Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Rezumat
Acest capitol prezintă principalele tipuri de aranjamente contractuale
utilizate pe plan mondial în construcţii: contractele tradiţionale, contractele tip cost
rambursabil, contractele de management şi alte forme de aranjamente contractuale,
cum ar fi parteneriatul, ofertarea în două faze, contractele în serie şi contractele "la
cheie".
De asemenea, pe baza unei comparaţii a principalelor tipuri de aranjamente
contractuale sunt sugerate o serie de recomandări pentru alegerea tipului de contract
adecvat proiectului de construcţii ce urmează a fi realizat.
În final, sunt prezentate rezultatele unui studiu privind cele mai importante 10
aspecte referitoare la succesul contractării în construcţii.
Cuprins
1. Introducere
2. Tipuri de contracte
2.1. Contracte tradiţionale
2.2. Contracte tip cost rambursabil
2.3. Alte forme de aranjamente contractuale
2.4. Contracte de management
3. Selecţia unui tip de contract
4. Recomandări pentru succesul contractării în construcţii
1. Introducere
Contractul este actul juridic încheiat prin acordul de voinţă între entitatea
achizitoare (investitor) şi contractantul (ofertantul) care va realiza proiectul de
construcţii.
Pentru investiţiile publice, forma de contract este, de regulă, cea din condiţiile
de contractare, transmise contractanţilor de către entitatea achizitoare prin
documentele licitaţiei.
În unele cazuri, până la încheierea contractului acesta poate trece prin
următoarele faze:
• forma de contract propusă de entitatea achizitoare şi care face parte din
documentele licitaţiei;
• forma de contract acceptată de contractant şi care însoţeşte oferta;
• forma finală de contract definitivat şi semnat de părţi după adjudecare şi negociere.
Contractul este compus din formularul de contract, din condiţii generale,
suplimentare şi speciale de contractare şi celelalte documente precizate în formularul
de contract.
Condiţiile generale de contractare sunt reprezentate de documentul care pune
la dispoziţia părţilor contractuale principiile generale aplicabile pentru contractarea în
construcţii. În toate cazurile, ele devin parte integrantă a unui contract de executare a
lucrărilor de construcţii.
Condiţiile suplimentare de contractare sunt cuprinse în documentul
complementar condiţiilor generale de contractare, prin care se fixează clauze specifice
contractelor încheiate de o anumită entitate achizitoare.
Condiţiile speciale de contractare sunt reprezentate de documentul care
completează sau, eventual, modifică condiţiile generale şi suplimentare de
contractare, aplicabile unui anumit contractant.
În mod tradiţional, clienţii apelează la arhitecţi sau ingineri pentru proiectarea
şi supervizarea executării construcţiilor. În ultimii ani însă, pe plan mondial, pentru
proiectele de dimensiuni mari cum ar fi centralele electrice, aeroporturile, rafinăriile
de petrol şi alte obiective complexe similare, această metodă s-a dovedit relativ
ineficace. Cauzele care au condus la această situaţie sunt următoarele:
• Competenţa insuficientă a proiectantului în managementul numeroşilor
contractanţi cu un grad înalt de specializare şi complexitate tehnologică implicaţi în
acest gen de proiecte;
• Incapacitatea clientului de a-şi defini în mod adecvat cerinţele încă de la
iniţierea proiectului.
Ca urmare, s-a încercat utilizarea unor aranjamente contractuale diverse
pentru rezolvarea acestei situaţii, incluzând contractele tip cost rambursabil,
contractele la cheie, ofertarea în două faze, contractele în serie şi, în ultima vreme,
contractele de management sau de proiectare şi management.
În cazul în care clientul îşi asumă rolul de manager al proiectului, acesta va
crea, în cele mai multe cazuri, o entitate organizatorică separată care va fi
responsabilă pentru proiectarea şi construirea obiectivului. Managerul proiectului va
încheia contracte pentru proiectare şi construcţie cu firme specializate.
Dacă clientul nu are suficientă competenţă pentru realizarea acestor
aranjamente contractuale se apelează la firme sau specialişti independenţi care se vor
ocupa de managementul proiectului în numele clientului.
Această tendinţă care se manifestă în ramura construcţiilor are impact asupra
aranjamentelor contractuale utilizate pentru anumite tipuri de proiecte. Caracteristicile
fiecărui tip de contract sunt prezentate în cele ce urmează.
2. Tipuri de contracte
a) Parteneriatul
Parteneriatul constă în selectarea de către client a unui anumit contractant,
negocierea unui preţ pentru lucrarea ce urmează a fi realizată şi stabilirea de comun
acord a programului de execuţie şi a termenilor şi condiţiilor contractului.
Obiectivul principal este generarea unei cooperări reciproc avantajoase
între contractant şi client. Contractantul este încurajat să discute cu clientul în mod
deschis toate aspectele care ridică probleme în realizarea proiectului.
Antreprenorul - partener poate să fie angajat prin organizarea unei licitaţii,
prin negocieri sau pe baza unei relaţii tradiţionale. Ultima soluţie este, de regulă,
preferată. După selectarea contractantului se vor negocia termenii şi condiţiile
contractuale, stabilindu-se obiective comune.
Avantajele parteneriatului constau în reducerea costurilor, a duratei de
execuţie, în îmbunătăţirea calităţii lucrărilor şi în diminuarea surselor de conflict.
