Monitorul Oficial Al Romaniei 18 Mai 2005001

u
~: o

z o

:E

l!) o o. C\I

'iii E CO

.,...

II

W Io « w I...J

«

(J)-

-0:

<C'«

a:: w,«

"'1- a:O <c::I:

l1.ui

IW a:: o w c

" W

...J

(/)

:.0 co

.,...

v

~ z

I

o

%

UJ fo<c I-

UJ ..J <c ex:

IZ UJ o

C'CS (I)

"-ctS ..

O~ ~ 0

.i: · (1)<»

>~ t'lfa. ~z C'CS >

- --

::::J-

o C'CS (I) _2 ><"0 (I) C

t'If~ ~Cu C'CS -N

- 0 0_

_~ 0.

o >< "- (I)

0.(1) ::::J"O

"-

- 0 c 0

(I) __

0."z>(I)

__ 0.

-

OC'CS::::J

a:E~ o~5

~ N

(I) C 0<-

-- (I)

C 0

J: --

(I) "-

-ti (I)

G)

:E )C'CS

- "-

5i..2

E _(I) C'CS

"ij,m

(1)-

a:~

C'CS C'CS ~ (I)

C'CS ".c C'CS

0- "- C'CS

0...2 C'CS0. -a>< C (I)

-s: -en-

-.::

c.

~~

;::c: o (])

-E

::::I ... ... (])

.8 ..... '2 C 0,-

:;;;

.- 'ro .2N ::::I ro - (]) C_

(]) (]) N o (]) C

a. c_

Q

'\.3J

..:.J <c

UJ o

UJ o

ro._ (/). (]) (])'-

C'" ...

,- ~ ro

'ro OJ 0 (])

o '>- .!? :-

.- > ~

:gc -

0.'- .s g

(])'~ . ..:.- (,) CI) ....... e;::.~

c'ro,ro c·- (,) .... _

'E 'u;-:O C ;;:-

o ::::1'- N

- ....: a. ro g_ ':;

c 2ro~iii(/) :s

c (]) ro "0 .- E

'E ~ t:: "C "0 (/)

o (]) ro ro ro .~

:s o:o..-...J (]) . 2 ... • (]) I o ro .8 I'ij) "C .;:: 2

'ro 'c (]) . 0 ~ ... E N'CU=C") = _Q

:s ,EN .• :5 U.~

1:::0(])t::cro ~

2 -c e: "C -c :0 .~ . 2 0

'E - 0 ... a. ii5 c

(]) roC") oro ceI)

8.c ..:E' _Q 0

'~ ~

2" (5

a. (/) .c

_g

'in-

l!)

It) o

~

ex: o ..J UJ Z <c CJ ex: o

ene:

o

I-~~

<cg

a:

~

z o o

UJ

ex:

I-

en r:C

9 c: ::l

l:c

o 0.. en

~

a:

I-

z

UJ ...I

<c

o <c

UJ Io «

...J

UJ::l a: w

~

z

~

2

MONITORUL OFICIAl Al ROMANIEI, PARTEA I, Nr. 418 bis/18.V.2005-

. -

NORMATIV

PENTRU PROIECTAREA, EXECUTAREA, VERIFICAREA ~I EXPLOATAREA INSTALAT"LOR ELECTRICE iN ZONE CU PERI COL DE EXPLOZIE

INDICATIV NP 099·04

(revizuire 10 17-1986)

1. Domeniu de aplicare

1.1. PrevederHe prezentului normativ se aplica la proiectarea, executa rea , verificarea ~i exploatarea lnstalafiilor electrice situate in zone cu pericol de explozie aferente constructiilor ~i incintelor acestora. Pericolul de explozie in aceste zone poate fi generat de existenta gazelor sau vaporilor inflamabili, prafului sau fibrelor combustibile etc.

Domeniul cuprinde lnstalatil electrice de iluminat, forta, automatizare, control, semnalizare, telecomunicatil, etc., indiferent de tensiunea de lucru ~i de faptul ca sunt permanente, temporare, portabile, transportabile sau purtate de mana.

1.2. Normativu~ IlU se aplica instalatiilor electrice din:

_ mine grizutoase (cu exceptia spatiilor de la suprafata minelor); _ zone periciitate de existenta materialelor explozibile;

- camere folosite In scopuri medicale.

f ~ 1.3. tnstalatlile ~i echipamentele electrice din zone Ie cu peri col de explozie trebuie sa 1- respecte toate standardele ~i reglementarile de specialitate in vigoare, prezentul normativ , cuprinzand prevederi suplimentare specifice acestor zone.

Lista principalelor standarde ~i norme conexe la care se fac referiri in prezentul normativ este

prezentata in Anexa 1.

I 1.4. Normativul nu cuprinde reglementari privind securitatea lnstalatiiior la alte surse de

aprindere decat cele asociate instaianilor electrice ~i. se bazeaza pe ipoteza ca acestea sunt executate, verificate ~i lntretinute in conformitate cu caracteristicile specificate.

1.5. Normativul urmareste asigurarea din punct de vedere calitativ a nivelurilor minime de perforrnanta, conform legilor 90/1996 ~i 10/1995 referitoare la cerintele de calitate pentru

construcfil:

- rezistenta ~i stabilitate;

- siguranta in exploatare;

- siquranta la foc;

- igiena, sanatatea oamenilor, refacerea ~i protectia mediului;

- izolatie termica, hidrofuga ~i economie de energie;

- protectia impotriva zgomotului.

*)' Anexa este reprodusa in facsimil.

MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI, PARTEA I, Nr. 418 bis/18.V.2005

3

'11: 2. Terminologie

in cadrul normalivului se folosesc urmstotii termeni, cu defini(iile corespunzetoere, In acord cu standardul de referin(a SR GEl 50 (426) sau cu standardele conexe normativului:

..;:. 2.1. Aparatura electrica pentru atmosfere explozive Aparatura electrica protejata la explozie.

Echipamente pentru locuri periculoase.

Aparatura electrica executata in asa fel tncat sa nu produca, in conditiile specificate, aprinderea atmosferei explozive Inconjuratoare,

Seria de standarde de referinta SR GEl 60079 standardizeaza aceasta aparatura pentru atmosfere explozive gazoase.

2.2. Aparatura simpla

Componenta electrica sau cornblnatie de componente cu constructie simpla~i cu parametri electrici bine definiti, care este compatlbila cu securitatea intrinseca a circuitului in care este utitizata. Se considera aparatura simpla urrnatoarele aparaturi:

a) _ componente pasive, de exemplu conductoare, cutii de jonctiune, rezistoare ~I dispozitive semiconductoare simple;

b) componente de inmagazinare a energiei, cu parametri bine definiti, de exemplu I'

condensatoare sau bobine de inductanta, ale carer valori sunt luate In considerare atunci cand

se determina securitatea intregului sistem:

c) surse generatoare de energie, de exemplu termocuple ~i celule fotoelectrice, care

qenereaza mai mult de 1,5 V, 100 rnA ~i 25 mW. Toate inductantele sau capacitatile prezente in aceste componente generatoare de energie sunt luate in considerare conform punctului b).

2.3. Aparatura electrlca asoclata

Aparatura electrica in care circuitele sau parti din circuite nu sunt obligatoriu cu securitate intrinseca, dar care contin circuite care pot afecta securitatea circuitelor cu securitate tntrinseca asociate.

2.4. Tip de protectle (aJ unei aparaturi electrice pentru atmosfera explozive)

Masuri speeifice aplicate aparaturii electrice pentru a evita aprinderea unei atmosfere explozive Inconjuratoare de catre 0 astfel de aparatura.

,

1 __ .___~ _

4

MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI, PARTEA I, Nr. 418 b1S/1RV.200S. _t.....__1_2._5_. Grupa (a unei aparaturi electrice pentru atmosfere explozive)

Clasificare a aparaturii electrice in functie de atmosfera exptoziva pentru care este prev~zuta sa fie utilizata.

Seria de standarde de referinta CEI 60079 defineste doua grupe:

Grupa I - aparatura electrica destinata pentru mine grizutoase

Grupa II - care poate fi divizata in subgrupe, cuprinzand aparatura electrica destinate pentru toate loeurile cu 0 alta atmosfera exploziva decat minele grizutoase.

2.6. Clasa de temperatura (a unei aparaturi electrice pentru atmosfere explozive) Clasificare a aparaturii electrice pentru atrnostere explozive din punctul de vedere al . temperaturii sale maxime de suprafata.

MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI, PARTEA I, Nr. 418 bi~/18.V.2005

2.12. Explozie (a unei atmosfere explozive)

cresterea brusca a presiunii ~i temperaturii, datorata oxidarii sau altei reactii exoterme

. .

2.13. Atmosfera exploziva gazoasa

Amestec cu aerul, in conditii atmosferice normale, a substantelor inflamabile sub forma I ? de gaz, vapori sau ceata in care, dupa aprindere, combustia se propaqa in ansamblul \ t amestecului neconsumat.

2.14. Atmosfera exploziva cu praf

Amestec cu aerul, in conditii atmosferice normale, a substantelor inflamabile sub forma de praf sau fibre in care, dupa aprindere, combustia se propaqa in ansamblul amestecului neconsumat.

::E 2.7. Temperatura maxima de suprafata

Temperatura cea mai ridicata atinsa in serviciu, in cele mai defavorabile conditii de 2.15. Arie perlculoasa (datorata atmosferelor expJozive gazoase)

functionare, in cadrul conditiilor normale ale aparaturii electrice, de orice parte sau orice Arie in care exista sau ar putea sa fie prezenta 0 atmosfera exploziva gazoasa in

. supratata a aparaturii care poate produce aprinderea atmosferei explozive lnconjuratoare. asemenea cantitat'7 Jncat sa necesite precautii speciale pentru constructia, instalarea ~i Conditiile de functionare cele mai defavorabile includ suprasarcini recunoscute ~i orice conditie utilizarea aparaturii electrlce.

de defect recunoscuta in standardul specific pentru tipul de protectie implicat.

~ 2.8. Temperatura de aprindere a unei atmosfere explozive gazoase

. Temperatura cea rnai scazuta a unei suprafete lncalzite la care, in conditiile specificate,

~ ! apare aprinderea unei substante inftamabile sub- forma de amestec de gaz sau va pori in aer.

~ --

Publlcatia de referinta CEI 60079-4 standardizeaza 0 metoda pentru determinarea

acestei temperaturi.

2.16. Arie periculoasa (de praf)

Arie in care praful combustibil sub forma de nor sau de strat este, sau poate fi anticipat sa fie prezent in asemenea cantitatl lncat sa necesite masuri speciale pentru constructia !?i . utilizarea aparaturii electrice, pentru a prevent aprinderea unui amestec exploziv de prat/aer sau a unui strat de praf combustibil.

2.11. Arie nepericuloasa (datorata atmosferelor explozive gazoase)

2.9. Temperatura de aprindere a unui strat de praf Arie in care nu poate fi prezenta 0 atmosfera exploziva qazoasa sau cu praf combustibil Temperatura minima a unei suprafete calde la care aprinderea se produce intr-un strat in asemenea cantitati lncat sa necesite precautii speciale pentru constructia, instalarea ~i

de praf, de grosime data, depus pe aceasta suprafata calda. utilizarea aparaturii electrice.

2.10. Temperatura de aprindere a unui nor de praf 2.18. Arie nepericuloasa (de praf)

Temperatura minima a peretelui interior calc} al unui cuptor in care se produce aprinderea Arie In care praful combustibil nu este prezent in cantitate suficienta pentru a permite

In aer a unui nor de praf. formarea unor amestecuri explozive semnificative de praf/aer si/sau a unor straturi de praf combustibil.

2.11. Functionare normala

Functionarea aparaturii din punct de vedere electric ~i rnecanic conform prescriptiilor de proiectare ~i utilizare, In limitele specificate de prooucator.

2.19. Zona 0

"! 11

Arie in .care este prezenta in perrnanenta, sau pe perioade lungi de timp, 0 atmosfera Limitele specificate de producator pot include conditii de functionare de durata, cum ar fi

explozlva gazoasa.

rotoare blocate, lampi arse ~i suprasarcini.

5

2.27. Limita inferioara exploziva LEL (abreviere)

2.23. Zona 21 Concentratie de gaz, vapori sau ceturi inflamabile, In aer pana la care nu se forrneaza 0

Arie neclasificata ca zona 20, ln care, In timpul functionarii normale, praf combustibil sub atmosfera exploziva qazoasa.

forma de nor este probabil sa apara in cantitate suficienta pentru a fi capabil sa produca

concentratie exploziva tn amestec cu aerul. 2.28. Limita superloara exploziva UEL (abreviere)

Aceasta zona poate cuprinde, intre altele, imediata vecinatate a punctelor de alimentare Concentratie de gaz, vapori sau ceturi inflamabile in aer deasupra careia nu se forrneaza

sau de evacuate a produselor pulverulente !?i arii in care se forrneaza straturi de praf !?i este 0 atmosfera exploztva gazoasa.

probabil ca in timpul functionarii normals sa genereze 0 concentratie exploziva de praf

combustibil in arnestec cu aerul. 2.29. Durata tE (pentru aparaturi eleetriee eu seeuritate rnarlta)

Timpul considerat pentru Tnfa!?urari de curent alternativ, supuse la curentul de pornire lA, care se lncalzesc de la temperatura atinsa in serviciu nominal, la temperatura arnbianta

6

MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI, PARTEA I, Nr. 418 biS/18.V.2005

2.20. Zona 1

Arie in care este probabila aparitia unei atmosfere explozive gazoase in timpul

functionerii normale.

2.21. Zona 2

Arie in care nu este probaoila aparitia unei atmosfere explozive gazoase la functionarea

normala ~i, daca totusi apare, este probabil ca aceasta sa se tntarnple numai rareori !?i doar

~--

pentru 0. perioada scuna ae limp.

-

Se pot obtine indicatii privind frecventa de aparitie !?i durata din codurile proprii anumitor

industrii sau aplicatii.

2.22. Zona 20

Arie in care praful combustibil, sub forma de nor, este prezent in permanents sau in mod frecvent tn cantitate suficienta pentru a produce 0 concentratie exploziva de praf combustibil in amestec cu aerul, si/sau in care stratul de praf se poate forma cu 0 gmsime excesiva !?i necontrolata In timpul functionarii normale.

Aceasta se poate lntampla in interiorul unui spatiu limitat pentru praf In care praful poate forma amestecuri explozive, in mod frecvent sau perioade lungi. Aceasta apare tlpic in interiorul echipamentului.

2.24. Zona 22

Arie neclasificata ca zona 21, In care nori de praf se pot produce rar ~i se rnentin perioade scurte sau in care acumularile sau straturile de praf combustibit pot fi prezente in


7

eonditii anormale !?i pot genera amestecuri explozive de praf in aero Atunci cand lnlaturarea acumularilor sau straturilor de praf nu poate fi asiqurata, datorita conditiilor anormale, aceasta arie se clasifica zona 21.

Aceasta zona poate cuprinde, intre altele, arii din apropierea unui echipament care confine praf ce poate scapa prin scurgeri ~i poate forma depozite (saf de concasare, de exemplu, in care praful poate scapa de la concasare si se poate depune).

2.25. Sursa de degajare

Punct sau loc de la care este probabil sa se degaje in atmosfera un gaz inflamabil, vapori inflamabili sau lichid inflamabil, astfel lncat sa se poata forma 0 atmosfera exploziva qazoasa.

2.26. Sursa de degajare a prafului

Punct sau loc de la care praful combustibil poate fi eliberat sau se poate involbura, astfel incat sa se poata forma un amestec exploziv de praf/aer. In functie de circurnstante, nu to ate sursele de degajare produc neaparat un amestec exploziv de praf/aer. Trebuie totusi sa se tina seama de faptul ca 0 sursa de degajare permanents mica sau diluata poate sa produca in timp un strat de praf potential periculos.

maxima, pana la temperatura limita.

2.30. Inel de etansare

Inel folosit intr-un dispozitiv de intrare al unui cablu sau unei conducte pentru a asigura etanseitatea dintre dispozitivul de intrare ~i cablu sau conducta.

8

MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI, PARTEA I, Nr. 418 bis/18.V.200&

2.31. Gaz protector

Gaz utilizat pentru mentinerea presurizarii sau pentru diluarea gazufui sau vaporilor inflamabili la 0 concentratie rnult sub limita cea mai scazuta de explozie (Iimita inferioara de explozie),

Gazul protector poate fi aer, azot sau orice alt gaz neinflamabil sau un amestec de asemenea gaze.

2.32. Purjare

Operatia de trecere a unei cantitati de gaz protector printr-o camera ~i conductele asociate pentru a reduce orice concentratie de gaze sau va pori inflamabili la un nivel de securitate.

2.33. Tensiune alternativa sau continua efectiva maxima (Urn)

Tensiune maxima care se poate aplica la echipamentele de racordare fara securitate intrinseca ale aparaturii asociate fara a invalid a securitatea intrinseca.

2.34. Tensiune de intrare maxima (Ui)

Tensiunea maxima (de varf alternativa sau continua) care se poate aplica la elementele de racordare pentru circuitele cu securitate intrinseca, fara a invalida securitatea intrinseca.

2.35. Tensiune de lesire maxima (Uo)

Tensiunea de iesire maxima (de varf alternative sau continua) dintr-un circuit securitate intrlnseca ce poate sa apara in Gonditiile de circuit deschis la elementele d ' conexiune ale aparaturii, indiferent de tensiunea aplicata, pana la tensiunea maxima, inclusiv Urn ~i u,

in cazul In care exista mai multe tensiuni aplicate, tensiunea de iesire maxima este deterrninata de cea mai defavorabila combinatie a tensiunilor aplicate,

2.36. Curent de intrare maxim (I,)

Curentul maxim (de varf, alternativ sau continuu) care se poate aplica la elementele de racordare pentru circuite cu securitate intrinseca, fara a invalida securitatea intrinseca.

2.37. Curent de lesire maxim (10)

Curentul maxim (de varf, alternativ sau continuu) intr-un circuit cu securitate intrinseca,

.'

'\~

ce se poate obtine la nivelul elementelor de racordare ale aparaturii.


9

2.38. Putere de intrare maxima (Pi)

Puterea de intrare maxima intr-un circuit cu securitate intrinseca ce poate fi disipata tntr-o aparatura, daca acesta este conectata la 0 sursa externa, fara a invalida seeuritatea mtnnseca.

2.39. Putere de ie~ire maxima (Po)

Puterea electrica maxima ce se poate obtine intr-un circuit cu securitate intrinseca al aparaturii.

Ii

2.40. Capacitatea lnterna maxima (Cj)

Capacitatea interna echivalenta totala a aparaturii care se considera ca apare la nivelul elementelor de racordare ale aparaturii.

2.41. Capacitate externa maxima (Co)

Capacitatea maxima intr-un circuit cu securitate intrinseca ce se poate eonecta la elementele de raeordare ale aparaturii, fara a invalida securitatea intrinseca.

2.42. lnductanta interna maxima (li)

lnductanta interna echivalenta totala a aparaturii care se considera ca apare la nivelul elementelor de conexiune ale aparaturii.

2.43. Inductanta externa maxima (lo)

Valoarea maxima a inductantei intr-un circuit cu securitate intrinseca ce se poate eoneeta la elementele de racordare ale aparaturii, fara a invalida securitatea intrinseca.

.2.44. Raport intre inductanta interna maxima ~i rezistenta (ldRj)

Raportul dintre inductanta (L) ~i rezistenta (Rj) care se considera ca apar la elementele de racordare externe ale aparaturii electrice.

2.45. Raport intre inductanta externa maxima ~i rezfstenta (lo/Ro)

Raportul dintre tnductanta (La) §i rezistenta (Ra) ale circuitelor externe conectate la elementele de raeordare ale aparaturii electrice, tara a invalida securitatea intrinseca.

2.46. Praf conductor

Praf cu rezistivitatea electrica eqala sau mai mica de 103 Qm

*) Marirnile definite la 2.33 - 2.46 sunt parametri ai protectiei cu seeuritate intrinseca.

10

MONtTORUL OFICIAL AL ROMANIEI, PARTEA I, Nr. 418 bisf18.V.2005

PARTEAI

I NSTALATI1 ELECTRICE iN ARB PERICULOASE CU VAPORI $1 GAZE INFLAMABILE

3. Clasificarea artllor periculoase

3.1. Clasificarea ariilor pericutoase are ca obiect analizarea ~i clasificarea locurilor in care, prin natura procesului tehnologic, se produc, se prelucreaza sau manipuleaza substante care, tmpreuna eu aerul, pot forma amestecuri explozive, in scopul alegerii corecte a echiparnentului electric ce urmeaza a fi irrstalat in aceste arii.

3.2. Ariite periculoase se clasifica functie de proprietatile vaporilor §i gazelor inffarnabile care pot fi prezente precum si de probabilitatea aparitiei unei atmosfere explozive.

3.3. Evaluarea probabilitatii aparitiei unei atmosfere explozive necesita examinarea fiecarui utilaj tehnologic care contine materiale inflamabile ce ar putea constitui 0 sursa de degajare.

Nu trebuie luate in calcul la aceasta evaluare avariile imprevizibile legate de operatii gre~ite, nerespectarea tehnologiei, materia Ie necorespunzatoare calitativ (de ex. spargerea unui rezervor, ruperea unei conducte, etc.)

Atunci cand exista dubii sau elements greu de evaluat, trebuie sa se ia in consideratie probabllitatea cea rnai mare privind aparitia unei atmosfere explozive.

3.4. Planurile de claslficare a ariilor perlculoase (planuri de zonare) trebuie reexaminate ~i reactualizate de fiecare data cand se produc rnodiflcari !a utilaje, instalatii sau la procedurile de exploatare a aeestora.

~ 3.5 Procedura de clasificare a ariilor periculoase cu vapori ~i gaze inflamabile trebuie sa determine.

a) sursa de degajare ~i gradul acesteia

Fiecare utitaj sau element de instalatie ( pornpa, vana, flansa, conducta, rezervor, etc.) trebuie considerat ca 0 sursa potentiala de degajare a materialelor inflamabite, daca exista posibilitatea ca acestea sa fie eliberate in atmosfera.

Conductele sudate, fara flanse, vane sau alte fitinguri nu se considera surse de dega}are.


11

Gradul de degajare, (continuu, primar sau secundar), se deterrnina luand in considerare frecventa ~i durata probabila a degajarii. Standardul de referinta pentru definirea gradului de degajare este SR EN 60079-10.

b) tipul zonei - functie de gradul de degajare ~i de ventilare

o degajare de grad continuu conduce, in mod normal la 0 zona 0, 0 degajare de grad primar la 0 zona 1 ~i 0 degajare de grad secundar la 0 zona 2.

c) intinderea zonei depinde atat de proprtetatile substantelor inflamabile cat ~i de caracteristicile procesului de productie.

In principal trebuie sa se ia in considerare:

- debitul de degajare a gazelor;

- limita inferioara de explozie a acestora (LEL);

- ventilarea;

- densitatea relative a gazelor sau vaporilor in raport cu aerul;

- conditiile locale ( topografie, conditii climatice, etc.).

Tntinderea zonei poate fi limitata, functie de amplasarea sursei de degajare, prin: - bariere materiale (pereti):

- rnentinerea unei presiuni In tncaperile adiacente;

- purjarea In tncaperile adiacente a unui debit de aer corespunzator pentru

a asigura evacuarea gazelor ~i vaporilor inflamabili.

Standardul de referinta pentru ordinul de rnarime al zonelor este SR EN 60079-10 - Anexa C.

Pentru utilizarea practica a exemplelor date In acest standard trebuie luate in considerare particularltatile fiecarul caz In parte.

.

3.6. Exemple de surse de degajare

a) surse de grad continuu:

- suprafata unui lichid inflamabil dintr-un rezervor cu capac fix, cu ventilare perrnanenta spre atmosfera;

- suprafata unui lichid inflamabil deschis permanent In atmosfera. b) surse de grad primar:

- garnituri de pompe, compresoare sau supape, daca in timpul functionart' normale este probabila 0 degajare de gaz sau lichid inflamabil;

- puncte de prelevare a probelor de unde In timpul functionarii norrnale se poate degaja material inflamabiJ;

. - supape de descarcare, guri de ventilare etc. de la care se poate degaja material inflamabil in functlonare normala,

c) surse de grad secundar:

12

MONITORUL. OFICIAL AL ROMANIEI, P-ARTEA I, Nr. 418 bisI18.V.2005

- garnituri de pompe, compresaare sau supape, unde nu se poate degaja material inflamabil7n function-are normala:

- flanse, garnituri de etansare ~i racorduri de tevi unde nu sunt de asteptat degajari in functlonare normala:

- puncte de prelevare a probetor de unde, in timpul functionani normale, nu sunt de asteptat deqajari,

Deschiderile dintre arii trebuie considerate, de asemenea, surse de degajare al carer grad depinde de tipul zonei adiacente, de durata ~i frecventa deschiderilor, de eficienta etansarii, etc.

3.7. Exemple de definire a zonelar

Zona 0 cuprinde, in esenta, interiorul rezervoarelor sau aparatelor (evaporatoare, vase de reactie, etc.)

Drept zona 1 se pot clasifica:

- aria adiacenta zonei 0;

- imprejurul gurilor de alimentare;

- locurile unde se transfera lichide volatile dintr-un rezervor in altul;

[- lncaperi de pompeicompresoare ventilate inadecvat; - imprejurul punctelor de preluare a probelor;

- imprejurul unor garnituri de pompe, compresoare sau supape insuficient etanse:

- vecinatatea operatiitor de vopsitorie, unde se folosesc solventi volatili inflamabili;

- imprejurul supapelor de descarcare sau gurilor de ventilare.

Zona 2 cuprinde:

- flu ide inflamabile transportate in sisteme inchise din care nu pot scapa decat accidental sau In cazul unor operari qresite;

- ariile in care, in mod normal, este evitata formarea unor concentratii explozive de vapori sau gaze prin ventilare mecanica; dar care pot deveni periculoase datorita intreruperii acesteia;

- ariile adiacente zonei 1, In care gaze sau vapori inflamabili pot scapa ocazional cu exceptia cazului In care patrunderea e oprita de 0 ventilare mecanica corespunzatoare, ce ~sigura 0 suprapresiune de aer curat ~i sunt luate masuri pentru a se evita oprirea acesteia.


13

4. Aparatura electrlca pentru arii periculoase

4.1. Pericole de aprindere a amestecurilor explozive provenind de la aparatura electrica

4.1.1. Scanteia electrica.

Riscul principal de aprindere a amestecurilor explozive se datoreaza scanteilor ce apar la deschiderea unui circuit inductiv (to ate circuitele continand bobine sau lnfasurarl - motoare electrice, lntreruptoare, contactoare, reJee, etc. ). Energia acestora este importanta chiar la tensiuni reduse ~i este, in general suficienta pentru a aprinde un amestec exploziv.

In cazul scurtcircuitelor, energia arcului electric are 0 intensitate ~i 0 durata mult mai mari decat energia scanteilor datorate cornutatiei,

Este necesar sa fie folosite fie echipamente care nu produc scantei electrice, fie echipamente ale carer scantei nu au efecte asupra atmosferei potential explozive.

4.1.2. Incalzirea suprafetei aparaturii

Pierderile de energie prin efect Joule conduc la lncalzirea conductoarelor electrice active ~i, prin conductie terrnica, la lncalzirea carcasei externe ~i a bornelor de conexiune.

Acest efect este amplificat in cazul suprasarcinilor ~i scurtcircuitelor.

Trebuie ca temperatura atinsa de carcasa sa ramana In limite admisibile, tinand seama de substantele inflamabile din zona in care este arnplasata aparatura.

4.2. Clasificarea aparaturii electrice in executle antiexploziva

4.2.1. Aparatura in execute antiexploziva se clasifica in doua grupe, In functie de desttnatte:

- Grupa 1- Aparatura pentru mine grizutoase;

- Grupa II - Aparatura pentru alte locuri decat minele grizutoase.

Standardul de referinta este SR EN 50014.

Aparatura din grupa II se trnparte, functie de caracteristicile atmosferei explozive pentru I care este destinata, In trei subgrupe de explozie : IIA, liB, IIC.

lrnportanta riscului de explozie creste de la subgrupa IIA la IIC. Aceasta inseamna ca aparatura din subgrupa liB poate fi folosita In aplrcatit ce necesita aparatura HA, respectiv aparatura din subgrupa IIC poate fi folosita In aplicatii ce necesita aparatura din subgrupele liB sau IIA.

in Anexa 4 se prezinta clasificarea In subgrupe de explozie a celor mai uzuale gaze

inflamabile. r~

14

MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI, ?ARTEA I, Nr. 418 bis/18.V.2005

4.2.2. Gazele l?i vaporii se Impart In clase de temperatura dupa temperatura lor de aprindere. De aici rezulta 0 clasificare a aparaturii in sase clase de temperatura (T1 ... T6), dupa temperaturile maxime de suprafata atinse In functionare.

Temperatura maxima de suprafata este temperatura cea mai ridicata atinsa in serviciu in conditiile eele mai defavorabile (dar in limitele tolerantelor recunoscute) pe oricare parte sau suprafata a unei aparaturi electrice susceptibile de a provoca 0 aprindere a atmosferei explozive tnconiuratoare.

Temperatura maxima de suprafata a aparaturii trebuie sa fie inferioara temperaturii

minime de autoaprindere a amestecului exploziv considerat.

Aceasta clasificare permite folosirea mai econornica a aparaturii protejate antiex. Temperatura ambianta de referinta este cuprinsa intre -20°C l?i +40oC.

Poate fi admisa 0 temperatura ambianta diferita, daca aceasta este specificata d constructor l?i rnarcata suptimentar.

Tabelul 4.1 Relatia dintre clasa de temperatura ~i temperatura de aprindere

Temperatura de Clasa de temperatura a aparaturii electrice

aprindere a gaze lor sau vaporilor

T1

T2

T4

T3

T5

T6

D Aparatura ce poate fi folosita

Aparatura ce nu poate fi folosita


15

Tabelul 4.2 Relatia dintre grupa de explozie a gaze lor ~i subgrupa de aparatura

Grupa de explozie Grupa de aparatura ce poate fi folosita

a gazelor sau Antideflagranta Securitate manta Securitate intrinseca
vaporilor "d" "e" "j"
A IIA-IIB-lIe II IIA-IIB-lIe
B IIB-IIC . II us-uc
C IIC " lie Aparatura antiex trebuie marcata corespunzator pentru a se putea constata ca este

conceputa pentru functionare in zone Ex. Marcarea trebuie sa contina: - numele constructorului;

- tipul;

- simbolul Ex;

- sigla modului de protectie (d, e, p, q, ia sau ib, 0, m);

- simbolul subgrupei aparaturii (IIA, liB sau IIC);

- clasa de temperatura;

- denumirea laboratorului de incercare l?i referinta de certificat;

- alte date suplimentare, daca este cazul.

4.3. Tipuri de protectie antiexploziva

4.3.1. Protectia antideflagranta "d"

Capsularea antideflagranta este un tip de protectie a aparaturii in care partile care pot ,. aprinde atmosfera exploziva sunt situate tntr-o capsulare ce poate suporta presiunea dezvoltata pe durata exploziei interioare a unui amestec exploziv l?i care previne transmiterea exploziei la atmosfera exploziva ce lnconioara capsularea.

Capsularile antideflagrante se clasifica pe baza tnterstitiului experimental maxim de j securitate (MESG), care este lnterstitiu! maxim al unei tmoinari de 25 mm prin care se Impiedica oriee transmitere a exploziei din 10 Incercari succesive.

MESG este definit in functie de fiecare tip de gaz.

Cele trei subgrupe de explozie corespund unor valori descrescatoare ale MESG. Conceptia antideflagranta nu este prin ea insal?i un criteriu de etanseitate, de aceea este necesar a se verifica daca gradul de protectie al capsularii este corespunzator, pentru a se evita intrarea lichidelor sau prafului.

Tn acest scop se folosesc garnituri de etansare din material compresibil sau elastic care, lnsa, trebuie utilizate suplimentar !iii nu incluse In imbinarea antideflagranta.

I

II

I I I,

:

16


Modul de protectie ~ este foarte eficace ~i se aplica la toata aparatura electrica: eCRipamente statice, aparatura de comutatie ~i de comanda, masini electrice rotative, tablouri

--

de distributie, corpuri de iluminat ~i alte echipamente sau aparate care produc scanter in

functionare.

#:' 4.3.2. Protectia tip securitate manta "e"

Securitatea marita este un tip de protectie care consta In a licarea unor rnasuri

1 supHmentare entru a evita, cu un grad de siguranta ridicat, producerea de scantei, arcuri electrice sau temperaturi excesive In interiorul sau pe partite exterioare ale aparaturii electrice, capabile sa aprinda 0 atmosfera exploziva.

In consecinta, acest tip de protectie este corespunzator pentru toate grupele de gaze itA, nB, IIC; aceste grupe nu apar pe eticheta echipamerrtului.

Principiile de constructie pentru modul de protectie "e" sunt:

- folosirea unor rnateriale izolante de calitate superioara;

- dirnensionarea speciala a distantelor de strapunqere si de conturnare;

- conexiuni electrice care nu se pot slabi.

Modul de protecti~nu este ap~icabil urmatoarelor echipamente: - motoare asincrone cu rotor bobinat ~i cotector;

- motoare sincrone cu lnfasurari de excltatie:

- motoare de curent continuu;

- reo state in aer; ! c::,

- aparate electrice de comutatie (prize, conta~e, intreruptoare, etc.) .

.---- - -- ---~-

Anumite parti ale unor echipamente poarta molcatla "de". Aceasta inseamna ca sunt

protejate prin ooua mod-uri diferite:

1} partea in care se produce arcul electric este lnchisa lntr-o capsulare protectie antideflagranta "d";

2~ partea continand bornele este In protectie cu securitate marita "e" ~i nu produce arcuri sau scantei in functlonare normala;

3} ansamblut este montat intr-o capsulare cu securitate marita "e" ~i are certificat de conformitate, corespunzator standardului de referinta SR EN 50014.

Protectia "e" se aplica la:

- motoare etsctrlce cu rotorul in scurtcircuit;

- rezistente de porn ire fara contacte glisante;

- electrornaqneti;

- cutii de conexiuni;

\ - corpuri de ilurninat incandescente ~i corpuri de iluminat fluorescente cu starter electronic;

- transformatoare de rnasura ~~ aparate de masura,


17

Pentru aceste echipamente trebuie adauqat la marcarea generala unele date suplimentare ca:

- raportul Ip/1n (raportul dintre curentul de pornire ~i curentul nominal) ~i timpul tE pentru masin! electrice rotative ~i electromaqneti:

- curentul limita termic Ith ~i curentul lirnita dinamic Idin pentru transformatoare de masura ~i aparate de rnasura.

4.3.3. Protectia tip capsulare presurizata "p"

Capsularea presurizata este un tip de protectie constand In rnentinerea In interiorul eapsutarii a unui gaz de protectie la 0 suprapresiune, In scopul prevenirii formarf unei

---~- ~---

atmosfere explozive In interiorul capsularii.

