CAPITOLUL 1

ASPECTE GENERALE PRIVIND ORGANIZAREA ACTIVITĂŢII ŞI SPECIFICUL

PROCESULUI TEHNOLOGIC-FACTORI CU IMPLICAŢII ÎN ORGANIZAREA
EVIDENŢEI CHELTUIELILOR LA S.C. ALPIN CONSTRUCT S.R.L. VULCAN

1.1 PATRICULARITĂŢI PRIVIND ORGANIZAREA ACTIVITĂŢII LA S.C.

ALPIN CONSTRUCT S.R.L. VULCAN

Societatea comercială ALPIN CONSTRUCT S.R.L., a luat fiinţă în anul 1999 în Vulcan, str.
Nicolae Titulescu, nr. 20, bl.A53, ap. 1, Judeţul Hunedoara, este înregistrată la Registrul comerţului sub nr.
J20/353/10.09.1999, cod fiscal R 1212661 şi are ca obiect de activitate: 4120- Lucrări de construcţii a
clădirilor rezidenţiale şi nerezidenţiale. Domeniul de activitate al societăţii este: construcţii civile şi
industriale, confecţii metalice, proiectare.
Alte date de contact: telefon/fax 0254 570973; e-mail:proiectare@alpincons.ro.
Domeniile de activitate ale S.C. ALPIN CONSTRUCT S.R.L., Vulcan sunt următoarele:
• lucrări construcţii civile şi industriale;
• lucrări de producţie industrială (construcţii metalice, confecţii metalice);
• lucrări de proiectare (instalaţii şi construcţii).

1.2 SPECIFICUL ACTIVITĂŢII LA S.C. ALPIN CONSTRUCT S.R.L.

Societatea ALPIN CONSTRUCT S.R.L. având ca obiect de activitate prestarea de servicii in

domeniul constructiilor, trebuie sa contracteze lucrări. Pentru aceasta este necesar participarea acesteia la
licitaţii. Procesul de achiziţie publică reprezintă o succesiune de etape, după parcurgerea cărora se obţine
produsul sau dreptul de utilizare a acestuia, serviciul sau lucrarea, ca urmare a atribuirii unui contract de
achiziţie publică.
Licitaţia deschisă se iniţiază prin transmiterea spre publicare, în conformitate cu prevederile
art. 55 din OUG 34/2006, a unui anunţ de participare prin care solicită operatorilor economici interesaţi
depunerea de oferte.
CONTRACT DE ACHIZIŢIE PUBLICĂ
LA S.C. ALPIN CONSTRUCT S.R.L. VULCAN

Obiect: Executare proiect şi lucrare pentru recondiţionare gard cimitir central

Autoritatea contractantă: Seviciul Public Administrarea Domeniului Public şi Privat –
Consiliul Local al municipiului Petroşani
3
 Contractarea proiectării şi execuţiei lucrărilor de construcţii din lista aprobată a lucrărilor de
investiţii se realizează în conformitate cu reglementările privind achiziţiile publice (OUG 34/2006).
În urma deschiderii şi analizei ofertelor depuse în vederea atribuirii contractului de achiziţie
publică având ca obiect Executare proiect şi lucrare pentru recondiţionare gard cimitir central, care a avut
loc la sediul autorităţii contractante, respectiv Consiliul Local al municipiului Petroşani – Serviciul Public
Administrarea Domeniului Public şi Privat, comisia de evaluare formată dintr-un preşedinte, cinci membrii
şi un secretar, a declarat câştigătoare oferta S.C. Alpin Construct S.R.L., aceasta având preţul cel mai mic
din cele şase societăţi ofertante.
În cel mai scurt timp, reprezentanţii societăţii sunt invitaţi, printr-o notificare scrisă, la sediul
autorităţii contractante în vederea semnării contractului de lucrări. Obiectul principal al acestui contract îl
reprezintă execuţia, finalizarea şi întreţinerea lucrărilor de reparaţii la gardul cimitirului central şi al
proiectului. Preţul contractului, plătibil prestatorului de către achizitor este de 78.534,71 lei, stabilit astfel:
• pentru lucrările de construcţii: 73.034,63 lei fără TVA ;
• pentru serviciile de proiectare, preţul convenit este de 5.500,18 lei cu TVA,
• respectiv 4.622,00 lei fără TVA.
Garanţia de bună execuţie a contractului se constituie în cuantum de 10% din valoarea
contractului, exclusiv TVA. Până la intrarea în efectivitate a contractului, executantul are obligaţia de a
deschide un cont la dispoziţia achizitorului, şi a depune o sumă iniţială care nu trebuie să fie mai mică de
0,5% din preţul contractului, urmând ca după ce executantul a făcut dovada constituirii garanţiei minime, să
emită ordinul de începere a lucrărilor.
Achizitorul va restitui garanţia de bună execuţie, astfel:
• 70% din valoarea garanţiei în termen de 14 zile de la data încheierii procesului
• verbal de recepţie la terminarea lucrărilor, dacă nu s-au ridicat pretenţii;
• 30% din valoarea garanţiei la expirarea duratei duratei de garantare a lucrărilor
• pe baza procesului verbal de recepţie finală.
Garanţia tehnică a lucrării este distinctă de garanţia de bună execuţie a contractului. Perioada
de garanţie decurge de la data recepţiei la terminarea lucrărilor şi până la recepţia finală. De asemenea,
executantul trebuie să notifice achizitorului şi Inspecţiei de Stat în Construcţii, Lucrări Publice, Urbanism şi
amenajarea Tertoriului, data începerii efective a lucrărilor.
Achizitorul va efectua plata către executant în termenul convenit de la emiterea facturii de
către acesta, la valoarea lucrărilor executate conform contractului şi în baza situaţiilor de lucrări întocmite
de către executant. Lucrările care vor trebui executate, materialele puse în operă, echipamentele şi utilajele
folosite, mijloacele de transport precum şi mâna de lucru sunt prezentate în devizul – ofertă. Astfel, lucrările
de recondiţionare la gard cimitir Petroşani implică lucrări de săpături, împrăştiere manuală a pământului,
turnare beton, împrejmuiri, montarea confecţiilor metalice aferente (porţi metalice, parapeţi), tencuieli,

4
vopsitorii transportul rutier al materialelor, al semifabricatelor, al betonului, forarea mecanică în zidărie,
încărcarea – descărcarea manuală a materialelor.
Pentru execuţia acestor lucrări, societatea dispune de utilaje şi mijloace de transport, şi
anume:
• o betonieră pentru fabricarea betonului;
• un vibrator de interior pentru beton acţionat electric;
• un motofierăstrău;
• o autoutilitară pentru transportul materialelor.
De asemenea se va folosi personal muncitor calificat – zidari, zugravi – vopsitori, sudor
electric, betonist – cât şi muncitori necalificaţi folosiţi la săpături, transportul, încărcarea şi descărcarea
materialelor.
Durata de execuţie a lucrărilor , conform contractului, este de 4 luni, cu începere de la data
primirii ordinului de începere a lucrărilor de la beneficiar. Pentru lucrările executate lunar, se vor întocmi
situaţii de plată în două exemplare, care vor fi prezentate beneficiarului, precum şi un proces verbal de
recepţie parţială a lucrărilor încheiat de către o comisie formată din reprezentanţi ai beneficiarului, care va
verifica dacă au fost executate toate lucrările de reabilitare prevăzute în documentaţia tehnico – economică
aprobată. Valoarea acestora va fi facturată de către executant beneficiarului, acesta obligându-se să o achite
în termenul şi modalităţile prevăzute în contract.
Beneficiarul va reţine garanţia de bună execuţie din valoarea lucrărilor facturate, în mod
succesiv , pînă la concurenţa cuantumului de 10% din valoarea totală a lucrărilor de construcţii, aşa cum
este prevăzut în contract.
Predarea – primirea lucrărilor finalizate se va face prin proces – verbal încheiat între
executantul lucrărilor şi reprezentanţi ai achizitorului, specificându-se valoarea lucrărilor finalizate şi
eventualele deficienţe constatate.

