P. 1
Turism montan

Turism montan

4.0

|Views: 2,533|Likes:
Published by pomper72000

More info:

Published by: pomper72000 on Feb 27, 2011
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as DOC, PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

06/26/2014

pdf

text

original

UNIVERSITATEA DE VEST „VASILE GOLDIŞ” DIN ARAD FACULTATEA DE INGINERIE

MONTANOLOGIE - note de curs -

dr. ing. Trella Adrian

ADRIAN TRELLA

MONTANOLOGIE

2009

-2-

ADRIAN TRELLA

MONTANOLOGIE

CUPRINS
CAPITOLUL I. TURISMUL. ASPECTE GENERALE......................................................................4 1.1 Introducere..............................................................................................................................4 1.2. Rolul turismului în economie .................................................................................................5 1.3. Promovarea turismului ..........................................................................................................6 1.4. Formele serviciilor turistice şi descrierea lor..........................................................................9 1.5. Principalele prevederi ale legislaţiei româneşti referitoare la turism ...................................12 CAPITOLUL II TURISMULUI MONTAN. DEFINIŢIE, TIPOLOGIE, IMPORTANŢĂ....................16 2.1. Definiţii..................................................................................................................................16 2.2 Tipologia unităţilor taxonomice amenajate pentru turism ....................................................18 2.3. Locul turismului montan în economia locala şi naţionala.....................................................20 2.4. Oferta turismului montan în tara noastră.............................................................................21 2.5. Oportunităţi şi limite ale dezvoltării turismului montan.........................................................23 CAPITOLUL III STAŢIUNEA MONTANĂ .....................................................................................25 3.1. Staţiunea turistică.................................................................................................................25 3.2 Clasificarea staţiunilor turistice montane..............................................................................26 3.3. Principii de proiectare şi dezvoltare a staţiunilor turistice montane.....................................27 3.4. Amenajarea domeniului schiabil şi crearea mijloacelor de transport pe cablu....................30 3.5. Factorii de succes a unei staţiuni montane..........................................................................30 3.6. Principalele staţiuni turistice din tara noastră.......................................................................31 CAPITOLUL IV PROTECTIA MEDIULUI ÎN ZONA MONTANĂ...................................................35 4.1. Probleme legate de degradarea mediului............................................................................35 4.2. Rolul statului în protecţia mediului.......................................................................................35 4.3. Noţiuni privitoare la ariile naturale protejate ........................................................................36

-3-

ca element al turismului./ km 2 în restul regiunilor. între cel puţin două puncte. ASPECTE GENERALE 1. clientela potenţială. TURISMUL. de activităţile practicate în aceste areale. la nivelul anului 1999 densitatea populaţiei era de circa 100 loc./ km2 în regiunile N-E şi S şi între 60 şi 80 loc. Excursia este o vizită cu durata de cel mult o zi. într-un camping rural sau într-un sat de vacanţă familial. În acest context. reţelele folosite etc. În practică se foloseşte un singur indicator pentru a deosebi aşezările rurale de cele urbane şi anume numărul de locuitori/km2. în funcţie de sezonul ales. indicând orice călătorie care se face cu un motiv anume.turnus – mişcare circulară (călătorie cu întoarcere la punctul de rezidenţă) – tourisme – turizem – tourism – tourismo – tourismus -4- . situate în locuri diferite. Călătoria este o noţiune care presupune deplasarea unei persoane cu sau fără un vehicul. cel care efectuează călătoria purtând numele de călător.1 Introducere Turismul reprezintă ansamblul activităţilor non-lucrative ale omului în afară de aria de rezidenţă având ca scop agrementul (petrecerea plăcută a timpului liber). unde se pot distinge elementele primirii şi cazării turiştilor în cadrul rural. Prin recreere (lat. Oferta turistică. utilizându-l aşa cum doreşte el. de plecare şi de destinaţie. recreare – refacere sau reîmprospătare) se înţelege tot ceea ce un individ întreprinde în timpul liber pentru revitalizare.ADRIAN TRELLA MONTANOLOGIE CAPITOLUL I. În ţara noastră./ km2. fie de la o activitate de petrecere a timpului liber. autorul ei fiind vizitatorul. Vizita este noţiunea cu înţelesul cel mai apropiat de turism. produsul turistic include întotdeauna cazarea la un locuitor. Motivaţia călătoriilor turistice în zonele rurale este reprezentată de cadrul natural nealterat. Originea termenului latină: franceză: rusă: engleză: italiană: germană: . în timp ce turismul este o vizită în care persoana petrece cel puţin o noapte într-un loc special de găzduire situat în locul vizitat. de la un circuit pe o anumită temă sau într-o anumită regiune. de tradiţii şi obiceiuri. se exprimă pornind fie de la un sejur. într-un han sătesc. prin timp liber desemnăm timpul asupra căruia dispune absolut liber. În cazul excursiilor de aproximativ o zi. iar la nivelul Uniunii Europene aşezările rurale au o densitate de până la 100 loc.

ponderea acesteia în crearea produsului intern brut al acestor ţări fiind. comercială şi turistică (export şi import). ele ne-reprezentând factori ai producţiei de mărfuri De altfel. ♦ contribuţia turismului la crearea produsului intern brut. în sectorul terţiar. ♦ specializarea forţei de muncă din această activitate specifică. în statele membre ale Uniunii Europene aproape 20 milioane persoane sunt implicate direct sau indirect în activitatea turistică. care face referire la caracteristicile localităţii. comerţul invizibil grupează toate tranzacţiile economice care nu au ca obiect schimbul de mărfuri corporale şi transferul de capitaluri. apoi definitiv. Rolul turismului în economie Dată fiind natura sa şi formele concrete de exprimare. ♦ valoarea capitalului fix (actualizată) încorporată în baza tehnico-materială a turismului şi compararea ei cu cea existentă în întreaga economie naţională. dau naştere la intrări şi ieşiri de valută. cum ar fi: rolul ei ca destinaţie turistică. acestor operaţiuni li se atribuie denumirea de comerţ cu servicii non-factor.2. ca turismul să fie inclus în conceptul de comerţ invizibil. raportul turişti/rezidenţi. de 4%. ♦ încasările obţinute din turismul internaţional în totalul exportului de mărfuri şi servicii. pe plan internaţional s-a acceptat. comerţul invizibil se referă la acele prestări de servicii care. în afara celei economice. prin funcţia lui de consumator. tipuri -5- . la început în mod convenţional. Potrivit teoriei economice generale. o constituie dimensiunea social-culturală. în medie. articole cu specific local. Pentru a oferi doar un singur exemplu este suficient să arătăm că. încadrată. Turistul. în prezent. în relaţia dintre rezidenţi. În cadrul acestui impact o dimensiune importantă. Impactul turismului montan asupra comunităţilor locale se evidenţiază prin dimensiunea extensivă.ADRIAN TRELLA MONTANOLOGIE 1. aduce o creştere a veniturilor localnicilor. mai exact o anumită specializare în interiorul pieţei mondiale a turismului. Prin asimilare cu exportul şi importul de mărfuri. În practica internaţională. Dubla manifestare. achiziţionează amintiri. demonstrează şi un anumit nivel de specializare internaţională în turism. în literatura de specialitate sunt precizate criteriile care pot fi luate în considerare atunci când considerăm turismul ca ramură distinctă a economiei naţionale. diferite bunuri etc. natura activităţii turistice. Dintre acestea menţionăm câteva: ♦ ponderea populaţiei ocupată în unităţile şi instituţiile cu profil turistic în totalul populaţiei active a unei ţări. datorită faptului că turiştii. pe lângă serviciile de cazare mai solicită şi servicii de alimentaţie.

Ministerul Turismului oferă „Prezentarea gratuită a ofertei turistice a pensiunilor turistice şi agroturistice în materiale de promovare turistică şi în acţiuni de promovare întreprinse de birourile de informare turistică din ţară şi din străinătate ale ministerului”. ♦ promovarea prin intermediul unor agenţii turistice touroperatoare sau detailiste. sport. De asemenea. 187/1998 privind aprobarea OUG nr. Pot face parte din categoria turiştilor toate persoanele care călătoresc într-o serie de scopuri cum ar fi: petrecerea timpului liber. promovarea pensiunilor turistice şi agroturistice se realizează prin mai multe forme şi mijloace publicitare şi anume: ♦ înscrierea în cataloagele de promovare a ofertei agroturistice specifice. ♦ prezentarea ofertei agroturistice la târguri. ANTREC şi filialele judeţene) sau internaţionale (EUROGÎTES. pelerinaje religioase sau de alt ordin. interne sau străine. în afară de membrii echipajelor mijloacelor de transport străine aflate în reparaţii sau escală şi care apelează la serviciile de cazare – masă din acea ţară. motive profesionale. Pot fi incluşi.. naţionalii rezidenţi. recreere. fie unor categorii bine identificate de clienţi. având în centrul atenţiei destinaţiile turistice pe care urmăreşte să le facă cunoscute.ADRIAN TRELLA MONTANOLOGIE de turişti. literatura de specialitate menţionează că în turismul rural se poate acţiona în două direcţii: ♦ promovarea imaginii. În regiunile turistice. ♦ tipărirea de către prestatorii de servicii turistice (fermieri sau asociaţii turistice locale) de pliante. -6- . care implică nemijlocit operaţiunile de comercializare. comunităţile locale trec printr-o secvenţă de reacţie. presa scrisă). alin.. realizarea de tratamente medicale. ♦ promovarea prin mass-media (audio-vizuală. de asemenea. Date fiind legăturile foarte strânse dintre promovare şi vânzări. prin Legea nr. fie întregului public. Promovarea turismului Acţiunile promoţionale în domeniul turismului vizează atât atragerea unor noi clienţi. ♦ promovarea vânzărilor. ♦ colaborarea cu diverse organisme specializate interne (OVR. D. schimbându-şi percepţiile pe măsura experienţei. expoziţii şi burse de turism. ca urmare a dezvoltării turismului în zonă. 2. misiuni. în rândul turiştilor străini nerezidenţi. Raportul turişti/rezidenţi oferă informaţii asupra intensităţii fluxului turistic. alte asociaţii europene de profil). pasagerii aflaţi în croazieră care debarcă pentru vizită ţinutul etc.3. art. sezonalitate etc. 1. cât şi păstrarea celor vechi adresându-se direct sau prin reţelele de intermediari. 63/1997. alţi agenţi economici interesaţi. hărţi. ghiduri etc.

