Sunteți pe pagina 1din 117

DIN BIBLIA MILENIULUI III

BIBllA
PREACURA TEl SI ... ILUSTREI FECIOARE MARIA MAICA DOMNULUI IISUS CHRISTOS
. SCRISA SI ALC:ATTJITA DIN PORUNCi\ I~REj\SF'INTEI TREIMI

BINECUVANTAREA DOMNULUI DUMNEZEU SAVAOT PENTRU APROBAREA DE cATRE SFANruL SINOn AL BISERICII ORTODOXE RoMANE - STILUL NOU " A BIBLIEI MAlCII DOMNULUI NOJTRU IISUS CHRISTOS

Binecuvantata sa fie Dumnezeirea cea Ve~nica ~l Atotputernica, binecuvantata sa fie reunificarea crestlnlsmului ~i a tuturor credintelor de peste tot globur pamantesc tntr-o singura §i binecuvantata cereste credtntat o Cu smerenie divina va poruncesc sa realizati un numar de ~apte Biblii ale Preacuratei Maici a Fiului lisus Christos ~I sa Ie prezentatl Sinodului Bisericii Ortodoxe Romane de la Bucuresti precum ~i onoratllor mttropolltl care fac parte din Sinodul Permanent. Deci yeti depune un exemplar la cancelaria Sinodului §i cate unul la cancelariile preastlntlttlor mttropolltl. AI saptelea exemplar it Yeti tine de rezerva. Veti face ~i cate 0 cerere de necesitate a aparitiel volumulul din motivele divine cat §i de protectle sfanta a Dumnezeirii pentru Romania. Veli realiza in mod complet exemplarele, lncluslv copertate cu titlul BIBLlA7 PREACURATEI ~I ILUSTREI FECIOARE MARIA - MAICA DOMNULUI IISUS CHRISTOS. La partea superloara a titlului veti imprima pe coperta Sfanta Cruce, adica semnul de blrulnta al crestlnatatii asupra paganismului. Dupa ce Ie veli depune atat la cancelaria slnodata de la 18ucure~tl cat ~i la cancelariile mitropolitane din tara, yeti astepta raspunsul onoratului Sinod al Bisericii Ortodoxe Romane a stllulul nou din care facetl ~i vol parte. Toate aeestea Ie Yeti face intocmai dupa aceasta porunca ce-am dat-o, spre a nu spune onoratul cler ortodox al stilului nou ea Divinitatea nu il ia in consideratie cu privire la cele mai insemnate evenlmente sflnte. Se va , nota data la care depunetl exemplarele la onoratele cancelarii. Robul Meu $tetan Dumltru din Bucurestl se va ocupa in exclusivitate de toate aceste depuneri la onoratele cancelarli din Bucure~ti cat ~i din intreaga tara. Pe toli cei care implinesc voia divina Il obinecuvantez cu sanatate ~i iertare de pacate. Vaviov! (smerita salutare cereasca). Nota expllcatlva: Aceasta blnecuvantare divina transmisa in ziua de Florii a anului 2004 0 Yeti pune pe prima pagina dupa eea cu titlu. Deasupra aeestei blnecuvantari vetl pune din nou StAnta Cruce, spre a nu se spune ca blnecuvantarea esta de la altcineva ~i nu de la Divinitate. lar voi va pregatiti pentru toate ce aveti de tacut.
, °

Aceasta SFANTA CARTE a fostscrisa fji alcatuita din volnta ffi porunca PREASFINTEI TREIMI a TATALUI CERESC, DOMNUL DUMNEZEU SAVAOT, _ a DOMNULUI IISUS CH,RISTOS ~i a DUHULUI SFANT ca semn de in alta pretuire pentru Cea Care a adus .in lume pe Pamint CUVAN'TULLUI DUMNEZEU intrupat in Cel Ce a lost, este fii va fi Mintuitorul nostru al tuturor. Cititorul va gasiaici ·lucrari scrlse de oameni pentru slava ~i lauda PREASFINTEI N.ASCATOARE DE DUMNEZEU, FECIOARA MARIA. dar ffi lucrari dictate.din iMPARATIA CERURILOR. Planul dupi care s-a scris ~i alcituit acest vohim a fost dat de catre insu~i Domnul.nostru Iisus Chrlstos, Fiullui Dumnezeu_ ~i 'Mintuitorul omenirii. Multumim din tot sufletul PREASFINTEI TREIMI, MAICII PREACURATE ~i tuturor iNALTELOR PERSONALIT.ATI DIVINE,heruvimi. serafimi, arhangheU fii ingeri . care s-au ostenit pentru noi pacito§ii spre a ne da LUMINA prin CUVANTUL CEL SFANT al DUMNEZEIRII.
t , ,"
'\ ...,
,

BINECUV.ANTAREA

SFANTULUI

DUH

din 4 decembrie 2002

- Fiilor din Romania! Va binecuvintez sa Iucratl cu mult euraj fii cu multa demnitate Stanta caci prln lucrul vostru cel sfant ~i binecuviintat cereste se arata ~i se va arata adevarul eeresc intregii lumi de acum. De!ii civilizatia voastra este pe sfir!}ite, datorlti multor miliarde de pacate ce se fac zilnic i.n intreaga lume ~i Ia toate popoarele, Eu, DUHUL SFANT am bineouvantat Romilda spre a face lucrare sfinta de propovaduire Evanghelica fJiCereasca, Evanghelia Preaiubitului Meu Fiu - USUS va ramane, iar eei ee 0 vor contrazice fii de acum inainte la grele chinuri vor ajunge in timpul vietti cit !}i dupi ce vor trece la cele vesnlce. Lucrarile voastre sunt binecuvantate de FIUL MEU cat ~i de intreaga Dumnezeire Ve~nica fJi de necuprlns nfci micar cu mintea voastra cea omeneasca, Toate cate vi se dau acum sunt spre liDlurirea voastra despre LUCRAREA CEREAScA a Dumnezeirli !}i a Sfintelor Personalitati Gere~ti. Sa fiti bmecuvantatt cu topi spre a propovidui LUCRAREA CEREASCA a tuturor Sfintelor Personalftatl Cerestf atit in tara voastri prin toate mijloac'ele crestme demne ~i cinstite precum !ii peste hotarele tuii. Noi, care suntem DUMNEZEIREACEA DE NEPATRUNS,va vom ajuta. Luatf, va rog. exemplul de corectltudine al Celor din Ceruri !ii conformatf-va ,i voi la nivel terestru caci nimeni nu va scapa de toatecele ce vor veni pentru pacatele voastre cele multe. A.!ftept de la fiii ,Mel din Rominia 0 lucrare de marl proportii pentru toti eei ce vor inca 'sa mai fie salvati de la cele ce vor veni pe acest pamant a1 vostru. Aceasta COMUNICARE :MEA !ii din partea MEA pentru vol 0 vetl A pune ea prefats. la BIBLIA PREACURATEI ~I ILUSTREI FECIOARE MARIA - MAICADOMNULUIUSUS CHRISTOS sau BIBLIA ROMANILOR SCRISA PENTRU MAICA DOMNULUIsau pentru ILUSTRA FECIOARA MARIA. asa cum I se spune ~i in Cerurl. Sa fiti cu totii blnecuvantat! ~i sa nu aveti grlji decat de cele sfinte fJicerestf ca sa fie raspandite prin orlee miJloace tehnlce actuale ehiar daca onoratul cler crestln de orice eategorie nu va vrea. ~a eum M-am lipsit de clerul evreu al Veehiului Testament, Ma pot lipsi de orlce cler care nu-Mi slujeate eu dragoste stanta ~j cu devotament slant. Va rog sa luati bine amlnte la acest avertisment. De aproape 0 mie de ani fae apel sa vi reunifieap ~i sa nu va dezblnatl, dar voi va gasiti unul altuia tot felul de motive, fie adevarate sau neade~~ate. drept pentru care vi huliti, va urati ~i va ucideti atit spiritual ~t ~i fizfc. Oare credetd voi ea dezbinarea crestmllor in atitea gruparl ~i confesiuni religioase foloseste cuiva din Ceruri? Va rog sa Iuat! bine aminte ca dezbinarea voastra cre!itini nu este binecuvantata de niei 0 Srants. Personalitate Cereasea. Fae un ultim apel Ia vol totl crestlnti spre a vi reunifica intr-o singuri Biserici sfanta, apostoleasca ~i soborniceasci sub condueerea Unicului Meu Fiu intrupat, USUS CHRISTOS.

fiti eu totH bmecuvantatf spre a implini eu einste ~i eu ascultare cereasei toate aeestea spre a realiza unitatea cre'itini darit! at it de mult de Fiu) Meu cat 'ii de intreaga Dumnezelre Ve~niei. Cu iubire sfinti ~i cereasca pentru toti eel care vor aseulta ~i vor implini toate eele cerestt. Amin.
Iar tie, Constantine, imaginile sfinte la Bucuresti, Binecuvantarea Mea deosebite lucrciri cre{Jtine. cereascci)

Sa

trimite toate acestea sense de tine impreunci cu la Craiova. la Oradea J}i la Constanta. peste toti cei ce S8 osten esc fntru cele cinetite, curate ~i SUe§te·te ca tl.2i sci le trimiti. Vaviovt (smerita salutare
ifi spun

BIBLIA PREACURATEI ~I ILUSTREI FECIOARE MARIA MAlCA DOMNULUI IISUS scrisa ~i alcituita dupa planul dat de Domnul Iisus:
1. BINECUV ANTAREA DOMNULUI IISUS DIN 20 AUGUST 2.(l02 SI TEXTUL INTRODUCTIV PRECUM SI AL TE BJNECUV ANTARI SFINTE. 2. NA~TEREA DOMNULUI USUS CHRISTOS A~A CUM 0 VEDEM iN SFINTELE EV ANGHELII. . 3. VlATA, ACTIVITATEA ~I Mlt"lUNILE MAICII DOMNm ..UI SCRISE DE iNAINTA~n NO~TRI. 4. MAICA DOMNULID iN RoMANIA CU ACATISTIERUL MAICII DOMNULUI iN CARE SE VOR A$EZA ~l ACATISTELE DIN ACATISTIERUL VECID. S. BRAUL MAICII DOMNULUI. 6. VISUL MAlcn DOMNULUI. 7. EPISTOLA SAU EPISTOLIA MAICII DOl\1NULUI. 8. PSALTIREA MAlcn DOMNULUI. 9. CAN'I'ARILE MAICII DOMNULUI FACUTE iN CRE$TINJSM. 10. CUPRJNS. Cei cc au primit porunca rcalizarfi vor trata cu tootl raspuuderea realizarea volumului BIBLIC al Preacuratel Maid. Aceste persoane desenmate din Romania sunt profesorii Constantin Dogaru §i Stefan Dumitru, Lacramloara Pitigoi ~i Dana cu flul ei. Nicnlae Craioveanu §i Constantin Dogaru vor culege ~i cantArile Maicii Domnului care sunt interpretate la strana de calltarep.i ~i corurile crestlnestl, BIN ECUV.ANrAREA TATALUI CERESC din 22 august 2002 Fiilor din Romania! Va binecuvantez sa realizati cat mal enorabil ~i Cll responsabilitate cereasca accst mare document crestin care esteHIHLIA PREACURATEI MATCI A FIULUI IISUS. Vaviov! . Conform planuJui divin de a se realiza BmLIA MAICII DOMNULUI va blnecuvantez cu binecuvantare sfanta siuereasca de a reuni toate Iucrarlle in una singura spre a sc implini porunca divina a Fiu1ui lui DUMNEZEU §i MantuitoruJui vnstru, Vavio,,!
BINEcuvANI'AREA.SFANruLUI DUH din 22 august 2002

IN CALITATE

BINBCUV ANTAREA SF ANTuLUI SERAFIM ANDOREAS DE ~EF AL CONSILnn.UI SERAFIMIC ~I ~EF AL CERUl,VI PRECUM ~I MISIONARAL SFANTULUI DUB

III

- Prcahlnecuvantatilor crestinil Va doresc succes atat in Romania BffiLIA 1\,ofAICnDOMNULIJI. Vaviov!

cfit ~i in intreaga

lume eu volumul sffint

iN CALITATE

HINECUV ANrAREA SF.ANruLUl HERUVIM HERACES DE ~EF AL CONSILIULUI HERUVIMIC CERE.BC


_

- Preabinecuvfintatilor crestlni! ,_ VA felicit cereste pentru celelalte lucrari sfinte, Teate au lost scrise ~i nutate cu notatie cereasca. Continuatl cn BIDLIA MAICII DOi\1NULUI care va fi un volum de mare valoare sfanta. Binecuvantati sa fie cei ce iubesc ~i 0 admira pe Ilustra Fecioara
Maria! Voi propune cresterca gradului vostru de sulidarltate ccreasca. Vaviov!
BINECUV ANTAREA SFANTuLUI HERUVIM PETRU-P ,ASCALE AI. SlSTEMULUI DE il'\"'TRAJUTORARE AL PAl\iANTENILOR

IN CALITATE DE $EF _

o.

Ceresti. Dad Ilustra Fecioara Maria rn-a prczentat crestinllor, acum prezint sfinteJe mele omagii ~i respectele mele celc ceresti pentru Sfintia Sa dit §i pcntru Ilustrul Domn Usus Christos, VA doresc succes dcplin cu realizarea ~i distribuirea In toata lumea a acestui volurn unic BIBLIA MAICD DOMNULUI. Vaviov!
Cll

- Preafericitllor crestini din Romania! Va multumesc pentru gestul de solidaritate

--

Sfintele Personalltati

BfJNEcuvANTAREA~EFULUICERULuiIX MESA.} DIN PARTEA TUTUROR ~EFILOR

\ CE~~
.'

- Preaminunanlor crestini din Romania ~i diu toatA lumea! Va binecuvantez Sa rcalizuti ~i sa folositi Cll succes volumul BIBLIA l\1AICn DOMNUL UI, traducfindu-o in toate limhile vorbite pe gloh. Sa fiti ell totii sanato~i!
Vaviov!

De ascmenea Conslliul Sefilor Cerestl in frunte co Domnul Iisus va invita la 0 "iata curata ~i la realiziiri sfinte de mari dimensinni crestinestl. Cu smcrenie cereasca din partea tuturor. Vavinvl
SFANi'UL SERAFIM CrBAN DIN SOBORUL MAICIJ I>OMNULUI N°EVORBE~TE J.NLIl\f.BA RoMANA DES PRE EVENIM.ENTELE VIITORULUI DESPRE HI HLIA MAlCII DOMN"ULUI ~I

-. Drags Constantine din Tecuci - Rumania! Se cuvine sa inccp expunerea mea de ordin misionar Cll 0 smerita rugaclunc catre Sfantul nostru 'fAT A CERESC care m-a trimis in misiune exact acurn dupa 0 conferinta cereasca lacuta in mod rapid cu privire la sitnatia din Romania pe mntiv .Doamne Dumnezeule Savaot, ell. smerenie sfantu §i cereascii Te rog souprimesti rugiiciunea mea de a privi eiitre cet iubitori de Dumnezeu §i de Sfinte Personalitiiti Ceresti din Romania fi su-i ierti pe top. de piicatele lor pentru binecuviintarea Sflntei si Ilustrei Fecioare Maria si pentru minunata lucrare a Fiului Tall Iisus in raport cu acestia $i nu numai cu acestia, lucrare ce se face pentru lumea intreagii.
6

favorabil

V()Ua.

Deci rugaciunea mea este asa:

Dacd Pamdntul se va rupe $i multe se vor priibusi, fie- Ti mila, Preabunule Tatii Ceresc, de toti care s-au smerlt $i au purees crestineste la implinirea sfintei Tale vointe la nivel p(imiintesc. Amin", Aceasta a fost rugaciunea mea spusa in llmba rom§na in rata Divinitatii ~i in rata Sfintclor Personalltati Ceresti drept pentru care ooi cu multa demnitate am socotit ca este bine a va proteja in mod direct. Preasfanta Fecioara si Ilustra Maria in • calitate de ~era de sobor ccresc a cerut protejarea in integritate a Rumaniei, a Basarabiel, a Cadrilaterului ~i a Banatului Yugoslav. Tatal Cercsc a zis cA Ii ia in cousideratie rugaciunea pentru smeritele ci motive de lucrare staota in raport eu crestiniitaten, Aceste motive sunt: a) Dcosebita evlavie a poporului roman la Maiea Domnului ~i b) Realizarea in cadrul poporului roman a volurnului integral cu denumlrea BIBLIA PREACURATET ~I n_,USTREI FECIOARE MARIA - MAICA DOMNULUI IISUS CHRISTOS. Dupa douii mii de ani de crestinism se cuvinc ca Preasfanta ~i Ilustra Fecioara Maria sa aiba parte de 0 BIBLIE cu caracter special ~i eu aprobare majoritara din partea Dlvinltati]. Top Prealuminetii deIa Sfanlul 'I'ron au recunoscut neccsltatca unui astfel de velum la oivel terestru, iar la noveOceresc Malca Domnului a fost hinecuvfintata eu titlul MEMBRA CEREASCA DE ONOARE iN CADRUL S}'lNTEI PERTUTII DIVINE. Pentru aceasta se cuvine ea voi pamantenll sa-i acordati cinstea de. a realiza ~i publica volumul HlliLIC de ordin ceresc ~i piimantesc al Malctt Dnmnului. Sfilnta Pertutie Divina va desemna un misionar special din partea el spre a proteja in mod direct pe tott eel care se ocupa eu reallzarea integrala a acestui volum BIBLIC. Eu in calitate de serafim al Domnului Savaot vA spun ca toate se vor Implini eu exactitate, iar cei ee VOT fi tmpotrlva acestel sfinte §D marl Iucrari i~i vor .gasi cat mai repede obstescul sfar$it la care Domnul nu va loa apararea celor potrivnici, ci Ii va intreba pentru ce nu au crezut in sfintele adevaruri ceresti, Am spus toate acestea spre a nu zice nimeni ca nu a stiut de consecintele impotrh·irllor sfint.e en privire la aceste lucrari scrisc in Romania din staDta porunca divina. Vaviov! (smerita salutare

cereasca).
COMUNICAREA DOMNUI.UI.USUS CHRISTOS DIN ZIUA DE 20 AUGUST 2002 CU PRIVIRE LA BIBLIA MAICU DQMNULUI

Comunicarea s-a Jacut at de nhicei i~imba romlinA la lnterventia directa a Domnului Iisus care a inceput prin a spune ca este suparat pe teologii mozaici ai evrellor din Romania care au respins ideea sianta de conlucrare a Maicii Domnului cu omenirea. Cu toate cii sunt Intr-n tara tncresttnats de aproape 2000 de ani, acesti evrei nu au \-TUtsA tnvete nimic din contextul vietii crestine. Au scapat de prigoana altura in secolele treeute sl nu au niei cea mai mica recunostinta cii si-au ~us viata intr:o tara aleasii de Domnul Dumnezeu Savaot care se numeste ROMANIA - GRADINA l\1AIcn DOMNULUI sl va fi un Coif de Rai la nivel terestru, Dar acestia nu au vrut sa invete eele sfinte §i au ramas la rabinisrnul ~i la ideologia lor de ordin antichristic. Nu multumesc acestia in nici un fel Maicii Domnului san Donmului Iisus. Ei sunt orbiti spiritual de ldcologia lui Ana $1 Caiafa. Ce suflete rele ~icat de netrebnici au fust acesti arhierei care Influenteaza evreimea de atata vreme? Dar cine-i va salva vreodata pe acestia din adancurile intunecate ale Iadului? in orice caz Talpa Iadului are loe destul pentru acesti nepocalti mozaicari. Cand se vor lntoarce eei din religia mozaicii ell fata catre adevarul eel scant al Evangheliei Domnului Iisus, este greu de precfzat acum in

anul 2002 in care ne coufruntam cu tot felul de probleme, Dar iata ce spune in continuare Domnul Iisus despre BIBLIA MATCH SAl ..E PREASFINTE: - Drags Constantine st preabinccuvantatule crestin ortodox al stilulni non! SA stii ca nu tin la dogmasi stil ci tin la adevar, cinste sl dreptate sfanta. Daca se mal pnate aplica dreptatea cereasca pe Pamant sa stii ca 0 fac din toata inima Mea de Mantuitor al vostru ~i al Intregii omeniri. Nu te Indemn sa ai idei antisemite, dar te Iudeum sa lupti contra ideilor satanlce ~i contra duhurilor rele care au insplrat $1 inspira pe multi nameni la tnt Ielul de Bieiidelegi. Ca biirba! te inteleg pentru necesitatile talc $i intcleg pe orlcare dintrc barbari, dar toate sa fie facute cu cinste ~i evlavie ~fanta. intai' primesc rugaciunile barbatilor ea asa se cuvine cad barbatul a Iost facut Intai sl apoi femeia. Apoi ~i eu am fost barbat - fecior de la nastere pana Ia riistignire, dar ~i fecior divin dupa rastignire, Sunt Fiul TATALUT CERESC, deci feciornl Lui de ordin ceresc, nascut din Fccioara Maria dupa sfintele legi ale nasterii divine §i nu dupa ale nasterii terestre. Steaua ce s-a aratat la nasterea Mea a fost binecuvfintata de Taml Meu eel Ceresc spre a se arata rnagilor ~i nu evreilor, drept pcntrn care asa s-a $i intilmplat. Mersul stclei a fost. diferit arMAnd mersul Meu in lumea aceasta. Steaua a mel'S in sens invers celorlalte stele ~i s-a oprit la Bethleem de uncle a Inceput viata Mea de ordin terestru, Cu aceaista va incepe Biblia Prcacuratei Mele Maici, eu nasterea Mea $i apoi se va spune ce blnecuvantare a avut Preacurata Mea l\1aica pentru aceasta lucrare, BIBLIA PREACURATEI lVlELE MAICI se va scriein Iimba romana pe teritoriul Romaniei contrar vointei evreilor ~i a altora de alto confesiuni fie crestine san necrcstinc, Azi, In scara de 20all~ust, dlnd totul trebuia sa se cutremure din temelii v-am adus vestea cutremuratoare despre BIBLIA PREACURA'fEI MELE MAlel. Vreau ~i as duri Sa fiti mai degraba cutremurati spiritual decat de nrdin fizico-material, Oricum ar fi, vcti avea parte de amandoua in acelasl timp $i apoi in vremuri diferite. Vremurile ~i anii sunt in stapanieea Tatalui Meu eel Ceresc care este ~i Tatal vostru Ceresc, Daca este at Meu Inseamna ca este ~i al vostru. DuhuI Sfunt a marturisit indurare pentru toti crestinii fie san nu actnallzatl co cc1e sflntc si cercsti, Dcci avert mlslunea sffinta de a reallza acest volum BIBLIC despre . Preacurata Mea Maica in care dupa illceputul acesta veti puoe scrierea Viuta, activitatea ~i miounile Maieii Domnului, apoi Maica Domnului in Romania eu toate cele patru parti ale ei. Sc va mal pune Braul, Vlsul §i Epistola Maicii Domnului inclusiv Aeatistele ~i Paraclisele create in crestinisrn, iar la urrna veti asezn Psaltirea Maicii Domnului ~i cantilr ile sfinte In cinstea Preacuratci Mele Maid. Despre Sfanta Liturghie a Preacuratci Mele Maid pot sa spun ca se va realiza in timpul de dupii instituirea Tarii Sflnte. Sa tip cu totil binecuvantatil Vaviuv! Nota: Sa multurnim Domnului Iisus pentru protcctlc sipentru inc.urajare SIallta. Avcm toatc clcmcntele sflnte de a constltui BIBLIA MAICII DOMNULlJI. Ce vor spune cei ce sunt teologi ~i conducatorl al cultelor §i bisericilor crestinc? Ramane de vazut,

IMP ARATIA CERUIULOR ~I MAREA LUCRARE DIVINA. DIN ROMANIA


Motto: "De atunci a tnceput Iisus sa propoviiduiascii $; sa spunii:

Poc.tfip-va ciici s-a apropiat lMPARA~TTA CERURILOR." (Matei 4-17)

~ l:

in capitolul 3 vcrsetele 1 ~i 2 din Evanghclla dupa Matei citim accleasi cuvinte spuse insa de loan Botezatorul: "In zilele acelea a venit loan Botezaturul ~i propovadula in pustia Iudeii spunfind: Pocaiti-va ca s-a apropiat t\1PARATIA CERURILOR" (Matei 31,2). De fapt. denumirea de imparatic a Cerurilor 0 intalnirn peste' tot in Sfallta Scriptura ~i ea mai apare adesca sub. denumirea de impara~ia lui Dumnezen sau Imparapa Luminilor. :111 Rugaciunca domneasca "Tatal nostru" se spune asa: "Tat111nostru, Carole esti in CERURl, slinteasca-Se numele Tau, vie I~1pARATIA Ta, faca-se vola Ta, precum in CER, asa ~i pe l~iimant." Aceste cuvlnte sunt blnccunoscute de dare toti credinciosli . crestini de prctutindeni ~i au fost ~i sunt inca rostite in rugaciunile lor de catre milloane de crestini, insA inteJesuI lor profund ne este dat sa-I dcscltram ~i sa-l allam abia in zilele noastre, Estc lnteresant de observat cit t.oate cele trei cuvinte subliuiate in text sunt slnonime si denumesc unul ~i acelasi lucru, adica jrnparatia Cerurllor, Asadar a venit vrcmea ca acurn, in zilele noastre Sa dcsclfram sensul prolund al celor afirmate in rugaciunea Tatal nostru ~i sA tntelegi!m ce tnseamna coborarea Imparatiei Cerurilor pe Pi\m§llt exprimata prin cuvintcle "precum In Cer, asa ~j pe Pamant", Iar daca observam eu atentie aceste cuvinte vom constata eli din punet de vedere sintactic ele Iormcaza 0 fraza aJdtuita dindoua propozitli eliptice de predicat, De fapt, fraza completa estc asa: "preculU este in Cer asa va trehui sa fie ~i pe pamant". in legatura ell verbul "a venin din sintagma "vie (sa vina) imparatia Ta" sa-mi flcpermisa 0 scurta discutie pornind de Ia 0 exceptionala lucrare aparuta de eurand pe pamant roman esc. E yorba despre Bihlia de Ia Cluj ,,\'ersiune dlortosita" dupa Septuaginta, redactata si adnotata de Bartolomeu Valeriu Anania - Arhiepiscopul Clujului", Am numit-o asa.Biblia de la Cfujavand in vedere ca pe pamfmtul tarii noastre s-au facut in trecut mal multe . traduceri ale Bibliei ~i asa cum vorbim de Palla de la Orastie (1582), de Noul Testament de la Balgrad (Alba luLia - '1648) sau de Biblia de la Bucuresti (1688), la fel se va vorbi in viitor despre BibJia de la Cluj. Aceasth nona versiune a Sfintei Scripturi este un monument de limba Iiterara deopotriva arhaica ~i moderns remarcandu-se ~i prin excepttoualele cornent.arii istorice, teologice,
9

I;

I,

dugmatiee ~i Jingvistice. Ei bine, comparand textul rugaciunil Tatal nostru cu alte editii ale Bibllei canonice, am observat cit Inalt Preasflntitul Arhiepiscop Bartolomeu at Vadului, Feleacului ~i Clujului in locode forma verbului "Yie" (sa vina) foloseste forma ""ina" (s11 vina i.lllparat-ia Ta) ~i aceasta pentru a inlatura confuzia ell adjectival "vie", dar ~i pentru a sublinia di e yorba de venirea Imparafiei lui Dumnezeu pe Pamant. AHit in trecut dar ~i in zilele noastre Ioarte multi au crezut ~a verbul "vie" (sa "ina) este adjcctiv, ~i adesea au rostit sau scris propozltta "vie este i.l1lplratia Ta", transformand predicatul verba) "vie" (sa vinA) in predicat nominal cu numele predicativ exprimat pein adjcctivul "vie". -Dar, Domnul nostru Jisus n-a venit in Iume acum 2000 de ani ca sa aflrrne dcspre imparalia Cerurllor, de unde a venit EI, ca aceasta este vie ~i nu moartal Acest Iucru ar fi fost u absurdltate, iar traza urmatoare "preemn in Cer, asa ~i pe Pamfint" ar fi fost total !ipsita de sens in cazul ca s-ar fi spus "vie este Imparatia Ta" ~i nu "vie (sa vina) Imparatia Ta", . Cer Iertare cititorilor pentru faptul cA am inceput cuvantul introductiv cu aceasta dezvoltata cxplicatie desprc tntelesurlle din rugaciunea TATN_, NOSTRlJ, dar am crezut cit e necesar sa spun toate acestea, liiudd sunt prea multi aceta cure n-au priccput cum ar trebui inteles mesajul divln transmis prin Rugaciunea Domneasca. Mai mult, mi-n fost dat sa citesc prea muJte texte in care acestei rugaciuni i se adaugau cuvinte sao, alteori, i se omitean cuvinte, ceea cc mi se pare a- fi un lucru Ioarte grave ii mai rog, de asemenea, sa nu sc superepentru el am folosit cat-iva terrneni diu gramatidi, fiindcf toate acestea le-an invAtat ~i in scoala, " Prin urmare despre venire a sau coborarea lmparaliei Cerurilor pe Pamant s-a vorblt inca de acum 2·000de ani de catreinsusl Fiul lui Dumnezeu, Domnul si Mantnltorul nostru Iisus Christos. Sunt numeroase referirile la Impaeafia Cerurilor in toate cartile Vechiului Testament ~i cititorul se poate convinge el Insusi de accst adevar, Dar tot atat de numeroase sunt referirile la " lmparafia 'I'atalul Ceresc ~iin Sfintele Evanghelii. De aceeail fog pe citttor sa se opreasca asupra unor capitole ~i versete din Evanghelia dupA Luca, Astfel, in capitolul 8 cu 1, in 9 cu 2 ~i 27, in 1.1 eu 20 ~i In 12 cu 31 se fac referiri clare de catre Domnul lis us eu privlre la imparit.ia Cerurilor, Iar acum putem spune cu toata certitudinea ca acele cuvinte din Tatal nostru "precum in Cer, asa si pe Pamfint" con tin ill ele escnta PLANULUI DIVIN privind includerea planctci Tern! ill Slanta lmparafie a Cerurilor. Palla in momentul de fata Pamantu) unpreuna cu Galaxia Calca Lactee din care planeta noastra face parte, s-an aOat ~i se afll in afara imparatiei Cerurilor, PLANUL DIVIN prevede Infimtarea unui nou Cer alituri de celelalte 10 Ceruri existente in momentul de fa~n ~i care toate la un Inc formeaza imparatia Luminilor.In Cuvantul hri Dumnezeu trimls noua prin alesii Sdi s-a comunicat acest adevar, precizfindu-se totodata ca eel mai veehi, de fapt primul Cer creat de Tatal Ceresc, este OPALUL sau Cerul X. Celelalte 9 Ceruri au fost create ulterior, ultimul flind Cerul J. De accca intelegem acum foarte limpedc eli intentia Tatalui Ceresc este de a extinde actualele hotare ale Imparatiei Cerurilor prin formarea unui nou Cer, care se va numi eERUL CRISTOF'ORIC nemaifiind nurnerotat ca cclelalte. Acest adevar se regaseste spus limpede ill cartea intitulata "Cerul Cristoforic". lata, in acest sens, chiar cuvlntele Preasflntei Nascatoare de Dumnezeu care ue-a eomunicat urmatoarelc: ,~~iApostolul Pavel a vorbit desprc un Cer nou sl un Pamant uou, spunand cate ceva despre sfanta voint' a Fiului Meu in acest sens, Eu va vorbesc acum si "l spun caPLANUL CERESC este pentru a se realiza acest minunat Cer cu centrul pe planeta Pam ant ~i va cuprinde mai mult de trel galaxii in viitor, adieu dupa a dona venire a Fiului Meu, Cerul nu va avca un numar de ordinc ci se va numi CERUL CRISTOFORlC~ In ca~e multi dintre cci credinciosi ~i evlaviosi vor fi alaturi de. Preaminunatul Men Flu," Insa, dupa cc oamenii au aflat, de-a lungul vremurilor, despre faptul ca exlsta tmparalia Cerurllor, fireste ca ei s-an intrebat cum este acolo in Ceruri, ce Iiinte populeaza ucele .spath imcnse masurabile In ani-lumina, cu ce se ocupa elc, unde este Tronul Tatalui Cerese sl inca multe alteuumeroase mtrebari au
10

~,

framantat mill file oarnenilor. Pe P1imilnt stim cum este, fiindca ne nastem, traim ~i murim pc aceasta planeta, insa nu stim cum este in Ceruri de unde noi venim aid in corp flzic, Dar ca sa dea 0 imagine" lit! ea ~i incompleta a ceea ce exista in Ceruri, Preasffinta Trcime a luat hotardrea sa se dicteze pe Parnfint cartilc ale caror titJuri se gasese la sfarsitul color mal rnultc dintre volumele tiparite pfina in prczcnt de prof. CoustantinDogaru, Citeste, iubite citltor, en mare atentie aceste titluri ~i incearc1i- sa Ielcunostinta de conjinutul a cat mai multe dintre aceste Iucrari, Nu este nimeni ohligat sa creada ce scrie in aceste carti, Iuati-le ca pe 0 mformatie ~i daca e sa vina, va veni cu siguranta mal pe urma ~i credinta ~i certitudinea c1iin ele sunt spuseadevaruri despre tmpar1itia Tatalui Ceresco Spun toate ucestea, fiindca astiizi sunt prea multi aceia care se grab esc sA condamne ~i sa eticheteze astfel de ~arti en flind creticc ~i fae toate acesrea tara ca sa se mai nstcncasca sa citeasca ce scrie in ele, Cititi ~i convingeti-va vol in~iva de adevarul ca, nici un singur cuvant ~i niei 0 singura propozitie, din toate aceste carti, nu contrazic nici Sfintele EvangheJii ~i nicl 0 alta lllvatatura a Bisericii noastre stramoscsti, 'De aceea va spun sa nu acceptati parerile altora, cititi voi iiI~i,,5 cartile ~i faceti-va .proprla voastra parere ~i rnai ales nu vii grdbifi sa judecari un lueru inainte de a-I cunoaste hine. intre aceste ~-arfi se gasesc si cele in care sunt prezeutate eele 10 Ceruri ce formeaza, in momcntul de rata, irnparatia Cerurilor. Accstc volume au fost tiparite ~i va marturisesc cli ele auavut 0 mare audienta in randul publlculul doritor de astfei de informatii, interesat de evolutia sptrituala ~i cautator al adevarulni despre Dumnezeu. Urmeazii ca, nu peste multa vreme, toate aceste 10 carti despre Ceruri sa fie reunite intr-un singur volum sub titlul "Stanta Organizare a Irnparatiei Ccrurllor", Cititorul va giisi in acest volum 0 mare bogatie . de inlormatii despre cum sunt conduse ~i organizate Cerurile, despre ce se lucreaza acolo, ~i multe, foarte multe informatii ~i aspecte extrem de interesante ~i incitante. 1\1a limltez doar la a semnula cfiteva dintrc aceste aspeete pe care cititorul Ie va regasi citind sf'anta carte despre lmparatia Ccrurilor. Aflam astfel ca in Cerul I se gase~te Poarta Raiului, strajuita si aparata de SffintuJ Heruvim HEXISS, mal all:lm ea in Cerul lIT sunt formate toate sulletele, cart! apoi sunt instruitc alcl, dar ~i in celelalte Ceruri, dupa care sunt trimlse pe Pamant III corp Iizic ca intr-un fel de ~coala pentru a evolua. Cerurile V-IX mal sunt cunoscute §i sub denumirea de Cerurilc Fertcitilor, in Cerul IX aflandu-se Sfintele Soboare Ceresti, Intre care §i eel al Maicii Domnulul, tot aici gasindu-se ~i Orasul de Aur precum §i Sauut lui Avraam, CititoruJ va mal gisi in aceasta carte si informatii exceptiouale despre eel mai vechi Cer, OPALUL, cunoscut ~i sub denumirea de Cerul X. ~i ca 0 dovada ea Cei de Sus ne trimit inforrnatii despre cele 10 Cerurl 111aisemnalez aici ~i Cartca Sf§nta a celor 12 Ostlri Ceresti, lucrare umpla de peste 1000 de pagini ill care sunt prezentatc cclc 7o~tiri conduse de-SflntiiArhungheli Mihail, GavriU, Uriil, Rafaell, Salatiil, Evgudiil ~i Varahll. Este vorba de prezentarea altor rcalitati din lnlparalia Cerurilor ~i va asigur cA vcti gasl aiel lucruri extraordinure, In cadrul PLANULUI DrVIN de Infiintnre a Cerulul Crlstoforic ~i transformare a planetei noastre in centrul acestui Cer, Tatal Ceresc a hotar§t Inceperea ~i desfasurarea unei 1\1ART LUCRARI DIVINE pe pamantul Rnmfinlei, Accasts Iucrare a lueeput in tara noastra, dar ~i in multe alte locuri de pe glob eu foarte multi vreme III urma, inceputul acestei marete lucrari fac8ndu-se acum 2000 de ani 0 data Cll vcnirea pe Pamant a Domnului lis us Christos, Propovadulrea CUV ANTULUI DIVIN prin Sflntelc Evanghelii constitute inceputul puneril in apllcare a acestui mare] plan. Cu parere de riu spun ca, din neferlclre, exista astaz] prea multi oameni care privesc en scepticism, netncrcdere si cu foartemare rezerva toate acestea. Mulli dintre acestia, cfind and c1i tara noastra, Romania a fost aleasa de TatAl Ceresc ca loc pe Palll~llt deinfaptuire a planurilor Sale. sflntc, multi stramba din nas ~i-ti reproscaza en neincredere spunand: ,.De unde pana unde S-a uitat Dumnezeu spre noi sif-a ales pe amal'atii de romani pentru 0 astfelde 'Iuerare?" Iubltli mei, §i dupa u simpla logic1i omeneasca, ce uu coincide intotdeauna cu loglca divina, $1 dupa oastfel de logicii se vede Iimpcdc c~ toate acestea sunt adevarate, Fara indoiala c1i Dtvlnltatea a avut in ~edere
11

anumite criterii in alegerea tarii pe pamantul careia urma sAse aplice PLANUL DIVll~ de evolutie spirltuala a omenirii. Unul dintre aceste criterii era legat de patrundcrea invataturU ad usa de Domnul Iisus prin Sfintelc Evanghelii, eu alte cuvinte 0 astfcl de tara trebula neaparat sa fie 0 Jara cu populatic majoritara crestin-ortodoxa. Sc stie di pe globul pamfintesc numarul aeestor tari estc mlc, in afara de [ara •. ioastra, Romania, mai sunt urmateurele tari care indeplincsc 0 astfel de conditle: Rusia, Grecia, Bulgaria, Serbia, Georgia, Armenia, Etiopia ~i cam atfit, De ce nu a lost aleasa una dlntrc aceste ttiri ~i alegereaa cazut asnpra Romanlci? Acest lucru il stie doar PREASFANTA TREThIE.· Faceti si dumneavoastra un calcul ~i 0 evaluare ~i Yeti intelege de cc Tatal Ceresc a ales poporul roman ~i Romania pentru aceasta mareata lucrare. Si daca va mal indoili de toate acestea atunci va Intreb pc bun a dreptate: unde ar fi putut lofiint-a Dumnezeirea 0 ~ara sfanta, un stat divan altfel conceput ~i orgauizat dedit stat.ul fAcut de oarneni, unde a fa putut fi el plasat, in pustiurile Sahurei sau in Desertul Gobi, in pustiul spiritual care ih vremurile noastre estc colosnl economico-militar cunoscut sub dcnumlrea de Statele Unite ale Americii, ·la boslmani, la eschimosi, .in stepele inghetate ale Asiei sau in junglele Amazonului??? VA intreb: unde? Nici !ari precum India, China sau Japonia sau oricare alta undc invi'itMura smnta .adusa de Domnul Iisus pe PAmant a patruns prea putin sau in unele deloc, nici In ucestea n-ar tj putnt Cel de Sus sa 'inceapii ~i sa dezvolte 0 astfel d-e lucrarc. Sa nu se inteleaga 'de aid ca am .dlspretui sau desconsidera in vreun fel popoarclc arnintite aici. Noi avem respect ~i consideratle pentru orice popor existent asti'izi pe Pamant, pentru orlce fiinta umana traltoare pe planeta noastra, iar faptnl ca Divinitatea alege un popor sau altul pentru infaptuirea planurilor facute de Tatal Ccrcsc, to ate acestea nu vin din vointa cuiva ci numai din vointa Celui Ce a Beut Cerurile ~i Pamfintul, Nu era firesc ca pentru 0 astfel de lucrare sa fie aleasa 0 fara eu locuitori incrc~tinat-i ~nca de la Domnul Iisus Christos, o·lara cu pamant binecuvantat de Dumnczcu, 0 larij care n-a dus razboaie de cuccrire §i nici razbuaie religioase in numele Dornnului Iisus? in legatuc.a cu alegerea tarU noastre ca parmint scant pe care sa Ine.capa lucrarea de sfintire a planetei Pamant, Domnul nostru Iisus a spus intr-o comunicare: "Cfind M-am inal~at Ia Ceruri acum 2000 de ani, am gasit pe mas a Sfintel Trcimi planul Iucrarii ce se va face in urmatorli 2000 de ani pe pamantul vechii Dacii." De aceea in cadrul PLANULUI DIVIN de infiintare a Cerului Cristoforic, s-au dlctat pe Pamant, unui muritor ~i unui paciHos ca §i uoi c.arple cxistente in lista pusa la Slar~itu} unora din cclc peste 70 de volume St!1I111ate de. prof. Constantin Dogaru si tiparite pana in prezcnt, Acestea sunt dour 0 parte dintre elc, avcm promisiunea ca ~i de acum incolo sc vor mai dicta indi multe altele. Toate aceste volume, potrivit comunicaruor fae.ute nonA, vor forma ceca 'ce Tatal Ceresc a numit a fi. llmLIA MILENIULUI Hl, iar una dintre uceste carli, stimate cititor, este chlar cca pe care 0 ai in mana acum ~i pc coperta careia scrie BlBLLI\. PREACURATEI ~I ILUSTREI FECIOARE MARIA - iVJA]CA DOMNULUI USlJS CHRISTOS. Poatc cA unii se vor tulburu citind acest titlu pe coperta cartii ~i-~ivur zice in sinea Jor: "Vai, blasfemlel Cum e posibil asa ceva? lata ca "in niste pi'icato~i ~i niste eretici ~i se dau scriitori de Bibllil?" Te rug, iubite cititor, sa nu tc tulhuri si nici sa nu pui la indoiala osteneala noastra, da ....mai ales Sa nu ie grabest! si'i nc judeci ~i sa ne etichetezi, cad nu de la nol vin toate acestea, nni. suntem doar nlstc pndito~i ca toti oamenlii, dar care, primind 0 porunca divinii de a scrie ~i alcatui 0 astfel de carte, n-am putut face altceva dccfit sa ne conformarn acestei porunci. VA rog sa rna credeti ca toate cate vile spun eu aid, no vin de la mine, pacatosul sl nevrcdnicul, eu nu rae altceva decat sa relau .spuscle celor din Ceruri. Astfel ca despre intemcierea Tarii Sfinte Ortodoxe Romania, ca primul stat ceresc Intemeiat pe Paman], au "orbit toate Inaltele Personalitati Divine inccpand cu Tatiil Ceresc. lata cespune in acest sens Parintele nostru Ceresc Intr-o comunlcarc facuti'i rnie printr-o aleasa a lui: . ,,Da, voi face curatenie generala pe J'ntrcg Pi'imantul ~ila voi in tara, dar chiar ~i in ultirnul moment pe acel sau pe acei care vor doli sa Mi'i unneze, vor dod sa se intoarca, Eu ii "oi primi ~iierta.
12

Da, voi face un Cer nou ~i un.Pamant nou, acest Jucru iJ pregatesc de mult. Pentru ca ceca ce cste in Cer trcbuie sa fie ~i pe Pam§nt ~iin Universul stant. Da, voi veni sA-Mi pasc turma Mea, poporul Men, vin sa-i fae drcptate ~I sa-I scot la liman, la pasune huna. Da, Eu, Tatal eel Ceresc voi veni sa ridic Romania deasupra tuturor inl1lprnilor, cAci ;\'Ii se va impotrivi?
Romania este Cetutea Mea ~i En Tatal Ceresc voi face din ea mandria veacurilor, ~i cine Cred di nirneni," Tot despre intemeierea unei Tari Sfinte pe p~mantuJ Rornaniei, Domnul nostru Iisus Christo's a spus urmatoarele: "Tu, Romanie, parnant scant esti condusa direct de eei din inaJtul Cerurilor pentru di tot ceca ceo va Infaptui in aeeasta tara va fi coordonat de catre Divinitate. Nimic nu va se fi la voia intiimpHirii. Credinta va fi una slngura ~i bine pHieuta Mle.. M§ntuitorull1i vostru. in curand sc vor unl 'toatc crcdintele.· Voi crestinii trebule sa traiti in pace ~i armonie cu toate religiilc care sunt pentru ca toti sunt fii Mei ~i se roaga in felullor. Mai rau este de eel care nu se roaga. Dar dupa vremurlle care vor veni multi se vor intoarce Ia

Dumnczcu. Eu 'IU vreau sa pierd pe nimeni pentru cii top sunteti sciinteie divina, chiar dacs multi n-an stint de ce au fost trimls! pc pam§nt." in fine ~i Duhul Stant a spus cat se ponte de limpedc ce se urmareste prin accasts Mare ~i StantA Lucrare Divinace se face azi in Iume ~i in mod deoseblt in tara noastra, lata cuvintele Duhului smnt: "Eu, Duhul Scant, va luminez ~i va inspir pe toti la luerul eel bun si-sffint, did in colaburare eu voi se pot face lucruri marete pentru pregatirea Tarii Sfinte Ortodoxe
Romania. Acesta este pamant smnt, iar Romania va fi prima Tara Sffintll de pe Pamfint,

~ ~

Alegerea este faeuta de cei din Impara~ia Cerurilor~i nu poate fi modificata de pamantenl . . Und voia 'I'atalul Ceresc, aceasta lucrare se va reallza ~i t'ara acceptul unora dintre F pamfmteni care nlclcum DlJ vor sa inteleaga. Tnfaptllirea Statnlul Sfant Ro~§n se va face prin puterc Dumnczeiasea pentru ca la nivcl tcrestru sunt foarte putlnl care inteleg aceasta Marc ~i Sf§nti Lucrare, Voi, dragii Mei crestini, sl nu uitati rcsponsabultatile voastre ~i niei sa nu va dati la 0 parte de la accst Marc Plan Divin cc sc va realiza, cu voia sau fal'a vola pamantenilor. Fste 0 alegcre cereasca ~i ar fi bine sa constlcntlzatl accasta e§t mal multi dintre voi

e
1

I'

e
i i
~

,
)"

~isa ajutati la infaptuirea ei. Noi vom inspira pe cat mai multi dintre crestini ~i va vom ajuta sA intelcgcti sfintele nuuta~i ceresti care au loc mai ales aid in Romania. Sunt will care n-au auzit niciodata de Romania, dar acum, auzind de Planul Divin vor cauta sa ajunga aid. Bine ar Il ca cei aflati la conducerea ~ari.i ~i in Iunctii de raspundere sa accepte toate celespirituale, pentru a nu veni altii din afara ~arii le vurbeasca lor despre Romania. Razele Duhului Sfant cobuara peste Romilnia, Clalrvazatorii l'ad aceasta stantA lumina, De aceea, multe persoane s-au intors la credinta, la rugaciune In sfintele hiserici." ~i eu toate ea in cartea Maica DomnuluiIn Romania veti gasi foarte multe referiri la acest aspect privind intemeierea Tarij Sflnte Ortoc..loxe Romania, cu toate acestea pun ~i aid dona citate din comunicarile Maicii lui Dumnezeu in Iegatura cu Intemeierea Tarii

sa

e
1

t
]

Sfintc. lata cc spune Preasfanta Nascatoare de Dumnezeu: "Vrenmrile cc vor veni vor fi grele pentru intreaga omenire, pentru ca vor incepe razboalc, nu sc vor potoll, cere de foe va fi in jurul Romanlei, dar ~i Romania va avea de suferit grele inccrcAri datorita conducatorilor actnall, Noi, toti Cei din Ceruri pazim Sffinta Romfmtc pcntru ea sIanta este ~i va Ii, Straduiti-va si voi cu sfintenie sA faceti toate cele bune ~i folositoare pentru aceasta tara a Mea, pentru Gradina Mea. Cu dragoste multa privese spre vol dnd va vad ca va straduiti sa va adunati la rugaciune."
13

"Prin interrnediul vostru .nadajduiesc c.a vol face 0 Tara Sfallta Ortodoxa Romsnla Grad~na Maicii Domnului, Sa ~tifi ca asa va fi in vii tor Romania, chiar daca acum, pe moment, va urma 0 distrugere in parte a ei. Reconstructla ei se va face prin intermediul Puterilor Ceresti care VOl' fi alaturi de eel ramasi." 'Acum cred C.3 ali tnteles, iubiti cititori, cAtoate cate se spun aici in aceasta prefata, in intreaga carte, dar ~i iu celelalte volume tlparlte pfinA in prezent, toate acestea nu vin de la oameni, ci de la Dumnezeu, Hotararea 'de a se scrie sl alcatnl BmLIA PREACURA TEl ~l TLUSTREI FJ£CIOAREMARIA -. l\1AICA DO:MNULU~ USUS CHRISTOS s-a luat de catre PREASFANTA TRElME, jar planu] acestei lucrari a fost facut de catre Insu~i Domnul nostru lisus Christos, Fiul lui Dumnezeu, unu1 din Treime si care sta pe Tronul Divin de-a drcapta Tatalui Ceresco Noi n-arn facut ultceva decat sa respectum cu slintenie porunca divina ~i dacA osteneala ~oastra are si va avea ecouin sufletele credinciosilor CRE~TINl, dar sl ale nccrcstlntlor, atunci noi ne bucuram ~i consideram.ca aceasta esteplata noastra aiel, pe Pamfmt, Noi nu suntem, a~a dupa cum ne eticheteaia unii, nici secta, nici eretici, niei blserlca ~i nici un fel de ..alta grllpare religioasii. Noi suntem ca ~i voi, crestiniortodocs! cu frica de Dumnezeu, iar daca cititi cu atentie ce s-a spus ill aceasta carte, dar ~i in toatecelelalte volume tiparite piina in prezent, veti observa desigur ea nici un cuvant, nici 0 propozitie, nimic, dar. absolut nlmic diu aceste scrieri, 11U contrazice cele spusc in Sfanta Scriptura, in scrierile Sfiutilor Parinti al Blserlcil ~i nlcl intr-o altA invi'itAturi a Bisericii noastre stramosesti, Dupa ee s-a luat to Cerurl hotararca sA se scrie §i sa se alcatuiasca pe pamantul romanese BmLIA PREACURATEI ~I u.. USTREl .FECTOARE MARIA - MAlCA DOl\1NULUl USUS CHRISTOS, ca semn de deoseblta prendre pentm inalta Personalitate Divina care este in Cerurl Preasfanta Nascatoarc de Dumnezeu, porunca ni s-a transmis noua pe Pamant, Jar textul acestet poruncl sc afla chiar la inceplltul car~ii.·De altfel, cine a citit cu atentie cartea MAICA DOMNULUI iN ROMANIA, volum pe care l-am indus, potrivit planului dat, ~i in lucrarea de fata, a yA7.11t~i a inteles de cit respect ~i de dlta pretulre se bucura Maica Domnului in rata Tatalui Ceresc, Domnul Dumnezeu Savaot, in ,fata Fiulul SAU, Domnul ~i Mfintuitoru1 nostru Iisus Christos, a Duhului stant sl a tuturor Celor din Ceruri. Se _~tiedi in Sffinta L..turghie crestinii canta i cu adanca smercnlc ~i evlavie despre Maica Vietii spunfind: "Ceea Ce esti mai cinstita decat Heruvimli ~i mal maritA fAra de-asemanare decfit Seraflmii, pe DU!\1NEZEUCUVANTUL L-ai nascut, pc Tine, cea cu adevarat Nascntoare de Durnnezeu, Te m~rim". Iar intr-o comunlcarc pusn chiar In inceputul cartii, Sffintul Seraflm CIBAN, din Soborul Maicil Domnului, spune in legnturn cu personulitatea Sfintei Feciuare, dar ~i despre scrlerca Bihliei Maicii Domnu1ui in felul urmator: "Dupa 20UO de ani de crestinism se cuvine en Preasfanta ~i Ilustra Fecioara Maria sa aiba parte de oBISLIE eu caracter special §i cu aprobare majuritara din partea Divinitatii, Toti Preahnnlnatil de la Sfantul Tron au recunoscut necesitatea unui asttel de velum la nivel terestru, iar la nivel ceresc Maica Domnului a fost binecuvantata cu titlu de lVlEi\iHRA CEREASCA DE ONOARE in cadrul SFINTEI PERTUTII DIVINE. Pentru aceasta se cuvine ca voi, pamantenii sa-I acordati cinstea de a realiza ~i publica volumul BIBLIC de ordin ceresc ~i pamantesc al Maicii Domnului, Sfanta Pertutie Divina va desemna un misionar special din partea ei spre a proteja in mod direct pe tott eei ce se ocupa eu realizarea integral a a acestui VOIUlll BmLIC." Pe tot parcursul scrlerii ,i alcatulrii acestei sfinte carti, cei diu Ceruri au urmarit mersul lucrarii, ne-au dat sfaturi, ne-au incurajat ~i uneorl ne-au certat, atunci cand Iucrul mergea prea incet sau stagna. De exemplu, in cartea despre Cerul IX, Cer in care dupa cum spuneam se ana ~i Soborul Maicli Domnulul, in accasta carte ni s-au spus urmatoarele: ,,Prcacurata ~i Ilustra Fecloara Maria vA transmitc ca sa ftnaflzatl cartea BIBLIA PREACURATEI ~I JI,USTREI FECIOARE MARIA - MAICA nOMNULUI nsus CHRISTOS ~i sA 0 aveti gata fina1ilatA spre a se putea tipari oricand e nevole,"
14

$i mai spune Maica Domnu]ui in aim parte:

Spuneam mai inainte ~i rcpet, revenind §i aiel, cA planul de scriere §i alcatuire s-a Bcut de catre Ins~i Fiul lui Dumnezcu, Domnul 1108tru Hsus Chrlstos si acest plan a fost pus chlar la inccputnl car~ii. N u rna voi oprl asupra cuntinutului accstei sflnte earti §i niei nu vol cementa materialele aiese pentru a impUni planul venit din Ceruri ~i aceasta pentru faptul ell am gAsit ca e mai potrivit sa scriu ]a tnceputul Iiecarul capitol dUe 0 scurta dar Iarnuritoare introducere. Am tacut acest lueru peutru ca cititnrul sa aiba 0 scurta prezentare a flecaru! material indus in aceasta Siallta carte. Speranta noastra, a celor ce ne-am ostenit sa scrlem ~fi sa alcatuim aceasta sUlllta carte este di prin aceasta hicrare credinciosii vor avea 0 imagine cat mai cuprlnzatoare asupra Personnlltatli Divine de exceptie care a fost ~i este Preasfanta Nascatoare de Dumnezeu, Iar noi, alituri de Cei din Ceruri, Ii. multumim Maicii Domnului pentru tot ceca ce a fiicut ~i face pcntru tori credinciosll aHit cei de pe pAmilntullRoma:miei, dar §i cei dtn toata Iumea care () venereaza, o preamaresc ~i 0 lauda ca pe 0 Maica a Vielii §i a Luminii. Ne rugam Bunului Dumnczeu sa ia aminte la osteneala noastra dar §i a tuturor acelora ce -cauta CUVAN'lf'UL SFANT sau fac lucrarc slanta pentru cunoasterea imparapen Cerurilor pe lParnant. Ne mal rugam Tatalu! 'Cere.sc. sa puna degraha in aplicare PLAN IUL DJ[VIN de...inflintare a Cerului Crlstoforle si de lntemeire a TARll SFINTE ORTODOXE ROM A. NllA sl de int1n~are a S1'ATULlUI CERESC, pe pamfmtul stant al Romaniel. in lncheierea acestui cuvfint despre Kmpal'atia Cerurilor ~n despre Marea Lucrare Divina din Romania, dar ~i despre nmrr.JA PREAClUj~'fEJI ~I TI.USTREJI J!'ECJIOARE MARIA - MAICA DOM.NUILUrr USUS CBR1S JI'OS' Ingadulti-rni, hlbiti cititori, sa multumim, toti eel ce am facut si facem lucrare sfanta pe pamantul romsnesc, sa multumim in. primul rand IJRJEASlFIN'fEl[ TREIMl, Domnului Dumnezeu SA VAUT, Fiului lui Dumnezcu, Domnnlui nostru Iisus Christos, Duhului stant ~i Preacuratei Fecioare Maria, sa multumlm din tnt sufl etu I ~i' din t.ot cugetul nostru pentru c.a ne-au ales, ne-au ajutat ~i fncurajat sa scriem ~i sd alcatuhn aceasta s1ffintiicarte m ctnsrea Imparatesei Cerurilor, Fccioara Maria, slavite, binccuvfintate ~i laudate sa fle numele lor ccle sfinte acum ~i pururea ~i in vecii vecilor! Mai multnmlm, de asemenea, Sfintcior ~i ~ . Inaltelor Personalitati de la Tronul Divtn, Prealuminatilor din Sfanta Pertutie lDuvina, rarA de care n-am fi putut desAvllr~fi aceasta sfanta lucrare, slavite, Iaudate §i preamaritc sa le fie ~i numele lor in Ceruri ~i pe J?amant. in fine, mnltumim tuturor Sflntilor Heruviml ~i Seratlrni care s-au osten1t pentru noi sa ne adnca sfinte comunicari desprc Irnp1irAtia Cerurilor ~i De rugam Tatalui Ceresc sa le dea lor blnecuvantari, laude ~i preamarirl in Ceruri, slavite sa fie ~i numele IOIrin veci. Jar Ia urma, nu uitam sa rnultumim Sfintllor Arhangheli Mihall, Gavrill, Uriil, Rafael], Salatlil, Evgudiil ~i Varahil care au fost ~i sunt alaturi de noi in Marea Lucrare a Tatalui Ceresco Ne rugam Bunnlui Durnnezeu sa le dea lor ~i tuturor Sftntilor fugeri participanti la aceasta siantii lucrare, binecuvfmtart ~l preamariri in Cerurl cad si noi ii vom preamari, slavi ~i Hiuda pe toti acestia pe PArnant, acum ~ipurureu ~i il1l vccilvecilor, Iar voua, iubiti psmauteni, celor ce va vet! osteni sa citi(i si sa in~clegeti CUV ANTIlL SFANT venit din Ceruri, va dorim sanA tate, lumlnarea mintii, bcl~ug si pace in ,'iala, daruri sfinte de la Tatal Ceresc precum ~i IUD loc in Stanta TrnpArafie a TATALUJ CERE,sC acum ~ipururea ~i III vecii vecilor. AM.lt~.
f

Bucuresti, marti 24 iunie 2003, de Sanziene prof. Stefan Duruitru

15

INTRODUCERE LA EI'ISODULNA$TERII D01\1NULUI IISUS ~A CUM APARE IN SFINTELE EVANGHBUI


Cclc mai bune surse la cm-e se ponte face apel oLunci ciind e vorba de nu§terea Domnului nostru tixus Chrteto» sunt fortI indoiula Sfintelc Evanghclii. Dupa curn se stie dour trei dintre aeestea uorbesc despre acest extraordinur euenirnent: SPU;t extraordinar pentru ea intr-adcvar acest 'evenbnent a fast unic pe Pamimt, Venirea Fiului lui Dumnezeu. In trup omen esc pe aceasta planeta, cu mai bine de 2000 de ani in urma, cste cel mai mm-e eveniment petrecut vreociotu pe planeta noastrii. Iubite cititor, ai ajuns pana. aici cu lectura, roqu-te staruic§tc §i citeste cu (lceetl~i rubdure si evlavic §i ce s-a ScMS mai departe, Aeestia. sunt paeii apropierii de DfJMNI-:Xf;U §'i de PREASFANTA SA FIIcA, FECIOARA MARIA. Dar tnatnte de a merge mai departe pe acest drum stat roqu-te 0 clipa in loc §i mediteaza la ceca cc Ifl proputi eu. Sovcmtii au stabilit ca varsta planetei noa.<otreTERRA este de aproximatiu 4.• rniliarde de a,ni, Cei din Ceruri ne-au confirmat ca aeeasta cifi·(i este 5 exacta. In aceasta indclungata perioada de timp s-au: petrecut pe Pamant mii §i milioane de eveniment'e intre care ci§ aminti doar cltteva! inarele ·j.lotop~disparitia dinozaurilor .•mariloea ~i deeiiderea multor 'imperii, explorarea spatiuZui cosmic etc. etC', lnsli cei mai mare eveniment ce s-a lntullipla.t de-a lunqul ucc.stei imense perioade de timp a amit Ioc ucum mai bine de 2UOU de ani ~i acesta. nu este altui deciit venirea In houp J)e pa.munt a. Insusi Fiului hti Dumnezeu. Domnul ~i Mantuilorul nostnl, IISUS CHRISTOS. Da.• stimate eititor, niciun eoeniment din istoria aeestei planete nu-l egaleaza pe acestat Nasterea pe Piuniint co OM ~i DUMNEZElf a DOMNULUfllSUS CHRISTOS a sehimbat cursul euolutiei fiiniei rrrnrme, Propoisiiduirea EVANGI-IEUEI (Ve.(fteacea Burui) precum si jertfirea LUI pc _Cl'uce reprezintii unicul. ~i eel mai mare evcniment ee s-a petrecut. »reodata 'pe biitriina noastra planetii. Oa.nde§te-te in ce beznu ne-am fi qflat In aceste vl'emuri larel lumina CUVANTULUI LUI eEL SFAN1'. Astiizi a.vern luminll Sfintei Evanghclii, _a:uem. lumina cart'itor pe care cei din Ceruri ni le trisnit now!, avem ciilduru si <iubirea divina uenitii de la Cei de Sus, Datisria noastra este sa. ne piitruruiem de r sfintenia CUVANTULUI LUI DUMNEZEU venit prill. trimisii Seli, iur toate acestea trebuie sa se intiimple pentru ea sufletele noastre so. se llldl·epte catre WP.A.RArL4. CERURILOR, deci cafre EUMINA §i nu spre 'lntunecimile de nepiiiruns ale Iadului. Am inc.eput accasta ~nta carte despre cea care Is-a niiscut pe Mantuitorul nostru, Preasfiinta Niiecatoore de Dumnezeu, Fecioara Maria .• ell acest episod al. nci§teni Fiului lui Dumnezeu. pentru. co. «sa rte-n poruncit ehiar Domnul Iisus cund 'ne-a spus: "Sunt Fiul TATALUI CERESC, deci feciorul Lui de ordin eer-esc, nmcltt din Fecioara .. Maria dupii sj'inlele legi ale na§t<..'rii divine ~i nu dUj)a ale nasterii reresrre, Stcaua ce s-a ariitat la n~te}·ea Mea a fost bineL~wdntata de Tatiil Meu eel Cez-esc spre a se arcltClmaqilor §i nu evreilor; drept: penh'u care n~a s-« §i in tamp lat. Mersul stelei a fost. diferit oro.land mersui Meu in lumea aeeasta. Steaua a mers 'in sens invers cclorlalte stele ~i s-a Ol)l"itla Bethleem ele unde a inceput viata Mea de ordin terestru, ell ac.easta va incepe BIBLIA Preacuratei Mele Mui,,-i, ell nu§tcrea Me« ~i apoi se va spune ce bine<..~n.,antare a avut Preaeurata Mea Maire pentru aceasta lucrare, BIBLIA Preacurarei Mele Maici se va scrie in limba romanli pe teritoriui Romiiniei contrar voinfci eureilor $i a altora. de alte confesiuni fie crestine . sau necrestme." ~i chinr dooo l'extul Sfintelor Evanghelii Ii este cunoscur cititorului, il rog sa reeiteasca cu JJlat'e atenpe cele trei texte eoanqhelice stranse laolaltii, iar spre deosebire de alte lecturi focute anterior li propun co in timpul lecturii sa lllCel"Cea.faca 0 llist'inc(ie intre faptele lumc~ti,fiJ'C-$ti ~i omeneeti ale unei nasteri s ~i inh"e aspectele sucre, divine ale ocestui eveniment. De exemplufaptul cd Domnul IisllS S-u naSL'llt dintr-o fcmcie em-e a fost: fecioaro. ~i a ram as fccioara ~i dup(i l1~tere constitute unul dintre rniracolele petrecute atunci. De nsemeneu, venirea maailor si aparitia stelei callitomae tin tot de aspeetele miraculoase, divine ale acestui eoeniment, Gasim. aiei insa si fapte $i aspecte obi~nllite pe care Ie putem di.~tinge I'll mata ()l"icarei mame, toute acestca fi,nllnd de pa,rtea lumeClSca, omeneusca a evcnimcntului care a fost na$terell pe Pamant a insu$i Fiului lui
J}UllUleZeU,

,....

