Observatorul militar Decorat cu Ordinul „Meritul Cultural” \n gradul de Cavaler

EDITOR:
FONDAT LA 23 IULIE 1859  ANUL XXI Nr. 8 (1093) 2 - 8 MARTIE 2011  24 PAGINI  1,20 LEI  MINISTERUL AP~R~RII NA}IONALE

Pod aerian Bucure[ti - Tripoli

PRIMA OPERA}IE DE EVACUARE AERIAN~

A UNOR CET~}ENI AFLA}I ÎN PERICOL ÎNTR-O
}AR~ STR~IN~, DESF~{URAT~ DE ARMATA
ROMÂNIEI DUP~ AL DOILEA R~ZBOI MONDIAL
Pagina 3

C-27 J SPARTAN

Foto: C`t`lin OVREIU

C-130 HERCULES

LEGISLA}IE Z@MBETELE UNEI

NOI PRIM~VERI
GHIDUL
FARMECUL
CARIEREI
TABERELOR M I L I TA R E
DE INSTRUC}IE
Paginile 12-13 Paginile 10-11
Pagina 8
 Observatorul militar
2 Nr. 8 (2 - 8 martie 2011)
EVENIMENT
www.presamil.ro

Pod aerian Bucure[ti-Tripoli

PRIMA OPERA}IE DE EVACUARE AERIAN~

A UNOR CET~}ENI AFLA}I ÎN PERICOL ÎNTR-O
}AR~ STR~IN~, DESF~{URAT~ DE ARMATA
ROMÂNIEI DUP~ AL DOILEA R~ZBOI MONDIAL
opera]ie f`r` precedent [i s-a trecut cu
For]ele Aeriene Române
maxim` operativitate la implementarea
sunt angajate, în aceste zile,
m`surilor ordonate, în cooperare cu
într-o opera]ie extrem de
structurile de specialitate din
important`: repatrierea Ministerul Afacerilor Externe.
cet`]enilor români din Libia. A[a For]ele Aeriene au pus imediat la
cum au ac]ionat de fiecare dat`, dispozi]ie dou` aeronave militare de
atât pentru îndeplinirea transport, opera]ionalizând astfel podul
misiunilor de lupt`, cât [i în cele aerian între Bucure[ti [i Tripoli, fapt ce
umanitare, pentru salvarea se constituie în prima opera]ie de
vie]ilor semenilor afla]i în evacuare aerian` a unor cet`]eni afla]i
dificultate, pilo]ii militari, în pericol într-o ]ar` str`in`, desf`[urat`
întregul personalul aeronautic de Armata României dup` Al Doilea
din aer [i de la sol, a r`spuns R`zboi Mondial.
cu promptitudinea [i Un întreg mecanism militar,
profesionalismul cerute de diplomatic [i consular a fost pus în
anvergura acestei opera]ii, mi[care [i a func]ionat eficient, ca un
desf`[urat` contracronometru. ceasornic. Ordine clare [i scurte,
rapoarte concise, coordonare precis`
Cei care au îmbr`cat haina de
pe orizontal` [i vertical`, puncteaz`
culoarea cerului senin [tiu foarte
caracteristicile ritmului alert al acestei
bine c` fiecare minut,
misiuni de excep]ie.
fiecare clip` câ[tigat` sunt Cele dintâi zboruri au fost posibile
deosebit de pre]ioase, chiar din a doua zi, în 24 februarie, când
pentru c` se m`soar` în oameni aeronava C-130 HERCULES a decolat
salva]i, în familii întregite, în c`tre Tripoli, de unde s-a întors cu
destine care, prin ei, prin efortul Celul` de criz` suma de 900.000 de lei, din Fondul de primul grup de cet`]eni români [i str`ini,
lor, primesc o nou` [ans` la rezerv` bugetar` la dispozi]ia Execu- iar aeronava C-27 J SPARTAN s-a deplasat
supravie]uire, la existen]`. constituit` la nivelul tivului, pentru plata cheltuielilor aferente în Malta, pe aeroportul din La Valletta.
Obi[nui]i cu precizia [i M.Ap.N. activit`]ilor de transport [i asisten]` Aeronava tip C-130 HERCULES are o
rigorile transportului strategic, consular` la evacuarea persoanelor. capacitate medie de transport de 70 de
pilo]ii de pe aeronavele militare Ca urmare a st`rii de criz` [i urgen]` Ministrul ap`r`rii na]ionale, Gabriel pasageri [i un echipaj condus de
de la Flotila 90 Transport au avut umanitar` din Marea Jamahirie Arab` Oprea, a dispus, chiar în acea sear`, comandorul Viorel Pan`, iar aeronava tip
de probat m`iestria lor nu numai Libian` Popular` Socialist`, Guvernul constituirea unei celule de criz` la nivelul C-27 J SPARTAN are capacitatea medie
în încadrarea într-un program României a adoptat, în [edin]a din 23 Ministerului Ap`r`rii Na]ionale, care s` de îmbarcare de 45 de pasageri, echipajul
schimb`tor de survol, comunicat februarie, o hot`râre pentru aprobarea identifice urgent solu]iile prin care Armata fiind condus de locotenent-comandorul
deseori din turnul de control, ci unor m`suri speciale alocând, totodat`, României s` participe ferm la aceast` Emil Tecuceanu.
[i a desf`[ur`rii misiunii în
condi]ii meteo deosebit de
vitrege, z`pad` [i viscol la
decolarea din ]ar`, vânt [i ploaie
pe aeroporturile pe care au
aterizat [i au operat. La toate
acestea se adaug` riscurile
cauzate de situa]ia de criz` din
Libia [i oboseala accentuat` de
perioadele lungi de a[teptare
pentru preluarea [i îmbarcarea
pasagerilor [i de ac]iunea
desf`[urat` în cea mai mare
parte a timpului sub
semnul neprev`zutului.
Pilo]ii de pe aeronavele de
transport au demonstrat c` sunt
adev`ra]i profesioni[ti,
ac]ionând cu hot`râre în
sprijinul popula]iei. A[a cum
Armata a fost întotdeauna al`turi
de popor, în misiunile umanitare
[i de interven]ie, [i aceste
echipaje din For]ele Aeriene
Române î[i îndeplinesc cu
devotament, credin]` [i onoare
datoria fa]` de patrie.
 EVENIMENT Observatorul militar
Nr. 8 (2 - 8 martie 2011)
www.presamil.ro
3

Misiuni îndeplinite de aeronavele

militare, în perioada 23 februarie –
1 martie 2011:
 C-130 Hercules – patru misiuni;
 C-25 J Spartan – trei misiuni
[i alte opera]ii de evacuare între
La Valletta-Tripoli;
 230 de persoane au fost evacuate,
dintre care 175 sunt români.

