibil lemnos, iar aceasta este un lucru important care trebuie luat in considerare in estimarea fezabilitatii unei instalatii de incalzire pe lemn. In anumite regiuni cooperativele din industria lemnului pot actiona drept furnizori de combustibil lemnos. Furnizori potentiali, care sunt sau nu sunt deja implicati in aceasta activitate, pot fi asociatiile care au in administrare paduri sau “chirurgii” de copaci. Si agentiile locale de energie pot fi o sursa de informatii cu privire la potentialii furnizori de combustibil lemnos. Mai mult, in anumite tari, potentialii furnizori pot fi gasiti in baze de date centralizate, de ex. in Anglia, Scotia si Tara Galilor acestia sunt listati din baza de date online, denumita ‘Logpile’, a Fundatiei Energetice Nationale. 1.2.3 Continutul de umiditate Lemnul proaspat taiat are un continut de apa de 40-60%. Energia utila disponibila depinde de cantitatea de umiditate prezenta. Combustibilul lemnos ideal ar trebui sa fie cat de uscat posibil. Apa nu contribuie la continutul de energie al combustibilului si ii va reduce energia utila. Figura de mai jos prezinta relatia intre puterea calorifica si continutul de umiditate. Continutul de umiditate influenteaza procesul de ardere. Lemnul ud necesita o perioada de stationare mai lunga in interiorul cuptorului de uscare inainte de a fi folosit pentru ardere, ceea ce necesita un gratar mai mare. Este nevoie de energie pentru a usca combustibilul proaspat astfel incat cu cat combustibilul este mai umed, cu atat mai putina energie este disponibila sub forma de caldura utila. Continutul de umiditate este, de asemenea, un factor important care influenteaza costurile de transport. Deoarece costurile de transport ale unei tone de lemn umed sunt aceleasi cu cele pentru transportul unei tone de lemn uscat, este preferabil sa se transporte cat mai putina apa posibil. Consistenta continutului de umiditate al combustibilului este importanta pentru functionarea eficienta a echipamentului cu ardere de combustibil pe baza de lemn. Echipamente diferite pot tolera diferite valori ale continutului de umiditate. In general, echipamentele mai mari se comporta mai bine la utilizarea unui combustibil mai umed si sunt mai putin sensibile la schimbarile in continutul de umiditate din combustibil. Echipamentele folosite pentru aplicatii casnice au de obicei cerinte stricte de utilizare a unui combustibil lemnos uscat. Trebuie respectate intotdeauna specificatiile producatorului de echipament. In mod obisnuit, continutul de umiditate trebuie sa fie mai mic de 25% pentru busteni si mai mic de 35% pentru aschii.

- 18 -

Ghid pentru sisteme hibrid de incalzire

Proiectul ACCESS

25

Puterea calorifica (MJ/kg)

20 15 10 5 0

0

20

40

60

80

Continutul de umiditate (%)

Figura 15: Relatia intre continutul de umiditate si puterea calorifica pentru un lemn moale

Exista doua metode folosite pentru calculul continutului de umiditate: ‘Metoda umeda’ si ‘Metoda uscata’. Cea mai utilizata este metoda umeda, desi padurarii tind sa foloseasca metoda uscata. Este important de retinut ca cele doua metode vor oferi rezultate diferite pentru aceeasi bucata de lemn analizata. Mai jos este prezentat un exemplu de calcul: Exemplu O cantitate de lemn cu o masa totala de 10 kg este uscata intr-un cuptor astfel incat toata cantitatea de apa este inlaturata si apoi cantitatea de lemn este cantarita. Noua masa este de 8 kg. Continutul de umiditate este calculate astfel: Metoda umeda

continutul de umiditate (CU ) =
Metoda uscata

masa apei (2 kg ) = 20% masa lemnului ud (10 kg ) masa apei (2 kg ) = 25% masa lemnului ud (8 kg )

continutul de umiditate (CU ) =

1.2.4 Puterea calorifica Continutul de energie pe unitatea de masa sau volum este cunoscut drept putere calorifica. Puterea calorifica este exprimata, de obicei, in MJ(GJ)/kg sau cateodata in kWh/kg. Exista doua moduri diferite de exprimare a continutului de energie din lemn. Acestea sunt prezentate mai jos: 1. Puterea calorifica bruta sau puterea calorifica superioara (PCS). Aceasta este metoda folosita in mod normal in Marea Britanie si reprezinta cantitatea de caldura produsa prin arderea completa a lemnului la presiune constanta si cu condensarea continutului de umiditate initial al lemnului si a vaporilor de apa care se formeaza in timpul arderii. 2. Puterea calorifica neta sau puterea calorifica inferioara (PCI). Aceasta metoda este cea mai folosita in Europa si reprezinta cantitatea de caldura produsa prin arderea completa a combustibilului cu vapori formati in timpul arderii in stare gazoasa. Aceasta inseamna ca recuperarea caldurii prin condensarea vaporilor - 19 -

Ghid pentru sisteme hibrid de incalzire

Proiectul ACCESS

din gazele de ardere nu este inclusa. Deoarece cazanele pe lemn cu condensatie sunt foarte rare, aceasta este o metoda mai realista pentru masurarea energiei utile. Atunci cand se consulta instructiunile producatorului sau cand se discuta cu un furnizor de combustibil este important sa se observe ce putere calorifica este utilizata si daca aceasta se refera la lemnul ud sau la lemnul uscat in cuptor.
Tabelul 3: Puterea calorifica si densitatea in gramada pentru o serie de combustibili9 (de la Biomass Energy Centre)
Combustibilul
Aschii din lemn (foarte dependente de continutul de umiditate) Busteni din lemn (stivuiti – uscati in aer: continut de umiditate 20%) Lemn (solid – uscat in cuptor) Pelete din lemn Carbune (de la lignit pana la antracit) Combustibil lichid Gaz natural

Energia pe Energia pe masa masa kWh/kg GJ/t
7-15 15 18-21 18 20-30 42 54 2-4 4,2 5-5,8 5 5,6-8,3 11,7 15

Densitatea in gramada kg/m3
175-350 300-550 450-800 600-700 800-1100 870 0,7

Energia pe volum MJ/m3
2000-3600 4500-8300 8100-16800 1080012600 1600033000 36500 39

Energia pe volum kWh/m3
600-1000 1300-2300 2300-4600 3000-3500 4500-9100 10200 10,8

1.2.5 Constituenţii lemnului 1.2.5.1 Substante volatile In timpul procesului de ardere caldura rupe moleculele mari de lignina si celuloza pentru a forma compusi organici volatili (VOCs). Acesti compusi organici volatili reprezinta aproape 80% din masa uscata a lemnului. Compusii volatili se aprind la o temperatura de 350° dar arderea completa a substantelor volatile se realizeaza la o temperatura de C peste 600° C. 1.2.5.2 Cenusa Combustibilii lemnosi contin si parti necombustibile cunoscute sub numele de: cenusa compusa in principal din potasiu (K), sodiu (Na), fosfor (P), calciu (Ca) si siliciu (Si). In mod normal, combustibilul lemnos contine intre 0,5 si 2% cenusa. Cenusa continuta de lemn provine in principal din solul si din nisipul absorbite in scoarta. O proportie mica provine si din sarurile absorbite in timpul perioadei de crestere a copacului. Cenusa poate sa mai contina si metale grele, cauzand efecte nedorite asupra mediului, insa continutul de metale grele din lemn este, in mod normal, mult mai redus decat in alti combustibili fosili, cum ar fi carbunele. O caracteristica speciala a cenusii este proprietatea acesteia de a conserva caldura. Pentru sobele pe lemn, stratul de cenusa ramas la fundul sobei formeaza o suprafata incalzita, care transfera caldura pentru
9

Biomass Energy Centre website: http://www.biomassenergycentre.org.uk/portal/

- 20 -

Ghid pentru sisteme hibrid de incalzire

Proiectul ACCESS

arderea completa a mangalului. Pentru sistemele de incalzire cu gratar, cenusa este importanta la protejarea gratarului impotriva caldurii flacarilor. Lemnul contine, de asemenea, saruri care sunt importante in procesul de ardere. La temperaturi foarte ridicate (>1000° cenusa se poate topi formând zgura. Anumiti C) combustibili cu continut ridicat de cenusa si in special cei cu continut ridicat de siliciu pot forma zhura la temperaturi mai joase. Paiele si culturile energetice precum “miscanthus” sunt astfel de exemple. 1.2.6 Calitatea combustibililor lemnosi si standardele referitoare la acestia Calitatea combustibililor pe baza de lemn este extrem de importanta pentru asigurarea unei functionari fiabile a sistemelor de incalzire cu functionare pe lemn. O specificatie tehnica sau un standard pentru combustibilii pe baza de lemn ofera incredere utilizatorului final ca un transport de combustibil lemnos care respecta o specificatie data va fi de o calitatea corespunzatoare. Acest lucru ofera posibilitatea unui furnizor sa decida asupra speciilor si marimii copacilor si asupra echipamentelor de prelucrare cele mai potrivite pentru a produce combustibilul lemnos specificat. De asemenea, cumparatorul poate evalua mai exact cantitatea de combustibil de care are nevoie pentru a produce cantitatea de caldura necesara. Exista o varietate de specificatii si standarde referitoare la marimea particulei, continutul de umiditate, continutul de cenusa si nivelul de impuritati pentru aschii si pelete din lemn. Producatorii de echipament emit si ei specificatiile proprii pentru combustibil, iar folosirea altor combustibili in afara celor specificati poate anula garantia echipamentului si poate prejudicia performanta si chiar sa distruga echipamentul. Consistenta calitatii combustibilului si in special continutul de umiditate sunt foarte importante asa cum este si lipsa impuritatilor. Specificatia combustibilului trebuie convenita cu furnizorul atunci cand s-a incheiat un contract de furnizare. In general, cu cat cazanul este mai mic cu atat mai ridicata trebuie sa fie calitatea combustibilului necesar si cu atat mai mica trebuie sa fie toleranta pentru variatia calitatii. Deci pentru echipamentele casnice calitatea combustibilului este foarte importanta. CEN/TC 335 este comitetul tehnic care elaboreaza standardele care descriu toate formele de biocombustibili solizi la nivelul UE incluzand aici: aschiile din lemn, peletele si brichetele din lemn, butucii, rumegusul si balotii de paie. Standardele europene specifica: • Originea: In general va fi specificat ca produsele din lemn curate/netratate provenite din agricultura, silvicultura si din sectoarele de prelucrare a cherestelei trebuie utilizate fara impuritati; trebuie solicitata parerea competenta a unui expert inainte de utilizarea oricarui alt material. • Distributia granulometrica (P15 / P30 / P50 / P100) – maxima, minima si graduala. • Continutul de umiditate (M20 / M30 / M40 / M55 / M65) – in procente (metoda umeda). • Continutul de cenusa (A0.5 / A1 / A3 / A6 / A10) – in procente si compozitia chimica.

- 21 -

Ghid pentru sisteme hibrid de incalzire

Proiectul ACCESS

Pana cand standardele CEN TC 335 vor fi ratificate si acceptate cel mai des se foloseste standardul austriac ÖNORM pentru aschii si pelete din lemn. Standardul pentru aschii are trei specificatii (pentru materia bruta, distributia granulometrica si continutul de umiditate). Distributia distributia granulometricaa aschiilor din lemn trebuie sa se incadreze de obicei in valorile prezentate in tabelul de mai jos.
Tabelul 4: Distributia granulometrica pentru aschiile din lemn Parametrul Aria sectiunii transversale maxime (cm2) Lungimea maxima (cm) Materia prima (max. 20%) (retinut de catre sita cu plasa, mm) Materia de baza (60-100%) (retinut de catre sita cu plasa, mm) Materia fina (max. 20%) (retinut de catre sita cu plasa, mm) Praf (max. 4%) (care trece prin sita cu plasa, mm) G30 3 8,5 16 2,8 1 1
10

G50 5 12 31,5 5,6 1 1

G100 10 25 63 11,2 1

Impuritati: Combustibilul lemnos trebuie sa nu contina impuritati. Factori, precum sursa de provenienta a lemnului, metoda de recoltare si manipularea produsului va determina proportia de impuritati prezenti in combustibilul lemnos. Cenusa pura, adica fara nisip sau lemn nears este de aproape 0,5 pana la 2,5% din greutatea combustibilului uscat in cuptor. Standardele pentru peletele din lemn sunt: • in Austria - ÖNORM 7135-1 • in Suedia - SS 1871 20 • in Marea Britanie – Codul de buna practica • Standardele armonizate CEN TC 335 Standardul austriac ÖNORM 7135-1 este solicitat in mod obisnuit de catre producatorii de echipamente cu ardere de pelete. Cerintele standardului sunt ca peletele sau brichetele sa fie facute doar din lemn pur si doar cu lianti naturali pana la 2%. Valorile limita pentru parametrii fizici si chimici sunt prezentati in Tabelul 5.
Tabelul 5: Standardul austriac ÖNORM 7135-1 pentru pelete din lemn Lungime Densitate/unitate Continut de apa Continut de cenusa Putere calorifica Sulf Azot Clor Diametru Abraziune/Durabilitate Lianti de legatura 5 x diametru (6 mm) >1,12 kg/dm³ 10% 0,5 % >18 MJ/kg 0,04% 0,30% 0,02% 4 mm<D<10 mm (6 mm) <2,3% (in Lignotester) <2% (doar naturali)

10

Wood Energy Scotland http://www.usewoodfuel.co.uk

- 22 -

Ghid pentru sisteme hibrid de incalzire

Proiectul ACCESS

Tabelul 6: Principalele proprietati fizice ale combustibililor si impactul lor Proprietatea fizica Continut de umiditate Impact Volumul combustibilului necesar, consideratii despre stocare si pierderi in materia uscata, puterea calorifica a combustibilului, auto-aprinderea, proiectare potrivita a echipamentului Volumul de combustibil necesar, proiectarea echipamentului Descompunere termica si comportarea in timpul arderii, puterea calorifica a combustibilului Emisii de praf, cerinte pentru inlaturarea cenusii Zgura, siguranta in functionare, tehnologia de ardere, automatizarea procesului Spatiul de depozitare, transport si manipulare Rata de ardere Ridicarea si transportarea, tehnologia de ardere, “bridging” Siguranta in functionarea, usurinta uscarii, transferul de combustibil, reglajul arderii Volumul depozitului, pierderile la transport, formarea prafului

Puterea calorifica Continutul de substante volatile Continutul de cenusa Comportarea cenusii la topire Densitatea in gramada Densitatea particulei Dimensiunile Distributia granulometrica Partile fine (presarea lemnului)

- 23 -

Ghid pentru sisteme hibrid de incalzire

Proiectul ACCESS

2. SISTEME HIBRID DE INCALZIRE BIOMASA-ENERGIE SOLARA PENTRU APLICATII REZIDENTIALE

Sistemele hibrid de incalzire pe baza lemnoasa biomasa şi energie solara sunt alcatuite din componente ale sistemului solar de producere a energiei termice si din componente ale instalatiei de incalzire pe biomasa. Principalele componente ale acestor sisteme sunt: Cazanul cu ardere de combustibil lemnos, precum si infrastructura acestuia (depozitul de combustibil, sistemul de alimentare cu combustibil, etc.) Sistemul solar termic (captatoare solare, circuitul solar, etc.) Rezervorul de stocare a energiei termice, si Sistemele de reglaj.
Cos

Captator solar

Depozit pelete

Apa calda Corp incalzire

Circuit incalzire
Dispozitiv de reglaj pentru captatorul solar

Injectie aer
Automatizare cazan pelete

Cazan pelete

Rezervor stocare energie termica

Apa rece

Figura 16: Sistem hibrid de incalzire pelete-energie solara Sursa: Fachagentur für Nachwachsende Rohstoffe e.V. (FNR) – Publication: „Holzpellets – komfortabel, effizient, zukunftssicher“; http://www.depv.de/uploads/media/Holzpellets_2005.pdf

Exista doua tipuri de sisteme care sunt utilizate la combinarea instalatiei solare termice cu sistemul de incalzire pe lemne, si anume: sistemul de preparare a apei calde menajere si sistemul pentru incalzirea spatiului si prepararea apei calde menajere asistat de instalatia solara. Diferenta intre aceste doua sisteme este ca sistemul pentru prepararea apei calde menajere foloseste componenta solara termica doar pentru incalzirea apei calde menajere, in timp ce incalzirea spatiului este asigurata in intregime de catre cazan. In cazul sistemului pentru incalzirea spatiului si prepararea apei calde menajere asistat de instalatia solara energia termica produsa de instalatia solara este, de asemenea, utilizata pentru incalzire. In sistemele de preparare a apei calde menajere instalatia solara este proiectata sa furnizeze energie termica pentru prepararea apei calde in timpul lunilor de vara. Cazanul pe lemne poate fi oprit de-a lungul acestei perioade. Datorita acestui lucru pe perioada verii nu este necesar nici un fel de combustibil (biomasa provenita din lemn). In timpul lunilor de iarna, sistemul solar termic preincalzeste apa calda menajera. Prin urmare, sistemul de preparare a apei calde menajere este capabil sa economiseasca pana la

- 24 -

Ghid pentru sisteme hibrid de incalzire

Proiectul ACCESS

80%11 din combustibilul necesar daca nu s-ar combina cele doua instalatii. Sistemul hibrid de incalzire energie solara-lemn, care foloseste instalatia solara ca asistenta la incalzirea spatiului si prepararea apei calde, permite o economie de pana la 30% din necesarul anual de combustibil pentru incalzirea spatiului si a apei calde. De fapt, toate valorile estimative date depind de consumul individual si de tipul de cladire. Exista cateva tipuri de sisteme atat din categoria celor pentru prepararea apei calde cat si din categoria celor pentru incalzirea spatiului si a apei calde asistate de instalatii solare.
2.1 SISTEME PENTRU PREPARAREA APEI CALDE MENAJERE 2.1.1 Sistemul standard

Aproape toti producatorii ofera sisteme standard pentru aplicatii rezidentiale de capacitati mici. Acestea constau intr-un sistem cu circuit dublu, cu doua schimbatoare de caldura integrate. Primul schimbator de caldura serveste in furnizarea energiei termice produse de instalatia solara. Al doilea schimbator transfera caldura generata de catre cazanul pe lemn. Rezervorul de stocare a energiei termice contine apa. Pentru a obtine o temperatura confortabila a apei la robinet, temperatura maxima a apei poate fi modulata printr-un ventil de amestec cu trei cai. Circulatia apei in sistem este relativ simpla. Sunt aplicate principii de reglaj stabilite. Pompa din circuitul solar este pornita atunci cand temperatura captatorului depaseste valoarea temperaturii in partea cea mai de jos a rezervorului de stocare cu peste 5-8oC. Daca temperatura in rezervorul de stocare este mai mica decat temperatura de stand-by stabilita de regulatorul cazanului, atunci cazanul incalzeste apa din rezervorul de stocare. In timpul acestui proces pompa de circulatie ramane inchisa. Cand doua rezervoare de stocare sunt conectate in cascada, ele pot fi incalzite amandoua de catre componenta solara a sistemului. Ca prima prioritate este incalzita apa din boilerul de acumulare, sau doar apa din rezervorul de preincalzire este incalzita solar, iar apa din rezervorul de acumulare este incalzita doar la nevoie.

Figura 17: Sistem de preparare a apei calde combinat cu cazan pe lemne Sursa: Wagner & Co Solartechnik GmbH

11

Öko-Institut e.V. (Hrsg.): Thermische Solaranlagen. Marktübersicht; Staufen bei Freiburg: Ökobuch

- 25 -

Ghid pentru sisteme hibrid de incalzire

Proiectul ACCESS

Atunci cand drept rezervor de a.c.m. sau rezervor tampon se foloseste un rezervor stratificat energia termica provenita de la captatorul solar este directionata in rezervor catre stratul de temperatura adecvata. La aceste tipuri de instalatii rezervorul stratificat este umplut doar cu apa potabila din motive de igiena. In comparatie cu alte rezervoare de stocare in rezervorul stratificat amestecarea evident redusa a apei conduce la utilizarea mai rapida a nivelului de temperatura. Cand un rezervor de acumulare functioneaza cu tampon de apa, un schimbator de caldura exterior in curent direct, incalzeste apa calda menajera (apa potabila). Capabilitatea sistemului este determinata printr-o functionare corecta a regulatorului de energie termica din rezervorul de stocare in functie de modul de utilizare a apei la robinet.12
2.1.2 Instalatii cu doua rezervoare

La sistemele de preparare a apei calde menajere echipate cu doua rezervoare de stocare, energia termica din circuitul solar se incarca in rezervorul tampon dupa ce a trecut printr-un schimbator de caldura intern sau extern. Rezervorul de acumulare a.c.m. este incalzit de catre apa din rezervorul tampon conectat in aval. Circuitul cazanului pe lemn incalzeste partea superioara a rezervorului de acumulare a apei calde menajere. Temperatura din rezervorul tampon depinde exclusiv de furnizarea de energie solara. Pierderile de energie sunt mai reduse comparativ cu sistemele in care rezervorul tampon este incalzit direct de cazan. Rezervorul de acumulare a apei si rezervorul tampon sunt instalate in sisteme de capacitati mari din motive de igiena a apei si pentru conservarea energiei.
2.2 SISTEMUL PENTRU INCALZIREA SPATIULUI SI PREPARAREA APEI CALDE MENAJERE ASISTAT DE INSTALATIA SOLARA

Atunci cand sistemul de incalzire este doar in etapa de proiect este foarte important sa se considere si utilizarea unei instalatii solare. Scaderea cererii de incalzire in casele moderne cu emisii reduse si performantele superioare ale sistemelor solare moderne favorizeaza tendinta instalarii de sisteme solare in aplicatii de incalzire. In ciuda acoperirii solare reduse pentru incalzirea spatiului (10-30%), sistemele pentru incalzire asistate de instalatii solare prezinta o capacitate mai mare de inlocuire a energiei primare comparativ cu sistemele de preparare a apei calde menajere. Asistarea incalzirii se realizeaza tehnic pe doua cai. Fie cazanul incarca rezervorul de acumulare, iar rezervorul alimenteaza circuitul de incalzire, fie instalatia solara mareste temperatura pe circuitul de retur al cazanului.13

Cf. Kasper/Remmers/Spitzmüller/Weyres-Borchert, Solarthermische Anlagen, DGS, Deutsche Gesellschaft für Sonnenenergie e.V. p. 3-7 et sqq. 13 Kasper/Remmers/Spitzmüller/Weyres-Borchert, Solarthermische Anlagen, DGS, Deutsche Gesellschaft für Sonnenenergie e.V. p. 4-9 et sqq.

12

- 26 -

Ghid pentru sisteme hibrid de incalzire

Proiectul ACCESS

Figura 18: Sistem solar pentru prepararea apei calde menajere si asistenta la incalzire Sursa: Wagner & Co Solartechnik GmbH

2.2.1 Sistemul de acumulare combinat (sistemul rezervor-in-rezervor)

Intr-un sistem combinat de acumulare in rezervorul tampon de acumulare este construit un rezervor mic de acumulare a apei. Apa din circuitul solar trece printr-un schimbator de caldura intern si ajunge in partea de jos a cazanului. Cazanul alimenteaza rezervorul de acumulare pe la partea superioara. Agentul termic iese din rezervor pe la mijlocul acestuia, intra in circuitul de incalzire si apa se intoarce in rezervorul de acumulare pe la baza acestuia. Acest tip de sistem nu necesita sisteme complexe de reglaj. Apa calda menajera este utilizata pentru consum din rezervorul de acumulare intern. Rezervorul este reumplut apoi cu apa rece. Reumplerea frecventa cu apa rece a rezervorului poate influenta negativ straturile de temperatura.

Figura 19: Sistemul rezervor-in-rezervor combinat cu un cazan pe lemne Sursa: Wagner & Co Solartechnik GmbH

2.2.2 Sistemele cu acumulare tampon, cu schimbator de caldura interior si conducta de golire

Rezervorul tampon de acumulare este incarcat cu agentul termic din sistemul solar dupa
- 27 -

Ghid pentru sisteme hibrid de incalzire

Proiectul ACCESS

trecerea acestuia printr-un schimbator de caldura extern, in doua sectiuni. Nivelul de temperatura determina care sectiune este incarcata. Extragerea apei calde pentru utilizare casnica se face printr-un schimbator de caldura intern, montat deasupra conductei de golire. Cand schimbatorul de caldura se raceste datorita admisiei de apa rece, atunci se produce o golire a conductei de apa in aval. In interiorul rezervorului de acumulare debitul creste conducand la o curgere suficienta in schimbatorul de caldura. Agentul termic din cazan intra in rezervorul de acumulare pe la in partea superioara. Agentul termic din circuitul de retur al cazanului fie mareste cantitatea de energie termica de pe returul circuitului solar prin alimentarea rezervorului de stocare, fie intra direct in cazan printr-un ventil de bypass cand rezervorul de stocare se raceste prea mult. Automatizarea pentru acest tip de sistem este destul de simpla, insa dispunerea pe straturi a temperaturaturilor nu este optima.
2.2.3 Rezervorul de acumulare in straturi, cu prepararea a.c.m. si asistenta la incalzire

Rezervoarele cu acumulare in straturi, utilizate in sistemele de preparare a apei calde menajere si care functioneaza doar cu apa potabila, sunt de fapt proiectate pentru sistemele cu asistenta la incalzire. Aceste rezervoare sunt echipate cu un “incarcator” in straturi. “Incarcatorul” in straturi are grija ca admisia in rezervor a energiei termice provenita de la instalatia solara, precum si a celei de pe circuitul de retur al cazanului sa se faca pe stratul potrivit. Energia termica de la cazan este admisa pe la partea superioara a rezervorului de acumulare. Un schimbator de caldura exterior echipat cu o pompa de circulatie cu turatie reglabila extrage apa calda menajera din rezervor. Sistemul functioneaza foarte eficient. Automatizarea pompei de evacuare este foarte complexa insa acest lucru nu determina nici o restrictie practica deoarece producatorii ofera o gama variata de sisteme prefabricate.