16

_-

....

NA~TEREA DOMNULUI IISUS CHRISTOS IN SFINTELE EVANGHELII


N'!~terea Domnului Usus Chrfstos asa
CAP.l
Cartea neamului lui Iisus Christos, ziimi. sUrea, numele ~inasterea. 1. Cartea neamului lui Iisus Christos, fiul lui David, filii lui Avraam. 2. Avraam a nascut pe Isaac; Isaac a nascut pe lacov; Iacov a nascut pe luda ~i pe fratii lui; 3. Iuda a nascut pe Fares ~i pc Zara, din Tamar; Fares a nascut pe Esrom; Esrom a nascut pe Aram; 4. Aram a nascut pe Aminadav; Am1nadav a nascut pc Naason; Naason a nsscut pe Salmon; 5. Salmon a nascut pe Booz, din Rahav; Booz a niiscut pe lobed, din Rut; lobed a nascut pe Iesei; 6. Iesel a nascut pe David regele; David a nascut pe Solomon din femeia lui Urie; 7. Solomon a nascut pc Roboam; Roboam a nascut pe Abia; Abia a nascut pe AS3; 8. Asa a nascut pe Iosafut; Iosafat a nascut pe Inram; Ioram a nascut pe Ozia; 9. Ozia a nascnt pe Ioatam; Ioatam a nascut pe Ahnz; Ahaz a nascut pe Iczechia; 10. Iezechia a nascut pe Manase; Manase a nascut pe Amon; Amon a nascut pe Iosia; 11. Iosia a nascut pe Iehonia si pc fratii 1111, stramutarea la in Babilon; 12. Dupa stramutarea in Babilon, Iehonla a nascut pc Salatlel; Salatiel a nascut pe Zorobabel; 13. Zorobabel a nascut pe Abiud; Abiud a nascut pe Eliachim; Eliachim a
nascut pc AZOl';'
CUDl

este !!,fiiti~ataill

SFANTA EVANGHELIE DUPA MATEI


115.Eliud a nascut pe Eleazar; Eleazar a nascut pe Matan; Matan a nascut 'pe Iacov: Jl6. Iacov a nascut pe lusif, logodnicul Martel, din care S-a nascut Iisus, Care se cheama Christos. 17. Asadar, toate neumurile de la Avraam pana in David sunt palsprezece; ~i de. la David p§na Ia stramutarea in Babilon sunt palsprezece; ~i de la stramutarea in Babtlon pilla Christos sunt palsprezece neamurl, 18. Iar nasterea luiIisus Christos asa a fust: Maria, mama 1...11i, fiind logodita cu Iosif, If'ara sa Ii fost ei inainte Impreuna, sa aflat avand In pantece de Ia DuhuI stant. 19. loslf, logodnicul el, drept Ilind ~j nevrand s-o vade.ascii, a volt s-o lase in ascuns, 20. ~j cugetfmd el acestea, iatA tngerul Domnului i s-a ararat in vis, griiind: Iosife, fiul lui David, nu tc teme a lua pe Maria, logodniea ta, ca ce s-a zarnislit intr-insa este de Ja Duhul Sfant. 21. Ea va naste Fiu ~i vel chenuna numele Lui: Ilsus, cad EI va mantui poporul Sau de pacatele lor. 22. Acestea toate s-au facut en sa se irnplineasca ceea ce s-a zis de Domnul prin prnorocul care zice: 23. «lata, Feciuara va avea in pfintece ~i va naste Fiu ~i VOl' chema numcle Lui Emanuel, care se talcuie§te: Cu noi cste Dumnczeu», 24. ~i desteptandu-sc din somn, Iosif a laeut asa pre.cum i-a poruncit ingerul Domnului ~i a luat Ia el pc logodnica sa. ' .. 25. ~i fAra sa fi eunoscut-o pe ea Iosif, Maria a nascut pe Fiul sau eel UnulNascut, Caruia I-a pus numele Iisus.

14. Azor a nascut pe Sadoc; Sadoc a nascut pc Achim; Achim a nascut pe EJjud;

17

CAP. 2 Magii de /a Riislirit. Fuga in Egipt. Irod ucide pruncii: lntoarcerea dill Egipt $i asezarea In Nazaret. nascut lisus in Betleernul Indeli.in zilele lui Irod regcle, iata magii de la Risarit au venit in Ierusalim.Jntreblind: 2. Unde este regele Judeilor, eel ee sa nascut? Caci .am vazut la Rasadt steaua Lui ~i am venit sa DC incbinam Lui. 3. $i auzind, regele lrod s-a tulburat ~i tot. Icrusalimul impreuna cu ct. 4. $i adunand pe toti arhiereii ~i cartururii poporului, diuta sa afle de la ei : Unde este sa Se nasca Christos? 5. 'lar ei i-au zis : in Betleemul Iudeii, eli asa este scris deproorocul: 6. «Si tu, BeUeeme, pimalltuJ lui Iuda, 11\1 esti nicidecum eel mai mic intTe capetentilc Jui Iuda, cacl din tine va iesi Conducatorul care va paste pe poporul Meu Israel», 7. Atunci lrod chemand in ascuns pe magi, a aflat de la ei lamurit in ee vrcrne sa aratat steaua, 8. $i trimitandu-i Ia Betleem, Ie-a zis: Mcrgeti ~i cercetati cu dc-amanuntul despre Prune ~i, daca it vetl afla, vestltiml ~i mie, ea, vcnind ~i eu, sA rna inc bin Lui. 9. Iar ei, ascultand pe rcge, au plecat ~i iatil, steaua pe care 0 YaZUSel'3 in Rasarit mcrgea inaint.ca lor, P4Ula cc a venit ~i a stat deasupra, unde era Pruncul, , 10. "s.~ vlzand el steaua, s-au bucurat cu b ucurie mare Ioarte, 11. Si intrand in casa, au vazut pe Prune Impreuna eu Marta, mama Lui, ~i ciiz3nd la pam~nt, s-au inchinat Lui; ~i deschizand vistierille lor, f-au adus Lui darurl: aur, taOlaie ~i smirna, 12. Tar luand in~tiintare in vis sa nu se mal 'intoarca Ja Irod, pe alta cale s-au dus in tara lor. 13. Dupa plccarea magilor, iati ingerul Dornnului se arlta in vis lui Iosif, zicaud; Scoala-te, ia Pruncul ~i I>C mama Lui ~i fugi In Egipt ~i stai acolo pana ce-tl vol
18

1. lar

dadi

S-a

spune, fiindca Irod arc so. caute Pruncul OJ sa-L ucida, 14. ~i sculandu-sc, a luat, noaptea, Pruncul ~i pe mama Lui ~i a plecat in Egipt. , 15. ~i au stat acolo pana la moartea lui Irod, ca sa se hnpllneasca cuvantul spus de DomnuJ, prin prooroculs «Din Egipt am chemat pe Fiul Meu». 16. lar cand Trod a vazut ea a fost. amagit de magi, s-a maniat foarte ~i, trimitand a ucis pe toti pruncii care erau in Betleem ~i in toate hotarele lui, de dol ani ~i mal in jos, dupa timpul pe care it aflase de la magi., ' 17. Atunci implinlt ceea ce se spusese prin Ieremia proorocul: 18. «Glas In Rama s-a auzit, plfingere ~i tanguire multa; Rahela ~i plange copiii ~i nu voieste sa fie mnngoiiata pentru cit nu sunt», 19. Dupa moartea lui Irod, iam ca Ingerul Domnului s-a aratat in vis lui Iosif ill Egipt. 20. ~i i-a zis: Scoala-te, ia Pruncul ~ipe mama Lui ~i mcrgi in pamant lui Israel, caci au murit cei ce cautau sa ia sufletul Pruneului. 21. Iosif, sculandu-se, a luat Pruneul ~i pe mama Lui ~i a venit in pamantul lui Israel. 22. ~i auzind ca domneste Arhelau tn'? Iudeea, In locul lui Ired, tatal sau, s-a temut sa mearga acolo si, luand porunca, ill vis, s-a dus in partlle Galileii, 23. ~i venind a loeuit in orasul numit Nazaret, ca sa se irnplineasea ceca ce s-a spus prin prooroci, ca Nazarincan Se va chema,

s-a

Episodul nasterfi Domnului lisus Christos asa cum este prezentat in

SFANTAEVANGHELIE
CAP. 1 Gavrtil binevesteste lui Zaharia ~'iMariei. Ctintarea Mariei. Nasterea lui loan Boteziiiorul. Ciintarea lui Zaharia. multi s-au Tncercut sa alcatuiasca : 0 Istorisire dcspre Iaptele deplin adevcrite Intre noi, 2. A~a cum ni le-au lasnt eei ce le-au "azul de In inceput ~i au fost slujitori ai
Cuvantului, 1. Dcoarece

DUPA LUCA

3. Am gasit ~i eu cu cale, preaputernicc Teofile, dupa ce am urmarit toate en de-amanuntul de la inceput, sa ti Ie scrin pe rand. 4. Ca sa tc incredintezi despre temelnlcla invataturii pc care ai primit-e, 5. Era In zilele lui Irod, regele Iudeii, un prcot cu numele Zaharia, din ceata preoteasca a lui Abia, tar femeia lui era din flicele lui Aaron §i se numea Elisabeta. 6. ~i erau amandoi drcpti illaintea lui uumnczcl1, umbland faIra prlhana in tuate puruncilc sl randuielile Dnmnului. 7. Dar nu aveau mel un - copil, deoarece Ellsabeta era stearpa ~i amandoi erau innintati, in zilele lor. 8. ~i pc cand Zaharia slujea inaintea lui Dumnezcu, In randul saptamanii sale, 9. -A ie~it la sorti, dupi obiceiul preotiei, sa tamaieze intrilnd In temp lui
Domnului,

10. Iar toata multimea poporulul, in ceasul tamaierii, era afara §i se ruga. 11. ~i i s-a aratat ingerul Domnulul, stsnd de-a dreapta altarului tamaierii. 12. Si vazandu-I, Zaharla s-a tulburat si frica a cazut peste cl. B. Iar illgerul a zis ·clifre. el: Nu tc terne, Zaharia, pentru ca rugaciunea ta a rust ascultata si Elisabeta, fcmela ta, ili va naste un fiu si-l vel numi loan. 14. ~i bucurie si veselie vei avea ~i, de nasterea- lui, multi se vor bucura. 15. Cad va fi mare inaintea Donmuful; nu va hea vin, mCI alta bautura ametitoare ~i mea diu pimtecelc mamei sale se va umple de Duhul smnt.
1.9

16. ~i pc multi din fiii lui Israel li va Intoarce In Domnul Dumnezeul lor, 17. $i va merge inaintea Lui cu duhul ~i cu puterea lui rue, ca sa intoarca inimile parintilor spre copii ~i pe cei ncascultatcri Ia lntelepclunea dreptilor, en sa ~ateasca Domnului un popor pregatit, 18. ~i a zis Zaharia catre Inger: Dupa cc voi cunoaste toate acestea? Caci ell sunt bitran ~i Iemeia mea Inatntata in zilclc ei. 19. ~i Ingerul, raspunzand, i-n zis: Eu sunt Gavriil, eel ce st.. Inaintca lui Dumnezeu. ~i am fost trimis sa graiesc catre tine ~i sa-ti blncvestesc aces tea. 20. Si iati vei fi mut ~i 11Uvei putea sa vorbesti pima in ziua dlnd vor fi acestea, pentru ci n-ai crezut in cuvintele mele, care se vor J'mplini la timpul lor. 21. ~i poporul asteptu pe Zaharia si se mira di intfirzic ill templu. 22. Si iestnd, nu putea sa vorbeasca, ~i ei au inteles ca a "azut vedenie in templu; ~i elle Iacea semne ~i a ramas mut. 23. ~i eand s-u implinit zilele slujirll lui la templu, s-a dus la casa sa. 24. Jar dupa aceste zile, Elisabeta, fcmeia lui, a zamislit ~i cinci luni s-a tAinuit pe sine, zicfind: 25. Ca asa mi-a facut mie Domnul in zilcle ill care a socotit sa ridice dintre oameni ocara mea. 2·6. Iar in a sasea luna a Iost trimis ingerul Gavriil de la Dumnezeu, intr-o cetate din. Galileea, nl carei nume era Nazaret, 27. Catre 0 Iecioara Iogodita cu un biirbat care se chema losif, diu casa lui David; iar numele feci on rei era Maria. 28. ~i intrand ingeru I la ea, a zis: Bucura- Te, Ceea Ce esti plina de bar, Domnul este Cll tine. Blnecuvfmtata esti tu illtre Iemei. 29. Iar ell, viundu-l, s-a .tulburat de cuvantul lui §i cugeta in sine: Ce fel de tnchtnaclune poatc sa fie aceasta? 30.~i lngerul i-a zis: Nu te teme, Marie, caci ai aflat har Ia Durnnezeu. 31. Si iata vei lua in pantece ~i vei naste flu ~i vel chemu numcle lui Iisus,

32. Acesta va fi mare ~i Fiul Celli Preatnalt se va chema §u Domnul Dumnezeu ii va da Lui tronul lui David,
piirjntele Sau.

in veci ~iImparatla Lui nu va avea sfaqit.


fi aceasta,

33. $i va Imparati peste casa lui Jl.acov

34. Si a zls Maria catre IngeI': Cum va de vreme ce eu nu stlu de barbat? 35. ~i ra.spunzand, ingeru1 i-a zis: Duhul Slant Se va pogori peste tine ~i putcrea Celui Preatnalt te va umbri; pentru aceea si Sfiintul care Se va naste din tine, Fiullui Dumnezeu se va chema, 36. ~i lata Ellsabeta, rudenia ta, a zamistit ~i ea fiu Ia batrfinctea ei ~i aceasta este a sasea luna pentru ea, cea nurnitd stearpa, 37. Ci la Dumnezeu nimic nu este cu neputinta. 38. ~i a zis Maria: lat.a roaba Domnului, Fie mie dupa cuvantul tau! Si mgerul a plecat de la ea. 39. ~i in acele zile, sculandu-se Maria, s-a dus in graba in tinutul muntos, intr-o cetate a seminticl lui luda. 40. Si a intrat in casa lui Zaharia ~i a salutat pe Elisahcta. 41. Iar cand a auztt Elisabeta salutarea Marte], pruncul a saltat In pantecele ci ~i Elisabeta s-a umplut de Dub Stant, 42. ~i co glas mare a strigat ~i a zis: Binecuvsntata e§ti to intre Iemei ~i binecuvantat este rodul pfint.ec.elui tau, 43. ~i de unde mie accasta, ca sa vini Ia mine Maica Domnului meu? 44. CA lata, cum venila urechile mele glasul salutarii tale, pruncnl a saltat de bucurie in pautecele meu, 45. ~i fericlta este aceea care crezut cii se vor implini cele spuse ei de 10 Domnul, 46. ~i a zis Maria: 1\"Arc~te sutletul meu pe Domnul, 47. ~j s-a bucurat duhu] meu de Dumnezeu, Mant.uitorul meu, 48. Cit a can tat spre smerenla roabei Sale. Ca, iata, de acum ma vor ferici toate ncamurile. 49. Ci mi-a facut mie marire Cel Puternle ~i slant este numcle Lui. 54).~i mila Lui In neam ~nill neam spre cei ee se tcm de £1.
20

51. Facut-a tarie cu bratul Sau, risipita pe cei mandri in cugetnl inimii lor. 52. Coborst-a pe cei puternici de pe tronuri ~i a inaltat pe cei smeritl, 53. Pe eel tlamanziL i-a umplut de bunatali ~i pe ecl bogati i-a scos afara, deserti, 54. A sprijinit pe Israel, slujitoruJ Sao, ca sa-~i aduca amine de mila Sa. 55. Precum a grail catre parintii nostrt, lui Avraam ~i semintiei lui, in veac. 56. ~i a ramas Maria impreuna cu ea ea la trei luni; ~i s-a Inapniat Ia cas a sa. 57. ~i dlJpa ce Sea 'impHnit vremea sa. nasca, Elisabeta a nascut un flu, 58. ~D au auzit vecinii ~i rudele ei eli Domnul a marit mila Sa fala de ea ~i se n~ uucurau "nnpreuna ... cu ea. 59. Iar eind a Iost in zlua a opta, au venit sa taie imprejur pruncul sl-l numeau

Zaharia, dupa numele tatalui sau.

60. ~i raspunz§nd, mama lui a zis: Nu! Ci se va chema Toan. 61. $i au zis catre ea: Nimeni din rudenia ta nu se cheama cu numele acesta. 62. ~i au fiicut semn tatalui sau cum ar vrea el sa tie numit, 63. Si cerand 0 tabli~a, eft a scris, zicand: loan este numcle lui. ~i toti s-au mirat. 64. $i tndata i s-a deschis gura ~i limba ~i vorbea, blnecuvantfind pe Dumnezeu, 65. ~i frica i-a cuprius pe toti care locuiau imprejuru) lor; ~i In tot tinutul muntos al Iudeii s-au vcstit toate aceste cuvinte. 66. $i toti care Ie auzeau le puneau la inirna, zieand: Ce va Ii, oare, acest copil? Caci mana Dumnului era cu el, 67. $i Zaharla, tatal lui, s-a umplut de Dub Stant ~i a proorocit, zicfind: 68. Binecuvantat este Domnul Dumnezeul Iui Israel, ca a. cercetat ~i a flcut rascumarare poporului Sau; 69. $i ne-a rldicat putere de mantuire In casa lui David, slujitorul Sau, 70. Precum a gralt prin gum sflntilor Sai prooroci din veac; 71. MJlntuire de vrajma~ii nostri ~i diu mana tuturor celor ce nc urasc pe not

.j

-,I

72. ~i sa faea mila cu parinti! nostri, ca ei sa-§i aduca amlnte de legarnfintul Sau eel stant; 73. De juramantul cu care S-a jurat catre A vraarn, parintele nostru, 74. Ca,· fiind ·izbavili din mana vrajmasilor, sa De dca 1l0Uatara frica, 75. Sa-I slujim lu sfintenie ~i In dreptate, inaintea fetci Sale, in toate zilcle vietii noastre. 76. Iar tu, pruncule, prooroc al Celui Preatnalt te vei cherna, c.a vei merge inaintea fetei Domnului, ca sa gate§ti caile Lui. 77. Sa dai popurului Sall cunostinta mflntuirii tntrll Iertarea pacatelor lor, 78. Prin milostivirea milei Dumnezeului nostru, cu care ne-a cercetat pe noi Rasaritul eel de Sus, 79. Ca sa lumineze pe cei care sed III intuneric §i in umbra mortii §i sa indrepte picioarele noastre pe calea pacii. 80. lac copilul crestea §i se intarea ell duhul, ~i a fost in pustie pana in ziua aratarli lui catre Israel.
CAP. 2

8. ~i 111 [inutul acela erau pilsturi, stand pc camp ~i iadind de straja noaptea Imprejurul tunnel lor. 9. $i iataingerul Dornnului a statut langa ei ~i slava DOIDDuIui a stralucit Imprejurul lor, §i ei s-au tnfrlcosat eu rrica marc. 10. Dar Ingerul le-a zis: Nu va temeti, Cilci, iata, va binevestesc vouA bucnrie mare, care va fl pentru tot poporul, 11. Ca vi s-a nascut azi Mfintuitor, Care esie Christos Domnul, in cetatea lui David. 12.~i acesta va va fi semnul: Vcti gasi un pruncinfasat, culcat in iesle. 13. ~i deuduta s-a vazut, impreunn en ing~,rul, multime de oaste cereasca, laudfmd pe Dumnezeu ~i zicand: 14. Siava 'intru cei de sus lui Dumnezeu ~i pe pamant pace, lntre oameni
buna voire!

Nasterea lui Christos. Tiiierea imprejur si aducerea 1.11 templu. Simeon $i AfW. Iisus,
fa doisprezece an;.•ville fa Ierusalim. l. in zilele acelea a iesit porunca de la Cezarul August sa se inscrie toata lumea, 2. Aceasta inseriere s-a facut l'ntiH pe cftnd Quirinius ocarmula Siria.

l
t

3. Si s~ duccau tori sa se inscric, fiecare in cetatea sa. 4. ~i s-a suit ~i Iosif din Galileea, din cetatea Nazaret, in Iudeea, in cetatea lui David care se numeste Betleem, pentru ca cJ era din casa si din ncamul lui David. S. Ca sa se inserie uupreund cu Maria, cea logodita ell el, care era
insarcinata.

6. Dar pe dind erau ei acolo, s-un implinit zilele ca ea sa nasca, 7. ~i a nascut pe Fiul sau, eel UnulNascut ~i L-a infa~at si L-a cnlcat in iesle, caci nu mai era loc de gazduirc pentru ei.

15. Iar dupa ce ingerii au plceat de la ei, la cer, pastorii vorbea unii catre altii: Sa mergern dar pana Ia Betleem, sa vedem cuvantul acesta ce s-a facut ~j pe care Domnul ni l-a facut CUllOSCUt. . 16. ~i, grabindu-se, au venit ~i au aflat pe Maria si pe Iosif si pe Prune, eulcat in iesle. 17. $i vazandll-L, au vestit cuvfintul gralt lor des pre accst CopiJ. ..' 18. ~i tOli cati auzeau se mirau de cele spuse lor de catre pastori, -19. Iar Maria pastra toate acestc euvinte, punandu-Ie in inima sa. 20. ~i s-au Inters pasterll, slavind ~i laudfind pc Dumnezeu, pentru toate dite auzisera ~i vazusera precum li se spusese. 21. Si clnd s-au implinit opt zile, ca saL taie imprcjur, I-au pus numele lis us, cum a fost numit de Inger, rna! maillte de a se zamisJi in pantece. 22. Si dlnd s-an implinit zilelc elJratirii 101', dupa Legea lui Moise, L-au adus pe Prune la Ierusalim, ca sa-L puna inaintea Domnului, 23. Precum este scris in Legea Domnului, ea oricc Intai-nascut de parte barbateasca sa fie inchinat Domnului, 24. ~i sa dea jertfa, precum s-a 7.1SIII Lcgea Domnului, 0 pcreche de turturele sail doi pui de porumbel,
21

25. ~i iata era un om ill lerusalim, cu numele Simeon; ~i omul acesta era drept si temator de Dumnezeu, asteptand m8ngaicl'ca lui Israel, siDuhul Sfant era asupra lui. 26, ~i lui. i Sf vestise de catre Duhul Sffint c,li nu va vedea rnoartca pana cc nu va vedea pe Christnsul Domnulnl, 27. ~i din indemnlll Duhului a venit la templu; ~i cfind parinti! au adus Inauntru pe Pruneul Iisus, ell sa faca pentru EJ
dupii obiceiul Legii,

2~. El L-a prirnit in bratele sale ~i a , binecuvantat pe Dumnezeu ~i a zis: 29. Acum, slobozeste pe robul Tau, Stapanc, dupa cuvantul Tau, in pace, 30. Ca ocbU mel vazura mantuirea Ta. .31. Pc care ai ga~it-o inaillt.e.a fetei tuturor popoarelor, 32. Lumina sprc descopcrirea nearnurilor ~islava poporului Tau-Israel. 33. Iar Iosif ~i mama Lui se rnirau de ceea ce se vorbea despre Prune. 34. ~i i-a binecuvfintat Simeon ~i a lis catre Maria, mama Lui: lata, Acesta este pus spre caderea ~i spre ridicareu multora .din Israel ~i ca un semn care va stfirni impotrivlri, . 35. ~i prin sutletul tau va trece sabie, ca sa se descopere gandurlle din multe inimi. 36. ~i era ~i Ana proorocita, fiiea lui Funnel, din semintla lui Aser, ajunsa la adanc] bi'itranctc ~i care tralsc ell barbatul ei sapte ani de la fecioria sa. 37. $i ea era vaduva, in vfirsta de optzeci ~i patru de ani, ~i nu se departa de templu, slujind noaptea ~iziua in post ~i in rugaciuni. , 38. Si venind ~i ea in acel ceas, lauda pe Dumnezeu §i vorbea despre Prune tuturnr celor ce asteptau mantuire in Ierusalim. 39. Dupa ce, au sa\'aqit toate, s-au intorsIn Galileea, In cetatea lor Nazaret. 40. Iar Copilul crestea ~i Se Intdrea cu dubuJ, urnplandu-Se de Intelepciune, ~i harul Iui Dumnezeu era asupra Lui. 41. Si parilltii Lui, ill flecare an, se duceau de sa rbatoarea Pastilor, la Ierusalim.

42. Iar cand ,a Iost EI de doisprezece ani, s-au suit la Ierusalim, dupa obiceiul sarbaioru. . 43. Si sfar~indu-se zilele, pe cand se intoreeau ei, Copilul Iisus a ramas in Icrnsallm ~i parintii Lui nn stiau. 44. ~i socotiud ca este In ceata ciilatorilor de drum, au venit cale de, 0 zi, cautAndu-L printre rude ~i prlntre cunoscutl. ,45. ~i, ncgasindu-L, s-au inters la Ierusalim, cautfindu-L, 46. Iar dupa trei zile Lvau aflat .in templu, ~ezfind in mijlocul invatatorilor, ascultandu-i ~iintrebfindu-i. 47. ~i totf'care II auzeau se minunau de priceperea'si de raspunsurile Lui . 48. Sl, vazandu-L, rarnaserii uirniti, iar mama Lui a zis catre EI: Fiule, de ce ne-al facut noua asa? lata, tatal 'I'au ~i eu Team cautat ingIijorati. 49. ~i El a zis catre ei: De ce era sa'Ma cautati? Oare, nu stiati ca in cele ale Tatalul Men trebule sa fiu? 50. Dar ei n-au intcles cuvantul pe care l-a spus lor. 5'1. $i a coborfit cu ci~i a venit In Nazaret ~i Ie era supus. Iar mama Lui pastra in inima ei toate aceste cuvinte, ' 52. $i Iisus sporea en Illtelepciunea ~i eu vfirsta ~i eu harul la Dumnezeu ~i la oameni.

22

Taina intrupirii CUVANTULID.LUI DUMNEZEU asa cum apare in

SFANTA EVANGHELIE
CAP. 1

DupA lOAN

17." Pentru eli Legca prin Moise sea dat, iar harut '~i adevarul au venit prin Ilsus Christos, Dumnezeu-Cuviintul S-a/aeut trup. 18. Fe Dumnezeu nimeni nu L-a vazut Mlirturillllli loan Botezatorul despre vreodata; Fiul eel Unul-Nascut, Care este . Mielul lui Dumnezeu. Cei dintiii ucenici ai ln sfinul Tatalui, Acela L-a facut cunoscut. lui Iisus. 19: ~fi aceasta este maruria lui Ioan, cand autrlmis la El iudeil din Ierusalim, 1. La tuceput era Cuvantul ~i preoti ~i leviti, ea sa-R intrcbe: Cine e~ti Cu vantul era la lIJumnezeu ~i Dumnezeu era Cu vantul, tu? 2. Acesta era intru tnceput la 20. ~i el a marturisit ~i n-a tagaduit; ~i a marturisit: Nu sunt eu Christosul, Dumnezeu, 3. Teate prin El s-au facut; ~i fara EI 2~. ~i ei l-au untrebat: Dar cine esti? nimic nu sea facut dill ce sea 1facut. E~ti JI.lie? Zis-a el:· Nu sunt. E~ti tu Proorocull? ~i a raspnns: Nu. 4. illtru ER era via~a ~i vlata era lumina oamenilor. 22. Deci i-au zfis: Cine esti? Ca sa dam . un raspulls celor ce De-au trimis, Ce spui 5. ~i lumina lumineaza nn mtuncric. ~i tu despre tine lnsuti? intunerlcul nu a cuprins-o. 23. R~ a zis: Eu sunt glasul celul ce 6. Fest-a om trimis de [a Dumnezeu, striga in pustie: «Indreptati calea numele lui era loan. Domnului», precum a zts Isala proorocu l. 7. Acesta a venit spre marturie, ca sa 24. ~i trimisii erau dlntre farisei, marturiseasca despre Lumina, ca toto sa creada prin 1['1. 25. ~DI-au Intrebat $1 i-au zis: De ce 8. Nn era el Lumina ci ca sA . botezi deci, daca tu nu e~tOChristusul, nlci Itle, wei Proorocul? marturiseasca despre Lumina. 26. Ioan le-a raspuns, zidnd: Eu botez 9. Cuvfintul era Lumina cea cu apa: dar in mijlocul vostru Se aHa adevsratil care Iumineaza ]pc tot omul, care. vine in Iume, Aeela pe Care von nu-L ~titi, 21. eel care vine dupa mine, Care 10. in lume era ~i llumea prm EI sea facut, dar lumea nu L-a cunoscut, tnafnte de mine a fost ~i Caruia ell ltlU sunt vrednic sa-IT dezleg cureaua nndUtamnnten . 11. intru ale Sale a venit, dar al Sai nu .28. Acestea sc petreceau iill Betabara, '.-au primit, dlncolo de Iordan, unde boteza Ioan, ·12. ~i eelor emti L-an primit, care cred 29. A doua zi a vazut Ioan pc Itsus in numele Lui, le-a dat putere ca sa se faca f.t.i ai lui Dumnezeu, .venind catre el ~i a zls: lata Mielu! lui Durnnezeu, Cell ce ridici pacatul lumti, 13. Care 11U din sfinge, nic] din pofta 30. Acesta este despre Care eu am zls: lrupeasca, nici din poftil barll>ateasca, ci_ de la Dumnezeu s-au nascut, Dupa mine vine un bArlllat, Care a fest 14. ~i Cuvantul Sea fac.ut trup ~n Sea inainte de mine, lfiindlci mai inainte de mine era, saHi~luit futt·e noi ~n am vazut slave lui, sla\'a ca a Unuia-Nascut dill 1I'aHH, plin de 31. $i eu nu-L stiam; dar ca sa fie aratat lui israel, de uccea am venit tell, har ~ide adcvar. botezand Cll apa, 15. loan marturisea despre EI ~i striga, zicalld: Acesta era despre carte am zis: Cell .32. Si a marturlsit Ioan zicand: Am care vine dupa mine a rust ina intea mea, vazut Duhul coborandu-Se, din Cer, ca .un pentru di mai inainte de mine era. porumbel ~i a ramas peste EJ. 16. Si din plmatatea Lui noi toti am 33. ~i eu nu-L cunosteam pe EJ, dar Cel ee mea trlmls sa botez Cll apa, Acela mat, ~ihar peste hal'. mi-a zis: Peste Care vei vedea Dubul
23

coborandu-Se ~i rlirnanand peste EI, Aceta est.e eel ce boteazil cu Duh Stanl 34~ Sl ell am vazut si am marturisit ea Acesta estc Fiullui Dumnezeu. 35. A doua zi iara~i statea Joan ~i dui dlntre ucenicii lui. 36.~i privind pe Iisus, Care trecea, a zls: Iath Mielul lul Dumnczeu! 37. sr cei doi ucenici l-au auzit cand a spus aceasta ~i au mcrs dupa Iisus. 38. Iar Iisus, intorcfindu-Se si vazalldll- . i cii merg dupa EI, le-a zis: Ce cautati? Iar .ei I-au zis: Rabi (care se talcuiestc: Invalatorlllc), unde locuiesti? . 39. EI le-a zis: Veniti si veti vedea. Au mers dcci §i au' vazut unde locuia; si au ramas la El in ziua aceea. Era ca la ceasul
al zccelea,

42. ~i I-a adus la Iisus. lisus, privind la H, i-a zis: Tu e~ti Simon, fiul lui Iona; tu te vei numi Chifa (cese talcuieste: Petru). 43., A dona zi voia sa piece in Galileea §i a gasit pe Filip. ,~i i-azis Iisus: Urmcazn-Mi. 44. Tar Filip' era. din Betsaida, din cctatea lui Andrei §i ~ lui Petru. 45. Filip a gasit pe Natanael ~i i-a zis: Am aflat pe Aceta despre Care au scris Moise in Lege ~i proorocii, pe Iisus, Iiul lui
Tosif din Nazaret. 46. ~i i-a zis Natanael: Din Nazaret poate Ii ceva bun? Filip i-u zis: Vino si "eli.

47. Iisus 'a vazut pe :Natauael venind catre EI ~i a zis despre :el: _ lata, cu adevarat, israelitin care nu est.e viclcsug . .48. Natanael I-a zis: De unde rna cunosti? A raspuns Usus ~i i-a zis: Mai inainte de a te chema Filip, te-am vazut cand erai sub smochin. 49. Raspunsu-I'-a Natanael: Rabi, Tu esti Fiul lui Dumnezeu, Tu esti' regele lui Israel. . 50. Raspuns-a Iisus ~i i-a zis: Pentru ca ti-am spus c.a te-am sub vazut smochin, crezi? Mal marl dccfit acestea vel vedea, 51. Si i-a lis: Adevarat, adevarat zic voua, de acum yeti vedea Cerul deschizandu-se ~i pe Ingerii lui DUDlDCZCU suiudu-se ~i' coburandu-se pest.cFiul Omului.

40. Unul dintre eei doi care auzisera de la loan ~i venisera dupa Iisus era Andrei, . fratele lui Simon Petru. 41. Acesta a gasit intai pe Simon, fratele sau, ~i i-a zis: am gasit pe Mcsia (care se talcuieste: Christos).

lJ
\

24

INTRODUCERE LA VIATA MAleII DOMNULUI ,


a Preasfintei Niiseiitoare de DU11lneZeU a retinut ateniia, inca din timpul »ietii Ei piimiiritesti, hl.hu·or acelora care i-all. fost aproape sau. a celor ce au cunoscut-o ocazional. Chipul Ei luminos, discretia ~i delicatetea Ei, sensibilitatea sufleteascii precum. ~i faptele §i JllintlJtile Ei,toate acestea i-au impresionat profund pe apostoli, dar ~ipc toti ceilalti contemporani ai Sfintei Fecioare, De aceca este de la sine tnf'eles faprui ea amintirea Bi Iuminoasii a steiJ'uit ht sufletele ~i inimile tuturor aceloru ce au cunoscut-o ca fiinfa umana traitoare pc Piimiint: multii ureme ~i dupa pleearea Ei din aceastii lume. Se cunoaste faptul ca 0 bogata traditie oralii I-a mentinut uie amintirea in tot secolul I. Cund insii contemporanii Preasfintei Nascatoare de Dumnezeu au ineeput sa paraseasca aceastii lume, s-au gasit altii care, pornind de Ia traditiile orale, poate unii chiar de la texte scrise, so. Incerce aleiituir ea unei uieti a Maicii Domnului ern-e sa. fie euprinsii inh'e copertile unei carp. De aeeea se stie ea inca din secolul al Il-lea au existat serieri prin care se incerca reconstituirea viefii Maicii Domnului pe Piimimt: Astfel despre ruisterea si copilaria SfintL-i Fecioare ne vorbeste curusscura ,.,Protoevanghelie a lui Jacob", partea mai ueche a ceu-tii datand din anii 130-.140 d.Ch., lucrarea in 'intrequl ei ~i in forma eunoseutii astiizi datiuui de prin anii 15Q-200 ai seeolului. at II-lea. Jnsa cdc mai eunoscute §i cereetate lucriIri inchinate MaiC'i'iDomnului sunt In ordine urmiitoareles ' 1. ss Viata .Maicii Domnului' scr'isa de Sjantul Maxinl Marturi.~itorul ineeptmd eu anuls8o; '. 2. "Viafa Maieii Domnului" de Epifanie Monahul scrisa illeepa.nd LOU anul783 §i eontinuatii ~i la inceputul secolului urmiitor; 3. "Viata Maicii Domnului" sensa de loan Geometrul pe la [umiitatea ueaculisi al X-lea; 4. u Vial'U Maicii Domnului" a lui Simion Metafrastul tot pc la jumtitatea secolului al X-lea. Aeestea sunt de alifel ~ cele mat cunoscute §i importante Iucrtiri din 1!rimul rnileniu de crestinism care rte prezinia viata Maicii Domnului. Insii in rnileniul. urmiitor, peste tnt in lumea crestinii s-au scris numeroase alte uolume despre mata §i Iucrarea Preasfintei Niisciitoare dc DUllulezeu cal a trait pe Piimimt, dar ~i multe alte earti despre minunile savur§ite de Ea de-a lungul secolelor, Semnalez faptul ea §i In ROlnania a existat un interes deosebit pentrupersonalitatea Muicii lui Dumnezeu scriindu-se numerouse earti despre uiata Ei. Dau aiei ca exempba doar pe cele mai cunoseute ctnn sunt lucriirile "Fecioara Maria" a Pr, N.l. Ionescu, "ViataPreasfintei Fecioare Maria" de MonaluLl Gam.aliil Pavaloiu precum. si pc cea mai cunoscurd dar !ji mai recenta lucrare "Viaca Maicii Domnului" de Protos, Nicodini Mandita. Ant citat aici titlurile acestor lucrari, dar ~a dupii cunt spuneam. si mai tnainte scrierile despre uiata Sjinl'ei Fecioare Maria sunt mult mai numeroase. Cereetiuid aceste texte, dar ~i altele in uederea aleatuirii Bibliei Maieii Domnului, rni-am. pus urJJtatoarea intrebare: oare cati dintre CL-i ce au cunoscut-o, In timpul vic{ii .Ei piimimtesti de aproape 70 de ani, au crezut: cu adeoarat cujenleia gingu!ja, modesto, ~oasa ~i taLoutiIdin fata lor este cen care a adus pe Iume pe ins~i Mantuitorullulnii acesteia; pe Domnul
deoscbita
25

P ersonalitatea

,
i
!

ruisrru Iisus Christos? Este firesc sa eredem. ca in primul rand sfintii apostoli au crezut cu tiirie acest: lUCMl, apoi eeilalp ucenici apropiati de lucrarea Domnului Iisus, des·igur eu ~i multi altii cure au auzit despre lucrarea Domului Iisus pe Piimisnt §i au crezut in ea. ~i totusi ne putem lesne imaqina eelnumarul celor ce ail. crezut ca Fecioara Maria Lea nascut pc insu~i Fiul lui Durnnezeu, n-afost prea mare niei in acele ·vremuri. E de presupus insa ea in acelasi timp ell extinderea crestinismului in lurnea oeche, ruimiirul. admiratorilor Preasfiutei Na.seatoare de Dumnezeu sufi crescut 0 datu eu trecerea »eacurilor, dar el a ramas totseiizutin raport eu fiintele urnane ce viefUiau aici pc plan eta. $i astiizi, 0 mare parte dintre erestinii ce intra in biserici ~i partieipa La Sftinta Liturqbie, canta fi 0 preamiiresc pe Maica Viepi, CJ edfara ~ovuire ca Cea pe care 0 sliusese ~i 0 lauda este Maica Domnului, Preasfiintii Niiseiitoare de Dumnezeu, aduciitoarea pc Iume a tns~i Ziditarului ruturor celor uazute ~inevazute. $i totusi, raportiind. nUJnih·ul acestor credinciosi la intreaqa populatie u qlobuiui piuniuitesc din zilele nocsrre, de peste 8 miliarde de suflete, vorn cansrata Ctl tristete cii. eei ceo sliusesc, 0 luuda si 0 pJ·eamarcsc pe Maica Viepi §i a Luminii, acest riumiir este extrem de rnic. Ba unii, ~i ma refer aid la cei rataciti de la dreapta eredintii, mai uinsi. spun vOl·be urate, 0 hulesc ~i 0 batjoeoresc §i adue ocun· Celei Careia ar trebui sa-i aduca laude §i s-o uerrer-eze, cinstind-o ca pc 0 sjanta »enitii din lntpch·apa. Cerurilor, Pe Ea, care este lmpaJ·uteasa acoln sus, pe Cea fiirii de prihanii Care este in Cel"tLri,.,mai cinstitii decat Heruuimii fi fltai maritafara de asemanurc deeitt Serafimii", ...pe Ea care L-a niiscut pe DumnezeuCuuiuitul 0 improa§ca eu ociiri, batjoeuri ~i noroi,in loc sa-I tuiueii ml1lftLJniri, laude si .p1 eantariri. Pentru. a ilustra mafa ·fi aetiuitatea Maicii Domnului, a§u cum prevedea planul dat nOlLa de Domnul Iisus, am ales ea punet de plecare "Viata Maicii Domnului" scrisii la sfii.r~ihll secolului al Vl-Iea de ciitre Sfiintul Maxim. Marturisitorul consideritnd cn dintre toate Iucriirile cercetate, aeeasta este cea mai potriuitii Inl'r-o astfel de carte cum este Biblia Maicii Domnului, s.rantul Maxim MaJ·hLrisit"orul a scris aceastii lucrare bazelltdu-se atat pe traditia oralii, dar lnai ales pc· sursele prouenite din Vechiul Testament preCl1111 ~i pe relatiirile din Sfintele Evanghelii. Totusi pent:MI a aduce unele completari dar §i pelltJ*li a ilustru ma.i bine unele episoade ~i intamplari legale de uiafa Preacuratei Maici, ant· gasit potrivit sa intercalez Ia sflir§itul paraqrafelor din Sfontul Maxim. Marturisitolwul ~i uriele fraqmente din "Viafa Maicii Domnului" scrisa de Pratos, Nieodim. Mandifu. Ant faeut acest lucru ntai ales in acele locuri unde episoade cunoseure din viata Feeioarei Maria au fost doar suqerate sau. am.intite de Sfontul Maxirn Marturisitorul. $i ant fncut toate. acestea :;.; pentru a da eititorului posibilitatea sa ia contact atat eu un text ntai vcchi referitor la ucest subiect, text caracterizat printr-un stil. propria ~i 0 viziune personalii d autoT'Ull1i, cat ~i eu un text lliai apropiat de zilele nou.~tre ~i care, de asemnea, vine ell 0 oiziune personala, eu multii originalitate si stil propriu. Mu refer aid la "Viafa Maieii Domnului" scrisii de Nieodini Mandita din care ant ~i luat fraqmentele infcrcalate ~i nwrcate eu caractere diferite. lndemnul meu ciitre cititori este sa citeasca cu atentie aeest: eapitolal earfii. Auem aiei exemplui unei vieti luminoase, ave·m aici un exemplu hl.lburntor de daruire ~i 'iubire pentru oameni. Se poate spune, de u.~emenea, cii: un exemplu de viafu CU1 ata ~i pusii in slujba oamenilor a fost ~i uiata pamunteasca a Domnului nostru Iisus Christos care prin jertfa ~i saerificiui 8iiu ne-a dat noun piicato~ilOl' ~an.. u de a ne ~
g

26

II

.1

j.

'"

cititori, doar la fuptul ca Maica Preaeuratii este in Ceruri 0 inalta PLTs(n1.alitate, este Impiiriiteasii a Cerurilor, ca Piul Sau, Domnul Iisus este i1L~Jlii Dumnezeu-Cuuantul, ZiditOJ~1.1 i Fiui Tatalui Ceresc ,i cu toate , acestea ei it-au ezirat so. vina aid pe Piimimt in corpuri fizice, sa sufere §i sa se s~crifice pentru noi aloatand ca iubirea lor Dumnezefuscd este .fiira marqini. '$i not? Noi, biete fiinte pacal'Oa.~e,in Ioc so. ne patrundem de ~emplul, .de iitvafatura ~-i.de lucrarea lor, trecem. prin uiafafilra sa luam aminte la.toate aeeste exemple uenite din illlparafi,a lui Dumnezeut Sa ne opri,,! 0 clipc'i din zbucill.lllUI §i friimiintiirile acestei cieri, sa stam 0 clipa ~isa ne tntreb4m: pcntru ce ni s-a dat uiata pe core 0 avem, de ce am. venit pe Pamllnt,' sunrem rusi doar corpul fizic 'inelinat spre pliiceri ~~piicate sau este adeuarat ca in flinta noastra avem §i 0 scdnteie divina careia ii spunem. ifUjlet? ' Cartf!a aceasta, iubit'e cititorule, vine §ine dii riispunsuri la toate aceste intrebiiri dar si la multe altele .. Riunime doar ca noi sa citim, sa medititm la :toale acestea, sa 'ne ruqiim. Sflntei Treiml, Maidi Preaeurate ~-ituturor Celor din Ceruri care sunt gatain once clipa a vietii noastre sa fie aliituri de noi gi sa ne ajute, $i 'en 0 compLetare la viafa Maicii .Domnului am g~'-it potrivit sa pun aici gi douii materiale de care, atunci ctmd le vor citi, sunt sigur prietenii llo§fri se nor bucura. E uorba, III primul riind, de textui Iniiliurea Pecioarei, text apoerif atribuit lui Evodius, amintit ca episcop al Antiohiei, dar cere in realitate era arhiepiscop al Romei, succesorul. si fiui spiritual al apostolului Petru. in acest text cele doua momente, eel al rnovtii cllt gi al ina1tuni La Ceruri a .Feciomoei Maria sunf surpMllse atiu. in dimensiunea lor rea lii , puma.nteasca cat ~i in cea spiritualii gi consider ca prezenfa acestui text: ii va bueura pe eititori. Cei de-al doilea text face parte din mostenirea t'eologica a piirintelui Ilie Cleopa, binecuvnoscut in peisajul ortodoxiei romiinesti, Piirintele Cleopa ne dO. aici un dialog inlaginar, dar care ar fi pututJharte bine sa fie §i real, cu un seetar, unul dintre acei riitiiciti care indepiirtimdu-se de semul bisericii ,nama a aluneeat in erezii §i in rataciri. Se "tie cu atiit: sectele cut si unele culte protestante sau neoprotc."ltante all. abandonat cultul Fecioarei Maria, ba mai mult au gasit potriuit s-o huleasea gi 8-0 poneqreascii spuruind, aga cum am mai amintit in acest: cuvCint introductiv, vorbe de batjocurii gi ocarii la adresa Preasfintei Nuscatoare de Dumnezeu, Aceast'a problema a pozitiei sectelor §i cultelor protestante ~-ineoprotestdnte fa 1'0. de Maica Domnului au ilustrat-o gi prin fraqmetite din cartea lui Nicodim Miinditii inserimdu-le la Ioeul. potrioit gi, iata cd 0 ilustrez §i prin. acest text al piirintelui llie Cleopa. Era necesar acest lucru lutrucal' aeeastii problema nu apiiruse inca pe vremea cand Sjantul Marint Marturisitorul si-a scris cartea despre uiafa Preocurute .. Maim. si

milnhti ,i de a ajunge in intparapa

Cerurilor, Sa ne giindim, iubifi

ca

27
,

"

FERICITUL PAruNTELE NOSTRU MAXIM FILOZOFUL ~I MARTURISITO"RUL


slava ~i Iaudii a Preasfmtei Imparatese, Preacuratei ~iPreabtnecuvantatei Nas cato are de Dumnezeu ~i pururea Fccioarii Maria, ~iinsemnare eu privire la viata sa neprihanita ~i fer-icitii de Ia riaster-e ~i pana la moarte
PROLOG
I. J\.liicultati aceasta toate neamurile ~i plecati urechea, locuitori ai Pamantului [el Dt 32,1]. Veniti toti credinciosii ~i adunati-va totl prieteuii lui Dumnezeu, Illlparatii Parnantulul sl toatc popoarele, mai-marii ~i toti judecatnrii Piimiintului, baietii ~i Ietele, batranii ~i pruucii, toata limba sl tot sufletnl! Vom praznui, vorn canta sl Yom prearnari pe Preaslanta, Preacurata, Preabiuecuvantata pururea Fecioara Maria, eea de. pe scaunul lmparatului, mai analt dedit heruvimii ~i serafirnii, Maica lui Christos, Dumnezeul uostru, in cetatea lui Dumnezeu [Co".stafltinopol] iutnl cure a fost proclamata Slavita [ef. Ps 86,3], Aleasa Intru vecii prin planuJ eel uegrait allui Dumnezeu, Templul Duhului Sffint, Izvorul Apei celei Vii, Raiul Pomului Vietti, Via tnYerzitil din care s-a ivit Strugurele Nemuririi, Raul Apel celei Vii, Area in care a fost cuprins eel Necuprlns, Vasul de aur care a primit Mana Nemurlrli, 'foiagul eel neroditor cure a odraslit Spicul Vietii, Floarea Fecioriel cea plina de mlreasma harului, Crinul Frumusetii Dumnezeiesti Fecioara $i Maica din care S-a niiscut Mielul lui Durnnezeu Care ridiea pacatul lumll, Granarul mautuirll noastre mai inalt dedit toate puterile Cerului, Toate neamurile care ati prirnit propoviiduirea Evangheliel, inal~ati-va mainile ~i laudati-o cu glas de bucurie ~i cuvintc dulci, en glas auzit, cu gins raSllnator, caci e de datoria noastra, a tuturor llmbilor ~i a intregii firi a oameuilor, sa preamarim §i sa laudam pc cea care s..a faCllt mantuirea noastra, Caci cuvenit lucru a fost ca in clipa in care Ziditorul sl Dumnezeul a toatc a vrnt sa vina printre oameni, aceasta Preafericita si Prealaudata sa se fi aflat vrednlca de El $i s~ila$ at Lui cu adevarat Dumnezelesc $1 frumos. FrU11l11Sefea ,., a pliicut impiiralului [ef. Ps ~4,13J sl .E! a hotarat sa Se ei salasluiasca Intru ea. In acelasl chip, e acum de datoria noastra sa pregatim lauda ci, ca sa primirn 0 limba vrednica ~i 0 intelegere care sa rosteasca dupa cum se cuvine slava ~i praznuirea ei. Dar nimeni dintre oameni nu ponte cfinta ~i preamari cu vrednicle si dupa ('.uvUnta pe Prcasfanta Nascatoare de Dumnczcu, chiar daca s-ar aduna zed de mii de Iimbi, chiar daca ar veni la unison toate neamurile oamenilor, ele n-a fi in stare sa atinga vrednicia laudei ~i slavei ei. Or, Iiindca nu e cu putiuta sa ne apucam cu vrednicic de lucrarea preamaririt ei, vom arata pe masura puterilor noastre Inflaeararea noastra ill a lauda §i a canta pe Maica lui Dumnezeu, nadejdea §i
,

Cant ~i preamarire,

28

.,
mijlocirea nnastrii. Caci asa cum nimeni n-are destula tade pentru Fiul ~i Dumnezeul ei, tot asa ~i Preasfanta Lui MaieA se va arata sflntind ell milostivire pe masura neputincioaselor noastre puteri Iauda ce se cuvine dulcetil sale. 2. 'De unde s-a ivit, care au fost parintii ei, cum a avut Inc cresterea ~i purtarea ei neprihanita, ~i cate prearnariri s-au savar~it. in ea de la nasterea ~i pana la moartea ci vom spnne en ajutorul harului ~i Preasflntei Fecioare, dici insu~i harul ~i ajutorul ei ne vor da taria ~i cuvantul potrlvit ill clipa deschiderli gurii. Cad daca vom spune dupa puterile noastre despre Stapauul ~i Fiul ei, lucrul nu va fi nepotrivit, fiindcii slava $i renumele el raman intregi, pentru c.il de la EI slpnn EI este fcriclrca ~i slava neprihanitei Sale Maid. Astfel, tot ceea ce vom scrie ~i vom insemna sunt lucruri vrednice de crezare venind de la rnartori adeviirati din adunarile oamenilor iubiti de Dumnezeu. lnffii de toate de la Srmtii Evanghclisti ~i Apostoll, apoi de la de-Dumn~zell purtatorli Sfinp Parinti ale caror cuvinte pline de toata Intelepclunea sunt scrie de hurul Duhului Sffint, iar faptele lor sunt frurnnase ~i placute lui Dumnezeu. Acestia sunt Grigore 81 Ncocezarcii faeatorul de minuni, Marelc Atanasic al Alexandriei, fericitul Grigorie al Nyssei ~i Dionisie Areopagitul, ~i altii asemenea lor. Chiar daca Yom spune unele lucruri care provin din carti apocrife, aceste lucruri vur fi totusi adevarate $i Ilpsite de greseala, fllnd deja primite $i int~rite de Sflnti! Parinti pomeniti mai sus. Cacl asa graie~te Sfalltul Grigorie at Nyssei: ,J>upa CUOl am citit intr-o carte apocrifa ca era cineva care se distingea in purtarea sa potrivit Legii, ~i ca parintele Prcasflntci Fecioarc Maria era renumit pentru milostivirea lui ..." COPILAluA. 3. 2:1 se nurnea Joachim ~i se tragea din casa lui David, 'imparatul ~i Proorocul, tar numele Ierneii sale era Ana. ~i a fost lipsit de copil pana la adanci batraneti c.iici fcmcia sa era steapa. Dar prin Legea lui Moise ii fusese harAzita acestela cinstea femeilor care nasc prunci ~i care n-a fost data femeilor lipsite de prunci. intr-adevar, Joachim ~i Ana erau respectati lji cinstiti in fapte ~i in cuvant, cad erau cunoscuti ca filnd din neamul lui Iuda ~i David ~i urmasl ai imparaplor [lui Israeli. Dupa care, la siar~it, casele lui Iuda ~i Levi s-au unit, spita lmparateasc.a sl cea preoteasca s-au amestecat, Cad a~a sta scris despre loachim ~i Iosif, logodnicul Sfintei Fecioare [cr. Mt 1,16 sl Lc 1,5]. $i macar dupa rudenia cea rnai apropiata, el se nurnea din casu ~i semintia lui David, ei vor face atat una cat $i cealalta: una prin firea care este a lui David, cealalta prin Legea ai carei leviti erau, Fericlta Ana era astfel lji ea 0 ramura aleasa a aceleiasi case, si aeest lueru prevestea ea Imparatu] care unna sa se nasca din copilul lor avea sa fie preot in eel mal inaU infeles al cuvantulul, fiiod Dumnezeu $i om. Dar lipsa copiilor intrista tare pe respeetatii ~i einstitii parinti ai Fecioarei din pricina Legii lui Moise $1 a flecarelllor din partca oamenilor lipsiti de minte, pe efind ei vroiau sa se nasca din ei ceva nu numai pentru a sterge ocara lor, dar sl cea a lumil intregi, pcntru a 0 duce la 0 slava mai inalta. Atunci, asernenea Intaiei Ane, maica lui Samuel [ef. Rg 1,9], fericita Ana a plecat la Templu si s-a rugat Ziditorului a toate sA-i dea rodul nasterii, pentru ca la randul sau ea sa-I inchine in schimb darul primit de la EI. Vrcdnlcnl Ioachim nu a ramas nici el mai prejos, ~i cerea lui Dumnezeu sa fie izhdvit de lipsa pruucilor, ilZ vremurile acelea era obiceiul ca sotii care nu fiiceau copii sa fie considerati de top. ca: pl1clito$i, netrebnici inaintea societiuii omenesti ~i a lui Dumnezeu. Pe atunci

lumea credea cli soti! Jiirli copii sunt pedepsui de Dumnezeu pentru oarecare plicate
ascunse §i grele. Nimeni nu vrea

sa miiniince

La masii cu diinsii. In Bisericii li se riinduia

29

si li se hotdra sada in locul eel mai de jos, la spatele tuturor celor ce aveau copi1. Ciind duceau daruri la Sfiinta Bisericii, jertfa lor era primitd la urma tuturor celor ce aveall copii. Astfet erau socotui $; Sfintii drepti Ioachim. $i AIUl de toata lumea. Adiinc intristati .# indurerati pentru aceasta, amtindoi dreptii .soti adeseori se rugau lui Dumnezeu eu lacrimi fierbinti ~i cu post, ziua si noaptea, ca sri Ie diiruiasca si lor copii. Intr-una dill zilele acelea ale tntristarii # rugiiciunilor zilnice pe care ei le fiiceau inaintea lui Dumnezeu, sosind un mare praznic al evrellor, dreptul Ioachim a indriiznit a aduce daruri bogate, jertfe de mare pre" til Biserica Domnulul din Ierusalim, inaintea celorlalsi evrei cu copii, ce-si aduceau darurile lor fiecare, dupii puterea sa. Mare i-a .fost durerea ~i intristarea ciind s-a vaZllt respins, ociuiu ~i izgonitcurusine de la Altar. Isahar, Arhiereul anului aceluia, respingtindu-l ell. daruri cu tot inapoi, I-a infruntat ziciindu-i: "Nu se cade nouii a primi din miiinile tale daruri, fiindcd sunteti sterpi, fara de copii, deci lipsiti de Dumnezeiasca binecuvtuuare pentru oarecare piicate tainuite ale voastre. RamOi. a-ti da daruriletale la urma tuturor evreilor cu copii, dup/i riinduiala noastrii bisericeascii." in acelasi timp #. loc l-a mai umilit $; un evreu din semintia lui Ruvin, improsciindu1 etc cuvinte musciuoare ~i zictindu-i: .Pentru ce tu, sterp fiind, apuci inainte de 1Z0i, piirinti cu copii, ea si! aduci darurile tale inaintea lui Dumnezeu? Au nil vezi tu cat de nevrednic esti a~fi aduce jertfele ca noi, (Jdatli ce rtii cii n-ai liisat urmasi fit Israel ca noi? 1"" Acestea si alte ociiri auzindu-le dreptul Ioachim, ."i-amiihni: mult si a plecat de la
. .

sa

Biserica Domnului foarte tntrisuu, umilit si defiiimat. Atunci i Sea tntors strdlucirea serbiirii aceleia in intristarea neguroasii §i bucuria praznicului in pliingere ~i tdnguire
dureroasii.

Pleciind rusinat din Bisericii; atiil de groaznic s-a mdhni; $i amiirfi.t fit sufletul sdu, inciit treciind pe lallgli casa lui a tis catre Ana, sofia sa:,,AlllJ! Ano! Pe mine 1lU mii mai trage inima .'Iii intru in casa mea. Sunt asa de miihnit ri rusinat din cauza nerodirii noastre .•cli nu-mi mai ville-sa mal stau in casa nici sii mai fiu viu miicar 0 zi, [iindcii tare mai suniem noi urgisiti de Dumnezeu fi de oameni ... Ano, III rlimdi acasii. Fii milostenie ctu pop $i ascunzitndu-te ill grlidin.fi, roagii-te lui Dumnezeu fierblnte r :'Iii lie diiruiascii ~i nouii copii." Acestea ziciindu-le bii/rullul Ioachim indurerat, s-a dus ill. pustie la pastorii turmelor sale. Ajungiuul acolo Sea aruncat cu fata La pamant, a plans cu lacrimi fierbinti inaintea lui Dumnezeu, Care nu lediiruise copii, din care' cauza fusese infruntat, oeiirfit, defiiimat ~i rusinat in Templul din Ierusalim. milostiv ~i dJruit~r din belsug a privit la rugaciunea D~eptului [cf. Pr 15,29] ~i a dat de veste Iiecarula dintre ei, Mal intai i-a dat de veste lui Ioachim pc cand acesta se atla la nJgaeiune in templu.Un gins de sus s-a faeut auzit lui spunand: "Vel primi un copll care vafl 0 slava nu numal pentru tine, ci pentru lumea intreaga", Ioachim a facut cunoscuta aceasta veste ~i Iericitel Ana, dar aceasta n-a incct.at rugaciunea sa catre Dumnezeu cu lacrimi arzatoare. Si atunci a prlmit ~i ea din partea lui Dumnezeu vestca cea buna in gradina in care-I aducea jertfa lui Dumnezeu cererilc $1 rugaciunile ei. ingerul lui Dumnezeu a venit la en $1 i-a zis: "Dunmezeu a auzlt rugaciunea ta ~i vei naste pe Vestitoarea bucuriei, ~i vei pune numele ei Maria, cad prin ea se va face mantuirea intrcgii lumi!" Vestirii i-a urmat rnsarcinurca-si Ana cea stcarpa a niiscut pe Maria I.. minatoarea a toate, caci asa se talmAc.e$te numcle u Mariam: "Lu~inatoarea". Atunci cinstitii parinti ai fcricitului ~i sfftntului prune au avut mare bueurie §i Joachim a facut ospa] ~i a chernat pe toti veclnll, stiutori de carte sau'nu ~i top au preamarlt pe Dumnezeu Care a faeut pentru ei 0 asemenea minune, si ustfcl chlnul Anei s-a prefacut tntr-o slavu' mai iDalia, adicJ usa usii lui Dumnezeu, u~a a vietii ~i tnccput al slavite! Sale petrcceri. incepand acum se cuvine sJ illaltam

4.

Si imparatul

de

30

cuvantul nostru spre slavcle $i tainele ei mai Inalte, prin harul, mijlocirea sl ajutorul ei, cad ea este pricina $i daruitoarea a tot binele. Ortodoxia noastrii siirbiitore$f.e nasterea Preasfiniei Fecioare Maria ttl. fiecare an la 8 septembrie. Dupii nouii luni de bucurie cresctinda, Sfanta ~iDreapta Ana a niiscut pe Fiica cea Preacuratii $i Binecuvtintatd, pe Preasfiinta Fecioara Maria, pe 'incepiuoarea si mijlocitoarea miintulrii oamenilor. Nasterea Ei a umplut de bucurie pe piirin(ii. Siil, Ioachim $i Ana" Cerul Ii Plimantul # pe toatii lumea din toate vremurile. Odatii cu nasterea Preasfintei Fecioare, lumea s-a umplui de bucurie in nddejdea eliberiirii sale din sclavia piicatului; din tirania Satanei $i din osiinda Iadului .. Lucifer ca ingerii slii intunecati se ingrijorau lnfuriindu-se in fundul beznei ladului, simtind cii ziua surpiirii impiiriitiei intunericului se apropie. Diavolul, care dupa surparea protopiirintilor nostri Adam $i Eva din fericirea Raiului, devenise domn si stiiptin al lumii, care gemea strivitii sub picioarele lui; acum se cutremura ingrozit. in ziua aceasta a nasterii Preasfintei Fecioare, el simtea apropiindu-se prezicerea pedepsei Dumnezeiesti asupra lui: "Vrajma.$ie voi pune intre tine (diavole) $i intre [emeie (Fecioara Maicii), aceasta va

zdrobi capul tau... " (Fac. 3, 15; comp, loan 3, 14.17). Nasterea Preacuratei Fecioare este, pentru Satana izvor de groazd $i fricii cumplitii: Prunca aceasta infricosare cumplitii diavolilor oa 0 armata puternicii; adevereste $i inteleptul Solomon; este bucuria ituregului

~'ipentru ostirea lui lnfernalii; un

Sfantli chiar din leagiin este 0 randuifii in linie de biuaie; cum Univers.