Ministrul ap`r`rii na]ionale, Gabriel
Oprea, a aprobat ca la bordul aeronavelor
militare române s` aib` acces, al`turi de
cet`]enii români, [i cet`]eni ai altor state,
astfel c` în avioanele noastre militare de
transport [i-au g`sit loc pân` acum [i
câteva zeci de cet`]eni str`ini. A fost un
gest firesc pentru noi, s-a ac]ionat din spirit
de solidaritate [i întrajutorare cu ]`rile
Uniunii Europene, pentru c` prietenii se
cunosc mai ales în clipele dificile.
La rândul lor, [i alte ]`ri au acordat
asisten]` cet`]enilor români, ca urmare a
activ`rii la nivelul Uniunii Europene a
mecanismului de monitorizare [i infor-
mare pentru protec]ie civil`, cu scopul
sprijinirii cet`]enilor europeni din Libia.
Pân` la ora când au fost a[ternute
aceste rânduri pe hârtie, aviatorii militari
au reu[it repatrierea cu succes a câtorva
sute de cet`]eni români [i str`ini. Multe
misiuni dus-întors România-Libia, escale de
realimentare, ore de a[teptare pe
aeroporturile La Valletta din Malta [i
Tripoli, eforturi extraordinare, de
intensitate maxim`, ale celor de la man[e.
Toate acestea au fost recompensate de
bucuria din ochii [i din sufletele celor care
au coborât pe p`mântul României ca pe
un t`râm al n`dejdii [i f`g`duin]ei.
Armata României, prin aviatorii ei, a
demonstrat [i demonstreaz` în continuare
c` oamenii se pot baza oricând pe militari,
pe profesionalismul lor, cl`dit [i c`lit la
flac`ra pasiunii pentru o meserie nobil` în
slujba semenilor. De acas` [i de
pretutindeni din lume.
Red`m frânturi din m`rturiile câtorva
cet`]eni români care au fost repatria]i,
surprinse de noi, cei care am fost prezen]i
la bordul aeronavelor pe timpul misiunilor.
Numitorul comun este admira]ia [i
mul]umirea unor oameni care m`rturisesc
c` nu s-ar fi gândit niciodat` c` Armata
României va interveni direct pentru a le
salva via]a. „Din p`cate, nu ne gândim la
militari decât atunci când avem nevoie
de ei”, m`rturise[te unul dintre cei care
au pus cu n`dejde piciorul pe p`mântul
sigur al aeroportului Otopeni. O astfel de
opinie spune mult despre modul în care
militarii au îndeplinit [i î[i îndeplinesc în
continuare misiunea. Este o dovad` în plus
c`, în caz de nevoie, militarii sunt al`turi
de compatrio]ii lor nu doar în ]ar`, ci [i
dincolo de grani]ele ei. Oricând [i
oriunde.
Un pod aerian
func]ional
Pilo]ii militari au fost, cum se spune,
la în`l]ime [i au fost aprecia]i pentru
efortul lor cu mul]umiri spuse printre
câteva dest`inuiri ale unor oameni
c`rora le-au readus practic lini[tea [i
siguran]a: Ultimele patru zile au fost
de co[mar. Tat`l meu este acolo. Îmi
este foarte greu s`-l aduc acas`, este în
mijlocul de[ertului. Au ie[it foarte mul]i
protestatari pe str`zi, s-a tras în ei, se
trage cu mitraliere, pu[ti automate, se
trage din elicoptere, localnici au furat
ma[ini, au amenin]at...
Este foarte frumos în aeronav` fa]`
de tot ce era acolo... Oameni întin[i
pe jos, unii peste al]ii... foarte mul]i.
Marea majoritate oameni care [i-au
pierdut actele [i erau trata]i ca ni[te
animale. Am fost ajuta]i. Dac` zburam cu
aeronava preziden]ial`, nu eram atât de
ferici]i, [i pentru c` am ajuns acas`, dar
mai ales c` am zburat cu un avion militar!
Nu [tim ce va fi ast`zi [i peste dou`-trei
zile. Se trage încontinuu.
Am l`sat acolo tot ce
po]i s` strângi în 13 ani,
spune, printre lacrimi, un
om care nu-[i poate st`-
pâni emo]iile.
Impresiona]i de aju-
torul primit de la Armat`,
al]i doi pasageri români,
muncitori în Libia, afirm`:
Ministerul Ap`r`rii
Na]ionale a f`cut un gest
foarte frumos [i ne-a ajutat
s` ne evacu`m cât de
repede posibil. Sincroni-
zarea a fost, dup` cum
spunea [i colegul meu,
foarte bun`, începând de
la locul de unde am
plecat, de la Abu Kamas
[i, sper, pân` când vom
ajunge acas`.
Tabloul misiunilor dificile îndeplinite de
cele dou` echipaje militare române[ti a
fost completat de comandorul Viorel
Pan`, comandantul aeronavei C-130
HERCULES: Noi suntem prezen]i [i
preg`ti]i pentru a transporta personal,
trupe [i materiale oriunde [i oricând, acolo
unde situa]iile o cer. De data aceasta, pur
[i simplu, interesul statului român a fost
s` ac]ioneze direct pentru protec]ia
cet`]enilor proprii [i aceasta mi-a prilejuit
aceast` misiune în premier`. A fost cumva
diferit dar pentru asta ne preg`tim în
permanen]`. O misiune de transport, într-
o situa]ie delicat`. Ne-am a[teptat s` fie
mult mai greu, în schimb am beneficiat
de tot concursul autorit`]ilor statului [i,
paradoxal, la prima vedere, de toat`
cooperarea acestor oameni afla]i în
dificultate, dar care totu[i au în]eles
imediat situa]ia [i limit`rile unui zbor
cu aeronave militare, ce probleme se pun
atunci când trebuie s` execu]i o ac]iune
de evacuare de pe un aerodrom a[a cum
este Tripoli, zilele acestea.
De[i beneficiem la preg`tirea [i
executarea acestor misiuni, de informa]iile
furnizate de serviciile noastre speciali-
zate, neprev`zutul oricând exist`, într-o
astfel de misiune. Apreciez c` acest pod
aerian func]ioneaz` [i c` putem sprijini
prin efortul [i priceperea noastr` pe cei
afla]i în dificultate.
Referindu-se la provoc`rile acestei
misiuni complexe, locotenent-comandorul
Emil Tecuceanu, comandantul aeronavei
de tip C-27 SPARTAN, spune: Din partea
noastr`, a pilo]ilor [i a personalului de
bord, consider`m c` este o opera]ie care
ne solicit` intens, dar care ne aduce [i
bucurii imense pentru c` am reu[it s`
ajut`m semeni [i vecini de-ai no[tri.
Ac]iunea face parte din misiunile pe care
ni le-am asumat, ca escadril` [i ca
baz` aerian`.
 Au consemnat
plutonier-adjutant Ion CHI}A,
sergent-major Dan VERE{
 Observatorul militar
4 Nr. 8 (2 - 8 martie 2011)
AGENDA SQPTQM~NII
www.presamil.ro

mult succes în activitate,” se arat` în

MILITARI ROMÂNI MEDALIA}I DE AMBASADORUL încheierea mesajului.
{eful Statului Major al For]elor
Terestre, general de brigad` Ariton
REPUBLICII FRANCEZE ÎN ROMÂNIA Ioni]`, a mul]umit ambasadorului
francez pentru aprecierile f`cute la
adresa unor militari rom#ni care [i-
Unsprezece militari mediu de securitate global, deosebit de au f`cut datoria cu profesionalism [i
din For]ele Terestre, dificil ... Pentru mine, ca ministru, acest curaj [i a exprimat disponibilitatea
gest reprezint` o onoare care îmi d` For]elor Terestre Române în vederea
care s-au distins prin încrederea de a merge mai departe în înt`ririi rela]iilor militare bilaterale de
fapte de curaj în timpul atingerea obiectivului care mi l-am cooperare cu For]ele Terestre
îndeplinirii misiunilor în stabilit împreun` cu echipa de conducere Franceze.
teatrul de opera]ii din a ministerului: acela de a face ca Armata Dup` înmânarea medaliilor, am-
Afganistan, au fost României s` fie mai puternic` [i mai basadorul Henri Paul a remarcat
respectat` în ]ar` [i în afara grani]elor”, contribu]ia militarilor rom#ni
medalia]i de se arat` în mesaj. al`turi de cei francezi la progresele
ambasadorul Republicii În încheierea mesajului, ministrul realizate de Ac]iunea Interna]ional`
Franceze în România, în ap`r`rii na]ionale, Gabriel Oprea, i-a pentru instaurarea statului de drept,
Foto: Eugen MIHAI

cadrul unei ceremonii felicitat pe militarii decora]i pentru de îmbun`t`]ire a guvern`rii [i

desf`[urat` joi, 24
februarie, la sediul
Statului Major al
For]elor Terestre.
La festivitate au participat, al`turi
de Excelen]a Sa, ambasador Henri
Paul, loc]iitorul [efului Statului Major
General, general-locotenent Dan
Ghica-Radu [i [eful Statului Major al
For]elor Terestre, general de brigad`
Ariton Ioni]`.
Militarii români au primit, din
partea ministrului ap`r`rii na]ionale
al Republicii Franceze, medalii de
aur, argint, bronz precum [i „medalia
comemorativ` Afganistan”.
Generalul-locotenent Dan Ghica-
Radu, loc]iitorul [efului Statului Major
Flota, unitate
reprezentativ` pentru For]ele
Navale, a aniversat sâmb`t`,
26 februarie, 1115
15 ani de la
înfiin]are. Dac` în 1896, prin
Decretul Regal 1093, emis
de regele Carol I, Flotila se
împ`r]ea în Diviziunea de
Mare [i Diviziunea de
Dun`re, ast`zi unit`]ile de la
mare [i fluviu se afl` din nou
împreun`, în subordinea
Flotei. Tot în Decretul Regal
erau amintite navele aflate la
acel moment în compunerea
Diviziunea de Mare:
cruci[`torul „Elisabeta",
bricul „Mircea", canoniera
„Grivi]a", torpiloarele
„Sborul" [i „N`luca".
General a transmis mesajul minis-
trului ap`r`rii na]ionale, Gabriel
Oprea, prin care a subliniat c` meda-
lierea militarilor români de alia]ii [i
prietenii francezi reprezint` un motiv
de mândrie [i de apreciere pentru mo-
dul exemplar de îndeplinire a misiu-
nilor executate de militarii români în
cadrul Task Force Lafayett, militarii
no[tri ac]ionând ca veritabili amba-
sadori ai na]iunii române în lume.
„Medaliile pe care le-a]i înmânat
camarazilor no[tri confirm` nu doar
De-a lungul timpului, accesul la ape
navigabile a atras dup` sine privilegiul
de]inerii unor facilit`]i portuare, a unor
nave comerciale [i, de asemenea, al
controlului c`ilor de naviga]ie maritime
[i fluviale din aria de responsabilitate.
Iat` de ce, dotarea [i între]inerea unei
Flote alc`tuite din nave militare este o
necesitate, cu atât mai mult cu cât,
actualul context politic ne plaseaz` la
valoarea [i profesionalismul manifestate
de militarii români în importantele [i
dificilele misiuni asumate în Afganistan
de Alian]a Nord-Atlantic`, ci [i faptul
c` ei se afirm` în mod constant ca
adev`ra]i ambasadori ai ]`rii noastre
în lume. Pentru munca acestor osta[i
excep]ionali [i a altor mii care au ac]io-
nat sau care î[i desf`[oar`, în prezent,
activitatea în teatrele de opera]ii,
România continu` s` se dovedeasc` un
aliat de n`dejde, predictibil [i serios, un
furnizor activ de securitate în acest
115 ANI ÎN SIAJUL ISTORIEI FLOTEI
grani]a maritim` de est a Uniunii
Europene.
La ceremonialul dedicat aniver-
s`rii a 115 ani de la înfiin]area Diviziunii
de Mare – unitate ale c`rei tradi]ii au
fost preluate peste timp de Flot` – a
modul exemplar în care au ac]ionat
în misiuni specifice în teatrul de
opera]ii din Afganistan.
„Succesul dumneavoastr` este o
nou` dovad` c` Armata României [tie
s`-[i pun` în valoare una din cele mai
importante resurse în domeniul secu-
rit`]ii: resursa uman`. Suntem o Ar-
mat` cu tradi]ie [i, în egal` m`sur`,
suntem o armat` cu poten]ial cunoscut
[i recunoscut de partenerii NATO.
Sunt deosebit de mândru c` Armata
României a reu[it [i reu[e[te s` trimit`
în misiuni de lupt` militari foarte bine
preg`ti]i [i v` asigur c` voi face tot
ceea ce depinde de mine, în calitate de
ministru al ap`r`rii na]ionale, pentru
a v` sprijini în activitate…V` felicit
pentru modul în care v` face]i datoria
[i pentru medaliile primite [i v` doresc
participat [eful Statului Major al
For]elor Navale, viceamiralul dr. Aurel
Popa, comandan]i de mari unit`]i [i
unit`]i din Dobrogea, fo[ti comandan]i
ai structurilor ce au precedat actuala
organizare a Flotei, cadre militare în
activitate [i veterani.
Dup` ceremonialul militar [i religios
desf`[urat pe faleza Comandamentului
Flotei, a urmat dezvelirea statuii
primului comandant al Diviziunii de
Mare, viceamiralul Vasile Urseanu,
personalitate remarcabil` atât în plan
militar, cât [i [tiin]ific. Prin inaugurarea
acestui monument de actualul
comandant al Flotei, contraamiralul de
flotil` dr. Alexandru Mîr[u, 115 ani de
istorie devin un bine definit întreg pus
în slujba evolu]iei [i dezvolt`rii tradi]iilor
promovarea valorilor democra]iei în
Afganistan „Ac]iunea Fran]ei [i
României nu este, deci, zadarnic`, [i
este o onoare [i o pl`cere pentru mine
de a recompensa meritele militarilor
români care au ac]ionat al`turi de noi
în acest teatru de opera]ii”, a declarat
ambasadorul Fran]ei la Bucure[ti.
La ceremonie au mai fost prezen]i
ata[atul francez al ap`r`rii, acreditat
la Bucure[ti, locotenent-colonelul
Thierry Le Guillou, comandantul
Regimentului 1 Opera]ii Speciale,
colonelul Adrian Ciolponea, generali
[i ofi]eri din conducerea Statului
Major General, Statului Major al
For]elor Terestre [i din unit`]ile
subordonate.
 C`pitan Alin PREDA
militare ale Flotei. Sculptura a fost
realizat` [i totodat` integrat` în
ansamblul arhitectonic al cl`dirii
istorice a comandamentului de artistul
plastic Vlad Babcine]chi, un mai vechi
prieten al marinarilor militari.
Finalul activit`]ilor aniversare,
marcat de defilarea G`rzii de Onoare a
fost aplaudat de to]i cei prezen]i
la manifestare [i care, în ciuda tem-
peraturii sc`zute, accentuate de un
vânt t`ios, desprins parc` din peisajul
de Boboteaz`, vor putea transmite ur-
ma[ilor impresiile întip`rite deopotriv`
în marmur` [i în memoria colectiv` a
marinarilor militari.
 C`pitan-comandor Ion
BURGHI{AN

