Capitolul 2

Elemente de teoria probabilităţilor

2.1 Noţiuni fundamentale

In teoria probabilităţilor se operează cu o serie de noţiuni specifice, care

succint se prezintă astfel:
• Experimentul reprezintă realizarea unui ansamblu de condiţii conform unui criteriu
de cercetare;
• Evenimentul reprezintă rezultatul unui experiment.
Aplicaţia 2.1: Apariţia cifrei 3 la aruncarea zarului. Conform definiţiei experimentul
este reprezentat de realizarea tuturor condiţiilor, respectiv: zarul este simetric şi
omogen, masa pe care se aruncă este plană şi cu un coeficient de frecare uniform.
Apariţia unei cifre este un eveniment.
Aplicaţia 2.2: Extragerea unei bile albe dintr-o urnă în care se găsesc bile albe şi
negre. Acest tip de experiment este în corespondenţă cu extragerea unei piese
defecte dintr-un lot de fabricaţie, lot în care se găsesc piese bune (bile albe) şi piese
defecte (bile negre). Realizarea condiţiilor conform unui criteriu de cercetare impune
ca bilele să fie toate de aceeaşi mărime, uniform amestecate, observatorul care face
extragerea să nu poată observa culoarea bilelor. Apariţia unei bile de culoare albă
reprezintă un eveniment.
Teoria probabilităţilor operează cu trei tipuri de evenimente,(Fig.2.1):
• Evenimentul imposibil este evenimentul cere nu se realizează niciodată în cadrul
unui experiment. Acest eveniment este notat cu Ø
46 Capitolul 2

• Evenimentul aleator este evenimentul

care se poate produce în cadrul unui
experiment. Evenimentele aleatoare se Evenimente
notează cu litere mari: A, B, X, sau A1,
aleatoare
A2, A3,.
Apariţia cifrei trei se notează: A=⎨3⎬
Evenimentul Evenimentul
Apariţia unei bile albe
sigur imposibil
X=⎨albă⎬
• Evenimentul sigur este evenimentul
care se produce în mod obligatoriu într-
un experiment. Acest eveniment se
Fig.2.1 Câmp de evenimente
notează cu litera E
Aplicaţia 2.3: In cadrul experimentului
aruncarea zarului apar următoarele evenimente:
- apariţia cifrei 8 - este un eveniment imposibil
- apariţia cifrei 3 - este un eveniment aleator
- apariţia unui număr par sau impar - este un eveniment sigur
Câmp de evenimente reprezintă totalitatea evenimentelor care pot avea loc în
cadrul unui experiment. In el sunt incluse evenimentul sigur, evenimentul imposibil şi
toate evenimentele aleatoare care pot avea loc.
Pentru a putea rezolva aplicaţiile în care intervin probabilităţi este necesar ca
evenimentele să poată fi clasificate în, (Fig.2.2) :
• Evenimente compatibile sunt două sau mai multe evenimente care pot avea loc
“simultan” în cadrul unui experiment.
• Evenimente incompatibile sunt evenimentele care nu pot avea loc simultan în
cadrul unui experiment. In cazul în care realizarea unui eveniment exclude
posibilitatea de realizare a altui
COMPATIBILE INCOMPATIBILE
eveniment cele două poartă
denumirea de evenimente
contrarii. Notarea unui astfel de EVENIMENTE
eveniment se face cu A.
Aplicaţia 2.4: Considerăm DEPENDENTE INDEPENDENTE