Regulator

Apa calda menajera

Apa rece

Incalzire

Cazan pelete

Figura 20: Rezervorul de acumulare in straturi [Sursa: Fa. Solvis Germany with English translations]

- 28 -

Ghid pentru sisteme hibrid de incalzire

Proiectul ACCESS

2.2.4 Sistemul cu doua rezervoare

In sistemul cu doua rezervoare, rezervorul tampon de stocare pentru apa calda (potabila) menajera este in mod traditional separat de rezervorul tampon de stocare a energiei termice. Circuitul solar termic alimenteaza ambele rezervoare pe la partea inferioara, dar rezervorul de apa calda are prioritate pentru incalzire. Fiecare rezervor de acumulare isi alimenteaza sistemul din aval. Acest tip de sistem poate fi folosit pentru retehnologizarea sistemului de incalzire cu asistenta din partea instalatiei solare. Rezervorul de acumulare al instalatiei solare deja instalat poate fi adaptat in sistem. Comparativ cu sistemele descrise anterior, sistemul cu doua rezervoare necesita mai mult spatiu, are un sistem de conducte mult mai complex si pierderi mai mari de caldura din rezervorul de acumulare.

Figura 21: Sistemul cu doua rezervoare [Sursa: Wagner & Co Solartechnik GmbH]

- 29 -

Ghid pentru sisteme hibrid de incalzire

Proiectul ACCESS

3. TEHNOLOGIA INCALZIRII CU COMBUSTIBILI PE BAZA DE LEMN 3.1 ARDEREA COMBUSTIBILILOR PE BAZA DE LEMN

Toate procesele de ardere necesita trei elemente: combustibil, un oxidant si o sursa de caldura. Combustibilul este lemnul, oxidantul este aerul, iar sursa initiala de caldura provine, de obicei, de la un element electric (pistol cu aer cald) sau, in cazul cel mai simplu, de la un chibrit. Intelegerea procesului de ardere este esentiala pentru a intelege cum se poate obtine cea mai mare cantitate de energie utila din arderea combustibilului pe baza de lemn.

Figura 22: Procesul de ardere necesita: un combustibil, un oxidant si o sursa de caldura

3.1.1 Procesul de ardere

Procesul de ardere al biomasei solide consta in cinci etape principale: uscarea, piroliza, oxidarea/gazeificarea gazelor si oxidarea mangalului.
• Uscarea: Etapa de uscare este influentata de dimensiunea particulelor de combustibil si de continutul de umiditate. Caldura se produce de la flacari si de la peretii focarului. Piroliza si gazeificarea: Pe masura ce biomasa devine aproape complet uscata, in totalitate temperatura creste la aproape 200° si incep procesul de piroliza (in C interiorul lemnului) si procesul de gazeificare (la suprafata). In timpul procesului de piroliza materia volatila este eliberata sub forma de uleiuri si gudroane vaporizate. Oxidarea substantelor volatile si a mangalului: Peste temperatura de 400° C combustibilul incepe sa oxideze (sa arda). In aceasta etapa caldura este eliberata prin procesul de ardere. Caldura eliberata aprinde materialele volatile care dau nastere la flacara galbena care arde deasupra combustibilului. Cand materialele volatile se epuizeaza, materialul solid (mangalul) oxideaza la temperaturi de 800÷1000oC.

Cele cinci etape ale procesului de ardere sunt prezentate in Figura 23.

- 30 -

Ghid pentru sisteme hibrid de incalzire

Proiectul ACCESS

Apa

Fum

~ 80% productie de caldura

~ 20% productie de caldura

Aprindere

Uscare

Piroliza si gazeificare

Ardere gaz

Ardere mangal

Cenusa

Absorbtie caldura Figura 23: Procesul de ardere [Graph: Duncan Kerridge]

3.1.2 Randamentul procesului de ardere

Randamentul procesului de ardere reprezinta cat de bine echipamentul de incalzire transforma combustibilul in energie utila. O ardere completa cu un randament de 100% va extrage toata energia disponibila in combustibil, insa acest lucru este imposibil de realizat datorita pierderilor de caldura cu gazele de ardere si pierderilor prin peretii cazanului. Calculele de randament al arderii presupun o ardere completa a combustibilului si urmatorii trei factori:
• Compozitia chimica a combustibilului (procentele de H2, C, O2 si alte substante) si

cata energie este inglobata chimic in combustibil.
• Temperatura neta a gazelor de ardere sau cat de multa caldura se evacueaza pe

la cos.
• Procentul de O2 sau CO2 in volum dupa procesul de ardere sau cat de mult O2 a

fost folosit in procesul de ardere. Randamentul global al procesului de ardere depinde de caracteristicile combustibilului:

Continutul de umiditate: Un continut ridicat de umiditate inseamna un timp de uscare mai lung si folosirea unei cantitati mai mari de caldura pentru a se evapora apa continuta in combustibil. Puterea calorifica a substantei uscate. Continutul de substante volatile. Distributia granulometrica si variatia dimensiunii: Particulele mai mari au o suprafata mai mica in raport cu volumul si astfel etapa de uscare va dura mai mult timp.

• • •

O ardere eficienta depinde de realizarea celor trei T si de excesul de aer:

Temperatura, Timp si Turbulenta

- 31 -

Ghid pentru sisteme hibrid de incalzire

Proiectul ACCESS

Pentru ca arderea sa aiba loc trebuie indeplinite urmatoarele conditii:
• Prezenta aerului in exces • Un bun amestec al gazelor de ardere cu aerul de ardere. Acest lucru poate fi inlesnit de prezenta unor sicane in arzator. • Amestecul de gaze de ardere si aer necesita o sedere suficient de lunga in zona de reactie pentru a se realiza arderea completa. Acest lucru este determinat de camera de ardere si de volumul gazelor de ardere. • Intregul proces necesita temperatura optima de ardere: i. O temperatura de ardere prea scazuta determina o ardere incompleta si emisii mari de monoxid de carbon (CO). ii. O temperatura de ardere prea ridicata determina probleme de zgurificare (zgura se depune pe suprafetele de transfer de caldura).

Temperatura de ardere poate fi reglata prin: 1. Aerul de ardere injectat 2. Recircularea gazelor de ardere 3. Suprafetele racite Temperatura de ardere va depinde si de compozitia combustibilului (continutul de umiditate si puterea calorifica), de coeficientul de exces de aer si de temperatura aerului de ardere.
3.1.3 Aerul de ardere si coeficientul excesului de aer, λ

Aerul de ardere este injectat ca aer primar, aer secundar si uneori tertiar:
• • • Aerul primar este injectat sub gratar si este utilizat pentru uscarea combustibilului, racirea gratarului si a asigura aerul necesar arderii mangalului. Aerul secundar este injectat peste combustibil si poate fi pre-incalzit. Aerul secundar asigura oxigenul pentru arderea substantelor volatile. Aerul tertiar poate fi adaugat la sfarsitul fazei secundare de ardere pentru a asigura arderea completa a substantelor volatile.

Figura 24 de mai jos prezinta alimentarea cu aer primar si secundar intr-un arzator insuficient alimentat.
Gaze fierbinti catre cazan

Aer secundar

Lemn ars

Lemn ars

Aer secundar

Lemn uscat

Dispozitiv elicoidal de introducere a combustibilului

Aer primar

Figura 24: Arzator insuficient alimentat cu aer primar si aer secundar

- 32 -

Ghid pentru sisteme hibrid de incalzire

Proiectul ACCESS

Coeficientul excesului de aer (λ) este o masura a aerului injectat in procesul de ardere comparativ cu cererea minima de aer pentru o oxidare completa a combustibilului.
• • • •

Pentru oxidarea stoechiometrica a combustibilului, adica cantitatea exacta teoretica de oxygen pentru arderea completa, λ = 1 Cand este injectat mai putin aer decat este necesar pentru o oxidare completa, 0<λ<1 Cand nu exista oxigen, λ = 0. Acesta este fenomenul de piroliza (conversia termochimica in lipsa unui agent oxidant).
λ > 1 se refera la situatia in care este mai mult aer (aer in exces) decat este necesar pentru oxidarea completa. Atmosfera este deci oxidanta. Aceste conditii sunt, de obicei, mentinute in timpul arderii.

Excesul de aer sau lambda necesar pentru o ardere optima a combustibilului pe baza de lemn are valori cuprinse intre 1,4 si 1,6, dar depinde de echipamentul de ardere si de combustibil. In tabelul 7 de mai jos sunt prezentate valori ale coeficientului aerului in exces.
Tabelul 7: Valori ale coeficientului aerului in exces si ale continutului de O2 rezultat in 14 gazele de ardere Echipament Coeficientul de exces de aer, λ >3 2,1-2,3 1,3 Continut de O2 rezultat in gazele de ardere, uscate % >14 11-12

Foc deschis Soba pe busteni Cazan pe pelete

Procent in gazele de ardere uscate

Figura 25: Arderea ideala a lemnului are loc la o valoare a coeficientului de exces de aer λ intre 1,4 si 1,6. Continutul de O2 in gazele de ardere va fi de 7,5%. Curba de mai sus arata ca procentul de CO2 este de aproximativ 13%, iar excesul de aer 1,5.

Wood for Energy Production, Centre for Biomass Technology (http://www.videncenter.dk), available from http://www.ens.dk

14

- 33 -

Ghid pentru sisteme hibrid de incalzire

Proiectul ACCESS

Echipamentele moderne de incalzire pe lemne permit un reglaj al aerului de ardere. La cazanele mai sofisticate injectia de aer este reglata electronic printr-un sensor lambda.
3.1.4 Emisiile

Emisiile provenite din arderea incompleta includ: monoxid de carbon (CO), funingine (C), hidrocarburi si compusi ai gudronului (CmHn) si particule nearse. Aceste substante sunt daunatoare si determina murdarirea canalului de fum. Aceste emisii trebuie evitate prin asigurarea unor conditii de ardere optime, asa cum s-au descris mai sus. Emisiile rezultate din arderea completa includ oxizii de azot NOx. Acestia provin atat din azotul din lemn, cat si din azotul din aerul de ardere si sunt de nedorit deoarece cauzeaza ploaia acida si ceata. Emisiile de NOx cresc cu coeficientul de exces de aer, continutul de azot din combustibil, temperaturile ridicate de ardere si timp de sedere mai lung (exista deci un echilibru fin intre realizarea arderii complete si prevenirea emisiilor de NOx). Emisiile de NOx pot fi limitate prin urmatoarele masuri:
• • • •

O injectie treptata de aer de ardere primar si secundar de combustie in zone separate (camere de ardere) Un coeficient de aer (λ) in camera de ardere primara intre 0,6 si 0,8 Timpul de sedere al gazelor de ardere in camera de ardere primara de aproximativ 0,3 – 0,5 sec. Coeficient de exces de aer redus in camera de ardere secundara

Alte emisii posibile includ acidul clorhidric (HCl) care poate fi coroziv. Cele mai multe tipuri de lemn au un continut foarte redus de clor astfel incat emisia de HCl nu este o problema. Cu toate acestea, anumiti bio-combustibili, cum ar fi boabele de grau, au un continut suficient de mare de clor pentru a cauza probleme de coroziune in camera de ardere si in schimbatorul de caldura. Oxizii de sulf (SOx) nu ar trebui sa fie in mod normal o problema la arderea combustibililor pe baza de lemn deoarece lemnul are un continut redus de sulf. Alte emisii daunatoarea cum ar fi policlorurile (PCD) se pot forma daca lemnul care urmeaza sa fie ars contine urme de vopsea sau alte chimicale. Din acest motiv trebuie folosit doar lemn curat.
3.1.5 Randamentul sistemului

Randamentul sistemului reprezinta raportul dintre energia chimica continuta de combustibil si productia de caldura utila rezultata – sub forma de caldura sau apa calda. SEDBUK15 este un acronim pentru “Seasonal Efficiency of a Domestic Boiler in the U.K.” (“Randamentul sezonier al cazanelor casnice in Marea Britanie”). Este vorba despre randamentul mediu anual obtinut in conditii casnice obisnuite, facand ipoteze rezonabile referitoare la modul de utilizare, clima, reglajul si alte influente. Acesta este calculat pe baza rezultatelor testelor efectuate intr-un laborator standard, tinand cont si de alti factori importanti, cum ar fi tipul cazanului, conditiile de ardere, marimea camerei de ardere, combustibilul utilizat si cunoasterea climatului Marii Britanii si modurile tipice de utilizare casnica. In Tabelul 8 de mai jos sunt prezentate valori tipice pentru randamentul sistemului.

15

http://www.sedbuk.com/

- 34 -

Ghid pentru sisteme hibrid de incalzire 3.2 SISTEME DE INCALZIRE CU BIOMASA16: ASPECTE TEHNICE

Proiectul ACCESS

3.2.1 Tipuri de sisteme de incalzire cu biomasa pentru aplicatii casnice

In aceasta sectiune sunt considerate doua tipuri principale de echipamente de incalzire:
• Sobe pentru cereri reduse de incalzire: Aceste sobe asigura incalzirea unei camere (desi unele pot insoti un cazan folosit pentru apa calda sau incalzire pentru mai multe camere) si sunt disponibile pentru puteri cuprinse intre 5 si 15 kW. De obicei, sobele au flacari vizibile si decoreaza placut interiorul camerei. Caldura este emisa prin radiatie, iar in unele cazuri si prin convectie, direct de la soba. Sobele pe pelete si cu ardere pe busteni sunt prezentate in sectiunile 3.2.2. si 3.2.3. Cazane de incalzire centrala pentru cereri de incalzire mari adica pentru o intreaga cladire: Aceste cazane pot produce incalzire automat si sunt, de obicei, instalate intr-o camera de serviciu sau intr-un alt spatiu care nu necesita incalzire. Temperaturile la suprafata cazanelor sunt pastrate foarte reduse in scopul de a obtine randamente ridicate ale cazanelor. Dupa ce parasesc camera de ardere, gazele de ardere trec prin tevile schimbatorului de caldura pentru a prepara apa calda. Randamentul cazanului depinde de gradul de ardere, de temperaturile la suprafata cazanului si de temperatura gazelor evacuate. Cazanele moderne pe lemne pot atinge randamente de peste 90% la sarcina maxima si putin mai mici la sarcina partiala. Cazanele pe pelete si cele pe aschii din lemn sunt prezentate in sectiunile 3.2.4 si 3.2.5.

Principalele tipuri de echipamente de incalzire cu lemn si caracteristicile acestora sunt prezentate pe scurt in tabelul de mai jos:

16

"Sistemul de incalzire” se presupune ca include echipamentele si retelele asociate, iar instalatia poate furniza caldura pentru incalzirea spatiului si/sau apa calda

- 35 -

Ghid pentru sisteme hibrid de incalzire

Proiectul ACCESS

Tabelul 8: Principale tipuri de echipamente de incalzire cu lemne Tip echipament Soba cu ardere de butuci din lemn Sobele asigura incalzire pentru o singura camera (desi unele pot insoti un schimbator de caldura folosit pentru producerea de apa calda sau de incalzire pentru camere suplimentare). Disponibile pentru puteri intre 5-15 kW. Flacarile vizibile sunt atractive. Caracteristici principale Nu au alimentare automata cu combustibil. Butucii din lemn trebuie introdusi manual. Butucii sunt adesea disponibili la costuri mult mai mici decat peletele sau aschiile din lemn. Temperatura rezultata este dificil de controlat. Randament: 30-65% iar, in unele cazuri, pana la 80% Pot produce caldura la cerere. Usor de controlat. Necesita intretinere redusa. De obicei alimentarea cu combustibil sa face manual. Arde combustibil mai curat, desi este mai scump decat butucii din lemn si, de obicei, nu provine dintr-o sursa locala. Randament: 80-90%

Soba care arde pelete

Cazan pe aschii din lemn

Cazan pe pelete

Potrivite pentru incalzirea intregii cladiri

Cazan cu ardere de butuci din lemn

Potrivit doar pentru puteri mai mari (>25kW). Aschiile pot fi introduse automat in arzator. Nu este ideal pentru cerere variabila de caldura, dar poate fi folosit impreuna cu un rezervor de stocare. Depozitarea aschiilor si manevrarea acestora necesita un echipament mai robust si mai mult spatiu decat o instalatie de incalzire echivalenta care arde pelete. Aschiile din lemn pot fi asigurate din surse locale si sunt mai ieftine decat peletele. Este posibil un grad mai mare de automatizare. Peletele presupun o manevare si o depozitare mai usoare Disponibile pentru puteri nominale de la 8kW. Randament: 80-90% Combustibil ieftin si asigurat, de obicei, din surse locale. Cazanul trebuie alimentat manual, de obicei, o data pe zi. Necesita un rezervor de stocare / acumulator. Randament: 80-90%

3.2.2 Sobe cu ardere de butuci din lemn

Sobele pe butuci din lemn obtin randamente mult mai bune fata de seminee (35-65% comparativ cu 10-20% pentru seminee). Aceste echipamente sunt, de obicei, de sine statatoare (desi ele pot fi si incastrate intr-un perete). In general, sunt proiectate pentru arderea de butuci cu lungimi cuprinse intre 25 si 33 cm. In plus fata de sobele obisnuite pe lemn, sunt disponibile sobe multi-combustibil care pot arde si carbune. Exista diferite variatii in design, precum usi cu sau fara sticla de vizitare, invelire in teracota, etc. Sobele cu ardere de butuci sunt fabricate din fonta, otel sau ceramica. Principalele caracteristici ale acestor trei tipuri de sobe sunt descrise pe scurt in tabelul de mai jos.

- 36 -

Ghid pentru sisteme hibrid de incalzire

Proiectul ACCESS

Tabelul 9: Tipuri de sobe cu ardere de butuci din lemn si caracteristicile lor Materialul din care sunt fabricate

Caracteristici principale

Fonta

• Fabricate din piese turnate care pot fi decorative • Masa mare • Capacitate termica ridicata – stocare de caldura • Temperaturi de ardere limitate
Foto: Natural Heating

Otel

• De obicei sunt mai inguste si mai usoare decat sobele din fonta • Capacitate termica mai redusa, deci emit caldura mai rapid • Temperaturi de ardere limitate
Foto: Charnwood Stoves

Teracota

Foto: Beacon Stoves

• Materialele din lut ars si teracota inconjoara direct camera de ardere • Acoperirea cu ceramica contribuie la o capacitate termica foarte ridicata. Masa mare a sobei inmagazineaza caldura care este emisa incet in interiorul camerei. • Necesita cel putin 2 ore de la pornire pentru a ajunge la productia maxima de caldura dar va continua sa elibereze caldura pentru multe ore dupa ce cantitatea de combustibil a ars complet. • Poate atinge temperaturi de ardere de pana la 1000° si randamente ridicate. C

Exista diferite optiuni pentru captusirea camerei de ardere. Acestea includ: otel, fonta, caramida refractara, samota, mica. De asemenea, sunt disponibile si sobe care ard butuci din lemn cu boiler de rezerva. Sobele pe lemne functioneaza, de obicei, pe principiul arderii complete. Intregul proces de ardere se desfasoara intr-o singura camera. Aerul de ardere este introdus in camera de ardere sub forma de aer primar si aer secundar. Combustibilul este introdus in camera de ardere in sarja. Aerul primar trece prin gratar inainte de a patrunde in camera de ardere. Sobele conventionale pe lemne sunt dotate cu pana la trei usi: usa din partea de deasupra serveste pentru incarcarea butucilor, usa din mijloc se foloseste la curatirea manuala a gratarului, iar a treia usa e destinata evacuarii cenusii. Alimentarea cu aer necesar arderii poate fi reglata manual prin intermediul unor amortizoare sau a unor manere. In modelele de sobe cele mai simple nu exista o separare a aerului de ardere primar de cel secundar.
- 37 -

Ghid pentru sisteme hibrid de incalzire

Proiectul ACCESS

Evacuarea gazelor de ardere

Aer secundar

Aer primar

Figura 26: Sobele cu ardere de butuci din lemn functioneaza pe principiul arderii complete

Spre deosebire de seminee, sobele cu ardere de butuci din lemn sunt echipamente cu ardere in spatiu inchis. Sobele moderne pe lemn care ating randamente foarte bune au urmatoarele caracteristici: • Camere de ardere bine dimensionate, cu captuseala din lut ars (temperaturi ridicate si timpi mai mari de sedere ale gazelor in camera de ardere). • Sicane (turbulenta mare pentru amestecul de gaze de ardere si aer). • Alimentare separata pentru aerul primar si aerul secundar. • Reglaj fin al aerului de ardere. In plus fata de categoriile de sobe clasificate in functie de materialul din care sunt fabricate mai exista doua categorii:
• Sobe cu un singur perete captusit care emit
Aer secundar/tertiar

caldura in principal prin radiatie
• Sobe cu pereti dublu captusiti care emit caldura prin convectie. Sobele moderne pe lemne au usi de sticla echipate cu un sistem de curatare prin doua straturi de geam. Pentru a pastra usa de sticla curata aceasta este dotata cu doua straturi de geam. Printre aceste geamuri aerul este aspirat din camera in zona de ardere si contribuie la ardere ca aer secundar sau tertiar. Prin acest procedeu se realizeaza si o racire a geamului exterior al ferestrei de vizitare. Aerul primar este introdus in camera de ardere prin gratar, aerul secundar de ardere este introdus prin partile laterale si prin sistemul cu doua geamuri.
Evacuare gaze de ardere

Usa de sticla

Aer primar

Aer pentru curatare a usii de sticla

Figura 27: Curatarea prin sistemul cu doua geamuri

- 38 -

Ghid pentru sisteme hibrid de incalzire

Proiectul ACCESS

• Figura Figura 27 prezinta un alt concept pentru curatarea usii sobei prin sistemul cu doua geamuri. In acest caz, aerul din camera este aspirat intre cele doua geamuri pe la baza usii si este trimis in camera prin partea de sus. Pentru a garanta siguranta in functionare, trebuie sa se tina cont de toate instructiunile relevante referitoare la instalarea sobelor pe lemne si anume cele legate de distantele minime ale sobei si ale conductei de evacuare a gazelor de ardere fata de perete precum si de protectia podelelor inflamabile.

Figura 28: Principiul de functionare al unei sobe pe butuci din lemn

Figura 29: O soba pe butuci din lemn cu boiler de rezerva (vezi tubul din cupru din partea stanga a sobei)

3.2.2.1 Instalarea

Principalele consideratii avute in vedere atunci cand se decide locul de instalare a unei sobe pe butuci din lemn sunt:
• • •

Transferul de caldura prin peretii cladirii si pozitionarea sobei astfel incat sa furnizeze caldura acolo unde este necesar. Tipul constructiv si pozitionarea canalului de fum. Ventilatia: Este necesara asigurarea unei ventilatii adecvate pentru a asigura aerul necesar arderii. Acest aer poate proveni din camera sau dintr-o admisie de aer
- 39 -

Ghid pentru sisteme hibrid de incalzire

Proiectul ACCESS

externa separata. In ambele cazuri trebuie asigurata o ventilatie adecvata in camera in conformitate cu reglementarile aprobate pentru cladiri.

Protectia impotriva incendiilor si materialele inconjuratoare: Datorita faptului ca sobele se incalzesc in timpul functionarii si mai ales geamul de vizitare devine fierbinte, trebuie sa se asigure ca toate materialele combustibile sunt pastrate la o distanta de siguranta. Soba nu trebuie amplasata direct pe podele inflamabile, precum covorul. Trebuie pastrate spatii minime intre soba si peretii inconjuratori, si mobila, etc. De exemplu, reglementarile pentru cladiri din Marea Britanie si Irlanda specifica distante minime intre echipament si peretii corespunzatori rezistenti la caldura de 150 mm, iar intre deschiderea sobei si marginea vetrei de 225 mm. De asemenea, reglementarile mai prevad, ca vetrele sobelor trebuie sa fie construite din materiale robuste corespunzatoare si la dimensiuni potrivite astfel incat, la utilizarea normala, acestea sa previna aparitia incendiilor de la instalatiile de ardere la structura cladirii si la furnituri si sa se limiteze riscul ca persoanele sa fie arse in mod accidental.