Acest lucru se poate face fie prin circulatia continua a gazului de protectie, fie prin cornpensarea pierderilor.

~-

Capsularea trebuie sa aiba gradul de protectie minim IP 40 ~i sa previna iesirea

, /

scanteilor prin bariere de scantei.

Clasa de temperatura a capsularii presurizate, (standard de referinta SR EN 50014), trebuie stabilita ca fiind cea mai mare temperatura dintre: .

- temperatura maxima a suprafetei exterioare;

temperatura maxima a suprafetei partilor protejate prin unul din tipurile de protectie (standard de referinta SR EN 50014) ~i care raman sub tensiune chiar ~i dupa lntreruperea alirnentarii cu gaz de protectie (de exemplu, lncalzitoare electrice).

inaintea punerii sub tensiune, capsularea presurlzata trebuie purjata cu 0 cantitate de gaz de protectie cel putin eqala cu de cinci ori volumul intern al capsularii ~i conductelor.

Tipul de protectie lip" se foloseste pentru echipamente statice, masini electrice rotative f (In general de puteri mari) sau pentru dulapuri electrice.

Marcarea aparaturii presurizate trebuie sa contina, In afara datelor specificate la 4.1: - volumul intern liber;

- natura gazului de protectie:

- cantitatea minima de gaz necesar pentru purjare.

4.3.4. Protectia tip securitate intrinseca "i"

in circuitele cu securitate intrinseca nici 0 scanteie sau efect terrruc, prod use in ccnditii normale de functionare sau In conditii de defect nu sunt capabile sa produca aprinderea unei atmosfere explozive date.

18

MONrTORUL OFICIAL AL ROMANIEI, PARTEA I, Nr. 418 bis/18.V.2005

in acest tip de protectie este introdusa notiunea de aparatura asociata, care este aparatura ce contine in acelasi timp circuite cu securitate intrinseea .l?i circuite fara securitate intrinseca l?i este astfet construita tncat circuitele fara securitate intrinseca sa nu afecteze circuitele cu securitate intrinseca.

in practice se folosesc circuite cu curenti foarte mici pentru a transmite semnale analogice (rnasuratori de presiune, temperatura, etc.) sau digitate prin intermediul unor aparaturi care nu sunt cu securitate intrinseca l?i sunt separate de circuitele cu securitate intrinseca prin bariere de securitate intrinseca. Acestea, situate in zone neclasificate, constituie interfata ce permite aiimentarea fara pericol a aparaturii electrice situata in zona periculoasa.

Aparatura cu securitate intrinseca se clasifica in subqrupele IIA, liB, IIC pe baza curentului minim de aprindere (MIC), respectiv in ctasele de temperatura T1 ... T6.

CurentuJ minim de aprindere este curentul minim capabil sa aprinda un amestec exptoziv in aparatura de Incercare, In conditii specificate.

Din punctut de vedere al gradului de sig,uranta aparatura cu protectie "i" se imparte in:

- cateqoria "ia", care nu trebuie sa produca aprinderea nici in functionare normala, nici in cazul unui sinqur defect l?i nici in cazul a doua defecte care conduc la conditiile cele mai nefavorabile.

Coeficientil de siquranta ce trebuie aplicati tensiunii, curentului sau unei combinatii a acestora sunt 1,5 in functionare norrnala l?i cu un singur defect l?i 1 la functionare cu doua detecte.

- categoria "ib", care nu trebuie sa produca aprinderea in functionare normala nici

In cazul unui singur defect.

Coeficientii de siguranta sunt 1 ,5 la functionare normala l?i cu un singur defect l?i functionare cu doua defecte.

Standardul de referinta pentru marcarea aparaturii cu siquranta intrinseca este SR E 50014 (vezi 4.2'}. In plus, marcarea barierelor de siguranta trebuie sa contina:

- tensiunea maxima ce se poate aplica la bornele fara siquranta intrinseca (Urn);

- tensiunea maxima de iesire (Uo).

4.3.5. Protectia prin imersiune In ulei "0"

Protectia consta In imersarea In ulei a par1ilor active ale aparaturii in asa fel


19

4.3.6. Protectia prin inglobare in nisip "q"

$i acest tip de protectle se foloseste foarte rar l?i se aplica numai echipamentelor care nu au piese in rniscare.

Protectia consta in a umple to ate spatiile libere din juruf unor componente electrice cu un material de 0 granulatie foarte fina (cuart foarte fin) astfel tncat, in conditii de functionare, nici un arc produs in interiorul capsularii nu poate aprinde atmosfera exploziva din exterior.

Aprinderea atmosferei exterioare nu poate fi cauzata nici de scantei l?i nici de temperatura excesiva a suprafetei capsularii.

!1J- 4.3.7. Protectia tip incapsulare "m"

Este un tip de protectie in care partile care pot aprinde 0 atmosfera exploziva fie prin scantei, fie prin incalziri sunt incluse intr-un compound - in general, 0 rasina suficient de razistenta la intluentele exterioare - astfel Incat atmosfera exploziva nu poate fi aprinsa nici de scantei l?i nici de lncalzinle care pot avea loc in interiorul capsularii.

Aceasta protectie se aplica, in general, componentelor electronice ca:

- rezistoare cu pelicula sau rezistoare bobinate intr-un singur strat;

- condensatoare cu hattie l?i ceramice;

- optocuploare pentru separarea diferitelor circuite

dar l?i transformatoarelor, bobinelor l?i lnfasurarilor motoarelor cu tip de protectie "e" precum l?i transformatoarelor care corespund prescriptiilor de referinta din standardul SR EN 50020 - securitate intrinseca.

4.3.8. Protectia speciala tip "n"

Aparatura protejata prin tipul de protectie "n" nu poate aprinde 0 atmosfera exploziva lnconluratoare in conditii normale l?i nici in anumite conditii anormale de functionare.

'Pe langa aceasta, se face distinctia intre aparatura care, in mod normal, nu produce arcuri sau scantei l?i/sau suprafete fierbinti si aparatura care produce arcuri, scantei l?i/sa_u suprafete flerbinti. Metoda de protectie rezultata de aici deriva, in parte din tipurile de protectie pentru zona 2 / categoria 3 de aparatura, de un nivel mai scazut. (a se vedea si 4.4.1).

Aparatura cu tipul de protectie "n" se clasifica in:

1 )

aparatura care nu produce scantei "nA" , la care riscul aparitiei de scantei, arcuri

poata fi aprmsa.

atmosfera exploziva ce se gaSel?te deasupra nivelului uleiului sau in exteriorul capsularii sa nu . electrice sau suprafete fierbinti in functionare norrnala este redus priq rnasuri constructive;

2) aparatura in care arcuri, scantei sau suprafete fierbinti In functionare normala,

Acest mod de protectie se aptica aparaturii de cornutatie - contactoare, lntreruptoare,

reostatelor, rezistentelor, transformatoarelor, siqurantelor fuzibile, etc.

Modul de protectie "0" este foarte rar folosit, atat Tn tara, cat l?i pe plan mondial.

pentru care se aplica diverse masuri de protectie precum:

20

MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI, PARTEA I, Nr. 418 biS/18.V.2005

., aparate cu contacte protejate "nC", incluzand tablouri electrice, componente neincendiare Inchise ermetic, aparate capsulate;

aparate cu respiratie limitata "nR"; in care posibilitatea penetrarii unei atmosfere explozive gazoase este redusa la un nivel foarte scazut;

- aparatura cu presurizare slmplificata "nP";

- aparatura cu energ.ie limitata "nl,".

Marcarea aparaturii trebuie sa cuprinda, pe langa elementele de la 4.2, unul din simbolurile de mai sus

Exernpfu:

Ex nC IIT3.

/!Oaca exista conditii speciale de instalare, se adauqa simbolul "X".

4.4. Claslflcarea ~i marcarea aparaturii Ex conform directivei 94/9CE

4.4.1. Oirectiva 94/9CE (ATEX 100a) pentru armonizarea prevederilor privind aparatele ~i sistemele protectoare folosite in arii periculoase, adoptata de Parlamentul European la 23.04.94, va inlocui, tncepand cu 1.07.03, toate reqlernentarile existente la niveL european in dorneniu.

Aceasta directiva a fost preluata ~i in Romania prin Legea Protectiei Muncii din 1996- Normele metodologice (Sectiunea 8).

Conform directivei de mai sus, aparatura de grupa II, folosita in arii periculoase cu gaze ~i vapori inflamabili sau cu praf combustibil, se clasifica in trei categorii, dupa nivelul de siguranta a~ aparaturii , functie de zona in care este folosita.

Aparatura folosita in zone periculoase cu gaze ~i vapori este codificata cu litera "G", iar

-e-e-"

aparatura folosita in zone periculoase cu praf combustibil este codificata cu "0".

Zona Categoria aparaturii Marcarea
o sau 20 1 111 Gsau 1110
1 sau 21 2 112G sau 1120
. 2 sau 22 3 113G sau 1130
- . +- 4.4.2. Noua directiva Introduce simbolul e la marcarea specifica a protectiei EEx corespunzator normei de referinta EN 50014 (preluata ~i ca standard roman),

in tara noastra, procedurile de asigurare a conformitatit prevad conformitatea cu cerintele esentiale de securitate ~i cu standardele rornane ~i europene preluate ca standarde rornane,

!

marcarea aparaturii facandu-se conform Legii nr 90/1996 ~i Normelor metodologice de aplicare.

Exemplu de marcare cornpleta a unei aparaturi Ex pentru arii periculoase cu gaze inflamabile conform directivet 94/9CE(ATEX 100a}


21

ABC Company Ltd

Serie No 0456789

20002

(8' I 112G ( E 1105 110 - 230V, 50 Hz

N.B. 55 ATEX 1234')

EEx ed IIC T4

110 - 230V DC

*) N.B. 55 ATEX 1234 reprezlnta laboratorul autoriz~ inc~rc.~i (organismuf notificat) !?i nurnarul

certificatului de conformitate emis de acesta. - - "T'

Nurnarul de I~mga simbolul ( E (specific numai pentru ATEX) lnlocuieste organismul notificat implicat in sistemul de calitate al productiei.

~ 4.4.3. In conformitate cu noua directive, aparatura ~i sistemele protectoare trebuie tnsotite de urrnatoarele documente:

- 0 declaratie de conformitate CE ~i avand marcajul ( E (

- un certificat de examen de tip CE em is de un laborator de tncercari autorizat

(numit acum "organism notificat"), purtand marcarea de certificare

Aparatura electrica trebuie in sot ita de un certificat de conformitat~ (standardul de referinta EN 50014) sau un certificat de control emis pentru aparatura electrica purtand marcarea CENELEC EEx ~i avand acelasi nivel de protectie.

4.4.4. In tara noastra, conform Legii nr. 90/1996 ~i a Normelor metodologice de aplicare, I inainte de punerea In functiune a instalatillor electrice din arii periculoase trebuie obtinut un 17) I certificat de conformitate a echipamentelor tehnice ~i sistemelor protectoare, eliberat de un I J organism notificat (INSEMEX Petrosani), pe baza unei documentatii intocmite in conformitate

cu prevederile legii de mai sus.

5. Alegerea aparaturii

5.1. Pentru alegerea corecta a aparaturii electrice pentru arii periculoase, trebuie

cunoscute urmatoarele elemente:

- clasificarea ariei periculoase in zone, (standardul de referinta este SR EN 60079-10);

- clasa de temperatura sau temperatura de aprindere a qazelol sau vaporilor;

- grupa (subgrupa) aparaturii electrice;

- conditiile locale (temperatura arnbianta ~i factorii care pot mfluenta negativ protectia la

explozie).

22

MONITOHUL OFICIAL AL ROMANIEI, PARTEA I, Nr. 418 bis/18.V.2005

5.2. In zona 0- pot- fi utilizate numai aparatura ~i circuite cu securitate intrinseca de categoria "ia". Standardul de referinta este SR EN 50020-200.3

1k 5.3. Tn .zona 1 se poate utiliza aparatura permisa pentru zona 0 precurn $i aparatura cu urrnatoarele tipuri de protectie:

Capsulare antideflagranta "d"

v' Aparatura presurizata "p"

v Inglobare In nisip "q"

'"' Imersiune In ulei "0"

Standard de referinta:

SR EN 50018--2003 +SR. ().I JD(PJt-2-&o~Jit)-

SR EN 5001 6-2000

SR EN 50017-1998 EN 50015-1998

SH EN 50019-2003 SR EN 50020-2003 SR EN 50028-1995

v Securitate manta

v Securitate intrinseca v Incapsutare

"en

"i"

Urn"

~5.4. In zona 2 se poate utiliza aparatura aamisa pentru zonele 0 sau 1 precum $i aparatura special proiectata pentru zona 2, ca, de exemplu, tipul de protectie "n". Standardul de referinta~6Ga-7g;J5 (a se vedea 4.3.8).

'-SAffl ~o 0 71- j.J ,

5.5. Prevederile de la 5.3 $i 5.4 nu sunt obligatorii in cazul instalatillor pilot sau legate de activitatea de cercetare-dezvoltare, daca sunt indeplinite, dupa caz, una sau mai multe din urmatoarele conditii:

- s-au luat masuri pentru a preveni aparltia unei atmosfere explozive periculoase;

- la aparitia unei atmosfere periculoase, aparatura electrica este deconectata automat;

- personalul $i mediul nu sunt periclitate de explozii sau incendii.

Personalul de exploatare trebuie sa ia cunostinta de aceste conditii in scris ~i sa fie instruit in privinta prescriptrilor privind utilizarea aparaturii electrice in arii periculoase.

f\\j 5.6. Alegerea ~i montarea aparaturii electrice trebuie facuta astfel tncat sa fie evitata

{(\1i influenta factorilor externi precum: umiditatea, caldura, vibratiile, aqentii chimici, etc. .

. ~

\ 5.7. La instalarea aparaturii de protectie antidelfagranta trebuie evitata apropierea de

lobstacole solide (pereti, conducte, suporti de montare, etc.) .

I Distantele minime de separare de la flansa antideflagranta in functie de subgrupa de

~paratura sunt:

\ - pentru subgrupa IIA

\ - pentru subgrupa HS

- pentru subgrupa IIC

10mm ¥

30mm

4(}mm


23

5.8. [rnbinarile antideflagrante trebuie protejate irnpotriva coroziunii prin aplicarea unor I lubrifianti care nu se lntaresc ~i care, de regula, sunt indicati de fabricant in functie de tipul j aparaturii.

De exemplu, pentru lrnbinari cu flanse $i cep la corpuri de iluminat se recornanda pasta I

siliconica, rezistenta la temperaturi lntre -40°C ~i +200°C. J

5.9. Carcasele aparaturii cu tipul de protectie "e", care contin parti sub tensiune neizolate ~' trebuie sa alba un grad de protectie de cel putin IP 54, iar cele care contin parti sub tensiune ,2. j

izolate trebuie sa alba un grad de protectie de cel putin IP 44. ,

Pentru rnasini electrice rotative instalate in medii curate ~i supravegheate de personal calificat se admite un grad de protectie IP 20 (cu exceptia cutiilor de borne).

5.10. Aparatura cu tipul de protectie .p" sau .J" trebuie instalata cu respectarea prevederilor de la cap. 9 ~i respectiv 11.

5.11. Suplimentar fata de prevederile de mai sus, la instalarea aparaturii in arii J

periculoase trebuie respectate ~i instructiunile sau recornandarlle fabricantului aparaturii. ,

6. Protectla electricii

6.1 Protactii necosare

6.1.1. Circuitele ~i echipamentele electrice situate in zone cu pericol de explozie, 1

exceptandu-le pe cele cu securitate intrinseca, trebuie prevazute cu urrnatoarele protectii: ~ - protectie la suprasarcina;

? - protectie la scurtcircuit;

,- protectie la defecte de punere la parnant:

~ - protectie contra reanclansarii automate in caz de defect.

6.1.2. Protectia la suprasarcina va fi ternporizata functie de curent, iar cea de scurtcircuit

va actiona instantaneu. .

Protectia la defecte de punere la pamant va actiona temporizat sau instanta~ functie de modul de tratare a neutrului retelei de alimentare (a se vedea 12.1) (7 ~) ~~J

6.2. Protectia motoarelor electrice

6.2.1. Pe langa protectiile de la 6.1, la motoarele electrice mai trebuie prevazute:

J./_ protectia la scaderea tensiunii de alimentare sub limitele admise.

24


Fac exceptie rnotoarele pentru care se prevede reaccelerarea in urma golurilor de tensiune de scurta durata, in vederea continuarii fara intrerupere a procesului tehnologic.

_p~ £ - protectia contra ramaneril in doua faze, la motoarele de [oasa tensiune.

"'w La realizarea protectiei prin relee a motoarelor electrice de medie tensiune se vor

'1 respecta prevederile normativului PE 501.

6.2.2. Dispozitivele de protectie la suprasarcina a motoarelor etectrice pot fi de tipul:

a) dispozitive care asigura protectia de baza la suprasarcina cum sunt releele termice de protectie temporizate, dependente de curent, reg late pentru curentul nominal al motorutui; acestea trebuie sa actioneze in 2 ore sau rnai putin la un curent de 1,20- din curentul regJat ~i sa nu actioneze inainte de 2 ore la un curent de 1,05 din curentul reglat.

in retelele de joasa tensiune trebuie prevazute relee pe toate fazele. in retelele de medie tensiune cu neutrul izojat sau legat la parnant prin bobina de stingere, se ad mite montarea releelor numai pe doua faze.

b) dispozitive care asigura 0 protectie preventiva la suprasarcina, cum sunt:

- detectoarele de temperatura inglobate in infa~urari, pentru supravegherea directa a temperaturii in motor; (termistoare);

- alte dispozitive care asiqura, in mod similar cu cele de mai sus, protectia contra suprarncalzirllor inadmlsibile.

6.2.3. La proiectarea protectlilor de baza ale motoarelor de joasa tensiune se recornanda utilizarea asociatiei:

\ - disjunctor, echipat cu relee electrornaqnetice, pentru protectia la scurtcircuit; . I - contact or;

\ - releu de protectie la suprasarcina (releu termic).

'* Tipul de coordonare al acestei asociatii trebuie sa fie 2.Standardele de referinta sunt SR EN 60947-1 ~i SR EN 60947-4-1.

I 6.2.4. Indiferent de modul de comanda/control al motorului, trebuie prevazut un dispozitiv de oprire local.

~ 6.2~5. Releete de protectie la scurtcircuit sau suprasarcina, Iimitatoarele de temperatura, releele de tensiune trebuie sa declanseze toate conductoarele active ale circuitului protejat ~i sa nu permita reanclansarea decat dupa deblocarea manuals a elementului de protectie. in cazul reanclansarii sau deblocarii, trebuie sa se verifice daca echipamentul protejat este in stare de functionare.

6.2.6. Protectia terrnica a motoaretor electrice cu rotorul in scurtcircuit ~i tip de protectie cu siquranta marita "e" trebuie sa lndeplineasca urmatoarele conditii:

a) Dispozitivele de protectie temporizate, dependente de curent, cu caracteristica de timp inversa, trebuie sa deconecteze motorul blocat in timpul tE, indicat pe eticheta motorului.


25

Curbele caracteristice timp-curent ale dispozitivelor de protectie trebuie sa fie afisate vizibil la locul de instalare. Acestea trebuie sa indice timpii de declansare la solicitare trifazata, plecand de la starea rece, pentru 0 temperatura arnbianta de 20°C ~i curenti de 3 pana la 8 ori curentul reglat. Echipamentele trebuie sa declanseze cu 0 abatere de maxim ±20% din timpii rszultati din curbe.

Pentru motoarele cu bobinajul conectat in triunghi, releele de protectie trebuie sa asigure protectia contra functionarii in doua faze. Releele trebuie sa declanseze la 0 valoare de 0,87 din curentul de pornire al motorului, tntr-un timp mai mic sau cel mult egal cu tEo

Dispozitivele de protectie pentru motoarele cu porniri grele ~i frecvente, care produc 0 tncalzire suplimentara, trebuie sa fie special adaptate astfel lncat sa declanseze inainte de atingerea temperaturii Ilmita. Aceasta temperatura nu trebuie depa~ita nici chiar in timpul '

pornirii motorului. "

Schema de protectie a motorului trebuie sa prevada blocarea la porniri repetate. , 1 < Pentru motoarele cu porniri grele se recomanda adoptarea unei alte metode de pornire decat cea directa, care sa limiteze solicitariie electrice ~i term ice precum ~i monitorizarea

curentului absorbit de motor cu ampermetre montate In punctul de comanda al motorului.

'f

. 0

*) Se considera ca 0 pornire este grea, daca dispozitivul de protectie, ales conform celor de mai sus, deconecteaza motorul inainte ca acesta sa atinga viteza nominata. Este, in general, cazul in care timpul necesar pentru atingerea vitezei nominale depaseste de 1,7 ori timpul k

b) Detectoarele de temperatura, inglobate in tnfasuran, sunt permise pentru a 11 controla temperatura lirnita a motorului numai daca acest lucru este specificat In documentatia

motorului.

6.2.7. Motoarele cu securitate marita'~limentate la frecventa ~i tensiune variabile printrun convertizor trebuie incercate ca un ansamblu impreuna cuconvertizorul specificat de furnizor ~i cu sistemul de protectie.

6.2.8. ~ot~a~ele_!n ~xeclJtie-c antideflagrant~ ~~tate la fr~cv~ent~~i te!lsiu~e_ varia~ 1\ printr-un convertizor trebuie sa lndeplineasca una din urmatoarele cerinte:

\

a) cerinta de la 6.2.6;

b) sa fie prevazute cu detectoare de temperatura inglobate in Infasurarl, pentru

-. .~ ~- ~ -------~

controlul direct al temperaturii, care, lmpreuna cu releul de protectie asociat, sa comande

deconectarea.

incercarea motorului ~i convertizorului ca un ansamblu nu este obligatorie.

6.3. Protectia transformatoarelor

,

6.3.1. Transformatoarele trebuie prevazute cu urmatoarele protectii:

protectie contra scurtcircuitelor pe partea primara:

protectie contra defectelor de punere la parnant sau a curentilor reziduali; protectle contra suprasarcinii pe partea secundara,

26

MONITORUL OFICIAL AL ROMAN lEi , PARTEA I, Nr. 418 bis/18.V.2005

Protectiile trebuie astfel alese tncat sa se asigure selectivitatea. Nu este necesara protectia la suprasarcina In urmatoarele cazuri:

transformatorul este astfel construit In cat poate suporta continuu curentul secundar de scurtcircuit la tensiunea primara ~i frecventa nominata, fara 0 supraincalzlre lnadmislblla:

datorita specificului consumatorilor racordati, nu este posibila aparitia unor suprasarcini.

6.3.2. Transtorrnatoarele care au indicatoare de lichid trebuie astfel montate tncat nivelul lichidului sa fie vizibll.

6.3.3. La i"ntocmirea §i calculul protectittor pentru transformatoarele de medie tensiune pe partea primara se vor respecta prevederile normativului PE 501.

6.4. Protectia condensatoarelor

6.4.1. Condensatoarele trebuie prevazute cu protectie la scurtcircuit cu actiune instantanee. Aceasta protectie poate fi reallzata pentru un grup de condensatoare, daca $e ~SigUra In acest mod §i protectia fiecarui condensator In parte.

(/~,o-f\ 6.4.2. Bateriile de condensatoare trebuie prevazute cu posibilitatea de deconectare

~anuala prin Intreruptor sau contactor.

6.4.3. Condensatoarele care raman In leqatura cu zona 1 chiar §i dupa declansarea circuitelor etectrice trebuie sa alba, independent de locul arnplasaril-In interiorul zonei 1 sau in exteriorul zonei cu pericol de explozie-un dispozitiv de descarcare. Acest dispozitiv trebuie sa produca descarcarea intr-un interval de 5 secunde la 0 energie remanenta de

~d f'lf\ O.f 0-)Y.2 mJ la instalatiile electrice din subgrupa de explozie IIA

.~) - 0,06 mJ la instalatiile electrice din subgrupa liB - 0,02 mJ Ja instatatiile electrice din subgrupa IIC

Aceasta conditie se considera rndeplinita pentru condensatoarele construite lntr-un mod de protectie conform par. 5.3.

( 6.4.4. Pentru evitarea unei autoexcitari la motoare asincrone cu compensare separata,

capacitatea de compensare nu trebuie sa fie mai mare de 90%.

6.5. Protectia echipamentelor ,i sistemelor de Incalzire

6.5.1. Pentru echipamentele §i sistemele de Incalzire prin rezistenta trebuie luate rnasuri suplimentare de protectie, In scopuJ Iimitarii temperaturii maxirn~ supraf~ta.

Dispozitivul de protectie trebuie sa conduca la deconectarea sistemului de Incatzire §i sa fie de tipul cu reconectare manuala.

6.5.2. Trebuie luate, de asemenea, masuri de limitare a Incalzirllor datorate curentilor de scurgere la parnant anormali sau a defectelor de punere la parnant.


27

In acest scop, intr-un sistem tip TT sau TN trebuie instalate relee de protectie la curent rezidual (RCD) cu un curent rezidual de max 300 rnA (se recornanda It.n S 30 rnA) care sa deconecteze la un timp de max. 5 sec. la 1M !?i sub 0,15 sec la SIAn, 1M fiind curentul diterentiat rezidual nominal al releului.

in sistemele IT trebuie utilizat un dispozitiv de control al rezistentei de Incalzire, care sa semnalizeze scaderea rezistentei de izolatie sub valoarea de 50 Q/volt.

In cazul in care sistemul de Incalzire prin rezistenta este protejat prin instalarea intr-o aparatura electrica, nu este necesara protectia la curent rezidual sau la defectele de punere la pamant. (de exernplu, rezlstentele anticondens din carcasa unui motor electric).

6.5.3. Circuitele sistemelor de lnsotire electrica a conductelor sau echipamentelor tehnologice cu cabluri de tncalzire trebuie protejate :

- contra scurtcircuitelor prin intreruptoare automate bipolare avand protectie atat ~

pe taza cat !?i pe conductorul neutru; \1

- contra curentilor de scurgere la parnant anormali prin relee de protectie la curent j - rezidual conform 6.5.2.

Cablurile de tnsotire electrica trebuie sa alba un Invelis metalic legat la pam ant.

Se recornanda utilizarea cablurilor de tip "autoregulator" (cu caracteristlca inversa curenttemperatura). in scopul evitarii lncalzirilor locale periculoase .

6.6. Protactla circuitelor de iluminat

6.6.1. Circuitele monofazate la care sunt racordate corpuri de iluminat amplasate in arii periculoase trebuie protejate prin siqurante fuzibile sau intreruptoare automate, atat pe faza cat !?i pe conductorul neutru.

Larnpile corpurilor de i1uminat trebuie alese tinand cont de tensiunea, puterea. frecventa ~i dimensiunile inscrise pe placuta acestora, astfel incat sa se evite aparitia unor temperaturi de suprafata inadmisibile sau alte riscuri.

7. Deconectarea in caz de urgenta ~i separarea electrlca

~ 7.1. Este necesar sa se prevada posibilitatea ca instalatille electrice dintr-o arie periculoasa sa fie deconectate manual in caz de urqenta (incendiu, explozie, avarie tehnologica, etc.). StandardeJe de referlnta sunt SR EN 418!?i SR~ .sIUltJ ~g~.L,.f,6 Punctul de deconectare trebuie amplasat in afara ariei periculoase.

Dispozitivul de deconectare trebuie sa fie usor de recunoscut, amplasat tntr-o zona de

acces.

. Intreruptorul comandat de butonul de avarie trebuie sa tntrerupa toate conductoarele )T

active. inclusiv conductorul neutru. ,. , ,

I

~ 7.2. Trebuie prevazuta posibilitatea ca fiecare circuit sau grup de circuite sa fie separate ri..~

~e restuJ instatatiei etectrice, pentru a se asigura securitatea personalului care intervine pentru:?5

Intretinere sau reparatii. »:

28


Un !'

ft cermte:

aparat folosit pentru functia de separare trebuie sa tndeplineasca urrnatoarele

- tntreruperea sa se faca pe to ate conductoarele active, inclusiv conductorul neutru;

- sa poata fi blocat sau zavorat In pozitia "deschis", In scopul evitarii unei Tnchideri

neintentionate.

Verificarea deschiderii contactelor poate fi:

- vizuala, pentru aparatele cu separare vizibila;

- mecanica, pentru aparatele cu separare aparenta, avand- un indicator ce indica

pozltia contactelor.

8. Canalizatii electrice

8.1. Prevederi generale

8.1.1. Instalarea aparaturii electrice in arii periculoase se poate face prin: - sisteme de cabluri;

- sisteme de conductoare protejate in conducte de protectie.

Aparatura electrica utilizata trebuie sa fie special proiectata pentru unul din modurile de instalare de mal sus (a se vedea sl 8.5.10).

8.1.2. in zone cu pertcol de explozie se pot folosi:

ell - cabluri in executie omologata pentru zona respectiva: - conductoare izolate montate in conducte de protectie:

- bare capsulate cu un tip de protectie antiex. Standardul de referinta este SR EN

50014.

Este permisa ~i folosirea cablurilor cu conductoare de aluminiu, dar cu sectiunea minima dj de 16 rnm" ~i cu conexiuni coresounzatoare pentru aluminiu, cu exceptia utilizarii lor in lnstalatii cu securitate intrinseca,

8.1.3. Sectiunea minima a cablurilor trebuie sa fie:

r

04 -1,5 rnrn" pentru cabluri de energie

-1 rnrn" pentru cabluri de cornanda-control-sernnalizare

-1,5 mm2 pentru cabluri folosite in circuitele transformatoarelor de curent

-0,5 mm diametru pentru cabluri de telernecanica sau telecornunicatii utilizate in

tncapert inchise ~i 0,8 mm diametru pentru aceleasi tipuri de cabluri utilizate in instalatii exterioare.

Sectiunea minima a conductoarelor de aluminiu izolate, protejate in conducte de protectie trebuie sa fie 4 mm",

8.1.4. Dimensionarea circuitelor electrice se va face in conformitate cu prevederile normativelor NP 1-7 ~i PE-107, completate cu prevederile de la acest capitol,

Perrtru instalatiile cu securitate intrinseca nu sunt valabile prevederile 8.1.2, 8.2.1, 8.2.2,

8.2.3.

8.1.5. Sistemele de cabluri trebuie astfel instalate tncat sa se evite expunerea lor la

~" deteriorari mecanice, la coroziune, caldura sau lnfluente chimice.

In acest scop trebuie alese cabiuri cu 0 constructie corespunzatoare conditiilor de montare ~i tunctionare (de exernplu, cabluri armate, ecranate, cu manta rnetalica sau


29

semirigida, etc.) sau trebuie luate masuri de protectie (de exemplu, montarea acestora in conducte de protectie pe portiunile expuse ).

8.1.6. Modul de conectare a circuitelor in cabluri sau conductoare la aparatura electric~ I I

I r1 )

din arii periculoase trebuie sa respecte prevederile tipului de protectie al aparaturii.

Este adrnisa conectarea a doua sau mai multe conductoare la aceeasi borna, daca tipul de borna permite acest lucru.

Doua conductoare cu sectiuni diferite pot fi conectate la aceeasi borna daca sunt in \ I prealabil fixate prin acelasi manson de comprimare.

Orificiile aparaturii electrice, destinate mtrarilor de cabluri sau conducte ~i neutilizate, trebuie obturate cu dopuri adecvate pentru tipul de protectie corespunzator ~i care nu pot fi ~ demontate decat cu dispozitive speciale.

8.1.7. Trecerea gazelor, vaporilor sau lichidelor inflamabile dintr-o arie in alta precum ~i acumularea acestora in canale de cabluri trebuie prevenita prin rnasuri corespunzatoare cum ar ~~ fi stansarea conductelor, tuburilor sau cutiilor de jonctiune, umplerea canalelor de cabluri cu

nisip, etc.

Deschiderile din pereti pentru trecerea cablurilor si conductelor dintr-o arie periculoasa intr-una nepericuloasa trebuie etansate in mod corespunzator, de exemplu prin etansari cu mortar sau obturari cu nisip (a se vedea ~i 8.4).

8.1.8. Distanta minima dintre cabluri ~i conducte ce trebuie avuta in vedere este de 50 1 cd c; mm la intersectii ~i. 100 mm la apropieri. Fac exceptie cablurile de lnsotire electrica a ~ conductelor. .

8.1.9. Se recomanda ca jonctionarea cablurilor in arii periculoase sa fie evitata pe cat I? posibil.

in cazul in care acest lucru nu poate fi evitat, jonctiunile trebuie sa lndeplineasca

urrnatoarele conditii:

- sa fie facute tntr-o capsulare cu un tip de protectie corespunzator zonei;

- sa fie corespunzatoare din punct de vedere electric ~i mecanic;

- sa fie umplute cu un compound, 0 ra~ina epoxidica sau acoperite cu un lnvelis

termocontractabil, conform instructiunilor date de producator.

in cazul in care, la instalarea unei capsulari, sunt necesare borne suplimentare ~i/sau conductoare de alte dimensiuni si curenti fata de cele prevazute de furnizor, este necesar sa se verifice prin calcul, pe baza parametrilor specificati de producator, cca puterea disipata In nolle conditii nu depaseste puterea nominata maxima disipata, a stfe I lncat temperatura maxima de suprafata a capsularii sa nu fie depasita.

30

MONITORUL OFIC.AL AL ROMANIEI, PARTEA I, Nr. 418 bisl18,V.2005

I I Racordarile conductoarelor din cabluri la aparaturi antldeflaqrante sau circuite cu

rJ'1 l- securitate intrinseca trebuie facute numai prin conectoare de presare, clerne cu suruh asigurate 1 contra slabirii, sudare sau brazare.

~ 8.1.10. Trecerea de la un cablu cu conductoare de aluminiu la un cablu cu conductoare

de cupru, In vederea racordarii motorului aferent unui utilaj ce prezinta vibratii excesive sau necesita demontari frecvente trebuie realizata lntr-o cutie de trecere. Tipul de protectie al acesteia trebuie sa corespunda normei de referinta SR EN 50014.

Legatura de la cutia de trecere la motor poate fi legatura rigida In teava sau leqatura f1exibila In tub flexibil (a se vedea l?i 8.5).

Leqatura etectrica dintre cutia de trecere l?i cutia de borne a motorului se poate face fie In conductoare cu izolatie termoplastica sau din cauciuc, fie In cablu f1exibil.

8.2. Alegerea cablurilor

8.2.1. Pentru canatizatii fixe se pot folosi cabluri:

- cu manta rnetalica:

- cu manta termoplastica:

,---.

- cu manta elastomerica;

- cu m~a l?i izoiatie minerala.

8.2.2. Cablurile pentru echipamente portabile cu curenf nominali pana la 6 A si tensiune de maximum 250 V pot sa aiba mantaua din:

- cauciuc sau policloroprena executie mijlocie;

- elastomer sintetlc echivalent.