1.3 ORGANIZAREA COMPARTIMENTULUI ECONOMIC LA S.C. ALPIN

CONSTRUCT S.R.L. VULCAN
În cadrul unităţii patrimoniale, în structura sa de bază, există delimitate funcţiile de bază:
functia de cercetare proiectare, de prestare servicii, de personal şi funcţia financiar-contabilă.
Funcţia financiar-contabilă este exercitată în cadrul Compartimentului economic, aceasta
implică două genuri de activităţi: activitatea financiară şi activitatea contabilă. Pentru realizarea celor două
activităţi, atribuţiile direcţiei financiar-contabile se delimitează în cadrul biroului financiar şi al biroului
contabilitate.
Biroul contabilitate are ca principale atribuţii:
• consemnarea şi înregistrarea corectă şi la timp, cronologic şi sistematic, pe baza
documentelor justificative, a tuturor operaţiilor economice;

5
 • controlul operaţiilor patrimoniale efectuate şi înregistrate;
• inventarierea patrimoniului şi întocmirea registrului inventar;
• întocmirea documentelor de sinteză;
• furizarea şi pastrarea informaţiilor privind patrimoniul şi rezultatele obţinute;
• evidenţa cheltuielilor şi calculaţia costurilor;
• determinarea şi analiza rentabilităţii pe lucrările şi serviciile prestate.
Activitatea contabilă periodică este realizată de către un contabil autorizat care are în principal
următoarele atribuţii:
• înregistrază în contabilitate toate mişcările elementelor patrimoniale;
• asigură controlul asupra concordanţei înregistrărilor din evidenţa de la locul de
înregistrare şi din contabilitate prin efectuarea unei comparaţii dintre evidenţa de la
nivelul gestiunilor şi cele din contabilitate;
• întocmeşte lunar notele contabile, balanţa de verificare analitică şi sintetică;
• întocmeşte lunar decontul privind impozitele şi taxele aferente activităţii unităţii;
• informează conducerea cu privire la unele neconcordanţe între datele din evidenţele
operative şi cele contabile;
• întocmeşte documentele contabile cum ar fi Registrul Jurnal, Registrul Cartea Mare,
Registrul de casă etc.;
• anual se întocmeşte Bilanţul contabil, Contul de Profit şi Pierdere.
Biroul financiar are ca obiective următoarele:
• programarea, urmărirea şi evidenţa mijloacelor şi a valorilor de trezorerie ale
unităţii, asigurarea capitalului şi a fondurilor necesare desfăşurării unei activităţi
normale;
• organizează şi conduce evidenţa veniturilor pe feluri de activităţi şi furnizează
informaţii pentru elaborarea documentului de sinteză „contul de profit şi pierdere”;
• efectuează la timp şi în bune condiţii operaţiile de încasări şi plăţi;
• calcularea şi evidenţa drepturilor băneşti ale personalului;
• ţine evidenţa împrumuturilor, creditelor, a decontărilor cu terţii;
• asigură încasarea debitelor de orice natură.
În cardul biroului financiar se organizează şi se realizează evidenţa contabilă a elementelor şi
a tuturor categoriilor de operaţii ce privesc: capitalul, fondurile, creditele, împrumuturile, decontările cu
terţii, salariaţii şi cele ce privesc trezoreria.
Operaţiile şi lucrările specifice contabilităţii de getiune sunt organizate în cadrul unui birou
distinct denumit Biroul contabilitate de gestiune .

Biroul contabilitate de gestiune are ca atribuţii:

• -elaborarea bugetelor de gestiune pe lucrări şi servicii;
6
 • -colectarea şi repartizarea cheltuielilor efective pe locuri şi purtători de cheltuieli;
• -organizarea şi efectuarea calculaţiei costului efectiv al lucrărilor şi serviciilor
prestate, inclusiv al serviciilor în curs de execuţie;
• -asigură corelarea cu contabilitatea financiară;
• -stabileşte abaterile de la costurile prestabilite.
Activitatea în cadrul Compartimentului Economic de la S.C.ALPIN CONSTRUCT S.R.L.,
Vulcan este coordonată şi controlată de către Directorul Economic, care se subordonează Administratorului
firmei.
În cadrul societăţii se stabilesc o serie de relaţii economice între diferitele posturi din
organigramă şi Compartimentul Economic. Personalizarea acestor relaţii este realizată cu ajutorul
documentelor care circulă în cadrul unităţii şi implicit între persoanele angajate.

1.4 FORMA DE ÎNREGISTRARE CONTABILĂ LA S.C. ALPIN CONSTRUCT

S.R.L. VULCAN

În cadrul S.C. ALPIN CONSTRUCT S.R.L se foloseşte o combinaţie între forma de

înregistrare contabilă pe jurnale şi forma de înregistrare contabilă informatică.
Forma de înregistrare pe jurnale presupune drept instrumente de lucru :
• Registrul jurnal;
• Registru inventar;
• Jurnale auxiliare;
• Cartea mare;
• Balanţa de verificare;
• Bilanţul contabil;
• Registrul de evidenţă fiscala.
Registrul jurnal se utilizează pentru înregistrarea cronologică a tuturor operaţiilor economice
şi financiare consemnate în documentele justificative . Pentru înregistrări care nu au la bază documente
justificative se întocmesc notele de contabilitate pe bază de note justificative sau note de calcul.
În vederea înregistrării în Registrul jurnal a operaţiilor economice şi financiare consemnate în
documentele justificative se face contarea acestora , indicându-se simbolurile conturilor sintetice debitoare
şi creditoare în conformitate cu Planul de conturi general, eleborat de Ministerul Finanţelor , precum şi
dezvoltarea în analitic a unor conturi.
Categoriile de jurnal şi situaţii utilizate în cadrul acestei forme de înregistrare sunt
următoarele:
• jurnal – situaţie privind operaţiile contabile;
• jurnal – situaţie privind operaţiile de casă şi bancă;
• jurnal - situaţie privind deconturile cu furnizori;

7
 • situaţia încasării – achitării facturilor;
• jurnal privind consumurile şi alte ieşiri de stocuri;
• situaţia privind mişcarea stocurilor;
• jurnal privind salariile şi contribuţia la asigurarea socială;
• jurnal privind operaţii diverse;
• situatia privind avansurile de trezorerie.
Forma de contabilitate pe jurnale este prezentă în figura 1.

Figura 1

Lunar, în fiecare jurnal, auxiliar totalurile sumelor debitoare sau creditoare înregistrate în
cursul lunii ,totaluri care se trec în Registru Jurnal şi în Cartea Mare. Tot lunar se întocmeşte balanţa de
verificare a conturilor sintetice , precum şi balanţele de verificare ale conturilor analitice.
Cartea Mare este documentul de sistematizare şi de sinteză contabilă , care cuprinde toate
conturile sintetice şi reflectă existenţa şi mişcarea tuturor elementelor patrimoniale la un moment dat. Ea
serveşte la stabilirea rulajelor lunare şi a soldurilor conturilor sintetice şi stă la baza întocmirii balanţei de
verificare a conturilor sintetice.
Balanţa de verificare este documentul contabil utilizat pentru verificarea exactităţii
înregistrărilor contabile şi controlul concordanţei dintre contabilitatea sintetică şi cea analitică, precum şi
principalul instrument pe baza căruia se întocmeşte bilanţul contabil şi celelalte situaţii de sinteză.