Statul Major al For]elor Aeriene [i Direc]ia
informare [i rela]ii publice, to]i cei care l-au
cunoscut [i iubit pe colonelul PÎRVU ADRIAN,
sunt în doliu.
Vestea trecerii în nefiin]` a celui care a fost un
OM de o mare noble]e sufleteasc` [i camarad de
excep]ie ne-a produs o enorm` triste]e.
Venit pe lume în anul 1963 la V`lenii de Munte,
s-a dedicat înc` din adolescen]` uniformei militare,
absolvind în anul 1982 Liceul Militar Dimitrie
Cantemir, iar în anul 1985 {coala Militar` Leontin S`l`jan. În toate etapele
existen]ei sale s-a remarcat ca un camarad onest [i altruist, un familist
des`vâr[it, so] [i p`rinte iubitor [i generos.
Colonelul Adrian Pîrvu, un foarte bun specialist în domeniul rela]iilor
publice, a contribuit în mod deosebit la men]inerea imaginii For]elor Aeriene
Române în spa]iul public. Prin profesionalismul s`u deosebit, prin capacitatea
sa de a comunica, prin calmul [i în]elegerea de care a dat dovad`, el a fost
un demn slujitor al Armatei României. {i, din acest motiv, dispari]ia sa mult
prea curând reprezint` o pierdere cu atât mai grea.
Se spune c` Dumnezeu îi cheam` la El mai întâi pe cei mai buni dintre
slujitorii s`i, iar Adrian era, categoric, unul dintre ei. Se întoarce acum în
cerul pe care îl iubea atât de mult [i c`ruia, ca ofi]er de avia]ie, i se dedicase.
Se va al`tura, astfel, Armatei noastre din Ceruri. Îi va veghea pe to]i cei
dragi din v`zduhul albastru [i va avea, cu siguran]`, un gând bun pentru
fiecare.
Decesul colonelului Pîrvu a îndoliat inimile tuturor celor care l-au
cunoscut, iubit [i pre]uit. Camarazii transmit sincere condolean]e familiei
îndurerate, de[i sunt con[tien]i c` în aceste momente vorbele sunt de
prisos.
Ne vom aminti întotdeauna de bunul nostru coleg, trecut în nefiin]`
mult prea devreme.
Dumnezeu s`-l odihneasc` în pace!
DIREC}IA HIDROGRAFIC~
MARITIM~, LA 85 DE ANI
Direc]ia Hidrografic` Maritim` din Constan]a a împlinit, pe
23 februarie, 85 de ani de existen]`, perioad` asimilat` de
navigatori, fie ei militari sau civili, cu 85 de ani de siguran]` a
naviga]iei în apele teritoriale române[ti [i nu numai.
Serviciul Hidrografic Român (a[a cum se numea ini]ial
institu]ia) a fost înfiin]at la 23 februarie 1926, prin Decizie
ministerial`, urmând a se ocupa, dup` cum era clar stipulat în
actul de înfiin]are, „cu studiile, sondajele [i ridic`rile relative la
fluviu [i mare, preocuparea, p`strarea [i asigurarea navelor cu
h`r]ile [i instrumentele necesare naviga]iei [i ridic`rilor hidrogra-
fice, controlul cronometrelor, executarea semnalului de or` în
portul Constan]a, date meteorologice, aerologice [i oceanografice”.
Ast`zi, obiectul de activitate al institu]iei române[ti
reprezentative pentru asigurarea hidrometeorologic` [i de
naviga]ie nu este diferit în profunzime, ci doar mijloacele cu
care r`spunde cerin]elor navigatorilor moderni au devenit de
actualitate.
Momentul aniversar a fost marcat vineri, 25 februarie, la
sediul Direc]iei Hidrografice, unde a fost organizat` o sesiune
aniversar` de comunic`ri [tiin]ifice [i au fost conferite plachete
[i obiecte simbolice invita]ilor.
Importan]a institu]iei în cadrul topohidrografiei [i cartografiei
la nivel na]ional a fost subliniat` prin prezen]a la activitate a
[efului Statului Major al For]elor Navale, viceamiralul dr. Aurel
Popa, a [efului Direc]iei Topografice Militare, colonelul ing.
Marin Alni]ei, a viceprimarului ora[ului Constan]a, Decebal
F`g`d`u, precum [i a altor numeroase personalit`]i din via]a
militar`, universitar` [i [tiin]ific` româneasc`. De asemenea,
nivelul [tiin]ific al Direc]iei Hidrografice recunoscut la nivel
interna]ional a fost confirmat de valoarea comunic`rilor
prezentate, dintre care amintim: „Istoria a dou` nave de cercetare
hidrografic` [i de balizaj care au func]ionat pe Dun`rea Maritim`
[i la gurile sale în secolele XIX [i XX" – dr. Nicolae Papadopol [i
„Submarine sovietice scufundate în barajele de mine instalate la
litoralul românesc al M`rii Negre în cel de Al Doilea R`zboi
Mondial” – comandor (r) Ioan Damaschin.
Plin` de înc`rc`tur` în cadrul anivers`rii a 85 de ani de la
înfiin]area unit`]ii s-a dovedit a fi vizitarea s`lii de tradi]ii a
unit`]ii, sal` ce reune[te obiecte unicat, provenite atât din
dotarea anterioar` a subunit`]ilor de asigurare hidrografic` [i
de naviga]ie, cât [i din dona]ii ale unor veterani [i colec]ionari
care au dorit ca obiectele cedate s` devin` parte a patrimoniului
marin`resc. Demn` de men]ionat, în acest context, este
valoroasa uniform` ce a apar]inut contraamiralului (la acea
vreme, ulterior amiral) Victor Bogdan, uniform` ce a fost purtat`
în 1965 la Genova, în cadrul Simpozionului interna]ional pe
probleme de faruri, [i ulterior donat` de familia acestuia. {i în
continuare, sperând ca organizarea actual` a s`lii de tradi]ii s`
se dezvolte pân` la nivelul unui minimuzeu al hidrografiei
române[ti, sunt a[teptate dona]ii [i, poate nu peste mult timp,
descoperiri subacvatice de epave cu ajutorul aparaturii de
specialitate aflate la dispozi]ia Direc]iei.
 C`pitan-comandor Ion BURGHI{AN