Aceste cabluri nu pot fi folosite pentru larnpi sau pompe porta bile, comutatoare tip pedala sau alte aparate portabile, daca sunt supuse solicitarilor mecanice.

Pentru aparatura portabila de curenti l?i tensiuni mai mari decal cele de mal sus trebuie folosite cabluri cu manta din:

- cauciuc sau policloroprena executie grea;

- alt elastomer sintetic echivalent.

Cablurile pentru echipamente mobile trebuie sa alba conductorul de protectie lnglobat in mantaua cablului,

8.2.3. Cablurile f1exibile trebuie sa fie de urmatoarele tipuri:

- cu manta din cauciuc sau pollcloroprena executie mijlocie;

- cu manta din cauciuc sau policloroprena executie grea;

- cu izolatie din material plastic echivalente cu ultimul tip.


31

8.3. lntrarl de cabluri

8.3.1. Intrarea cablurilor lntr-o aparatura antideflagranta se poate face astfel: - intrare directa, in care intrarea cablului se face direct in capsularea

.

antideflagranta a aparaturii;

- intrare tndirecta, in care intrarea cablului se face prin intermediul unui compartiment de borne cu tipul de protectie antideflagranta "d" sau cu securitate marita "e".

,,§ 8.3.2. Sistemele de intrari de cabluri trebuie sa satisfaca toate prescriptiile la care se fac referiri in standardul corespunzator pentru aparatura, iar dispozitivele de intrare de cabluri sa fie adecvate tipului de cablu folosit l?i sa nu afecteze tipul de protectie al aparaturii.

8.3.3. lntrarile de cabluri in compartimentul de borne al unei aparaturi antideflagrante trebuie sa satisfaca cerintele de la 8.3.4 pentru compartiment de borne Ex .d" l?i cele de la 8.3.5 pentru compartiment de borne Ex "e".

Acolo unde cablurile intra in aparatura antideflagranta direct, sistemul de cabluri trebuie sa satisfaca prescriptiile de la 8.3.4.

8.3.4. lntrarile de cabluri pentru aparatura antideflagranta trebuie sa asigure etansarea dintre cablu ~i corpul intrarii fie printr-un inel de etansare din material elastomeric, metalic sau compozit, fie printr-un compound de umplere.

Este permis a se folosi dispozitive de intrari de cabluri cu inel de etansare pentru: - capsular! subgrupele IIA, liB amplasate In zona 2;

- capsulari subgrupele !lA, liB amplasate In zona 1 care au un volum mai mic de

2000 ern".

Pe fiecare intrare de cablu trebuie marcate diametrul minim l?i maxim admisibil al cablului Inelele de etansare compresibile trebuie sa aiba Inaltimea axiala necomprirnata de 20 rnm pentru cabluri cu diametrul pana la 20 mm ~i de minimum 25 mm pentru cabluri cu diametrul rnai mare de 20 rnm.

De asernenea, fiecare inel trebuie marcat cu diametrul minim l?i maxim admisibil al cablului.

In toate celelalte situatii care nu respecta conditiile de mai sus ~i anume:

- capsularile ce contin 0 sursa interna de aprindere, au un volum mai mare de 2000 ern" §i sunt amplasate in zona 1;

- capsularile din subgrupa IIC care contin 0 sursa interna de aprindere trebuie folosit fie un dispozitiv de etansare antideflagrant (camera de etansare sau cutie de stopare). care realizeaza etansarea in jurul conductoarelor individuale printr-un compound sau alt material de etansare, fie 0 intrare de cablu antideflagranta cu compound de urnplere.

30

MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI, PARTEA I, Nr. 418 bisl1 a.V.2005

r Racordarile conductoarelor din cabluri la aparaturi antideflagrante sau circuite cu

Jc, I securitate intrinseca trebuie facute numai prin conectoare de presare, c1eme cu surub asigurate l' contra slabkii, sudare sau brazare.

~ 8.1.10. Trecerea de la un cablu cu conductoare de aluminiu la un cablu cu conductoare

de cupru, In vederea racordarii motorului aferent unui utilaj ce prezinta vibratii excesive sau necesita dernontari frecvente trebuie realizata tntr-o cutie de trecere. Tipul de protectie al acesteia trebuie sa corespunda normei de referinta SR EN 50014.

Legatura de la cutia de trecere la motor poate fi legatura rigida In teava sau leqatura flexibila In tub flexibil (a se vedea si 8.5).

l.eqatura electrica dintre cutia de trecere ~i cutia de borne a motorului se poate face fie In conductoare cu izolatie termoplastica sau din cauciuc, fie in cablu flexibil.

8.2. Alegerea cablurilor

8.2.1. Pentru canalizatii fixe se pot folosi cabluri:

- cu manta metallca:

- cu ~a termoplastica;

- cu ~ta elastomerica:

- cu manta ~i izolatle minerata.

8.2.2. Cablurile pentru echipamente portabile cu curenti nominali p~ma la 6 A ~i tensiune

de maximum 250 V pot sa aiba mantaua din:

- cauciuc sau policloroprena executie mijlocie;

- elastomer sintetic echivalent.

Aceste cabluri nu pot fi folosite pentru larnp: sau pompe portabile, comutatoare tip pedala sau alte aparate portabile, daca sunt sup use sollcitartlor mecanice.

Pentru aparatura portabila de curenti ~i tensiuni mai mari decat cele de mal sus trebuie folosite cabluri cu manta din:

- cauciuc sau policloroprena executie grea;

- alt elastomer sintetic echivalent.

Cablurile pentru echipamente mobile trebuie sa alba conductorul de protectie inglobat in mantaua cablului.

8.2.3. Cablurile flexibile trebuie sa fie de urrnatoarele tipuri:

- cu manta din cauciuc sau policloroprena executie mijlocie;

- cu manta din cauciuc sau policloroprena executie grea;

- cu lzolatie din material plastic echivalente cu ultimul tip.


31

8.3. lntrarl de cabluri

8.3.1. Intrarea cablurilor lntr-o aparatura antideflagranta se poate face astfel: - intrare directs. in care intra rea cablului se face direct in capsularea

.

antideflagranta a aparaturii;

- intrare indirecta, in care intrarea cablului se face prin intermediul unui compartiment de borne cu tipul de protectie antideflagranta "d" sau cu securitate marita "e".

11 8.3.2. Sistemele de intrari de cabluri trebuie sa satisfaca toate prescriptiile la care se fac referiri in standardul corespunzator pentru aparatura, iar dispozitivele de intrare de cabluri sa fie adecvate tipului de cablu folosit ~i sa nu afecteze tipul de protectie al aparaturii.

8.3.3. lntrarile de cabluri in compartimentul de borne al unei aparaturi antideflagrante trebuie sa satisfaca cerintele de la 8.3.4 pentru compartiment de borne Ex .d" ~i cele de la 8.3.5 pentru compartiment de borne Ex "e".

Acolo unde cablurile intra in aparatura antideflagranta direct, sistemul de cabluri trebuie :)a satisfaca prescriptiile de la 8.3.4.

8.3.4. lntrarile de cabluri pentru aparatura antideflagranta trebuie sa asigure etansarea dintre cablu ~i corpul intrarii fie printr-un inel de etansare din material elastomeric, metalic sau compozit, fie printr-un compound de umplere.

Este permis a se folosi dispozitive de intrari de cabluri cu inel de etansare pentru: - capsular! subgrupele itA, liB amplasate In zona 2;

- capsulari subgrupele itA, liB amplasate in zona 1 care au un volum mai mic de

2000 em".

Pe fiecare intrare de cablu trebuie marcate diametrul minim ~i maxim admisibil al cablului Inelele de etansare compresibile trebuie sa alba inaltimea axiala necornprirnata de 20 mrn pentru cabluri cu diametrul pana la 20 mm ~i de minimum 25 mm pentru cabluri cu diametrul mai mare de 20 mm.

De asemenea, fiecare inel trebuie marcat cu diametrul minim !?i maxim admisibil al cablului. in toate celelalte situatii care nu respecta condltiile de mai sus ~i anume:

- capsularile ce contin 0 sursa interna de aprindere, au un volum mai mare de 2000 ern" ~i sunt amplasate in zona 1;

- capsularile din subgrupa IIC care contin 0 sursa interna de aprindere trebuie folosit fie un dispozitiv de etansare antideflagrant (camera de etansare sau cutie de stopare) care realizeaza etansarea in jurul conductoarelor individuale printr-un compound sau alt material de etansare, fie 0 intrare de cablu antideflagranta cu compound de umplere.

32

MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI, PARl'EA I, Nr. 418 bisI18.V.2005

Sursa interna de aprindere include scanteile care se produc In functionare normala, care pot cauza aprinderi. De regula, aparatura de comutatie constituie 0 sursa interna de aprindere. Se considera ca 0 capsulate care confine numai borne sau 0 capsulate cu intrare indirecta nu constituie 0 sursa interna de aprindere.

*) Prin volumul capsularf se Inteleg_e volumul intern liber.

8.3.5. Intrarile de cabluri la aparatura cu tipul de protectie cu securitate rnarita trebuie sa

respecte urrnatoarele conditii:

- sa fie corespunzatoare tipului de cablu utilizat:

- sa nu afecteze tipul de protectie "e";

- sa realizeze qradul de protectie IP 54 printr-o etansare corespunzatoare (de

exemplu printr-un inel de etansare sau 0 Imbinare cu filet).

Capsularile cu grpsimea de minimum 6 mm nu necesita 0 etansare suplirrrentara Tntre dispozitivul de irrtrare a cablutui ~i capsutare.

8.3.6. In cazul in care dlspozitivul de intrare a cablului Intr-o capsulare nu este prevazut cu un element de fixare, este necesara fixarea corespunzatoare a cablului.

8.4. Pozarea cablurilor

~/',\

I \Grr~ 8.4.1. De regula, pozarea cablurilor trebuie facuta aparent pe suprafetele peretilor cladirti 5au pe constructiile meta lice.

On Cablurile pozate aparent trebuie alese de- tipul eu lntarziere la propagarea flacarii

J

(standardul de referinta pentru tncercari este SR GEl 60332-1).

8.4.2. Pozarea cablurilor In pardoseata ~i In planseele dintre etaje trebuie facuta Tn cqnducte de otel imbinate prin infiletare sau in canale.

f':' \

l~'e~irea cablurilor din tevile de protectie la motoare sau aparatura locala trebuie etansata.

I 8.4.3. Traseele de cabluri trebuie astfel alese lncat sa perrnlta interventia pentru

/'intretinere sau in caz de avarii ~i incendii.

, 8.4.4. La trecerile cablurilor prin pereti ~i plansee se pot fotosi tevi de trecere, presetupe I sau cutii de nisip, Etansarile vor fi executate conform prevederilor normativului P 118 ~i Anexei la acesta, indicativ MP- OOS.

8.4.5. Trebuie evitata, pe cat posibil, strapunqerea peretilor rezistenti la explozie pentru treeerea canatizatii'or de cabluri sau conducte.

Aceasta este permisa numai in cazuri de stricta necesitate ~i eli respectarea prevederilor din P 11S.

i r

'" 8.4.6 Pozarea cablurilor pe estacade trebuie facuta cu respectarea prevederilor

norrnativului PE 107, tinand seama ~i de prevederile de la 8.1.18. f:!:J


33

8.4.7. Se admite folosirea estacadelor tehnologice pentru pozarea cablurilor, rezervandu-se in acest scop spatii speciale. Se recornanda folosirea partii laterale opusa partii pe care sunt montate utilajele.

8.4.8. Trebuie evitate traseele de cabluri care trec pe deasupra utilajelor ce contin sau vehiculeaza substante inflamabile, cu exceptia cablurilor aferente utilajului respectiv.

8.4.9. in cazul rnontarii cablurilor sub conducte, trebuie luate rnasuri de protejare a cablurilor in zone Ie cu posibile scapari de produse (ventile, flanse, purje) precum ~i in zonele de jonctionare a cablurilor.

8.4.10. Podurile metalice de cabluri trebuie legate la parnant, iar intre elementele ~i profilele longitudinale ale acestora trebuie realizate leqaturi de echipotentializare.

De asemenea, conductele de protectie ale cablurilor trebuie conectate intre ele prin punti

de echipotentializare sileqate la pam ant. ;h

8.4.11. In zonele cu vapori ~i gaze mai grele decat aerul, canalele de cabluri trebuie 1 umplute cu nisip ~i acoperite cu dale de beton (rosturile dintre acestea se vor etansa cu bitum

J

sau alt material).

Se recornanda pozarea cablurilor pe un singur rand pe fundul canalului, la 0 distanta V' f1 intre cabluri de minimum 100 mm. Cablurile se pot poza ~i pe mai multe randuri daca sunt ~ V separate prin cararnfda ~i nisip, iar distanta dintre randuri este de minimum 150 mm. J lJ lesirea cablurilor din canale trebuie facuta prin tevi de otel incastrate in peretii canalului

~i cu etansarea corespunzatoare a cablurilor pe teava.

In zonele cu vapori ~i gaze mai usoare decat aerul nu este necesara umplerea canalelor eu nisip.

Nu este permisa pozarea cablurilor in canale in zonele unde pot aparea scurgeri de lichide cu temperatura ridicata sau solventl, care pot afecta mantaua cablurilor.

8.4.12. La pozarea cablurilor in canale umplute cu nisip cu lungimi mai mari de 10m trebuie luata in considerare reducerea sarcinii admisibile fata de pozarea tn pamant sau in aer,

conform Anexei 5.

8.4.13. Pozarea eablurilor in parnant trebuie sa respecte prevederile normativului PE

?

107.

8.5. Conductoare sau cabluri in conducte de protectie

~ 8.5.1. Conductele de protectie pentru conductoare sau cabluri racordate la capsulari antideflagrante trebuie sa fie de tipul:

34

MONITORUl OFICIAl Al ROMANIEI, PARTEA I, Nr. 418 bis/18.V.2005

(a) conducta de otel de mare rezistenta, trefilat solid sau cu sudura continua, cu grosimea minima a peretelui de 2 mm, protejate contra coroziunii prin zincare sau vopsire;

b), conducta flexibita din metal sau un material compus - de exemplu, conducts rnetalica cu manta din cauciuc sau material plastic, avand rezistenta rnecanica mare sau foarte mare.

Dupa adoptarea standardelor CEI/EN specifice pentru conducte de protectie, se vor avea ir&dere prevederile acestora privind conditiile tehnice ale conductelor de protectie instalate in arii pericutoase.

I 8.5.2. imb~narile conductelor trebuie fa cute prin infiletare, asiqurandu-se infiletarea a

f minimum cinci tHete intre conducta ~i capsulate sau intre conducta ~i racord.

8.5.3. Conductele trebuie prevazute cu dispozitive de etansare la intrarea intr-o ~0 capsulate in care, in functionare no rmata, se produc scantei, arcuri electrice sau temperatura ridicata, precum !}i la intrarea sau iesirea dintr-o arie periculoasa.

I Aceste dispozitive trebuie rnontate la 0 distanta de maximum 450" mm de capsulare.

Exceptie fac capsularile cu racorduri la conducts cu diametrul rnai mic de 50 mm, la care nu sunt necesare dispozitive de oprire a flacarilor.

Dupa instalarea conductoarelor, dispozitivele de etansare trebuie umplute cu 0 masa de etansare (compound), in scopul de a evita intrarea gazelor in conducte.

Compoundul trebuie sa fie impermeabil, sa nu se contracts la aplicare ~i sa aiba punctul de inmuiere mai mare de 90Cf C.

Adancimea masei de etansare (cornpoundului) din dispozitivul de etansare trebuie sa fie ce] putin egala cu diametrul interior a~ conductei, dar nu mai rnic de 16 mm.

( 8.5.4. Toate Imbinerile conductelor cu aparatura electrica trebuie sa fie' de tipul I demontabil (prin racorduri olandeze), pentru a permite demontarea aparaturii fara demontarea , conductei.

8.5.5. in cazul circuitelor de lungimi mari, unde este posibfta acumularea condensului in interiorul conductelor de protectie trebuie montate dispozitive speciale de drenare.

r" i 8.5.6. Racordarea motoarelor electrice care au vibratii excesive in functionare normala

se recornanda a fi facuta prin intermediul unei cutii de trecere !}i a unui racord flexibil (a se vedea !}i 8.1)

J

) 8.5.7. in conducte se pot utiliza cabluri mono sau multifilare, nearmate sau fara manta,

conductoare izolate din cupru sau aluminiu cu izolatie terrnoplastica sau elastornerica.

l Suma ariilor to. tate ale sectiunilor cablurilor instalate lntr-o conducta nu trebuie sa fdepa!}easca 40% din aria sectiunii conductei.

I f 8.5.8. Irnbinarea conductoarelor trebuie facuta, de regula, prin conectoare sau cleme de

,I legatura prin presare, cu surub asigurat contra slabirii sau prin sertizare.

MONITORUl OFICIAl Al ROMANIEI, PARTEA I, Nr. 418 bis/18.V.2005

Clemele trebuie sa fie omologate pentru conductoare de cupru sau de aluminiu. Conductoarele de cupru pot fi imbinate ~i prin rasucire ~i matisare, pe 0 lunqirne de cel putin 20 mm.

imbinarea conductoarelor de aluminiu prin rasucire este interzisa.

La imbinarea conductoarelor trebuie respectate !}i prevederile corespunzatoare din normativul NP 17-02.

8.5.9. Izolarea locurilor de imbinare a conductoarelor trebuie facuta fie cu benzi adezive de PVC rezistent la intemperii, fie cu benzi termocontractabile sau alte materiale echivalente. 8.5.10. Se recomanda ca instalarea aparaturii sa se faca exclusiv prin unul din modurile de la 8.1.1 ..

In cazul in care este necesara instalarea prin cabluri a unei aparaturi proiectate pentru instalare in conductoare protejate in conducte sau invers, trebuie aplicate rnasurile de adaptare de la 8.5.11 sau 8.5.12.

8.5.11. 0 capsulare proiectata special pentru racordarea conductoarelor In conducte de )Jrotectie poate fi racordata prin cabluri conform uneia din cele trei metode de mai jos:

1. Conducta rnetalica rigida filetata poate fi Infiletata in orificiul filetat al capsularii.

Pe conducta rnetalica, la max. 450 mm de capsulare se instaleaza un dispozitiv de etansare: intre acesta !}i cutia de borne se instaleaza 0 alta conducta rnetalica riqida, in aceleasi conditii ca mai sus.

Daca lungimea acesteia este mai mare de 450 mm, se instaleaza un dispozitiv de etansare suplimentar.

Cablul se va racorda la cutia de borne In conformitate cu modul de protectie al cutiei

2. Un adaptor cu acelasi mod de protectie ca ~i capsularea, avand treceri etanse ~i cutie de borne, poate fi infiletat in orificiul de intrare al conductei in capsulare direct sau prin intermediul unei conducte de maximum 150 mm lungime.

Metoda se aplica !?i in cazul capsularilor proiectate special pentru racordarea in cabiuri instalate in conducte, dar pentru care realizarea conexiunii necesita alte cabluri.

Cablul se va racorda la cutia de borne conform prevederilor corespunzatoare modului de protectie al cutiei.

3. Cablul poate fi racordat la capsulare cu ajutorul unei intrari de cablu si, daca este necesar, cu ajutorul unei piese de tranzitie, care are rolul de adaptare a diametrului intrar!i de cablu la cel al orificiului filetat al capsularii.

Atunci cand cablul intra intr-o capsulare antideflagranta, 'intre intrarea de cablu ~i capsulare se insereaza un dispozitiv de etansare, conform metodei 1.

8.5.12. Racordarea in conductoare a unei capsular! proiectate special pentru racordarea in cablu se poate face prin infiletarea unei tevi rigide in orificiul capsularn (a se vedea !}i 8.1).

35

36

MONITOHUL OFICIAL AL ROMANIEI, PARTEA I, Nr. 418 bis/t8.V.2005

Filetul conductei trebuie sa fie cornpatibil cu filetul capsularii,

8.6. Montarea conductelor de protectle

8.6.1. Este interzisa asezarea conductelor pe suprafata pardoselii. Este adrnisa pozarea conductero~ardoseti betonate, daca acestea sunt acoperite cu un strat de minimum 20- mm

de beton. r Q._ ~. • " • "

I Nu este perrnisa pozarea In pardoseh a conductelor de protectie mal rruci de 3/4 .

8.6.2. In tncaperlle foarte umede ~i cu mediu putemic coroziv, conductete nu trebuie asezate direct pe suprafetele portante, Distantele minime intre conducte si pereti sau tavane trebuie sa fie:

_ pentru conducte cu diametrul pana la 1"- de doua ori diametrul conductei respective;

- pentru conducte cu diametrul mal mare de 1"- diarnetrul conouctel respective.

8.6.3. Trebuie prevazute leqaturi de fixare rigida a conductelor de protectie, care sa nu permita deplasarea acestora fata de constructia de sustinere.

No- este perrnisa fixarea conductelor prin sudare directa de suport. 8.6.4. Conductele de protectie montate aparent trebuie fixate astfel:

_ la maximum 800 mm fata de rnotoare sau aparate locale;

_ ta maximum 300 mm fata de corpuri de iluminat, cutii de derivatie sau fitinguri. 8.6.5. La trecerea conductelor prin pereti sau plansee trebuie respeetate prevederile normativului P 118 ~J MP- 008.

8.6.6. La trecerea conductelor prin pereti, dispozitivele de etansare trebuie montate, de regula, in ariile periculoase, in imediata apropiere a locutui de iesire, Intre dispozitivul de etansare ~j perete nu este perrnisa montarea de racorduri de leqatura.


37

9. Prescriptii de instalare ~i punere in functlune pentru aparatura presurlzata "p"

9.1. Condltli tehnice pentru conducte

9.1.1. Materiatele folosite pentru conducte ~i lmbinari nu trebuie sa fie afeetate de gazul de protectie ~i de vaporii sau gazele inflamabile in care sunt instalate.

9.1.2 Conduetele trebuie sa reziste la 1,5 ori suprapresiunea maxima specificate de ~

furnizorul aparaturii presurizate sau la suprapresiunea maxima a sursei de presurizare. ' jJ

9.1.3. Intrarea gazului de protectie in conducta de alimentare trebuie sa se faca in afara ariei periculoase. Face exceptie cazut in care gazul este furnizat In butelii.

9.1.4. Se recornanda ca orificiile de iesire a gazului de pe conductele de evacuare sa fie intr-o arie nepericuloasa .

Daca acest lucru nu este posibil, trebuie instalate bariere contra scanteilor ~i particulelor incendive.

9.1.5. Barierele nu sunt necesare in zona 2, daca aparatura nu produce, in functionare j11" u

normala, scantei sau particule incendive. I ~

In toate celelalte situatii instalarea barierelor este obligatorie.

9.1.6. Se recornanda ca instalarea aparaturii de presurizare, ventilatoare, compresoare, dispozitivele de control/comanda aterente, etc., sa se faca intr-o arie nepericuloasa; in caz contrar, aparatura trebuie sa fie protejata corespunzator zonel.

9.2. Masuri in cazul defectarii presurlzarii

9.2.1. Aparatura cu sursa interna de degajare trebuie instalata conform lnstructiunilor furnizorului.

in cazul defectarli presurizarii, este necesara alarmarea ~i luarea de masuri pentru mentinerea siqurante! sistemului. .

9.2.2. Daca aparatura este fara sursa interna de degajare, masurile care trebuie luate in cazul defectarii presurizarii depind de clasificarea ariei periculoase ~i de tipul de protectie al aparaturii.

9.2.3. In zona 1, daca aparatura este corespunzatoare zonei 2 fara presurizare, este necesara alarmarea, in vederea luarii de rnasuri pentru repararea defectiunii; daca aparatura

38

MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI, PARTEA I, Nr. 418 bisf18.V.2005

este necorespunzatoare pentru zona 2 fara presurizare, alarma trebuie urrnata de deconectare automata.

9.2.4. In zona 2, tn cazul in care aparatura este corespunzatoare zonei 2 fara presurizare, nu trebuie luata nici 0 masura: daca aparatura nu este corespunzatoare zonei 2 fara presurizare, este necesara alarmarea.

9.3. Purjarea

9..3.1. Gazul de protectie pentru purjare l?i presurizare trebuie sa fie necombustibH l?i netoxic, sa nu contina umezeala, praf sau ulei.

9.3.2. Daca se foloseste aerul ca gaz de protectie, priza de aer trebuie arnplasata ln afara ariel penculoase.

9.3.3. Cantitatea de gaz de presurizare necesar pentru purjare trebuie sa fie de cel putin 5 orl volumul spatiului liber din capsulare l?i conductele aferente.

9.3.4. Timpul de purjare pentru presurizarea unei capsulari, inclusiv pentru conductele aterente, trebuie speeificat de furnizor.

9.3.5. in zona 2 purjarea nu este obligatorie, daca atmosfera tn interiorul capsularii este mult sub Umita inferioara de inflamabilitate (de exemplu, 25% din LEL}. Acest lucru se poate controla prin instalarea unor detectoare de gaz.

S..4. Punerea in functiune

9.4.1. In vederea puneru In functiune a unei lnstalatii presurizate trebuie obtinut un

"

certificat de ve_rificare a tipului de protectie etiberat de un organism notificat (a se vedea 4.4.4).

Standardul de referinta este SR EN 50014.

/ 9.4.2. Punerea tn functiune a unei instalatli de presurizare trebuie autorizata de catre 0

[ comisie compusa din reprezentanti ai beneficiarului, proiectantului, INSEMEX Petrosani l?i ai Inspectoratului teritorial de stat pentru protectia muncii.

10. Realizarea lncaperilor presurizate

Prevederile de mai jos se refera la lncaperi situate In arii periculoase, in care patrunderea gazelor sau vaporilor inflamabW este prevenita prin mentinerea in interiorul acestora a unui gaz de protectie la 0 presiune mai mare decat cea atrnosferica.

Se presupune inexistenta in aceste tncaperi a unor surse interne de degajare de gaze sau vapor! inflamabili.

Atmosfera din interiorul unei camere care partial este situata intr-o zona periculoasa, dar ale carei deschideri duc catre zone nepericutoase, se considera nepericuloasa.

Standardut de referinta privind principiile de constructie a camerelor, precurn l?i a sistemului de conducte de gaz de protectie este SR CEI 60079-13.


39

10.1. Principii de constructie

10.1.1. Conductele pentru gazul de protectie l?i conexiunile acestora trebuie sa reziste la 1,5 ori suprapresiunea maxima la functionarea normala sau minimum 200 Pa.

Pentru evitarea deforrnarii conductelor sau conexiunilor datorate unor suprapresiuni in functionare trebuie montate dispozitive de securitate corespunzatoare.

10.1.2. Numarul conductelor de alimentare cu gaz de protectie trebuie ales in functie de amplasarea aparaturii de protejat. Aceste conducte trebuie considerate ca facand parte din Tncapere.

10.1.3. I ntrarea conductelor l?i cablurilor in incapere trebuie etansata corespunzator pentru a se evita patrunderea substantelor inflamabile .

10.1.4. Se recornanda ca orificiile de evacuare care se deschid intr-o zona periculoasa sa fie prevazute cu supape sau clapete automate de inchidere pentru a se evita patrunderea atmosferei exterioare atunei cane se defecteaza instalatia de presurizare.

10.2. Masuri de prevenire a riscului exploziilor

10.2.1. Pentru prevenirea riscului aparitlei unei explozii generate tn momentul cuplarii aparaturii electrice sau al defectarii presurizarii, trebuie luate anumite rnasuri functie de caraeteristicile aparaturii electrice, de conditiile de mediu l?i de folosirea dispozitivelor de securitate pentru monitorizarea atmosferelor interioare sau pentru acticnarea unei alarme sau deconectarea automata a allrnentaril cu energie.

10.2.2. La punerea sub tensiune initiala sau dupa deconectare trebuie sa se ia una din urrnatoarele rnasuri:

a) sa se efectueze 0 purjare de 0 durata suficienta (volumul de gaz protector necesar pentru purjare este estimat ca fiind de cel putin cinci ori volumul interior al camerei l?i conductelor asociate);

b) sa se presurizeze camera.

a atmosfera este considerata nepericuloasa atunci cand in orice punct din camera, incinte l?i conducte asociate, concentratia gazelor sau vaporilor inflamabili este sub 25% din LEL (Iimita inferioara de explozie).

10.2.3. La defectarea presurizarii. daca atmosfera, in absents presurlzarii, este clasificata zona 1, trebuie deosebite urmatoarete situatli:

a) daca aparatura este tn constructie normala, neadecvata pentru functionare in

arii periculoase trebuie luate urmatoarele masuri :

- alarms adecvata (optica, sonora sau ambele) care sa indice lipsa presurlzarii;

- rnasuri imediate pentru a reface presurizarea;

- intrerupe~ea automata a a.'imentarii cu energie, intr-un interval de timp

predeterminat, tinand cont de cerintele unei opriri tehnologice programate.

b) daca aparatura etectrica instalata tn camera este corespunzatoare pentru . zona 2, trebuie luate urrnatoarele rnasuri :

MONITOR-UL OFICIAL AL ROMANIEI, P'AR"FEA I, Nr. 418 biS/18.V.200S.

- alarma adecvata (optics. sonora sau arnbele) care sa indice lipsa presurizarii:

- rnasuri imediate pentru- refacerea presurizarii;

- deconectarea programata a- alimentaril cu energie, daca presurizarea nu poate

fi retacuta pentru 0 perioada mai indefunqata de timp, sau daca concentratia de gaz inflamabil creste pana la niveluri de alarma.

10.2.4. La defectarea presurizarii, daca atmosfera, In absenta presurizarii, este clasificata zona 2, iar aparatura din camera este In executie normala, neadecvata pentru

40

. functionare In mediu cu pericol, trebuie luate urrnatoarele rnasuri :

- alarma adecvata (optica. acustica sau ambele) care sa indice lipsa presurizarii;

- rnasuri imediate pentru refacerea presurizarii:

- "intreruperea automata a alimentarf cu energie cat mai repede posibil, lntr-un

interval de timp stabilit, daca continutul de gaz inflamabil creste spre valori periculoase.

~.. 10.2.5. lnstalatiile electrice de presurizare, ilumlnatul §i telecornunicatiile esentiale ;1 trebuie alese conform zonei care corespunde clasitlcarf interiorului lncaperii in lipsa j presurizarli, ceea ce permite ca acestea sa rarnana in functiune chiar §i in lipsa presurizarii,

10.2.6. in cazul in care este nevoie sa se pastreze in functiune aparatura electrica din tncapere, se recomanda asigurarea a doua surse separate de gaz de protectie. Fiecare sursa trebuie sa poata rnentine slnqura suprapresiunea necesara.

10.2.7. Alarma trebuie sa fie arnplasata acolo unde poate fi perceputa imediat de personalul de supraveghere.

10.2.8. Pentru monitorizarea tunctionarf satisfacatoare a presurizarii trebuie sa se foloseasca fie un dispozitiv de monitorizare a presiunii, fie un dispozitiv de monitorizare a

debitului, fie ambele. J

10.2.9. Sistemul de presurizare trebuie astfel dimensionat, tncat sa asigur 0 suprapresiune minima de 25 Pa In punctele din interiorul camerelor §i conductelor asociate, la care se pot produce pierderi, toate u~.ile ~i ferestrele fiind Inchise.

10.2.10. La proiectarea sistemului de presurizare trebuie respectate prevederile normativele 1.5, P 118 §i normele generale de protectie contra incendiilor.

10.2.11. inaintea punerii in functiune a camerei presurizate trebuie verificate . u rrnatoare le:

- daca se po ate efectua purjarea;

- daca suprapresiunea minima se poate rnentine cu debitul minim al sistemului de

presurizare cu toate deschiderile Inchise, in condltii normale de functionare. 10.2.12. Pe usa camerei presurizate trebuie marcata inscriptia:

ATENTIE - CAMERA PRESURIZATA - iNCHIDETI U$A

in interiorul camerei trebuie afisate urmatoarele informatii:

- suprapresiunea minima necesara sau debitul corespunzatcr de gaz de protectie;

- reguli de punere sub tensiune §i tirnput de purjare necesar;

- masuri ce trebuie luate la oefectarea presurtzar!i.

.,

MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI, PARTEA I, Nr. 418 bis/1&.V.2005

41

11. Prescrtptll de instalare pentru tipul de protectie "i"- securitate intrinseca

Spre deosebire de alte tipuri de protectie antiexploziva, unde trebuie avuta In vedere limitarea energiei in aparatura pentru a evita aprinderea unui amestec exploziv, la echipamentele cu securitate intrinseca l?i circuitele aferente trebuie avuta in vedere asigurarea integritatii acestora prin protejarea Impotriva patrunderii energiei din alte surse .

In acest fel, chiar In caz de defect (scurtcircuit, punere la parnant sau ruperea circuitului), energia limita In circuit nu este depasita.

De aceea, prin modul de instalare a circuitelor cu securitate intrinseca, trebuie sa se urrnareasca mentinerea separarii fata de alte circuite.

11.1. tnstalatll pentru zonele 1 ~i 2

11.1.1. Standardul de referinta privind aparatura cu securitateintrinseca l?i partite cu securitate intrinseca ale aparaturii asociate, instaJate in zonele 1 sau 2, este SR EN 50020. 11.1.2. Se recomanda ca aparatura asociata sa fie arnplasata in afara ariei periculoase sau, daca acest lucru nu este posibildin motive practice, sa alba 0 protectie antiexploziva corespunzatoare.

11.1.3. Tensiunea de alimentare a aparaturii electrice asociate nu trebuie sa fie rnai mare dedit tensiunea Inscrisa pe eticheta acesteia, iar curentul de scurtcircuit prezumat al sursei de alimentare nu trebuie sa fie mai mare de 1500 A.

11.1.4. Tensiunea de incercare a cablurilor folosite pentru circuitele cu securltate . intrlnseca trebuie sa fie de minimum 500 V c.a.

Diametrul conductoarelor individuale din locurile cu pericol de explozie trebuie sa fie de f , minimum 0,1 mm.

11.1.5. Ecranul cablurilor trebuie legat la parnant lacapatul din zona nepericuloasa. Intr- ~ un singur punct.

11.1.6. Ecranul trebuie leg at la parnant in mai multe puncte in una din urmatoarele situatii de mai [os:

a) daca ecranul are 0 rezistenta mare sau exista un ecran suplimentar Impotriva interferentelor inductive, conectarea la parnant In mai multe puncte trebuie sa tndeplineasca urmatoarele conditii:

- conductorul de legare la parnant sa fie izolat l?i sa alba 0 sectiune minima de 4

mm2 cupru;

- conductorul de legare la parnant l?i ecranul sa fie legate la parnant In acelasi punct,situat la capatut din zona nepericuloasa:

- ansamblul conductor de legare la parnant-ecran sa reziste la 0 Incercare a izolatlel la 500 V fata de toate celelalte conductoare din cablu l?i toate arrnaturtle de cablu;

- valoarea LlR a cablului sa nu depaseasca valorile permise, prevazute In certificate, rnarcajul echipamentului sau instructiunile de utilizare (a se vedea l?i 11.1.18).