Figura 30: Pozitionarea sobei trebuie sa tina seama de transferul de caldura prin cladire sau prin camera (Grafica: Beacon Stoves)

3.2.3 Sobele pe pelete

Sobele pe pelete prezinta cateva avantaje fata de sobele pe butuci din lemn si anume ca aceste sobe au o functionare automata convenabila cu un nivel mult mai mare de reglaj si cu un randament mai ridicat. Totusi atat combustibilul cat si echipamentul tind sa coste
- 40 -

Ghid pentru sisteme hibrid de incalzire

Proiectul ACCESS

mai mult. Ca si sobele pe butuci din lemn, sobele pe pelete furnizeaza caldura direct in spatiile de locuit. Principalele caracteristici ale acestora sunt:

• Sobele pe pelete furnizeaza caldura spatiului de locuit prin radiatie prin geamul de sticla si prin convectie. Convectia este in mod obisnuit asistata de un ventilator. • Majoritatea sobelor au drept caracteristica principala auto-aprinderea. Peletele sunt transportate automat din buncarul de alimentare in focar si sunt aprinse initial folosind un pistol cu aer cald. • Sobele pe pelete sunt disponibile pentru puteri cuprinse intre 5 si 15 kW si sunt de obicei proiectate pentru functionare doar cu pelete din lemn. • Temperaturile de ardere sunt in mod obisnuit cuprinse intre 500 -700° C. • Necesita alimentare electrica pentru motoarele transportorului elicoidal si pentru ventilatoare. • De obicei au puteri variabile si prezinta reglaj termostatic. • Randamente obisnuite: 80-90%. 3.2.3.1 Functionarea unei sobe cu ardere de pelete
Figura 31: Sobele pe pelete pot fi fie de sine statatoare, fie incastrate in perete (Foto: Solid Fuel Association)

Sobele pe pelete sunt potrivite pentru functionare continua: productia lor minima de caldura este de 30% din puterea nominala. Principiul de functionare este descris mai jos:

- 41 -

Ghid pentru sisteme hibrid de incalzire

Proiectul ACCESS

Alimentarea cu combustibil si arderea: Majoritatea sobelor pe pelete functioneaza pe principiul caderii combustibilului in arzator asa cum se prezinta in Figura 32. Peletele sunt transportate printr-un transportor elicoidal cad pe patul de ardere de pe gratar. Aprinderea initiala se realizeaza de obicei cu un pistol cu aer cald. In timpul arderii peletele patrund din partea superioara a patului de ardere in partea inferioara. Aerul primar de ardere este alimentat de dedesubt. Timpul mare de sedere al peletelor in patul de ardere determina o rata de ardere ridicata. Acest sistem de alimentare permite o alimentare foarte corecta cu pelete in functie de cererea de energie si este astfel adesea folosit in focare cu fluxuri termice nominale foarte mici, precum sobele pe pelete. Configuratia echipamentului: Buncarul de pelete este in mod obisnuit incorporat in acelasi loc cu arzatorul. Prezentarea schematica din Figura 33 arata cum sunt asezate diferitele componente de obicei. Separarea sistemului de alimentare de arzator asigura protectia efectiva impotriva arderii combustibilului din buncar. Cenusa este inlaturata manual sau mecanizat printr-un gratar de evacuare. Sobele pe pelete sunt adesea echipate cu usi de sticla care sunt curatate cu aer (vezi Figura 27). Flacarile formate la arderea peletelor arata ca o combinatie intre flacarile rezultate din arderea gazului natural si a lemnului.

Focar Transportor elicoidal de pelete

Aer secundar

Aer primar
Cenusa

Locas ardere
Buncar pelete

Figura 32: Functionarea arzatorului alimentat pe la partea de sus

Ventilatorul convector asigura o mai buna distributie a caldurii

Alimentare automata cu combustibil in proportie optima

Banda incarcare combustibil

Flacarile sunt vizibile prin geam

Aerul este absorbit in camerea de ardere

Proportiile corecte de aer si combustibil rezulta in arderea curata si in putina cenusa depozitata

Figura 33: Functionarea unei sobe care arde pelete 17 (Grafic: XCO2)

- 42 -

Ghid pentru sisteme hibrid de incalzire •

Proiectul ACCESS

Alimentarea cu aer: Alimentarea cu aer primar si aer secundar de ardere este controlata printr-un ventilator silentios pentru unele sobe pe pelete. Este posibila si alimentarea cu aer din exterior printr-o conducta exterioara, lucru important pentru casele cu ventilatie controlata. Unele sobe cu ardere de pelete prezinta un ventilator convector suplimentar pentru imbunatatirea proceselor de convectie. Reglajul: Au fost dezvoltate diferite metode de reglaj in scopul alimentarii flacarii cu cantitatea optima de aer de ardere. In multe cazuri ventilatorul este controlat prin reglarea vitezei transportorului elicoidal de combustibil. Temperaturile gazelor de ardere sunt masurate pentru a determina daca are loc arderea. Senzorii lambda sunt utilizati frecvent pentru reglaj in focarele cazanelor, dar sunt mai putin utilizati in cazul sobelor pe pelete datorita costului lor relativ ridicat.

3.2.4 Cazanele pe pelete

Cazanele cu ardere de pelete sunt disponibile pentru puteri instalate mai mari decat sobele pe pelete (>8 kW) si pot asigura incalzirea unei cladiri intregi. In general, aceste echipamente sunt adecvate doar pentru utilizarea de pelete din lemn insa ca varianta de rezerva se pot folosi si gazul natural si combustibilul lichid. Cazanele pe pelete au necesitati reduse de curatare a cenusii si sunt de obicei alimentate cu pelete automat dintr-un depozit, un siloz sau un buncar. Cazanele pe pelete prezinta in mod obisnuit urmatoarele caracteristici: • Reglare automata a aerului, alimentare modulata; • Auto-aprindere si regulatoare de timp; • Temperaturi de curgere potrivite pentru radiatoarele din Marea Britanie (~80° C); • Optiuni pentru auto-curatarea schimbatorului de caldura; • Randamente sezoniere obisnuite >80%; • Curatare automata a cenusei. Cazanele pe pelete functioneaza utilizand un sistem de reglare a cantitatii de combustibil introduse in cazan in care mecanismul de alimentare cu combustibil livreza o cantitate mica de pelete in zona de ardere, peletele sunt arse,i apoi mai multe pelete sunt livrate si asa mai departe. Acest lucru le face sa raspunda mai lent la variatia cererii de caldura comparativ cu echipamentele pe gaz natural sau pe combustibil lichid. Aceasta problema poate fi remediata prin utilizarea unui rezervor de apa fierbinte sau a unui rezervor termic. Cazanele pe pelete functioneaza complet automatizat, avand arzatoare cu alimentare combustibil pe la partea superioara, pe la partea inferioara sau orizontal. Toate aceste trei tipuri sunt prezentate mai jos:
Cazane alimentate prin partea superioara: Mecanismul de alimentare prin partea superioara este descris in sectiunea 3.3.1 in descrierea sobelor pe pelete. Acest principiu de ardere permite o alimentare corecta. Este foarte potrivit a fi utilizat pentru cereri mici de caldura si pentru moduri de functionare pornit/oprit. Pentru a asigurara o functionare corespunzatoare gratarul trebuie sa fie curatat automatizat. Daca sunt folosite pelete de proasta calitate poate aparea fenomenul de zgurificare.

- 43 -

Ghid pentru sisteme hibrid de incalzire

Proiectul ACCESS

Cazane alimentate prin partea Intr-un inferioara: sistem de alimentare pe la baza cazanului peletele sunt livrate in zonele de ardere prin intermediul unui transportor elicoidal. Aerul primar de ardere este introdus printr-un gratar de otel de forma inelara, asa cum este prezentat in Figura 34.

Gaze fierbinti catre cazan

Aer secundar

Lemn ars

Lemn ars

Aer secundar

Lemn uscat

Burghiu surubelicoidal Transportor pentru combustibil pentru combustibil

Aer primar

Figura 34: Arzator alimentat prin partea inferioara [Sursa: British Biogen]

Suflanta aer

Camera de aer

Orificii aer
Flacari

Alimentare combustibil prin transportor elicoidal

Uscare combustibil Ardere combustibil Banda din fonta

Cenusa

Figura 35: Arzator focar [Source: British Biogen]

Arzatorul focar: In arzatorul focar (cunoscut si ca arzator orizontal) combustibilul este introdus orizontal printr-un transportor elicoidal. Un ventilator de mici dimensiuni sufla aer si pe deasupra combustibilului pentru a asigura aerul primar si secundar, producand o flacara mare care traverseaza cazanul si transfera caldura acestuia18

O schema obisnuita a unui cazan pe pelete cu schimbatoare de caldura cu tub vertical este prezentat in Figura 36.

- 44 -

Ghid pentru sisteme hibrid de incalzire

Proiectul ACCESS

LEGENDA: 1: Izolatie 2: Capul arzatorului 3: Container cenusa 4: Senzor 5: Aspiratie aer secundar 6: Schimbator caldura 7: Curatare automata schimbator de caldura 8: Racord cos 9: Senzor Lambda 10: Aspiratie aer primar

Figura 36: Cazan pe pelete alimentat prin partea inferioara 19 [Sursa: Grupul SWS ]

Figura 37: Sectiune verticala intr-un cazan pe pelete prezentand spiralele vibrante care permit evacuarea automata a cenusii

3.2.5 Cazanele pe aschii din lemn

In general echipamentele care ard aschii din lemn sunt potrivite pentru acoperirea unor cereri de caldura mai mari, insa cele mai mici cazane pe aschii din lemn (30-100 kW) pot fi potrivite pentru aplicatii casnice mai mari. Cazanele pe aschii din lemn avand aceste

- 45 -

Ghid pentru sisteme hibrid de incalzire

Proiectul ACCESS

capacitati necesita un combustibil cu specificatii de calitate ridicata in care aschiile sunt de marime apreciabila, iar continutul de umiditate este sub 30%. Cazanele pe aschii din lemn de aceste dimensiuni folosesc de obicei arzatoare alimentate pe la partea inferioara (descrise in sectiunea 3.2.4, Figura 34) sau arzatoare focar (Figura 35). Aceste tipuri de arzatoare sunt mai putin potrivite pentru combustibili cu un continut de umiditate peste 30% (calculat in baza umeda), deoarece aceste arzatoare nu expun combustibilul unei calduri radiante pentru a fi uscat inainte de a intra in zona de ardere. Cazanele pe aschii din lemn functioneaza in mod asemanator cazanelor pe pelete, insa necesita un sistem de alimentare cu combustibil mai robust si au nevoie de intretinere mult mai buna (vezi sectiunea 3.5). Cazanele pe aschii din lemn pot prezenta urmatoarele caracteristici: • Auto-aprindere • Auto-curatare • Evacuarea automata a cenusii • Reglaj lambda
3.2.6 Cazanele cu ardere de busteni

Cazanele care ard busteni furnizeaza incalzire si apa calda unei locuinte sau unei cladiri mai mari. Principalele lor caracteristici sunt prezentate mai jos:
• •

Incarcare manuala zilnica a combustibilului si aprindere manuala. Cazanele pe busteni functioneaza pe principiul arderii in gramada si sunt mai putin capabile sa functioneze la sarcina partiala decat cazanele pe aschii sau pelete din lemn (sau cazanele care ard combustibili fosili) astfel incat este ncesar in mod normal un acumulator sau un rezervor de stocare a energiei termice. Unele modele prezinta reglaj Lambda pentru reglarea alimentarii cu combustibil. Temperaturi ridicate (1000° pentru randamente ridicate (85-90%). C) Sunt disponibile variante multi-combustibil desi acestea pot avea randamente mai reduse. Este folosit un ventilator pentru evacuarea gazelor din camera primara de ardere si introducerea lor in camera secundara de ardere.

• • • •

Cazanul este cmplet izolat ceea ce determina pierderi de caldura prin radiatie foarte reduse. In Figura 38 este prezentata o schita a unui cazan care arde busteni.

- 46 -

Ghid pentru sisteme hibrid de incalzire

Proiectul ACCESS

Figura 38: Schita unui cazan pe busteni [Sursa: Froling] LEGENDA: 1. Depozit de busteni 2. Camera de ardere cu temperatura ridicata 3. Ventilator de evacuare reglat electronic 4. Sistem de reglaj modular cu microprocesor 5. Schimbator de caldura 6. Sistem de evacuare a gazelor arse partial, pentru a preveni scaparile de fum

3.3 SISTEME DE DEPOZITARE A COMBUSTIBILULUI

Alegerea tipului de depozit de combustibil si a dimensiunilor acestuia precum si a modului de livrare catre instalatia de ardere depinde de: • tipul combustibilului si al echipamentului; • cererea de caldura si prin urmare cantitatea de combustibil necesara • frecventa cu care se fac livrarile si orice restrictie asupra acestora (de exemplu livrari intr-o zona construita sau datorita efectului pretului combustibilului daca acesta este livrat); • spatiul disponibil;

- 47 -

Ghid pentru sisteme hibrid de incalzire •

Proiectul ACCESS

vehiculele disponibile pentru livrarea combustibilului la destinatie: Cea mai simpla modalitate de livrare a peletelor si aschiilor este de a exista posibilitatea stocarii combustibilului in depozit. Pentru alte tipuri de depozite pot fi necesare echipamente speciale de ridicat pentru a transfera combustibilului din vehiculul care face livrarea in depozit.

3.3.1 Depozitarea bustenilor

Cazanele care ard busteni sunt alimentate manual. Despicarea lemnului in busteni, in functie de dimensiunea camerei de ardere, se face, de asemenea, manual sau cu ajutorul unui despicator. Dimensiunea depozitului depinde de urmatoarele: daca proprietarul isi va prelucra bustenii proprii sau daca ii va cumpara de la un furnizor. Daca proprietarul isi taie si-si usuca singur bustenii atunci trebuie sa existe suficient spatiu pentru a permite uscarea acestora pe o perioada de cel putin o vara si o iarna dar ideal ar fi ca bustenii sa fie lasati la uscat timp de doi ani.

Foto: Beacon Stoves

Figura 39: Magazia pentru busteni trebuie sa permita o circulatie marita a aerului insa trebuie sa protejeze bustenii impotriva ploii

3.3.2 Depozitarea peletelor din lemn

Un cazan pe pelete de dimensiuni obisnuite utilizeaza 10m3 sau 6,5 t de pelete din lemn pe an. Sobele pe pelete pot arde mult mai putin. Cateva consideratii principale pentru depozitarea peletelor din lemn:
• •

daca peletele sunt disponibile in pungi sau en-gross (de obicei in cisterne); peletele din lemn pot fi aduse de mult mai departe decat alte tipuri de combustibili lemnosi astfel incat livrarile en-gross pot reduce costurile, iar utilizatorul ar putea dori sa protejeze depozitul de combustibil pentru livrari en-gross; se poate acumula praf in depozitele pentru livrari en-gross – acest lucru putand deveni periculos pentru sanatate si siguranta.

Sunt prezentate mai jos cateva dintre diferitele variante de depozitare a peletelor:

peletele din lemn pot fi livrate in saci. Acestia au de obicei 15-25 kg, sau chiar mult mai mari, si sunt convenabil de utilizat pentru sobe si cazane cu buncare de
- 48 -

Ghid pentru sisteme hibrid de incalzire

Proiectul ACCESS

combustibil integrate care se alimenteaza manual. Cumpararea peletelor in saci este in mod normal mai costisitoare.

pot fi ridicati pereti despartitori “cu destinatie pentru pelete”, iar depozitul de combustibil construit la locul amplasare a echipamentului de ardere. Un exemplu este prezentat in Figura 41. Peretii va trebui sa fie proiectati cu grija astfel incat sa poata sa suporte greutatea peletelor. poate fi instalat un siloz flexibil pre-fabricat in interiorul unui invelis ignifug. Un astfel de exemplu este prezentat in Figura 43. Materialul din care este realizat invelisul este permeabil la aer dar nu lasa praful sa treaca. Silozul pre-fabricat se poate contrui rapid si usor o data ce peretii din material ignifug au fost construiti.

Figura 40: Pelete din lemn ambalate

Figura 41: Depozit de pelete cu pereti despartitori si transportor elicoidal [Sursa: Okofen]

Figura 42: Depozit de pelete si sistem de alimentare a peletelor cu vacuum [Sursa: Paradigma]

Figura 43: Siloz prefabricat si transportor elicoidal [Sursa: Okofen]

Oricare ar fi solutia aleasa pentru configuratia depozitului de pelete, exista cateva cerinte de proiectare care trebuie respectate:

Trebuie sa respecte regulile de protectie impotriva incendiului. Unele autoritati locale pot solicita ca peretele despartitor dintre depozitul de pelete si cazan sa fie ignifug. Peretii si partile de sustinere trebuie construite in asa fel incat sa poata suporta incercarile statice corespunzatoare. O podea inclinata (la 35 – 45o) poate ajuta la o golire usoara si maxima a depozitului prin alunecarea continua a peletelor catre sistemul transportor.
- 49 -

• •

Ghid pentru sisteme hibrid de incalzire • • • •

Proiectul ACCESS

Trebuie sa existe o deschidere de cel putin 400 mm diametru, capabila sa reziste la greutatea peletelor. Camera de depozitare (inclusiv usa) trebuie sa fie impermeabile la praf. Intreaga camera de depozitare trebuie sa fie protejata impotriva umiditatii deoarece chiar si condensarea apei distruge calitatile peletelor. La o distanta de 50 cm trebuie instalate doua duze metalice pentru introducerea combustibilului si evacuarea aerului de ventilatie. Daca este posibil, camera de depozitare trebuie sa aiba un perete exterior pe care sa fie amplasate cele doua duze. Pentru conectarea la camionul-cisterna sunt necesare cuplaje standardizate dotate cu transportoare elicoidale speciale. Depozitul trebuie sa fie de forma dreptunghiulara, iar duza pentru umplere cu combustibil si cea pentru extractia aerului trebuie situate pe una din laturile inguste. Un material deflector montat pe partea opusa a duzelor ar trebui sa previna distrugerea peletelor in timpul procesului de umplere.

Volum util = 2/3 din capacitate va fi golita automat cu ajutorul transportorului elicoidal de pelete

Figura 44: Sectiune transversala in depozitul de pelete (Grafica: Okofen20)

Figura 44 arata cum volumul util al depozitului de pelete este mai mic decat volumul real al depozitului deoarece este necesar un gol de aer, iar daca fundul nu este inclinat atunci o parte din volumul de combustibil nu va putea fi utilizat.
3.3.3 Depozitarea aschiilor din lemn

Variantele pentru depozitarea aschiilor din lemn includ depozitarea in buncar sau in siloz. Ideal ar fi ca acestea sa fie proiectate astfel incat combustibilul sa poata fi incarcat pana la partea de sus a depozitului. O caracteristica importanta pentru depozitarea aschiilor din lemn o constituie continutul de umiditate al aschiilor. Daca aschiile sunt prea umede si nu exista ventilatie suficienta, atunci vor mucegai in timpul depozitarii. Conform standardului austriac, aschiile din lemn cu un continut de umiditate de pana la 30% sunt stabile in timpul depozitarii. Aschiile mai umede trebuie depozitate pentru perioade lungi intr-un depozit deschis unde exista aer suficient si depozitate intr-un buncar inchis doar

- 50 -

Ghid pentru sisteme hibrid de incalzire

Proiectul ACCESS

pentru perioade scurte de timp. Un tip de depozit potrivit pentru aschiile din lemn este prezentat in Figura 47. Aschiile din lemn sunt transportate din buncar sau siloz catre cazan fie prin intermediul unui transportor elicoidal, fie printr-unul conic. Cum aschiile din lemn nu se misca liber si fenomenul de “bridging” apare frecvent in buncare si silozuri, in unitatea de depozitare sunt instalate agitatoare simple pentru a usura indepartarea aschiilor. Principalele tipuri sunt sau agitatoarele rotative articulate sau cu arc, precum si burghiele conice sau rotative. Un exemplu este prezentat in Figura 45.

Figura 45: Agitator rotativ care ajuta la indepartarea aschiilor din depozit

Figura 46: Buncar pentru aschii din lemn cu laturi inclinate

Figura 47: Zona acoperita pentru uscarea si depozitarea unor cantitati mari de aschii din lemn

Figura 48: O rampa permite aschiilor din lemn sa fie incarcate in depozit pana la partea superioara a acestuia

Figura 49: Buncar pentru aschii din lemn dotat cu agitator si transportor elicoidal

Este avantajos sa se realizeze un amplasament in care aschiile sa fie incarcate pana la partea superioara a depozitului. Acesta poate consta in construirea unui depozit subteran sau a unei rampe dupa cum este prezentat in Figura 48.

- 51 -

Ghid pentru sisteme hibrid de incalzire

Proiectul ACCESS

Figurile 50: Depozite pentru aschii din lemn care necesita echipament de ridicare pentru livrarea combustibilului

3.3.4 Volumul depozitului de combustibil

Pentru a calcula volumul depozitului de combustibil necesar este nevoie de urmatorii parametrii:
• • •

Cererea de energie Puterea calorifica a combustibilului Densitatea combustibilului

Cele doua ecuatii importante sunt date mai jos.

Consumul de combustibil (kg ) = Volumul de combustibil ( m 3 ) =

Cererea bruta de energie (kWh) Puterea calorifica (kWh / kg )

Consumul de combustibil ( kg ) Densitatea combustibilului ( kg / m3 )

Exemplu: Sa se calculeze volumul depozitului pentru pelete necesar daca: - Cererea anuala de caldura este de 24000 kWh, iar cererea lunara de caldura in timpul celei mai reci luni este de 4000 kWh. - Densitatea peletelor = 600 kg/m3 - Puterea calorifica a peletelor = 3,2 kWh/kg. - Peletele urmeaza sa fie livrate cu o frecventa maxima de o data pe luna. 1) Calculul consumului de combustibil in timpul celei mai reci luni:

Consumul de combustibil (kg ) =

4000 (kWh) = 1250 kg pe luna 3,2 (kWh / kg )

2) Calculul volumului de combustibil necesar:

Volumul de combustibil (m 3 ) =

625 (kg ) = 2,08 m 3 600 (kg / m 3 )

Deci, volumul util total al depozitului de combustibil va fi de 2,08 m3 Prin urmare, daca este ales un depozit de pelete, iar

volumul util =

2 volumul total 3
- 52 -

Ghid pentru sisteme hibrid de incalzire

Proiectul ACCESS

Atunci, volumul depozitului de combustibil =

2 × 2,08 m 3 3 volumul depozitului de combustibil = 3,12 m 3

Este important de retinut ca a calcula volumele depozitelor pentru aschiile din lemn si pentru busteni este mai dificil de realizat deoarece rapoartele de ambalare si densitatile in vrac sunt mult mai putin consecvente. Valori ale densitatilor in vrac pentru aschiile din lemn si pentru busteni sunt date in Tabelul 3. In Tabelul 10 sunt prezentate densitatile pentru diferite tipuri de combustibili si pentru diferite specii de arbori. Rapoartele de ambalare obisnuite pentru busteni si aschii sunt date mai jos desi acestea pot varia:
Lemn solid 1 m3 Busteni 1,43 m3 Aschii din lemn 2,43 m3

Tabelul 10: Densitati ale lemnului, kg/m
Specii Tipul combustibilului Raportul de ambalare Solid Fag Busteni Aschii Solid Stejar Busteni Aschii Solid Molid Busteni

3

Pin Aschii Solid Busteni Aschii

1

1,43

2,43

1

1,43

2,43

1

1,43

2,43

1

1,43

2,43

Continut de umiditate, in baza umeda, %

0 10 15 20 30 40 50

558 620 657 698 798 930 117

390 434 459 488 558 651 781

230 255 20 287 328 383 459

588 654 692 735 840 980 1177

411 457 484 514 588 686 823

242 269 285 303 346 403 484

361 401 425 452 516 602 722

253 281 297 316 361 421 505

149 165 175 186 212 248 297

448 498 527 560 640 747 897

313 348 369 392 448 552 627

184 205 217 231 264 307 369

3.4 SISTEMUL DE EVACUARE – COSUL DE FUM 3.4.1 Rolul cosului

Rolul unui cos de fum este de a realiza in siguranta curatarea produselor de ardere prin structura si eliberarea in atmosfera la un nivel si o pozitie care sa nu cauzeze neplaceri. In acelasi timp, in cazul multor echipamente chiar cosul de fum este cel care introduce aer proaspat in instalatie pentru ca arderea sa se poata realiza. Proiectarea si instalarea adecvata a unui cos de fum este deci esentiala pentru functionarea eficienta si in siguranta a instalatiei de incalzire cu lemne. Exista diferite variante de cosuri, insa modelul ales trebuie sa se potriveasca echipamentului pentru care este instalat, tipului de cladire si locului de amplasare.

- 53 -

Ghid pentru sisteme hibrid de incalzire

Proiectul ACCESS

captuseala canalului de fum

teava de fum canal de fum

usa funingine

pozitii posibile pentru acces

Spatiu de colectare moloz

orificiu evacuare gaze al echipamentului

Echipament

Figura 51: Componentele sistemului de evacuare la cos. (Grafica: Document aprobat J)

3.4.2 Efectul de tiraj ascendent si proiectarea canalului de fum

Efectul de tiraj ascendent rezulta din diferenta dintre temperatura interioara a gazelor de ardere si temperatura aerului exterior.

