PROIECT

CIRCUITE NUMERICE
 TEMA PROIECTULUI
Frecventmetru Numeric
Timpul de masurare 1 secunda , afisare directa pe 5 cifre, catod comun, cu frecventa
oscilatorului de 17Mhz
Elementele componente :

oscilator de 17MHz ;
F0 frecventa de masurat  ;
P - poarta logica SI ;
DF - divizor de frecventa;
LC - logica de comnda ;
N - numarator ;
M - memorie;
D - decodificator BCD 7 segmente;
A - afisaj.
 Functionare

Semnalul dreptunghiular a carei frecventa trebuie masurata este aplicat portii

logice P. Pe cealalta intrare se aplica un semnal dreptunghiular care sta in 1 logic o
durata de timp Tm (timp de masurare). Semnalul care da timpul de masurare este
obtinut de la un oscilator pilotat cu cuartz . Frecventa astfel obtinuta este divizata de
blocul DF apoi inca odata de un divizor cu 2 pt a avea starea 1 logic egala cu perioada
semnalului de la iesirea DF.
La acest frecventmetru oscilatorul local are frecventa de 17MHz, este divizata
mai intai cu 17 apoi de mai multe ori cu 10 (6 ori) pana ce frecventa semnalului ajunge
la 1 Hz (periaoda de 1 secunda).Dar pentru ca poarta logica SI lasa sa treaca impulsuri
pozitive de frecventa F0 doar cand are 1 logic pe cealalta intrare si pentru ca timpul de
masurare este de 1 secunda se mai imparte odata frecventa la 2.
La iesirea din poarta logica SI numaratorul va contoriza un numar de impulsuri
egal cu frecventa F0. Dupa perioada de masurare blocul LC (logica de comanda) va
genera un semnal pentru a incarca continutul numaratorului in memoria M si apoi prin
blocul D (decodificator BCD 7 segmente) va ajunge la afisorul A. Imediat dupa ce
semnalul a fost incarcat in memorie logica de comanda va mai genera un semnal de
reset pentru numarator pregatindu-l pentru urmatoare faza de masurare.

Formele de unda
 Eroarea de masuare:

Poate fi calculata astfel :

∆Fx/Fx =± ∆F0/F0 = ± ∆N/N

∆ F0 / F0 = eroarea oscilatoului cu cuartz care poate fi neglijata fiind mai buna decat
0,001%
∆N poate fi maxim 1 deci

∆Fx/Fx = ± 1/N = ± 1/Tm*Fx

Deci pentru ca masurarea frecventmetrului sa fie foarte precisa va trebui sa

selectam un timp Tm de masurare cat mai mare si in acelasi timp sa masuram o
frecventa de valoare cat mai mare.

Descrierea blocurilor utilizate in proiect

Divizorul de frecventa
Este la randul lui alcatuit dintr-o celula de divizare cu 17 si 6 celule de divizare cu 10