42


b) daca zona de instalare a cablului prezinta un inalt grad de echlpotentialitate (este asiqurata egalitatea potentialelor dintre cele doua extrernitati ale circuitului), ecranele pot fi racordate la parnant la cele doua capete, ~i, daca e necesar, in oricare alt punct intermediar. c) se pot efectua legari la pam ant multiple, prin condensatoare a carer capacitate totala echivalenta rui depaseste 10 nF.

Arrnatura cablului trebuie conectata la sistemul de legare echipotentlala in cel putin un punct, pentru a evita aparitia de scantei periculoase.

Se recornanda conectarea arrnaturit la sistemul de legare echipotentiala prin intermediul .ntrarilor de cablu de la cele doua capete.

11.1.7. La instalarea cablurilor ce contin circuite cu securitate intrinseca trebuie respectata una din urmatoarele conditii:

- sa fie protejate impotriva riscului de deteriorare rnecanlca:

- sa fie armate, ecranate sau cu lnvelis metalic;

I

- sa fie separate de cablurile continand circuite fara securitate lntrlnseca.

r 11.1.8. Nu sunt permise in acelasi cablu multifilar circuite cu securitate lntrmseca ~i

t circuite tara securitate intrinseca.

11.1.9. in afara cazurilor in care sunt permise in mod special, circuitele cu siquranta intrinseca nu trebuie dispuse in aceleasi cabluri, rnanunchiuri, tuburi de protectie, poduri de cabturi cu circuitele fara securitate intrinseca, ci trebuie separate cu ajutorul unor bariere mecanice.

Asemenea bariere nu sunt necesare, daca toate cablurile sunt ecranate sau cu Invelis metalic legat la parnant sau daca sunt fixate solid, astfel tncat sa se rnentina 0 separare fizica corespunzatoare.

11.1.10. 0 atentie deosebita trebuie acordata evltarii mfluentei carnpurilor electromagnetice perturbatoare, generate fie de cabluri monofilare prin care circula curenti mari, fie de linii electrice aeriene de Inalta tensiune, prin montarea cablurilor continand circuite cu siquranta intrtnseca la distante corespunzatoare sau prin folosirea de ecrane sau conductoare torsadate.

II 11.1.11. Cablurile care contin circuite cu securitate intrinseca trebuie sa fie marcate prin

1 etichetare sau codificarea culorilor. Culoarea folosita trebuie sa fie albastru deschis.

, Marcarea circuitelor cu securitate mtrinseca nu este necesara daca toate cablurile cu ~i

fara securitate intrinseca sunt armate, ecranate sau cu tnvelis metalic.

11.1.12. Cablurile continand mai multe circuite cu securitate lntrinseca trebuie sa indeplineasca urmatoarele cerinte suplimentare:

- izolatia conductoarelor sa reziste la 0 incercare de rigiditate dielectrtca la 0 tensiune dubla fata de tensiunea nominata, dar minimum 500 V c.a.;

- cablul sa reziste la 0 incercare de rigiditate dielectrica cu 0 tensiune de minimum 500 V c.a., aplicata intre to cite conductoarele legate trnpreuna ~i armature ~i ecranul legate lrnpreuna ~i de minimum 1000 V c.a., aplicata intre doua manunchiuri de conductoare legate tmpreuna, fiecare continand jumatate din nurnarul de conductoare ale cablului.

11.1.13. in instalatille electrice care contin circuite cu securitate lntrinseca (dulapuri de rnasura ~i control, cutii de conexiuni, etc.) bornele trebuie separate in mod sigur de circuitele

MONITORUL OFICIAL AL ROMAN~EI, PARTEA I, Nr. 418 bis/18.V.2005

43

fara securitate intrinseca (de exemplu printr-un perete de separare sau printr-o distantare de cel putin 50 mm). Bornele circuitelor cu securitate intrinseca trebuie marcate corespunzator, Standardul de referinta este SR EN 50020.

11.1.14. Circuitele cu securitate intrlnseca pot fi izolate tata de pamant sau legate intr-un punct la sistemul de legare echipotentiala, daca acesta acopera toata aria in care sunt instalate circuitele cu securitate intrinseca.

Alegerea uneia din cele doua metode de instalare trebuie sa aiba in vedere regulile de functionare a circuitelor ~i instructiunlle producatorului.

11.1.15. Daca circuitul cu securitate intrinseca este izolat fata de parnant, trebuie luate masuri pentru eliminarea riscului provenind de la Incarcarile eJectrostatice, de exempJu, printr-o legare la pamant prin intermediul unor rezistente de 0 valoare cuprinsa intre 0,2 ~i 1 MQ. 11.1.16. Legarea la parnant intr-un circuit, in doua sau mai multe puncte, este permisa cu conditia ca circuitul sa fie separat galvanic in subcircuite, fiecare dintre acestea avand un singur punct de punere la parnant.

Legarea la parnant a circuitelor cu securitate intrinseca poate fi necesara fie din motive functionale (de exemplu, pentru termocuple sudate). fie din motive de securitate (de exemplu, cand se utilizeaza bariere de securitate fara separare galvanica sau cand aparatura nu rezista la tncercarile de rigiditate dielectrica de minimum 500 V fata de pamant). Standardul de referinta este SR EN 50020

11.1.17. Bornele de Jegare la parnant ale barierelor de siguranta fara separare galvanica (de exemplu barierele Zener) trebuie legate la sistemul de legare echipotentiala pe drumul eel mai scurt sau (numai in sistemul TN-S) legate la parnant.

lmpedanta dintre punctul de legare la parnant a barierelor de securitate ~i punctul de legare la parnant al sistemului trebuie sa fie mai mica de 1 '0. Se recomanda utilizarea unor bare separate de legare la parnant,

Legatura trebuie reatizata cu conductor izolat de cupru, cu 0 sectiune minima de 4 rnrn", ceasta sectiune trebuie verificata la curentul de scurtcircuit al retelei de alimentare a barierei

§i, eventual, marita corespunzator.

~ 11.1.18. La instalarea circuitelor cu securitate intrinseca cu 0 singura aparatura asoclata trebuie facute urmatoarele verificari, ce trebuie sa corespunda standardului de referinta SR EN 60079-14:

a) Suma dintre capacitatea interna efectiva maxima C1 a fiecarei unitati de aparatura cu securitate lntrinseca ~i capacitatile cablului (in general cablurile fiind considerate ca avand 0 capacitate concentrata egala cu capacitatea maxima intre doua conductoare alaturate) nu trebuie sa depaseasca valoarea maxima Co rnarcata pe aparatura asociata.

b) Suma dintre inductanta lnterna efectiva maxima, LI a fiecarel unltati de aparatura cu securitate intrtnseca ~i inductanta cablului nu trebuie sa depaseasca valoarea maxima La marcata pe aparatura asociata.

! Grupa aparaturii cu circuite cu securitate intrinseca este aceeasi cu cea sirnilara gruparii legare la parnant de tip TN-S in conformitate cu 11.1.17, iar aparatura trebuie alirnentata de la

('NV~}f"\ • t

celei mai {restrictive In ceea ce priveste utilizarea, pentru orice exemplar de aparatura electrlca retea pnn r-un transformator de separatie, protejat pe primar prin siqurante fuzibile cu

ce forrneaza circuitul respectiv (de exemplu un circuit cu aparatura liB ~i IIC va fi de grupa liB). ~ l) capacitate de rupere corespunzatoare.

Toate componentele circuitului (aparatura simpla, aparatura cu siquranta intrinseca,

potential ce pot aparea ca urmare a descarcariior atmosferice, trebuie instalat un dispozitiv de protectie la supratensiuni intre fiecare conductor nelegat la parnant ~i structura locala lnvecinata, la maximum 1 m de intrarea in zona O. Conductorul de conexiune trebuie sa aiba 0 sectiune de minimum 4 mrn" cupru.

p Dispozitivul de protectie la supratensiuni trebuie sa suporte un curent de descarcare de

11.1.19. In cazul circuitelor cu securitate lntrinseca cu mai mult de 0 aparatura asociat varf de minimum 10 kA (impuls de 8/20 us, de 10 ori), iar tensiunea de amorsare trebuie

44


In cazul In care aparatura cu securitate intrinseca nu confine inductanta efectiva ~i aparatura asociata este marcata cu 0 valoare Inductanta/rezistenta LlR, daca valoarea LlR a cablului, rnasurata intre doua conductoare din cablu prezentand separatia maxima, este rnai mica decat aceasta valoare, nu este necesar sa se satisfaca prescriptia referitoare la Lo.

c) Valoarea tensiunii de intrare admise UI, a curentului de intrare II ~i a puterii de intrare PI ale fiecare! aparaturi cu securitate lntrinseca trebuie sa fie mai mari sau egale cu valorile Uo. 10 ~i, respectiv, Po, corespunzatoare aparaturii asociate.

d) La aparaturile simple, temperatura maxima se poate determina din valorile Po pentru aparatura asociata, pentru a obtine clasa de temperatura. Clasa de temperatura poate fi determinata cu ajutorul tabelului 11.3.

in plus, componentele cu 0 suprafata mai mica decat 10 cm2 (cu exceptia firelor conductoare) pot fi clasificate ca T5 daca temperatura lor de suprafata nu depaseste 150° C.

J:k.. Tabelul 11.3 Evaluarea pentru clasificarea T4 dupa dimensiunea componentei ~i ~

temperatura ambianta

Suprafata totala excluzand capetele conductoare

Cerinte pentru clasificarea T 4 (bazata pe temperatura ambianta de 40° C)

Temperatura de suprafata <275° C,_.)

Temperatura de suprafata <200° C,.....,

>20 mm">!

Puterea sa nu depaseasca 1,3 W J

Redusa la 1,2 W la 0 temperatura ambianta de 60° C sau 1,0 W la 0 temperatura ambianta de 80° C

I~

MONHORUL OFICIAL At. ROMANIEI, PARTEA I, Nr. 418 bis/18.V.2005

45

11.2. lnstalatii pentru zona 0

11.2.1. in zona 0, instalarea circuitelor cu securitate intrinseca trebuie sa respecte prescriptii1e de la 11.1 pentru zonele 1 ~i 2, completate sau modificate de prevederile de la paragrafele urmatoars.

11.2.2. Standardul de referinta pentru aparatura cu securitate intrinseca ~i aparatura asociata, instalate in zona 0 este SR EN 50020, categoria "ia". Se recornanda utilizarea aparaturii asociate cu separare qalvanica intre circuitele cu ~i fara securitate intnnseca.

11.2.3. Aparatura asociata fara separare galvanica se poate utiliza numai in schema de

cablurile) trebuie sa fie de categoria "ia".

11.2.4. Atunci cand este necesara legarea la parnant din .motive functionale, aceasta trebuie facuta in afara zonei 0, dar cat mai aproape de aparatura din zona O.

11.2.5. in cazul in care aparatura instalata in zona 0 poate fi periclitata de diferente de

. .

este necesara verificarea prin calcule sau prin Incercari de aprindere prin scanteie a securitat determinata pentru fiecare instalatie in parte.

intregului sistem (grupa aparaturii, clasa de temperatura ~i categoria), standardul de referint

fiind SA EN 50020.

Caracteristicile nominale ale elementelor de limitare a tensiunii ~i curentului din fiecan aparatura asociata nu trebuie sa depaseasca cornbinatiile valorilor Uo ~i 10 ale celorlalt aparaturi asociate.

Standardul de referinta pentru baza de calcul (norrnativa) de verificare a circuitelor CI securitate lntrinseca cu mai multe aparaturi asociate, care au caracteristici curent-tensiun lineare cat ~i metodele de determinare a valorilor maxime pentru tensiuni ~i curenti pentn acelasi tip de circuite este SR EN 60079-14 (Anexe). 1

46


.12. Protectia impotriva scanteilor incendiare

12.1. Protectla impotriva curentllor de punere la parnant

12.1.1. Intr-o arie periculoasa, reteaua TN, in care neutrul este legat direct la pamant, trebuie sa fie de tipul TN-S (conductorul neutru N si conductorul de protectie PE trebuie sa fie separate).

Este interzisa reconectarea conductoarelor N si PE dupa separare. in punctul de I separare, situat in aria nepericuloasa, conductorul de protectie trebuie leg at la sistemul de echlpotentializare al zonei.

Este necesar controlul curentilor reziduali intre conductoarele N ~i PE.

Sensibilitatea dispozitivelor de protectie la curenti reziduali trebuie sa fie mai mica de 500mA

12.1.2. lntr-o retea TT, in care neutrul este leg at direct la parnant, iar priza de parnant a retelei este diferita de priza de parnant pentru mase ~j elemente conductive este necesara protectia la curenti reziduali cu dispozitive tip ReO a receptoarelor electrice. Dispozitivul de protectie la curenti reziduali poate fi amplasat pe intrarea tabloului de distributie si/sau pe fiecare plecare, pentru ameliorarea selectivitatii.

12.1.3. In reteaua de tip IT de joasa tensiune, in care neutrul este izolat sau legat la pamant printr-o impedanta, iar priza de pamant pentru mase este conectata cu priza de parnant a retelei, trebuie prevazut un dispozitiv de control permanent al izolafiei, pentru a semnaliza primul defect de izolatie: semnalizarea trebuie urrnata imediat de rnasuri de depistare ~i izolare a defectului. Durata maxima de functionare cu 0 punere simpla la pamant se reglementeaza prin docurnentatia tehnica de executie, functie de natura ~i importanta consumatorilor.

Daca priza de pamant pentru mase este diterita de priza de parnant a retelei este necesar, in plus, un dispozitiv de protectie la curenti reziduali, amplasat pe intrarea tabloului de distributie.

in reteaua de tip IT de medie tensiune, in care neutrul este izolat sau legat la pamant printr-o bobina de stingere, sunt necesare urrnatoarele rnasuri:

- controlul permanent al rezlstentei de izolatie ~i semnalizarea optica ~i eventual ~i acustica a primei puneri la parnant;

- deconectarea netemporizata a receptoarelor electrice situate in zona 1 si deconectarea ternporizata a celor situate in zona 2, la prima punere la parnant.

Se admite deconectarea ternporizata a receptoarelor de irnportanta vitala in procesul tehnologic sau chiar mentinerea lor in functiune, chiar daca sunt situate in zona 1, daca

MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI, PARTEA I, Nr. 418 bis/18. V.2005

47

deconectarea lor ar introduce un risc mai mare decat cel de aprindere, cu conditia ca functionarea sistemului de alarmare sa fie urrnata imediat de masurile de depistare ~i izolare a defectului monofazat. ~

Daca neutrul retelei IT de medie tensiune este legat la parnantprintr-o rezistenta, primul defect de punere la parnant trebuie sa conduca la deconectarea netemporizata a receptoarelor electrice.

12.1.4. In schemele TN-S, TT ~i IT cu neutrul distribuit este necesara deconectarea'~ f conductorului neutru. Acesta trebuie sa fie deconectat dupa conductoarele de faza, iar! ' '\) conectarea lui sa se faca simultan sau inaintea conectarii conductoarelor de faza.

Trebuie, de asemenea, prevazuta protectia la suprasarcina a conductorului neutru, daca ~

sectiunea acestuia este mai mica decat cea a conductoarelor de faza. '

. ~

Se admite sa nu se prevada protectia conductorului neutru, chiar daca sectiunea lui este

rnai mica decat cea a conductoarelor de faza, daca dispozitivul de protectie al fazelor asiqura ~i protectia neutrului, iar curentul maxim probabu prin acesta in functionare normala este rnai mic cecat curentul maxim admisibilin conductor.

12.2. Electricitatea statlca

12.2.1. Electricitatea statica poate provoca incendiu sau explozie in cazul indeplinirii simultane a urmatoarelor conditii:

- existenta materialului combustibil sau a atmosferei explozive;

\

\

- deplasarea sarcinilor cu aparitia descarcarilor disruptive;

- energia eliberata prin descarcare sa fie mai mare decat energia minima pentru .aprinderea materialului combustibil sau a atmosferei explozive.

Aparitia sarcinilor electrice in procesele industriale se poate datora in principal fenomenelor de frecare a doua corpuri, potentialelor de contact ~i unor fenomene de polarizare.

Pericolul de explozie poate sa apara la manipularea substantelor combustibile sau oxidabile, atunci cand concentratia acestora in' amestec cu aerul este cuprinsa lntre limitele lnferioara ~i superioara de explozie.

12.2.2. Sunt considerate periculoase, din punct de vedere al producerii electricitatii statice, suostantele care au 0 rezistivitate mai mare de 105 Ocm.

Substantele cele mai raspandite cu rezistivitate mare sunt: cauciucul natural ~i sintetic, ra~inile sintetice, masele plastice, fibrele artificiale, gazele lichefiate, hidrocarburile lichide ~i gazoase (eter dietillc, butirol de etil, etc.)

48


Pericolul de explozie sau de incendiu depinde de viteza ~i de modul de manipulare a lichidelor prin conducte sau instalatll pe timpul desfasurarii operatiilor de alimentare, golire, transport ~i distributie (cele mai periculoase potentiate se formeaza la transportul lichidelor pe

- -

[conducts cu viteze mai mari de 0,7 m/s),

Stratul de praf combustibil se cornporta diferit la descarcarile electrostatice, in functie de natura produsului de aprindere.

12.2.3. Principalele procese, operatii, activltati, fenomene etc., pe parcursul carora pot sa apara tncarcari electrostatice sunt:

• tncarcarea ~i/sau descarcarea lichidelor cornbustibile aflate la presiune atrnosferica in/din rezervoare (cisterne);

f · vehicularea lichidel_9r c~mbustibile sau a solventilor, cu viteze relativ mari, prin

'I elemente sau portiuni de conducte;

• pulverizarea unor prod use combustibile (lichide, pulberi etc.) prin utilizarea principiului lui Bernoulli;

• amestecarea, prin centrifugare cu viteze relativ mari, in vase, recipiente etc., a un or

produse combustibile lichide;

• procese de producere a pulberilor (prafurilor) combustibile;

• transportul pneumatic prin conducte, a produselor pulverulente;

• procese tehnologice pentru cauciucat tesaturi:

• utilizarea indicatoarelor de nivel, de tip plutitor, pentru masurarea nivelului produselor lichide combustibile si/sau inflamabile, daca acestea nu sunt legate la parnant:

• spalarea cu jet pulverizat de apa si/sau abur supralncalzit a cazanelor, rezervoarelor cisternelor sau a altor recipiente, care au continut produse volatile ~i care mai pot contine vapori ai acestor produse ;

• operatii de- omogenizare in rezervoare a produselor combustibile prin agitare cu aer, diverse alte gaze sau prin utilizarea de dispozitive mecanice;

• pulverizarea electrostatica utilizand vopseluri, pulberi etc.;

• procese de fabricatle a firelor si fibrelor in industria textila:

! · filtrarea aerului sau a altor gaze, impurificate cu pulberi metalice, pulberi (prafuri) agricole etc.;

• procese locale ~i generale de ventilare, aerisire, desprafuire etc.;

12.2.4. Masurile de protectie contra electricitatii statice trebuie sa tina seama de caracteristicile proceselor tehnologice ~i de capacitatea de reactie a operatorilor. Solutiile cele mai eficiente sunt:


49

- Indepartarea sarcinilor electrice prin legarea la parnant a utilajelor, conductelor ~i \ rezervoarelor la care pot sa apara lncarcari cu electricitate stafica:

- umidificarea atmosferei (se recornanda acolo unde procesul tehnologic permite acest lucru). Pentru a impiedica formarea formarii sarcinilor electrostatice se recornanda ca umiditatea relativa a aerului sa fie de peste 70%;

- cresterea conductivitatii suprafetei materialelor;

- purificarea gazelor de particulele lichide si solide suspensie;

- purificarea lichidelor care contin particule coloidale;

- ionizarea aerului ~i a mediului, in special in interiorul utilajelor, rezervoarelor,

mijloacelor inchise de transport, etc. pentru cresterea conductivitatf acestuia; - folosirea de pardoseli cu conductivitate electrica rnarita:

- interzicerea tncarcarf unui produs cu temperatura de inflamabilitate ridicata, cum ar fi petrolullampant, pana cand nu s-au scurs resturile de lichide din autocisterna ..

12.2.5. in toate cazurile in care legarea la parnant este un mijloc de protectie suficient I{

• I

contra electricitatii statice se recornanda folosirea acesteia, deoarece este mijlocul cel mai

simplu ~i eficace.

Eficienta combaterii electricitatf statice prin legare la parnant trebuie verificata intotdeauna prin masuratori.

12.2.6. Utilajele, rnasinile §i dispozitivele pentru substante ~i procese periculoase in ceea ) ce priveste incarcarea electrostatica trebuie executate din materiale conductive.

12.2.7. Pentru utilajele cu suprafete emailate §i pentru utilajele metalice la care pe peretli 'lferiori se formeaza sedimente de substante neconductive (gudroane, pelicule de masa plastica, etc.) legarea la parnant nu reprezinta un mijloc de protectie eficient. in aceste cazuri trebuie sa se ia §i alte masuri de protectie,

12.2.S. Filtrele cu saci din panza se recornanda sa fie cusute cu sarma rnetalica ~j apoi legate la parnant. Aceste sarme se vor verifica in mod sistematic pentru a se vedea daca nu 5- au produs ruperi, in care caz se vor repara imediat.

12.2.9. Conductele care intra in limitele teritoriului unei instalatii, acelea care fac leqatura intre utilajele din limitele unei instalatii, precum ~i conductele aferente instalatiilor din afara

. ,

platformei acestora trebuie sa formeze pe toata lungimea lor un circuit electric neintrerupt.

50


12.2.10. Atunci cand continuitatea tubulaturii metalice este tntrerupta prin burdufuri de materiale textile sau plastice se prevad sisteme de echipotentializare intre tronsoanele bune

" conducatoare de electricitate.

I

Legaturi echlpotentiale se prevad la racordurile ~i flansele cu garnituri izolatoare de pe

traseele de conducte, tuburi ~i furtunuri pentru vehicularea fluidelor generatoare de electricitate : statica si, dupa caz, la dispozitivele (capetele) de pulverizare, refulare sau debitare a acestora.

12.2.11. Imbinarile cu flanse metalice ale conductelor ~i utilajelor formeaza, de regula, legaturi satisfacatoare din punct de vedere al continuitatli electrice, nefiind necesare punti speciale de suntare cu conditia ca cel putin doua suruburi sa fie bine curatate in locurile de

contact (sub cap ~i piutita). ~

Se recornanda asezarea unor saibe cositorlte sub capetele ~i piulitele suruburilor,

precum si curatirea locurilor de contact. \

( Rezistenta de contact intre flanse nu trebuie sa depaseasca 0,03 Q, valoare care, de

~ regula, se obtine cand suruburile flansei se strang normal, fara montarea dispozitivelor de

suntare. in caz contrar se va face 0 leqatura siqura de suntare.


51

12.2.15. Pentru a crea circuite inchise ~i pentru a se pretntarnpina producerea de scanter { trebuie sa se prevada punti de conexiune pentru toate conductele montate in paralel amplasate in sectii, pe estacade sau in canale, la distanta de pana la 10 cm una de alta. Puntile de ' conexiune trebuie montate la intervale de 20 m.

Conductele care se intersecteaza ~i S8 apropie pana la distants de 10 cm, indiferent de apartenenta sau destinatie, trebuie de asemenea sa fie legate intre ele cu punti de conexiune in punctele de intersectie ~i de apropiere. Cand conductele trec la 0 distanta de pana la 10 cm de scart metalice, platforme ~i constructii, trebuie sa fie legate ~i de acestea cu punti de

~

conexiune. -------

Pentru conductele montate la sol, existents unui suport metalic comun este considerata

suficienta, nemaifiind necesara montarea de punti de conexiune suplimentare.

12.2.16. Mantalele rezervoarelor meta lice trebuie legate la parnant conform normativului \ I 20. in afara de aceasta, rezervoarele trebuie legate pe drumul cel mai scurt tntre ele ~i cu 1

; partile metalice de pe sol sau subterane, cu conductele metalice sau cu instalatiile de 7 'paratrasnet ale constructiilor vecine care se afla in jurul rezervorului pe 0 distanta de 30 m.

12.2.12. in instalatiile industriale ~i in statiile de pompare, deoarece conductele au 12.2.17. Rezervoarele cu capac fix sustinut pe stalpi trebuie sa aioa stalpii legati electric

lungimi mici ~i exista cal multiple de scurgere la parnant a electricitatii statice, nu sunt necesare de capac ~i mantaua leqata la parnant,

suntarile suplimentare ale flanselor. Acestea sunt necesare pe traseele exterioare (estacade, parcuri de rezervoare).

12.2.13. Conductele montate pe estacade trebuie sa fie legate la tnstalatia de legare la ! pamant la capetele estacadei ~i, de asemenea, la fiecare 200 - 300 m. Rezistenta prizei de I'egare la parnant, cand este folosita numai pentru descarcarea electricitatii statice, trebuie

t fie de maxim 100 Q. .

12.2.14. Pentru estacade cu produse inflamabile, in afara de locurile de legare la parnant indicate la 12.2.13, trebuie sa se tina seama de urmatoarele:

/ - pentru legarea la pamant a estacadelor se vor prevedea prize speciale sau se

vor folosi prize Ie de protectie ale instalatiilor electrice;

- nu se admite utilizarea conductelor care contin lichide 9i gaze inflamabile ca prize de legare la parnant. Fac exceptie coloanele sondelor, care pot fi folosite ca prize de parnant:

.r

- nu se admite legarea conductelor care trec pe poduri amplasate in apropierea cailor ferate electrificate de constructia metalica a podurilor pentru a se prelntarnpina astfel patrunderea pe conducte a curentilor vagabonzi.

La rezervoarele cu manta ~i capac metalic, este necesara sudarea sau nituirea stalpului la fundul rezervorului. Daca mantaua rezervorului este din metal, dar capacul este din material slab conducator, de exemplu beton, leqatura de la fundul rezervorului este suficienta. Daca atat mantaua cat ~i capacul sunt din material slab conducator, se va efectua 0 legatura la fundul rezervorului intre stalpi ~i fund, ~i se va face 0 legatura prin peretele rezervorului la parnant, in exterior.

12.2.18. La rezervoarele metalice care au capac metalic plutitor, capacul, daca nu este In contact metalic cu mantaua (prin sistemul glisant de etansare) trebuie sa aiba legatura electrica special a cu mantaua prin conductoare flexibile.

12.2.19. Capacul metalic plutitor al rezervoarelor care au mantaua construita din material slab conducator va fi legat la pamant prin exteriorul rezervorului.

12.2.20. La umplerea rezervoarelor,lichidele trebuie dirijate pe fundul acestora si, acolo ') un de este posibil, la un punct legat la parnant. Se va prevedea un deflector la conducta de

\

\

umplere care sa elimine stropirea ~i pulverizarea lichidului. Daca se intrebuinteaza 0 palnie

metatica, atunci ea va fi legata la parnant in acelasi loc ca ~i rezervorul sau recipientul respectiv

(umplute sau qoltte). in cazul in care palnia este confectionata din material izolant, atunci prin

nu este obligatorie. cu carburant a aeronavelor, trebuie adoptate urmatoarele rnasuri: •

12.2.25. FurtunurHe de cauciuc cu capat metalic utitizate pentru umplerea cisternelor de a) daca este specificata obligativitatea legarii la pam ant a aeronavei, se iau,

cale terata, cisternelor auto, butoaielor, etc., care nu au asiqurata prin constructie 0 leqatura sUccesiv, urmatoarele rnasuri:

electrica tntre cele doua capete, trebuie sa fie legate la parnant cu sarrna de cupru (Infal?urata - legarea la priza de parnant a autoalimentatorului; - legarea la priza de pamant a aeronavei;

52


ea trebuie introdusa, pana la partea inferioara a rezervorului, 0 lita leqata la pamant (acest procedeu trebuie aplicat inainte de a se lncepe operatia de umplere).

12.2.21. Nu se admit dispozitive l?i obiecte plutitoare pe suprafata lichidelor inflamabile din rezervoare daca nu sunt luate rnasuri eficace pentru descarcarea sarcinilor electrostatice. Se recornanda ca indicatoarele de nivel pentru astfel de lichide sa fie alese, pe cat posibil, de tipul celor fara flotor.

,I I

I

In cazul cand este necesara folosirea indicatoarelor de nivel cu flotor, flotorul va avea ghidaj metalic: tipul folosit trebuie sa excluda posibilitatea desprinderii flotoarelor de pe ghidaj in timpul deplasarii §i al apropierii lor de peretele rezervorului (pana la 0 distanta la care s-ar putea produce descarcarea prin scantei a electricitatii statice acumulate pe flotor).

Se vor exclude de pe suprafata flotorului sau a dispozitivelor similare colturile ascutite, muchiile l?i bavurile.

Ecranele plutitoare din masa plastica vor avea un sistem adecvat de scurgere a electricitatii statice la masa rezervorului.

12.2.22. La debarcader, toate conductele de pe tarrn pentru transportullichidelor la, sau de la tancurile sau ambarcatiunile petroliere, vor fi legate Impreuna l?i conectate la un sistem eficace de legare la pamant, Se va executa 0 conexiune electrica lntre acest sistem de legare la parnant, sau aceste conducte, l?i conexiunile de lncarcare de pe tanc sau arnbarcatiune, lnalnte ca furtunul sau furtunurile sa fie conectate: aceasta legatura nu se va desface pana ce furtunurile respective nu au fost deconectate.

I

\ 1 Pe tanc sau arnbarcatiune trebuie sa existe o. borna speciala de legare la parnant, iar

lsculele de manevre trebuie sa fie din bronz. .,!

( 12.2.23. Daca furtunurile au 0 armatura electrlca continua este necesar ca aceasta sa fie

Ilegata la masa conductelor.

,

12.2.24. La rampele de tncarcare sau descarcare a cisternelor de cale terata, la un punct din rarnpa langa intrare l?i la punctul de descarcare, sinele de cale terata trebuie legate electric intre ele iar aceasta leg·atura trebuie conectata la conductele de expeditie a produselor l?i la sistemul de legare la parnant. Legarea sinelor de cale terata In alte puncte, de-a lungul rampei

,n

MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI, PARTEA I, Nr. 418 bis/1B.V.2005

53

pe furtun pe partea exterioara sau lntrodusa tnauntru), avand un capat lipit de piesele meta lice ale conductei cu produs, iar celalalt capat lipit la capatul furtunului.

12.2.26. La rampele pentru cisternele auto trebuie sa se prevada la fiecare punct de umplere sau descarcare 0 legatura flexibila conectata la sistemul de legare la parnant l?i care trebuie sa aiba la capatul liber 0 olema de tip cleste. Cisterna auto va fi legata la parnant prin

aceasta clerna inainte de a se incepe manevrarea furtunurilor de lncarcare (descarcare) si va fi deconectata numai dupa Indepartarea furtunurilor.

~

II L;

12.2.27. Vase Ie metalice portabile, butoaiele, canistrele metalice etc., care urrneaza a fi

,

incarcate cu prod use petroliere lichide, vor fi asezate in timpul tncarcarii lor pe 0 placa metallca legata la parnant §i vor fi conectate, prin intermediul unei legaturi electrice, la recipientul sau racordul din care se face tncarcarea l?i care trebuie sa fie conectate la priza de parnant.

Se recornanda realizarea unui sistem de interblocare care sa nu permita Incarcarea inainte de realizarea leqaturf la parnant, cuplat cu un sistem de semnalizare.

12.2.28. In locurile cu pericol de explozie nu se admite folosirea transmisiilor cu curele plane. Benzile transportoare din materiale obisnuite cu conductibilitate electrica redusa sunt admise nurnai daca sunt in executie antistatica omologata.

12.2.29. Se admite utilizarea curelelor trapezoidale In locurile cu pericol de explozie numai cu conditia ca acestea sa fie in executie antistatica ornoloqata.

12.2.30. Vasele tehnologice care contin Iichide, gaze inflamabile sau praf cornbustibil/

sau exploziv vor fi prevazute cu una sau rnai multe leqaturi la parnant, functie de dimensiunile )c, acestora (a se vedea 12.3).

12.2.31. Toate rnasinile de actionare care nu sunt amplasate pe 0 placa cornuna cu unitatile lor de actionare trebuielegate la parnant.

12.2.32. Toate instalatiile producatoare de abur l?i rnasinile de actionare cu abur, cum sunt turbinele §i masinile cu abur, trebuie legate la parnant.

12.2.33. Utilajele actionate electric montate pe 0 placa rnetalica cornuna cu motorul electric, care este legat la parnant, nu necesita 0 leqatura separata la pam ant.

12.2.34. Pentru limitarea l?i controlul riscurilor de incendiu sau de explozie Ia tncarcarea

Un strat superficial de vopsea protectoare sau de 0,5 mm bitum sau 1 mm PVC, care proprii separate, de max. 20 Q. Daca nu pot fi realizate prize separate, toate prizele pentru

protejeaza acoperisul, nu este considerat ca izolant. conducte trebuie legate intre ele.

54


- realizarea unei leqaturi electrice intre aeronava ~i autoalimentator;

- realizarea unei legaturi electrice intre aeronava ~i capatul furtunului flexibil

pentru carburant, in cazul alimentarii prin extradosul aripilor;

- la terminarea operatiei de alimentare, toate leqaturile electrice trebuie deconectate ln ordinea inversa celei specificate mai sus;

b) daca nu este specificata obliqatia legarii la parnant a aeronavei, se vor lua urrnatoarele masuri pentru Inlaturarea sarcinilor electrice care ar putea sa apara pe durata alimentarii cu carburant:

- realizarea unei legaturi electrice intre aeronava ~i alimentator;

- realizarea unei leqaturi electrice intre aeronava si capatul furtunului flexibil

pentru carburant, in cazul alimentarii prin extradosul aripilor;

- daca alimentarea cu carburant se face de la 0 statie (sistem de pompare

fix), conectarea la priza de parnant nu trebuie sa se faca in zona statiei (pompei fixe), deoarece in momentul conectarii pot sa apara descarcari electrice datorate diferentelor de potential; de asemenea, nu este recornandata conectarea sistemului de legare la parnant la cel alunui grup de pista utilizat la alimentarea aeronavei, deoarece ar putea rezulta deteriorarea legaturii la parnant in cazul unui scurtcircuit in grupul respectiv;

- to ate aeronavele aflate pe pista, precum ~i autoalimentatoarele existente pe platformele aferente pistelor de decolare/aterizare ~i cladirilor, vor fi legate la parnant pe toata durata de stationare.

12.3 Protectla impotriva trasnetului

I i\ 12.3.1. Constructiile ~i instalatiile tehnologice exterioare in care se utilizeaza, prelucreaza sau depoziteaza substante care pot forma lrnpreuna cu aerul amestecuri explozive !

_ I trebuie prevazute cu 0 instalatie de protectie impotriva trasnetului (IPT) avand nivelul de

I protectie lntarit L Proiectarea acesteia se face conform prevederilor normativului I 20. In Anexa

j

I 1 sunt prezentate standardele de referinta ce trebuie avute in vedere.

