B-dul Eroilor nr.

5, etaj 3, Braşov
Telefon: (40) 268 – 413 872, Fax: (40) 268 – 475 654
e-mail: tele@brasov.insse.ro http://www.brasov.insse.ro

Nr. ____________ din ___________________

Institutul Naţional de Statistică

Direcţia Judeţeană de Statistică
Braşov

Analiza situaţiei rromilor din judeţul Braşov

I. Introducere
U

Rromii constituie una dintre cele mai vechi entităţi etnice din România şi una dintre cele
mai numeroase. După o perioadă de ignorare, generată de o politică de asimilare forţată, problema
ţiganilor revine în actualitate, mai densă şi mai complexă.
Problema rromilor poate fi abordată din mai multe perspective, respectiv etnografică,
sociologică şi pedagogică. Identificarea şi valorificarea acestei probleme constituie una din
premisele cele mai importante în integrarea rromilor şi armonizării relaţiilor interetnice.
Spre deosebire de toate celelalte grupuri etnice, contururile populaţiei de rromi sunt extrem
de fluctuante, neputându-se stabili o cifră suficient de exactă.
Dificultatea stabilirii contururilor populaţiei rrome provine din două cauze. În primul rând o
largă varietate a modelelor de viaţă: apartenenţă religioasă, utilizarea sau nu a limbii romanes,
identificarea ridicată cu populaţiile învecinate. În al doilea rând, o accentuată fluctuaţie a
identificării cu o etnie sau alta, în funcţie de contextul acestei autoidentificări.
Conform drepturilor cetăţeanului, garantate de constituţie, etnia unei persoane este cea pe
care aceasta o declară. În consecinţă, din punctul de vedere al tuturor membrilor colectivităţii, cât şi
al statului, dimensiunile etnice ale populaţiei de romi sunt cele indicate de recensământ.
Originea, limba, obiceiurile de viaţă, ocupaţiile ţiganilor, condiţiile de trai, precum şi
relaţiile cu românii au fâcut de-a lungul timplui obiectul mai multor studii şi monografii.
Problemele populaţiei rrome sunt importante. Rromii din România constituie un grup etnic
eterogen din punct de vedere cultural, dar au în comun probleme importante legate de nivelul de
trai scăzut, accesul redus la bunuri publice, capitalul educaţional limitat şi condiţiile precare în care
locuiesc.
Din acest motiv apreciem că ţiganii trebuie să constituie, în fiecare zonă, obiectul unor
studii foarte serioase.
1
 II. Origini
Rromii (popular ţiganii) au migrat în Iran şi în Asia mediteraneană, începând din secolul V,
apoi în Imperiul bizantin în secolul IX, de unde au pătruns în sud-estul şi centrul Europei (secolul X
- secolul XIV), ca şi în nordul Africii. În secolul XV au pătruns în Europa apuseană (în special în
Peninsula Iberică), iar din secolul XIX în cele doua Americi. Sunt semnalaţi în ţările române în
secolul XIV, fie ca meşteşugari liberi (fierari, aurari, rudari, spoitori, căldărari, căntăreţi, etc.)
organizaţi în şatre, fie ca robi boiereşti, domneşti sau mânăstireşti. Primele atestări ale prezenţei
rromilor în principatele româneşti Moldova (1428) şi Muntenia (1385) sunt documente în care ei
sunt listaţi ca bunuri ale unor mănăstiri. Rromii erau priviţi ca meşteşugari pricepuţi în prelucrarea
lemnului şi aveau o mare valoare economică. După înfrângerile suferite în faţa Imperiului Otoman,
viaţa socială şi economică s-a schimbat, societatea orăşenească s-a divizat în bresle meşteşugăreşti
iar numărul sclavilor de etnie rromă a crescut prin transformarea ţăranilor în iobagi. Rromii erau
priviţi ca meşteşugari pricepuţi în prelucrarea lemnului şi aveau o mare valoare economică. În
funcţie de mai multe criterii, ţiganii se împărţeau în ţigani de casă sau de ogor şi, respectiv,
domneşti, boiereşti sau mănăstireşti.
În Transilvania aflată sub dominaţie maghiară, rromii primesc în anii 1400 statutul de iobagi
ai coroanei, şi anume, primesc dreptul de a umbla prin ţară şi de a poposi pe pământurile coroanei,
autonomie internă a cetelor de rromi, toleranţă faţă de ne-apartenenţa la religia creştină şi absenţa
obligaţiilor militare. Rromii trebuiau să plătească un anumit tribut coroanei, mai mic însă decât
populaţia sedentară. În schimb, în perioada habsburgică, s-a iniţiat o politică de asimilare forţată,
continuată ulterior de regimul comunist. Rromilor li s-a interzis să vorbească limba rromani şi să
poarte costumele lor tradiţionale. În plus aceştia erau forţaţi să folosesască termenul de Uj Magyar
(maghiar nou) când se refereau la etnia lor.
Până în secolul al XVI-lea, termenii de "rob" si "ţigan" erau sinonimi cu "sclav".
“. Un călător englez de la începutul secolului al XIX-lea (Colson) atrăgea atenţia că în ciuda
faptului că „ţiganii alcătuiesc o parte atât de însemnată a comunităţii, ei sunt priviţi cu cel mai mare
dispreţ de ceilalţi locuitori, care, într-adevăr, se poartă cu ei puţin mai bine decât cu animalele“.
Codul penal muntenesc din 1818 conţinea articolul „Toţi ţiganii sunt născuţi robi“ şi
„ţiganii fără stăpân sunt proprietatea statului”.
Rromii sunt un grup etnic care poate fi găsit în aproape toată Europa, dar mai ales în
România, Bulgaria, Ungaria, Slovacia, Grecia şi Serbia. După istoricul Neagu Djuvara, numele de
"ţigani" este derivat din grecescul athinganein (tradus: "a nu se atinge"), plasându-i astfel pe rromi
în rândul celor respinşi de societate în acea vreme.
În secolul XIX, sub influenţa ideilor liberale ale revoluţiei de la 1848, toţi oamenii au fost
declaraţi liberi şi egali, robia ţiganilor fiind definitiv abolită în 1856.