experimentul în care este aruncată o

Fig.2.2 Clasificarea evenimentelor
Elemente de teoria probabilităţilor 47

monedă o singură dată. Fie A evenimentul apariţiei coroanei şi B evenimentul

apariţiei pajurii. Deoarece aruncarea monedei se face o singură dată din cele două
evenimente nu poate avea loc decât unul singur. Deci cele două evenimente sunt
incompatibile, mai mult ele se exclud reciproc deci sunt evenimente contrarii. Dacă
experimentul ar presupune aruncarea monedei de trei ori cele două evenimente se
pot desfăşura “simultan” în cadrul experimentului şi deci ele ar fi compatibile.
• Evenimente dependente sunt două sau mai multe evenimente a căror realizare
depind de realizarea unui alt eveniment. Notaţia folosită este B/A (evenimentul B
depinde de realizarea evenimentului A)
• Evenimente independente sunt evenimentele a căror realizare nu depind de
realizarea unui alt eveniment.
Aplicaţia 2.5: Considerăm experimentul în care se extrag consecutiv două piese
dintr-un lot de fabricaţie. Fie A evenimentul prima piesă extrasă este rebut şi B
evenimentul a doua piesă extrasă este rebut. Cel de-al doilea eveniment depinde de
primul deoarece în urma extragerii unei piese rebut la prima extragere compoziţia
lotului se modifică. Din punct de vedere al compatibilităţii sau incompatibilităţii cele
două evenimente sunt compatibile deoarece se pot desfăşura “simultan” în cadrul
experimentului.
Aplicaţia 2.6: In cazul experimentului aruncării unui zar de două ori, fie
evenimentele A=⎨3⎬ şi B=⎨4⎬. Evenimentele sunt independente deoarece apariţia
cifrei patru nu depinde dacă la aruncarea anterioară a fost sau nu obţinută cifra 3.
Din punct de vedere al compatibilităţii sau incompatibilităţii cele două evenimente
sunt compatibile deoarece se pot desfăşura “simultan” în cadrul experimentului (zarul
este aruncat de două ori). Dacă zarul ar fi fost aruncat o singură dată ar fi fost posibil
un singur eveniment şi deci cele două evenimente menţionate ar fi fost incompatibile.

2.2 Algebra evenimentelor

Două sau mai multe evenimente pot defini printr-o operaţie un alt eveniment.
Deoarece evenimentelor li se pot asocia numere operaţiile care se pot face cu
evenimente sunt similare operaţiilor din teoria mulţimilor. Dintre acestea două sunt
mai importante: reuniunea şi intersecţia.
48 Capitolul 2

2.2.1 Reuniunea evenimentelor

Considerând evenimentele A şi B reuniunea înseamnă realizarea cel puţin
unuia din evenimentele A sau B. Notaţia folosită este:
S = AU B (2.1)

In cazul unui sistem de n evenimente Ai; i=1,2,...,n reuniunea S se determină:

n
S = A1 U A2U ...U A n = U Ai (2.2)
i =1

2.2.2 Intersecţia evenimentelor

Considerând evenimentele A şi B intersecţia evenimentelor înseamnă
realizarea evenimentului A si a evenimentului B. Notaţia folosită este:
I = AI B (2.3)

In cazul unui sistem de n evenimente Ai; i=1,2,...,n reuniunea I se determină:

n
I = A1 I A2 I ...I An = I Ai (2.4)
i =1

Cele mai importante proprietăţi ale operaţiilor cu evenimente şi relaţiile

corespunzătoare:
Tab.2.1 Proprietăţile operaţiilor cu evenimente
Enunţ Relaţii
Contrariul unui eveniment sigur este un eveniment
E =Φ Φ = E
imposibil (şi invers)
Reuniunea sau intersecţia unui eveniment A cu el AU A = A
însuşi este egală cu acelaşi eveniment AI A = A
Reuniunile şi intersecţiile sunt comutative AU B = BU A
AI B = BI A
Reuniunile şi intersecţiile sunt asociative ( AU B )U C = AU ( BU C )
( AI B )I C = AI ( BI C )
Intersecţia în raport cu reuniunea şi reuniunea în AI ( B U C ) = ( AI B )U ( AI C )
raport cu intersecţia sunt asociative AU ( BI C ) = ( AU B )I AU C )
Reuniunea evenimentelor contrare este un
AU A = E
eveniment sigur
Intersecţia a două evenimente incompatibile este
AI A = Φ
un eveniment imposibil
Dacă E este un eveniment sigur, φ este un AU E = E AUΦ = A
eveniment imposibil şi A un eveniment aleator, există
E IΦ = Φ E UΦ = E
relaţiile
Considerând evenimentele A,B şi contrariile A, B ( )
AI B = AI B
există următoarele relaţii ( )
AU B = AU B
Elemente de teoria probabilităţilor 49