5. Cand eea care avea sa hraneasca pentru noi pe Christos Dumnezeu ce urma sa se nasca din ea, a trecut de vfirsta prunciei ~i a avut trei ani, ferlcitii ei piirinti au dus-o la Templu, la Ternplul lul Dumnezeu, ~i acolo au incbinat-o lui Dumnezeu, asa cum ii nigaduiseri'i inainte de nasterea ei, Au adus-o cu slava ~i clnste, dupii cum se cuvenea. Fccioare multe mergeau inainte insotind-o co Belli stralucitoare, dupa cum "('stise mca de laineeput imparatui ~i proorocul, stramosul neprihanitei fecioare spunand: ,.,Adllee-se-vor impiiratlllui [ecioare ttl urma ei, prietenele ei se vor aduce tie [Ps 44,16]; caci proorocul a spus de mai maiute aceasta ell rcferire Ia adueerea ei Is Templu $i eu referire la fecioarcle care mergeuu inainte §i 0 lnsoteau. Dar aceasta . proorocie nu se Intelege numai cu referire la acest fapt, ci sl, mai departe, cu referire fa sulletele fectcrelnlce care au dilcat pe urmele ei ~ipe care El le-a numit prietenelc ci [In 15,15]. Macar cil toate sunt mal prejos in ce priveste prietenia ~i ascmanarea, totusi, prin harul ~i bunatatea care vin de la Pruncul ei, Domnul, sufletele sfintilor sunt numite prietenii ei tor asa cum insu~i Domnul §i Ziditorul a toate n-a socotit nevrednlc sAfie numiti Irati ai Sai [cf. Lc 8, 21] cei care-I sunt placuti si-L imita, Caci, Intradevar toate suflete dreptilor, care prin fiptuirea sfinteniei au reusit sa se f~ci'i prietenii ci, vor fl vrednice de ajutorul sau ~i vor Ii unite prin bar cu Domnul $i Fiul ~i vor fl conduse in Smntu Sfintelor cereasca, Sau, dupa cuvantul Apostolului Pavel, asa cum Fiul sau a intrat ca Inaintemergator pcntru noi [ct, Evr 9, 12], tot asa lji aceasta Prcasfanta Malca ~i Maica a Domnului va intra cea dlnta] dintre toate in odihna Cerului, iar in urma ci, prin mijlocirea ei, vor fi conduse aid ~i eclelalte sul1ete ale
sfintilor.

Minunata Fecioarii Maria a fost crescutii in casa pdrinteasca pam] La vttrsta de trei ani. Piirintii Sa; reamintindu-si de fiigiiduirt(O. datil lui Dumnezeu, au fiicut pregiitiri bogatepentru ducerea Fiicei lor La Bisericii. Preabinecuviinuua Fecioara Maria a fost data in casa Domnului, III locasul destinat [ecioarelor aduse anume pentru a sluji lui Dumnezeu. Istoricul losif Flaviu spune cii pe langii Templul din Ierusalim - zidi: de Solomon, iar dupii ciidere, diiriimare ~'ipustiire, de Zorobabel - erau imprejur chilli cu cale trei caturi, 30 de chilii III fiecare rand al caturilor, adicii 90 in total. Acestea erau destinate: parte pentru fecioarele predate i"
31

slujba Domnului pana Ia 0 vreme, alta parte eraa pentru vaduvele care fiig/iduiau piizirea curtuiei pfillli LasfiirriJuL vietii lor, cum a fost Sfanta Ana proorocita .•[ata lui Fanuil (Le. 2.• 36-38). De alta parte erau nazireii, unii biirbati care vietuiau tit chipul monahilor, neelisiitori(i. Alte cam ere .pentru primirea striiinilor, iar altele erau destinate pentru Arhierei, Preoti si Leviti, slujitorii Templului. Acoin fit locasul fecloarelor a fost a'J'Iezat(; a locui ~ilucra Preasftinta Fecioara Maria. Prunca de trei ani, riinduindu-se lango Diinsa [ecioare mai biitrttne ~'imai iscusite in cunoasterea Dumnezeiestilor Scripturi si a lucrului miiinilor, ca din copiliirie sa se deprindii ell. acestea. Acolo veneau adeseori ~i 0 cercetau prinsiiEi, mai ales Dreapta A 110, care se ostenea a 0 fnviita pe Diinsa. Dupii ciuva timp de La ducerea !>i asezarea Preasfintei Fecloare Maria ill Templul din Ierusalim, Slantul ~i Dreptul loachim s-a mutat din aceastii viafii, fiind -fn vfirsta de 80 de ani. Sjtmta ~i Dreapta Ana ramil"tmd viiduv(i, a plecat din Nazaret la Ierusalim, unde vietuind tn apropierea iubiiei sale fiice, ffl Biserica Domnului, slujind ziua si noaptea lui Dumnezeu eu post ~'irugiiciune, dup(; doi ani s-a mutat ~i ea ctitre Domnul, fa vttrsta de 79 de ani. S/anta Bisericii le sarbtitore§te amintirea in ziua de 9 septembrie. In acest loc ales §i Sffillt a petrecut Preasfiinta Maria 12 ani, sub supravegherea Preotilor ~'ia fecioarelor intelepte, rugtindu-se neincetat lui Dumnezeu, cercetiind cu deamtinuntul Dumnezeiestile Scripturi §i lucriind eu mdinile la toarcerea ldnei, a inului ~i la feluritele cusdturi eu matase.

6. :M..r. grahesc sa povestesc celelalte lucruri ale Fecloarei celel Dumnezeiesc impodobite, dar cugetul meu nu se ponte lua Ia Illtrecere co cuvintele Iericltului prooroc David. Sa ne aducem, asadar, aminte pornind putin mai de sus ~i sa cugetam ce rei de proorocie De impArta~e~tc mal dinainte slavitul rege ~n. prooroc cu privire la Fericita ImparMeasa ~i fHea, .Maica lui Dumnezeu, Cad In Psalmul 44 el a faCUlt mal intai aluzie la Impiiratul ~i Finl ei spunand di Dnhul srant e eel care I-a dat chipurilc slavei Lui: Irumnsetea vederii Lui din 2mandoua partile lPs ~, 32 ~D5], revarsarea harului pe buzleLui [Ps 44, 3h] ~! pogorarea inleJepciunii, ungerea bucurlei [Ps 44,9], vasul puterll, paza arcului, mcmgerC8 sabiei peste coapsele Lui [Ps 44, 4], toiagul purtaril de grijA~i toiagul puterf [Ps ~Ifi, 8] care SU1IlIt vestitoril LOi, chipul Intruparii Sale prin aceea ca sade cu adevarat pentru pace $1dreptate ~[, rna! presus de toate acestea, izb1\nda Lui obsteesca, biruinta ~ft impArapa Sa V~IDCU. Dar iacand asemenea proorocll stralncite ell privtre la Domnul nostru Iisus Chrisaos, de fundletflJ Ie-a potrivit in gateU pentru Preastanta Sa IVIaica. ~i daca uni] au talcUllut aeeste cnvinte cu prlvire ~e Biserici, .1IlU este nici 0 piedica m a cugeta la ele ~i ca Ia uncle ee 0 prlvesc pc Preasffmta Nascatoare de Dumnezeu, cad cuvintele Dnhului §fanthu trebuie intelese intr-uID , singun.· chip, en dupa feluritele lor illtelesnri, pentru ca sunt comori de lucrurl bune, ~i chiar ~i Parlntii care le-au tfilcuit CaB privire In BisericA au spus lucruri bune, Iar a cugeta din nou la prourocia prlvitoareIa Nascatoarea de Dumnezeu e lucru adevarat ~i Iipsit de ratacire. 7. 'Vedeti, asadar, cat de plinh de bar e lnvafatufa acestuia nu nurnal cu privire In aducerea la 'I'emplu, cl ~D celelalte haruri duhovnicesti, ~i Ia frumusetea ~i:' Stiitutla a Impiirdteasa de-a dreapta Ta [Ps 44,111]. Acest cuvant invata ducerea la Tcmplu, asezarea Ia dreapta altarului in Sfaota Sflntelor socotitii cu adevarat a Hi dreapta lui Dumnezeu, Dupa caret arninteste manunchiul podoabelor en, cat de pUnA de gratie a fost, ~i cAt de mult a fost Illlpodobita CUl vcsminte cusute de aue ~i in multo culori, Ve~m§l1tuft carle pe ea plin de gratie, ftiinrllc.a to ate aces tea sunt spuse desprc gatea)a el dnhovnlceasca. ~i daca pomeneste de tesatura de aur, multimea podoabelor sale iJI1 multe cnlori invafa nu mal putin cAflecare din acestea sunt gratioasc ~i striivezii, Dar adnnate Iii reunite, gratia lor este 'inca ~i mai mare §i sporita, Iiindca sunt adunate ill
A •

32

sufletul fericit al Preacuratei Fecioare. De aceea s-a spus: infrumusetatii de giitealii ill multe culori [P.\' 44, 11], adlca 0 frumusete aldtuita din fapte bune ~i cuvinte durnnezeiesti cu t.otul dupa voia lui Dumnezcu, Mantuitorul ei; asa cum curcubeul ce se vcdc in nori e unul prin ipostas ~i prin nume, dar Sf vede in multc culorl ~i granos, tot asa Preacurata Fecioara a Cost impodobita inca din pruneie cu gateala de nerostit a podoabelor in culori felurit.e, §i pe masura ce crestca co varsta, cu atat crestea ~i gliteala podoabei el. De aceea Irumusetea ei a pia cut Imparatului ~i EI S-a sala~luit intru ea. 8. Insa cat de bune ~i potrivite sunt $i cuvintele urmatoare: Ascultii, fiicd, si pleac(; urechea fa [Ps 44, 12l! Asculta, adica, tntaiclc vestiri despre tine ale proorocilor din partea Duhulul Sfant si Istoriile noi cuprivire Ia parintii tiii, la sterpiclunea sl batranetlle lor, la rugaciunile ~i cererlle 101',~i Ia vestirile din partea lui Dumnezeu cu privire Ia nasterea ta, ~i la nasterea ta neasteptata ~i minunata prin harul tau. Vezi ~i aducerea ta de acum la Templu ~i sa]a~hJirea ta cu cinste inauntru] acestula, ~i crestcrea minunata in Sfanta Sfintelor, unde arhiereii intrau 0 data pe all [Evr 9, 7J. Vezi cresterea ta minunata $i pe ce daruie () crestcre inca ~i mai minunata, pleaca urechea ~i fii gata sa primesti aceasta vestire si salutarea slavita ~i zamlslirea fara de samlinta a Cuvantului lui Dumnczen. Si mintea ta sa nu stea la poporul iudeilor ~i la casa parinteasca. $; uuli poporul tiiu $i casa piirintelui tliu [Ps 44, 12], ~i tot ceea cc e in IUIDt! si imbracA un euget nou ~i 0 nadejdc tare, $i asa [rumusetea ta va pliicea imparaJului [Ps 44, 13], ~i vei fl vrednica sa te numesti cu adevarat Maica Lui. Dar el (David) si-a impodobit ind $i mal mult proorocia sa ~i a invalat trimiterea sa din partea celor bogap $i slujlrea sa. De aceea a spus: [etei tale vor sluji bogatii norodului [Ps 44, 14b]. Caei ~i atuncl multi uarnenl de neam bun si de vaza din popor s-au adunat la venirea ei La Templu, dar ~i acum inca bogatii eei plini de bunavolnta dumnezeiasca sunt cei ce 0 slujesc ~i 0 preamaresc in Duhul Sffint.
....
.

eel

9. 'Dar pentru ca §i lucrurile sa se asemene unul altuia, ~i ca in respectul dinafara sA sc vada Iauntrul inca ~i mai adanc $i mai slavlt, de aceea spunc: Toatii slava diniiuntru a fiicei impiiratului [Ps 44, 15]. Dar nu numai prin gatelilc ei ne va inva~a. ea bogatla lliuntridi, ci si prin harurile Duhului Sffint mal ad§nci decat orice cugct $i a carnr prisosire sl frumusete sunt negraite, De aceea, ca un chip al unirii ~i al amest.ecului lor, ea a primit valul de aur, E invesmiintatii lIZ viii de aur fi giitiiii in culori [elurite CPs 44, 11] pentru ea, asa cum acestea apar impArp.te flecare dupa chipul san ~i sunt reunite toate in vesmantul a carui culoare sunt, tot asa harurile $1 podoabele Fericitei Fecioare sunt ~i elc felurite ~i toate sunt aduse ~i gAtit.e de unicul Duh Stant. A~a se savar~e~tc aducerea la Templu a Fecioarel, mtr-o asemenea bog ape pe care nu o poate urma un cuget slab, niei nu 0 poate rosti 0 Iimba gangavA. Dar care a fost sederea ei in Templu ~i pe ce scars a minunilor sale? Trebuie sa urcam scara cerului, cacl dupa noua ~i minunata ei trimitere ~i infap~are la Templu, prezenta ei in Templu 'ora dmine mal nevazuta, ~i cresterea sa mal minunata, ~i sporirea cu cugetul mai aMuca, pentru ca hrana sa vcnea din Cer ~i ea 0 primea din mana Arhanghelului, ~i 0 data cu crestrea trupului, sporea ~i rfinduiala ~i cunoasterea mintii, ~i ea primea inyAtatura desavarsirli de la ingend, hranltorul ei; am spune chlar mai mult ca prin harul Slintei Treimi ca sporea crescand in statura sl in hal', asa cum spune Evanghelistul despre Fiul ei [Lc 2, 40] ~i tnalnta prin cresterea staturii pe masura hranei cu care se hriinea, iar in ccle duhovnlcesti pe masura c.AIAuzitorului ce ii fusese dat prin harul lui Dumnezeu ~i prln ocrotirea Arhanghelului; pentru eli lucrurilc stateau astfel incat, pentru cea harazitii sa cuprinda in sanni siu firea dnmnezeiasca cea nccuprinsa, lucrarea sa Sa fie mai adanca decat flrea,
33

10. Ve aceea, Scriptura vorheste despre Illfiifi;mrea sa trupeasca sl dcspre podoabele el, fiinddi totuI la ea a fost minunat, faimos ~i vestit. Caci ii pHicea sa invete ~i era o ucenica buna, pastrand oricc cuvant bun, ~i plina de cugetare la dumnezeiestile Scripturi ~i de toata Intelepciunea, fiindca urma sa se facalYfaicA a Cuvantului ~i Tnte1epciunii lui Dumnczeu, gata spre a rosti cuvant ~i a primi vestireprin viu grai, dupa cum sm scris: deschls-a gura sa cu iruelepciune ~ a pus raflduialii limbii sale [Pr 29, 43], dici acestea sunt cuvintele lui Solomon spuse despre ea, ~i urmatoarele: a tmbrdcat taria si frumusetea sa [Pr 29, 44] prin harul ~i taria care s-au nascut din ea, ~i s-a l111bracal in frumusete, A imbracat tarla ~i s-a lncins prin Cel Ce S-a Intrupat dill ea. S-a imbracat In frumusete ~i s-a incins in tarie, si de aceea este potrivit sa rostim despre ca si cuvantul urmator: S-(l bucurat ill zuele de pe urmii [Pr 29, 44] ell Tmparateasa a toate, cAci ea tine toate ~i de lao margine la alta a lumii toate ii sunt supuse si 0 preamaresc, pentru di ea imparate~te impreuna cu Fiul ~i Domnul ei §i, mal rnult incli, va domniin zilcle de pe urrna, atuncl cand va uvea loc srar~itul ~i mistuirca acestei lurni trecatoare, Atunci va donmi Impreuna co Fiul sau Preadulce in Imparapa Sa lara de sf§r~it ~i nepatrunsa. Minunata Fecioarii Maria a vietuit in Templul S.falli din Ierusalim 12 ani. Aid au cercetat-o ctuva limp Dumnezeiestii Sui Piirinti: Ioachim ~'i Ana, dar mal mult maica Sa AIla, panii fa trecerea lor din via(ii Ei mergeau i.a Diinsa spre a 0 vedea §i a 0 lltvii/a a vietui in siintenie. , 'J ~ • A§a fac si unii credinciosi crestini c:u copiii lor bine crescuti in spiritul Ortodoxiei Crestine, ciind ii diiruiesc tn Sfintele Mallastiri pentru a se sJi.n(i # a sluji in toatfi viata lor lui Dumnezeu. Aici In Dumnezeiescul locas, Sjilllta Fecioara Maria, pe cat crestea cu trupul, cu neasemiinare mai mult crestea cu Duhul $i ell minunata 11l!elepL'iulle. Pe ,cat era de iubitoare de Dumnezeu, pe atiua era si [oarte iubitoare in cercetarea $I, deprinderea cunoasterii Dumnezeiestilor Scripturi §i in lucriirile !esaturilor ~icusiiturilor vesmintelor arhieresti; preotesti ~'ibisericesti, pentru impodobirea Templului Sjant. FUnd foarte agerii ~i luminaui fa minte, a tm1ii(llL grabnic Scriptura evreiascii $i deprins minunat de bine lucrul miiinilor, lucriind ell spor la toarcerea ldnei, a inului, fa lesOturl si cusiituri cu miiiase. Priceperea ei cea buna $I, lucriirile artistice ce-i ieseau din nuiinl erau tuturor de mare mirare. Ea lucra mai mult piinzeturile ~i cusiaurile acelea c:are puteau fl de trebuintii Arhiereilor, Preotilor ~ slujbelor Bisericii: Mai pe urmii, pe vremea petrecerii Fiului Stiu ell Trupul pe acest Piimiint, din aceste lucruri se putea hriini omeneste, cu cinste. Eo a tesut eu miiinile Sale peste tot, fiiri; de nici 0 cusiiturii, Hiumul, pe care-l imbriiea iubitul Slilt Flu. Domnul nostru Lisus Christos, pentru care ostasii c:iUiiiau aruncat sortii; # toate celelalte haine pecare le-a purtat Ef ill cursul vietairii ~'i activitiitii Sale Meslanice pe Piinutnt. Hrana care i se dadea zilnic, dupii riinduiala Templului, Sfiinta Fecioarii 0 impiirtea siiracilor $i striindor .. Ea ajunsese La 0 asa de ulalUi sfintenie, l.ncal nu-i mai trebuia hranii piimimteasca. Sfituii Piirinti mtirturisesc cii in timp,J.r vietuirii Sail! ,n Templu a fost hriinitli de miiinlle ingerilor ell paine cereascii $i cu o hranii str(ii1lii # nestriciicioasii; care IW era ViiZlltii de ochii murltorilor.

11. Caci hun sl foarte potrivit lucru este sa pomenim !ji aceste cuvinte ce-si urmeaza unul.altora. Femei lara numar au avut bogatii splrituale saumateriale. Multe au avut puterc, dar tu le-al lntrecut pe toate prin fire sl, prin cunoastere, al spnrit mal mult decat toate in hand dumnezeiesc printr-o nasteremai presus de fire. ~i daca marturiile Scriptnrii ne fae sa zabovlm putin asupra intamplarilor vietii ei, e bine sl potrivit ca acestea sa fie scrise Intru slava ei ~i spre Iolosul prleteuilor lui Dumnezeu,

34

Dar sa ne intoarcem Iaintaiu] scop al cuvflntului, did asa eum din toate pirple ea este mal adaneA sl mai slAvitA dedit torn oamenll, tot asa sl randuiala $i purtarea de grija dumnezeiasca a vietii sale e nease~lanata. in vazul tuturor, ea s-a facut toata plina de har, ba chiar, am putea spune, ~i cinstita rnai presus de mice har, intelegntnare prin privire ~i cuvant, avand iniuntru) ei vedenii dumnezeicsti, ell totul str~in~ de tulburarc, manic $i flccareala, frumoass la suflet ~i Ia trup, sl potrivlta la inaltimea staturii, plina de toate podoabele ~i de toate laptele bune, Or, prin lire era amt de sfiinta ~i ell adevarat fecioara, In{'.at lllU era clttu$i de putin atfus3ti atunci ~ilnd dorlnta vreunei patimi venea sa tulbure sfintenla el duhovuiceasca. 12. Mai rnult decfit toate, sufletn] ei smnt era plin de iubire de oameni $i de compatlmire, si, prin urmare, mai mult decat orice plin de imitarea harului ~i iubirii de oameni a Fiu1u~ sau, pasnic ~i smerit cu cugetul, mai presus de orlce asemenea bogatie. de podoabe ~i de prlsosire a harului, illcat Intr-adevar era funparateasa mal presus de «ire, prin Iapta, cuvant ~i cuget; caci urrna sa se facm Maiea adevaratului Imparat a toate Care S·a filcut. pe sine atat de sarac ~ftS·a smerit pentru noi pfl.1l1i la moarte ~ fncii moarte pe cruce [Flp 2, 8]. Astfel, aceasta fericfita ~i sR3ivfttm pururea Fecioarii era saracii ~i smeritii cu sullete], jpullrh'it ferieirti rnstite de Domnul [Mt 5, 3]. Era supusa preoto101l'', grojulic 10 slujlre ...:~o respectats die 1otfi,cmcft era nSSC1lJts prin harul lui Dumnezeu sl avea sa dea nastere Imparatului iUllge.llilloll' ~n oamenllor, As1t1feldecl, din cea mal Irageda pruncie, puterea lui Dumnezeu a acoperit-e ~n a lmpodoblt-o cu toata giiteala podoahelnr, asernenea unui vm~t~sUJtdin aur ~n in felurite culeri pentru snflet si pcntru trup, Cu astfel de Jr8lllD.duiala $i en un astfel de chip petrecea ea lnauntrul Templulul lui Dumnezeu Cal 4) jertfa dumuezelasca ~i lcoana duhovniceasca ~i COl tntul inte~egmtnar~, ill1lfroc()~at()are demonilur ~odG.DIritm ingerih~ll'",Ibm chiar onca ~D mai mult, mlnunata sl infric.o$aaoare tngerllcr, dar pllacnntta~i sup usa Tatalul, Fiului ~i Se istoriseste cli Preacurata Fecioarii trecea dill locul destinat fecioarelor ~i intra fi$i petrecea timpul rugiiciunilor si meditarilor sfinte fn locul eel mai dinauntru al Templului, dincolo de a doua Catapeteasmii, in !!J'fiintaSfintelor, unde numai Diinsei ii em ingiiduit a intra, a sta §i a se ruga acolo. Ajungtind mai mare cu viirsta fi deprinziindu-se mai mult cu Sfiuua Scripturii # ell lucrul mtiinilor, stimda mai mult tn rugiiciuni decal la lucru. Rugiiciunile Sale ~i le facea in Sfimta Sfintelor; iar lucrul miiinilor ii/licea in locasul Siiu, in chilia destinatii fecioarelor slujitoare Domnului. Templul s.rant, ca si Biserica Cre$tinli, era destinat numai rugiiciunilor, laudelor, citirii fl ascultiirii Sfintei Scripturi, iar nu lucrului miiinilor. Acolo in Biserica Domnului, in Sffillta Sfintelor, Preasfiinta Fecioara Maria timp de 12 ani; a stat mai mull in Sfo.lZta Sfinielor, de unde iesea la chilia Sa pentru pup" amp. Fericitul leronim scrie cil SJan./.a Fecioarii inca din pruncia Sa, ciind era in Blsericii eu celelalte fecioare de-a vMsta cu Sine, i~i petrecea viata cu 0 bunii rtinduialii. "De dimineata pan Ii la al treilea ceas din zi stlitea la rugiiciune; de la al treilea ceas pf1nl1la al nouiilea ceas se indeletnlcea ell lucrul mainilar sail ell citirea carli/or sflnte. De La al nouiilea ceas iariisi se indeletnicea cu. rugiiciunea, de la care nu inceta pana cdnd i se ariita ingerul Domnului, din ale ciirui miiini obisnuia a primi hrana. A$a vietulnd Ea, sporea zilnic, din ce in c:emai mult, in dragostea lui Dumnezeu." A$Q a fost viata Preasfintei Fecioare Maria cdnd locuia cu fecioarele cele de 0 vlirstli eu Sine III Templu; zilnic cresctind $i intiirindu-se cu Duhul, crestea intr-insa si felul vietuirii osiirduitoare, iubitoare de ostenealii in cercetarea Dumnezeiestilor Scripturi, cugetare pururea in Legea Domnului (Ps. 1, 1-.1) ~i stiiruinta minunatd in rugiiciune. Ea mergea dill putere ill putere (Ps. 83, 7) palla cand a umbrit-Q pltterea Celui de Sus (Le. 1.,
35). Duhului Sm.ull.

35

Odillwara Arhiereul Zaharia intriind 'in Sfiinta Sfintelor, dupii riinduiala arhieriei sale, a [ost cuprins de mare mirare §i de 0 bucurie nespusa, vazand acolo pogoriindu-se din iniil(imi ingerul Domnului pe nor usor, aduciindu-I hratui cereascii §i vorbind cu

Diinsa.
13. 'De aceea, inca de Ia Inceput fericitul David ~i cellalti profeti au prnorocit despre ea, nurnlnd-o muntele lui Dumnezeu. in care a binevoit Dumnezeu sa locuiascii CPs 67, 16-17], cetatea lui Dumnezeu cea numita slliivita, chivotul sJin(iri1 pentru odihna Domnului CPs 131, 8] ~i Sionul care a placu: lui Dumnezeu $i pe care $i l-a ales drept siilas CPs 131, ]3], scaunul lui Dumnezeu ~i carul Sau pe care 11Insotese mii de puteri ingerestl [cf. Ps 67, 18] intr-o slava lIle.gdiitii, gradim3 neatinsa, Izvorul viu [Cdnt~, 11.2 §R 4, 15], carte pecetluita pe care 0 invatm totl ingerin, in. care este scris Cuvllntul ce nu poate fi scris, [ara inceput ~i fiilra sf'fir~it, asternutul Domnnlnl DlIll jurul caruia stau de straja saizeci de viteji [Cant 3, 7] care sunt cuvintele Sfintelor Sale Scrlpturi, iovatatorii, sfesnicul de aur, tolagul Jmparatesc care a JlI1fiornt, vasul cu mana dumnezclasca, masa painio vletii, tablele llegin celel adevarate, chivotnl impodobit cu totnl de aur [d. Evr 9, 2-.:a]prin harul Duhulul Sfant ~i care cuprlnde pe necuprinsu] Stapan al tuturor fAptanrillor. Asadar, CUI astfe! de rlllldu.nuDA $D cu un astfel de chip placut lui Dumnezeu petrecea Preafericita JFecinara In 'I'emplu ~Asporea canvarsta ~Din porlioaba, in cMp mal adfinc decat cunostiata, $i cine ar putea zugravl in amanuntime ostenellle ei, rugaciunile sale m.podobilte ell toate Iaptele cele bune? Ea le aratase nnd din frageda pruncie, cad tnaUi lucrarea ei era mal adlalllcA dec.U cunostinta ~i, de asernenea, toata viata ei era mai presus de fire, eArl urma sA se facaftmlPaateasA a toate ,.. , ~i Maici a Jmparatule] ~i Domnului ~i Dumnezeului .1]) toate; pentru ca era aHeasa de Tatal si gatftta dinainte de Dubul Smut spre a cuprinde in sanul salll pe :IFiuICel Unul ~i nedespartit de lEi sl Cuvantul DID. umnezeu §i pentru a se face pricina a intruparil ~D D salA~luil'ii Sale printre oameni. Deci daca, precum spun, e cu neputinta sa zugravim in amanuntimc toate miircpilelPeltrcce.rn.n. ~i IlucrallilloD" care le-a sav§r~U din cOlPilaria sa m Ternptu, von rosti eel putln darul eel mai adauc Intre toate nenumaratele sale ostcnell $i rugaciuni,

soarelui, $i un glas s-a Bcut auzlt din altar zicand: "Marie., din tine se vn naste Fiul Meul" Cfmd Feicita Marie a auzit aeeasta.nici nu a tremurat, nici nu Sea temut din pricina varstei sale copilaresd, nlci nu s-a trufit cu 0 bucnrie prea mare, nlci nu a povestit accasta celerlalti, nici nu si-a schimbat purtarea ~icugetarea, dar s-a minunat de felul in care s-a lntamplat acest lCuvani .. A 3SCUlns in inima sa aceasta tain2 cu adevarat mare ~ii hi'irazita Insinte de vecl, necnnoscuta chiar §i Ingerilor, pana cand a viizut implinirea tainelor proniei dumnezeiesti ClB privire la ea, clod S-a nascut din ea Imparatul Christos unplinlnd planul de a vietui in mljlocul oamenilor, a Illviat din morti ~i S-a inaJtat la Cere Odinioarii citind Preasftinia Fecioara Maria in SJalJ.ta Sfintelor cartea Proorocului Isaia, a ajuns Lacuvintele: ulaNi Fecioara ill piintece va avea Ii va nape Fiu, if. vor chema numele Lui «Kmanuel» (ICO noi Dumnezeu) ... " (Is. 7,14). Atunci aprinziindu-se de Dumnezeiescul foc al Duhului Sfiint ~'idragoste de Dumnezeu, Preasfttnta Fecioarii s-a oprit din citu, ~i umbreasca stralucirea

14. Vupa pu~ina petrecere atci a avut Ioc un semn lnatnte-vestttor al vestiril sale, pe cand avea doisprezece am. Era CQ.B totul impodollJUa de tntelepciune ~i dreptat, in post, rugaclune, smerenie, pace, on iublrea ~i Irlca de Dunmezeu, futr-o Z1i, pe la mieznl noptii, se gasea mtre portile altarului, aducfind lui Dumnezeu rugaciunl ~i cereri CUI inima illdurerata ~i stant!. ~i nata ca un lucru maret ~i Inrrico~Ator de intelles, o mare lumina a sti'Alu~ftt lImTemplu ell (() asemenea stralucire ci putin mai rilm§nea ca

sa

36

arunciindu-se ell fata la plimant inaintea Domnului, s-a rugal eu multo ardoare #- lacrimi fierbinti, zicand:"Doamne Dumnezeul Cerului ~i 01 Piimiintului, ce fericitii ~'i mult siiivitii va ft Fecioara aceea care se va tnvrednici de aces' Mare Dar. Cli.t de sUwit va ,fi numele acelei Eecioare-Maicii a lui Dumnezeu! 0,. Doamne! Cflt de fericitii m-as simfi dad; II1.-aiinvrednlcl sl pe Mine sii fiu miicar cea mai umila slujnica a acelei Fecioare preasliivuii! Oare ciind va veni acea vreme preaslavita ~i preabinecuvtintatii; in care Zidiiorul Melt va cobori pe treptele cerului ~i va veni spre panza"t spre a Se intrupa # naste dill. Fecioara aceea preasliivitii? Ajunge-voi Ell oare acele zile fericite ca sa viid pe Acel Fiu at lui Dumnezeu tntrupat Om peniru miintuirea noastrii? O! Vreme binecuvdntatii de Dumnezetc pentni miintuirea noastrii; apropie-te degrab, eli tare doresc

a te vedeal

tJ

Atunci i s-a ariitat 0 lumina mare §i din mijlocul luminii a auzit un glas ziciind catre Diinsa: "Tu vei naste pe Fiul Meu, pentru aceea at(U vor sluji tie, fiindcii tu iubindu-Mii pe Mille ai dorit sa sluje~ti altora." Aceasta a !\pus-o Preasfiinta F ecioarii Elisabetel dllpii bunavestire adusii de Arhanghelul Gavriil, umbrirea Duhului Slant $; intruparea lui Dumnezeu Cuviintul in piuuecele Ei eel pururea [ecloresc. 15. Vupa aceasta, Sfanta Fecioara a sporit eu va]['sta, llluplJinind doisprezece ami, varsta dlsatoriei dupa randulala Legii, [rnsa preotii nu aveau cura] sa-~i spuna parerea co privire la ea, did se temeau si'fl0 scoata din Templu pe cea care t"lll.·..ese inehonatA lui Durnnezeu ~iii se parea un Iucru Illfrlico~ator sa 0 predea jugului casatoriel pIC cea care fusese mchinata lui Dumnezeu ~i Iusese itnarnzita spre a fi in slujire doar sub juguJ lui Dumnezeu, Dar rfinduiala Lcgin lui Moise oprea 0 tanariD fata ajUlr1sa la varsta Implinita sa stea mcreu In Templu. Din pricina ace.stor constrfmgcri s-a fac.ut tntre el mare sfat pentru a vedea care era lucrul eel man potrlvlt, Dumuezeu a trimis ansa in inima lor un gam:ll asezat ~i randuit spre a se implini, pe de 0 parte, porunea lLcgii si a lasa in acelasl timp deoparte casatoria, ~i au hoHnrat sa 0 dea numal in logodna, uu in casatorie, unui barbat care sa nu rnai fie potrivit de casatorle, d batran ~i ramolit, dar care a ajuns sa dobflndeasca tmpllnlrea vlrtutli, pentru COl el sa nne mai degrabl pazitorul fecioricl en. Aceasta a fost ~i pronia dumnezeiasca hotllJ"atA dinainte de sus, pentrn ca, asa cum Domnul ~n:iimparatul a toate a ascens En insu~i in vesmant de trup stralucirea orbitoare a Dumnezeirii Sale, pentru CaL stapanul intunericului sm nu-L poata recunoaste, tot asa, sub chlpul logodnel, ['ecioria Maadi Sale sl se raca nccunoscuta, pentru ea nimenl sa nu afle prin cine san in ce vreme "a avea Inc intrupal'ea Sa, pentru ca astfel, prin chipul SAu omenesc, .sa puna mana pe vfiijma~lll eel riiz\'ratit, did acesta stia din cuvlntele lui Isala ~i ale celorlalti prooroci c~ urma sa vinApc lume dintr-o fectoara. 16. 'Ifnand acest sfat, preetii n-an lndraznit sa se faca chezasii darurjlor unui barbat aLat dedrept, ci au Drncredintat totul pe seam a proniei lui Dumnezeu, ll§a cum a flieut odinioara $i Moise, c~nd multi cere au pentru ei cinstea arhierlei; el tnSa, Iuand drept chezasie judecata lui Durnnezeu, all adus in [aca~uleel sfant toiegele semintiilor, ~iprin acestea s-a facut cunoscuta vola lui Dumnezeu prin Inflorirea toiagului [cll'.Nm 17,8]. Tot prin rugaciune ~i tragere Ia sorti aveau mal apoi s~ gaseasca Petru ~i ceilalti apostoli pe eel ce avea sa in locul vanziitondui [Iuda; d. FA Ji, 26]. Tot asa ~i acum arhiereul ~i preeti] au Inccput sa se roage ~i sa ceara Dnrnnului sub conducerea marelni Zahnria, tatal lul Ioan Botezatorul, Imbracat pe atunci cu haina arhieriei. ]E] a fost.martorul vietii dumnezeiesti ~i a] ostenelilor mal adanci decat cunostinta S9V9ll"$ite de Preabinecuvantata Fccioara. In vremea petrecerii sale la Temple, Zaharia a IPUSaO Inainte pe Sfanta Fecloara, nu doar pentru cm era din cas a sa, din prlcina reunirii caselor imparateasca ~i preuteasca, Cli ~i din prieina Iemeil lui Elisaheta, ~j nu numal
37

pentru di era invatat din alt Scripturi despre Iaptul eli Maria ~i Elisabeta erau copii a doua surori, ci ~i pentru di 0 tntareste cuvfintul arhanghelului, dupa cum sta seris in Sfanta Evanghelie: Si iaJa cli Ellsabeta, vara ta a ziimislit $i ea flula biitrli.ne(.eaei [~ 1, 36]. Atuncl Dumnezeu a dat un gand lui Zaharia, iar el a imparrlt douasprezece ramurele biHnlniior propusi pentru Stanta Fecioara, si le-a asezat pe altarul liica~ului smut. Iar el lmpreuna cu ceilalti preoti au inaltat rugaciuni ~i cererl ciitre Dumnezeu cu lacrimi indurerate ~i au cerut sa savi'ir$e.asca 0 minune daea s-ar potrivi ca unul din ci sa 0 primeasca pe fecioara, ~i Domnul a dat un semn rninunat, $i ramura lui Iosif a Illflorit ~i a rodit ca odinioara toiagul lui Aaron [Nm 17, 8]. Astfel, prin prunia dumnczeiasca ~i sfatul preotilor, Iosif a primit de la Zaharia pe Preacurata Fecioara ca sJi lucreze pentru ea si sa slujeasca marii wine si minunii celei mai adfmci decat cunostinta. Ajungiind in al doisprezecelea an de vietuire ~i petrecere In. Biserica lui Dumnezeu, Preasfiinta Fecioara Maria, ca ri celelalte [ecioare de viirsta Ei, trebuia sii piiraseascii Temp/ill ~'i .w1 se ciisiitoreasca. ill al doisprezecelea an al slujirii Stile in Templu $i al paisprezecelea an de la nasterea Sa (a), Arhiereul cu Preotii ~i sfatul bisericesc, i-au. poruncit Preasfintei Fecioare Maria sa piece de la Templul SPillt Zit lume, ca sa se ciisiuoreascii. In acel limp Preasfintei Fecioare Maria fi murise amtindoi piirinfii. Ramaniilld orfand, Ea n-avea pe nimeni care s-o tngrijeasca, }i dup/i Legile Vechiului Testament riimtisese sub protectia Bisericii. La propunerea Arhiereilor ~i Preotilor, Preasfdnta Pecioarii le-a spus cli Ea este mai inainte de nastere lnchinatii lui Dumnezeu de piiriruii Siii. De asemenea le-a mhrturisit eii ~'i Ea fnsii~i a fiigaduit inaintea lui Dumnezeu eli va tra;. toatii viata ill cea mai curatii # s/fi.ntii [eciorie. Pentru aceasta Ei nu-l este cu putintd ca sli fie miiritati; cu un muritor, nici nu poate cineva sa 0 sileascii spre '1unta, fiind Fecioariifagiiduitii lui Dumnezeu Celuifarii de moarte. Arhiereii, Preou! # tot sfatul evreilor auzind acestea, se minunau de acel lucru nemaiauzit, fiindcii nici 0 fecioarii in Israel nu-si Jiigiiduise [ectoria sa lui Dumnezeu in veci, ca Preasfiinta Fecioarii Maria. Atunci s-au sfatuii ei pentru Dtinsa cum ~'iifacd ca sli piizeaseii ~i legea, dar sii nu stirbeascii nici fiigliduin{a Fecioarei: Dupii legea lor nil cutezau "'Iii 0 lase mai mult pe Fecioara Maria a petrece tn cele mai dinauniru ale Templului Sfiint, dincolo de catapeteasmii, in Sfa.1Jta Sflntelor, dar totodatii 1U.l' indrazneau nici sli 0 dea dupa barbat, co. sii nu mtinie ell ceva pe Dumnezeu. Amiindouii acelea: calcarea legii ~'i calcarea f(igiidllin{ei, se fUa de ei ell e mare piicat. Amiindouii acestea: a sUi la ci1slitorie pe 0 fecioard care si-a liigiiduiilui Dumnezeu fecloria pentru totdeauna, ~'i a tine parte femeiascii in Sfiinta Sfintelor dupii tmplinirea viirstei pentru ciisatone, ii punea in mare fncu.rcaturli. Arhiereii, Preotii fi tot sinedriul (a) au fiicut multe sfiduir! pentru aflarea mijlocului de a pari. fi legea si .fllgiiduin{a Fecioarei. .Preotii ~zice Slantlil Grigore Nissis - clit a fost mica Sfiinta Fecioarii, dupii asemiinarea Proorocului Samuel, era in Biserica Domnului; lar dupa ce a sosit viirsta anilor Ei, s-au s/lituit intre diinsii, ce ar putea face cu Diinsa, ca sa nu miinie pe Dumnezeu cu ceva". De asemenea pentru acestea scrie ~i Slfmtul Nichifor Calist, zlciind: "Dupli ce a crescut Fecioara, Preotii au fiicut slat cum arfi riinduit pentru Diinsa, ca. sa nu se arate a fi fiicatori. de nedreptate Sfiintului Ei trup; pentru cii socoteau eli vor .<ilivar$i piicatul furdrii de cele sfillte de () vor miirita dupa biirbat pe ceea ce odatii se incredltuuse lui Dumnezeu. Dar iarii§i - ziceau ei - ea .'Iii fie 0 [ecioarii de atii/ia ani ill Sjli.nta Sfintelor, nici legea IIU dli voie ~i nlci Il-U este acest lucru cinstit fi vrednic de sfintenie ... ". Atunci s/lit.uin.du-se ei mult, s-au apropiat de Chivotul Legii (b) fi .fllefmd rugiiciuni cu credlnciosie, au luat, precum spune Ieronim, riispuns de la Domnul, ca sa caute lin

38

biirbat. vrednic, caruia sii-i incredinteze pe Sfiinta Fecioarii, sub riinduiala si chipul insotirii (prin. legiitura logodllei) pentru ptairea Fecioarei. Pentru aflarea unui astfel de barba: vrednic .• demn §i de incredere, drept $i temiuor de Dumnezeu, Sfatul Domnului a riinduit ca din casa ~i semintia lui David sa aleagii 12 blJrba{i jani de femei. SI1 ia toiegele aces/ora F sa le punii in Sfdntul Altar, ~ibiirbatul al ciirui toiag va inverzi, acela este ales pentru a i se da Fecioara 111 paz.li. Atunci s-a adunat in Bisericii multime mare de popor, din cetiifile din imprejurimi. Biirhafii venisi lao praznic erau multime mare din neamul lui David, rudenii si vecini ai Preasfintei Fecioare Maria din Nazaret. Arhiereul eel mare Zaharia, tatiil SfcllItului 10a'1 Botezatorul, a ales dill multimea biirbatilor acelora din semintia lui David, veniti la praznic .•doisprezece biirba(i fara de femei. inlre aceia era .p Iosif, biirba: drept $i temiaor de Dumnezeu, balrall de 84 de ani. Zaharia a luat toiegele lor ~'idudindu-le ill Sfantul Altar le-a liisa! acolo inaintea lui Dumnezeu, ziccind: "Aratli, Doamne, pe barbatul vrednic, ciiruia se cuvine a logodi pe Eecioara." . A doua zi Arhiereul cu preotii, dimpreund ell cet doisprezece blirbafi;, intriind f,~ Bisericii, all aJlat toiagul lui Iosif inverzit. I" acelasi limp au vazut ei incii §i 0 porumbuii (precum miirturiseste ~-i Leronim) zburiind de sus tnjos, pana ce s-a asezat ~i a sezut pe toiagul inverzit al lui Iosif. Dill aceste ariitiiri au cunoscut ell totii eli vola lui Dumnezeu este a se incredinta F ecioara biurtinului Iosif spre paza.

17. j()sif era pe atunci in vfirtA de peste saptezecl de ani, pentru ca nimeni sa nu aiba nici u hanuialii asupra disatorici. Era vaduv ~j sarac in avutii pentru ca in casa sa sii creases ell crestere in celc materiale eel ce S-a facllt sanae pentru noi, ca sa ne 1mbogateasca cu Dumnezelrea Sa [2 Co 8, 9]. Era dulgher de meserle, iscusit in acest lueru mai mult decat top dulgherti, did a trebuit sa slujeasca adevaratului arhitect, ziditor ~idulgher al tuturor fl1pturl~or. A~a cum era cunoscut vein mescrla sa, Iosif ern c.moscut ~i prin bhlndetea, evlavia ~i faptelc sale cele bune, Dlntre top eel de acolo, el era eel mai adflnc in acestea, alara de pirintii Sfintel Fecioare. Si de ce mui e ncvote sa
mal vorhim despre el, cand dreptatea sa era mmrtnrnsita de Drnnezeu Insusi? Toti oamenii semintiei lui dadeau marturie dcspre aceasta, DJl marturie Matci Evanghellstul: Hosif era drept l.Mt 1, 19]. Candl acest Iosif a primit-e pe Sf§nta Feciuara, a dus-o de 131 JJ.erusaiim sl din Sion in Galilcea, tn cetatea Nazaret, cad acolo era scmnul tainei slavite care ne-a venit de [a Ierusalimul eel de Sus ~i nevazut, de la maretiile negraite ~i nerostite ~i de la scaunul imparatesc, Cuvantul lui Dumnezeu, imparatul sl Ziditorul a toate. Atilt a [ost de drept Sfa.ntul Iosif, ine{jJ a covarsi: cu sfintenia sa pe ceilalti: drepti, striim.o# ~i patriarhi. Ciici cine s-a aflat vrednic a fi logodnic, ~i dupii parerea lumii biubat, al Preacuratei Fecioarei Maieii lui Dumnezeu? Cui i s-a dat 0 cinste co, aceasta, ca fie numit (Jupii pdrerea IU11Iii) tatii al lui Christos Dumnezeu? Cu adeviirat, pe acest biirbat l-a aflat Domnul dupa vola Sa, cdruia cele ascunse ~i cele tdinuite ale intelepclunli Sale I-a aratat, jiicandll-l slujitor Tainei miintuirii noastre. Cu adevdrat, vrednic era de-o cinste $I. de 0 slujbii ca aceasta. Pentru deslivar~ita so, via(ii plinii de fapte bune, fiind biitran de 80 (84) de ani, a [ost logodiulcu diinsul Preacuraia Fecioara Maria, # data lui de Arhiereii si Preotii Bisericii lui Dumnezeu, pentru piizirea [ecioriei Sale; iar nu spre ;miOfiretrupeascii, cum btirfesc: piigimii, evreii, ereticii, sectarii # lumea cufundatii in paiimile josnice fi ill necunostinta sfinteniei. [nteleptul biitriin ~iDreptul Iosif logodnicul, ii slujea Preasfintei Fecioare Maria ca Maicii lui Dumnezeu ~ ca Doamnei ~'i StiJpfi.llei sale $i a toata lumea, lncredintdndu-se despre aceusta de la ingerul care i se ariitase lui in somn. Asijderea slujea el ~i lui Dumnezeu, Pruncului lisus Christos, Celui niiscut dintr-insa, eu toatli buna cucernicie ~i cufricii.fugind de lafata lui lrod III Egipt $i de acolo (dupd moartea lui Trod fi a celor ee

"