Schema bloc

Formele de unda
Divizorul cu 17

Tabelul de adevar

tn tn+1

N J4 K4 J3 K3 J2 K2 J1 K1 J0 K0 Q4 Q3 Q2 Q1 Q0 Q4 Q3 Q2 Q1 Q0

0 0 X 0 X 0 X 0 X 1 X 0 0 0 0 0 0 0 0 0 1

1 0 X 0 X 0 X 1 X X 1 0 0 0 0 1 0 0 0 1 0

2 0 X 0 X 0 X X 0 1 X 0 0 0 1 0 0 0 0 1 1

3 0 X 0 X 1 X X 1 X 1 0 0 0 1 1 0 0 1 0 0

4 0 X 0 X X 0 0 X 1 X 0 0 1 0 0 0 0 1 0 1

5 0 X 0 X X 0 1 X X 1 0 0 1 0 1 0 0 1 1 0

6 0 X 0 X X 0 X 0 1 X 0 0 1 1 0 0 0 1 1 1

7 0 X 1 X X 1 X 1 X 1 0 0 1 1 1 0 1 0 0 0
8 0 X X 0 0 X 0 X 1 X 0 1 0 0 0 0 1 0 0 1

9 0 X X 0 0 X 1 X X 1 0 1 0 0 1 0 1 0 1 0

10 0 X X 0 0 X X 0 1 X 0 1 0 1 0 0 1 0 1 1

11 0 X X 0 1 X X 1 X 1 0 1 0 1 1 0 1 1 0 0

12 0 X X 0 X 0 0 X 1 X 0 1 1 0 0 0 1 1 0 1

13 0 X X 0 X 0 1 X X 1 0 1 1 0 1 0 1 1 1 0

14 0 X X 0 X 0 X 0 1 X 0 1 1 1 0 0 1 1 1 1

15 1 X X 1 X 1 X 1 X 1 0 1 1 1 1 1 0 0 0 0

16 X 1 0 X 0 X 0 X 0 X 1 0 0 0 0 0 0 0 0 0

Diagramele VK

Q3Q2 0 0 1 1 0 0 1 1 0 0 1 1 0 0 1 1
Q1Q0 0 1 1 0 0 1 1 0 0 1 1 0 0 1 1 0

00 0 0 0 0 X X X X 0 0 X X X X 0 0
01 0 0 0 0 X X X X 0 0 X X X X 0 0
11 0 0 1 0 X X X X 0 1 X X X X 1 0
10 0 0 0 0 X X X X 0 0 X X X X 0 0
00 0 X X 0 X 0 0 X 0 0 0 0 X X X X
01 0 X X 0 X 0 0 X 1 1 1 1 X X X X
11 1 X X 1 X 1 1 X X X X X 1 1 1 1
10 0 X X 0 X 0 0 X X X X X 0 0 0 0
00 1 1 1 1 X X X X
01 X X X X 1 1 1 1
11 X X X X 1 1 1 1
10 1 1 1 1 X X X X

J4 = Q4n*Q3*Q2*Q1*Q0
J3 = Q0*Q1*Q2*Q4n
J2 = Q0*Q1*
J1 = Q0
J0 = Q4n

K4 = 1
K3 = Q0*Q1*Q2*Q4n
K2 = Q0*Q1
K1 = Q0
 K0 = 1

Schema interna a divizorului cu 17

Formele de unda

Divizorul cu 10

Tabelul de adevar

tn tn+1

N I3 K3 I2 K2 I1 K1 I0 K0 Q3 Q2 Q1 Q0 Q3 Q2 Q1 Q0

0 0 x 0 x 0 x 1 x 0 0 0 0 0 0 0 1

1 0 x 0 x 1 x x 1 0 0 0 1 0 0 1 0

2 0 x 0 x x 0 1 x 0 0 1 0 0 0 1 1

3 0 x 1 x x 1 x 1 0 0 1 1 0 1 0 0

4 0 x x 0 0 x 1 x 0 1 0 0 0 1 0 1
5 0 x x 0 1 x x 1 0 1 0 1 0 1 1 0

6 0 x x 0 x 0 1 x 0 1 1 0 0 1 1 1

7 1 x x 1 x 1 x 1 0 1 1 1 1 0 0 0

8 x 0 0 x 0 x 1 x 1 0 0 0 1 0 0 1

9 x 1 0 x 0 x x 1 1 0 0 1 0 0 0 0

Tabelul de mai sus a fost completat, tinand cont de urmatorul tabel:

J K Qn Qn+1
0 x 0 0
1 x 0 1
x 1 1 0
x 0 1 1
Diagramele V-K

J3 K3 J2 K2
Q3Q2
00 01 11 10 00 01 11 10 00 01 11 10 00 01 11 10
Q1Q0

00 0 0 X X X X X 0 0 X X 0 X 0 X X

01 0 0 X X X X X 1 0 X X 0 X 0 X X

11 0 1 X X X X X X 1 X X X X 1 X X

10 0 0 X X X X X X 0 X X X X 0 X X

00 0 0 X 0 X X X X 1 1 X 1 X X X X

01 1 1 X 0 X X X X X X X X 1 1 X 1

11 X X X X 1 1 X X X X X X 1 1 X X

10 X X X X 0 0 X X 1 1 X X X X X X
J1 K1 J0 K0

Ecuatiile de sinteza rezultate din sinteza V-K sunt urmatoarele:

J3= Q2*Q1*Q0
J2= Q1*Q0
 J1= Q3 N *Q0
J0= 1

K3 = Q0
K2 = Q1*Q0
K1 = Q0
K0 = 1

Schema interna a divizorului cu 10

Formele de unda
Divizor cu 2

Divizorul cu “2” are rolul de a realiza un factor de umplere de ½ pentru

semnalul de masurat, care intra mai apoi in poarta (P).

