Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
FACULTATEA DE INGINERIE
MONTANOLOGIE
- note de curs -
2009
-2-
ADRIAN TRELLA MONTANOLOGIE
CUPRINS
-3-
ADRIAN TRELLA MONTANOLOGIE
1.1 Introducere
Turismul reprezintă ansamblul activităţilor non-lucrative ale omului în afară de aria de rezidenţă
având ca scop agrementul (petrecerea plăcută a timpului liber).
Prin recreere (lat. recreare – refacere sau reîmprospătare) se înţelege tot ceea ce un individ
întreprinde în timpul liber pentru revitalizare. În acest context, prin timp liber desemnăm timpul asupra
căruia dispune absolut liber, utilizându-l aşa cum doreşte el. Călătoria este o noţiune care presupune
deplasarea unei persoane cu sau fără un vehicul, între cel puţin două puncte, de plecare şi de destinaţie,
situate în locuri diferite, cel care efectuează călătoria purtând numele de călător. Vizita este noţiunea cu
înţelesul cel mai apropiat de turism, indicând orice călătorie care se face cu un motiv anume, autorul ei
fiind vizitatorul. Excursia este o vizită cu durata de cel mult o zi, în timp ce turismul este o vizită în care
persoana petrece cel puţin o noapte într-un loc special de găzduire situat în locul vizitat.
Oferta turistică, ca element al turismului, se exprimă pornind fie de la un sejur, fie de la o activitate
de petrecere a timpului liber, de la un circuit pe o anumită temă sau într-o anumită regiune, în funcţie de
sezonul ales, clientela potenţială, reţelele folosite etc. În cazul excursiilor de aproximativ o zi, produsul
turistic include întotdeauna cazarea la un locuitor, într-un han sătesc, într-un camping rural sau într-un sat
de vacanţă familial, unde se pot distinge elementele primirii şi cazării turiştilor în cadrul rural.
Motivaţia călătoriilor turistice în zonele rurale este reprezentată de cadrul natural nealterat, de
tradiţii şi obiceiuri, de activităţile practicate în aceste areale. În practică se foloseşte un singur indicator
pentru a deosebi aşezările rurale de cele urbane şi anume numărul de locuitori/km2, iar la nivelul Uniunii
Europene aşezările rurale au o densitate de până la 100 loc./ km2. În ţara noastră, la nivelul anului 1999
densitatea populaţiei era de circa 100 loc./ km2 în regiunile N-E şi S şi între 60 şi 80 loc./ km 2 în restul
regiunilor.
Originea termenului
latină: - turnus – mişcare circulară (călătorie cu întoarcere la punctul de rezidenţă)
franceză: – tourisme
rusă: – turizem
engleză: – tourism
italiană: – tourismo
germană: – tourismus
-4-
ADRIAN TRELLA MONTANOLOGIE
-5-
ADRIAN TRELLA MONTANOLOGIE
de turişti, sezonalitate etc. În regiunile turistice, comunităţile locale trec printr-o secvenţă de reacţie, ca
urmare a dezvoltării turismului în zonă, schimbându-şi percepţiile pe măsura experienţei. Raportul
turişti/rezidenţi oferă informaţii asupra intensităţii fluxului turistic. Pot face parte din categoria turiştilor
toate persoanele care călătoresc într-o serie de scopuri cum ar fi: petrecerea timpului liber, recreere, sport,
misiuni, motive profesionale, realizarea de tratamente medicale, pelerinaje religioase sau de alt ordin. Pot fi
incluşi, de asemenea, în rândul turiştilor străini nerezidenţi, naţionalii rezidenţi, în afară de membrii
echipajelor mijloacelor de transport străine aflate în reparaţii sau escală şi care apelează la serviciile de
cazare – masă din acea ţară, pasagerii aflaţi în croazieră care debarcă pentru vizită ţinutul etc.
-6-
ADRIAN TRELLA MONTANOLOGIE
-7-
ADRIAN TRELLA MONTANOLOGIE
După caracterul informaţiilor pe care le conţin, materialele publicitare elaborate se pot clasifica în
materiale ce conţin informaţii de detaliu şi materiale ce conţin informaţii generale. Dacă în privinţa
materialelor cuprinzând informaţii generale, creativitatea, intensivitatea, originalitatea, pot fi avute în
vedere pentru ca alături de elementele concrete să contribuie la realizarea unui material atractiv şi
interesant, în cadrul materialelor incluzând informaţii de detaliu, situaţia este diferită. Acest gen de
materiale publicitare trebuie să fie foarte concrete şi cât mai sugestive. Se recomandă ca ele să conţină în
mod obligatoriu:
♦ prezentarea cât mai amănunţită a gospodăriei: număr de camere, număr de locuri de cazare în fiecare
cameră, amplasarea gospodăriei, posibilităţi de ameliorare cu apă (caldă şi / sau rece), dotări amenajări,
posibilităţi de încălzire, alte informaţii despre gospodărie (număr de animale, felul acestora, suprafaţa
de teren a gospodăriei) etc.;
♦ prezentarea modului în care se poate ajunge în satul, zona respectivă: mijloace de transport, felul
acestora, durata călătoriei, distanţa faţă de cele mai apropiate oraşe;
♦ prezentarea celor mai interesante elemente ale programului agroturistic (acele aspecte care pot trezi
interesul turiştilor).