ADRIAN TRELLA ♦ promovarea ofertei agroturistice prin reţeaua INTERNET. informaţii despre bucătăria familiei (mâncăruri şi produse specifice). cu toate informaţiile necesare pentru identificarea gospodăriei în funcţie de mijloacele de transport cu care se deplasează turistul. La acest nivel. ce poate orienta un potenţial turistic. câte mese pot fi asigurate (mic dejun. botezuri etc. cu zonele de atracţie. un îndrumar agroturistic. zonă agroturistică. informaţii privind preţul cazării. urmând ca amănuntele să fie oferite de lista agenţiilor teritoriale. schiţă cu amplasarea gospodăriei faţă de şosele. mese oficiale. prânz. informaţiile oferite vor fi de ordin general. La nivel naţional există un ghid. alte elemente specifice de reclamă a gospodăriei (artizanat. pajişti pentru jocuri. -7- . materialul trebuie să inventarieze totalitatea gospodăriilor care sunt amenajate pentru turism dar va include şi informaţii referitoare la ansamblul teritoriului. În materialul publicitar respectiv se recomandă a fi prezentat pe scurt şi satul.). banchete. La nivel regional se va avea în vedere elaborarea unui material mai amplu. dacă sunt admise animalele turiştilor. care să prezinte imagini sugestive din zona respectivă. comuna din care face parte gospodăria. promovarea se poate face prin intermediul unui material publicitar scris – ghid turistic de exemplu. care să surprindă mai multe elemente caracteristice ale ansamblului respectiv (de exemplu: turism rural în Ţara Oaşului. drumuri şi căi de acces.. şezlonguri. MONTANOLOGIE La nivelul gospodăriilor acesta se poate realiza prin editarea de ghiduri proprii sau pliante în care să fie prezentată atât gospodăria respectivă cât şi împrejurimile. al mesei şi al serviciilor etc. La nivelul de sat. elemente de inedit care pot fi întâlnite etc. terenuri de sport şi agrement în apropiere sau în zonă. produse agroalimentare specifice). informaţii despre gospodărie. agroturism în Oltenia). mese în familie. avându-se în vedere următoarele elemente: situarea gospodăriei în vatra satului. Indiferent de prezentare. cu adresele şi numerele lor de telefon. comună. cină) şi felul meselor ce pot fi asigurate (aniversări. sau sub forma unei casete video. mese pentru evenimente familiale – nunţi. condiţii de cazare şi confort. agroturism în Bucovina. meşteşuguri.

vor beneficia de facilităţile enumerate. turismul fiind una din afacerile care pot exploata Internet-ul la maxim. posibilităţi de ameliorare cu apă (caldă şi / sau rece). ♦ organizarea unor expoziţii în miniatură pentru că dispun de o varietate de produse de artă populară tradiţională (cusături. situaţia este diferită. materialele publicitare elaborate se pot clasifica în materiale ce conţin informaţii de detaliu şi materiale ce conţin informaţii generale. zona respectivă: mijloace de transport. creativitatea. alte informaţii despre gospodărie (număr de animale. ♦ publicitatea făcută cu prilejul unor târguri. suprafaţa de teren a gospodăriei) etc. potrivit căreia clienţii care vor veni. prilej cu care vor putea fi distribuite şi pliante prezentând zona şi posibilităţile de practicare a agroturismului. distanţa faţă de cele mai apropiate oraşe. ♦ prezentarea celor mai interesante elemente ale programului agroturistic (acele aspecte care pot trezi interesul turiştilor). întro măsură destul de mare. originalitatea. Se recomandă ca ele să conţină în mod obligatoriu: ♦ prezentarea cât mai amănunţită a gospodăriei: număr de camere. având ca rezultat obţinerea satisfacţiei dorite. vilele. pot fi avute în vedere pentru ca alături de elementele concrete să contribuie la realizarea unui material atractiv şi interesant. Dacă în privinţa materialelor cuprinzând informaţii generale. Acest gen de materiale publicitare trebuie să fie foarte concrete şi cât mai sugestive. cu mâncăruri tradiţionale sau degustări de vinuri. posibilităţi de încălzire. felul acestora. număr de locuri de cazare în fiecare cameră. intensivitatea. La acestea se adaugă o serie de modalităţi de promovare specifice turismului rural (agroturismului): ♦ organizarea de mese. ♦ prezentarea modului în care se poate ajunge în satul. dotări amenajări. pe anumite trasee turistice frecventate (hanuri. nu sunt suficiente pentru a asigura calitatea politicii de promovare. amplasarea gospodăriei. -8- .). mediul natural sau elemente ale acesteia prezentate într-un pliant. felul acestora. durata călătoriei. fermele.ADRIAN TRELLA MONTANOLOGIE După caracterul informaţiilor pe care le conţin. şi de continuitatea ei. fructe sau alte produse specifice. împletituri. în cadrul materialelor incluzând informaţii de detaliu. Reuşita promovării depinde. manifestări prilejuite de anumite obiceiuri (agricole îndeosebi). moteluri). gospodăriile. sărbători locale. Casele. vase de lut etc. Ideea de bază a promovării agroturismului este aceea a prezentării unei „promisiuni”. Site-urile web reprezintă un instrument excelent pentru a furniza informaţii de calitate şi pentru a promova într-un mod profesionist toate atracţiile turistice şi etno-culturale de care dispune România..

ro etc. chiar deprinderi noi. acum fiind utilizată de câteva zeci de mii de firme româneşti.ro.org/links/Travel. Site-urile dorna.ro/rural. din orice colţ al lumii.000 de cititori unici şi mai mult de 100. cazarea.4. agrementul. O asemenea orientare a serviciului oferit oamenilor imprimă turismului caracterul unui important instrument în realizarea unei noi calităţi a vieţii. serviciul turistic trebuie să asigure condiţii pentru refacerea capacităţii de muncă. hrană). www. www. care în scurt timp a reuşit să adune la un loc ofertanţi de produse turistice şi clienţi potenţiali. asistenţa medicală. în urma efectuării consumului turistic.suceava. Alte adrese utile: www.ecovalahia. constituit sub forma unui produs turistic complex format din o serie de subproduse turistice cum sunt: transportul.suceava. O altă cerinţă a consumului turistic.com este primul site românesc de promovare turistică a ţării. cotidiene (odihnă. O parte a activităţilor ce dau conţinut prestaţiei turistice vizează deci acoperirea unor necesităţi obţinute. la care serviciul turistic. http://romania. serviciul turistic se prezintă ca un ansamblu de activităţi ce au ca obiect satisfacerea tuturor nevoilor turistului în perioada în care se deplasează şi în legătură cu aceasta. este chemat să contribuie efectiv. această metodă de promovare a serviciilor turistice a căpătat amploare şi în ţara noastră. pe un server din SUA. de asemenea. 1. aceste cifre fiind garanţia pentru firmele prezentate că ofertele lor sunt analizate şi că prin intermediul acestui mijloc de promovare. www. o firmă specializată în dezvoltarea de servicii de promovare a turismului românesc pe Internet. altele prezintă caracteristici specifice turismului şi respectiv formelor particulare de manifestare a acestuia. etc. În ultimii ani. evidenţiindu-se prin design şi calitatea informaţiilor furnizate. Formele serviciilor turistice şi descrierea lor Serviciul turistic reprezintă o parte din serviciile economiei naţionale. prin conţinutul său.RoTravel. etc. Prin natura lui.ro. care pot fi procurate şi citite de către orice persoană conectată la Internet. o constituie asigurarea unei odihne active a turistului. în prezent site-ul are peste 50. adică la consumator. Ca rezultat al creşterii -9- .suceava. humor. cunoştinţe. având un rol deosebit de important în atragerea turiştilor străini.000 pagini vizitate pe lună. site-ul a reuşit să se impună în scurt timp ca fiind cel mai important ghid turistic al României de acest tip. simultan cu petrecerea plăcută şi instructivă a timpului liber. înlocuiesc cu succes pliantele publicitare şi reclamele în revistele de specialitate din ţară şi din străinătate. Acest site este realizat de firma Norbert Computer.ADRIAN TRELLA MONTANOLOGIE Aceste pagini web pot fi considerate „pliante electronice”. Publicat pe Internet în luna mai 1997. el trebuie astfel conceput încât. masa.ro. individual să dobândească un plus de informaţii. reclamele lor ajung acolo unde trebuie. Astfel.turism.

ADRIAN TRELLA MONTANOLOGIE productivităţii muncii şi perfecţionării proceselor de conducere. Astfel. activităţi economice privind producerea şi vânzarea de bunuri pentru turişti. O altă caracteristică a serviciilor turistice o reprezintă coincidenţa. Principalele activităţi cuprinse în ansamblul prestaţiei turistice pot fi sintetizate astfel: ♦ ♦ ♦ ♦ activităţi economice implicate în serviciile de cazare-masă. simultaneitatea execuţiei şi consumatorii serviciilor. orice neconcordanţă de timp sau loc se soldează cu pierderi de ofertă şi/sau cereri neacoperite. se măresc dimensiunile timpului liber. în sensul eliminării sau simplificării unor probleme de circulaţie. Această caracteristică generează o serie de facilităţi în organizarea activităţii. Serviciile turistice sunt. intangibile. Astăzi se manifestă un proces continuu de îmbogăţire a conţinutului prestaţiei turistice cu noi tipuri de activităţi . al promovării pe scară largă a progresului ştiinţific şi tehnic se reduce săptămâna de lucru. dar creează şi dificultăţi. Faptul că prestaţiile turistice se exteriorizează. Aceste elemente pot intra în proporţii diferite în alcătuirea produsului final. activităţi economice implicate în transportul turiştilor.ca expresie a receptivităţii şi adaptabilităţii turismului la schimbările intervenite în structura nevoilor de consum. alimentaţie. de asemenea. prezenţa în acelaşi loc a prestatorului şi beneficiarului. pentru realizarea lor efectivă. O altă particularitate a serviciului turistic. de climă. Neîndeplinirea acestor cerinţe are efecte nefavorabile atât asupra volumului activităţii realizate cât şi asupra satisfacerii nevoii sociale. în timp şi spaţiu. Caracteristica de substituire a unor activităţi trebuie fructificată în scopul stimulării interesului pentru consumul turistic şi nu pentru acoperirea unor deficiente organizatorice sau de altă natură. a creşterii rolului în formarea şi educarea oamenilor. . în cele mai multe situaţii.10 - . sub forma unor activităţi.) furnizate de organizator. Prestaţia turistică se caracterizează şi prin complexitate: ea este rezultatul diferitelor combinaţii între elemente decurgând din condiţiile naturale şi geografice. cele mai multe fiind legate de comercializarea vacanţelor. neavând posibilitatea să cunoască serviciile sau să le evalueze înainte de cumpărare. zilnic şi săptămânal. turistul manifestă neîncredere şi corespunzător reţineri în formularea deciziei de cumpărare. de istorie. participarea unui număr mare de prestatori la realizarea acesteia. respectiv. cazare. activităţi economice şi neeconomice privind serviciile de divertisment.proces specific şi turismului românesc . după cum se şi pot substitui. întrucât în aceste situaţii substituirea este în detrimentul unor programe turistice de conţinut. agrement etc. a producţiei şi consumului lor. de cultură şi civilizaţie) specifice fiecărei ţări sau zone şi serviciile (transport. dependentă de structura sa complexă este eterogenitatea şi. impune.

MONTANOLOGIE Principalele prestaţii şi succesiunea solicitării ar putea fi următoarea: 1. Dezvoltarea şi calitatea serviciului de cazare sunt dependente. prin conţinutul său. case de odihnă. 5. serviciul de cazare este influenţat de dotarea cu personal a capacităţilor de cazare. serviciile de cazare asigură o bună valorificare a potenţialului turistic. Serviciul de cazare vizează. El este produsul a ceea ce se numeşte industria pensiuneieră . a disponibilităţilor de forţă de muncă. 3. În al doilea rând. în primul rând.) adecvate. birouri de turism. în cazul în care călătoria comportă utilizarea mai multor mijloace de transport. care să ofere turiştilor condiţii optime şi care să îndeplinească. În acest context. dimensiunile circulaţiei turistice şi posibilităţile de valorificare a patrimoniului. asociat acestuia. reprezentanţi etc. care are menirea de a asigura favorabil desfăşurării consumului turistic.sector care. a capacităţii bazei tehnico. alimentaţia şi prestaţiile auxiliare acesteia. decurgând din exploatarea capacităţilor de cazare.. popasuri turistice etc. înglobează ansamblul activităţilor desfăşurate în spaţiile de cazare. Prin atracţia exercitată. neconcordanţa între nivelul confortului oferit şi exigenţele turiştilor. transferul turiştilor şi bagajelor la pensiune sau de la un mijloc de transport la altul. hanuri. prin contracte directe şi prin intermediul materialelor publicitare. şi eficienţa acestei activităţi. de existenţa unei baze tehnico-materiale de cazare (pensiuni. fiind alcătuit dintr-un grupaj de prestaţii oferite turistului pe timpul sejurului în unităţile de cazare. de organizarea muncii în unităţile de pensiune. 7. Industria pensiuneieră şi respectiv calitatea serviciului de cazare influenţează nu numai dezvoltarea turismului. 6. 4. cu dotări corespunzătoare. după caz. acţiunile de propagandă şi informare turistică. crearea condiţiilor şi confortul pentru adăpostirea şi odihna călătorului. cabane. Serviciul de cazare se prezintă ca o activitate complexă. ca şi numărul mic al lucrătorilor sau slaba lor pregătire influenţează negativ calitatea prestaţiei turistice şi.ADRIAN TRELLA ♦ activităţi legate de organizarea turismului. 8. 2. respectiv a minimului de servicii solicitate şi stabilirea programului de desfăşurare a acţiunii. insuficienţa spaţiilor de cazare. de nivelul de calificarea lucrătorilor. moteluri. în accepţiunea actuală. în general. transportul turiştilor pe ruta de întoarcere. cazarea şi serviciile suplimentare oferite de unităţile de pensiune. precum şi o serie de alte facilităţi de care beneficiază turistul pe durata transportului. contractarea aranjamentului. realizate de agenţii de specialitate. transportul şi. agrementul în varietatea formelor sale. echiparea lor necorespunzătoare.11 - . şi alte funcţii. de-a lungul tuturor momentelor anterioare este necesară prezenţa activităţii de relaţii publice. prin intermediul acesteia..

