MIXTURI ASFALTICE

1.1 INTRODUCERE

1.1.1 Obiect si domeniu de aplicare

Prezentul Memoriu Tehnic se aplica pentru straturile de baza si imbracamintile bituminoase
cilindrate, executate din mixturi asfaltice preparate din agregate naturale si bitum neparafinos pentru
alcatuirea sistemelor din cadrul investitiei:
Prevederile acestui Memoriu Tehnic nu se aplica mixturilor cu nisipuri bituminoase si/sau cu emulsii
bituminoase.
1.1.2 Tipuri de mixturi

Stratul de baza va fi realizat utilizând mixturi bituminoase de tip A, B si C, cu agregate naturale

prelucrate sau neprelucrate executate la cald in staţii de asfalt si puse in opera cu echipament
mecanizat.

Stratul superior de uzura, executat din anrobate bituminoase de tip BA 8, BA 16, BA 25 si BAR 16;

Mixturi bituminoase
CARACTERISTICI
Tip A TipB TipC
Granulometria agregatelor Figl Fig2 Fig3

Conţinut de agregate cu 0-35 30-55 50-75

dimensiunea mai mare de 3,15
mm, % din masa

Conţinutul maxim admisibil de 10 10 10

agregate cu dimensiunea mai mare
de 31,5 mm, % din masa
Conţinut in parti fine sub 0,09 mm, 8-20 4-12 2-10
% din masa
Conţinutul minim de filer, % din 9 7 4
masa

Conţinutul obligatoriu minim de 0 0 00

agregate concasate pentru 30
catgoriile de trafic: % din masa 45 nu se 45 35
trafic uşor si foarte uşor -trafic foloseşte
mediu -trafic greu si foarte greu *
Stratul de legătura, executat din anrobate bituminoase de tip BAD 25, BADPC 31, BADPS 31. II

DESCRIEREA MATERIALELOR

II.l AGREGATE

Toate agregatele utilizate pentru anrobate bituminoase din sistemul rutier trebuie sa fie spălate foarte
bine înaintea utilizării.

II.l.l Agregate pentru stratul de baza

Pentru straturile de baza din anrobate bituminoase, se utilizează un amestec cu diferite sorturi de
agregate naturale prelucrate sau neprelucrate. Aceste agregate trebuie sa corespunda condiţiilor de
calitate in conformitate cu prevederile standardelor arătate in Tabelul 1:

Tabel 1 Standarde pentru agregate

MATERIAL IN CONFORMITATE CU
Nisip natural sort 0-3 or 0-7 STAS 662-89
Pietriş (mărgăritar) sort 3-7 STAS 662-89
Pietriş sort 7-31 STAS 662-89
Nisip dublu concasat sort 0-3 SR 667-97
Savura sort 0-8 SR 667-97
Split sau cribluri sort 8-16 sau 16-25 SR 667-97
Filer de calcar STAS 539-79
Tipurile de anrobate bituminoase (A, B si C) sunt specificate in STAS 7970-76. Qranulozitatea si
conţinutul minim de agregate concasate pentru tipurile de mixtura A, B si C vor fi conform
Tabelelor 2 si 3.

Tabel 2 Conţinutul de agregate

Limitele procentelor de agregate naturale din greutatea totala a agregatelor sunt date in Tabelul
4.
 Tabel 4 Proporţia de agregate naturale
Agregate naturale % din Mixturi asfaltice
greutatea totala a
BAS BAR 16 BA 25 BAD25 BADPC BADPS
agregatelor
BA 16 31 31
Filer si fracţiuni de nisip sub 8-12 8-10 5-12 1-6 1-6 1-6
0.09 mm,%
Filer si nisip 0.09-3.15 mm,% rest pina rest pina rest pina rest pina rest pina rest pana
la 100 la 100 la 100 la 100 la 100 la 100
Cribluri peste 3.15 mm,% 45-70 58-70 50-70 65-80 - -
Pietriş concasat peste 3.15 - - - - 65-80 -
mm,%
Pietriş mărgăritar si pietriş - - - - - 47-68
sortat, peste 7,1 mm, %

Granulometria agregatelor naturale este cuprinsa pentru fiecare tip de mixtura asfaltica, in limitele
prezentate in Tabelul 5.

Tabel 5 Granulometria agregatelor naturale

Mărimea ochiului % Trecerea prin ciur sau sita pentru mixturi asfaltice
ciurului sau sitei BA 8 BA 16 BAR 16 BA 25 BAD25 BADPC
Fig.4 Fig.5 Fig.6 Fig.7 Fig.8 31
BADPS
31 Fig.9

31,5 - - - - - 90-100
25 - - - 90-100 90-100 80-95
16 - 90-100 90-100 65-90 60-80 60-80
8 L 90-100 55-78 50-65 50-75 35-55 35-55
3,15 30-55 30-55 30-42 30-50 20-35 20-35
0,63 18-35 18-35 18-25 15-35 10-30 10-30
0.2 11-25 11-25 11-15 8-25 5-20 5-20
0,09 8-12 8-12 8-10 5-12 1-6 1-6
Nota la Tabelul 5:
• Pentru betonul de tip BA 8, BA 16, BA 25, BAD 25, BADPC 31 si BADPS 31, se folosesc
amestecuri de nisip de concasaj si nisip natural sau nisip concasat; procentajul de nisip
natural in amestec trebuie sa fie de 25% pentru BA 8 si BA 16, 30% pentru BA 25 si 50%
pentru BAD 25, BADPC 31 si BADPS 31.
• Compoziţia agregatelor naturale pentru betonul BADPC 31 pentru stratul de legătura este
realizata din amestecuri de sorturi tip 3-7; 7-16 si 16-31 sau 7-31.
 • Pentru BAR 16 se va utiliza numai nisip concasat.
• Pentru stratul de legătura BAD 25, BADPC 31 si BADPS 31 trebuie adăugat 2% de filer.
• Antreprenorul poate utiliza ciururi sau site de diferite mărimi in conformitate cu
Standardele Internationale adică altele decât cele STAS. In acest caz,
Antreprenorul trebuie sa asigure corelaţia intre diferite standarde, aplicaterecunoscute la
nivel internaţional. In aceasta situaţie, propunerea Antreprenorului trebuie prezentata
Consultantului si Beneficiarului spre aprobare.
II.2 FILERUL

Filerul de calcar sau creta trebuie sa indeplineasca condiţiile prezentate in Tabelul 6: Tabel
6 Filerul

CONDIŢII TEHNICE STANDARD PENTRU FILLER

fineţe (trecere prin sita de 0,09 mm) min. 80%
umiditate max. 2%
Adăugarea prafului de filler din colectorul de praf nu este permisa la stratul de uzura.

Nota: In condiţii tehnice si economice justificate filerul de calcar poate fi parţial inlocuit cu filer de
var stins, care poate fi folosit doar impreuna cu filerul de calcar; conţinutul de filer de var stins
poate fi de max. 2%.

II.3 BITUMUL

Pentru realizarea imbracamintilor asfaltice si a straturilor de baza din mixturi asfaltice, se utilizează
următoarele tipuri de bitum in conformitate cu SR 174-1/1997:

• bitum tip D 60/80;

• bitum tip D 80/100.

Pentru acest proiect va fi utilizat bitumul de tip D 60/80.

Condiţiile ce trebuie indeplinite de bitum sunt prezentate in Tabelul 7.