2
 La primul Congres Mondial al Rromilor, în 1971, au fost adoptate drapelul rromilor de
pretutindeni, roata cu spiţe chakra - ca simbol al etniei rrome. Tot atunci s-au adoptat şi drapelul,
imnul şi ziua internaţională a rromilor.

III. Analiza populaţiei de etnie rromă la nivel naţional

Pentru problematica privind minorităţile din România, respectiv din judeţul Braşov, prezintă
un interes deosebit evoluţia structurii etnice a populaţiei în ultimii ani.

Tabel nr. 1
Structura populaţiei României pe principalele etnii ,
conform recensămintelor din 1930, 1956,1966,1977,1992 şi 2002

Etnia
Populaţie-
Anul Rromi
Total Români Maghiari Germani
(ţigani)
1930 14.280.729 11.118.170 1.423.459 242.656 644.488
1956 17.489.450 14.996.114 1.587.675 104.216 384.708
1966 19.103.163 16.746.510 1.619.592 64.197 382.595
1977 21.559.910 18.999.565 1.713.928 227.398 359.109
1992 22.810.035 20.408.542 1.624.959 401.087 119.462
2002 21.680.974 19.399.597 1.431.807 535.140 59.764

%
Etnia
Populaţie-
Anul Rromi
Total Români Maghiari Germani
(ţigani)
1930 100,0 77,9 10,0 1,7 4,5
1956 100,0 85,7 9,1 0,6 2,2
1966 100,0 87,7 8,5 0,3 2,0
1977 100,0 88,1 7,9 1,1 1,7
1992 100,0 89,5 7,1 1,8 0,5
2002 100,0 89,5 6,6 2,5 0,3