2.3 Probabilitatea evenimentelor

2.3.1 Definiţia probabilităţii

Probabilitatea unui eveniment reprezintă expresia numerică a posibilităţi de
realizare. Astfel noţiunea de experiment este legată de noţiunea de frecvenţă a unui
eveniment. In cadrul unui experiment pot avea loc mai multe evenimente. Numărul
total al acestora este definit ca “numărul cazurilor egal posibile”. Dintre acestea
conform unui criteriu de cercetare se pot realiza un anumit număr care este definit ca
“numărul cazurilor favorabile”. Probabilitatea unui eveniment se calculează ca raport
al celor două numere:
m numarul evenimentelor favorabile
P( A ) = = (2.5)
n numarul evenimentelor egal posibile
Această formulă se poate aplica în cazul sistemelor în care fiecare caz posibil
are aceeaşi probabilitate de realizare şi compoziţia sistemului este cunoscută. In
calculul fiabilităţii produselor unde durata de viaţă nu este cunoscută se fac cercetări
în condiţii identice stabilindu-se frecvenţa evenimentului cercetat. In acest caz
probabilitatea se calculează cu relaţia:
m numarul de aparitii ale evenimentului A
P( A ) = = (2.6)
n numarul total de incercari
Proprietăţile probabilităţii sunt prezentate în relaţiile următoare:

0 ≤ P( A ) ≤ 1
P( Φ ) = 0 (2.7)
P( E ) = 1
P( A ) = 1 − P( A )
Aplicaţia 2.7: Probabilitatea aparitiei cifrei 4 la aruncarea zarului.
m - numarul cazurilor favorabile {1}
n - numarul cazurilor egal posibile {6}
P(x=4)=1/6
Probabilitatea extragerii unei piese defecte dintr-un lot este egala cu
coeficientul de rebut
Aplicaţia 2.8: Intr-un lot format din 100 de bucati exista 4 piese defecte. Care este
probilitatea extragerii unei piese defecte?
A={piesea defecta} P{A}=?
m - numarul cazurilor favorabile {4}
50 Capitolul 2

n - numarul cazurilor egal posibile {100}

P(A)=4/100=0,04=4%
Coeficientul de rebut “p” p=4/100=0,04=4%

Principiul certitudinii practice: In multe cazuri se întâlnesc evenimente a căror

probabilitate se situează la limitele extreme: fie apropiate de zero fie foarte apropiate
de unitate. Aceste evenimente poartă denumirea de “evenimente aproape imposibile”
sau “evenimente aproape sigure’” Dacă probabilitatea unui eveniment este apropiată
de zero sau este apropiată de 1, atunci rezultatul experimentului se poate prevedea
pe baza “principiului certitudinii practice” care se enunţă astfel: dacă probabilitatea
unui eveniment oarecare A într-un experiment este foarte mică putem fi aproape
siguri că dacă experimentul se repetă o singură dată evenimentul A nu va avea loc.
Principiul certitudinii practice trebuie utilizat cu multa atentie functie de domuniul
aplicatiei. Urmatoarele exemple dovedesc cit de daunatoare ar putea fi aplicarea
principiului, [sursa QFM UNI-Erlangen, 2002] :
Restricii - probabilitate de 99%
- 4 zile pe an nu am avea apa
- in fiecare zi 15 minute nu am avea curet
- la un film de 90 minute ar lipsi un minut
- la un milion de automobile zece mii ar fi defecte
- la 100 de retete una ar fi necorespunzatoare si pacientul ar muri
Restricii - probabilitate de 99,9%
- in fiecare luna pentru o ora apa ar fi infectata
- 1 problema/zi la aterizare/decolare pe aeroportul din Frankfurt
- 1900 de scrisori/ora pierdute la Deutsche Post
- 20 000 de retete gresite intr-un an
- 500 de operatii gresite/saptamina
- 22 000 de operatii bancare/ora gresite