repararea unor obiecte din dotarea turistului. pături etc. ce întregesc funcţia de cazare. Principalele prevederi ale legislaţiei româneşti referitoare la turism Reglementări generale: În ceea ce priveşte cadrul legislativ pentru înfiinţarea şi funcţionarea unităţilor din sectorul turismului menţionăm: ♦ Legea nr. asigurarea parcării autoturismelor etc. ♦ activităţi comerciale. manipularea bagajelor. păstrarea obiectelor de valoare. Din categoria serviciilor pensiuniere complementare. care acţionează în domeniul turismului. 31/1990 privind societăţile comerciale oferă cadrul necesar înfiinţării unor societăţi care au ca obiect de activitate turismul. Printre principalele activităţi ce dau conţinut serviciul pensiuneier.5. 54/1990 privind organizarea şi desfăşurarea unor activităţi economice pe baza liberei iniţiative. Construcţiilor şi Turismului şi HG 413/2004 privind organizarea şi funcţionarea Autorităţii Naţionale pentru Turism.) 1.ADRIAN TRELLA MONTANOLOGIE materiale. de tipul organismelor neguvernamentale. cu inventar suplimentar (perne pentru paturi suplimentare. de atractivitate a produsului turistic şi indirect de creştere a eficienţei comercializării lui. la cererea clienţilor. spălatul şi călcatul lenjeriei. se pot menţiona: primirea şi distribuirea în pensiune a corespondenţei turiştilor servicii de schimb valutar. ♦ serviciile de informare şi intermediere. conducând la realizarea unor coeficienţi superiori de exploatare. ♦ Legea nr. ♦ Decretul – Lege nr. conceput în ideea satisfacerii complexe a cererii turiştilor şi călătorilor. prin care se acordă posibilitatea creării unor forme asociative cu personalitate juridică. Tot în această grupă se cuprinde dotarea camerelor. De asemenea. complexitatea serviciilor de cazare. ♦ alimentaţia şi serviciile producătoare. ♦ activităţile cu caracter special. Calificarea profesională .12 - . se numără: ♦ cazarea propriu-zisă şi activităţi complementare ei. 21/1924. legate de asigurarea acesteia. ♦ activităţi cultural-artistice şi de agrement. curăţirea hainelor şi a încălţămintei. diversitatea lor reprezintă un factor de prestigiu. ♦ HG 412/2004 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Transporturilor.

Legea stipulează şi primirea de către instituţiile de învăţământ şi de cercetare ştiinţifică din zona montană. ♦ Învăţământ postliceal. precum şi proiectele de investiţii pentru fermele didactice şi dotările specifice. Definirea celor două forme de turism rural este următoarea: Pensiunile turistice sunt structuri turistice cu o capacitate de cazare de până la 20 camere. prin ciclul inferior al liceului sau şcoala de arte şi meserii. a căror bază materială va include ferme didactice. dacă fac dovada că prin activitatea lor contribuie la dezvoltarea zonei montane. 20/4 aprilie 1995 reglementează activitatea comisiilor tehnice de verificare a fermelor şi pensiunilor agroturistice. prin Agenţia Naţională a zonei Montane şi Ministerul Educaţiei şi Cercetării. ♦ Conform legislaţiei în vigoare. Pensiunile agroturistice erau denumite în Legea 145/1994 ferme agroturistice. Autorizări. ♦ Învăţământ secundar superior. denumire pe care o regăsim în OMT nr. Pensiunile agroturistice sunt pensiunile turistice care asigură o parte din alimentaţia turiştilor cu produse proaspete din producţia proprie. Pădurilor şi Dezvoltării Rurale. asociaţiile familiale şi societăţile comerciale. organizate ca exploataţii agroturistice montane.13 - . . funcţionând în locuinţele cetăţenilor sau în clădiri independente. omologări. categoriile de agenţi economici care pot organiza servicii turistice rurale sunt: ♦ persoanele. clasele IX-X. Învăţământul agromontan se poate realiza şi în cadrul sistemului de formare profesională continuă prin organizarea de şcoli de arte şi meserii cu profil de agricultură montană. Nominalizarea şcolilor cu profil agromontan. 20/1995 şi al cărui conţinut este în vigoare. vor fi avizate şi asigurate de Ministerul Agriculturii. de terenuri agricole pentru loturi experimentale. în folosinţă gratuită. iar formele sub care este identificat turismul rural sunt pensiunile turistice şi pensiunile agroturistice. respectiv pentru cercetare. de referinţă.ADRIAN TRELLA MONTANOLOGIE ♦ Legea 347/2004. clasele XII-XIII. Legea Muntelui. atestări: ♦ OMT nr. reglementează învăţământul agromontan preuniversitar ca parte integrantă a sistemului naţional de învăţământ şi cuprinde următoarele niveluri: ♦ Învăţământ secundar inferior. care asigură în spaţii special amenajate cazarea turiştilor şi condiţii de pregătire şi servire a mesei. precedat de anul de completare.

telex. specifice pensiunilor turistice şi a pensiunilor agroturistice. turismul rural se poate organiza şi funcţiona în întregul spaţiu rural din şes. dobânda suportată de beneficiarii creditelor va reprezenta 50% din nivelul dobânzii de pe piaţa bancară. pensiunilor agroturistice. întreprinse de birourile de informare turistică din ţară şi din străinătate ale Ministerului Turismului. O. 510 din 28. din partea consiliilor locale. inclusiv în satele şi comunele care aparţin de oraşe şi municipii. Acesta conţine metodologia şi criteriile de . pentru dezvoltarea şi exploatarea pensiunilor turistice şi agroturistice. gazului metan şi a asociaţiilor profesionale.2002. fax). 63/1997 privind stabilirea unor facilităţi pentru dezvoltarea turismului rural prevede următoarele înlesniri speciale pentru persoanele fizice. serviciilor de telecomunicaţii utilizate de pensiunile turistice şi pensiunile agroturistice cu o capacitate de cazare de până la 5 camere inclusiv. Cele mai recente reglementări legislative privind clasificarea structurilor de primire turistice sunt date de Ordinul Ministerului Turismului nr. OG 63/1997 nu se mai limitează doar la zona montană. cu o capacitate de cazare de până la 10 camere inclusiv.ADRIAN TRELLA MONTANOLOGIE Agenţii economici menţionaţi mai sus beneficiază de un statut juridic similar cu cel al întreprinderilor mici şi mijlocii. Pot primi asistenţă tehnică de specialitate sub toate formele din partea Ministerului Turismului şi a Beneficiază de cuprinderea ofertei turistice a pensiunilor în materialele de promovare turistică Prezentarea ofertei pensiunilor turistice şi a pensiunilor agroturistice în acţiunile de promovare Includerea în programele instituţiilor de învăţământ cu profil turistic sau agricol a problemelor Scutirea de la plata impozitului de venit pe o perioadă de 10 ani a pensiunilor turistice şi a Plata la tariful stabilit pentru consumul de uz casnic.14 - . a energiei electrice. editate de Ministerul Turismului. Li se pot acorda priorităţi la instalarea de linii pentru telecomunicaţii (telefon. Acordarea de credite cu dobândă preferenţială pe o perioadă de maximum 10 ani pentru dezvoltarea şi/sau modernizarea capacităţilor de cazare. deal şi munte.G. chiar dacă nu îndeplinesc condiţiile de număr de angajaţi şi venit anual şi se pot bucura de facilităţi acordate acestora potrivit legii.06. din rezervele de terenuri aflate la dispoziţia acestora. Conform legii. Delta Dunării şi litoralul Mării Negre. În ceea ce priveşte aria de desfăşurare a turismului rural. asociaţiile familiale şi societăţile comerciale care au ca obiect de activitate turismul rural şi agroturismul: Pot primi suprafeţe de teren pentru construcţii.

acordat potrivit legislaţiei în vigoare. statul poate acorda diferenţiat indemnizaţii compensatorii de handicapuri naturale producătorilor agricoli. după caz (OUG 58/1999. prin relaţia turistprestator de servicii agroturistice. Protecţia turiştilor se regăseşte şi în alte acte normative ale Guvernului României. reduceri de tarife pentru elevi. precum şi crearea de produse turistice pe teritoriul României pot fi realizate numai de către agenţii economici din turism. invalizi. în scopul protecţiei turiştilor. în funcţie de politica tarifară. rezolvarea neconcordanţei între serviciile oferite şi calitatea lor cu serviciile şi tarifele pachetului de servicii vândut de firmă. salariaţi ai Ministerului Turismului. veterani. vânzarea serviciilor şi a pachetelor de servicii turistice.15 - etc. . oferirea. riscul financiar etc. următoarele categorii de gratuităţi sau facilităţi: gratuităţi pentru cazarea copiilor sub 7 ani. ziarişti invitaţi străini. handicapaţi Legea 347/2004 menţionează că producătorii agricoli din zona montană beneficiază de sprijinul financiar din partea statului. comercializarea. pensionari. rentabilitatea activităţii. agenţii economici vor stabili: tarife pentru cazarea turiştilor pe cont propriu. În acest sens. tarifele de cazare practicate de agenţii economici. cap. tarife pentru turiştii veniţi organizat. 28). sezon. În toate situaţiile. gazdele au obligaţia să specifice dacă tarifele includ sau nu contravaloarea micului dejun.). datorate restricţiilor privind utilizarea agricolă a terenurilor situate în arii protejate sau în zone defavorizate natural. art. Agenţii economici deţinători de structuri turistice corespunzătoare pot stabili.ADRIAN TRELLA MONTANOLOGIE clasificare pentru toate tipurile de structuri de primire turistice cu funcţiuni de cazare şi de alimentaţie publică din România. iar pentru compensarea scăderii veniturilor populaţiei din zona montană. Protecţia turiştilor Găzduirea turiştilor la pensiunea turistică rurală sau pensiunea agroturistică se face atât prin rezervarea de locuri printr-o agenţie de turism sau alt agent economic. În temeiul HG 805/2001. ceea ce se stipulează în actele normative privind contractarea şi derularea serviciilor turistice. deţinătorii de structuri corespunzătoare primirii turistice calificate.. De aceea. obligaţia să specifice dacă tarifele includ sau nu contravaloarea micului dejun. IV. posesori de licenţe în turism sau de certificat de clasificare. serviciile trebuie să se realizeze în deplină siguranţă (protecţia fizică şi igienico-sanitară. gradul de ocupare. precum: OUG 107/1999 şi HG 237/2001. se determină de aceştia în mod liber. autorizaţi de Ministerul a Turismului. care vor fi exprimate în lei/zi/loc tip de cameră şi vor fi afişate vizibil. . văduve de război. cât şi direct. pe baza cererii şi ofertei şi a calităţii serviciilor asigurate. studenţi.