sa

39

ciiutau pierderea Pruncului) intorciindu-se 'in Nazaret. Acolo Iosif ie cU$tiga hrana din osteneala mtiinilor sale, ciici era lucriitor de lemn (dulgh.er, tiimplar) siirac, desi era de neam 'imp(iriitese. Yointa Domnului a fost asa, ca sa Se nascii in slirlicie.. ludnd numai trup de neam tmpiiratesc, tucsi slav« fmpii'riiteasea, bog ape, stiipllni.re ~i slava desartii, care-s unite ClI grele asupriri ale sdractlor si groaznice piicate. Siiracii a voit a .Ii Maica Sa, Preacurata Fecioara Maria, siirac a voit a-l avea ~i pe eel ell plirerea de tata (dupdlume), d.and chip de smerenie. Sfiintul ~i Dreptul Iosif vietuind 110 ani, s-a sliviir~it 'in.pace ~is-a dus In piirintii siii, care erau 11l.ad, duciindu-le veste de bucurie ~i de incredintare, cum ca a venit Mesia eel l dorit. El le-a dus vestea cea bunii tuturor celor din lad, eli a venit in lume Riiscumpiiriitorul fagiiduil protopiirintilor Adam $i Eva III Rai ... Care are sa elibereze $i
~~~

sa miuuuiascii neamul omenesc, Christos Domnul, Cdruia I se cuvine slavii, cinste inchiniiciune, dimpreunii cu Piirintele Ceresc $i ell Duhul Sliint 1.11. veci. Amin (Vev v. Sf
.

!J'i 26

1.8. far atunci cfmd losif a dus-o la ~1 pe Preasfanta Fecioara Maria ca Impariiteasa ~i Stapana a easel sale, el a pus-o peste Ilicele sale, cum sta scris despre intiliu1losif: ~i Faruon l-a asezat ca stiipan al casei sale # asupra tuturor bunurilor sale [Ps 104, 20,· ef. Fe 41, 40]; tot astfel acest al doilea Iosif a fUcut-o stapanitoar:-c, povatuitoare ~i doamna peste top. eel din casa sa. EI a asezat-o pe Sf§nta Maria pre a le povli.(.ui ca pe sine ulsii$i, pentru ca flicele sale sii ajungii intelegiaoare cum spune proorocul [cf. Ps .104, 21], ~i chiar daca aeestea era mai in varsta decat ea, prin harul Duhului Slant, Sfanta Maria a fost asezata peste ele. Or, asa cum Preafericita .$i Preasfanta era 0 comoara a podoabei, tot asa avea indeosebi liniste, pace $i smerenie. In cea mal mare parte a timpului era Inchisa in casa ei ~i invaluita In rugaclune ~i cerere catre Dumnezeu, tn post $1ostencli lllcordate. Or, la purine zile dupa ce a iesit din Templu, a sosit praznicul Corturilor ~i odihna ChivotuIui [cf. Fe 8, 4]. Era luna a saptea dupa inmia, potrivit randuiclii numararii lunilor la evrel. ~i arhiereul Zaharia a intrat dupa r§nduialA in Sfflnta Stintelor sa tAmaieze en catuia, ~i atuncl i-a fost vestita nastcrea lui loan, pentru ea acesta trebula sa fie un slesnic Inaintcmergator al Luminii, 0 aurora pentru Snare, un glas pentru Cuvantul, un i'nsotitur peutru Mire §i un cavaler pentru Rege, Trebuia ca zamisllrea celel sterpe, mai ptin mlnunata decflt minunea, sa premearga zamislirii tara de sam§nfa a Fecioarei, precum intareste CUV311tulArhanghclului care spune: lata Elisabeta, vara ta, a ziimisli: # ea fiu La batriine{ea ei [T..c1, 36].
o

BUNA VESTIRE

19. La" sase luni de la zamislirea" Elisabetel, Arhanghelul Gavriil a fost trimls de Dumnezeu in Cetatca Nazaretului in casa lui losif ~i el a adus Fecioarei Maria aceasta vestire slAvitii ~i minunata, de nerostn, de necugctat, cap $1 ternelie a tuturor eelor bune. in care ceas, dupa ce rfinduiala ~iill ce loe a avut loe vestirea? Fecioara era deja in post ~i III picioare la rugaciune langa izvor, fi.indea avea sa 7.amisleasd\ Izvornl Vietii. Era luna intai, cand Dumnezeu a zidit lumea intrcaga, ea sl ne lnvete ca acum lnnoieste din nou lumea mvechtta. Era Intaia, zi a saptAmanii, care este duminica, zi in care a nlmlcit Intunerlcul dlntai ~i a zidit lumina intru-nascuta. ziIn care a avut loc slavita lnviere din mormiint a Imparatului $i Fiului Sau ~i, in acelasi. timp, Invier~a firii noastre; ~i nu era doar ziua intala, dar si ceasul intai, dupa cuvfintul proorocului: 0 va ajuta Dumnezeu dis-de-dimineiuii [Ps 45. 6]. au fest cuvintelc Arhanghelului $1 cat de pline au fostele de taina? Bucurd-te, Ceea Ce esti plillii de liar [Le 1, 28]! A spus .,bucnra·te" spre a nimici
40

20.

Care

intrlstarea
cunnscut

dintai ~i ursita vrajma~iei ~i din prIvma harului eelui 110ll facut aeum oarncnilor, iar "plina de har" din pricina bogatiei podoabelor Fecioarei ~i a harurllor rare au venit peste ea. Era doar 0 slngura zestre, cheziisia Mirelui ncmuritor ~i desfacerea blesternului dintfii venit asupra noastra prin neascultarea sl ratacirea maicii nnastre dints], iar tn locul 'intristarii ~i spaimci, darul bucuriei vesnice, ~i aceasta a dona descoperire a bogatiei Mirelui nenuntit, ~i Arbanghelul a vestit aceste doua Iucruri, Dupa care a adaugat: Domnul este cu tine! [T..c1, 28J! Aeeasta este deci bogapa desavar$ita a Imparatului. Aceasta este llUplinirea Iagaduintei: jnsu~i Cnvantul lui Dumnezeu;. Cuvfint mai tnalt decat cuvantul, a intrat in pantecele Fecioarei Maria. S-a unit eu flrea omeneasca nu printr-o samilnla, ci prin Puterea Celui Preainalt $i prln venirea Duhului smnt. El j.nsu$i era eel care unea ~i eel unit, unificatorul eelor doua Iiri intr-un singur Ipostas, ~i unitul prin har in firea omeneasca. El insu~i si-a zidit templul trupului Sau asa cum j s-a parutpotrtvit. Totul in acelusi cuvfint: DOT1l1lUl este CII tine! EI era dezlegatorul si ntmicitorul blestemului dintai ce apasa asupra femeilur, caci barbatul fusese ales sa lie domn al fcmeii, iar femeia primise pnrunca sa se tntoarca dupa barbatul san. Iar aducerea pe lume a enpiilor fuscse rilnduita sa fie in Intristare ~idurcre din pricina ueascultarf dintfii [cf. Pc 3, 16], dupa cum dii marturie proorocul: c§nd "in durerile nasterii in ceasnl venirii pe Iume, ea strigii de durerc, Robia, lnt.-istarea ~i durerea femeilor n-avea astfel capat, Dar clnd Arhanghelul a spus Preasflntel Fecioare: Domnul este cu tinel, duse au Iost toatc datorille mtristal'ii. Domnul este cu tine ~i·nu mai e asupra ta puterea biirbatului, nici durerea aducerii pe 1ume, fiindea tntr-adevar ea singura a fost Fccloara mai presus de toate fecioarele, malnte de. nastere ~i in nastere ~i dupa nastere, Fecioarii Preacurata. ~i· EI i-a dat nu numai harul pururea-feciorlel ci, plecand de aici, ca s-a facut incepatoarea fecioriei cclorlalte femei, ~i prin ea a dat puterc femeilor ce vor sa fie fecloarc. Or, lnaillte de aceasta, Ierneile nu avcau puterea de a Ii Iecioare, dar accasta Preafericita, Preasfanta ~i pururca Fecloara Nascatoare de Dumnezeu Maria s-a facut incepatuarea ~i pricina feclorlei femellor care ar dori-c; caci intr-adevar ea sa !'lieut pricina tuturor bunatatilor, ~i aceastii marealA ~i Preasfanta Malca a Domnului ~i Dnmnezeului ~i Mantuitorului nostru Usus Christos s-a facut schimhatoare a barbatllor ~i ferneilor, podoaba, lauda pentru fire a omeneasea si salutare peutru ingeri, ajutor al oamenilor §i putere pentru toti credinciosii. 21. lar Incheierea Clll van tnlnl Arhanghelului e desihdir~ita ~i concisa: Binecuv(mt.atii esu tu intre [emei! [l...c 1, 28], adica mal mutt dedit. toate femeile, c.aci prin tine Ierneile inseh! au fost factite vrednlce de binecuvflntarc dc catre Fiul tau si, mai mult inc.A,firlle barbatilor ~i ale femeilor sunt binccuvnntate de cafre amandoi, de catre tine ~i de catre Fiul llau. ~i asa cum inccpilnd cu Adam ~i eu Eva au fost hot.Arilte blestemul, suferinta ~iintristarca barbatilor ~i femeilor, tot usa tnccpand cu tinesi cu Fiul tau s-an rcvarsat peste toti bucuria ~i binecuvfintarea, Dar sa vedem Iirea ~i cuvantul intelegator ~i plin de Inlelepciune al Sflntei Fecioare.Ea nu s-a impotrivit pe fata, Did nu s-a aratat nccredinctoasa, nicl n-aprimit cu u~urintA tnrr-o clipa cuvantul. Ci in ascultarea care nu stie ce anurne se petrece s-a ararat imitandu-J pe Isaia [Ts 6,8], iar In uecredinta rara masura a lui Zaharia ea a stat 13 mijluc ~i s-a tulburat dupa cum se ~i cuvenea, Nu s-a tnlburat ills a Ia vederea Arhanghelului, caci era obi~nuilii de nenurnarate orlcu vederea sa atunei cand acesta Ii aducea hrana in Templu, ci s-a tulburat din pricina cuvintelor ce rasunau in urechile ei. De aceea, vestitorul i le-a talcuit ~ii-a vurhit. Tar ea s-a tulburat de cuviintul lui ~'icugeta til sine ce [el de salutare poate fie aceasta [Lc 1, 29], cad nu cunostea adanclmea tainel ~i tresarea la accasta unire a firii dumnezeiesti en cea a oamenilor, ~i cugeta cum anume soar putea intampla aceasta, Dar prin mintea sa ce strabate mintile, minunatul vestitor Gavriil a simtit,

sa

41

desi Fecionra nu-l vorbise, cugetarea intelege.rii el, sinu numai cA t-a nimicit aceasta temcrc, dar a revarsat asupra ci sl bucurie si, tiilcuind nasterea negraita, a spus: Nu te teme, Marie, ciici ai aflat har la Dumnezeu [Lc 1, 30]! Harul pe care-I gasisc era cinstea ~i numele de Nascatoare de Dumnezeu, cacl ea a Cost chernata Nascatoare de Dumnezeu sl s-a faeut Nasditoare de Dumnezeu cu adevarat, en adevarat a allat mare bar la Dumnezeu, harul de a se fi faeut Maidi a Fiului Unul-Nascut allui Dumnezeu. Har mai inalt decat toate harurile, pe care mintea nu-l poat patrunde ~i limba nu-l pnate rosti. , Sd plecam aeurn urechea ~i noi ~i sa vedem slava mlresei nenuntite ~i zest rea fecioriei ei. Sa patrundem ceca ce Arhanghelul descopcra cu seurtime ~i limpezime: latii vei lua ill piiniece # vei naste fiu ~'ivei chema numele lui Iisus [I.e I, 31]! lata ca vel zamisli, pentru ca Intr-o clipa, u datil Cll cuvantul, ea sa cunoasca zamisllrea minunata. $i vei naste an fiu. si-I vei pune numele Iisus, ciici EI n-arc tata pe Pamant, EI este fAra tata dupa nasterea omcneasca, cum este tadi mama dupa nastereavesnica, De aeeea iI vei aduce pe Iume fara tata, si-I vei pune numele Iisus, care sc talcuieste Mantuitor, pcntru ca nu vei avea nimic din randuiellle ~i durerile femeilor, ci asa cum zamlsllrea ti-a fost data rarn samfinta, asa ~i nasterea va fl fara stricaciune ~i fad durere pentru mantuirea lumii tntregi, ~i lucrulinsusi va fi cunoscut plecand de la numele sau. Acesta vafi mare §i. Flul Celui Preainalt se va chema [I.e 1,32]. A spus aceasta din prtcinaIlri! omenesti, caci prin flrea Sa dumnezeiascii e mai inalt decat orice slava, Nu numai din pricina unirii Sale ipostatice, dar §i din prlclna intaririi Iaptelor Sale miuunate, caci vei pune numele lui Iisus. Dupa care 'Tatal Cerul II va chcma Fiu preaiubit ~i, atuncl rand va incepe sa snvfir~easca minuni fara numar, se va face cunoscut tuturor eelor care auintelegere C.aAcesta este FiuI Celui Preainalt, # Domnul Dumnezeu Ii va da tronul lui David, piirintele Siiu [Lc 1, 32]. ~i acest lucru din urma s-a spus din pricina firii Sale omenesti, caci lncepftnd de atunci EI· a inceput propovaduirea Evangheliel ~i primirea celor cc cred in numele Sau, a celor care. it cheama ~i Scann al lui David ~i Casa a lui Jacob, si va domni pe ste casa lui lacob in veac, .~i Implirltfi,a Sa nu va avea sftir#J. [Lc 1, 33]. Vorheste despre 0 Imparatie earn de srnr~it nu numai eu pivire la Dumnezeirea Sa, ci sl cu privire la Iirea Sa omeneasca, caci prin amandoua firile Sale nu va fi smr~it al at imparatiei Sale. Va donmi peste cei ce vor crede III cuvfmtnl SAo, iar la sfar~it peste top, c.8.nd j~i va supune Lui toate, cum spune Sfiintul Apostol Pavel; de Imparalia Sa e nevoie pima ce va pune pe tori vriijmasii Slii sub picioarele Sale, cacl atunci cand I se vor supune Lui toate, EI Insus! i~i va fi supus sub picioarele Lui toate, ~j atunci # Fiul Insusi Se va supune Celui Ce I-asupus Lui toate [cf, 1 Co 15,27-281, lui Dumnezeu ~i Tatal; caci este lucru potrivit ca supunerea de acum a firli uoastre sa T se supuna, fllndca EI i~i faee ale Sale lucrarile firii noastrc. in acest scop minunat, Dumnezeu: Tauil, Fiul # Duhul Slant, a trimis inaintea Sa din lniil(imile ceresti pe Arhanghelul Gavriil, ca .'Iii vesteascii aceasta Fecioarei. Arhanghelu! Domnului n-a fost trimis nici la Roma, nici tn Ierusalim; ci In umilui oriisel al Galileei, anume Nazaret. ingerlll II-a fost trimis la vreo impiirliteasa puternicii; nici la vreo printesa vestitii in lux, boglipi, gliteli dupii modii sau mai bine zis, dupii demodarile zilei $i riis/(i(are ill desartele slave lumesti ale vremii aceleia; ci la 0 umila Fecioarii siirmanii, dill neamul lui David, logodnica blitrallului Iosif din acelasi Iteam impiiriitesc ca ~iDiinsa. Aceasta 0 aratli ~iSftuuul Apostol $; Evanghelist Luca, zlciind: .Jar fn luna a sasea trimis a lost ingerul Gavriil de la Dumnezeu ... " (1, 26). Luna a sasea socotiui de fa ziimislirea Sfantul loan Boteziitorul, ciind tot ingerul Gavriil s-a ariiuu Preotului Zaharia in Bisericii de-a dreapta Altarului tiimiiierll, pe ciind tam8.Ul, vestindu-i zamislirea lui loa". Acelasi a lost trimis de la Dumnezeu ."Iii binevesteascii ~'iPreasfintei Fecioare Maria
22.

ziimislirea Mtuuuitorului nostru Iisus Christos tu. 1, S.38).


42

r---I

DUI1l11.ezeu Parintele Ceresc, de pe Scaunul Slavei Sale, Ii porunceste Arhangheiului, zictind: "Gavriile te duci In Nazaret cetaiea Galileei, la Fecioara Maria, care vietuieste in mare sfintenie, in casa blitriinului dulgher Iosif, logodnicul piizitor al Ei; # sa giite~ti loc iscusit, ales ~ vrednic intrupiiri; iubitului Melt Fiu. Du-te, dar vezi sii nu spiiimiintezi sufletul Hi, did este Fecioarii butui, curatii, nevinovatii # cu

sa

aleasii "ia(a ."fanta. "


Arhanghelul, Voievod al osttrilor tngeresti auzind acestea, s-a mirat III sine de minunata Tainii a intrupiirii lui Dumnezeu. in corpul Fecioarel, $i cugeta In ce chip va fi $i cum va sluji. Cu lncrederea in Cel ce l-a trimis, ca un fulger raspiuulltor de lumina putemicii, coboarii In tbor din lniiltimea Cerurllor pe Piimtuu; Pe ctind Preasflinta Fecioarli sta rugiindu-se lui Dumnezeu, avand langa Sine nedespiirtitele Scrip/uri Dumnezeiesti, in care citea ~'icugeta ziua # noaptea (l's. 1,1·8),- Yoievodul ingerllor a intrat in camera cea rna; diniiuntru unde era ~'i vorbind linistit ciitre Diinsa, a zis: .Bucurii- Te Ceea Ce esti plinii de Dar, Domnul este cu Tine. Binecuvtinuua esti Tu intre [emei ... ". Aceste cuvinte cu inchinarea '$i vederea Voievodului ingeresc, au inspiiimiinuu pe Fecioarii, fi cugeta in ce chip va fi lnchinarea aceasta. J)e~'i era obisnuitii cu vederea # vorbirea cu ingerii din Templu unde zilnic Ii. aduceau hrand $I vorbeau, dar strtilucirea # veselia jetei Voievodului acum era superioarii ariaiirilor. ingeresti din Sfltllta Sfintelor. De asemenea si inchinarea cu cuvintele acelea prea inalte ~i minunate ii tulbura nevinovtuia, ~i nelinisteau intruciitva modestia Hi. .Doamne - zise Ea in sinesi - ce rost, ce

insemniitate are inchinarea ell cuvintele acestea?"


Ingerul privindu-o cu 0 mare bundvointd §i veselie, i-a zis: "Nu Te feme Marie, cli ai ajlat Har lnaintea lui Dumnezeu. ':.~iatl1 vei zamisl: lIZ pdntece # vei naste Fiu, ~i vei i chema Numele Lui: Iisus. Acesta vafi Mare ~'iFiul Celui Preainalt Se va chema. ~-I va da Lui Domnul Dumnezeu Scaunul lui David $i fmpiirii(ia Lui IlU va avea sJar§it. " Preasfiinta Fecioarii auzindaceste cuvinte de tniilsare deasupra tuturor femeilor dill iumo,prin zdmislirea sl nasterea Fiului lui Dumnezeu, til loe de a se umple de bucurie §i de mimdrie, cum fac majoritatea [emeilor vremurilor noastre ciind sunt liiudate $i l11iiltate,dimpotrivd, Ea se tulburii, fiindcii se socotea cea mai micii ~i nedemna dintre ales~leDomnului, si totodatii, fiigiiduise a riimiine Fecioard pentru totdeauna. in acelasi limp ~-a amintit $i de Adam $i de Eva, care ascultitnd soaptele amdgitoare ale SarpeluiSatana, all ciizut dill Rai. Ea cugeta in Sine: "ee poate fi inchinaoiunea aceasta?" Apoi a 'lis entre Inger: "Cum va fi mie aceasta, de vreme ce de barbas nu ~till?! Spune-mi chipul nasterii, 0, Voieyodule ingeresc, # vei afla inima mea gata spre implinirea voii lui Dumnezeu, fUndcd eu doresc un Rod ca Acesta/lira stricarea fecioriei. Cum va fi aceasta? Caci eu am citit mai inainte, cum 0 Fecloarii va ziimisli, dar n-am ajlat III ce chip IIa zamisli fecioara aceea. Eu tmi reamintesc 'bine eli am citit acel proorocesc cuviint. «Iati: Fecioara in palltece va allea... », dar cum va avea §i sli rlimanii fecioarii; nu mil pricep ... F' Din aceste cuvinte reiese clar, ca Fecioara desi fusese /ogoditii cu Iosif, Jata de lume, Ea insd i~ pazea cu mare sfintenie fecloria Sa, implinind Jliglidllin(adatil inaintea lui Dumnezeu. Cuvintele acestea ne aratii iubirea Sa extrema pentru castitate fi sfintenie mare. Arhanghelul Gavriil pleciindu-se cu respect ingeresc inaintea Ei, ca inalntea imp (iriitesei Cerului ~i a Piimiintului; Ii linisteste sufletul, descoperindu-i desiiviir~ aceasta Tainii Dumnezeiascii: .Duhu! Slant - zice el - Se va pogori peste Tine ~i puterea Celui Preainalt Te va umbri. Pentru aceasta # Sfiintu! Care Se va naste din Tine, Se va chema Fiul lui Dumnezeu. lulii, ~i Elisabeta rudenia To, care se zicea stearpii, a ziimisli; flu La hiitranetil.e ei. Acum este a sasea luna de ctind i s-a [acu: ei bucuria aceasta. ~ , lncredinseazii-Te deci, cli LaDumnezeu nici un cuviint sau lucru nil este cu neputintii."

ea

43

in acel moment Preasfiinta Fecioara s-a umplut de 0 mare bucurie. Cuvintele acestea ale marelui Voievod ingeresc all piuruns in sufletul. Fecioarei ca (J straluciioare razii luminoasii, luminiind toate lndoielile despre .imptinirea proorociei $I, piistrarea [eciariei Sale. Acum Ea cugetiind se intreba, a consimti siidevinii Maica lui Dumnezeu era usor, dar cum va_explica oare insiircinarea aceasta blitrant~.lui Iosif, logodnicul Still ~i oamenilor. Oare va crede Iosifpazitorul Ei, ~i lumea, cuviintut acesta? Oare cum vaft Ea . privitii dill partea lumii? Vafi blestemaui, ori binecuviintaui? Va fi omoriiui ell pietre dupii lege ca 0 piicatoasii. deciiZlltl1, or; va fi sliivitii? Toate intrebiirile acestea ce ~'i le punea, ii prevesteau un viitor furtunos, primejdios .$1. dureros. A~a cugethnd, statea in genunchi cu ochii plecati 'in jos ~i cu miiinile incruci .. sate pe pieptul Ei fecioresc, nemiscatii ea 0 statuie. Apoi cumpiinindu-si tit mintea Sa slava lui Dumnezeu fi defiiimarea vremelnicd a gurilor rele din lume, ell 0 credintii vie, umilintd uimitoare # nevinovdtie supraomeneascii, deschiuindu-si ciimara Fiintei Sale Preacuratelnaintea lui Dumnezeu: "lata roaba Domnului. Fie mie dupl1 cuviintul Tau. .t1 • o data 'ell cuviintul acesta Duhui Sfiin: S-a caborti: ~i Cuviintul lui Dumnezeu S-a ziimislit in piintecele Ei eel pururea fecioresc. Rl1spunsul acesta al Fecioarei Maria e rodul Darului Dumnezeiesc ce ·locuia bogat intr-insa: lIZ cuviintul acesta minunat dat lui Dumnezeu, striiluceste credinta Ei vie, adiinca umilinta, desiiviir$iJa supunere # cea mai deplinli ascultare ~i lasare 'in voia lui Dumnezeu. Acest cuviint de lubire, asteptat, dorit $i cerut de Dumnezeu, iesi: dill gura Pecioarei, a lost [oarte pliicut ~i bine primit inaintea Lui. Acest riispuns, acest cuviint putemic lumineazii viizduhul, deschide Cerul, atrage pe Dumnezeu pe Piimiint, face pe Fecioara MariaCer viu, ScaWI Dumnezeirii (1001114, 2/·23), $i 0 umple de 0 nes.f{Jr~~1ii bogiuie de Daruri. La cuviintul lui Dumnezeu: "Fie''', zis til timpul zilelor creatiei, a iesu asa de minunat Universul. La. cuviiniui Preacuratei Fecioare Maria "Fie'~. sea slivar~'it Taina ziimislirii ~i intrupiirli Mdntuitorului nostril Iisus Christos. in ace! moment Duhul Sfiin: Sea pogoriit din Ceruri asupra Ei, umbrindu-o, Filii §i Cuviintul lui Dumnezeu, Lumina din Lumina, Dumnezeu adeviirai din Dumnezeu adevarat, Sea lntrupat. Fecioara a devenit Maicii Domnului Christos Dumnezeu. La cuviintul SIlIl ttFie''. ca drept rdspuns: "Cuvantu[ Trup S-a [iicut ji Sea siiI141uil intru noi ... $i am viizllt slava Lui, Slavii ca a Unuia nascui din Tatlil plin de Dar si de adeviir' (a) 23. 'Vedeplnsa lntclepciunea Preafericitel ~i Preasflntei Fecioare ~i malta treapta iubirii sale de feciorie. Ea a primit cuvfintul Arhanghelului, dar a fostuimita de cuvintele sale. De aceea, raspunde ~i spunc: Cum vafi aceasta, de vreme ce eu nu stiu de biirbat [Lc 1, 34)? Aceasta insa nu e poate, Iiindca am Iost inehinata tara' de prihana lui Diimnezeu, iar fara harbat zamislirea nu este cu putinta. Cad asa de marc era Irtca ~i grija ei sa nn se Iipseasca de feciorla ce domnea in inlma sa, ~i sa ramana in Ieciorle palla Ia sm~it, cum nl s-a Imparta~it din cuvintele de-Dumnezeu-putatorilor nostri l'arinp. Fiindca era en desavarstre ncstiutoare nu numai de cele ale casatoriet, dar ~i de gandul dorintel, tntrucat de la buninceput fusese crescuta in suflet $i in trup eu desavfir$ire sfantA sl fara prlhaua. Jar in inima si min tea sa nu intrase nici un gaud al vreunei patimi, Sl in acest chip, en a fost mal adanca sl mai tnalta decfit toatii firea omeneasca. De aceea, frumusctea suJletului sau .a placut Imparatului $i Ziditorului a toate, Care vede gAndurile $i cerceteaza iuimile ~i rarunchll, [cr. Ps 44t 12 ~i 7,10], ~i EI a fAcut sfant Iacasul ei $i a socotit potrivit sA se sala~luiasca in el ~i sa imbrace din el flrea noastra.· De accea ~i vestitorul ~i in$tiintatorul tainei negraite 0 izbaveste de aceasta ulmire si-l tAlcui~~tc nasterea negraita, dupa cum spune fericitul Apostol Luca, Caci lugerul raspunde $i ~i spune: Duhul Sfiint va veni peste tine ~'i puterea Celui Preainalt te va umbri. Tu spui: Cum vafi aceasta, de vreme ce ell nll ~till de biirbat? Dar nu e nevoie de barbat pentru acest lucru, faptele tale nu sunt ca ale celorlalte femel,

44

8$8

cum faptele FiuIui tau care se va naste din tine nu vor trebui sa fie ca ale celorlalti copii ai parnantulul, care Insarcineaza pantecele femeii Intru neascultare ~i ei se nasc in pacat, Zimislirea ta IlU va trebui sA dezlege Iecioria ta, ci va fi mal degraha 0 pccete §i o chezasle a llpsei oricarei prihane si uu rasad al sflnteniei, Caci Duhul Sfant va venl peste tine dinainte spec a te gati ca logodnicl vrednica a Domnulni, ea sa srmjeasca inca de la inecput atat acest suflet sffint gatit cu podoabe dumnezeiesti, cat ~i trupul tau, $i de Illdata Mirele nernuritor sl Fiul tau, Care estc Puterea Celui Preainalt, te va adumbri, ciici Christos este Puterea si intelcpciunea lui Oumnezeu, El insu§i te va adumbri ~i l$i va zidi iniiuntrul tau templul trupului Sou ell totul sfant. ~i eel ~cmat.e.rial §i Netrupesc va lmbraca un trup vazut $i material din tine, Puterea si Stralucirea Tatalui tc va adumbri Iiintial, ~i cuvantul Tatalui se va intrupa din tine, Durnnezeul ncvazut Se va arata vazut ca 0111, §i Fful lui Dumnezeu Se va face ~i va fi chemat pentru tine Fiul Tatalui, iar fiul tau se va numi Fiul Celui Preuinalt, dci fecioria ta va ramfine fArl prihana ~i neatinsa, ~i marete lucruril 0, taine negraite ~i de nepatrunsl Daca ansa chipul ~iaratarea zamisllrli tale minunate ~1 nasterii tale, rnai adanei decat cunostinta, nil se gasesc ill aceasta lume decat in cea mai umila dintre minuni, crede in ea ca $i In cea mai inaUa ~i cugetA ea Cel Ce se va naste din tine se va cherna sfant st Fiul Celui Preuinalt gata sa faca tot ce vrea, Si iotli eli Elisabeta, vara fa, a zamisllt si ea flu la blitrfilte(eaei # aceasta este a sasea luna pentru ea, cea numitd stearpii. eii LaDumnezeu nimlc nu este cu neputintii [Lc 1, 36-37.1, ~i tnt ceca ce vrea EI siivar~e~te intr-o clipa, Dar el [ingerul] a simtit dinnou treapta IDrelepciunii ~i tiiria sfintenlei Preaferlcitei Fecioarc. Pana ce a avut 0 indoialA cuprivlre la barbatul dupA Iegea flrii, ea n-a primit zamislirea, ci a spus: cum va fi aceasta, de vremece fill $tiu de bdrba: Desi estl Arhanghel ~i vestesti taine mai adanci decat firea, pentru mine unlrea eu un biirbat nu :. ('n putinta, Dar atunci a tnstilntat-o Duhul Sfiint ei va vent §i cii 0 va adumbrt Puterea Celui Preainalt, en a bucurat-o ~i a convins-o cit nlmic IlU este cu neputints la Dumnezeu. Ern nu S-8 truflt, nici nu s-a inAltat in mintea ei, ci s-a tmbracat intr-o srnerenie ~i zdrobire de inimainca §i mal mare, ~i plina de respect Maria a spus: lata roaba Domnuluitliie mie dupii cuvantul tau! ILl.' I, 38]. Si ingel'ul a Iasat-«, cacl si-a Indeplinit slujirea ee-l fusese poruncitii ~i s-a minunat de frumusetea fecioriei sale. Dar Fecioara Sfanta trebuia Sa tina aceasta mare taina ascunsii in Inlma ei, did era plina .A A . de intelepciune ca 0 Maic3~ a Intelepciunii, lin zilele acclea ea n-a imparta~nt nici macar lui Iosif vestirea lngerului, niei nimilnui altculva. De aceea, unii J?arinp t§Jeuiesc 2lstfel cuvantul Evanghelist care spune despre lIosif C2 nu a cunoscut-o pana ce a niiscut pe flul sau [Mt 1, 25] eel i.llltiii-nise.ut, cum ca el nu ~tia aceasta taina, nic! vestirea lngerului, nici zamilirea mal presus de fire. Daca ar fl stiut, cum i s-ar ms] fl strecurat atunci In suflet indoiala neputrtvniea ci sarcina en ar Ii u rusine pentru el? Cum ar mai fi cugetat sa 0 pariliseasdi in ascuns pana ce a vazut aratarea Imgen-uluft.Iar Ia nasterea Domnului sean aratat iara~i minuni, vestirea faeuta pastorilor sl sosirea magi lor diliillziti de stea. Dupii care §i Fccloara binecuvantata i-a fieut cunoscuta vestirca Arhanghelului. Or, in clips IU care vestirea a fost fAe.uta de Inger, nimeni n-a stiut-o, ~i ea a plecat Ja Elisabeta, vara sa, care 0 imita prin podoaba purtari! sale, pentru cam sa cunoasca adevarul cuvintelor ingcrului ce tusesera spuse ell privire la Elisabeta, cum eA $i aceasta era Insarcinata. 24.

0, minunate

I
,.

25. Cand ea s-a dus in casa Elisahetei ~i aeeasta i-a auzit salutarea, de indata glasul Cuvuntnlui, Lumina Luminii, proorocul Harului a vietuit mal adanc in sanul . A' maicii sale sl a auzit giasuJ salutarii si inchiniilrii Imparatului Care urma sa sc nasc.a din ea, de dtre care Aeesta infelegea sa fic bot.ezat pemtru a.1 arAta lit imsu~i pe
45

proorocul, inaintemergatorul ~i botezatorul Sau, ce urma sa. vina. De Decca ~i maica lui a vestit-o ca Maica a Domnului, si cu glas marc a strigat ~i a zis: Binecuviintatii e$ti tu intre femei ~ibinecuviintat este rodul pantecelu! tiiu! $i de unde mie aceasta, ca sa vinii la mine Maica Domnului meu? Cii iatli, de cum a venit la mine glasul salutiirii tale, pruncul a siilJaf de bucurie in panJecele meu. Si [ericitii este aceea care a crezut ca se vor implini cele spuse ei de LaDomnul [Le 1, 42-45]! Dupa aceasta, ea a povestlt Maicii DomnuJui toate despre sine, necinstea sterpiciunii sale, arhieria $i tamaierea barbatului ei Zaharia, vestirea §i mutenia care nu i-a ingaduit sa vorbeasca, ci doar sa dea in scrls Elisabetei, femeia lui. Or, cuvintele Elisabetei is-au parut Fecioarei eu adevarat de Ia Duhul Slant, cum spune ~i Sfantul Evanghelist: Elisabeta s-a umplut de DuhuJ Stant $i a strigat cu glas mare ~i a zis: Binecuviintatii esti tu Entrefemei # binecuviintat este rodul piintecelui tau! [Lc 1, 42], cad ii Iusese tmparta~il de catre Duhul Sffint c.a EI era samanta ~i zamislirea tara de barhat, De aceea l-a numlt rodul pfintccelui SaD, did fiinta trupului stant era numai din pantecele sau, lar nu dintr-o samanta str4ina. Binecuvfintat este rodul pfmtccelui taul, caci acesta e adevaratul rod, hrana a lumii, dupa cum da marturie David: Ochii tuturor spre Tine ni1dl1jdui.esc~'i Tu le dai lor hranii la bunii vreme. Deschizi Tu mana Ta $i fi saturi pe tori cei de buniivoinfli [Ps 144, 15-16]. Dupa care El il1su~i ne-a dat deopotrivii hrana duhovniceasca: cinstit Trupul sau ~i Preasfant Sangele SAu. Cu adevarat binecuvantat este Rodul pantecelul tau, Fecioara rara prihana, care a nimicit hlestcmul venit peste noi Incepand cu rodul neacultarll, Acest rod nc-a izgonit din Rai, dar Rudul blnecuvantat ivit din pantecele tau ne-a deschis usa Raiului, ~i ne-a harazit drept mostenire Raiul. Tara Sfiinta sinuea reviirsiindu-se peste ea Darul lui Dumnezeu. Sinuea aproape venirea lui Mesia; iar Preasftinia Fecioarii Maria salta duhovniceste, bucuriindu-se de Darul eu care 0 inzestrase Dumnezeu din f.niil(ime. .Injlaclira.tii de Dumnezeiescul Dull Sfiint $i intruparea lui Dumnezeu-Cuviintul in pdlllecele Ei eel pururea fecioresc, Ea simtea un dor mare de a se intdln! cu Elisabeta, rudenia Sa, (varli primara). Cugeutnd UI cele auzite de fa inger despre zamislirea Elisabetei, a plecat spre a-i fmpiJrtli.# # ei ~tirea imbucuridoare de cele petrecute cu Diinsa. Zaharia #- Elisabeta locuiaa in Hebron, un orasel preotese (tocuinta slujaorilor Templului) (Is. N. 21,11), fa 0 depiirtare de vreo 38 de ore de ciiliitorie, de fa Nazaret. . Pleciind Preasfdnta Fecioarii dill Nazaret spre Hebron la Elisabeta eu 0 mare bucurie s-a apropiat de locuinta ei, ~i .a intrai tn casa lui Zaharia. Acolo s-a tnchinat (h,!reli,~iJsau felicitat) Elisabetei. Elisabeta, illspiralii de Dumnezeu, a' cunoscut mai-nainte de a i se spune, cele intiimplate cu Fecioara Maria. Atunci ciind a auzit inchinarea Martel, a ~iiltat pruncul in .. piintecele ei; ~i umpliindu-se de Duhul Slltnt, Elisabeta a strtgat ell glas mare $i a zis: "Bineellviintata esti Til intre femei $i binecuviintai este Rodul piintecelui TOll! $i de unde mie aceasta, ea sa vinii Maica Domnului meu la mine? Ca iatli, cum fu glasul inchindrii Tale tn urechile mele «a saltat pruncul de bucurie in ptuuecele meu». Si ferieitii este aceea care a crezut, ea va fl siiviir$ire celor zise Ei de la Domnul". Cuvintele acestea prooracesti, zise de Elisabeta ciitre Preasfiinta Fecioara Maria, sunt ale pruncului ei loan, mai-marele Proorocilor, care se slujea de gura mamei lui. Atunci ciind pruncul Ioan a salta: tn piintece, mama lui umpldndu-se de Duhul Slim.t al proorociei ell care era tnzestrat fiul ei, a proorocit # a binecuviintat pe Preasfiinta Fecioara Maria ~'ipe Rodul piintecelui Ei, adicii pe Dumnezeu-Cuviintul eel intrupat. 0 numeste Maieii mai-nainte de nastere, ceea ce nu se cuvine a numi pe celelalte femei de frica lepiidl1rii sau a mortii copilului mai lnainte de nastere. Aid insii, unde Atotputemicia Dumnezeirii biruieste rtinduielde firii, totul e sigur.
46

tmbrli(i~andll-!i'e Elisabeta, maica prunculul celui mai mare ri mai de pe urmii Prooroc al Vechiului Testament, cu Preasfiinta Mama a inceputului Noului Testament, ell Maiea Vietii, si-au exprimat una alteia bucuria lor ell care le Inzestrase bogat Dumnezeu. Atunci Maria a zis:,.,Miire~te suflete al melt pe Domnul, eli s-a bucurat Duhul meu de Dumnezeu Miintuit(Jrul meu. e(i a ciiutat spre smerenia roabei Sale. eli iatli, de acum ma vor ferici toate neamurile: cli mi-a .fiicut mie miirire eel Putemic, $i Slim! este Numele Lui. $i mila lui in neam $i 1.11. neam spre cei ce se tem de Dtinsul. Facut-a tarie cu bratul Slill Domnul, risipit-a pe eei mtindri eu cugetul inimiii lor. Pogoriu-a e cei puternici de pe scaune $; a inaltat pe cei smeriti. Pe cei jlamanzi i-a umplut de lnmiiJii{i; iar pe cei boguti i-a scos afarii deserti. Luat-a pe Israel sluga Sa.•ca sli pomeneascii mila; precum a griiit catre piirintii nostri: lui Avraanz §i seminsiel lui piilla In veuc." • lntre multele sfiituiri duhovnicesti ce alA avut loc lntre diinsele, Preasflinta Fecioarii Maria a spus Elisabetei: "Elisabeta, ciind m-au. liisat pe mine piirintii mei 111 Biseriea lui Dumnezeu (Temp/ill tut Solomon reedij"u:at), in acea vreme trei lucruri, adicd trei porunci am invinat mai ell seamii dill Scripturile Dumnezeiesti; §i Ie lin minie: 1) Sii iubesti pe Domnul Dumnezeul ttiu din tnt sufletul, din toata inima, din tnt cugetul ~'idill toata tiiria. 2) Sli iubesti pe aproapele tau ca insuti pe tine. 3) Sii na uriisti pe vriijmasii tai (Me. 12.•20-33; MI. S, 39..48). Aceste trei porunci totdeauna le-am piistrat III inima mea ~i pururea ma bucur, pream i'irind pe Dumnezeu." Acestea ~ multe alte vorbiri duhovnicesti au griiit aceste douii mari Mame, cat limp au stat impreunii . .4Ja preamiirind Preasfttnta Eecioara Maicii pc Ziditorul.a mai riimas acolo In casa lui Zaharia, sfiituindu-se ~i petrectind impreunii cu Elisabeta rudenia Sa, vreo trei luni. Dupii. aceea s-a lntors la Nazaret in casa Sa, ~i a petrecut, ca $I. mai-nainte, dllhovni<:1!}1e, asteptarea celor viitoare. III 26. 'Billecll vantatiI est! tu intre [emei ~i binecuviintat este rodul pdntecelui tau [Lc 1, 421! Caci roadele celorlaltc femei au fost sub blestemu] ivit din pacatu] intsUului Adam ~i al Evei, ~i au venit pe Iume prin dissUoria trupeasca $i stricaciunea pacatului, dar numai acest rod, rodul pantecclul tau, e binecnvantat, dici a crescut nu din samanta de barbat, nici prin strlcaclunea pmcatuhd, cl Bra sarnfinf~ ~i fara stricaciune a lmbracat dill tine trup sl 11-a savar~it wei un pacat, ~i n-a fost-vlclenie ingun~ sa. ~i nu numai di e binecuvantat ~i raTa de pacat, dar prin harul Sau dumnezeiesc unit cu fire omeneasca osanditii la blestem a dat binccuvantarea, iar Mlelul lui Durnnezeu eel binccuvdntat a purtat pacatele lumii. Atunci Preaferteita Maria 'impodoblta CUI tot harul, asa cum a fost Maica ~i Fecloara antr-u.n chip mal adanc dedit firea. Tot asa s-a fiicut~iaici prlctna de proorocie pentru ceilalti, Si astfel a rostit ea illsa~i cuvinte pline de proorocli, pline de har, de. rugaciune si de. proorocie, cad s-a urnplnt de Duhul Sfant, CDm ne In"ata Evanghelistul. $i Maria a zis: Mlire#e suflete al meu. pe Domnul ~i NI bucurat Duhul meu de Dumnezeu, lMiilltuitorul meu, c:u a causa: spre smerenia roabei Sale. eli iata de acum ma vor [erici toate neamurile [Lc 1,47-485]1 Sufletul ei era plin de toata srnerenia, Iinistea ~i evlavla, ~i pentru aceasta a privit la ea Durnnezeu, Mantuitorul SaD cum s-a spus prin proorocul: Peste cine imi voi arunca ochii mei deed: peste eel smerit, pasnic, #. care tremurii zn. lata cuvintelor Mele [is 66, 2]? Astfel a aflat-o pc Maria binecuvantata, a privit-o $i a vazut di n-are asemanare in neamul oamcnilor, De aceea a socottt potrivit S2 se sala~luiasdi tnt.rD ea ~i a primit de la ea trup omenesc si D plccat ill cautarca celor pierduti, ~i pricinu lntruparu Lui e sala~Juirea Dumnezeirii Sale. eel Preainalt a fi'icut-o siantii ~ifcricita pentrn toate neamurile, Prill aceste cuvinte Prealericita Malca a lui Dumnezeu a Intarit cuvintele Elisabetei despre
47

-------------ca, cuvintele ~i vestirea Arhanghelului cc fusesera puse de la Domnul dupa cum a ~i zis: Fericitii este aceea care a crezut eli se vor implini cele spuse ei de 10.Domnul! [Lc 1, 45], did eele cateva cuvintc spuse ei de Arhanghel au Cost spuse de Ia Domnul de Care a §i rust trlmis, 27. 'De aceea, cea care a primit harul a multumlt lui Dunmezen ~i a sl~vit sffint numcle Sau si s-a numitpe ca insa~i smeritasi roaba, ~i a rostit intru proorocle: Ca iatii de acum mil vor [erici toateneamurile [Lc 1, 48]10 numesc ell adevarat Iericita ostile ingerilnr, precum ~i neamurile oamenilor, iar eei ce nu 0 numesc fericitii ~i nu n preamaresc nu sunt numarati impreuna eu oamenii, ci sunt fiii pierzaniei ~i partca diavolului. Dar toate neamurile oameni1or adevarati 0 numesc fericita ~i 0 preamaresc, ~i () au drept ajutor ~i mijlucire la Domnul. ~i cat de plina de hal' ~i 'inte.lepciune sunt cuvintele urmatoarc: Cii mi-a fiicut mie miirireCel Puternic # Sfiin: este Numele Lui, $i Mila Lui din neam in neam spre cei ce se tem de El [Lc I., 49-S0]! Numele Sau~i mila Lui sunt Fiul Sau Cel Unul Care din mila fatii de cei cc se tern de EI S-a iutrupat din Sffinta Fecioara ca s~ Se milostiveasca de cei c,azuti ~i sa cautc pe cei plerduti, Dar cum de vorheste de Fiul in numele Tatalui? Pcntru di Tatal e cunoscut din Finl, asu cum ' Dornnul a spus desprc Sine insu~i: Am descoperit numele Tau oamenilor [In 17, 6]. Fiicut-a tiirie cu Bratul Siiu [Lc 1, 51], adicii cu Fiul Sau, caci El se numeste Bratul lui Dumnezeu [P.~ 43, 4], cum sc numeste Puterea lui Dumnczeu [Ps 61, 13], si Intelcpctunea $i Chipul puterii [ef. 1 Co 1, 24], pecete neschimbata [ef.2 Tim 2, 19] ~i Dreapta a Celui Preainalt CPs 76, 11]. Tot asa numit ~i Drat al lui Dumnczeu prin care Durnnezeu si TaUiI i-a Infrflnt pe cei neiegiuitl ill cugetele inimilor lor. Cobortu-a pe cei puternici de pe scaunele lor [Le 1, 51.], pe cei ce erau mai-marii tarilor, pe demouii cei rM care, incepand de la intaia ncascultare ~i calcare a pacatelor, tiranizau neamul oameuilor sl-l sileau spre pacate ~i neascultari,

28. 'Dar atunci cand Fiul lui Dumnezeu a Imhracat prin voia Tatalui trup de la Duhul Slant ~i din Fccloara Maria, EI a zdrobit infumurarea ~i cerblcia demonilor eelor fara de lege ~i le-a rasturnat scauncle putcrii lor, $i f-a inchis eu Ianturile intunericului dandu-I chinurilor, dupa cum spune Apostolul Petru [d. 2 Ptr 3.• 7; 2, 17]. Astfel I-a zdrobit pe cei nevazuti, pe demonii vnljma~i ~i tlcal()~i, precurn si pe mai-marii §i ImparatillleCredincio~i care-I prigonean pe cei credlnciost- Si a rasturnat ~i doberfit puterea lor, ~i a facut desarte cugetele lor. $i a f.ruillaJpe cei smeriti, pe cei jliimlin.zi i-a umplut de buniitilp. $i pe cei bogati i-a SC()!; a/arC';desertl 1, 52-53] sl fara nume .. Iar pe sarrnanil pescarl, cadi carte ~i nestiutori, umili ~1disprctuiti de oameni, ia ina1tat in fapte $1In cuvant, ~i I-a facut povatuitorli ~i apostolli lumii intregi, astfel ca glasul lor a iesit In lumea Intrcaga pana la marginile pamantului ~i cuvlntele lor i-au tacnt respectati de catre Imparati ~i regi, ~i clnstiti in popor. Sl le-a dat lor imparAtia Cerurilor sl i-a fAcut Iericltl in accasta lume sl in cea vesnica, Cu adevarat, El a inintat prin in11timea Sa nesffir$ita pe smeritii sl fericitil Apostoli, A umplut de bunatati, prin propovaduirea Apostolilor, popoarele flamfinde ale paganilor" t1am§ude de cuvantul lui Dumnezeu, lipsite de mvatatura $i intelegere. Le-a umplut de buna invatatura a Duhului Sfant $i de infelegerea tainelor dumnezetesti, '

rLc

29. Val' pe cei bogati ~i nelegiuiti prin desertaciunea ticiloasa a infelepciunii lumii si pe eel mandrl, pe eel uelegiuiti din prlcina nebuniei lor Ii alunga dupa cum este seris: Pierde-voi tnselepciunea inteleptilor # §tiifl(a cunoscdtorilor. 0 voi nimici Us 29, 14]. Primit-a pe Israel sluga Sa ca sa-$i aducd aminte de milo, Sa, precum a grliit ciare piirintii nostri, lui A vram ~i semintiei lui piina in veac [Lc 1, 54-55.1. Au prirnlt pe Israel sluga Sa eci care au crezut in Cuvfintul Sau ~i prin Flul Sau eel Unul s-au invrednicit sa intre in lufierea dumnczeiasca $1s-au fAcut rninte care vede pc Dumnczeu, CaC! asa se talcuieste
48

israel: "mintt~ care vede pe Dumnezeu", Acestla sunt urmasii Dlillo Avraam ~i ell ei se implineste jur~m§ntul pe care 'fat-iU nostru l-a facut. ~UJi A vraam. Cu Christos eel intrupat pentru noi ca intai-nascut si, prin El, en toli eel ce cred in sfant numele Sau ~D saau fiicut prin EI copii at ltd Dumnezeu, cum spune Jloan Teolngul ~i Evan gh cllstul: iar tuturor celor ce I-ou prima, le-a dat puterea de a se face copii ai lui Dumnezeu [In :n., 12]. Cum spune Apcsrolul Pavel: cad nu toti din Israel sunt $i israelui; nici pentru ca sunt urmasi ai lui Avram, sunt toti fii, ci ituru lsaac a zis, se vor chema tie urmasi, adicii: nil copiii trupului sunt copii ai lui Dumnezeu .• ci fiii fiigiiduintei se socotesc urmasi care all crezut cuvtintulut Domnului [Rm 9, 7-8], si au fost botezatl III numele Tatalul ~i al Fiului §i al Duhului Sfant, fie ei iudel sau pagani, ~i s-au A"iicut crestini ~u au inv~tat imp1inirca poruncllor Domautul. En senumesc Israel ~i slujitori ai lui Dumnezeu, ~i cu ei se impllneste cuvantul Sfintei Nascatoare de Dumnezeu: "l?rimit-a pe Israel sluga Sa, ca sa-~i aducii amintc de mila Sa."$i a ram as Maria lmpreunii cu ea ca la trei IWI.i; $i s-a inapoiat apoi la casa sa [Lc I, 56] pentru ca, dupa moartca ferlcltilor pan·imp ai Sfintei Fecioare, ea vedea in Elisabeta pe mama sa. De aceea, cand a primlt vestirea lui Gavriil, de indata s-a grahit sa meargA sA 0 salute §D sa-l dezvaluie cuvintele ce i-au fost spuse din partes lui Dumnezeu, $i cu dragoste dumnezeiasca ~i a sa proprio a ramas il11pre.una cu ea trei Iuui, em spune smntilll Evanghelist, Dar ~nd s-a apropiat vremea nasterii Elisahetei, iar Maria si-a cunoscut propria sarcina, Sa3 Inters la casu lui Iosif, dar Sfanta Fecloara nu I-a fac.ut cunoscuta vestlrea mgerll!lluo.
N~TEREA

30. Or, atunci dind Iosif si-a dat seama de sarcina ei, s-a loatistat, caci nu fusese instiintat de marea tainii, De aceea s-a umplut de mahnire, pentru ca era un barbat drept [Mt 1, 19] ~~socotca un chin a vedea legea rasturnata in casa sa §i sa-~i atragii asupra sa lndolala, iar, pe de alta parte, in era greu sa 0 vadcasca ~i sa 0 dea spre pedeapsa arhiereilor, Din pricina mrii podoabe a vietiD sale dumnezeiesti, se simtea tulburat ~i ii era mila. De aceea, s-a gaudit. sa 0 trlmita iJI:n ascuns din casa sa, ii cugetiind el acestea, iota ingerul Domnului i s-a ariitat In vis graind: Iosife, Iosife, fiul lui David, nu te teme! [Mt ]I., 2{~]pentru aceasta nici die Dumnezeu, nici de pedepsele Legii, ~inu te indoi de Maria care a fost logodiaA cu tine dupa tegea oanaenitor. EO 0 numea pe logodnlca sa femeia lui, dar ea nu-i tusese dataca Ierneie in chlpul cclorlalte femen, sa nu fie! Ci Iusese Iogodnd:m eftspre paza ci ca 0 comoara dumnezeiasca ~i inchinatm cu Domnului, Nu tc teme sa 0 til nn casa ta, ciic! eel ce s-a ziimilit intr-insa este de LaDuhul Sjallt. Ea va. naste flu ~i vei chema numele lui: Iisus, ciici El va mttnsut poporul Sau de toaie piicatele lor [Mt l , 2.l].l?rin acestc cuvinte lngerul a ulmictt teama de care suferea Josif, strccnrand m schlmb in sufletul sau altm teama: aceea de a se teme ~i de a cinsti inca ~i mal mult pe Sf2nta Fecioara cea pinna de Dubul stant ~nnascatoare dupa trup a unui Fiu de nerostit ~i de nepatruns, nascut mal de top vecii, care urma Sa mantniasca pe poporull Sau de pacatele sale; cacl pentru aceasta S-a pogorat din ccr pe pamant imparatul milostiv, Cat Sa ne mand:uBasca pe noi credinclosll sl tnchlnatoril Sai, din rnhia piicatului ~i din puterea demonllor eelor ral. Alesei Fecioare dupa intoarcerea de' fa Elisabeta, vara Sa, a inceput a se observa de rei de primprejur faptul c:ii este lllsiireinatli. Aceasta 0 adevereste # Sianflli Evanghelist Matei,zicaud: "Na§terea lui lisus Christos asa a lost: Ci1logodiJii fiind Mama Lui Maria ell losif, mai-nainte de a se aduna el, s-a aflat aviind in piintece de la Duhul Sftuu." Mai lnainte de a se aduna ei, adieu lara de impreunare trupeascd dupli legile naturale puse de Dumnezeu in primii oameni, Adam. $i Eva dupa ce i-a creat, Preasjiinta Fecioara Maria

mamre

49

s-a aflat avand In piintece de la Duhul Sfiint. Aceasta era 0 lucrare Dumnezeiascii; supranaturalii. Dreptul Iosif vuzandu-o astfel, s-a umplut cu. vi/or de gtinduri necredincioase. Ori de ctue ori privea la Preasfiinta Fecioarii, Iosif logodnicui Ei se tulbura, glindind eli s..ar fi lasa: amcigitu de cineva ceea ce este .farii de prihand. inspiiimiinta71du-se de ceea ce vedea $i neputdndu-si explica de unde era aceasta, biitr{mu/ Iosif se tntreba lIZ sine, ticiind: ".Oare de unde i s-a tnuimplat Ei Aceasta? Ell m-am plizit ca totul curai # n-am gresit asupra El nici cu gdndul, fiindcii am socotit-o ca pe 0 Sfii.nta a lui Dumnezeu. Eu cu mare pietate, Cit sfialii 0 priveam, §i cu multii smerenie am ocrotit-o pe Diinsal Dar acum de unde si cum de are r" piintece? Starea aceasta a Ei mii pune intr-o mare incurciaurdl Nici 1lU stiu ce sa ma facl Vai, mie, Doamne, ca IIU ma pot hotiiri in. nici un feii ! Dacii 0 voi viidi de pdcat, dupii legea lui Moise, se va omori ell pietre, ~i eu mii voi socoti inaintea lui Dumnezea ca lin ucigas de oameni (Lev, 18, 20,' 20, 10; 2 Lege 22, 22,24). Sii 0 tiiinuiesc ma mustrii constiin (a, tnvinoviuindu-md ca pe un ciilciltor de lege, plirta~ piicatului # pedepsei lui Dumnezeu. Mai bine sa rna depiirte; eu de Diinsa, on pe Ea sa 0 depiirtez din C(ISamea. Nu, nu, decii: un logodnic aspru dupii lege, mai bine sa fiu un milostiv iertiuor, un pilzitor lubitor de oameni, acoperitor logodnicei gresite. Da, da, dectu un asupritor dupa literea legii, care apasii greu asupra celor gresui in stabiciune. $tiu ce voi face. Am s(i 0 las pe ascuns, ~'i asa va fi Ea libera de marea primejdie de a muri inainte de vreme ... ", Acestea §i altele cugetiind el, a mers 'inaintea Preasfintei F ecioare Maria §i i-a zis: "Marie, ce s-a intamplai eu Tine? Ce este cu Tine de ai ajuns in situatia aceasta ingrijoriitoare? Starea aceasta in care te afti Tu, mii tngrijoreaza ~'i rna mtihneste multo Pentru ce in loc de cinste mi-aduci ocara? Pentru ee, ttl loc de bucurie ma umpli de tntristare ~i de dispretul poporului? latii, starea Ta ma umple de necinste! Pentru Tine, eu stint socotit ca un ciilciitor de lege! U11de este inselepciunea Ta? Dare nu e§ti Tu aceea care Te-ai fiigiidllit inaintea lui Dumnezeu a petrece tn feciorie toatii viasa 7I'a?Oare nil. e$ti Ta aeeea pe care Arhiereii §i Preotii Bisericii nu Te-au putut indupleca a Te elisiitori ell-biirbat dupd lege? (Jure ai dat uitiirii di Arhiereii $i Preotii Bisericii, dupa cuviintul lui Dumnezeu a da! lor din Sjanta Sfintelor dintre cei doi Heruvimi ai Slavei, Te-au incredinsat mie spre a Te piizi ~'iingrijl, pentru a fi ~ riimiine totdeauna curatii, sfi71{itii, asa cum ai doris §i Te-ai fiigiiduii lui Dumnezeu? $i astiizi iata cum Te viid!!! Au nu e~·ti Tu Fecioara Maria care Te-ai jiigiIduit a-ti pilzi nevestejit trandafirul fecioriei? Ell mii minunez de ceea ce vlid la Tine ~'i aud de la fume, iar Tu indriiznesti pentru cu eu rabd indelung ~ii{i tainuiesc piicatul Tau? Nil ~'/iu ce slJ.ered ~'i nu mil pricep ce sii fac ell deacum cu Tille! Nil ma pricep fi mii minunez de ceea ee vlid la Tine, deci ascunde-Te de dinaintea mea. Departeazii-Te de la mille". Preasfiinta Fecioara Maria auzind acestea fi multe alte intrebari, mustriiri si cuvinte foarte gr~le $i arziitoare /ard de nevinoviuia Ei; sea rusinat mull de cuvintele biitriinului Iosif. Se mira insa III Sine cum de nu i s-a descoperit ~ilui lucrarea Dumnezeiascii ee s-a flieut ell Ddnsa, cum de nu cunoaste pe Cuviintul lui Dumnezeu, Care prin umbrirea Duhului SfatU S-a intrupat tn pdtuecele Ei eel pururea [ecioresc! Din marea smerenie Preasfiinia Eecioarii nu cuteza a-i spune lui losi] alegerea Ei de eel Preainalt pentru a zamisl! ~i intrupa pe Filii Siiu, Dumnezeu-Cuviintul, nici Bunavestire a Arhanghelului Gavriil, nici umbrirea Duhului Slant, nici proorocia Elisabetei, temiindu-se a nu se ariua miirea,ii in desert, lliudandu-se eu ceea ce i se dimuse. Ostenindu-se dill rdsputeri a-i pasfra pacea; Dtinsa li riispunde cu mare smerenle, ziciind: "Biitra.nule Iosif, pazitorul meu! Aflii despre mine ciJ nu-s vinovata 'intru nimie din acelea eu care mii uzvinoviifefti) indoi1zdu-fe de c:urii(ia §i jecioria mea. ViII este Dumnezell! EI tn-a plizit uztreagii intru feciorie. Aj1u ea Cela ee S-a ziimisliJ §i intrupat t1l/rel mine nu e de la namen.i; c:i numai din voia §i puterea./lli Dumnezeu este."

so

Auzind acestea blitranullm;if se indoia de cele ce-i spunea Fecioara. Ca om vietuitor trup pe piimiint, ca,"iiitoriJ$i cu sapte copii, cele omenesti ~i trupesti cugeta in sine. EI socotea ca Fecioara u amiigeste. Fiind tnsa om drept, sfiint §i temator de Dumnezeu, n-a voit a lucra dupa lege, adicii a o invinoviui $i a {} da pe mana judeciaorilor; ci a socotit mai bine sa 0 lase pe ascuns si sa piece, sau sa ..l dea carte de desplirfire $i sci se ducii unde va voi (Deus. 24, 1-2). .Josif biirbatul Ei, fund drept si nevriind sa 0 ltlideasca pe Ea, a vrut ill ascuns sa 0 lase pe Diinsa:" De aici ituelegem cii aceastii intentie mult Limp ti va fi /raman tat mintea # inima dreptului losif. EI,lU se putea decide nici intr-un fel, sau nici intr-altfel. Era intre ciocan si nicovalii biitra,ml Iosif:
Cll

Pe ciind se friimiinta eu aceasta nedumerire, ingerul Domnului, unul dill duhurile luminate care stall inaintea lui Dumnezeu ~i-I servesc pururea cu credinciosie $i dragoste (El'r. 1,14; n. 102, 10·21; lOJ, 4)1 vine la el st-! descoperii. ,,$i cugetdnd el (]o,\'iJ) acestea, iota ingerul Domnului in vis i s-a aratat lui, ziciind: Iosife, fiul lui David, nu te teme a lila pe Mariafemeia ta, ca ce s-a zdmislu tntru Diinsa din Duhul Sfant este." [ngerut Domnului ariitdndu-i-se in vis, f.i dezleagii nedumerirea si-l inva{ii ce sli [acii. Prin cuvinteleti.Iosife, fill I lui David", lngerul ii aduce aminte de credinciosia lui David, de fagiiduinta ee i-a dai-o Domnul }i de proorocirile Proorocilor, eli din semintia lui va veni Christos (Ps. 88, 3, 4, 35; 2 Imp. 7, 12-16";ls. 11, 9,53). illdemna.,zdu.-l a ie# din indoiala sa.. ii 'lice: "Nu te teme a lua pe Maria femeia ta". Aiei ingerul numeste pe Sian/a. Fecioara Maria, femeia lui Iosif, curatii; fnliiturand biinuielile acestuia despre desfriinare, fiindcii Iosif avea En.mintea lui viforul giindurilor necredincioase, socotind co Ea arfi zomislit prin desfrtinare .•cu alt biirbat. Femeia eea logoditii fie este a ta, ti spune ingerul; adicii Ea iIi este credincioasii; curatii, Fecioara nevinovatii ca p in ziua aceea cand ai luat-o; iar IW a altuia. Ea nu-i ciizuta in. plieat cu alt biirbat cum biinuiesti III care ai piizit-o cu credinciosie. Fericitul Teofilact zice: "Femeie a lui Iosif' numeste ingerul pe Maria, ariiuind cii cea logoditli "·U este cu altcineva tnso(itii (MI. 16, .;-6.; Me. 10, 7·8; EJs. 5, 31; I Cor. 6, J6; Fac. 2.. 24). inca §i pentru aeeea 0 numeste femeia lui Iosif, ca impreunii cu [ecioria fie cinstitii ~'i nunta cea dllpli. lege (as« cum erau ei 50COti# in ochii lumii). Aceasta 0 adevereste # Slantlll Vasile eel Mare, ziciind: .Pecioara - zice - a fost cu barba: logoditli, ea 5i [ecioria ."iii se cinsteascii ~i nunta ."ianu se defaime: Fecioria a fost aleasa ca una trebuitoare sfinteniei; iar logodirea, ca aceea ce era incepiitura nuntii, s-a riinduit ca leguiiii, co sii nu se socoteascd cum cli eel niiscut din Fecioarii curatii, este nascut din Jiiriidelege. Apoi ca Iosif fie martor adevdrat al curiitiei, ~'ica Fecioara sa nu. fie sub de/liimare, ca una ce #-ar fi intinat fecioria; pentru (aceea} cli avea chiar pe logodnic manor al vietii Sale si piuitor. Deci zice ingerulti.Nu te teme a lua pe Maria, [emeia ta", ca ~'icum i-ar fi zis: .Prlmeste pe femeia ta dupa logodlre # fecioarii dupli /ligliduinla Ei cu care s-a fliglidllit lui Dumnezeu; eli f.". neamul. israelitenesc numai aceasta Fecioarii sa/(igaduit lui Dumnezeu cea dintai, ca sa-~'ipiizea..'\cajecioria neintinatii palla La sjlir~ii'J. .Nu te teme, eli eel ce S-a ziimislit intr-insa de la Duhul Sjant este $i va naste Fill $i vel chema numele lui Iisus, ea un tatli, desi nit est! parta~ la (z.dmislirea) si nasterea Aceluia. De vreme ce este obicei ea plirin(ii sli dea nume fiilor lor, precum Avraam a dat nume fiului sau lsaac, deci sl til.•miicar eli nu e5ti tauifiresc, insii dupii piirerea lumii fiindu-I taUi,ii vel sluji piirinteste, puntindu-Lnume." Prin cuvintele acestea ingerul ii spulberii din miniea lui losi] biinuielile, eli finand pe Fecioarii sub paza sa dupii datorie, ar gresi a 0 lua ~'i tine iarl4i pe Maria, care ii jusese datii de Arhiereii ~iPreotii Bisericii sub forma logodnei, spre a 0 piizi de lume, de oameni impiitimiti ca pe [emeia sa legitimii, de atentatele lor la [ecioria ~icuriuia Ei; iar in realitate a 0 plizi pe Diinsa Fecioarii curatli lui Dumnezeu. Ariitiindu-i eli nu-l stricatii Fecioara de nimeni, ci e tot Fecioarii curaui asa cum a luat-o de La Templu in paza sa sub Jormii de logodnieli $i femei.e a sa ({emeiu ,W! comparlJ Cit Mama Pruncului inlaiul yi Unicul "iiscut) (MI.

sa

sa

51

..._ J