8
 Forma de înregistrare contabilă informatică reprezintă o adaptare a formelor de contabilitate la
condiţiile folosirii tehnicii de calcul . La intrarea în calculator , ciclul contabil de prelucrare a datelor are la
baza formula contabilă. Pe baza ei se clădeşte întregul sistem de stocare şi prelucrare a datelor. În urma
introducerii în calculator , obligatoriu, se editează jurnalul de înregistrare, ce constituie evidenţa cronologică
şi un mijloc de verificare şi validare a datelor introduse în calculator. Tot obligatoriu se editeaza şi balanţele
conturilor, care preiau şi funcţia registrelor Cartea mare.
Potrivit Legii 31/1990 privind societătile comerciale şi a Legii Contabilitatii 82/1991, toţi
agenţii economici ( toate persoanele juridice ) sunt obligaţi sa întocmeascî bilanţ contabil.
Bilanţul este documentul oficial de sinteza al tuturor unităţilor patrimoniale. Bilanţul contabil
contribuie să dea o imagine fidela, clară şi completă a patrimoniului, a situaţiei financiare şi asupra
rezultatelor obţinute de unitatea patrimonială.
Registrul de evidenţă fiscală are ca scop înscrierea tuturor informaţiilor care au stat la
determinarea profitului impozabil şi a calculului impozitului pe profit cuprins în declaraţia privind
obligaţiile de plată la bugetul general consolidate.
Registrul-inventar este un document contabil obligatoriu în care se înregistrează toate
elementele de activ şi de pasiv, grupate în funcţie de natura lor, inventariate de unitate, potrivit legii.
În ceea ce priveşte înregistrarea contabilă informatică în cadrul S.C. ALPIN CONSTRUCT
S.R.L., unitatea foloseşte programul de contabilitate SAGA CLASS (Sistem Automatizat de Gestiune a
Afacerii) Acest program a fost procurat de pe site-ul www.SAGA.ro pentru care se plăteşte periodic un
abonament pentru actualizarea datelor în ceea ce priveşte schimbările legislative în vigoare.
Saga este un program de contabilitate integrat pe principalele elemente patrimoniale ale
firmei (imobilizări, stocuri, salarii, furnizori, clienţi, trezorerie). Pe lângă acoperirea necesităţilor de
contabilitate financiară printr-un mecanism extrem de simplu, programul permite şi o urmărire eficientă a
cheltuielilor, veniturilor şi respectiv a profitului atât pe centre de profit configurabile de către utilizator cât şi
pe sursele de venit concrete ale activităţii – purtători (mărfuri, produse, servicii).
Module componente:
• preluare date contabile iniţiale;
• configurare generală ;
• nomenclatoare (centre de profit, gestiuni, articole / servicii, furnizori / clienţi.);
• aprovizionare;
• transferuri între gestiuni, Consumuri / Producţie;
• vânzare;
• salarii (state de plată, declaraţii);
• trezorerie.
• rapoarte contabile (fişe conturi, balanţe), situaţii operative (imobilizări, stocuri,
furnizori, clienţi, centre de profit, profit pe purtători, etc.)

9
 Controlul integritatii datelor, fara a rigidiza metodologia de introducere a documentelor este
realizat printr-un sistem robust de validare/devalidare.

CAPITOLUL 2

ORGANIZAREA EVIDENŢEI CHELTUIELILOR ÎN CADRUL CONTABILITĂŢII

FINANCIARE PE EXEMPLUL S.C. ALPIN CONSTRUCT S.R.L.

Cheltuielile unităţii patrimoniale reprezintă sumele plătite sau de plătit pentru consumul de
materii prime şi materiale, pentru lucrările executate şi serviciile prestate de terţi, plata personalului şi a
altor obligaţii legale sau contractuale, amortizarea imobilizărilor, valoarea contabilă a activelor cedate,
distruse sau dispărute precum şi provizioanele constituite pentru acoperirea deprecierilor reversibile care
afectează activele întreprinderii.
Cheltuielile sunt structurate pe feluri de cheltuieli, respectiv după conţinutul lor economic, care
constitue criteriul general de clasificare a acestora. Cheltuielile delimitate pe feluri se grupează pe
activităţile care le ocazionează.
În organizarea contabilităţii şi constituirii conturilor de cheltuieli se au în vedere următoarele
grupări a cheltuielilor pe activităţi:
• cheltuieli din activitatea de exploatare;
• cheltuieli din activitatea financiară;
• cheltuieli din activităţile extraordinare;
• cheltuieli cu amorizarea, provizioanele şi ajustările pentru deprecierea sau pierderea
de valoare;
• cheltuieli cu impozitul pe profit;

2.1 ORGANIZAREA EVIDENŢEI CHELTUIELILOR DE EXPLOATARE PE

EXEMPLUL S.C. ALPIN CONSTRUCT S.R.L.

Cheltuielile de exploatare cuprind:

• cheltuielile cu materiile prime şi materialele consumabile;costul de achiziţie al
obiectelor de inventar consumate;costul de achiziţie al materialelor nestocate, trecute direct asupra
cheltuielilor; contravaloarea energiei şi apei consumate;
• cheltuielile cu lucrările şi serviciile executate de terţi, redevenţe, locaţii
de gestiune şi chirii; prime de asigurare; studii şi cercetări; cheltuieli cu alte servicii
executate de terţi (colaboratori);comisioane şi onorarii; cheltuieli de protocol,

10
 reclamă şi publicitate; transportul de bunuri şi personal; deplasări detaşări şi
transferări; cheltuieli poştale şi taxe de telecomunicaţii, servicii bancare şi altele;
• cheltuieli cu personalul (salariile, asigurările şi protecţia socială şi alta cheltuieli cu
personalul, suportate de persoana juridică);
• alte cheltuieli de exploatere (pierderi din creanţe şi debitori diverşi; despăgubiri,
amenzi şi penalităţi; donaţii şi alte cheltuieli similare; cheltuieli privind activele cedate şi alte operaţii de
capital etc.).

2.1.1 CONTABILITATEA CHELTUIELILOR CU MATERIILE PRIME ŞI MATERIALELE

Contabilitatea cheltuielilor privind stocurile la S.C. ALPIN CONSTRUCT S.R.L. se ţine cu

ajutorul conturilor din grupa 60 “cheltuieli privind stocurile” şi anume:
 601 “Cheltuieli cu materiile prime”, cu ajutorul căruia se ţine evidenţa cheltuielilor cu
materiile prime ale unităţii.
În debitul contului se înregistrează;
• valoarea la preţ de înregistrare a materiilor prime incluse pe cheltuielile,
constatete lipsă la inventar, pierderi din deprecieri ireversibile, precum şi diferenţele
de preţ aferente;
• valoarea la preţ de înregistrare a materiilor prime aprovizionate, în cazul
folosirii metodei inventarului intermitent.
 602 “Cheltuieli cu materialele consumabile”, cu ajutorul căruia se ţine evidenţa
cheltuielilor cu materialele consumabile.
În debitul contului se înregistrează:
• valoarea la preţ de înregistrare a materiilor consumabile incluse pe cheltuieli,
constatate lipsă la inventar, pierderile din deprecieri ireversibile, precum şi
diferenţele de preţ aferente;
• valoarea la preţ de înregistrare a materialelor consumabile aprovizionate, în
cazul folosirii metodei inventarului intermitent.
Contabilitatea firmei S.C. ALPIN CONSTRUCT S.R.L. utilizează următoarele conturi sintetice de
gradul 2 aferente contului 602 “Cheltuieli cu materiile prime”:
 6021 „Cheltuieli cu materialele auxiliare”;
 6022 „Cheltuieli cu combustibilul”;
 6024 „Cheltuieli cu piese de schimb”;
 6028 „Cheltuieli cu alte materiale”.

11
  603 „Cheltuieli privind materialele de natura obiectelor de inventar”, cu ajutorul acestui
cont se ţine evidenţa cheltuielilor privind materialele de natura obiectelor de inventar, darea în
folosinţa a acestora.
În debitul contului se înregistrează valoarea la preţ de înregistrare a materialelor de natura
obiectelor de inventar incluse pe cheltuieli, constatate lipsă la inventar, pierderile din deprecieri ireversibile.
Se creditează la sfârşitul lunii prin debitul contului 121 “Profit şi pierdere”.
 604 “Cheltuieli privind materialele nestocate”, cu ajutorul acestui cont se ţine evidenţa
cheltuielilor privind materialele nestocate.
În debitul contului se înregistrează valoarea materialelor nestocate aprovizionate de la furnizori. Se
creditează la sfârşitul lunii prin debitul contului 121 “Profit şi pierdere”.
 605 “Cheltuieli privind energia şi apa”, cu ajutorul acestui cont se ţine evidenţa
cheltuielilor privind consumurile de apă şi energie.
În debitul contului se înregistrează valoarea consumurilor de energie şi apă.
Se creditează la sfârşitul lunii prin debitul contului 121 “Profit şi pierdere”.
 607 “Cheltuieli privind mărfurile”, cu ajutorul acestui cont se ţine evidenţa cheltuielilor
privind mărfurile.
În debitul contului se înregistrează:
• -valoarea mărfurilor vândute, constatate lipsă la inventariere, depreciate
ireversibil;
• -valoare mărfurilor aflate la terţi pentru care au fost emise documentele de
vânzare sau constatate lipsă la inventar.
Se creditează la sfârşitul lunii prin debitul contului 121 “Profit şi pierdere”.