Activitatea turistică care are la bază o strânsă legătură cu mediul ambiant natural şi uman din zona montană.16 - . El nu poate fi disociat de viaţa economică. Definiţii Apreciat deseori ca un perimetru cu o activitate restrânsa muntele nu a reprezentat o prioritate pentru progresele de valorificare a resurselor naturale de turism. unităţi de cazare. Este o formă de turism care se desfăşoară în mediul montan care prezintă următoarele caracteristici: valorifică resursele turistice montane (naturale. staţiunile. atât în infrastructura cât şi în alte domenii. fiind în conexiune directă cu celelalte activităţi din zonă. Ansamblul activităţilor turistice care se desfăşoară în mediul montan. hoteluri rurale. au identificat o serie de tendinţe generale ale cererii şi consumului turistic. de alimentaţie şi în acelaşi timp prezenţa neconvingătoare în staţiunile turistice cu real specific montan. culturale. pensiunile şi fermele agroturistice). valorifică suprastructura turistică (mijloace şi căi de acces. IMPORTANŢĂ 2. Turismul montan are un caracter complex. modificările intervenite în structura pe categorii de vârstă şi a transformării turismului într-un fenomen de masă. fapt atestat în tara noastră de echiparea relativa modesta atât calitativ cât şi cantitativ. DEFINIŢIE. În acest context pornind de la necesitatea reconsiderării zonei montane în prezentul curs vom încerca o jalonare de ansamblu a principalelor direcţii de acţiune în vederea înscrierii produsului turistic montan între componentele de competitivitate ale turismului romanesc. . b. Reprezintă un factor de dezvoltare a unor activităţi conexe cu efecte benefice asupra nivelului veniturilor având un „efect multiplicator“ pentru dezvoltarea altor activităţi tangente turismului.ADRIAN TRELLA MONTANOLOGIE CAPITOLUL II TURISMULUI MONTAN. Analiştii turismului. urmărind evoluţia industriei ospitalităţii pe plan internaţional până în prezent. cum ar fi: dezvoltarea continuă ascendentă a fluxurilor turistice. a. TIPOLOGIE. socială şi culturală a colectivităţii în care se desfăşoară. utilizează diverse spaţii de cazare (hanuri.1. umane). diversificarea continuă a cererii turistice ca o consecinţă a motivaţiei turiştilor. Concept. Turism montan. case de vacanţă). de agrement.

care oferă posibilităţi multiple de creşterea productivităţii muncii. parcursă în totalitate cu mijloace mecanice. vocaţie ecologică. etc. dar a lipsei infrastructurii rutiere moderne. de tip autostradă. în consecinţă. Expresia turism verde se referă cu predilecţie la elementele reprezentative ale peisajului în cadrul căruia componenţii naturali deţin un loc principal şi. . cu efecte pozitive asupra populaţiei cum ar fi: creşterea veniturilor şi a puterii de cumpărare. sporirea duratei timpului liber prin reducerea zilei de lucru şi prin mărirea concediilor. element de instruire şi educaţie. precum şi ariilor mai puţin populate din regiunile montane sau litorale care nu au fost incluse în zona de influenţă a turismului de staţiune. Rolul turismului în economia unei ţări poate fi definit prin: aportul la nivelul venitului naţional. parcursă cu mijloace mixte. cu mijloace automobilistice. creşterea continuă a nivelului de cultură a populaţiei şi creşterea gradului de urbanizare a acesteia. creşterea produsului intern brut pe cap de locuitor şi a nivelului de dezvoltare economică a unei ţări şi gradul de instruire care influenţează în mod direct exigenţele manifestate în legătură cu petrecerea vacanţelor. regulator al balanţei de plăţi externe. asigurarea unei circulaţii băneşti normale. stabilizarea forţei de muncă. valorificarea superioară a resurselor în profil teritorial. zona apropiată. sau cât mai puţin afectat de intervenţii antropice. implică frecvenţa spaţiilor rurale situate cât mai departe de oraşe şi care pot facilita accesul într-un mediu natural autentic. zona medie cuprinsă între 10-50 kilometri.17 - . Factorii determinanţi ai transformării cererii şi consumului turistic pe plan mondial sunt legaţi de caracteristicile societăţii contemporane. în funcţie de distanţe: zone situate la unu-cinci kilometri de oraşul generator de fluxuri turistice. între 5-20 kilometri. tendinţa de creştere a populaţiei globului. se disting. creşterea cheltuielilor pentru serviciile turistice în totalul bugetelor de familie pe măsură ce cresc veniturile populaţiei. parcurse cel mai ades pietonal şi care înregistrează maximul de încărcătură pe unitatea de suprafaţă. În condiţiile recentei reevaluări a turismului de weekend. pietonale şi automobilistice. dezvoltarea şi diversificarea mijloacelor de transport. element dinamizator al structurilor economice.ADRIAN TRELLA - MONTANOLOGIE înregistrarea unor diferenţe apreciabile în circulaţia turistică de la o ţară la alta. Aceasta corespunde atât spaţiilor rurale propriu – zise. creşterea speranţei medii de viaţă şi dezvoltarea sau modernizarea mijloacelor de informare.

Crivaia. alimentaţie. Voineasa. Zănoaga pot forma reale complexe turistice e) centre turistice sunt reprezentate de un conglomerate urban sau rural care include în teritoriu sau unele atracţii turistice.aici pot fi incluse Văişoara. Exemplu: Valea Prahovei. transport.ADRIAN TRELLA MONTANOLOGIE 2.18 - . Trei Ape g) punct turistic de un element de atracţie turistică suficient de interesant pentru a motiva deplasarea turiştilor şi care dispune de o minima echipare turistică (ex. echipamente şi servicii turistice care au o funcţionalitate independenta. d) complexul turistic reprezintă o grupare a mai multor obiective turistice relative omogene care include cel puţin o localitate sau mai multe regiuni turistice (ex. de distribuţie din atracţiile turistice se concentrează în împrejurimile localităţii (Braşov. centrul turistic poate fi socotit: 1. Muntele Mic) împreuna cu Poiana Mărului împreuna cu nucleele Peştera. Balea Lac.2 Tipologia unităţilor taxonomice amenajate pentru turism În literatura de specialitate sunt făcute unele clasificări ale unităţilor teritoriale în funcţie de mărimea şi importanta lor definite după cum urmează : a) regiune turistică reprezentata de o mare suprafaţa în care întreaga viata economico-sociala e marcata într-o măsura importanta de activitate turistică : Munţii Carpaţi b) zona turistică reprezentata de un teritoriu întins care include mai multe subzone sau localităţi cu atracţii antropice. dar . juridice şi politice. centrul turistic de sejur coincide cu staţiunea turistica 3. o anumita omogenitate şi conferă zonei un caracter unitar c) areal turistic reprezintă o parte componenta a unei zone relativ omogena din punct de vedere al resurselor turistice dar şi a infrastructurii existând o legătura strânsa între localităţile sau centrele pe care le includ. acesta aflându-se într-o strânsa legătura cu funcţiunile economice. centrul turistic de escala în principiu situat pe mari artere rutiere 4. sociale. Poiana Braşov. echipamente şi servicii capabile sa motiveze deplasarea şi sejurul turiştilor Concret. Miercurea Ciuc) 2. Cheia de Prahova) Baza activităţii unei staţiuni turistice o constituie serviciile de cazare. agrement. Culoarul Rucăr Bran care pot fi considerate areale turistice. centrul turistic de excursii care primeşte vizitatori de o zi f) nucleul turistic reprezintă o lucrare teritoriala care include un număr restrâns de obiective turistice şi prezintă o funcţionare modesta din cauza slabelor dotări .

transport pe cablu) care presupun produsul turistic de tip montan. băi de nămol. dar şi de alţi factori ambientali recunoscuţi ştiinţific şi totodată de toate structurile şi mijloacele de dotare necesare alimentarii produsului turistic balnear. aşezare geografica. Calitatea acestor servicii.ADRIAN TRELLA MONTANOLOGIE şi culturale ale activităţii respective. care beneficiază de toate resursele naturale.19 - . turismul montan – cuprinde drumeţia. săruri). cura climaterică marină. turismul de litoral (balnear-maritim) – practicat pentru cura heliomarină. dar mai ales în activităţi de turism. sporturi montane extreme). ozonificat.localitate sau parte a unei localităţi care dispune de ambiaţă montană pitorească şi nepoluată de factori naturali de mediu. dar şi cu structuri turistice şi dotări specifice (pârtii de schi. cura climaterică (aer curat. dimensiunea localităţilor. modul în care corespund cererii turistice condiţionează şi fluxurile turistice sub aspectul mărimii şi structurii lor. Criteriile de clasificare ale staţiunilor turistice pot fi multiple şi se pot grupa după funcţia turistica. grupează staţiunile turistice în următoarele categorii: a) staţiuni de litoral . În funcţie de caracteristicile specifice fiecărei staţiuni în activitatea practica sunt identificate următoarele tipuri de staţiuni turistice a) staţiuni balneare b) staţiuni climaterice c) staţiuni termale d) staţiuni pentru sportul de iarna De asemenea. . b) staţiuni balneare .. în funcţie de îndeplinirea criteriilor prevăzute în normele de atestare a staţiunilor turistice. ele se împart în doua categorii: a) staţiuni de interes naţional b) staţiuni de interes local În funcţie de elementele de diversificare şi de natura resurselor turistice o altă clasificare care este deseori abordata în literatură de specialitate. dar şi de structurile şi dotările specifice corespunzătoare.localităţi sau parte a unei localităţi care dispune din belşug de factori naturali de cura (ape minerale. schimbarea altitudinii etc. Tipologie turism de cură balneară: – practicat în staţiunile cu izvoare minerale termominerale şi termale. c) staţiunile montane .sunt localităţi sau parte a unei localităţi amplasate pe litoralul Marii Negre. cunoscute pentru puterea de vindecare a apelor.

rudelor apropiate. îmbogăţirea infrastructurii locale. dar s-au dezvoltat intensiv serviciile publice şi comerciale. burse. turismul de afaceri – cu tendinţă accentuată de creştere. a caselor memoriale. de artă. În timp. campionate. turismul comercial-expoziţional – legate de târguri.ADRIAN TRELLA MONTANOLOGIE turism cultural – vizitarea monumentelor istorice. turismul de reuniuni şi congrese – legat de manifestări ştiinţifice. expoziţii. participarea la evenimente religioase importante. toate conducând practic la creşterea nivelului de trai. etc. turismul de vânătoare şi pescuit – răspândit în toate zonele ţării. turismul sentimental – deplasare cu persoana iubită cu scopul asigurării intimităţii. turismul festivalier şi de carnaval – prilejuit de festivaluri importante culturale şi de agrement. la scumpirea imobilelor şi chiar la îngreunarea accesului. etc. turismul eveniment – deplasări în spaţiu rural pentru a participa la evenimente ocazionate de nunţi. turismul nostalgic – revenirea la locurile copilăriei sau cele cu semnificaţii speciale. de instruire. turismul sportiv – este prilejuit de manifestările sportive de anvergură (olimpiade. ziua fiilor satului etc. participarea la manifestări culturale. a muzeelor. de bilanţ. copiilor. Prin dezvoltarea turismului montan s-au putut crea nu numai locuri de munca. 2. atât pe plan european cât şi în tara noastră. dar şi schimbările structural demografice la nivel naţional şi local. şi în general a sporit nivelul de trai material şi cultural al populaţiei în zonele montane. Susţinerea dezvoltării turismului montan a avut la baza crearea de noi locuri de munca. arhitectonice. cuantificarea şi evaluarea lor rămâne extrem de dificila. În literatura de specialitate în rândul informaţiilor prin care se atesta locul turismului montan în economia locala şi naţionala este deţinut de indicatori ponderea PIB-ului Dintre ramurile care beneficiază cel mai mult de pe urma turismului montan putem menţiona construcţiile.3. turismul montan a contribuit la modificarea unor reguli sociale: au apărut profesii noi. Locul turismului montan în economia locala şi naţionala Activitatea turistică are implicaţii numeroase şi forme diferite asupra mediului uman dacă efectele economice directe sunt evidenţiate în general. turismul familial – vizitarea părinţilor. producţia materialelor sportive şi dezvoltarea cailor de acces către zonele montane.). .. dar dezvoltarea turismului montan a exercitat totodată şi unele efecte negative cu referire mai ales la creşterea rapida a preturilor (pentru produsele agricole). turismul religios – vizitarea unor lăcaşuri de cult.20 - . s-au modificat structuri sociale. botezuri. dezvoltarea turismului montan a avut efecte nemijlocite în sub aspect socio-cultural.