2.3.2 Relaţii referitoare la reuniunea şi intersecţia evenimentelor

In cazul unui sistem de evenimente aplicarea directă a formulelor de calcul nu
conduce la rezultate corecte. Este necesară o analiză a proprietăţilor evenimentelor
şi aplicarea unor metode indirecte de calcul. Etapele care trebuiesc parcurse sunt:
1. Stabilirea tuturor evenimentelor care ar putea avea loc în cadrul experimentului;
Elemente de teoria probabilităţilor 51

2. Determinarea relaţiilor de legătură între acestea (algebra evenimentelor);

3. Stabilirea proprietăţilor evenimentelor (compatibilitate şi dependenţă);
4. Aplicarea relaţiilor referitoare la reuniunea şi intersecţia evenimentelor, (Tab.2.2).
Tab.2.2 Relaţii referitoare la reuniune şi intersecţie
Proprietãţile Definiţia Relaţii de calcul
evenimentului evenimentului
n n n
Compatibile şi P( U Ai ) = ∑ P( Ai ) − ∑ P( Ai I A j ) +
1 1 i≠ j
dependente
n
∑ P( Ai I A j I Ak ) + ...
n i≠ j ≠k
A = U Ai
n
i
.... + ( −1 )n−1 P( I Ai )
Reuniunea 1
Compatibile şi
P( U Ai ) = 1 − ∏ [1 − P( Ai )]
n n
independente
1 1
Incompatibile n n
P( U Ai ) = ∑ P( Ai )
1 1
Compatibile şi n n i −1
dependente P( C Ai = ∏ P( Ai / I Ai )
1 1 1
P( AI B ) = P( A ) ∗ P( B / A )
Compatibile n n n
dependente sau A = I Ai P( I Ai ) ≥ ∑ P( Ai ) − ( n − 1 )
1 1 1
independente
Intersecţia P( AI B ) ≥ P( A ) + P( B ) − 1
Compatibile şi n n
independente P( I Ai ) = ∏ P( Ai
1 1
P( AI B ) = P( A ) ∗ P( B )
Aplicaţia 2.9: Dintr-o urnă în care se găsesc 30 bile albe şi 10 bile negre se extrage
o bilă la care nu i se verifică culoarea şi se introduce într-o altă urnă în care se află
15 bile albe şi 25 bile negre. Se efectuează o extragere din a doua urnă. Care este
probabilitatea ca bila extrasă să fie albă?
1. Evenimentele care ar putea avea loc sunt:
A1 bila extrasă din prima urnă este albă
N1 bila extrasă din prima urnă este neagră
A2 bila extrasă din urna a doua este albă
2. Pentru rezolvarea problemei trebuie avută în vedere algebra evenimentelor.
Trebuie avut în vedere că poate să se producă evenimentul A1sau evenimentul N1 şi
52 Capitolul 2

apoi evenimentul A2. Conform tabelului 2.1 aceste evenimente se pot exprima cu
relaţia:
( A1U N 1 )I A2 = ( A1I A2 )U ( N 1I A2 ) (2.8)