La acestea se adaugă o serie de modalităţi de promovare specifice turismului rural (agroturismului):
♦ organizarea de mese, pe anumite trasee turistice frecventate (hanuri, moteluri), cu mâncăruri
tradiţionale sau degustări de vinuri, fructe sau alte produse specifice, prilej cu care vor putea fi
distribuite şi pliante prezentând zona şi posibilităţile de practicare a agroturismului;
♦ publicitatea făcută cu prilejul unor târguri, sărbători locale, manifestări prilejuite de anumite obiceiuri
(agricole îndeosebi);
♦ organizarea unor expoziţii în miniatură pentru că dispun de o varietate de produse de artă populară
tradiţională (cusături, împletituri, vase de lut etc.).
Casele, vilele, fermele, gospodăriile, mediul natural sau elemente ale acesteia prezentate într-un
pliant, nu sunt suficiente pentru a asigura calitatea politicii de promovare. Reuşita promovării depinde, într-
o măsură destul de mare, şi de continuitatea ei. Ideea de bază a promovării agroturismului este aceea a
prezentării unei „promisiuni”, potrivit căreia clienţii care vor veni, vor beneficia de facilităţile enumerate,
având ca rezultat obţinerea satisfacţiei dorite.
Site-urile web reprezintă un instrument excelent pentru a furniza informaţii de calitate şi pentru a
promova într-un mod profesionist toate atracţiile turistice şi etno-culturale de care dispune România,
turismul fiind una din afacerile care pot exploata Internet-ul la maxim.
-8-
ADRIAN TRELLA MONTANOLOGIE
Aceste pagini web pot fi considerate „pliante electronice”, care pot fi procurate şi citite de către
orice persoană conectată la Internet, din orice colţ al lumii.
În ultimii ani, această metodă de promovare a serviciilor turistice a căpătat amploare şi în ţara
noastră, acum fiind utilizată de câteva zeci de mii de firme româneşti. www.RoTravel.com este primul site
românesc de promovare turistică a ţării, care în scurt timp a reuşit să adune la un loc ofertanţi de produse
turistice şi clienţi potenţiali. Acest site este realizat de firma Norbert Computer, o firmă specializată în
dezvoltarea de servicii de promovare a turismului românesc pe Internet. Publicat pe Internet în luna mai
1997, pe un server din SUA, site-ul a reuşit să se impună în scurt timp ca fiind cel mai important ghid
turistic al României de acest tip, evidenţiindu-se prin design şi calitatea informaţiilor furnizate, în prezent
site-ul are peste 50.000 de cititori unici şi mai mult de 100.000 pagini vizitate pe lună, aceste cifre fiind
garanţia pentru firmele prezentate că ofertele lor sunt analizate şi că prin intermediul acestui mijloc de
promovare, reclamele lor ajung acolo unde trebuie, adică la consumator. Site-urile dorna.suceava.ro,
www.suceava.ro, humor.suceava.ro etc. înlocuiesc cu succes pliantele publicitare şi reclamele în revistele
de specialitate din ţară şi din străinătate, având un rol deosebit de important în atragerea turiştilor străini.
Alte adrese utile: www.ecovalahia.ro, http://romania.org/links/Travel, www.turism.ro/rural, etc.
-9-
ADRIAN TRELLA MONTANOLOGIE
- 10 -
ADRIAN TRELLA MONTANOLOGIE
- 11 -
ADRIAN TRELLA MONTANOLOGIE
- 12 -
ADRIAN TRELLA MONTANOLOGIE
- 13 -
ADRIAN TRELLA MONTANOLOGIE
Agenţii economici menţionaţi mai sus beneficiază de un statut juridic similar cu cel al
întreprinderilor mici şi mijlocii, chiar dacă nu îndeplinesc condiţiile de număr de angajaţi şi venit anual şi
se pot bucura de facilităţi acordate acestora potrivit legii.
O.G. 63/1997 privind stabilirea unor facilităţi pentru dezvoltarea turismului rural prevede
următoarele înlesniri speciale pentru persoanele fizice, asociaţiile familiale şi societăţile comerciale care au
ca obiect de activitate turismul rural şi agroturismul:
- Pot primi suprafeţe de teren pentru construcţii, pentru dezvoltarea şi exploatarea pensiunilor
turistice şi agroturistice, din partea consiliilor locale, din rezervele de terenuri aflate la dispoziţia
acestora;
- Li se pot acorda priorităţi la instalarea de linii pentru telecomunicaţii (telefon, telex, fax);
- Pot primi asistenţă tehnică de specialitate sub toate formele din partea Ministerului Turismului şi a
asociaţiilor profesionale;
- Beneficiază de cuprinderea ofertei turistice a pensiunilor în materialele de promovare turistică
editate de Ministerul Turismului;
- Prezentarea ofertei pensiunilor turistice şi a pensiunilor agroturistice în acţiunile de promovare
întreprinse de birourile de informare turistică din ţară şi din străinătate ale Ministerului Turismului;
- Includerea în programele instituţiilor de învăţământ cu profil turistic sau agricol a problemelor
specifice pensiunilor turistice şi a pensiunilor agroturistice;
- Scutirea de la plata impozitului de venit pe o perioadă de 10 ani a pensiunilor turistice şi a
pensiunilor agroturistice, cu o capacitate de cazare de până la 10 camere inclusiv;
- Plata la tariful stabilit pentru consumul de uz casnic, a energiei electrice, gazului metan şi a
serviciilor de telecomunicaţii utilizate de pensiunile turistice şi pensiunile agroturistice cu o capacitate
de cazare de până la 5 camere inclusiv;
- Acordarea de credite cu dobândă preferenţială pe o perioadă de maximum 10 ani pentru dezvoltarea
şi/sau modernizarea capacităţilor de cazare; dobânda suportată de beneficiarii creditelor va reprezenta
50% din nivelul dobânzii de pe piaţa bancară.