Gazele de ardere fierbinti se dilata, devin mai putin dense si sunt impinse pe cos in sus de catre o ‘‘coloana‘‘ de aer mai rece si mai dens, de volum egal. Cu cat diferenta de temperatura este mai mare, cu atat mai mare este tirajul (diferenta de presiune). Cu cat cosul de fum este mai inalt cu atat mai mare este greutatea diferentiala a “coloanei” si cu atat mai mare este tirajul.
Figura 52: Efectul de tiraj ascendent (Grafica: Euroheat)21

Unele sisteme de evacuare la cos pot functiona doar prin intermediul efectului de tiraj ascendent. Acesta este cunoscut sub numele de tiraj natural si da nastere la o presiune negativa in canalul de fum. Instalarea unui ventilator de aspiratie la capatul cosului poate conduce la cresterea tirajului (sau la reducerea in continuare a presiunii interioare). Acesta este cunoscut sub numele de tiraj ventilat. Un alt tip este tirajul fortat care utilizeaza o suflanta care asigura si aerul necesar arderii si poate produce o presiune pozitiva in canalul de fum. Tirajul necesar este de obicei
- 54 -

Ghid pentru sisteme hibrid de incalzire

Proiectul ACCESS

specificat de catre producatorul echipamentului, iar tirajul poate fi masurat cu ajutorul unui dispozitiv de masurat tirajul. La cosurile de fum cu tiraj natural, tirajul depinde, printre alti factori de influenta, de: proprietatile si tipul cosului de fum si de actiunea vantului.
3.4.3 Reglajul si stabilizarea tirajului

Deoarece temperatura exterioara ii influenteaza tirajul, cosul trebuie proiectat astfel incat sa permita un tiraj adecvat intr-o zi calda. Acest lucru poate insemna ca intr-o zi rece tirajul poate fi prea mare. Tirajul poate fi reglat prin cateva metode, cele mai intalnite fiind: 1) Prevederea unei aparatoare pentru cosul de fum la capatul acestuia. 2) Utilizarea unui stabilizator de tiraj.
Figura 53: Actiunea unui stabilizator de tiraj al cosului Sursa: Euroheat22

Un stabilizator de gaze poate face reglarea tirajului. Un simplu stabilizator de gaze consta dintr-o clapeta cu balama dotata cu o balanta cu greutate ajustabila care este reglata pentru a permite clapetei sa se deschida atunci cand presiunea negativa din interiorul canalului de fum este foarte scazuta. Prin permiterea patrunderii aerului rece in canalul de fum, gazele de ardere sunt racite, iar tirajul este redus. Modele mai sofisticate pot oferi un reglaj variabil.
3.4.4 Consideratii legate de proiectarea sistemului de evacuare la cos

Proiectarea unui canal de fum trebuie sa tina cont de urmatoarele:

Tipul echipamentului de ardere a lemnului: echipamentele de diferite tipuri si dimensiuni au diferite in ceea ce priveste tirajul si produc diferite cantitati de gaze de ardere ce trebuie evacuate. Orice utilizare multipla a cosului de fum: in mod normal un echipament de ardere trebuie sa aiba un canal de fum. Forma si diametrul canalului de fum in sectiune transversala: acestea trebuie sa fie in mod normal constante de dimensiuni potrivite. Inaltimea efectiva a cosului: aceasta afecteaza tirajul cosului. Lungimea cosului pe partea rece a cladirii (adica orice spatiu neincalzit, cum ar fi podul). Lungimea cosului in afara cladirii: aceasta influenteaza izolatia necesara si posibilitatea condensarii gazelor de ardere. Pozitia canalului de fum fata de cladire si de cladiri invecinate si obstructiile care pot afecta debitul de aer si, prin urmare, tirajul.

• • • • • •

- 55 -

Ghid pentru sisteme hibrid de incalzire

Proiectul ACCESS

Proiectarea cosului de fum pentru combustibilul solid si materialele din care acesta este construit trebuie, de asemenea, sa indeplineasca urmatoarele criterii de proiectare (producatorii pot oferi si alte recomandari mai specifice):
• • • • • • •

Clasa de temperatura (temperatura interioara nominala de functionare a cosului) 450°C (adica rezistenta la caldura testata la o temperatura de pana la 550° C) Rezistenta la ardere a funinginii testata pana la o temperatura de 1000° C Ideal ar fi sa fie total rezistent la umiditate Finisarea suprafetelor: suprafata interioara trebuie sa fie neteda si fara crapaturi Trebuie instalata izolatie termica pentru a preveni condensarea gazelor de ardere pe suprafetele reci Accesul facil pentru curatare si inspectie Sa fie in conformitate cu instructiunile producatorului si cu standardele europene precum si cu reglementarile locale/nationale in constructii (aproape toate contin cerinte specifice pentru cosuri).

In general sistemele de evacuare la cos pentru echipamentele de ardere a lemnului sunt realizate fie din material ceramic, fie din otel inoxidabil. Pot fi utilizate insa si alte materiale. Durata de viata a unui cos depinde de constructia sa si, de asemenea, de tipul combustibilului si de instalatia de ardere. De exemplu, peletele cu un continut ridicat de lignina pot avea un continut mai mare de sulf, ceea ce conduce la aparitia coroziunii. Modul de conectare al echipamentului la cos este, de asemenea, foarte important. Conectarea trebuie: • sa fie scurta ca lungime; • sa fie etansa; • sa aiba o inclinatie indreptata in sus; • sa fie izolata; • sa aiba un numar minim de coturi; • sa fie usor de curatat.
3.5 FUNCTIONAREA SI INTRETINEREA SISTEMELOR DE INCALZIRE CU LEMN

Echipamentele de incalzire care functioneaza cu biomasa, ca orice alt echipament, necesita intretinere pentru a se asigura functionarea lor eficienta si sigura. Cerintele generale de functionare si intretinere ale sistemelor de incalzire cu biomasa sunt descrise mai jos, impreuna cu cateva cauze comune de aparitie de probleme la aceste sisteme. Producatorul unui anumit echipament, furnizeaza in mod normal un manual cu instructiuni de functionare si intretinere, in care sunt descrise procedurile de intretinere si intervalele recomandate pentru intretinere. Aceste instructiuni trebuie urmate cu grija. Clientul trebuie sfatuit cu privire la procedurile de functionare si de aprindere, la utilizarea instrumentelor si despre notiuni generale principale de intretinere a echipamentului.
3.5.1 Combustibilul adecvat

Pentru a se asigura functionarea corecta a echipamentelor de incalzire este foarte important sa se arda combustibilul potrivit, de dimensiuni, calitate si tip adecvate. De exemplu, arderea carbunelui intr-o instalatie care a fost proiectata sa arda biomasa poate cauza pagube importante. In plus, arderea unui tip diferit de lemn poate conduce la cresterea cantitatii de funingine si producerea de gudroane in canalul de fum. Mai multe
- 56 -

Ghid pentru sisteme hibrid de incalzire

Proiectul ACCESS

detalii legate de proprietatile de ardere ale lemnului si de calitatea combustibilului lemnos pot fi gasite in Sectiunea 3.1.
3.5.2 Alimentarea cu aer

Toate echipamentele de incalzire pe biomasa necesita o cantitate corespunzatoare de aer pentru a asigura arderea completa si evacuarea suficienta a fumului la cos. Alimentarea necorespunzatoare cu aer creste riscul ca fumul daunator sa patrunda in camera in care este instalat echipamentul. De asemenea, aerul insuficient conduce la ardere incompleta si la un randament mai mic al echipamentului (vezi sectiunea 3.1). Alimentarea cu aer la cazanele automate este reglata automat. Pentru sobele care ard busteni un termometru montat pe racordul la cos poate semnala daca soba este neincalzita sau supraincalzita din cauza insuficientei alimentari cu aer, sau respectiva alimentarii cu prea mult aer.

Figura 54: Termometru montat pe racordul la cos (Fotografie: Stovax)

3.5.3 Curatarea canalului de fum (maturarea cosului)

Toate cosurile trebuie curatate cel putin o data pe an, preferabil inainte sa inceapa sezonul de incalzire. Instalatiile folosite tot timpul anului trebuie sa aiba cosurile curatate de cel putin doua ori pe an. Intotdeauna trebuie folosit un cosar recomandat, de preferinta un membru al Asociatiei Nationale a Cosarilor sau din Breasla Cosarilor (daca aceasta exista). Intretinerea unui cos include:
• Maturarea si inlaturarea molozului din toate zonele, cel putin o data pe an si de cel putin doua ori pe an pentru sobele pe busteni. • Inspectie vizuala. • Testarea; la fum, la curatire. • Orice reparatii necesare. 3.5.4 Inlaturarea cenusii

Daca cenusa este lasata sa se depuna in interiorul echipamentului, atunci focul nu va mai arde corespunzator si echipamentul poate fi distrus. Cazanele automatice si sobele pe pelete din lemn sunt dotate cu inlaturarea automata a cenusii, iar cenusarul poate fi golit automat. Pentru sobele pe busteni, in general, echipamentul trebuie golit de cenusa inainte sa fie alimentat cu o noua sarja de combustibil. Cenusarul trebuie inlaturat cu grija din lacasul lui si golit intr-un container corespunzator. Un dispozitiv pentru cenusa fierbinte (o cutie metalica cu capac) este ideal pentru acest lucru.
- 57 -

Ghid pentru sisteme hibrid de incalzire

Proiectul ACCESS

Cenusarul trebuie inlocuit, focarul curatat de cenusa cu ajutorul unui vatrai sau cu mecanismul de curatat cenusa al echipamentului si apoi adaugat combustibil. Cenusa trebuie eliminata corespunzator, iar cenusa fierbinte nu trebuie pusa in lazi de gunoi. Cenusa mai poate fi utilizata in gradini si imprastiata in gunoiul de grajd sau pe razor. Nu este recomandat ca mari cantitati de cenusa sa fie plasate in jurul plantelor, in special cele care prefera conditii acide, pentru ca cenusa provenita din lemn este alcalina.
3.5.4.1 Intretinerea sobelor pe busteni

Sobele pe busteni necesita inlaturarea zilnica a cenusii. In plus, la sfarsitul fiecarui sezon de incalzire trebuie realizate urmatoarele activitati:
• • • • • •

Esalonarile usei si ale geamurilor trebuie curate, verificate si, daca este necesar, inlocuite Termostatele si supapele de aer sa fie curatate Captuseala focarului trebuie curatata, verificata si, daca e necesar, inlocuita Curatarea cenusii din si care Maturarea cosurilor Verificarea tirajului

3.5.4.2 Intretinerea sobelor pe pelete

Sobele pe pelete necesita un nivel de intretinere mai redus decat sobele care ard busteni si sunt proiectate pentru functionare semi-automata. In functie de tipul echipamentului si de numarul de ore de functionare in fiecare zi, buncarul de combustibil va trebui alimentat aproape la fiecare 2 - 4 zile. Un regim de intretinere corespunzator trebuie sa urmeze instructiunile producatorului. Intretinerea va depinde de cat de multa cenusa, gudron si zgura sunt produse si deci de temperatura de ardere, de continutul de umiditate si de calitatea combustibilului. Intretinerea va include in mod normal urmatoarele:
• La fiecare cateva zile: verificarea arzatorului de zgura si inlaturarea acesteia cu o grebla de cenusa. Aerisirile trebuie curatate, daca este necesar. • Dupa arderea a aproximativ 50-100 kg de combustibil: a. Inchideti soba si lasati sa se raceasca; complet deconectati de la alimentarea electrica. b. Inlaturati vasul arzatorului, verificati de zgura si curatati toate orificiile de ardere. c. Goliti si curatati cu peria cenusarul d. Curatati fereastra • La sfarsitul perioadei de incalzire trebuie efectuata o verificare completa. Aceasta verificare va include curatarea canalului de fum, curatarea transportorului de pelete elicoidal, curatarea si intretinerea ventilatoarelor. 3.5.4.3 Intretinerea unui cazan care functioneaza cu aschii din lemn

Cele mai importante cerinte pentru intretinerea unui cazan care functioneaza cu aschii din lemn sunt prezentate in tabelul de mai jos. Frecventele date presupun o functionare de 9 luni pe an.

- 58 -

Ghid pentru sisteme hibrid de incalzire

Proiectul ACCESS

Tabelul 11: Intretinerea unui cazan care functioneaza cu aschii din lemn Activitatea Maturarea cosului Lubrifierea ventilatoarelor Curatarea cenusii Curatarea schimbatoarelor de caldura Frecventa De 2 ori pe an O data pe saptamana O data pe luna O data pe luna Durata ½ ora 5 minute ½ ora ½ ora

- 59 -

Ghid pentru sisteme hibrid de incalzire

Proiectul ACCESS

4. SISTEME SOLARE 4.1 PRINCIPUL DE FUNCTIONARE AL SISTEMELOR SOLARE TERMICE

In sistemele solare termice generarea de caldura este realizata de captatorul solar. Captatorul solar este, de obicei, instalat pe acoperis. Acesta transforma lumina solara (radiatia de unda scurta) in caldura. Prin urmare, captatorul este elementul de legatura intre energia provenita de la soare si utilizatorul de energie. Suprafata absorbanta a captatorului este cea care genereaza caldura. Aceasta consta intr-o placa metalica acoperita cu un strat de culoare inchisa, care absoarbe radiatia solara si reprezinta o parte componenta esentiala a captatorului. La interiorul suprafetei absorbante se gaseste un sistem de tevi prin care circula agentul de transfer termic, care absoarbe caldura. Agentul de transfer termic curge de-a lungul unei tevi catre rezervorul de apa calda. Aici caldura este transferata apei prin intermediul unui schimbator de caldura. Agentul de transfer termic racit curge printr-o a doua teava inapoi la captator. Apa incalzita se strange in rezervor. Densitatea apei duce la aparitia straturilor de temperatura in rezervorul de stocare. Apa cea mai calda ramane in partea de sus a rezervorului. De aici este utilizata pentru consum. Apa mai rece ramane la baza rezervorului. Acolo apa proaspata este reincarcata. Majoritatea sistemelor solare termice din Europa Centrala contin un fluid de transfer de caldura rezistent la inghet. De obicei acest fluid este o solutie de apa cu glycol care circula fortat intr-un sistem inchis. Sistemul solar termic este separat de circuitul intern al apei. De aceea, acest sistem este numit sistem cu dublu circuit. Atunci cand temperatura in captator depaseste valoarea temperaturii in cea mai de jos parte a rezervorului de stocare cu cateva grade Celsius, unitatea de control a sistemului solar porneste o pompa. Astfel, agentul termic fierbinte curge din captator catre schimbatorul de caldura in partea de jos a rezervorului de stocare. Aici are loc transferul caldurii catre apa din interiorul rezervorului care este utilizata ca apa calda.23
4.2 CIRCULATIA FORTATA

Sistemele solare cu circulatie fortata sunt cele mai utilizate in Europa Centrala si de Nord. Aceste sisteme sunt in mod normal proiectate pentru a asigura 100% cererea de apa calda in perioada verii si 50-80% din cererea anuala de apa calda. Circulatia fortata face posibila separarea rezervorului de captator deoarece fluidul de transfer al caldurii este pompat intre rezervor si captator. Aceasta inseamna ca rezervorul poate fi amplasat in interiorul cladirii sau chiar in pivnita, ceea ce adesea face mai usoara integrarea sistemului solar intr-un sistem de incalzire. Evitarea amplasarii rezervorului pe acoperisul cladirii este, de asemenea, un avantaj estetic in comparatie cu sistemele de tip termosifon.24 Un sistem cu circulatie fortata este un sistem flexibil, dar complex in acelasi timp, datorita faptului ca necesita atat o pompa cat si un regulator. Un sistem cu circulatie fortata poate sa functioneze ca un preincalzitor sau poate sa acopere cererea totala de apa calda menajera daca este echipat cu un incalzitor suplimentar (de ex. un echipament de incalzire cu pelete integrat).

- 60 -

Ghid pentru sisteme hibrid de incalzire

Proiectul ACCESS

Figura 55: Ilustrarea unui sistem solar cu circulatie fortata Sursa: Solarpraxis AG Legenda: 1. Captator; 2. Rezervor de stocare; 3. Schimbator de caldura; 4. Regulator; 5. Vas de expansiune; 6. Incalzitor de rezerva; 7. Consumator

4.3 CAPTATOARE SOLARE 4.3.1 Captatoare solare plane

Captatoarele solare plane sunt dispozitive de conversie a energiei care absorb radiatia solara si transfera energia continuta de aceasta unui fluid de lucru care circula prin interiorul captatorului. Captatoarele solare plane sunt capabile sa colecteze si sa difuzeze in mod direct componente ale radiatiei solare.25 Un captator solar plan este alcatuit din: placa absorbanta, acoperire transparenta, cuva si izolatie. In general pentru acoperirea transparenta se foloseste sticla de protectie solara, slab securizata, deoarece permite transmiterea unei parti mai mari din spectrul de radiatii de unda scurta.
Acoperire transparenta Agent termic Placa absorbanta Cuva Izolatie

Figura 56: Schema unui captator solar plan Sursa: www.solarserver.de

In acelasi timp, doar o foarte mica parte din caldura emisa de placa absorbanta scapa de sub acoperirea transparenta (efectul de sera). In plus, acoperirea transparenta impiedica
- 61 -

Ghid pentru sisteme hibrid de incalzire

Proiectul ACCESS

vantul si adierile de vant sa imprastie in atmosfera caldura captata (convectie). Impreuna cu cuva, acoperirea din sticla protejeaza placa absorbanta de conditiile meteo nefavorabile. O cuva tipica este construita din aluminiu si otel galvanizat, iar uneori se foloseste plastic intarit cu fibra de sticla. Izolatia din spatele placii absorbante si de pe peretii laterali reduce pierderile de caldura prin conductie. Izolatia este, de obicei, spuma poliuretanica sau vata minerala, desi sunt utilizate uneori si materiale izolatoare din fibre minerale cum ar fi: vata de sticla, fibra de sticla, etc. Captatoarele solare plane au dovedit un raport randament/pret bun, precum si o mare varietate de posibilitati de montare (pe acoperis, in acoperis sau independent). Comparativ cu alte tipuri de captatoare solare, captatoarele solare plane au cea mai mare suprafata de absorbtie a caldurii, dar au insa si cea mai mare pierdere de caldura dintre toate categoriile de captatoare solare.
4.3.2 Captatoare cu tuburi vidate

In cazul captatoarelor cu tuburi vidate, elementul absorbant este localizat intr-un tub de sticla vidat si nepresurizat. Fluidul de transfer termic curge prin elementul absorbant direct intr-un tub in forma de U sau in contra curent intr-un sistem tub-in-tub. Mai multe tuburi conectate in serie sau tuburi paralele conectate intre ele printr-un distribuitor formeaza captatorul solar. Un captator cu tuburi de caldura contine un fluid special, care incepe sa se vaporizeze chiar la temperaturi scazute. Aburul se formeaza in tuburile de caldura si incalzeste fluidul purtator din tubul principal prin intermediul unui schimbator de caldura. Lichidul condensat se intoarce apoi la baza tubului de caldura.
Tub captator Schimbator de caldura (condensator) Izolatie

Elementul absorbant Tub de sticla Tub de caldura Figura 57: Schema unui captator cu tuburi de caldura Sursa: www.solarserver.de

Tuburile trebuie sa fie inclinate la un unghi specific fata de orizontala astfel incat procesele de vaporizare si condensare sa functioneze corect. Exista doua tipuri de conectare a captatoarelor la sistemul solar de circulatie. Fie schimbatorul de caldura se cupleaza direct in distribuitor (“conexiunea umeda”) fie este conectat la distribuitor printr-un material conductor de caldura (“conexiunea uscata”). O “conexiune uscata” permite schimbarea tuburilor individuale fara a goli intreg sistemul de fluid. Tuburile vidate ofera avantajul functionarii eficiente cu temperaturi ridicate in elementul absorbant

- 62 -

Ghid pentru sisteme hibrid de incalzire

Proiectul ACCESS

si cu radiatie redusa. Temperaturi mai ridicate se pot obtine, de asemenea, si pentru aplicatii precum incalzire cu apa calda, producere de abur si aer conditionat.26
4.3.3 Eficienta captatorului solar

Captatoarele solare termice au diferiti factori de eficienta. Captatoarele solare plane sunt mai potrivite pentru prepararea apei calde menajere, in vreme ce captatoarele cu tuburi sunt mai potrivite pentru incalzirea spatiului. Diagrama urmatoare prezinta caracteristici ale factorului de eficienta precum si aplicatiile potrivite pentru cateva tipuri de captatoare la o radiatie de 1000 W/m2.

Figura 58: Caracteristici ale factorului de eficienta pentru captatoarele solare la o radiatie de 1000 W/m2 Sursa: Öko Institut 1997

- 63 -

Ghid pentru sisteme hibrid de incalzire

Proiectul ACCESS

5. SISTEME DE STOCARE A ENERGIEI TERMICE

Rezervorul de stocare a energiei termice este componenta principala a sistemului de incalzire cu pelete combinat cu o instalatie solara. Acesta reprezinta conexiunea hidraulica si in functie de dimensiune si tip, baza pentru un sistem cu o buna functionare. Exista multe posibilitati diferite de combinare ale acestor doua tipuri de furnizori de caldura care folosesc surse regenerabile. Containerul de stocare a energiei termice este in mod obisnuit un rezervor de apa fabricat din otel si complet izolat. In timpul incarcarii si descarcarii agentul termic (apa, in general) curge prin rezervorul de apa. Orificiul de admisie a apei calde din partea de sus a rezervorului de acumulare este proiectat astfel incat sa se evite turbulentele si sa se realizeze o stratificare termica corespunzatoare. Pentru extragerea caldurii din rezervorul de acumulare a energiei termice, fie este inversata directia de curgere, fie sunt instalate tuburi de retur cu extractie separata. In cazul sistemelor solare de incalzire instalarea unei unitati de stocare a energiei termice este necesara datorita faptului ca perioadele in care energia solara este disponibila sunt rareori corespunzatoare cu perioadele in care se cere caldura. Cu ajutorul unui sistem de stocare, caldura poate fi depozitata atunci cand se produce pentru mai tarziu, cand va fi necesara. In cazul sistemelor de incalzire pe biomasa instalarea unui rezervor de stocare a energiei termice este recomandata. Instalarea rezervorului este necesara atunci cand cererea de caldura este mai mica decat cea mai mica putere a unui cazan care functioneaza continuu. Cand acest lucru se intampla, iar rezervorul de stocare nu este instalat, arderea trebuie oprita imediat de catre regulator prin intreruperea alimentarii cu aer ori cu combustibil. Cand sistemul de stocare este instalat, atunci cazanul pe pelete nu trebuie sa fie oprit imediat, iar surplusul de caldura poate fi depozitat in unitatea de stocare. Dupa ce cazanul pe pelete este oprit, caldura poate fi extrasa la nevoie din rezervorul de stocare, iar cazanul nu trebuie pornit. In general, stocarea energiei termice in sistemele de incalzire cu cazane pe biomasa asigura o functionare continua a cazanului fiind necesare mai putine intervale de pornire/oprire ale cazanului. Datorita acestui lucru este asigurata o durabilitate mai lunga cazanului. Figura 59 de mai jos arata cum un sistem de stocare de a energiei termice poate fi utilizat pentru a ajuta la satisfacerea unei cereri fluctuante de caldura. In acest exemplu, cazanul functioneaza la putere maxima pentru 10 ore, dar acopera o cerere variata de-a lungul unei perioade de 24 ore.

- 64 -

Ghid pentru sisteme hibrid de incalzire

Proiectul ACCESS

Temperatura in rezervorul de stocare a caldurii
Varf cazan + stocare Cazan pornit Surplus de stocat Cazan oprit Sarcina in timpul noptii asigurata de rezervorul de stocare Sarcina termica cladire

Putere cazan

Figura 59: Stocarea de energie termica pentru acoperirea unei sarcini termice fluctuante, in cazul utilizarii biomasei

Sunt disponibile tipuri diferite de rezervoare de stocare a energiei termice in functie de modul in care incalzirea apei calde menajere este separata de sau integrata in interiorul rezervorului de stocare sau daca este necesara folosirea unui sistem solar termic combinat cu un sistem de incalzire pe biomasa. Se pot distinge urmatoarele tipuri: acumularea de apa calda menajera, acumularea tampon si o combinatie a celor doua, numita stocare combinata de caldura.
5.1 ACUMULAREA APEI CALDE MENAJERE

Rezervoarele de acumulare a apei calde menajere sunt umplute cu apa potabila pentru utilizare casnica. Aceasta apa este incalzita de catre schimbatoarele de caldura integrate, conectate la circuitele de incalzire ale sistemului de incalzire. In mod obisnuit, rezervoarele standard de acumulare a apei calde menajere au doua schimbatoare de caldura integrate, pentru doua surse de caldura (sisteme combinate). Unul dintre schimbatoarele de caldura este responsabil cu preluarea caldurii din circuitul de incalzire al sistemului solar termic, iar celalalt este responsabil cu preluarea caldurii din circuitul termic al cazanului in rezervorul de acumulare. Pentru extragerea apei calde, rezervorul are, de obicei, integrate un racord de evacuare apa calda si un racord pentru reumplerea acestuia cu apa rece. Presiunea de functionare obisnuita a acestui tip de acumulator de caldura este cuprinsa intre 4 si 6 bar.

- 65 -

Ghid pentru sisteme hibrid de incalzire

Proiectul ACCESS

Furnizare apa calda

Tur incalzire Furnizare caldura (din (de la cazan) cazan)
Retur caldura Retur incalzire (cazan)

Tur incalzire Furnizare caldura (din sistemul (de la sistemul solar termic) termic solar)

Retur caldura (termica solara) Retur incalzire (sistemul solar termic) Alimentare apa proaspata Admisie apa proaspata

Figura 60: Rezervorul standard de acumulare a apei calde menajere Sursa: Deutsche Gesellschaft für Solarenergie e.V.

Acumulatoarele de apa calda sub presiune sunt realizate din otel inoxidabil, otel smaltuit sau invelit in plastic. Acumulatoarele din otel inoxidabil sunt usor de intretinut in comparatie cu alte tipuri de acumulatoare. Pe de alta parte, sunt mult mai scumpe in comparatie cu acumulatoarele smaltuite. Otelul inoxidabil poate fi, de asemenea, distrus de apa cu continut de clor. Acumulatoarele din otel emailat trebuie dotate impotriva coroziunii cu un anod extern din magneziu. Mai exista, de asemenea, si acumulatoare ieftine din plastic, acoperite cu email. Stratul din email este sensibil la temperaturi de peste 80° Majoritatea straturilor acoperite folosite pentru plastic nu sunt potrivite pentru C. folosirea la acumulatoarele de apa calda. De asemenea, acumulatoarele nepresurizate din plastic nu sunt potrivite pentru temperaturi ridicate27.

