Cum să ne ferim de produsele falsificate

Falsificarea este operaţia de imitare, substituire, recondiţionare, reconstituire,

transformare, denaturare, alterare a caracteristicilor de calitate ale unui produs,
în scopul obţinerii unor produse asemănătoare cu cele originale şi în vederea
realizării unor venituri ilicite (foloase necuvenite). Datorită sumelor
considerabile obţinute de pe urma acestor activităţi (la nivelul global circa 250
miliarde de dolari la sfârşitul anului 2002) fenomenul s-a extins aproape în toate
ţările lumii. Cel mai frecvent se falsifică produsele cu valoare adăugată mare şi o
rată ridicată a vânzărilor (produse cosmetice, piese de schimb auto, produse
petroliere, pietre preţioase, produse din sticlă, produse ceramice, produse textile,
încălţăminte sport, ceasuri, software, telefoane mobile, monedă).
Factorii care contribuie la dezvoltarea acestui fenomen sunt: puterea scăzută de
cumpărare a consumatorilor; dorinţa acestora de a achiziţiona produse de marcă
la preţuri scăzute; gradul scăzut de informare în legătură cu modul de apreciere a
calităţii produselor (serviciilor).
Modalităţile de depistare a falsurilor diferă de la o grupă de produse la alta, iar în
unele cazuri sunt extrem de costisitoare datorită procesului de imitare aproape
perfect a produselor respective, dar şi datorită costurilor ridicate ale aparaturii,
substanţelor şi resursei umane folosite pentru identificarea acestora.
În situaţia contrafacerilor grosolane, consumatorii trebuie să aibă în vedere
următoarele aspecte:
• preţul produselor contrafăcute este mult mai mic, cu 10-50%, comparativ cu cel al
produselor originale, deoarece falsificatorii urmăresc ca produsul falsificat să se
vândă mult mai repede decât cel original;
• produsele falsificate se comercializează în majoritatea cazurilor la tarabe,
boutique-uri, băcănii etc., locuri accesibile pentru consumatorii ocupaţi (fără
prea mult timp liber alocat cumpărăturilor);
• produsele falsificate nu sunt însoţite de documente cum ar fi: declaraţia de
conformitate, carte tehnică, instrucţiuni de folosire, certificat de garanţie, bon
fiscal;
• ambalajul produselor falsificate este realizat din materiale de slabă calitate, iar
calitatea imprimării informaţiilor de pe ambalaj (etichetă) este slabă datorită
folosirii unor cerneluri de calitate inferioară;
• informaţiile de pe ambalaj (etichetă) sunt incomplete (lipseşte adresa
producătorului sau în cele mai multe cazuri se oferă un număr de mobil sau o
căsuţă poştală, nu se face referire la standardul de produs, compoziţia produsului
este incompletă etc.);
• unele caracteristici organoleptice (culoare, miros, textură, consistenţă, gust,
aromă, limpiditate, luciu etc., caracteristice pentru fiecare produs) ce pot fi
identificate cu ajutorul simţurilor (vizual, olfactiv, gustativ, tactil) nu sunt
specifice produselor respective;
• asemănarea denumirii unor mărci de produse (servicii) prin suprimarea sau
adăugarea unei litere, a unei cifre, a unui sufix (de exemplu „Reabok” în loc de
„Reebok”, care este produsul original de încălţăminte sport);
• absenţa la unele produse a unor elemente de siguranţă (care atestă că acel produs
este original): holograma; eticheta de radiofrecvenţă – de grosimea unei foi de
hârtie ce are încorporat un circuit integrat şi o antenă; fire textile de siguranţă –
vizibile numai în domeniul razelor ultraviolete; codul de bare EAN etc.

Produsele falsificate pentru îngrijirea corporală se fac vinovate

de uscarea excesivă a pielii, exfolierea şi ofilirea pielii şi de favorizarea unor
eczeme

Cei mai mulţi oameni sunt preocupaţi de îngrijirea exterioară a

corpului, în scopul menţinerii şi îmbunătăţirii aspectului exterior. Mai ales femeile,
dar şi foarte mulţi bărbaţi nu se uită la bani când investesc într-un parfum de marcă
sau într-un produs cosmetic de calitate. Numai că nu tot ce se găseşte pe piaţă în
materie de cosmetice şi parfumuri sunt produse originale şi, implicit, sigure pentru
sănătatea pielii.

Asociaţia pentru Protecţia Consumatorilor din România (APC

România) avertizează asupra pericolului la care se expun cumpărătorii care, din
lipsă de informaţie, achiziţionează un parfum sau un produs cosmetic contrafăcut.

Produsele cosmetice se adresează tuturor categoriilor de consumatori,

de la prunci de câteva săptămâni până la persoane de vârsta a treia.