LUPT~TORII DIN UMBR~
 Interviu cu colonelul Adrian-Constantin CIOLPONEA,
comandantul Regimentului 1 Opera]ii Speciale
– V` afla]i la comanda unei unit`]i
relativ tinere, într-o specialitate militar` pe
cât de nou`, pe atât de spectaculoas`...
– Într-adev`r, actul de na[tere al
structurilor de opera]ii speciale din Armata
României a fost consemnat la 1 martie 2003,
odat` cu înfiin]area Batalionului Opera]ii
Speciale „Vulturii”, sub denumirea ini]ial` de
Batalionul For]e Speciale. La 1 august 2009 s-a
\nfiin]at Regimentul de Opera]ii Speciale.
– Ave]i militari în teatrul de opera]ii din
Afganistan. Nu sunt la prima misiune...
– Un scurt bilan] relev` faptul c`, începând
cu decembrie 2005, militarii de opera]ii speciale
au o prezen]` continu` în teatrele de opera]ii.
În Afganistan, ac]ion`m din anul 2006. Suntem,
în prezent, la cea de-a zecea rota]ie a
Deta[amentului românesc de for]e pentru
opera]ii speciale (ROU SOF DET) [i mai mul]i
instructori ac]ioneaz` în cadrul deta[amentelor
ANA Training, în Afganistan. Am avut o echip`
de instruire în Irak, în anul 2008, [i, mai recent,
trei rota]ii ale deta[amentelor ROU FND, în
Balcanii de Vest, mai precis în Kosovo. {i, pentru
a v` r`spunde direct la întrebare, majoritatea
operatorilor din Regimentul de opera]ii speciale
au participat, de cel pu]in trei ori, în misiuni în
teatrele de opera]ii. Consider c` au dobândit
suficient` experien]` [i maturitate de a dep`[i
orice fel de obstacol [i de a îndeplini orice
misiune specific` atât în teatrele de opera]ii,
cât [i pe teritoriul na]ional.
– Vorbim despre opera]ii speciale,
misiuni care nu sunt întotdeauna publice.
Pute]i detalia câteva din misiunile
executate, în Afganistan, de subordona]ii
dumneavoastr`?
– Deta[amentele române[ti de For]e pentru
opera]ii speciale execut`, în Afganistan, misiuni
de asisten]` militar` a for]elor de securitate
afgane, de preg`tire [i consiliere a acestora,
dar [i misiuni de capturare – neutralizare a
unor lideri insurgen]i, pentru realizarea stabi-
lit`]ii în diferite zone. Pe l#ng` misiunile de baz`,
deta[amentele execut` misiuni în sprijinul
popula]iei locale, oferind sprijin în domeniul
medical, precum [i ajutoare, dar [i consilierea
unor lideri locali.
– Cât de aprecia]i sunt militarii români
de c`tre partenerii lor?
– Exist` dou` modalit`]i de contabilizare a
aprecierilor venite din partea partenerilor.
Prima, se refer` la scrisorile de apreciere venite
de la înal]i oficiali NATO, medaliile [i distinc]iile
str`ine, acordate militarilor români. Chiar
s`pt`mâna trecut`, au fost medalia]i câ]iva
lupt`tori din Batalionul Opera]ii Speciale
„Vulturii”. Cea de-a doua cale de cuantificare a
aprecierilor este aceea c`, pentru executarea
anumitor misiuni, comandan]ii de deta[amente
români au primit în subordine subunit`]i
str`ine de for]e speciale. Acest lucru constituie,
de fapt, pentru noi, o adev`rat` recunoa[tere a
profesionalismului, dar [i o dovad` de mare
încredere. De altfel, aprecierile partenerilor din
NATO, referitoare la activitatea militarilor
români, au fost, întotdeauna, la superlativ.
– Cum sunt militarii români din For]ele
pentru opera]ii speciale, fa]` de partenerii
lor din NATO?
– Domeniul opera]iilor speciale a fost
dezvoltat în ultima perioad` atât la noi în ]ar`,
cât [i în celelalte ]`ri central [i est-europene.
}`ri precum Polonia, Ungaria, Bulgaria,
Croa]ia au pus mare accent pe acest domeniu,
pentru c` r`spunde conceptului strategic
NATO de dezvoltare a unor for]e flexibile, cu
un grad mare de mobilitate [i cu o capacitate
sporit` de reac]ie. De asemenea, aceste for]e
vin în întâmpinarea noilor tipuri de conflicte,
de intensitate local`, regional` care cer atât o
preg`tire sporit` pe linie pur militar`, cât [i
capacitatea de a interac]iona cu mediul social
de ac]iune. Speciali[tii NATO consider` Polonia
ca fiind cea mai avansat` în domeniu, cu o
dezvoltare apreciabil`. Polonezii au constituit
deja o component` de comand` în domeniu,
un comandament de for]e speciale care cuprin-
INTERVIU
de un regiment de for]e speciale, bine-cunos-
cuta unitate GROM, specializat` în lupta contra-
terorist`, FORMOZA – unitate specializat` în
lupta naval`, care au la dispozi]ie platforme
aeriene pentru sprijin. Un alt avantaj al for]elor
speciale poloneze îl constituie faptul c` î[i
desf`[oar` activitatea în baza unei legi a for]elor
speciale, în care este statuat rolul [i cadrul
juridic în care ac]ioneaz`. Mai mult, colegii
polonezi au desf`[urat un pachet întreg de for]e
în Afganistan, care îndeplinesc întreg spectrul
de misiuni NATO. Sunt îns` [i alte ]`ri care se
bucur` de astfel de aprecieri, cum ar fi: Ungaria,
Bulgaria, Croa]ia, ale c`ror armate consider`
acest domeniu prioritar.
– Se pot constitui în modele de urmat
[i pentru for]ele noastre speciale?
– Ar putea fi exemple de urmat. M-a[ feri s`
fac o ierarhie. Fiecare ]ar` î[i dezvolt` acest
Colonelul Adrian-Constantin CIOLPONEA s-a
n`scut la 22 iunie 1967, în Bucure[ti.  A absolvit
Liceul Militar “Dimitrie Cantemir” Breaza(1981-
1985), {coala Militar` de Ofi]eri Activi „Nicolae
B`lcescu” (1985-1988), Universitatea Na]ional` de
Ap`rare „Carol I”, Facultatea de comand` [i stat
major (2003-2004). A absolvit numeroase forme
de preg`tire din domeniul cercet`rii [i opera]iilor
speciale, în ]ar` [i în str`in`tate. Este primul militar
român care a participat la preg`tire în cadrul
celebrei Ranger School, S.U.A. A absolvit un
program masteral în domeniul opera]iilor speciale
în cadrul Naval Postgraduate School, Monterey,
S.U.A [i cursul de preg`tire avansat` în domeniul
studiilor de securitate la Centrul European pentru
Studii de Securitate „George C. Marshall”,
Germania.  A fost comandant de pluton la
Batalionul 98 Instruc]ie Paz` Obiective Speciale (1988-1990), comandant grup cercetare,
comandant companie cercetare, loc]iitor al comandantului pentru instruc]ia desant aerian,
[ef al cercet`rii [i loc]iitor al comandantului la Batalionul 313 Cercetare (1990-2004). În
perioada 2004-2008, a fost ofi]er specialist în cadrul Serviciului Opera]ii Speciale din
Direc]ia Opera]ii a Statului Major General. A fost comandant al Batalionului Opera]ii Speciale
„Vulturii” (2008-2009). Din 1 august 2009, este comandantul Regimentului 1 Opera]ii
Speciale.  A participat la numeroase exerci]ii în ]ar` [i în str`in`tate, iar între 2000 [i 2001
a \ndeplinit func]ia de ofi]er de stat major în cadrul misiunii ONU din Zambia.  A publicat
mai multe studii de specialitate, în ]ar` [i str`in`tate.
segment, în func]ie de condi]iile interne [i
externe, de bugetul alocat. De aceea, nicio
structur` de for]e speciale dintr-o ]ar` nu
va sem`na cu una din alt` ]ar`, acestea vor
fi întotdeauna adaptate nevoilor interne [i
externe ale statelor respective. Este tot mai
evident` nevoia de dezvoltare a acestor for]e
care s` vin` în întâmpinarea noilor provoc`ri
[i a noilor cerin]e impuse de conflictele
viitoare.
– Este, cumva, un subiect tabu. Aceste
unit`]i de elit` sunt considerate for]e din
umbr`, misiunile lor nu se fac publice, cu
atât mai pu]in identitatea oamenilor. Care
ar fi profilul lupt`torului de for]e speciale?
– Este destul de greu de conturat un astfel
de profil. Eu a[ asocia caracteristici precum:
tenacitate, perseveren]`, rezisten]`, atât fizic`,
dar [i mental`. Îns` policalificarea [i
polispecializarea reprezint` tr`s`turile
definitorii. Dup` atingerea standardelor la
preg`tire fizic`, cunoa[terea unei limbi str`ine,
urmeaz` specializarea pe mai multe domenii.
Lupt`torul de opera]ii speciale este un lupt`tor
complex. Pe lâng` o preg`tire fizic` de excep]ie,
un nivel de inteligen]` ridicat, este nevoie ca
poten]ialul candidat la un post de lupt`tor s` fie
perseverent [i animat de dorin]a de a-[i dep`[i
propriile limite. Trebuie s` fie rezistent la stres
[i s` poat` ac]iona în medii ostile. Trebuie s`
devin` un bun cunosc`tor al mediului socio-
cultural în care ac]ioneaz`. Totodat`, lupt`torul
de opera]ii speciale trebuie s` fie disponibil
pentru munca în echip`, el reprezint` doar o
parte din angrenajul deta[amentului de
opera]ii speciale, de randamentul lui depind în
mod vital rezultatele grupului din care face
parte. Un deta[ament de for]e speciale trebuie
s` fie în m`sur` s` execute o mare gam` de
misiuni, care cer specializarea oamenilor în
Observatorul militar
domenii precum: comunica]iile, armament,
opera]ii-informa]ii, asisten]` medical`. Toate
acestea trebuie s` dep`[easc` nivelul standard,
pe care îl g`sim în unit`]ile conven]ionale.
Interac]iunea [i rela]ionarea cu popula]ia [i
liderii locali, militarii din alte armate, constituie
un alt element definitoriu pentru for]ele
speciale, considerate multiplicatori de for]`
pentru celelalte armate.
– Practic, îi înv`]a]i cum s`-[i instru-
iasc`, pe mai departe, oamenii…
– A[a este. Acest lucru reprezint`, de fapt,
esen]a ac]iunii militarilor de for]e speciale: ei
pot instrui militari din alte armate, pot rela]iona
cu localnicii [i for]ele guvernamentale, pentru
a asigura un climat de lini[te [i stabilitate în
zona de opera]ii atât în faza preconflict, cât [i în
cea postconflict.
– Multe calit`]i, multe cerin]e, multe
Foto: Dorel DANCIU
riscuri… banii sunt aceia[i, în teatrul de
opera]ii?
– Factorul motiva]ional este acela[i atât
pentru militarii din cadrul For]elor pentru
opera]ii speciale, cât [i pentru militarii din for]ele
conven]ionale. Nu exist` o diferen]iere legat`
de tipul ac]iunilor pe care le desf`[oar`.
– Nu exist` alte sporuri…
– Nu exist` alte sporuri, poate doar cele
legate de statutul de personal aeronavigant, care
sunt acelea[i în toate unit`]ile cu militari care
execut` instruirea prin para[utare. În viitor,
urm`rim s` dezvolt`m acest factor motiva]ional
în recrutarea [i generarea altor militari [i pachete
de for]e, ]inând cont c` un astfel de pachet de
for]e este format [i instruit în aproximativ cinci
ani. Un principiu al for]elor speciale arat` faptul
c` nu po]i preg`ti peste noapte o astfel de for]`,
iar înainte de apari]ia unei crize este greu de
format rapid asemenea structuri.
– Dac` nu exist` motiva]ie, cum v`
pute]i ]ine aproape oamenii de calitate?
– Reten]ia personalului încadrat în
structurile noastre este un lucru pe care îl avem
mereu în aten]ie. Este p`cat s` preg`te[ti un
operator timp de cinci-[ase ani, s` participe la
numeroase cursuri de specialitate, în ]ar` [i în
str`in`tate, s` execute trei-patru misiuni în
teatrele de opera]ii [i, dup` aceea, s` p`r`seasc`
structura în care lucreaz` tocmai atunci când
atinge un poten]ial ridicat. Migrarea spre alte
structuri similare se întâmpl`, din p`cate,
uneori, dar depinde mai ales de profilul,
motiva]ia [i situa]ia social` concret` a fiec`ruia,
dar [i de faptul c`, totu[i, domeniul nostru este
unul cu un grad ridicat de risc.
– Într-o meserie care nu se poate face
pîn` la orice vârst`…
– Nu exist` o delimitare clar` privind vârsta
pân` la care se poate activa în domeniu.
Nr. 8 (2 - 8 martie 2011)
www.presamil.ro
5
Din mesajul ministrului ap`r`rii
na]ionale, Gabriel Oprea,
cu ocazia împlinirii, la 1 martie 2011,
a opt ani de la înfiin]area For]elor
pentru opera]ii speciale.
„ S`rb`torirea Zilei For]elor pentru
Opera]ii Speciale este un bun prilej de a-i
felicita pe to]i cei care, cu dragoste fa]` de
profesie, cu un curaj dus de cele mai multe
ori dincolo de limite, desf`[oar` cu
profesionalism [i d`ruire misiuni extrem de
dificile.
În urm` cu opt ani a luat fiin]` Batalionul
1 For]e Speciale, prima structur` ac]ional`
apar]inând For]elor pentru opera]ii speciale
ale Armatei României. }ara noastr` a reu[it,
în mai pu]in de un deceniu, s`-[i constru-
iasc` structuri ale For]elor pentru opera]ii
speciale la nivelul tuturor categoriilor de for]e,
încadrate cu militari de elit`, profesioni[ti, cu
aptitudini dezvoltate de lupt`tori. Marea
majoritate a acestor militari sunt, în acela[i
timp, para[uti[ti, scafandri [i alpini[ti, capabili
s` fac` fa]` oric`rei situa]ii deosebite.
Dispunând de o dotare complex` [i de o
preg`tire de excep]ie, militarii din For]ele
pentru opera]ii speciale sunt angrena]i în
obiective ambi]ioase în deplin` concordan]`
cu standardele militare ale NATO, ac]ionând
în cele mai fierbin]i puncte ale globului.
Cu ocazia Zilei For]elor pentru Opera]ii
Speciale, v` adresez sincere felicit`ri pentru
rezultatele deosebite ob]inute pân` acum,
pentru eforturile [i sacrificiile f`cute, precum
[i îndemnul de a cultiva [i dovedi, în
continuare, cu demnitate [i modestie,
apartenen]a la o structur` militar` de
excep]ie”.
Consider c` vârsta de 45 de ani ar fi o limit`
pentru operatorii din teatrul de opera]ii, dar nu
am ajuns, înc`, la astfel de situa]ii. Vârsta medie
a operatorilor este undeva la 28-29 de ani.
Experien]a acumulat` de un operator, la 45 de
ani, poate fi folosit` îns` eficient din postura de
instructor.
– Îi vedem rar, uneori îmbarca]i pe
HUMVEE-uri, la diferite activit`]i publice,
dar niciodat` la chip, c`ci poart` cagule…
– Anonimatul constituie o condi]ie esen]ial`
pentru desf`[urarea în condi]ii de securitate a
misiunilor în teatrele de opera]ii. Avem în
vedere [i asigurarea unui climat de siguran]`
pentru familiile militarilor. Este o cerin]` clar`
în domeniu, este folosit` [i de militarii altor
armate.
– Domnule comandant, la finalul
interviului, ne-a]i putea preciza câteva dintre
preocup`rile actuale [i de perspectiv`?
– Generarea [i preg`tirea subunit`]ilor de
opera]ii speciale, destinate misiunilor externe,
reprezint` prioritatea num`rul unu pentru noi.
O alt` prioritate este legat` de men]inerea
nivelului de opera]ionalizare a structurilor
dislocabile, de opera]ii speciale, destinate NATO.
Pornind de la principiul verificat c` for]ele speciale
nu se creaz` peste noapte, dup` cum v`
spuneam, suntem permanent preocupa]i de
selec]ionarea [i preg`tirea noilor lupt`tori, în fapt
de asigurarea genera]iei urm`toare de operatori.
Integrarea ac]ional` a batalioanelor de
para[uti[ti în domeniul opera]iilor speciale este
un alt obiectiv, pe termen scurt. Tot despre o
integrare ac]ional` este vorba [i în cazul
activit`]ilor comune desf`[urate cu structurile
de opera]ii speciale ale For]elor Navale [i ale
For]elor Aeriene. În acest caz, obiectivul este
mult mai îndr`zne], urm`rindu-se exersarea
lucrului în cadrul unui comandament întrunit
de opera]ii speciale. Crearea unui cadru
motiva]ional adecvat pentru lupt`torii de opera]ii
speciale este un alt obiectiv, pomenit anterior.
Ca o concluzie: toate aceste obiective trebuie s`
se reg`seasc` în atingerea maturit`]ii
structurilor de opera]ii speciale, într-o perioad`
în care toate ]`rile NATO acord` o aten]ie
deosebit` acestui domeniu.
 Interviu realizat de
comandorul Alexandru LEAUA
 Observatorul militar
6 Nr. 8 (2 - 8 martie 2011) INSTRUC}IE
www.presamil.ro