În ceea ce priveşte aria de desfăşurare a turismului rural, OG 63/1997 nu se mai limitează doar la
zona montană, Delta Dunării şi litoralul Mării Negre. Conform legii, turismul rural se poate organiza şi
funcţiona în întregul spaţiu rural din şes, deal şi munte, inclusiv în satele şi comunele care aparţin de oraşe
şi municipii.
Cele mai recente reglementări legislative privind clasificarea structurilor de primire turistice sunt
date de Ordinul Ministerului Turismului nr. 510 din 28.06.2002. Acesta conţine metodologia şi criteriile de
- 14 -
ADRIAN TRELLA MONTANOLOGIE
clasificare pentru toate tipurile de structuri de primire turistice cu funcţiuni de cazare şi de alimentaţie
publică din România.
În temeiul HG 805/2001, tarifele de cazare practicate de agenţii economici, deţinătorii de structuri
corespunzătoare primirii turistice calificate, se determină de aceştia în mod liber, pe baza cererii şi ofertei
şi a calităţii serviciilor asigurate. În acest sens, agenţii economici vor stabili:
- tarife pentru cazarea turiştilor pe cont propriu, care vor fi exprimate în lei/zi/loc tip de cameră şi vor
fi afişate vizibil, gazdele au obligaţia să specifice dacă tarifele includ sau nu contravaloarea micului
dejun; obligaţia să specifice dacă tarifele includ sau nu contravaloarea micului dejun;
- tarife pentru turiştii veniţi organizat.
- Agenţii economici deţinători de structuri turistice corespunzătoare pot stabili, în funcţie de politica
tarifară, rentabilitatea activităţii, gradul de ocupare, sezon, următoarele categorii de gratuităţi sau
facilităţi:
- gratuităţi pentru cazarea copiilor sub 7 ani;
- reduceri de tarife pentru elevi, studenţi, pensionari, veterani, invalizi, văduve de război, handicapaţi
etc.; ziarişti invitaţi străini, salariaţi ai Ministerului Turismului.
Legea 347/2004 menţionează că producătorii agricoli din zona montană beneficiază de sprijinul
financiar din partea statului, acordat potrivit legislaţiei în vigoare, iar pentru compensarea scăderii
veniturilor populaţiei din zona montană, datorate restricţiilor privind utilizarea agricolă a terenurilor situate
în arii protejate sau în zone defavorizate natural, statul poate acorda diferenţiat indemnizaţii compensatorii
de handicapuri naturale producătorilor agricoli.
Protecţia turiştilor
Găzduirea turiştilor la pensiunea turistică rurală sau pensiunea agroturistică se face atât prin
rezervarea de locuri printr-o agenţie de turism sau alt agent economic, cât şi direct, prin relaţia turist-
prestator de servicii agroturistice. În toate situaţiile, serviciile trebuie să se realizeze în deplină siguranţă
(protecţia fizică şi igienico-sanitară, rezolvarea neconcordanţei între serviciile oferite şi calitatea lor cu
serviciile şi tarifele pachetului de servicii vândut de firmă, riscul financiar etc.), ceea ce se stipulează în
actele normative privind contractarea şi derularea serviciilor turistice. De aceea, în scopul protecţiei
turiştilor, oferirea, comercializarea, vânzarea serviciilor şi a pachetelor de servicii turistice, precum şi
crearea de produse turistice pe teritoriul României pot fi realizate numai de către agenţii economici din
turism, autorizaţi de Ministerul a Turismului, posesori de licenţe în turism sau de certificat de clasificare,
după caz (OUG 58/1999, cap. IV, art. 28). Protecţia turiştilor se regăseşte şi în alte acte normative ale
Guvernului României, precum: OUG 107/1999 şi HG 237/2001.
- 15 -
ADRIAN TRELLA MONTANOLOGIE
2.1. Definiţii
Apreciat deseori ca un perimetru cu o activitate restrânsa muntele nu a reprezentat o prioritate
pentru progresele de valorificare a resurselor naturale de turism, fapt atestat în tara noastră de echiparea
relativa modesta atât calitativ cât şi cantitativ, atât în infrastructura cât şi în alte domenii, unităţi de cazare,
de agrement, de alimentaţie şi în acelaşi timp prezenţa neconvingătoare în staţiunile turistice cu real
specific montan.