Produsele cosmetice şi de parfumerie contrafăcute pot avea efecte

nocive asupra consumatorilor. Ele se fac vinovate de uscarea excesivă a pielii,
exfolierea şi ofilirea pielii, înroşirea pielii, favorizarea apariţiei unor eczeme etc.'

Acest lucru este cu atât mai grav cu cât se ştie că produsele

cosmetice, se adresează şi copiilor. "Conform Legii 178/2000 privind produsele
cosmetice, acestea nu trebuie să pericliteze sănătatea umană atunci când sunt
folosite în condiţii normale. În plus, producătorul, distribuitorul sau persoana
responsabilă pentru vânzarea lor trebuie să obţină un aviz din partea Ministerului
Sănătăţii.

Din păcate, cu toate că există cadrul legislativ necesar comercializării

în condiţii de siguranţă şi sănătate pentru consumatori, pe piaţa românească, 50-
60% din produsele cosmetice comercializate sunt falsificate, conform datelor
furnizate de Autoritatea Naţională pentru Protecţia Consumatorilor, iar conform
datelor furnizate de Asociaţia Română Anti-Contrafacere REACT România,
procentul este de 80%", ne-a declarat PR Managerul APC România, Laura Pascu.

Modalităţi de falsificare

Există o multitudine de modalităţi de falsificare a produselor

cosmetice şi a parfumurilor. Una dintre acestea este înlocuirea uleiurilor eterice
naturale cu substanţe chimice de sinteză, cum ar fi eugenolul, care imită mirosul de
cuişoare; vanilina care imită mirosul de vanilie.

Uleiurile eterice sunt deosebit de scumpe din cauza procesului de

obţinere. Pentru a obţine 500 g ulei eteric de trandafir sunt necesare 1.575 kg de
petale, iar un kilogram de petale se obţine de la cca 780 de trandafiri. Substituirea
unor uleiuri eterice naturale, foarte valoroase, dar şi foarte scumpe cu altele tot
naturale, dar de o calitate inferioară, este o altă modalitate de a falsifica un parfum.
De exemplu, cel mai valoros ulei eteric de trandafir se obţine din trandafiri albi.

O altă practică este aceea de înlocuire a unui component sau mai

multor componente din reţeta de fabricaţie. Obţinerea unui parfum de lux poate
dura ani şi poate conţine între 90 şi 200 de componente, iar un specialist în
parfumuri poate distinge până la 3000 de substanţe graţie unei memorii deosebite a
mirosurilor. Până şi etichetele, flacoanele şi ambalajele de prezentare pot fi
contrafăcute.

Casele de creaţie a parfumurilor de lux îşi protejează produsele prin

aplicarea pe ambalaj a unor holograme sau prin confecţionarea ambalajelor din
sticlă Galle, Murano, cristal satinat etc. Un fenomen frecvent întâlnit este imitarea
mărcilor.

Această modalitate de contrafacere se bazează pe necunoaşterea

completă a mărcii respective de către consumatori din cauza unor aspecte de nuanţă
etimologică a cuvântului ce compune marca respectivă. "Marca L'OREAL
GENESSIS a fost imitată de marca GENESSE (firma cu capital româno-belgian).

Contrafacerile în domeniul produselor cosmetice pot fi recunoscute

de cumpărători printr-o metodă relativ simplă şi la îndemână: examinarea
organoleptică, care se bazează pe folosirea combinată a celor două simţuri, mirosul
şi văzul, dar depinde foarte mult de acuitatea simţurilor şi cunoştinţelor referitoare
la parfumul, marca examinată.

Parfumurile de lux falsificate prezintă câteva elemente de

recunoaştere specifice. Atunci când parfumul degajă mirosul puternic de alcool,
nuanţa de parfum este mai puternică; pătează testerul (hârtia specială de testare) din
cauza componentelor sintetice; gradul de persistenţă în timp este foarte scăzut,
elementele codului de bare EAN nu sunt suficient de clare; ambalajul de carton (cel
exterior) nu prezintă elemente de identificare a mărcii în relief; nuanţele de culoare
folosite pentru ambalajul exterior nu sunt suficient de vii (sunt pale), iar legătura
între două nuanţe de culoare se face brusc, şi nu treptat, sau ambalajul interior de
carton lipseşte, este evident că ne aflăm în faţa unui fals", ne-a mai spus Laura
Pascu.

Alergenii din parfumuri

Un alt lucru de care trebuie să ţinem cont este acela că produsele

cosmetice de lux nu se vând la tarabe, pe stradă, şi preţul acestora nu este unul
modest. Produsele cosmetice de lux se comercializează în magazine de specialitate,
se caracterizează printr-o calitate deosebită, mod de prezentare atrăgător şi preţuri
pe măsură. Produsele cosmetice nu sunt doar pentru înfrumuseţare, ci contribuie şi
la menţinerea sănătăţii fizice şi mentale.