J.1IJ; 2, 13; Luca 2J), ii araui ea c:eea ce s-a ziimislit intr-insa este de La. uhul Sjant. Apoi ca D sa-L tncredinteze mai bine ii aratii cele viitoare: "Si va naste Fiu ~'ivei chema Numele Lui IlSDS, eli Acesta va mtintui pe poporul Sau de piicatele lor". Prin aceste cuvinte Ii dli semn de adeverire celor ariitate, zicdndu-i: " Va naste Flu", ii araui eli Pruncul ce Se va naste dill Preacurata Fecioara Metria Se va naste nu ea ceilaui prunci, piirintilor lor, ci Ac:esta Se va naste la loata lumea. Lucrarea, activttatea ~i Darul Acestui Prune nu va sta miirginlt numai l.fl. ccrcul [amiliei, societiuii sau patriei Sale; ci Se Vll revdrsa in toatli lumea peste toate veacurile. Ii descoperii cli el ca WI tatii, socotit de lume; iar in realitate cu un credincios pazitor at Eecioarei, va chema Numele Pruncului .Jisus", Jiindcli Acesta va miintui pe poporul Still: "lsra.iletenese §i paganesc" care se vor alege dupii credinciosie, popor al Siiu, de piicatele lor. Astfel, dllpa ee-L tncredinteazii pe blitranul Iosif eli ziimislirea Fecioarei e de la Duhul Slant ~i el e imputemicit a-i pune numele Iisus, fi atrage atentia sii-si implineascii datoria sa,. adicii sd nil lase pe Fecioarii neajutoratii; ci sii-i slujeascii intru toate, asa cum i s-a poruncit de Arhiereii §i Preotii Bisericii, asa precum s-a hotl1rlit ~i el. Fericitul Teofilact spune c:li ","geruL prin aceste cuvlnte a zis astfel ciitre losif: "Mlicar di ItU ai nici 0 impiirtiisire fa (zamtstirea Ei ~i la) nastere, fnsa aceastii dregtaorie pitrinteascii voiesc sa (i-o dau, ca. sli dai nume Celui niiscut. Tu vei da numele pruncului, desi llU este nasterea to, (Midi nu e#-i piirtu~' La Zlimislirea ~j nasterea Pruncului); dar trebuie sit te arlifi ca un parinte. Numele ce-i vei da este Iisus, care inseamnii Mfi1ttuitor~ pentru co Acesta va miintuipe poporul Sliu de plicate.

31. ..Jl tfcl s-a implinit proorocia patrtarhului Jacob care spune: atunci cand se s VOr lipsi mai-marll capteniiior lui Iuda, va venl nadejdea tuturor paganiior [cf. Fe 49, 10], huparatul §i Christosul Care e cu adevarat nadejdea pAganHor ~i a Israelitilor care cred in Nurnelc Sau eel Sfant. Cad nu top. eel ce sc trag din Israel sc numesc Israel [Rm 9, 7], ci cei care au primit propovaduirea Evangheliei precum st~ scris mal sus. Si asa ne in~tiinleaza deopotrlva Simeon, did el i-a dat drept nume lumina spre descoperirea neaamurilor [pagbe] ~i slava poporului sau Israel [/..c 2, 32], eel care au crezut in El. ~i t-a chemat imprelllnih spre mantu~ea poporului sau, Ciid' viiZllrii ochii mei miintuirea Ta.t pe care ai giitit-o lnaintea intregulid popor [Lc 2, 30]. De ce atunci cand au lipsit mai-marli lui Inda a venit Domnul illSQlL~i? Pentru ea En insu~i era Capetenia tuturor ~i irnparatuj eel adevarat ~i s-a ararat in casa lui Iuda. E recunoscut, asadar, cii proorocia patriarbulul nu vestea 0 impirape duhovnlceasea, ci vorbea despre regi trupesti ~i lumesti, Domnul a spus: implirii(ia Mea nu e din lll~ea aceasta [It, 18, 36], pentru faptul di vorbea Ia smr~ii, cfind Imparatli Romel stapfineau intrcaga Iudee, Totusi, ManillJotoruD a primit domnia ~i asupra romanilor ~i asupra tuturor pagfinilor care au crezut in Numele San eel Smnt. Si nu vorbesc numai de Imparatia Dumnczeirli Sale dupa fire, EI care este imparat ~i Domn din veac ~i pfina in veac ref. Ps 28, 10], ci de supunerea de bunavoie rati de EI a tuturor celor eredinciosi. El a chemat cu nume nou ~iunic pc totl eeei ce asculta de ImpArapa Sa; adevaratul crestin, acesta este numele cinstit care ni s-a dat prin tine. Asadar, atunci cand puterea ~i stapanirea evreilor au disparut, ~i lumea intreaga era sub stiipanirea romanilor, cum spune Sfanta Evanghclie: ill zilele acelea a iesi: poruncii de La cezarul August sli se inscrie loata lumea [Lc 2, 1], atunci S-a nascut adevaratul lmparat ~i Mantuitor al lumil intregi. Astfcl a raoduit lucrurile pronia Sa, ca Iipsa capetcniilor lui Iuda sa fie desavar~itii ~i tuatJ puterea impariifici sa revlna romanllor, Ei domncau peste evrel cu toiag de tier [cr. Ps 2, 9], care este puterea romanilor, cad toiag de fier se nurneste eel prin care evrcil au Iost cu desiivar~ire zdrobiti, dupa Patima ~i invicrea lui Christos, fiiud surghiulliti cu un surghiun ve~nic. Astfel deci, pronta lui Christus i-a facut pc romani sa domneasca asupra evreilor, iar EI fns~i a dODlllit asupra 52

"

a a
Ii

romanilor $i a paganilolr ca ~i asupra evreilor care au crezut, $i domncstc toate fiipturile.

m vecl

peste.

a :i

32·. Luclrurile vizute ale taiuelor nevazute sunt insa 41 Ill1IvalatUll"9; inscricrea e chipul unci alae lnscrierl, d,d stapanirea imparatuRuD peste toti vestea singura
stiipfinire a slngurului Dumnezeu adevarat ~i Kmparaft a toate, Or, aceasta lnscrlere prelnchipula supunerea de buniiveie a tuturor $i mscrlerea in Cerurl a tuturor celor ce n doresc, ~D a$11 cum atunci porunca a lesit in toata tara, asa lji propuviiduirea lui Christos a ieslt in tot pamantul, lji uricine urea spre cetatea sa invata tuturor intoarcerea 131 intaia patrie ~Dcetate, de unde am fost izgonltl ~i impra~tiati in Ielurite lucrari si pamanturi, $i darea pe care top 0 dadeau nmpaIratului ne Invata ca toti trebule sa-l inchinam Dun DUlI.B.IDez.eu datoria roadelor duhovnicesti prin milostenie, buna purtare $i cugetare durnnezeiasca. Prin pronia de Sus, aceasta porunca l-a smt atunci pe Iosif sa mearga in patria sa, in Iudeea, Ieslnd din Nazaret spreBetleem, ca sa se tmptlneasca procrochle. mtaia ca Nazarinean se va chema [Mt 2, 23], ~i cea de a

e a u
r.l

e
(j

..

doua, ca din Betleem vine Christos [Mt 2, 6], mnddi Nazaret a fost locul vestlril $n al ziimisllr'ii, iar in Betleem s-a savar~it nasterea minunata, Vedeti, asadar, indoita smcrcnic a Kmparatului bogat facut sarac pentru noi [2 Co 8, 9], did Nazaretul era un orasel dispretuit, de unde nu se ivise nici macar' UlII!l prooroc, cum spune Natanael: Poaie sa iasd dill Nazaret ceva bun. [In :8.,46]? liar Beetleemul, desi fusese cinstit de prooroc, in toate celelalte Iucruri era cu desav2:r~ire sarac ~i umil, de aceea proorocul II mangaie ~i spune: Si tu, Betleeme, pamli.ntul Iudeii, I1U esti nicidecum eel mai mic intre ciipeteniile lui Iuda, fiindcii din tine va iesi Conduciaorul care va paste pe poporul meu Israel [l\.1t 2, 6; Mt 5, :8.-3]!Iosif era cetatean al acestui Betleem ~i, asa cum se inffimplii multor oameui sa-~i Rase tara [or mergand sa traiasdi nnftr-aU pamant sau intr-aUa cetate, tot asa ~i iosif s-a dus sA trAiasci tn Nazaret, ~n]pc cand tatea en acolo, pentru
dreptatea sa ~i respectul de care se bucura, a fost logedit de clare preoti cu Fecioara Maria, si acolo a vestit arhanghelul vestea cea mai presus de minto ~i lPll'casIAvitlfi. 33. Atunci cfind a icsit insl porunca cezarulut August ca tott oamenll sa se inscrie in patria sa, s-a suit ~iIosif din Galileea; dill cetatea Nazaret, lit ludeea, lit cetaiea lui David, care se numeste Betleem, pentru eli.el era din casa ~idin neamul lui David" ca sa se inscrle lmpreunii ell. Maria cea logoditii ell el, care erainsii Insiircinatii [Lc 2,4-5] de la Duhul ~mint, ~i tirnpul nasterii ei era aproape; dar porunca implratului 0 silea $i pe Maria sa urce 181 Betleem, cAcl .$1ea era din casa ~i semintia lui David. Pronia dumnezeiasca I-a condus astfel Ia Betleem, cad porunca pe care (}promise de la tnger iB. silea pe iosif sa 0 slujeasca eu respect pe Maria. De aceea, ccUaIlti fli ~i rude ale salle au fost.trimise tnatnte, lar el ins~i 'impreulla cu Maria ~nflicele sale merge au mai Incet, Iar cand au ajuns Ia Jierusalim $ABetleem, a sosit vremea nasterj] minunate ~o man adfinci dedit cunostinta, Dat 1fDindl Insa eli pcntru B.lIlScricre se adunase 0 muldme numeroasa, locurilc de glzduire fuses era ocupate illCa de 181inceput in toate case le Betleemului, asa ca au trebuit sa se adaposteasea Intr-n pe~tera de ifingm Betleem, 0, cc stramtorare ~n sUlrglhimll pentru noi a Stlipanului tuturor l1'i'fIpturUor!Nu s-a gasit wei loc, nlci gazdulre pentru lEI. De aceea Cel Neaprepiat ~B Necuprins at rust cuprins inu-o mica pe~tera, intr-n iesle lllelPot1rDvit1a. Cuvfintu I lui Dumnezeu Cel Bra de mceput ~i necuprins, Ziditoml lumii nntregi, a fost calauza Maicii Sale Intr-o pestera de hilllga Betleem, cum spune Stautun Evanghelist: dar pe ciind erau ei acolo, s-au implinit zilele ca ea sii nascii, ~'i a niiscut pe Fiul siiu, eel Unul-niiscut, §i L«: l"ll4m fi L-a culcat in iesle, cad IIU mai era loc de glizduire pentru ei [Lc 2, 6-7]. Atunci StapallluA Cerului ~i 311 PAmantului a fost infA§S1 in scutece.. O mare miuune! eel ce hraneste tnate 11 fost hranlt co Iapte, eel ce le inscrie pe toate a fust ID1lscris. Atuncl s-a implinit proorocia lui 53

jos.

David cu privire la Betleemsi la nasterca Dornnului, care spune: Nu. voi da somn ochilor mei, nici genelor mete dormitare, nici odihna trupului meu, puna ce nu voiafla loc Domnului, locos Dumnezeului lui Iacob. lata, am ausit de el 'in Efrata: Gasitu-l-am pe el in ciimpia dumbriivii [Ps ] 31, 4-6]. Acesta le-a spus despre Betleem unde a lost locul nasterii Domnului, De aceea a adaugat: Intra-vom in liicasurile Lui, inchina-nevom in locul unde au slat picioarele Lui [Ps 131, 7,l! Cine va spune deci nemasurata smerenic 'a puterilor Domnului ~i va face auzlte toate Iucrurile Sale'! in vremea aceea tmporiuea in lux §i bogiitie Cezar August, tel mai puternic lmpiirat din lume. Printr-un gest el poruncea lumii intregi. ell puterea armelor el adusese pacea intre multe popoare. Acum i se imprimii in minte sa faca urgent: recensiimiintul bogii{iilor, miisuriitoarea fiirilnr, socoteala veniturilor si numiiriaoarea oamenilor. Sub presiunea misterioasei hotiirtiri divine, el vrea sa $Iie cli.tli lume are pe intinsul imens al tmpara.(iei sale ri ciite impozite va putea sa sooata: Gttndui lui se transformii in poruncii implirlitease:a, care se rlispande§te ell iutealii in tnatli lumea de sub stlipanirea Remand. in umilul orii~el Nazaret din [undul Galileei, intr-a ,·a.~ii sarae:a dar curaiii, lin dulgher # sofia sa (dupu pllrerea lumii) asteptau nasterea Unui Copil. Dumnezeu vrea ca Ae:es{ Prune: sli Se nascd tn Betleem. in acestscop El inspire pe impiiratul Romanilor, care supuniindu-se ca 0 slugii inconstientii, a poruncit tuturor supusilor smsa se inscrie tn. registrele publice. Aceastd poruncii 0 prim ira # locuitorii Nazaretului. Porunca impratului Roman pentru Iosif §i Maria; era porunca lui Dumnezeu, ca sa se .ducii in Betleem sa se inscrie, pentru cli de acolo se triigea neamul lor. Fiind siiraci ei plecara pe

Pe clind mergeau ei din Nazaret spre Betleem ca .'iii se inscrie, se spune cli Preasfiinta Fecioarii Maria vedea douii grupuri de lume mului. Primul grup de-a dreapta, vesel si driiglila$" bucuriindu-se. Erau duhurile Proorocilor $i ale Sfintilor, care .'Iiiltau # se bucurau de Nasterea Domnului nostru Iisus Christos, pe care ei 0 vedeau aproape. Celiilalt grup de-a st4"ga, se tulbura amarnic. Erau cetele drdcesti; care jeleau cu disperare surparea intunecatei lor implira(ii infernale §i jefuirea ei de sufletele ce gemeau jelind de milenii, veacuri ~idecenii. Dupa ctueva zile de cahilone ajung ill Betleem. Aici ill oriiselul acesta era hotiirat de Cel Preainalt sq Se nascaDumnezeu-Cuviintul; Filii Sau Unic, nascut dintr-insul mainainte de tori vecii. Aici in Betleem este locul Nasterii lui Mesia eel mull asteptat de toate neamurile Piimtiniului; pe Care-L salutli Miheia; _ Proorocul mai-nainte, ziciind: ,,$i ttl Betleeme .• casa Eufratului, mic est! tntre miile lui luda. Din tine va iesi Poviituitor peste Israel. Obiirsia Lui este dintru inceput, din zile!« veacului. Pentru aceasta va piistra Dumnezeu pe Israel palla in'ziua in care Aceea (Preasjlmm Fecioara Maria) trebuie sii nascii ... EI va fi biirblitos si va pa~'te poporul prin puterea Domnului, intru Slava Domnului Dumnezeului Sail (Dumnezeu 1'otlil). Atunci loti vor fi lara de grijli, iar El va fi Mare piinii la marginile lumii. $i va fi aceasta Pace: .. ~,(Miheia 5,1-5).

34. 'Dar in _ceasul na~terji" Domnului, vrcdnica males a lui loan inaiuteOlergatol'ul si Botezatorul, Elisabeta, nu lipsea nlcl ea, did in fuga ei eu copilul on sosise inca In munte, Dar cum fusese prooroclta ~i martora zamislirll Sfintei Fecioare, tot astfel a fost ~i pazltoarea sHivita a easel ~i martera oculars, tar mal apoi martora ~i vestitoarca nasterii Fecioarei. Si era plina de bucurie §i privea nasterea negraitii ca pe un praznic minunat. Atunci peretelc eel din mijloc al desparttturil s-a surpat [cr. Ef 2, 14] ~i vrajma~i~ neinduplecata s-a destramat, iar paces ~i iubirea fapturtlor s-a revarsat: Dumnczeu S-a facut om ~i Cerul ~i .-'iimalltuJ s-au unit, lllgerii se tlneau deasupra pastorilor ~Lpiistorii au fost Iurninati de catre ingeri ~i s-au bucurat de vestea cea mare, si I-an va7.ut pe Bunul Pastor ca pc un rnlel lara prihana nouniiscut in pestera, Pamantul Invata lauda Cerulul, iar cei din Cer se bucurau de pacca

54

de pe Pamfint ~i de bunavolrea dintre oameni, Iar atunci cand pastnrii s-au temut si au tremurat la vederea minunilor, un inger de lumina le-a risipit teama ~i le-a vestit bucuria: Nu vii temeti, ciici, iatii, vii binevestesc VOlta bucurie mare, care va fi pentru tot poporul. eli vi s-a nascut azi Mtmtuitor, Care este Christos Domnul, in cetatea lui David. Si acesta va va fi semnul: veti gasi un prullc lnfii)'iat, culcat ill iesle. Si deodaui s-a vazia, impreunii cu lngerul, multime de oaste cereascii, loudO,,,d pe Dumnezeu # ziciind: Slav{; intru Cei de Sus lui Dumnezeu ~ipe Pamfillt pace, intre oameni buniivaire [Lc 2, 10-14]! Dupa accasta vcdenie sl auzire tnfrtcosatoare, pastorii uimiti s-au dus de cu noapte la Betleem sa caute pe mantuitorul !ii lumina tuturor, Multi altii dlntre ei ~i diu cunostintele lnr s-au adunat atunci minunandu-se de cuvlntele pastorilor,

35. lar Maria pastra =«.aceste cuvinte, puniindu-le in inima ei [l.e 2, 19], nu numal pe cele ale pastorilor, dar §i tot ceca ce vazuse ~i auzise de.la inceput in Templu, ~i dupa Templu: vestirea Ingerului !ii zamislirea fara snmanl~, nasterea fara durere ~i fecioria dupa nastere ~i faptul eli nn numal cii a ocolit durerile femeii §i s-a aratat males flind pastrata fecloara, dar ~i faptul ca n-a cunoscut nasterea insa~i. Tata randuielile Iucrurilor dumnezeiesti ~i mutarea firii lor, cad Fiul eel minunat n-a fAc.ut. cunoscuta maicii cunostinta nasterii, si tntr-o clipa, fara ca ea sa 0 stie, El s-a aflat in afara pantecelul ei, ~i 'a sezut pe tronul bratelor sale, pentru ca asa cum zamis1irea lusese taeuta tara samanta !ii tara ~tiinta, tot asa si nasterea sa fie fira strlcaciuue ~i Tara cunostinta, Chipul accstcl nasteri slavlte ~i minunate a fost roua cea de pe lana [cf, ki 6, 37-40], dar adevarul ei a fost mal malt decat chipul, cad atunci cfind roua vine dintr-o data siIn tiicere pe lana, ea nu se simte in lanA BrA milni. Dar aceasta roua dumnezeiasca, care da viatii tuturor, a lntrat pe tacute ~i fara suferintf in pantecele Fecioarei,si tot asa ~i.ieslrea sa uegraita n-a fost cunoscuta de Maim elm faea prihana, ci El a lmbracat dln ea trup omenesc; ~i asa eel ce n-u fiicut cunoscuta nastcrca Sa nu

Apropiindu-se losifde cetatea Betleemului, s-a implinit sorocul nasterii ~ trebuia sa nascii Preasfiinta Fecioara Maria, Mireasa cea neispititli de nunta. Precum am mai aratat, zadarnlc au ciiuuu ei un locsor lesnicios pentru a naste in vreo casu pi! Mesia eel binecuviintat, cii n-au aflat. Toate casele oriiseluluierau tixite cu lume adunatii din tome pfirple la inscrierea tn registrele stlipfilzirii R011laJle. Vlizlilld eli IIU ajUi nici lin loc, s-au lntors fa pestera aceea care era grajd de dobitoace (I». 1,7). Atoll] poposirii Preasfiinta Fecioara cu biitranul Iosif. Preacurat.a ~i Binecuvdntata Fecioara Maria s-a asezat La rugociune, fniil(andu-Ii mintea ~ rugiiciunile Sale fierbinti CII multii $i in}1acaratii dragoste inaintea lui Dumnezeu. Pe la miezul noptii, rugiindu-se Ea asa cu multa ardoare lui Dl.l11Z1ZeZeU,a nascut , fani nlci 0 durere pe Unicul Sau Fill Iisus Christos, Dumnezeul nostril. Ceea Ce a ziimislitlara de piictu, se ~'i cuvenea !'iU nasca Jurii de dureri, cii zice: "N-am cunoscut pllicerea nutuii; fiind neinsotiui, adica nestiind de barbas" (Lc. 1, 34-35). I!.upd cum a uimislit curaui, tot asa d ~i niiscut, lara de striciiciune, decl Jara de dureri. In acel limp .• pe cfind Betleemul l~ stinsese luminile ~'iziicea III intuneric, ndata cu nasterea Pruncului Dumnezeu-Cuvitntul, pestera s-a umplut de 0 lumina pllicutll, dulce, care inviora pe cei defa(ii. Liingii ie.... pesterii, erau legtui un bou ~'i un asin, adusi de Iosif din Nazaret. ilea Asinul pentru Fecioara ingreunata, ca s-o duca deasupra sa pe cale; iar boul pentru ea
5S

numai celorlalti, dar nici chiar proprici Sale marne, a Ieslt din ea III chip usor ~i mal presus de fire. A~a Maria Ie pastra §i le aseza in inima sa, §i intru toate acestea era c()ple~ita de Iaptul ca din ea se niiscuse Dumnezeul eel a4~varat, Care a fericit-o pe Malca Sa ncprihanita ~i prcabinccuvantata intrc toate neaniurlle, 'Ii pe care 0 va face sJavita In Cer si pe Pamant sllauda tuturor.

sa-l vanda

fi sa-si

pliiteascii datoria sa "diLrea tmpariueasca'

~'i sii-~i cumpere

cele

trebuincioas e.
Prin prezenta dobitoacelor /angii ieslea tn care era culcat Pruncul, DumnezeuCuvantul, nou-niiscut # infii~·at, se tmplinea Scriptura ce zice: "CUlloscut-a boul pe stlipanul siiu. $; asinul ieslea Domnului saiiu ... " (Is. 1). Ele stand: umile limgii iesle, tncalzeau cu aburul lor pe Prune in frigul iernii, ~ ~..a slujeau Stapanuilli ~'iCreatorului

lor.
36. ~adar, atunci cfind la nasterea Domnului slavei, bueuria cea mare a fost vcstlta pastorilor, ei s-au dus la Betleem §i au povestit tuturor eeea ce vazusera ~i auzisera despre Pruncul Slavei, $i LOp cap auzeau se ·mirall de cele spuse lor de catre pastori [1..c 2, 17]. ~i iata ca de lndata au venit de la Rasarit sub caHiuzirea stelei magi, ca sa arate ca Nou-nascutul e Domnul Cerului ~i al Pamfintulni . aceasta stea nu era una dintre cele de pc bolta cereasca, ci era 0 Puterc trimlsa de Sus, care destrama urzelile astrologiei ~i nlmicea Intunericul calculelor, cad mersul ei nu era asemanator celorlalte stele, ci ea merges incet potrivlndu ..~i mersul eu puterile celor pe care ii calauz-ea. Uneori mergea, alteorl se oprea, uneori Ii se arata, alteori se ascundea de ei, ~i mersul ei era de Ia mlazanoapte spre miazazi, c.ad asa este drurnul care duce diu Persia in Iudeea, ~i ea nu se arata in inMtimi, ci mergea aprnape de pamIDlt pana la un mlc satuc, ~i s-a aratat tntr-o mica pesters. Lucrul ind si mal important e acela ei nu se arata nurnai noaptea, ci §i ziua. Stralucea astfel incat acopera cu lumina el pana ~i discul Soarelui, ~i nu numai () zi sau dona, ci pana i-a condus pc magi! din Persia la Ierusalim §i Betleem. En insA nu Ii s-a aratat la nasterea lui Christos, ci cu mu1t timp inainte, pentru ca ei sa inebida gura celor care cercetau thnpul na~terii..De aeeea li s-a ariitat en mult inainte ~n le-a fAcllt lnlmile credincioase cu prlvire la nasterea illlparatului, trimitandu-i pc un drum lung. ~i usa ea a r§nduit timpul venirii sl al popasului lor ca ei sa-L gaseasca peImparatul slavei odihnind intr-o lesle, Toate acestca nu tin nicl de tire, nici de rfmduiala celei mai marunte stele, ci e viidit ca ea a fost 0 Putere inteleglUoare, care cunostea toate ~i le randuia cum se cuvine sub puterea ~i la porunca ZiditoruJui ~iRanuuiturului 111 toate. Steaua pogorata asupra fantallii «Urania» a lngiidui: pan a ce s-au pregiuu Magii ~ iesind din. casele ~'i localitiuile lor, au plecat spre Ierusalim. Stemm. s-a ridicat atunci de deasupra fimtallii til lnlilfimea cerurilor ~'i mergea tnaintea magilor. Precum se sue, fmparli{ia persanii era [oarte mare, astfel impiiratul Artaxerxe domnea peste 0 sutii douiizeci $i sapte de tiiri, de la India pana la Etiopia (Ester I, 1·2). imparatul persilor a chemat pe magii de sub stfipanirea sa.•care plecaserii dupa steaua ciililuziJoare, s-a sfatuil cu ei $i, diindu-le bogaie daruri fmpl1rlite~ti.,i-a trimis spre inchinarea impliratllilli Care S-a nascut, aductind piirga neamurilor. . in preajma pesterii fn care S-a niiscut Pruncul lisus Christos, fa 0 departare de vreo mie de suinjeni, era un turn ce se numea Ader $i slujea piistorilor de locuintti. AeuII) in acea noapte stiiteau de paza, treji, trei piistori, care-si strlljuiau turmele lor. in acel timp lnuiiul stiitiitor tntre Puierile Ceresti, (dupii Sfiintul Ciprian) Arhanghelul Gavriil, pogoriinduse dill fnlilp.mile CerUII!i, a stiitut inaintea lor _.$i Slava lui Dumnezeu a stralucit imprejur, lumindndu-i pc diinsii. La vederea ingerului striilucitor pastori! s-au mirat §i au fost cuprinsi de fried mare. Lngemt linistindu-i le-a zis:"Nll vii temeti, cli iatii vestesc v()ua bucurie mare care va fi la tot poporul: lata astiai .'i)-anascus vouii in cetatea lui David, Man-tui/or, care este Christos Domnul, piistorul pii.....torilor, Superiorul tuturor, Impiiratut ociirmuitor al intregii lumi, Care aduniindu-si turmele cuviintatoare va pune peste diinsele pliStori: tntelept! si inviitati; luminati, blirbiiLo§i, care t# vor pune sufletul lor pentru oi, {illpii exemplu Arhioastorutu! lor. Acestia vor piistori turmele lor fll pii~lmile duhovnicesti ale lmplirli(iei Cerurilor; iar pe lupii rap/tori if vor scoaie din turmele lor si-i

.si

S6

vor gorti cu toiagul de fier, adicii cu crucea Domnului, cu arma cea nebiruitii, pe top ii
vor zdrobi, urmiind Arhipiistorului

lor Universal ~'i etern (a). Prill crucea spiritualii ~i

ill acea clipii, Impreunii cu ingerul, s-a ariitoJ multime mare de oaste cereasca, care stdnd de fa/a la pestera, cu mare veselie laudau pe Dumnezeu, cdntdnd doxologii Celui PreaI.II11lt, ell glasuri inalte, zlcdnd: ,.,M(irire intru Cei de Sus lui Dumnezeu ~'ipe Piimiint pace ill Ire oameni buniivoire". Dupii ce s-au dus de la ddnsii ingerii; plistorii au zis unii catre altti: "Sa mergem pana la Betleem ea sa ne incredintam # sa vedem ce s-a fiicilt cu acestea, carl! Domnul a ariitatnouii." $i venind degrahii au aflat III pestera de langa Betleem pe Fecioara Maria fi pe losif fl pe Pruncul culcat in iesle. Dupii ce L-au viizut, privindu-L cu mare evlavie, au povestit tot ce li se spusese despre Pruncul Acesta.
37. Si in zadar steaua i-a condus la Ierusallm. Dar cind acestia au venit la Ierusalim, ell S-3 ascuns de ei, iar lucrul acesta s-a rfmduit din dona pricini: mai intal pcntru en ca sA se aratc tuturor Iocultorllor Ierusalimului §i sa le dea de stire despre aceasta taina prin cautarea ~i intrebarea magilor care spuneau: Unde s-a IZUsClIt lmpiiratlll iudeilor? Ciici am viizut steaua Sa ~ a venit dill Rasiirit sa lZe inchiniim Lui [Mt 2, 2.]. Din pricina acestor cuvinte tot orasul s-a tulburat $1Ired tremura. Iar in al dollea rand, pentru ca vrajmasil il1~i~i, carturarii §i fariseii, sa dea marturie ~i sa descopere locul si timpul nasterii Dornnului, l$i sa ia drept marturie pe Profetul care spune: Si tu, Betleeme, piimiintul lui Iuda, nu esti nicidecum eel mai mic intre ciipeteniile lui luda, cad dirt. tine va iesi Conducdtorul ce va paste pe poporul meu Israel [Mt 2, 6]1 Caci ceilalti regi au fost caHiuzfitori dupa cinstirea trupeasca, dar n-au Iost piistori, cad nu si-an pillS sufletele pentru turma lor [cf. In 10, 11]. InsA Acosta e Pastoral Adevarat, pentru c.a EI conduce turma care Ii urmeaza pe. calea vietii spre pasunile Raiului ~i i~i dii sufletul Sau pentru oile Sale. Vedeti deci cum s-au strfins Intruna cuvintele patriarhului Jacob ~i a1e proorocului Mlhcia, cAci acela a vorbit despre venlrea Domnului Ivlt din Betleem, in tlmp ce acesta a iuvatat ca, atunci cand VOl' Iipsi capeteniile, din luda se \13 arata nadejdea nearnurilor [d. Fc 49, 10 ~i Mi 5, 1.3]. Cand magii au auzit aceste cuvinte, ei le-au intlirit prin aratarca stclei $i au propovaduit ca Christos e adevaratul ill11parat. eel mai mare predicator al Sfintei Biserici Ortodoxe, Sfiuuul loan Gura de Aur, aducand cuviintul despre steaua aceasta, zice asa: ,,Aceastli stea nu era dir cele multe, mal ell. seamii 'tid stea nil este (precum $i se pare), ci 0 Putere neviizutii, preschimbatii In aceastii vedere. Mai intiii se invedereazii din umbletul ~'idrumul ei. Cii.ci nu e stea aceea care umblli pe acest drum. Or, chiar soare de vei zice, on lunii, on. toate celelalte stele, pe acestea toate le vedem mergiind de fa rasarit spre apus. Aceasta insii mergea de la miaziinoapte spre miaziizi, cad astfel .'Ita Palestina fata de Persia: Al doilea, ~i de la timpul acesta putem vedea ea steaua acesta se aratii 1lU noaptea, ci ziua tn amiaza mare, soarele striilucind, lucra care nu se vede a uvea putere de stea, dar nici de luna. Aceasta rOl'fu~e~te in puterea luminiirii ei toate stelele. Acestea se ascund la ivirea razelor

materialii toate neamurile Piimantului Ie va atrage Acesta la mostenirea lor, pe care le-a pregtitiJ-o mai-nainte de intemeierea lumii (b). Iatii semnul dupii care veri cunoaste aceasta: ; Veri afla un Prune inJ'c'i~'at culcat in iesle." #

eel

soarelu! si curtind se .fac nevaziue; steaua aceasta tnsa cu stralucirea sa covarsitoare, invinsese toate razele solare, ariitfmdu-se mai striilucitii deciu acelea ~ilucind intru atlita

lumina. Aceasta o mai vedem ~'ide La ariitarea ~i ascunderea ei, ciiei se parea eli p{J.lla la Palestina f§i urma drumul, condudindu-i: Dupii ce au ajuns in Ierusallm steaua s-a
aSCUllS.

Multi se Intreabii: cine erau magzz aceta care au dus daruri Pruncului Iisus Christos? Atiagii erau preotii cei man. $I. cei mai tnviifll{i ai mezllor, persilor si
57

..

babilonienilor, asa cum sun! Patriarhii In Biserica crestina. Acesti magi inviita(i, astronomi ~i astrologi ai acestor {iiri, se ocupau numai ell ~iiin{a §i ciiirea in stele. Magii acestia, dupl1 mal multi istorici, erau paga'li idolatri, dupa altii, iudei din cei risipi(i ill loa/Ii lumea, sail probabil niste prozeliti, fiindcii ~'1iauprofetiil« ce vorbeau despre Mesia §i despre ivirea unei stele minunate care va vesti nasterea Lui. Mai tarziu s-a admis de unli eli magii erau ni~·te crai, voievozi, regi, lmpiira{i, fiindcii au adus daruri tm.piiriite1ti Pruncului-Impiirat ~'i Dumnezeu-Cuviintului; Apusenii, prin legendele lor posterioare, ne-au comunicat ed cei trei magi ... ,~umeau: Melhior, Baltazar ~ Gaspar. Ei ii socotesc e regi sail impiira{i si-i serbeazii pe t0ti trei in ziua de sase ianuarie, ciind noi ortodocsli serbiim Botezul Domnului. Cttntecele de ...ea, Vicleimul, Irozi etc., amintesc si neamului t nostru roman esc.•despre cei trei crai de /.a. rasarit. 38. 'De aceea Irod a tremurat, caci era aprig Indragnstit de put ere ~i tremnra de frica sa nu-si piarda imparatia ~i puterea sa, fiindcii era plin de neruslnare. Astfcl, el a striins ciipeteniile preotilor # ciirturarii ~ a intrebat ca sii af/.e unde urma sa se nascii Christos [Mt 2, 4]. Ei insA au raspuns eu vtclenle spunand ceva ~i trecand sub meerc altceva, I-au dlat de stlre di din Bctleem urrna sili vlna Christos, dupa cum spune proorocul: $i tu, Betleeme, pl1mfl1ltlll lui hula, nil esti nicidecum eel mai mic lntre cupeteniile lui luda, ciici dill tine va iesi Conduciitorul, care va paste pe poporul meu Israel [MI 2, 6; Mi 5, 1.3]! Dar au trecut sub tacere cuvfintul care urmeaza 131 proorocul: Venirea Sa este dintru inceput, dit zile vesnice [Mi 5, 2], pentru eiliinca de pe atunci fu pizmuiau pe Christos ~i mn "ohm sa-L recunoasca Dumnezcu, sl au trecut sub tacere cuvintele care. in\'iitllu slava Sa, did d)chidlor se tntristau ~ft urechile lor se ludlidellu de bunavole, ca s~ nu vada ~i sa nu auda adevarul [cf. Is 6, Hb]. Irod insa, plio de viclenie, i-a chernat pe. magi in mini §i I-a intrebat despre Pruncul ITmparat, iar prin vlclenie i-a mintit spunand di vrea sa meara ~i el sa 1Ise Inchine, atunci dind il vor fi gaslt ~i ii vor fi dat de stire unde anume se gase~te acest lRege al regilor [ef. Mt 2, 78J.· Astfel, au anal unii de Is altii despre nasterea lJ)ommllll~A iudeilori multurnita magilor ~i aratiirii stelei Irod 31 at1at atAt de la DurleD, ~i de &21. magi, iar magii au fost ('.{it mca ~i mai multumiti atunci cfind au auzit vestirea prcerocului $i cand au vazut plzma ~i frica lui Irod. Dan- cand all ieslt din Ierusnlim, de incJlatm Hi s-a aratat din non catauza lor, steaua, foarte aproape ~[ mal stralucltoare decat lumina zilei, Ea stralucea mal mult decat stralucirca soarelui ~i ii conducea spre Soarele dreptatU, Zidltorul soarelui, al lunii ~i al tuturor fapturo1or. Ca spre cer ii conducea spre Betleem, spre pestera cea micuta ~i spre adapostul eel umil. 39. lar dind au sosit m acel Ioc, cu 0 stralucfre mal mare le-a aratat en ~neu un deget lucrul dorlrii Ion', ~i cand si-a ispravit slujirea, a plerit din ochii lor. lRiinsa, cand au viizut cM~uza loll', steaua, sau mai curand iu:ngerlUl.UUlJ"'iltatt: acest chip, s-au umplut DOl eu bucurie mare [Mt 2, 10] psntru cil au intah'not ceca cecautau, $n au vazut minunea cea mare, did atuncl cand s-an infati~at inaintea noului-nascut, eel ij[dfii-n~slCut mal tnainte de vecl, de indata S-8U umplut de har, de duiosie $1 de lumDn~, $i 0 negraitA bucurie s-a scurs im inimile lor. Vedcrea sl cuvantul Maicii celei nenuntite ~i ell totul nestricate erau mal pres us de orlce bar ~i shIlva, iar randuiala chipului ci era mai adanca decat orice cunostlnta orneneasca, Nlmic din randulala durerilor ~i din neputlntele nasterii nu se vedea in ca, cl dupa nastere era ~i mal stralucitoare $i mai frumoasa, dici era plinii de harul ~i lumina nasterii el, ~i era lucru minunat pentru toti cei ce o priveau. Plini panA la saturare de to ate minunile sl maretiile, magii se bueurau ~i Hiudau pe Domnu1. De. aceea, ...au 11tch.inatciizand In genupzchi, ca unui Imparat ~i Dumnezeu, lii I-au adus daru,; scumpe, allr, tamaie # smirnii [Mt 2, 11] ea unui hnparat §i Dumnezcu $i ca Celui ce S-a intrupat pentru noi $i avea sa moara ca noi sa

58

dobandim de la lEI nemurirea. Dar ~D aiel, harul Duhulul Sf211lta-a invatat sa aduca aceste daruri, ca sa fic pentru nni chipul aducerii darurllor duhovnlcesti, ca sl nODsa aducem drept aur 0 purtarc buna ~i sfanta, drept tam§ie Intelegcrca §i vederea duhvniceasca, ~i drept smirna omorfireapathnilor ~i madularelor trupesti, din care se va facc nepatirnirea ~i de unde ni se va da ImpAritia Cerurilor. Atunci s-au implinii cuvintele Preasfintel ~i Preabinccuvantatei Fccioare pe care Ie rostise rnai inaiute: cli mi-afiicut mie miirire eel Puternic }i sfiuu numele Lui ~i iatii de acum mli vor [erici toate neamurile [Lc 1, 48-49]! Caci, lntr-adevar, atuncl au illceput sA se arate slavele ei, lar la sml'~it slava, lauda ~A credinciosia ei au sporit ludi ~i mai multo Autind impiiratul Irod despre aceasta, s-a tulburai impreunii ca tot lerusalimul. lngrijorat de valva flicutli ill lume de acei strdini, a chemai la sine pe top Arhiereii, Preotii ~'iciirturarii Templului S[fml, ~i i-a intrebat: "llnde are .'IiiSe nascii Chrsiios, impiiratul iudellor?" Ei au riispuns: "til Betleemul Iudeii, cli usa este scris de Proorocul: «.yi tu, Betleeme, pilnuintul Iudeii, nu esti nicidecum mai mic mire domnii Iudeii, cli din tine ~Iaiesi Poviuuisor, Care va paste pe poporul Meu Israel»" (Millcia 5,12-15), Auzind acestea de La fliviifafii Templului, Irod a chemat pe magi fi i-a intrebat In ce vreme s-a ariiuu steaua. Magii i-au riispuns: "Este poate un an de zile de ciind noi vedem steaua Noului lmpiirat care ne-a povii(uit lit lunga caUJtorie din tiiri1e noastre lndepiirtate, panii aid". Trod a cautat sa afle vremea nasterii lui Christos lUI. pentru ca saL cinsteascii, ci ca sii-L omoare.

Cu. acest scop viclean .• el a zis ciitre magi: "Duceli.va, intrebati $i cercetati cu deamimuntul despre Pruncul Acesta, # de-L vefi afla, sii veniti sri mii ill~tiill(ati $i pe mine, ca .'Iii merg $i eu acolo, soma lnchin Lui ca unui Dumnezeu", l'iizand pe eel nascut ~'ipe Ceea Ce L-a niiscut, magii de,'\chizandu-$i vistieriile lor, all pus la picioarele Pruncului; darurile fmpliriite51i aduse cu dan~ii: aur, tlimaie fi smima, cu un adiinc inteles filozofic. Aur i-au adus, ca unui impiirat, tiimiiie, ca unui Dumnezeu ~'ismimii, ca unui Om muritor, jiindcd ei, dupii descoperirlle divine ce li s-au Iiicltt despre Acest Prune (pre-cumodinioarastrsounuiui lor VaIGa",) au viizut in El: pe Universalul fmpdrat etern, pe Dumnezeu eel Atotcreator ~'itiitor, pe Omul supranatural, riinduit spre sacrificiul divin pentru miintuirea lumii. In acest timp s-a implinit cuviintul Psalmisudui: Jmpiira{ii Tarsisului ~i ostroavele vor aduce darllri.lmp/ira(ii arabi/or §i Sava daruri vor educe. Si I se vor inchina Lui toate fmplirli(iile Piimdntului, toate neamurile vor sluji

Lui"

(Ps. 71, 10.11).

40. .Jlstfel deci, magii au intaJnit lucrul dortrilor lor. Au viizut pc imparatul slavei ~i s-an Inchinat Lui, T-au adus daruri vizute si impreuna ell acestea s-au adus deopotrlva pe ei iDl~i~n ofrand a Domnului. ~i asa S-8U fiicut temella ~i inalntemergatorii tntoarcerli Ia credinta a paganilor ~i a primirli acestora in slujirea lui Christos, ~i eel dintaii credinciosi §i nnclhinAtori al lui Christos, vestlturii Sili sl martorii Irnpi'iratiei Sale prDl1I darurile lor scumpe $i prin disprctul lor pentru nebunla evreilor sl sminteala puternlcului Irod. Pentru ca mod in~tiln~atjprintr-o aratare s~ nu se intoarca la Irod, S-.iU dus pe un alt drum ill lara lcr [Mt 2, 12]. ~i asa Chrlstos, Tmparatul eel Bogat, cand a venit in Iurne a ales silriilcia ~n a facllt-o cinslitii prin alegerea sa. Tot asa, credjnclosule, cand auzl despre aceasta smerenie ~i aceasta saracie, daca esti in saracie, KIll uita aceasta in cugetul tau, ci sclnimba pestera cea mid $i cortul eel umil in Cerurile Cerurllor, iar ieslea cea m.icllta in stea stralucltoare, in preamarlre a ingerilor, scutecele cele saracidoase ~i pe strnngatl()rii de birurl in daruri ~iIn lnchinare de mag~ ~i in primire a tnturor paganilor, ~i astlel nu cobori srnerenia Domnului pilna Ia 11l3ifimile teolegiei, cl ai mal degraba nadejdea miiltimilor ~i bunatatilor celor slavite, ,
59

grijii deci # vd tntoarceti pe altii cale in. {iirile voastre, cad Trod a pus giind rau ~i a. hotarat sa omoare pe Fiul lui Dumnezeu, Noul implirat etern §i universal, Usus Christos": MagU auzind vestea cereascd, s-au desteptat, s-au sculat si au plecat repede, pe
ciimilele §i caii lor sprinteni, putemici

Venind seara s-au culcat, fiind obosui: Atunci s-a arauu ingerul Domnului ca un stralucitor Fulger luminat ~i le-u zis: "le~ifi degrabii de aid, ca sa IZU piitimit; cevu riiu", Magii lnfricosandu-se, au zis: ,,0, Dumnezeiescule Arhanghele! Cine este acela care aduce aceastii solie asa de mare?" lngerul le-a rdspuns: "lrod, imparatul iudeilor ... Avefi

riisaritene

#.

iuti, duciindu-se pe alia cale in {liri.le lor

(Mi. 2, 12).

L_

411. Iar cand Fericlta Maid'i vedea toate acestea, Inima el se umplea inca ~i mai mult de credinta, nadejde $1iubire rata de IF'iu~ [mpaJraml ei, ~i astepta bunatap indi ~D $i mal adfmci ~i mai slavite, cum lie §i vedea ell adevarat, ~i a riimas coplesita atunci cand s-au implinit ~i alte sernne ale smerenlei Lui. C~ci dupa nasterea Domnului lntr-o pe~lell"a umHi ~n venlrea Sa tntr-o iesle micuta, cand s-au impllni: opt zile, L-au taiat imprejur §i I-au pus muncie Iisus, cum a fost numit de Inger mai inainte de a se zdmisll in piintece [Lc 2, 21.]. Acesta a Iost numele fericiril sale de mal apoi, in care s-a facut schimbul dezllJracarin patfi.m.i.riiin trup cu darul nepatlmlrii, Iar in zhna a patruzecea au dus pe pruncul nisus 121 Ierusallm ca sd-L puna inaintea Domnului, precum este scris III Legea Domnului [Lc 2, 22-23]. Si nu este lipsit de folos C2 aju]J]~i 11111 acest Inc sa talcuiIn deosebirile cuvtntetor Sfintllor Evangll1eUi~lIi, elul cum Matel, dupa nastere, vorbeste I de indatm de fuga in Egipt, de m§nilll lui Irod ~n de umorarea nou-nascutilor, nail" Luca dupa nastere vorheste de urcusul de patruzecl de zile In Ierusalim ~i de aducerea lui Iisus la Templu, Trebuie stiut, asadar, ci Matel a lasat deoparte pomenirea ~aiell"liimprejull", a urcusulei la lIenlsalim ~~a aducerii [a Templu, a lui Simeon primindu-L in bratelc sale ~i a celorlalte lucruri care au fosa savlDRlite atunci, Ceea ce a scris en a avut toe dupa multe zllc, Ia doi ani sau P031tlf ceva mai lPantm [cf. Mt 2, 16], vedenia ingerurui de dHre llosif, fuga in lEgi]p1~Dapoi i~ll.o.lI1.lrcell"ea Egipt, cad asa sunt ordlnea lor in din Scripturi, ~i ele 2lUl fost scrise mult tlmp d1ulPa ce au avut lee intamplal'ile ~iIn acetast timp cu Iucruri petrecute man Inainte, cum sIPaB.1IlIe man jos acelasi Evangbelist Matei, in acest chip: Iosif a primi! poruncii in vis ~'i a plecat # s-a asezat ill cetatea numitii Nazaret, ca sa se implineasca cuvintele proorocului ca Nazarinean se va numi [Me 2, 23]; dupa care adau.nga die andata ~i spune: in zilele acelea a venit 10al1 Boteziuorul ~i propoviiduia in pustia Iudeii [Mt 3, 1]. Or, propovaduirea lw. lIoan Botezatorul a 8VUt Ioc dupa treizeci de ana, Iar el leaga Istoria aceasta CO.B vremea nasterii HuiIisus. A~a a facut~i c§:nd a zugravit nasterea Domnulul ~n soslrea magllor, inchinarea ~i intnarcerea in tara lor. Numaidccat a adaugat ~i fuga lui .ll.osnK ill Egipt umpre.una cu Domnul ~i smnta Fecioara Nascatoare de Dumnezeu. D11p31 care a vOlI"batt de uciderea ncu-nascutilor ~i celelalte, cum oi dadea sa scrie Duhul SfaJrntt:. ftns~ prin harul Duhuhii smnt Luca a scris ceea ce a avut Ioc dlupm nastere, ~i ceea tee Matet a lasa! deoparte: despre taierea-Imprejur, urcarea Ia Ierusalim ~i aducerea OaTemplu, odihnirea in bratele lui Simeon ~Dcelelalte, cad n-a fost dat unul singur Evanghelist sib descrie intreaga Iconomle, cd unul a descris unele evenirnente ~nminuni ale Domnului, 311 dollea san al treilea sau al patrulea, altele, Decl t.§lcuiJrca pasajului este dupii cum am spus. Dllpli plecarea Magilor din Betleem, lngerul Domnului s-a ariuas lui Iosif III vis ziciindu-i: "losife, sculdndu-te, ia Pruncul §i pe Mama Lui ~i [ugi in b'gipt §i fii acolo pima ctind VI}i zice tie, cii [rod va. sa caute Pruncul ca sii-L piarda pe HI": lata pentru ce a riinduit Dumnezeu ca siilie logoditii Preasfiuua Fecioara Maria cu hiltr&mllostf. $tiind mal inainte cele ce urmau sa fie, DumlZezell. a randuiJ logodirea aceasta de ochii lllmii, pentrll ca biitramd Josif, logodnicu.l Ei, sO se osteFleascl1dupa flUlatorirea logadlZiclilui, a o pazi de /eluriJe primejdii ~isii poarte grija de Dansa. Aici fngerull.i zice: "Ia Pruncul .#
60

pe Mama Lui §i nil. «pe [emeia ta», fiindci: de la minunatele arlitliri, de la Nasterea Pruncului, s-a adeverit cii Pruncul Iisus S-a tntrupat de fa Duhul Sfant ~i cu Puterile Divine S-atJ. fiicut $i sunt toate acelea. Din iruelesul cuvintelor acestora se aratii. dar cli losif, logodnicul Maicii-Fecioare era numai loctiuor de bii.rbat # numai piirut tatii al Pruncului Iisus, in,sa in realitate el era pazitor, ingrijiJor §i slujitor in anumite trebuinte §i imprejuriiri: Prill cuvintele: "Fugi ln Egipt ~'i fii acolo, palla i{i voi spune tie", ne arata Domnul co. sci [ugim dinaintea celor riii F toate sa le facem numai dl4pii sfatul lui
Dumnezeu.

Tar el sculiindu-se a luat Pruncul §i pe Mama Lui, noaptea §i s-a dus tn. Egipt. Credinclos vestiri! ceresti, Iosif'indatii s-a sculat §i nemaiziibovind, chiar atunci noaptea, a[ugi: dimpreunii cu Pruncul §i Mama Lui tit Egipt. 42. Var acum trebuie cercetat cum anume a CostIred numaidecfit nesocotit de magi, cum furia ~imania sa no s-au ararat atunci, cl dupa un limp aru.tt:die insemmd., ~i cum era el un om atat de lipsit de cucernicie §i aprlg Ia manic. Precnm ~l cum anume i:\llalei] n-a SpIlLS di in acest tirnp copilul sc ascundea, nlcl daca magii n-au lr2pft~ cepilul irnpreuna Cll mama sa, pcntrn ell i~i dadeau seama de furia lui, sau cift treceau dintr-un loc in altul cum se intamp12 multera. ll..nntr-31.deva despre acest persona] avem Ia rr-, indemana 0 relatare din care ~tim em in 7.'OTIeDc magii au soslt la Ierusalim ~llau dim) Intrebat despre nastcrea prnnculul, Iar [rod! a Dlll.illPtt CUll ~ellaciUlJl]e ~n sinh pretextul lnchlnaclunii,cautand un mljloc ca sa-L ornoare, acesta a avut mare tulburare [cr. Mt 2, 3] ~i luptaln propria sa casm. Accst lucru S-81 m~~mIPUat prln randuialii de Sus, care nu i-a ilsaft. prllejul die a cauta odrasla iUAparateasca ~i pe Dornnul n toatc, Accast~ lupta §i aceasta tulburare a Iost iscam de femeia ~i copiii sAi. ER a blrudt dupa multe lnlrangeri, ~i numaidecfit si-a emerfit pe femeia sa, dar u-avea puterea de, 31D~i ucide ~i fiji flirA porunca impAratului. De aceea, inlilebunit de furie Impetriva lor, IPregatindu. se a plecat 131 Roma Ia rumparat ca sift primeascii de la el putcrea asupra [or, care l-a ~n Iost data. Fiindu-i dam ongmdluinta, a venit sl sl-a sugrumat coplii, Iudopaudu-si ell sangclc loll."ufletul sin nebun, illdr2ldt §D ucigas. Iar canc.ft cruzirnea i-a uns anima, a s dat diu nou peste 0 Iupta iscata impotriva nun intr-un al dnilea TI(bc. Atuncl a cazut tntr-c uebunie ~i intr-c Iurie inca ~! rnai aliilPra ~i mao tngrozltoarc, ~i sl-a adus amlnte de lntrebarea magilor ~i de nasterea Prunculul Kmp2lrat. S-a temu.n~ca Acesta sift nu-i ia puterea, fiindca era robul patimilor averii ~ial puterii. S-2 urnplut de pizma ~n die furie si, de~i cauta un singur Prune ~D]mparat a toate, ~B-ao-uudlrcptat lfuJria ilupotll'iva tuturor nou-nascutilor nevinovati, ~i a ucis cu sabia fAr~ milin pe tofi nou-niiscuti! ce se giiseau in Betleem $i til toate hotarele lui, de doi ani $i mal in jos, dupii timpul pe care II aflase de fa magilMt 2, 161. Trod vlizalldu-se batiocorii de folozofii-magi; s-a miinia: [oarte. Dar asupra cui s-a m8niat? Pe de 0 parte asupra [ilozofilor care l-au basjocorit; iar pe de altli parte asupra
impiiratlllui iudeilor, eel de curiind niiscut. S-a mdnuu asupra filozofilor, ciic! nil s-a intors pe la d1illsu.l, nici nu i-au. vestit despre Prune; iar asupra lui Christos s-a mtiniat, temandu-se ca sii na ia de la diinsul impiira(ia. Socotea eli Christos voieste sa impiirii!emiCii u impiirli{ie pli1IlalZteasca, nestiind cd Impiira(ia Lui nu este din lumea c aceasta. Deci ce a fiicut ttcalosul Irod? Neputiind nici magilor sa le rasplateasca pentru ca se duseserii, nici pe Christos sii-L ucidii pentru ca nu-L afla; a varsai mania. sa asupra nevinovtuilor prunci. Co. 0 fiard cumplita co.,ul se raneste de clneva §i nu ia seama asupra aceluia care a riinit-o, ci orice fi iese inaintea ochilor aceea riineste, rupe, ca pe insusi acetace ar fi riinit-o; asa ~'i lrod, fiind riinit cu miinia ~i neafldnd pe aceia prln care soa Tunit, rapea ~i omora pe prullci, care cu nimic IUl-l mliniasera. Trimitiilld el ()sta§i IlUlrltla(i ca spre riizboi, a llcis pe tOfi prcmcii ce erau in Betleem §i IrztrU toate hotarele lui, de La doi ani ~i mai jO.'i .• dllpii vremea care i se adeverise de In. magi. Nevil'lova(ii
61

prune; se omorau ill multe chipuri: pe unii ii tiiiau cu slibiile, pe alsii ti ucideau izbindu-i cu putere de pietre si de zid, pe altii f.i triinteau de pamiint §i ii ciilcau cu picioarele, pe allii ii sugrumau ell miiinile, pe altii ii rupeau # ii despicau, pe unii ii insulltau .• iar pe altii ii taiau 'in douii: Maicile i$i pliingeau. ell amar pruncli lor ucisi. Pldngerile, tipetele, jalea ~i strigiitele lor disperate se sEliau la eer. in durerile groaznice care le sfa$iall inimile, de ~fOismulgeau piirul din cap s l§i rupeaa hainele # trupurile .• lllcllt s-au implinii cele zise de Prorocul Ieremia: ."GIas III Rama s-a ausit, pldngere, tiingulre ~'i tipm multo Rahil pltmgandu-Ii pe fiii sai §i IlU putea sii se mangliie, ciici nu mal erau". 43. 0, putere nerniloasa si vriijrna~~ lui Dumnezcul Cum a putut sa nu roseasca omorand atiltia nevinovati cand fie §i numai pentru micile dobitoacc inima omului nu s-ar in\'ol la un asernenea omor, nici macar pentru a dezradacinn atat de multe tlnere vlastare de rasaduri neinsuflctite, necum sA .execute' atfitia nou-nascuti tnzestrati cu ratiune! Dar nelegiuitul nu sovaise nici macar inaintca sugrumarii propriilor siii copii adulti, Cat de ticaloase sunt iubirea ~i pizma puterii, inceputurile tuturor relelorl Chlar ~i unul din arbanghe1i s-a coborat pana la aceasta cadere ~i a fost. prefacut in demon, vrajmasul lui Dumnezeu, vrajmasul eel lacorn de putere. Pizma l-a rueut pe acelasi Belial', ~i prin el pe unuJ din iudei, omorfitor de Durnnezcu, sl l-a taeut sa uite nenumaratele bun~tati ale Domnului, Tot astfel, aceste dou~ patimi il stapalleaU eu cruzime pe Irod necredinclosul ~i I-au facut ucigas al copiilor sai, mai intfli al prupriilor sai copii, apoi al nenumaratilor nou-nascuti nevinovati, ~i mai mull inca, a uneltit uciderea Imparatului ~i Domnului a toate, ucigiind pc eel de pe nrma caruia tragea Iolos. Dar, 0 Iroade, vrajmas al lui Dumnezeu ~i tovaras al diavolului, daea au fost desarte ~i mincinoase cuvintele magilor, pentrn ce te-ai ternut ~i ai tremurat? ~i dad, dimpotriva, cle sunt adevarate ~i a sosit Cel ce a fost propovaduit de prooroci, de c.e nu cugeti cA nu-ti este ingAduit sa-L ucizi? Orbule ~i ncstiutorule, care peutru rnulta pizrna ai atras asupra ta mania lui Dumnezeu ~i ai cazut din putere ~i din viatA sl ai ajuns hrana pentru viermi inainte de moarte, asa cum ai ~i fost vrednic dl1pa cuviinta ~i dreptutcl Dar chiar ~i in aceasta lumc pedeapsa ta a fost Infricosatoare ~i grozava pentru totl cei ee a vazut furia vcnind asupra ta si pentru Cel Vesnic ai fost predat unui chin ~i mal aspru si mai ticalos in Iocul gheenei dupa faptele tale cele relet Dar sa ne intnarccm la cuvantul nostru dintiii. Sfiintu! loan Gura de Aur povesteste astfel, jalea maieilor indurerate: ,,Acestea vlil.and maicile, intrebau pe ucigasii pruncilor lor: «l'entru ce ne omortiti pruncii nostri? Ce riiutate au fiicu! ei, impiiratului sau vouti?» Si nu era cine sa le riispunda lur. Pentru ee se facea acea:... ucidere niipraznicii? Nu era nici cine sii le mllligaie in acea plimgere. tii Mamele ascunzdndu-si pruncii, cdnd se vedeau surprinse, strigau ciure ostasl, ziciind: «Miluiti-ne pe noi, oamenilor, miluiti-ne pe noi. Au, doara, nu ati avut # voi maici? All doarii, na stiti dragostea maicii cture fill? Au, 11U aveti femei? Nil va rusinati, V{izalld piepturile lor goale? Au .• doarii, n-ati fost §i voi iubiti de maicile voastre? Dar nu va temeti, ca 11.11. cumva sa se intiimple # fiilor vostri una ea aceassta? Miluiti-ne pe noi, oamenilor, nu ne lipsiti de fiii nostri. Dacii fiii nostri v-au fiictu ~.vreun riiu, onoriui-ne mai r llltiii pe noi, pentru eli lUI putem. riibda moartea fiilor nostri. Insulitati-ne, junghiati-ne, tiiiati-ne mai fntai pe noi, ca astfel §i noi impreunii cu dan$ii sa primim moartea.» Acestea sialtele asemenea acestora, griiind din durerea inimilor §i de miinie ea niste bete fiind, flirii de sfialfi f# rupeau hainele de pe ele, ell. care se cuvenea sii-§i acopere pieptul # de multii jale l-$idescopereau piep/urile lor ~i ell pietre se bateau peste trllpurile lor. Felele §i le zgari(lll, parul din cap l§i rupeall., cerul II ehemau illtTll murturie, strigand ditre Dumnezeu: «Ce siilbiiticie este acea.'tta, Doamne Dumenzeule, dill parlea imp1iratului lrod? O! Stiipanulllostru, Doamlle. Pentrll ee se unpotrive~'te Irodjiipturii Tale? Tu i-ai . zidit~· illr altul ii omoarii. Tu Ile-:ri diirllit nou(l fli.; iar el lle lipse)'ite pe noi; de diill-$ii!

62

tlo$tri?»·t,.

Pentru ce am niiscut parte bilrhiiteaseii, dacii cu amarii moarte se omoarii pruncii 44. C~nd a cazut co din senin hotarilrea cruda a lui Irod eel d.idi~os ~i multimea celor nevinovati a rust trecuta cu saRha1ticic prin ascutitul sabtei lfara nici 0 mila, ca un foc ca nu a ars ~i nu a pusttit doar Betleemul ~i Imprejurlmtle lui, ci a tntrtstat Intreaga Iudee. Cu mult inainte proorocul ~D.-a rostla ariitat jalea cu privire ~a acest Iueru: glas in Rama s-a auzit, pliingere # tdnguire multo; Rahela i~'i liinge copiii ~inu voieste sa fie p mangfiiatiipentru ell nu mai sunt [Mt 2, Ji8; 1r 31, ]5]. Si vedlem cum se D.lI]teiege. acest cuv§nt. Rahela era mama lui Benlamin sl, candl a murit, el a fest numaidecat Ingropat ill calea Efratei, adica ln Betleem, peutru ca Rama e 0 parte a case] lui Beniamin, Or, Beniamin era flul Rahelel, ~i mormantul Rahelei era aprnape de acel Inc. De aceea, pentru Beniamin ~D mormantul sau, copiii ucisl sunt numiti fiii Rahelei. Si nu vrea sa se mangaie pentru eli tuc mai sunt. N-a fost 0 nenorocire midi. Nu putea fl mangaitere nicl pentru surghiun, nici pcntru stramutare, Pierzania ~i nmorarea fillor Rahelel ~Dal Iui Benlamin era dlesAv§qit3l, dar asn a fost ina1tat ~i ales Betleemul, nu numal pentru alae fapte inalte, dar chiar §'i pentru aceasta, El a savar~it de man inaiDlte Pastlle ~i le-a suferit, ~i 11-21 jertfit numai un miel necuvantator, ei mao multi, ~i cQJlvantiitmi ~i Bra prihana, de abia izbaviti de chinurjle nasterii, §Ddeindata stramutati prln sable de 111 chinurile acestei vietl trecatoare spre cealalta lume vesnica, ei carte. de-abia vaznsera lumina zilei §i pentru lumina cea IJrntelegAtoare au Iost numaidecat Iipsiti de aceasta hnuinatrecatoare. El s-au mutat in lumina cea neinserata, eroi §i mucenici inainte de vreme, contcmporani ai lui Chrlstos Bra sa fi invatat adevaru] ~i ucisi pentru ED inaintea celorlalti mucenici, jerfe ale Iuu Christos jertfite pcntru Ell ~i din priclna Lui Inainte chiar de panma Sa pentru nol, C21cn se Ci.BVelIDeaJea e data en aratarea lui Christos Intre oameni, 0 mare podoaba sa setnradacineze in lume, De aceea, s-a aratat nu numai fecloria care stralucea din MaDe11 Sa t'21ra de pdiuma mal adfill1c! cllecat cunostinta §i mali inalti decat flrile, dar s-a aratat ~lipodoaba cura] ului ~i In mcercarii pentru Chrlstos 0 pruucllor neu-nascuti, ~i pamall1wl a fost curatit Ide sAnge[e necurat al jertfelor aduse Idoliler, prln saJlDgeJe varsat de pruned sfiirrntu ~i nevinovati [cf Dt 32, 43],ajunsl ca niste ilflaill]tc-mergatori ~n vcstttori ai sangelu] mlpall'atesc ~D slavtt care a stropit erucea, Pan a aid cuvantul acesta, Sfiintu; loan Damaschin ne povesteste acestea despre jalea mamelor lipsite de cnpila.#i lor iubiti: nMaicile, cele ce riibdasel'ii durere intru nastere, stau Mllgli pruncii cei ucisi, aviindu-si cosltele capului despleiite; miiinile in viizduh. ridiciindu-si, piirul smulgiindu-#-, capetele cu tlirallil presiiriindu-si; cerul puniindu-l inainte miirturie, cu lacrimi udiindu-se ~icatre Irod, eel care nu era de lata, ca #- cum ar fi fost acolo, zlciind: «Ceeste aceastd poruncii nouii venitii asupra lloastrli, 0, impiinue? All doarii IIU e~ti $i tit tatii al flUor Uti? Au dlJara nu. ~tii drugostea plirinfilor de fii? Oare steaua te-a sciirbit usa de mult pe tine? Apoi dacii-i asa, pentru ce nu arunci sligefi La eel'; ci ne usuci piepturile noastre cele izvoriitoare de lapte? Oare filosafii ti-au. flicul riiu fie? Apoi pentru ce nu te scolicu razboi as upra Persiei; ci pe Betleem u lasi. fiira de fii? Dacii s-a niiscu; impiirat Nou $i din curti ai primit miirturie despre Diinsul, apoi prinde pe ingerul Gavriil ~iil pune fn temnitds" (V. sr. 29 si 25 xn. Jud. 19,' 20,' 21; Tiilc. Teol La Mr. 2,10-19). aducc acum <lin nnu amlnte de aducerea 121 Templu a dulcelui Iisus ~ide ceca ce a urmat, caci toate acestea sunt laudii ~i preamarire a Maici! celei ncstrlcate ~i preabinecuvantate, ~i atuncl C311d vorbim de Domnul ~i ea are partm~ic ell El ~i e unit! en EI in povestire, caci mtamp]arile care sunt unite cu .lEIprin fire nu se despart in cuvant, A avut loc, asadur, atullci taierea-umpn.-ejur illl ziua a opta de ]a na~tere ~i numele San a fost chemat [isms, a§:AcO.lm a spus ill1gerul B.lllamtea z9mnslirii.
63

45.

:JVe vom

Aceasta zi In5a nu era numai a opta, ci ~i cea dlntal, ziua DomnuJui. In aceasta zi de durnlnlca s-a niCllt vestirea adusa Fecioarei de catre ingcl" Tot in aceasta zi a avut loc nasterea din Fecioara, tot ill aceasta zi a lnviat din morti, inviind hnpreuna cu £1 firea noastra cea muritoare §i pedepslta, ~i in aceasta z.jde duminica va avea loc ~i invierea tuturor, ~j ceo de-a Doua Venire cu slava cereasca sa judece viii §i mortii. De. aceea, slngura accasta zi a saptilmanli e cinstita ~i sHivita, e duminiea staum fiindca in ea S-8U sihar~it asemenea taine,