2.1.2. CONTABILITATEA CHELTUIELILOR CU LUCRĂRILE ŞI SERVICIILE

EXECUTATE DE TERŢI

Contabilitatea cheltuielilor cu lucrările şi serviciile executate de terţi , la firma S.C. ALPIN

CONSTRUCT S.R.L., utilizează conturi din grupa 61 „Cheltuieli cu lucrările şi serviciile executate de terţi”
şi anume :
 611 “Cheltuieli cu întreţinerea şi reparaţiile”, este un cont cu ajutorul căruia se ţine
evidenţa cheltuielilor privind reparaţiile şi întreţinerea imobilizărilor deţinute de către societate.
În debitul contului se înregistrază valoarea cheltuielior efectuate pentru întreţinere şi reparaţi. Se
creditează la sfârşitul lunii prin debitul contului 121 “Profit şi pierdere”.
 612 „Cheltuieli cu redevenţele, locaţiilor de gestiune şi chiriile”, respectiv contul analitic
612.01 „Cheltuieli privind chiriile” , cu ajutorul acestui cont se ţine evidenţa cheltuielilor privind
chiriile.

12
 În debitul contului se înregistrează cheltuielile privind chiriile datorate sau platite.
Se creditează la sfârşitul lunii prin debitul contului 121 “Profit şi pierdere”.
 613 „Cheltuieli cu primele de asigurare”, cu ajutorul acestui cont se ţine evidenţa
cheltuielilor cu primele de asigurare.
În debitul contului se înregistrează valoarea primelor de asigurare datorate sau achitate conform
contractelor de asigurare.
Se creditează la sfârşitul lunii prin debitul contului 121 “Profit şi pierdere”.

2.1.3. CONTABILITATEA CHELTUIELILOR CU ALTE SERVICII EXECUTATE

DE TERŢI
Contabilitatea cheltuielilor cu alte servicii executate de terţi se tine cu ajutorul conturilor din
grupa 62 „Cheltuieli cu alte servicii executate de terţi” şi anume:
 622 „Cheltuieli privind comisioanele şi onorariile”, cu ajutorul acestui cont se ţine
evidenţa cheltuielilor reprezentând comisioanele datorate pentru cumpărarea sau vânzarea titlurilor
de valoare imobilizate sau a celor de plasament, comisioanele de intermediere, onorariile de
consiliere, contencios, expertizare, precum şi a altor cheltuieli similare.
În debitul contului se înregistrează sumele datorate privind comisioanele şi onorariile. Se
creditează la sfârşitul lunii prin debitul contului 121 “Profit şi pierdere”.
 623 „Cheltuieli de protocol, reclamă şi publicitate” , cu ajutorul acestui cont se ţine
evidenţa cheltuielilor de protocol, reclamă şi publicitate.
În debitul contului se înregistrează sumele datorate sau achitate care privesc acţiunile de protocol,
reclamă şi publicitate.
Se creditează la sfârşitul lunii prin debitul contului 121 “Profit şi pierdere”.
 624 „Cheltuieli cu transportul de bunuri şi de personal”, cu ajutorul acestui cont se ţine
evidenţa cheltuielilor privind transportul de bunuri şi personal executate de terţi.
În debitul contului se înregistrează sumele datorate sau achitate pentru transportul de bunuri,
precum şi pentru transportul colectiv de personal.
Se creditează la sfârşitul lunii prin debitul contului 121 “Profit şi pierdere”.
 625 „Cheltuieli cu deplasări, detaşari şi transferări”, cu ajutorul acestui cont se ţine
evidenţa cheltuielilor cu deplasările, detaşarile şi transferările personalului.
În debitul contului se înregistrează sumele datorate sau achitate sau reprezentând cheltuieli cu
deplasări,detaşari şi transferări.
Se creditează la sfârşitul lunii prin debitul contului 121 “Profit şi pierdere”.
 626 „Cheltuieli poştale şi taxe de telecomunicaţii”, cu ajutorul acestui cont se ţine evidenţa
cheltuielilor poştale şi a taxelor de telecomunicaţii.

13
 În debitul contului se înregistrează valoarea serviciilor poştale şi a taxelor de telecomunicaţii
datorate sau achitate.
Se creditează la sfârşitul lunii prin debitul contului 121 “Profit şi pierdere”.
 627 „Cheltuieli cu serviciile bancare şi asimilate”, cu ajutorul acestui cont se ţine evidenţa
cheltuielilor cu serviciile bancare şi asimilate;
În debitul contului se înregistrează valoarea serviciilor bancare şi asimilate plătită.
Se creditează la sfârşitul lunii prin debitul contului 121 “Profit şi pierdere”.
 628 „Alte cheltuieli cu alte servicii executate de terţi”, cu ajutorul acestui cont se ţine
evidenţa altor cheltuieli cu serviciile executate de terţi.
În debitul contului se înregistrează sumele datorate sau achitate pentru alte servicii executate de
terţi.
Se creditează la sfârşitul lunii prin debitul contului 121 “Profit şi pierdere”.

2.1.4. CONTABILITATEA CHELTUIELILOR CU ALTE IMPOZITE, TAXE ŞI

VARSĂMINTE ASIMILATE
Contabilitatea cheltuielilor cu alte impozite, taxe şi vărsăminte asimilate se ţine cu ajutorul
contului din grupa 63 „Cheltuieli cu alte impozite, taxe şi vărsăminte asimilate” şi anume:
 635 „Cheltuieli cu alte impozite, taxe şi vărsăminte asimilate” , cu ajutorul acestuia se ţine
evidenţa cheltuielilor cu alte impozite, taxe şi varsăminte asimilate datorate bugetului statului sau
altor organisme publice.
În debitul acestui cont se înregistrează sumele reprezentând;
• decontările cu bugetul statului privind impozite, taxe şi vărsăminte asimilate;
• datoriile şi vărsămintele de efectuat, către alte organe şi mişcări publice;
• T.V.A. aferentă bunurilor şi serviciilor acordate personalului sub formă de avantaje
în natură.
•

2.1.5. CONTABILITATEA CHELTUIELILOR CU PERSONALUL

Contabilitatea cheltuielilor cu personlul se ţine cu ajutorul conturilor din grupa 64 “Cheltuieli
cu personalul”, structurat pe următoarele conturi sintetice de gradul 1 şi 2:
 641 „Cheltuieli cu salariile personalului”, cu ajutorul acestuia se ţine evidenţa
cheltuielilor cu salariile personalului.
În debitul contului se înregistrează:
• valoarea salariilor şi altor drepturi cuvenite personalului;
• drepturi de personal pentru care nu s-au întocmit ştatele de plată, aferente
exerciţiului încheiat.
 642 „Cheltuieli cu tichetele de masă acordate salariaţilor”, cu ajutorul acestui cont se ţine
evidenţa tichetelor de masă acordate salariaţilor.
14
 În debitul contului se înregisrează valoarea tichetelor de masă acordate salariaţilor.
 645 „Cheltuieli privind asigurările şi protecţia socială”, cu ajutorul acestuia se ţine
evidenţa cheltuielilor privind protecţia socială.
În debitul contului se înregistrează;
• sumele acordate personalului, potrivit legii, pentru protecţia socială;
• contribuţia unităţii la asigurările sociale şi de sănătate;
• contribuţia unităţii la constituirea fondului pentru ajutorul de şomaj.
Acest cont este structurat pe următoarele conturi sintetice de gradul 2;
 6451 „Contribuţia unităţii la asigurările sociale”;
 6452 „Contribuţia unităţii pentru ajutorul de şomaj”;
 6453 „Contribuţia angajatorului pentru asigurările sociale de
sănătate”.
2.1.6.CONTABILITATEA ALTOR CHELTUIELI DE EXPLOATARE

Contabilitatea altor cheltuieli de exploatare se ţine cu ajutorul conturilor din grupa 65 „Alte
cheltuieli de eploatare” şi anume:
 654 “Pierderi din creanţe şi debitori diverşi”, cu ajutorul acestui cont se ţine evidenţa
cheltuielilor legate de clienţii incerţi sau a debitorilor.
În debitul contului se înregistrează sumele trecute pe cheltuieli cu ocazia scoaterii din evidenţă a
clienţilor incerţi sau debitorilor.
 658 “Alte cheltuieli de exploatare”, cu ajutorul cu ajutorul căruia se ţine evidenţa altor
cheltuieli de exploatare cum ar fi amenzile, penalităţile, cheltuieli efecutate ăn avans aferente
exerciţiului în curs etc
În debitul contului se înregistrează :
• cheltuielile efectuate în avans, aferente exerciţiului în curs;
• valoarea despăgubirilor, amenzilor şi penalităţilor, datorate sau plătite, terţilor
şi bugetului;
• valoarea donaţiilor şi subvenţiilor acordate;
• valoarea avansului şi a ratelor aferente bunurilor cedate în regim de leasing
financiar.
Acest cont se structurează pe următoarele conturi sintetice de gradul 2;
 6581 „Despăgubiri, amenzi şi penalităţi”;
 6582 „Donaţii şi subvenţii acordate”;
 6583 „Cheltuieli privind activele cedate şi alte operaţii de capital”.