Borşa. concretizate în cabane.4. hanuri. Zona montană. Astfel.21 - . s-au realizat numeroase investiţii pentru dezvoltarea staţiunilor montane: Sinaia.ADRIAN TRELLA MONTANOLOGIE 2. Oferta turistică montană din tara noastră prezintă caracteristici conferite de particularităţile fizico geografice ale Carpaţilor care ii diferenţiază de alte lanţuri montane europene.lea Război Mondial. Munţii Carpaţi ocupa o treime din suprafaţa tarii (66 700 km²) oferind o mare diversitate de atracţii turistice originale şi deosebit de valoroase. au avut contribuţii remarcabile la echiparea turistică a zonei montane. Semenic. popasuri turistice. multitudinea depresiunilor intracarpatice conferă lanţului carpatic o larga accesibilitate din toate colturile ţării. Paltiniş. Predeal. Relieful specific zonei Carpaţilor se remarca prin: a) peisaje alpine situate la peste 2000m b) peisajele cu relief glaciar unde se remarca lacurile glaciare c) platourile. În acelaşi timp au fost construite alte puncte de distracţie turistică în zona montană. una dintre cele 3 componente definitorii a structurii peisagistice din tara noastră. Stâna de Vale. munţii Carpaţi se diferenţiază atât de Alpi cât şi de Balcani mai ales prin: a) altitudini ce depăşesc 2500 m pe alocuri b) ca latine au întindere maxima de 160 km Carpaţii Orientali (intre Baia Mare şi Tacica) c) o întindere minima de 35 km Carpaţii Orientali în Făgăraş (intre oraşul Victoria şi comuna Nucşoara) De asemenea podişurile de culme între 1000 şi 2000 m. Oferta turismului montan în tara noastră În tara noastră numeroase grupări asociaţii şi societăţi de turism care au funcţionat începând cu secolul XIX. cheile. zone de agrement. În acest fel zona turistică a munţilor Carpaţi si-a sporit atractivitatea prin echipamentele şi amenajările specifice menite sa atragă cât mai mulţi turişti. Potenţialul turistic al zonei carpatice este dat de o multitudine de obiective naturale sau antropice variate şi valoroase: Condiţii naturale A. principala trăsătura a ofertei montane romaneşti o constituie discrepanta între valoarea şi atractivitatea potenţialului turistic şi gradul actual de valorificare care înregistrează sensibile minusuri cantitative dar mai ales calitative. alături de Dunăre şi Marea Neagra contribuie într-o foarte mare măsura la diversitatea potenţialului turistic al României. De activitatea acestora se leagă de fapt propagarea şi dezvoltarea turismului montan. Odată cu reorganizarea activităţii de turism prin înfiinţarea oficiului naţional de turism şi mai ales după al II . stâncile şi pietrele munţilor oferă de asemenea un peisaj deosebit . Printr-o serie de caracteristici. defileele.

Sarmisegetusa Ulpia Traiana. Rosia Montană. precum şi crestele vulcanice din munţii vulcanici Căliman. Resursele hidrografice: munţii noştri adăpostesc numeroase râuri şi pârâuri. Codrii Căprioarei (Rarău) Potenţialul turistic antropic completează în mod armonios frumuseţea cadrului natural. de baraj natural şi artificial. în zona montană prezintă un deosebit interes: a) vestigiile arheologice de la Bretcu. Astfel. totodată în zonele depresionare din interiorul munţilor se întâlnesc izvoare de ape minerale D. bisericile din lemn din Maramureş şi alte zone din Ardeal. Sighişoara c) mănăstirile. Suceviţa. Gurghiu. Hunedoara. Turnul lui Goliat. Harghita h) domeniile schiabile între 800-2000 m sunt lipite de avalanşe de zăpada şi ferite de viscole puternice B. Elementele de fauna sunt foarte diversificate de la animale cinegetice de interes vânătoresc la pasări de munte precum şi un fond piscicol (păstrăvul şi linul) E. catedrale catolice din Miercurea Ciuc. cele mai vestite fiind Voroneţ. Parcurile naţionale cele mai vestite. Creasta Cocsului în Gutâi. Arbore. cusături populare.22 - . Alba Iulia d) muzeele şi castelele memoriale: Peles. Baile Herculane b) construcţiile feudale: castele şi cetăţi cu valoare istorica şi arhitecturala întâlnita la Codlea. vulcanice. Muntele Domogled. creaţii şi credinţe populare. cetăţile Ponorului. meşteşugurile artizanale. Costesti. Deva. Tigăile Mari) g) relieful vulcanic oferă obiective naturale interesante cum ar fi Detunata Goala în Metaliferi. lacuri glaciare. Moldoviţa. sunt Retezat. Conurile vulcanice în Tibleş. Pietrosul Rodnei. Sinaia. Oraviţa. Condiţiile climatice favorizează practicarea turismului tot timpul anului prin faptul că exista 40 de zile anual cu cer senin şi temperaturi medii între 0-6°C. stratul de zăpada depăşeşte 20 m anual la înălţimi de peste 1500m . Petroşani.Babele şi Sfinxul). Caransebeş. grosimea stratului de zăpada favorabile practicării schiului se menţine 4 -5 luni/an. Bran. adevărate monumente istorice şi de arta răspândite în întreg lanţul Carpatic. Resita. Bran. porturi specifice . C.România ocupa locul III în Europa cu peste 10900 peşteri) MONTANOLOGIE e) pereţii stâncoşi ai Carpaţilor favorizează practicarea alpinismului (in Bucegi . Baia Mare e) elemente etnografice şi folclor începând cu arhitectura populara.ADRIAN TRELLA d) peşterile . în Ciucaş ( Ciupercile.

Bicaz şi Izvorul Mureşului . Puncte forte ale turismului montan a) un potenţial turistic montan deosebit de valoros de o mare complexitate şi o varietate a resurselor naturale şi antropice precum şi o natura virgina în mare parte. saline. e) existenta unui patrimoniu cultural. nămoluri terapeutice) fapt ce permite amenajarea şi dezvoltarea unor staţiuni cu profil complex şi atractiv. f) un mediu natural în general lipsit de surse majore de poluare. g) experienţa importanta în amenajarea şi dezvoltarea unor staţiuni montane pentru odihna.23 - . vizitarea cetăţilor şi monumentelor istorice. Necesitatea dezvoltării turismului montan decurge din multiplele posibilităţi pe care le deţine muntele în satisfacerea motivaţiilor turistice deosebit de diverse dar mai ales din tendinţa de creştere a cererii pentru practicarea sporturilor de iarna precum şi de posibilitatea obţinerii unor încasări ridicate/zi turist şi realizării unor eficiente economice şi sociale ridicate. 2. c) îmbinarea armonioasa a resurselor turistice montane cu factorii naturali terapeutici (izvoare minerale.drumurile Trans Carpatice . gospodari. religios şi istoric foarte valoros. izvoare termale. turul mănăstirilor. primitori.ADRIAN TRELLA MONTANOLOGIE f) obiective turistice tehnico . practicarea sporturilor de iarna). b) un important domeniu schiabil garantat de prezenta zăpezii la altitudini joase (1000-1500m) şi care circa 5 luni pe an favorizează practicarea sporturilor de iarna.5. d) mare accesibilitate în zonele din masivele montane şi o reţea intensa de comunicaţii rutiere şi feroviare care îngăduie accesul în oricare dintre masivele montane din toate direcţiile. recreere şi tratament.lea război mondial .Transfăgărăşanul 2050 m străbate un tunel de 890m g) aşezările urbane şi rurale situate atât pe principalele vai cât şi în interiorul munţilor pana la 12001300m/alt cu oameni harnici.predomina barajele Vidraru. Oportunităţi şi limite ale dezvoltării turismului montan Zona montană reprezintă pentru tara noastră un element marcant al potenţialului turistic de care dispune constituindu-se astfel ca un produs turistic competitiv pe piaţa interna şi internaţionala. Vidra. . j) preturi şi tarife relativ scăzute fata de puterea de cumpărare a turiştilor. h) conceperea şi promovarea pe piaţa externa şi interna a unor produse turistice originale deja consacrate (circuitul dracula. dar şi pentru practicarea sporturilor de iarna. i) cerere turistică potenţială foarte importanta şi în continua creştere.economice create de mana omului după al II .

Elveţia. absenta unei politici de investiţii care sa modernizeze structura materiala în domeniul turismului montan. al volumului. Italia. . lipsa infrastructurii corespunzătoare pentru dezvoltarea turismului montan. implementarea relativ lenta a practicilor manageriale moderne în conducerea turismului la toate nivelele. alimentaţie.24 - . Germania. slaba implicare a autorităţilor locale în dezvoltarea turismului montan datorita lipsei de experienţa. a pârtiilor de schi h) proasta gestionare a domeniului schiabil amenajat i) zona relative redusa a produselor turistice promovate atât pe piaţa interna cât si pe piaţa externa j) neconcordanta evidenţa între nivelul plaţilor şi tarifelor practicate şi calitatea serviciilor oferite k) vizibila degradare a mediului natural în ariile de circulaţie interna fie prin eroziunea solului dar mai ales neglijenta şi lipsa educaţiei turiştilor Dintre limitele cele mai pregnante întâlnite în turismul din tara noastră menţionam: concurenta puternica pe piaţa europeana a turismului montan manifestata în tari ca : Austria. Polonia. b) amplitudinile moderate ale munţilor Carpaţi precum şi morfologia reliefului montan nu permit în general amenajarea unor pârtii pentru marile concursuri de schi c) lipsa unei evaluări precise a întregului domeniu schiabil potenţial în tara noastră d) slaba dezvoltare a reţelei de unităţi turistice de cazare. al valorii şi a posibilităţilor de valorificare turistica. Exista şi nenumărate dezavantaje în acest domeniu care au împiedicat dezvoltarea potenţialului turistic montan pe măsura posibilităţilor de care dispune sau în comparaţie cu amenajările renumite din Alpi. Franţa. Toate aceste elemente de analiza trebuie luate în considerare la elaborarea concepţiei globale de valorificare superioara a zonei turistice montane din tara noastră. agrement e) slabele performante tehnice ale amenajărilor pentru practicarea sporturilor de iarna şi mai ales necorelarea acestora ca lungime şi capacitate cu capacitatea de cazare a staţiunii f) inegala repartiţie a investiţiilor turistice. Punctele slabe ale turismului montan din tara noastră a) repartizarea spaţiala inegala a resurselor turistice montane din punct de vedere al structurii.ADRIAN TRELLA MONTANOLOGIE k) reţea de comunicaţii deja operaţionala atât în tara cât şi în străinătate incluzând agenţiile romaneşti dar şi oficiul pentru promovarea turismului (peste 20 de birouri în străinătate). a eforturilor de amenajare a unei zone montane g) proasta întreţinere a cailor de acces rutier în zona montană mai ales a drumurilor secundare precum şi a traseelor montane.