ADUCEREA PRUNCULUI USUS .LATEMPLU 46. Iar a patruzecca zi dupa nastere, Is-au adus pe Prune fa Ierusalim ca .. \Ii-L pu.na inaintea Domnului, precum este scris in Legea Domnului, eft orice inttti-nascut de parte biirbliteascii sii fie lftchillat Domnului [I.e 2,22-23]. Acum se cunoaste de ditrc toti di EI este eel cc c.urala ~i deopotriva Cel curatit, Dar se cunoaste de toti cc anume tnseamna ceea ce se spunea si facea pentru orice intAi-nascut adus inaintea Domnului dupa cuvantul Legii, ~i anume Iaptnl ca pentru el se aduceau douii turturele Still doi pui de porum bel [Lv 5, 11], cad prin tnrturele invatam sfintcnla de sus ~i Iublrea pustlei, iar prin porumbel pacea ~i nevinovatia. Astfel, desi porunca I..cgii se Implinca pentru toti, ea nil era cu adevarat lll~eleasa de catre toti, Asa cum celelalte cuvinte ~i lucrari ale proorocilor ramaneau uscunse ~i necunoscute celor mai multi dlntre oarneni, tot asa era ~i faptul ca orice odrasla int:§j-nascutii nu este sfiinta pentru Dumnezeu: martori pentru aceasta sunt Cain ~i Ruben si Esau ~i multi alti Intai-nascuti de mai apoi. $i nu pentrn c.aorice copil intai-nascut deschide p§.lltecele, did pantecelc femeii e dcscbis de Impreunarea ell barbatul si fecioria e stricata, ~i apoi fiul e adus pe lume ~i lese dintr-un pantece deschis deja mal Inainte, 01" dad orlce intiii-nAsc.ut e sffint la nastere, cum se va mai potrivi atuuci cuvfintul pronrocului: ciici iatii intru faradelegi m-am ziimislit $i in piicate m-a niiscut maica mea [Ps 50, 7.1.Cad nu numai nasterea, ci si ziimislirea se Implineste dupa rfmduiala ~i chipul pacatulul, drept pcntru care de la

cadcrea din Rai porunca Legit indrepta acest lucru. Daca;: dimpotriva, porunea Ziditorului nc-ar fi [inut in viala ~i ne-ar fi dat sub un alt chip Inmu1tirea neamului nostru, iar nu prin ziimislire ~i durere, e recunoscut asadar eli nu numai odrasla Intainascut1i s-ar Ii chemat Sfantul Domnului. In a 40-a zi dupii nasterea Fiului Sou, Preacurata Feciaora Maria, cu Pruncul Iisus in brate Ji l"so(il(; de biitrallllllosif logodnicul Sou, piiriise~te staulul, casa fi Betleemul,
indreptdndu-se spre Sfitnta Cetate tmpariiteasca a Ierusalimului. Din cuvintele Siantului Evanghelist Luca. ~i ale Yechiului Testament, vedem eli dupii legea lui Moise femeia care niistea parte biirbliteascii riimiinea necuratii In casii 40 de zile; iar cele ce niisteau parte femeiascii 80 de zile. Dupa trecerea acestor 40 ri 80 de zile, [emeia venea cu pruncul sau cu prunca La Cortul Miirturiei, mal tiirziu la Templui Slant: aduciind un miel de un an pentru arderea de tot, $i un pui de porumbel sau 0 turturicii, jertfii pentru piicat. Dacii femeia era ~'iiracli $i nu avea mlel, aducea douii turturele sau doi pui de porumbel, IUlUI pentru arderea de tot si IUlUI pentru plical. Cu ceremonia aceasta, femeia se curatea ~i primea de la preot binecuviintarea Domnului. Maica Preacuraid s-a supus $i Ea acestei leg;' ~i fiind siirac(~. a adus cu sine ca jerI/ii, douii turturele, simbolul infriiniirii, cd acestea ciind l<$i pierd sotul rdmiin singure in tot restul vietii lor. . AJu.n~i La Ierusalim .• Preasfiinta Pecioara Maica cu Pruncul $i cu losif se due: La Templul SfatU. Acolo Preasfiinta Fecioarii Maria se amestecii printre celelalte femei israelite, venite pentru curiitire, aducdnd sacrificiul siiracilor. Pruncul Ilsus se prezlntii Piirintelui Siilt Ceresc, incepiind Iertfa cea de buniivoie la clrcumciziunea Sa, atunci prin
64

turturelele aduse, arlitQ"d tainic in viitor Jertfa vie desiivar$ita, universald si eternd, adusape Crucea Golgotei udala pentru totdeauna (Ellr. 9,26-2R; 10, 12), ~ reamintita pururea 1aIertfelnicele Bisericilor crestine. Preacurata Maicli, Feeloara Maria, dimpreunii cu losif logodnicul, au adus pe Pruncul Iisus in Ierusalim .•ca sii-L puna tnaintea Domnului dupa Legea Divlnii: ,.,1'outii partea barbateu~'c:ii ce deschide piintecele, Sfiint Domnului se va chema" (Le. 2, 22). Preacurata Fecioara Maica, pleciindu-si genunchii la pamlint ~'i iniil¢.nd Pruncul cu cinste ~i adancii evlavie inaintea lui Dumnezeu-Tatiil, preamdrindu-L; a zis: «0, Preavesnicule Piirinte! latli, Acesta este Flul Tiiu .•pe Care L-ai trimis sa Se intrupeze din mine pentru miintuirea neamului omenesc. latlJ, Doamne, Aceta pe Care L-ai ndscut mai-nainte de veci Jara de maicii; prin. a Ta buniivoire, Laplinirea vremurilor, eu Jara de barbatL-am zdmislit §i ndscut: Iatii Rodul piintecelui meu, eel flllai niiscut, Care prin Duhul Tau eel Slant intru mine S-a ziimislit ~ mai presus de fire, cu straluciu: curiuie, din mille S-a niiscut, precum Tu JIlSU(i stii. Iatii, Filii meu uztlU ndscut, Care este ~ial Tau fflliii niiscut, cu Tine de 0 Fiinfii,fara de Inceput ri pUTUTeavecuitor, cii de la Tine Sa poguriit, nedesphrtindu-Se de Dumnezeirea Ta. Primeste pe eel lntiii niiscut cu Care ai fiicut toate. Primeste pe Cuviintul Tau eel din mille lntrupat ~'iniiscut, prin Care al lnuirit Cerurile,ai lntemeiat Piimiintul, ai adunat apele. Primeste pc Fiul Tiiu, eel intrupai Om din mine, pe Care-L aduc Tie. Riinduieste pentra El # pentru mille ceea ce· Ti este pldcut Tie,~ eu Trupul si Siinge!« Lui cel luat diu mine, sa riiscumpere neamul omenescw", Acestea ziciind, a pus pe iubitul Sail Flu. in. bratele Arhiereului, SiujitOT14J Domnului, ea in miiinile lui Dumnezeu. 4'7. 0 una este Odrasla ~i. futiioul-nAscua $1 Sfibdu[ lui Dumnezeu, Cel a Carui tamislire n-a fost prin pofta ~n samarata barblteascA - sa Itlllll Oiie!., en prin harul ~i venireaDuhului Sfant, iar nasterea n-a lfost.prin stricacianea si durerea femeii, ci prin puterea '~i intelepciunca Dumnezeulul Cellini Preainalt, De aceea odrasla sffinU e nascuta sfanti $1smut al sflntilor [Is 6, 3?], dUlP3cuvantul lui [sana. Inr dac! in nastere p§.ntecele sflntit a fost deschis, totusi el 31 rarnas ~i inehns, CUIlIIn spune Iezechiel vaziHuruI celor nevazute: U§Q. aceasta 'incuiatii va fi # lUI se va deschide, #. nimeni nu JIQ. ie~iprin ea decaJ Domnul Dumnezeului Israel, El singur va intra §i va iesi $i poarta va rdmalle inchisii [lz 44, 2]. Prin UUJm1l3re,aceasta u~a a fost inchisa cu adevarat in am3ndouii cazurile si pccetluita unamte de zamisiilrc, in zaxuislire ~i dupa zamislire ~i dupa nastere. Dar cum a fest inchisii ~i deschlsa, dupa cum spume, ca t081t.A odrasla ce desehide pantecele [l~' 13, 2] sl fie numita Sfant all Domnulul? Prin flrea Iecinriei, pantecele a fost inchis $i nu deschis, dar prin chipul Celui Nascut, m-ice tnchidere a Iiriitnamtea lLui e deschisa ~i sup usa. Cine altclneva ar fl deschis pentru sine pantecele maidi sale sl i-ar fi piistrat inchiderea dlecat numai Acela a CArui zamislire ~i nastere sunt negriiite ~i mai tnalte decat Ilrile ~i mai arland decat cunostinta. Vedicp, asadar, adevarul proorociei, ca uu s-a spus doar cA se va chema sfant, ci Sfant al DOIlIDUlui. Despre cine altcineva s-a spus, asadar, ca se va cherna Sfant al Domnulul inca de la nastere dadi nu despre Cel a Carui nastere dnntan a fost v~stitta de Inger de ia Domnul: ~iCel care se va naste se va numi Siant ~iFin al Celui Preainalt [T...c :0., 34]. Cat despre ceea ce s-a spus ea (trice odrasla ce deschide pantecele [1113, 2] se va numi Smn1t. al Demnului, aceasta e pentru a ascunde in acelasi 'tlmp in cuvantul rostlt puterea cuvantulul, cacl intr-adevar aceastii mini e cea mal ascunsa dintre talne [cf. Rm 15,

26].
48. Sa ascultam Insa ell bagare de seema cuvlntele lui Simeon, ce anume invata co privire la blandul $1 doritul Iisus, Cind cc c mat duke ~i mai plin die folos decat cugetarea la aceste cuvinte? Tar despre Maica SaSfaom ~i Prcacurata, ce proorncti ~i

65

binecuvantari a rostit biitrfinul care era un bArbat drept ~isfant si foarte hatTon? Caci ajunsesc lamarginile victil omenesti celel trecatoare ~i astepta mangfiierca lui Israel, iar Duhul Sfant era peste el, ~ i se vestise de ciitre Duhul Sliint ea nu va vedea moartea pima ce 11.U va vedea pe Hristosul, Unsul lui Israel. $i din tndemnul Duhului a venit atunci la Templu [I.e 2, 26-27J, adica intal;t de Duhul Staut ca sii tinA in brate pe Ccl Iubit §i sa primeasca de la El cinstca acestei vieti trecatoare plina de sila ~i apasatoare, Fericitul b~Uran era slabit ~i intristat de adancile sale batrfincp, dar in ucea cllpa s-a intarit, ~i eu mers U~OT L-a primit pe Domnul in bratele sale, desprins de aceasta viuta trecatoare ~i chinuita, chip al imbatrftniril ~i sBibiciunii flrll noastrc care a primit pe Mantuitorul sl Slobozitorul nostru venit din milostivire sa CRute pc. ceiratiiciti. ~i s-a slohozit de vechea robic a durerilor ~i de stapanirea dernonilor, a zecilor de mil de aDlagiri,~j s-a factit vrednic de hand Duhului SHinto ,in aceeasi vreme ciind Preasfiinta Eecioara Maria, dimpreunii ell biitriinul Iosif ingrijiiorul Ei, au suit Pruncul lisus III Templu ca sa implineasca Legea, Sfantul Simeon biitriinul, om drept si credincios, astepta venirea lui Mesia, dupii implinirea unora dintre pronrocii sub ochii lor (Faa. 4.9, 19; DOll. 9). Acestui blitrfm Simeon ii era fiigiiduit de la Duhul Sfant eli nu va m uri pana nu va vedea pe Hristosul Domnului # astepta cu Duhul sa vadii pe Mesia eel doris de toate neamurile. Pe ctind btitrii.nul Simeon se ruga lui Dumnezeu in Bisericii cum obisnuia intotdeauna, ridiciindu-si ochii sai, atrasi de 0 putere nevlizu.tdt # privind spre Preacurata Fecioara Mana ~i spre Pruncul Iisus eel tinut tn brate, a viizu: Darui lui Dumnezeu inconjuriind pe Maica si pe Pruncul ei. A viiuu pe Maicli §i pe Prune 1mbriieali ~'i inconjurati cu 0 luminil cereascii striitlleitii, cu puternice raze Dumnezeiesti. Atunci cunosciind cu. Duhul cii Acela este Mesia eel mult a~teptat, Sea. aproplat cu .'\ii.rguin,ii $i luiind in brutele sale cu adiincii evlavie $i cutremur pe Pruncul Iisus, a dat mare multumire lui Dumnezeu ell veselie, ziciind: "Slavli Tie, Doamne, eli am ajuns sa vlid ce am asteptat vreme indelungatii. Cu adeviirat, Doamne, Til esti Stiipiinul a toatii fliptura, Tu esti miintuirea a toata lumea. Tu esti Dumnezeul nostru pe Care Te-am asteptat pana a.C1l11l. Acwn slobozeste pe robul Tiiu, Stiipiine, dupa cuviintul Tau 112 pace. Ell garbovitul de multimea anilor ce m-apasii, It-am avut liniste in giindurile mele, asteptiindu-Te zilnic # ingrijindu-mii intotdeauna, ciind vei veni? ACllln vazdndu.-l'e.t mi-am cttstiga: pac:ea sufletului.si scapiind de grijii due din cele de aici cu veste bunii la striibunii, mosii si piirituii mei. Ajungiind acolo vol spune, Doamne, des pre venirea Ta in lume, stramosllor nostri: lui Adam, lui -Moise, lui David, lui lsaia, Jeremia, Iezechiel, Daniel sl celorlalti sfinti parirz(i si Prooroci. Cu. aceastii veste bund Ii VOl umplea de 1l.egriiitti bucurie pe top eei ma/mifl palla acum. Pentru aceasta degrab slobozeste-mii, S/iipime, pe mine robul Tall, ca sa ma odihnesc, dupa ostenelile melt! cele multe, ttl- Siinul lui Avraam, ea acum all viizu: ochii mei miintuirea Ta cea preglititii tuturor neamurilor, ce te asteapta cu ardoa.re. Ochii me; au viizu! lumina cea pregiititii spre gonirea intunericului, spre luminarea neamurilor, spre descoperlrea tainelor celor Dumnezeiesti si nestiute, Lumina care ai rlisiirit spre slava poporului ra« Israel!" .. .

ma

49. Ce spune deci Evaghelistul despre drcptul .batran? l~i iatd era un om in Ierusalim ell numele Simeon; ~'iomul acesta era drept si temiiior de Dumnezeu, astepttind miingiiierea lui Israel, '~'iDuhul S/aiu era asupra lui. Lui I se vestise de ciitre Duhul Slant co nu va vedea moartea panii' ce IZU va vedea pe. Unsul Domnului. $i din lndemnul Duhului a venit la Templu; ~·i iind plirilt(ii au adus induntru pe pruncul Iisus .•ca safaea c cu El dupa obiceiul Legii, ell-a primit in bratele salesil.-a bin ecuvdntat pe Dumnezeu ~'i a .zi...~: Acum slobozeste pe robul Tiiu., Stiiptine, dllpii cuvdntul Tau inpace, eil viizurii ochii mei .miintuirea t« pe_ care ai-gdtit-o lnuintea fetei J,lIuror popoarelor, lumina spre descoperirea neamurilor ~i sla.vii popotului Sau Israel [l.c 2, 25·32]! Era c.u adevarat
66

plin de harul Duhului Sfant, ~i lnima sa stralucf-a de harul pe care il primea in brate,
Mai intiii a multumlt pentru bunatatea pe care a Intalnit-u, dupA care rostit 0 proorocie potrivita iesirii sale din aceasta Iurne, pentru cA ochli sai 11vedeau aievea pe Manluiturul lui, Iisus, pe care ..L viizuse mal ~nainte cu min tea ~i cu numele care-i fuscsc gAtit.inainte de veci, EI fusese insa ascuns ea 0 taina marc, lar acum se gatise tnatntea lntregului popor, nu numai al iudeilor, dar si a tuturor popoarelor, 0 lumina spre descoperirea neamurllor [paganilor] ~i slava poporului tiiu Israel. CAci El Insusi era eel care fac.use sa straluceasca lumina pentru eel ce sedeau in intuneric [ef.is 9,2]. ~D El insu~i era 'Lumina [cf. In 1, 9] , Dumnezeu ~i ImpArat §i Ziditor a tuate ~i Slav3 a popurului tau Israel, cei care te-au primit. $i au fost faeuti vrednici sa fie numiri "lsracP'. Lumina ~i slavii a tuturor, Christos a venit din eel' pe Farnan! prin mtlostivire ~i a imbracat un trup de la Duhul Sfant $i din Fecioara Maria. Teate acestea erau cunoscute ferlcitului hiitrfin de la Duhul Sfant, ~i Iosif #. Mama Sa tie mirau de ceea ce vorbea despre Prune [Lc 2, 33]. .
A

SO. insa, prictcne al lui Dumnezeu, vezi cum Evanghelistul I-a despartit pe Iosif de Feciouru dupa nastere ~i risipirea indoiclilor lui, rJinddi nasterea .era dumnezeiasca sl eel ce s-a nascut era slavit ell siava multa, De aceea spune: lar Iosif $i ,Haria se mirau de ceea ce s e vorbea despre Prune [Lc 2, 33]. L-a numit pe Iosif cu numele sau, pentru ea nu el era tataA Pruncului, nici barbatul mamei Pruncului. De aceea el se numeste Iosif ~i nlmlc mao munt. Dar pe Fecioara blnecuvantata a numit-o Maiea Sa, ~i Simeon era constient de aceasta, cad como~tinta tainelor ii Iusese illlparta~ita de catre Duhul Sfint. IEIi-a blnecuvantat pe amandol, cad stia despre Iosif di era un barbat drept ~i ea slujee bine taina Domnului, ~ii-a binecuvtinuu. Dupa care tot CUv311tulsau l-a adresat slavitel Maria, ~i i-a spus Mariei; Mama Sa pe care 0 ~tia em era 0 vistierie de bunatatl, care a prlmit asemenea mlnuni §i a savallit 0 nastere atit de ulmitoare, lata, Acesta este pus spre cdderea ~i spre ridicarea multora din Israel [Lc 2,

To

34].
51. l1e7.i acum adevarul cuvantului ca mantntrea a fost gatitii inaintcR tuturor eamenilor, cad vointa dumnezeiasca era pentru viata ~i lndumnez.eirea tuturor, dar cadereu ~irldicarea atarna de vointa mnltora, a celor care au crezut si a celor care no au crezut, mal eu seama din ]Israel: [usa trebuie inteJ(!!s dcopotriva eil ridicarea celor cazuti, care e tntoarccrea celor cazutl, care e tntoarcerea celor necredineiosi, este dupa riinduial~ sl reCUnOSCUlIta. caderea cclor cazup invatii adfmcul acelei caderi, Ciid J[ar osandirea dlnainte de venirea Domnulul ~DInainte de vestirea JLui eatre top eel ce erau necredinciosi nil c deopotriva CD aceea a celor care au ramas necredmciosi dupa Tntruparea Domnului ~i aratarea invajAturilor Sale. Asa invatii cuvfintul Domnului care spuue: # se va propoviidui aceastii Evanghelie a Implirli!iei fn toatii lumea, spre miinurie tuturor neamurilor pagone [Mt 24, 14], adid pentru a mustra ~i osandi pe eei neeredinciosl dici, dupa invatatura ~i marturle, ei au fost vredniei de 0 osanda intii ~i mai mare, ~i mai cu seama caderea poporului lui Israel a fost mea !ji man marc. De aceea, nu le-a fost dat sa Ir'amana ~i sa lucreze in aceleasi lucruri, ci Ii s-a Intamplat caderea din toata cinstea §i osandA mal grea decat cea a plfigiinilor daca raman in necredinta. Cad eel pc care proorocii Lsau vestit, ei nu L-au primit, !ji pe eel drcpt ~i bun, nesabultii L-au socotit drept un JacintoI' de rele, ~i fum necredinta lor s-au faeut omorfitorl ai lui Christos. De aceea, asupra lor a venit caderea necredintei ~i ruina ceta~i [Ierusalimului], ~i nimlclrea §i snrghiunul poporulul ~i plerzania intregii mandril, Cci credlnciosi insa au Iost primiti de EI In invierea cea adevarata, cad au Iost slcbozitl de j ugul ~i robin Legil celei vechi, ~i impreuna cu Christos au fost fngropa(i prin Botez, ~i au inviat Illlpreuna eu EJ [Rm 6, 4] ~i vietuiesc viata vesnlca. Au
67

patimit prigoana ~!chinurile ilUpreun~


Jmp~ratia Cerurilor.

cu EI, ~i lmpreuna

Cal El au fost preamarlti

in

52. Iar unii PArinp vor spune ~Daceasta, cii Domnul n-a venit pentru caderea unora ~i ridlcarea altora, did n-a Cost JE.Insu~i pricina caderii, ci ei in~i~i au c.azut ~i ei i ~j~i sc ridicii: cad din pricina raului ~i se ridica din priclna binelui, Daca dcalo~ii care ne asupresc nu cad, ci ii strlvesc pe eel buni, ei nu se.inalti dlntre noi; daca necredlnta no cade, crcdlnta nu se lna1ta, daca pacatul nu cade ~i nu-l zdrobeste pe cei drepti, acestia nu se rididi printre noi, dupa cum spune Apostolul Pavel: ciind sunt slab atunci sunt tare [2 Co 12, 10]. El lnsusi este slab ~i puternic: slab prin trup §i tare prin Duhul, Astfel, putcrea lui Christos rna trage din did ere spre ridlcarea crcdinclosilor SM, ca ei sa lase asprimea ~i uscaciunea pacatelor ~i sa se ridice cu ridicarea drept3itii. Si acesta vafi spre ciiderea # ridicarea multora dinIsrael, ~i pe cruce c numit semn care va starni tmpotrivire, did este priclna laudei sau o~arii. Aceasta este lauda noastra, a credinciosilor lui Christos, semn al mantnlrii noastre si pecetc a ImpaIratului nostru, dar este irnpotrivlre pentru c.a unii cugeta bine si altii rau despre ea, unli l~ibat joc ~i 0 DraSC. Dar. eredinciosii doresc acest semn, 11cinstesc ~i i se mchina cu creinta. Christos insu~i e numit semn care va stdrn! impotrivire, pentru ca a fost un faditor de minuni mai presus de fire, iar unll Lsau primit ~j au crezut cii Caeea minunlle prin Duhul Siant. A1tu lllsa, \,idenl si necurati, il hulcau ~i spuneau di face minunile prin eel potrivnic [elf. Mt l2, 24], dupa care SPUIl1C81tn multe din lucrurile lui Christes. Unii spun ca venlrea Sa in lume s-a facut far:a trup, altii spun ca intruparea Sa a fost ficuti fara stlrea Lui, iar altll au spus ca a tmbracat un trup, dar n-a primit minte omcneasca. Nechibzuitil ~i nestiutorii gandcsc asa, ~i rau griiitorii care r3ispund de adevar au semanat multe alte lucruri, 53. Primele Iucruri spuse despre toate acestea ~i cole ce se povestesc acum le-a numit semn care va stiirni impotrivire. Toata aceasta proorocie Cll prlvire la EI ~i eu privire la imparat, bAteanu] In in$tJiint'at-oMaidi celei fall'j de prihana did stia ca tot ceca ce atinge pe Fiul Smu, Ferlcita le socotea pentru ea insih~i. De aceea, n-a Instlintato numai cele fericite, ci sl cele neferlcite, pentru ca, atunci dindl acestea vor veui, Fericita Maka sa-~i aduca aminte de aceasta proorocle ~i sa se mangaie. De aceea spunc: $i prin sufletul tau va trece sabie [Lc ]I., 35], pentru cii in vremea Patimii 0 sable de Intristare a strabatut sufletul Maicii celei fAra de prihana, Cad Intristare a fost in iuimaei cand a viizut Fatima Fiului si ImparatuUui ei! Si tot StintU Parinp au spus care e puterea acestui CUVaIDa: ei au numit sabie cu douii tiii~'llricuviintul care piurunde pana fa despiirtitura sufletului si a duhului, dintre incheieturi fi tniiduvli, si care e destoinic sii judece sitnfi.rile ~icugetiirlile ascunse ale inimli [Evr 4, 12]. Pentru ca in vremea Patimii lui Christos tot sufletul a intrat lntr-o oarecare cercetare dupa cuvautul Dornnului care a spus: voi tori vii veti sminti dill. pricina Mea [Me 14, 27]. Despre acestea vorbeste Simeon Sflntei Fecioare Maida: cand vel sta in plcioare Inaintea crucil $i vei vedea Patima Flului .tau ~i vei auzi glasnl Fiului tau spunfind: Eli, eli lima sabahtani? [Dumnezeulc, Dumnezeul meu de ce m-ai pi111'isit'!- Mt 27, 46], ~i Piirinte, til miiinile Tale imi daa duhul Meu! [Lc 23, 46]; ~i Dara~[atunci cAnd spunei Mi-e sete, §i 1 s-a dat otet ~i dupii ce a luat otetul, Iisus a zis: Sii"ar~ihl-s-a! Si plectindu-si capul si-a dat duhul [lit 19, 28-29], ~i tu auzi ~u vezi §i alte fapte ~i cuvinte ingrozitoare de acest fel, Dupa vestirea lui Gavriil, dupa nasterea negrAita de care tu insu~fLesti constienta, dupa vederca lllinunilor slavite, in sufletul tau ya fi ()spaima marc cad cuvenit [ueru era ca DonmuA Atoat.emilosliv sA guste moartea ~i acest Rucru ya fi de folos lumii intregi ~i va iJ1ldrepta (umea intreaga prin songele SaUl [cf. Rm 5,9]. De aeeea, vorbesc suflelului tau care c mai con~tient dedit toate, cand te va ajulIlge. incercarea Domnului, care e sabia
68

de cercetare a gandmrilor multora. ~I invapi prin aceasta spaima ~i Indolala care tt vor cuplesi pe Apostou In chpa riAstignirii Domnului, si care a atins ca un trunlger~i inima ncprthanlte] Marii. De indatli insa, Intr-o clipa, urmeaza tam~duD.r~ si maIllgfiiell"ca din partea Dornnului, care va Illltil'U luima [ur prin mfingiUeJrea Lui ca sa se urate tarta Sa. Acest lucru it mvata cuvantul ca .'iii se arate gafldurile multora [Ic 2, 34]. Caci atunci
cRnds-a implinit Patima Sa pe cruce, a avut Ioc taina mantuiril noastre, Don aceasta prlclna s-au descoperit g§ndurile multora, cele pc care fiecare dintre oarneni le-a avut cu privire la Christos, fie iubire §i crcdlnta, fie ratacire ~o ura, C!ci unii 1i~ft lDa1eau joe pc rata si SIC bucurau de rastignirea Sa, dar nu erau incA de la Iuceput vrajma~D in chip radit; altii s-au prefacut cu Iatarnicie a fi prleteni, timpul insa descoperindu-le cugetele ~i gfindurile lor. A1tii au suferit, au plans ~i L-an.o marturistt pe Dumnezeu pe cruce, cum a facut.-u Ilfilhan1l, ca sa se des cop ere giindurile multora, iar multi dintre eel ce s-au sminti! au fest mtariti prln inviel"ea i\1antnitorului ~i 3lU crezut ~i au straluctt prin harul lui Christos, Ia prirnul nostrn cuvant, dUlipa aducerea ~] primirea de catre Simeon, dupA cuvlntele prooroclruor ~i preamsrirea Anei, ~'idupa ce au siiviir~ittoaie s-au intors in Galileea, in cetatea lor Nazare! [Lc 3, 39], dun]pa cum spune Evanghelistul Luca, Atunci, dU]pft Evanghellstul Mlatt.eu, ingerul Domnului s-a arouu lui losi] # a poruncit juga in Bgipt LMt 2, ]3]_ Atunci Pruncul nou-nascut rrnsu]~i, "Dumnezeu eel man inainte de tou vecii, a randluat toate, ~i Sea sup us 1E[ Insusl impreuna CUI mama Sa ~i cu llusilr pentru a trugi illll lEgipt. Du..opa aceasta, cum sea scris mai sus, a avut Ioc UmOIrall"C1D nou-nascutilor de catre nelegiultul Irod, Or, dlUlpa aceea, marele Ioan, lfnaintcmclrgatoll'U] IViantuit.ondui, care, inaiDlte de a ne~i la lumina zilel, fiind incA in sanul maici] sale, a V8Z11tLumina cea adevar'utin ~n a santat de bucurie, facandu-se astlel vestitor al El mainte de a avea glas, si martor al Cuvantului inalnte de a ajunge 181 cnvant, acesta a avut atunci 0 derinta. A dornt sa gustc moartea ~nsa dohfindc.asca tmpreuna cu ceilalti nou-nascuti cununa mucenicici, lCaci prin familia ~i nasterea sa ~i el era din Betlcem ~i din imprejurlm! ~i, d~i nasterea sa avusese ~oc CD sase luni inalnte, porunca nelegiuita a tiranului poruncea uciderea tuturor nounascutilor de rlIo! ani ~i man In jus, care se gifls~.auIn ]BetReem ~i DUll imprc,]lI!rfimllnDe Iui, pentru ca eel cautat sa nu lPoata SCAlP8 nlcateri. furnsiil Dumnezeul ~i Dornnul pe care HI cautau sa-L omoare ~i care a fugit sub caHiuzill"eu pronlei in JEgft]pt, 31fi"ost ocrotitorul marelui ~Illaintemergator ~i Betezator. El este Cel care l-a piflznt si pe Inalntemergatorul SallJl ca si'finu fie ucis impreullla cu nou-nascudl, cl, la vremea varsteD Implinite, sa fie martorul ~n Knaintemergatnrul Sau.~ 181 ce n~cwau. [rrl lfad S]f)1rC a le eel H.'Sti lzbavlrea. lEI, Care dim rnilostivlrc a venit peutru noi Dn lume, a scapat-o pe Elisabeta ~i pe lnul ei dilrllmibinilc ucigasllor Ior, cad uceasta a scapat cu flul ei fum pustie ~i -a spus muntelui: Munte al lui Dumnezeu, primeste mama lmpreunii ell eopilul! Si i muntele i-a primit §i i-a ascuns la porunca Domnului, Acolo [-31lasa! Elisabeta pe flul slu, loan, ~a apoi a murit, $i tncepand de acum, a~lD cum zamlsllrea ~8 nasterea Soarelui drcptApR $R a Mlrelui Bisericii e negdiU ~n de nerostit, tot asa sunt $i cele ale insotitorului Soarelui numit stesnieul Luminii, glasul Cuvantnlni, prletenul MireBuo ~i cavalerul Regelui, Ncgriita e ~ncresterea ~i salasul s36u, $1 felul cum si-u primit hrana ~i tuala viata sa in pustle pana ln ziua arintarii sale lui Israel. Dar ndcgjuipn uclgasi al celor nou-nascuti, cum n-au ajuns sA pllln~ mana pe lEDisabeta ~i pe Ioan fiul en, s-au tntors ~isi-au revarsat furla il11potriva lui Zaharia, tat~H lUR J[OaJlll,~i, la pornnca ticalusului Trod, in timp ce ac~sta siujea in 'IT'cIDlP1u in lat31 altarului aducindl lui Dumnezcu cete randuite, i-au uds pIC fcridtul chia.r in acest Joc, ~i a~a ~[-a sffir~nt vaata $l soal'ta sa acesta.
69

54.

Cat

despre nni,

sa nc

lntoarcem

55. 1ar atunci cand tanall'lll Prune ~i Impal'at a toate a fugit 111 lEgipt, En a alungat demonii Egiptului [ef. Is 19, 4] sl a surpat pe. toti In~eUitolii, cad sl unU $1 altU erau pagani, robi ai demonilor mai mult decal toti paganii: atat magii nascocitorl an tuturor relelor, cat ~i egiptenii, fiindca egipteni! erau slujitori sarguitori ai idnlilor ~i an tal'atoarelor urate si ai ierburilor pamantulul mal mult decAt. tott c.cila1ti. Ei aduceau jertfe vacii ~i 0 cinsteau drept dumnezeu, numind-o Apis, ~i Caceaundin tap dumnezeu, $i aduccau jertfe pisicilor ~Dsobolanilor, ~i luau drept dumnezeu crocodilul, fiara raulul Nil, dar se lllchinaupaua ~i usturolulul $1cepel ~i altor t.aratoare $1pomilor sau ierburilor rele ~i urate. Magii insa slujeau demonilor vazduhului pe care-t chemau, observau stelele ~i le aduceau jertfe, ~i niiscoceau preziceri ~i farmece, Aceste doua neamuri rata cite. amarnlc El le-a Izbavit de mdata din marea lor r~t~circ prin venirea Sa in lurne, pentru ca vriijrnasul sa va(Bi ~i inima sa nu mai fie in robia celorlalti, frlndci'i in vremea nasterii Sale i-11 chemat pe rnagii Persiei ~i orice arnagire a demonilor pazitori an vazduhului ~i orice ratiicire a astrologiei ~i farmccelor a fost surpata. Dupa care a coborat in Egipt En i.nsu~i, ca om, la pu-~ina vreme impreuna eu Maica Sa cea fnra de prihana, ~i a surpat tnata necuratia egiptenilnr, a alungat serpii ~i scorpionii Egiptului, ~i a rlsipit ceata plerzaniel, Dar Maica Domnului, Izvorul Vietii, si-a vazut compa trio [ii, Iocuitori ai Iudeii, dusmani ~i prlgonitori, iar pe dusmanii $i stralntl egipteni i-n ga~it prieteni, Ea s-a departat de Iudeea ~i a locuit in Egipt. Atunci egiptenii au vazut ceca ce Ie fuscsc spus dinainte de proorocnl Jeremia, un Durnnezeu intrupat [ef. Is 19, 20-21] ~n pe Maica Sa, Fecloara fara de prlhana, Sl Domnul Iisus Christos ~i Maica 8_11 Preasffintii au locuit in Egipt, dupii cum stim de Ia Partnti, vreme de don ani. Dupa rare, ticalosul Irod a murit de 0 boala infrico~ntoare, ~idin nOLD ingerul Domnului i s-a ariuat lui losif in Egipt $i i-a spus: Scoalii-te, ia copilul si pe mama lui $i mergi fn piimiintui lui Israel, cad au murit cei ce ciiutau sa ia sufletul pruncului! Si el, sculandu-se, a. luat pruncul §i pe mama Lui # au venit in plimalltu.lllli Israel [Mt 2, 19-211], ~Da primit porunca printr-o alta vedenle, si, venind, a locult in. orasul numit Nazaret, ca sa se implineascd ceea ce s-a spus prin proorocul cii Nazarinean se va chema [MI 2, 23], ~i 0 alta proorocle, ca dill Egipt am chemat pe Fiul Meu [Mt 2, 15 ~i Os .11, 11]. Astfel, dupa cum De io\'ata Evanghelistul Matei, pogorarea in Egipt ~i inrcarcerea din Egipt $i asezarea in Nazarct s-an fneut prin aratarea ~i cuvfintul ingerului. daca zice cineva cii Evanghelistul Luca nu vorheste despre vederea ingcrului sl asczarea ·Ia Nazaret, ci spune eft, dupa aducerea la Ternplu, totul s-a savar~it dupa Lege, ~i ca s-au Intors lU Galileea in pamftntul Nazaretulul, in aceste euvinte nu este tutusi nici 0 nepotrivire Intre fericitii Evanghelisti, Luca povesteste faptele dinaintca pogorfirii in Egipt, fiindca in istoria lui s-a ncupat mai cu seama de urcarea spre Betleemul Iudeii, Cand s-a impllnlt aceasta, a avut loconasterea Domnului cea mai sfanla decat Iirile. Si ei au ramas la Betleem pana cand s-au Implinlt patruzeci de zlle, dupa care Lsau duspc pruncul fiSHS la Ierusallm pcntrn curatirca Domnului dupa randuiala Legii, iar batranul Simeon L-a primit in bratele sale. Cand toate s-au desfasurat in acest chip dupa pronia ~i rfinduiala Domnului eel adus pe lume de Fecioara pentru milostivirea Sa de oamenl, ei s-au intors acasa iu orasul N azaret, nude se gaseau de la Inceput, Aid s-a Implinit sorocul celor doi ani, cum stim de la l-arinti, dupa care ingerul Dornnului is-a ariitat lui Iosif indemnandu-l sa fuga in Egipt atunci cand Irod, sf§r$ind eu tulburarile tscatc lmpotriva sa, a vrut. sa caute sa omoare pe Pruncul imparat. Dupa care au ramas in Eglpt vreme de dol ani si, murind ticalosul Irod, lngcrul Domnului i sen aratat lui Ioslf, poruncfndu-i sA sc intoarc~ in pamfmtn! lui Israel. Si, scultindu-se a luat pruncul # pe mama lui $i a venit in piimiintul lui Israel.
70

56.

Si

Si auzind cli domneste

Arhelau in. Iudeea In locul lui Irod, tatiil sau, sea temut sa meargii aeolo, # luiind poruncd tn vis, s-a dus in piir{ile Galileii. $i venind a locuit III orasul numit Nazaret [lWt 2, 22-23]. 57. 0, mihreali'n minune a Maicil neprlhanite ~ifericite! Catc ostenell ~i greutati a int§lnU de la Inceput ~i pana la sfar~it, macar ca m toate aceste nccazuri se amestecau ~illlangaierih~ din partea Domnului. Cad dupa vestirea Iui Gavrtil ~i negraita Sa ziirnislire, au venit lndciehle lui Iosif', dupa cum spune Evanghelistul: se giindea sa 0 lase lit ascuns. Cat de ascutota ~D de plina die maJmBll"t! a fost tndolala care a Intrlstat 5fant sufletu] ei, dar tndolellle au fost risipite de aritarea ilmgellwuJi, care I-a tacut sa intele.aga c3D zamislirea era de [a Duhul Sfant sl ca nasterea en era mfintuirea lnmii intregi. Tlmpul fericitei sale naster! a sostt ~i inclatiil porunca impi'hra~llhni a-a sllit sa urce in Betleernnl Iudcil, Au plecat din Nazaret 01111 Galilcee ~i au urcat in Iudeea eu multii nstcncala sl stramtorare, Si cand 111UJ sosit Ia Betleem, s-au Implinit zilele nastcril el, ~i t-au adus pe Iume pe Fiul S9\1, Domnul a toate, ~i JL-a nnfih~atin scutece ~nL-a culcat in iesle, dici nu era pentru en loe de giilzduore, ci sederea lor a fost in siilJri'icie ~i stnimtorarc. Dar iarasi necazurlle Ror S-111U amcstccat cu U'1l2ngan.erfi: vestirile ingerillor ~ipreamaririle, alergarea !pastorinor in cau.ntarea !ll31~[erin Pruncului, $ll vestlrea jf~cutta de acestia tuturor de indata ce am auzlt des pre Prune de la fumgerJi, dupa ce 3U auzit ~i ~i s-au minnnat, mchimllll'ea pe care 111U dus-o acestla Iud Dumnezeu, lIJllI!lPacare a avut loc de tndata §! sosirea magilor diUiuzip de stea ~i 1lD.lldoo31re21 Pruncului, jlmpararu.lui a Iur toate, impreunii ell Matca Sal JPre3lSJfantta aducerea darurilor pretioase. ~D Du.Jl1i'ilcare a avut loc nrcarea la Ierusallm sl aducerea la Templu a Pruncului Celui man adfinc dec.sa Cllno~tin~a,primirea Lui de catre Stmcon.bleecuvantarea ~ipreorneia accsmla, ce au avut loc aceste m2J1]giiiell'i,timpu] a trecut ian' Irod eel smintit ~i ticuios s-a sculat, ~i de alcl iara~i Jfuga in JEgipt a Mancii Sflnte cu FJiu! §iAllJl cllornt, Imparatul a toate, §D. iall'a~i necazuri, sall'ikic, strftmtorare ~n. frida, did hod! cauta sutletul Copilulul prin care viaza tot ee-l viu, Care venise si caute oaia cea plerduta ld. Lc 15, 6] ~D drahma purtand chipul Imparatulu] [elf. Lc 15, 9 $[ 20, 2~ ~fi. Fe ]1, 26]. \lunci in [ugi~m Egipt ICe! ce oiliJrDioarm a izbavit pe poporul lui RSlraeice fugea din Egipt ~iI-a caiauzit prin mare trecand caB plciorul ca. IP~uscat. Acest pOP0l' all lul Israel pe care loa izhilvlit ~i mal apol de. multe rele, il urmiirea acnm pe JED cauta sulletul ~i Siill. Domnul $i Kmpan-atul tuturor celnr vazute ~i nevszute a plecat ~nS-a surghiunit m pihllant strain, ratihcindl din loc in Roc tmpreuna cu MaoC3 Sa lOinc.c.uv~nta¢a. Toate aceste osteneli ~i nccazurl ceotin de firea femeiasca au fost ale celled ce a ]purltat nn bratele sale ca nou-nascut al ei pe Dumnezcul CeB mal 1ll1lamtede veci. ~n toatc aeestea erau vestirea ~i sernnul izbavirii ~i rabd~n'ii Sflntei Fecioare, vestlnd vlata sa dintai ~i creslereu ei in tntclcpchme ~i ill sflntenia J[1eprilnaDlota a feciortei sale. 58.

Vupa

i
I

i
e

1 .1

59. Iar atunct cand Maica lui Dumnczcu s-a Intoll'S dilllEgnpt Impreuna ell ][osrul' [ $ ell Fiul Siu prealubit, au gisit oarm~i chin tn pam2u.tul tiagadn.nilfDtei. lIlinclCuvihnta~a 'Iajcii a gasit pe tiranul ce voise sa piarda pte Pruncul ei sfant surpat dIUllp~ cu\'iintin ~o dreptate in cclc mal rele dlntre rele, Mao inroo acesta uclsese Cll moarte gll'o7.avApe femeia sa ~i copiii siii ~o ~()at.a casu sa, dupa care a fost el ij]su~Ji omorat die 0 moarte cumplita in care ~i.a dat astfel sufletul sau ticalos, liar impar~tiln sa a fost imlPar~iti nn patru, ~i cum Arhelau, unul dintre Iiii sai, i-a luat locul, pentru cit Ired nn.n reuslsc sa emoare pe toata Iurnea, Iosif a primit atuncl porunca de la mger, a venit ~Rsea asezat m eetatea Nazaretului, ~i nu s-a mal dus In Iudeea, pentru di ingeru:ollil i[l~timtas~. Tot din aceasta pricina au fugit ~Rin Egipt, IE~nu·i spune lui Kosi( sa 1:llJrcen Hn.ndeea, ell ii spune: i ScoaUi-te, ill pruncul ~i pe mama sa ,fi mergi 'in piimiintullui Israel, clici all mllriJ cei c:e cautau .mfletul pruncului! Dalr ~i ac~st ~ll1cruest«! iscodi1 de. cei caire cell'ceteazi'h cum
71

anume domnea Arhelau ~i Pilat era guvernator in ludeea. Dar trebule observat faptul ca in vremea Intruparii lui Chrlstos ~i putin tlmp inainte, imparatia iudeilor $i arhieria fusesera desfiintate de catre romani, dupa cuvantul proorocului care spune; "Caod au lipsit capeteniile lui Iuda atunci a venit nadejdea neamurilor" [piig§ne - d. Fe 49, 10]. De aceea A rlstobul era arhiereu sl rege, ~i cl avea un frate mai tanar numit Hircan, care a fost dusmanul fratelui sau Aristobul ~ns-a razboit IlllPotriva lui, lscand marl tulburarl. El a fost trlmis la Roma ca prizonier de cafre Pompei, general roman, $i a primlt ordin ca arhiereii din Icrusalim sa dud. darile Ia Roma. Dupa putin timp, Irod, printr-un dublu serviciu facut impiiratului: pentru colaborarea sa milltara ~i pentru marile daruri fiicute, a fost asezat de Imparatul August rege al Iudeii: el avea numele de. rege, dar in realitate era rob, cad nu-si putea exercita vola sa libera nlcl asupra propriilor sai copii t'arA porunca lmparatulul, ~i nu avea putere asupra lor. Or, dupa moartea lui Irud, robia iudeilor sub romani a sporit IDea ~i rnai mult, ~i pe cand Irod traia inca a venit porunca lui August sa se faca un recensamant al intregii intpara~ii. lnlreaga Iudee a Iost tnreglstrata ca un rob, numindu-i-sc apoi un guvcrnator roman, dupa cum spune Evanghelistul: aceastii inscriere a fost cea dintiii pe ciind Quirinius ociirmuia Siria [Lc 2, 2], ~i 'inccpand de atunci capeteniile $i judecatorii, soldatii ~i paziLorii tArti au fost tnti romani, ca Sa nu li se mai ingaduie. iudeilor sa faca razmerite, dici toata puterea ~i stapanirea apartineau acum romanilor. ~i titlul de rege al Iudell era dat de entre IDlparat cui ii placea lui, dar eel care era asezat rege n-avea putere proprie, flind Intru tnatc supus lmparatulul. De aceea, este limpede di sub domnia lui Arhclau, conducatorul era Pilat, ~i din nou, atunci cand fiul celullalt Irod L·a prcdat iudeilor pe Domnul nostru Iisus Chrlstos sa fie rastignit, Pilat era conducatorul, iar Irod tetrarhul se gasea Ia Icrusalim ca oaspete in treacat, ~i acest lucru este cunoscut de top, cum ca puterca sl autoritatea imparatului era cea a capeteniilor romane. Dar sa De lntnarcem la mersul istorici noastre. 60. Sraota EvanghcUe spune deci: Jar copilul crestea ~i se intiirea cu duhul, ~'iera plin de inseiepciune, §i harul lui Dumnezeu era asupra Lui [Lc 2, 52], Aceste cuvinte nu vorbesc despre Dumnezelre, cad cum ar putea fi nedesavarsit $i nelntarit ineA de la inceput eel ce c desavarsit $i mal desavarsit decat orice desnvar$ire ~imai intArit decat cei intari!i $i plin de toatc bunatatile, ci Evangbelistul vorbeste aid despre statura firii sale omenesti, de cresterea ~i de intArirea ei. ~i cuvintele care urmeaza spun acclasi lucru: cresterea fit iruelepciune $i fn har, intrucar cresterea in infelepciune ~i In har nu esle a Dumnezeirii, pentru ca aceasta era de la inceput deplina ~i nelipslta de nimic, ci trebuie luata omeneste, in inteJesul e.a firea sa .omeneasca era lutiirita tot mai mult ~i coplesita de Duhul Smnt care Iocuia in ea, fiindcainea de la bun inceput harul se sala~luise in ea in eel mal malt grad, cad in unirea celor doua firi s-a siila~uit III El trupeste pliniitatea Dumnezeirii [Col 2, 9], dupa cum spune Sffint.ul Apostol Pavel. Dar chiar ~i acest cuvant: crestea si se lntiirea in intelepciune ~ in har invata cA inca de la inceput sal-a§luirea units in E! a Dumnezeirii ~i urnanitatii, deplinatatea harului si lntelepclunil se arata ~i stralucea tot mal mult 0 data cu cresterea staturll ~i a trupului; El nu primca III chip nou un har ~i 0 lntelepciuue prisositoare, ei plinatatca harului ~i a intelcpciunii se .arata III E! prin faptele Sale slavite, ~i acest lucru se arata limpede, d~pa cum spune Apostolul: Bl Insusi este inainte de toate, §i toate prin El sunt asezate, cad III Ell! binevoit Dumnezeu sa salii§luiascii toatii plinirea, ~itoate s-au .fiicut prin EI $i pentru El [Coil, 18·20.16], Nu se cuvcnea lnsa ea aratarea Intelepciunli Sale sa sc faea fAra varsta, ci, dupa cum randuiala firii neastre este sa astepte plinatatea mintli paDa la doisprezecc ani, asa a socotit sa astepte ~i EI pana in eel de. at doisprezecelea an al varstel Sale trupesti,

72

.,

61. Si la sarbintoml"c.ain care, dupa multa vreme, din pizlllli iudeli au vrut sa-L prinda ~i sii-L predea patimii, In acest praznic, candl a fost de dolsprezece ani ai viirstei Sale omene§ti,piirin(ii Siii s-au suit la lerusalim dupii obiceiul siirbiitorii .• 5i sftirsindu-se zilele,pe ciind se intorceau ei, copilul Iisus a riimas Ierusalim si plirill(.ii StU nu stiau [l~ 2, 42.43]. Nu stiau nimic nici Malca Sa, care era c.u adevarat parintele Sau, nici Iosif numit parintele al Lui numai ClII numele. A ramas in urma nor em sa nu fie impiedicat de el sa ramana acolo ~i pentru ca sm nu fie neascultator, Or, rimananclllEl in Terusa1im, S·a dus la Templu ~i S-a asezat prlntre invatatori ~i f-a cifl:iuzit ~i i-a lnvatat pe invatatori sl pe. preoti nu CUI putere, nici Cll Infumurare, lEI Insusi fiind singurul izvor al Intregil Tntelepcluni ~i stiinte ~i Cel cc riA tuturor cuvantul $1 infe1epciomeu. Dar fmcand 8$8, stia insi si marimea varstei ~i cinstirii Lui, ~i de aceea a lasat altuia rangul, De aceea i-a lasat pe preott ~i pe inviitatori Sa ciiliiuzeasdi ~i invete, iar EI Ii iutreba cu intelegere, usculta eU.II.~tiinta ~i raspundea cu discernamant, Dc aceea, toti erau uimiti rid! cugctarca ~i tnrelcpctunea Sa, cad era CUIadevarat OU]DUnat. Dar Preasfanta Maica Imp1l'euna CUll Ioslf, ciiutiindu-L printre rude si printre cunoscuti, $i negiisindu-L, s-au intors la lerusalim. lar dupa trei zile Is-au giisit in Templu ~ezalld In mijlocul fnvii(litorilor, asculuindu-i $i intrebtindu-i. Si top care-L auzeau se minunau de priceperea ~i de riispunsurile Lui. $i vlizan.du-L ramasera uimiti [Lc 2, 44-471 iar Mama Lui a zis ciure EI: Fiule, de ce ne-ai flieut nouii asa? laJl1 taJlJl tliu $i cu mine Te-am csuuu fngri:iorap. [Lc 2, ~8]. futsli Domnul eel Milostnv ~i Bland a facut-o pe lFerlciia Sa ):Iaica sa inteleaga adevarul, ~i i-a Bcut cunoscut erne este adevaratul Sau Tata; le-a spus aceasta ea ei sa nu-IL vadii dnar ca mil urn, ci en un Dumnezeu iUltrulPat, ~i de 8ceC8 casa Tatalul, care cstc Templul, este ~BIIILui [cr. Mt 21, 13], dQ.1pi cum tot ceca ce este a] Tatalui este ~i al Fiului, drept pentru care a trebuit si·i supere pe eel ce DnA stiau tuate acestea ~i nu puteau ajunge la Intelegerea desavar~ita a adevarului, De aceea le·a spus: De ce 1\1li cliu.ta.(.i? Oare 1Ul $M.(.i cli in cele ale Taiiilui Meu. trebuie sa fill [Lc 2, 49]? Acum pentru intaia dati a vorblt in chin>Iimpede co 0 cuviio:nta dumnezeiasca de Tatal Silu adevarat, ca ei sin inte1eaga Dumnezeiree Lui ~n s~ stle dfi daca Dumnezen este Tatal San, ~i Fiul trebule sa fie de aceeasl fire cu 'fatal, cael una este fire.a Tatalu! ~ia Fiului, dupa cum se spune intr-aU loc: cine Mii vede pe l~ine vede pe Taliil Meu [In 14,9]. ~i mai spune ucenicilor Sao: Dacii M-a(i fi cunoscut pe Mine, ~ pe Tatiil Meu Lap.fi cunoscut; dar de acum II cunoqtep. pe EI §i L-ap. vlizut [I" 141, i], C8 sl cum le-ar fi spus: Ducli lWii vedeti pe Mine, vedeti $i pe Tatal [clf.ln 8, 19]. ,,$i ciind a fost de 12 ani, suindu-se ei (Tm~if ~i Preacurata Maica Fecioara, au luat cu ei fi pe Pruner" Iisus} In Ierusalim, dupli obiceiul praznicului", Pruncii in al doisprezecelea an deveneaufiii legii. In acest scop se instruiau dupa lege ~'itrebuia .r;ii iizeasca toate cele p scrise acolo deci si pelerinajul la Ierusalim de trei pe all, duplJ rtinduiala slirblitorilor . .4ceasta dutorie si-au fiicut-o deplin $i Maica Slantii dimpreunii cu batranullosif, fa/a de Pruncul Iisus, deJi EI era datatorllliegii ~'ihotiiriitorul acestei riinduieii sfinte. implinind varslit de 12 ani, Pruncul lisus se suie, dimpreunii cu Maica Sa ~i cu piirutul tata, biilranlll losif, in Ierusallm, vrand ca prill toate arate ci1 nil. este impotriva lui Dumnezeu p nu se Impotriveste celor leguiie de El. Aid EI illvatii cu pilda Sa ca tap cre$tiflii",/sraelului celui Nou" sa ascultiim pururea Cuvdntul lui Dumnezeu # sii-L p{lzim, spre a deveni fericiti vremelnic ~'ivesnic tu. II, 28,. 8, 21; CIJmp. MI. 7, 21; lac. 1, 22-25; Ape.

r'l

on

sa

2; J).

.Jisus a zis cture dtinsii: Ce este eli Md ciiuuui? Au n·ai stiut eli intru cele ce sunt ale Taitllui Meu. se cade Mie sa fill?" Pruncul Iisus fa ingrijorarea lor cu care-L cautasera; le riispunde asa mui mult ca pentru nol oamenii: ."Ce Mii cii14ta(i? All nu fliti eli Ell nu Ma pot pierde? Eu SllIzt nemlirginit )"i eterll. Eu .mnt ill mice vreme ~'iin once loc. Pentru aceasta "imeni nu Mil va putea pierde lliciodalii, n.ici chiar cei ce lWii vor riistigll,i, omon 73

-5; biiga in mormiint. Desi Mii ascund, dar Miiref.nl(}TC, desi mOT, Eu. lnviez; Deci toti cei ce Mii pierd, .vii se osteneascii sa Mii afle iardsi; did Eu sunt Yiasa ~'i umina Lumii". III L
acelasi limp auzind pe Preacurata Sa maicii, numind tatli al Sau, pe losiffn fafa lumii din jurul lor, El vrea sa puna in. udeviirata lumina pe tori cei ce erau acolo de fatli $i pe toatli lumea din cursul vremurilor, deci ~i noi toti. pe 62. ..7iceasta 1D lost eea dintai inv~fatura ~i intaia 1llvalatuJra dumnezeiesc de frumoasa a Intelepciunii ~i puterli din partea copilulul JIDsus,Care i-a ulmit pe Mama Sa, pe Iosif ~i pe toti eei ce erau de fata, desl acestia nu puteau illfelege in adanc puterea cuvintelor Lui [Lc 2, SO]. $i a cobortit cu ei $i a venit til Nazaret # le era supus. Si iar Mama Lui pii.'iitrain inima ei toate aceste cuvinte [Lc 2, 51], dupa emu spune Sfantu) Evanghelist. Sf. Iisus sporea cu intelepciunea ~iCll viirsta ~i C14 harul in fafa lui Dumnezeu -5i a oamenilor [Lc 2, 52]. Si tot aces! rastimp, de acum ~i ]paUl~ la botez, l-a petrccut asa nelasand sa se vadia nlmie dill puterea Sa minunata; mtru.~catcartea ce se numeste ,.Copilaria hun Christos" nu trebule primita, fliHlddu este in afura canonului Btsericil ~i potrivnlca spuselor Sflntilor Evanghcllsti, ~icombate adevarul, Iiind sensa de un oarecare povestltor l!1chnpnit. Or, adevarul propovadulrll Evanghelie! f-a rezumat pe scurt Evanghelistul Luca spunand di Iisus sporea cu intelepciunea #- cu vtusta in lata lui Dumnezeu ~'i a oamenilor, dupA cum ap aflat din takllnirea acestui cuvant, ~Dera cu adevarat plln de toatii tntelepcamea ~nharul, izvorul inteJepciunii ~i al harului, dorlt de toti onmenil iJllte~epti ~Dchibzuiti, fii.llldica era ~i frumos Ia chipu] trupului, impodobi: cu frumusete mai mult deem fiii oamenilor [Ps ~~, 3], cum spune proorocul, mlnunat iJrn preportii ~i cuviineios IPrm rnasura staturil, Inalt ~i zvelt dupa cum se cuvine, bland sl senln in cuvant, ~i 'intreaga Sa vnata era plina die har ~i de Duhul Srant sl, ca sififlu scurt, precum ill toate celelalte virtuti, tot asa ~i prln cuvant sl prin statura omeneasea era modelul ~i defmitua oricare! bune podoabe, dar pacea ~i bunatatea Sa erau nepstrunse ~i ncrostite mtrc toate, 63. 'Briciul nu s-a atins de capul Siiu [Jd 16, Jl7; Nm 6, 5], in afarra de Sfinta $i Preabinecuvdntata Sa Maica mD s-a folosit de nici I{) slujlre omeneasca, §Rn-a dat aUtil RnvalAtura plum 18 botezul 8ihu. Dar IPJrinpurtarea Sa, prin illtrC21ga Sa viata ~i prin chipul San, era 0 pD~da ~i 0 inviilitura a vtrtutii, cad ceca ce mai apoi, Ia srar~it, a invala1t in cuvlnte ~i prin botez ucenlcllor Sai sl poporulul, pe toate aces tea lEI le savar§ise intru totul din copilade ~i ]p1nnaIa moarte, dupa care l-a mvatat §i pc altiL ~i canell spun ci le-a s~var$it, vorbesc dupa dllIJduiaia, flrea §i statura omeneasca, cad ca Durnnezeu nu K sepoate atrtbui 0 astfe] de savall'~ire, en e mai de.gIl"aba maltat din veac $1 pan~ in veac, dupa cum spune proorocnl David: dill veac $i palla in veac esti Tu [Ps 89, 2]. Dar, dupA flrea omeneasca sl ipostasu] B1Ubll"arat cu trup din Fecioara Maria, lEI a s~var§it toate faptele IPDAc1.llte toate poruncile Legii date prin gura lui. Moise, pe sl care nimeni altul nu le-a putut sav81lli tntru totul ~nneahatut deca.t numai Usus eel Unul tntrupat pcntru mantulrea noastra, adica iubirea de Dumnezcu ~i de uameni, mila, bunatatea ~i bUlndelc8, pacea, smerenia ~i l'ibdarea, respectul ~i ascultarea de pil'inp, postnl, rugaciunca ~i toata fapta buna. Teate aces tea eel MiJostiv le D'nv2Lfa ai m mtai oamenllor in fapte ~i apoi in cuvant, incepand de atunci, Scants Maka s-a facut ucenica blandului Sau Flu, adevarata Manla a Inteftcpciunii ~i,)fiica a in telepcinuii , flindcs nu-L mai vedea in chip omeuesc sau doar ca un om, ci lli slujea eu evlavie ca unui Dumnezeu ~i primea cuvintele Lui ca pe cuvintele lui DUDlnezeu. De aceca.t ea nu uita mOOc din· cuvintele $i faptete Sale, dupib cum spune EvanghelistuJ di mama Sa pas/Ta aceste cllvillte in illima sa [Lc 2t 51], §i u§tepta sOloeu! aratarii lor vSidite. Pe de 0 parte, ea avea cuvintele ~i faptclc Sale in rfinduiala ~i legea mantuiriiLui, iar,pe de a!tA parte, ea pilda $i vestill"e a tainelor ~i minunUor negrAite ce aVe8U sa vina. Dar 74

toate cele ce urmeaza ~i cele pe care Evanghellstul Ae 3I trecut sub tacere le vum trece sub tacere si noi, precum ~i Ielul cum jnsu~i Cuvfintul lui Dumnezeu tntrupat pentru mantuirea nnastr-a n-a descopcrit nlcl un semn sl nici 0 putere a Dumnezelril lLw pana cc n-a ajuns ('.0 totul la statura omeneasca, ~i a venit ceasul proniei ~i descoperirii Lui, acela de a arata minunile ~i Patima fiicmtnan de "iata. Cad minunilc ce chezasuiau Lnvafatura Sa, si im,'atatura Sa ce vcstea minunile, adunau amalldlotn3J multlml nenumarate cc se strnngeau sa "ada mlnuuile ~i sa auda invatiUura Sa. Din aceasta prlclna, ele au iscat pizma arhlereilor si Iariseilor, care de aceea H s-au fficut dusmani ~iLvau predat Patimil, ~i asa s-au desavar~it toate tainclc.
D

~OTEZUL

sr AR.A.TAJRJE'A LUI

IISUS

64. Sa ascultam acum cuvantul descoperirii ~i hotezului Domnului. JUStiS aves treizecl de ani si Ioan avea man mull Atunci, in aI cincisprezecelea an al domniei cezarului Tlberiu. [Lc 3, 1I.J, [ost-a cuviintul lui Dumnezeu cdtre loan, fiul lui Zaharia, in pustie. $i a venit el In imprejurimile Iordanului; propoviiduind botezul pocaitue! spre iertareaplicatelor [Lc 3, 3-4]. Atunci a iesi; la el lerusalimul # loalii ludeea ~i toata imprejurlmea Iordanului, ~'ierau botezati de ciitre el In rtiul Iordanuiui; miirturisindu-si pacatele [Mt 3, 5.6], cad purtarea sa era man acn§nc~decat eea omeneasca ~i vi21t21 sa pustnlceasca era ulmitoare pentru toti, ~i el se adunau Ia el !iu·i ascultuu DITD\'a¢atura~i erau botezati de el• Iar toate aces tea s-au inffimplat prin hotararea Proniei, Numele sau va fi rostit ~i invlilatUllra ~i marturia sa despre Ilsus Domnul nostru sunt vrednice de CrC1A}rC, cAci cl propovadula ~j spunea: Ell, unul vii botez cu apt; spre poctiill(ii, dar eel Ce vine dupii mine este mai puternic decal mine, Lui nu-i sunt vrednic sii-I due IllciiI{iimilllea; ell vii botez ell apii, dar Acela vii va boteza cu Duhul Sffillt [Mt 3, ]J]! Atunci a venit Iisus dill Nazaretul Galileei la Jordan sa se boteze de ciilre loan [Mt 3, 13]. $i botezalfdEl-se lis us, cemd iesea din apii, indatii Cerurile .'i-au deschis §i Duhul lui Dumnezeu S·a viizu: pogoriindu-se ca un porumbel #. venind peste El. Si iatii glas din Ceruri zic8nd: Acesta este Fiul Meu eel iubit tntru Care am binevoit [Mt 3, 16-17]! Acesteasunt marlle talne pe care le striga vestitul rnartor. De aceea, Domnnl l-a inAit!llt pe loan si a riispandit Iaima sa in tnt poporul, ca martuV'is lun 's~ fie vrednlca de crezare, ~i asa multi au crezut in cuvantnl sau $! s-au facut ucenicl ai Domnutul, cum au facut Andrei, Petru ~D an care scrie: loan era acoin ell doi dintre ucenicii sui [In ll, no 351;acestia erau Andrei, fratele lui Petru [In I, 40] ~i lToanlEvang1l:n.cUsnd.

~i estefiresc credent ca Ea a fost defafa ~i la Botezui Fiului SUu., in. eel deal treizecilea an cd uiefi,i Lui, anul in cure a. ~ ineeput propova.duiJ·ea Evangheliei. Cu arlit lnai mult suntem ind,°eptafifi sa. credent Crf'i Ea a fost de fara la acest evreniment cu cal' din martorii prezenti Ia eV4!nim«"'1it afllat si s-au. uiitori ucenici ~i. apostoli pe care inca .Domn.ul 1181.48 nu-I chemase la luerare iflintii. Spun aceasla bazand-u-ma pe spusele Sfontului Buanqhelist: Joan. care spune: "loan (Botc7.atorul) era aeolo ell doi dintre ucenicii sai (loan 1.-:Jt;Y'o Ace~ti ucenici .ai lui loan Botezatorui erau Andrei, fratele lui Petru: ~i. loan Evunghelistul, curemaiI7l1taiaufastueeniciiluiJoanB()teza.tol~~ fl apo! dupa ehemare apostoli ai Domnului JiSIiS. laUi de ce am giKsit potrimt sa

Preasfiinta Nii.~catoare de .DUlJlneZell4, Fecioara Mana, lWIIlna dlO.pafi,rea omeneascd a Fiului lui Dumneze-u, Domnui nostru Iisiss Christos .•~i mam.a f!J. noastrii de-a pururi; a luat parte Ia toate momentele din ulata Momt14iton.41llli

sa

prezentiim aiei acest eveniment,


tleseris in cdc 4 Euanqhelii,

Botezul

Domnului

Iisus, ~a

cazm apare el

75

1801l'lEl!l.D1LIOOMNUILOJlr rrsus iN IEVANGHlElLlrA Cap. 3, verseteRs ll.3 - 17

IOLO?A MATlElr

jl3. in acest tomp a vel'1li!l: lrUSIl.DS din Gameea, ~a l!:ordlialn, caICre lroialn, ca sa se boteze de diii:re 121. 141. Eoalln ons~ E~ oprea, ZDc311'lld: IEIl.D am tCrebuiB'\l~a sill flu botezat die Tine, $i TIU "00 la mone? is. $i rSspll.DlI'llzS!81di, Irosus 21 zis catre ell: lS5SJ acurn, ICSJZl~21 se cuvine nolUls sa Irnplinirn ICoalCa drejpta1teial. AICunci l-ial lasalC. . ll.6. Eialr bOiCezandu-se lIislUS, caO'1d ie~eal duO'1 apa, ondJalta cerurlle s-au deschts $i lOuhul ~1U0 Dumll'llezeu s-a v~zlUfc lPogoll'~ndlu-se ca L8I''il porumbal $i venind peste lEI. jl7. $i ia1ta gh:llS din cerll.Dro zic~ndl: «Acest21 este lFilJl~ Mell.D cell oll.DlOi1t inICrOJ Care am blnevolt», 80TlEZIUlIL [)OMNlUILIUlJI JIJI§IUI§ ElM IEVANlGlHlElLJIA [OJUJIPA MAIRCIUI CalP. 1, "ell'sefce~e ~ - ll.1L

de catre

pacatelor . 5. ~i ie$eau

4. Eoan

boteza

on pustie,

IjJJrojpovadOJond

botezul jpl[])caol'll~ei orn!l:rlJl iertarea

la 181 tot ~unll.DtlUDJrlUdeio $0 tCo~i cl2i dun Jrell'l.!sa~im §o SI2 botezau 181, in raull JIordall'1l, martll.Dri5Dl'lldu-~D pcatele, 6. $i ioaB'1l era imbracafc in ll1aBna die !Plar de camo~a, avea <t:DO'1ga1toare d<e