2.2. ORGANIZAREA EVIDENŢEI CHELTUIELILOR FINANCIARE PE

EXEMPLUL S.C. ALPIN CONSTRUCT S.R.L. VULCAN

15
 Pentru contabilizarea curentă a cheltuielilor financiare generale, generate de activitatea de
trezorerie a unei firme se utilizează conturi din grupa 66 „Cheltuieli financiare” şi anume;
 665 „Cheltuieli din diferenţe de curs valutar”, cu ajutorul acestui cont se ţine evidenţa
cheltuielilor privind diferenţele de curs valutar.
În debitul contului se înregistrează:
• diferenţe nefavorabile de curs valutar, rezultate în urma încasării creanţelor în
valută;
• diferenţele nefavorabile de curs valutar, rezultate în urma evaluării creanţelor
la închiderea exerciţiului -financiar;
• diferenţele de curs valutar, rezultate în urma achitării datoriilor în valută;
• diferenţele nefavorabile de curs valutar, rezultate din evaluarea la încheierea
exerciţiului financiar a disponibilităţilor bancare în valută, disponibilităţilor în
valută existente în casierie, precum şi a altor -valori de trezorerie cum sunt titluri de
stat în valută, acreditate şi depozitate pe termen scurt în valută;
• diferenţele nefavorabile de curs valutar rezultate din lichidarea depozitelor pe
termen scurt, acreditivelor şi avansurilor de trezorerie în valută.
 666 „Cheltuieli privind dobânzile”, cu ajutorul acestui cont se ţine evidenţa cheltuielilor
privind dobânzile aferente împrumuturilor şi disponibilităţilor.
În debitul acestui cont se înregistrează;
• valoarea dobânzilor datorate, aferente împrumuturilor şi datoriilor asimilate;
• valoarea dobânzilor datorate, aferente împrumuturilor încasate de la societăţile
de grup;
• valoarea dobânzilor cuvenite asociaţilor pentru disponibilităţile depuse la
unitate;
• valoarea dobânzilor repartizate pe cheltuieli pentru operaţiunile de cumpărare
cu plata în rate;
• valoarea dobânzilor plătite, aferente creditelor acordate de bănci în conturile
curente;
• valoarea dobânzilor aferente creditelor bancare pe termen scurt.
Evidenţa contabilă din cadrul firmei S.C. ALPIN CONSTRUCT S.R.L. utilizează contul
sintetic de gradul 2, 666.1 „Cheltuieli privind dobânzile de leasing”, cu ajutorul căruia se ţine evidenţa
dobânzilor rezultate din contracte de leasing încheiate.

2.3. ORGANIZAREA EVIDENŢEI CHELTUIELILOR DE EXPLOATARE

PRIVIND AMORTIZĂRILE ŞI PROVIZIOANELE PE EXEMPLUL S.C. ALPIN
CONSTRUCT S.R.L., VULCAN
16
 Contabilitatea cheltuielilor cu amortizările şi provizioanele se ţine cu ajutorul conturilor din
grupa 68 “Cheltuieli cu amortizările şi provizioanele” şi anume ;
 681 “Cheltuieli de exploatare privind amortizările şi provizioanele”, cu ajutorul acestui
cont se ţine evidenţa cheltuielilor de exploatare privind amortizările şi provizioanele.
În debitul contului se înregistrează;
• valoarea provizioanelor constituite pentru riscuri şi cheltuieli;
• amortizarea aferentă imobilizărilor necorporale şi corporale;
• valoarea provizioanelor pentru deprecierea imobilizărilor necorporale sau
corporale;
• valoarea provizioanelor pentru deprecierea stocurilor şi a producţiei în curs de
execuţie;
• valoarea provizioanelor constituite pentru creanţe neîncasabile, clienţi dubioşi,
rău platnici sau în litigiu.
Acest cont sintetic de gradul 1, se structurează pe următoarele conturi sintetice de gradul 2;
 6811 „Cheltuieli de exploatere privind amortizarea imobilizărilor”;
 6812 “Cheltuieli de exploatare privind provizioanele” ;
 6813 “Cheltuieli de exploatare privind ajustările pentru deprecierea
imobilizărilor”;
 6814 “Cheltuieli de exploatare privind ajustările pentru deprecierea
activelor circulante”.

2.4 ORGANIZAREA EVIDENŢEI CHELTUIELILOR CU IMPOZITUL PE

PROFIT ŞI ALTE IMPOZITE

Contabilitatea cheltuielilor cu impozitul pe profit şi alte impozite se ţine cu ajutorul conturilor

din grupa 69 “Cheltuieli cu impozitul pe profit şi alte impozite” şi anume:
 691 “Cheltuieli cu impozitul pe profit”, cu ajutorul acestui cont se ţine evidenţa cheltuielilor
cu impozitul pe profit.
În debitul contului se înregistrează valoarea impozitului pe profit.
În urma închiderii conturilor de cheltuieli prin debitul contului 121 “Profit şi pierdere”, şi
conturilor de venituri prin creditul aceluiaşi cont, se stabileşte profitul aferent activităţii societăţii.
Dacă veniturile sunt mai mari decât cheltuielile atunci se înregistrează profit, dacă cheltuielile
sunt mai mari decât veniturile atunci firma este în pierdere.
În cazul în care se înregistrează profit acesta urmează a fi impozitat cu o cotă de 16%
reprezentând impozitul pe profit.

17
 Pentru exemplificare luăm cazul în care totalul veniturilor societăţii este de 70714 lei , cel al
cheltuielilor este de 48857 lei şi valoarea cheltuielilor nedeductibile este de 1000lei.
Se calculează profitul brut însumând cele două elemente astfel:
VT - Ch.T– Ch.nd = Pb;
70714 – 48857-1000 = 11856 lei
Unde; VT reprezintă venitul total;
Ch.T reprezintă cheltuielile totale;
Pb reprezintă profitul brut;
Ch.nd. reprezintă cheltuieli nedeductibile
Pn = Pb - [(Pb *16%)]
Pn = 11856 – 1896,96
Pn = 9959,04 lei
Unde; Pn reprezintă profitul net.

2.5.ORGANIZAREA CONTABILITĂŢII ŞI CALCULAŢIEI COSTULUI PRIN

CLASA A 9-A A PLANULUI DE CONTURI

Contabilitatea de gestiune poate fi definită ca având drept obiectiv, în principal, reflectarea

tuturor operaţiilor de colectare şi repartizare a cheltuielilor pe destinaţii, respectiv pe lucrări, servicii,
comenzi, precum şi calculul costului de producţie al lucrărilor executate sau serviciilor prestate, inclusiv
a producţiei în curs de execuţie.
Contabilitatea managerială sau de gestiune este o contabilitate internă care a fost creată pentru
a furniza managerilor informaţiile necesare în vederea conducerii unei afaceri.
În literatura francofonă de specialitate Contabilitatea managerială are ca obiective pe de-o
parte, cunoaşterea costurilor privitoare la funcţiile întrprinderii, determinarea bazelor de evaluare a
anumitor elemente ale bilanţului contabil, precum şi calculul costului producţiei pentru a fi comparat cu
preţul de vânzare în vederea stabilirii eficienţei activităţii desfăşurate, iar pe de altă parte previzionarea
costurilor în scopul determinării abaterilor costurilor efective, precum şi furnizarea tuturor informaţiilor
necesare adoptării deciziilor privind conducerea activităţii interne.