O arm`
de prestigiu
Mar]i, 1 martie a.c., la sediul Bazei
Sprijin Logistic, în prezen]a comandantului
Comandamentului Logistic Întrunit,
general-maior C`t`lin Zisu, a avut loc
aniversarea Zilei automobili[tilor militari.
Ap`rut` în prim`vara anului 1917,
atunci când prin Înaltul Decret nr. 245 lua
fiin]` Regimentul de Trac]iune Automo-
bil`, arma auto se bucur` de un imens
prestigiu, câ[tigat printr-o istorie de
aproape un secol, interesant` [i bogat` prin

Foto: C`t`lin OVREIU

larga [i decisiva participare a auto-
mobili[tilor militari la principalele eveni-
mente din via]a ]`rii [i a o[tirii, uneori cu
pre]ul vie]ii, pentru ap`rarea p`mântului
[i libert`]ii neamului românesc.
De altfel, în mesajul ministrului ap`r`rii
na]ionale, Gabriel Oprea, transmis cu
aceast` ocazie, sunt eviden]iate eforturile
cu alt` unitate din ]ar`. În sensul celor
INIMA AUTOMOBILI{TILOR men]ionate anterior, aducem în prim-plan
realiz`rile bazei, care a totalizat peste 5.350.000
continue ale speciali[tilor din aceast` arm`
pentru îndeplinirea misiunilor: Armata
motokilometri. României a participat la numeroase
MILITARI ac]iuni militare în diferite zone de conflict