Analizând datele din tabelul 1 observăm tendinţa continuă de creştere în ultimul timp a
ponderii populaţiei care s-a declarat la recensământ de etnie rromă în total populaţie a ţării, de la
1,1% în anul 1977 la 2,5% în anul 2002. Creşterea numărului persoanelor de această naţionalitate

3
este nu numai consecinţa unei fertilităţi feminine mai ridicate, specifică acestei etnii, dar şi a
faptului că un număr mai însemnat de rromi nu au ezitat să-şi declare naţionalitatea de care aparţin,
aşa cum s-a întâmplat la recensămintele precedente din diferite motive.
România are cel mai mare număr de rromi din Europa; ca procent din întreaga populaţie,
Bulgaria prezintă însă un procent mai ridicat.

Tabel nr. 2
Rromii declaraţi la ultimele recensăminte

România Bulgaria Rep.Slovacă Ungaria Cehia

Populaţie de etnie rromă-
535.250 370.908 89.920 189.984 11.746
număr
Ponderea rromilor în total
2,5 4,7 1,7 1,9 0,1
populaţie - %
Sursa datelor: Recensământul Populaţiei din 2002 pentru România şi recesămintele din 2001 pentru
celelalte ţări

Repartiţia geografică a populaţiei de etnie rromă la recensămintele din 1992 şi 2002

prezintă o creştere a ponderii rromilor în cadrul unor concentrări teritoriale de mari dimensiuni
care, în general, se menţin.
Procente ridicate ale rromilor înregistrează localităţile din centrul ţării (judeţele Braşov,
Sibiu, Mureş) urmate de cele de pe latura vestică (Satu Mare, Sălaj, Bihor, Arad) şi comunele din
sudul judeţelor Dolj şi Mehedinţi.
La nivel naţional, în mediul urban (2002) valoarea ponderii rromilor este mai redusă decât
în mediul rural (1,8% faţă de 3,2%). Cele mai mari aglomerări de rromi apar în comune (unde se
întâlnesc maximele), doar 8 oraşe prezentând procente de peste 10%, acestea fiind încadrate în
categoria oraşelor mici.

4
 IV. Analiza populaţiei de etnie rromă la nivelul judeţului Braşov

1. Evoluţia în timp a populaţie rrome

Tabel nr.3
Structura populaţiei judeţului Braşov pe principalele etnii ,
conform recensămintelor din 1930, 1956,1966,1977,1992 şi 2002

Etnia
Populaţie-
Anul Rromi
Total Români Maghiari Germani
(ţigani)
1930 265.414 148.062 57.054 4.803 50.585
1956 373.941 267.683 57.064 6.313 39.546
1966 442.692 331.007 65.326 3.405 40.857
1977 582.862 457.570 72.956 12.033 38.623
1992 643.261 553.101 63.558 15.612 10.059
2002 589.028 514.161 50.956 18.313 4.418

%
Populaţie- Etnia
Anul
Total Români Maghiari Rromi (ţigani) Germani
1930 100,0 55,8 21,5 1,8 19,1
1956 100,0 71,6 15,3 1,7 10,6
1966 100,0 74,8 14,8 0,8 9,2
1977 100,0 78,5 12,5 2,1 6,6
1992 100,0 86,0 9,9 2,4 1,6
2002 100,0 87,3 8,7 3,1 0,8

Aceeaşi tendinţă crescătoare a populaţiei de etnie rromă în ultimii ani este specifică şi
pentru judeţul Braşov. Conform datelor extrase in urma Recensamatului Populatiei si al Locuintelor
din 2002, populaţia de etnie rromă din judeţul Braşov număra 18.313 persoane, reprezentand 3,1%
din totalul populaţiei. Ponderea rromilor din judetul Brasov este mai mare cu 0,6 puncte
procentuale decat cea înregistrată la nivel naţional (2,5% ).