Pentru utilizarea cu succes a parteneriatului clientul trebuie să aibă experienţă şi
competenţă în proiectare şi construcţii pentru a putea avea un dialog util cu
contractantul.
d) Contracte în serie
În cazul în care clientul doreşte să realizeze mai multe proiecte similare, de
exemplu şcoli, se poate selecta un contractant în urma unei licitaţii, iar preţul ofertei
câştigătoare poate constitui baza încheierii unor contracte ulterioare cu acelaşi
contractant pentru realizarea proiectelor similare viitoare. Desigur, la încheierea
noilor contracte se va ţine seama de inflaţie şi alţi factori obiectivi (de exemplu,
diferenţele provenind din realizarea fundaţiei pe soluri cu caracteristici diferite).
Această metodă încurajează stabilirea unei relaţii între părţi bazată pe încredere.
Instituţie
Guvern Contract de Acord suplimentar financiară
concesiune de împrumut guvernamentală
Companii de Contracte de
asigurãri asigurare
Bănci
Firme de CONSORŢIU
construcţii Contracte de DE Acorduri de
antreprizã CONTRACTANŢI împrumut
Organisme de
credit
internaţionale
Furnizor de Furnizor de
combustibil Contrat de Contract de echipament
furnizare a furnizare a
combustibilului echipamentului
Exploatarea şi
Acţionari Înţelegeri cu întreţinerea Operator
acţionarii obiectivului
f) Contractul global
Contractul global1 se încheie între entitatea achizitoare, pe de o parte, şi
contractant (antreprenor general) şi furnizorul general, pe de altă parte, aceştia din
urmă asumându-şi răspunderea realizării în ansamblu a proiectului, având dreptul să
încheie contracte de subantrepriză (subcontracte) cu contractanţi sau furnizori de
specialitate.
Acelaşi contract global se poate încheia între entitatea achizitoare atât cu
contractantul cât şi cu furnizorul general, în care caz între aceştia din urmă intervine
un contract de asociere care delimitează răspunderile părţilor.
g) Contracte separate
Contractele separate2 se încheie între entitatea achizitoare şi mai mulţi
contractanţi şi furnizori, câte un contract cu fiecare dintre aceştia, în cazul în care
entitatea achizitoare are capacitatea tehnică şi organizatorică de a îndeplini funcţiile
de furnizor şi contractant general.
În acest caz răspunderea generală pentru realizarea proiectului revine
entităţii achizitoare, contractanţii şi furnizorii răspunzând strict pentru lucrările,
livrările şi serviciile contractate separat.
i) Subcontractul
Subcontractele se încheie între contractanţi (antreprenori generali) şi/sau
furnizorii generali, pe de o parte, şi contractanţii (antreprenorii) şi furnizorii de
specialitate, pe de altă parte, pentru realizarea diverselor părţi din proiect.
1
HG592/1993 – Hotărâre pentru aprobarea Regulamentului privind procedurile de organizare a
licitaţiilor, prezentarea ofertelor şi adjudecarea investiţiilor publice
2
idem 1
aprovizionare, conducerea licitaţiei şi realizarea construcţiei. În schimbul serviciilor
sale managerul construcţiei va primi un onorariu.
Client
Managerul
Proiectant
construcţiei
Contractanţi
ai lucrărilor
(a) Contractual
Client
Manager
proiect
Managerul
Proiectant
construcţiei
Contractanţi
ai lucrărilor
(b) Organizaţional
b) Contractul de management
Mulţi clienţi consideră că riscul utilizării mai multor contractanţi, implicat
de utilizarea contractului de management al construcţiei, este prea mare. Ca urmare, a
apărut tendinţa de angaja un singur contractant care să conducă realizarea construcţiei
prin subcontractarea lucrărilor. În această situaţie, deşi atribuţiile contractantului
general sunt similare cu cele ale managerului construcţiei, riscurile pe care şi le
asumă acesta sunt mai mari, întrucât - deşi nu participă direct la realizarea lucrărilor -
are răspunderea executării acesteia în termenele, de calitatea şi cu costurile stabilite.
Aranjamentele contractuale şi organizaţionale pentru acest gen de contract
sunt prezentate în figura 3 a, b.
Client
Contractant
Proiectant
general
(Manager)
Subcontractanţi
(a)Contractual
Client
Manager
proiect
Contractant
Proiectant
general
(Manager)
Subcontractanţi
(b) Organizaţional
Proiectant de Contractant
ansamblu proiectare şi
management
Proiectant Subcontractanţi
(a)Contractual
Client
Manager
proiect
Contractant
Proiectant de
proiectare şi
ansamblu
management
Proiectant Subcontractanţi
(b) Organizaţional
1
Adaptare după W. Badger, S. Gay, “The Top Ten Lessons Learned in Construction Contracting”,
Cost Engineering, Vol. 38 / Nr. 5, Mai 1996
5) Lucraţi numai cu firme cu o reputaţie bine cunoscută
Avantaje: - evitarea problemelor referitoare la întârzieri ale plăţilor sau
neefectuarea acestora, depăşirea termenelor de execuţie, calitate slabă a
lucrărilor.
Soluţii: - Cercetaţi performanţele şi modul de derulare al unui proiecte
anterioare;