2.5.1. SISTEMUL DE CONTURI UTILIZAT PENTRU CONTABILITATEA DE GESTIUNE

Conturile cu ajutorul cărora se realizează contabilitatea cheltuielilor de producţie şi calculaţia
costurilor sunt grupate în planul de conturi general din ţara noastră în clasa 9 “Conturi de gestiune”.
Aceste conturi au menirea de a prelua cheltuielile de exploatare din contabilitatea generală ( financiară)
unde s-au înregistrat după natura lor, pentru a le ordona după destinaţie în vederea calculării costului efectiv
18
al producţiei obţinute, decontării acestei producţii şi stabilirii abaterilor costurilor efective de la cele
prstabilite în scopul exercitării controlului bugetar asupra costurilor. În , felul acesta, se creează
independenţa contabilităţiimanageriale faţă de contabilitatea financiară.
Aceste conturi au caracteristica generală că la sfârşitul exerciţiului financiar nu apar în
bilanţul contabil întrucât datele şi informaţiile pe care le reflectă au fost deja înregistrate în contabilitatea
financiară pe baza căreia se întocmeşte bilanţul contabil.
De asemenea, se poate menţiona că aceste conturi au o funcţie contabilă mai elastică în ceea
ce priveşte debitarea şi creditarea lor, întrucât, aşa cum s-a arătat, modul de organizare a contabilităţii
manageriale este la latitudinea fiecărei unităţi patrimoniale, în funcţie de specificul activităţii şi necesităţile
proprii de informare ale acesteia.
Clasa a-9-a este structurată pe trei grupe şi anume;
 90 „Decontări interne”;
 92 „Conturi de calculaţie”;
 93 „Costul producţiei”;
 Grupa 90 „Decontări interne” cuprinde conturile;
 901 „Decontări interne privind cheltuielile”;
 902 „Decontări interne privind producţia obţinută”;
 903 „Decontări interne privind diferenţele de preţ”.
 901 „Decontări interne privind cheltuielile” se foloseşte, pe de o parte, pentru evidenţa
decontărilor interne privind cheltuielile activităţii de bază şi auxiliare, cheltuielile indirecte de
producţie, cheltuieli generale de administaţie, precum şi a cheltuielilor de desfacere, care au fost
înregistrate mai întâi în contabilitatea generală (financiară), după care se înregistrează în contabilitatea
managerială, iar pe de altă parte, pentru reflectarea costului efectiv al producţiei obţinute. Acest cont
face interfaţa dintre contabilitatea financiară(generală) şi contabilitatea managerială.
Potrivit actelor normative în vigoare, după funcţia contabilă este un cont bifuncţional, dar
care funcţionează ca un cant de pasiv.
Se creditează, în cursul lunii, cu ocazia decontării cheltuielilor de exploatare pe destinaţii în
funcţie de posibilităţile de identificare ale acestora pe locuri de cheltuieli şi obiecte de calculaţie şi se
debitează, la sfârşitul lunii, cu costul efectiv al producţiei finite şi al celei în curs de execuţie, după care se
soldează.
 902 „Decontări interne privind producţia obţinută” se utilizează pentru evidenţa decontărilor
interne privind costul producţiei obţinute în cursul lunii, la preţ de înregistrare (prestabilit sau cu
ridicata), pe de o parte, iar pe de altă parte, pentru decontare, la sfârşitul lunii, a costului efectiv al
aceleiaşi producţii obţinute pe parcursul lunii, astfel că soldul său reprezintă diferenţele de preţ, şi
anume soldul creditor, diferenţele favorabile, adică economiile, respectiv abaterile pozitive, iar cel
debitor, diferenţele nefavorabile, respectiv depăşirile, adică abaterile negative.
După funcţia contabilă este un cont bifuncţional.
19
 Se creditează, pe parcursul lunii, cu preţul de înregistrare al producţiei finite obţinute din
procesul de producţie şi se debitează, la sfârşitul lunii, cu costul efectiv al producţiei respective. Indiferent
de soldul său, acest cont se închide la sfârşitul lunii prin contul 903 „Decontări privind diferenţele de preţ”.
În analitic, contul 902 „Decontări interne privind producţia obţinută” se dezvoltă pe obiecte
de calculaţie (produse, lucrări, servicii, comenzi etc.).
 903 „Decontări interne privind diferenţele de preţ” serveşte pentru înregistrarea , la sfârşitul
lunii, a diferenţelor dintre preţil de înregistrare(prestabilit sau cu ridicata) şi costul efectiv al producţiei
finite obţinute din procesul de producţie.
După funcţia contabilă este un cont de activ.
Se debitează, la sfârşitul lunii, cu ocazia calculării şi înregistrării diferenţelor de preţ aferente
producţiei finite obţinute din procesul de producţie şi se creditează tot la sfârşitul lunii, cu ocazia închiderii
în momentul decontării diferenţelor asupra costului producţiei obţinute. La sfârşitul lunii nu prezintă sold.
În analitic, se dezvoltă pe obiecte de calculaţie (produse, lucrări, servicii, comenzi etc.).
 Grupa 92 „Conturi de calculaţie” cuprinde următoarele conturi:
 921 „Cheltuielile activităţii de bază”
 922 „Cheltuielile activităţii auxiliare”
 923 „Cheltuieli indirecte de producţie”
 924 Cheltuieli generale de administraţie
 925 „Cheltuieli de desfacere”
 921 „Cheltuielile activităţii de bază” se foloseşte pentru evidenţa cheltuielilor aferente activităţii
de bază a unităţii.
După funcţia contabilă este un cont de activ.
Se debitează, pe parcursul lunii, cu ocazia colectării cheltuielilor directe aferente activităţii de
bază, care au fost înregistrate şi în contabilitatea financiară, iar la sfârşitul lunii, cu cotele corespunzătoare
de cheltuieli indirecte (comune ale secţiei, generale de administraţie ale unităţii, de desfacere şi ale
activităţii auxiliare), repartizate raţional în costul produselor fabricate, lucrărilor executate şi serviciilor
prestate.
Se creditează, la sfârşitul lunii, cu costul efectiv al producţiei finite, precum şi cu cel al
producţiei în curs de execuţie obţinute din activitatea de bază, operaţie după care se soldează.
În analitic, se dezvoltă pe secţii, obiecte de calculaţie şi articole de calculaţie.
 922 „Cheltuielile activităţiilor auxiliare” se utilizează pentru a ţine evidenţa cheltuielilor
ocazionate de activităţile auxiliare ale unităţii.
Se debitează în cursul lunii, cu ocazia colectării cheltuielilor directe privind activităţile
auxiliare, care sunt înregistrate şi în contabilitatea financiar, iar la sfârşitul lunii, cu cota corespunzătoare de
cheltuieli generale de administaţie repartizate raţional în costul producţiei auxiliare destinate vânzării (care
are caracter de marfă).