În acest context pornind de la necesitatea reconsiderării zonei montane în prezentul curs vom
încerca o jalonare de ansamblu a principalelor direcţii de acţiune în vederea înscrierii produsului turistic
montan între componentele de competitivitate ale turismului romanesc.
Turism montan. Concept.
a. Ansamblul activităţilor turistice care se desfăşoară în mediul montan.
b. Activitatea turistică care are la bază o strânsă legătură cu mediul ambiant natural şi uman din
zona montană.
Este o formă de turism care se desfăşoară în mediul montan care prezintă următoarele caracteristici:
- valorifică resursele turistice montane (naturale, culturale, umane);
- valorifică suprastructura turistică (mijloace şi căi de acces, staţiunile, pensiunile şi fermele
agroturistice);
- utilizează diverse spaţii de cazare (hanuri, hoteluri rurale, case de vacanţă);
Turismul montan are un caracter complex, fiind în conexiune directă cu celelalte activităţi din zonă.
El nu poate fi disociat de viaţa economică, socială şi culturală a colectivităţii în care se desfăşoară.
Reprezintă un factor de dezvoltare a unor activităţi conexe cu efecte benefice asupra nivelului veniturilor
având un „efect multiplicator“ pentru dezvoltarea altor activităţi tangente turismului.
Analiştii turismului, urmărind evoluţia industriei ospitalităţii pe plan internaţional până în prezent,
au identificat o serie de tendinţe generale ale cererii şi consumului turistic, cum ar fi:
- dezvoltarea continuă ascendentă a fluxurilor turistice, diversificarea continuă a cererii turistice
ca o consecinţă a motivaţiei turiştilor;
- modificările intervenite în structura pe categorii de vârstă şi a transformării turismului într-un
fenomen de masă;
- 16 -
ADRIAN TRELLA MONTANOLOGIE
- 17 -
ADRIAN TRELLA MONTANOLOGIE
- 18 -
ADRIAN TRELLA MONTANOLOGIE
şi culturale ale activităţii respective. Calitatea acestor servicii, modul în care corespund cererii turistice
condiţionează şi fluxurile turistice sub aspectul mărimii şi structurii lor.
Criteriile de clasificare ale staţiunilor turistice pot fi multiple şi se pot grupa după funcţia turistica,
aşezare geografica, dimensiunea localităţilor.
În funcţie de caracteristicile specifice fiecărei staţiuni în activitatea practica sunt identificate
următoarele tipuri de staţiuni turistice
a) staţiuni balneare
b) staţiuni climaterice
c) staţiuni termale
d) staţiuni pentru sportul de iarna
De asemenea, în funcţie de îndeplinirea criteriilor prevăzute în normele de atestare a staţiunilor
turistice, ele se împart în doua categorii:
a) staţiuni de interes naţional
b) staţiuni de interes local
În funcţie de elementele de diversificare şi de natura resurselor turistice o altă clasificare care este
deseori abordata în literatură de specialitate, dar mai ales în activităţi de turism, grupează staţiunile turistice
în următoarele categorii:
a) staţiuni de litoral - sunt localităţi sau parte a unei localităţi amplasate pe litoralul Marii Negre,
care beneficiază de toate resursele naturale, dar şi de structurile şi dotările specifice corespunzătoare.
b) staţiuni balneare - localităţi sau parte a unei localităţi care dispune din belşug de factori naturali
de cura (ape minerale, săruri), dar şi de alţi factori ambientali recunoscuţi ştiinţific şi totodată de toate
structurile şi mijloacele de dotare necesare alimentarii produsului turistic balnear.
c) staţiunile montane - localitate sau parte a unei localităţi care dispune de ambiaţă montană
pitorească şi nepoluată de factori naturali de mediu, dar şi cu structuri turistice şi dotări specifice (pârtii de
schi, transport pe cablu) care presupun produsul turistic de tip montan.
Tipologie
turism de cură balneară: – practicat în staţiunile cu izvoare minerale termominerale şi termale,
cunoscute pentru puterea de vindecare a apelor;
turismul de litoral (balnear-maritim) – practicat pentru cura heliomarină, băi de nămol, cura
climaterică marină;
turismul montan – cuprinde drumeţia, cura climaterică (aer curat, ozonificat, schimbarea altitudinii
etc., sporturi montane extreme);
- 19 -
ADRIAN TRELLA MONTANOLOGIE
- 21 -
ADRIAN TRELLA MONTANOLOGIE
- 22 -
ADRIAN TRELLA MONTANOLOGIE
f) obiective turistice tehnico - economice create de mana omului după al II - lea război mondial
- predomina barajele Vidraru, Vidra, Bicaz şi Izvorul Mureşului
- drumurile Trans Carpatice - Transfăgărăşanul 2050 m străbate un tunel de 890m
g) aşezările urbane şi rurale situate atât pe principalele vai cât şi în interiorul munţilor pana la 1200-
1300m/alt cu oameni harnici, gospodari, primitori.