dar unde se înregistrează totodată şi efectuarea unor cheltuieli dar şi obţinerea de venituri . staţiune turistică atrage populaţia nerezidenţiala ca beneficiara a produselor şi serviciilor turistice pe care le oferă. . care permit diferitelor categorii de turişti sa se întâlnească.77/1966 pentru aprobarea normelor privind atestarea staţiunilor turistice: “localitatea cu funcţii turistice specifice dotate cu resurse naturale şi antropice.literatura de specialitate oferă o paleta extinsa de concepte şi definiţii fie cu un caracter general sau particular al staţiunii turistice . În limbajul curent o asemenea aşezare poarta numele de staţiune a) turistul găseşte aici un loc de cazare b) găseşte în acelaşi timp toate serviciile şi produsele turistice necesare sejurului sau .din punct de vedere social. să se cunoască şi să comunice între ei.” Definiţia 2: o alta definiţie este data de hotărârea guvernului nr.ADRIAN TRELLA MONTANOLOGIE CAPITOLUL III STAŢIUNEA MONTANĂ 3. Staţiunea turistică Localitatea turistică este destinata primirii turiştilor pentru sejururi de scurta şi lunga durata. dar şi cu structurile necesare valorificării şi practicării turismului” .25 - . dar şi cultural staţiunea turistică oferă o gama de activităţi bazate pe valorificarea unor resurse naturale şi antropice .privita din acest punct de vedere şi definite din punct de vedere economic staţiunea turistică este o unitatea spaţiala bine organizata şi dotata cu echipamentele care oferă un ansamblu diversificat de produse şi prestaţii servicii turistice asimilate unei localităţi şi reducând totodată diferiţi agenţi economici. .din punct de vedere turistic orice staţiuni reprezintă nucleul desfăşurării efective a unor activităţi de turism în care se creează o noua valoare. de alimentaţie şi de agrement pentru turişti pentru o anumita perioada de timp. .în acest context OMT şi Academia Internaţionala de Turism definesc staţiunea turistică ca o localitate ce prezintă un ansamblu de elemente de atracţie turistică şi care este dotata în acelaşi timp cu mijloace de cazare.1.în tara noastră specialiştii au adoptat: Definiţia 1: “staţiunea turistică este o localitate prin care turismul reprezintă ramura preponderenta ca volum de activitate economica cât şi un grad de concentrare a populaţiei locale care dispune de potenţial turistic şi din aceasta.

corelarea debitelor telefericelor cu capacitate de cazare . de aceea el a devenit astăzi una dintre principalele destinaţii de vacanta fiind considerat în esenţa pentru multe popoare ca un simbol al spiritualităţii . 5. pe baza stabilirii unei importante relative a fiecărui factor s-a putut concretiza un scor final care sta la baza clasificărilor staţiunilor montane din România astfel : .astfel în prezent efectele dezvoltării turismului montan în plan economic.corelarea lungimii telefericelor cu capacitate de cazare . domeniul schiabil potenţial . protejarea şi conservarea atracţiilor turistice naturale şi antropice. potenţialul turistic respectiv varietatea şi calitatea tuturor resurselor turistice naturale antropice. sunt tot mai mult apreciate datorita importantei lor 3. echivalent. lungimea şi calitatea pârtiilor de schi. în schimbul creării cadrului propice pentru valorificarea.2 Clasificarea staţiunilor turistice montane Este considerată de către specialişti pe cât de oportună pe atât de necesară pentru definirea tuturor strategiilor posibile de dezvoltare.structura şi diversitatea agrementului 6. corelarea lungimii pârtiilor cu capacitate de cazare . Clasificarea staţiunilor turistice montane are drept criterii de bază atractivitatea staţiunilor. dar şi satisfacerea la nivel optim a necesitaţilor de odihna şi recreere al populaţiei.ADRIAN TRELLA MONTANOLOGIE . 2.dezvoltarea de ansamblu a turismului în general şi transformarea lui într-o mişcare de masa a făcut ca muntele sa se impună tot mai mult prin atenţia investitorilor şi promotorilor turismului montan . social şi cultural deşi sunt foarte greu de cuantificat.se poate spune a în tara noastră staţiunea turistică face obiectul unei atestări oficiale. gradul de confort. iar principalele criterii de evaluare a atractivităţii factorilor de succes sunt următoarele : 1.26 - . echipamentele turistice de baza concretizate în capacitatea de cazare. 4. activitatea de promovare pe plan extern Toţi aceşti factori deţin fiecare ponderi diferite în activitatea staţiunilor turistice montane.modalităţile de amenajare a domeniului schiabil atât pentru schi alpin cât şi pentru schi fond.muntele a fost din totdeauna cea mai sugestiva dovada a măreţiei naturii. accesibilitatea din punct de vedere fizico-geografic şi al stării drumurilor de acces.. numărul şi calitatea telefericelor. 3. Pe baza evaluării atractivităţii staţiunilor turistice montane din tara noastră. .

Durau. de la o tara la alta. infrastructura generala şi fluxurile turistice. .ADRIAN TRELLA MONTANOLOGIE 1. Arieseni. sociale.3. Stâna de Vale. Vidra. Sinaia. Teoria şi practica ultimelor decenii în domeniul amenajării turistice montane a scos în evidenţă principii ale conceperii unei staţiuni montane dar au constat în acelaşi timp şi anumite tehnici de determinare a capacităţilor de primire ale staţiunii astfel încât aceasta sa îşi realizeze scopurile pentru care au fost create.50 şi 3 3. Predeal cu scoruri cuprinse între 4 şi 5 b) staţiuni cu perspective bune de lansare în turismul internaţional ca Semenic. În acest sens implementarea unei staţiuni montane reprezintă o decizie condiţionata de interdependenţa complexă dintre cadrul natural. Muntele Mic. economice.50. De la un munte la altul. staţiuni de interes local sau nuclee turistice. staţiuni de interes naţional şi internaţional au obţinut scoruri în valoare mai mare decât trebuie şi sunt la rândul lor de 3 categorii : a) staţiuni lansate deja în turismul internaţional ca Poiana Braşov. Padina cu scoruri cuprinse între 3 şi 4 2. dar totodată de imaginaţia sau experienţa cercetătorilor. Principiile satisfacerii nevoilor clientelei Înaintea proiectării unei staţiuni de turism montan sunt necesare studii aprofundate asupra comportamentului şi aşteptării clientelei în vederea luării masurilor de atragere a turiştilor. Borşa. Parâng. Astfel conform serviciului de studii pentru amenajarea turistică a muntelui. soluţiile de amenajare şi gestiune a zonelor montane pot sa difere foarte mult în funcţie de condiţiile geografice. Izvorul Mureşului etc. Păltiniş. care au întâlnit scoruri între 2. Sâmbăta şi scoruri între 2 şi 2.27 - . dar şi de prelungire a frecventării staţiunii. staţiuni cu interes naţional : Cheia. Vatra Dornei c) staţiuni noi amenajate în zone de mare atracţie turistică care pot fi promovate pe pieţe internaţionale precum Capra. Principii de proiectare şi dezvoltare a staţiunilor turistice montane Destinul turistic al zonei montane depinde de mare măsura de dorinţele şi nevoile clientelei potenţiale dar şi de imaginea pe care o au diferitele situri în zona montană. Buşteni. Peştera. Voineasa. 3. la baza concepţiei unei staţiuni montane trebuie sa stea următoarele principii: 1. un mare potenţial de dezvoltare dintre care menţionam : Harghita Băi. Experienţa cercetătorilor francezi este luata drept model de referinţa în literatura de specialitate şi în practică turistică. Aceşti factori sunt esenţiali în selectarea stilului ce urmează a fi amenajat şi în elaborarea şi realizarea amenajării staţiunilor.

120 zile/an.Pretenţiile schiorului determinate la rândul lor de costul sejurului. scop în care trebuie organizat: a) itinerarii pentru plimbare şi drumeţie b) cadru rural atractiv c) realizarea unor contracte culturale d) activităţi sportive în afara schiului e) diferite forme de divertisment cât şi activităţi pentru întreţinerea sănătăţii şi a formei fizice f) asigurarea unui nivel ridicat al calităţii tuturor serviciilor turistice 2. care se referă la capacitatea muntelui de a avea cât mai multe pârtii de schi cu o legătura coerentă între ele.ADRIAN TRELLA MONTANOLOGIE Fiecare staţiune trebuie sa îşi elaboreze o strategie proprie de stabilire a criteriilor la alegere conform rezultatelor din studiile de piaţa realizate în Franţa prin care se evidenţiază următoarele criterii: a) zăpada asigurata b) preţuri competitive c) lipsa cozilor la mijloacele mecanice de urcat d) ambianţa e) calitatea peisajului şi a arhitecturii f) soare g) calitatea terenului schiabil Înainte de abordarea acestor aspecte este absolut necesară luarea în considerare a următoarelor aspecte: . lipsa vântului. 2) morfologic. care presupun prezenţa zăpezii. Principiul asigurării calităţii factorilor naturali Pentru asigurarea calităţii factorilor naturali trebuie îndeplinite unele condiţii de ordin: 1) climateric.Luarea în calcul a persoanelor care nu practica schiul. mulţi turişti pretinzând bronzarea . care presupun absenţa riscului de remodelare a spaţiului pentru schiat. a ceţii. a avalanşelor şi soare cât mai mult timp.28 - . 3) geologic. de durata sejurului şi de dorinţele nelimitate ale turistului de a obţine o satisfacere cât mai mare prin: a) un schiat confortabil şi piste regulate pentru schiat b) schiat fără constrângeri pe piste omogene cu schiori de nivel asemănător c) schiat în deplina securitate pe piste bine organizate şi uşor de schiat d) schiat la soare. .

dar şi a pietonilor b) separarea funcţiilor (asigurarea circulaţiei schiorilor.29 - . În acest context. Principiul amenajării optime a pârtiilor MONTANOLOGIE Schiul este exploatabil din punct de vedere comercial pe pârtii cu o panta medie cuprinsa între 10 şi 45 °. Acest lucru reduce riscurile de accidente şi creează satisfacţii la cât mai mulţi turişti. alimentaţie. circulaţia uşoara a schiorilor . dar şi a unităţilor de comerciale şi de servicii f) trebuie sa existe legături flexibile între diferitele construcţii din staţiunea montană prin ridicarea unor galerii pietonale g) circulaţia şi staţionarea mijloacelor de transport trebuie sa se facă prin spatele clădirilor de cazare. deplasarea comoda a turiştilor şi legătura strânsa a turiştilor cu domeniu schiabil. De aceea. servicii urbane de calitate (cazare.ADRIAN TRELLA 3.în general amplasarea pârtiilor se face în jurul unităţii de recepţie. alimentaţie. specialişti din tara noastră cunoscând particularităţile şi specificul zonei montane pe baza următoarelor principii: a) asigurarea accesibilităţii în staţiunile montane în cele mai moderne mijloace de transport . 4. a locului de unde se organizează pârtiile. constituit din specialişti francezi. Pentru aceasta cauza totdeauna se au în vedere: a) configuraţia domeniului schiabil b) mărimea domeniului schiabil amenajat sau potenţial c) configuraţia sitului. cele mai importante principii de urbanizare se refera la: a) reducerea deplasărilor schiorului. dar şi a pietonilor şi a vehiculelor c) posibilităţi de expunere la soare d) crearea unui centru atractiv pentru distracţii e) urbanizarea “in potcoava”. locul amenajării. agrement). de capacitatea de împădurire. agrement Pe baza principiilor stabilite în luarea în considerare a serviciului pentru amenajarea turistică a muntelui. dar şi posibilităţi de staţionare. dictează atât opţiunile cât şi modelele de urbanizare. Principiul urbanizării În toate situaţiile amenajării staţiunile turistice montane. Majoritatea schiorilor prefera pantele sub 30° pe când începătorii prefera pantele sub 15°. reţeaua de pârtii trebuie sa fie variată pentru a se separa de schiori cu nivelul de pregătire diferita. situl trebuie sa fie cu o configuraţie cât mai extinsa şi o orientare cât mai deschisa d) calitatea sitului care este data de modul de expunere a pârtiilor de gradul de urbanizare a unei staţiunii. toate aceste trebuie sa asigure: acces la pârtie.