5
 Tabel nr. 4
Structura populaţiei de etnie rromă a judeţului Braşov pe medii şi pe sexe
la Recensământul Populaţiei din 2002

Sexul
Populaţie de etnie rromă Total Masculin % în total Feminin % în total

Judeţul Braşov-total 18.313 9.363 51,1 8.950 48,9

Mediul urban 4201 2.201 52,4 2.000 47,6
Mediul rural 14.112 7.162 50,8 6.950 49,2

Din punct de vedere al distribuţiei spaţiale, cei mai mulţi locuitori de etnie rromă din judeţul
Braşov îi regăsim în mediul rural, respectiv 14.112 persoane (77,1%); restul de 22,9% locuiesc în
mediul urban.
Ponderea populaţiei masculine în total populaţie de etnie rromă este superioară celei de sex
feminin. Acest lucru se datorează atat faptului că se nasc mai multi baieţi decat fete, cât si faptului
că în cadrul populaţiei de etnie rromă diferenţele între rata mortalităţii la bărbaţi şi la femei (la
grupele mici de varstă) nu este atat de accentuată ca la restul populatiei. Astfel, 51,1% din populaţia
de etnie rromă a judeţului nostru este de sex masculin, 52,4% fiind concentrată în mediul urban şi
50,8% în cel rural.

2. Distribuţia rromilor în teritoriu (zone, localităţi)

Tabel nr. 5
Distribuţia populaţiei de etnie rromă în profil teritorial

Ponderea populaţiei
Ponderea
Populatia stabila de de etnie rromă în
Judeţ/mediu/localitate populaţiei de etnie
etnie rromă populaţia stabilă a
rromă pe localităţi
localităţii -%
-%
JUDETUL BRAŞOV 18313 100,00 3,1
URBAN 4201 22,94 1,0
BRASOV 762 4,16 0,3
CODLEA 424 2,32 1,7
FAGARAS 426 2,33 1,2
SACELE 1291 7,05 4,3
PREDEAL 16 0,09 0,3

6
RASNOV 26 0,14 0,2
RUPEA 338 1,85 5,9
VICTORIA 39 0,21 0,4
ZARNESTI 879 4,80 3,5
RURAL 14112 77,06 9,2
APATA 146 0,80 4,9
BECLEAN 148 0,81 9,5
BOD 101 0,55 2,6
BUDILA 321 1,75 9,2
BUNESTI 672 3,67 27,1
CATA 577 3,15 22,5
CINCU 280 1,53 15,3
COMANA 616 3,36 23,4
DUMBRAVITA 466 2,54 10,3
FELDIOARA 168 0,92 2,6
GHIMBAV 13 0,07 0,3
HALCHIU 249 1,36 4,0
HARMAN 249 1,36 5,6
HARSENI 80 0,44 3,5
HOGHIZ 389 2,12 7,8
HOMOROD 389 2,12 16,2
JIBERT 675 3,69 26,6
LISA 145 0,79 8,5
MAIERUS 997 5,44 39,5
MANDRA 155 0,85 5,3
ORMENIS 1283 7,01 37,6
PARAU 112 0,61 5,3
POIANA MARULUI 4 0,02 0,1
PREJMER 375 2,05 4,5
RACOS 659 3,60 20,7
RECEA 263 1,44 8,0
SERCAIA 134 0,73 2,6
SINCA 783 4,28 4,4
SANPETRU 89 0,49 22,1
SOARS 644 3,52 33,7
TARLUNGENI 790 4,31 10,7
TELIU 75 0,41 2,0
TICUSU 353 1,93 40,8
UCEA 70 0,38 3,3
UNGRA 1080 5,90 53,0
VAMA BUZĂULUI 12 0,07 0,4
VISTEA 181 0,99 5,5
VOILA 360 1,97 7,8
VULCAN 9 0,05 0,2