- 23 -
ADRIAN TRELLA MONTANOLOGIE
k) reţea de comunicaţii deja operaţionala atât în tara cât şi în străinătate incluzând agenţiile
romaneşti dar şi oficiul pentru promovarea turismului (peste 20 de birouri în străinătate);
Exista şi nenumărate dezavantaje în acest domeniu care au împiedicat dezvoltarea potenţialului
turistic montan pe măsura posibilităţilor de care dispune sau în comparaţie cu amenajările renumite din
Alpi.
Punctele slabe ale turismului montan din tara noastră
a) repartizarea spaţiala inegala a resurselor turistice montane din punct de vedere al structurii, al
volumului, al valorii şi a posibilităţilor de valorificare turistica;
b) amplitudinile moderate ale munţilor Carpaţi precum şi morfologia reliefului montan nu permit în
general amenajarea unor pârtii pentru marile concursuri de schi
c) lipsa unei evaluări precise a întregului domeniu schiabil potenţial în tara noastră
d) slaba dezvoltare a reţelei de unităţi turistice de cazare, alimentaţie, agrement
e) slabele performante tehnice ale amenajărilor pentru practicarea sporturilor de iarna şi mai ales
necorelarea acestora ca lungime şi capacitate cu capacitatea de cazare a staţiunii
f) inegala repartiţie a investiţiilor turistice, a eforturilor de amenajare a unei zone montane
g) proasta întreţinere a cailor de acces rutier în zona montană mai ales a drumurilor secundare
precum şi a traseelor montane, a pârtiilor de schi
h) proasta gestionare a domeniului schiabil amenajat
i) zona relative redusa a produselor turistice promovate atât pe piaţa interna cât si pe piaţa externa
j) neconcordanta evidenţa între nivelul plaţilor şi tarifelor practicate şi calitatea serviciilor oferite
k) vizibila degradare a mediului natural în ariile de circulaţie interna fie prin eroziunea solului dar
mai ales neglijenta şi lipsa educaţiei turiştilor
Dintre limitele cele mai pregnante întâlnite în turismul din tara noastră menţionam: concurenta
puternica pe piaţa europeana a turismului montan manifestata în tari ca : Austria, Franţa, Italia, Elveţia,
Germania, Polonia, implementarea relativ lenta a practicilor manageriale moderne în conducerea turismului
la toate nivelele, slaba implicare a autorităţilor locale în dezvoltarea turismului montan datorita lipsei de
experienţa, lipsa infrastructurii corespunzătoare pentru dezvoltarea turismului montan, absenta unei politici
de investiţii care sa modernizeze structura materiala în domeniul turismului montan.
Toate aceste elemente de analiza trebuie luate în considerare la elaborarea concepţiei globale de
valorificare superioara a zonei turistice montane din tara noastră.
- 24 -
ADRIAN TRELLA MONTANOLOGIE
- 25 -
ADRIAN TRELLA MONTANOLOGIE
- se poate spune a în tara noastră staţiunea turistică face obiectul unei atestări oficiale, în schimbul
creării cadrului propice pentru valorificarea, protejarea şi conservarea atracţiilor turistice naturale şi
antropice, dar şi satisfacerea la nivel optim a necesitaţilor de odihna şi recreere al populaţiei.
- muntele a fost din totdeauna cea mai sugestiva dovada a măreţiei naturii, de aceea el a devenit
astăzi una dintre principalele destinaţii de vacanta fiind considerat în esenţa pentru multe popoare ca un
simbol al spiritualităţii
- dezvoltarea de ansamblu a turismului în general şi transformarea lui într-o mişcare de masa a făcut
ca muntele sa se impună tot mai mult prin atenţia investitorilor şi promotorilor turismului montan
- astfel în prezent efectele dezvoltării turismului montan în plan economic, social şi cultural deşi
sunt foarte greu de cuantificat, sunt tot mai mult apreciate datorita importantei lor
- 26 -
ADRIAN TRELLA MONTANOLOGIE
1. staţiuni de interes naţional şi internaţional au obţinut scoruri în valoare mai mare decât trebuie şi
sunt la rândul lor de 3 categorii :
a) staţiuni lansate deja în turismul internaţional ca Poiana Braşov, Sinaia, Predeal cu scoruri
cuprinse între 4 şi 5
b) staţiuni cu perspective bune de lansare în turismul internaţional ca Semenic, Stâna de Vale,
Borşa, Păltiniş, Buşteni, Vatra Dornei
c) staţiuni noi amenajate în zone de mare atracţie turistică care pot fi promovate pe pieţe
internaţionale precum Capra, Parâng, Arieseni, Peştera, Padina cu scoruri cuprinse între 3 şi 4
2. staţiuni cu interes naţional : Cheia, Durau, Voineasa, Vidra, Muntele Mic, Izvorul Mureşului etc.
care au întâlnit scoruri între 2.50 şi 3
3. staţiuni de interes local sau nuclee turistice, un mare potenţial de dezvoltare dintre care
menţionam : Harghita Băi, Sâmbăta şi scoruri între 2 şi 2.50.
