3.1.7.

Rugozitate suprafeţei :

Calitatea suprafeţei este determinatã de mãrimea rugozitãţii.

Prin metoda pneumatică s-a stabilit cã valoarea rugozitãţii la plãcile BETONYP
este de 120 – 150 µm

3.1.8. Rezistenţa împotriva ciupercilor şi a insectelor :

Conform standardului Ungar 8888/9 – 69 plãcile BETONYP “ nu se mucegãiesc “

Rezistenţa împotriva ciupercilor a fost încercatã cu ciuperci precum :Coniophora
cerebella , Poria vaporaria sau Trametes versicolor . Rezultatele încercarilor au stabilit
cã nici una din ciupercile mai sus amintite nu au fost dãunatoare şi s-a stabilit ca plãcile
BETONYP sînt “ rezistente la ciuperci “.
Încercãrile fãcute la diferite instituţii din Europa au stabilit cã insectele nu atacã plãcile
în nici un caz.

3.1.9.Rezistenţa la intemperiile meteorologice :

Plãcile BETONYP, datorita liantului de ciment, sînt rezistente la intemperiile

meteorologice. Exp. Biroul central a SC” FALCO ” SA a avut fundaţia executatã pe
o porţiune cu cofraj pierdut din plãci BETONYP iar dupã 20 de ani plãcile n-au avut
nici o deformaţie.
Plãcile BETONYP, din cauza modificării umiditãtii, îsi schimbã dimensiunile expl.
la 20 grade C de la 25% la 90 % de creştere a umiditãţii dimensiunile longitudinale
cresc cu max. 0,3 %. La dimensionare aceste schimbãri trebuie luate în calcul.
În realitate, totuşi, au fost mãsurate valori mai mici. La Institutul Controlului Calitãţii
în Ungaria, la aparatul de FEUTRON, după 96 de ore , 60 grade C şi într-un spaţiu cu
umiditate relativã de 100 % s-au mãsurat urmãtoarele schimbãri dimensionale :
- în grosime o umflare de : 0.92 %
- în lungime o schimbare de : 0.15 %

4.1. Prelucrarea plãcilor BETONYP

Prelucrarea plãcilor BETONYP necesitã scule înarmate cu plãcuţe din carburi metalice
( videa ) . Produsele se pot prelucra şi cu scule tradiţionale de mînã dar în acest caz
consumul de scule este prea mare. În cazul prelucrãrii manuale se folosesc scule
manuale
pentru metale. În cazul pralucrãrii mecanizate trebuie asigurată aspirarea prafului.

4.1.2. Debiterea , tãierea si tãierea la dimensiune

Recomandată este folosirea sculelor armate cu plãcuţe din carburi metalice.

11
Adincimea de prelucrare trebuie stabilita în aşa fel încît fierãstrãul circular sã iasã foarte
puţin din placã cca. 3 – 8 mm.

4.1.3. Gãurirea

La aceastã operaţie se pot folosi scule din oţel rapid dar la prelucrarea în serie mare se
folosesc burghie armate cu plăcuţe din carburi metalice. Este recomandat o turaţie cît
mai mare pentru îmbunătăţirea calitãţii suprafeţei iar avansul de aşchiere trebuie ţinut la
valori mai scãzute.
Pentru protejarea suprafeţei de ieşire a burghiului este recomandat ca în partea
inferioarã sã folosim o bucatã de lemn de esenţã tare.

4.1.4. Frezarea

Şi la aceastã operaţie sînt recomandate freze armate cu plãcuţe din carburi metalice.
Frezele armate cu plãcuţe înlocuibile asigurã o schimbare rapidã a sculei şi o precizie
ridicatã de prelucrare.

4.1.5. Şlefuirea

Cu aceastã operaţie se eliminã neregularitãţile îmbinãrilor. Granulaţia hîrtiei abrazive

este de 60 – 80.
Aspirarea prafului este OBLIGATORIE.

4.1.6. Capsarea şi prinderea cu cuie

Plãcile BETONYP se pot prinde cu cuie dupã o gãurire prealabilã.în cazul prinderii la
structuri de lemn se pot folosi aparate automate de bãtut cuie sau capsatoare
pneumatice.

4.1.7. Prinderea cu şuruburi

Pentru prinderea cu şuruburi de lemn sunt indicate şuruburile cu două începuturi.

Înşurubarea se poate executa, în vederea ridicãrii productivitãţii, cu aparate electrice sau
pneumatice de înşurubare.