amenajarea şi extinderea suprafeţelor pentru practicarea schiului de fond şi al celui de plimbare care are tot mai mulţi adepţi 4. etc. orientarea spre Nord a pârtiilor de schi este absolut obligatorie la altitudinea de 1600-1800m 3. festivaluri. Acestea sunt: domeniul schiabil şi dotările aferente. uşoare şi medii deoarece practica a demonstrate ca structura turiştilor sosiţi iarna într-o staţiune montană se prezintă astfel: neschiori 20%. schiori de scoli de schi 15%. Factorii de succes a unei staţiuni montane Succesul unei staţiuni montane va fi dat de componentele principale al produsului turistic conţinut în amenajarea zonei montane.ADRIAN TRELLA MONTANOLOGIE b) amenajarea domeniului schiabil dar şi crearea condiţiilor optime pentru practicarea altor sporturi de iarna c) crearea mijloacelor de transport pe cablu atât pentru acces agrement. În funcţie de aceste coordonate şi pe baza unor norme şi indici de corelaţie vor fi dimensionate.30 - . 3. alimentaţie). agrement) în funcţie de caracteristicile domeniului schiabil şi de transport e) conjugarea optima a activităţilor turistice pentru sporturile de iarna cu amenajările de agrement f) implicarea statului ca autoritate şi coordonator garant de credite pentru realizarea ofertelor de prestigiu (concursuri internaţionale. toate elementele funcţionale ale unei staţiuni montane în condiţiile respectării următoarelor cerinţe: 1. încadrarea pârtiilor de schi în normele tehnice în normele tehnice internaţionale elaborate cu federaţia internaţionala a schiorilor 2.) 3.4. . agrement. Se apreciază ca trebuie sa predomine pârtiile foarte uşoare. amplasate şi structurate. serviciul de cazare şi de alimentaţie. asigurarea unor pârtii şi a unor raporturi ideala între structura pârtiilor (ca grad de dificultate şi structura cererii).5. Amenajarea domeniului schiabil şi crearea mijloacelor de transport pe cablu Este coordonată strategic şi trebuie apreciata ca având prioritate absoluta în amenajarea turismului montan deoarece pârtiile şi telefericele reprezintă esenţa ofertei de iarna. schiori alpini 60%. serviciile suplimentare şi protecţia mediului. cât şi pentru acces efectiv la pârtia de schi d) dimensionarea. structurarea şi amplasarea dotărilor pentru serviciile de baza (cazare. alimentaţie. schiori de plimbare 5%. iar realizarea lor trebuie totdeauna sa preceadă finalizarea celorlalte echipamente (de cazare.

Băile Borşa şi satele cu Gura Repede. baschet. Principalele staţiuni turistice din tara noastră I. Staţiuni de renume în turismul montan 1. Evaluarea atractivităţii unei staţiuni montane se poate face tot pe baza diferitelor modele respectându-se obligatoriu următoarele etape: a) selectarea factorilor de marketing ai staţiunii b) stabilirea importantei relative a fiecărui factor prin acordarea unei note de la 1 la 10 c) determinarea nivelului calitativ al fiecărui factor şi apoi cuantificarea (mărimea) acestuia d) însumarea contribuţiilor fiecărui factor cu nivelul sau calitativ e) însumarea contribuţiilor tuturor factorilor de marketing care trebuie sa dea o valoare sub 500 puncte Atractivitatea maxima se apropie de 500 puncte. volumul şi gradul de confort al capacitaţilor de cazare 7. include Borşa. săniuş. Climatul general este temperat-continental cu influente reci şi umede în Nord precum şi prezenta unor forme de relief mai înalt. . Poiana Borsa şi Fântâna. Factorii de marketing specific staţiunii montane sunt următorii: 1. minigolf) 6. echitaţie. 3. tirul cu arcul. volei. numărul şi calitatea tehnica a mijloacelor de transport pe cablu corelate cu capacitatea de cazare 4. Borşa.ADRIAN TRELLA MONTANOLOGIE După părerea specialiştilor cele 4 componente ale produsului turistic constituie în fapt factorii de marketing specifici staţiunii montane care trebuie sa tina seama de tendinţele manifestate de cererea turistica. nataţie. În principal zonele montane amenajate sunt considerate cele care îmbina o buna accesibilitate pentru turiştii cu o puternica atractivitate a elementelor naturale de atracţie precum şi a elementelor de cazare. agrement.6. atractivitatea unei staţiuni montane depinde pe lângă elementele de atracţie naturala şi de echipamentele pe care le oferă şi animaţia ce asigura turiştilor participanţi la sejururile montane. indicatorul metri/ pârtie/loc de cazare 3. structura şi diversitatea amenajărilor pentru sportul de vara (tenis. lungimea şi calitatea pârtiilor de schi 2.31 - . alimentaţie. În practică. bob. trambuline pentru sărituri. structura şi diversitatea amenajărilor pentru practicarea sporturilor de iarna (pârtii pentru schi. pârtii pentru schi fond şi patinoar) 5. originalitatea ofertei produselor şi serviciilor turistice precum şi calitatea lor Toţi aceşti factori se constituie concret în elementele care conferă atractivitatea staţiunii montane. Este situata în judeţul Maramureş fiind aşezata la poalele munţilor Rodnei şi Maramureş.

Semenic. Este situată de-a lungul cursului superior al râului Prahova la poalele munţilor Bucegi. 3. Este situata în judeţul Prahova. Favorizează practicarea unor forme variate de turism : odihna şi recreere. Este aşezata la poalele munţilor Postavaru şi a munţilor Poiana Braşov. Altitudinea e cuprinsa între 950 şi 1050 m. la poalele munţilor Bucegi în SE şi munţilor Baiul la SV. pe teritoriul comunei Ceahlău incluzând şi satele Pârâul Mare şi Bistricioara. Climatul este temperat continental. Clima temperat continentala cu influente reci şi umede aduse de masele de aer nord boreale. climatul general este temperat continental predominând climatul montan. precum şi potenţialul turistic excepţional permit practicarea unei mari varietăţi de forme de turism ca: odihna.32 - . Rarau. cu influenţe mediteraneene. Este situată la cea mai mare altitudine din tara. alpinism. Dispune de un real potenţial turistic nevalorificat. staţiunea fiind înconjurata de sate turistice pitoreşti şi primitoare 5. Profilul consacrat al staţiunii este turismul pentru practicarea sportului de iarna. trasee de schi fond şi o şcoala de schi. Păltiniş. este situată în judeţul Prahova. climatul general este temperat . Mănăstirea Predeal a favorizat apariţia staţiunii Predeal. este situată în Caraş Severin. circa 1400m. având noi perspective de dezvoltare 7. Predeal. speologie. cu influente reci şi umede. include şi localitatea Poiana Ţapului. etc. Se afla în judeţul Neamţ. Altitudinea medie este de 900 m dar principalele înălţimi depăşesc 1700 – 2000 m. fiind atestată documentar din 1690 odată cu ctitorirea mănăstirii Sinaia. Este situata la poalele munţilor Ceahlău.1410 m. care la punctul rapizi formează Cheile şi Gândul. având o clima temperat continentala. Este situata la poalele munţilor Cindrel şi a culmilor montane Păltiniş . Potenţialul turistic şi elementele de atracţie turistică permit în continuare dezvoltarea zonei printr-o valorificare mai complexa 8. Situată în judeţul Braşov. pe teritoriul comunei Garama la altitudinea de 1400 m. oraşul Predeal se afla la 1100 m. fiind aşezata la confluenta râurilor Valea Cerbului şi valea Prahovei. Climatul general este temperat continental cu influente reci şi umede ce dau specificul climatului alpin şi montan. turism de week-end. Dispune de o paleta extinsa a elementelor de atracţie turistica. Prin fata staţiunii Paltinis curge pârâul Daneasa. la o altitudine de 780-800m şi la 9 km de Izvorul Muntelui din Bicaz. 10 echipamente de transport pe cablu.ADRIAN TRELLA MONTANOLOGIE 2. se afla la o distanta de 390 km de Bucureşti. Face parte din judeţul Sibiu. Climatul general este temperat continental. Elementele de atracţie turistică naturala. Exista 13 pârtii amenajate . Poiana Braşov. potenţialul turistic favorizează practicarea celor mai variate forme de turism 4. Predeal. iar în S-V la poalele munţilor Baiului şi Postavaru. culmea Poplaca la 1447m şi vârful Oneşti. Sinaia. distanţa până la Bucureşti fiind de 440 km. 6. Clabucet. Buşteni. recreare. este cea mai moderna şi cea mai solicitata staţiune montană din tara noastră. 1 patinoar. afluent al Râului Mare. situat în judeţul Braşov.

Izvorul Mureşului. dotările pentru sporturile de iarna oferă posibilităţi multiple pentru turiştii amatori. Nucleele turistice Arieseni şi Baisoara. 9. în tara Dornelor. este într-o continua dezvoltare 9. iar în 1845 se construiesc primele cabinete balneare. o pârtie pentru săniuş şi o pârtie pentru bob iar domeniul schiabil este într-o continua dezvoltare. în Baisoara funcţionează mai multe pârtii de schi . Climat de depresiune submontană cu ierni lungi şi reci (130 zile cu ninsoare) se caracterizează prin existenta a 37 de izvoare minerale carbogazoase. Situată în judeţul Bihor. Voineasa. abia în 1806 sunt puse în valoare apele minerale. 10. Rotu şi Algescu. Din 1908 capătă statut de aşezare urbana. Nucleul turistic Muntele Mic şi Poiana Mărului se afla în Caras Severin 10. Alte staţiuni. cu profil balnear. Dispune de echipamente turistice variate şi mari posibilităţi de dezvoltare. prin mijlocul ei trecând Bicazul 3. aici aflându-se şcoli pentru schi fond . nuclee. 2. Harghita Bai. se întinde într-o poiana larga. situată pe Valea superioara a Ialomiţei. Peştera Padina. Nucleul turistic Mogaşa şi Suiod. amenajata după 1981. la confluenta râurilor Dorna şi Bistriţa Aurie.Staţiunea Cheia. Lacul Roşu. Vidra. nămolurile de turba. se afla la poalele munţilor Hasmasu Mare şi Depresiunea Ciucului.situate în munţii Gutai la 1246 m altitudine 11. Izvoarele. . se afla situata la poalele munţilor Hasmas. se afla în judeţul Prahova la poalele munţilor Ciucas 5. situata la altitudinea de 680 m. în judeţul Vâlcea 6. 2 telescaune. II. Este considerata Perla Carpaţilor. situata în munţii Harghitei dar cu o oferta de cazare necorespunzătoare 8.ADRIAN TRELLA MONTANOLOGIE continental cu influente mai reci şi umede aduse de masele de aer alpin. între culmile mai joase ale munţilor Vladeasa şi Piatra Craiului. puncte turistice în zona montană 1. se afla în Maramureş la poalele munţilor Gutai 4. Deşi datează de la sfârşitul anului 1790. incluzând şi localităţile Todireni. Vatra Dornei. fosta ani în sir gazda sărbătorilor zăpezii.33 - . Climatul este continental moderat cu ierni blânde şi veri umede. situata pe Valea Oltului la 1400m altitudine 7. şcoli pentru schi alpin şi snowboard. muntele Runh. Dispune de o pârtie de schi amenajata şi altele neamenajate favorizând promovarea tuturor formelor turistice. este situata în judeţul Suceava. O mare atracţie a staţiunii o constituie Izvorul Minunilor dar potenţialul turistic este nevalorificat. în judeţul Prahova. E înconjurata de munţi joşi de altitudine mijlocie din Carpaţii Orientali ca masivul Suhard. Stana de Vale. 2 telecabine. dispune de peste 12 pârtii de schi .