Tabelul 7 Cerinţe tehnice pentru bitum

CONDIŢII
CARACTERISTICI STANDARDUL DE REFERINŢA
STANDARD

D 60/80 D 80/100
Penetraţie la 25°C, zecimi de mm 60-80 80 -100 STAS 42-68

Punct de înmuiere, °C 49-55 44-49 STAS 60-69

Ductilitate la 5°C, cm >4 >5 SR 61-97

Ductilitate la 25°C, cm >100 >100 SR 61-97

Punctul de rupere FRASS, °C <-13 <-15 STAS 113-74

Punctul de aprindere Marcusson, >250 >250 STAS 5489-80
°C
Dizolvarea in solvenţi organici, % >99 >99 STAS 115-80

Conţinutul de parafina, % <2 <2 STAS 8099-74

Densitatea la 15°C, gr/cm3 > 0,995 > 0,992 STAS 35-81

Indice coloidal de instabilitate <0.5 <0.5 AND Instrucţiuni Tehnice N. 521/R

Adezivitatea la agregate >80 >80 STAS 10969/3-83

Metoda TFOT AND Instrucţiuni Tehnice N. 535

Pierdere de masa, % < 0,80 <0,80

STANDARDUL
CARACTERISTICI CONDIŢII STANDARD
DE REFERINŢA
D 60/80 D 80/100
Penetraţia reziduala, % >50 >47
Creşterea punctului de inmuiere, °C <10 <9

Ductilitatea reziduala la 25°C (cm) >50 >75

Metoda RTFOT AND Instrucţiuni
Tehnice N. 536
Pierdere de masa, °C <0,90 <0,90
 Penetraţia reziduala, % >50 >47
Creşterea punctului de inmuiere, °C <10 <9
Ductilitatea reziduala la 25°C, cm >50 >75
Necesitatea imbunatatirii adezivitatii bitumului la agregate trebuie stabilita in timpul studiilor
preliminare, in funcţie de calitatea bitumului si natura agregatelor. Daca este necesar, bitumul se
poate aditiva.

Antreprenorul trebuie sa prezinte Consultantului si Beneficiarului pentru aprobare, instrucţiuni

tehnice cu privire la amestecuri, inclusiv proceduri de control al calităţii. Dozajele de aditivi
trebuie aprobate de Consultant conform normativelor si reglementarilor in vigoare si a tehnologiei
de execuţie aprobata.

Tipul de bitum ce urmează a fi folosit va fi propus de Antreprenor si trebuie aprobat de către

Consultant conform rezultatelor testelor de laborator, actualizate. Acestea trebuie de asemenea, sa
includă încercările la obosela si la curgere in vederea determinării rezistentei la formarea făgaşelor.

II.4 CONTROLUL CALITĂŢII

Materialele pentru fabricarea mixturilor asfaltice trebuie verificate permanent, in conformitate cu

Standardele corespunzătoare si cu cerinţele din acest capitol al Caietului de Sarcini. Verificările si
testele curente trebuie efectuate in laboratorul de şantier conform Tabelului 8:

Bitum
Penetraţie la 25°C STAS 42-68 Tab
Punctul de inmuiere prin testul cu inel si bila STAS 60-69 el 8
Adezivitatea STAS 10969/1-83 Stan
Nota: Ca test curent laboratorul de şantier trebuie agregatelor conform procedurii calitative dar
descrisa sa verifice bitumul funcţie de caracteristicile in STAS 10969/1-83. de
Cribluri Ductilitatea reziduala la 25°C (cm)
Natura mineralogica (examinarea vizuala) Metoda RTFOT
Analiza granulometrica prin cernere
Forma granulelor Pierdere de masa, °C
Conţinutul de parti fine sub 0,09 mm de
Pietriş si pietris concasat STAS 4606-80 verif
CARACTERISTICI STAS 4606-80 icar
STAS 730-89 e
Penetraţia reziduala, %
STAS 730-89
Creşterea punctului de inmuiere, °C
CONDIŢII STANDARD STANDARDUL >50 >75
D 60/80 D 80/100 DE AND Instrucţiuni
REFERINŢA Tehnice N. 536
>50 >47 <10 <9 <0,90 <0,90
Penetraţia reziduala, % >50 >47
Creşterea punctului de inmuiere, °C <10 <9
Ductilitatea reziduala la 25°C, cm >50 >75
Necesitatea imbunatatirii adezivitatii bitumului la agregate trebuie stabilita in timpul studiilor preliminare,
in funcţie de calitatea bitumului si natura agregatelor. Daca este necesar, bitumul se poate aditiva.

Antreprenorul trebuie sa prezinte Consultantului si Beneficiarului pentru aprobare, instrucţiuni tehnice cu

privire la amestecuri, inclusiv proceduri de control al calităţii. Dozajele de aditivi trebuie aprobate de
Consultant conform normativelor si reglementarilor in vigoare si a tehnologiei de execuţie aprobata.

Tipul de bitum ce urmează a fi folosit va fi propus de Antreprenor si trebuie aprobat de către Consultant
conform rezultatelor testelor de laborator, actualizate. Acestea trebuie de asemenea, sa includă încercările la
obosela si la curgere in vederea determinării rezistentei la formarea făgaşelor.

II.4 CONTROLUL CALITĂŢII

Materialele pentru fabricarea mixturilor asfaltice trebuie verificate permanent, in conformitate cu

Standardele corespunzătoare si cu cerinţele din acest capitol al Caietului de Sarcini. Verificările si testele
curente trebuie efectuate in laboratorul de şantier conform Tabelului 8: Tabel 8 Standarde de verificare
Bitum
Penetraţie la 25°C STAS 42-68
Punctul de inmuiere prin testul cu inel si bila STAS 60-69
Adezivitatea STAS 10969/1-83
Nota: Ca test curent laboratorul de şantier trebuie agregatelor conform procedurii
calitative descrisa
Cribluri in STAS 10969/1-83.
Natura mineralogica (examinarea vizuala) STAS 4606-80
Analiza granulometrica prin cernere STAS 4606-80
Forma granulelor STAS 730-89
Conţinutul de parti fine sub 0,09 mm STAS 730-89
Pietriş si pietris concasat

Natura mineralogica (examinarea vizuala)

Analiza granulometrica prin cernere STAS 4606-80
Forma granulelor STAS 730-89
Conţinutul de parti fine sub 0,09 mm STAS 730-89
Indice de concasaj STAS 730-89
Conţinutul de parti fine STAS 4606-80
Nisip

Natura mineralogica (examinarea vizuala)

Analiza granulometrica prin cernere STAS 4606-80
Conţinutul de parti fine STAS 4606-80
Materii organice STAS 4606-80;
Echivalent de nisip STAS 662-89
Coeficientul de activitate SR 667-97
Filer

Fineţea de măcinare STAS 539-79

Umiditate STAS 539-79
Conţinutul de carbonat de calciu STAS 4605/9-88
Coeficient de hidrofilie STAS 539-79
Densitatea aparenta după sedimentare in benzen sau STAS 539-79
toluen
Coeficientul de goluri in stare compactată STAS 539-79
III MIXTURI ASFALTICE

III.1 COMPOZIŢIA MIXTURILOR ASFALTICE

Compoziţia mixturii asfaltice, ce urmează a fi utilizata la realizarea straturilor de baza sau a straturilor
imbracamintilor rutiere bituminoase va fi stabilita pe baza unui studiu preliminar, respectând condiţiile
termice prevăzute de acest Memoriu Tehnic.