plele implI'ejlUlI'lU~ mij~ocuOIl.DI ~6 m~ncaJ O~clUs1te ~) Moers s~lbialtic~. 7. $0 ]J)l1"o]J)ov~dlllia, zoc~ndl: Vons in IIJlI'ma mea CI2I ce I2sire MC1l0tare dec~t mine, CSl1"uia lIu.n sunt vl1"eanic, [pl~ecill1dilJl-ma, sa-JI dezleg cureaua iirnci~~Simi nltCeRor. 8. lEu v-am ibotezafc ps \fCO el!.llialpa, lEI iO"ilsa \!~ \faJ bo1te~ial cu IOl!.IlhS1an\t. 9. ~o un zfi~s~s acelea, EosLlIs a VSInli1t dln li\lazaJl1"etl\.a~ GallHefio $0 s-a botezafc in XordaJn, die call:o-e JIoaJn. jlO. $0 ill1daJtai, ie~DlI'1ld tOIOfI1l apa, Ql vizu{t cerurile deschise IOll.Dhll.D~a OJn c porumbel coborandu-Se pesite lEI. jUl.. $0 gOas s-a 1F~C8J~din cerurn TIl.Ds$fcB lFilU~ Meo.a ce~ o8Jibloll:, ntl1"lU 1l'OIl'\l<e o am binevoot.

~o

B01l'IEZ!l.Dl DOMlNIUlILUIr JrIrSIUlS EN IEVANG]}{]lEl[A fOlUlpA UllCA CaJjp. 3, ver$e{te~e 1ll. - 11 2ll.. $0 dupa ce S-Cll botezate tote lPoporo.a~, boirez~i'ildill.D-§e $0 Jristlls $8 lI'ugindu§e, 5-21 deschis cerul, ll. $i 51-a coborafc 1O(!,J]1hl1l.D~ S~afI1lt peste IE~, 00'1 chip trupesc, Cal un porumbet, $i s-a f~cuil: g!as It!iOBil cers Tu S$~! lFiul MSLll eel oll.DlbHt, ontCr8J1l'ins am btnevolt,

65. Si privlnd pe Ilsus, Care trecea, loan. a zls: laui Mielul Lui Dumnezeu! Si cei doi ucenici l-au auzit cand a spus aceasta # au mers dupa lisus [ill li, 36-37.1. ~i multi altii au crezut din pricina miirturiei lui Iean, pentru eli din pricina felului S3U de ,'iatA,

a hranlrii sale mlnnnate, a vesmantulul sau si a propovaduiril sale lndraznete, acesta era 0 minune pentru to~i, astfel ca acestia se Intrebau in orniJB1laor: oare nu acesta estc l Hristosul? $iiudeii au trimis til Ierusalim preop. $i l£llip. ca sli-l inirebe: Cine est! til? Si el a miirturisit si n-a tagiiduit; #- a marturisit: Nil. sunt eu Hristosui [In 1, 19-2Q.D]. Dar In
mijiocul vostru se aJlii Aceta pe cure voi nu-L ~ti{i,Cel Care ville dupii mine, Care mal lnainte de mille a fost ~i Ciiruia ell nu-i sunt vrednic sa.' dezleg cureaua f.n.ciiltam.intei [In , 1, 26-27]! Dar cc cste accst cuvant: trebulc sa vina dupa mine, ~i e [n mijlocul vostru?

Trebuie sa vinii dupa in ce prlveste propovaduirea,


76

did

mao intiii

a inccput sA

caci cavalerul vine ~i deschide caleu regelui care ii urmeaza, ~[ in mijlocul vostru sta cu

prupnviiduiascii llnan, ~i ahia mai upon Domnul nisus. Ma] intili Ioan s-a aratat cinstit de tOli, $i abla man apol DOl11DulUsus Care era mai inabllte de eftin cinste ~i in slava,

trupul did

venit sA sc botczc asemenea tuturor celorlaltl, Dar Botezatorul marturie nu numai prfn cuvant, cl JL·aaratat ~i CIA degetul, did atunci cimd L·a
11

at

dat

V3ZUt

pe Ilsus venind la el, a spus despre El: lata Mielul lui Dumnezeu Care tidied piicatele lumii! [In 1, 27], pentru eli El D1IU numai vcstcste curarla, dar e Curatltorul lumil intrcgi. Dupa care [08111 a adaugat si a spus: Acesta este despre Care am zis: Dupa mine vine un Biirbat Care a lost lnainte de mine, fiindcii mai 'inainte de mine era, ~iell nu-L stiam; dar ca sa fie ariiuu lui Israel, de aceea am venit eu, botez8.n.d cu apli. Si a matturisi: loan ticiind: Am vnzu: Duhul coboriindu-se din eer ca lin porumbel # a riimas peste El. Si eu nu-L cunosteam pe El, dar eel Ce m-a trimis sa botez eu apii, Acela mi-a tis: Peste cine vei vedea Duhul cobortindu-se si ramanlind, Acela este eel Care boteazii en Dull Sfiint. Si eu am viizu: si am miirturisit cli acesta este Fiul lui Dumnezeu [In JL, 303411 BOTEZUlIL IDOMNUILILH USlIIS Eli\! IEVANlGilHllElLlrA [c>1Ul~A lrOAi~ Csp. jl, versetele jlS - 430

15. loan mall"tturiseal despre lei §iO strogal, ;eoc~lJ1d: Acesttal era (jJespre Care 'am zis: Cel care vone dlUlpa mine aJ fest or1l«ninlteaJmea, pantru ca mao oll'\lairnte de mine era. 16. $i din IPlirna~a~eaJLui noi ~o~D 21m h,lIa~,~i har peste har, 17. PentrllJ ca lLegea pri III Moose s-a dat, oar haru ~ ~i adevarll.lIl au ven itt IPron Iisus Christos. ' 18. Pe Dl!.BlMrnezelUl ninnsno nu IL-ill "~Z\llt "Il"eodat~; IFh,1I0ceO IlJIlM.IIO-Nascut, Care este in s8Jll1ulTa~ahJlo, Acedia lL-aJ fBlcult CUII'iIOSCUlt. 19. $i aceasta este martturia lui Eoan, callld au feo-omos~a E~ ludell din

terusallm,

pl1'eOl~i$0

20. Si el ill mall"i:UlB'oSlill: D n-e il:agadhuot; $0 a maritull"isot: NUl sunt eu Hristosul, § 21. $i eo t-au iB'lltrelbaJ~: DaJr cine e§~D? IE$~O TIIoe? ~os-a e~: Nu sunt, lE~fco~u Proorocul? ~fi a raSPlLlIns: Ii\lu. 22. Deci a-au ;eis: Cine e~tti? Ca sa d1am IUIIl'1l ras!l)UlIl1s celor ICe ne-au tll"imos. Cespui tu despre itine OU'llsuto? 23. EI a zis: lEu SUlI'll9: glaJsu.n~ celul ce s~rfigi lPus{cie: «Xll'Ildll'eptaJti calea Domnului», precurn eEl d::BS ESQlia proorocul. 24. ~i trlmlstt erau dlntre ifariseo.

le"~~~, sa-I Cal

irnttll'ebe:

Cone s$t!:1 ttu1

on

25. Si l-au inltrelbait

$0 n-aJU zls:

lOe ce bOllte;e~decl,

dad

tu nu s$1t1 HllI'lsttosllA~,

nici Ilie, nici PII"OClJ"ocu~? 26. loan le-a ras;pllJIll'lls,zicall1d: IEllJlbo9:ed:: {IJ] apaj dar in mij~ocllJll yositr{lJ] §e C aflii Acela pe Care "00 nlUl~n.. tto~o, ~
"one dupifl mtne, Call'e ilnaJ~rntte de mons sunt vrednic sa-IT dez~eg) cureaue ill'1ca~~amontei. 27. Cel cars a fcstt $0 Cilill'l.IIia eu nu

28. Acestea se petreceau ill1 l8e~Qlbara, diracolo de ITor-dan, unde lbotted::2iI loan. 29. A doua zi a "iizult toan pe lUsus ventnd cilittll'te el §iDal zls: KiIlt~ Hoehn! tul Dumnezeu, Cel ce ridic2I lPacab.ll~ tumll, 30. Acesta este despre Care eu am zis: [)lUpill mine vine IlJIIl'1l b~lJ"lbat, (Care a fost inainte de mine, fiindca mal il1'llaoB1l~e mine era, de 31. Si eu nu-L $tiam; dar CCIlsifl 1/'JeallI'ifl9:att lui XsraJsl, de aceea am "snot eu, botezand cu apil. 32. $i a martllJlJ"isilt lroaJrnzicsndl: Am \1~2tut Dull1ul coiboll"all1dlllJ-Se, dDIl'\l cer, ca un porum bel !jim a 1r~U'V1as lPestte lEI.
77

33. ~i eu nU-l cuno§team IPSlEI, dar Cel ce rn-a trirnls sa botez cu apa, Acela mi-a zis: Peste Caire \rei vedea Duhul coborandu-se §i r2lmannd peste lEI, Acela este Cel ce boteaz2I cu 1D1UIh Sf~nft. 34. $i eu am vazut ~i am nnartuB'isit c~ Acesta este lFou.n1 lui Dumnezeu, 35. A doua zi oars$i st~tea lean $8 dlo; dintre llIcero6cio Iui. 36: $1privind pe lUsus, Care trecea, a <Eis:Irati IMIneluU [)umnea:eu! lui 37. cei doiucenici II-au auzit dind ill spus aceaste $0au rners dlupa ][iSUSi~ 38. Jar Iisus intorcandlll-Se §ii vaa:anftllu-i di MtSll"g dupi lEI, De- 20S: Ce diutati? lar ei I-au <Eos: Rabo (care se fl:allcllJlie$1te: X m,atato ru Ie), unda locuie$ti? 39. lei le-a zis: Veniti $i veti vedea, Au mers 'deci $i au viDzut unde Iocula; §i au ramas la Ef in zlua aceea, !Era ca Ia ceasul al zecelea, 40. IUnllJldintre eel doi care auzoser.i de Ualoan venisera dupa ][isus era Andrei, fratele lui Simon Petru.

sa

~o

66. 'Dar nu numai atnncl s-a oprit asupra I.... Duhul sm.nt Care n-a venit peste ui EI numai in acea clip a - cacl cum ar fa fost oare aceasta cu Cel til. care locuia de la nnceput [oatil pliniitateu Dumnezeirii [ef. Col 2_, ]? - ci pentru ca sa fie vazut de top. eel 9 Ce este adevaratul Fiu al lui Dumnezeu ~i Dumnezeu adevarat, ~i cred ca asa cum a facut multe alte minuni ca scmue pentru noi, tot usa pogorarea Dnhului smnt la botez a fost un semn pentru nol, A~a s-a facut aceasta venire a Duhului Sfant ~n0 data ell aceasta venire s-a auzit ~i glasul 'I'atalul Care marturisea despre Domnul lfosus: Acesta este Fiul Meu eel iubii intru Care am binevoit LMt 3, 17]! ~i astfel, la Jordan s-a aratat Sfilnta Trelme Cea Una, unita prin nintA ~i impartita tn Trei Ipostasuri, did Ftecare are Numele Sail propriu. Fiul Se vedea cu trupul in Iordan, Duhul cobora peste lEI ca un porumbel, Iar 'I'atal marturtsea de sus pe Flul eel Iublt, Dar toti sun! 0 singura fire, caci sunt iotr-una $i s-au aratat a 11 una. Si nu nurnai pentru aceasta, dar ca sa intelegem ca unul este lIpostasul lui Chrisms Dumnezeu ~i IODl, dici Dumnezeu s-a tuomenlt si a indu.mnczeit umanitatea Sa pentru totdeauna. De aceea, pe eel ce S-a unit intr·un Ipostas ~iin doua tid prin dumnezeire ~ft umanitate, l'atiil JL-anumit Fiu Iubit, Atunci numai loan s-a invrednicit de vederea Duhulut Sffint Dar glasu] $1 marturia Tatalui au fost auzite de tot poporul, ca Gdimoara pe Muntele Sinai, dind Dumnezeu a dat Lcgea lui Miose, Numai Mojse a vazut vedenia, on vremc ce poporul a auzit dour glasul, nu nurnal cei ce se gascau acolo, ci Intre cei cc se gascau acolo, dupa vrednicia flecarula, afara de eel ce erau nevrcdnici sA asculte §i neascultatorl i'a1ii de Lege. Si una sl alta erau dcci de trebuinta $1drepte pentru botezullui Christos, cad daca poporul ~i loan ar fi socotiti imprcuna vrednici de vederea Duhului stant §i de auzirca gtasului de Sus, inaintemerg2torulw loan Botezatorul nu i-ar fi revcnit 0 cinste mai mare, iar vederea venirii Infricosatoare ~i marete a Duhului Sffint air fl parut comuna tuturur; pe de aUa parte insa, daca nici 0 voce n-ar fi Iost auzita de catre PQPor, marturia data lui Christos ai fi ramus neeunoscutii ~i atunci marturia lui loan ar Ii fost indoiclnica. Dar acum, cand acest glas a fost auzit de catre toata lumen, el a facut vrednica de crezare marturia lui luan, ~i i-a facut pe toti sit inteleaga slava Domnului Iisus, 67. Vupa botez inss, Iisus a lesit in pustie sub ciiBluzirea Duhului Scant in locuri departate, pentru a cherna la lupti cu sila pe luptator, pentru a ne arata lucrarca credinciosilor dupa bntcz: postul ~i lupta, A postit patruzeci de zile ~i a flamanzil prln firea trupului sau. Ispititorul a venit ~i L-a ispitit in multe chipuri, dar DomnulIisus Christos a fost cu totul birultor intr-o Iupta neinduplecata, ~i ispititorul a Cost alungat. Jar dupa biruinta, tllgerii veneau # Ii slujeau [Mt 4, I 1]. Acesta e pentru noi un semn ca, dupA credinta ~i hot.ez, trebuie sa tnduram lncercarl, dar dupa lllcercil'i, celor ce
78

tl
I

au luptat le sunt dote rasplatlrile ~i harurile. Dupa care Sea tutors din nou acoin unde era Joan. Acesta L-a V3ZUt din nnu ~Da dat marturie ca ~i man Inainte despre EA,$1nu numai 0 data, ci de doua orl, Atuncl ucenicii lui loan au mers dupa lEI [in 1, 37]; cei dintai au fost Andrei ~i Ioan, did Andrei era semnul curajului, iar "[oan semnul fccioriei. Andren l-a adus pe fratele san Petru ca ucenlc al Domnului; fratele mal mic sa facut calauza nasterii duhovnlcesti pentru fratele mal mare ~i intaiulanascut, ca Petru sa nu fie intru toate celmai hatrfin, tncepitnd de atunci, Ioan i-a incrcdintat imparatului Christos pe uceniefi sM $1 propovaduirea sa. EDli'llsu$i a lost aruncat de Irod in lnchisoare la pupnA vreme, cad s-a gll"iihil sm fie .inointemen·gatond Patimii Lui, usa cum a fost lnainte.mergatorul propnvaduirll $i Botezului Sau. Ce ne iovats, asadar, Sffinta Evanghelie? Ciind li sus a auzit cd loan a lost aruncat in inchisoare, a plecat de acolo $i s-a dus in Galileea [Mt ~, 112]. De atunci Iisus a inceput sa propoviiduiascii ~'isa spunii: Pocliilli·vli, eli Sea apropiat lmplirlipo. Cerurilor [Mt 4'1, ]_ 7]! Inceputul propovadulrii ~i at invataturii Sale a Cost Gallleea, Aid i-a primit ca uccnici pe Filip ~i pe Natanail [lIZ 1,44·48], caci mal inainte. ill primise (De Petru, Andrei, Iacob ~i loan. . 68. 1Jup! aceea, s-a fiicut nuntii in Cana Galileei [In 2, 1), ~i lnceputul minunilor, prcfacerea apel in vine Preacuruta ~D Preasfanta Sa Maici a Cost ~i Ea acolo, martor al mluunilor ~Dascultatoare a invlt3iturilor Domnului. MijlocitoarC8 tuturor celor bune sea facut mijlocitoare ~i a acestei minuni, did ca 0 Maic2l fara prihana dorea sa vodA semnele Fiului siDomnului ei. Dc aceea, ell evlavie ~B. chibzuinta, i-a atras luarea-aminte si, farm sa-L sllcasca prin nlcl 0 porunca sa faeA 0 minune, I-a facui cunoscuta cu chibzulnta numal nevoia Imprejurarii ~i ][·a SpUI.S: Nit mal au Yin [Ill 2,3]. Dar dorlnta inimii ei descoperea eli dorea sA vadi savar~irea minunilor, cad ~tia ca EI era Ziditorul a toate, precum si fumoitoll'ul ~iStramutatoru] firilor daD»! cum voia El, Care Se sala!jluise m p§ntecele siu mai iuaRt dedit firilc sl pastrase fecioria ei nestricata, $1ieslse din pantecele ei dupa cum voise, ~[ pastrase pantecele ei pecetluit $i nedeschis, Ea invatase em lEn putea sl laea tot ceea ce voia, ~o de Decca ][-a arras cu chihzuinta luarca-aminte asupra lmpre] uriieilur, Dar Donmul eel Milostiv ~i Fiul ei, pcntru a 0 luYata 0 smerenie inca ~i mai marc $1 cbibzulata Lui, pentru cii ar fi inceput sa·~i descopere prea mullt puterea Dumnezelrii Sale. a mustrat-u nurnai prin cuvant: Ce-{ieste tie §i mie, femeie? Ceasul meu n-a sosit inca [Ill 2, 4lJ!Dar, de fapt a eonsimtit ~i a impllnlt cererea en. A cinstit-o ca pe () MaBen ~i a impUn!t dorinta inimil el, ~8 Fericita ~i Preasfanta era cnn~tientli de bunatatea sl puterea Sa. Si a .\PUS slujiiorilor: Faceti tot ce vii va spune El [In 2, 6]!~i astfel, puterea negrmDta a Domnului a presehimbat apa in vin ales. Dar sehimharea apei Un vin a pricinult deopetriva schimbarea celui care 'on chemase. Mirele a parasit nunta §i casa ~o a urmat $i a slujlt Oaspetelul sau, Milostivului fullparat care e Demnul, Mlrele suftetelor sfinte ~i minunea sa\'a ..~iti de Domnul s~ nu preschimbe feciorie, Astfel, pe c.§t i-a fost cu putinta, [Dreasffinta Fedoalt'A $i Maica Donmufui a ramas nedespartita de Domnul eo mD~ostliv de Fiul ei dorlt, Orlunde mergea Acesta, ~i ea h insntea §i socotea drept mantulrea ~i lumina ochilor ~i sufletului eft faptul de a-I urma si de a-I asculta cuvintele. Preacurata Maidi a Domnului Iisus a zis slugilor: ",Oriee va zice vouiJ, facetil. Desi se pare multora cii-i refuzase cererea, totusi, Maica Sfontii cunosctindadiincui inteles al riispullsului Fiului Siiu (b), arata prin aceste cuvinte eli. li se va da curiind ajutorul trebuincios. Ea e sigurd co Ma,ttuitorul va face cella in ajutorul lipsitilor. Astfel Ea pregiite~tecalea la opera lui lis us, ariudnd prin aceste cuvinte cli El 0 sd-i ajute. Are sigllran(1i eli cererea Ei va fi implinitii, fiindcii-i cunostea inima Dumnezeiescului Sail
79

neprihanite. A~ijderea, rnireasa slujea Preasflntel Maid

a Domnului, pentru ca doar apa in Villi, cD ~D casatorla in

l_

Fiu .• dill anii petrecuti impreutui in Nazaret, inciu actsm ntc putea sa se insele. Maica SfD.ntlinu s-a rugat ill zadar ~iFiul Ei n-a respins-o. .Acolo erau sase vase de piatrii puse pentru curiuenia iudeilor, luiind eate douii sau trei vedre". Iudeii obisnuiau ca it'!lJtdeauna lnainte de mast; ~idupli masii sil-§i spele 'miiinile (Me. 7,2-4). De asemenea, on de ciue on s-ar fi atins de vreun mort, lepros ori de altceva necurai §i ciind se impreunau ell femeile, socotindu-se necurati, se spalau spre a se curiiti. "Aeolo", nu spune unde, lIZ camera in care era ospiitul, sau In s(lia, ori tn alta camera a casei. Palestnafiind lip.fiitlide ape ~'i izvoare multe, cum sunt la noi, puneau apa multd in vase, ca cei necurati sau necuriitui sli nu fie siliti a alerga in depiirtliri, la riiuri, spre a Sf! curati prin spiilarea cu apii: .Jisus a tis lor: «Umpleti vasele ell apii». $i le-au. umplut pfmii sus. Apoi le-a zis:«8coate{i acum §i aduceti nunului». Si i-au adus." ,,1Jupii ce a gustat nunul apace se fiicuse "in ~inu stia de unde este (iar slugile Care scosesera ((PO ~tiall), strigd pe mire ~'i.i zise: «Tot omul pune intai vinul eel butt $i dacii .IOe imbata, atunci aduce pe eel mai prost. TIL ai tinu: vinul eel mai bun panli acums". aceasta a fiicut Iisus incepiiturli minunilor til Cana Galileei, ~'i ~i-a ariuat Miirirea Sa. $i all creut intr-insul ucenicii Lui" . Prin aceste cuvinte Sfdntul Evanghelist loa" spune liimurit eli istoriseste 0 minune, prima minune ce a [iicut-o Domnul Iisus Christos, spre a·Si ariita lvllirlrea Sa (l(lan 4, 46: $.c.l). Aceasta lucrare supranaturala se numeste minune pentru eli serveste a descoperi ceva deosebit ~i ales: Miirirea lui Iisus, Dumneu-Cuviintul, Care fiieandu-Se Om, lumina Dumnezeirii Sale era oarecum ascunsii, dar El 0 tasa, din ciind in ciind, sa strabafii prin invelisul Corpului Sall, palla in adiincul sufletelor oamenilor, ca ~'i'in momentul de fatii, Aceasta i-a fntiirit pi! ucenici # mai mult tn credintd. Minunea aceasta din Cana araui cal de mul: a putut $i poate mijlocirea Preacuratei Maid inaintea Fiulai Ei. $i de aici se vede puterea mijlocirii rugiiciunilor Ei ~i irezistibila eficaciuue a intervenirii Sale ill ajutorul nostru: Striilucltul SiiIl ajutor dat celor In nevoi a flicut ~i face pe multi Sa alerge la Diinsa C14 credinciosie, prin felurite rugiiciuni, acatiste, paraclise, ca sa Ie ajute. Si multi, foarte multi s-au [olosis $i se [olosesc. Pentru striilucita Sa aropiere de Fiul Ei; Dumnezeu-Cuvdntul, mai mult eeat 'oricine # pentru muliele Ei minuni luminate pe care le-a fiicu; in cursul vremurilor ell cei care cu credionciosie pioasa i-au cerut to/ ajutorul; sa alergiim ~i noi sub scutul E~ cu toatil increderea §i ne vom folosi mult, vremelnic ~'ivesnic.

,.,eu

69. Iar cand Domnuln iJltrat in casa Iul Petru ~i a vindecat-o pe soacra acestula de frnguri rl~[t 8, 14-15], Preasfanta ~i Binecuvsntata Sa Marna, Fceloara Maria, era impreuna eu JEI ~ft ell femeile ce se fJicusera ucenicele Domnului, Dupa care soacra lui Petru Impreunii cu flica ei, femeia lui Petru, ascultau In'Vataturilc Domnului ~i Ii urmau Impreuna cu .Nisciito811'ea de Dumnezeu, nicandu-se slujnlcele ~i tovarasele ei. De aici, Domnul Iisus a plecat din non spre Nazaret Impreuna co Sffinta Sa Marna, pentru di Iosil, logodnlcul Sfintei Feeloare, coplesit de zilele, atlnsese deja varsta de 0 suti zece ani. El, care fusese invrednicit sA se taca hranitorul ~i slnjltorul Dnmnului $i Imparatu]ui a toate ~i Dumnezeu, Ilsus Christos, se tacuse martorul mlnunilor negraitc ale. nasteril ~i cresterii Sale, lar dup~ botez al minunllor Sale, §i asa s-a dus spre viata "e~nica ~i a prirnit de Ia Domnul Ilsus Christos 0 binecuvantare vrcdnica de bunavoirea $i de slujirea sa credlncioasa. Fiii s.liiJacob ~i Iuda au urmat lui Christos ca ucenici, lar fiicele sale s-au faclJt ucenicele Sfintei Nascatoare de Dumnezeu, ~i atunci cfind Domnul, In calateriile Sale, propovaduia mantuirea ~i vindeca toata boala ~i toata neputinta, elc II tnsoteuu adeseori, Ii slujeau ~i vcdeau minunile faptuitc de EI, dupa cum sta scrls in Smnta Evanghelie: $i erau multe femei care lIrmall lui Iisus din Galileea ~i Ii slujeall [l..c 23, 551. Jar Srauta ~i SJAvita Maid a DomnuJui era dilAuza lor, a

"

80

[or pe lAnga DOUlnuI ~[ JB'iuIen. De aid Cautatorul mantuirii tnturor s-a dus Ia lacul Ghenfzaret [cr. Lc 5, I], care era mare ~llrenumlt, plln llllaulltru de pestl ~i ipcolIDjurat de felurite ierburl rodltoare, Acolo, dupa invatalura pe care n daduse popornlui din barca, l-a poruucit lui Petru sa pescuiasca. Au intins mrejele $i au prlns un mare numar de pesti, ~i spaima i-a cuprins pe Petru §i pe to/i cei ce erau cu el pentru pescuitul pestilor pe care Ii prinseserii. Tot asa §i pe Iacob ~'ipe loan, fiii lui Zevedei, care erau impreunii ell. Simon, Si a zis Iisus lui Simon: Nu te teme! De acum inainte vei fi pescar de oameni. Si triigiind coriibiile la tdrm au llisat totul si au mers dupii El [Lc 5, 9·11J ca ~i cum ar fa fost intaiu oaJl"A.
tuturor, ~i mijlocttoarca

70. 'De la Chcnlzaret, Domnul a intrat in Capernaum, unde a vindecat pe paraliticul, care era chipul flrf noastre imb~itraDJIite. i paralizate; dieD asa cum l-a pUIS ~ pe plcioare sl l-a porunclt sa-~i duca patu] ~i siDurnble [cf. Mt 9, 1-8], tot asa MMostivu[ a innoit Iirea noastrii dizuta ~i paralizata, ~i a strans in credlnta madularele desfacute, care erau pagfinii impr2~tiati, facand din ele un singur trup, ascultator rata de capul a toate, Chrlstos Dumnezeul nostru, lli:la poruncit ca ei sa poarte jugul poruncllor Lui $1 sa se intoarca nn patria lor dintfli, care este Raiul de unde am CiZUt4 ftncepaud de atunci s-au fiicut adunarca poporulul $i nenumaratele mlnunt ale Domnului pe care Evanghcllstil on le-au putut scrie in lntregane, cid dadi tuate cele fiicRlltede Iisus ar fl fost scrise de cineva, lumea intreagii n-ar fi putut cuprinde clirfile ce s-ar fi scris [In 2Jl, 35], fiinddi oamenii lumii nn pot cuprinde cugetul lor belsugul ~i puterea lor

minunata, Atunci Iisus inval2l poporul

trupului, ci ~i ale sufletului, Iar ucenicii invAtau pe eel ce fusesera tamaduiti ~i adusl Ia credinla, ~i Ii botezau clIupi POll'UIDIC.a Domnului, caci, ca fum toate celeladte Iucruri, Domnul a savar~it vechile randuieli ale Legit ~i a Cost temelia Legii celei Noi. Astfel, sl la botezul lui Ioan, lEI a primit botezu] in apa Iordanului. liar, tnccpsnd de atunel, a hotezat EI Insu~i prin darul Duhului Slffutt ~i a poruncit uceaicilor Sal sa facli asemenea. Atuncl Zevedei, tataU lui Iacob ~i Ioan, a murit, iar ei i-au cerut vole Domnului sa mearga sa-~i ingruape d:ata~ [c1f.Mt 8,3.1], dar Mu]]osnvlDU nu le-a ingidluit., pentru ea el sa nu socotcasca nlmlc altceva mal vrednic de dorit dedH faptul de a ram§ne impreun13 cu lEt liar dupa porunea Sa, ei si-au ¢iRat vola preprie, Dupa aceasta le-a dat porunca S2 mearga sa poarte de gJl"ija de casa lor ~i de mama lor. Ier efts-an dus ~i au facut tot felul de Iucruri bune, ~Dau atras-o pe mama lor adaugand-o slujitoarelor Sflntel Nascatoare de Dumnezeu, ca sa slujeasca Domnului impn!lllLllla cu ea pentru totdeauua. Or, prln porunca Domnului, din averile Insernnate aBc tatalui si ale rnamei, ei au iimparyit n parte smradlor, 0 parte au dat-e spre folosul ucentcflcr, iar

~R vindeca

nn

nu numai neputintcle

$i bollle

restul l-au v§.ndut. $1au curnparat

casa diu Slon ce avea

sa devina

dupa Jl"iistignirea ~i

lnaltarea lui Chrlstes cas a Ma.ocii Dornnului, unde, cand a prhnit-o de UaDomnul in clipa Patimii, ucenicul eel iublt a dus-o $i f-a slujit dupa porunca blandulul fu:npaJl"3t. Dupa Gallleea, sl lIudeea a fost umpluta de minunile lji sernnele minunate ale lui Chrisms, iar Maica Sa era pretutindeni implrcull131 CUD El, privind sl ascuttsnd minunile " ~imrAtliturilc marll Sale buuititi. Intr-o zi a fost de fata ~i Ioana, 0 Iemeie hogata ~i i cinstita [cf. Lc 8. 3]. Si cand a auzit iJllvatiHura Demnului, cm acela care vrea sA fie desii\'ar~it sa-~i vanda averile ~D Bedea saracilor, s~-~i ia crucea sa §i sa-I urmeze [cf, sa Mt 19, 21 ~i 16, 2~], atnncl s-a lepadat de toate, si-a lasat sotul ~icoplli, casa, cimpurile ~itoate averile, ~i a urmat Demnulul, ramanandl tot timpu] de atunci ineoUo WlPreUna ell smota Sa Maica.

71. J?\poi a avut Io~. sarbatoarea Corturillor cand, printre alte miJrmu:nu ~i \indccAri, Domnui lIisus a faeut. ~i aceasta: a intrat in 'll'empJu CUI un !hid ~Ba gasit aid pe vanzatoria de vaci, de on ~i de luriulrele ~i pe sd1limbawrH dc lballlll $ezatt acono, ~fi. i-a a
81

alungat pe top afarn din Templu [d. Mt 20, 12], ceea ce era un semn al Leg8i Vechi:;D al celei NOD, ae! a fncut sa incetcze Legea Veche ~i a illlaitat fum locul eftpe cea Nona. Dupa c care, umpland $1 Iudeea de minuni, S-a Inters in Galileea umbland prin orasele ~i satele el. S-& dus aid in orasul Magdala, de unde n-a urmat Maria Magdalena, din care Domnul scosese sapte demonl [Lc 8, 2]. Aceasta era cunoscuta prin bogapa ~i prin neamul hun al nasteril ei, iar Ia vederea Domnului a aratat ravlIla ~i I-a sllujit lui Christos ell credinta ea ~i Maica Sa cea rara prlhana, $i era semnu] firii omenesti, cad fusese lovita de sapte duhuri rene, care se Impotrlvesc celor sapte darurl dumnezetestl, ~i astfel firea omeneasca era chinuita de sapte neputinte, Magdalena L-a gasit pe Doctorul ~i Curatitorul firii noastreype Ccl ceo rislpcste toata boala ~i watili neputinta, ~i nu numai cii a fost izbiivltil de toti dementi prin harul lui Christos, dar a fost umpluta de tot harul, ~Bs-a aratat deosebit de zeloasa illl credinta, milostenie ~i ganduri bune. A urmat Domnulul in toate zilele ce l-au ramas sederii en pe l~amant. Ucenlta ~i slujill:oare, ea 11 fost lnsoritoare SBJIPUSa a Kmpall'atUlluu, a Sfintcl Nasditoare~ de Dumnezeu, ~i a ramus impreuna co ea. A Cost lacuta vrednica clle harul ultlm al apostoliei, mergand din tara in ~ara pentrn Christos, §u s-a dus IPffita la Roma primind cununa muceniciei, indurand Incercerea cea buuna p!na la varsarea sfingelui. Pe scurt, asa cum fericitu] Apostol Petru era zclos printre ucenici ~nera D.lldiin-st.atadorullor, tot asa Maria Magdalena printre mironoslte ~o femel, dar faptele sale bune Je vom pomeni dupa cum se cuvine, atunci cfmd vom ajunge Ia momentul riistignil'ii DuiChristos. A doua zj Duminicii, Manluitorul a intrat cu triumf imp{iriitesc in lerusalim # a curiiti; iarii§i Templul S/lint de cei ce vindeau boi, oi, porumbei ~ pe schimbiitorii de bani. Izgonirea a/ara dill Templu inso(i.tii de cuvintele Lui hotiiriuaare: "Lllap acestea de aici.: Casa Meat Cast: de rugiiciune se va chema; iar voi ali [dcut-o pe~'fera tdlharilar", a lacu! vli.rfllrajma~ilor Sai, care Ii intindeau felurite curse ca sl1-Lpiardii. revenim imii la CUJrSUIO diutaa al cuvantului ~n sa spunem care e continuarea vieliii Maicil Dnmnulul ~ii Rm1Jlall'ateseo noastre, tot ceea ce a savar~it alaturi de Fful ~i Domnul ei, si IlIllciilmal multe ea i]]Jsa~i fJupil miiUtarea Sa. Cltitoril si ascultatorh sa-mi ierte lungimea acestui cuvant, dial' clUlvanbll.ll nostru este despre asernenea taine ~i lucruri marete, Ducat pentru ele au fast fclosite ~Dse folosesc toata lirnba, toaUi iscuslnta, toa~.a taria ~i harul, tot thnpul din vesnicle ~Dpani astazt, prczent ~D viltor, ~ii tot asa VOir ru. folosite ~i pe mao departe, dar ele sunt ~i vor fi tntotdeauna mai prejos dedit aceasta sarcina ~n neindeajuns, ~i nimenl, IDeDchlar Puterilc Ceresti cele farm de trupuri, mil vor putea vreo«.llata grinn aceste taine dupa vrcdnicie ~o cllvDJufa, pentru ea ~i astfel aceste dumeezclesti ~i s~ifivJiteaine sunt grui1te t ~i preamarite pe masura puteril ~i marfmil flecarui», Or, ni sc spune ~u vom spune ca dupa nasterea ncgrafitil ~i mai adancA decat cunosunta din Maica fara IPrilllaua ~i Preefericita, Maica nestricata mIl s-a mai despartit vreodata Adie lVllfillostivu] el Fill $i n ' Imparat; mc.a din cea mai Irugcda copiHide El era Domnul, en Il hranea cum se cnvine ~i ii slujea em 0 roaba, ~i nu se despartea niclodata de JEI. De aceea, cand a avut doisprezece ani dupa varsta trupeasca ~is-a nrcat la Ierusallm ~apraznicul Pastelui iar la intoall"'ccre Copilul IIisus a ramas in Ierusalim, Maiea Preacnrata umbla mtristata ~i suspinand cautandu-L, ~fi cind lL-a gaslt, L·a tntrebat cu tristete: ,,.~'Du]e,ce ne-ui 72.

Sa

fSicut?" ~B cele urmatoare, Dupa care s-a 'inters imprell.ma cu en ~ua venit la Nazaret, $i imparatllJ ~i Domnul a toate le era supus, lac cand si-a nnceput piistorfrea impliuind trezeci de ani ~i a fost bntezat in Ionian de luan, DuhuD stant a vemit peste El in chip de porwnbeI ~i Tatal a martudsit cUll cer pe }'iul Sau ee] iubit, ~i a mceput sa propoviiduiasca ~i sA faca minuni, Sffinta Maicii tl ll!Sotea intotdemma pe cat e·ra cu putintA, vedea minunile Sale ~i auzea mvataturile Lui.
82
"

l?ATlrMA

73. Si_ cand a venit vremea Patimii celei fadU.oare-dte-viafa, carnd Domnul milostiv si bland era tntrebat de capeteniile preotilor ~i de dregatori, batut ~n rastogn_it, Preacurata MaicA nu numai ca nu S-a despartit de :lEI,dar ~i pi'itimea tmpreuna cu EI. ~i voi spune, chiar daca cuvantul estc tndraznet, ca suferea mal mnlt decat El, ~i Hum asupra ei durerile inimii. CAd lEI era Dumnzeu ~i Domn a toate ~i se preda pe Sine de bunavoie in trup, ea tnsa era ill neputintii nmencasca §R femeiasca ~i pBDIITIA 0 de asernenea iubire fata de Fiul en iuhit ~u dorit.; ~i cum va putea cineva rostl belsugul tntristarilor ~i lacrimilor en cand a vazut patimirea Celui Ncpatimltor ~i 0 paLimire omeneasca de acest fel? CAci, intrucat se savar~iser1i lucrarlle dumnezeiesf frumoase ale lui Christos, nenumatatele Sale minunl ~i dumnezeiestile Sale mvataturi ~i povatniri in viara Sa pamantcasca, si nu mal lipsea nimic dedit uumai desavar~orca proniei: ristignirC8, tngn-oparea ~i invierea, aid suferintele ~i durerile Sflntet Fecioare se \'ad mal Inatte decat cuvantu] ~i dcc§t cugetul, si in ce misur1i se deosebea ea de toti cciJalti. Caci sorocul Patimll a sosit atunci ca () fiacAra ce mistuie lemnul ~i i-a all'S pe toti cellaltl, pentru cA cn.JL-au parasit ~i au fUllgit, dar a crutat-n ea pc aur pe Maica Preacurata ~i Preafericita, ~i a descoperlt-o iudi ~i mai sffillitA st meercata; den asa cum Fiul ei milostiv ~i Dumnezcu a aratat-o in dopa nasterll Maic2 ~i lFecim1O"a,tot asa sl in vremea Patirnii Sale a pastrat-o nepatirniteare $1 a aratat-o in compAtim!re ea una care avea compattmlrea prin fire si, indli $i mal mult, prin firea Iubirll pe care Fericita Maid 0 avea pentru El, dar fUnd $i nepatimitoare pentru harul dumnezeiesc de care era plin sulletul ei ~i a stap§nill'ii lui pe care a descopcrlt-o Maicii Sale. in orice loc §i til orice vreme, urmiirind pe Preacurata Maica-Fecioarli, 0 vedem lot fngrijoratli de Filii Ei. Ea .. simte sabia prooroclui de biitriinul Simion striipungiindu-i sufletul de Mama adeviiratd: ,,Da (siirmallQ Maicii-Fecinartl) prin sufletul Tiiu va trece sabie" (Le. 2, 35). Dupii nasterea Fiului SUlI, Diinsa-si db seama de rolul inalt al misiunii Lui mesianice: "Maica Slimtii, pururea Fecioara Maria, piizea tome cuvintele (proorucilor, ale ingerilor $I' ale piistarilur), in inima Sa" (t». 2, 19). Ea ~-i-aconsacrat intreaga Sa viatii slujind cu Imp ~'i suflet lui Mesia # sub ocrotirea Sa .Pruncul crestea ~ se intarea cu Duhul, umplandu-Se de lsuelepciune ~ Darul lui Dumnezeu-Tatiil era peste Diinsul.... Iisus sporea ell intelepciunea, eu vttrsta $i cu Darul, la Dumnezeu fi La oameni" tt». 2, 40, 52).

74. Var sA inee'lPem cuvantul, did am spus ca ea era lllIe<l!cspartita mereu de Domnul ~i Jtmparatul Flul ei, ~i asa cum Domnul avea SQ.Blb call'muin-ea Sa pe cei doisprezece Apostoli, ~i mal apol ]pe eel saptezeci, tot a~a SfAnta Maiciil avea sub ca pe celelalte Iernei care 0 tnsoteau, dupa cum spune smnta Evanghelle, $i erau acolo multe
[emei, care urmaserii din Galileea pe Iisus, slujindu-I [Mt 27, 55]. Sfanta Nas~iitnare de Dumnezeu era ciDlauzitoarcs $i povatultoarea aor. ~n atunci rand se desffi~Q.Bra ospatul, taina cea mare, ea s-a jertflt pe sine iinsa~i ca arhlereul §ll a lfos~jertfita, a adus sl a fost ad usa.. Atunci Domnul JfJiSQ.BS, standi 11IlI runtea celor dolsprezece Apostoll ~i a celor pe f care l-a vrut, le-a predat tainele malte. ~i semnele Pa~tfi[or dumnezeiesti, He-adat in dar Trupul Siiu ~i Sangele Sau scump prin PfUne ~i Vin, §n le-a descoperit tntr-o smerenie ultima slava mal presus de cuno~tintl, I-a illvatat Patima ~D:[Ulvierea Sa, I-a mangfiiat si i-a intarit pe ucenicii Sao ~i ne-a descoperit tuturor Pastele eel adevarat, tndemnandune sii·l prirnim cu marturisire ~j smerenie. Asttel, standi JEI lin mass in mijlocul ucenicilor, hranind cu hrana cea nestrtcacloasa sufletete ~i trupurile lor, !}i spalilllld en mana Sa plcioarele lUI", pentru a-t IDvafa smerenia si a-l fumaan sa alerge in calea vietti Sifacandu-i frumosl co adevarat dupa cum este scris: Cal de frumoase sunt picioarele ceior ce vestesc pacea! [Is 52, 1], Domnul a Incredintat Malcii S3lJe nelinistile ~i
83

I'

descurajarea femeilor care-L Insoreau, ca ele sa 0 cinsteasca ~i sa 0 preamareasca, lar ea s}'ite mangaie §i sa tie pentru ele in locul ostenelilor ~i slujirii lor. Dupa aceea, pentru ultima de splirfire, Mfmtuitorul a chemat pe iubita Sa Maiea acolo de 0 parte, unde erau adunate celelalte sfinte [emei $i eu ochii plini de lacrimi a siimtat-o, ziciindu-i: ,,0, Muica Mea Preaiubital l(i multumesc din suflet pentru toata dragostea Sfii1zta ~1 osteneala ce ai ariitat pentru Mine in decursul acestei vieti piimtintesti. l{i multumesc pentru cinstita Ta ascultare ~i pentru toate ostenelile §i purtarea de grija ce ai fiicu; pentru cresterea ~i ingrijirea Mea pe acest Pdmdnt. Peruru toate acestea, desi nu ti-am raspliilil aid pe Panuint asa cum trebuia, pentru cli aid toates treciitoare, lti voi raspliiti deci cu mllitii indestulare $i cu imbelsugatele Daruri ale Dumnezeirii Mele in viata vesnicii. De acum inainte, aid pe Plimimt, tn Impiiriitia Mea Mesianicd $i in Ceruri, in Cereaca Mea impl1ralie, te voi prosliivi, mai presus de toate fecioarele $i maiclle, mai pres us de top oamenii ~'i ingerii. .. Acum darii, iubita Mea Maica Preacuratii, riimdi in paza lui Dumnezeu, Tatiil Meu. Eu merg sa piitimesc de buniivoie, sa rabd riistignirea pe Cruce .•.fjQ-Mi dau sufletul Meu pentru miintuirea lumii. Tu, Maica Mea, ."iii TlU te intristezl peste masurii pentru cele ce vol piitimi; eli a treia zi voi invia dill morti. Atunci iariisi Mii vei vedea si i.ardfi Te vei bucura." Maiea SfOntii ausind acele cuvinte, s-a pornit ia.rii~·ipe tfmgll.re, pldngiind cu amar; # smulgiindu-si piirul, a cazu: la p/fmant lesinatii de durerea mare ce-o cuprinsese. Atunci sfintele [emei (} riicoreau cu apli rece, siirguindu-se a 0 ingriji dupii sfatul Fiului Ei. in acel (imp Miintuitorul nostru Iisus Christos a chemat pe Sfillfii Siii apostoli pregiitip. de drum. si ati plecai in Ierusalim. A.iunga.fl.d acolo, au intrat in fuisorul casei lui Zevedei, unde era flicutii pregiuirea pentru siirblitorirea Pastilor (Mt. 26, 17.20; Me. 12, 17; u.
n,7·10).

in acea seard a splflat picioarele ucenicilor (a). Dupii aceea; miinctind ei Pastile "miel fript CII verdeturi dupii rtinduiala Pastilor evrelesti", Mlilltuu.orul luiind piiinea; binecuvtintiind-o a dat-o Sfintilor 81ii ucenici $i Apostoli, ziciind: "Luap., miincati, Acesta este Trupul Meu, Care Se dli peturu VUL Aceasta sa 0 faceli intn« pomenirea Mea". Apoi lutind paharul dupii ce all cinat, multumind, a dat lor, zicdnd: "Rep dintru. Acesta toti, Acesta este Sii.IJgele Meu, al Legii celei noi, care pentru voi # pentru multi se varsii, spre iertarea piicatelor" (b). i,l acelasi timp Domnul descopera din 'lOU pe Iuda Iriidlitorui (c). Terminiind toate cele cuvenite pentru NOIlI A~ezlimant,Malltuitorill S-a sculat cu ucenicii sm de la ('ina #- Si-au dus noaptea tiirziu ill griklina Ghetsimani. Acolo oS-arugat stiiruiior ~i indurerat de trei on Tatiilui Ceresco Acolo a fost aflat ~i tradat de Iuda Iscariotul prin siirutarea vicleanii; §i dat in mfiiniJe evreilor #- paganilor. Acolo I-au prins, I-au legat #- dus la judecatii inaintea arhiereilor: Ana, Caiafa, inaintea sinedriului, inaintea lui Pilat, ill fasa lui Irod §i iariisi la Pilat, unde I Soa dat sentinta definiJiD1iide osiindire fa moarte pe Cruce (d). Toate le-a [iicut si le face Domnu Dumnezeu pururea pentru binele ~'i miimuirea oamenilor. Mlinfuitoru/ nostru lisus Christos Dumnezeu-Cuvtintul a suferit $i impreunii cu EI ~'i Maica-Feciaarii; Preacuratii, pentru dragostea miintuirii fieciirui sufle: omenesc. 75. .JUunci insi\, raUlI comesean sea facut vilDlziitor, iar ueeuicul viclean Sea fificut hotul Ynvatatorului mllostiv, ~i picioarele spslate de mana cea nestricacioasa au alergat la iudei ca sa-L vfindi pe eel Bra de pret, Cine va putea rosti cugetul de fhu'a al lacomiei? Ce-mi veti da mie §i eu vi-L voi da vouii", a spus Iscarioteunul capeteniilor nelegiuite ale preorilor, iar ei i-au numiirat treizeci de arglnti, Ii de atunci ciiuta vreme . potrivitii ca sa-L dea in miiinile lor [Mt 26, 15]. Asdel a fAcal ucenicul mincinos ~i viclean, dar invatatorul Milostlv ~i Fmparatul a toate §-a IPredat ~i nu a plecat, awelt na fugit, nici nu S-a ascuns undeva, ci, dupA cuvfinhlllui David, Sea lAsat d1l.1S ca 0 oaie spre junglziere (Is 53, 7 ~i Ps 104, 13'!]. Nu Sea impotrivit, nici nu a strigat .• ci a'~s
84

dorind Patima. S-a dus Ia capetenia preotilor nevrednici iar die acolo a Cost prcdat lui Pilat. JL-au fiicut sa indure tot felul de chinuri, dar lEI ca 0 oaie fora glas inalntea celor ce 0 tund asa nu si-a deschis gura Sa. inlru smerenia Lui faptele Sale drepte s-au descoperit si neamul Sliu cine it va spune [Is 53, 7-8]? Atunci Pilat a poruncit si'i fie rastignit. Aceast jnd~catii a fost adusa la stirea Maicit ll'ara prihana. futelegeti aid nepatrunsul sfinteniei sl fccloriei sale, dar ~u eel al Iubirit en pentru Fiul SaUl ~u deplina ntasura a suferintei sale, cad dintre totu ceilalti ucenic] ~i femei ~i prietcn! ~icunostinte care-I urmaserii in suferintii, unii Lvau pArlsaQ $i au fugU an dupa in care a !fost prins, altii s-au desparrit de lEI, dupa cum sta scrls: $1 tot! cunoscutii Lui )\'i femeile care-T. lnso(iserii din Galileea, stiiteau departe [Lc 8, 2], alltii Lvau insopt lPan~ Ia 0 vreme, dupa care s-au lepadat de lEI cu juramfmt, ca apoi sa pUinga cansmall' [Lc 8, 2]. Dar SHivita ~i Blnecnvantata sl Adevarata Sa Maica §i imitatoare neindupjecata, care-si lraeuse vrednica de crezare ~i-~i intarise sinea sa nu numai prin fire, ci ~i prin asemanarea bunavnirilor sale, a aratat marctia puterii ~i intelle.pcnamiU ei, ~ft a acoperit toata tntelcpclunea sl puterea no numai a barbatilor ~i Iemeilor din toad.a firea, din trecut ~j din viitor, A~a cum ill toate celelalte i-a biruit pe toti, tot asa ~j in ceasul acestor lucruri, Maca Sja,ntli. auzind $i vllZQnd cele ce se pregiueaa iubitului Stiu Fi'6_. simtea riiutatea fi pornirile furioase ale poporului evreiesc, care-i riineau inima de Mama ca lli~'le sage,; otriivite. Ea alerga pe la toate rudeniile # cunoscusii, rug8.ndu-i ca safaca to CP. vor putea pentru potolirea furtunii infernale ce ameninta din clipii-t: clipii a se dezliiil{uiasupra iubltulul Sail Flu, spre a-L lovi ell cruzime ~i a-L omori: Cine poate pm'f!sti tbuciumul, groaza ~i durerile ,if{j~etoare care tortureazd inima Mamei c{tlld 4i vedepe Unicul Ei Fiu primejduit? Acestea $i allele mai multe ca acestea, pe care noi inca nu le ~tim, au /m,t (J grea Crucea suferintelor pe care a dus-o Preacurata Maica, pururea Fecioara Maria. 76. 1J~i nu era obi$DUlita en zarva poporului, nlcl cu 0 asemenea adunatira de holl, soldatl inarmali ~fi capitanl sub anne, singura femeie feciearii urnbla ulmsa pretutlndeni Hariil teama ~n [IlU despartea D'IIucn macull" {b singura dipa de IDomnul Preadnrit ~i Foul Sau iublitl., fililrBd lIegat2 trup si suflct de El, Asti'ell, ea a urmat lL1UlR inc21 de la inceputul prinderli ~dpanin la lspravirea lPatull1mii.A va:unlt totul ~n21 auzit cuvintele Sale. De aceea, cele man multe di.o:n cuvintele restite atunci ~u dloD'll lrapQele savar~nte inainte ~n dUlPa u-astiglrBire,Fericita !}i Pn-eabilllecuvantata le-a povestlt Apostolilor celorlalti ucenlcl, Atuncl dbull D0111l1ul Ilsus Christos S-a aflat Inamte31 Anel ~i a [rn Caiafa, fiind interogat de en, Fecioara Preacurata L-a urmat deopotriva ~n a dorM sa intre ~i ea tmpreuna ell IEI, dar straji!e Ilpsite de omcnle IIlU i-au illlgaduit~ De aceea, stand afad, II1treba ~i cerceta Iucrurile de care era invlnult, ~i le cerea celor ce intrau ~iieseau sa ii laca cunoscut adeviirul. Cerceta pe cei C~ erau intristati de cele ce sc intamplau ~i pe cei ce se bucurau, C2cD unf din cei pe care acest lucru an mahnea 0 lnstiintau 10 aSCUDlS, ~i Fertclta ii auzea astfel pe unli care se fntrtstan, pe 21tH Hpsuti de minte care-L ocarau eu cruzime, iar pe 3lKtii neghiebi care spuneau nu numai in inima lor, dar ~i cu glas mare ca nu era Dumnezeu, en vrajmas aALegit Necucernicla lor I-a lacut ell adevarat tiealo~i sl necurati. Ei spuneau: veniti sa ucidem acest drept Christos, ellei ne stii In cale [Sol 2, ]2]. Prin urmare, ei se foiau astfe] ~i cugctau cele rele, Dar Fericita, en 0 porumbita nevinovats sl ca 0 oita pa~lDlicalID mijlocul serpilor ~i aspidelor ~i ] fiarelor salbatice, a ramas plina de iutelepcluue cacl 0 umbrea biruinta Fiului ~i a Domnului ei, Cu ()chii ~i urechile trulPnlui ea vedea ~j auzea invmuirUe c.e se abatesu a.~Il)')rll Lui, dar eu mintca era inJAntuitA de d1ukene san lFiu ~D de tot eeea ee lEllsuferea. Inillla ei era impOv3rata de CaptuR eil toatil lumea se inton:ea intr-un gfind de la lEI ~fi sc
" ", ' .. 85

~a
i

,
I

:1

facea nctrebnica. Viata a toate.

Cei ce sAvar~eau nedreptatea

nu cngetau,

~i au osflndlt Ia moarte

77. 0, pizma, temel care aduni ~i s8vaqe~tn toate rclele, care la prima razvrati1['e ai invafat omorarea de om ~i lepadarea de Dumnezeu, iar in cea de-a doua l-ai convins pe Cain die omorul de Irate, iar acum i-ai convlns pe dude! sa omoare pc Dumnezeul Veninul rautiitii tale a fost maturat din lumel Atuncl Imparatul ~i Atotputernlcul a rust socotit ClI eel rohiti, eel Neatins a fnst prius in legaturi ~i din nou Maica Fecloara a ramas impreuna ell Fiu! ~i 1I)QDmul Ilsus, fiind citillwta ~i rastignitii imprcuna cu El tn gaodul ci. Cat de multe dureri ~Dsuferinte on s-au abatut atunci in inima Ita pentru Fiul tau, Maici a lui Chrlstosl Cflte lacrimi n-au cazut din ochli tiii cand L-ai vlzut pe .Mfantuitorul a toate cu m.3.iniOelegate Urispate ca un raulfAc.ator, pe slobozitorul celor dust in robie. Slujitorul i-a dat 0 palma, Celui Hiudat ~i nnchinat de mii de ingeri, Soldati neomenosl ~i nenorociti i~i..bateau joe de ][1 ~i HI dispretulau, ]Fa~a care da . lumina, necredinciosil ~i necuratii 0 acopereau en scuipari, ~i loveau pe eel ce pe toate le viU7.fi.0, netinere minte a riiulul, 0, ilJldclunga rAbdare ~i lubire neasernanata de oameni a Sa! 0, feridtA Maica, suferinta $i rabdarea tal I-ou imbracat in batjocurii cu o hlamidii rosie pe eel ce a inlbriicat firea oamenilor cn adevarata Dumnezeire, I-au pus pe cap cunund de spini Impiirtltului [Mt 27, 28-29] a toate, Care daduse oamenllor stapfmlrea asupra tututor celor vftzute, ]] pur tau tncoace ~i l»1coh) batjocorindu-L pc Cel ce face sa se roteasca bolta cereasca, in tcmnila L-au Inchis pe Ccl ce zideste zidurile ca uisipul marii ~i cu adfincurile pfimantului. Si pentru toate acestea inima Preacuratei Maid era amarnic fralllantatJ de val [cf.lr 5,22], cad asa cum nasterea ei a fost mai presus de flre, asa ~niubireu ~i suferinta en erau negraite $1nerostite, 7ft A sosit ceasul chinului celnl man-e, $i s-a inAItat crucea pentru a rastigni pe tllparatul nngeJrilor, $n JL-alll.1IrastignDt. Ziditorul namenllor ~i a toate, pe Stapfinlill ce pe [lne ccle v~zute sl cele nevazute, All! Cum de a suferit aceasta l?iimautuJ ~i nu s-a prabusit? Cum a vaZ8Jt aceasta Cerul ~i nu s-a rusinat, cflnd Cel ce sade pe scaunul heruvimlter [Ps 79, 2 ~j 98, 1] ~i e preamarit de seraflmi, ~i ale Carut maJini sunt Cerurilc Cerurilor, a fost span7.urat pe lcmn intre facitorii de rete! Cel ce sade Impreuna cu 'fatal ~i cu Duhul Smnt a fest rastigolit cu josuicie, CeR ce a imbriicat lumina en si cu 0 haina [Ps 1(D3,2] a fost fintuit gol pe cruce, iar pentru vesmantul [esut de mainile Sfintei ~i Preacuratei Maid ucigasii au aruncat sorti. Si, impAll'pudu-i Intre ei, au tintuit en] piroane mainile care au zldit toate $i care tin Cerul $1Pamfintul, 0, bunatate a KmparabllluH 0, Indelunga rabdare neasemanatat Cine va rosti puterile Dumnului ~n va face auzi{e intru totul Iaudele sale? Atunci, 0, Mlak! a Domnului, in inima ta a patruns sabia cum 11-21 spus odininara dreptul Simeon. Atuncl au strabatut in inirnu fa piroanele batute in malnlle Domnului, suferintcle acestea te stilPalleau chiar mai rnult dedit pe Fiul tau eel puternic Intre loti, cad suferea de bunavoiesi vcstise tnt ceea ce se vA~ntal1}pla cu El, ~i dorea toate acestea tot atat de mult pe c§t Ie vola Atotputernicla Sa. Trebuia sA-~i den sufletul sl puterca Sa, ca sa Ie prlmeasca iadi§i lllapui [Lc 8, 2], cum spune Evanghelia, dar tu sufereai neasemanat, ~i nu cral in$tiill~ata neaparat de taina Patimii, sl multimea suferintelur ${ ranilor treceau prin Inima tao Din ranile Salle nestricacloase coborau plcaturl de sange, iar din ochii tii coborau izvoare de ~acrimi. Cum al putut suferi sa vezi vederea unui lucru atfit de tngrozitor, daca nu te-ar fi inliirh. Aland. ~i puterea Domnulul $1 Fiulu! tau, incredintandu·ti , slava in milostlvirca Sa'! • , Umila ~"i Preacurata Maica-Fecioard, fiind til casa lui LAziir t" Betania, IJIt #i.a nimic din cele ce piaimea iubitul Ei Fill. Ea ittsli simtea 0 intristare groaznicii; care-i coplesea sufletu! m~r~ ~i Slant # pIlingea ~i suspina neincetat, simtind cu duhul ea Fiul
86

piitimefte greu. Vineri dimineatii au venit niste CU110SCU!i ai Mariei spuniindu-le in tainii, ell 0 mare jale, despre triidarea Domnului de catre Iuda lscariotul, despre prinderea Lui, legarea, baijocorirea, bataile, scuipiirile, purtarea de La Ana la Caiafa; la Pilat, la Irod fi lnapoi La Pilat, unde tnata lumea evreilor ti cer ostmdirea fa moartea pe Cruce. Maica Preacuratii auzind din casa tTl. care era singurii ~i IIl{elegand des pre rostul venirii lor, a iesit la dlin#i $i i-a lntrebat cu siirguintii ~'icu inimii fndurerata, zictind: ,,0, prietenii iubitului Meu Fiu, spuneti-mi vii rog drept ce s-a intamplat acuma Lui ~'i cum Se aflii?" Aceia temdndu-se a nu-i provoca 0 mai mare durere se osteneau sa tiiinuiasch, dar neputiindu-si abtine durerea inimilor lor, pentru celece ftiau, au izbucnit in plns. Apoi peste vola lor au ariua: Moicii Preacurate cu deamanuntul toate cele ce stiau despre Patimile Fiului Ei. Preacurata l.ll(eleglind din intristarea Ei nelinistitoare #. din spusele acelor prietenl, a cunoscut bine cii Fiul Ei piitimefle greu. intI.ata s-a sculai ~i a inceput a alerga pe drumul ee ducea la lerusalim. Celelalte sjinu: femei, temiindu-se ca .'Iiinil cadii undeva din cauza durerii sftisietoare. au ulergal dupil Diinsa ca.s-o mai miiilgaie §i 0 sprijine. AjUlzg in Ierusalim, Cetaiea cea Sflilltii, ucigiuoarea Proorocilor ~i trimisilor lui Dumnezeu (Mt. 23). Aleargii drept la curtea lui Pilat. Acolo llZsii n-au aflat pe D011ZIlUI, cl1ci pomiserii cu ELpe ulitele Ierusalimului la deal, in sus spre Golgota. Repede au pie eat de acoin ca sa-L ajwlgiJ. Alergllild ele pe un alt drum, care ducea mai de-a dreptul la Golgota, au ajuns §i acolo sus, deasupra crestetului plesuv, dar nici acolo nu Is-au. aflat. Aiunci s-au inion inapoi pe alt drum, unde fntampinara pe Domnul, pe Drumul Crucii Sale,Ii onasd tt bateau cumplit fiirii de nici 0 mila. Acolo Maica Preacuratii, dimpreunii CIl celelalie sflnte feme;" ell inimile sfa~iate de durere, viid pe Iisus [oarte sllibit, '1!cat nu Se rna; putea ridica; ci Se chinuia intr-un lac de sIVlge ce-i curgea din Sfintele Rani ale Corpului Sliu Jacute de repetatele lovituri violente ale cruzilor evrei ~i ostasi pagani. Aceia aducitndu-s; atunci aminte cil ordinul guvernatorului Pilat este dat sa moarii pe Cruce, 1111 pe drum, ~'i vazandu-l. foarte sllibit, au sili: pe Simon Chlrineanul su-l ducii Crucea Lui. Ill. aceasta stare jalrticli L-a afla: Preacurata Maidi pe iubitul m Piu, Domnul nostru Iisus Christos: ciizut sub Cruce, istovit ell totul de multimea biitliilor, a rimilur siingeriinde ~'ia vaniitailnr cu care era acoperit Trupul Lui, tncruntat peste tot in

Stiu, Dumnezeu-Cuvtintul,

sa

.Winge,fncfit

§i urmele peste tot

lOC141pe unde mersese, erau inrosue de Scumpul Stiu

cateau lost # vor mai fi in lumea aceasta. Cine poate sa spunii cu dea-miinuntul cm de mare ~ide grea a lost durerea ~'ipliingerea Preasfintei Maici ciind si-a vazu: pe Fi141Ei in
acea jalnicii stare? Cine poate povesti ~ socoti lacrimile, tdnguirile, smulgerea piindui de pe cap, ruperea fetei, incii; de nit ar fi fost celelalte sfinte [emei ca .'Iii() sprijine, ar fi murit de durere suspine ~'iinsuportabila amiiriiciune! $i asa.de muli a plans, fFlCIit nu-l mai riimiisese nici glas In gura Ei. Duren groaznice, vii $i sja~i4!toare ii. provocau ~'i cruzii ostasi, care o imbriinceau III tutur; ~'i n-o liisau sil se apropie dedulcele Ei Fiu. Printre hohotele de plans # multimea suspitllirilor Ei, abia se mai auzea ziciind: .Ah, iubitul Meu Fiut Cum n-ai voit sa Ma ascul(i pe Mine, Maiea Ta, ca sa riimiii in Betania; ci ai venit in Ierusalim safaci Pastile! lata cu ce-ti riispliuesc Tie aceia care s-au indestulat dill. facerile de binel Vai Mle, Fiul Meu! Pentru care pricinp ti-au. rlJspllitit Tie evreii # ostasii unele ca acestea? Vai Mie, Fiul Meu! Tu ieri nu Te-ai pornit din. Betania de liingil Mine, Mama To, In acest chip julnic in care Te viid acuml? Vai Mie, Fiul Meu! Vai Mie, Fiul Melt! Cu.m Te-ai lasal de Te·au adus f" starea aeeasta de pllills! Vai Mie, Fiul Mell, Mi'mgiiierea mea, .'Ipera1'l{a Mea fa biitran.e{ile MeLe! Ah! Ah! Fiul Meu Preaiubit, cum vlid uNllele Tale pline de
87

Sallge. illliilnirea Preucuratei Maid cu dulcele Ei Fiu fn acea jalnicl1 stare de umilire si zdrohiredesiivar§ita, a fost una din cele mai grele, tndurerate si zbuciumate tnuilniri din

Siinge # Fata Ta seninii Ii dulce, acum plina de Siinge ~inu m.a pot apropia de loviturile ostasilor ca sii ti-o sterg! Vai Mie, Fiul Meu. si Dumnezeul Meu, trimite deci mai fntai la mine moartea, co sa nu mai pot suferi sl1lliid aceste grozave suferinte ale Tale, nu mai pot suporta aceastii infricosata priveliste, l.a care nu Mil asteptam, Fiul Meu. lubit! Ah, Fiul Meu dulce ~'i iubit, cot de greu ai suferit ~'isuferi pentru multimea binefacerilor Tale, de la oamenii pliclito§i }i nerecunosciitoril" ell. aceste cuvinte ~i cu altele asemenea, a petrecut Maica Preacuraui pe iubitul Ei Fill pe drumul Crucii In sus la Golgota. YUund eel miln!thr s-a ruga! l'atalui pentru facatnrii de rele, clI!V'ap'd iertarea lor. 0, blandete a Imparatuluil [nsA, Iipsltl de evlavie, acestia scrasneau d~ dlnti Impotriva Lui ca niste caini, ~i s-au predat pizmei ~i batjocurii, oc1irii ~i dispretului. David. a nnmit hine gandluille §i faptele lor, spunand in locul Domnului: Deschis-au asupra mea gura lor, ca un leu de pradd ce riicneste [Ps 21, )1.4], m-all lnconjurtu cdini multi, adunarea celor vicleni m-a impresurat, stritpuns-au main.ile ~'i picioarele mele, numtirat-au toate oasele mele [Ps 21, :n.7]! Smnta Evanghelie marturiseste de asemenea cii treciitorii 11 huleau, ciiitinalldu-# capetele ~i zlciind: Tu, Cel ce diiriimi Temp/ill ~ tn trei zile fl zidesu, miintuieste-Te pe Tine Iflsu~i! Dacii e#i Fiul lui Dumnezeu, coboarii-Te de pe cruce [Mt li, 39-40]! Acest Iucru l-a Inselrumt dinainte ~imarele David zicand: Ociirile celor ce te ociirasc pe tine au cdzut asupra mea [Ps 68, l01! ~i mc~: Zdrobit afost sufletul meu de ociiri $i de necaz, $i am. astepta: pe eel ce m-ar milui sl nu era, $i pe cei ce m-ar miingiiia ~ IlU i-am aflat [Ps 68, 2-l]! Nu l-am aflat, dar povesteste-ne, proerncule, ce-au Jacut el in schimbul mangaie:di. Mi-au dai spre miincarea mea fiere ~iin setea mea m-au adiipat cu otet [Ps 6H, 22]! Acestea au Cost mangaierile lor ~i compatimlrile Bur, acestea au fost rasplatirile lor pentru bunattafile lor. Dar calld Maica Precurata ~iBlnecuvantata vedea ~i auzca toate acestea, cuvintele celor ee-L ocarnu strabateau prin ea ca nistc sageti. ~Dpiroanele Fiului ssu 0 izbeau in illima ca niste sulite. Atuncl lPamantul s-a cutremurat ~i Iadul de jos a fost zdrobit, Cerul s-a intumecat, cAci luminu lumlnatorilor S-8 aseuns [ef. Mt 27, 5.t-S2], §i toatc fiipturile se tanguiau ~n Puterile Cerule] color de sus tremurau, Unele dintre cle se coborau din Cer si cercetau minunea, altele mergeau !pallA la Locul Cipatanii [Goigota] uluite de indrameala iudetlorsi Hiudallld indelungili rabdarea .[mparatului, se maniau impntriva celor ticalos! ~ft a slujitorilor lor celor rai, ~i pregateau mfinie in adaucuri pentru omorfltorii die Dumnezeu, pentru ca Iadul sa fie mormflntnl lor a1 tuturor, dar puterea $i mila lui Chrlstos iufran8 dorinta nor sl stavilea fApttun-ilevazute ~inevazute care s-ar fi aruncat intr·o cIipA asupra Iumil, Cad Inainte de ele il chemase pe Moise drept martor al rautatii ludellor, dupa cum spune: Ia aminte cerule ~i voi griii, Ii pdmiintul asculte cuvintele gurii mele! [Dt 32, 1.], sl cele urmatoare; iar prin Ieremia l-a lovit puternic ~i a spus: Cerul se mira de aceasta ~i piimiintul. s-a cutremurail, spline Domnul [Ir 2,12] pentru di all uitat binefacerile sale nenumarate ~i in Iocnl blnelui au fiicut raul. "Dupii Mlilltuitorul mergea mil/lime mului de PlJPor $i de femei, care pliingeau $I. se tdnguiau pentru Diinsul. $i intorcdndu-Se caire ele, a tis: "Fiicele Ierusalimului, nil Mii plangeti pe Mine, cipe voi vii pliiltge(i ~i pe fii vostri. eli iata vin zile, lIZ care vor zice, fericite sunt cele sterpe $i piintecele care If-a nascut )\i _ta{eiecare n..au aplecat. Atunci vor incepe azice muntilor: clideti peste noi # dealurilor: acoperiti-ne pe noi: Cli de fac acestea cu lemnul-cel verde, dar cu eel uscat ceva fi?" (Lc. 23,27-31).