- 27 -
ADRIAN TRELLA MONTANOLOGIE
Fiecare staţiune trebuie sa îşi elaboreze o strategie proprie de stabilire a criteriilor la alegere
conform rezultatelor din studiile de piaţa realizate în Franţa prin care se evidenţiază următoarele criterii:
a) zăpada asigurata
b) preţuri competitive
c) lipsa cozilor la mijloacele mecanice de urcat
d) ambianţa
e) calitatea peisajului şi a arhitecturii
f) soare
g) calitatea terenului schiabil
Înainte de abordarea acestor aspecte este absolut necesară luarea în considerare a următoarelor
aspecte:
- Pretenţiile schiorului determinate la rândul lor de costul sejurului, de durata sejurului şi de
dorinţele nelimitate ale turistului de a obţine o satisfacere cât mai mare prin:
a) un schiat confortabil şi piste regulate pentru schiat
b) schiat fără constrângeri pe piste omogene cu schiori de nivel asemănător
c) schiat în deplina securitate pe piste bine organizate şi uşor de schiat
d) schiat la soare, mulţi turişti pretinzând bronzarea
- Luarea în calcul a persoanelor care nu practica schiul, scop în care trebuie organizat:
a) itinerarii pentru plimbare şi drumeţie
b) cadru rural atractiv
c) realizarea unor contracte culturale
d) activităţi sportive în afara schiului
e) diferite forme de divertisment cât şi activităţi pentru întreţinerea sănătăţii şi a formei fizice
f) asigurarea unui nivel ridicat al calităţii tuturor serviciilor turistice
2. Principiul asigurării calităţii factorilor naturali
Pentru asigurarea calităţii factorilor naturali trebuie îndeplinite unele condiţii de ordin:
1) climateric, care presupun prezenţa zăpezii, 120 zile/an, lipsa vântului, a ceţii, a avalanşelor şi
soare cât mai mult timp;
2) morfologic, care se referă la capacitatea muntelui de a avea cât mai multe pârtii de schi cu o
legătura coerentă între ele;
3) geologic, care presupun absenţa riscului de remodelare a spaţiului pentru schiat;
- 28 -
ADRIAN TRELLA MONTANOLOGIE
4. Principiul urbanizării
În toate situaţiile amenajării staţiunile turistice montane, locul amenajării, dictează atât opţiunile cât
şi modelele de urbanizare. Pentru aceasta cauza totdeauna se au în vedere:
a) configuraţia domeniului schiabil
b) mărimea domeniului schiabil amenajat sau potenţial
c) configuraţia sitului, a locului de unde se organizează pârtiile; situl trebuie sa fie cu o configuraţie
cât mai extinsa şi o orientare cât mai deschisa
d) calitatea sitului care este data de modul de expunere a pârtiilor de gradul de urbanizare a unei
staţiunii, de capacitatea de împădurire, toate aceste trebuie sa asigure: acces la pârtie, circulaţia uşoara a
schiorilor , dar şi posibilităţi de staţionare, servicii urbane de calitate (cazare, alimentaţie, agrement),
deplasarea comoda a turiştilor şi legătura strânsa a turiştilor cu domeniu schiabil.
În acest context, cele mai importante principii de urbanizare se refera la:
a) reducerea deplasărilor schiorului, dar şi a pietonilor
b) separarea funcţiilor (asigurarea circulaţiei schiorilor, dar şi a pietonilor şi a vehiculelor
c) posibilităţi de expunere la soare
d) crearea unui centru atractiv pentru distracţii
e) urbanizarea “in potcoava”- în general amplasarea pârtiilor se face în jurul unităţii de recepţie, dar
şi a unităţilor de comerciale şi de servicii
f) trebuie sa existe legături flexibile între diferitele construcţii din staţiunea montană prin ridicarea
unor galerii pietonale
g) circulaţia şi staţionarea mijloacelor de transport trebuie sa se facă prin spatele clădirilor de cazare,
alimentaţie, agrement
Pe baza principiilor stabilite în luarea în considerare a serviciului pentru amenajarea turistică a
muntelui, constituit din specialişti francezi, specialişti din tara noastră cunoscând particularităţile şi
specificul zonei montane pe baza următoarelor principii:
a) asigurarea accesibilităţii în staţiunile montane în cele mai moderne mijloace de transport
- 29 -
ADRIAN TRELLA MONTANOLOGIE
b) amenajarea domeniului schiabil dar şi crearea condiţiilor optime pentru practicarea altor sporturi
de iarna
c) crearea mijloacelor de transport pe cablu atât pentru acces agrement, cât şi pentru acces efectiv la
pârtia de schi
d) dimensionarea, structurarea şi amplasarea dotărilor pentru serviciile de baza (cazare, alimentaţie,
agrement) în funcţie de caracteristicile domeniului schiabil şi de transport
e) conjugarea optima a activităţilor turistice pentru sporturile de iarna cu amenajările de agrement
f) implicarea statului ca autoritate şi coordonator garant de credite pentru realizarea ofertelor de
prestigiu (concursuri internaţionale, festivaluri, etc.)