5.2 REZERVOARE TAMPON DE STOCARE A ENERGIE TERMICE
Rezervoarele tampon de agent termic sunt rezervoare din otel, sub-presiune si complet izolate sau rezervoare nepresurizate, fabricate din material sintetic, in care se gaseste apa din circuitul de incalzire. Energia termica stocata in rezervorul tampon poate fi: fie introdusa direct in sistemul de incalzire (pentru a sustine incalzirea), fie folosita la furnizarea apei calde menajere prin intermediul unui schimbator de caldura. Sistemele de incalzire centrala cu cazane cu functionare pe pelete acumuleaza surplusul de caldura din cazan, care nu este necesar pentru incalzirea spatiului in momentul in care a fost produs. Rezervorul tampon de stocare a energiei termice serveste la incalzirea spatiului dupa ce a incetat arderea in cazan. In sistemele de incalzire cu cazane pe biomasa este recomandat sa se instaleze un sistem tampon de stocare a caldurii pentru a reduce intervalele de pornire/oprire ale cazanului, in special cand este instalat un cazan pe biomasa cu putere nemodulata. Mai intai, cazanul incarca rezervorul de stocare pentru a induce o perioada de functionare mai indelungata a cazanului. Dupa arderea combustibililor lemnosi, distributia caldurii este asigurata din rezervorul tampon de stocare.28

- 66 -

Ghid pentru sisteme hibrid de incalzire

Proiectul ACCESS

Figura 61: Rezervor tampon de stocare integrat intr-un sistem combinat energie solarabiomasa [Sursa: Buschbeck Solartechnik]

Acumulatoarele sunt preferate mai mult pentru sistemele de incalzire cu cazane care functioneaza cu butuci din lemn. Ca regula generala, de obicei, este necesar un volum de 50 de litri pentru fiecare kW instalat. Pentru cazanele cu ardere de aschii si pelete din lemn, acumulatoarele ofera o stocare de caldura pe termen scurt pentru acoperirea varfurilor de sarcina. Volumul necesar este, de obicei, de 30-50 l pentru fiecare kW instalat. In plus, pentru dimensionarea corecta a acumulatoarelor este important sa se cunoasca modul de functionare si reglajul sistemului de cazan cu acumulator.

5.3 REZERVOARE COMBINATE DE STOCARE A ENERGIEI TERMICE
Rezervorul combinat de stocare este o combinatie intre un rezervor de acumulare a apei calde menajere si un rezervor tampon de stocare. In zona de sus, cea mai fierbinte, a rezervorului tampon de stocare este integrat un rezervor mic de acumulare a apei calde menajere. Suprafata rezervorului de acumulare a apei calde are rol de schimbator de caldura. Rezervorul combinat de stocare a energiei termice este potrivit pentru sistemele solare termice cu sau fara sustinerea unui cazan de incalzire. Datorita faptului ca acesta este un sistem cu un singur rezervor, montarea conductelor poate fi usor de realizat, iar reglajul este simplu. Captatoarele solare termice si cazanele pe pelete sunt potrivite tuturor sistemelor de incalzire, asa cum toate aplcatiile consumatoare de caldura necesita preparare de apa calda menajera, iar circuitul termic functioneaza cu acelasi rezervor tampon. Sistemul de incalzire este conectat la partea de sus a rezervorului, unde incalzeste apa calda menajera. Partea din mijloc a rezervorului poate fi folosita pentru ridicarea returului de incalzire. In partea de jos a rezervorului este integrat un schimbator de caldura pentru incarcarea energiei solare. Interiorul rezervorului de acumulare a apei calde menajere este incalzit de propria suprafata.

- 67 -

Ghid pentru sisteme hibrid de incalzire

Proiectul ACCESS

Figura 62: Sectiune printr-un rezervor combinat de stocare a energiei termice Sursa: Wagner & Co Solartechnik GmbH

- 68 -

Ghid pentru sisteme hibrid de incalzire

Proiectul ACCESS

6. SISTEMELE DE REGLAJ 6.1 TEHNOLOGII DE REGLAJ PENTRU CAZANELE CU ARDERE PE BIOMASA
Sistemele de ardere alimentate automat, precum cazanele pe pelete sau aschii, sunt adecvate pentru functionarea la sarcina partiala si trebuie echipate cu sistem de reglaj al puterii. De asemenea, procesul de ardere este adeseori, reglat cu ajutorul unor parametrii suplimentari ai gazelor de ardere, adica: optimizat prin conditionarea gazelor de ardere (reglajul aerului de ardere in functie de gazele de ardere).29 In general, unitatile cu microprocesor impreuna cu softul adecvat comanda reglajul puterii. Reglajele se fac dupa cum urmeaza.

6.1.1 Reglajul puterii
Reglajul automat al puterii la cazanele pe biomasa este responsabil pentru functionarea variabila aproape continua a cazanului. La cazanele pe lemn puterea de functionare poate fi reglata intre 30 si 100% din puterea nominala. Combustibilul si alimentarea cu aerul necesar arderii se regleaza pe baza informatiilor referitoare la puterea de functionare efectiva a cazanului. Diferenta dintre temperatura reala din cazan si temperatura dorita serveste drept variabila de reglaj. Alimentarea cu combustibil este reglata prin controlul transportoarelor. Alimentarea cu aer necesar procesului de ardere este reglata prin controlul vitezei de rotatie a ventilatorului de aer. Cazanele pe biomasa, cu functionare continua, functioneaza in modul pornit/oprit cu randamentul cel mai mic. La functionarea complet automata, daca este necesar arderea poate fi pornita din modul oprit. Dispozitivul de aprindere automata foloseste pentru acest scop. La cazanele pe pelete de obicei o suflanta de aer cald este in functiune in timp ce arzatorul este alimentat cu pelete. De asemenea, şi ventilatorul de aer trebuie sa fie in functiune. Suflanta de aer cald se opreste cand peletele s-au aprins. Continuarea alimentarii cu pelete asigura stabilizarea arderii. Senzorul de temperatura din interiorul camerei de ardere arata daca se produc flacari. Daca aprinderea nu se produce sistemul de alimentare cu pelete a arzatorului se opreste imediat si este transmis un raport de eroare. Functionarea cazanelor pe pelete in modul pornit/oprit duce la producerea unor cantitati mai ridicate de emisii si la un consum mai mare de combustibil in comparatie cu functionarea continua. De aceea, se recomanda de obicei instalarea unui rezervor tampon de acumulare. Asa cum se intampla la toate sistemele de incalzire, temperatura interioara trebuie mentinuta la o valoare constanta chiar daca temperatura exterioara variaza. Cand temperatura exterioara scade, puterea cazanului trebuie crescuta prin marirea cantitatii de combustibil. Acest lucru determina cresterea temperaturii apei in cazan. Un ventil de reglaj utilizat in sistemul de reglaj al incalzirii poate ajusta temperatura fluxului termic. Aceasta se poate realiza independent de temperatura cazanului. Apa rece de pe retur este amestecata cu apa fierbinte din boiler.

- 69 -

Ghid pentru sisteme hibrid de incalzire

Proiectul ACCESS

6.1.2 Reglajul arderii
Reglajul arderii este o functie suplimentara a reglajului puterii de incalzire. Acesta asigura o mai buna calitate a arderii si un randament mai ridicat si consta in ajustarea alimentarii cu combustibil si cu aer de ardere. Cel mai utilizat tip de reglaj pentru aceasta aplicatie este reglajul lambda. Surplusul de aer este reglat prin ajustarea cantitatii de combustibil si a cantitatii de aer de ardere (primar sau secundar), cand valoarea dorita a surplusului de aer depinde de valoarea puterii.

6.1.3 Reglajul combinat al puterii si al arderii
Pentru asigurarea unei functionari in siguranta in timpul arderii trebuie conceputa o separare clara a sarcinilor intre reglajul puterii si cel al arderii. Interactiunea celor doua circuite de reglaj se realizeaza printr-o cascada in care reglajul puterii are rol superior, dar este un ciclu de reglaj mai lent. Acesta calculeaza continuu necesarul actual de putere si transmite simultan valorile dispozitivului de reglaj al arderii. Reglajul arderii are rolul de circuit de reglaj interior mai rapid. Reglajul puterii calculeaza fie cantitatea de combustibil necesara, fie cantitatea de aer si transmite valoarea dispozitivului de reglaj al arderii subordonat. Reglajul arderii se ocupa apoi de ajustarea fina a cantitatilor de aer sau de combustibil.

6.2 TEHNOLOGII DE REGLAJ IN SISTEMELE SOLARE TERMICE
Unitatea de reglare a unui sistem solar termic realizeaza in principal controlul pompei de circulatie pentru a asigura astfel o energie termica solara optima. De obicei, unitatea de reglare este un simplu dispozitiv electronic de control a diferentei de temperatura. Recent au aparut din ce in ce mai multe dispozitive de reglare care pot controla componente individuale ale diferitelor circuite ale sistemelor solare. Aceste modele au functii suplimentare precum: masurarea cantitatii de caldura, inregistrarea de date secventiale si diagnosticarea functionarii defectuoase.

6.2.1 Principiul de conectare al regulatorului cu acţionare pe baza diferentei de temperatura
Regulatorul solar standard cu actionare pe baza diferentei de temperatura este alcatuit din doi senzori de temperatura. Unul masoara temperatura in zona cea mai fierbinte din interiorul circuitului solar. Cel de-al doilea sensor masoara temperatura din rezervorul de stocare a energiei termice, in zona schimbatorului de caldura al ciclului termic solar. Semnalele de temperatura trimise de senzori sunt comparate in regulator. Pompa este pornita de un releu atunci cand se atinge diferenta de temperatura de pornire. Diferenta de temperatura de pornire depinde de cativa factori. Cu cat sunt mai lungi tevile dintre captator si rezervorul de stocare, cu atat diferenta de temperatura este mai mare. Un al treilea sensor poate fi instalat in partea de sus a rezervorului de stocare pentru a masura temperatura agentului termic. Al doilea rol al acestui senzor este acela de a opri sistemul atunci cand se atinge temperatura maxima in rezervorul de stocare.

- 70 -

Ghid pentru sisteme hibrid de incalzire

Proiectul ACCESS

6.2.2 Regulatorul digital cu functii speciale
Inregistrarea timpului de functionare si a fluxului termic, diagnosticarea functionarii defectuoase si capabilitatea conectarii la un PC reprezinta avantajele oferite de dispozitivele de control moderne. Masurarea si inregistrarea timpului de functionare a pompei de circulatie de pe circuitul instalatiei solare servesc drept functii de control si indicatori ai defectelor aparute in sistem. Functionarea instalatiei solare si energia termica produsa de acesta pot fi monitorizate si vizualizate cu ajutorul functiei de inregistrare a fluxului termic. Contorul de energie termica este compus dintr-un dispozitiv de masurare a debitului volumic, doi senzori de temperatura (unul pe turul, iar celalalt pe returul circuitului de incalzire) si din componente electronice pentru calcularea volumului de caldura. Prestabilirea proportiilor de apa si glicol pentru amestec si prepararea contorului de energie termica sunt importante pentru o inregistrare corecta a fluxului termic. Inregistrarea fluxului termic serveste drept o verificare a performantei sistemelor solare termice precum si drept calculare a emisiilor de dioxid de carbon evitate.

6.2.3 Senzorii de temperatura
Eficacitatea controlului depinde considerabil de instalarea si functionarea corecta a senzorilor de temperatura. Senzorul captatorului solar este fie montat pe conducta colectoare a placii absorbante, fie este montat direct pe placa absorbanta inaintea racordului de iesire a captatorului. Punctul de masurare al senzorului captatorului nu trebuie să fie umbrit. Toate pozitiile senzorilor trebuie sa fie intr-o stare buna si instalati cu grija. O proasta instalare a senzorilor poate cauza o ineficienta ridicata a sistemului. Senzorul rezervorului de stocare a energiei termice solare trebuie montat in partea cea mai de jos a schimbatorului de caldura de pe circuitul solar.

6.2.4 Protectia la supraincalzire
Atunci cand temperatura in rezervorul de stocare a energiei termice a atins valoarea maxima, regulatorul opreste pompa din circuitul solar. Daca inca exista radiatie solara constanta, captatorul se incalzeste pana la temperatura maxima, cunoscuta drept temperatura de oprire. Apoi agentul termic lichid se volatilizeaza in acest proces la temperatura lui de fierbere, care depinde de presiune. Vasul de expansiune trebuie sa fie suficient de mare pentru a strange volumul de lichid care a fost dezlocuit din captator prin vaporizare. Daca vasul este prea mic, sistemul poate evacua peste supapa de siguranta si atat surplusul de volum de lichid cat si presiunea din sistem pot fi prea mici dupa ce acesta se raceste. Presiunea de reactie a supapei de siguranta trebuie sa fie de 4 pana la 6 bar. Vasul de expansiune trebuie sa reziste la aceasta presiune.

6.3 RECOMANDARI SUPLIMENTARE BIOMASA/ENERGIE SOLARA

PENTRU

REGULATORUL

SISTEMELOR

HIBRID

In prezent exista cateva tipuri de regulatoare care pot fi utilizate pentru sistemele combinate. Insa toate acestea nu tin seama de cerintele si facilitatile sistemului complet.

- 71 -

Ghid pentru sisteme hibrid de incalzire

Proiectul ACCESS

Doar regulatorul standard reactioneaza la semnalele de temperatura definite cu valori fixe. Un fenomen tipic in perioadele de tranzitie este acela ca instalatia cazanului porneste desi instalatia solara poate furniza suficienta caldura pentru acoperirea cererii. Regulatorul “neinteligent” este responsabil pentru acest lucru deoarece nu exista un sistem de reglare dependent de vreme sau un regulator automat care sa sesizeze singur ca de-a lungul intregii zile exista suficienta caldura solara. Acesta este motivul pentru evitarea pornirii cazanului pe pelete. Cativa producatori de regulatoare au inceput optimizarea acestora, insa ele nu sunt inca disponibile pe piata.

Circuit solar Circuit solar Cazan pe pelete Cazan pe pelete Circuit de Circuit incalzire incalzire Apa calda Apa calda

Figura 63: Functionarea zilnica a unui sistem hibrid Sursa: masuratori proprii, IZES gGmbH

- 72 -

Ghid pentru sisteme hibrid de incalzire

Proiectul ACCESS

7. PLANIFICAREA SOLUTIEI DE ALIMENTARE 7.1 PLANIFICAREA SISTEMULUI DE PREPARE A APEI CALDE MENAJERE 7.1.1 Obiectivul dimensionarii
Obiectivul dimensionarii unui sistem de preparare a apei calde menajere pentru cladirile de locuinte este acoperirea in proportie de 100% a cererii de energie pentru incalzirea apei menajere cu ajutorul instalatiei solare termice in perioada lunilor de vara (din mai pana in septembrie). Cazanul pe pelete poate ramane inchis in aceasta perioada, reducandu-se astfel costurile cu combustibilul si uzura cazanului. In celelalte luni din an, cand cazanul pe pelete functioneaza, acesta trebuie sa furnizeze caldura pe care nu o mai produce instalatia solara.

7.1.2 Etapa I: Determinarea consumului de apa calda
Consumul de apa calda al ocupantilor casei este un element cheie in planificarea instalarii sistemului de incalzire si trebuie sa fie foarte bine estimat atunci cand o masurare a consumului nu exista sau nu se poate realiza. La calcularea necesarului de apa calda trebuie demonstrat ca se vor utilza cu strictete toate posibilitatile de economisire a apei (adica prin utilizarea de fitinguri pentru baie cu proprietati de economisire a apei si energiei). Un consum redus de apa necesita o instalatie solara termica mai mica si deci o investitie mai redusa. Cunoasterea si masurarea tehnica a consumului de apa calda sunt foarte importante in cazul aplicatiilor de mari dimensiuni. La dimensionarea sistemelor de preparare a apei calde menajere pentru aplicatii rezidentiale de mici dimensiuni se pot utiliza urmatoarele valori medii aproximative pentru estimarea cererii de apa calda: 1 x spalare pe maini (40° = 3 litri de apa C) 1 x dus (40° = 35 litri C) 1 x imbaiere (40° = 120 litri C) 1 x spalare par = 9 litri Spalare pe persoana pe zi = 3 litri Gatit = 2 litri 1 x spalare vase (50° = 20 litri C) 1 x spalare rufe (50° = 30 litri C)

In functie de echipamentele existente in gospodarie au rezultat urmatoarele valori aproximative ale consumului pe persoana si pe zi (apa calda, aprox. 45° C): consum redus: 25-35 litri consum mediu: 35-55 litri consum ridicat: 55-75 litri.

Dimensionarea componentelor principale ale unui sistem de preparare a apei calde menajere pentru o gospodarie compusa din 4 persoane se face dupa cum urmeaza: aria suprafatei captatorului, rezervorul de acumulare a apei (potabile), sistemul de tevi al instalatiei solare termice, schimbatorul de caldura, pompa de circulatie, vasul de expansiune si supapa de siguranta.30

- 73 -

Ghid pentru sisteme hibrid de incalzire

Proiectul ACCESS

Presupunand ca exista un consum mediu de 50 de litri pe persoana pe zi (45° exista C), posibilitatea de a folosi pentru masina de spalat vase si masina de spalat rufe apa incalzita de catre instalatia solara. Pentru aceasta insa trebuie integrat un dispozitiv special in instalatia solara termica. Masina de spalat vase si masina de spalat rufe vor fi utilizate in medie de doua ori pe saptamana. Consumul zilnic de apa, tinand seama de temperatura corespunzatoare a apei calde, poate fi calculat cu ajutorul urmatoarei relatii:

Chw= 4 persoane x 50 l (45° + 16 l (45° 31= 216 l (45° pe zi C) C) C) 7.1.3 Etapa a II-a: Necesarul de caldura pentru prepararea apei calde
Pe baza consumului de apa, necesarul de caldura pentru prepararea apei calde poate fi calculat cu urmatoarea relatie:

Qhw =Chw x Cwx ∆V
unde:

Chw = necesar mediu de apa calda, in litri sau kilograme Cw = caldura specifica a apei (1,16 Wh/kg K) ∆V = diferenta de temperatura dintre temperatura apei de la robinet si temperatura apei calde (K)
In exemplu de mai sus apa trebuie incalzit un volum de apa de 216 litri. Temperatura apei reci de la robinet este de 10° Aceasta apa trebuie incalzita pana la temperatura de C. 45° Diferenta de temperatura este deci de 35 K: C.

Qhw= 216 kg x 1,16 Wh/kgK x 35K =8,770 Wh = 8,77 kWh pe zi 7.1.4 Etapa a III-a: Dimensionarea componentelor sistemului
Dimensionarea si proiectarea sistemului se poate realiza cu ajutorul a patru metode: Estimarea sumara pe baza unor formule empirice Calculul detaliat pentru fiecare componenta in parte Proiectarea grafica cu ajutorul diagramelor Proiectarea asistata de calculator cu ajutorul programelor de simulare

Pentru simplificare sunt prezentate cateva formule empirice. Pentru planificarea finala este recomandat cu strictete sa se consulte expertii.

7.1.5 Estimarea bruta pe baza unor formule empirice
Avand la baza o experienta indelungata in ceea ce priveste instalatiile solare termice in Europa Centrala, estimarile pentru dimensionarea principalelor componente ale instalatiilor solare termice pot fi exprimate in urmatoarele conditii: Consumul mediu de apa calda Chw = 35 – 65 litri (45° pe persoana si pe zi C) Conditii convenatile de radiatie solara (1000 kWh/m2a +/-10%) Directia acoperisului spre zona de sud-est si sud-vest, inclinatia acoperisului pana la 50°

- 74 -

Ghid pentru sisteme hibrid de incalzire

Proiectul ACCESS

-

Captatoarelor plasate in zone neumbrite sau putin umbrite.

Aceste conditii asigura faptul ca sistemul de prepare a apei calde menajere va avea o acoperire din energia solara de 60%. Acoperirea din energia solara reprezinta raportul intre productia de caldura din energie solara si cererea totala de energie pentru prepararea apei calde menajere. Cu cat acoperirea din energie solara este mai ridicata, cu atat trebuie sa fie mai scazut consumul de combustibil al cazanului pe pelete.

7.1.5.1 Aria suprafetei captatorului
Aria necesara a suprafetei captatorului depinde de tipul de captator si de regiunea in care este instalat. Cateva date pentru prime estimari pentru Europa: - arie de 1,5 m2 de suprafata captator pe persoana trebuie instalata cand se intentioneaza utilizarea unui captator plan si - arie de 1 m2 de suprafata captator pe persoana este necesara atunci cand vor fi utilizate captatoare cu tuburi vidate; aceasta rezulta dintr-un randament mai ridicat al captatoarelor cu tuburi vidate comparativ cu captatoarele plane. Aceste formule empirice rezulta dintr-o experienta indelungata a instalatorilor de sisteme solare termice, insa producatorii care ofera sisteme prefabricate folosesc si ei aceleasi dimensiuni. Pentru exemplu propus este necesar sa se instaleze 6 m2 (4 persoane x 1,5 m2) de suprafata captator la utilizarea unui captator solar plan.

7.1.5.2 Volumul rezervorului de stocare
Volumul rezervorului de stocare a energiei termice trebuie dimensionat suficient de mare astfel incat sa poata acoperi de cel putin 1,5 – 2 ori necesarul zilnic de apa calda menajera. Aceasta da siguranta ca, chiar daca vor exista cateva zile neinsorite in lunile de vara, apa calda tot va fi asigurata, fara a fi necesara pornirea cazanului. Atunci cand se introduc dispozitive de reducere a consumului de apa (de exemplu: limitatoare ale debitului de apa), se poate utiliza un factor de 1,5. Pentru exemplul propus trebuie instalat un rezervor de stocare a energiei termice cu un volum de aproximativ 300 litri:

► 216 litri x 1,5 = 324 litri
Daca se intentioneaza ca sistemul solar termic sa acopere 100% necesarul de apa calda pe perioada lunilor de vara, atunci volumul rezervorului de stocare a energiei termice trebuie sa fie suficient de mare pentru a putea acoperi cererea de apa calda pentru cel putin 2 zile:

► 216 litri x 2 = 434 litri
Atunci cand rezervorul de stocare este dimensionat suficient de mare, surplusul de apa calda poate fi folosit pentru masina de spalat rufe si pentru masina de spalat vase. Pentru exemplul propus un rezervor de stocare mai mare ar fi o solutie mai buna.
7.2 PLANIFICAREA SISTEMULUI PENTRU INCALZIRE SI PREPARAREA APEI CALDE MENAJERE ASISTAT DE O INSTALATIE SOLARA TERMICA

Mai ales in perioadele de tranzitie intre lunile de vara si cele de iarna instalatia solara

- 75 -

Ghid pentru sisteme hibrid de incalzire

Proiectul ACCESS

termica poate contribui semnificativ la incalzirea spatiului. Acoperirea posibila a necesarului pentru incalzire depinde de cerintele pentru incalzire (circuitele de incalzire de temperatura joasa) si de necesarul de incalzire al cladirii. Instalatiile solare termice pot ajunge la o acoperire din energia solara de pana la 35% din necesarul total de incalzire al cladirii. Principalul obiectiv al acestui capitol este descrierea detaliata a acestor tipuri de instalatii. Instalatiile cu o acoperire solara mare pot asigura chiar mai mult de 70% din necesarul de incalzire a spatiului. Pentru acest tip de instalatii este nevoie de un rezervor de stocare pe termen lung sau sezonier. Acesta trebuie sa depoziteze energia solara termica stocata in perioada lunilor de vara pentru a fi folosita pe timpul iernii.32

7.2.1 Cerinte
Pentru o utila asistenta la instalarea sistemelor solare termice pentru incalzirea spatiului, trebuie indeplinite cateva cerinte referitoare la caracteristicile cladirii si la sistemul de incalzire.

7.2.1.1 Necesar redus de caldura pentru incalzirea spatiului
Cladirile vechi au, in general, o cerere ridicata de energie pentru incalzirea spatiului datorita unei izolatii termice reduse. Consumul de energie al cladirilor vechi poate ajunge chiar si la 200 kWh/m2a. In aceste tipuri de cladiri o instalatie solara termica supradimensionata poate reduce semnificativ consumul de energie, insa nu va avea o contributie ridicata la acoperirea cererii de energie pentru incalzirea spatiului cu ajutorul energiei solare. De aceea, inainte de planificarea inlocuirii sistemului de incalzire in cladirile vechi, slab izolate termic, trebuie intreprinse actiuni de imbunatatire a izolatiei pentru a atinge un standard de izolatie ridicat. Cladirile bine izolate necesita sisteme de incalzire de capacitate mai mica. Imbunatatirea izolatiei termice poate conduce la cresterea investitiei initiale, insa va reduce costurile de functionare ale sistemului pe termen lung. In legatura cu dimensionarea instalatiilor solare termice pentru asistenta la incalzirea spatiului este utilizat foarte des termenul de “sarcina de incalzire”. Sarcina de incalzire este un indicator de performanta care se aplica suprafetei spatiului de locuit si se masoara in Watt/m2. In Germania, sarcina de incalzire este specificata in standardul DIN EN 12831. De asemnea, sarcina de incalzire depinde de izolatia standard a cladirii si de conditiile meteorologice. Se poate calcula pe baza cererii anuale de caldura, a suprafetei spatiului de locuit si a numarului de ore de incalzire la sarcina maxima pe an.
Exemplu: Cerere primara de caldura Suprafata locuibila Timp de incalzire Sarcina de incalzire 200 kWh/m2a 200 m
2

1800 h/a =200 kWh/m2a x 200 m2 / 1800 h/a= 22 kW

In cladirile cu standard de izolatie ridicat, precum casele cu consum redus de energie (cerere de caldura < 50 kWh/m2a), sarcina de incalzire este in limita cererii de caldura pentru apa calda menajera. In casele bine izolate instalatia solara termica poate avea o contributie semnificativa in asistenta la incalzire, mai ales in timpul lunilor de tranzitie din

- 76 -

Ghid pentru sisteme hibrid de incalzire

Proiectul ACCESS

primavara si toamna.