(

12.3.2. Se considera autoprotejate impotriva loviturilor de trasnet:

a) Constructiile supraterane cu structura complet metalica daca leqaturile intre

diferitele elemente ale structurii sunt realizate prin mijloace care asiqura continuitatea electrica \ ln mod durabil.


I 55

b) Rezervoarele metalice cu capac metalic fix, izolate sau neizolate, semiingropate sau supraterane, care indeplinesc simultan urmatoarele conditii:

sunt complet etanse sau sunt prevazute cu supape de resplratie pentru presiuni ~i vid ~i cu dispozitive opritoare de flacara:

grosimea tablei corpului ~i a capacului rezervorului este de min. 5 mm OL ~ (in cazul rezervoarelor pentru gaze petroliere lichefiate GPL aceasta trebuie sa fie r, min. 6 mm OL);

continuitatea electrica intre diferitele parti este realizata in mod durabil (de' I exemplu intre capac ~i corpul rezervorului):

toate conductele racordate la rezervor sunt legate electric Ia acesta in punctul de intrare;

c) Rezervoarele meta lice cu capac plutitor, prevazute cu sistem de etansare de tip mecanic cu elemente rnetalice (rezervoare cu sistem de etansare cu spatii de vapori), care indeplinesc simultan urrnatoarele conditil:

continuitatea electrica intre diferitele parti este realizata in mod durabil (toate elementele bune conducatoare electric de pe capac ~i din interiorul rezervorului sunt legate la pamant prin corpul rezervorului, caile conducatoare electric intrerupte prin piesele izolatoare ale mecanismului pantograf sau ale articulatiei mecanismului sunt suntate, sunt prevazute tntre capacul plutitor ~i inelul de etansare care qliseaza pe peretele rezervorului cu 0 suntare siqura printr-un sistem de benzi metallce flexibile, fixate la intervale de max. 3 m pe

lrcumferinta rezervorului);

grosimea tablei corpului ~i a capacului rezervorului este de min. 5 mm.

d) Rezervoarele rnetalice cu capac plutitor metalic prevazute cu sistem de etansare de tip elastic cu elemente metalice (rezervoare cu sistem de etansare fara spatiu de vapori inflamabili)., care au grosimea tablei corpului ~i a capacului de min. 5 mm iar elementele conductive de pe capac ~i din interiorul rezervorului sunt legate la parnant prin corpul rezervorului;

e) Conductele metalice pentru transportul fluidelor combustibile care au grosimea \ peretilor de min. 5 mm OL ~i sunt instalate la inaltirni mai mari de 4 rrt de la sol.

Ele se leaga la parnant la fiecare 25-30" m lungime de conducta prin prize de parnant

56


MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI PARTEA I, Nr. 418 bis/18.V.2005

, .

57

In cazul In care astfel de conducte sunt instalate la inaltimi mai mici de 4 m fata de sol, In cazul prizelor de pamant naturale, valorile de rna; sus trebuie sa fie de doua ori rnai

ele se leaga la prize de pamant de max. 30 Q la fiecare 200-300 m lungime conducta (pentru rnici.

protectia impotriva efectelor secundare ale trasnetului).

12.3.3. Toate rezervoarele, cu exceptia celor subterane care au asiqurata 0 buna legatura la parnant prin ele insele sau prin conductele lor metalice, se leaqa sigur la parnant. Numarul legaturilor la pamant se stabileste in functie de diametrul rezervorului sau de lungimea acestuia ~i este dat in tabelul 12.1

Tabe112.1

Diametrul
d<2 2 s d < 10 10 s d <20 20 s d < 40
rezervorului - d (rn)
Numaru! de Jegaturi 1 21a 180°*) 3 la 120° 41a 90°
la priza de parnant *) Unghiul format de doua legaturi consecutive este 0 recomandare.

Rezervoarele cu capac nemetalic sau partial metalic precum ~i rezervoarele care nu indeplinesc conditiile de care permit sa fie considerate autoprotejate se prevad cu 0 IPT.

12.3.4. Gazometrele prevazute cu tevi de aerisire se protejeaza impotriva trasnetului prin IPT independente care, in afara de conditiite prevazute in I 20, cap. 2, trebuie sa lndeplineasca suplimentar ~i urmatoarele conditii:

- suporturile dispozitivului de captare trebuie sa fie amplasate la cel putin 5 m distanta fata de zonele incadrate in categoria de pericol de explozie 0 ~i 1 si la cel putin 3,5 m fata de mantaua gazometrului;

- varfurile elementelor de captare trebuie sa depaseasca cu min. 3 m capatul superior al tevii de aerisire (zona de lncadrare 1 de pericol de explozie).

12.3.5. Elementele conductoare, cum sunt rezervoarele din otel, conductele metalice, ~inele montate pe sau in jurul unui acoperis pot fi utilizate drept dispozitive de captare naturale

daca grosimea lor este de minimum 5 mm.

)

12.3.6. Priza de parnant a instatatiei de paratrasnet se proiecteaza conform prevederilor

I 20. Valoarea rezistentei de dispersie a prizei de parnant artificiale care este folosita exclusiv

pentru instalatia de paratrasnet trebuie sa fie de maximum 5 Q pentru instalatiile montate pe constructie ~i de maximum 10 Q pentru instalatiile de paratrasnet independente.

12.4. Sistemul de legare la parnant

12.4.1. Sistemul de legare la parnant cuprinde: - priza de parnant (In contact cu solul);

- reteaua de echipotenttaftzare (care nu e in contact cu solul).

12.4.2. Legarea la pamant este 0 rnasura de protectie impotriva:

- tensiunilor de atingere periculoase;

- aparitiei de scantei, arc electric sau punct cu 0 temperatura foarte ndicata

create de 0 defectiune electrica sau de curenti vagabonzi;

- aparitiei de scantei provocate de descarcarea sarcinii electrostatice;

- aparitiei de scantei sau arc din cauza loviturii directe de trasnet sau al efectului

secundar al trasnetului:

- aparitiei tensiunii electrice la constructiile metalice exterioare (in raport cu masa

qenerala a parnantului) asociate cu un echipament electric.

)f:: 12.4.3. Protectia Impotriva tensiunilor de atingere periculoase se realizeaza conform pre~eaerilor de la 12.1. De asemenea trebuie respectat standardul de referinta ST AS 12604.

12.4.4. Din punct de vedere al protectiei impotriva trasnetului se recornanda realizarea

unei prize de parnant unice comuna pentru IPT, instalatia electrica, instalatia de tetecomunicatii ~i inglobarea ei In structura constructiei. Rezistenta prizei de legare la pamant daca este tolostta In cornun poate fi cel mult eqala cu 1 Q.

Standardul de referinta pentru priza de parnant ce trebuie conectata pentru echipotentializare este CEI 61024-1.

Leqatura de echipotentializare trebuie realizata:

la subsol sau aproximativ la nivelul solului. Conductoarele de echipotentializare ' trebuie legate la 0 bara de echipotentializare construita ~i dispusa astfel tncat sa permits un acces facil pentru verificari. Tn cazul structurilor mari pot fi instalate mai multe bare de echipotentializare care trebuie interconectate intre ele;

deasupra solului la intervale pe verticala care sa nu depaseasca 20 m pentru structuri cu tnaltirnea mai mare de 20 m. Barele de echipotentializare trebuie legate la centura orizontala care racordeaza conductoarele de coborare intre ele;

58


la amplasamentele unde conditiile de proximitate nu sunt realizate.

12.4.5. Lepatura de echipotentializare constituie 0 rnasura foarte irnportanta de reducere a riscurilor de incendii ~i explozii precum ~i a riscurilor de electrocutare In interiorul spatiului de protejat.

~ Rolul principal al retelei de echipotentializare este de a elimina posibilitatea aparitiei unor

diferente de potential periculoase tntre echipamentele din interiorul unei structuri ~i de pe aceasta ~i cel de a reduce carnpul magnetic In interiorul structurii.

I

Ecnipotentializarea trebuie prevazuta ~i instalata intre elementele conductoare interioare, elementele conductoare exterioare ~i tnstalatiile de alimentare cu energie electrica ~i de cornunicatil (de exemplu calculatoare ~i instalatii de securitate), prin leqaturi scurte ~i, daca este necesar, prin dispozitive de protectie la supratensiuni si supracurenti (OPS).

Sectiunea minima a unui conductor sau a unei conexiuni de echipotentializar exterioare structurii, si care pot fi folosite ~i drept dispozitive de captare, trebuie sa fie de 35 rnrn" pentru conductoare de Cu sau de 100 mrn" pentru conductoare din otel.

Sectiunea minima a unui conductor sau a unei conexiuni de echipotentializare, prin care se scurge 0 parte substantiala din curentur de trasnet, care pot fi folosite ~i drept dispozitive de coborare este de 16 mrn" pentru conductoare de Cu sau de 50 mm" pentru conductoare din otel.

Conductoarele de echipotentiahzare care conecteaza instalatii meta lice interioare structurii, ~i prin care se scurge 0 parte nesemnificativa a curentului de trasnet, pot avea sectiunile de 6 mm2 pentru cupru Cu sau 16 mm" pentru otel.

12.4.6. Cablurile care trec dintr-o structura tn alta trebuie montate ln tuburi de protecti metalice, pe suporturi sau armaturl de beton in forma de grila, care trebuie sa aiba continuitate electrica si sa fie reg ate la barele de echipotentializare ale structurilor separate. Ecranele . cablurilor trebuie leqatela aceste bare. in cazul in care ecranele cablurilor suporta curentii de trasnet preconizat se poate renunta la montarea cablurilor in tuburi metalice de protectie.

12.5 Protectia catodica

MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI PARTEA I, Nr. 418 bis/18.V.2005

,

59

- la scurtcircuitarea volta sau accidentata a circuitelor electrice ale instalatiei.

12.5.2. Este interztsa utilizarea statiilor de protectie catodica cu redresor pentru protectia anticoroziva a supratetot interioare a rezervoarelor, fiind admlsa numai protectia catodica cu anozi reactivi metalici.

12.5.3. Partite meta lice cu protectie catodica amplasate in arii periculoase sunt par1;i conductive exterioare sub tensiune care trebuie considerate potential periculoase, in special daca fac parte dintr-un sistem de protectie cu injectie de curent.

12.5.4. in zona 0 se interzice folosirea protectiei catodice, cu exceptia cazurilor in care anumite elemente metalice sunt In mod special proiectate pentru acest tip de aplicatie.

12.5.5. Se recomanda ca lmblnarlte electroizolante necesare pentru protectia catodica sa fie amplasate in afara ariei periculoase.

In cazul In care acest lucru nu este posibil, ele trebuie izolate cu izolatie din benzi dezive cu aplicare la rece, cu rezistenta ridicata la tmbatranirea la radiatii luminoase.

lzolatia se aplica pe intreaga suprafata a Imbinarii ~i pe cel putin 1 m lungime de conducta, de 0 parte ~i de alta a Imbinarii.

Imbinarile electroizolante trebuie sa alba 0 rezistenta minima de 2 MQ.

12.5.6. Fiecare circuit electric care intra tntr-o arie pertculoasa trebuie prevazut cu un intreruptor bipolar ~i lampa de semnalizare.

\

12.5.7. Fiecare zona tehnologica trebuie sa alba un punct de intrerupere unic pentru instalatta de protectie catodica.

12.5.B. Este necesar sa se ia masur! pentru evitarea interferentei intre sistemul protectiei catodice ~i sistemul de legare la parnant.

12.5.9. Inainte de inceperea lucrarilcr de lntretinere sau reparatii (la rezervoare sau onducte) se va deconecta sursa de curent a Instalatiei de protectie catodica, dat fiind faptul ca inouctanta sistemului poate cauza 0 scanteie incendlara.

12.5.10. T naintea oricarei intreruperi a continuitatf electrice la 0 constructie rnetatica, conducta, instalatie sau pe un echipament asociat, protejate catodic, se va face 0 scurtcircuitare electrica cu un cablu de cupru cu sectiunea minima de 50 mrn" legat de ambele Parti ale intreruperii ~i care trebuie sa ramana conectat pan a la terminarea reparatiel ~i restabilirea continuitatii electrice.

Pentru intreruperile de scurta durata se va folosi un lntrerupator mobil in executie 12.5.1. Utilizarea protectiei catodice pentru protectia anticoroziva a rezervoarelor, antiexploziva.

conductelor, tancurilor de transport, debarcaderelor, etc., situate In zone cu pericol de explozie.

prezinta anumite riscuri datorita scanteilor electrice care pot aparea: 12.6. Protectla impotriva radiatlllor electromagnetice ~i ultraaunetetor

- la deconectarea ~i conectarea volta sau accidentala a circuitelor electrice ale 12.6.1. Radiatiile din domeniul spectrului optic pot deveni-in special prin focalizare-surse

instalatiilor de protectie catodica: de aprindere In atmosfere explozive de gaze inflamabile sau prafuri combustibile.

Exemple de surse care pot lnitia aprinderi in anumite conditii:

60


- radiatia solara concentrata de oglinzi concave;

- radiatia surselor de blitzuri;

_ radiatiile laser (semnalizare, telemetrie, relee, detectoare, etc.).

Trebuie avut in vedere ca ~i aparatura care produce radiatii (de exemplu, lamplle, laserii, arcurile electrice, etc.) poate fi sursa de aprindere a atmosferelor explozive.

12.6.2. Pentru ariile periculoase cu gaze ~i vapori inflamabili nu exrsta standarde [ntarnationale ~i nici norme nationale privind condltlile pentru aparatura ~i nivelurile de radiatie maxim ad mise In conditii de securitate.

in situatiile In care se apreciaza ca exista pericolul aprinderii atmosferei inflamabile de gaze ~i vapori de la aparatura care emite radiatii trebuie initiate proceduri specifice de evaluare a acestui pericol, care sa tina seama de conditiile cele mai defavorabile.

in indreptarul departamental de zonare a mediilor cu pericol de explozii ~i masuri de prevenire a acestora - MIP-1987 (3.2.3.9-3.2.3.11) se recomanda pentru aceste arii aceleasi niveluri maxim admise ca ~i pentru ariile periculoase cu praf combustibil, atat pentru radiatiile electromagnetice cat ~i pentru ultrasunete (vezi 12.6.3-12.6.5).

12.6.3. Pentru aparatura care emite radiatii, instalata in arii periculoase cu praf cornbustibil, se vor respecta urrnatoarele prevederi:

a) In zona 21 aparatura trebuie sa fie tncercata ~i autorizata pentru aceasta zona, iar puterea de radiatie sa nu depaseasca 5 mW/mm2 pentru laser continuu :;;i surse de lumina continue :;;i 0,1 m.f/mrn" pentru laser cu impuls :;;i surse de luminoase cu impulsuri cu interval intre impulsuri de cel putin 5 sec.

b) In zona 22 poate fi utilizata aparatura ernitatoare de radiatii la care puterea de radiatie sa nu dopaseasca 10 mW/mm2 in regim continuu :;;i 0,5 mJ/mm2 in regim pulsatoriu.

Standardul de referinta este SR CEI 61241-1-2.

12.6.4. La folosirea aparaturii cu ultrasunete, cantitati importante de energie emise de transformatorul electroacustic sunt absorbite de substante solide ~i lichide, in care se poate produce 0 lncalzire periculoasa ca urmare a freoarilor interioare.

La adoptarea rnasurilor de protectie trebuie luat in. consideratie faptul ca In cazul pieselor ceramice piezo folosite drept captatori in aparatura cu ultrasunete sarcinile electrice trebuie eliminate in mod sigur prin elemente de circuit adaptate.

12.6.5. Pentru ariile periculoase cu praf combustibil, pentru aparatura utlllzata. densitatile maxime de putere sonora sunt:

a) in zona 21 0,1 W/cm2 ~i 0 frecventa de 10 MHz, cu conditia ca metoda de lucru sa fie recunoscuta ca perfect adaptata pentru utilizare tntr-o astfel de zona;

b) In zona 22, aceleasl valori ca mai sus, fara nici 0 alta masura special a de securitate impotriva pericolului de aprindere provo cat de ultrasunete.

Standardul de referinta corespunzator este SR CEI 61241-1-2.


61

13. Verificarea inetalatlllor electrice din arii periculoase

13.1. Prin verificare se intelege actiunea care cuprinde examinarea rntnutloasa a unui obiect, efectuata prin demontarea sau fara demontarea acestuia, pentru a ajunge la 0 concluzie sigura privind starea obiectului.

Verificarea instalatiilor electrice in atmosfere potential explozive are ca scop sa stabileasca:

- daca instalatiile corespund prevederilor din normativele de instalatii electrice; J~

- daca instalatiile electrice sunt corespunzatoare din punct de vedere al protectiei

antiexplozive. conform prezentului normativ.

13.2. Pentru efectuarea verificarilor sunt necesare urmatoarele documente, aduse la zi: - clasificarea ariilor periculoase. Standardul de reterinta este SR EN 60079-10;

- grupa de explozie ~i clasa de temperatura ale echipamentelor;

- documentatia necesara pentru a permite echipamentului antiex sa fie mentinut

in conformitate cu tipul sau de protectie (de exemplu: listele de echipamente. amplasarea acestora, lista pieselor de schimb :;;i informatitle tehnice};

- traseele de cabluri subterane.

13.3. Verificarea :;;i tntretlnerea echipamentelor ~i instalatiilor trebuie efectuate numai de personal experimentat ~i autorizat, a carui preqatlre a cuprins 0 instruire asupra diferitelor 'moduri de protectie ~i practica instalarii, asupra tuturor regulilor ~i reglementarilor respective, precum :;;i a principiilor generale de clasificare a ariilor periculoase.

Cunostintele personalului trebuie rnentinute la zi prin instruiri periodice.

~ 13.4. Gradele de verificare sunt (standardul de referinta este SR CEI 60079-17):

- verificare vizuala - actiune prin care sunt depistate acele defecte care pot fi identificate vizual (de exemplu, suruburi tipee), fara echipament auxiliar §i scu/e;

- verificare riguroasa - actiune prin care sunt depistate acele defecte care pot fi identificate numai prin folosire de echipamente de acces ~i scule (de exemplu, slabirea unor suruburi). Verificarea riguroasa cuprinde ~i aspectele acoperite de verificarea vizuala,

- verificare detaliata - actiune prin care sunt depistate acele defecte care pot fi identificate numai prin deschiderea capsularii ~i/sau folosirea de echipamente de incercare. Verificarea detaliata cuprinde :;;i aspectele acoperite de verificarea riguroasa.

)

13.5. Tipuri de verificari

a) veriticer! inifjale - verificari ale tuturor echipamentelor :;;i instalatiilor electrice inainte de punerea lor in functiune, pentru a constata daca tipurile de protectie alese ~i instalarea lor sunt corespunzatoare.

b) verificari periodice - verificari ale tuturor echipamentelor :;;i instalatiilor efectuate intr-un mod sistematico Gradul de detaliere a verlflcarii :;;i intervalele intre verificarile period ice tehnice trebuie determinate tinand seama de tipul echfpamentului, de indicatine. furnizorului. de zona de utilizare ~i de rezultatele verlficarilor precedente.

c) verificari prin sondaj - verificari ale unei fractiuni din numarul de echipamente / instalate. Ele pot fi vizuale, restransesau detaliate. Verificarila prin sondaj trebuie sa fie utilizate pentru controlul efectelor condltiilor de mediu, ale vibratiilor, erorilor inerente de Conceptie, etc.

62



63

d) verificari specifice echipamente/or mobile. Echipamentele electrice mobile (de mana, portabite sau transportabile) sunt in mod particular predispuse defectar!i sau utillzaril grel?ite, de aceea se recornanda ca intervalele tntre verificarile detaliate sa fie red use (sa nu depaseasca 12 luni).

t Rezultatele tuturor verificarilor de la punctele a), b), c) l?i d) trebuie sa fie inregistrate.

* 13.6. In cadrul programelor de verificare trebuie urrnarite, in principal, urrnatoarele elemente:

or- >~
M 0.
or- X er~
w
::l
(1) 0;::
.c -
C'O >~
l-
e: er~
x
ill
0::
- C1l
I'P-
0 >~
~
'"
C1l .S
x C1l era>
ill "0
3
"0 0<0
~
- o
>"- x x x x
x x x x x x
x x x x x x x
x x x x
x x x x x x
x x x x x x x
X x x X
x x x x x x
x x x x x x x
x x x x
x· x x x x x
x x x X x x x
x
X x x x x
x x x x x
m C1l
"0 x

a) Echipamentul este corespunzator clastficarf zonei.

b) Grupa de explozie l?i clasa de temperatura ale echipamentului sunt

x

xt xr x xxx

x

x

de energie.

x x x

x

x

e) Tipul cablului este corespunzator.

f) Obturarile conductelor l?i cablurilor sunt satisfacatoare.

g) Dispozitivele de protectie la suprasarcina ale motoarelor sunt corect reg late.

Standardul de referinta SR CEI 60079-17 cuprinde recomandarl suplimentare pentru programele de verificare, specifice fiecarui tip de protectle antiexploziva.

Verlflcarile din punct de vedere al respectartt standardelor l?i normativelor pentru instalatii electrice se vor face la fel ca pentru instalatille electrice din zonele neclasificate.

Receptionarea lnstalatiilor electrice se va face numai dupa executarea tuturor verificariior. probelor l?i prezentarea dosarului cu buletine de proba.

;..J 13.7. 0 instalatie electrica noua trebuie supusa inainte de punere in functiune unei

Jt?~ inspectii initiale. In acest caz, gradul de verificare este detaliat.

/' _ 13.8. Dupa punerea in functiune instalatia trebuie verificata periodic pentru a se asigura ca este tntretinuta in stare satisfacatoare pentru a putea fi folosita in continuare Intr-o zona i perlculoasa.

r In intervalul de timp dintre verificarile periodice trebuie sa se efectueze verificari prin \ sondaj in _ vede~ea confirmarf sau infirrnari! intervalului de timp propus _ pentru verificarile

periodice. In cazul lnfirrnarli, trebuie redusa intervalul de inspectle periodica. In cazuri justificate, factorii de decizie pot mari durata acestui interval.

Rezultatele verificarilor trebuie analizate sistematic pentru a se justifica intervalele de inspectie periodlca.

13.9. In urma unei rnodificari a ariei periculoase sau in urma mutarll unor aparate dintrun loc in altul trebuie facuta 0 verificare.

13.10. In cazul in care 0 instalatie include mai multe aparate similare (de exemplu, corpuri de iluminat), aflate in condltii similare, ~e poate admite efectuarea inspectiilor period ice prin sondaj. Este totusi imperios necesar ca absolut toate aparatele sa fie supuse, cel putin, unei inspectii vizuale.

13.11. Daca instalatia sau aparatura este dernontata pe durata verificarii, trebuie ca la remontare sa fie luate precautluni ca integritatea tipului de protectie este asigurata.

13.12. Programul de verificari pentru instalatu l?i aparatura este prezentat in tabelul 13.1.

x

"0
X CI:<o
ill
C·1t)
-
>v x
-
.x ere<) x
ill
ON X
I x x

x

x x x x

x

x

x

x

x

~. (J Q) c. en c:

Q) "C

E e

0) o

'-

a..

'm o m "0 >til o

""

s

> C1l rn

C\J C\J

e<) C\J

C\Je<)

64


>~ x x x x x x x
10. a:~
x x x x x x x x
W
o~ x x x x x x )( x x x x x x x x
-
>~ x x x )( x
C a:~
)( )( x x x x
ui
o~ x x x x )( x x x x x x x x
-~ >~ x x x
I~ )( )(
<II
Q) .S
x Q) a:m )( x x x X
W"O
:;
~o IX) x x x' x x x x X x X )( X X
- o
>r-. x x )( )( )(
,"0
X OCCO )( x X x )(
W
0\0 X X X X X X X X X X X X )(
-
>,~ x X x x X
-
)( OCt') X X x X x
W
O(\J x x x x X )( X X X X X )( )(
,'lJ: '(ii. o» 5 ~ ~ >~ .s 0 'g
>C1IasQ) Q) .0 s ~ 0
"5El!! <II E ';;; ~ ~
~ C as .l!!
,S II) "" .~ ·as ° ~ II) <II 8
E 0. 2i Q)
as c"~ iii <Ii >(11
.9 >to * ro >(11 iii
,!!i (1),4)_ 0. rJl ~ N
>C1I ti E ; C E '§ E 0 to
ro N Q) .... ::::J ::::J ~ Q) ::::J '(ii. , .J)! ;z: Q) (ii.
C ~ _C<II til ~ ~ til Q) C '0 C
E s 8 <II II) II) ~ ::::J Im~ Q) ~ ~
Q) Q)E= j! s, ::::J o Q) ,5
<II to .9l ~ 2 to * ~
E ~ _.= c 'c II) .... rJl
"0 ,~ g-,~ ::::J 0) s 0 <II <II Q) iii ,to C .0
::::J 0 ~ (1J .2
0 8 E x ~ l!! 0 ° E '2~ E § 's
° o rJl Q) Ol Ol C. -Q) Q) Q) >(II
"0 ~ .S ~~5 c: "0 8 ti ~ ·to c:_ "0 'x ~ ro .E
8 Qi E ,_ Q) (1J ~ c; .~
G rJl ,S ~ rJl "0 rJl E 81
Qi ~ - c: 0 .J)!. ,to 'Qj
E '~3 >as Q) 0 ~ '3 0. 'n! to to 1;;U 0 Q) 0.
<'Ii Qi (; ~ ::::J C N ro 0 CO t'! .J)! c: ° "0 E
Q. ~ E 's 'e :e (11 c
I'~ § ~ Q)1I)0. as x Ol g Q) ~(= ::::J ~ 1:;:;- ~
E -c:E E VI II) ;z: ro ::::J "0-:::- <II to ~ * ::::J
.J)! '§ ::::J ~ 0 Q) ~ '~ c: til 'co .92 ::::J ::::J as C; rJl S
c: ::::J VI U X ~ E X .~ (1J ,9' to I1l .0 E .s
,(1J Q) ~ "0 E ::::J Q) Q) Ol ::::J ;z: ~ ~S <II VI ::::J 8 Q) Q) I
0 E c: ::::J u .... 1I) ::::J U <II E :0 ::::J,!!l - VI "0 ~(ii. Q) ai
(1J 8 cD II) c: (1J c: '5 to C c: II)
"0 ::::J 8 VI ~gj:3- :3- (1J .2 ~ ::::J (1J .~ *~ 0"5 * ,(1J II) Q) ::::J ::::J '':::
U ::::J 0 rJl til U ~ c: "0 ~ Qi 'N >(1J
>(1J 0 ::::J 15 ~;l!! 9 .0 ~ ::::J ';;; "E
0 "0 .S n! ~ >(II z >(1J 15 ,(1J ~ -::::J fl)'C Q) ~ § c: e
;z: ~ o~ o ,2 ,§ g .0
G ~ to OlCto , 8 .::: (1J S (Dc;; £ s III 0 ::::J
'53 E o -""0- ec Q) t!! 0 Q) 15 3:0 ::::J ~ c 2 (1J 0 E
.S N;; g Qi E _"0 0 III iii .0 E
> "" II) Ol E (1J ,S 0 ~
s .Q "0 '~-6,o s 8,!!l j! Q) ::::J c: aJ o Ol VI ~ ~ :0 ::::J ::::J ::::J
E ::::J ro .9 E i ~
Ol ~ 15 Ol.g ~ II) Ol Qi VI ::::J- :"0 Q) f/I rJl as ><tI
(f) ~ 's Q) c~·- .9 rJl 'as U' ><tI Q) I/)~ OQ) ~ ° .s ::::J "0 I/) ro
E .... rl iii Ol ,_ til ,2 gjiil 'iii u I:$. I~ u E 10. til Q) ai ><0 ro - o
~ C '0....;= 'S ~ >cu.::: Q)c ::::J "0 U <0
o~ ~ ::::J c: n! til E o Q) u (1J UOl ... ::::J ,!!! '5 E "0 (1) c: III > 0. VI
~ c5 'E "C etO (J) ::::J -II) g~ ,!!! s 0'-:' ~ ~ E Q)- EE o· , ::::J 0 VI ::::J g 1:3- u ::::J
- N ~ til C c: ro Q.~ 'n! tIIQ) :; E I~ as Q) :iii
81§ s ]l C:EE~ I~ ° .§~ .- ° ~~ til U Q)
:c .(1J ::::J ~ E N I/) ~
~ C 0>C1l::::J::::J 'if E'R o~ <II 5 U ~ ~ ~ III (1J "0 >to
::::J o a. 11):;::::;" Q) C 'iii ~ -u ~:= ° co .s ~ 'en >to ro
j! Q) .0 =* C '~~ ~;(U ~ Q) "00 .5:c a.c ~
C VI "0 Q) (1J - 0 Ol ° ::::J"5 ,(1) Qj Q) 0 >CU iii
.- Q) E 5. VI "0 N "0 :E :!!l.a (1J C ro B
- 's "5 ~-c~ . til "O~ ~ c: o Q) :; C 'iii 0_ E
.!Yo C ~Q) Q) * Q) C ~ :.w-c >tOE ~ g ~ ::::J
::::J Q) c5 U ::J cv 'co ,ea G Q)u; .~ 0;; ~ .~ .S - c: ij)
n! U rJl :;(ijE~>itiiii ._ "0 (1J Q) e: c: ;c- ::: ::::J ~ 'iii ~ CO e ° s
Sa> 'c Qi 'iii .~ - 1:) ~ E E- E "0 .~ e? E>~ .ou ~ * c. Q) ~ c: rJl
0 ::::J E :6'~ e: ,2 ~ 0 >tOC 'Qj ::! as o as Q) ::::J'::' I1l ° E 0. Q) ._ as
.~ i e: ~ § .9 .9 '3 ,~ 0. Q)
:e '0 to !! - (1J ~ ~ ';;; e: O)::::J "5E iii j! O)e: Q) 0"0 'iii Q) ~~ ~
::::J >to 0 ~ 15 Q) I/) oQ) lij (1J ° ::::J '0 'en '= Q) VI :=::::J Q) 0 :; Q) ~ >~
._ .... ::::J 15 0 "8 .~ ~; ~ ~ ~ -;;;.9l ::::J- Q) v'S I1l Q) .... c: g-u "0 .9l N "0 g_ I1l
+= c- ''::: ° .o1ll ~ "0 ::::J (1J ~E 0 ~ ~co til :; 15
::::J.o rl iii iii C'OQ)(ij~CGtU _gi v t!! "0 V _n! Q) o E II) ~ .:; Q) Qi Q) E
as til co as Q) = ell1l•2 ,!:! roas St=' .~ ~ QiI1l ~ I/) j! ::::J .s Q)- ::::J ,~ ~ ~ "0 I/) Q)
Q) U 'c; 'c _as to 11l,_ ::::J
Q) ~ l!! III _C:Q)o~!'!:: ,"" 0 2: Qi Qi Ole: ~~ U'i.~ ro to Q) ::l Qi
S :c~ Qi "0 g .~ - 0 Q; CD ::::J .~ 0 e: Q) e: ~ ~(ij ;e ::::J Qi- Q) E ,gf a Q) (1J ~ a 0
VI ~ ~E ~ 'N "' e: ~ c: ~ "0 §:c (1J
'~ ~ ~)(::J::S» '~ 'x _c: -- I1l
~- C ._ ::::J rJl ~ o E g '5 "S ~CU ... I1l )(1J (; ::; :; ::::J "' "' >11l 0 ~
fI) .0 ,§, ~ c: (J)z"O -"0 Q) Q) Q) '" ~ 'iii ,2 0 -g CI) .... C
to S Q) c: c: c: C c: c: 0._ ~ 0. .... C c: ~>~ 0.::::J u- ~, .0 N ~ . I1l ::::J 0
c: c3i= u ::::J W EOQiO 0 ° 0 E'~, rJl 6~ 0 0 ~,~ III c: ::::J (tJ ~ "0 8::!E 0.,,,, ~
- w z t) _Uo..o I I t) t)u _ rJl is is t) t) oS l- I- e.!) D.. .s 0.. <{"O Z
...:t: o· CO ~(\J t') ~ 10 co r-.IX) m~ ~ (\J C')~ 10 co r-.co m 0 (\j (\J C') ~ 10 cor-- 0
zu ~ ~ ~ ~ ~ ~ ~ ~ ~ (\J (\J C\J (\J (\J t\J(\J ~ (\Jt') MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI, PARTE A I, Nr. 418 bis/18.V.2005

65

14. Repararea ~i tntretinerea lnstalatillor electrice din arii periculoase

14.1. Repararea sau revizia aparatu rii electrice instalate In arii in care pot exista In atmosfera gaze inflamabile, vapori sau ceturi in concentratii ~i cantitati periculoase trebuie facuta de un reparator competent ~i dotat. Ea trebuie facuta conform prescriptiuor producatorului ~i conform legislatiei relevante in vigoare.

Reparatia ~i revizia aparaturii utilizata in atmosfere explozive poate fi facuta de catre fabricant, utilizator sau 0 terta parte (aqentie de reparatii).

14.2. In cazul 'in care reparatia este tacuta de catre utilizator, acesta trebuie sa cunoasca in intregime leqislatia relevanta. in acest caz, el i~i asurna responsabilitatea pentru securitatea personalului ~i a instalatlilor ~i sanatatea personalului in ceea ce priveste repararea ~i sau reinstalarea aparaturii.

14.3. Utilizatorul trebuie sa tina evidenta tuturor reparatiilor, reviziilor sau rnodificarilor anterioare ~i trebuie sa Ie puna la dispozitia reparatorului in cazul in care nu efectueaza el tnsus! reparatia. In acelasi timp utilizatorul trebuie sa puna la dispozitia reparatorului to ate lnforrnatlile privind cerintele reglementare pentru conformarea cu certificatul.

~ ~ in cazul in care reparatia este facuta de catre reparator, acesta trebuie sa alba

posibifitati adecvate de reparatie ~i revizie, precum ~i echipamentul corespunzator necesar etectuarii verificarilor ~i lncercarilor cerute pentru tipul specific de protectie, EI trebuie sa cunoasca in intregime leqislatia relevanta privind securitatea si sanatatea in special daca este implicat in reinstalarea aparaturii. De asemenea el trebuie sa alba la dispozltie ~i sa faca referire la standardul relevant de protectie la explozie ~i la cel privind reparatia ~i revizia aparaturii utliizata 'in atmosfere explozive.

14.5. Reparatorul este obligat sa puna la dispozitie utilizatorului detalii privind defectiunile detectate, detalii complete ale lucrarilor de reparatii ~i revizii, lista partilor 'inlocuite §i rezultatele tuturor veriflcarilor §i tncercarilor efectuate conform legislatiei relevante.

Este de preferat ca reparatorul sa obtina piese de schimb corespunzatoare noi de la producator.

14.6. Partile care trebuie sigilate trebuie inlocuite numai prin piese de schimb speciale prevazute in lista pieselor de sChimb .