Nucleul turistic Tihuta. telescaun şi 2 teleschiuri 15. situat în judeţul Cluj cu o pârtie de schi. are 4 pârtii de schi. Nucleul turistic Balea Lac din Fagaras. situate la poalele munţilor Straja din grupa munţilor Vulcan în judeţul Hunedoara la 1441m altitudine. dispune de o pârtie de schi. situat între Bargau şi Calimani la 1200 m altitudine 16. Nucleul turistic Sâmbăta. etc. situat pe Transfagarasan 17.ADRIAN TRELLA 12.punctul turistic Valea de Peşti. situat în judeţul Hunedoara în munţii Vulcan la 910 m altitudine . Capra. situat pe şoseaua Novci Sebes MONTANOLOGIE 14. situat la 700 m altitudine 13. Genţiana. Nucleul turistic Rânca.Fântânele. Nucleul turistic Straja. un teleschi foarte solicitat la sfârşit de săptămână . Cumpăna. un telescaun de 3 km lungime şi 3 teleschiuri În zona montană mai funcţionează în prezent o serie de alte puncte turistice de interes local cu mari perspective de dezvoltare şi promovare pe plan naţional şi internaţional .34 - . situat lângă Petroşani la poalele munţilor Parâng .cele mai cunoscute sunt Cobilita în munţii Calimani la 828m altitudine . .alte centre turistice montane : Râuşor. Nucleul turistic Rusu Parâng.

ADRIAN TRELLA MONTANOLOGIE CAPITOLUL IV PROTECTIA MEDIULUI ÎN ZONA MONTANĂ 4.2. lucrări forestiere) d) prezenta resturilor menajere lăsate de turişti e) multitudinea vetrelor de foc pe vai sau zone deluroase f) tăieri neraţionale de brazi şi alţi copaci g) întreţinerea necorespunzătoare a potecilor şi traseelor turistice. fenomen cu aspecte directe asupra mediului înconjurător h) lipsa de control asupra bunei desfăşurări a activităţilor turistice şi asupra normelor de protecţie a mediului i) lipsa unei educaţii şi culturi pentru turismul montan mai ales în rândul tineretului 4. precauţie în luarea deciziilor 2. b) degradarea pădurilor prin defrişări necontrolate c) degradări ale peisajului natural datorate exploatărilor economice (miniere. conservarea biodiversităţii şi a ecosistemelor specifice mediului natural . etc. prevenirea riscurilor ecologice şi a producerii daunelor 3. în articolul 3 al acestei legi sunt impuse următoarele principii: 1. Rolul statului în protecţia mediului Statul nu a fost indiferent la necesitatea protecţiei mediului motiv pentru care în anul 1995 emite legea protecţiei mediului nr. păşunatului intens. De aceea. Rodnei. Ciucaş putem uşor remarca unele din consecinţele lipsei protecţiei patrimoniului natural ca: a) fenomene vizibile de eroziune în zonele înalte ale platformelor montane datorate pistelor de acces către pârtiile de schi. din punct de vedere al calităţii lui reprezintă condiţia fundamentala a desfăşurării eficiente a activităţii de turism. roci de construcţii.35 - . Astfel.1. În zona montană din tara noastră probleme legate de degradarea mediului apar cu deosebire în zonele cu circulaţie intense astfel că pe Valea Prahovei. şi dezvoltarea turismului montan reclama în permanenta protejarea şi conservarea resurselor naturale şi antropice a integrităţii mediului ambiant înţeles în toata complexitatea sa. Probleme legate de degradarea mediului Mediul. instalaţiilor mecanice de urcat (transporturi pe cablu). Parâng. dar şi în zona munţilor Ceahlău. 137 prin care defineşte cadrul general al conservării naturii pe baza principiilor şi elementelor strategice în scopul asigurării unei dezvoltări durabile.

statul roman recunoaşte tuturor cetăţenilor dreptul la un mediu sănătos. Protejarea patrimoniului turistic e influenţata în mare măsura de conştiinţa ecologica a populaţiei. faunistice şi biocenotice ale mediului natural a căror importanţă şi valoare ecologică. de respectul acesteia pentru natura. dintre acestea un interes aparte îl deţin parcurile naţionale care conform statisticilor sunt în număr de 12 Deşi au fost declarate ca atare. utilizarea durabila a resurselor naturale 8. structurilor şi proceselor fizico-geografice.ansamblul componentelor şi structurilor fizico-geografice. S-a putut constata ca educarea turiştilor este necesara nu numai pentru protejarea naturii ci şi pentru siguranţa lor deoarece în munţi necunoaşterea unor reguli sau a unor potenţiale pericole poate avea urmări grave. De aceea în tara noastră preocupări de declarare ale unor zone protejate au existat încă de la începutul secolului XX. . economică. b) patrimoniu natural . “cel ce poluează. Turismul montan dispune de largi posibilităţi de dezvoltare printr-o valorificare superioara a potenţialelor zone carpatice prin amenajarea unor masive montane încă neexploatate dar şi printr-o consolidare şi îmbunătăţire a întregii oferte turistice montane la care trebuie adăugata activitate susţinuta de promovare şi de satisfacere înalta a cerinţelor turiştilor pentru turismul montan. având calitatea intrinsecă de păstrător al vieţii şi generator de resurse necesare acesteia. menţinerea şi ameliorarea calităţii mediului prin reconstrucţia zonelor deteriorate 9. iar activitatea turistică în interiorul lor nu se desfăşoară după nişte principii ecologice bine precizate.3. plăteşte” MONTANOLOGIE 5. crearea unui cadru de participare a organizaţiilor neguvernamentale dar şi a populaţiei la elaborarea şi aplicarea deciziilor 10. dezvoltarea colaborării internaţionale pentru asigurarea calităţii mediului În acest fel. pentru arhitectura. iar cele mai multe situate în zona montană. unităţi administrative locale şi tuturor persoanelor fizice şi juridice. înlăturarea cu prioritate a poluanţilor care periclitează direct şi grav sănătatea oamenilor 6. iar în prezent exista 586 de obiective şi arii protejate adică 4. prin lege. ştiinţifică. toate create de-a lungul timpului.ansamblul componentelor. pentru locuri istorice pentru monumente de arta. aceste zone protejate nu funcţionează în prezent. Noţiuni privitoare la ariile naturale protejate a) mediu natural . terestre şi acvatice. iar obligaţia expresa de a proteja mediul revine autorităţilor administrative centrale (ministerul apelor şi pădurilor).36 - .8% din teritoriul tarii.ADRIAN TRELLA 4. crearea sistemului naţional de monitorizare a mediului 7. floristice. biologice şi biocenotice naturale. 4.

recreativă şi cultural-istorică au o semnificaţie relevantă sub aspectul conservării diversităţii biologice floristice şi faunistice.ocrotirea şi conservarea bunurilor patrimoniului natural în afara mediului lor natural de geneză. n) reţeaua ecologică EMERALD .ADRIAN TRELLA MONTANOLOGIE biogenă. precum şi pentru satisfacerea cerinţelor de viaţă. f) arie specială de conservare . h) conservare în situ .37 - . al integrităţii funcţionale a ecosistemelor.sinonim cu arie naturală protejată. bunăstare. sanogenă.zonă naturală sau amenajată care asigură cerinţele de deplasare.sit protejat pentru conservarea speciilor de păsări sălbatice. conservare şi utilizare durabilă în beneficiul generaţiilor prezente şi viitoare. j) coridor ecologic . acvatică şi/sau subterană. cultură şi civilizaţie ale generaţiilor prezente şi viitoare. cu perimetru legal stabilit şi având un regim special de ocrotire şi conservare. în conformitate cu reglementările comunitare. altele decât păsările sălbatice. elemente şi formaţiuni biogeografice. creată în baza convenţiei privind conservarea vieţii sălbatice şi a habitatelor naturale din Europa.zonă terestră.ansamblul ariilor naturale protejate. geologice.componentă a patrimoniului natural care necesită un regim special de ocrotire. i) conservare ex situ . ştiinţifică sau culturală deosebită. împreună cu coridoarele ecologice. existenţă şi evoluţie. paleontologice. peisagistice. e) sit de conservare .ocrotirea şi conservarea bunurilor patrimoniului natural în mediul lor natural de geneză. l) reţeaua naţională de arii naturale protejate . în care există specii de plante şi animale sălbatice. reproducere şi refugiu pentru speciile sălbatice terestre şi acvatice.reţeaua ecologică de arii naturale protejate constând în arii de protecţie specială şi arii speciale de conservare. g) arie de protecţie specială avi-faunistică . c) bun al patrimoniului natural . cu valoare ecologică. existenţă şi evoluţie. Berna.reţeaua europeană de arii de interes conservativ special. în conformitate cu reglementările comunitare.zonă înconjurătoare pentru un bun al patrimoniului natural. o) reţeaua ecologică NATURA 2000 . d) arie naturală protejată . m) reţeaua ecologică a ariilor protejate . instituită prin Directiva 92/43/CEE privind conservarea habitatelor naturale. a faunei şi florei sălbatice. destinată să prevină impactul activităţilor antropice asupra acelui bun. speologice sau de altă natură. peisagistică. conservării patrimoniului genetic.ansamblul de arii naturale protejate. vegetal şi animal. . k) zonă de protecţie .sit protejat pentru conservarea habitatelor naturale de interes comunitar şi/sau a populaţiilor speciilor de interes comunitar. 1979.

se consideră atunci când: (i) arealul său natural şi suprafeţele pe care le acoperă în cadrul acestui areal sunt stabile sau în creştere.specie care pe teritoriul Uniunii Europene este periclitată. ce se diferenţiază prin caracteristici geografice. pentru a cărui conservare există o responsabilitate deosebită. q) habitat natural . acvatică sau subterană. sau (iii) reprezintă eşantioane reprezentative cu caracteristici tipice pentru una sau mai multe dintre următoarele regiuni biogeografice: alpină. vulnerabilă. panonică. (ii) aria sa de repartiţie naturală nu se reduce şi nu există riscul să se reducă în viitor.mediul natural sau seminatural definit prin factori abiotici şi biotici în care trăieşte o specie în orice stadiu al ciclului biologic.specie periclitată. rară sau endemică.starea în care: (i) specia se menţine şi este susceptibilă să se menţină pe termen lung ca o componentă viabilă a habitatului său natural. u) habitatul unei specii . (ii) are structura şi funcţiile specifice necesare pentru menţinerea să pe termen lung. în stare naturală sau semi-naturală. vulnerabilă sau rară.zonă terestră. . y) specie de interes comunitar . abiotice şi biotice. (ii) au un areal natural mic ca urmare a restrângerii acestuia sau prin faptul că au o suprafaţă restrânsă. x) specie prioritară . r) habitate naturale de interes comunitar . stepică şi pontică.ADRIAN TRELLA MONTANOLOGIE p) administrarea ariilor naturale protejate . (iii) există un habitat destul de întins pentru ca populaţiile speciei să se menţină pe termen lung.specie periclitată şi/sau endemică pentru a cărei conservare sunt necesare măsuri urgente.38 - . t) stare de conservare favorabilă a unui habitat .acele habitate care: (i) sunt în pericol de dispariţie în arealul lor natural.tip de habitat natural ameninţat. v) stare de conservare favorabilă a unei specii . continentală. w) specie ameninţată . şi (iii) speciile care îi sunt caracteristice se află într-o stare de conservare favorabilă. s) habitat natural prioritar .ansamblul de măsuri care se pun în aplicare pentru asigurarea regimului special de protecţie şi conservare instituit conform dispoziţiilor legale.

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->