7
 Făcând o analiză în profil teritorial, observăm că rromii din judeţul Braşov sunt cel mai mult
răspândiţi în localităţi precum municipiul Săcele (7,1%), Ormeniş (7,0%), Ungra (5,9%), Măieruş
(5,4%) şi oraşul Zărneşti (4,8%).
Ca pondere din populaţia stabilă a localităţilor, se constată valori importante în zona de nord
a judeţului. Localitatea cu cea mai mare pondere de rromi în populaţia stabilă este Ungra (53,3%),
urmata de Ticuşu (40,8%) şi Maieruş (39,5%).
Alte localităţi unde ponderea rromilor depăşeşte 10% sunt: Ormeniş (37,6%), Şoarş
(33,7%), Buneşti (27,1%), Jibert (26,6%), Comăna (23,4%), Caţa (22,5%), Sânpetru (22,1%),
Racoş (20,7%), Homorod (16,2%), Cincu (15,3%), Tărlungeni (10,7%), Dumbrăviţa (10,3%).
În schimb, în zona de sud a judeţului, există localităţi în care nici o persoană nu s-a declarat
de etnie rromă (Fundata, Moieciu, Bran, Cristian) sau ponderea acestora în populaţia stabilă a
localitatii este mai mică de 0,5%: Predeal (0,3%), Ghimbav (0,3%), Braşov (0,3%), Râşnov (0,2%),
Vulcan (0,2%), Poiana Mărului (0,1%).

Populaţie stabilă de Ponderea populaţiei de

etnie rromă etnie rromă -%
Total judeţ 18.313 100,0
Zona Braşov 3.278 17,9
Zona Făgăraş 3.820 20,9
Zona Rupea 7.177 39,2
Zona Săcele 3.129 17,1
Zona Zărneşti 909 4,9

Cei mai mulţi locuitori de etnie rromă sunt concentraţi în zonele Rupea (39,2%) şi Făgăraş
(20,9%), iar cei mai puţini rromi aparţin zonei Zărneşti.

8
 Distributia populatiei de etnie rroma pe zone ale judetului Brasov

8000
7177

6000

3820
4000 3278
3129

2000
909

Zona Brasov Zona Fagaras Zona Rupea Zona Sacele Zona Zarnesti

3. Populaţia de etnie rromă după religii

La recensământul populaţiei din 2002, majoritate din rromii înregistraţi în judeţul Braşov
(82,2%) s-au declarat de religie ortodoxă şi 12,0% de religie penticostală (comparativ cu 1,4% la
nivel de judeţ), restul confesiunilor având fiecare mai putin de 1% adepti.

Tabel nr.6
Distribuţia populaţiei de etnie rromă după principalele religii

Religia Total populaţie stabilă de etnie rromă – 2002

Total 18.313
™ Ortodoxă 15.060
™ Penticostală 2.205
™ Romano-catolică 166
™ Unitariană 135
™ Adventistă de ziua a şaptea 129
™ Reformată 124
™ Alte religii 494

9
 4. Structura pe grupe de vârstă a rromilor

O altă caracteristică importantă pentru rromii din judeţul Braşov este aceea că ei sunt foarte
tineri. Varsta medie a rromilor este de 23,9 ani (23,3 ani la bărbaţi şi 24,5 ani la femei), cu 13,1 ani
mai puţin decât vârsta medie a populaţiei stabile din judeţul Braşov.

Tabel nr. 7
Vârsta medie a populaţiei pe judeţ şi
pe medii de rezidenţă
Vârsta medie a populaţiei stabile Ani
Total judeţ Braşov
Total 37,0
Masculin 35,8
Feminin 38,1
URBAN
Total 37,1
Masculin 35,9
Feminin 38,2
RURAL
Total 36,6
Masculin 35,3
Feminin 37,9

Din punct de vedere al distribuţiei pe grupe de vârstă, un procent foarte mare, de 49,6% din
totalul populaţiei de etnie rromă, o reprezintă populaţia în vârstă de până la 19 ani (9.094 persoane)
faţă de 24,7% la populaţia de etnie română.
Tabel nr. 8
Structura pe varste a populaţiei de rromi comparativ cu populaţia
judeţului Braşov
Populaţia stabilă a Populaţia stabilă de etnie
judeţului Braşov rromă a judeţului Braşov
Total 589.028 18.313
0-19 ani 145.477 9.094
20-39 ani 183.864 5.703
40-59 ani 163.265 2.566
60 ani şi peste 96.422 950