1':14.7. Aparatura reparata trebuie marcata, recomandabil pe 0 eticheta separata, pentru a

-,

se identifica reparatia salJ. revizia ~i identitatea reparatorului. Marcarea trebuie sa inctuda

66


simbolul relevant, numele reparatorului sau marca sa tnreqistrata, numarul de referinta al reparatorului referitor la reparatie, data reparatlei (reviziei). Marcarea trebuie sa fie lizibila §i durabila tinand cont de coroziunea chirnica posibila. Standardul de referinta corespunzator este SR GEl 60079-19.

Nu trebuie facuta nici 0 modificare la aparatura certificata decat daca modificarea este permisa in certificat sau este aprobata in scris de producator.

14.8. Docurnentatia producatorului trebuie sa contina, pe langa certificat, §i alte documente potrivite pentru reparatie (revizie) precum §i 0 lista cu piese de schimb.

Certificatul irnpreuna cu docurnentatia precizata mai sus trebuie sa faca parte din contractu I initial de curnparare.

14.9. in cazul repararii sau reviziei unei aparaturi care a facut obiectul certificarii unei

terte parti este necesar sa se stabileasca conformitatea aparaturii cu certificatul.

[ ! 14.!!!: inainte de reinstalare, aparatura reparata trebuie verificata (standardele de referinta sunt SR GEl 60079-19 §i SR CEI 60079-17).

)

Daca este imposibil sa se efectueze anumite lncercari, reparatorul trebuie sa

stablleasca. inainte de a returna in serviciu echipamentul reparat, consecintele care pot rezulta tn urma omiterii tncercanlor respective.

r 14.11. Orice lucrari de reparatii, revizii, lntretinere, etc. la instalatii electrice amplasate tn

I zone cu pericol de explozie vor fi consemnate tn registrul instalatiei.

15. Exploatarea lnstalatilor electrice din arii periculoase

15.1. La exploatarea instalatiilor electrice din arii periculoase trebuie respectate Normele generale de protectia muncii(inclusiv normele specifice pentru locuri de munca din arii periculoase), Normele generale de prevenire §i stingere a incendiilor, Normele pentru exploatarea instalatiilor electrice din medii normale-17/2-01 §i lnstructiunile tehnice de exploatare elaborate de catre producatori.

,

15.2. Exploatarea echipamentelor electrice trebuie facuta numai de catre personal calificat, autorizat §i instruit a lucra cu respectivele echipamente. (NGPM-art.383/pag. 114). 15.3. In ariile periculoase angajatorul este obligat sa ia urmatoarele masuri organizatorice:

- sa asigure celor care lucreaza in locuri unde pot aparea atmosfere explozive 0 instruire corespunzatoare §i suficienta cu privire la protectia Ie explozie;

MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI, PARTEA I, Nr. 418 bis/18.V.20OS

67

- sa asigure, acolo unde este cerut de documentul privind protectia la explozie:

- elaborare'a de instructiuni scrise, activitatea in locuri periculoase trebuind sa se

efectueze cu respectarea acestora;

- aplicarea unui sistem de permise de lucru pentru a indeplini §i activitatile periculoase §i pe cele care pot lnteractiona cu alt gen de activitate, gene rand pericole.

Permisele de lucru trebuie emise anterior inceperii lucrului de catre 0 persoana cu responsabilitate in acest domeniu. (NGPM-anexa 19, art1.1 §i 1.2/pag. 335).

15.4. inainte ca un loc de munca unde pot aparea atmosfere explozive sa fie folosit pentru prima oara, trebuie verificata securitatea sa qlobala la explozie. Trebuie lntretinute toate conditiile necesare pentru asigurarea protectiei la explozie.

Aceste verificari trebuie sa fie efectuate de persoane competente in domeniul protectiei explozie.

15.5. Exploatarea sistemelor, lnstatatillor, dispozitivelor, echipamentelor, aparatelor, masinllor §i utilajelor, de arice categorie, cu defectluni, irnprovizatii sau fara protectia corespunzatoare fata de materialele sau substantele combustibile din spatiul in care sunt utilizate este lnterzisa.

La utilizarea mijloacelor de mai sus este obligatorie respectarea instructiunilor de functionare, folosire §i intretinere, precum §i a normelor §i rnasurilor specifice de prevenire §i stingere a incendiilor, emise §i aprobate potrivit legii. (Ordinul 775, art. 37/pag. 17)

15.6. in spatiile cu pericol (risc) ridicat de incendiu sau de explozie se interzice accesul salariatilor §i al altor persoane fara echipament de protectie adecvat concitiilor de lucru.

Folosirea dispozitivelor, aparatelor, uneltelor §i sculelor neprotejate corespunzator sau are pot produce scantei prin functionare, lovire sau frecare in spatii sau in locuri cu foe de explozie este interzisa.

15.7. Deseurile §i reziduurile, scurgerile §i depunerile de praf sau de pulberi combustibile se lndeparteaza ritmic prin metode §i mijloace adecvate.

68


PARTEA II

INSTALATII ELECTRICE IN ARII PERICULOASE CU PRAF COM BUSTIBIL

16. Clasificarea ariilor periculoase cu praf combustibil

16.1. 0 clasificare cornuna a ariitor periculoase pentru gaze ~i prafuri nu este posibila lntrucat, in cazul prafurilor nu pot fi distinse situatii corespunzand conditiilor normale sau anorrnale de lucru.

Astfel, ventilarea nu are ca efect eliminarea prafului, ci, din contra, poate crea conditii mai periculoase, prin formarea norilor.

Avand in vedere sedimentarea prafului ~i eventuala formare a unei atmosfere explozive prin dispersia straturilor de praf, s-au definit serii diferite de zone pentru praf fata de cete pentru gaze ~i vapori.

in acest sens sunt necesare alte rnasuri pentru evitarea surselor efective de aprindere pentru prafurile combustibile in cornparatie cu gazele sau vaporii inflamabili.

16.2. Daca 0 atmosfera exploziva confine atat prafuri combustibile cat ~i gaze sau vapori inflamabili, clasificarea ariilor periculoase trebuie facuta luand in consideratie cel mai mare pericol posibil.

16.3. Procedura de clasificare a ariilor periculoase cu praf combustibil trebuie sa determine:

a) caracteristicile prafului (rnarirnea particulei, umiditatea, temperatura de

aprindere in nor ~i strat, rezistivitatea, etc.);

b) sursa de degajare a prafului ~i gradul acesteia (continuu, primar sau secundar);

c) probabilitatea formarii de amestecuri explozive de praf-aer;

d) probabilitatea formarii straturilor de praf potential periculoase;

e) intinderea zonei.

16.4. Exemple de surse de degajare a), grad continuu:

- formarea continua a unui nor de praf ;

- interiorul echipamentelor tehnoloqlce (silozuri, malaxoare, concasoare).

b) grad primar:


69

- interiorul anumitor instalatii de extractie sau vecinatatea unui punct

. .

deschis de lncarcara.

c) grad secundar:

- guri de vizitare care trebuie deschise pe perioade scurte;

- lncaperl de manevrare a produselor pulverulente unde sunt prezente

depuneri de praf 16.5. Exemple de definire a zonelor

a) Locuri care pot genera 0 zona 20 In interiorul unui spatiu limitat pentru praf: - buncare, silozuri, cicloane, filtre;

- sisteme de transport a produselor pulverulente;

- exteriorul unui spatiu limitat pentru praf in care se pot forma straturi de

grosimi mari datorita nelntretinerii curateniei.

b) Locuri care pot genera a zona 21:

- arii in imediata apropiere a punctelor de incarcare ~i golire;

- punctele de prelevare a probelor;

- rampe de descarcare auto;

- puncte de deversare a benzilor;

- arii in exteriorul spatiului limitat pentru praf, unde praful se acurnuleaza ~i

este posibil ca stratul de praf sa fie perturbat, tormand amestecuri explozive praf-aer; - arii in jurul iesirilor din cicloane ~i filtre cu saci:

- arii in care, datorita conditiilor anormale, lnlaturarea acurnularilor de praf

sau a straturilor nu poate fi asiqurata.

c) Locuri care pot genera a zona 22:

- locuri aflate in vecinatatea echipamentelor care trebuie deschise intermitent sau din care praful poate scapa prin neetanseitati ~i poate forma depuneri de praf (de exemplu, sectii de macinare, sali de concasare, etc.);

- iesiri de la filtrele cu saci;

- arii in care se formeaza straturi de praf, dar este putin probabil ca acesta

sa genereze amestecuri explozive de praf-aer;

- arii din jurul zonelor 21 nelimitate de structuri mecanice.

*-16.6. Intinderea zonelor trebuie determinata prin evaluarea in raport cu mediul, a surselor de degajare care pot genera amestecuri explozive de praf-aer sau straturi periculoase

de praf. •

Intinderea zonelor depinde de cantitatea de praf, debitul, marimea particulelor, umiditatea produsului, etc.

•

Pentru intocmirea documentatiei de clasificare a ariilor periculoase cu praf ~i determinarea intinderii zonelor se pot folosi exemplele practice prezentate in standardul de referinta SR GEl 61Z41-3-Anexa A.

,"

70


17. Aparatura electrlca pentru arii periculoase cu praf combustibil

17.1. Conditii tehnice pentru aparatura

17.1.1. Aparitia unei zone 20 (amestec exploziv de praf/aer prezent continuu in exteriorul spatiului limitat pentru praf) este, din punct de vedere practic de neacceptat §i trebuie prevenita printr-o tntretinere corespunzatoare a curateniei,

17.1.2. Pentru a evita riscurile de aprindere a prafului combustibil este necesar ca:

- temperatura suprafetei aparaturii pe care se depune praf sau care poate fi In contact cu norul de praf sa fie sub limitele specificate la 17.2;

- toate partite electricecare produc scantei sau au 0 temperatura mai mare deca cea de aprindere a prafului sa fie inchise tntr-o capsulare care lmpiedica patrunderea prafului sau

- sa aiba circuite cu energie timitata pentru a evita aprinderea prafului combustibil. * 17.1.3. Pentru capsulari s-au adoptat doua niveluri de eficienta a etanseitatii la prafuri:

- capsulari protejate Impotriva prafurilor;

- capsulari total protejate Impotriva prafurilor.

Conditiile tehnice pe care trebuie sa Ie lndeplineasca aceste capsular! se definesc in conformitate cu doua practici denumite A §i B. Standardele de referinta care descriu practicile sunt SR GEl 61241-1-1 §i SR GEl 61241-1-2. Cele doua practici conduc la un nivel de protectie echivalent.

17.2. Temperatura maxima de auprafata a capsularii

17.2.1. Temperatura maxima de suprafata admisa pentru aparatura arnplasata in arii periculoase cu praf combustibil se determine prin reducerea cu 0 maria de securitate a temperaturii maxime de aprindere a norilor §i straturilor de praf respectiv care nu depasesc 5 mm sau 12,5 mm . StandarduJ de referinta pentru metode de incercare este SR GEl 61241-1-1.

Temperatura maxima de suprafata a aparaturii de folosit va fi cea mai mica dintre valorile de la 17.2.2 §i 17.2.3 pentru practica A §i 17.2.2 §i 17.2.4 pentru practica B.

17.2.2. Tn prezenta norilor de praf, temperatura maxima de suprafata a aparaturii nu trebuie sa depaseasca doua treimi din temperatura de aprindere a norului de praf:

T max=2/3.Tnor praf


71

17.2.3. Aparatura conform practicii A, pentru straturi de praf care nu depasesc 5 mm grosime, trebuie sa alba 0 temperatura maxima de suprafata inferioara cu 758K temperaturii minime de aprindere a stratului de praf respectiv:

T max= T 5mm-750K

17.2.4. Aparatura conform practicii S, pentru straturi de praf care nu depasesc 12,5 mm grosime, trebuie sa alba 0 temperatura maxima de suprafata inferioara cu 25° K temperaturii minime de aprindere a stratului de praf respectiv:

T max= T12,5mm-250K

17.2.5. Marcarea aparaturii ce poate fi folosita In arii periculoase cu praf combustibil trebuie sa cuprinda urrnatoarele elemente:

- numele constructorului;

- tipul;

- seria;

- accesorii, conexiuni;

- marcarea norrnala, prevazuta prin normele de constructie ale aparaturii electrice;

- marcarea suplirnentara, conform practicilor A §i B dupa care a fost lncercata

aparatura.

Simbolurile folosite sunt:

- DIP pentru protectia impotriva aprinderii prafurilor;

- A sau B pentru practica A sau B;

-21 sau 22 pentru indic~rea zonei in care poate fi utihzata aparatura;

- T A pentru temperatura maxima de suprafata,

Exemplu de marcare completa pentru practica A (pentru practica B marcarea este similara).

Motor electric pentru zona 21

Firma ABC-S.A

Tip M2BA 315 S

Seria Nr. 45678 DIP

DIP A21 IP65

V

D.N.75/5461*) TA200°C (sau TA.T3)

coscp Ip/ln

0,86 6,9

tEis 15

rot/min A 1487 163

Hz Kw

3800

50 132

*) D.N. reprezinta Iaboratorul de tncercari autorizat (organism notificat) care a em is certificatul de conformitate

72


Motor electric pentru zona 22

Firma ABC-S.A

Tip M2BB 315 S

Seria Nr. 12345 DIP A22

IP 54

Hz Kw 50 132

V 3800

rot/min A

cos<p Iplln

0,86 6,9

tds 15

1487 163

17.3. Alegerea aparaturii

17.3.1. in zona 0 este permis a se instala numai aparatura cu modul de protectie "i"securitate lntrlnseca, de categoria "ia", grupa II, avand contactele electrice din zona cu praf protejate in capsulari cu gradul de protectie IP 65. Standardul de referinta este SR EN 50020. 17.3.2. In zona 21 este permis a se instala aparatura cu urmatoarele tipuri de protectie. a) aparatura protejata impotriva aprinderii prafurilor tip DIP A 21 (IP6X) sau

DIP B 21;

b) echipamente ~i circuite cu modul de protectie "i"-securitate intrinseca, in conformitate cu conditiile de la 17.3.1;

c) aparatura presurizata "p". Standardul de referinta este SR EN 50016;

d) alt tip de aparatura ornoloqata special pentru utilizare in zona 21. 17.3.3. in zona 22 este permis a se instala:

a)- aparatura pentru zona 21;

b) aparatura protejata impotriva aprinderii prafurilor tip DIP A 22 (IP5X) sau DIP B 22 (numai pentru zona 22 cu praf neconductiv);

Temperatura de supratata a capsularilor instalate atat in zona 21 cat ~i in zona 22 trebuie sa aiba valoarea cea mai mica rezultata conform 17.2.

~ 17.3.4. Aparatura electrica pentru arii periculoase cu gaze ~i vapori inflamabili nu este, in

.. - I~

mod necesar corespunzatoare pentru utilizarea in arii periculoase cu praf combustibil.

Aceasta trebuie sa prezinte un grad de protectie mecanica IP5X sau IP6X, dupa caz, pentru a impiedica patrunderea prafului ~i sa fie conforme cu standardul corespunzator de aparatura.


73

Aparatura cu tipul de protectie "rn" _ incapsulare este corespunzatoare pentru folosirea in arii periculoase cu praf, deoarece elementele care ar putea aprinde atmosfera exploziva sunt inchise intr-un compound etans la praf.

17.3.5. Pentru protectia electrica a echipamentelor ~i protectia la scanteile periculoase se aplica prevederile de la cap 6 ~i respectiv 12.

17.4. Cartatizatli electrice

17.4.1. in arii periculoase cu praf combustibil se pot utiliza:

a) cabluri de cupru ~i aluminiu etanse la praf, ea. de exemplu:

- cabluri cu izolatie terrnoplastica sau elastornerica, armate sau nearmate, cu lnvelis din PVC, neopren sau alt material similar;

- cabluri in manta de aluminiu cu sau fara arrnatura:

- cabluri cu izolatie rninerala cu ij1veli~ metalic.

Pentru cablurile cu conductoare de cupru sectiunea minima trebuie sa fie 1,5 rnm", iar pentru cabluri cu conductoare de aluminiu de 16 mm",

b) conductoare din cupru protejate in conducte metal ice sau din material plastic, etanse la praf.

Sistemul de conducte trebuie verificat la 0 presiune de 0,5 bari.

17.4.2. Etansarea intrarilor de cablu trebuie sa fie asigurata prin unul din urrnatoarele mijloace:

- inel de etansare din material elastomeric;

- inel de etansare metalic (pentru cabluri cu manta rnetalica);

- presgarnituri adecvate;

- un compound.

17.4.3. Intrarea conductei de protectie in capsulare se poate face prin infiletare in gauri cu filet sau prin blocare in gauri simple.

17.4.4~ lntrarile de cablu sau conducte de protectie trebuie astfel alese ~i montate tncat sa nu modifice caracteristicile tipului de protectie al aparaturti.

Toate intrarile de cablu neutilizate trebuie obturate printr-un sistem de etansare corespunzator tipului de protectie al aparaturii.

17.4.5. Cutiile de dertvatie l1i fitingurile trebuie sa aiba gradul de protectie rnecanica minimum IP6X pentru zonele 20 ~i 21 l1i IP5X pentru zona 22.

in zonele cu praf conductiv acestea trebuie sa fie de tipul "protejat contra aprinderii prafului", cu un grad de protectie rnecanica IP6X.

17.4.6. Traseele de cabluri trebuie astfel alese Incat sa previna depunerea prafului pe acestea, sa asigure 0 circulatie corespunzatoare a aerului ~i posibltltatea curatirii lor de praf. 17.4.7. La instalarea cab I urilor ~i conductelor de protectie trebuie respectate l1i prevederile corespunzatoare de la 8.4 ~i 8.6.

17.4.S. Pentru verificarea, repararea, tntretinerea ~i exploatarea instalatiilor electrice din arii periculoase cu praf se vor respecta prevederile corespunzatoare de la cap 13, 14 ~i 15.

74

MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI, PARTEA I, Nr. 418 bis/18.V.200S

ANEXANr.l

PREVEDERI CONEXE NORMATIVULUI

I. STANDARDE DE REFERINTA:

SR ca 60050 (426):1997

Vocabular electrotehnic international. Capitolul 426 : Aparatura electrica pentru atmosfere explozive

Securitatea rnasinilor. Echipament pentru oprirea de urqenta, aspecte functionale. Principii de proiectare

Aparatura electrica pentru atmosfere potential explozive. Prescriptii generale

Aparatura electrica pentru atmosfere potential explozive. Aparatura protejata prin imersiune in ulei "0".

Aparatura electrica pentru atmosfere potential explozive. Aparatura presurizata "p",

Aparatura electnca pentru atmosfere potential explozive. Aparatura protejata prin inglobare in nisip "q".

Aparatura electrica pentru atmosfere potential explozive. Capsulare antideflagranta "d".

Aparatura electrica pentru atmosfere potential explozive. Securitate marita "e".

Aparatura electrica pentru atmosfere potential explozive. Securitate intrinseca "i".

Aparatura electrica pentru atmosfere potential explozive. Reguli speciale pentru constructia, testa rea ~i marcarea electrica a

. aparaturii din grupa II, categoria 1 G.

Aparatura electrica pentru atmosfere potential explozive. incapsulare "mil

Aparatura electrica pentru atmosfere explozive gazoase.

Partea 10: Clasificarea atiilor periculoase

SR EN 418:1996

\ SR EN 50014:1995

EN 50015:1998

SR EN 50016:2000

SR EN 50017:1998

[ SR EN 50018:2003

/ SR EN 50019:2003

SR EN 50020:2003

SR EN 50284:2000

f SR EN 50028:1995

/ SR EN 60079-10:2002


SR EN 60079-14:2002

SR EN 60947-1 :2001 SR EN 60947-4-1 :2001

SR EN 61241-2-2:1999

SR CEI 60079-17:1997

SR CEI60079-13:2000

SR CEI60079-19:2000

SR ca 60332-1 :1997

SR CEI 61024-1-1 :1999

SR CEI61241-1-1:1998

SR CEI 61241-1-2:1998

SR ca 61241-3:2000

75

Aparatura electrica pentru atmosfere explozive gazoase. i

Partea 14: Instalatii electrice in arii periculoase (altele decar

minele).

Aparataj de joasa tensiune. Partea 1: Reguli genera Ie

Aparataj de joasa tensiune. Partea 4-1: Contactoare §~ \

demaroare de motoare. Contactoare §i demaroare

electromecanice.

Aparatura electrica destinata utilizarli in prezenta prafurilor

combustibile. Partea 2: Metode de incercare. Sectiunea 2:

Metoda de determinare a rezistivltatli electrice a straturilor de prat,

Aparatura electrica pentru atmosfere explozive gazoase. Partea 17a: Recomandari pentru inspectie §i tntretinere pentru instatatii electrice din arii periculoase (altele dedit minele) Echipamente electrice pentru atmosfere explozive. Partea 13:

Constructia ~i folosirea camerelor sau cladirilcr protejate prin presurizare.

Aparatura electrica pentru atmosfere explozive gazoase. Partea 19: Repararea ~i revizia aparaturii electrice uttlizata in atmosfere explozive.

Incercarile cablurilor electrice supuse Ja foc. Partea 1: incercare efectuata pe un conductor sau pe un cablu vertical izolat. Protectia structurilor impotriva trasnetului. Partea 1: Principii generale.

Aparatura electrica destinata utilizani in prezenta prafului cornbustibil. Partea 1: Aparatura electrica protejata pnn carcase. Sectiunea 1 - Specificatli pentru aparatura.

Aparatura electrica destinata utilizarii in prezenta prafului combustibil. Partea 1: Aparatura electrica protejata prin carcase. Sectiunea 2 - Alegerea, instalarea ~i intretinerea aparaturii.

Aparatura electrica destinata utilizarii in prezenta prafului combustibil. Partea 3: Clasificarea ariilor In care este sau poate f prezent praf combustibil.

76


SR CEI60034-5:1993

Ma~ini electrice rotative. Partea 5: Clasificarea gradeJor de protectie asigurate de carcasele masinllor electrice rotative lnstalatii electrice ale cladirilor. Partea 4: Masuri de protectie pentru asigurarea securitatii Capitolul 41: Protectia Tmpotriva socurilor electrice.

lnstalatii electrice ale cladirilor. Partea 4: Masuri de protectie pentru asigurarea securitatii. Capitolul 46: Separare ~i Intrerupere.

Aparatura electrica pentru atmosfere potential explozive.

SR CEI 60364-4-41 :1996

SR CEI60364-4-46:2000

CEI 60079-15

Protectie special a "n".

CEI 60614-2-1 :1982+A1 :1993 Specificatii de conducte de protectie pentru instalatil electrice.

Partea 2: Specificatii de conducte de protectie. SectiuneatConducte metalice.

CEI60014-2-5:1992

Specificatii de conducte de protectie pentru instalatii electrice. Partea 2: Specificatii de conducte de protectie. Sectiunea 5- Conducte flexibile.

Protectia anticoroziva. Constructii meta lice Ingropate.

Terminologie.

Protectia anticoroziva. Constructii metalice Tngropate. Prescriptii pentru executia ~i montajul statiilor de protectie cu redresor.

Protectia anticoroziva. Constructii metalice lnqropate. Protectia catodica a conductelor de otel,

Protectia impotriva electrocutarii. Prescriptii generale. Protectia Tmpotriva electrocutarii. lnstalatii electrice fixe. Prescriptii.

Protectia impotriva electrocutarii. lnstatatii electrice fixe.

Prescriptii de proiectare, executie ~i verificare.

ST AS 7335/1 : 1986

STAS 7335/11 :2001

SR 7335-12:1998

43TAS 12604:1987 (STAS 12604/4:1989

I STAS 12604/5:1990

II. LEGI 51 NORMATIVE

NP 17-02

Normativ privind proiectarea ~i executa rea instalatiilor eJectrice la consumatori cu tensiuni pana la 1000 V c.a. ~i 1500 V c.c. Normativ privind protectia constructiuor impotriva trasnetului.

120-2000

MONIT'ORUL OFICIAL AL ROMANIEI, PARTEA I, Nr. 418 bis/18.V.2005

77

1-5-1998

Normativ pentru proiectarea ~i executarea instalatiilor de ventilatie

Normativ pentru exploatarea instalatiilor electrice cu tensiuni )

I

pana la 1000 V c.a. ~i 1500 V c.c.

Normativ de tncercari si rnasuratori la echipamente ~i instalatii

electrice.

Normativ pentru proiectarea ~i executa rea retelelor de cabluri \

electrice.

Normativ pentru proiectarea instalatiilor de protectie prin relee

~i automatizare.

Normativ pentru proiectarea sistemelor de circuite secundare ale statiilor electrice. Sisteme de protectie ~i automatizare. Volumul III.

Siguranta la foc a constructiilor

Manual pentru exernpliflcari, detalieri ~i solutii de aplicare a prevederilor normativului P118-99.

Dlspozini generale privind reducerea riscurilor de incendiu generate de tncarcari electrostatice.

Indreptar departamental de zonare a mediilor cu pericol de explozii ~i masuri de prevenire a acestora. MIP-1987

Norma generale de prevenire ~i stingere a incendiilor.

Lege privind calitatea Tn constructii. 1

Protectia muncii ~i Normele metodologice de aplicare Norma generale de protectie a muncii

17/2-01

PE 116-94

PE 107-95

PE 501-85

PE 504-96

P118-99

MP 008.2000

DGPSI-004/2001

***

ORDIN MI 775/1998 d LEGEA 10/1995 LEGEA 90/1996 NGPM/2002

78

MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI. PARTEA I. Nr. 418 bis/18.V.2005

Tabel comparativ Clasificarea zonelor periculoase

ANEXANr.2

Atmosfera exploziva

Prezenta permanents Prezenta intermitenta Prezenta episodica (conditii normale de (conditii anormale de

functionare) functionare)

CEI

Zona 0 (Gaze) Zona 20 (Praf)



CENELEC

NEC (SUA) CEC (Canada)




Clasa I, Div. 1 (Gaze) Clasa II, Div. 1 (Praf) Clasa III, Div. 1 (Fibre)

Clasa I, Div. 1 (Gaze) Clasa II, Div. 1 (Praf) Clasa III, Div. 1 (Fibre)

Clasa I, Div. 2.(Gaze) Clasa II, Div. 2 (Praf) Clasa III, Div. 2 (Fibre)

Tabel comparativ

Clasele de temperatura ale aparaturii electrice

Temperatura
CENELEC/CEI NEC/GEC maxima de
suprafata
°G
T1 T1 450
T2 T2 300
T2A 280
T2B 260
T2C 230
T2D 215
T3 T3 200
T3A 180
T3B 165
T3C 160
T4 T4 135
T4A 120
T5 T5 100
T6 T6 85 ANEXANr.3

MONITORUL OFIClAL AL ROMANIEI. PARTEA I. Nr. 418 bis/18.V.2005

79

ANEXANr.4

Tabel comparativ

de exolozl I

i ~rf

·ft

b'l

mpa trea m grupe e expl ozie a ce or mal uzua e gaze In ama I e
EN 50014 GEl 60079-1 NEG (SUA) - CEG (CANADA)
Denumirea gazului Gl Denumirea gazului Gl Denumirea
'O.!!! 'O.!!! ro ro ro
til N cuN gazului :E! Q,
e..Q e..Q Ul
:::Je. :::Je. ro > ::3
....
.... x .... x (3 £5 C>
(!)QI (!)G)
Metan I Metan I Metan
Acetona Acetona Acetona
Metan industrial Metan industriar Butilalcool
Acetat de etU Acetat de etil Etilalcool
Metanol Metanol Acetat de etil
Butan Q Butan Metanol
Propane Propan Butan
Hexans Hexan Propan
Amoniac Amoniac
Monoxid de carbon Monoxid de carbon Hexan
Pentan e Pentan Amoniac
Heptan e Heptan Benzen
Iso-octan Iso-octan Acetat de butil
Decan .. Decan Acetat de izobutil
Benzen Benzen Etan
Xilen Xilen Clorura de etilena
Ciclohexan Ciclohexan Petrol I 1-2 D
Eti! IIA- Etil IJA
Metilcetona Metilcetona Heptan
Acetat de metil Acetat de metil Izopren
Acetal de n propil Acetat de n propil Hexan
Acetat de propil Acetat de propil Octan
Acetat de n butil Acetat de n butil Pentan
Acetat de amil Acetat de amil Propilena
Clorura de metilen Clorura de metilen Toluen
Butanol Butanol Xii en
Nitrat de etil Nitrat de etil
Etilena Etilena Etilena
Butadiene Butadlena Aceteldehida
Eter etHic Eter etilie Ciclopropan
Oxid de etilena lIB Oxid de etilena lIB Dietil eter I 1-2 C
Gaz de eocserie Gaz de cocserie Hldrazina
Dimetil asimetric
Hidrogen '" Hidrogen Hidrogen
0 I Butadiene
+
..... III IIC Oxid de etilena I 1-2- B
H
.....
...... Oxid de _propilena
Disulfura de carbon Nitrat de etil
... lIC
(J)
o Disulfura de carbon
+
~
Acetilena Acetitena Acetilena
...
0 :r: lIC I 1-2- A
N
..... o •
..... +
~
Nitrat de etilen N
0
Z
..,
0
:r:
'"
o
+ :
~ 80


ANEXANr. Q

Coeficientii de corectle pentru sarcinile admisibile la cabluri cu lzolatle de hartle, cauciuc sau termoplastica pozate in

I *)

canale ump: ute cu nisip
Numarul cablurilor in canal 1 2 3 4 5 6
IN RAPORT CU SARCINA ADMISIBILA A CABLULUI IN AER
La urnplutura urneda cu nisip 1,27 1,15 1,08 1,02 1 ,0,96
(umiditate 20%)
La urnplutura cu nisip uscat 0,83 _0,75 0,70 0,66 0,65 0,62
iN RAPORT CU SARCINA ADMISIBILA A CABLULUIIN pAMANT
La urnplutura urneda cu nisip 0,83 0,75 0,70 0,66 0,65 0,62
(umiditate 20%} ,
La umplutura cu nisip uscat 0,64 0,49 0,46 0,43 0,42 0,40 *) Cablurile s-au considerat a fi pozate conform 8.4.11.

1

/

. "

»;

'-_- -c e-

EDITOR: PARLAMENTUL ROMAN lEI - CAMERA DEPUTATILOR

_' Regia Autonoma "Monitorul Oficial", Str. Parcului nr. 65, sectorul 1, Bucuresti

IBAN: R075RNCB5101000000120001 Banca Comerclala Romana - S.A. - Sucursala "U~irea" Bucuresti

~i IBAN: R012TREZ70050S9XXX000531 Direc!ia de Trezorerie ~i Contabilitate Publica a Municipiutui Bucuresti

;: _ (aloc.~t numai persoanelor juridice bugetare) ,

Tel. 224.09.71/150, fax 225.00.43, E-mail: marketing@ramo.ro, Internet: '{fWW.monitoruloficiat.ro '

Adresa pentru publicitate: Centrul pentru rela!ii cu publicul, Bucurestl, 'sos, Panduri nr. 1,

bloc P33, parter, sectorul 5, tet. 411.58.33 ~i 410.47.30, tet./lax 410.77.36 si 410.47.23 Tiparul: Regia Autonoma "Monitorul Oflcial"

111111

5 948368 030169

ISSN 1453-4495

Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 418 bisi18.V.2005 contine 80 de pagini. Pretul: 187.000 lei vechi/18,70 lei noi

Acest numar al Monitorului Oficial al Romaniei a fost tiparit in afara abonamentulul,

l

MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI, PARTEA I, Nr. 95/1.11.2006

9

ANEXA Nr. 6 /a norme

AUTORITATEA NATIONALA A VAMILOR Directia regionaia varnala

Adresa ..

Telefon /Fax

Nr. .

NOTIFICARE

Catre declarantul/detinatorul/destinatarul rnarfurilor

In conformitate cu:

- art. 4 din Legea nr. 344/2005; sau

- art. 9 din Legea nr. 344/2005 si in baza Cererii de interventie nr.

autoritatea vamala decide retinerea rnarfurilor susceptibile sa aduca atingere drepturilor de proprietate intelectuala si/sau suspendarea operatiunii de vamuire.

Marfurile suspectate ca aduc atingere unui drept de proprietate inteiectuala au fost retinute

in data de la Biroul vamal .

Prezenta decizie se retera la: - felul rnarfii:

- cantitatea;

z: dreptul protejat (In sensu I art. 3 din Legea nr. 344/2005).

In conformitate cu art. 10 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 344/2005, daca titularul dreptului ne inforrneaza in scris. ca rnarfurile retinute cu Adeverinta de retinere a bunurilor nr ....... Ii incalca drepturile de proprietate intelectuala, puteti prezenta autoritatii vamale acordul scris ca abandonati aceste marfuri in vederea distrugerii.

Daca veti prezenta la directia reqionala vamala 0 opozitie expresa, in scris, cu privire la retinerea rnarfurilor susceptibile sa aduca atingere drepturilor de proprietate intelectuala si/sau suspendarea operatiunii de varnuire, instanta judecatoreasca sau autoritatea cornpetenta va stabili daca sunt incalcate drepturile de proprietate intelectuala ale titularului.

Director,

(sernnatura si starnpila)

ACTE ALE

ORGANELOR

DE SPECIALITATE

ADMINISTRATIEI

,

PUBLICE CENTRALE

INISTERUL TRANSPORTURILOR, CONSTRUCTIILOR $1 TURISMULUI

ORDIN

. entru modificarea ~i completarea anexei la Ordinul ministrului transporturilor, constructlilor ~i turismului nr. 176/2005 privind aprobarea reqlementaril tehnice "Normativ pentru proiectarea,

executarea, verificarea ~i exploatarea lnstalatiilor electrice in zone cu pericol de explozie", indicativ NP 099-04

In conformitate cu art. 38 alin. 2 din Legea nr. 10/1995 privind calitatea in constructii, cu modificarile ulterioare, in temeiul art. 2 pet. 45 ~i al art. 5 alin. (4) din Hotararea Guvernului nr. 412/2004 privind organizarea si funqionarea Ministerului Transporturilor, Constructiilor ~i Turismului, cu modificarile si cornpletarile ulterioare,

ministrul transporturilor, constructillor si turismului emite urrnatorul ordin:

Art. I. - Anexa la Ordinul ministrului transporturilor, constructiilor si turismului nr. 176/2005 privind aprobarea reglementarii tehnice .Normativ pentru proiectarea, executarea, verificarea si exploatarea instalatiilor electrice in ~one cu pericol de explozie", indicativ NP 099-04, publicat In Monitorul Oficial al Hornaniei, Partea I, nr. 418_din 18 mai 2005, se rnodifica si se cornpleteaza dupa cum urrneaza:

1. Punctul1.3 va avea urmatorul cuprins:

,,1.3. Standardele de reterinta pentru instalatiile ~i echipamentele electrice din zonele cu pericol de explozie Sunt prezentate in anexa nr. 1."

2. Partea introductiva a punctului 2 va avea urrnatorul cuprins:

,,2. Terminologie

Standardele de r~ferinta pentru definitiile coraspunzatoare termenilor foJ.9siti in prezentul normativ sunt SR CEI ~50 (426) sau standardele conexe prezentate in anexa nr. 1."