79.

sa

80. .1tiuB1lcl, asadar, toate faptu~ile nluite s-au cntremurat,

dar Preasffinta l\1aica

se-tfinguia inc.a ~i mal mult de toate acestca ~[ nu se m~llgaia, ci c.a in noaptca dintru inceputuri era inconjlUlrata de intristare ~i de jane, ~i dorca apropierea de cU\!ant Domnului ei miInstiy ~i smerit. Dar, din pricina lDultimii gioat.ei care 0 inconjura, ea

88

nu se putea aprnpia, ~o statea dcparte sl se tanguia, i~i Intindea mainile, ~i lovea pieptul ~i suspina din adsncul lnimii ~n incerca chinuri ~i stropea pamantul cu lacrimlle, Iar caud eel ce JL-au rastigni! ~i-aUJ aratat toata rautatea pllltUJindu-1L pe cruce sl luptatorii Imputriva lui Dumnczeu s-au risiplt, unit dlntre en s-au dus sa manfinec, altii la alte lucruri, faliudu-se ~i bucurandu-se ca ;ii cand all" fi ea~tigat 0 birulnta, Iasalldl straja pe seama soldatilur, atunci Maim Sa DD1ldoHatA apropiat de s-a Fiul sau dorit, dar ce limbfi va putea rosti ceca ce a spus si .cum anume a stat in fata Lui? Cuvintelc ei erau tnecate III lacrimi §i illl¢elepciu~e,did era rvRaidi a Hntelepciunii~ ~i u i-ar fi fost dat sa spuna sau sa arate vreun lucru nepotrivit, ci ell si-a pastrat in\ n buns randuiala, calm ~i vrednicie, dnliul ei atfit de tntcmetat. Se jelea ern amar pentrul suferintele si ranile dulcelul ei 1tmparat. ~i Flu, ~i slavea indelunga-rabdarea ~i llbertatea Celul ce a suferlt pentru noi §i §-a ll"3stignit pentru noi, uimindu-se de toate acestea. Simtea nerecunostinta lji indrazneala omorfitnrilar de IDmnnczeu si S$ spume eli plflngea pentru pierzania lor' ~i ii spunea Domnului:

~i ana acum le-al suferit din partea evreilor spre izbavlirca oamenilor, lIlU erau oare de p ajuns? Dar acum Data di Te-au pironit pe lemnl 0, necredinta, nerecunostiuta ~i tndrazncala lor, si mllostlva 'fa bunavointa §i netlnere de minte a rmului! Aceasta a fost rasplata darurllor Tale vechi ~i neil Necredinciosii iudei Te-au chinnit m nenumarate chipuri pe Tine, Care a~ lovit pcntru eD.in stilte.a chipuri Egiptul [ef. i$ 7, J1.41-1~, 9]! 2 Mal inUli, Ti-au dat vesmant de batjocura [Mt 27, 29], Tie care A.udIr-o zi i-ai acoperit eu nor de lumlna ~i i-al calallZit ca UJ] piirinte, pastrmndlll-cD pe [UDmDnS ochilor [Dt 32, en LO]l Ti-au pus pe cap cununa die splni [Mt 27, 29], 'fie Celul care i-aui DllDcUDunat cu

81. "Ce este aceasta, limparatul meu, Fiul rneu ~i Dumnezeul meu, ce estc aceasta indelunga rabdare a 'fa'? CUlm Tu, Cel Jacm de paeaa, Te-al nurnarat printre eel tara de lege'! Cum Tu, judecatornl vlilor ~i al mortilor, portl pacatele Iumfi impreun2 ell eel osandip? Care e adancul unei asemenea smereuil, al unei asemenea netineri de mlnte a raului §i al unei asemenea iubiri de oameni ca ale Tale? N-a fost de ajuns eA, Dumnezeu fiind, Te-ai faeut om peruru noi? Atibtca ostenell, necazurl, incercari, prigoniri, plzmuisl, vrajma$ii, marturii mlncinease ~ft ocari, pe care de la nasterea 1I'a

sla,-i'jsi en clnste [Ps 8, 6]! Te-au lovlt COl totege [Mt 27, 29] eel pentru care i-ai poruncit lul Moise sa loveasca marea cu toiagul Ll$ ]14, JL6]~i ai DlTlI1paIrtit-n ~i i-an trecut prln ea acoperind insa CUi apele ei pe vrajma~Dn lor? Ndcgiuitil au indlir2tiznitsa 'Fe scuipe [Mt 27, 29] pc Tine care aD. raeat straluclrea 1l'~le.nTale §i ne-al ficut vii! Pe Tine care ai a preamarit oarecand rata IuD. oise 11$34, 3~], IIDII! s-au rusinat sa Te scuipe [cf, Mt 27, M
30] •
0,

rninunel,

0,

ticalosie! - pe 1'ine care cu un sculpat

al deschis ochii orbului

din

nastere [In 9, 6]. Ti-au pirouit cu piroane mainile ~i picioarele [Ps 21, 17] Tic, Celul care i-ai iziJavil din legiHurile rubiei 10 1Egopt [l~ .11.3, 4] ~i Care acnm n-ai izibavit din l legaturile robici dlnta], Pentru curatlrea leprosllor Ti-au facut ranl, pentru Invierea mortilor Te-au osandit la moartel Peutru luminarea ochilor orbulai - 0, lumina mea! s-au silit sa Intunece ochii 'faD! lIn Bncul1f'aUll, Viata mea, au cerut pe Baraba [Mt 27, 2Jl] ~iTc-au dat mortii. 0, infrico~atoare vedenie, cum pamantul tremura lji nu Demill line pe cele de jos, cum Iumlnatorli se intuneca ~i nu mai ard, eum cerul se frlmftnaa $i aproape a dizut, cum tngerU tremura ~i sc supun $i nu rastoarua lumeal D2Ir e vadH ca toate acestea se Intampla din mllostivirea §i Indeluaga 'fa riibdare, Ftul men ~i Dumnezeul meu, ~i di totul e sub puterea 'fa, ~i ea To nu ingadui sa vina asupra lumll ceea ce a venit In timpul lui Noe [Fc 8, 21]. Fiul men, nu se poate. sa suilr eu in loco! TAu ehinuri1e Talc? Vai, de s-ar putea ea ..anile Tale sa !tie 3lSupra mea? Vai, ea in locul Tau sa primesc eu llloartea'? Acum [limic nu mi-ar fi mai grcu decat moartea pentru care nu pot eu nimic sa rna pun in loc, mc.i in ioem Tau, uici inaintea 'fa nu voi muri, dar Te rog, da-mi euvant de milostivire, cuvallt de mangiiiere, hotara~te pentru 89

restul zilelor mele viata mea cum Ti se pare bine, fa-rna sa aud glasul mantulril ~i al vestirii, cand Te \'OD llubr~ti~a pe Tine, Vlata mea, cand VOl auzi glasul Tau dulce, diitMoruA meu de viata. $1 dad6 nasterea 'fa m-a pazit, ferindu-rna de orice chin ~i orlce durere, acum sabia mtristarli a strapuns inima mea vftzand patima Ta, Arata-m! rogu- Te, invierea ~D slava 'fa asa cum mi-ai fagaduit adeseori:" 82. In timp ce neprlhanita §i nefericita Maid jelea in astfeJ de tangutrl, Domnul eel mllostiv ~i hogat in mila 0 prlvea Cll blandete ~i, vazandu-U langa EI pe ucenicuJ.ceJ iubit ~i pUn de iubire fata.de Domnul ~i lnvatatorul Sau, E~, Inte1epdunea jnsa~i, si-a desehis guru ~i ED,Mllostivirea, a spus cateva cuvinte cum ii Ingaduia clipa aceea ~i ~ privit Ia ucenlcul eel iubit care mal mull dccat toti ceilalti ucenlci a ararat pentru Imparatnl ~i Domnul sau credlnciosle ~i iubire, tarie ~i duiosla inirnll, }'iindca toti ceilalti fugisera, ~i el slngur staten linga cruce fllra a se putea desparp de ea. De aceea, Domnul a spus MaieU Sale binecuvantate: Femeie s iata fiul tau! Apoi a spus ucenicului sliu: latH mama ta [Ill 19, 26-27J! Maicii Saie Fecloare i1 dii In dar din nou un fiu feclorelnic, pe care l-a dat in Iocul Sau, nu e.a sa se lepede lE~~nsu~! e gl'ija Maicii Sale d Preacurate - sa nil flel - , ci ca sa 0 mangllie pe Maica Sa cu 0 mangaiere vazuta. Dar In chip nevazut El insu~i se ingrijea de Mama ~ii de ucenlcul SAu ~i de top cei ce nadajdtdau in EI, dfind-o pe aceasta uceniculul in schimbnl iubirfi ~i sinceritati! sale, pentru cil el era acolo in ceasul patimil Sale. ~i l-a clnstit CD 0 mare clnste, cad ne-a lasat-o in locul SAll ~i ne-a dat deopotriva porunca de a purta de grija panA Ia capat de rude, chiar daca in alte locurl n-a arstat () sup un ere intrcaga, did Evanghelistul spune cii le-a [ost sup us [Lc 2, 51] lnainte de botez, dar dupa bntez cand au fost in Cana Galileei, El, Ii spune: Ce este Mie ~ifie, [emeie? [In 2, 4]. ~i, mal apol, ector care i-au spus ca Mama Ta ~i fratii Tlii Te cautii, El le-a spus: Cine este mama Mea §i cine SUIU [ratii Mei? lata Mama Mea #lra(ii Mei [Me 12·,48-49]! Chlarsl atuncl insa a spus asta prin Iconomie, acum iDsa ~i-a aratat in mod limpcde intreaga Sa grijA ~i lublrea Sa cuvenlta lar in Iocul Sau l-a asezat ~i l-a dat ca ingrijitor pe ucenicul Sau, caruia i-a spus: latii mama Ta! ~i I-a mang§iat in starea sa de orfan ~i i-a asezat drept mama pe Sfaota Sa Maid'i §i imparilteasa. Cfind ucenlcul a auzlt aceasta, B dus-o in casa sa din Sion, despre due s-a scris aid, ~i () slujea dopa clJviinta ell harul lui Chrlstos. tnnunmc sliu de man Ii groaznice dureri negraite 5i ci'iz{ind fa plJmiint lesinatii; a stat malt timp ill nesimtire. Sfintele femei nu se mai pricepeau ce siifacii" cum sii-i aiute ~iIn cine sa.priveascii mai intai: fa Domnul nostru Iisus Christos, rastigni: pe Cruce, zguduit de dureri infricosate, on 10. Maica Sjlinta le$inata, c/izutli jos pe ptimfint fa piciorul Cruciii! Cand priveau in sus la M8ntuitorul Christos cruclficat, 11 vedeau gol, plin de Siing« $i vantitiii .•eu Trupul spanzuraJ in. riinile cuielor btiuue, prin mfJinil.e fi picioarele-i siingeriinde in lemnul Crucii, 11 vedeau fn gra agonie luptdndu-Se Cll moartea, spiinz.urarzd pe Cruce intre Cer ~i Pamiuu. Ce durerel Ce chin! Ce su/erin/a groaznicdl Cfilld priveau jos, la piciorul Crucii; vedeau. pe Preacurata Lui Maica istovaii de intristare #. lesinaui de dureri groaznice. Yederea durerilor Fiului, a coviirsitoarei intrlstiiri pana la lesinare # priibusire 10. pamiint a Maici! Preacurate, le seciituia p ultimile puteri, cauuindu-le adanca mtihnire, chinuitoare §i insuportabila. AC:(JZo,ilnglJ Cruce, era $i l ucenicul eel iubit, Sjfilli14i Apostol §i ~vangl~elist loan. 83. Pentru ca necredlnciesii care i.-au riistignit Impliniscra tot dispretul ~i chinul lor rata de Milostivul imparat, .~ilis us a vazut Cel toaie se impliniserii, ca sa se unplineasca Scripture, a Sp"S: Mi-e setel ~i indatii, ca §i cum Insetau Sa gaseasei pentru EI un chin inca lji mai mare, I-au dat - vall - Yin amestecai Cll fiere [/Il 19, 28-29] Duleetii VietH ~i IzvoruIui Nemuririi, mratlnd asUe) semou} ticln~iei lor amesteCJlte en
90

I
(

Aceste infricosate chinuri privindu-le Preacurata Maica-Fecioarii .• s-a piaruns

~
"

'.

II

"

Fiului ei] ca Hi era sete, 0 flaCal'a ca dintr-un cuptor astra batut inlma ei! Inima ei dorea, inseta ~i ardea atunci ca focul sa racoreasca ultima flacariAa setei Fiului ei, dar ucigasii nu i-au ingaduit sa-M intinda 0 bautura lI>inetaditnare. S-a rugat de flecare dintre ei sa-i dea voie sA-JI dea sa bea apa, dar aceste flare nu au lasat-o ~Anu i-au Ingaduit sa-L m§ngaie, ~i si-au iniilta: asupra ei gura lor ca niste lei de pradd ce riicnesc [Ps 21, 1~]. Xu Ioc de apa proaspata, :IT-au dat sa Ilea vin amestecat CUI. flere, dar lEIIlNl "rut sa hea [iW't 2-7, 34], ca sa uu aiba 0 moarte repedc $i grabnica run pricina otravid, iar nu din voie proprie ~i din bunul Sau plac, Acum tusa a prima acest yin amestecat cu flere ~i a spus: Siivfirp.tu-s-a! Si pleciindu-si capul ~-~ dat duhul: [In 19, 30J de buniivoie ~i din propria Sa putere,

amaraciune ~i cruzime, pentru a nu lasa sa cada cuvantul spus de prooroci [cf. Ps 68. 22].Dar aceasta Ill-a avut Ioc numui potrivit proorociel, ci proorocia a spus ce trebuia sa alba loc, did nu proorocia a fost priclna Indraznelii lor, cd nndrazlllleala nesupunerii lor a ["ustpricina proorociel, Ticalosli ~i nesimtftoril au Imdraznnt asemenea lucrurl ~i I1U si-an adus amlnte de apele amare de la Meriba pe care EI le preschlmbase ill ape dulci [1$ 15, 25], sl nu 0 datil i-a clHAuzit pe eel insetap ~i Ie-I] dat in pustia Insetata cuvant riicuritur. l-a hrdnii cu miere din piatrii ~'i untdelemn dill stiincii LVt 32, 13], ~o ei nu si-au adus aminte de minunea Ioarte noua, de prefacerea apei Dill on in Cana v Galilcei [In. 2, 19]. Cu adevarat, via lor este din vita de vie a Sodomei # dill sesurile Gomorei;strugurii lor SU71t otriivifi ~i boabele lor amare [Dt 32, 32], ~i asa mal departe, Dar noi sm cngctam ca Preacurata ~i Preusfflnta vedea toate acestea ~i GO amaraciune mca ~i man mare coplesea inima ei, did atunci cand a auzit din gura dulce. ~udorita La

84. %.1 sta '[nsa in puterea noastra san in puterea cuiva sa"graiascii suferintele, lacrimilc ~i susplnele inimli Sfintei Fecloare fala de toate acestea, cad sunt mai presus de fire, ~i asa cum nasterea ei e mai adanc.a decat Ilrea, tot a~a ~i intristarca cu ca a primit riistignirea Domnului e de, negralt pentru oameni; I[) stic dear Doninul Care S-a nascut din ca. Iar atunci ciind Usus a strigai cu glas mare §i si-a da: duhul [Mt 21, 50], caDd eel ce este cap a 1I:c!atesi-a plccat capul si a ftlcul sernn morril, aceasta [moarteal a venit ca un slujitor, $i Imparatul a sav3ll1jit taina prin pronia Lui. 0, suflet Ierjcit ~i mai puternlc decat cremenea al MakDi Preacurate, care s-a lficUlitpiallrri'i pretioasa en neputinta de strabiHult pentru sable! Cum a suferit NasciAloar~ faIrS prihana acest junghi'! CUlm DU si-a dat ~i Cit duhul? Se intelege cit a ferit-o hand $i puterea Domnului

rastignit, EI jnsu~i Sl-a dat duhul a~a cum :u: s-a parut mal bun, dar puterea Sa a pastrat sufletul Maicii Sale tmbracat din toate partile in cbinuri cum era lEllfusUlI~i. Frica ~i cutremurul inti opresc limha :;i n-am puterea de a povestl cele ce au urmat, dar sagelile ascutite ale patimii Talc rnA sllesc, JIlll]parate, ~i nu rna lasa sa tree sub tacere istoria doritii.
Moica indureratii izbucneste iuriisi in plans §i varsand torente de lacrimi strigii cu amar: .Fud Meu iubit! Dulcele Meu Fiu! Cum Mil lasi I'll pe Mine singurii 'ill lumea aeeasta? la-ma ~i pe Mine, Fiul Melt, la Tine, cd necazurile suferite pentra dragostea Ta, de fa nastere pana acum la patima # crucificarea Ta, M-au istovlt de tot. Doamne,

Doamne! Nil. Md liisa ... l"

A/unci Ma.lltllitorul vlizjilld La picioarele Crucii Sale pe Maica Sa Preacuratli asa de adalle indureraia si istoviiii de lntristare ~ipe ucenicul pe care II iubea stand, a tis Maicii Sale: .Femeie. UI/ii pe fiul Tiiu", Dupa aceea a zis ucenicului: "/ata pe Mama tal" Si dintruacest ceas ucenicul a luat-o pe Diinsa lntru ale sale. Tar iiz ceasul al noualea a strigat Iisu.s cu glas mare ziciind: ,.• li, Eli, lama E sabahtani?" adicii:,.,Dumnezeul Meu! Dumnezeul Meu! Pentru ce M-ai lhsai?" lar oarecaredin eei ce stau acolo auzind, ziceau: ,.• e llie strigii Acesta". P

91

Dupii aceea stiind Iisus eli toate s-au s(;vilr§it, co sa se implineascii Scripture, a zis: "Mi-e sete". $; era acolo un vas plin de otet. Un osta~ dintr-insii fndatii alergiind §i luiind em burete l-a umplut de ote: ~ifiere ~i puniindu-l intr-a trestle, I-ou adiipat pe EI, iar ceilalsi ziceau: "Lasii sii vedem, all veni-va llie sa-L miintuiascii pe El?" Deci dacii a luat Iisus otetul a zis: "Siiviir)\'itu-s-aF' $i slrigiiltd cu glas mare, a zls: ,.,.Plirinte, til miiinile Tale incredintez Duhul Melt". $i pledindu-si capul, Si-a dat Duhul. $i iatii, catapeteasma Bisericii s-a rupt in douii, de sus pillllijos, piimdntul s-a cutremurat, pietrele s-au despicat si mormintele s-au deschis si multe trupuri ale Sfintilor ce adormiserii, s-au sculat: ~i iesind din morminte, dup« invierea Lui, au venitin S/fint.a Cetate ~is-au. ariuat multora. 85. Ce-au mai Indraznit, chlar sl dupa moarte, vrajm11l$Hsi nelegiuitii? Caci drojdia rautlitii lor nu se sfur'$ise prin faptul ci J-au inttns oret ~i fiere, sl de aceea chlar ~i dupa moarte pizma ~i Iuria spuritA a acestor flare viclene sl omorfitorli de Dumnezeu nercdinciosi n-au prlmlt nici macar tanguielile Maicii 'fAra prihana; lucru pe care l-ar fl logitduit chiar ~i fiarelor de care aveau mili. Nesimritor] la sui"erinta ~i mai in\larto$ati decat ea, chiar ~i dup~ moartc I-au strapuns cu sulita coasta Sa [In 19, 34] filditoare de ,'iata pentru a nu lasa nici unul din madularcle Sale lipsit de suferinta. Caput Sau a suferit hatliile toiegelor, obrajii palmulrile, gura Sa bAutura amara, dupa cc mai uoainte luscse scuipat in rata, spatcle Situ a suferlt Iovlturile, mfiinile ~i plcioarcle pirnanele, iar acum coasta Sa a suferit lovitura de sulita. pentru a ne revarsa mantuirea, izvorul blnefacator de. apa $i sange din care ni s-a dat Duhul SCant. Vezl acum sabia care strabate inimu Maicii Domnului binecuvantate §l cat de mult compatimea accasta Intru toate ~i cat de mult suferea, did acum era aproape moarta, vazundu-l. pc Filii sau mort ~i nelinistindu-se de ingroparC8 Lui. ~i numaidccat sabia a lovtt-o ~i in inima ~i I-a Indoit durerile, iar picaturile de lacrlml se scurgeau din ochli en. Iar sangele sc lllcbega 111inima sa ca en sa poatA spune: Inima mea mistuit iniiuntrul meu si durerile mele s-au innoit CPs 38, 4-3]! ~i de Indatli a alergat ~i s-a CArut nu nurnai martor ocular, ci ~i cea care primeste $i musteneste .indoit1i bogaue, strangand cu evlavie ~i hotarure sall.lgele sl apa ce curgeau din cnasta di\t.atoare de viata, ~i asu buna l\1aica cea Inalt binecuvantata a prirnit III chip desavar~it nemurtrea cca noua ~i nestricacloasa, Maica Preaacuratii primindu-L pe genunchii SlU, vtirsa piiraie de lacrimi §i siirutiindu-L pliingea eu amar, strigiind: 'J Vai Mie, prea dulcele 'Meu Fin, lisuse, cum md voi atinge de Trupul Tau cewl nestriciicios? Si ell ce miiini Te vom pune in groapii? Fiul Meu iubitl 0 niidejde $i () vi{rJii Te aveam pe Tine" StlJpane, ~i acum, vai mie, Lumina Mea, eli Ma viid lipsita de Tine. Vai Mie, Fiul Meu! Dureri ~i necazuri CO"izrritoare M·all aflat si Alii preseazd; viiziindu-Te mort pe Tine, Care ai inviat pe cei ~0I'{i! A~ fi vrut .'iii mor mai blne Ell. inaintea Ta! Vai Mle, dulcele Meu Fiul. eli tiiu Mi S6 riineste inimasi toate cele dinlduntrul Meu, eli nu te mai pot vedea asa mart $ifiir4 suflare. Acumcimd Te "lid pe Tille, bliindule Fill, bunule Dumnezeu si Milostil1e Doamne, fara" miirire, .fara suflare §i lara chip, Mil mir, pliing $i Mil tiinguiesc (i"{mdu.te, asa. cum n-am gandit nieiodata sii Te viid! Vai Mie, Fiul Meu Ii Dumnezeule, peniru ce ai apus de fa ochii

s-a

Mei?-" Acestea ~\'ialtele multe zicea Maica Sffl1ltii plfinglilld ell amar.
86. Gcmand dccl putin, cum se cuvenea, a rostit cuvintcle acestel tangulrl. ~i numaidecat intreaga eft grija a fost atunci ingroparea trupului Celui de-viata-facator, caci IlU putea suferl ca EI sA raman Aspanzurat astfel sub Ioviturile, ocal'ile ~ichinurile vrajmasllor SaL AI' fl dorit s~-I gAseasdi un ada post potrivit, dar nu se gasea nicaicrl un loe vrednic ~i potrivit pentru trupul di'ltator de viata, cum s-a gasit \'rcdllic puntecel~ sAu fi'ira prihana sa primeasca intreaga plinatate a Dumnezeirii. Dar
92

negasindu-se altul, cauta un loc potrivit dorirli ~i ravnei ei. De aceea, a strabatut tot Lucul Capnfanii, int~rita de harul trupului mora al Celui de-viata-facator. Picinarele eo mergeau lllcoace ~i Incolo, dar ochil ~i gandul sau erau CUll luare-aminte prin Iublrea fata de impiDratui ~i Win] san. Sub c2Hiuzirea harului a gaSH!, asadar, destul de aproape de cruce un mormant frumos avand DO jurul sau 10 gridini rodlteare. Mormalitul era gol # nou, ~i de. curand sapa.t in staDea, dupil cum ne invaliD smuta Evanghelie, tn care nil rna; [usese nimeni ingropat [Ill 19>, 41], ~i ~~elPb trupul nou, pe Domnul si Dumnezeul a toatc. Prin lucrarea proniei, era CUll 10tlDR llber, ~n aceasta din pcncnna lnvieril, pentru ca nlment sa nu spuna cii a tnvlat alt trup, lar nu eel al lui Christos. Dc aceea, nimeni n-a fost asezat tn el, cum spune Evanghelistuk iar in. locul unde a fost riistignit era 0 grddi1l.1i $i f.n griidiru'i lin mormiint 1I0U, in care nu mai [usese nimeni ingropa; [Itt 19, 41J. Era nuu si, pentm ca nu primlse pe llllfimenn ~i era ferit de orlce iIJ~elikil!ne sau amaglrc omeneasca, §i sigur pentru ca nimeni si nu depuna marturie mincinoasa sau t.a]b~reasea. Din loall.e part,ite se ajungea la el eu anevoie, stanca era de netalat pentru piatra din capul unghiulul, pentru eel nezdrubit, () temelic pcntru Temelia de neclintit, Gradi1l1la era chipul Edenulul, ~i Iocul se numea a] Capat§nii din pricina lui A dam eel ilmgropat acolo, Cad Patima n ui ne lzbavcs dle patimlle noastre ~D .. moartea Lui zdrobea moartea, Pestera cu mormiintul sapat tn piatra a, lui losif Arimaieeanul, consta din. douii camere mid. Prima servea ca anticamerii sau pridvor, A doua incapere era mormiintul nou, in care nu fusese nimeni pus. In acest mormiuu au asezat Iosif ~'i Nicodim Trupul Domnului nostru Iisus Christos, rostind psalmi de lngropare. Dupa punerea tit mormttnt all inchis intrarea cu 0 piatrii mare, pe care praviilind-fJ, au asezai-o III dreptul usii mormlintului ~i au plecat uicuti, urmati de ceilalti credinciosi # credincioase care qjutaserii fa inmormiintare. Maica Preacuratd, dimpreunii Cit celelalte sfinte [emei, n-au pleeat cu ei; ci au ramas tn dreptul intriirii mormiintului. Adiinc tntristate, priveau locul ullde L-au pus pe Domnul (Le. 23, 56). Maicii Preacurate ~isfintelor feme; nu le venea sa se deslipeascii de acea uriasii piatrii care le despiirtea de Aceta ce le fusese drag. Cum sli-L lase lIZ tndoisa negurii a noptl! $I a mormiintului pe mult iubitul lor Luminiiior ~'i Mall.tuitor.' Ele se rugau in ~'oaptii, pldngeau, suspinau si apoi izbucneau intr-un plans zgomotos, strigiindu-L pe nume. Ri. Cfind Sffinta Mancil a Donuaului aviizut lecml a]pll"opfiall$i potrivit ~i mermfmtul frumos $i non in care se putea pastra chip euviincios trupul nestrlcacios, ea a tntrebat ~i a aflat ca era al ~uDIosif, el insusi ucenic al lull Iisus, dar in ascuns de [nca iudeilor [In 19, 34]. Printr-un singur cuvant ea l-a rucut sm-~D dea seams cat de mult se potrlvea Malcii Cuvantului a fi ~i Mama a Kntclepcnunii. N-a cerut numai mormantul, pentru di stia em ucenicului Ii era user ~nchiar placut siA-~D deu mormantnl sau invtatnrului iubit ~i sa-l tina ca pe 0 comoara, dar l-a in~tiintat ~i si mearga sa-L preia ~isa-L pizcasca eft lnsUI§i, Hindea acest lucru era cu anevoie atunci sl cerea mare indrazneala. Dar Iosif era un om bngat ~i cinstit, cunoscut all IUDi Pilat, Sfarntl f'ascato31re d.e Dumnezeu f-a chemat ~ft i-a spus: "lPrietellle, n.ata d ura ~i nebunla stransa a dusmanllor sl lscodttorllor rata de Durnnezeu ~i JimIParatul Christos, FduJI meu, au ajuns la capatul lor! AU!adus asupra Lui 0 moarte amara ~i de ocara, aIr-stand inainte ~i dupa rastignire lovlturi si dispret, iar acum trupul go} spanzura pe lemn, Infrico~atol' la'vedere pentru mine ~i pentru toate fiptur.O.le, iar coasta Lui au strauns-o cu sulita dupa moarte, ~i din ea a CUll'S sange ~i apa, minune mmreata, ~i cu toate acestea ornorfitnrii de Dumnczcu nu s-au ruslnat, Soarele s-a BntllJlI1ICCllt $i pamilntun s-a cutremurat, stancile s-au crapat, catapeteasma s-a rupt, dar ei raman nesimti~i in tn"§rto~area lor, U·ocarasc, i~i bat joe de lEU~i c1atini dun cap. Arat2 acum siujurea ta rata de Dumne7.elll ~i iubirca $1 sinceritatea rata de llnvmtmtoU'8Jli ~i 1tmpirat.UIl tiu, 93

precum §i mangiiiere rata die tangutrea si doliul men! ]Intra la Pilat ~Dcere trupnl ce spanzura pe cruce §i paZ~$te CIlJ de la tine putere mormantul cane este aRtau, ~i cu JPufinA Illdrmzneala vel strange Comoara A'lumii! Cu putin noroc vel rascumpara §i vel . primi Mnntuirea tuturor color vii. Da Jlnvatatorului tau slujlrea ~i harul lmplinirf acestor lucruri! Fil acum mai tare decat cellalti ucenici §i mal adnnc! Cad unli dintre ei s-au rupt ell totul, iar altii au fugit §i stau departe. Numai eu, cea slaba $i striiinA, cu un singur ncenic, am ramus stramtorata in mijloclDi unor ascmenea flare. ~i sunt cu totul neputincioasa ~i sarmaua, bogata ~i puternica numai in lacrimi sl dureri, Fie ca iusu~i hllparatul ~i Ftul meu sA-~ slujeasca drcpt ciiJauzat acest Mort Care Imrie mnrtii, Care a fiicut sa se tnlbure cu tade pamantul ~i a intuneeat soarele sl a cntremurat toate fapturile!"

88. Intelcapta ~i biuecuvantata intre femei l-a intiiirit asa pc Iosll' ~i l-a trimis la Pilat, Sl el a intrat Ia Pilat, dandu-l-se de Ia Domnul indrAzneaJa ~i iDllte1egcre §i a ccrut trupul lui Chrlstos. Nu s-a mal ternut nici de puterea, nlci de manla Iudeilor. De aceea a do bandit dorirea iJllimUisale, a cerut ~i a prirnit, $i ill] schlmbul cuvintelor a avut Cuvantnl lui Dumnezen, in Iocul gradinii. a cumparat Cerul ~i DTD Iocul mormantulnl
tndr~zneala lnaintea [mparatu.IL~n.Bi toate, Cu a adcvarat Iosif era! nu doar bogat, dar sl Intelept, si incl\ mal intelept dccat negutdtoru! de care vorbestc Sfanta Evangbelie, ~iciind a giisit 0 piatra pretioasii si de mare pret, s-a dus, a viindut toate §i a cumpiirat-o numai pe ea [Mt 13, 46]. N-a dat acum tot ccea ce avea, ci numai ravna, pUpilla indr~zneuH., un mormant $i piutra, ~i a cumparat marg1iritarul eel ueprctuit, pazindu-l intr-un monument neatins, IEn-aucenlc al lui Usus intr-unchip cu totul potrivnic lui Iuda, Acela uneltea §i se gftlllldea sa-L predea pe ~nvaliit()rul Milostiv vrajmasllor Domnului, nair acesta s-a grabit cu DD1lfrigUlran-e pc lftnga vl"A.Jma~ica sa ceara trupul fuvatiitoruIuj ~i Domnulul. Acela pentru cibpva banl l.-a predat ucigasilor, iar acesta, prin cuvinte de cerere ~i ll.lllprmomutull verilor lui, Lva a ecrut inapoi ucigasilor ~i l,·a striljuit eu cinste, Acela JL-a sarutat C['O viclenic ~[ ,L·a predat rastlgntrll, iar ucesta 1.-0 coborfit de pe lemn ~i L-a sarntat cu mila, ~ii JL-a primit dulce cu iubire ~i a suferit co clnste. Ucenlcul viclean a adus Cll sabii ~i faclii asupra lui 0 gloata tlcaloa..~a de iudet, carora le-a predat pe Knvilatorul eei Milcstiv, iar acesta JL-adat jos de pe lemn, a smuls piroanele ~i a dat lllllfilllullei Maicl Darul eel dulce ~i de-viata-facator care n-are ascmanare Intre fiipturi. viata, in Iocul cautiiril fuviitiitorului,

cu llosif in clipa coborari! de pe cruce a KrnparatuluD $1Fiului el. A umplut pamantul co lacrimi §i a prlmit in maintle sale pe eel ce fnsese coborat, a primit in pantecele siiu plroanele, ~i a imbrap~at madularele ranlte eu mila, a varsat, a spalat cu Iacrhnile sale sangele $i 31 plans cu durere dulceata dorita a ingerilor sl a oamcmloz.Dar atunci cand a fost dat jos de pe
lemn ~i trupul eel mai inaU decfit Cerurile a atins pamant.ul, atunei a cazut Ia pamftnt ~i lL-a spalat can Iacrimile sale cele mai arzatoare, mrliand in CUVBlrntC dumnczeiesti Janda lngroparll, ,,0, s;;har~ire 31 tainei celei mjflricn§~toare! 0, descoperire a sfaturilor din veac ascunsc [d. Rm 16, 25]! O,Moarte mal mi.m.BD'lIata decat futruparea! Fih'a suflet zace Zidltorul sufletelor, ca un mort odlhneste Daruitorul mfintuirii tuturor, f~ra cuvfint e Cuvantul Tatalul Care a zidit toatii firea euvanhUo::mc, fara miscare sunt ochii stinsi ai Celui care prin cuvantul ~i nnalJ]aSa a pus RIll miscare tot. ce se mi~ca, la vederea CaV'uia se topesc muntii [Ps 96, 5], eel ce cautd spre piimiint $i se cutremurd, eel ce se atinge de munti $i [umegd [Ps 103, 32], Care vede gandl1ll1 oamcnilor, Care scruteaza inlmile ~i rarunchii [Ps 7, 10], dUJpa ale Carui marturi! iutreaba tiii oamenilor, Care lumineaza ~i face intelcgatorB pc orbi! Vai, unde e fnnmuse¢ea 1'a, Fiul meu~i J[)umnezeul meu'! Unde e infafi~area 1'31 rna! flrumoas~ decAt a tllturOlr fiDloi' 94

89. eftt a suferlt Maica binecuvantata impreuna

[ef. Ps 44, 4], Care ai asezat orice frumuscte pe lPamslllt, 'TI'u Care e~ti dulceata dorita de catre anti. 'till ai primlt loviturile ~i n-anolle, 'IT'u Care" ai vindecat ,; rantle de nevindecat ale firii uoastre, petele ~n lovituriJe vechl ~i nei, Tu, Imperate, Teai milostivit ~i ai luat Iovlturile pentru noi, $1 prin ranille Tale non tOfi ne-am vindecat fef.Is 53, 5 ~D Ptr 2, 24]. SA, iata, prin pronla ~i IllJldelunga-dbdalt'e a harului ~i iulbilfiD. 1 Tale de oameni, taina sea sa vall'"~it. Ali2tii 1bCl1Dl puterea Ta, grihbc$te-lI'e ~n vino ajutorul nostrui ~ton CUI adevarat 4:2 vei uon.vna §i vei avea mila Dll1ltiM de Maka Ta, apui de acest Sinn ~d Ierusalim care a pacatuH atat de. dare, tn can-e vel enema eoate neamurile [Ill Jl.9,34] ~i vel zidi templul Btsertcd celei vnnd~n ]p3!g2lIlln. F~Iricfit~ va fi ziua in care rna vei face sa aud din nou glasn! Tau duke, m care von vedea chipul Tihll Dumnezeiesc de frumos ~i in care mm voi umple de harul 'fau dorit, ]l"erncitA Va! J1j clipa in care Te voi vedea limpede, Dnmnezeu adevarat ~i Domn al celor vift ~n al celor oamenilor

mnrti!"
Maica Preacuratii

fnlilfandu-Si

glasul intretaiat

de susplne, pltingea

cu amar,

zidilld: .Fiul Meu ~iDumnezeul Meu! Unde mai este buna-vestire cea de demult care-Mi griiia Gavrlil, numindu-Te pe Tine impiirat si Fiul Celui Preainalt? Vai Mie, Fiul Meu! Cum Te-a; liisat de Te viid acum asa, I..umina Mea cea dulce: gol, mort ~i ranit? Fiule $i . Dumnezeul Iv!eu! eel ce alinai durerile, tiimiiduiai bolile # inviai mortii; primeste.Mii arum $i pe Mille, ca sa mor ~'islJ Mii pogor til lad impreunii cu Tine, Stiipane. Fiul Meu; nu Mii liisa singurii, ca IlU pot riibda sa mal triiiesc Jiirii Tille, dulcea Mea Lumina! Vai Mie, Fiul Meu, ce vl1d Ell? Unde mergi acum Fi1411Weu,fi pe Mine Mii lasi singurii? Au tloara ai vreo altli nuntii in Cana Gaiileea, unde vrei sa mai prefacl apa in vin? A.u doara
mergi iarl4i In Ierusalim sa luminezi cu Sfintele Tale cuvinte lumea adunatii fa il'cirbiitnare? Dii·Mi raspuns Fiule, eel ce M-ai piizi: pe Min.e curatii ~i nu Mil trece cu vederea tlicand, Fiul Meu ~i Dumnezeul Meu. Femeilor mironosite, veniti si pliingeti impreunii ell Mine si vii ta,zgul(i amar, ciici iata, dulcea Mea Lumina §i Dasciilul vostrul eel dulce merge sa Se dea mormantulul."

9G. Cum vol putea ~U, nevrednieul ~i llUeinvalatul, sa rostesc dupl cllIviintm $R s~ scriu cuvintele Nascitoarea de Dumnezeu dDIrllacea eUnpi6! Chlar daea toate R.fimbile intelepnlor ~i ate invitatiiolt' s-ar aduna, ele n-ar Hinn stare sale pevesteasca, dan- ~i ell nu vol spune decat cateva cuvinte de atumcn spre a multum] asteptarea prletenilor lul Dumnezeu, Prin asemenea cuvinte ~i simtaminre §i lacriml fundllLRll"crate ~n cu m~fumi nestricacloase ea a primit trupnl nestricacios ~ft ["meM:orde vDatl a[ Dornnulul nisus impreuna cu Iosif $i Nlcodim, I.-au uns en smirna sl Irau in!a,fural intr-un giulgiu CUll aromate, L-au asezat O'ntr-un mnrmant nou, in care nimcni nu mai fusese PUIS, ~i au priiviilit 0 platrii mare fa ll~'a mormiintului [Mt 27, 59-60]. iar cand Iosif ~i Nleodlm au impUnit dupa c.lRviID~m aceasta slujire, acesta ~i ell ceilalti ele erau impreUlDa CUD en 2 plecat de fa morrnant, Dar Sffinta ~i Preacurata MUDcA a Domnnlul a ['amas s[ngura ucolo privind 1'1 el cu ochiul treaz al sufletului ~Dul trupulul ~o 1JlieCalllldlILRD~[geuunchli se ruga neincctat ~i necontenit, chemand ~i astcptand stralueirea cea dulce a luminii invierii. . lui Iisus, mama lui si sora mamei lui, Maria lui Cleopa $l Maria Magdalena [Ill 19, 25]. Am vorbit mao sus despre aceasta fcmeie taJculIind intrebarea pe care.o cerceteaza multi. A~a cum spuneau ICcilal~itrei Evanghelistii Erau acolo multe feme;' privind de departe, care urmaserii din Galileea pe lisus [Mt 27, 55]. Dar renurnitul Roan Teologu! ~i Evanghellstul spune ca HangA Ilsus erau Mama Lui ~i celelalte dona Marii,Maria a Iul Cleopa ~i Maria Magdalena. SiJ se stie dec! ell amundoua aceste spuse sunt adevarate ~~amandoua au avut loe aievea, Multe au fost femeile care L-au un-mat pe ][isus din Galileea sluD.iilldlu·~, rnntre Cllll'"C se gaseau aceste p 91.
95
--'

Si sttaeau lilllgii crucea

dona Maril, dar barbani n-au fost Ia maDtirrnea lor, nici prin tndrazneala, Did prin lipsa fricii, nlcl prin alte virtuti, De aceea, unii Evangnetisti n-au dat nume, ~i unii n-au arnintit nici un nume, El I))S2 din marturle cu uume, ~i face cunoscuta si familia lor, adlca sora Maicii Sale, Maria ltd Cleopa si Maria Magdalena. Marla lui Cleopa era femeia fratelui lui los if ell care a fost lngodita Fecioara Maria, cad Cleopa era fratele lui :U:osif. i din nou a infafi~at-o !pe Marfa, Preasfanta Nascatoare die Dumnezeu, prin ~ verisoara Maicil Sale, de aceea 0 numelte sora Sa, ~i spune em era sora Mamei Lui. Matei ansA vorbeste astfel: $i erau acolo multe femei, privind de departe, care urmaserti din Galileea pe li .... .... ius, slujindu-I. intre care era Maria Magdalena $i Maria, mama lui Iacob $i a lui Iosif, $i mama fiilor lui Zevedei [Mt 27, 55-56J. Tot asa Ie numeste ~i Marco [Me 15, 40], dar Luca n-a amlntit numcle, ci a spus: $i top cunoscutii Lui $i [emelle care-L insotiserii dill Galdeea, stiiteau departe privind acestea [Lc 23, .:a9],Hindca atunci cand a avut Ioc incercarea Domnului !ji alte femei ·il Insoteau la rastignire, elc stateau dcparte ~i priveau. Dar cele doua Marll iubeau mai aprins pe Domnul ~i partlclpau la nellnistile Maicii Sale Preacurate ~j Ill) durerile ei, dind vedeau indrazneala ~i curajul cugetului en, cat de aproape se gase.a de crucea Fiului ei, Atunci s-au imbracat ~i ele in taria cugetului, s-au despArtit de cetelaltc, s-au apropiat de ea, au mang§nat-o ~i suferean impreuna cu ea. De aceea spune Evanghelistul: Si stdieau llinga crucea lui lis us, Mama Lui si sora Mamei Lui, Maria lui Cleopa $i Maria Magdalena [In 19, 25]. ~i desi erau mai tad dedit celelalte femci, n-au putut ajunge insA la curajul Nasdlit.oan-ei de Durnnezeu, De aceea, in ceasul in care tulburarea iudeilor lncetase PUpIl, ele au indraznU Sa se apropie de locul in care se gases Preacurata sl Preaslanta inainte.a crucii Domnulul, Dar atunci d~JlIdDomnul a strlgat eli fu era sete ~i omorfrtorll de Durnnezeu au IncepulL Sa se foiasca ~i Sa arnestece otet -cu flere, ele S-3U temnt $1 s-au dus de acolo, Preabinecuvantata statea ansa tn picloare fiira t'ridi uproape de ]fiun ei, $i nlcl BJIlaC3r in ceasul pogorari] ~i ingn-oparii, ele n-au indrAznit sa se aprnpie, cl au sezut inaintca mormantului [Mt 2i, 61], adicii dcparte de mermant, ~i priveau [Lc 23, 55], dupa cum spune evanghellstul. Mfai mutt, atunci cand capeteniilor preotilor ~u csrturarii au venit en ostasi Ia mormftnt ~i au adus soldati din companie ca sa-) pazcasca, ~i au veriflcat mormantul ~i au pecettuit piatra, frica Ie-u cuprins pe fcmei $i au fugit. in elc era atat Irica de iudei, cat ~i dragostea de Christos, de aceea s-au dus ~i au curnparat aromate [l,.c 23, 56], ~iin dimincata sambetei au venit iarA$i sa vada mormfintul ca sa unga trupul slant al Dornnului, Dati ele nu s-ar ti dus, cum ar Ii putut veni? Dar este Iimpcde ca s-au dus ~i c~ s-au reinters ell aromate ca sa~i arate evlavla ~i credinta lor.
INvIEREA,

iN ALTAREA,

CINCIZECIMlEA

92. Var Maica fadi prihana DO se despartea de mormfint $1vedea ~i auzca tot ceea ce se petrecea §i se sPIJUlIea. A vazut marcle eutremur care a-a trezit pe eel ce dormeau dintru inceput [cf. 1 Co 15, 20], care a adormit strajiJe LMt 28, 4 ~i 13], ~i a rostogolit piatra ~i mal apoi din non trezirea striijilor ~i intrarea lor in cetate [cf, Mt 28., 12]. Toatc acestea n-au putut sa le ",ada fcmelle care S·UlB dus ~i care s-an tntors rnai apoi, dar Fericita Maica a Dornnului, roblta de dragostea Fiului ei, sl care a riimas rara sa se desparta de morrnant, a fost martorul ocular 12 toate acestea ~i a vazut ~i slavita Sa Inviere. Cad celelalte fernei au vazut si e]e piatra rostogolita ~i illgeru] asezat pe ea Id. Mt 28, 23]; dar caUld sl cum anumc a avut Doc aceasta n-au stint, Slngura Maica Preacurata a Domnulul ce a stat acolo a ~tiut toate. De aceea, inailIltea tuturor ea a primit vestea inviel'ii ~i a fost socotita vrednica sa yada tnaintea tuturor pe Domnul ~i lFiul ei, vedenie dumnezeiesc de frumoasa §i piscul tuturor bunurllor
96

doritc, ~i a auzit glasul Sao dulce ~j a crezut toate tainele proniel Lui, mai Intai pe cele ale Intrupartl Sale, Iar acum $1 pc cele ale J.nvieriD Lui, N IJI numai pentru ca a Cost Muica Preacurata si Sfanta, cl ~npentru ca a ramas ell rA,'na impreun~ ell EI in ceasul patimirii ~i III suferlt compatimire ~i a prirnit de la EI puterea sufleteasca spre a nu muri impreuna cu El, De aceea, ea este vie intprcunA cu EI si prcamarita cu EI. Astfel, deci, Preasffinta Maica Dnrnnului a "azut inaintea tuturor Invierea Flulul sau, Ea a tacut-o cunoscuta uccnicllor SM vestind-o mai intili mironesitelor. Iar daca in istorisirea in"ierii evanghellstil n-au pomenlt nlmic de aceasta, 'ci au lasat anume dcoparte in scris marturia Maicii pentru ca nimeni sa nu scoata un pretext de necredlnta din vcdenia jnvierii rostitii de catre mama. Pentru toate aceste priclni, ei flau pomenit nimic despre aceasta, ci au istorisit cele spuse de celelalte mirunusite. 93, ~~tfel, deci, smnla Nascatoare de Dumnezeu a vazut cu ochll sal tnvierea Fiului ~i Impiiratului ei ~i s-a umplut de 'bucurie, si de aid a plecat la casa uccnicului iubit asteptand ceasul Inaltarii lui Chrtstos. Or, cum a fost scris mai sus, aceasta casa era Sin nul, cad Evanghelistul loan si-a vandut partea parinteasca ~i averile pe care Ie avea in Galileea dupa moartea lui Zevedei, tatal sau, ~i a cumparat la Ierusalim casu din SiOIl, In care a primit-e pe Sffinta Nascatoare de Dumnezeu dupa porunca Dnmnului ~i invafatoru]ui sau, si ii slujea, Din priclna acestei case a ajuns cunoscut arhiercului, cum se spune in Evanghelle, ca acest ucenic era cunoscut arhiereului [In 18,15], ~i ucenicil erau adunati in casa de frica iudeilor. Aid S«: ariiuu Domnul intriind prin usile incuiate [In 20, 19) dupa illviere. A suflat asupra lor §i a zis: Luati Duh l~'jant [Ill 20, 22]! Tot aiel, dupa opt zile l-a multurnit ~i pe Toma aratandu-i urmele cuiclor lIn 20, 27]. Aici ucenlcii au savar~it dupa fnaltarea Domnului cele dintai Taine ale Stintei Mese ~i Sfiinta Nascatoare de Dumnezeu a avut accasta casa drept gazduire dupa Inaltarea lui Christns, ~i atunci, Inainte de fua1tare. dupa ce tnvlase din morti, smola ~i pururea slavita Sa l\1aid era in aceeasi cas a ~D astepta Inallarea Lui, ftiudca aceasta era Incheierea Icouomlei sl vletii Sale. pe Pam§nt~ Or, de la Inviere ~i pana la Ina1tare, Domnul S-a aratat de mai rnulte uri Preasflntei Sale Maici atunci cand a voit, mangalnd-o nu 0 data, dupa cum a bincvoit, Dar nu S·a ariitat una dupa alta ucenicilor, ci atunci cand a trebuit, gustand chlar $1hranA in fata lor [hz 2.1, 3], pentru ca ei sa creada eA nu li se arata in chip mincinos ~i ca era cu adevarat Domnul Usus Christos, imparatul si invatatorul lor. Atunci i-a facut sa inteleaga numeroase taine [Lc 24, 45], le-a fiigaduit venirea Duhului scant ~i le-a poruncit nu se indepiirteze de lerusalim pan Ii ce se VOT imbriica cu putere de Sus. Dupii care i-a dus afarli patiO spre Betania ~'iridiciindu-si ma.illile, i-a binecuvtuuat arhiereului [Lc 24, 49-50]. Acolo era sl Sf§nta Nascatoare de Dumnezeu, cad se cuvenea tntru totul en ~i ea sa fie acolo, pentru ca asa cum in vremca Patimii inima sa tusese zdrobita mai mult decat a tuturor celorlalti, dar ramasese in plcloare nedespartita de EI, tot asu sa vada ~i slavlta Sa Inviere $i sA sc umple de bucurie. Muica Domnului a [ost cea dinuii care a simtit Bucuria prosliivirll Flului Sail (MI. 28, 1; compo Ca<.anin Bis. $i cuv. Sf. Parill{i fa [nvierea Domnului). Dupii covtirsitoarele suferinte, iat« se re~'arsain. fiinta Preacuratei Maici, cu mllilii lmbelsugare, statornicii pace, bucurie §i [ericire. La auzirea # vederea Fiului Sdu inviat cu Slavii multii, (J mare [ericire Divino a intrat lIZ sufletul Ei; depiirtiind ell desiivar~ire toa/a negura covtirsitoarelor intristiiri ~i sujerinle ce 0 tnclestasera ingrmitor adeseori in viall; # 0 coplesiserii til vremea Paiimilor, Crucificiirii; mortii $i ingropdrii Lui. Numai prin jeri/a ,\Jantli ajungem la izbli71dli lantii. Bucuria Maicii Preacurate fi a Bisericii 0 edlttd adunarea crestinilor, s zidllld: "ingeru.l a strigat ciare Cea plilZii de Dar, Curaui Fecioarii, Bucurii-Te ~i iarasi zic bucurii-Te, cii Fiul Tall a inviat a treia zi dill mormiint ~i pe morti a 'inviat. Lumineazii-te, Lumineazii-te, noule Ierusalime, eli slava DOTnll11111i peste tine' a rlislirit.

so

'

97

te bucurd; Sloane, iara Tu. Curaui Fecioarii Niisciitoare de Dumnezeu, veseleste-Te intru lnvierea Celui niiscut al Tau". "Aceasta este ziua pe care a [acut-o Dum nul sa ne bucuriim # sa ne veselim intr-nsa" (l's, 117, 24), Saltli acum
}'i

Vommll a fagAduit Apostolllor venirea Duhului Sfant ~i i-a blnecuvantat [ef. Lc 24, 50]. Dar Preacurata ~BSfanta Maid! era bineeuvantata incA de Ia inceput, de cand a auzit acel Bucurii-te cea pUnii de har, Domnul este ell tine [Lc JI., 28]! Binecuviintaui esti tu intre femei! [LcD., 42], ~i aceasts binecuvantare adevarata a primit-e in sann.n~sau aducand pe lume nlmicirea n.ntregu.duD blestem, Astfel, Inca de la inceput ea a fost plina de Duhul smnt. ~i a fost Imbracata en putcre de Sus. Din ziua aceea Duhul Staut a venit asupra el siputerea Cefui Prcaiuatt a umbrlt-o, cum a spus Arhaughelul Gavoiil: Duhul Sjant Se va pogori peste tine §i puterea Celui Preainalt te va umbri [Lc 1, 35]! lin ea s:a omplinit, asadar, ft:oadJifiigacluinta ~Ba fosa tncununata cu
94. a [mparapci Cerului ~i a J?amfintului, asa CUlm FAuBei; atuncl cfind a inviat din morti nu numai COl Dumnezcu, ci ~i ca om, a prtmit toaUl puterca in Cer ~i pe Jl~amaBlt. At-unci c~Jld Domnul S-a urcat Ia Cer ~DlL-au vi'fizutin Ceruri apostolii Impreuna ell Sfi'inta Fecioara, de indlata le-a trimis ingeri ca sa-i mall1gai~ [FA 1, 10 - 11] $i sa vesteasca a dona ~Anoua Sa venire, $Rastfel el s-au inchlnat ~Ds-au tntors la Ierusalim [FA 1, 12] cu bucurie mare, ~i erau intariJi in rugiiciune en slav a, atilt Maria .• Mama lui Iisus, cut $i fratii Sii; [FA 1, 4], cad Stania NiI1sdU:oaJrc de Dumnezeu a fost pururea parta~l $i di]luza a tot bincle, Dupin fuiHtarea It]! Chrtstos, cat a trait, ea a fost cea care savar~ea tot binele, eomoara tuturor celor bune $i asa cum, cat a trait, a fost pilda ~i cllau.raa tuturor celor bune, tot astfel, d.upi'fi inaltare, Sf8nta Mama a hd Christos at fost pilda lbaJrllmtUoJr ~o femeilor sl cllluza ortcarui UUCi'U bun, CnD harul ~i ajutorul sDavntuh:n.i el ftmpiArsi~nFlu. De aceea, atunci ea le-a lC'ftlllduit Sfintilor Apostoli posltllD.ll rugaciuaea, iar el S ..RlU ll!llardt in post ~i in rugaciune ~i ~i cerere panA cant! S-3lU nmpUmlt cincizeci de ziie $1 s-au nmp8n.ntde narul Duhului Sffint, M~ngaietoru! suftetulul, Dupa care acestl Vll'ecillllDcO Apustoli au il~nt propovaduind Evangelia ~i raspandind cuvantul victiJi nrro Ierusatim ~i ninl walta ITlllldieea, dupA putin~ iar vreme pani [a marginile pamantului, mule le poruncea lor Duhul Sfanlt, l1'aclD1ldlll-~i ucenici din toate neamurlle lP3hgame, botezflndu ..i om numele 'll'atMlIlil~n al JFBIllllu.d ~i ai Duhulul Sfantt:, d.upa porunca Domnului [Mt 28, 19]. nestricacloasa cununa

95. JWaica Domnulul tnsa locuia in casu uceniculai illlllbit m Sion si, dilll]pa masura
slavei ~i laudei sale, eatD~i~llllplBnea zilele sfintel ~i preacuratei sale 'llietil dumnezelcsc de frumoase, fiinrllca asa era de acum iinamte vlata sa, preamlnunata $Dmai presus de fire! ~i ~ spune ca era mal DD1Ialta ~i mali minunaaa decat vnata sa de dinainte, afara de zamislirea infrico$Moarc sl negriita ~i de nasterea en, did aceasta taina e man presus de orice ll'anduiaia An flrllor; vorbesc iusa despre rftvnm ~i viata sa dlllJlll'llmezenasca, cad faptele sale de dupa aceasta n-au il'ost ell nlrnlc mat prejos deca~ cele din~i. Fiindca nasterea $i cresterea minunata au Cost mal ]Pll'CSUS de fire, ~nea a zilinnsftut $1a nmscut pe Fiul ~i Cuvantu] AIUlD umnezeu, llmpirat $RDumnezeu a toate, lucru de negflndit, de D neinteles ~i de uegrait, Dar acum ea ;Arata 0 tucrare mci ~Bmai il1laUa decat firea, in toate zilele vietoo sale, ~B printr-o bog at! ravrni'fia aratat blruinte neblruite asupra firH ~i a alungat cu tofu! pe vrajmasul omenirii, oar mai apoi, in impUnirea ostenelilor sale, ea a eompiHimit ~i a Indurat nenurnarate necazuri, DlIllccrcall"A, tanguoro, jale tn rastognin-ea Domnulul, ~ndin toate pall'¢Hc a fost Imbricati in slavin, a dolbandit multe cununi de biruinlA ~ft a fost asezata ca Kmparlteasea a tuturor fipturilor, dupa care, lucru mai adfinc dedit toate, a vazut pe Fiul eo tnviat din mormant ~i llllliABt-a1t n~ cell' cu flrea pe care 0 luase din ea, .lFiul§i Cuvant al Tatalui, Dumnezeu a<lleviirat~i Hmparut a tuute. Dupa toam ace.asta slav a, ca n·a prnmit niddecum 0 via~ii lipsita de Dnccn-carn $1 de 98

osteneli, ~i nu s-a ferit deloc die nnmcl ~i de sarguinte, sa nu fie! eft ca ~i cum si-ar fl lnceput abia acum viata sa dumnezeiasca si purtarea sa de griji, ea nu a dat somn ochilor ei, nici genelor sale dormitare, nici odilml1 trupului ei [Ps 131, 4], cl atunci c§nd Apostol1is-au ii1lpra~tiat In lumea intreaga, §fanta Maica a lui Cristos, ca Imparateasa a tuturor, statea in mijlccul lurnii iintrego, in Ierusalirn, Iocuind in Sinn impreuna eu uccnicul iubit, core ii fusese dat drept flu din partes Domnului lisus Chrlstos, pe ceilalti ucenici ca sa propovaduiasca celor de departe ~i celor de aproape. Iar ea, raman and singura in cetatea impariileasca in Sion, sulerea iara~j necazuri ~i atacuri din pricina Fiului ei. Pentru ED, en se ompotTivea ~g lupta cu potrivnlcll, ludell eel ral, fac§ndu-se iara~i pe [allga JEImijlocitoare ~i rugatoare pentru top, nu numai pentru credlnciosi, ci ~i pentru vrajmas], ca sa Ie faca mllostivire. ~i ei au fost cnndusi Ia cuno~tiB1tii ~i la cainlii, fiiDmlcm~i ea invatase de 10 Fiul san Cel mllostivcand era pe cruce sl spunea: Iarta-le, Piirinte, eli nu sttu ce fac [Lc 23, 34]! Mal mult, era prin ea insa~i mllostiva ~i lnduratoare ~i dorea pentru loti oamenii mantuirea ~ivenirea In cunostinta adevarului, ~i nu se multumea numai en aceasta si sporea nevointele postnlul sl rugaclunll. Nu se despartea de mormantui Domnulul, ci locul sau era salasul el de capatai, perua ei era piatra, alergartle mintil ei erau rugaciunile si vedeniile Fiului ei, rnasa ei eruu Iaudele Lui, hrana eo erau istoriile, povatuirile ~i invatamintele Patimii Domnului, bautura $1bala en erau lacrimlle, odlhna $1desfatarlle ei erau lngenuucherile; cacl se spune die catre povatuitor! adevarati, ~i a ajuns pana la noi, en din priclna neincetatelor ei ingemmchen, mainile sale sfinte, mfiinile co care odinioara primise III brate pe Domnul nascut din ea fara samanfa, se facusera deosebit de aspre, Acum ea se ruga ~i cerea din nou. Si cine ar putea puvesti cu de-amanuntul ostcnelile ~i lucrnriUe ei dumnezeieste de frumoase, pe care daca le-ar spune sau le-ar sene clneva una cJlte una, multlmea scrterllor s-ar dovedl urlasa. 18: l11s3 usor de Dnfeles ~i recunoscut cii, asa cum On urma Imparatului, IFDUl[ ei, ea a riimas prin El ecrotltoarea, cnlnuza ~iirnlParateasa tuturor credinciosilor ~i a celor ce nadajduicsc in numele Sau, barbatil ~i femeile care erau tovarasele ~i ucenicii el, asa se mgrijea ~i se tulhura pentru to!i !iii ochii tuturor nidiijduiau in ea si, in locul Dumnului ei Iisus Christos cu trupul printre oamcnl, ci 0 vedeau pe ceo care L-a adus trupestc pe lume, Maica cea fira de prlhana ~i preabinecuvantata. Ea le era 0 mangalere ~i un lmbold in fiiptuire, in incerciiri ~i in daruirea fata de tou,

96. Ta

a trimis

97. Val' ea nu ICr8 numai un indemn ~i 0 povatuire 1111 rabdare ~i indurare pentru ferlcltii apostoli ~i pcntru ceilalti credinciosi, d era ~i parta~n la ostenelile lor ~i ii sustinea in propovaduirea lor, Ilind partasa Cll gandul la lipsurile, chlnurlle sl robla ucenicilor Domnului, ~i suferea impreunii cu eo usa cum luase parte la Patima prin junghiurile inlmii, Tot asa ~i acum, ea mRngaia prle lucrarca ei pe ucenicii SiU vrednici, tot atat cat in Intarea prin euvant, dandu-le drept exemplu Patima Imparatulul ~i Fiului ei. Le aducea aminte de lriispliitile ~i cununile jmpiiratiei Cerurilor, de fericirea si desfatarlle fara de sf~r~it in vecll vecilor. Atunci cand Irod l-a luat pe Petru, capetenia Apostolilor, si l-a lnchis, Iegandu-l ell Ianturi [FA 12,6·7], ea era cu g§ndul lntcmnltata imprcuna cu el, Sfanta ~i binecuvfmtata Maica a lui Christos lua parte la Ianturile lui ~i se ruga pentru el, ~i a poruncit ~i Blsericii s~ se roage .• ~i inainte de aceasta, atunci cfind nelegiuitii iudei l-au ucis cu pietre pe Stefan [FA 7, 591, ~icand hod I-a omorat pe lIacob, fratele lui loan [FA 12,2], incerciirile ~i sufcrintelc ~i chinurile au strapuns inima Sfintei Nascatoare de Dumnezeu, suferind ea Insa§i mucenlcle imprcuna Cll ei prin durerea inimii ~i plansu] lacrimilor ei, A ajuns la nni prin Parlnti si acest cuvant ci atuncl cand Apostolii s-au risipit spre a propov3idui in tara ~iin tinuturile hiiriizite liecaruia dintre ei, Stantulloan Evanghelistul ~i Teologul
99

era acolo spre 3 sluji ~i a ongriji pe Sffmta NAscatoare de Dumnezeu all carei fiu fusese facut din porunca Domnului, Atnnci Sffinta impArateasm f-a spus prin harul lui Christos: "Nu mi se pare cuvenit, flule, ca prietenii sl frapn. tan. sa mearga sa propovaduiasca numele lui Christos, Fful ~i Dumnezeul meu, ~i sa fadi ucenici printre neamurile pagfnnc, iar tg] s1& raman fira sa fad nimic din pricina griijii tale fat a de mine. De altminteri en ~ovai sa rna despart de tine altfel decdt prin bunavoirea Domnului,

Care a poruncit sa fim impreunil. Acum insa, du-te, pleaca ~i tu in tara care rl-a Cost poruncita ~i eu voi veni tmpreuna CIll tine, ca s1&se impllueascf si una ~i cealalta, propovaduirca fa ~i locuirea mea nedesparlita de tine!" A~a a poruncit ea ucenicnlui iubit ~i a plecat impreuna cu el ca acesta sa mearga $i sa propovadulasca, iar Maria Magdalena ~icelelahe mironosite au plecat ~i ele impll'euJI)acu ea.

98. Atunci Domnul ~i Fiul eel milostiv S-a aratat intr-o vedenie $D a porunclt sa-§i schimbe drUIDDJJ. Dar pentru ucenicul iubit a porunclt ca acesta sa se dues, $i sa mearga ~i mironosltele impll'euna cu el ca sprijin $! ca sa slujeasca, Mai intai, i-a Illgaduit s~ piece, pentru ca zelnl Sfintel 1tmparatcse ~nravna ei sa fie cunoscute, fiindca Evanghelistul Dll dorea sa {b lase pe Sf§nta Nifiseatoarc de Dumnezeu pentru dfi $1el §i en dorean aceasta, Iar, in al doilea rand, a poruncit sa se oU1ltoarca, pentru ca cinstea el sa tie deosebita, ~Dnu unlta de cea a apostolilor, ~ft pentru C3 sa COU1lriUC.a poporul credtncios ~i Blserlca dln Ierusallm, ~i pentru ca sm se mgIrnjeasca de ea Impreuna cu Uacob fratele Domnului ce fusese asezat acolo episcop, Astfel, ortunde mergea, ea binecuvanta piimft.ntul prln venirea en. ~i asa a venit dOD nou 13 1Icrunsaftim $1locuia in casa lui Iuan Teologul §REvanghelistul caretnsa plecase dupi porunca Domnului spre Efes, cetatea pilmantului Astel, ~i impreunm ell el plecasera $1mironositele ~i Prohor, unul dlntre eel sapte dlaconi, Acolo a prepovaduit numele lui Chrlstos Dumnezeu sl a luminat pe eel ce erau in tntunerlc, Acolo au suferit impreullla CIlJl el ~i vrednlcele mironositc si s-au faeot apostoli impreuna eu eft, unele murind de oneeJrcari; altele de mucenicia ~i sfingele varsat. ~i asa s-au dus nncllJlmmate la tnl]pi!ramll sl ]nviUf~torun lor Christos. Dar dupa plecarea lui JI03JrU Evangbellstul, ferieltulIacob, ADaJI~ J[nsif, numit lui ~i fratele Domnului, a purtat de gu-ija ~i a slujlt-o cu multi! bUnaVOBU1ltiU stanta Maica pe a lui Chrlstos, 1&1 ajuns iDltiOllll' episcop al :lIerusalllllllUluD$1tot efta purtat de gH"ijA $D a a sl ujit-o pe Sflllta NAscatowl"c de Dumnezeu in Iocul lui Roan Evanghelistul, Astfel, I.ntoarcerca Sfintei Nascatoare de Dumnezeu la Iernsalirn a fost un UUCR"Q] bUD, ciici ea era taria, lima nul ~j zidul credinciosilor ce se gaSeall aid. $i Itoata grtja sau osteneala crestlnilor era lncredinfatii Preacuratel, did acestia se aflau lRll mijlocul poporulul nesupus ~i razvratit al iudcilor. ~o dln toate partiRe credinclosli lui Christos mergeau m lupte ~i moarte, Iar ea iim21llllgaoa ~i Ii iU1ltiireapc top.

99. ~ insa era nadejdea fericiti ill crestlnllor de atuncl ~Ji de man apol; si este mijIociLuarca ~i puterea eredinciosilor panifi la marglnile lumii, Atunci insfi grija sl lupta ei crau mal starultoare, spre a lndrepta ~D intari noua lege a crestinismulni ~i pentru a se preamari numele hd Christos, liar Iuptele ce s-au alOatut asupra Blsericllor, in calcarea easel or crestlnilor, omorarea multor crestlni, arnncarea lor in inchisuri sl necazurile lor de tot rein), prigoanele, ostcnelile §u necazurile apostclilor izgeniti din loc in loc, toate acestea cadeau asupra en. Ea suferea pentru totl ~i purta de griji de ei prin cuvant ~i fapta. Era pllda blnelul ~i invatmturii mai binelui in loco I Domnului ~i Fiului ei ~i mijlocitnare §i rugatoare pentru top credlnciosii, ~i se ruga .cu milostivirea ~i ajutorul Silu sa se reverse peste tup. $i Stintli Apostoll () hiasera drept clliuza ~i invatatoarc, ~i ji diideau de ~tire de orice US intamp!a. ~i IPrimeallDde la ea pornm~.a ~i se sfat bu~, iar cei ce erau aproape de .R.erusalim reveneau aici adleseori ca sa 0 vada.O in~tijntau de tot eeca ce Becau §i cum propovaduiau. ~A sinvar$eaU toate dupa
100