4.2. Fixarea plãcilor BETONYP

Plãcile BETONYP se pot fixa cu cuie bãtute manual sau cu aparate pneumatice ,
cu şuruburi de lemn , cu şuruburi si cu capsare pneumaticã dar trebuie sã avem în
vedere urm. –le probleme :
- înaintea fixãrii cu cuie sau suruburi plãcile trebuiesc gãurite;
gãurirea se executã cu un burghiu D = 0.8 Dc unde Dc este diametrul cuii
iar în cazul fixãrii cu şuruburi D = 1.1 Ds unde Ds este diametrul şurubului.
12
 Fig . 5.
Surub cu doua inceputuri

Fig. 6.
Distantele de fixare necesare

13
Distantele de fixare ncesare sint date in fig. 6. si tabelul 7. La colturi distantele de fixare
asa trebuiesc formate ca sa nu slabeasca sectiunea placii.
La placiile peste 16 mm grosime este recomandat fixarea cu suruburi.
La fiecare modalitate de fixare trebuie asigurată sprijinirea corespunzãtoare a plãcii.

Tab. 7.

-------------------------------------------------------------------------------------------------------
Grosimea Distanta de fixare la marginea placii
placii -------------------------------------------------------------------------------
mm A B C
---------------------------------------------------------------------------------------------------------
8 , 10 , 12 , 14 20 mm 200 mm 400 mm
---------------------------------------------------------------------------------------------------------
16 , 18 , 20 , 25 mm 300 mm 600 mm
---------------------------------------------------------------------------------------------------------
24 , 24 , 28 , 25 mm 400 mm 800 mm
----------------------------------------------------------------------------------------------------------
40 , 40 mm 600 mm 1200 mm
----------------------------------------------------------------------------------------------------------
-

4.3. Formarea îmbinãrilor

La proiectarea structurilor din plãci BETONYP trebuie avutã în vedere la formarea

îmbinãrilor urmãtoarele probleme :
- schimbarea dimensiunilor din cauza temperaturii
- schimbarea dimensiunilor din cauza umiditãţii
- mobilitatea structurii pe care se monteazã
- înfluenţele şi sarcinile exterioare ( presiunea vîntului , trepidaţiile etc. )
- elementele de fixare ( tipul, dimensiunea , cantitatea etc.)
La formarea imbinarilor trebuie asigurat un suport destul de lat in vederea sprijinirii
corespunzatoare a placilor.

4.3.1. Imbinarea vizibila :

Alaturat va prezentam citeva imbinari ( fig. 7. ) iar in tabelul 8. Sint date valorile in
functie de grosimea placii.

14
Fig 7.

15
 Tab 8.
----------------------------------------------------------------------------------------------------------
--
Grosimea placii BETONYP
-----------------------------------------------------------------------------
-
simbol sub 14 mm 12 – 24 mm peste 24
----------------------------------------------------------------------------------
--
valoarea recomandata in mm
----------------------------------------------------------------------------------------------------------
--
a - 11 – 16 max 20
b - min gros / 2 – 2 min 8
c - max 4 max 8
d - gros / 2 – 0.5 gros / 2 -1
e min 3 min 3 min 3
max gros / 3 max 5 max gros / 4

f in functie de dimensiunile placii de obicei 8 – 10 mm.

g - 2xf 2xf
----------------------------------------------------------------------------------------------------------
--

In figurile 8, 9, 10, 11, sint aratate diferite formr de prelukrare a canturilor. Imbinarile se
pot acoperii cu profile di lemn , aluminiu , sau plastic aratate in figurile 12 si 13.

Fig 8.
Prelucrarea canturilor cu lamba si uluc

Grosimea placii BETONYP min 18 mm

d1 18 20 22 24 28 32 36 40
n2 6 6 6 8 8 8 8 8
n1 6,5 6,5 6,5 8,5 8,5 8,5 8,5
d2 6,25 7,25 8,25 8,25 10,25 12,25 14,25 16,25
d3 6,5 7,5 8,5 8,5 10,5 12,5 14,5 16,5

16
 α* 2* 2* 2* 2* 1,5* 1,5* 1,5* 1,5*
h1 10 10 10 10 10 10 10 10
h2 8,5 8,5 8,5 8,5 8,5 8,5 8,5 8,5

Fig 9.
Prelucrarea canturilor cu lamba aplicata

Grosimea placii BETONYP min 16 mm

d1 16 18 20 22 24 28 32 36 40
n2 3,5 3,5 3,5 3,5 3,5 3,5 3.5 3.5 3,5
d2 5,5 6,5 7,5 8,5 9,5 11,5 13.5 15,5 17,5