Studiul va fi realizat de către Antreprenor in laboratorul sau sau intr-un alt laborator autorizat. Antreprenorul
va indica o anume granulometrie a agregatului si un anume conţinut de liant care sa fie indeplinite, de
mixtura propusa. Reţeta amestecului pentru fiecare mixtura asfaltica, susţinuta de rezultatele obţinute in urma
testelor de laborator, inclusiv toate documentele corespunzătoare cerute, trebuie prezentate Consultantului
spre aprobare. Curba granulometrica a agregatului va fi continua si fara sinuozităţi pronunţate, evitandu-se
treceri de la limita inferioara admisa pentru o anumita dimensiune a agregatului, la o limita superioara admisa
pentru agregatul cu dimensiunea următoare din diagrama granulometrie!.
"Raportul privind compoziţia mixturii prezentata spre aprobare" va include cel puţin următoarele documente:
• Analiza completa a materialelor utilizate in programul de încercări (agregate, bitum, filer, aditivi,
etc.)- încercările trebuie sa includă toate testele cerute in paragrafele II. 1, II.2 si II.3 din acest
Memoriu Tehnic si trebuie actualizate, aceasta insemnand ca referinţa trebuie făcuta la probe luate
cu nu mai mult de 2 luni inaintea datei de inaintare a Raportului. Granulometria agregatelor
care este parte din studiul compoziţiei amestecului va fi realizata prin spălare, de ex. pierderea
 materialului spălat ce trece prin sita de 0,09 mm se face inaintea analizei granulometrice prin
cernere.

• Încercarea Marshall pentru cinci conţinuturi de liant repartizate de o parte si de alta a conţinutului
de liant reţinut. încercarea va fi planificata pe baza unei creşteri de 0,5% a conţinutului de asfalt.
Probele Marshall vor fi compactate prin aplicarea a 75 de lovituri pe fiecare parte. Parametrii care
trebuie determinaţi in timpul efectuării încercării sunt următorii: stabilitatea la 60°C, indicele de
curgere la 60°C, densitatea aparenta, absorbţia de apa.

• Determinarea caracteristicilor fizico-mecanice ale mixturilor asfaltice pe epruvete cubice, inclusiv

rezistentele la compresiune la 22°C si 50°C, reducerea rezistentei la compresiune după imersiunea
in apa timp de 28 de zile pentru acelaşi conţinut de bitum, densitate aparenta si absorbţie de apa.

• Certificatele de Conformitate a materialelor propuse in Raport (agregate, bitum, filer, aditivi etc).

În cazul in care Consultantul nu are obiecţii sau posibile propuneri de modificare in urma verificării
caracteristicilor obţinute pentru compoziţia propusa, va conveni asupra executării unui sector experimental
utilizând formula propusa de Antreprenor.

Toate dozajele pentru agregate si filer trebuie stabilite funcţie de greutatea totala a materialului granular
uscat, inclusiv părţile fine, iar dozajul de liant va fi stabilit funcţie de greutatea mixturii bituminoase.

Granulometria agregatelor naturale, pentru fiecare tip de mixtura asfaltica va fi inscrisa in limitele Caietului
de Sarcini indicate in Tabelele 2, 3, 4 si 5. Pe baza granulometrie! generale a agregatelor care este propusa in
Raport si care reprezintă scopul studiului amestecului, Antreprenorul trebuie sa indice clar limitele reţetei de
lucru pentru amestec.

Limitele reţetei vor fi calculate de la granulometria reţetei propuse, prin aplicarea tolerantelor admisibile
pentru un singur test (vezi Tabelul 9). Reţeta trebuie aplicata in procesul de producţie, evaluare si control a
asfaltului. Reţeta constituie granulometria specifica pe care Antreprenorul trebuie sa o indeplmeasca in
timpul procesului de producţie. Daca prin aplicarea tolerantelor pentru reţeta, granulometria nu se încadrează
in domeniul granulometrie prevăzut in Caietul de Sarcini, vor trebui respectate si aplicate limitele impuse de
acesta. Orice variaţie in afara reţetei de lucru va fi investigata iar cauzele ei, rectificate. Daca este necesar,
reţeta de lucru va fi revizuita cu aprobarea Consultantului.

Tabel 9 Tolerantele amestecului

TABELULTOLERANTELOR
Trecere prin sita > 3,15 mm + 4,0 %
Trecere prin sita de 0,63 mm ±3,0 %
Trecere prin sita de 0,2 mm ± 2,0 %
Trecere prin sita de 0,09 mm ±1,5%
Conţinut de bitum ± 0,3 %
Conţinutul optim de bitum va fi stabilit cu ajutorul studiului preliminar de laborator (incercarea Marshall).

Conţinutul de bitum va fi determinat grafic, adică folosind reprezentarea grafica a stabilităţii, curgerii,
greutăţii specifice a amestecului total. Ca punct de plecare se recomanda alegerea conţinutului de bitum la
mijlocul limitelor procentului de goluri după care se va verifica daca toate criteriile sunt îndeplinite.
Conţinutul optim de bitum se va incadra in limitele prezentate in Tabelul 10 pentru straturile de baza si in
Tabelul 11 pentru straturile de legătura si de uzura.

Tabel 10 Conţinutul de bitum in straturile de baza

Contintul de liant Mixturi bituminoase
Ti
Tip l PB TipC
pentru mixturi cu agregate A4, 0-6,0 3,5-5,0 3,3-4,8
rotunde, % din greutate
pentru mixturi cu agregate 4,0-6,4 3,6-5,4 3,4-5,0
concasate, % din greutate
Tabel 11 Conţinutul de bitum in straturile de uzura si de legătura
Tipul mixturii de asfalt Clasa tehnica a drumului
UI III IV, V
Categoria tehnica a străzii
Mi III IV
Conţinutul
BA 8 de liant, % dina mixturii 6,5-7,5
mas6,0-7,0 asfaltice6,3-7,3
BA 16 6,0 - 7,0 6,3 - 7,3 6,5 - 7,5
BAR 16 5,7-6,2 5,7 - 6,2 -
BA 25 - 5,5 - 6,7 5,5-7,0
BAD25, BADPC31 4,0-5,0 4,0-5,0 4,0-5,0
BADPS 31 - - 4,0-5,0
Se recomanda ca raportul filer / bitum sa se încadreze in limitele prezentate in Tabelul12:
Tabel 12 Raportul filer / bitum
LIMITELE CONŢINUT FILER/BITUM
BA 8 si BA 16 1,1 pinala 1,5
BAR 16 1,4 pina la 1,6
BA 25 0,9 pinala 1,5
BAD 25, BADPC 31 si BADPS 31 0,2 pina la 1,0

III.2 CONDIŢII TEHNICE PENTRU MIXTURILE ASFALTICE

Caracteristicile fizico-mecanice ale mixturilor asfaltice in timpul studiilor de laborator si procesului de

fabricaţie trebuie sa indeplineasca cerinţele prevăzute in Tabelul 13 si condiţiile prevăzute in Tabelele
14 si 15.

Tabel 13 Caracteristici determinate in

laborator
CARACTERISTICI Tipul

Tip A I TipB Tip C

Clasele de trafic
Foarte Mediu Foar Mediu Foarte Medi uşor si te pana la uşor si
u uşor uşor foarte uşor pana
si greu la uşor foarte
greu

A. CARACTERISTICI DETERMINATE CU ÎNCERCAREA MARSHALL a/ pentru

agregate
- stabilitatea la 60°C, 2000 3000 2000 300 2000 3000 - indicele de curgere, 10-40 10-
40 10-40 10- 10-40 10-40 b/ pentru agregate
- stabilitatea la 60°C, 3000 4000 3000 400 3000 4000
- indicele de curgere, 10-30 10-30 10-30 10- 10-30 10-30
- conţinutul de goluri, 2-14 2-10 2-10
Caracteristicile Clasa 2150 Tipul de 2200 Tipul mixturii22 00 pe cilindri tehnica a bitum
Marshall B. CARACTERISTIdrumului CI DETERMINATE PE CUBURI
- rezistenta la compresiune la 0,20 22°C, N/mm 2, min absorbţia de apa, % voi, max
densitatea 2- 16