Comercianţii români de parfumuri sunt obligaţi să specifice pe

etichete compuşii care pot provocă alergii. Măsura vine în urma unei directive
obligatorie în ţara noastră din luna martie a.c., prin care se urmăreşte evitarea
eczemelor şi a crizelor de astm provocate de alergenii din parfumuri şi cosmetice.
Alergenii sunt particule care generează alergii.

APC România a dat publicităţii lista specialiştilor europeni cu cei 26

de alergeni, substanţe care provoacă alergii de contact: benzylidèneheptanal, alcool
benzylique, alcool cinnamylique, citral, eugenol, hydroxycitronellal, isoeugenol,
amylcinnamyl alcool, salicylate de benzyle, cinnamaldehyde, coumarine, geraniol,
lyral, alcool 4-methoxybenzylique, cinnamte de benzyle, farnesol, lilial, linalol,
benzoate de benzyle, citronellol, a-hexylcinnamaldehyde, d-limonène, oct-2-ynoate
de methyle, alpha-cetone, evernia prunastri şi evernia furfuracea.

Mirajul cremelor cu "efect lifting"

Nu rare ori se apelează la un produs cosmetic pentru a rezolva

probleme care nu sunt de ordin estetic şi pe care doar un medicament cu destinaţie
dermatologică ar putea eventual să le rezolve. Greşit! Este indicat să apelăm la un
dermatolog pentru ca o astfel de problemă să fie bine diagnosticată şi pentru a
beneficia de un tratament profesionist şi eficace.

"Este bine să ne amintim mereu că produsele cosmetice, care pretind

a avea proprietăţi terapeutice, înşală consumatorul, pentru că nu pot avea astfel de
proprietăţi în calitatea lor de cosmetice. Petele de pe piele, cuperoza, ridurile
profunde, vergeturile, cearcănele şi pungile de sub ochi sunt probleme pe care
niciun produs cosmetic nu le poate rezolva!", este de părere PR Managerul APC
România.

Produsele cosmetice pot aduce o lejeră ameliorare, asigurând o

hidratare superficială şi, uneori, o mai bună elasticitate a pielii, dacă este vorba de
probleme cauzate de îmbătrânire. Pe de altă parte, mai spune Laura Pascu, " dacă
uscăciunea sau altă anomalie a pielii este cauzată de o micoză sau de unele
manifestări cutanate legate de patologii sistemice ca alergiile, intoxicaţiile etc., este
nevoie de un tratament medical, şi nu de o cremă! Acţiunea profundă a cremelor şi
a serurilor cu <> pentru ochi este limitată la o hidratare superioară a pielii, care nu
durează doar câteva ore!

T rebuie să spun că, în timpul încercărilor noastre (APC România -

n.r.), chiar şi în cazul celor mai bune creme, un produs cosmetic nu poate remedia
ridurile profunde! Expresii ca "antiîmbătrânire", lifting instantaneu", care ne lasă să
credem că respectivele produse pe care le caracterizează au un efect echivalent
chirurgiei estetice, sunt, fără doar şi poate, înşelătoare!".

Începutul parfumului

Primul parfum s-a format în urma căderii unei ramuri de molid în

focul cu greu întreţinut al primitivilor, care degaja un miros particular şi frapant al
esenţelor sale arse, în urma acestui proces formându-se parfumul (per fumum) prin
fum.Primele scrisuri despre parfumuri sunt mai vechi de 5.000 de ani, ele provenind
de la egipteni care foloseau uleiurile parfumate la ritualurile de îmbălsămare.
Primul ulei esenţial, probabil cel de terebentină, a fost distilat abia în secolele V-IV.

Criterii de alegere a unui parfum

Momentul potrivit pentru alegerea unui parfum este dimineaţa,

pentru că sistemul nervos este odihnit, iar simţul olfactiv nu este încărcat de poluare
şi de diverse alte stări şi senzaţii.
 Cu o zi înainte şi în dimineaţa zilei în care urmează să aleagă un
parfum, este indicat să evităm mâncărurile condimentate, ceapă şi usturoi, deoarece
pot schimba mirosul produsului.

Mai întâi se încearcă parfumurile pe blotere (cartonaşe impregnate cu

parfum). Când miroşi, bloterul se ţine la câţiva centimetri de nas.

Se încearcă parfumul la încheietura mâinii, pe locuri unde venele se

află mai la suprafaţă şi se simte pulsul. Sângele cald stimulează "înflorirea"
esenţelor aromate.