α* 2* 2* 2* 2* 1,5* 1,5* 1,5* 1,5* 1,5*

h 10 10 10 10 10 10 10 10 10

Fig 10.
Prelucrarea canturilor faltuit

17
 Grosimea placii BETONYP min 12 mm
d1 12 16 18 20 22 24 28 32 36 40

d3 5,5 7,5 8,5 9,5 10,5 11,5 13,5 15,5 17,5 19,5

d2 5.8 7,8 8,8 9,8 10,8 11,8 13,8 15,8 17,8 19,8

h1 10 10 10 10 10 10 10 10 10 10

h2 9 9 9 9 9 9 9 9 9 9

Fig 11.
Prelucrarea canturilor la formarea colturilor

Grosimea placii BETONYP min 16 mm

d1 16 18 20 22 24 28 32 36 40
d2 5,6 6,3 7,0 7,7 8,4 9,8 11,2 12.6 14,0
t1 3,5 3,5 3,5 3,5 3,5 3,5 3,5 3,5 3,5
t2 5,5 5,5 5,5 5,5 5,5 5,5 5,5 5,5 5,5

Fig 12.
Realizarea imbinarilor

18
 Fig 13.
Realizarea imbinarilor

4.3.2.Realizarea imbinarilor invizibile

La realizarea imbinarilor fara rosturi trebuiesc urmarite diferite solutionari la

pereti interiori fata de peretii exteriori. La pertii interiori sub tapet trebuie montat
gipscarton sau polistiren elastic. La peretii exteriori se recomanda sisteme de tencuit
DRYVIT sau ceva asemanator.

4.4.Lipirea

În cazul folosirii adezivului este recomandat ca pãrţile respective sã fie asigurate şi cu

cuie sau cu şuruburi. Înaintea aplicãrii metodei este recomandată procurarea de la
firmele furnizoare a descrierii concrete a aplicãri.

4.5. Tratarea suprafeţei , zugrãvirea

La tratarea suprafeţei plăcilor trebuie avută în vedere următoarele caracteristici :

- din cauza conţinutului de ciment plăcile BETONYP sînt bazice
- suprafaţa plăcii este netedă si are o absorbţie ridicată
- conţinutul de umezeală nu poate să fie mai mare decît 14 %
Din cauza stării bazice plăcile BETONYP se pot zugrăvii cu materiale care rezistă la
substanţe bazice sau trebuiesc tratate cu grunduri care rezistă la substanţe bazice.
Scopul grunduirii este :

19
 - scaderea starii bazice
- uniformizarea absorbtiei
- reducerea absorbtiei umiditatii
Pentru grunduire se recomanda grundul CEHALIN comercializat in tara de TRILAK
ROMINIA. Pentru rectificarea golurilor se recomanda chitul de netezit DEKO
comercializat de aceasi firma.
Pentru zugraveli interioare sint recomandate vopselele : DEKOLIT , JUPITER ,
MERKUR , HERA , AUXILNTEX .
Pentru exterior se recomanda sistemele : DEKOLIT , CEHALIN 66 si MODAKRIL.

4.6. Tapetarea

În general este recomandat în spaţii locuibile.

Pregãtirea suprafeţei : Neregularitãţile suprafeţei şi rosturile îmbinãrilor se gletuiesc.
Pentru preluarea eventualelor mişcãri a structurii sub tapet se utilizeazã gipscarton sau
polistirol elastic. La montarea gipscartonului sau a polistirolului trebuie avut în vedere
ca îmbinãrile acestora sã nu coincidã cu cele ale plãcilor BETONYP .

4.7.Acoperirea cu sisteme PVC

Prin sistemul acesta se poate realiza o acoperire elasticã şi fãrã rosturi în spaţii umede ca
WC, baie , spãlãtorie etc.

4.8.Acoperirea cu gresie sau faianţã

Avînd în vedere că aceastã modalitate realizeazã un strat rigid trebuie respectate

urmãtoarele prescripţii :
- este foarte important ca structura de bazã sã fie foarte rigidã
- faianţa sau gresia se lipeşte rost pe rost
- în colţuri rosturile se umple cu materiale elastice ( silicon )
- între BETONYP şi gresie sau faianţã – mai ales în cazul suprafeţelor
mari – trebuie format un strat elastic din gipscarton impregnat.

Vă rugăm aduceţi-ne la cunoştinţă cerinţele dumneavoastră. Vă vom răspunde cu mai

multe informaţii amănunţite!
E-mail: office@globaltrade.ro
http://www.globaltrade.ro

20