În acest an, M`r]i[orul [i Ziua automobilistului militar ne-au prilejuit

Tandemul ale lumii, cu personal [i tehnic` militar`,
în special cu tehnic` auto.
documentarea la cea mai mare unitate de profil din România – Baza Sprijin logistician – [ofer
Misiunea încredin]at` de conducerea
Muntenia. Fosta autobaz` a Ministerului Ap`r`rii Na]ionale, cum mai
Logistic Muntenia armatei speciali[tilor din domeniul auto,
Performan]ele conduc`torilor auto nu
este cunoscut`, dep`[e[te prin performan]e orice alt` unitate similar` din ]ar`, de asigurare la timp, în orice condi]ii, f`r`
înseamn` mare lucru dac` nu amintim de
atât prin num`rul de motokilometri, misiuni efectuate [i preg`tire a personalului, „ajutorul” dat de logistic`. Locotenent-colonelul întrerupere [i de calitate, la pace sau la
cât [i prin varietatea mijloacelor auto implicate. În acest sens, mottoul bazei – Ion Iordache, ofi]er din statul major al bazei, ofi]er r`zboi, a tot ceea ce înseamn` tehnic`
Nimic nu se mi[c` f`r` noi – nu pare exagerat, dimpotriv`, este legat de auto, cu state vechi în armat`, vorbea de motorizat` din Armata României, a fost
indisolubil de volumul uria[ de munc` pe care îl presteaz` militarii zi de zi. importan]a, pe de o parte, a responsabiliz`rii
[oferilor, iar pe de alt` parte a valoriz`rii
îndeplinit` întotdeauna cu rezultate
misiuni de transport pentru beneficiari (structuri tandemului logistician – conduc`tor auto. La remarcabile.
Program zilnic Totodat`, generalul-maior C`t`lin Zisu
centrale ale ministerului – n.a.), la care se adaug` tehnica auto pe care o avem în dotare conteaz`
de minim 12 ore misiunile proprii, în func]ie de solicit`ri – foarte mult m`iestria mecanicului auto, de exemplu, a pus accentul în alocu]iunea sa pe
declar` locotenent-colonelul Ene. Altfel spus, sau a celui care asigur` piesele de schimb – ne spune importan]a [i rolul armei auto în cadrul
Pentru a sim]i ritmul unit`]ii am poposit la în anul 2010, un num`r de 2.555 de autovehicule, locotenent-colonelul Iordache. În ultimii ani, sistemului militar, remarcând totodat`
sec]ia poli]ie militar`, mi[care [i transport. Aici de diferite categorii, de la autoturisme la selec]ia [oferilor a devenit mai riguroas`, ace[tia
se afl` inima automobili[tilor din baz`. {eful au fost responsabiliza]i [i au devenit mai con[tien]i profesionalismul automobili[tilor la
camioane [i autospeciale, au executat 2.183 de
sec]iei, locotenent-colonelul Lucian Ene, ne misiuni ce au variat ca intensitate [i de misiunea lor. Dar, în acela[i timp, trebuie s` asigurarea interven]iilor armatei în situa]ii
spune c` programul de lucru începe diminea]a complexitate. Am avut misiuni de trei zile, dar [i vedem [i echipa din spatele [oferului care contribuie de urgen]`, în sprijinul autorit`]ilor locale
devreme [i se termin` dup` ora 19. Pentru el, de [ase luni. Dar s` nu uit`m c` în afara celor la reu[ita misiunii. Nu în ultimul rând, trebuie s` sau centrale.
personal. Al]ii conduc`tori auto, în func]ie de enumerate, zilnic, 134 de autoturisme au circulat ne gândim la [oferi ca la ni[te reprezentan]i ai Activitatea s-a încheiat cu defilarea
misiuni, continu` programul... Zilnic, ies pe în folosul beneficiarilor. Este un volum de munc` ministerului, prin gradul de vizibilitate al misiunilor
unit`]ii prin fa]a numeroasei asisten]e
poarta unit`]ii 134 de autovehicule care execut` uria[ [i, de aceea, nu exist` termeni de compara]ie la care particip`. (D.S.)
prezente.

AUTOMOBILI{TII TÂRGOVI{TENI AU PRIMIT DRAPELUL DE LUPT~

În prima zi de prim`var`, personalul Batalionului 22 Transport
Dâmbovi]a a primit cel mai frumos m`r]i[or. Prin Decret preziden]ial, unit`]ii
i-a fost înmânat Drapelul de Lupt`. La festivitate au participat general-locotenent
Dan Ghica Radu, loc]iitorul [efului S.M.G., generali [i ofi]eri din structurile
centrale ale M.Ap.N., oficialit`]i locale [i centrale.
Cu acest prilej, ministrul ap`r`rii na]ionale, Gabriel Oprea i-a felicitat, printr-un
mesaj, pe automobili[tii târgovi[teni pentru modul profesionist de îndeplinire a
misiunilor. „Ast`zi, batalionul se prezint` cu rezultate remarcabile ale unei activit`]i
fructuoase, având prin personalul s`u o participare substan]ial` [i foarte apreciat`
în cadrul misiunilor interne, pentru aprovizionarea cu bunuri materiale a unit`]ilor
[i marilor unit`]i, precum [i a deta[amentelor care urmeaz` s` execute misiuni în
teatrele de opera]ii”, a subliniat ministrul ap`r`rii na]ionale, Gabriel Oprea.
Rezultatele ob]inute de personalul batalionului, de-a lungul timpului, sunt
deosebite. Astfel, din 15 octombrie 2002, dat` la care a fost înfiin]at` unitatea, [i
pân` în prezent, misiunile de transport materiale [i personal în întreaga ]ar` au
însumat peste un milion de kilometri parcur[i [i aproape dou` milioane tone de
materiale. Toate acestea s-au executat f`r` a fi înregistrate evenimente rutiere.
„Personalul batalionului a dat dovad`, în întreaga perioad` de la constituirea
acestei unit`]i [i pân` ast`zi, de maturitate [i de un deosebit spirit civic. Prin
ac]iunile curajoase de salvare, ajutorare [i de sprijin al popula]iei afectate de
inunda]ii, al`turi de camarazi din alte unit`]i, a redat speran]a [i încrederea
oamenilor c` Armata este de fiecare dat` al`turi de cei care sunt în suferin]`,
punând um`rul pentru dep`[irea [i rezolvarea situa]iilor deosebite.
Apreciez în mod deosebit eforturile depuse în activitatea dumneavoastr`, cu
convingerea c` numai prin munc`, seriozitate [i profesionalism ve]i împlini misiunea
nobil` [i sacr` de ap`rare a patriei. Ve]i contribui, astfel, cu toat` r`spunderea [i
energia la îndeplinirea tuturor sarcinilor [i a[tept`rilor pe care partenerii din
NATO le au de la Armata României.
Sunt încrez`tor c` sub culorile Drapelului de lupt` primit ast`zi ve]i fi
mereu la în`l]ime [i ve]i sluji ]ara cu sufletul, cu d`ruirea [i curajul mo[tenite
de la înainta[ii no[tri”, le-a transmis militarilor ministrul Gabriel Oprea. Foto: Adrian ROBU

În fiecare
zi de joi,
în unit`]ile
Serviciului Fluvial
se execut`
controlul
s`pt`mânal al
tehnicii. Am
discutat cu militari
de la Divizionul 88
Vedete Fluviale
despre ce
înseamn` aceast`
activitate [i de ce
este ea
important` \n
procesul de
preg`tire a
misiunilor.
Asigurarea
operativit`]ii
tehnicii
Primele l`muriri ni le-a
oferit aspirantul Paul Burlacu,
proasp`t numit comandant al
unei vedete fluviale. Astfel, am
aflat c` în fiecare zi de joi este
controlul s`pt`mânal al tehnicii,
iar vineri se face între]inerea.
În ceea ce prive[te prima
activitate, aspirantul Burlacu
ne-a spus c` aceasta presupune
„verificarea tehnicii, desfacerea
agregatelor [i ungerea lor. Se
ac]ioneaz` pe toate planurile, la
toate instala]iile, la ancorare,
artilerie, motoare, pe partea
electric`, dar [i la dragaj. Totul
se încheie cu verificarea
func]ion`rii tehnicii.”
Tân`r [i venit din [coal` în
urm` cu un an [i jum`tate,
aspirantul Burlacu [tie c`
vedetele aflate în compunerea
divizionului sunt de produc]ie
româneasc`, fiind construite la
{antierul Naval Drobeta Turnu
Severin la sfâr[itul anilor ’70.
„Capoatele care acoper`
tunurile sunt totu[i din pânz`...
Apoi, chiar [i la bord, dac` nu
faci c`ldur` iarna, s-ar putea ca
vara s` ai surprize cu instala]ia
electric`”, ne-a m`rturisit
aspirantul Burlacu.
Dup` ce am aflat aceste
detalii, am discutat [i cu
loc]iitorul comandantului
Divizionului 88 Vedete Fluviale,
comandor Liviu Lungu, despre
ce înseamn` o astfel de
INSTRUC}IE
CONTROLUL TEHNICII
LA DIVIZIONUL 88 VEDETE FLUVIALE
Locotenent Constantin PI{TEA
constantin.pistea@presamil.ro
activitate. „Navele trebuie s` fie
operative la orice or`, ca s` ne
putem îndeplini misiunile în
condi]ii cât mai bune. Unul
dintre scopurile pentru care
exist`m este s` asigur`m
operativitatea navelor pe care le
avem în dotare, iar o astfel de
activitate este de baz` în a ne
asigura de buna func]ionare a
tehnicii”, ne-a declarat
comandorul Lungu.
Tunul,
tratat
ca un pacient
Am trecut apoi pe punte, în
zona tunurilor, [i am discutat
cu doi militari echipa]i în
salopet` de lucru. Pies` cu
pies`, tunul pe care-l
dezmembrau se muta pe o foaie
de cort a[ezat` al`turi. În
mâinile lor, tunul nu p`rea
decât un lego simplu],
pe care-l faci [i-l desfaci chiar [i
cu ochii închi[i.
Observatorul militar
Nr. 8 (2 - 8 martie 2011)
www.presamil.ro
7
cred c` a fost frumos. „Verific`m tensiunea
Ie[eam aproape zilnic, pentru tunului, circuitele, ne uit`m
c` aveam multe demonstrative, dup` eventuale puncte de
Servant la tunul de 30 mm, multe defil`ri. rugin`, dac` [uruburile sunt
caporalul Valeriu Meleac`, în {i nu mai zic de importan]a strânse a[a cum trebuie [i
armat` de [ase ani, a lucrat misiunilor la care am participat”. dac` instala]ia prezint` vreo
numai pe vedete fluviale. Împreun` cu maistrul problem`”, ne-a precizat
Înainte, vreo trei ani, a fost militar clasa a IV-a Marius maistrul militar Tomi]`,
operator chimist într-un Tomi]`, Valeriu „trata” tunul ca comandantul unei grupe
combinat de hârtie. „Am armament. Nici el nu uit`
pe un pacient pe masa de
preferat un serviciu de viitor. perioada stagiului, mai ales c`
opera]ie. Fiecare î[i vedea de
Era perioada în care se trecea dup` [ase luni ca militar în
la profesionalizarea armatei”, termen s-a convins c`-i place
[i-a amintit Valeriu. Motivul [i a cerut aprobare pentru a
pentru care a ales armata este merge la examen la [coala de
simplu: nu va uita niciodat`
mai[tri. „Bunicul meu nu avea
perioada stagiului militar. Se
studii în armat`, dar era genul
întâmpla în 2000-2001, la
de om foarte serios. Îi pl`cea
Regimentul 30 Gard`. „Atunci
s` munceasc` [i s` fie corect,
mi se p`ruse greu, dar acum
era chiar milit`ros. Cred c`
mi-a pl`cut asta la el [i de
aceea am venit în armat`”, a
mai spus maistrul militar [i a
continuat: „Mi s-a p`rut c`
armata îmi ofer` un serviciu
stabil, de viitor, în care dac`-]i
jum`tatea lui de „corp”, iar
faci treaba, nu te d` nimeni la
când vreunul întâmpina
o parte [i po]i s` avansezi.
probleme, cerea ajutor.
Aici, dac` [tii ce ai de f`cut,
A[a s-a întâmplat când
nimic nu e greu”.
s-a ajuns la cutia tambur,
cea mai grea pies` cu care au
Pentru cei doi militari în
salopet` de lucru a recompune
de-a face cei doi.
tunul p`rea floare la ureche.
De pe foaia de cort, piesele se
Cu prilejul controlului tehnicii, caporalul Ionu] Fr`]il`, reg`seau ca [i cum s-ar fi
radiotelegrafist pe una din vedetele fluviale ale Divizionului cerut unele pe altele, din
nevoia de a reface ordinea
88, are grij` de elementele de comunica]ii de la bord:
natural` a lucrurilor. Militarii
„controlez aparatele, le demontez, le cur`] [i apoi verific
au mai spus c` au tot ce le
dac` func]ioneaz` în parametri normali". Tehnica este ru-
trebuie pentru a ]ine tehnica
seasc`, iar defec]iuni serioase nu apar decât rar. „Au mai
în stare foarte bun`, iar
fost probleme, dar s-au remediat destul de repede", a
maistrul militar Marius Tomi]`
precizat caporalul Ionu] Fr`]il`, care, de[i a absolvit liceul
chiar a punctat faptul c` în
cu specializare în re]ele de telecomunica]ii [i internet, a privin]a materialelor de
lucrat ca barman-osp`tar timp de trei ani, înainte de a merge între]inere nu s-au plâns
în armat` pentru stagiul militar. niciodat`.
 Observatorul militar
8 Nr. 8 (2 - 8 martie 2011)
www.presamil.ro
CARIERE |N UNIFORMQ