3. Punctul 2.1 va ave a urmatorul cuprins:

,,2.1. Aparatura electrica pentru atmosfere explozive Aparatura electrica protejata la explozie.

Echipamente pentru locuri periculoase.

11

" I PARTEA I, Nr. 95/1.11.2006

MONITORUL OFICIAL AL ROMANIE , .' . ~ certificat de

It' a trebUie msottta de un

Aparc;ttura ea~c ~I~ un certificat de control emis pentr~

conformltate s . ~ t' nd marcarea CENELEC EEx ~I

electnca pur a

aparatura i nivel de protectie.

avand acelda~1 de referinta pentru certificatul de conformitate

Standar u" '

este EN 50014. avea urmatorul cuprins:

12. p~nctul 5.3 va oate uttliza aparatura perr:'ls~ ,,5.3. In zona 1 se ~i aparatura cu urmatoarele tipun pentru zo~a 0, precum ,

de protectle: . x ,

Standard de refennta. "d" SR EN 50018-2003 +

Capsulare ~ SR EN 50018-2003/ A 1-2003

antideflagranta . ~ SR EN 50016-2004

Aparatura pre~u.nzata «p» SR EN 50017-2003

Inglobare I~ nlsl~ ::~:: EN 50015-2003

Imersiune In y~e~ SR EN 60079-7-2004

nta «9»

Securitate ~a. ~ «i» SR EN 50020-2003

Securitate Intnnseca I SR EN 60079-18-2004"

"I «rn»

tncapsu are vea urmatorul cuprins:

13. p~nctuI5.4 ~a a poate utiliza aparatura admisa ,,5.4. In zona se 1 recum si aparatura special

pentru z?nele 0 sauna' f ca, de exemplu, tipul de proiec~ata pentru d z~ 1 de 'referinta este SR EN 60079-15

protec\le «n». Stan ,~r u ,

(a se vedea 4.3.8). atoru' cuprins:

14. Punctul7.1 va avea~ u~ prevada posibilitatea ca ,,7.1. Este nec:esar .sar 0 arie periculoasa sa fie instalatiile electric 1 ~ dint de urgenta (incendiu, explozie,

deconectate m~n~a In caz ,

avarie tehnologlca etc.). f . ta sunt SR EN 418 s i Standardele de re e nru

S RHO 384.4.46. t buie amplasat In afara ariei

Punctul de deconectare re

periculoas~.. d ctare trebuie sa fie usor de

Dispozltlvul de econe ~

(preluata ~i ca I sat tntr 0 zona de acces. ~

rec!;lnoscut, amp ad; d butonul de avarie trebuie sa

Intreruptorul coman a el active inclusiv conductorul

Intrerupa toate conductoare e ,

neutru." rnatorut cuprins:

15. Punctul 8.1.10 va a~ea ur cablu cu conductoare de

,,8.1.10. Trecerea de a unctoare de cupru, In vederee aluminiu la un cablu cu condu . utilal ce prezinta vibratll racordarii motorului ~f~rent ~~~I frecv~nte trebuie realizata excesive sau neceslta pemot n ~iPUI de protectie al cutiei se

tntr-o cutie de trecere. en ru '

poate utiliza norma SR ~N 5001 \ere la motor poate fi Leg~t~r~ _d~ la c~tla d~ t~~ura flexibila In tub flexibil legatura nglda m tsava sau eg

(a se vedea pct. 8:5}. . 'a de trecere si cutia de

Legatura electr.lca dintre ctl fie In conductoare cu

borne a motorul~1 ~se po~~e a~~iUC fie In cablu flexibil." izolatie termoplastlca sau ve~ u~~ator~1 cuprins:

16. Punctul 8.3.2 va ~ t ~ . de cabluri se recomanda a ,,8.3.2. Sistemele de I~ ran scri tiile la care se face se e~ectua In concordan\a cUu~;:tor ~'entru aparatura,. iar reterire . la standardul ~oresPbluri sa fie adecvate tipulul de dispozltlvele .de I.ntr~re e cfa t ze tipul de protec\le al cablu tolosit ~I sa nu a ec e

aparaturii." rmatorul cuprins:

17. PunctuI8.5.1 va ave~o~ctie pentru conductoare ~ s~u ,,8.?1. conductlele de u~ari antideflagrante trebuie sa fie

cablun racordate a caps _

de tipul: ~ d t I de mare roztstenta, trefilat solid sau

a) con~ucta . e 9,e rosimea minima a peretelui .de

cu sudura contmua, cu 9 . nii prin zincare sau vopslre;

2 mm, protejate c?~t~a ?orozlu aterial compus, de

b) conducta fl~xlblla I?I~ me~a~~~ ~~ :'uciUC sau material \

~f,:;:::tua~~~Ur~~:'; '~.:nica mare sau toarte mare \

10

MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI, PARTEA I, Nr. 95/1.11.2006

Aparatura electrica executata In asa fel lncat sa nu produca, In conditiile specificate, aprinderea atmosferei explozive inconjuratoare.

Pentru aparatura electrica utilizata In atmosfere explozive gazoase, standardul de reterinta este SR CEI 60079 (standard pe parti) si, unde exista, SR EN 60079 (standard pe parti)."

4. Punctul 2.5 va avea urrnatorul cuprins:

,,2.5. Grupa (a unei aparaturi electrice pentru atmosfere explozive)

Clasificare a aparaturii electrice In functie de atmosfera exploziva pentru care este prevazuta sa fie utilizata,

Se definesc doua grupe:

Grupa I - aparatura electrica destinata pentru mine grizutoase;

Grupa II - care poate fi diviz ata In subgrupe, cuprinzand aparatura electrica destinate pentru toate locurile cu 0 alta atmosfera exploziva idecat minele grizutoase.

Standardul de referinta esteCEI 60079 - standard pe

parti."

5. Punctul 2.7 va avea urrnatorul cuprins: ,,2.7.Temperatura maxima de supratata

Temperatura cea mai ridicata atinsa In servrciu, In cele mai defavorabile conditii de functionare, In cadrul conditii'or normale ale aparaturii electrice, de orice parte sau orice suprafata a aparaturii care po ate produce aprinderea atmosferei explozive lnconjuratoare. Conditiile de functionare cele mai defavorabile includ suprasarcini recunoscute si orice conditie de defect. Se recornanda utilizarea standardului specific pentru tipul de protectie implicat."

6. Punctul 2.8 va avea urrnatorul cuprins:

,,2.8. Temperatura de aprindere a unei atmosfere explozive gazoase

Temperatura cea mai scazuta a unei supratete Incalzite la care, In conditiile specificate, apare aprinderea unei substante inflamabile sub forma de amestec de gaz sau vapori In aero

Pentru determinarea acestei temperaturi se recomanda utilizarea CEI 60079-4."

7. Punctul 3.5 va avea urrnatorut cuprins:

,,3.5. Procedura de clasificare a ariilor periculoase cu vapori si gaze inflamabile trebuie sa determine:


Fiecare utilaj sau element de instalatie (pornpa, vana, Ilansa, conducta, rezervor etc.) trebuie considerat ca 0 sursa potentiala de degajare a materialelor inflamabile, daca exista posibilitatea ca acestea sa fie eliberate In atmosfera.

Conductele sudate, fara flanse, vane sau alte fitinguri, nu se considera surse de degajare.

Gradul de degajare (continuu, primar sau secundar) se deterrnina luand In considerare frecventa si durata probabila a deqajarii. Standardul de referinta pentru definirea gradului de degajare este SR EN 60079-10.

b) tipul zonei - In functie de gradul de degajare ~i de ventilare.

o degajare de grad continuu conduce In mod normal la ozona 0, 0 degajare de grad primar, la 0 zona 1 si 0 de§-ajare de grad secundar, la 0 zona 2. -

c) Intinderea zonei depinde atat de proprietatile substantelor inflamabile, cat si de caracteristicile procesului

de prod'uctie. '

Tn principal trebuie sa se ia In considerare: debitul de degajare a gaze lor;


curentul limita termic I(th) si curentul lirnita dinamdic

- ventilarea; . " n) pentru transformatoare de rnasura ~i aparate e

- densitatea relative a gazelor sau a vaponlor In ~ "

cu aerul; surap' t 1437 va avea urmatorul cuprins:

- conditiile locale (topografie, conditii climatice 9. unc u . t: t" psulare m

'. ' . . . . ~' . 4 3 7 Protec la Ip mca « » .

lntinderea zonei poate f lirnitata, In functle'" .. . d' t r " are partite care pot apnnde

amplasarea sursei de degajare, prin: Este un ~ tip ~ ~r~ ~?,Ie ~n c cantei fie prin Incalziri sunt

bariere materiale (pereti); tmos!era exp ozrva I~ p~n"~ en~ral 0 rasina suficient

- mentinerea unei presiuni In Incaperile adiacente; luse . mtr-u~ fo~p~un t Ie I exlerioare _ ' astfel tncat

- purjarea In lncaperile adiacente a unui debit de rezlstenta ~ ~n uen o~te fi a rinsa nici' de scantel si

corespunzator pentru a asigura evacuarea gazelor osfe~a ~X~I~zlva nu ~t avea Itc In intSlfiorul capsularii. vaporilor inflamabili. i de In~alzlfl e c~re p li ~ In eneral componentelor

Standardul de reterinta pentru ordinul de rnarirn Aceasta protectle se ap rca 9

zonelor este SR EN 60079-10 - anexa C. ctronic~ ca: . - ezistoare bobinate Intr-un

Pentru utilizarea practica a exemplelor date In a _ rezlstoare cu pehcula sau r

standard se recornanda luarea In considerar gur strat; ". . ceramice;

particularitatilor fiecarui caz In parte." - condensatoare cu hartie ~I diferitelor circuite,

8. Punctul 4.3.2 va avea urrnatorul cuprins: - optocuploare pentru separar~.a I si Infasurarilor

,,4.3.2. Protectia tip securitate rnarita "e" r ~i transform':ltoarelor, bo I~e or, recum si

Securitatea rnarita este un tip de protectie care co otoarelor cu tiP de protectie "e», p

In aplicarea unor rnasuri suplimentare pentru a evita, cu nsformatoarelor. .... d d I SR EN 50020

grad de siquranta ridicat, producerea de scanter, ar Se pot utiliza pr~scnp\lIle din stan ar u

electrice sau temperaturi excesive In interioruL te intrinseca." - Ins:

partile exterioare ale aparaturii electrice, cap a U. Punctul 4.4.2 va a~ea urmetorul c~~n .

aprinda 0 atmosfera exploziva. 4.4.2. Noua directiva Introduce simbo u

In consecinta, acest tip de protectie este corespuni " pentru to ate grupele de gaze IIA, 118, IIC; aceste grupe apar pe eticheta echipamentului.

Principiile de constructie pentru modul de protectie sunt:

- folosirea unor materiale izolante de calita

-

I \

\Epsilon xl

\ /

-

superioara:

dimension area speciala a distantelor de strapunqe la marcarea specifica a protec\iei EEX1'4

~i de conturnare; Standardul de referinta este EN 500

- conexiuni electrice care nu se pot slabi,

Modul de protectie "e» nu este aplicabil urrnatoar tandard roman). ~ araturii se face conform

echipamente: In tara n.o~stra ~arca';~1 ~~6 si cerin\elor ~i criteriilor

motoare asincrone cu rotor bobinat si colector; egii protec\lel munclI_ n,r. Guvernului nr. 752/2004.

motoare sincrone cu infasurari de excitatie; probate prin Hota:area a conformitatii prevad

, , '1 d aSlgurare '

motoare de curent continuu; Procedun e e. entiale de securitate.

reostate In aer; onformitatea cu cenntele es , I ta a unei aparaturi

I de marcare comp e . f

aparate electrice de cornutatie (prize, contactoar Exemp u.. . I se cu gaze inflamablle, con orm

Intreruptoare etc.). Ex entru am pencu oa

Anumite parti ale unor echipamente poarta i, I~D', .vei 94/9CE (ATEX 100a):

"de». Aceasta Insearnna ca sunt protejate prin au I

moduri diferite: I cB C parry Ltd II

1) partea In care se produce arcul electric este Inchi t c om I \

lntr-o capsulare In protectie antidetlaqranta «d»: I 20002 ISpsilon x] I rrzc CE 1105\

2) partea continand bornele este In protectie c [ser Le No D456789 \ I \

securitate rnarita «e» si nu produce arcuri sau scantei i \ 110 _ 230 V, 50 Hz \

functionare norrnala: IN.B. 55 ATEX 1234+) I

3) ansamblul este montat intr-o capsulare cu securitat I 110 - 230 v DC I

rnarita «e- si are certificat de conforrnitate: IIEEE~x~ed~I:IC~T~4 _----------------~

standardul de reterinta pentru certificatul' de conformitate i_

I autorizat de tncercan

este standardul SR EN 50014. *) N.B. 55 ATEX 1234 r~prezint~-r'abt~~~O~ue conformitate ernis de

Protectia «e- se aplica la: (organismul notificat) si numarul cer I rca

motoare electrice cu rotorul In scurtcircuit; acesta. . . ( ecific numai pentru, ATEX)

rezistente de pornire fara contacte glisante; Nurnarul de langa slmbolul CE li~~ In sistemul de calltate al

inlocuieste organismul notlflcat Imp

electrornaqneti: ,

productlei." atorul cuprins:

cutii de conexiuni; 11 Punctul 4.4.3 va avea urm . . - r:atura si

corpuri de iluminat incandescente ~i corpuri de . 3 In conformitate cu .noua dl~ectlva, apa -toarel'e

-iluminat fluorescente cu starter electronic; " 't4.4. I' protectoare trebuie tnsotite de urma

- transformatoare de masura ~i aparate de masura. ~IS eme ~e' . . .

Pentru aceste echipamente trebuie adaugate Is ocumen d . laratie de conformitate CE ~I marcaJul. C~'

marcarea generala unele date suplimentare ca: - 0 ec tif'icat de examen de tip CE ~mls .~ ~n

- raportul I(p)/I(n) (raportul dintre curentul de pornire ~i I - un dce:ncercari autorizat (denumit organism notiflca ), curentul nominal) ~i timpul t(E) pentru ma~ini electriCe abo:atdor erclarea de certificare.

rotative ~i electromagneti; purtan ma

12

MONITORUL OFIGIAL AL ROMANIEI

D ~ , PARTEA I, Nr. 95/1.11.2006

upa adoptarea standa d I MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI, PARTEA I, Nr. 9511.11.2006

conducte de protectie se r e or GEl/EN. ~pecifice pentru 21. Punctul 1243 va av -

aces to ra p riv in d con d itii I e v~ r h pu tea utiliza prevede rile ,,1 2.4.3. P ro tecti a' ea u rmator~1 cuprins: ,ecepjionarea instalajii lor electrice se va face nu mal

protectie instalate ln arii' pericul n I c~, a I e co n duct e lor de pe ri cu loas e se ro a I.' m PO!" va te ns I u or lor de a ti n a executarea tuturor verificarilor, probelor :;i prezentarea

18. Punctul 11.1.18 va avea ~':'~torul cu ' I a pet. 12, 1. De ase~: ~~: ~~ nfo rt p reved e ri 10 arului cu buletine de proba."

,,11.1.18. La instalarea cir 't I . pnns: SR HD 367 SI :2004 «Inst I t' po utiliza s tandal25. Pu~ctul 14.4 va avea urmatorul cuprins:

o sinqura aparatura aso c~,.eor cu securitate intrinseca cu mai mari de 2 kV ln cure ~a'I" electnce GU tensiuni no~.14,4, In cazul ln care reparajia este liicuta de catre urmatoarele verificari preci;:;: ~ sf ~com anda a fi facute :' Protectie 1 mpotriva SOCU~'I a ternau~" :;1 SR EN 61140 arator, acesta trebuie sa alba posibilitaji adecvate de

a) surna dintre c . . san. ardul SR EN 60079--14: instalatii sl echiparnente e: or/ect~lce, Aspecte cornu arajie si revizie, precum si echipamentul corespunzator

fiecarei unitati de ':i~;::;te .. rnterna etectiva maxima C, a 22. PunctuI12.4.4 va:c nce"'. esar efectuarii verificarilor si lncercarilor cerute pentru

capacitatile cablulu i (in u ra fU secu ntate intrin seca si " 12.4.4, Din p u net d :ea urmatorul cuprins: "I specifi c de p rotecjie, E I tr eb u i e sa c un oasca ln

ca avand 0 capacitate ~~~~ra t cf!,lunle ,Iiind considerate trasnetului se recornanda veldere al protecjiei impo regime legislajia relevanta privind securitatea :;i maxima lntre doua conductoar ra hegala cu capacitatea uruce comune pentru IPT rea rzarea uner pnze de p' atatea, ln special daca este implicat ln reinstalarea depaseasca valoarea maxima ec a a uratel, nu trebuie sa telecomunicatii si lnglob~ ,nstala!,a electrica, instalajiaaraturii. De asemenea, el poate recomanda standardul

asociata; 0 marcata pe aparatura Rezistenta prize;' de legar:~a ".' I~ struct~ra constru ,vant de protectie la explozie, precum si pe ce! privind

b) surna dintre inductanta . t ~ . ~ co~~n'dPoate fi cel mult eg:,f~~a~t~~~ca este folosi pal r~tia" ~i revizia aparaturii utilizate In atmosfere

fiecarei unitati de a arati .'n erna efectiva maxima L, a an ardul de referinta t . . • p ozrvc.

ind u ctanta cablu lu i ~u tr u ~a cu _secu n!ate i nt rinseca si conectata pentru eChip;'teP~n;,u pnza de parnant ce tre 26. Punctul 14.7 va avea urmatorul cuprins:

maxima L, rnarcata pe a =ra~ Ie sa d epaseasca valoarea Leqatura de echi potenti~i~a rzare este S R CE I 6102 ,,14.7, Aparatura reparata trebuie marcata. recomandabil

aparatura cu securitate ~nt ' ura ~sociata; ln cazul ln care - la subsol sau a rzare trebuie realizata: 0 etichelii separata, pentru a se identifica reparajia sau

etectiva si aparatura asoci:;~s:ca nu con)lne inductanta conductoarele de eChiPote~r~xlmatlv la nivelul solu vizia si identitatea reparatorului. Marcarea trebuie sa inductanta/rezistenta UR d • ste marcata cu 0 valoare de echipotenjializare const:a;oare trebuie ,legate la 0 luda simbolul relevant, numele reparatorului sau marca rnasurata lntre doua cond aca valoarea UR a, cablului, perrnita un acces Iacil pentrUI a :;~, d!sp~sa asttel lncal ln reg istrata , numarul de relerinja al reparatorului referitor

separitia maxima, este mai ~~t~a~e ~In cablu. prezentand man pot Ii instalate mai m ultve~ ican. In c""ul st I' ratie, data reparajiei (reviziei), Marcarea trebuie sa

este necesar sa se satisl ,ca ec~t ~ceasta valoare, nu care trebuie interconectate • ut e la~e, de echipoterf , ila si durabila, tinand cont de coroziunea chimica

c) valoarea t . .. aca prescriptia releritoare la L ' -:- deasupra solului, la i~~ re ~ e, " osibila, Standardul de referinja corespunziitor este

de intrare I, si =n;~~~~i ~~ 'i~~rare admise U", a Gurentul~i depaseasca 20 m pentru st"rvt e pe ~e~lcala care sa EI 60079·19,

cu securitate intrinseca trebui ar~ fP, ale fiecarei aparaturi de 20 m. Barele de echi ~~c un GU inaltirnea mai m Nu trebuie tacuta nicl 0 modificare la aparatura

cu valorile U I Sl' Ie sa re mal mare sau eqala centura orizontala care ~a en~allz~re trebuie legate 'ificata deeat daca modificarea este permisa ln certificat

.. 0' 0 " respectiv P core ~ coborare Intre ete: cor eaza conductoarele u este aprobata In scris de producator."

\ aparaturn asociate: '0' spunzatoare

d) I ' - la arnplasarnentele unde . .. 27. punctul14.10 va avea urmatorul cuprins:

. a aparaturile simple t . ~ sunt realizate." conditiile de proximitate ,,14.10. [nainte de reinstalare aparatura reparata trebuie

determina din valorile P emperatura maxima se poate

a obtine clasa de temp~raPtuern!~u laparatura asociata, pentru 23. Punctul13,4 va avea urmat I' "ilicata (standardele de referinja sunt SR CEI 60079·19

I fi d t a, casa de temper t ~ ,,13.4. Gradele de verificare s toru cupnns: i SR EN 60079-17).

e errninata cu ajutorul t b I I . aura poate este SR EN 60079-17).' un (standardul de referin Daca este imposibil sa se efectueze anumite Incercari,

componentele cu 0 su ratata a ~ u ~I~ 11.3; In plus,

exceptia lirelor conductoar ' mal rruca de 10 ern" (cu - veriticere vizua/ii _ actiun . eparatorul trebuie sa stab i leasea, lnainte de a returna ln

temperatura lor de suprat"i. pot II cI~lllcate ca T5 daca acele delecte care pot Ii identir ~nn care sunt depist erviciu echipamentul reparat, consecinjele care pot rezulta

aparaturii cu circuite cu s:c~r~~t d?~a:;e:;te. 1500C; grupa suruburi hP;a) , fara echipament ~~~i~arVl:iu~~U\~e exernpsi urma omiterii lncercarilor respective,"

cu cea similara gru .rii c . e. In nnseca este aceeasi - ven Icare riguroasii r' ,

prive~te utilizarea Ppentruelel, mal restnctlve ln ceea co depistate acele delecte car - aC,I,une. prin care su

electrica ce forme~za circu.frl,ce exemplar de aparatura lolosire de echipamente depot fl Identlllcate numai ~ circuit cu aparatura liB . IIG' u respectlv (de exemplu, un slabirea unor suruburi)' v e ·tcces :;1. scule (de exempl

19 T b I I ~I va fI de grupa liB)." aspectele acoperite de v' er:f·n Icarea. ngl!_roasa cuprinde

a e u 11 3 E I or I Icarea vlzuala'

. . " va uarea pentru I T - vent/care deta/iatii -' .'

dimensiunea component' . t c aSI Icarea T4 dupa acele defecte care potacftl·lu~e pn~, care sunt d $at

avea urmatorul cuprl.ns.' el ~I emperatura ambianta" va d Identlf t

A eschiderea capsularii silsau folosire Ica e ~umal pri

• Tabe/ul 11,3 "E valuarea t ' . In ce rcare; ve ri I i care a d eta I' t' a de echlpamente

dimensiunea componentei . fen ru claslflcarea T4 dupa acoperite de verificarea rigUrOalas_a" cupnnde ~i aspectel

~I emperatura ambianta» 24. Punctul 13 6 a..:

Cerinle pentru clasificarea T4 ,,~3.6. In cad~U~ap~~ea ur~atorul cupr~~s:

(bazata pe temperatura ambianta urmarite, In principal u ~trame or de venflcare trebui

~2c~;;~ ---::- ~de~40~OC~)______ a) ech' ' rma oarele elemente'

< 20 mm2 Ipamentul este coresp 't '.

Temperatura de su f t~ b.) grupa de explozl'e Sl' I unza or claslficarii zonei

> 20 mm2<10 cm2 pra a a < 275°C c as d

> 20 2 Temperatura de supralalii < 2000C echlpamentului sunt corespunzatoar:' e temperatura al

mm Put ~ c) temperatura maxim ~ . '

Redusa la 1 2 W I erea s~ nu depaseasca 1 ,3 W este corecta' a a echlpamentului de protecli

, a 0 temperatura ambianta de 60°C d) ,

sau 1 0 W la 0 t identificarea cl'rcul'tulul' h' .

, emperatura ambl'anta~ de 800C" ec Ipame t I

_ separarii lui corecte de s d . n u UI, In vedere

20. Punctul 12 3 1 va ) t' I ursa e energle'

. '.. avea urmatorul cuprins: e IpU ~c~blului este corespunzator' '

A ,,12.3.1. Constructille si instalat"l t h' f) obturanle conductelor si c b . ' .

In care se utilizeaz~, se relu ,11 e ~ e nologlce exte.rioare g) dispozitivele de pr'ot a rlunlor sunt satlsfacatoare;

substante care pot formaPlm ~rea~a sau--se depozlteaza motoarelor sunt corect reglate.ec,le la _suprasarcina ale

:xplo~ive trebuie prevazute ~ueun~ cu a~rul amestecuri Pentru recomandari suplim t ..

Impotnva trasnetului (IPT) avO d 0 Instalajle de protectie verificare, specifice liecarui tien are pnvrnd programele ~

Proiectarea acesteia 'se a~ac nlvelul de protectie Intarit' I. standa~d.ul. de referinta este SRP dE eN protectle antlexploziva,

normativului I 20 In e conform prevederilor Venflca- rl'le pentru I' .. 60079-17.

st d d . anexa nr 1 sunt nst I t I

an ar ele care se pot utiliza.'" prezentate periculoase se vor lace la le~ :,11 e eleGlriCe" din ariile

din zonele neclasificate. a pentru Instala\lIle electrice ------

*) Standardele de relerinta sunt reproduse Tn lacsimil.

13

28. Punctul 16.6 va avea urmatorul cuprins:

,,16.6. Intinderea zonelor trebuie determinata prin evaluarea In raport cu mediul a surselor de degajare care pot genera amestecuri explozive de praf-aer sau straturi

periculoase de praf.

Intinderea zonelor depinde de cantitatea de praf, debitul,

marirnee particulelor, umiditatea produsului etc.

Pentru Intocmirea documentatiei de clasificare a ariiior periculoase cu praf si determin'area Intinderii zonelor se pot utiliza exemplele practice prezentate In standardul

SR GEl 61241-3 - anexa A."

29. punctul17.1.3 va ave a urmatorul cuprins:

,,17.1.3. Pentru capsulari s-au adoptat doua niveluri de

eficienta a etan~eitatii la prafuri:

_ capsulari protejate Impotriva prafurilor;

_ capsulari total protejate Impotriva prafurilor.

, Gonditiile tehnice pe care trebuie sa Ie Indeplineasca

aceste capsulari se definesc ca doua practici, denumite A si B, recomandate de standardele SR EN 50281-1-1-2003 ~i SR EN 50281-1-2-2003, care descriu aceste practici. Gele doua practici conduc la un nivel de protectie

echivalent. "

30. Punctul17.3.4 va avea urmatorul cuprins:

,,17.3.4. Aparatura electrica pentru arii periculoase cu gaze si vapori inflamabili nu este In mod necesar corespunzatoare pentru utilizarea In arii periculoase cu praf

combustibil.

Aceasta trebuie sa prezinte un grad de protectie macanlca IP5X sau IP6X, dupa caz, pentru a Impiedica patrunderea prafului. Se recomanda utilizarea standardului

corespunzator de aparatura.

Aparatura cu tipul de protectie "m» - Incapsulare este

corespunzatoare pentru folosirea In arii periculoase cu praf, deoarece elementele care ar putea aprinde atmosfera exploziva sunt Inchise Intr-un compound etan~ la praf."

31, Capitolul I "Standarde de referin!ii" din anexa nr. 1 .Prevederi conexe normativului" va avea urmatorul cuprins:

CEI 60050 (426): 1997 Vocabular electrotehnic international. Capitolul 426: Aparatura electrica pentru atmosfere explozive

Securitatea m~inilor. Echipament pentru oprirea de urgenta,

aspecte functionale. Principii de proiectare

SR EN 50014:2003 Aparatura e1ectrica pentrU atmosfere potential cxplozive. Cerinle

+ SR EN S0014:2003/Al:2003 generale

+ SR EN Soo14:2003/A2:2OO3

SR EN 50015:2003 Aparatura electrica pentru atmosfere potential explozive. Imersiune

"I. Standarde de referin!a:*)

EN 418:1996

Suprafata tatala excluzand capeiele canductaare

in ulei "011 Aparaturi'i electrica pentru atmosfere potential explozive. Aparatura

presurizata "p"

Aparatura electridi pentru atmosfere potential explozive. Umplere

eu pulbere "q"

Aparatura e\ectrica pentru atmosfere potential explozive. Capsulare

Capsulare antideflagranta lid"

Aparatura electrica pentru atmosfere poten~ial- explozive.

Securitate manta "e"

SR EN 50016:2003

SR EN 50017:2003

SR EN 50018:2003 Al:2003

SR EN -50019:2003

14

MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI, PARTEA I, Nr. 95/1.".2006

SR EN 50020:2003 Aparatura electrica pentru atmosfere potential explozive.

Securitate intrinseca "i"

SR EN 50284:2003 Aparatura electrica pentru atmosfere potential explozive. Reguli

speciale pentru constructia, testarea ~i marcarea electrica a aparaturii din grupa II, categoria 1 G,

SR EN 50028:1995 Aparatura electrica pentru atmosfere potential explozive. jncapsulare "rn"

SR EN 60079-10:2004 Aparatura electrica pentru atmosfere explozive gazoase. Partea 10:

Clasificarea ariilor periculoase

SR EN 60079-14:2004 Aparatura electrica pentru atmosfere explozive gazoase. Partea 14.

Instalatii electrice in ani periculoase (altele dedit minele)

SR EN 60947·1:2004 Aparataj de joasa tensiune. Partea 1: Reguli generale

SR EN 60947-4-1:2001 Aparataj de joasa tensiune. Partea 4-1: Contactoare ~i demaroare de

+ SR EN 60947-4-1:200llAl:2003 motoare. Contactoare ~i demarcare electrornecanice

SR EN 61241-2-2:1999

SR EN 60079-17:2004

SR cer 60079-13:2000

SR EN 60332-1-1 :2005

SR em 61024-1:1999

SR EN 50281-1-1:2003

SR EN 50281-1-2:2003

SR CEI 61241-3:2000

SR EN 60034-5:2003

SR HD 384.4.41 S2:2004 +. SR HD 384.4.41 S2:2004/Al:2004

SR HD 384.4.46 S2:2004

SR EN 60079-15

STAS 7335/1:1986

Aparatura electrica destinata utilizarii in prezenta prafurilor combustibile. Partea 2: Metode de incercare. Sectiunea 2: Metoda. de determinare a rezistivitatii electrice a straturilor de praf

Aparatura electrica pentru atmosfere explozive gazoase. Partea 17:

Inspectia ~i intretinerea instalatiilor electrice in arii periculoase

(altele decat minele) .

Echipamente electrice pentru atmosfere explozive. Partea 13:

Constructia si folosirea camerelor sau cladirilor protejate prin presurizare

Incercari ale cablurilor electrice si eu fibre optice supuse la foe. Partea 1-1: Incercare la propagarea verticala a. flacarii pe un conductor sau cabluizolat. Aparatura de incercare

Protectia structurilor impotriva trasnetului, Partea 1:. Principii generale

Aparatura electrica destinata utilizarii in prezenta prafului combustibil. Partea 1-1: Aparatura electric a protejata prin carcase. Constructie si incercare

Aparatura electrica destinata utilizarii in prezenta prafului combustibil. Partea 1-2: Aparatura electrica protejata prin carcase. Alegerea, instalarea ~i intretinerea aparaturii

Aparatura electrica destinata utilizarii in prezenta prafului combustibil. Partea 3: Clasificareaariilor in care este sau poate fi prezent praf combustibil.

Masini electrice rotative. Partea 5: Grade de protectie asigurate prin. proiectarea completa a masinilor electrice rotative (cod IP). Clasificare

Instalatii electrice ill constructii. Partea 4: Masuri de protectie pentru asigurarea securitatii. Capitolul 41: Protectia impotriva socurilor electrice

Instalatii electrice in constructii. Partea 4: Protectie pentru asigurarea securitatii. Capitolu146: Sectionare si comanda. Aparatura electrica pentru atmosfere explozive gazoase. Partea 15:

Tip de protectie.I'n"

Protectia anticoroziva. Constructii metalice ingrcpate. Terrninologie.

15

ROMANIEI PARTEA I, Nr. 95/1.11.2006

MONITORUL OFICIAL AL ' .. ,

. -. iva Construetii metalice ingropate. Prescnptn

Protec!ta antt~Or~Zl . tai ul statiilor de protectie eli redresor .

pentru execupa ~l ~o~ ~ t~ctii metal ice ingropate. Protectia

Protectia anttcorozlva. ons

catodica a conductelor de .o~e.l. . ale mai marl de 1 kV in curent

Instalatii electrice cu tenslUfll nornm

altemativ . ·'1 1 ctrice. Aspecte comune in instalatii

Protec\ie impotnva ~~cun or e e

si echipamente e.lectnce tarii Instalatii electrice fixe.

Protectia impotnva electrocu .

Prescriptii. . \ tani lnstalatii electrice fixe.

Protectia impotnva e ectrocu .'. . fie are

Prescriptii de proiectare, execu\le ~t vert .

SR 7335-11:2001

SR 7335-12: 1998

SR HD 637 SI:2004

SR EN 61140:2002

STAS 12604/4:1989

STAS 12604/5:1990

\ Periodic Buletinul ASRO ~i

NOT A . . d referint~ se va consu ta

Pentru actualizarea hstel ~tandardelor e

Catalogul standardelor romane. A • • I

. bl' ~ An Monitorul.Oficial al Romamel, Partea .

II Prezentul ordin se pu ica I

Art .. -

. t tiilor si turismului,

Ministrul transportunlor, cons ruci '

Gheorghe Dobre

Bucure~ti, 27 decembrie 2005. Nr. 2.231.

UVERNUL ROMANIEI AL INFORMATIILOR SECRETE DE STAT

FICIUL REGISTRULUI NATIONAL '

ORO IN. NATO lasificate AC-1

.' rivind transportul matenalelor c

pentru aprobarea InstructlUmlor p . . desfasurarea activitatii de curierat

I . 52/2005 privind orgamzarea ~I, '

12 di Ordonanta Guvernu UI nr. 342/2005

In temeiul art. In. . ' b t~ . modificata prin Legea nr. ,

materialele NATO clasiflcate. apro a a ~I ~ I di

t de Stat emite urmatoru or m:

., . Re istrului National allnformaliilor Secre e

directorul general al Oficiulul g, _ Continutul instruc~iunilor prevazute la art. 1 va

S roba Instructiunile privind transportul Art. 3. . 'd' "In vederea armonizarii normelor

Art 1 - e ap , ~ A xa*) fi revizuit pano IC,

materi~leior NATO c1asifi~at~ AC-1, preva~~te In ane na~ionale cu reglementarile NATO, UE si ale .statelor cu

care face parte inte~ra~ta din ?reze~:Ula~rd~ ~unt elaborate care Romania are incheiate acorduri sau aran]amente de

Art. 2. - Instructlumle prevc:z~te "" I si NATO in

, . t u reglementanle na~lona e, . . securitate. . I I I f rrnatiilor

In contormtta e Ct' lelor c1asificate Sl vor fl 4 _ Oficiul Registrului Na~lona a n 0.. .:

. . . d transportul ma ena '. Art. ind I re a

viqoare pnvm . 'dice de drept public sau pnvat secre'te de Stat urrnareste ducerea la In ep rru

aplicate de per~o.a~~le d]un t sport al materialelor NATO d'

implicate in actlvlta~t1e e ran prevederilor prezentului or In.

clasificate. d St t

I I Oficiului Registrului National al Informatiilor Secrete e a ,

Directorul genera a Marius Petrescu ,

Bucure~ti, 12 ianuarie 2006. Nr. 5.

br sau privat indreptatite.