Stabilitatea (S) la 60°C, I, II 2100

min. D60/80

In acest proiect traficul este "foarte greu". D80/100

Tabel 14 Caracteristicile MarshallIII D60/80

IV, V D60/80

Tabel 15 Caracteristici pe Indicele de curgere (I), cuburiI, II D60/80 mm

Caracteristicile pe cuburi Tipul de

III bitumD80/100D60/80
IV, V D60-80 Rezistenta la compresiune la Raport S/I, kN/mm 22°C, D60/80 D60/80
N/mm2(min) I, II D80/100D80/100
Rezistenta la compresiune la 50°C, III D60/80 D60-80
N/mm2 (min) IV, V D80/100D60-80
Densitatea aparenta, - D60/80
3
Reducerea rezistentei la kg/m , min compresiune D60/80 D80/100
la 22°C după 28 Absorbţia de apa, % voizile de păstrare in apa, - D80/100D6 /80
% (max) D80/100 0,25 0,25
BA 8, BA BAR 16 BAD25,
16, BA 2-1225 2B-1ADPC 312

2150 2150
9,0 9,5 7,

8,0 8,5 0
7,5 8,0 5,5
6,0 - -

1,5-3,5 1,5-3,0 1,5-4,5

Tipul mixturii
BA 8, BA 1611,,55--44,,00 , BA 11,,55--33BAR ,,05 16 11,,55BA--44,,55
D
1,5-425,5 - -
25 , 5
2,5 - 53,5 ,0 2,5 - 5,0 3 2,0- 4- ,0 2,5 - 43,,00 2,5 - 4,0 , 2,0 - 2,0-40,,7 0 2,0 - 4,0 0 1,5-
3- ,0
1,5-40,,07 - , - 2300 2300 7 2250
30 30 -
2-5 3-5 3-6

Densitatea aparenta, kg/m3 (min)

D60/80 2250 2250 2200
D80/100
Absorbţia de apa, % voi, D80/100 2-6 4-7 3-8
D60/80
IV PRODUCEREA ASFALTULUI

IV.l ACCEPTAREA UTILAJULUI

Antreprenorul trebuie sa prezinte Consultantului informaţii tehnice privind utilajul ce va

fi utilizat in procesul de producţie, astemere si compactare a mixturilor asfaltice.
Informaţiile prezentate trebuie sa fie complete in vederea evaluării preliminare a
conformităţii staţiei si echipamentului pentru realizarea lucrărilor. Aprobarea va fi acordata
după instalarea întregului echipament si după ce s-a verificat ca acesta este in stare buna de
funcţionare si satisface cerinţele contractuale.

IV.2 STAŢIA DE PREPARARE A MIXTURILOR ASFALTICE

Staţia pentru prepararea mixturilor asfaltice trebuie sa fie dotata cu toate facilităţile care
sa permită obţinerea performantelor cerute pentru diferite categorii de mixturi (cerinţe
tehnice si de capacitate) si sa respecte metodele de execuţie si transport alese de
Antreprenor.

Staţia pentru preparare va fi complet automatizata si dotata cu dispozitive de control a

dozării componentelor si de intrerupere a producţiei in cazul abaterilor dm punct de vedere
al calităţii. Dozajul agregatelor si filerului va fi stabilit in funcţie de greutate, in timp ce
dozajul bitumului poate fi stabilit atât in funcţie de greutate cat si de volum. Adăugarea
bitumului la amestec trebuie făcuta tinind cont de relaţia densitate/temperatura (la 150-
170°C densitatea bitumului de obicei variază intre 0,900 si 0,920 gr/cm3).

Cerinţa minima a staţiei pentru prepararea mixturilor asfaltice este sa aibă o capacitate de
80 t/ora in condiţiile conţinutului de agregate umede de 5%.

Consultantul poate accepta utilizarea staţiei continue de preparare a asfaltului cu condiţia

ca dozajul agregatelor si filerului sa se facă in funcţie de greutate. Cântarele vor fi calibrate
si verificate cu regularitate. Informaţiile privind calibrarea vor fi inscrise intr-un registru
special.

Pentru verificarea temperaturilor, buncarele incalzite, rezervoarele cu bitum si

rezervoarele de uscare vor fi dotate cu termometre a căror calibrare va fi verificata cu
regularitate.
Informaţiile privind calibrarea trebuie inscrise intr-un regisitru special.

Staţia de preparare a mixturilor asfaltice trebuie sa aibă in dotare rezervoare de depozitare

cu o capacitate mai mare sau cel puţin egala cu consumul mediu zilnic; fiecare trebuie dotat
cu o joja si cu un dispozitiv pentru încălzirea liantului la temperatura necesara, evitind
orice supraîncălzire, cat de mica. Temperatura liantului trebuie sa fie cuprinsa intre 150 -
160°C pentru tipul de bitum D80/100 si intre 170-180°C pentru tipul de bitum D60/80.
In timpul producţiei bitumul furnizat in şantier va fi verificat conform prevederilor clauzei
II.3 din acest Memoriu Tehnic. Bitumul nu poate fi utilizat pina cind testele nu au fost
încheiate si pana când nu s-a verificat concordanta rezultatelor cu acest Memoriu Tehnic.
Pentru a permite un control de calitate eficient al bitumului se va utiliza pentru depozitare
un rezervor dotat cu pompa de extragere, capacitatea acestuia asigurând cel puţin consumul
de bitum pentru o zi de lucru.

Toleranta admisibila pentru temperatura liantului este data in Tabelul 16.

Filerul va fi depozitat la staţia de preparare a mixturilor asfaltice in silozuri prevăzute cu

dispozitive corespunzătoare pentru alimentare si extragere care sa permită dozarea filerului
conform tolerantelor indicate in Tabelul 16.

Capacitatea silozurilor pentru filer trebuie sa asigure cel puţin cantitatea necesara unei zile
de producţie.

Tabel 16 Tolerante de producţie

Parametri Tolerante
Stratul de uzură + Stratul de baza
stratul de legătura
Dozajul de agregate granulare ±3% ±5%
Dozaj de nisip 1. cu > 10 % ±5% ± 10%
parti fine
2. cu< 10% parti fine + 5% ±5%
Umiditatea agregatelor după uscare ± 0,5% ± 0,5%
Dozajul filerului, după greutate ±2% ±2%
Nota:
Tolerantele sunt exprimate după greutatea cantităţii teoretice conform reglării staţiei.
Aceste tolerante in relaţie cu abaterile acceptabile ale procesului de producţie NU trebuie
confundate cu tolerantele indicate in Tabelul 9.

Agregatele vor fi dozate după greutate. Instalaţia de dozare trebuie sa asigure alimentarea cu
agregate conform reţetei de lucru si tolerantelor indicate in Tabelul 16.

Staţia de preparare a mixturii asfaltice va fi dotata cu echipamentul mecanic necesar pentru

o alimentare uniforma cu agregate in vederea menţinerii unei producţii constante.
Vor fi luate toate masurile necesare pentru a se evita încălzirea agregatelor la temperaturi
care sa provoace arderea liantului. Temperatura agregatelor va fi cuprinsa intre 160 -
170°C pentru tipurile de bitum D80/100 sau D100/120 si intre 170-190°C pentru tipul de
bitum D60/80. După uscare umiditatea agregatelor nu trebuie sa depăşească 0,5% si trebuie
verificata cel puţin o data pe zi.
Staţia de preparare a mixturilor (SPM) trebuie sa aibă in dotare un sistem de alimentare si
dozare pentru liant, fie in funcţie de greutate sau volum. Dozarea se va face in conformitate
cu tolerantele admise indicate in Tabelul 16.

Antreprenorul trebuie sa aibă posibilitatea de a stoca o cantitate de cel puţin 1/3 din
agregatele prevăzute pentru şantier pe an.