10
 200000

150000

100000

50000

0
Populatia pe grupe de varste a judetului
Brasov
0-19 ani 145477
20-39 ani 183864
40-59 ani 163265
60 ani si peste 96422

10000

8000

6000

4000

2000

0
Populatia pe grupe de varsta a populatiei
de etnie rroma a judetului Brasov
0-19 ani 9094
20-39 ani 5703
40-59 ani 2566
60 ani si peste 950

Se obervă din tabelul nr. 8 că speranţa de viaţă în rândul persoanelor de etnie rromă este
foarte mică. Doar 5,2% din aceste persoane depăşesc vârsta de 60 ani pe total judeţ; ponderea
acestora este şi mai mică în mediul urban, respectiv 3,7%.

11
 5. Starea civilă
Structura pe vârste a populaţiei rrome este în strânsă corelaţie cu starea civilă a acestei
populaţii. Astfel, la recensământul din 2002 situaţia rromilor după starea civilă era următoarea:

Tabel nr. 9
Structura populaţiei de etnie rromă după starea civilă
%
Starea civilă Total Mediul urban Mediul rural
- persoane căsătorite 22,0 20,6 22,3
- persoane necăsătorite 73,6 75,1 73,3
- persoane divorţate 1,0 1,5 0,7
- persoane văduve 3,4 2,8 3,7
- persoane care trăiesc
în uniune consensuală 19,0 16,5 19,7

6. Nivelul de educaţie

Inserţia rromilor în viaţa socială depinde în mare măsură de gradul lor de instrucţie şi de
educaţie. Disfuncţiile la acest nivel se răsfrâng negativ asupra comunităţilor sau indivizilor de
ţigani.
Datele obţinute în urma recesământului din 2002 arată că cea mai mare parte a populaţiei
rrome de 10 ani şi peste a absolvit cursurile şcolii primare (39,5%); 23,8% din populaţie sunt
absolvenţi de şcoală gimnazială, 3,3% de învăţâmânt profesional şi de ucenici, 1,4% de învăţâmânt
liceal şi doar 2,9% din totalul populaţiei de etnie rromă a absolvit o formă de învăţământ superior
de lungă durată.

12
 Populatia de 10 ani si peste de etnie rroma dupa nivelul scolii absolvite

392
195
449

5317
3198

superior liceal profesional si de ucenici gimnazial primar

Aşadar nivelul educaţional al rromilor din judeţul Braşov este extrem de scăzut.
Aproximativ 30% din rromii de peste 10 ani nu aveau în anul 2002 nici o formă de pregătire
şcolară, comparativ cu 3,5% la nivelul întregii populaţii a judeţului Braşov.
Analizând nivelul de alfabetizare al rromilor rezultat în urma recensământului din 2002
obervăm că un procent ridicat din rândul populaţiei rrome de peste 10 ani din judetul Braşov este
analfabetă ; 21,4% din populaţi rromă nu ştia să scrie şi să citească, în timp ce 6,8% din populaţie
ştie să citească şi să scrie fără a fi absolvit vreo formă de învăţământ.
Īn ultimii ani, mai ales datorită condiţionării alocaţiei de copii de participarea şcolară,
nivelul de şcolarizare a crescut sensibil faţă de nivelul din anii 1990, devenind chiar un factor
crucial pentru integrarea rromilor. Analfabetismul nu mai este eficient pentru independenţa
indivizilor sau grupurilor de ţigani.
Sistemul educaţional românesc este încă departe de a face faţă problemei deficitului de
educaţie cu care se confruntă generaţie după generaţie de rromi.