N T CK Qn+1

0 1  Qn

1 1  Qn

Relaţiile de conversie de la CBB RS la CBB T se pot deduce plecând de la

relaţiile CBB JK:

Rn  K n  Qn 

S n  J n  Qn  R Q
şi J n  K n  T  1 T Ck
S Q
 R  T  Qn  1  Qn
 n
 S n  T  Qn  1  Qn
Ck

Schema interna
Formele de unda

Blocul de numarare

Este format din 6 celule de numarare pana la 10; celula de numarare pana la 10
este defapt celula de divizare cu 10 care a fost prezentat mai sus.

Schema interna

Memoria

Memoria (M) este formata din registre de memorare care sunt folosite pentru
memorarea temporara a numerelor binare in sistemele numerice (digital). Functia de
memorare se face simultan in toate celulele de memorare in momentul in care sunt
activate de blocul de comanda prin intrarea “Load”.
 Registrele de memorare cu CBB de tip D primesc semnalul de tact de la Logica
de Comanda (LC), iar in momentul cand acestea se activeaza, pe fiecare celula se
memoreaza valorile de la fiecare iesire a numaratoarelor.
Intucat noi dorim ca sa memoram valorile de la iesirile numaratoarelor avem
nevoie deci de cate un CBB de tip D pentru fiecare dintre cele 5 iesiri ale numaratorului
(N), astfel rezulta in continuare circuitul logic:

Schema interna

Formele de unda

Logica de comanda

Este formata dintr-un bistabil tip D care avand pe intrarea de clock semnalul
care da timpul de masurare de perioada 1 secunda iar pe intrarea de date acelasi semnal
divizat cu doi va avea la iesire semnalul de date intarziat ce va fi aplicat blocului de
memorare. Semnalul pentru resetarea memoriei este conditionat de semnalul de Load si
de semnalul de masurare de perioada 1 secunda pritr-o poarta SI.

Schema interna

Decodificatorul BCD – 7 segmente

Decodificatorul BCD - 7 segmente este un CLC utilizat pentru comanda

circuitelor de afişare numerice ce utilizează celule de afişare cu 7 segmente ( LED-uri,
LCD, becuri). Circuitul prezintă 4 intrări (A, B, C, D; N=D·23+C·22+B·21+A·20) ce
codifică cifra de afişat, şi 7 ieşiri (a, b, c, d, e, f, g) pentru comanda segmentelor.
În cazul de fata folosesc LED-uri, iar celulele de afişare le voi construi cu catod
comun. Pentru acest tip celulele se aprind cu 1 logic aplicată pe anozii necomuni ai
diodelor electroluminescente.

Tabelul de adevar

Intrari Iesiri
N D C B A a1 b1 c1 d1 e1 f1 g1
0 0 0 0 0 1 1 1 1 1 1 0
1 0 0 0 1 0 1 1 0 0 0 0
2 0 0 1 0 1 1 0 1 1 0 1
3 0 0 1 1 1 1 1 1 0 0 1
4 0 1 0 0 0 1 1 0 0 1 1
5 0 1 0 1 1 0 1 1 0 1 1
6 0 1 1 0 1 0 1 1 1 1 1
7 0 1 1 1 1 1 1 0 0 0 0
8 1 0 0 0 1 1 1 1 1 1 1
9 1 0 0 1 1 1 1 1 0 1 1

Schema interna
Formele de unda
Schema bloc completa a frecventmetrului numeric

Forme de unda
Simulare frecventa de 1234 Hz ( perioada 810 uS)