20
 Se creditează, la sfârşitul lunii, cu contravaloarea producţiei livrate de secţiile auxiliare pentru
activitatea de bază, sectorul administrativ şi de conducere, ori sectorul desfacerii, precum şi cu costul efectiv
al producţiei finite destinate vânzării şi respectiv, al producţiei în curs de execuţie, dipă care se închide.
În analitic, se dezvoltă pe secţii, obiecte de calculaţie şi, dacă este cazul, articole de calculaţie.
 Contul 923 „Cheltuieli indirecte de producţie” serveşte pentru evidenţa cheltuielilor cu
întreţinerea şi funcţionarea utilajelor şi a cheltuielilor generale ale fiecărei secţii de bază a unităţii.
După funcţia contabilă este un cont de activ.
Se debitează, pe parcursul lunii, cu ocazia colectării cheltuielilor indirecte de producţie
privind activitatea de bază, care sunt înregistrate şi in contabilitatea financiară, iar la sfârşitul lunii, se mai
debitează cu contravaloarea produselor, lucrărilor şi serviciilor primitede la sectiile auxiliare pentru
necesităţile activităţii de bază, care nu se indentifică pe obiecte de calculaţie.
Se creditează, la sfârşitul lunii, cu ocazia repartizării raţionale a cheltuielilor indirecte în costul
producţiei obţinute, ocazie cu care se soldează.
În analitic, se dezvoltă pe secţii şi pe feluri sau articole de cheltuieli specifice cheltuielilor
indirecte de producţie (comune ale secţiei).
 Contul 924 „Cheltuielile generale de administraţie” se foloseşte pentru evidenţa cheltuielilor de
administraţie şi de conducere ale unităţii. După funcţia contabilă este un cont de activ.
Se debitează, pe parcursul lunii, cu ocazia colectării cheltuielilor ocazionate de administraţia
şi conducerea unităţii care sunt şi în contabilitatea financiară, iar la sfârşitul lunii, se mai debitează cu
contravaloarea produselor, lucrărilor şi serviciilor primite de la secţiile auxiliare pentru necesităţile
sectorului administrativ şi de conducere a unităţii.
Se creditează , la sfârşitul lunii, cu ocazia repartizării raţionale a cheltuielilor generale de
administraţie în costul producţiei obţinute din activitatea de bază, precum şi în costul producţiei obţinute din
activitatea auxiliară care are caracter de marfă. După operaţia de creditare, contul se soldează.
În analitic, se dezvoltă pe feluri sau articole de cheltuieli specifice sectorului administrativ şi
de conducere.
 Contul 925 „Cheltuieli de desfacere” se utilizează pentru înregistrarea cheltuielilor efectuate în
legătură cu desfacerea produselor fabricate ( cheltuieli de ambalare, de transport dacă marfa circulă pe
cheltuiela producătorului, de manipulare, depozitare, înmagazinare ). După funcţia contabilă este un
cont de activ.
Se debitează, în cursul lunii, cu ocazia colectării cheltuielilor ocazionate de sectorul de
desfacere, care sunt înregistrate şi în contabilitatea financiară, iar la sfârşitul lunii, se mai debitează cu
contravaloarea produselor, lucrărilor şi serviciilor primite de la activitatea auxiliară pentru necesităţile
sectorului de desfacere.
Se creditează, la sfârşitul lunii, cu ocazia repartizării raţionale a cheltuielilor de desfacere în
costul complet al producţiei obţinute, operaţie după care se soldează.
În analitic, se dezvoltă pe feluri sau articole de cheltuieli specifice sectorului de desfacere.
21
  Grupa 93 „Costul producţiei” cuprinde conturile:
931 „Costul producţiei obţinute”;
933 „Costul producţiei în curs de execuţie”.
 Contul 931 „Costul producţiei obţinute” serveşte pentru evidenţa producţiei finite obţinute, care
constă din produse finite, semifabricate, destinate vânzării, lucrări executate şi servicii prestate pentru
terşi, investiţii proprii sau alte activităţi. După funcţia contabilă este un cont bifuncţional.
Se debitează, în cursul lunii, cu preţul sau costul de înregistrare al producţiei finite obţinute
din procesul de producţie.
Se creditează, la sfârşitul lunii, cu costul efectiv al producţiei respective decontată pe seama
cheltuielilor ocazionate. Indiferent de soldul său, acest cont se închide la sfârşitul lunii, prin contul 903
Decontări interne priovind diferenţele de preţ, chiar dacă diferenţele sunt favorabile sau nefavorabile, după
care se soldează.
În analitic, se dezvoltă pe obiecte de calculaţie
 Contul 933 „Costul producţiei în curs de execuţie” se utilizează pentru înregistrarea costului
efectiv al producţiei în curs de execuţie, indiferent dacă provine din activitatea de bază sau cea
auxiliară. După funcţia contabilă este un cont de activ.
Se debitează, la sfârşitul lunii, cu costul efectiv al producţiei în curs de execuţie rezultată din
activitatea de bază, precum şi din activităţile auxiliare.
Se creditează, tot la sfârşitul lunii, cu costul efectiv al aceleiaşi producţii decontate pe seama
cheltuielilor efectuate. După această operaţie, contul se soldează.
În analitic, se dezvoltă pe obiecte de calculaţie.

• costul fiecărei comenzi se calculează la sfârşitul perioadei de gestiune în care a avut loc terminarea
ei fara a lua în considerare factorul timp respectiv abaterile de la cheltuielile previzionate şi cele
realizate într-o anumită perioadă, pentru executarea unei comenzi;
• lipsa de unitate între purtătorul de costuri folosit în antecalcul şi cel în raport cu care se urmăresc şi
se înregistrează principalele consumuri productive în contabilitate nu permite comparaţia directă pe
parcursul executării lucrării a cheltuielilor efective, cu cele planificate , bugetate.
• necesită un volum mare de munca a cărei corectitudine în executare depinde în mare măsură de
factorul uman implicat.
C. OPORTUNITĂŢI:
Se poate folosi în paralel o altă modalitate de calcul al costurilor efective înregistrate pentru
executarea unei lucrări.
D. AMENINTARI:

22
 Toate documentele primare privind o comanda, şi anume, bonurile de consum, ffişele limită, notele
de rebut, bonurile de predare materiale reziduale etc., trebuie să cuprindă obligatoriu simbolul comenzii la
care se referă, în caz contrar duce la înregistrarea eronată a cheltuielilor aferente executării comenzii în
cauză.
Depăşirea termenului de predare a lucrării cauzează pierderi pentru unitate respectiv creşetrea
costului cu executarea lucrării.

CAPITOLUL 3

PROPUNERI DE PERFECŢIONARE A CONTABILITĂŢII DE GESTIUNE ŞI A

CALCULAŢIEI COSTURILOR LA S.C. ALPIN CONSTRUCT S.R.L.

3.1. METODA DE CALCULAŢIE PERT-COST

Metoda de calculaţie PERT-cost are ca drept scop principal minimizarea costurilor de producţie
în raport de termenele de execuţie impuse, prin folosirea raţională a mijloacelor băneşti şi materiale în
vederea optimizării rezultatelor finale.
Fabricarea produselor sau executarea de lucrări şi prestarea de servicii reprezintă scopul
oricărei unităşi productive. Pentru realizarea acestui scop într-un termen stabilit, trebuie să se execute o serie
de operaţii interdependente, eşalonate în timp, care necesită adoptarea de decizii ce angajează diferite
cheltuieli mateiale şi băneşti.
În esenţă, aplicarea metodei PERT la analiza graficului în reţea se bazează pe parcurgerea a trei
etape:
descompunerea tuturor fazelor, lucrărilor, operaţiilor implicate ăn desfăşurarea procesului de fabricaţie a
produsului finit.
stabilirea ordinei de succesiune în executarea tuturor fazelor, având în vedere procesul tehnologic şi modul
de organizare a producţiei, adică trebuie să se stabilească toate restricţiile cerute succesiunii.
estimarea timpului şi a costului necesar pentru executarea fiecărei etape a procesului tehnologic.
În cazul metodei PERT-cost se urmăreşte atât optimizarea duratei de execuţie, cât şi minimizarea
costurilor, punându-se în interdependenţă relaţia dintre cost şi timp.
Aplicarea metodei PERT –cost presupune parcurgerea următoarelor etape : elaborarea previziunilor
(de termene şi costuri), stabilirea planurilor calendaristice, elaborarea bugetului de cheltuieli şi controlul
executării lucrării.
În cele ce urmează vom prezenta un exemplu de calcul al costului prin metoda de calculaţie PERT-cost.

23
 Penru a exemplifica modalitatea de calcul al costului unei lucrări în cadrul societăţii, am ales un
contract de prestări servicii între Primaria Municipiului Petroşani şi S.C. ALPIN CONSTRUCT S.R.L.,
având ca obiect de activitate “recondiţionare gard cimitir”.
Lucrările care vor trebui executate, materialele puse în operă, echipamentele şi utilajele folosite,
mijloacele de transport precum şi mâna de lucru sunt prezentate în devizul – ofertă. Astfel, lucrările de
recondiţionare la gard cimitir Petroşani implică lucrări de săpături, împrăştiere manuală a pământului,
turnare beton, împrejmuiri, montarea confecţiilor metalice aferente (porţi metalice, parapeţi), tencuieli,
vopsitorii transportul rutier al materialelor, al semifabricatelor, al betonului, forarea mecanică în zidărie,
încărcarea – descărcarea manuală a materialelor.
Pentru execuţia acestor lucrări, societatea dispune de utilaje şi mijloace de transport, şi anume:
• o betonieră pentru fabricarea betonului;
• un vibrator de interior pentru beton acţionat electric;
• un motofierăstrău;
• o autoutilitară pentru transportul materialelor.

3.2. ELABORAREA PREVIZIUNILOR ŞI A PLANURILOR CALENDARISTICE

Pentru elaborarea grafului PERT, se întocmeşte mai întâi lista activităţilor cuprinse în lucrare.
Pentru aceasta se precizează că la prestadiul concepţiei sunt cuprinse ca operaţii: cercetarea, studiul tehnico-
economic şi proiectarea, iar la prestadiul fabricaţiei sunt cuprinse ca operaţii: lucrări de săpaturi, turnarea
betonului, montarea confecţiilor metalice, tencuirea şi vopsirea.
O asemenea listă se prezintă ca în tabelul 1.1

Nr.Crt. Denumirea activităţii Simbolul activităţii Relaţiile dintre activităţi

1 Cercetare 8131.0 - 8131.2

2 Studiu tehnico-economic 8131.1 - 8131.3
3 Proiectare 8131.0 8131.4
8131.2 8131.5
4 Pregătirea lucrării 8131.1 8131.4
8131.3 8131.5
5 Turnarea betonului 8131.2 8131.6
8131.4 8131.3
6 Montarea confecţiilor metalice 8131.3 8131.7
8131.5 8131.2
7 Tencuirea 8131.6 8131.4 8131.8
8 Vopsirea 8131.7 8131.5 8131.8
9 Probe 8131.6 -
8131.8 8131.7
24
 Tabelul 1.1
Pe baza listei activităţilor astfel întocmită, cu participarea tehnologului, se întocmeşte graful pentru
reperul “recondiţionare gard” care se prezintă ca în figura 1.2.
8131.6
8131.0 1 8131.2 8131.4 4 8131.8
0 6 7
0o 3
0

8131.1 2 5 8131.7
8131.3 8131.5

Fig.1.2. Graful PERT al succesiunii de executare a activităţilor.