Zona de depozitare a agregatelor in şantier trebuie sa fie:

• uşor accesibila;
• pavata. Platformele de beton sau asfalt trebuie sa evite orice contaminare a
materialului depozitat;
• drenata eficient
• sa fie de mărime suficienta pentru depozitarea a cel puţin 1/3 din volumul
agregatelor necesare pentru lucrările de asfalt; stocurile individuale pe sorturi
nu trebuie sa fie mai inalte de 6 metri iar raportul intre lungime si latime sa fie
maximum 3;

Sorturile trebuie depozitate separat. Se va evita amestecarea diferitelor sorturi prin folosirea
de pereţi separatori.

Depozitele trebuie clar identificate prin panouri pe care vor fi indicate sursa si dimensiunile
principalelor sorturi indicate.

Staţia de preparare a mixturilor va fi dotata cu un malaxor capabil sa producă mixturi

asfaltice omogene.

Staţia de preparare a mixturilor va fi prevăzuta cu un sistem de securitate pentru prevenirea

golirii malaxorului in timpul malaxarii. Perioada de malaxare va fi determinata in funcţie
de staţie si tipul mixturii asfaltice si va fi aprobata de Consultant după verificarea anrobarii
granulelor.

La descărcarea din malaxor vor fi prevăzute dispozitive speciale si se vor lua masuri pentru
a evita segregarea mixturilor asfaltice in timpul stocării si incarcarii in mijloacele de
transport. Daca se utilizează buncăr de depozitare, acesta va fi incalzit.

IV.3 FABRICAREA MIXTURILOR ASFALTICE

Fabricarea mixturilor asfaltice trebuie făcuta numai in staţii de asfalt automate.

Se va acorda o atenţie deosebita verificării conţinutului de liant si prin observaţie vizuala se
va asigura ca cele mai mari granule au o acoperire corespunzătoare.

Temperatura mixturii asfaltice măsurata la punctul de descărcare din toba de uscare trebuie
sa fie cuprinsa intre:
• 160 si 180°C pentru bitum de tip 60/80;
• 155 si 170°C pentru bitum de tip 80/100.

Antreprenorul se va asigura ca cerinţele cu privire la temperatura de asternere si

compactare sunt îndeplinite chiar si in situaţiile cele mai nefavorabile care ar putea
intreveni in timpul execuţiei lucrărilor.

IV.4 REGLAREA STA TIEI DE PREPARARE A MIXTURILOR ASFALTICE

După acceptarea utilajului de către Consultant, Antreprenorul trebuie sa întreprindă

următoarele operaţiuni de reglare si etalonare pentru:

• debitul dozatoarelor pentru agregate (la rece);

• debitul dozatoarelor pentru agregate (la cald);
• dozajul de bitum;
• dozajul de filer
• termometre
• ciururile buncarelor
• caracteristicile unei bune funcţionari a malaxorului

Beneficiarul/Consultantul trebuie sa emită autorizaţie de punere in opera, după ce au

certitudinea ca amestecul prescris poate fi realizat in limitele tolerantelor admisibile.

Daca anumite aparate sau dispozitive prezintă defecţiuni, Antreprenorul trebuie sa le

înlocuiască, sa efectueze reglarea acestora si sa le supună aprobării Consultantului.

Antreprenorul nu are dreptul la nici un fel de plata pentru imobilizarea utilajului sau
pentru personalul care ii deserveşte înaintea obţinerii autorizaţiei de punere in exploatare,
cu atât mai mult in caz de refuz a acesteia.

IV.5 CONTROLUL FABRICAŢIEI MIXTURII ASFALTICE

Controlul calităţii producţiei mixturilor asfaltice trebuie sa fie asigurat prin verificare
preliminară, curenta si prin recepţie după cum este indicat in Tabelul 17.

Tabel 17 Verificările staţiei

 Faza de Natura controlului sau a Categoria Frecventa controlului
execuţi încercării controlului sau a încercării
e
A B G

Preliminară Studiul compoziţiei pentru fiecare tip de produs

Producţie Controlul reglajului staţiei di1 înaintea începerii

asfalt fabricaţiei fiecărui tip de
produs si in continuare,
conform instrucţiunilor
Consultantului
Producţie Granulometria la alimentare pe zilnic
probe (la rece)

Granulometria la alimentare zilnic

(la cald) si verificarea reţetei

Granulometria mixturii zilnic

asfaltice

Determinarea conţinutului de zilnic

bitum si filer

Faza de Natura controlului sau a Categoria Frecventa controlului sau a

controlului
execuţie încercării A B C încercării

Temperatura agregatelor permanent

minerale, a bitumului si a
mixturii la ieşirea din malaxor
Stabilitatea la 60°C o data la fiecare 400 m2
Indicele de curgere-fluaj o data la fiecare 400 m2
Densitatea aparenta Marshall o data la fiecare 400 m2
Absorbţia de apa Marshall o data la fiecare 400 m2
A - încercări preliminare de informare

B - Controlul de calitate

C - Control de recepţie.
V PUNEREA IN OPERA

V.l TRANSPORT

Transportul mixturii asfaltice trebuie sa se efectueze cu autocamioane izolante si acoperite, care

vor fi curăţate de orice corp străin inainte de încărcare.

Este interzisa utilizarea produselor pentru facilitarea descărcării din mijlocul de transport,
produse care ar putea dizolva liantul sau care ar putea afecta amestecul (motorina, păcura, etc).

Numărul mijloacelor de transport va fi determinat de capacitatea de producţie a staţiei, care

capacitate sa poată preveni intreruperile.

Autobasculantele trebuie sa fie dotate cu prelate care vor fi utilizate indiferent de distanta de
transport sau condiţiile atmosferice.

Fiecare expediere de asfalt va fi însoţit de o nota de transport.

V.2 LUCRĂRI PREGĂTITOARE

înaintea asternerii mixturii asfaltice, stratul suport va fi bine curăţat si uscat. Intervalele
desprinse, praful si orice ce ar putea afecta legătura dintre stratul de baza si straturile asfaltice
vor fi inlaturate.

Acolo unde stratul suport are un profil transversal necorespunzator sau cu denivelări, se vor lua
masuri pentru rectificarea acestora. Compactarea si umiditatea trebuie sa fie uniforma pe
intreaga suprafaţa a stratului de baza. Acolo unde este necesara frezarea la rece a imbracamintii
bituminoase flexibile, zona pârtii carosabile ce urmează a fi frezată se va extrage pe adâncimea
indicata, cu ajutorul unui aparat de frezat corespunzător. Procesul de frezare se va realiza astfel
incat sa nu fie degajate cantităţi mari de praf, acestea fiind diminuate prin stropire cu apa.

Marginile tăieturii vor fi curate, verticale si in linii drepte. Antreprenorul va peria si matura
suprafaţa frezată prin mijloace mecanice astfel incat sa rezulte o suprafaţa de rulare curata si
regulata cu o rugozitate nu mai mare de 10 mm si având o textura uniforma.

Carosabilul va fi frezat cu o toleranta de ± 6 mm. Daca tolerantele din aceasta Clauza sunt
depăşite, extinderea zonei care nu corespunde va fi rectificată prin frezare ulterioara sau ajustare.

Obiectele metalice existente nu vor fi deranjate prin operaţiunea de frezare. Acolo unde este
necesar suprafeţele din vecinătatea obiectelor metalice precum si suprafeţele mici sau
neregulate vor fi înlăturate prin mijloace pneumatice sau alte metode corespunzătoare.
Acolo unde operaţiunea de frezare se efectuează pe un carosabil deschis circulaţiei, va fi
prevăzuta o panta de trecere provizorie in vederea asigurării desfăşurării traficului in condiţii de
siguranţa.