- 30 -
ADRIAN TRELLA MONTANOLOGIE
După părerea specialiştilor cele 4 componente ale produsului turistic constituie în fapt factorii de
marketing specifici staţiunii montane care trebuie sa tina seama de tendinţele manifestate de cererea
turistica. Factorii de marketing specific staţiunii montane sunt următorii:
1. lungimea şi calitatea pârtiilor de schi
2. indicatorul metri/ pârtie/loc de cazare
3. numărul şi calitatea tehnica a mijloacelor de transport pe cablu corelate cu capacitatea de cazare
4. structura şi diversitatea amenajărilor pentru practicarea sporturilor de iarna (pârtii pentru schi,
săniuş, bob, trambuline pentru sărituri, pârtii pentru schi fond şi patinoar)
5. structura şi diversitatea amenajărilor pentru sportul de vara (tenis, baschet, volei, nataţie,
echitaţie, tirul cu arcul, minigolf)
6. volumul şi gradul de confort al capacitaţilor de cazare
7. originalitatea ofertei produselor şi serviciilor turistice precum şi calitatea lor
Toţi aceşti factori se constituie concret în elementele care conferă atractivitatea staţiunii montane.
Evaluarea atractivităţii unei staţiuni montane se poate face tot pe baza diferitelor modele respectându-se
obligatoriu următoarele etape:
a) selectarea factorilor de marketing ai staţiunii
b) stabilirea importantei relative a fiecărui factor prin acordarea unei note de la 1 la 10
c) determinarea nivelului calitativ al fiecărui factor şi apoi cuantificarea (mărimea) acestuia
d) însumarea contribuţiilor fiecărui factor cu nivelul sau calitativ
e) însumarea contribuţiilor tuturor factorilor de marketing care trebuie sa dea o valoare sub 500
puncte
Atractivitatea maxima se apropie de 500 puncte. În practică, atractivitatea unei staţiuni montane
depinde pe lângă elementele de atracţie naturala şi de echipamentele pe care le oferă şi animaţia ce asigura
turiştilor participanţi la sejururile montane. În principal zonele montane amenajate sunt considerate cele
care îmbina o buna accesibilitate pentru turiştii cu o puternica atractivitate a elementelor naturale de atracţie
precum şi a elementelor de cazare, alimentaţie, agrement.
- 31 -
ADRIAN TRELLA MONTANOLOGIE
2. Buşteni. Este situata în judeţul Prahova, fiind aşezata la confluenta râurilor Valea Cerbului şi
valea Prahovei, include şi localitatea Poiana Ţapului. Altitudinea medie este de 900 m dar principalele
înălţimi depăşesc 1700 – 2000 m. Climatul general este temperat continental cu influente reci şi umede ce
dau specificul climatului alpin şi montan. Elementele de atracţie turistică naturala, precum şi potenţialul
turistic excepţional permit practicarea unei mari varietăţi de forme de turism ca: odihna, recreare, alpinism,
speologie, turism de week-end, etc.
3. Rarau. Se afla în judeţul Neamţ, pe teritoriul comunei Ceahlău incluzând şi satele Pârâul Mare şi
Bistricioara, se afla la o distanta de 390 km de Bucureşti. Este situata la poalele munţilor Ceahlău, la o
altitudine de 780-800m şi la 9 km de Izvorul Muntelui din Bicaz. Dispune de o paleta extinsa a elementelor
de atracţie turistica; climatul general este temperat continental predominând climatul montan; potenţialul
turistic favorizează practicarea celor mai variate forme de turism
4. Păltiniş. Face parte din judeţul Sibiu. Este situată la cea mai mare altitudine din tara, circa 1400m.
Este situata la poalele munţilor Cindrel şi a culmilor montane Păltiniş - 1410 m, culmea Poplaca la 1447m
şi vârful Oneşti. Prin fata staţiunii Paltinis curge pârâul Daneasa, afluent al Râului Mare, care la punctul
rapizi formează Cheile şi Gândul. Clima temperat continentala cu influente reci şi umede aduse de masele
de aer nord boreale. Favorizează practicarea unor forme variate de turism : odihna şi recreere, staţiunea
fiind înconjurata de sate turistice pitoreşti şi primitoare
5. Poiana Braşov. Situată în judeţul Braşov, este cea mai moderna şi cea mai solicitata staţiune
montană din tara noastră. Este aşezata la poalele munţilor Postavaru şi a munţilor Poiana Braşov.
Altitudinea e cuprinsa între 950 şi 1050 m. Climatul general este temperat continental, cu influente reci şi
umede. Profilul consacrat al staţiunii este turismul pentru practicarea sportului de iarna. Exista 13 pârtii
amenajate , 10 echipamente de transport pe cablu, 1 patinoar, trasee de schi fond şi o şcoala de schi.
6. Predeal, situat în judeţul Braşov, oraşul Predeal se afla la 1100 m. Mănăstirea Predeal a favorizat
apariţia staţiunii Predeal. Este situată de-a lungul cursului superior al râului Prahova la poalele munţilor
Bucegi, Clabucet, Predeal, iar în S-V la poalele munţilor Baiului şi Postavaru, având o clima temperat
continentala. Dispune de un real potenţial turistic nevalorificat, având noi perspective de dezvoltare
7. Semenic, este situată în Caraş Severin, pe teritoriul comunei Garama la altitudinea de 1400 m,
distanţa până la Bucureşti fiind de 440 km. Climatul este temperat continental, cu influenţe mediteraneene.