Calculul duratei medii a activităţilor pornind de la cele trei estimări: durata minimă posibilă, durata
maximă posibilă, şi durata cea mai probabilă, rezultată din tabelul 1.2.

Durata activităţilor zilnice(zile)

Nr.crt Simbolul Fazade începere
Minimă probabilă maximă medie
activităţii şi de terminare
(dmin) (dprob) (dmax) (dm)
a unei activităţi
1 8131.0 0,1 30 40 50 40
2 8131.1 0,2 15 20 25 20
3 8131.2 1,3 20 35 80 40
4 8131.3 2,3 15 20 55 25
5 8131.4 3,4 12 15 30 17
6 8131.5 3,5 10 14 42 18
7 8131.6 4,6 10 15 26 16
8 8131.7 5,6 15 20 37 22
9 8131.8 6,7 25 40 55 40

D min + 4 dprob + d max

dm =
6
În continuare se înscrie durata medie a activităţilor pe ficare vector-activitate ding raf şi se
procedeazăla calculul termenelor minim şi maxim de terminare a fiecărei activităţi, a rezervelor de timp şi
pe această bază a drumului critic. În acest scop se întocmeşte tabelul 1.3

Durata Termenele activităţilor Drumul critic

medie a Minim Maxim Rezerva
Nr.crt Simbol Fazele activităţii totală de Activităţi Durata
activ (dm) Incep Term Incep Term timp critice (zile)
3+4 7-3 7-5
1 8131.0 0,1 40 0 40 0 40 0 Acr 10
2 8131.1 0,2 20 0 20 35 55 35 -
3 8131.2 1,3 40 40 80 40 80 0 acr 40
4 8131.3 2,3 25 20 45 55 80 35 -
5 8131.4 3,4 17 80 97 87 104 7 -
6 8131.5 3,5 18 80 98 80 98 0 Acr 18
7 8131.6 4,6 16 97 113 104 120 7 -
25
8 8131.7 5,6 22 98 120 98 120 0 22
9 8131.8 6,7 40 120 160 120 160 0 Acr 40
Durata totală a drumului critic 160
Tabelul 1.3
Rezultă că activităţile critice sunt 0,1 ; 1,3 ; 3,5 ; 5,6 ; 6,7 ; iar lungimea drumului critic este de 160
de zile lucrătoare, ceea ce echivalează cu durata de execuţie a întregii lucrări. Cunoscând costurile
activităţilor atât pentru durata normală al acestora cât şi pentru durata minimă , în continuare se determină
costul corespunzător duratei medii a feicărei activităţi pe baza relaţiei de optimizare a costului activităţii.
Pentru aceasta se întocmeşte tabelul 1.4.

activităţile Durata (zile) Rezerva Costul (mii lei)

mediu
totală de
simbolul fazele critice norm minima medie normal urgentat
Nr.crt timp în
zile
1 8131.0 0,1 Acr 50 30 40 0 200 10 300
2 8131.1 0,2 - 25 15 20 35 400 20 500
3 8131.2 1,3 Acr 80 20 40 0 700 5 900
4 8131.3 2,3 - 55 15 25 35 1400 40 2400
5 8131.4 3,4 - 30 12 17 7 800 50 1450
6 8131.5 3,5 Acr 42 10 18 0 1300 60 2500
7 8131.6 4,6 - 26 10 16 7 1100 75 1850
8 8131.7 5,6 Acr 37 15 22 0 2000 100 3500
9 8131.8 6,7 Acr 55 25 40 0 2000 40 1600
Total - - 264 100 160 - 8900 15000

Deci , costul corespunzător duratei medii a activităşilor care impune executarea lucrării în termen
de 160 zile, este de 15 000 mii lei .
Pentru a obtine cel mai mic cost al duratei impuse , deci costul optim se prelungeşte durata iniţială
a activităţilor necritice pînă la mărimea duratei normale, căreia îi corespunde cel mai mic cost, fără a
modifica durata de execuţie cerută. Calculele se prezintă în tabelul 1.

activităţile Durata (zile) Rezerva Costul (mii lei)

Nr.cr totală de
simbolul fazele critice norm medie optim normală mediu urgentat
t timp în zile
ă
1 8131.0 0,1 Acr 50 40 40 0 200 300 300
2 8131.1 0,2 - 25 20 25 35 400 500 400
3 8131.2 1,3 Acr 80 40 40 0 700 900 900
4 8131.3 2,3 - 55 25 55 35 1400 2400 1400
5 8131.4 3,4 - 30 17 30 7 800 1450 800
6 8131.5 3,5 Acr 42 18 18 0 1300 2500 2500
7 8131.6 4,6 - 26 16 26 7 1100 1850 1100
8 8131.7 5,6 Acr 37 22 22 0 2000 3500 3500
9 8131.8 6,7 Acr 55 40 40 0 2000 1600 1600
Total - - 264 160 160 - 8900 15000 12500

Deci, în condiţiile neschimbării duratei impuse de executare a reperului, de 160 de zile, costul
optim al acestuia este mai mic decât costul mediu cu 2500 mii lei (15000-12500).
După ce s-a stabilit costul optim al tuturor activităţilor şi deci a prestadiilor, se întocmeşte devizul
PERT al restadiilor şi respectiv al reperului “recondiţionare gard”, urmărindu-se încadrarea în costul optim.

26
 După întocmirea devizelor prestadiilor, urmează centralizarea lor din treaptă în treaptă pentru a
calcula costul total al lucrării executate.
Costul total al lucrării se află prin cumularea costului activităţilor cu cheltuielile indirecte de la
fiecare nivel.

3.3. CONTROLUL EXECUTĂRII LUCRĂRII

După ce s-au parcurs cele trei etape înseamnă că s-au fixat normele pentru controlul modului de
executare a lucrării.
Atunci când lucrarea nu se desfăşoară normal, responsabiliipot lua măsuri de corecţie, pot simula
schimbări de date calendaristice şi de costuri ale activităţilor pentru a se vedea cum se îmbunătăţeşte situaţia
în cadrul sectorului critic si ce efecte are asupra celorlalte sectoare.
Actualizarea cost-durată se efectuează la numite intervale de timp în funcţie de posibilităţile
contabilităţii de a furniza informaţii în legătură cu cheltuielile efective de producţie.
Prin actualizare se comară termenul programat cu cel realizat precum şi costul realizat cu cel
antecalculat pe întreaga lucrare, respectiv costul din buget.
Deci prin metoda PERT-cost care presupune actualizarea permanentă a prevuiziunilor de timp şi
costuri în raport cu situaţiile noi ale valotilor materiale şi băneşti de care dispune unitatea, ale costurilor
efective în raport cu gradul de executare a lucrării şi ale situaţiilor neprevăzute.

3.4. AVANTAJELE ŞI LIMITELE METODEI DE CALCULAŢIE PERT-COST

Aplicarea metodei PERT- cost, prezintă o serie de avantaje, şi anume:

o da posibilitatea programării raţionale a datelo de executare a unei lucrări in raport cu
necesităţile din contract şi posibilităţile firmei;
o scoate în evidenţă activităţile care dispun de rezervă de timp şi dă posibilitatea cunoaşterii
mărimii acesteia pentru a putea efectua o distribuire corespunzătoare a fondurilor în favoarea
activităţilor critice;
o crează posibilitatea unei normări ştiinşifive a costurilor de producţie şi pe această bază a
efectuării unei planificări financiare corespunzătoare;
Aplicarea acestei metode are dejavantajul că implică un volum mare de muncă, mai ales pentru
actuaizarea programelor.
Având totuşi în vedere posibilităţile prelucrării automate a datelor, aplicarea metodei PERT-cost
devine posibilă; de fapt însăşi concepţia ei favorizează utilizarea prelucrătii automate a informaţiilor.

27
28
29