Daca profilul suprafeţei frezate, longitudinal si transversal, variază cu mai mult de 10 mm la

măsurarea cu lata de 3 m, se vor regla sau înlocui dinţii aparatului de frezare, inainte ca lucrarea
sa continue. Orice discontinuitate intre fâşiile adiacente frezate ce depăşeşte 10 mm (sub lata de
3m), vor fi rectificate printr-o frezare ulterioara sau printr-o egalizare inainte de asternerea
materialelor bituminoase.

Când este necesara frezarea pe suprafeţe întinse, Antreprenorul va programa lucrările astfel incat
sa permită frezarea pe lăţimea unei benzi, exceptând cazul in care aceasta este impracticabila.
Antreprenorul va supune Consultantului spre aprobare programul propus de frezare, inainte de
începerea lucrărilor.

Imediat după frezare, materialul in surplus va fi înlăturat cu un utilaj corespunzător iar suprafaţa
frezată va fi maturata pentru a înlătura praful si alte resturi.

Materialul înlăturat de pe carosabil va fi depozitat in locurile prevăzute de Antreprenor in afara

de cazul in care nu este prevăzut altfel in proiect. Nu este permisa depozitarea in şantier decât in
cazul in care materialul va fi utilizat in lucrare.

Carosabilul inchis traficului după frezare va fi reasfaltat in vederea redării in circulaţie,

exceptând cazul in care contravine cerinţelor Consultantului.

Stratul de amorsa este un strat subţire de bitum pulverizat pe suprafaţa unui strat existent, de
obicei nelegat sau stabilizat cu ciment/var.

In cazul stratului de baza granular nelegat, stratul de amorsa consta dintr-o pelicula de tratare
din emulsie cationica cu rupere rapida sau medie, in funcţie de structura si densitatea suprafeţei.
Proporţia de aplicare va fi cuprinsa intre 0,7 si 1,1 kg/m 2. Se pot folosi alte materiale numai cu
acordul Consultantului.

In cazul stratului granular stabilizat cu ciment/var, stratul de amorsa poate fi acelaşi cu pelicula
de protecţie bituminoasa, aplicata pentru a preveni evaporarea apei. In acest caz trebuie sa se
îndeplinească următoarele condiţii:
• Nisipul care nu este reţinut de pelicula protectoare bituminoasa va fi in totalitate
înlăturat;
• Daca este necesar, stratul va fi stropit suplimentar cu o emulsie cationica cu
rupere rapida, dar cantitatea totala de bitum rezidual (emulsie protectoare +
integrarea stratului de amorsa) nu va depasi 0,8 kg/m2.

Stratul de legătura este un strat subţire de bitum care acţionează ca un liant, ajutând la legarea
unui nou strat de asfalt de stratul de asfalt aşternut anterior, care a fost expus pentru puţin timp.
La executarea imbracamintilor bituminoase stratul de legătura se va aplica rosturilor de
construcţie si suprafeţei suport, folosind o emulsie bituminoasa cationica cu rupere rapida. Alte
materiale se pot folosi doar cu aprobarea Consultantului.

Se poate renunţa la stratul de legătura atunci când un al doilea strat este aşternut in aceeaşi zi.

Pentru stratul de legătura bitumul rezidual va fi in cantitate de 0,3 pana la 0,5 kg/m 2, in funcţie
de structura si densitatea stratului suport.

Caracteristicile emulsiei vor asigura o rupere efectiva inainte de asternerea mixturii bituminoase.
Liantul va fi compatibil cu materialul folosit in fabricarea mixturii bituminoase.

Stratul de legătura va fi aplicat la o distanta de maximum 100 m de la finisor.

V.3 ASTERNEREA

Mixturile asfaltice vor fi aşternute, nivelate si compactate cu un repartizator mecanic capabil sa

repartizeze respectând profilele si grosimile prevăzute in Caietele de Sarcini si fara sa provoace
segregare.
Mixturile bituminoase vor fi aşternute la temperaturi mai ridicate de +10°C in perioada martie -
noiembrie, conform reglementarilor in vigoare.
Atunci când se utilizează bitumul de tip D80/100, asternerea este admisa pana la 15
octombrie, iar pentru tipul de bitum D60/80 asternerea este admisa pina la 15 septembrie.
Aşternerea mixturilor după aceasta perioada de timp se va efectua numai cu aprobarea
Consultantului.
Mixturile bituminoase nu se vor asteme pe timp de ploaie.
Temperaturile de astemere si compactare a mixturilor asfaltice vor fi in conformitate cu Tabelul
18, in funcţie de tipul de liant.

Tabel 18 Temperaturile de asternere si compactare

ul liantuluimperatura minima de mperatura minima la compactare °C
rnere °C
at de baza iant de asfalt si CEPERE RSIT
strat de uzura
trat de ant de asfalt si trat de ant de asfalt si
baza rat de uzura baza trat de uzura
D60/80 140 145 130 140 100 110
D80/100 130 140 120 135 90 100
Temperatura amestecului va fi controlata la buncărul finisorului.

Temperatura solicitata pentru compactarea optima va fi stabilita in timpul încercărilor.

Mixturile asfaltice ale căror caracteristici nu corespund celor prevăzute in Tabelul 18 vor fi
respinse. Astfel de mixturi vor fi imediat evacuate din şantier ele neputand fi reancalzite in-situ.
Aceeaşi procedura va fi aplicata si mixturilor asfaltice care se răcesc in buncărul finisorului ca
rezultat a unei deficiente mecanice.

Cu excepţia covorului din mortar asfaltic, nu se vor aşterne materiale bituminoase cu o

temperatura mai mare de 125°C, pe hidroizolatia podurilor decât cu luarea unor masuri
speciale, pentru evitarea daunelor, conform unei metode corespunzătoare. Pentru covorul din
mortar asfaltic temperatura maxima permisa va fi de 145°C. Mixturile asfaltice vor fi puse in
opera după cum urmează:
• stratul de uzura, intr-o singura asternere;
• stratul de legătura, intr-o singura asternere;
• stratul de baza intr-una sau mai multe asterneri, in funcţie de grosimea
stratului si de eficienta utilajelor folosite.

Finisorul va fi echipat cu un sitem automat de nivelare. Când lăţimea riglei este extinsa,
distribuitoarele elicoidale din partea stingă si dreapta vor fi extinse astfel incit sa asigure
distribuirea uniforma a amestecului pentru evitarea riscului de segregare. Rigla vibratoare
trebuie dotata cu instalaţii de incalzire atât pe secţiunea principala cat si pe cele extinse.

Mixturile asfaltice se vor aşterne continuu si uniform. In cazul intreruperii accidentale a

asternerii, amestecul care nu a fost compactat corespunzător trebuie rapid indepartat. Amestecul
va fi indepartat din buncărul si de pe rigla finisorului. Zona in care s-a intrerupt asternerea
trebuie tratata ca un rost de lucru transversal.

Asternerea se va face pe intreaga latime a caii de rulare. Atunci când acest lucru nu este posibil,
Antreprenorul va propune Consultantului, lăţimea benzilor de asternere si poziţia rosturilor
longitudinale.

Grosimea maxima a materialelor aşternute intr-o singura trecere va fi stabilita de către

Antreprenor si aprobata de Consultant.

Viteza de asternere cu finisorul trebuie sa fie adaptata la ritmul de aprovizionare cu mixturi de

la staţie si trebuie sa fie cat se poate de constanta pentru a evita orice întrerupere. întotdeauna
trebuie sa existe suficient amestec in buncărul utilajului de asternere, astfel incat sa se evite
imprastierea neuniforma a materialului.

Un lucrator calificat va corecta orice denivelare imediat după asternere si inainte de compactare,
utilizând material proaspăt aşezat cu atenţie, cu lopata in fata compactorului.