Omuniea persoanelor juridiee de drept pu ic .

*) Anexa se e

de efectuare a acestora, in functie de categoria de importanta a constructiilor si sc consemneaza in Jurnalul Evenimentelor care va fi pastrat in Cartea Tehnica a constructiei;

b) obligatiile si raspunderile privind urrnarirea comportarii constructiilor revin investitorilor, proprietarilor, proiectantilor, exeeuta~tilor utilizatorilor administratorilor, responsabililor eu

, , ,

urmarirea si inspeetorilor;

e) urrnarirea curenta a cornportarii se efectueaza in confornutate eu instructiunile de urmdrire curentd prevazute 'in proieetele de executie;

urmarirea specials se efectueaza la constructii de importanta deosebita sau exceptionala, cu evolutie periculoasa sau la cererea ISC, a proprietarului sau organelor de specialitate; urmarirea se efectueaza pe baza unui proiect de urmarire specialii (avand continutul conform P 130-1999).

6. MASURI PRIVIND PROTECTIA SI IGIENA MUNCH

Se vor respecta prevederile din cap. 9 din NP 040-2002 "Normativ privind proiectarea, executarea si exploatarea hidroizolatiilor la cladiri".

7. MASURI PRIVIND PREVENIREA SI STINGEREA INCENDHLOR

Se vor respecta prevederile din cap. 10 din NP 040-2002 "Normativ privind proieetarea, executarea $1 exploatarea hidroizolatiilor la cladiri".

140

MINISTERUL TRANSPORTURILOR, CONSTRUCTIILOR ~I TURISMULUI

ORDINUL Nr. 2231 din 27.12.2005

pentru modificarea §i completarea Anexei la Ordinul ministrului transporturilor, constructlilor §i turismului nr. 176/2005 privind aprobarea reqlernentarii tehnice

.Normativ pentru proiectarea, executa rea, verificarea §i exploatarea lnstalatiilor electrice in zone cu pericol de explozie".

indicativ NP 099-04

In conformitate cu art. 38 alin. 2 din Legea nr. 10/1995, privind calitatea in constructii, cu rnodificarile ulterioare,

In temeiul art. 2 pct. 45 §i al art. 5 alin. (4) din Hotararea Guvernului nr. 412 / 2004 privind organizarea §i functionarea Ministerului Transporturilor, Constructiilor §i Turismului, cu rnoditicarile §i completarile ulterioare,

Ministrul transporturilor, constructlllor si turismului, emite urrnatorul:

ORO 1 N

Art. I. - Anexa la Ordinul ministrului transporturilor, constructiilor §i turismului nr. 176/ 2005 privind aprobarea reqlernentarii tehnice .Norrnativ pentru proiectarea, executarea, verificarea §i exploatarea instalatiilor electrice in zone cu pericol de explozie", indicativ NP 099 - 04, publicat tn Monitorul Oficial al Rornaniei. Partea 1 nr. 418 din 18 mai 2005, se rnodifica §i se cornpleteaza dupa cum urrneaza:

141

1. Punctul 1.3. se rnodlfica §i va avea urmatorul cuprins: ,,1.3. Standardele de referinta pentru lnstalatiile si echipamentele electrice din zonele cu pericol de explozie sunt prezentate In Anexa 1."

2. Partea lntroductiva a punctului 2 se modiflca sl va avea urrnatorul cuprins:

..2. Terminologie

Standardele de referlnta pentru definitille corespunzatoare

termenilor folositi In prezentul normativ sunt SR CEI 50 (426) sau standardele conexe prezentate In Anexa 1."

3. Punctul 2.1. se modifica §i va avea urmatorul cuprins: ,,2.1. Aparatura electrica pentru atmosfere explozive. Aparatura electrica protejata la explozie.

Echipamente pentru locuri periculoase. ~ •

Aparatura electrica executata In asa fel lncat sa nu produca, In

conditiile specificate, aprinderea atmosferei explozive Tnconjuratoare. 'Pentru aparatura electrica utilizata In atmosfere explozive gazoase, standardul referinta este SR CEI 60079 (standard pe parti) ~i unde exista SR EN 60079 (standard pe parti)."

4. Punctul 2.5. se modlfica §i va avea urmatorul cuprins: ,,2.5. Grupa (a unei aparaturi electrice pentru atmosfere explozive) Clasificare a aparaturii electrice In functie de atmosfera

sxptozlva pentru care este prevazuta sa fie utilizata.

Se definesc doua grupe:

Grupa I - aparatura electrica destinate pentru mine grizut~as~; Grupa II - care po ate fi divizata tn .subgrupe, ~ cupnnzan~

aparatura electrica destinate pentru toate locurile cu 0 alta atmosfera exploziva decat minele grizutoase.

Standardul referinta este CEI 60079 - standard pe parti."

142

5. Punctul 2.7. se modiflca §i va avea urmatorul cuprins: ,,2.7. Temperatura maxima de suprafata

Temperatura cea mai ridicata atinsa In serviciu, In cele mai defavorabile conditii de functionare, in cadrul conditiilor normale ale aparaturii electrice: de orice parte sau orice suprafata a aparaturii care poate produce aprinderea atrnosforei explozive Inconjuratoare. Conditiile de function are cele mai defavorabile includ suprasarcini recunoscute ~i orice conditie de defect. Se recornanda utilizarea standardului specific pentru tipul de protectte implicat."

6. Punctul 2.8. se modiflca §i va avea urmatorul cuprins: ,,2.8. Temperatura de aprindere a unei atmosfere explozive gazoase

Temperatura cea mai scazuta a unei suprafete Incalzite la care, In condit~le specificate, apare aprinderea unei substante inflamabile sub forma de amestec de gaz sau vapori in aero

Pentru determinarea acestei temperaturi se recornanda utilizarea CEI 60079-4."

7. Punctul 3.5 se modlfica §i va avea urmatorul cuprins: ,,3.5. Procedura de clasificare a ariilor periculoase cu vapori ~i gaze inflamabile trebuie sa determine:


Fiecare utilaj sau element de instalatie (pornpa, vana, flansa, conducta, rezervor etc.) trebuie considerat ca 0 sursa potentiala de degajare a materialelor inflamabile, daca exista posibilitatea ca acestea sa fie eliberate in atmosfera.

Conductele sudate, fara flanse, vane sau alte fitinguri nu se considers surse de degajare.

Gradul de degajare (continuu, primar sau secundar) se deterrnina luand In considerare frecventa §i durata probabila a deqajarii. Standardul de referinta pentru definirea gradului de degajare este SR EN 60079-10.

143

b) tipul zonei - functie de gradul de degajare :;;i de ventilare

o degajare de grad continuu conduce, Tn mod normal la 0 zona 0, 0 degajare de grad primar la 0 zona 1 :;;i 0 degajare de grad secundar la 0 zona 2.

c) Tntinderea zonei depinde atat de proprietatile substantelor inflamabile cat :;;i de caracteristicile procesului de productie.

In principal trebuie sa se ia In considerare: - debitul de degajare a gazelor;


- ventilarea;

- densitatea relative a gazelor sau vaporilor Tn raport cu

aerul;

- conditiile locale (topografie, conditii climatice, etc.). Tntinderea zonei poate fi limitate, functie de amplasarea

sursei de degajare, prin:

- bariere materiale (peretl):

- mentinerea unei presiuni In Incaperile adiacente;

- purjarea Tn Incaperile adiacente a unui debit de aer

corespunzator pentru a asigura evacuarea gazelor :;;i vaporilor inflamabili.

Standardul de referinta pentru ordinul de marime al zonelor este SR EN 60079-10 - Anexa C.

Pentru utilizarea practica a exemplelor date Tn acest standard se recomanda luarea In considerare a particularitatilor fiecarui caz In parte."

8. Punctul 4.3.2. se modifica §i va avea urrnatorul cuprins:

,,4.3.2. Protectia tip securitate rnarita .e"

Securitatea rnarita este un tip de protectie care consta In aplicarea unor rnasuri suplimentare pentru a evita, cu un grad de siquranta ridicat, producerea de scantei. arcuri electrice sau t~mpera~uri excesi~e T~ interiorul sau pe partile exterioare ale aparaturii electnce, capabile sa aprinda 0 atmosfera exploziva.

144

In conseclnta, acest tip de protectie este corespunzator pentru toate grupele ?e gaze IIA, liB, IIC; aceste grupe nu apar pe eticheta echlpamentulul.

Principiile de constructn, pentru modul de protectie .e" sunt:

- fo.losire~ unor materiale izolante de calitat~ superioara;

- dlmenslonarea speciala a dlstantslor de strapungere :;;i

de conturnare;

- conexiuni electrice care nu se pot slabi.

. Modul de protectie .e" nu este aplicabil urmatoarelor

echlpamente:

- motoare a.sincrone cu rotor bobinat :;;i col ector;

- motoare smcrone cu Tnfa:;;urari de excitatie·

- motoare de curent continuu; , '

- reostate rn aer;

- aparate electrice de cornutatis (prize, contactoare,

Tntreruptoare etc.).

Anumite parti ale unor echipamente poarta indicatia "de".

Aceasta inseamna ca sunt protejate prin doua moduri diferite: '

1) partea In care se produce arcul electric este Tnchisa Tntr-o capsulare in preteens antidefiagranta .d":

_ . _ 2) "p~rtea contmano ~ornele este in protecne cu securitate manta "e :;;1 nu produce arcun sau scants] Tn functionars norrnala:

" . 3) ans~~blul este montat tntr-o capsulare cu securitate marita "e :;;1 are certificat de conformitate

8tandardul de referinta pentru certificatul de conformitate este standardul SR EN 50014.

Protectia .e" se aplica la:

- motoare electrice cu rotorul Tn scurtcircuit·

- rezistents de porn ire fara contacte glisant~;

- electromagneti;

- cutii de conexiuni;

- corpuri de iluminat incandescente :;;i corpuri de iluminat

f1uorescente cu starter electronic;

- transformatoare de rnasura :;;i aparate de masura.

145

Pentru aceste echipamente trebuie adauqat la marcarea generala unele date sUPlime~t~re ca~UI dintre curentul de pornire !iii - raportul ',()P):'t(.nmp~~f(~) pentru masin' electrice rotative si curentul nomma §I I

electromagne\i;. . ~ . I(th) sl curentul Iimita dinamic I(din)

_ curentul Iimlta termlc 'f ~ ~ "

pentru transformatoare de masura §i aparate de masura.

t I 4 3 7 se modifica §i va avea urmatorul cuprins: 9. Pune u .. '

4 3 7. Protectia tip Incapsulare .rn"

" . . .' . _ care partile care pot aprinde 0 Este un tip ~d~ pr~tec\l~ In. fie rin I~calziri sunt incluse intratmosfera sxploziva fie pnn scantel,~ . a~ suficient de rezistenta la

d In general 0 rasm t f

un compoun -:- el' tncat atmosfera exploziva nu poa e. I

influen\ele extenoar_e -. as.tf . . d -ncalzirile care pot avea loc In aprinsa met de ~ ~?antel §I mCI e I

interiorul capsulanl.. I" ~ In general, componentelor

Aceasta protec\le se ap rca,

electron ice ca: . I" I~ sau rezistoare bobinate intr-un

_ rezlstoare cu pe ICU a

singur strat: .' .

d nsatoare cu hattie §I cerarruce: .

- con e se ararea diferitelor circuite dar §I

transf~~~~~~~~~~;; ~~~~~~Ior ~i Infa§urarilor motoarelor cu tip

de protectie .e" precum §i transformatoarelor.

.... d d I SR EN 50020 -

'1' prescnpt,lIle din stan ar u

Se pot uti iza

securitate mtrinseca."

10. punetul 4.4.2. se modifica §i va avea urmatorul cuprin~.: v ,,4.4.2. Noua directiva introduce simbolul la marcarea speclflca

a proteGtiei EEx. ~

~

146

Standardul de referinta este EN 50014 (preluata §i ca standard roman).

In tara noastra, marcarea aparaturii se face conform Legii nr. 90/1996 §i a Normelor metodologice de aplicare, aprobate prin HG 752/14.05.2004. Procedurile de asigurare a conformltatli prevad conformitatea cu cerintele esentiale de securitate.

Exemplu de marcare completa a unei aparaturi Ex pentru arii periculoase cu gaze inflamabile conform directivei 94/9CE (ATEX 100a)

ABC Company L TO

Serie No 0456789

20002 8 I 112G CE 1105 110 - 230 V, 50Hz

N.B. 55 ATEX 1234*)

EEx ed IIC T4

110 - 230 V OC

') N.B. 55 ATEX 1234 reprezinta laboratorul autorizat de Incercari (organismul notificat) !?i numarul certificatului de conformitate emis de acesta.

Nurnarul de langa simbolul CE (specific numai pentru ATEX) Inlocuieste organismul notificat implicat in sistemul de calitate al productiel."

11. Punetul 4.4.3. se rnodifica §i va avea urrnatorul cuprins: ..4.4.3. Tn conformitate cu noua directiva, aparatura §i sistemele protectoare trebuie lnsotite de urmatoarele documente:

- 0 declaratie de conformitate CE §i marcajul CE;

- un certificat de examen de tip CE em is de un laborator de

lncercari autorizat (numit acum "organism notificat"), purtand marcarea de certificare.

Aparatura electrica trebuie Insotita de un certificat de conformitate sau un certificat de control emis pentru aparatura electrlca purtand marcarea CENELEC EEx!?i avand acelasi nivel de protectie.

Standardul de referinta pentru certificatul de conformitate este EN 50014."

147

12. Punctul 5.3. se modiflca §i va ave a urrnatorul cuprins: ,,5.3. In zona 1 se poate utiliza aparatura per~isa pentru zona 0 precum §i aparatura cu urrnatoarele tipuri de protectie:

Standard de referinta:

d fl t~ .d" SR EN 50018-2003 +

Capsulare anti e agran a

SR EN 50018-2003/Al-2003

.p" SR EN 50016-2004

.q" SR EN 50017-2003

,,0" EN 50015-2003

"e" SR EN 60079-7-2004

SR EN 50020-2003 .rn" SR EN 60079-18-2004

Aparatura presurizata Tnglobare Tn nisip Imersiune Tn ulei Securitate marita Securitate intrtnseca Tncapsulare

."

"I

13. Punctul 5.4. se modifica §i va avea urmatorul cuprins: ,,5.4. In zona 2 se poate utiliza aparatura adrnisa pentru zonele o sau 1 precum §i aparatura special proiectata pent~u ~ona 2, ca, de exemplu, tipul de protectie .n". Standardul de referinta este SR EN 60079-15 (a se vedea 4.3.8)."

14. Punctul 7.1. se modlfica §i va avea urrnatorul cuprins:

" 7 .1. Este necesar sa se prevada posibilitatea ca i~stalatiile electrice dintr-o arie periculoasa sa fie deconectate manual In caz de urgenta (incendiu, explozie, avarie tehnoloqica, etc.). Standardele de referi~ta sunt SR EN 418 §i SR HD 384.4.46. . .

Punctul de deconectare trebuie amplasat Tn afara ariel

periculoase. . t

Dispozitivul de deconectare trebuie sa fie user de recunoscu ,

amplasat rntr-o zona de acces. .. ~_

Tntreruptorul comandat de butonul de avane trebUl~, sa intrerupa toate conductoarele active, inclusiv conductorul neutru.

148

15. Punctul 8.1.10 se rnodlflca §i va avea urmatorul cuprins: ,,8.1.10. Trecerea de la un cablu cu conductoare de aluminiu la un cablu cu conductoare de cupru, in vederea racordarii motorului aferent unui utilaj ce prezinta vibratii excesive sau necesita dernontart frecvente trebuie realizata Intr-o cutie de trecere. Pentru tipul de protectie al cutiei se poate utiliza norma SR EN 50014.

l.eqatura de la cutia de trecere la motor poate fi leqatura rigida in teava sau legatura flexibila in tub flexibil (a se vedea §i 8.5).

Leqatura electrica dintre cutia de trecere §i cutia de borne a motorului se poate face fie Tn conductoare cu Izotatte termoplastica sau din cauciuc, fie Tn cablu flexibil."

16. Punctul 8.3.2. se rnodlflca §i va ave a urrnatorut cuprins: ,,8.3.2. Sistemele de intrari de cabluri, se recornanda a se efectua in coricordanta cu prescriptiile la care se face referire in standardul corespunzator pentru aparatura, iar dispozitivele de intrare de cabluri sa fie adecvate tipului de cablu folosit si sa nu afecteze tipul de protectie al aparaturii."

17. Punctul 8.5.1. se modifica §i va avea urrnatorul cuprins: ,,8.5.1. Conductele de protectls pentru conductoare sau cabluri racordate la capsular! antideflagrante trebuie sa fie de tipul:

a) conducta de otel de mare rezistsnta, trefilat solid sau cu sudura continua, cu grosimea minima a peretelui de 2 mm, protejate contra coroziunii prin zincare sau vopsire;

b) conducta flexibila din metal sau un material compus - de exemplu, conducts rnetalica cu manta din cauciuc sau material plastic, avand rezistenta mecanica mare sau foarte mare.

Dupa adoptarea standardelor CEI/EN specifice pentru conducte de protectie, se vor putea utiliza prevederile acestora privind condititle tehnice ale conductelor de protectie instalate in arii periculoase."

149

18. Punctu I 11.1.18. se modifica §i va ave a urmatorul cuprins:

,,11.1.18. La instalarea circuitelor cu securitate intrinseca cu 0 sinqura aparatura asociata se recornanda a fi Iacute urmatoarele verificari precizate in standardul SR EN 60079-14:

a) Suma dintre capacitatea interna efectiva maxima C, a fiecarei unitati de aparatura cu securitate intrinseca ~i capacitatile cablului (in general cablurile fiind considerate ca avand 0 capacitate concentrate eqala cu capacitatea maxima intre doua conductoare alaturate) nu trebuie sa depaseasca valoarea maxima Co rnarcata pe aparatura asociata.

b) Suma dintre inductanta interna efectiva maxima L, a fiecarei unitati de aparatura cu securitate lntrinseca ~i inductanta cablului nu trebuie sa depaseasca valoarea maxima Lo marcata pe aparatura asociata.

In cazul in care aparatura cu securitate lntrinseca nu coniine inductanta efectiva ~i aparatura asociata este marcata cu 0 valoare lnductanta/rezistenta LlR, daca valoarea LlR a cablului, masurata lntre do~a conductoare din cablu prezentand separatia maxima, este mai mica decat aceasta valoare, nu este necesar sa se satisfaca prescriptia referitoare la Lo.

c) Valoarea tensiunii de intrare admise U" a curentului de intrare I, ~i a puterii de intrare P, ale fiecarei aparaturi cu securitate intrinseca trebuie sa fie mai mari sau egale cu valorile Uo, 10 sl, respectiv, Po, corespunzatoare aparaturii asociate.

d) La aparaturile simple, temperatura maxima se poate determina din valorile Po pentru aparatura asociata, pentru a obtine clasa de temperatura. Clasa de temperatura poate fi deterrninata cu ajutorul tabelului 11.3.

In plus, componentele cu 0 suprafata mai mica decat 10 ern" (cu exceptia firelor conductoare) pot fi clasificate ca T5 daca temperatura lor de suprafata nu depaseste 150°C.

Grupa aparaturii cu circuite cu securitate intrinseca este aceeasi cu cea similara qruparii celei mai restrictive in ceea ce priveste utilizarea, pentru orice exemplar de aparatura electrica ce

150

formeaza circuitul respectiv (de exemplu un circuit cu aparatura liB ~i lie va fi de grupa liB)."

19. Tabelul 11.3 - Evaluarea pentru clasificarea T4 dupa dimensiunea componentei si temperatura ambianta - se rnodiflca §i va ave a urrnatorul cuprins:

.Tabelul t l.S. Evaluarea pentru clasificarea T4 dupa dimensiunea componentei ~i temperatura ambianta

Suprafata totala excluzand Cerinte pentru clasificarea T 4
capetele conductoare (bazata pe temperatura ambianta
de 40°C)
< 20 mrn" Temperatura de suprafata < 275°C
> 20 mrn" < 10 ern" Temperatura de suprafata < 200°C
> 20 mrn" Puterea sa nu depaseasca 1,3 W
Redusa la 1,2 W la 0 temperatura arnbianta de 60°C sau 1 0 W
,
la 0 temperatura amblanta de ao°c 20. Punctul 12.3.1. se modlflca §i va avea urrnatorul cuprins:

,,12.3.1. Constructhle si instalatlila tehnologice exterioare in care s: utilize~za, prelucreaza sau depoziteaza substante care pot forma impreuna cu aerul amestecuri explozive trebuie prevazute cu 0 instalatie de protectie irnpotriva trasnetului (IPT) avand nivelul de protectie lntarit I. Proiectarea acesteia se face conform prevederilor normativului I 20. Tn Anexa 1 sunt prezentate standardele care se pot utiliza."


,,12.4.3. Protectia Impotriva tensiunilor de atingere periculoase se .realizeaza conform prevederilor de la 12.1. De asemenea se poate utiliza standardul SR HD 367 Sl :2004, Instalatii electrice cu tensiuni nominale mai mari de 1 kV Tn curent alternativ ~i SR EN 61140:2002,

151

Protectie Tmpotriva socurilor electrice. Aspecte comune Tn instalatii si echipamente electrice."


,,12.4.4. Din punct de vedere al protectiei Tmpotriva trasnetului se recornanda realizarea unei prize de parnant unice cornuna pentru IPT, instalatia electrica, instalatia de telecornunicatii ~i Tnglobarea ei In structura constructiei. Rezistenta prizei de leg are la pamant daca este folosita In comun poate fi cel mult eqala cu 1 ohm.

Standardul de referinta pentru priza de pam ant ce trebuie conectata pentru echipotentiallzare este SR CEI 61024-1.

Leqatura de echipotentializare trebuie realizata:

- la subsol sau aproximativ la nivelul solului. Conductoarele de echipotentializare trebuie legate la 0 bara de echipotentializare construita si dispusa astfel lncat sa perrnita un acces 'facil pentru verificari. In cazul structurilor mari pot fi instalate mai multe bare de echipotentializare care trebuie interconectate Tntre ele;

- deasupra solului la intervale pe verticala care sa nu depaseasca 20 m pentru structuri cu inaltimea mai mare de 20 m. Barele de echipotentializare trebuie legate la centura orizontala care racordeaza conductoarele de coborare Tntre ele;

- la amplasamentele unde conditiile de proximitate nu sunt realizate."

23. Punctul 13.4. se modiflca §i va avea urmatorul cuprins: ,,13.4. Gradele de verificare sunt (standardul de referinta este SR EN 60079-17):

- verificare vizuala - actlune prin care sunt depistate acele defecte care pot fi identificate vizual (de exemplu, suruburi lipsa), fara echipament auxiliar ~i scule;

- verificare riquroasa - actiune prin care sunt depistate acele defecte care pot fi identificate numai prin folosire de echipamente de acces ~i scule (de exemplu, slabirea unor suruburi). Verificarea riquroasa cuprinde ~i aspectele acoperite de verificarea vizuala;

152

- verificare detaliata - actiune prin care sunt depistate ace Ie defecte care pot fi identificate numai prin deschiderea capsularii si/sau folosirea de echipamente de Tncercare. Verificarea detaliata cuprinde ~i aspectele acoperite de verificarea riquroasa."

24. PunctuI13.6. se rnodlflca §i va avea urmatorul cuprins: ,,13.6. In cadrul programelor de verificare trebuie urmarite In

principal, urrnatoarele elemente: '

a) Echipamentul este corespunzator clasiflcarii zonei.

b) Grupa de explozie ~i clasa de temperatura ale echipamentului sunt corespunzatoare.

c) Temperatura maxima a echipamentului de protectie este

wm~. '

d) Identificarea circuitului echiparnentulul, Tn vederea

separarii lui corecte de sursa de energie.

e) Tipul cablului este corespunzator,

f) Obturarile conductelor ~i cablurilor sunt satisfacatoare.

g) Dispozitivele de protectie la suprasarcina ale motoarelor sunt corect reg late.

Pentru recomandari suplimentare privind programele de verificare, specifice fiecarui tip de protectie antiexploziva standardul

de referinta este SR EN 60079-17' ,

, .

Verificarile pentru lnstalatiile electrice din ariile periculoase se vor face la fel ca pentru instalatiile electrice din zonele neclasificate.

Receptionarea instalatillor electrice se va face numai dupa executa rea tuturor veriflcarilor, probelor ~i prezentarea dosarului cu buletine de proba."

25. Punctul 14.4. se modiflca §i va ave a urmatorul cuprins: ,,14.4. In cazul In care reparatia este facuta de catre reparator, acesta tr~buie. sa alba posibilltat' adecvate de reparatie si revizie, precum ~I echiparnentul corespunzator necesar efectuarii veriflcarilor ~i Incercarilor cerute pentru tipul specific de protectie. EI trebuie sa cunoasca In Tntregime Ieqislatia relevanta prfvind securitatea ~i

153

sanatatea In special daca este implicat In reinstalarea aparaturii. De asemenea el poate recomanda standardul relevant de protectie la explozie, precum si cel privind reparatia si revizia aparaturii utilizata In atmosfere explozive."

26. PunctuI14.7. se rnodlflca §i va ave a urrnatorul cuprins: ,,14.7. Aparatura reparata trebuie marcata, recomandabil pe 0 eticheta separata, pentru a se identifica reparatia sau revizia !?i identitatea reparatorului. Marcarea trebuie sa includa simbolul relevant, numele reparatorului sau marca sa lnreqistrata, numarul de referinta al reparatorului referitor la reparatie, data reparatiei (reviziei). Marcarea trebuie sa fie lizibila !?i durabila tinand cont de coroziunea chirnica posibila, Standardul de referinta corespunzator este CEI 60079-19.

Nu trebuie facuta nici 0 modificare la aparatura certificate decat daca modificarea este perrnisa In certificat sau este aprobata In scris de producator."

27. PunctuI14.10. se rnodifica §i va ave a urmatorul cuprins: ,,14.10. Inainte de reinstalare, aparatura reparata trebuie verificata (standardele de referinta sunt SR CEI 60079-19 !?i SR EN 60079-17).

Daca este imposibil sa se efectueze anumite lncercari, reparatorul trebuie sa stabileasca, Tnainte de a returna In serviciu echipamentul reparat, consecintele care pot rezulta In urma omiterii incercarilor respective."

28. Punctul 16.6. se rnodiflca §i va ave a urmatorul cuprins: ,,16.6. [ntinderea zonelor trebuie determinata prin evaluarea In raport cu mediul, a surselor de degajare care pot genera amestecuri explozive de praf-aer sau straturi periculoase de praf.

Tntinderea zonelor depinde de cantitatea de praf, debitul, rnarimea particulelor, umiditatea produsului etc.

154

Pentru Tntocmirea documentatlei de c1asificare a ariilor periculoase cu praf §i determinarea Tntinderii zonelor se pot utiliza exemplele practice prezentate Tn standardul SR CEI 61241-3 - Anexa A."

29. Punctul 17.1.3. se modlflca §i va ave a urmatorut cuprins:

,,17.1.3. Pentru capsulari s-au adoptat doua niveluri de eficienta a etanseitatii la prafuri:

- capsulari protejate Tmpotriva prafurilor;

- capsulari total protejate Tmpotriva prafurilor.

Conditille tehnice pe care trebuie sa Ie Indeplineasca aceste capsulari se definesc ca doua practici denumite A §i S, recomandate de standardele SR EN 50281-1-1-2003 §i SR EN 50281-1-2-2003 care descriu aceste practici. Cele doua practici conduc la un nivel de protectie echivalent."

30. Punctul 17.3.4. se modiflca sl va avea urmatorul cuprins:

,,17.3.4. Aparatura electrica pentru arii periculoase cu gaze §i va pori inflamabili nu este, In mod necesar corespunzatoare pentru utilizarea In arii periculoase cu praf combustibil.

Aceasta trebuie sa prezinte un grad de protectie rnecanica IP5X sau IP6X, dupa caz, pentru a impiedica patrunderea prafului. Se recomanda utilizarea standardului corespunzator de aparatura.

Aparatura cu tipul de protectie .rn" - Tncapsulare este corespunzatcare pentru folosirea in arii periculoase cu praf, deoarece elementele care ar putea aprinde atmosfera exploziva sunt Tnchise lntr-un compound etans la praf."

155

31. Capitolul I "STANDARDE DE REFERINTA" din Anexa nr. 1 "PREVEDERI CONEXE NORMATIVULUI" se rnodifica §i se cornpleteaza §i va avea urrnatorul cuprins:

I. STANDARDE DE REFERINTA

Vocabular electrotehnic international. Capitolul 426: Aparatura electrica pentru atmosfere explozive.

SR CEI60050 (426):1997

SR EN 418:1996

SR EN 50014:2003+

SR EN 50014:2003/A1:2003+ SR EN 50014:2003/A2:2003

SR EN 50015:2003

SR EN 50016:2003

SR EN 50017:2003

SR EN 50018:2003

SR EN 50019:2003

SR EN 50020:2003

SR EN 50284:2003

SR EN 50028:1995

156

Securitatea rnasinilor. Echipament pentru oprirea de urgenta, aspecte function ale. Principii de proiectare.

Aparatura electrica pentru atmosfere potential explozive. Cerinte generale.

Aparatura elecfrica pentru atmosfere potential explozive. Imersiune in ulei "0".

Aparatura electnca pentru atmosfere potential explozive. Aparatura presurizata "p".

Aparatura electrica pentru atmosfere potential explozive. Umplere cu pulbere "q".

Aparalura electrica pentru atmosfere potential explozive. Capsulare A 1 :2003 Capsulare antidefiagranta "d".

Aparatura electrica pentru atmosfere potential explozive. Securitate marita "e".

Aparalura electrica pentru atmosfere potential explozive. Securitate intrinseca "i".

Aparatura electrica pentru atmosfere potential explozive. Reguli speciale pentru construciia, testarea ~i marcarea electrica a aparaturii din grupa II, categoria 1 G.

Aparatura electrica pentru atmosfere potential explozive. Incapsulare "m"

SR EN 60079-10:2004

SR EN 60079-14:2004

SR EN 60947-1 :2004

SR EN 60947- 4 -1 :2001 +

SR EN 60947-4-1 :2001/A 1 :2003

SR EN 61241-2-2:1999

SR EN 60079-17:2004

SR CEI 60079-13:2000

SR EN 60332-1-1 :2005

SR CEI 61024-1 :1999

Aparatura electrica pentru atmosfere explozive gazoase. Partea 10: Clasificarea ariilor periculoase.

Aparatura electrica pentru atmosfere explozive gazoase. Partea 14: lnstalatii electrice in arii periculoase (altele decat minele).

Aparataj de joasa tensiune. Partea 1:

Reguli generale.

Aparataj de joasa tensiune. Partea 4-1 :

Contactoare ~i demaroare de motoare. Contactoare si demarcare electromecanice.

Aparatura electrlca desfinata utilizarii in prezenta prafurilor combustibile. Partea 2:

Metode de incercare. Secfiunea 2: Metoda de determinare a rezistivitatii electrice a straturilor de praf.

Aparatura electrica pentru atmosfere explozive gazoase. Partea 17: lnspectia sl lntrefinerea instalafiilor electrice in arii periculoase (altele decat minele).

Echipamente electrice pentru atmosfere explozive. Partea 13: Consfructia si folosirea camerelor sau cladirilor protejate prin presurizare.

lncercari ale cablurilor electrice ~i cu fibre optice supuse la foc. Partea 1-1: lncercare la propagarea verticala a fiacarii pe un conductor sau cablu izolat. Aparatura de incercare.

Proteciia structurilor impotriva trasnefulul. Partea 1: Principii generale.

157

SR EN 50281-1-1:2003

SR EN 50281-1-2:2003

SR CEI61241-3:2000

SR EN 60034-5:2003

SR HD 384.4.41 S2:2004 +

SR HD 384.4.41 S2:2004/A 1 :2004

SR HD 384.4.46 S2:2004

SR EN 60079-15

STAS 7335/1:1986

SR 7335-11 :2001

158

Aparatura electrica destmata utilizarii in prezenta prafului combustibil. Partea 1-1:

Aparatura eleclrica protejata prin carcase. Constructie ~i incercare.

Aparatura electrica destlnata utilizarii in prezenta prafului combustibil. Partea 1-2:

Aparatura electrica protejata prin carcase. Alegerea, instalarea si intretinerea aparaturii.

Aparatura electrica destinata utilizarii in prezenta prafului combustibil. Partea 3:

Clasificarea ariilor in care este sau poate fi prezent praf combustibil.

Ma~ini eleclrice rotative. Partea 5: Grade de protectle asigurate prin proiectarea cornpleta a rnasinlor electrice rotative (cod IP). Clasificare.

mstalatil electrice in conslrucfil, Partea 4:

Masurl de protectie pentru asigurarea securitatil. Capitolul 41: Protectia impotriva socurilor electrice.

lnstalatii electrice in construe]! Partea 4:

Protectie pentru asigurarea securitani. Capitolul 46: Sectionare sl comanda.

Aparatura electrica pentru atmosfere explozive gazoase. Partea 15: Tip de protectie "n".

Protectia anticoroziva. Constructii metal ice ingropate. T erminologie.

Protecfia antcoroziva. Construcfii metal ice ingropate. Prescriptii pentru executa ~i montajul sta\iilor de protectie cu redresor.

SR 7335-12:1998

_:rotec\ia anticoroziva. Construc\ii metalice Ingropate. Protecta catodica a conductelor de o\el.SR HD 637 S1 :2004 Instalatii electrice cu tensiuni nominale mai ~ari de 1 kV in curent alternativ.

Protectls impotriva ~ocurilor electrice. Aspecte comune in instalatii Protectie impotriv~ ~?curilor electric~. Aspecte comu.ne In Instala\ii ~i echipamente electnce.

Protecna impotriva electrocutarii. Instalatii electrice fixe. Prescrip!ii '

Prote?!ia impotriva electrocutarii. Instalatii electnce fixe. Prescriptii de proiectare '

execu\ie ~i verificare. ' ,

SR EN 61140:2002

STAS 12604/4:1989

STAS 12604/5:1990

NorA

Pent~u actualizarea listei standardelor de referinta se va consulta . d'

Buletlnul ASRO ~i Catalogul standardelor romans ' peno IC

Art. II. - Prezentul ordin se publica in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I.

MINISTRU GHEORGHE DOBRE

159

Monitorul Oficial Al Romaniei 18 Mai 2005001

Încărcat de

Informații document

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Monitorul Oficial Al Romaniei 18 Mai 2005001

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

u

S-ar putea să vă placă și

Monitorul Oficial Al Romaniei 18 Mai 2005001

Încărcat de

Informații document

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Monitorul Oficial Al Romaniei 18 Mai 2005001

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

﻿u

S-ar putea să vă placă și

u