7.2.1.2 Furnizarea redusa de caldura si temperaturile de retur
Majoritatea sistemelor conventionale de incalzire functioneaza cu temperaturi ridicate pe turul circuitului de incalzire cuprinse intre 50° -70° Captatoarele solare termice pot C. atinge foarte rar un asemenea nivel ridicat de temperatura in perioadele cand radiatia solara este redusa. Cu toate acestea, atunci cand casele sunt echipate cu dispozitive de distributie a caldurii pe suprafete mari (incalzire prin pardoseala si pereti) temperaturile scazute necesare de pe turul circuitului de incalzire (50° si de pe retur (30° pot fi C) C) generate de catre sistemul solar. Datorita acestui lucru acoperirea din sursa solara creste si astfel necesarul de pelete se reduce cu aproape 20-30%.

7.2.1.3 Directii avantajoase de orientare a captatoarelor solare
Pentru sistemele de preparare a apei calde menajere orientarea si inclinarea acoperisului unde sunt amplasate captatoarele solare pot fi avantajoase. Acestea difera in cazul sistemului de incalzire asistat de instalatia solara. Aceste sisteme trebuie sa acumuleze energia solara termica in perioadele de tranzitie din lunile de vara, cand ziua este mai scurta si radiatia soarelui este mai redusa. Prin urmare, captatoarele solare din sistemele cu incalzire asistata trebuie montate pe suprafete cu o inclinare de cel putin 45° si trebuie orientate preferabil catre sud.

7.2.2 Formule empirice
Pentru o dimensionare sumara a sistemelor de incalzire asistate de sisteme solare termice se pot folosi urmatoarele formule empirice determinate pe baza experientei in domeniu a instalatorilor si a producatorilor.

7.2.2.1 Sisteme de incalzire cu acoperire solara termica medie
In cazul sistemelor cu acoperire solara termica redusa este necesara o arie a suprafetei captatorului de 0,8 pana la 1,1 m2 pentru incalzirea unui spatiu de 10 m2, atunci cand vor fi instalate captatoare plane. Cand se intentioneaza utilizarea captatoarelor cu tuburi vidate este necesara o arie a suprafetei captatorului de 0,5 – 0,8 m2 pentru un spatiu de locuit de 10 m2. Volumul de stocare trebuie sa fie de cel putin 50 (60) l/m 2 de suprafata a captatorului plan (cu tuburi vidate) sau de cel putin 20-40 l pentru volumul de stocare al rezervorului tampon pentru cazan pe kW sarcina de incalzire.

7.3 DIMENSIONAREA CAZANULUI
Dimensiunea cazanului depinde de sarcina de incalzire a cladirii. Asa cum a fost mentionat deja sarcina de incalzire poate fi calculata prin inmultirea necesarului de caldura al cladirii cu aria de incalzit a spatiului de locuit raportat la timpul de incalzire sarcina maxima. Puterea nominala a cazanului trebuie sa fie cel putin egala cu sarcina de incalzire. Cazanul nu trebuie sa fie supradimensionat. Dimensionarea cazanului nu trebuie sa depinda de marimea instalatiei solare deoarece cazanul trebuie sa fie capabil sa incalzeasca spatiul si sa prepare apa calda menajera si in perioadele cand instalatia solara termica nu produce caldura.

- 77 -

Ghid pentru sisteme hibrid de incalzire

Proiectul ACCESS

Dupa cum s-a mentionat deja, casele vechi, slab izolate termic, trebuie renovate si in ele instalate sisteme de incalzire noi pentru a asigura un standard de izolatie termica ridicat. Cladirile nou construite sau casele vechi renovate, care indeplinesc cerintele standard de izolatie termica ale caselor cu consum energetic redus, necesita chiar mai putin de 50 kWh/m2 pe an de energie primara pentru incalzirea spatiului de locuit si pentru prepararea apei calde menajere in Europa Centrala. Durata de utilizare a sarcinii totale de incalzire depinde de puterea nominala a cazanului, de volumul rezervorului de stocare a energiei termice si, desigur, de obiceiurile de consum al energiei al ocupantilor casei. De asemenea, caldura furnizata de catre sistemul solar termic poate reduce durata de incalzire la sarcina maxima.

7.3.1 Calcule empirice
O estimare a duratei de incalzire la sarcina maxima de 1500 ore in cladirile cu consum energetic redusa este realista. In exemplul urmator, este calculata sarcina de incalzire a unei case cu consum energetic redus, cu o suprafata locuibila de 120 m2.
Exemplu: Necesarul de caldura Aria suprafetei locuibile Durata de incalzire Sarcina de incalzire 50 kWh/m2a 120 m2 1500 h/a = 50 kWh/m a x 120 m / 1500 h/a= 4 kW
2 2

Pentru acest exemplu, cazanul pentru aceasta casa trebuie sa aiba o putere nominala de pana la 4 kW. Totusi aceasta valoare pare a fi foarte scazuta. Aceasta se datoreaza necesarului redus de caldura al unei case cu consum energetic scazut. In prezent, putine cazane pentru incalzirea centrala pe pelete sunt disponibile cu o gama de puteri atat de redusa. Prin urmare exista tendinta de a folosi cazane pe pelete supradimensionate. Totusi, dupa cum s-a mentionat, supradimensionarea trebuie evitata de cate ori este posibil. Un al mod simplu de calcul al puterii nominale aproximative a cazanului pe pelete este prin inmultirea necesarului specific de caldura al cladirii de incalzit cu aria suprafetei locuibile si cu factorul de eficienta al incalzirii centrale. Necesarul specific de caldura depinde de tipul cladirii (de sine statatoare, bloc de apartamente), locatia cladirii, conditiile meteorologice existente (precum vantul si cea mai scazuta temperatura exterioara), temperatura interioara necesara si alte aspecte tehnice, cum ar fi, izolatia standard si numarul de pereti. In casele cu consum scazut de energie, necesarul specific de energie poate fi chiar mai mic de 50 W/m2. S-a presupus ca factorul de eficienta pentru incalzirea centrala este de 0,8. Un exemplu de calcul este prezentat mai jos:
Necesarul de caldura Aria suprafetei locuibila Factorul de eficienta Sarcina de incalzire 50 W/m2 120 m2 0,8 = 50 W/m2 x 120 m2 x 0,8 = 4800 W = 4,8 kW

Unii instalatori doar inmultesc necesarul specific de caldura cu aria suprafetei locuibile fara a lua in considerare si factorul de eficienta pentru incalzirea centrala. Acest lucru

- 78 -

Ghid pentru sisteme hibrid de incalzire

Proiectul ACCESS

conduce la o supradimensionare mare a cazanului. Atunci cand se reutilizeaza o casa cu sistem de incalzire cu pelete fara a se schimba izolatia termica a casei, unii instalatori calculeaza sarcina de incalzire pe baza puterii calorifice a combustibilului necesar. Instalatorii analizeaza consumul de combustibil din ultimii ani inaintea repararii cladirii si calculeaza puterea calorifica pentru un consum mediu de combustibil pe an. Apoi ei calculeaza echivalentul necesarului de pelete (4,9 kWh/kg). Cerintele pentru calculul detaliat al sarcinii de incalzire sunt prezentate in standardul DIN EN 12831. Deoarece modalitatile de calcul ale sarcinii de incalzire sunt foarte complexe, anumiti producatori de cazane pentru incalzirea centrala ofera soft-uri specializate pentru realizarea acestor calcule.

7.3.2 Dimensionarea corecta
Pentru a afla capacitatea corecta a generatorului de caldura trebuie determinata sarcina de incalzire a cladirii. Necesarul de caldura al unei cladiri poate fi calculat pe baza unei balante energetice. Pentru a mentine spatiul interior la temperatura constanta, sursele de caldura ale cladirii trebuie sa echilibreze pierderile de caldura. Necesarul de caldura al cladirii cuprinde: 1. Caldura care urmeaza sa fie disipata de catre radiatoare la un moment dat. Radiatoarele sunt dimensionate pentru fiecare camera pe baza pierderii de caldura. Radiatoarele sunt de obicei supradimensionate cu 20% pentru a asigura incalzirea camerei cand este rece. 2. Pierderile suplimentare din conducte. Acestea pot fi de pana la 10% daca aceste pierderi nu sunt folosite adecvat. 3. Caldura necesara pentru prepararea apei calde menajere (ACM) si pierderile din rezervorul de apa calda. Acestea se estimeaza de obicei la 2000-3000 W.

Capacitate cazan = ACM + Radiatoare + Pierderi in conducte
Deoarece, in general, cazanele pe biomasa functioneaza mai bine si mai eficient la sarcina maxima, exista cateva metode de reducere a capacitatii cazanului necesar. Acestea includ:

• •

Utilizarea acumulatorilor pentru a asista sarcinile de pornire. Zonarea: nu toate partile dintr-o locuinta trebuie incalzite la fel. De exemplu, dormitoarele adultilor si debaralele pot fi proiectate sa fie mai reci decat baile sau bucatariile. Utilizarea sistemelor solare pentru asigurarea cererii de apa calda pe timpul verii, permitand astfel oprirea cazanului pe biomasa in perioada lunilor de vara.

7.3.2.1 Calculul pierderilor de caldura
Pierderea de caldura a unei cladiri reprezinta suma pierderilor de caldura prin structura cladirii (pereti, acoperis etc.) si pierderile de caldura prin ventilatie.
Pierderea specifica de caldura = Pierderea de caldura + Pierderea de caldura prin ventilatie

prin structura

- 79 -

Ghid pentru sisteme hibrid de incalzire

Proiectul ACCESS

Calculul valorilor U: Gradul in care un element al structurii cladirii (de ex. un perete) conduce caldura este cunoscut drept valoarea U, care se masoara in W/m2/K. Valoarea U depinde atat de proprietatile si de grosimea straturilor de material din care este fabricat elementul de constructie, cat si de rezistentele la suprafata externa si cea interna. Cu cat valoarea U este mai mica, cu atat mai bun este elementul respectiv pentru izolarea impotriva pierderilor de caldura. Documentul L aprobat al “Reglementarilor in Constructii” ofera Metoda de Calcul Aprobata. Atunci cand un element al constructiei are mai mult de o sectiune (cu rezistente diferite), metoda de calcul aprobata considera o medie a diferitelor sectiuni. Temperaturile de calcul: Temperatura interioara de calcul este de obicei 21° C. Temperaturile exterioare de calcul depind de localizarea cladirii, dar pot fi de la -1° la C -3oC pentru o locatie medie, fara expunere. Temperaturile de calcul sunt apoi folosite, dupa cum urmeaza, pentru calcularea pierderilor de caldura:

∆t = tinterioara − tcalcul

Pierderea de caldurastructura = ∆t (UApereti + UApodele + UAacoperis + UA ferestre )

Pierderea de caldura prin ventilatie = Schimbul de aer pe ora ( ACH ) × volumul × ∆t × 0,33
In mod obisnuit capacitatea cazanului este apoi data de pierderea totala de caldura plus:

• • •

o reducere de 10% pentru incalzirea intermitenta; o reducere de 5% pentru pierderile in conducte; o reducere de 2 kW pentru prepararea apei calde.33

Totusi aceasta conduce la cazane semnificativ supradimensionate pentru lungi perioade de timp. In cazul cazanelor care functioneaza cu aschii sau pelete este mai bine ca acestea sa se dimensioneze la o valoare a puterii mai apropiata de valoarea pierderii de caldura a cladirii si sa se accepte o perioada mai lunga de incalzire. Acest lucru se aplica mai ales cazanelor fara aprindere automata datorita faptului ca acestea sunt fortate sa functioneze 24 ore pe zi. Instalarea unui cazan mai mic poate conduce la temperaturi scazute pe retur, prin urmare este foarte necesar un ventil de derivatie reglat termostatic pentru a asigura un debit corespunzator si o temperatura de retur la cazan. La un sistem de cazan cu functionare discontinua acesta este in mod obisnuit supradimensionat astfel incat sa existe putere de rezerva pentru a incalzi atat acumulatorul, cat si cladirea.

7.3.2.2 Calculul necesarului de energie si al consumului de combustibil
Pe langa luarea deciziei cu privire la dimensionarea corecta a unei instalatii de incalzire cu lemne, poate fi foarte util clientului sa afle cantitatea de combustibil care va fi utilizata. Pentru efectuarea acestui calcul se pot folosi pierderile de caldura ale cladirii si datele meteorologice sub forma numarului de grade-zile.

Numar de grade-zile: Necesarul de energie si deci consumul de combustibil depind atat de conditiile meteorologice, cat si de pierderea specifica de caldura a cladirii. In estimarea necesarului de energie, conditiile meteorologice sunt considerate prin utilizarea indicatorului grade-zile. Numarul de grade-zile arata cat de calda sau cat de rece a fost vremea sub forma unui numar indicator unic pentru o anumita regiune si luna. - 80 -

Ghid pentru sisteme hibrid de incalzire

Proiectul ACCESS

Numarul de grade-zile reprezinta o masura a diferentei dintre temperatura de baza si temperatura exterioara reala inmultita cu numarul de zile. Temperatura de baza standard utilizata pentru calcularea numarului de grade-zile in Marea Britanie este de 15,5oC. La aceasta temperatura majoritatea cladirilor din Marea Britanie se pot incalzi singure, nefiind necesara incalzirea suplimentara, datorita aportului de caldura al locuitorilor si echipamentelelor precum si datorita aportului de caldura la trecerea energiei solare prin structura cladirii, adica pereti si ferestre. Daca temperatura este mai mare decat temperatura de baza atunci numarul de grade-zile se stabileste la zero. In practica, temperatura de baza trebuie selectata in conformitate cu tipul de cladire. Astfel, pentru o cladire foarte slab izolata temperatura tinta poate sa fie cel mult 18,5° C, insa pentru o cladire bine izolata termic aceasta poate fi 11ºC sau mai scazuta. Exemplu: Masuratori orare inregistreaza o temperatura de 7,5ºC pentru 48 de ore, iar temperatura de baza este 15,5° C. Numarul total de grade zile este: (15,5° – 7,5° x 2 zile = 16 grade-zile (GZ) C C) Valori ale numarului de grade-zile pot fi obtinute din surse variate, inclusiv agentii/organizatii meteorologice la nivel local sau national.

Consumul de energie livrata in kWh se calculeaza dupa urmatoarea relatie:

Consumul de energie livrata = GZ × Pierderea specifica de caldura × 24
Pentru un calcul mai exact trebuie luat in consideratie timpul de incalzire real:
Factorul vreme ( FV ) = GZ real GZ real = GZ max im posibil Nr . de zile × ( GZ temperatura de baza − temperatura de proiect )

Consumul de energie livrata este acum calculat prin:
Consum de energie livrata = Pierderea de caldura a cladirii × FV × numarul de ore de incalzire necesar anual

Consumul de combustibil poate fi apoi calculat cu relatia:
Consumul de combustibil ( kg ) = Consumul de energie livrata × 100 Randamentul cazanului (%) × Puterea calorifica a combustibilului ( kWh / kg )

Exemplu: Calculati consumul de combustibil pentru o locuinta cu 3 persoane presupunand ca: - pierderea de caldura a cladirii este de 15 kW la o temperatura de proiect de -1° C - cladirea este incalzita timp de 8 luni din an (241 zile) - in timpul perioadei de incalzire, centrala functioneaza pe incalzire 10 ore pe zi - combustibilul utilizat: pelete din lemn cu o putere calorifica de 5 kWh/kg - randamentul total al sistemului este 80% 1) Calculati factorul vreme:

- 81 -

Ghid pentru sisteme hibrid de incalzire

Proiectul ACCESS

Factorul vreme =

GZ real 1841 GZ = = 0,46 GZ max im posibil 241 × ( 15,5°C − ( −1°C ))

2) Calculati consumul de energie livrata pentru incalzire:

Consumul de energie livrata = 15kW × 0,46 × 10ore × 241zile = 16629kWh
3) Estimati cantitatea de energie necesara pentru prepararea apei calde menajere (ACM): Considerati un consum de 40 l / persoana / zi sau 2,3 kWh / persoana / zi. Pentru trei persoane: Energia pentru ACM = 3 x 2,3 x 365 = 2519 kWh 4) Calculati consumul total de energie livrata:

Consumul total de energie livrata = 16629kWh + 2 519kWh = 19148kWh
5) Calculati consumul de combustibil:

Consumul de combustibil (kg ) =

19148 kWh × 100 = 4787 kg 80% × 5 kWh / kg

Daca exista deja in cladire un sistem de incalzire si daca exista inregistrari ale valorilor consumului de combustibil atunci este utilizata o abordare alternativa care foloseste formula:
Consumul de combustibil (kg) = Consumul existent de combustibil × Puterea calorifica existenta × Randamentul cazanului existent Puterea calorifica a noului combustibil × randamentul noului cazan

7.4 PLANIFICAREA INFRASTRUCTURII PENTRU INSTALATIA DE INCALZIRE CENTRALA PE BIOMASA 7.4.1 Evaluarea amplasamentului
Alegerea unui sistem de incalzire pe biomasa potrivit depinde de necesitatile utilizatorului si de caracteristicile specifice ale locului de amplasare. Acestea trebuie sa fie foarte atent evaluate inainte de a proiecta o instalatie. Cerintele utilizatorului

Utilizatorul are nevoie de incalzire doar pentru o camera sau o zona din casa sau il intereseaza un sistem centralizat cu cazan pentru incalzire centrala si prepararea apei calde menajere? Cat timp si ce efort este dispus utilizatorul sa aloce pentru a pune in functiune sistemul, pentru a pregati combustibilul (sa sparga butuci), pentru incarcarea combustibilului, golirea cenusii, curatarea arzatorului? Ce fonduri are disponibile? Sistemele de incalzire pe baza de biomasa pot avea costuri de capital mai ridicate decat sistemele echivalente cu combustibil fosil. Utilizatorul trebuie sa fie constient de acest lucru. Trebuie verificate disponibilitatea finantarii din granturi si eligibilitatea proiectului.

Disponibilitatea combustibilului si costurile aferente

- 82 -

Ghid pentru sisteme hibrid de incalzire • • • • • •

Proiectul ACCESS

Ce combustibil este disponibil si la ce costuri? Este necesar sa se achizitioneze combustibilul in vrac? Cum poate fi livrat combustibilul? In cazul unui cazan cu aschii din lemn este acceptabila producerea aschiilor la locul amplasarii cazanului? Accesul pentru livrarea combustibilului. Pot vehiculele de livrare sa ajunga la amplasament? In cazul livrarii peletelor in vrac, cat de departe este depozitul de combustibil fata de drum. Cei mai multi furnizori au mai putin de 20 m de conducta de descarcare.

Informatii despre amplasament

Spatiu disponibil pentru: o Receptia si depozitarea combustibilului o Mecanismul de livrare al combustibilului sa fie adecvat o Instalatia de incalzire / cazan / soba o Acumulator, daca este necesar o Cosul de fum o Sunt usile de acces suficient de largi pentru a putea introduce echipamentul? o Va fi necesar un echipament de livrare special? o Daca conductele de incalzire urmeaza sa fie considerate care sunt serviciile subterane existente si cum sunt finisate podelele? Sistemul existent de incalzire si prepararea apei calde o Cum este construita cladirea? o Ce tip de sistem de incalzire este utilizat? o Care este capacitatea cazanului existent si ce randament are? o Obtineti date despre consumul de combustibil, daca sunt disponibile, pentru a putea estima necesarul anual de caldura. o Care este starea sistemului existent? Au fost folosite substante anticorozive? Este curat? o Clientii sunt multumiti de sistemul existent de incalzire? Le este prea cald / frig? o Vor fi facute lucrari de imbunatatire a cladirii in viitorul apropiat care sa influenteze sarcinile de incalzire, de exemplu, imbunatatirea izolatiei sau extinderi? o Sistemul este ventilat sau este inchis? o Temperaturile si dimensiunile radiatoarelor. o Oportunitatea pentru o incarcare a combustibilului in stiva (daca urmeaza sa fie instalata o soba cu lemne). Alimentarea cu apa – locatia si presiunea. Alimentarea cu energie electrica – locatia si tipul: 3 faze sau o singura faza.

• •

Consideratii specifice de siguranta ale amplasamentului Exista consideratii specifice de siguranta pentru amplasament? Acestea ar putea include: • Existenta materialelor din azbest • Lucrul la inaltime • Lucrul in zone inguste • Riscurile datorate faptului ca lucrarea se executa de catre alti contractori

- 83 -

Ghid pentru sisteme hibrid de incalzire • •

Proiectul ACCESS

Protectie impotriva incendiilor pentru casa cazanului si depozitul de combustibil Exista probleme de siguranta, precum persoane prezente in timpul livrarii combustibilului?

7.4.2 Aspecte legate de instalare 7.4.2.1 Verificari pre-instalare la instalatiile de incalzire cu lemn
Inainte de instalarea unei instalatii de incalzire cu lemne trebuie facute urmatoarele verificari:

• • • • • • • •

Cosul de fum: Nou sau existent? Daca pentru instalatia aleasa sunt adecvate tipul, ruta si marimea. Se potriveste tirajul cu instalatia aleasa? Aerul de ardere: Pe unde va fi introdus in instalatie? Sunt necesare orificii suplimentare? Spatiul necesar: Spatii suficiente pentru componentele sistemului, alimentarea cu combustibil si pentru intretinere. Partea electrica: Cum vor fi realizate conexiunile electrice? Alimentarea cu energie se va face monofazat sau trifazat? Presiunea apei de alimentare – peste 1 bar. Capacitatea de rezistenta la greutate si rezistenta la aprindere a suprafetei pe care va fi montata instalatia. Rezistenta la foc a compartimentului dintre instalatie si depozitul de combustibil (daca este cazul). Conformarea cu standardele, cu cerintele de siguranta si cu cerintele legale, precum ar fi autorizatia de constructie, controlul cladirii si conformarea cu toate reglementarile relevante.

7.4.2.2 Consideratii privind zgomotul34
Chiar si sistemele de incalzire bine instalate vor produce zgomot – in special pot fi foarte zgomotoase: schimbatorul de caldura, curatarea gratarului si burghiului pentru aschii. Pentru a preveni problemele datorate zgomotului trebuie avute in vedere urmatoarele considerente: a. Dormitoarele nu trebuie sa se afle direct deasupra camerei in care se afla cazanul. De asemenea, acolo unde este posibil, canalul de fum nu trebuie sa se gaseasca in apropierea dormitorului. In cladirile noi, poate fi introdusa izolatie fonica intre podeaua de beton si peretii camerei cazanului si a depozitului de combustibil. Toate punctele de contact intre partile mecanice si pereti sau podea trebuie sa fie izolate fonic (de ex. acolo unde banda transportoare din depozitul de combustibil trece prin perete in camera cazanului, postamentul cazanului, etc.).

b. c.

- 84 -

Ghid pentru sisteme hibrid de incalzire

Proiectul ACCESS

7.4.2.3 Programul de instalare
Procesul de instalare depinde de tipul sistemului de incalzire ce urmeaza a fi instalat si trebuie sa urmeze instructiunile producatorului. Instalarea unui cazan de incalzire cu lemne presupune in mod obisnuit parcurgerea urmatorului program: Constructii civile Constructiile civile pot include construirea camerei cazanului, a depozitului de combustibil sau a compartimentului dintre depozitul de combustibil si camera cazanului pentru asigurarea protectiei impotriva incendiilor. Aceste lucrari pot fi realizate, in mod normal, inainte de instalarea sistemului de incalzire. Instalarea canalului de fum si a ventilatiei Canalul de fum trebuie sa fie construit astfel incat sa indeplineasca cerintele instalatiei de incalzire si ale cladirii si trebuie verificat astfel incat sa asigure cosului de fum tirajul necesar, iar ventilatia aerului proaspat sa fie deschisa. Instalarea sistemului de incalzire Pregatirea suprafetei pe care dispozitivul va fi amplasat trebuie sa asigure ca suprafata este neteda, suficient de puternica pentru a putea prelua greutatea instalatiei, si rezistenta la foc. Instalatia trebuie pozitionata in asa fel incat sa se asigure spatiile libere recomandate. Legaturile canalului de fum trebuie realizate astfel incat canalul sa se duca in sus, sa fie izolat, etc) si stabilitatea tirajului sa fie verificata. Legaturile canalului de fum trebuie etansate cu silicon la temperatura ridicata. Sisteme hidraulice Trebuie asigurate dimensionarea, pozitionarea si instalarea corecta a pompelor si ventilelor. Pentru a asigura o temperatura minima pe returul cazanului, pe racordul de retur al cazanului trebuie montat, in mod normal, un ventil de amestec reglat termostatic sau o pompa de sunt. Pompa de circulatie trebuie instalata pe conducta de retur a apei in apropiere de instalatia de incalzire in cazul sobelor alimentate manual, cu cazane de rezerva. Sfaturi:

• •

Dimensionarea corecta a pompelor si a vasului de expansiune in functie de volumul cazanului si conform instructiunilor producatorului. Instalarea protectiei la supraincalzire.

O data ce componentele au fost instalate corect instalatia trebuie umpluta si apoi golita si trebuie facute urmatoarele verificari:

• • •

pompa de circulatie functioneaza corect si este oprita sistemul de ventile este deschis, inclusiv ventilul de derivatie dispozitivele de reglaj automat si dispozitivele de siguranta functioneaza corect.