FARMECUL
TABERELOR
DE
INSTRUC}IE
 Plutonier-major Lucian IRIMIA

Pentru mul]i militari, tab`ra constituie o

bun` oportunitate de a-[i des`vâr[i
preg`tirea profesional`. De un astfel de prilej
au profitat din plin [i cerceta[ii Brig`zii 282
Infanterie Mecanizat` Unirea Principatelor,
care, timp de câteva zile, [i-au verificat
deprinderile ac]ionale în Mun]ii Vrancei.

Departe
de confortul cotidian
Aproape invariabil, când vorbim de militari
aducem în discu]ie continuitatea preg`tirii lor.
Mai ales a instruirii în unit`]i, poligoane, tabere
sau în cadrul exerci]iilor [i aplica]iilor. E ceva
firesc, fiindc` formarea [i men]inerea
deprinderilor militare, dar [i a celor de
specialitate, converg spre un numitor comun:
Caporal Daniel BAN
instruc]ia. O instruc]ie permanent`, derulat`,
uneori, în condi]ii meteo extreme, departe de
confortul cotidian, de familie. Totul pentru o
bun` preg`tire, pentru ca ei, militarii, s` poat`
r`spund` oricând provoc`rilor din ce în ce mai
complexe ale câmpului de lupt` actual.
Un cerceta[ se formeaz` în timp, dup` ani
de efort, munc`, devotament. Taberele de
instruc]ie au rolul s`-l des`v#r[easc` \n calitate
de militar profesionist. Contactul cu realitatea,
uneori crud` a terenului, îl determin` s`
gândeasc` obiectiv [i s` ia deciziile cele mai
bune, în timpul cel mai scurt.
Se poate vorbi mult despre ce simt militarii
atunci când pleac` în tabere. Intri în transa
taberei, spunea un cerceta[. Te ui]i la rani]`, te
gânde[ti la ce-]i trebuie, în func]ie de exerci]iile
ce urmeaz` s` le desf`[ori [i de specificul
preg`tirii. Începi s` respec]i un algoritm anume
acestui gen de instruire. Comandan]ii împart
sarcini, militarii execut` [i se preg`tesc pentru
tab`ra de instruc]ie. Dup` ce ultimele detalii
sunt puse la punct, are loc o ultim` revist` de
front înainte de plecare. Urmeaz` o perioad`
de aproape o lun` în care se gândesc doar la
instruc]ie.
În Mun]ii Vrancei
I-am g`sit pe grada]ii voluntari din
compania de cercetare a Brig`zii 282 Infanterie
Mecanizat` Unirea Principatelor la instruc]ie.
Aveau ceva timp de când Mun]ii Vrancei le
ofereau cas` [i mas`. T`cu]i, uneori nev`zu]i [i
neauzi]i, cerceta[ii vrânceni se preg`teau
pentru a fi gata de orice misiune ce li s-ar putea
încredin]a.
Caporalul Daniel Banu este un veteran al
Afganistanului. Dup` dou` misiuni în acest
teatru de opera]ii fierbinte, [tie c` reu[ita st` în
preg`tirea [i coeziunea colectivului. Lucreaz`
de nou` ani în compania cercetare [i este
con[tient de ce înseamn` familia cerceta[ilor
vrânceni. Mult` munc`, transpira]ie, dar [i
satisfac]ia unei profesii deosebite. Am ajuns la
performan]a de a ne în]elege din priviri. Sunt
multe de înv`]at [i de aprofundat. Îns` eu zic c`
suntem gata oricând s` îndeplinim o misiune.
Caporal Liviu SCUTARU
Înv`]`m, repet`m, [i iar repet`m. Aici, în tab`r`,
e[ti aproape ca într-un teatru de opera]ii. Este
greu, e adev`rat, dar ... ne place ceea ce facem, a
subliniat caporalul Daniel Banu.
Mul]i cititori ar crede c` aceste cuvinte,
familia cerceta[ilor , reprezint` doar o figur` de
stil. Îns` adev`rul este altul. Caporalul Liviu
Scutaru este na[ul de cununie al caporalului
Banu. Au venit împreun`, în urm` cu nou` ani,
în subunitate. Au transpirat pe câmpul de
instruc]ie, au sim]it gerul [i canicula în serviciul
de paz`, au stat um`r la um`r în misiuni. S-au
Caporal Cristinel HOLBAN
împrietenit [i, când a venit momentul
c`s`toriei, Liviu [i-a ales na[ul: pe caporalul
Daniel Banu. Împ`rt`[esc acelea[i convingeri
despre ceea ce înseamn` via]a de cerceta[.
Cerceta[ul trebuie s` foloseasc` toate armele, s`
[tie s` supravie]uiasc` în condi]ii-limit`, s` aib`
curaj [i ini]iativ`. Trebuie s` fie un bun specialist
în domeniul s`u de activitate. De asemenea,
colectivul conteaz` enorm. El te ajut` s` devii un
bun cerceta[, dar [i tu, la rândul t`u, trebuie s` aju]i
colectivul, a spus caporalul Liviu Scutaru.
Am vorbit [i cu bobocul companiei. La cei
20 de ani, caporalul Cristinel Holban este la a
doua tab`r` de instruc]ie pe timp de iarn`. A
înv`]at s` schieze [i îi plac exerci]iile de
supravie]uire. Aici, în tab`r`, a deprins cum
s` se descurce în natur`. Este con[tient c`
viitorul îi va rezerva ceva bun. {i-ar dori o
carier` de subofi]er. Începutul a fost greu, dar
am în]eles, acum, ce înseamn` via]a de cerceta[.
Unii dau bani grei s` aib` parte de experien]a
noastr`, zi de zi, în tab`r`. Pe l#ng` instruc]ie,
a[ vrea s` amintesc de frumuse]ea naturii
s`lbatice sau de adrenalina sim]it` la \nt#lnirea
cu un animal s`lbatic, a afirmat caporalul
Cristinel Holban.
Dup` ce a f`cut armata la para[uti[ti,
caporalul Florin Posea a intrat în rândurile
cerceta[ilor vrânceni. Este de loc din satul lui
Mo[ Ion Roat`, Câmpuri. De mic l-a ascultat pe
bunicul s`u, veteran de r`zboi, cum îi povestea
ce înseamn` r`zboiul, la gura sobei. Acum,
când b`trânul se uit` la el din ceruri, este
con[tient ce înseamn` via]a dur` a o[teanului.
Când vine, rar, pe acas` î[i g`se[te timp s`
treac` pe la mormântul bunicului s` se
reculeag` [i s` aprind` o lumânare. Nu a[ pleca
la alt` arm`. Poate c` am ales o specialitate mai
grea, sub imboldul pove[tilor bunicului meu. Dar,
nu regret! {tiu c` instruc]ia este dificil`, dur`,
dar sigur m` va ajuta în viitor. Cerceta[ul are
via]a lui, metodele lui de instruire specifice.
Trebuie s` [tie s` foloseasc` terenul, s` fie cu ochii
în patru tot timpul, a spus caporalul Florin
Posea.
Taberele de instruc]ie au farmecul lor.
Pentru neini]ia]i ar putea s` par` dure, chiar
periculoase. Îns` frumuse]ea lor vine tocmai
din greut`]ile pe care militarii le întâmpin`.
Caporal Florin POSEA
Gerul, z`pada, altitudinea, muntele pot
deveni du[mani feroce. Îns` ei, cerceta[ii
Brig`zii 282 Infanterie Mecanizat` Unirea
Principatelor iubesc natura [i sunt con[tien]i
c` preg`tirea lor trebuie s` fie cât mai aproape
de realitate, pentru a face fa]` oricând
provoc`rilor care se pot ivi la orizont.
 Observatorul militar
ALMA MATER Nr. 8 (2 - 8 martie 2011)
www.presamil.ro
9
Elevele Lorena Ca s` ajung` la o asemenea