Straturile de egalizare care pot consta dintr-unul sau mai multe straturi de material bituminos
vor avea suprafatele finisate aşternute astfel incat sa se realizeze tolerantele corespunzătoare
pentru aliniamentele orizontale, precum si nivelele si uniformitatea suprafeţei, pentru straturile
rutiere.
In cazul in care nu este altfel prevăzut in Contract, asfaltul cilindrat va fi utilizat pentru
straturile de egalizare, acolo unde acesta este destinat straturilor rutiere sau este selectat de către
Antreprenor si aprobat de către Consultant pentru alte tipuri de straturi rutiere. Materialele
bituminoase pentru straturile de egalizare trebuie sa satisfacă cerinţele prevăzute pentru
materialul corespunzător.

Acolo unde grosimea totala a stratului de egalizare depăşeşte 150 mm, stratul va fi aşternut astei
incat fiecare strat de egalizare sa aibă după compactare grosimea cuprinsa intre 75 mm si 150
mm.
Aşternerea manuala a materialelor bituminoase va fi permisa numai in următoarele circumstanţe:
• la asternerea stratului de egalizare de forma neregulata si de grosime
variabila;
• in spatii delimitate unde finisorul nu are acces;
• la trotuare;
• in vecinătatea rosturilor de dilatare de la poduri, viaducte sau alte structuri.

Pentru stratul de uzura, inlaturarea materialului in exces sau adăugarea de material pentru
completare prin imprastiere manuala pentru reglarea nivelului, va fi permisa numai in
următoarele cazuri:
• la marginile straturilor si la gurile de canalizare;
• in vecinătatea rosturilor de dilatare de la poduri, viaducte sau alte structuri.

Procesul de asternere manuala va fi conform cerinţelor acestei Clauze, cu excepţia celor legate
de finisoare.

Rosturi

Rosturile longitudinale si transversale trebuie sa fie regulate si etanşe.

Rostul longitudinal al unui strat nu va fi suprapus niciodată cu rostul longitudinal al stratului

imediat inferior. Rosturile vor fi despărţite printr-o distanta de cel puţin 300 mm. Se vor evita
rosturile realizate sub urmele create de rotile vehiculelor.

Rosturile in stratul de uzura vor corespunde fie cu marginea benzii, fie cu marcajul benzii,
oricare este corespunzătoare.

Rosturile intr-un strat vor fi executate de asa maniera incat sa asigure continuitatea perfecta intre
suprafeţele noi si cele vechi.

Emulsia bituminoasa va fi aplicata la marginea fasiei anterioare aşternute. Rosturile transversale

ale diferitelor straturi vor fi decalate cu cel puţin 1 metru.

Marginea benzii alăturate va fi tăiata pe intreaga lungime, eliminând o fasie de 300 mm. Tăierea
se va face vertical si trebuie realizata pe toata grosimea stratului.
Orice suprafaţa nou creata prin taiere va avea emulsia bituminoasa aplicata doar înaintea
realizării noii benzi.

V.4 SECTORUL EXPERIMENTAL

Antreprenorul va executa sectorul de incercare de minim 30 m lungime si de lăţimea unei

benzi, inainte de inceperea lucrărilor, in vederea stabilirii materialelor propuse, proporţiilor
amestecului, modului de punere in opera, atelierul de compactare, tehnologii de execuţie, etc.
Aceste teste de etalonare intra in responsabilitatea Antreprenorului; Consultantul poate cere
intervenţia unui laborator autorizat, in vederea realizării testelor de compactare necesare, pe
cheltuiala Antreprenorului.

Numărul testărilor pentru sectorul experimental nu va fi mai mic decât cel necesar pentru
verificare, conform cerinţelor Consultantului. Sectorul experimental va fi acceptat pentru
construcţia efectiva a sectorului de drum in cadrul lucrărilor de execuţie, doar daca este
conform Caietelor de Sarcini. Construcţia in cadrul lucrărilor de execuţie nu va incepe înaintea
demonstrării conformităţii sectorului cu Caietele de Sarcini. Materialele, proporţiile
amestecurilor, amestecarea, asternerea, compactarea si tehnologiile de execuţie nu se vor
modifica de cat in cazul in care Antreprenorul va aşterne un alt sector experimental pentru a
demonstra conformitatea schimbărilor propuse, sau convine cu Consultantul asupra acestor
schimbări.

Urmare a incercarilor preliminare, Antreprenorul va propune Consultantului

următoarele:
• capacitatea si alte detalii tehnice pentru toate utilajele;
• programul de lucru al tuturor utilajelor pentru asigurarea numărului de treceri
solicitat;
• viteza de funcţionare a utilajelor;
• presiunea de umflare a pneurilor (aceasta poate varia intre 3 si 9 bari);
• temperatura de asternere care nu trebuie sa fie inferioara minimului specificat
in acest Memoriu Tehnic.

Metoda propusa va fi considerata satisfăcătoare daca densitatea aparenta Marshall obţinută

in timpul testelor are valori mai ridicate de 98% decit densitatea aparenta Marshall, obţinută in
timpul studiului privind compoziţia mixturii.

V.5 COMPACTAREA

Materialele bituminoase vor fi aşternute si compactate in straturi care sunt in măsura sa realizeze
grosimea, nivelul suprafeţei, cerinţele privitoare la uniformitate si compactare prevăzute.

Numărul compactoarelor trebuie sa coincidă cu numărul de finisoare si cu cel al echipelor pentru

lucrările de asfalt propuse.
Compactarea mixturilor asfaltice trebuie făcuta astfel incit sa se obtina valorile optime
referitoare la caracteristicile fizice si mecanice ale suprafeţei si deformaţi ei.

Compactarea trebuie făcuta in lungul drumului, de la margine spre ax; pe sectoarele in panta sau
cu panta transversala, aceasta operaţiune se face de la marginea mai joasa spre cea mai ridicata.

Compactoarele trebuie sa lucreze fin, far a şocuri, astfel incit sa se evite valurirea imbracamintii.

Nu este admisa parcarea compactoarelor sau staţionarea lor pe materialele compactate calde.

Suprafaţa stratului va fi verificata constant si orice denivelare a suprafeţei va fi corectata pe toata

lăţimea, după prima trecere a rulourilor compactoare.

La execuţia straturilor succesive, cum este cazul straturilor de baza, asternerea si compactarea se
vor efectua separat pentru fiecare strat individual. Pentru a asigura buna legătura intre straturi,
Stratul superior va fi aplicat in intervalul de 24 de ore de la aplicarea primului strat a cărui
suprafaţa trebuie sa fie curata si uscata.

Compactoarele cu pneuri vor fi echipate cu sorturi de protecţie. Acestea nu trebuie niciodată sa

se afle la mai mult de 50 m in spatele finisorului.

V.6 TRATAREA SUPRAFEŢEI

Tratarea suprafeţei poate fi realizata la solicitarea Consultantului. După executarea

imbracamintilor se procedează la închiderea porilor suprafeţei prin răspândirea a 2-3 kg/m 2 nisip
amestecat cu 2-3% bitum, prin cilindrare, excepţie făcând betoanele asfaltice rugoase (BAR
16).

Nisipul va fi gradat de la 0 la 3,15 mm si este preferabil sa fie concasat.

Pentru sectoarele executate după 1 octombrie sau executate inainte de aceasta data in zone
umbrite,
cu umiditate excesiva sau cu trafic redus, etansarea suprafeţei, cu
aprobarea
Beneficiarului/Consultantului se va realiza după cum urmează:

Stropirea cu bitum sau cu emulsie cationica cu rupere rapida, cu 60% bitum diluat cu apa (o
parte de emulsie cu 60% bitum la o parte de apa curata, nealcalina) si imprastierea de nisip de 0
- 3,15 mm cu un conţinut minim de praf (sub 0,09 mm), in următoarele cantităţi:

a - stropirea cu bitum0,5 kg/m2;

-imprastierea de nisip (preferabil nisip concasat) 3-5 kg/m2;
b - stropirea cu emulsie cationica cu 60% bitum diluat cu apa 0,8 - 1 kg/m 2;
- imprastiere de nisip 3-5 kg/m2.
închiderea porilor poate fi realizata cu o suspensie de bitum filerizat diluat pana la 15% conţinut
de bitum, cu aceeaşi cantitate de nisip.