3. Evenimentele (A1∩Α2) şi (Ν1∩Α2) sunt incompatibile (deoarece A1 şi N1 nu pot

avea loc “simultan” la aceeaşi extragere) şi independente. Evenimentul A2 este
dependent de A1 (căci probabilitatea lui A2 se modifică dacă este introdusă o bilă
albă în a doua urnă) şi este compatibil cu acesta. Evenimentul A2 este dependent de
N1 (căci probabilitatea lui A2 se modifică dacă este introdusă o bilă neagră în a doua
urnă) şi este compatibil cu acesta în consecinţă pe baza tabelului 2.2.
4. P ( A1I A2 )U ( N 1I A2 ) = P ( A1I A2 ) + P( N 1I A2 ) = P( A1)* P ( A2 / A1) + P( N 1)* P ( A2 / N 1) )
30 16 10 15 63
* + * =
40 40 40 40 160

2.3.3 Formula probabilităţilor totale

Aplicaţia 2.10: Se cunosc producţiile realizate de trei maşini şi procentele de rebut
realizate pe fiecare maşină:
- prima maşină 30% din totalul pieselor cu un procent de rebut de 2%;
- a doua maşină 20% din totalul pieselor cu un procent de rebut de 3%;
- a treia maşină 50% din totalul pieselor cu un procent de rebut de 1%.
Care este coeficientul de rebut al lotului obţinut prin amestecarea producţiilor
obţinute de cele trei maşini?
Se notează cu X1 evenimentul producerii pieselor la prima maşină, cu X2
evenimentul producerii pieselor la a doua maşină şi cu X3 evenimentul producerii
pieselor la a treia maşină. Probabilităţile acestor evenimente sunt egale cu procentul
producerii pieselor. Se notează cu A evenimentul extragerii unei piese defecte şi
observăm că acest eveniment se produce simultan cu unul dintre evenimentele X1,
X2, X3, deci aceste evenimente sunt compatibile şi dependente. Evenimentul A/X1
reprezintă evenimentul extragerii unei piese defecte de la prima maşină,
probabilitatea acestui eveniment fiind egală cu coeficientul de rebut. Similar se
desfăşoară evenimentele A/X2 şi A/X3.
În cazul general se consideră un sistem complet de evenimente X1, X2, ...Xn.
Elemente de teoria probabilităţilor 53

Fie un alt eveniment A care nu se poate

realiza singur ci numai împreună cu unul din
X1
evenimentele Xi. Reprezentarea grafică a acestor Xn

evenimente este prezentată în (Fig.2.3). Xi A

X2

Evenimentul A se realizează prin reuniunea

X3
evenimentelor Xi∩A. Deoarece evenimentele
(Xi∩A), (Xj∩A),sunt incompatibile şi independente,
evenimentul A se calculează pe baza relaţiilor: Fig.2.3 Reprezentarea
evenimentelor
n ⎡n ⎤ N
A = U ( X i I A) P( A) = P ⎢ U ( X i I A)⎥ = ∑ P( X i I A) (2.9)
i =1 ⎣i = 1 ⎦ i =1
Deoarece evenimentele Xi şi A sunt compatibile şi dependente:
P ( X i I A) = P( X i )* P ( A / X 1) (2.10)
şi-n consecinţă:
⎡n ⎤ N
P( A) = P ⎢ U ( X i I A)⎥ = ∑ P( X i )* P( A / X i )
⎣i = 1 ⎦ i =1 (2.11)
P ( A) =
30 2 20 3 50 1 21
* + * + * =
100 100 100 100 100 100 1000

2.3.4 Teorema ipotezelor (Formula lui Bayes)

In condiţiile desfăşurării experimentului conform aplicaţiei 2.10 ne interesează
să calculăm care este probabilitatea ca o piesă extrasă din lot să provină de la
maşina Xi şi să fie defectă, respectiv P(Xi/A)=?. Se cunoaşte proprietatea de
comutativitate a intersecţiei şi-n consecinţă:
P( AI X i ) = P( X i I A)
P( A)* P( X i / A) = P( X i )* P( A / X i )
20 3 (2.12)
P( )* P( A / X i ) P( )* P( A / X i )
*
P ( X i / A) = X i
2
= n Xi = 100 100 =
P ( A) 21
∑ P( X i )* P( A / X i )
7
i =1 1000