7. Situaţia economică
Din punctul de vedere al situaţiei economice, situaţia rromilor din judeţul Braşov se
prezenta în felul următor (conform declaraţiilor personale, la recensământul din 2002):
- 29,6 % din populaţia stabilă de etnie rromă era întreţinută de alte persoane, de stat
sau de organizaţii private
- 19,3% din populaţia stabilă o reprezenta persoanele casnice
- 17,5% din populaţia stabilă erau elevi/studenţi
- 9,4% din populaţia stabilă erau persoane ocupate în ramurile activităţilor naţionale
- 9,3 % din populaţia stabilă s-au declarat şomeri

13
 - 5,9% din populaţia stabilă erau pensionari.

Īn profil teritoarial regăsim cea mai mare pondere a populaţiei ocupate de etnie rromă în
localităţi precum Ticuşu (30,6%), Vama Buzăului (25,0%), Cincu (24,6%) şi Victoria (20,5%).
Distribuţia populaţiei ocupate rrome pe zone este următoarea: zona Rupea (55,0%), zona
Făgăraş (20,8%), zona Braşov (11,3%), zona Săcele (10,7%) şi zona Zărneşti (2,2%).

Distributia populatiei ocupate de etnie rroma pe zone ale judetului Brasov

Zona Zarnesti; 37
Zona Brasov; 195
Zona Sacele; 184

Zona Fagaras; 357

Zona Rupea; 946

Gradul foarte scăzut de ocupare al rromilor de doar 9,4% în judeţul Braşov în raport cu
gradul de ocupare pe total judeţ (care a fost la recensământ de 36,2%), poate fi corelat cu mai mulţi
factori: vârsta medie, nivelul precar al şcolarizării şi al pregătirii profesionale, tradiţia de ocupare
salarială slab reprezentată (mai ales la generaţiile tinere), precum şi manifestările de discriminare
îndreptate către minoritate rromă.
Cei mai mulţi dintre rromi au ca principale surse de venit beneficiile sociale (alocaţii pentru
copii şi pentru şomaj, pensii, ajutor social). Veniturile salariale, cele mai importante într-o societate
modernă, sunt practic inexistente în rândul acestora. Majoritatea desfăşoară activităţi pe cont
propriu sau ocazionale, în special munci ziliere, fluctuante şi prost plătite. Deşi mai mult de trei
sferturi din rromii judeţului Braşov trăiesc in mediul rural, aceştia nu deţin sau deţin foarte puţin
pământ, astfel încât acesta nu constituie o sursă de venit. Putem deci concluziona că marea parte a
populaţiei de etnie rromă prezintă patternul unei populaţii extrem de sărace. Se prognozează că pe

14
termen scurt şi mediu ocuparea în rândul populaţiei de rromi se va îmbunătăţi, dar într-un ritm mult
mai scăzut decât al restului populaţiei.

8. Condiţii de locuit

Īn judeţul Braşov a fost identificat un număr de 4.084 locuinţe în care capul gospodăriei
este de naţionalitate rromă; dintre acestea 3.235 au fost localizate în mediul rural
Numarul mediu de persoane al unei gospodării în care capul acesteia este de etnie rromă
este de 4,5 persoane, faţă de 2,9 la nivelui întregii populatii a judeţului.
Starea proastă a locuirii, un indicator al gradului de sărăcie, este evidenţiată prin numărul
redus al locuinţelor dotate cu bucătărie (49,0%), baie (6,5%) şi WC (12,0%) în locuinţă.
Mai puţin de jumătate din aceste locuinţe beneficiază de alimentare cu apă ( 58,8% în mediul urban
şi 44,5% în cel rural), doar 10,7% de canalizare (5,3% în mediul rural) şi mai mult de 20% din ele
nu sunt legate la reţeaua de electricitate.
Din punct de vedere al încălzirii, cele mai multe locuiţe au încălzire cu sobă (96,7%), 1,7%
au încălzire prin termoficare şi doar 0,7% încălzire prin centrală termică proprie.0,9% din locuinţe
beneficiază de alt mod de încălzire.
Condiţiile precare de locuit sunt dublate şi strâns corelate de problemele financiare ale
acestei categorii de populaţie.

15