Etansarea suprafeţei se va aplica imbracamintilor din beton asfalic cu agregate grosiere in decurs
de o luna de la execuţie.

V.7 CONTROLUL PUNERII IN OPERA

Utilajele de execuţie si traficul pe imbracamintile rutiere in construcţie vor fi corespunzătoare

din punct de vedere al materialului, stării si grosimii straturilor, astfel incat sa nu se provoace
daune straturilor rutiere proaspăt executate.

Rotile utilajelor care se deplasează pe diverse straturi ale structurii trebuie sa fie curăţate de
materiale murdare, dăunătoare.

In timpul compactării, Antreprenorul trebuie sa verifice in permanenta cat

• tehnologia de execuţie este conform celei stabilita pe sectorul de proba;
• utilajele de compactare sunt in amplasament si in funcţionare continua si
regulata;
• elementele definite in timpul încercărilor (sarcina fiecărui utilaj, programul
de lucru, viteza, presiunea in pneuri, distanta maxima intre finisor si primul
compactor) sunt respectate cu stricteţe.

Consultantul are dreptul, in cazul unui autocontrol insuficient din partea Antreprenorului, sa
oprească lucrările pe şantier pina cind acesta va lua masurile necesare de remediere.

In timpul lucrărilor, Consultantul isi rezerva dreptul de a cere incercari suplimentare pentru a se
asigura ca nu exista abateri semnificative privitoare la calitatea materialelor.

Daca o astfel de verificare va da rezultate inferioare densităţii de referinţa prescrisa, obţinută in

timpul testelor, Consultantul va solicita noi incercari de compactare, renuntind la metodele de
compactare stabilite iniţial.

Daca aceste noi incercari nu permit atingerea densităţii de referinţa, vor fi stabilite alte
criterii.

Daca noile incercari confirma rezultatele iniţiale, exceptând situaţia in care Antreprenorul aduce
dovezi ca densitatea ceruta a fost realizata in alte zile, se poate considera ca echipamentul de
compactare nu a funcţionat corespunzător. In consecinţa se va aplica o penalizare pentru
perioada dintre cele doua verificări.

Antreprenorul nu va avea dreptul sa ceara plata pentru utilajele si personalul de serviciu care
efectuează noile incercari.

Rugozitatea stratului de uzura va fi determinata prin metoda petei de nisip.

Media rugozităţii pentru fiecare 1000 m de banda sau pentru intreaga parte carosabila, când
lungimea este sub 1000 m nu va fi mai mica de 1,5 mm. Media fiecărui set de 10 măsurători
individuale nu va fi mai mica de 1,2 mm.

Atunci cind verificarea profilului a fost făcuta vizual, se va intreprinde o verificare a mediei
cantităţii aşternute pe suprafaţa. Aceasta verificare trebuie făcuta pe tot parcursul zilei.

Media cantităţii materialului aşternut pe suprafaţa trebuie va fi egala cu cea stabilita in

tehnologia de execuţie a Antreprenorului, cu o toleranta de ±10%.

Când reglarea nivelelor se realizează cu ajutorul reperelor, independent de drum (doar cu

acordul Consultantului), verificarea nivelelor se va realiza in fiecare zi de lucru. Verificarea
nivelmentului trebuie făcuta in ax si la margine (intre 200 mm si 300 mm de la marginea
stratului), ca si in fiecare dintre profilurile transversale din proiect si deasemenea in toate
celelalte puncte stabilite de Consultant. Tolerantele pentru nivelment sunt:

• ±25 mm pentru stratul de baza;

• ±15 mm pentru stratul de legătura si cel de uzura.

Tolerantele trebuie sa fie respectate in 95% din punctele de verificare.

Denivelările vor fi inspectate la suprafaţa fiecărui strat:

• transversal, cu ajutorul latei de 3 m atunci când drumul are panta plana; •

longitudinal cu lata de 3 m .

Controlul longitudinal va fi efectuat prin trecerea latei in lungul axului fiecărei fasii aşternute, in
special la punctele unde finisorul se opreşte sau se termina amplasamentul.

Controlul transversal se va efectua in mod normal in fiecare secţiune transversala, pe lăţimea

stratului aşternut. Denivelarea maxima nu va fi mai mare decit valoarea arătata in Tabelul 19
pentru stratul de uzura.

Tabel 19 Tolerantele de uniformitate

 Categoria drumului ........Denivelare maxima
Stratul de uzura
Clasa I a drumului 3 mm
Categoria I -III a străzii 3 mm
Clasa a II-a a drumului 4 mm
Categoria a IV-a a străzilor 4 mm
Clasa a IlI-a a drumului 5 mm
Clasa IV si V a drumului 7 mm

Frecventa controalelor de execuţie va fi cea prezentata in Tabelul 20.

Tabel 20 Frecventa controalelor

Faza de Natura controlului sau a Categoria Frecventa controlului
execuţie încercării controlului

A | B
Controale Temperatura de asternere X In premanenta
aferente
procesului de Testele de compactare in laborator La inceputul lucrărilor si
atunci cind in urma unui
control ocazional s e d
epi st ează compactare
incorecta.
Control ocazional de compactare X O carota la fiecare 250 m
prin carote de drum.
Controlul Reglajul de suprafaţa; controlul X In fiecare zi si la sfârşitul
profilelor cantităţii medii aşternute lucrărilor pe
amplasament.
Reglarea nivelmentului In orice punct indicat de
Consultant.
Controlul denivelărilor In orice punct indicat de
Consultant.
A - încercări preliminare de
informare; B - Controlul de
calitate; C - Control de
recepţie.
VI CONDIŢII TEHNICE

VI.l GEOMETRIE SI TOLERANTE GEOMETRICE

Grosimile straturilor vor fi cele stabilite in profilele transversale tip din proiect.

Abaterea limita de la grosimile stabilite in proiect, pentru fiecare strat in parte este de-10%.
Abaterile care măresc grosimea nu sunt considerate cauze pentru respingerea lucrării.

Lăţimea stratului va fi cea stabilita in proiect. Abaterea limita admisa este + 5 cm.

Pantele in secţiune transversala si declivitatile in profil longitudinal vor fi conform proiectului.

Limita abaterii admisibile pentru panta transversala este ± 0,4 %. Pentru cotele profilului
longitudinal, sunt permise următoarele abateri locale:
• ±25 mm pentru stratul de baza si stratul suport;
• ±15 mm pentru stratul de legătura si stratul de baza.

Denivelările admise de-a lungul benzii, sub lata de 3 m sunt in conformitate cu Tabelul 19.

VII RECEPŢIA LUCRĂRILOR

Inspecţia si, daca este cazul, recepţia straturilor de baza, de legătura si uzura, vor fi realizate in
doua etape: preliminară si finala.

VILI RECEPŢIA PRELIMINARĂ

Inspecţia preliminară are loc atunci cind toate lucrările si încercările prevăzute in proiect au
fost deja executate.
Comisia de recepţie va examina lucrările si rezultatele testelor tinand seama de cerinţele
Contractului (tehnice si de calitate).
După inspecţia si recepţia lucrării se va încheia "Procesul Verbal de recepţie".

WH.2RECEPTIA FINALA

Inspecţia finala si daca este cazul, recepţia lucrării se va face la expirarea Perioadei de Garanţie
in conformitate cu prevederile legale in vigoare si cu cerinţele acestui Memoriu Tehnic.