Potenţialul turistic şi elementele de atracţie turistică permit în continuare dezvoltarea zonei printr-o
valorificare mai complexa
8. Sinaia, este situată în judeţul Prahova, la poalele munţilor Bucegi în SE şi munţilor Baiul la SV,
fiind atestată documentar din 1690 odată cu ctitorirea mănăstirii Sinaia; climatul general este temperat
- 32 -
ADRIAN TRELLA MONTANOLOGIE
continental cu influente mai reci şi umede aduse de masele de aer alpin. Este considerata Perla Carpaţilor;
dotările pentru sporturile de iarna oferă posibilităţi multiple pentru turiştii amatori, aici aflându-se şcoli
pentru schi fond , şcoli pentru schi alpin şi snowboard; dispune de peste 12 pârtii de schi , 2 telecabine, 2
telescaune, o pârtie pentru săniuş şi o pârtie pentru bob iar domeniul schiabil este într-o continua
dezvoltare;
9. Stana de Vale. Situată în judeţul Bihor, se întinde într-o poiana larga, între culmile mai joase ale
munţilor Vladeasa şi Piatra Craiului. Climatul este continental moderat cu ierni blânde şi veri umede. O
mare atracţie a staţiunii o constituie Izvorul Minunilor dar potenţialul turistic este nevalorificat. Dispune de
o pârtie de schi amenajata şi altele neamenajate favorizând promovarea tuturor formelor turistice.
10. Vatra Dornei, este situata în judeţul Suceava, în tara Dornelor, la confluenta râurilor Dorna şi
Bistriţa Aurie. Deşi datează de la sfârşitul anului 1790, abia în 1806 sunt puse în valoare apele minerale,
nămolurile de turba, iar în 1845 se construiesc primele cabinete balneare. Din 1908 capătă statut de aşezare
urbana, incluzând şi localităţile Todireni, Rotu şi Algescu. E înconjurata de munţi joşi de altitudine mijlocie
din Carpaţii Orientali ca masivul Suhard, muntele Runh. Climat de depresiune submontană cu ierni lungi şi
reci (130 zile cu ninsoare) se caracterizează prin existenta a 37 de izvoare minerale carbogazoase. Dispune
de echipamente turistice variate şi mari posibilităţi de dezvoltare.
- 33 -
ADRIAN TRELLA MONTANOLOGIE
- 34 -
ADRIAN TRELLA MONTANOLOGIE
- 35 -
ADRIAN TRELLA MONTANOLOGIE
- 36 -
ADRIAN TRELLA MONTANOLOGIE
- 37 -
ADRIAN TRELLA MONTANOLOGIE
p) administrarea ariilor naturale protejate - ansamblul de măsuri care se pun în aplicare pentru
asigurarea regimului special de protecţie şi conservare instituit conform dispoziţiilor legale;
q) habitat natural - zonă terestră, acvatică sau subterană, în stare naturală sau semi-naturală, ce se
diferenţiază prin caracteristici geografice, abiotice şi biotice;
r) habitate naturale de interes comunitar - acele habitate care: (i) sunt în pericol de dispariţie în
arealul lor natural; (ii) au un areal natural mic ca urmare a restrângerii acestuia sau prin faptul că au o
suprafaţă restrânsă; sau (iii) reprezintă eşantioane reprezentative cu caracteristici tipice pentru una sau mai
multe dintre următoarele regiuni biogeografice: alpină, continentală, panonică, stepică şi pontică;
s) habitat natural prioritar - tip de habitat natural ameninţat, pentru a cărui conservare există o
responsabilitate deosebită;
t) stare de conservare favorabilă a unui habitat - se consideră atunci când: (i) arealul său natural şi
suprafeţele pe care le acoperă în cadrul acestui areal sunt stabile sau în creştere; (ii) are structura şi funcţiile
specifice necesare pentru menţinerea să pe termen lung; şi (iii) speciile care îi sunt caracteristice se află
într-o stare de conservare favorabilă;
u) habitatul unei specii - mediul natural sau seminatural definit prin factori abiotici şi biotici în care
trăieşte o specie în orice stadiu al ciclului biologic;
v) stare de conservare favorabilă a unei specii - starea în care: (i) specia se menţine şi este
susceptibilă să se menţină pe termen lung ca o componentă viabilă a habitatului său natural;
(ii) aria sa de repartiţie naturală nu se reduce şi nu există riscul să se reducă în viitor; (iii)
există un habitat destul de întins pentru ca populaţiile speciei să se menţină pe termen lung;
w) specie ameninţată - specie periclitată, vulnerabilă sau rară;
x) specie prioritară - specie periclitată şi/sau endemică pentru a cărei conservare sunt necesare
măsuri urgente;
y) specie de interes comunitar - specie care pe teritoriul Uniunii Europene este periclitată,
vulnerabilă, rară sau endemică.
- 38 -