- 85 -

Ghid pentru sisteme hibrid de incalzire

Proiectul ACCESS

7.4.2.4 Depozitul de combustibil si sistemul de alimentare
Producatorii de cazane pe pelete si aschii din lemn produc, de obicei, si echipamente de alimentare cu combustibil compatibile si ofera consultanta cu privire la proiectarea depozitului. Instructiunile producatorului trebuie urmate intocmai. Daca depozitul de combustibil urmeaza sa fie construit in-situ atunci trebuie determinata capacitatea de incarcare a peretilor noi sau existenti. Cazanele cu pelete de capacitati mici sunt de obicei potrivite pentru burghie flexibile care pot fi taiate pe dimensiunea exacta necesara in locul de amplasare. Principalele etape in instalarea unui sistem de alimentare sunt:

• Asamblati conductele si celelalte articulatii, care probabil va fi nevoie sa fie taiate la lungimea necesara. Gaura din spatele cazanului prin care se va face alimentarea cu combustibil din depozitul de pelete poate fi nevoie sa fie realizata cu ajutorul unui ferastrau metalic sau a unui flex inclinat. • Inserati si atasati instructiunilor).
burghiul transportor cu componentele sale (conform

• Atasati lagarul de arbore al motorului la spirala. Consolele motorului vor trebui unse. • Racordarea la reteaua electrica: Energia electrica se asigura de obicei prin cazan, iar sistemul de alimentare poate fi pur si simplu alimentat la priza. Este posibil sa se conecteze motorul la o sursa de alimentare separata in timpul testarii sistemului de alimentare cu combustibil. • Testati sistemul: In final testati instalatia utilizand o cantitate mica de combustibil, pentru o scurta perioada de timp, inainte de prima incarcare in vrac.

- 86 -

Ghid pentru sisteme hibrid de incalzire

Proiectul ACCESS

8. ASPECTE ECONOMICE ALE SISTEMULUI HIBRID 8.1 VALOAREA ADAUGATA REGIONALA
Peletele sunt produse regional si sunt distribuite in principal in zonele in care sunt produse. In acest fel o cantitate mai mica de combustibil este importata din alta parte. Banii care ar fi fost cheltuiti pentru achizitionarea combustibililor din import raman in regiune si produc astfel o valoare adaugata pentru regiune. Utilizarea peletelor, precum si producerea acestora, creeaza numeroase locuri de munca in cadrul industriei peletelor, al comertului, serviciilor, agriculturii si silviculturii. In acest fel, contribuie la valoarea adaugata a regiunii si asigura structurile sociale in cadrul regiunii.

8.2 SIGURANTA IN ALIMENTARE
Lemnul este o sursa regenerabila de energie, disponibila regional ca si combustibil. In perioadele de criza de resurse fosile, in special pentru tarile europene, combustibilii proveniti din biomasa lemnoasa (precum peletele, aschiile din lemn) pot asigura independenta fata de petrolul si gazul natural din import. In prezent, aproape jumatate din productia anuala de lemn este folosita in Europa. Prin urmare rezerve inca exista. In plus, deseurile lemnoase din industria de cherestea asigura in mare parte materia prima pentru producerea peletelor. Pe parcursul ultimilor ani in Europa au fost construite multe instalatii de producere a peletelor. Multe alte instalatii pentru producerea peletelor sunt planificate sau sunt deja in constructie pentru satisfacerea cererii crescande de pelete in Europa. Deci, nu va exista o criza in producerea de pelete, iar furnizarea de pelete este asigurata.

8.3 AVANTAJUL IN CEEA CE PRIVESTE PRETUL
Pretul biomasei (al peletelor) variaza independent de preturile pentru petrol si gaze naturale. Preturile pentru petrol si gaze naturale vor creste disproportionat in viitorul apropiat datorita crizei de combustibili fosili. Chiar si la momentul actual peletele sunt o alternativa economica din punct de vedere al costului comparativ cu combustibilii fosili. Cand un sistem de incalzire pe pelete este combinat cu o instalatie solara consumul de pelete poate fi redus datorita faptului ca soarele furnizeaza o parte din energia necesara. Figura de mai jos (figura 64) prezinta prognoze ale cresterii pretului combustibililor pentru producerea de energie termica. Valorile din diagrama de mai jos sunt calculate pe baza unei cresteri a pretului de 5% pentru combustibilii fosili si energie electrica si de 2% pentru pelete. Valorile au fost obtinute cu ajutorul programului Sollet-Tool (www.sollet.info).

- 87 -

Ghid pentru sisteme hibrid de incalzire

Proiectul ACCESS

Petrol Gaz natural Cazan pe pelete din lemn Butuci despicati Pompa de caldura

Figura 64: Prognoza cresterii preturilor la combustibil pentru producerea de energie termica

Valorile din figura următoare (Figura 65) prezinta comparativ costurile anuale pentru diferiti combustibili. Aceste valori au fost calculate ca medie pentru o locuinta cu 3 persoane, pentru un spatiu de incalzit de 150 m2 si pentru un sistem de incalzire cu o putere de 11 kW. Calculele au la baza preturi, taxe, programe suport si rate ale dobanzilor (standard: 6%) din Germania. Ele servesc drept exemplu si drept ghid pentru proiecte similare. In plus, in Figura 65, instalatiile de incalzire (pe diferite tipuri de combustibili) prezentate grafic sunt separate in sisteme fara captatoare solare, cu captatoare solare pentru prepararea apei calde (AC) si cu captatoare solare pentru prepararea apei calde si incalzire (AC + INC). Valorile au fost calculate pe baza preturilor combustibililor (si a TVA) din Germania putand fi deci considerate ca valori orientative. Costul mediu al peletelor este egal cu aproximativ 67% din costul anual al gazului natural si aproximativ 65% din costul anual al petrolului. Dupa cum se poate observa din figura, in prezent incalzirea electrica determina cele mai ridicate costuri.35 .

- 88 -

Ghid pentru sisteme hibrid de incalzire

Proiectul ACCESS

Pompa de caldura

Cu captatoare solare pentru AC+Inc Cu captatoare solare pentru AC Fara captatoare solare

Incalzire cu butuci despicati

Incalzire cu pelete din lemn

Incalzire cu gaz natural

Incalzire cu combustibil lichid

[Euro/ an]

Figura 65: Costul anual cu combustibilul pentru o locuinta uni-familiala in Germania (3 locuitori, 150 m³, locuinta construita in anul 1995)

Calculele se bazeaza pe un pret al peletelor 200 €/t (net). Pentru o locuinta uni-familiala medie cu un necesar de 4 t/an de pelete, costul total cu combustibilul va fi de aproximativ 856 €, inclusiv 7% TVA. In Germania, TVA pentru pelete de 7% este mai mic decat TVA pentru petrol care este de 16%. In ceea ce priveste costurile cu caldura totala livrata, care apar in timpul functionarii sistemului de incalzire (adica, costurile de investitie, intretinere, asigurare si dobanzi), in Tabelul 12 de mai jos este prezentata o comparatie intre diversele solutii de incalzire. Investitia initiala (pretul de achizitie) al sistemului hibrid de incalzire pelete energie solara, sau doar a instalatiei de incalzire cu pelete, este mai mare decat investitia initiala pentru un sistem de incalzire conventional. Pretul mai ridicat al acestor sisteme se datoreaza productiei reduse de cazane pe pelete si de componente pentru instalatii solare termice. Aceste preturi vor scadea daca producerea de astfel de sisteme se va dezvolta in viitor. Cu toate acestea, incluzand sprijinul financiar guvernamental disponibil in tari, precum Germania, costul total al sistemelor de incalzire pe baza de pelete, precum si al celor hibride pelete-instalatii solare, poate deja sa concureze cu pretul instalatiilor de incalzire cu ardere de combustibil lichid sau gaze naturale.

- 89 -

Ghid pentru sisteme hibrid de incalzire

Proiectul ACCESS

Tabelul 12: Comparatie a costurilor pentru diferite sisteme de incalzire, pentru o locuinta uni-familiala, in Germania
Unitate de masura Pelete din lemn cu captator solar pentru preparare AC Pelete din lemn cu captator solar pentru preparare AC+Inc

Petrol

Gaz natural

Pelete din lemn

Pompa de caldura

Necesar de energie:

Suprafata captatoare solare Necesar de caldura pentru incalzirea camerei Necesar de apa calda Incalzire solara termica Necesar total de energie Durata utilizare Randament Combustibil necesar Investitia: Instalatia electrica si de gaz, racordarea la retea si depozitul de combustibil Cosul, sistemul de evacuare si autorizatia Cazan si automatizare Captator solar + rezervor tampon Sistemul de distributie al caldurii Grant-uri Pentru incalzirea cu pelete Pentru incalzirea solara (AC) Pentru incalzirea solara (AC + Inc) Investitia totala
Costuri de incalzire (inclusiv taxe): Pret/ kWh Pret anual de referinta Costuri cu combustibilii Intretinere cos Intretinere generala Cost de functionare Cost de capital (rata dobanzii, standard = 6%)

m² kWh kWh kWh kWh ora kWh

21.000 1.261 22.261 2.100 0,90 24.734

21.000 1.261 22.261 2.100 0,95 23.432

21.000 1.261 22.261 2.100 0,83 26.820

4,5 21.000 1.261 1.890 20.371 2.100 0,83 24.543

15,0 21.000 1.261 6.300 15.961 2.100 0,83 19.230

21.000 1.261 22.261 2.100 0,90 8.245

4.450

2.400

7.400

7.400

7.400

-

€ € € €

600 3.533 4.041

600 3.675 4.041

600 8.622 4.041

600 8.622 4.000 4.041

600 8.622 7.000 4.041

600 20.650 4.041

€ € € €

12.625

10.716

-1.088 19.575

-1.088 -246 23.329

-1.088 -1.050 25.525

25.291

¢/kWh €/a €/a €/a €/a €/a €/a

6,61 1.635 50 260 200 1.101

6,59 61,35 1.605 50 230 86 934

4,37 1.171 100 260 386 1.707

4,37 1.071 100 260 386 2.034

4,37 839 100 260 386 2.225

9,18 71,07 828 350 2.205

Costurile totale pentru un sistem hibrid de incalzire pelete-energie solara sunt mai mari decat cele pentru o instalatie de incalzire doar pe pelete. Acest lucru se datoreaza investitiilor mai mari pentru componentele sistemului solar. Cu toate acestea sistemul hibrid de incalzire pelete-energie solara permite o economie de aproape 30% cu costul de combustibil. Prin urmare, sistemele hibride vor deveni mult mai eficiente economic avand in vedere cresterea preturilor la combustibili. Insa fara nici un sprijin financiar guvernamental, sistemele hibride de incalzire pelete-energie solara inca nu vor putea deveni competitive pe piata. Totusi este real faptul ca in viitorul apropiat preturile combustibililor fosili vor creste disproportionat in comparatie cu cel al peletelor.

- 90 -

Ghid pentru sisteme hibrid de incalzire

Proiectul ACCESS

Figura 66 prezinta costurile totale (inclusiv TVA) pentru energia termica furnizata. Aceste costuri sunt, de asemenea, calculate in ipoteza cresterii pretului combustibililor fosili si al energiei electrice cu 5%, iar al peletelor cu 2%, ca in Figura 56. Dupa cum se poate observa, dupa aproape 5,5 ani cazanul cu functionare pe pelete din lemn va fi mai convenabil decat centrala de incalzire cu combustibil lichid, iar dupa 10 ani va fi mai convenabil decat instalatia de incalzire cu gaz natural.

Ani
Combustibil lichid Pelete din lemn Pelete din lemn cu captatoare solare (AC+Inc) Gaz natural Pelete din lemn cu captatoare solare (AC+Inc) Pompa de caldura

Figura 66: Prognoza costurilor totale pentru energia termica livrata pe o perioada de 20 de ani

- 91 -

Ghid pentru sisteme hibrid de incalzire

Proiectul ACCESS

9. ASPECTE DE MEDIU ALE SISTEMULUI HIBRID
Exista cateva motive intemeiate pentru a sustine instalarea de sisteme hibrid de incalzire pelete-energie solara. Acestea ofera aceeasi usurinta in intretinere si functionare ca si sistemele de incalzire pe combustibil lichid sau gaze naturale. De asemenea, din punct de vedere financiar, sistemele hibrid de incalzire pelete-energie solara pot concura cu instalatiile de incalzire pe combustibil lichid sau gaze naturale. Principalul avantaj al sistemelor hibrid este acela ca nu produc probleme majore din punct de vedere al mediului.

9.1 REDUCEREA EFECTULUI DE SERA
In comparatie cu combustibilii fosili utilizarea peletelor din lemn si a energiei solare pentru incalzire se poate spune ca este neutra din punct de vedere al emisiilor de CO2. Aceasta inseamna ca in timpul arderii peletelor se degaja in atmosfera aceeasi cantitate de CO2 care a fost absorbita de catre copaci in timpul adolescentei lor (inchiderea ciclului carbonului). In plus, utilizarea energiei solare nu are nici un fel de impact negativ asupra mediului in ceea ce priveste emisiile. Comparativ, in timpul arderii combustibililor fosili, in atmosfera este eliberat CO2 acumulat de-a lungul a milioane de ani. Aceasta degajare de emisii de CO2 determina o crestere a concentratiei de CO2 in atmosfera, principala responsabila pentru aparitia efectului de sera. Cu siguranta, neutralitatea peletelor din punct de vedere al emisiilor de CO2 se refera doar la procesul de ardere al peletelor. In timpul producerii si transportului peletelor se pot degaja emisii de CO2 in atmosfera datorita faptului ca pentru aceste procese se utilizeaza combustibili fosili. CO2 se mai degaja si in timpul producerii componentelor cazanelor pe pelete si ale instalatiilor solare. Graficul de mai jos arata ca, chiar daca se iau in consideratie procesele de producere si transport, instalatiile de incalzire cu pelete emit mult mai putin CO2 decat instalatiile clasice cu combustibil lichid. Valorile au fost determinate considerand amestecul de resurse si lanturile de furnizare din Germania. Aceste valori pot diferi in tari cu alt amestec de surse de energie si alte lanturi de alimentare.
Pompa de caldura Electric Gaz natural Combustibil lichid Lemn Pelete Pelete – energie solara

Figura 67: Comparatie a emisiilor de CO2, pentru diferite sisteme de incalzire Sursa: Conform cu Öko-Institute, Gemis 4.3

- 92 -

Ghid pentru sisteme hibrid de incalzire

Proiectul ACCESS

De exemplu, prin inlocuirea unei instalatii de incalzire cu combustibil lichid cu un sistem hibrid de incalzire pelete-energie solara pentru o locuinta uni-familiala, cu o suprafata utila de 130 m2 si cu un necesar de caldura de 120 kWh/m2 an se pot reduce aproape 5 t/an emisii de CO2. Similar poate fi redusa emisia de CO2 cu 3 t/an prin inlocuirea unei instalatii de incalzire pe gaz cu un sistem hibrid de incalzire pelete-energie solara. Cantitatea de energie necesara pentru producerea peletelor din lemn este foarte scazuta si reprezinta aproape 2,7% din totalul de energie.

9.2 PARTICULE FINE
Instalatia solara nu emite nici un fel de emisii in timpul functionarii cu exceptia celor produse prin energia electrica consumata pentru pompa de circulatie. Arderea lemnului, neutra din punct de vedere al emisiilor de CO2, prezinta dezavantajul comparativ cu instalatia de incalzire cu gaze, ca din procesul de ardere rezulta intotdeauna emisii de particule. Peletele din lemn reprezinta unul dintre combustibilii lemnosi care prin ardere produc cea mai scazuta cantitate de particule, aproape comparabila cu emisia de particule produsa de sistemele standard de incalzire cu combustibil lichid existente. Valoarile caracteristice pentru emisiile de particule se situeaza intre 10-25 mg/Nm³. In plus, particulele provenite din arderea peletelor sunt datorate in mare parte sarurilor anorganice, care sunt mai putin toxice decat particulele provenite din arderea butucilor sau de la motoarele diesel.36 Cu toate acestea, producatorii de cazane si de pelete lucreaza la optimizarea produselor lor pentru a evita cat de mult posibil emisiile de particule. In prezent, cateva sisteme de filtrare sunt in faza de testare pentru a demonstra daca sunt potrivite in utilizarea zilnica.

9.3 REDUCEREA PLOILOR ACIDE
Pe langa reducerea emisiilor de CO2 la arderea de pelete, comparativ cu arderea altor combustibili, se reduc, de asemenea, si emisiile de SO2. SO2 are o contributie importanta la aparitia ploilor acide. Ploile acide distrug ecosistemele forestiere. Prin urmare, utilizarea peletelor are o mare contributie la conservarea padurilor.

9.4 RISCURI REDUSE LA TRANSPORT SI DEPOZITARE
Combustibilii fosili sunt substante poluante pentru mediu. De asemenea, acesti combustibili trebuie transportati la consumatori, pe distante lungi, de la locul de amplasare al minei, trebuie rafinati si apoi distribuiti. In trecut s-au produs multe accidente soldate cu poluarea mediului (de ex., accidente in care au fost implicate petroliere sau scurgeri din conducte). Comparativ cu combustibilii fosili, combustibilii proveniti din biomasa sunt produsi regional si, in general sunt transportati pe distante scurte la consumatori. Combustibilii pe baza de biomasa (inclusiv peletele) sunt de provenienta organica si nu prezinta nici un risc de poluare. Astfel, nu exista aproape nici un risc de contaminare a mediului in timpul transportarii lor. De asemenea, se emit si mai putine emisii la transportul acestora pe distante scurte de la locul de productie la consumator. Mai mult, riscul de explozie, de incediu si de poluare a apei sunt mai reduse la depozitarea combustibililor pe baza de biomasa (in special a peletelor), fata de depozitarea combustibililor fosili.

- 93 -

Ghid pentru sisteme hibrid de incalzire

Proiectul ACCESS

10. FACILITATI FINANCIARE 10.1 MODELUL SERVICIILOR ENERGETICE (ESCO)
O barieră care apare in toate tarile participante la proiect este investitia ridicata in tehnologiile hibrid inca de la prima implementare, care consta in tehnologii de cazane mai scumpe, precum si in necesitatea de componente suplimentare cum ar fi depozitul de pelete si rezervorul de apa. Cea mai mare parte a investitiei intr-o tehnologie de incalzire se realizeaza impreuna cu costurile cladirii (cladiri noi, renovari). Chestionati despre acest lucru instalatorii au confirmat. Rezultatele sunt prezentate in figura urmatoare:

Pretul centralei este prea mare Ne-informarea clientului Pretul combustibilului lichid/gazului este prea mare Pretul peletelor este prea mare Prea putine grant-uri Oferta redusa de pelete Altceva Nevoie de pregatire si educatie Nimic Nevoie de literature tehnica

Voturi

Figura 68: Rezultatele chestionarii in Germania; Sursa DEPV

In cadrul proiectului SOLLET, partenerii implicati au dezvoltat modelul financiar de “micro-contractare”, pentru a arata operatorilor interesati de tehnologia hibrid de incalzire cum ar putea sa aiba acest sistem in cladirile lor. Structura acestui model este prezentata in figura urmatoare:

- 94 -

Ghid pentru sisteme hibrid de incalzire

Proiectul ACCESS

Banca
Producator de componente
Contract cadru de furnizare Furnizare Contract cadru
Conceptie financiara standard

Producator de pelete din lemn
Contract cadru
Oferta de furnizare de caldura

Furnizare

Instalator

Sustinere imediata: - la plata - la manipulare si asistenta - la instalare

Client

Figura 69: Modelul de Micro - Contractare

Ideea Micro-Contractarii este aceea ca investitia va fi facuta de catre un investitor extern care va si instala si exploata centrala cu parteneri locali precum instalatorii. Contractorul este responsabil pentru funcţionarea centralei, alimentarea cu pelete, finantarea si intretinerea cazanului. Clientul este interesat doar de furnizarea fara intreruperi a caldurii, produsa din energie regenerabila la preturi stabile. Primul rezultat este foarte motivant. Ideea modelului de Micro-Contractare a fost dezvoltata mai departe, in special in privinta organizarii cooperarii dintre instalator si distribuitor/producator. Producatorul este interesat sa isi extinda piata. El va vinde mai multe unitati. Instalatorul este interesat sa instaleze aceste unitati si sa le asigure mai departe intretinerea. Rezultatul acestor discutii se prezinta in figura urmatoare:

Consumator
Faza I

Oferta interesanta, dar prea scumpa, atunci…
Faza a II-a

Interes Consultare + Oferta
Oferta de furnizare de caldura

Contract

Instalator

Sustinere prin oferta detaliata

Producator

Contract de instalare si intretinere

Figura 70: Diferite faze ale modelului de Micro – Contractare

- 95 -

Ghid pentru sisteme hibrid de incalzire

Proiectul ACCESS

Faza I reprezinta afacerea normală, fără contractare. Însa daca clientul este totusi interesat, dar nu are suficienti bani pentru a cumpara echipamentele direct, atunci instalatorul impreuna cu partenerul distribuitor/producator poate oferi clientului furnizarea de caldura cu ajutorul modelului de servicii energetice (ESCO). Aceasta este o situatie tipica win-win pentru toţi partenerii. Modelul a fost discutat cu cativa actori de piata. Rezultatele au fost printre altele: • Nu, imposibil, pentru ca instalatorii nu sunt cei mai buni parteneri • Nici un interes deoarece piata creste suficient de repede si nu sunt necesare alte masuri de promovare • Da, aceasta ar putea fi solutia finala pentru extinderea activitatii pe piata. Rezultatele pozitive au venit mai mult din partea companiilor din domeniul captatoarelor solare termice, iar cele negative din partea companiilor din domeniul cazanelor cu functionare pe pelete din lemn. Acest lucru ar putea fi explicat prin faptul ca piata peletelor este in prezent supraincarcata, deoarece ESCO-urile existente considera drept foarte pozitiva utilizarea cazanelor pe pelete pentru modele de servicii energetice.

10.2 PROGRAME DE SUSTINERE FINANCIARA
Programele de sustinere financiara internationale, nationale si regionale se modifica adesea si majoritatea din pacate, se intind pe perioade scurte de timp. Prin urmare, este intotdeauna necesar sa se ia legatura cu experti in domeniu inainte de realizarea unui proiect. In general, exista mai multe tipuri de programe nationale de sustinere de tip “grant” pentru instalatii la scara redusa care utilizeaza energia regenerabila, cum ar fi, de exemplu: Programul “Cladiri cu emisii reduse de carbon” in Marea Britanie. In plus, pot fi disponibile si grant-uri la nivel regional. Informatii despre oportunitatile de finantare si alte initiative de sustinere pentru solutii de incalzire pe biomasa ar trebui sa fie disponibile la autoritatile locale sau la centrele de consultanta pentru eficienta energetica. Alte stimulente financiare pentru sistemele de incalzire pe baza de combustibili lemnosi includ: 1. Reducerea valorii TVA pentru instalatiile de incalzire cu lemne, pentru aplicatiile casnice. 2. Cresterea cheltuielilor deductibile pentru companii (companiile pot pretinde chiar 100% din cheltuielile deductibile in primul an pentru investitiile in tehnologii si produse de economisire a energiei. Companiile isi pot deduce intregul cost de investitie din profitul impozabil, pe intreaga perioada pe care se face investitia). 3. Scutiri de taxe pentru schimbari climatice pentru companii. 4. Imprumuturi pentru economii de energie.

10.3 INSTRUMENTE DE FINANTARE SPECIALE DEZVOLTATE IN DOMENIUL SISTEMELOR SOLARE TERMICE 10.3.1 Performanta solara garantata
O conditie esentiala pentru promovarea sistemelor solare active este identificarea factorilor care impiedica patrunderea pe piata a acestor sisteme. In ceea ce priveste sistemele solare mari pentru producerea apei calde cele mai mari obstacole sunt prezentate mai jos (nu în ordinea importantei): • Costul initial ridicat corelat cu lipsa de diversitate tehnologica. • Capitalul disponibil scazut. • Nevoia de intretinere preventiva.

- 96 -

Ghid pentru sisteme hibrid de incalzire

Proiectul ACCESS

• Performanta scazuta a instalatiilor solare mari datorita fie unei proiectari defectuoase, fie lipsei unei intretineri elementare, lucru care a creat o reputatie proasta pentru aceste sisteme printre utilizatorii finali. • Competitia cu sursele de energie conventionale cu costuri relativ scazute (motorina, titei, gaz natural).
In scopul eliminarii riscurilor economice si tehnice pentru utilizator, pe care factorii enuntati mai sus ii pot determina, a fost conceputa o abordare diferita, care se bazeaza pe garantarea rezultatelor investitiei. Conceptul de “Rezultate solare garantate“, aplicat sistemelor pentru producerea de apa calda prin utilizarea energiei solare termice, realizeaza prin intermediul unui contract care asigura utilizarea unei cantitati minime de energie solara pentru incalzire a unei cantitati convenite de apa la o temperatura data. Principalele puncte ale unui astfel de contract sunt enuntate mai jos:
⇒ “Garantia rezultatelor instalatiei solare“ este un contract intre proprietarul sistemului

sau utilizatorul si o organizatie tehnica specializata in energie solara (numita in continuare Biroul de Proiectare), care isi asuma responsabilitatea tehnica pentru implementarea sistemului solar si care garanteaza furnizarea energiei solare.
⇒ Cantitatea minima de energie solara furnizata anual trebuie stabilita prin contract intre

proprietar sau utilizator si Biroul de Proiectare.
⇒ Biroul

de Proiectare isi asuma intreaga responsabilitate pentru proiectarea, implementarea si operarea instalatiei. Proiectare. Orice inlocuiri sau modificari necesare pentru a asigura functionarea corecta si eficienta a centralei trebuie realizate de catre Biroul de Proiectare pe cheltuiala proprie.

⇒ Intretinerea sistemului pe perioada de garantie cade in responsabilitatea Biroului de

⇒ Proiectarea si instalarea echipamentului de monitorizare pentru analiza la distanta a

datelor necesare pentru evaluarea si controlul instalatiei, in scopul de a furniza cantitatea convenita de energie si de a detecta unde este nevoie de intretinere trebuie realizate de catre Biroul de Proiectare.
⇒ Biroul de Proiectare, ca si garant al obtinerii rezultatelor solare termice, trebuie sa

compenseze proprietarul sau utilizatorul in cazul in care cantitatea de energie solara furnizata in perioada de garantie nu atinge nivelul convenit intre parti; compensatia se bazeaza pe costul energiei, stabilit prin contract, care ar fi trebuit economisit. Contractul “Rezultate solare garantate” a fost posibil datorita progreselor tehnice si stiintifice din ultimii ani. In particular datorita: dezvoltarii metodelor de simulare a eficientei si de validare a marimii instalatiei; dezvoltarii calitatii componentelor, in acord cu standardele si specificatiile tehnice. Captatoarele solare fac parte dintre aceste componente si reprezinta cea mai importanta parte a investitiei; experientei si cunostintelor anumitor consultanti tehnici, instalatori si manageri de sistem; disponibilitatii de echipamente de monitorizare si tele-monitorizare fiabile si ieftine.

- 97 -

Ghid pentru sisteme hibrid de incalzire

Proiectul ACCESS

10.3.2 Finantarea de catre terti
Investitiile in energia solara ar putea deveni si mai atractive pentru utilizator daca ar putea fi facute fara risc tehnic si financiar. Schema “Finantare de cetre terti” (T.P.F.), corelată cu conceptul de “Garantare a performantelor”, poate fi folosita pentru acest scop. Aceasta abordare este definită drept furnizare de servicii de proiectare, achizitie, instalare si intretinere a sistemului la pachet, costul acestor servicii fiind echilibrat de nivelul economiilor de energie. Este clar, că recuperarea capitalului investit este corelata cu nivelul de economie de energie realizat. Schema “Finantare de catre terti” implica in principal: • furnizarea unui pachet de servicii de proiectare si constructie, precum si de instalare si de intretinere de catre o organizatie specializata in domeniul energiei solare (numita aici Birou de Proiectare); • recuperarea capitalului investit proportional cu cantitatea masurata de energie solara furnizata utilizatorului, intr-o anumita proportie convenita intre ambele parti; • Biroul de Proiectare asigură expertiza tehnica si se ocupa de “afacerea” de investire, in scopul de a furniza utilizatorului energie termica solara; • prin intermediul acestei scheme de finantare barierele in calea extinderii pietei sunt suprimate prin transferul complet al riscurilor tehnice si financiare catre Biroul de Proiectare, care prezinta: ⇒ Competenta tehnic pentru proiectarea, instalarea si intretinerea cu succes a instalatiei solare. ⇒ Competenta in colectarea de capital cu costuri minime de la o terta parte, de regula, o institutie financiara.

- 98 -

Ghid pentru sisteme hibrid de incalzire

Proiectul ACCESS

BIBLIOGRAFIE
[1] Austrian Energy Agency, EnergieSparFörderungen und EnergieBeratung 2005, Wien, June 2005. [2] Bemmann,Ulrich et.al., Contracting Wirtschaftsdienst, 2000 – 2003 Handbuch 2000 – & 2003, Deutscher

[3] Biomasse Info-Zentrum (ed.), Pellet-Zentralheizungen Markübersicht-, FNR, Stuttgart/Gülzow, 2002.

Pellet-Einzelöfen,-

[4] CRES, market report, Analysis of the market for combined solar biomass heating systems in Greece. [5] European Solar Thermal Industry Federation, ESTIF, Solar Thermal Markets in Europe (Trends and Market Statistics 2004), June 2005. [6] Dr.-Ing. Joachim Fischer, Trend 2005 vom Pelletsmarkt Deutschland – Fortsetzung des dynamischen Wachstums, Deutscher Energie Pellet-Verband e.V. [7] Ing. K. Furtner, Dipl.-Ing. Herbert Haneder, Biomasse-Heizungserhebung 2004, NÖ Landes-Landwirtschaftskammer. [8] Jeffrey Gordon (ed.), Solar Energy, The state of the art, ISES position papers, London 2001. [9] H. Hartmann (ed.), Handbuch Bioenergie-Kleinanlagen, Nachwachsende Rohstoffe e.V., 1. Auflage, Februar 2003. Fachagentur

[10] T. Holz, Holzpellet-Heizungen, 1.Auflage, Ökobuch Verlag, Staufen bei Freiburg 2003. [11] Bernward Janzig, Fernwärme als Wegbereiter in Pellets-Markt und Technik, February 2005. [12] Öko-Institut e.V. (Hrsg.): Thermische Solaranlagen. Marktübersicht; Staufen bei Freiburg: Ökobuch, 1997 [13] Kasper/Remmers/Spitzmüller/Weyres-Borchert, Deutsche Gesellschaft für Sonnenenergie e.V. Solarthermische Anlagen, DGS,

[14] Landesregierung NRW, Landesinitiative Zukunftsenergien NRW, Aktion Holzpellets, Holzpellets. Der Brennstoff der Zukunft. . [15] R. Marutzky/ K. Seeger, Energie aus Holz und anderer Biomasse, 1999, DRWVerlag, Leinfelden-Echterdingen. [16] WMO 1982. Commission for Instruments and Methods of Observation, Abridged Final Report of the 8th Session, Mexico, October 1981. WMO Pub. No. 590, World Meteorological Organization, Geneva, Switzerland.

Internet Sources
European Solar Thermal Industry Federation. ESTIF, http://www.estif.org The Solarserver, http://www.solarserver.de Sollet, http://www.sollet.info Stranddorf Augustenhof, http://www.stranddorf.de/

- 99 -

Ghid pentru sisteme hibrid de incalzire

Proiectul ACCESS

-

ÖkoFEN Forschungs-und Entwicklungs Ges.m.b.H, http://www.pelletsheizung.at Bundesamt für Wirtschaft und Ausfuhrkontrolle (BAFA), http://www.bafa.de/ KfW Förderbank, http://www.kfw-foerderbank.de Agence de l´Energie, http://www.ael.lu

- 100 -

Ghid pentru sisteme hibrid de incalzire

Proiectul ACCESS

ANEXA:
CENTRALE DEMONSTRATIVE – PROIECTUL SOLLET In cadrul proiectului Sollet au fost implementate si monitorizate centrale demonstrative de diferite capacitati, care constau in diferite combinatii de instalatii solare cu centrale pe pelete. Urmatorul capitol doreste sa prezinte diferite posibilitati de combinare a sistemelor de incalzire cu instalatii solare si cazane pe pelete. Astfel, centralele sunt in primul rand descrise si apoi, pentru informatii mai detaliate, este adaugata si o schema hidraulica a centralei. A.1 AUSTRIA-TULLN In Austria, a fost instalat un sistem hibrid de termoficare format dintr-o instalatie solara si un cazan pe pelete, la o scoala si un internat deja existente. Acest sistem asigura caldura necesara incalzirii cladirii scolii si a internatului cu 24 de dormitoare, cu un spatiu total de incalzit de cca. 400 m2. Sistemul hibrid de incalzire este alcatuit dintr-un cazan pe pelete cu o putere nominala de 130 kW, o suprafata de 16 m² de captatoare solare termice si un rezervor tampon de stocare a energiei termice de 1500 l.1

Figura A.1: Scoala si internatul din orasul Tulln Sursa: www.sollet.info

Principalele caracteristici ale centralei sunt: • Cazan pe pelete de 140 kW drept furnizor de caldura principal • Echipata cu un cazan pe combustibil lichid de rezerva • Retea de termoficare • 400 m², 24 paturi si scoala • 15,4 m² suprafata captatoare solare • 3,44 m³ rezervor de stocare • Tipuri diferite de consumatori finali (birouri, internat, scoala) Pentru cititorii familiarizati cu aspectele tehnice este prezentata mai jos schema hidraulica a sistemului hibrid de incalzire energie solara – pelete din Tulln:

1

Sollet, http://www.sollet.info/en/plants/plants01.php

- A.1 -

Ghid pentru sisteme hibrid de incalzire

Proiectul ACCESS

Figura A.2: Schema hidraulica a sistemului hibrid de incalzire energie solara-pelete din Tulln Sursa: www.sollet.info

A.2 GERMANIA A.2.1 Stranddorf Augustenhof

- A.2 -

Ghid pentru sisteme hibrid de incalzire

Proiectul ACCESS

In Germania a fost instalat un sistem hibrid de termoficare energie solara-pelete intr-un sat de vacanta din Augustenhof (Stranddorf Augustenhof). Satul de vacanta este alcatuit din 15 case de vacanta (cu o suprafata locuibila de 55-72 m2 fiecare) si un centru comunitar.

Figura A.3: Satul de vile Stranddorf Augustenhof Sursa: www.sollet.info

Sistemul hibrid de termoficare este alcatuit din: • 15 apartamente cu o suprafata de incalzit de 65 m², echipate cu cazane pe pelete pentru incalzire independente (combustibil livrat in pungi) • cazan pe pelete de 32 kW drept sursa de caldura centrala • instalatie solara cu 47,5 m² suprafata captatoare solare • instalatia solara este proiectata sa acopere cererea de apa calda • un rezervor de stocare de 2800 l, impartit in 3 rezervoare de stocare solare a energiei termice si un rezervor de stocare de rezerva de 700 l Satul are nevoie de cca. 15 t de pelete pe an pentru incalzirea spatiului si prepararea apei calde2. Toate casele din sat sunt alimentate cu caldura si au apa calda menajera dintr-un sistem hibrid de incalzire centrala instalatie solara - cazan pe pelete. Incalzirea suplimentara a spatiului in perioada iernii este asigurata in fiecare casa de sobe cu ardere pe pelete.

Figura A.4: Captatoare solare pe acoperisul unei cladiri de serviciu (stanga) si soba pe pelete in fiecare casa (dreapta) Sursa: www.stranddorf.de
2

Stranddorf Augustenhof, http://www.stranddorf.de/Stranddorf/Nahwaerme.htm

- A.3 -

Ghid pentru sisteme hibrid de incalzire

Proiectul ACCESS

Figura A.5: Rezervoarele de stocare a energiei termice (stanga) si cazanul pe pelete (dreapta) Sursa: www.stranddorf.de

Pentru cititorii familiarizati cu aspectele tehnice este prezentata mai jos schema hidraulica a sistemului hibrid de incalzire energie solara-pelete din satul de vacanta:

- A.4 -

Ghid pentru sisteme hibrid de incalzire

Proiectul ACCESS

Figura A.6: Scema hidraulica a sistemului hibrid de incalzire din Stranddorf Augustenhof Sursa: www.sollet.info

A.2.2 Locuinta in Dormagen Intr-o locuinta uni-familiala din Dormagen a fost instalat un sistem hibrid de incalzire pe baza de energie solara-pelete din lemn. Locuinta are o suprafata locuibila de incalzit de 400 m2. Sistemul hibrid de incalzire consta in:

- A.5 -

Ghid pentru sisteme hibrid de incalzire
• • • • • • • •

Proiectul ACCESS

cladirea veche cu o suprafata locuibila de incalzit de 600 m² un cazan de 10 KW care functioneaza cu pelete din lemn, cu schimbator de caldura aer/apa, in bucatarie o soba de 10 KW care functioneaza cu busteni cu schimbator de caldura, in camera de zi combustibil livrat in pungi echipat cu cazan de rezerva care functioneaza cu gaz natural instalatia solara cu o suprafata a captatoarelor solare de 105 m² instalatia solara este proiectata sa acopere o cerere de caldura cat mai mare posibil trei rezervoare de stocare (1000 l fiecare)

Suplimentar un cazan de 10 kW, care functioneaza pe lemn, cu schimbatoare de caldura aer/apa, este integrat in sistemul de incalzire, iar o instalatie de incalzire pe gaz functioneaza drept sistem de incalzire de rezerva3.

Figura A.7: Casa cu captatoare solare (in stanga), soba pe pelete (in mijloc) si soba pe busteni din lemn (dreapta) Sursa: www.sollet.info

Pentru cititorii familiarizati cu aspectele tehnice este prezentata mai jos schema hidraulica a sistemului hibrid de incalzire energie solara-pelete folosit la casa din localitatea Dormagen:

3

Sollet, http://www.sollet.info/en/plants/plants01.php#dormagen2

- A.6 -

Ghid pentru sisteme hibrid de incalzire

Proiectul ACCESS

Figura A.8: Schema hidraulica a sistemului hibrid de incalzire folosit la casa din localitatea Dormagen Sursa: www.sollet.info

A.2.3 Locuinta noua in localitatea Cologne In localitatea Cologne a fost instalat un sistem hibrid de incalzire energie solara-pelete pentru o locuinta uni-familiala. Casa are un spatiu locuibil de incalzit total de 140 m2.

- A.7 -

Ghid pentru sisteme hibrid de incalzire

Proiectul ACCESS

Sistemul hibrid de incalzire este compus dintr-o soba pe pelete de 10 kW, cu schimbatoare de caldura apa/aer, o suprafata de 28 m 2 captatoare solare si un rezervor de stocare a energiei termice de 1000 l. Captatoarele solare termice sunt montate pe acoperisul cladirii in partea de est si de vest.4

Figura A.9: Suprafata captatoarelor solare in partea de est a locuintei (stanga) si in partea de vest (dreapta)

Sistemul hibrid de incalzire consta in: • o constructie noua cu o suprafata locuibila de incalzit de 140m² • renuntarea la racordarea la reteaua de gaz natural • furnizare a caldurii 100% din surse regenerabile • soba pe pelete de 10 KW, cu schimbator de caldura aer/apa, amplasata in camera de zi • sistemul de incalzire este dotat cu un dispozitiv automat de alimentare cu combustibil prin gravitatie • componenta solara este proiectata sa acopere o cerere de caldura cat mai mare posibila • instalatie solara cu o suprafata a captatoarelor solare de 28 m², orientata est-vest • rezervor de stocare a apei de 1000 l In figura urmatoare este prezentata o schema de functionare a depozitului de pelete special, situat sub acoperis si alimentarea sobei pe pelete cu pelete prin intermediul gravitatiei.

4

Sollet, http://www.sollet.info/en/plants/plants01.php#koeln

- A.8 -

Ghid pentru sisteme hibrid de incalzire

Proiectul ACCESS

Figura A.10: Schema de functionare a instalatiei de alimentare cu pelete din lemn prin intermediul gravitatiei

Pentru cititorii familiarizati cu aspectele tehnice este prezentata mai jos schema hidraulica a sistemului hibrid de incalzire energie solara-pelete de la locuinta din localitatea Cologne.

- A.9 -

Ghid pentru sisteme hibrid de incalzire

Proiectul ACCESS

Figura A.11: Schema hidraulica a sistemului hibrid de incalzire pentru o locuinta din localitatea Cologne Sursa: www.sollet.info

- A.10 -

Ghid pentru sisteme hibrid de incalzire A.2.4 Cladire de apartamente renovata in localitatea Cologne

Proiectul ACCESS

In localitatea Cologne, a fost instalat un sistem hibrid de incalzire energie solara-pelete, pentru a alimenta reteaua de termoficare a unei cladiri de apartamente renovata. Cladirea este formata dintr-un numar de 75 de apartamente, cu o suprafata locuibila medie de 73 m2 (5510 m2 in total).5

Figura A.12: Cladirea GSG inainte de renovare (stanga) si cladirea GSG renovata (dreapta) din cadrul asa numitului proiect “Am Bilderstöckchen", Cologne

Sistemul hibrid de incalzire consta in: • cladirile renovate cu o suprafata locuibila de incalzit de 5510 m² • reteaua de termoficare • cazanul pe pelete de 32 kW • instalatia solara cu o suprafata 192 m² a captatoarelor solare proiectate sa acopere cererea de apa calda • doua rezervoare de stocare (8000 l, 2000 l) • rezervor de apa calda (1500 l) • echipat cu un cazan de rezerva pe gaz natural, de 240 kW

Figura A.13: Instalarea captatoarelor solare pe acoperis Sursa: www.50-solarsiedlungen.de

Pentru cititorii familiarizati cu aspectele tehnice, mai jos este prezentata schema hidraulica a sistemului hibrid de incalzire energie solara-pelete pentru locuinta din
5

Landesinitiative Zukunftsenergien NRW, http://www.50-solarsiedlungen.de/frame_siedlungen.html

- A.11 -

Ghid pentru sisteme hibrid de incalzire localitatea Cologne.

Proiectul ACCESS

Figura A.14: Schema hidraulica a Stranddorf/Augustenviertel Sursa: www.sollet.info

- A.12 -

Ghid pentru sisteme hibrid de incalzire

Proiectul ACCESS

A.2.5 Locuinta uni-familiala in localitatea Gerlfangen Cladirea veche are aproape 180 m² suprafata locuibila si este reconstruita ca o casa cu un consum redus de energie, cu o cerere de caldura <9 kW. Proprietarul a dorit sa instaleze un sistem care sa poata utiliza pelete si lemne de foc intr-un singur sistem, folosind un cazan traditional.

Figura A.15: Captatoarele solare montate pe acoperis Sursa: www.sollet.info

Sistemul ales se caracterizeaza printr-un tip nou de cazan dotat cu un modul separat pentru pelete si care poate functiona automat cu pelete sau manual cu lemne de foc. Acesta permite, in afara metodei traditionale manuale de ardere a lemnului de foc, o ardere automata a peletelor in acelasi cazan. Cazanul trimite energie termica intr-un rezervor de stocare de 1000 l, care este incalzit şi de o instalatie solara montata pe acoperis. Sistemul hibrid de incalzire energie solara-pelete este alcatuit din: • cladirea noua cu 180 m² suprafata locuibila de incalzit • casa cu consum energetic redus 60 kWh/m²a • cazanul pe pelete • depozitul de pelete de 6 m³ • instalatia solara cu o suprafata a captatoarelor solare de 18 m² • instalatia solara este proiectata sa asigure cererea de apa calda si caldura • un rezervor de stocare de 1000 l Figurile urmatoare ilustreaza traseul peletelor incepand din conductele de umplere din garajul casei, trecand prin depozitul de pelete din pod catre modulul pentru pelete al cazanului de unde se face alimentarea cu pelete a cazanului.

- A.13 -

Ghid pentru sisteme hibrid de incalzire

Proiectul ACCESS

Figura A.16: Alimentarea cu pelete din garaj catre depozitul de pelete din podul casei Sursa: www.sollet.info

Pentru cititorii familiarizati cu aspectele tehnice, este prezentata mai jos schema hidraulica a sistemului hibrid de incalzire energie solara-pelete pentru casa din localitatea Gerlfangen:

- A.14 -

Ghid pentru sisteme hibrid de incalzire

Proiectul ACCESS

Figura A.17: Schema hidraulica a sistemului hibrid de incalzire pentru casa din localitatea Gerlfangen Sursa: www.sollet.info

A.3 GRECIA - LABORATOR SI CLADIRE DE BIROURI In Grecia primul sistem hibrid de incalzire energie solara-pelete a fost instalat in scop de testare la un laborator din cadrul CRES. Acest sistem asigura incalzirea pentru cladirea laboratorului de 60 m2. Sistemul consta in: • prima centrala de acest fel din Grecia • vechea cladire • cazan pe pelete de 35 kW • instalatie solara cu o suprafata a captatoarelor solare de 12 m² • rezervor de stocare de 600 l • captatoarele solare proiectate sa acopere cererea de caldura a biroului cu suprafata de incalzit de 60 m²

- A.15 -

Ghid pentru sisteme hibrid de incalzire

Proiectul ACCESS

Figura A.18: Cazanul pe pelete (stanga), suprafata captatoarelor solare pe acoperis (mijloc) si rezervorul de acumulare (dreapta) Sursa: www.sollet.info

Atunci cand sistemul hibrid nu functioneaza dintr-un motiv oarecare, birourile vor fi incalzite cu sistemul cu pompe de caldura existent anterior.6 Pentru cititorii familiarizati cu aspectele tehnice, mai jos este prezentata schema hidraulica pentru sistemul hibrid de incalzire energie solara-pelete la cladirea din Pikermi:

Figura A.19: Schema hidraulica a sistemului hibrid de incalzire pentru cladirea laboratorului CRES Sursa: www.Sollet.info

A.4 LUXEMBURG – REDANGE, SISTEM DE TERMOFICARE IN LOCALITATEA NAGEM In Luxemburg-Redange un sistem hibrid de incalzire alimenteaza o biserica, o scoala si o casa parohiala prin intermediul retelei de termoficare. Biserica are o cerere de energie
6

Sollet, http://www.sollet.info/en/plants/plants01.php#grec1

- A.16 -

Ghid pentru sisteme hibrid de incalzire

Proiectul ACCESS

termica de 80 kW, scoala de 30 kW si casa parohiala de 36 kW. Sistemul consta intr-un cazan pe pelete cu o putere de 85 kW, o suprafata a captatoarelor solare de 10 m2 si un rezervor de stocare de 2000 l.7

Figura A.20: Scoala, biserica si casa parohiala din localitatea Nagem

Detaliile centralei sunt: • prima centrala hibrid intr-o localitate din Luxemburg • racordarea a trei cladiri vechi (biserica, scoala si casa parohiala) cu o suprafata de incalzit de aproximativ 510 m² • retea de termoficare • cazan pe pelete de 85 kW • depozit de 12 m³ • instalatie solara cu o suprafata a captatoarelor solare de 10 m² • rezervor de stocare de 2 m³ • instalatia solara proiectata sa acopere cererea de apa calda

Figura A.21: Cazanul pe pelete si sisemul de distributie a caldurii in cazul aplicatiei din localitatea Nagem

7

Sollet, http://www.sollet.info/en/plants/plants01.php#lux1

- A.17 -

Ghid pentru sisteme hibrid de incalzire

Proiectul ACCESS

Figura A.22: Captatoarele solare pe acoperis in localitatea Nagem Sursa: www.sollet.info

Pentru cititorii familiarizati cu aspectele tehnice, mai jos este prezentata schema hidraulica a sistemului hibrid de incalzire energie solara-pelete pentru pentru grupul de case din localitatea Redange.

- A.18 -

Ghid pentru sisteme hibrid de incalzire

Proiectul ACCESS

Figura A.23: Schema hidraulica a sistemului hibrid de incalzire din localitatea NAGEM / Redange Sursa: www.SOLLET.info

- A.19 -

Ghid pentru sisteme hibrid de incalzire

Proiectul ACCESS

A.5 SUEDIA A.5.1 Gotland - Hotel din localitatea Toftagården Hotelul din localitatea Toftagården este alimentat cu caldura printr-un sistem hibrid de incalzire energie solara-pelete. Hotelul are o capacitate de 130 de paturi.

Figura A.24: Intrarea hotelului cu captatoarele solare montate pe acoperis

Sistemul hibrid de incalzire consta in: • vechea cladire a hotelului cu 130 de paturi • arzatorul de pelete cu o putere de 50 kW • cazan de rezerva pe combustibil lichid • retea de termoficare catre cateva cladiri de apartamente • instalatie solara cu suprafata captatoarelor solare de 52 m² • rezervor de stocare de 6 m³ • instalatia solara proiectata sa acopere cererea de apa calda si caldura

Figura A.25: Arzatorul de pelete (stanga) si depozitul de pelete (dreapta) Sursa: www.sollet.info

- A.20 -

Ghid pentru sisteme hibrid de incalzire

Proiectul ACCESS

Pentru cititorii familiarizati cu aspectele tehnice, mai jos este prezentata schema hidraulica a sistemului hibrid de incalzire energie solara-pelete pentru locuinta din localitatea Toftagarden:

Distributie caldura

Cazan pelete

Instalatia solara
Figura A.26: Schema hidraulica a sistemului hibrid de incalzire din localitatea Toftagarden Sursa: www.sollet.info

- A.21 -

Ghid pentru sisteme hibrid de incalzire A.5.2 Gotland – Azil de batrani in localitatea Tingsbrogården

Proiectul ACCESS

In zona Gotland un sistem hibrid de incalzire alimenteaza cu caldura un azil de batrani din localitatea Tingsbrogården. Este o casa sateasca renovata, cu spatiu disponibil pentru 40 de locatari si o casa suplimentara cu 10 apartamente de serviciu.

Figura A.27: Azilul de batrani

Sistemul hibrid de incalzire consta in: • cladirea comunala renovata pentru persoanele in varsta; 32 de locatari • cazan pe pelete de 400 kW • alimentare 100% din surse regenerabile • instalatie solara cu o suprafata a captatoarelor solare de 27 m² • rezervor de stocare de 3 m³ • captatoarele solare proiectate sa acopere cererea de apa calda

Figura A.28: Invelisul cazanului pe pelete si depozitul de pelete (stanga) si suprafata de captatoare solare de pe acoperis (dreapta) Sursa: www.sollet.info

- A.22 -

Ghid pentru sisteme hibrid de incalzire

Proiectul ACCESS

Figura A.29: Schema de functionare a sistemului solar implementat in localitatea Tingsbrogarden Sursa: www.sollet.info

Pentru cititorii familiarizati cu aspectele tehnice, mai jos este prezentata schema hidraulica a sistemului hibrid de incalzire de la azilul din localitatea Tingsbrogarden.

- A.23 -

Ghid pentru sisteme hibrid de incalzire

Proiectul ACCESS

Figura A.30: Schema hidraulica a sistemului hibrid de incalzire din localitatea Tingsbrogarden Sursa: Primaria din Visby / Gotland

- A.24 -

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->