Adelina Ni]` [i Roxana REZULTATE REMARCABILE performan]`, elevelor le-au trebuit

{tefan din Colegiul
Militar Liceal Dimitrie
Cantemir Breaza s-au
situat pe locul I la faza
jude]ean` a Olimpiadei
de Limb`, Comunicare
[i Literatur` Român`
George C`linescu,
eveniment de mare
anvergur`, care a
reunit la start
aproximativ 400 de
elevi din ciclul
preuniversitar.
Rezultatul constituie o per-
forman]` deosebit` pentru adoles-
centele în uniform`, care au ob]i-
nut dreptul de a reprezenta cole-
giul [i jude]ul Prahova în confrun-
tarea la nivel na]ional pe care o va
g`zdui municipiul Ploie[ti, în luna
aprilie. Drumul spre excelen]` este
lung [i uneori anevoios, dar succe-
PENTRU ELEVII CANTEMIRI{TI
sul vine s` încununeze deopotriv`
efortul [i talentul elevelor din clasa
a IX-a, Lorena Adelina Ni]`, prima
admis` în Colegiul Militar Liceal
Dimitrie Cantemir, cu media 9,98,
îndrumat` de profesoara Mihaela
Steliana Lambru, precum [i al
Roxanei {tefan, îndrumat` de
profesoara Irina Flo[toiu. Cu
un punctaj de 118, respectiv 117,
dintr-un maxim de 120 de puncte,
cantemiristele sunt con[tiente c`
drumul pe care tocmai au p`[it nu
este deloc u[or. Sunt foarte fericit`
pentru c` au început s` apar`
roadele muncii mele. Calificarea la
etapa na]ional` a olimpiadei de
limba român` reprezint` un pas
important în formarea mea ca
elev`, dar care m` oblig` în acela[i
timp în perspectiva anilor ce vor
veni, ne-a m`rturisit Adelina.
Cuvintele ei sunt [i în asentimentul
profesoarei care a preg`tit-o [i a
descoperit în ea un poten]ial talent,
capabil s`-[i apropie o informa]ie
prof. Mihaela Steliana Lambru, elev Lorena Adelina
prelucrat` într-un spirit cons-
tructiv, creator [i artistic.
multe ore de munc`, r`bdare, serio-
zitate, perseveren]` [i, nu în ultimul
rând, mult` pasiune. Dac` ar fi s` o
definesc în dou` cuvinte pe Roxana,
acestea ar fi: „Copilul metafor`.
Pentru mine calificarea ei nu a fost
o surpriz`, deoarece am v`zut în ea,
înc` de la început, un copil sensibil,
ambi]ios, cu o imens` dorin]` de a
ajunge cât mai departe, a spus
profesoara Irina Flo[toiu.
Sunt de eviden]iat rezultatele
remarcabile ob]inute la jude] de
întreaga echip` a colegiului. Din cei
17 participan]i, 13 s-au întors cu
premii [i men]iuni, astfel: patru
premii I (Ni]` Lorena Adelina [i
Roxana {tefan, clasa a IX-a, Ber-
tescu C`t`lin Florin, clasa a X- a,
Cucu C`t`lina, clasa a XII-a); trei
premii II (Ghiunea Adriana, clasa a
X-a, Mihaiu Nicoleta, clasa a XI-a,
Linc` Valeria, clasa a XII-a); un
premiu III (Mihai Alexandra, clasa
a X-a) [i cinci men]iuni (Roman
Daniel [i Andreescu Constantin,
clasa a IX-a, Lupoaica Evelina, clasa
a X-a, Sandu Sorina, clasa a XI-a,
Iliosu Florina, clasa a XII-a).
De la st#nga la dreapta,
 Gra]iela MIH~ESCU
Foto: maistru militar
Ni]`, elev Roxana {tefan [i prof. Irina Flo[toiu principal Nicolae MILEA

TRADI}II ÎNTR-O EUROP~

F~R~ FRONTIERE
Începând cu anul [colar 2010-2011, Colegiul Militar
Liceal {tefan cel Mare din Câmpulung Moldovenesc este
partener în proiectul european Traditions Around Europe
Without Borders, al`turi de alte 16 [coli din 15 ]`ri. Proiectul
se desf`[oar` în opt etape, cuprinzând tot atâtea întâlniri ale
partenerilor de proiect.
În perioada 31 ianuarie – 5 februarie 2011, s-a desf`[urat
a doua mobilitate din cadrul acestui proiect, în Las Palmas,
Gran Canaria, Spania. La activitate a luat parte [i un echipaj
câmpulungean, format din elevii Alexandru Cotoz [i {tef`nel
Ro[can [i profesorii Monica Buculei, coordonator-proiect, [i
M`d`lina Duminic`.
Alexandru Cotoz, vorbind despre activitatea din Spania,
ne-a m`rturisit c` … a fost o ocazie extraordinar`. S` vizitezi
o zon` exotic`, a[a cum este Gran Canaria, s` ai prilejul s` te
întâlne[ti [i s` rela]ionezi cu elevi din alte ]`ri, s` afli atât de
multe lucruri noi într-un timp atât de scurt, toate acestea
sunt situa]ii cu care nu te întâlne[ti de multe ori în via]`. O
astfel de activitate te face s` fii mai puternic [i mai bogat
spiritual.
Tema principal` a celei de-a
doua reuniuni din cadrul proiec-
tului Traditions Around Europe
Without Borders a fost prezentarea
tradi]iilor de iarn` ale ]`rilor
partenere. Elevii câmpulungeni au
prezentat un colaj de fotografii [i
de materiale video despre tradi-
]iile de iarn` din Bucovina. De ase-
menea, au realizat [i oferit parte-
nerilor un pliant cu aceea[i tem`.
Timp de patru zile, participan]ii au beneficiat de un minunat s` consta]i cât de apropia]i ne-am sim]it unii fa]` de
program divers ce a cuprins incursiuni în zone pitore[ti [i ceilal]i dup` doar câteva zile petrecute împreun`. Parc` ne
istorice ale insulei, întâlniri cu personalit`]ile locale, cunoa[tem dintotdeauna, ne-a spus {tef`nel Ro[can.
spectacole, activit`]i interactive sau sportive. Ne-am sim]it Cu siguran]`, experien]a spaniol` a fost una deosebit`
bine, am vorbit doar limba englez`, am înv`]at lucruri noi [i
pentru participan]i, dar [i pentru ceilal]i elevi [i profesori ai
am legat prietenii care poate vor dura toat` via]a. A fost o
colegiului câmpulungean implica]i în preg`tirea [i
ocazie unic`. Am aflat c` nu suntem cu nimic mai prejos
decât al]ii, c` avem aspira]ii [i vise ca [i ceilal]i colegi din alte diseminarea proiectului.
]`ri, doar limba [i o parte din tradi]ii ne diferen]iaz`. Este  Monica BUCULEI

Departamentul Regional de Studii pentru Managementul

Resurselor de Ap`rare (DRESMARA) – Bra[ov Bra[ov,, din cadrul ACORD DE COOPERARE
Universit`]ii Na]ionale de Ap`rare Carol I a încheiat un acord
tehnic cu {coala NA NATT O de la Oberammergau – Germania, Acordul este rezultatul discu]iilor dintre
membrii Biroului Înv`]`mânt Avansat Dis-
pe linia cooper`rii în domeniul înv`]`mântului avansat tribuit la Distan]` (ADL Office) al {colii NATO
distribuit la distan]` ( Advanced Distributed Learning - ADL). [i reprezentan]ii DRESMARA, desf`[urate
de-a lungul întâlnirilor Grupului de Lucru pe
linia înv`]`mântului la distan]` din cadrul
Consor]iului PfP al Academiilor de Ap`rare [i
Institutelor pentru Studii de Securitate.
Conform acordului tehnic, intrat în vigoare
la 11 februarie 2011, Departamentul Regional
de Studii pentru Managementul Resurselor de
Ap`rare a inclus în oferta educa]ional` cursul
de perfec]ionare Managementul resurselor în
NATO, cu durata de opt s`pt`mâni. Cursul va
avea prima itera]ie în anul universitar 2011 –
2012 [i se va desf`[ura în sistem online, în limba
englez`. La finalizarea cursului, partici-
pan]ii vor primi „Certificat de absolvire”
semnat de comandantul {colii NATO de la
Oberammergau – Germania, comandantul
(rectorul) Universit`]ii Na]ionale de Ap`rare
Carol I [i directorul Departamentului Regional
de Studii pentru Managementul Resurselor de
Ap`rare.
Aceast` cooperare va fi benefic` pentru
Alian]a Nord-Atlantic` [i na]iunile partenere,
va sprijini obiectivele {colii NATO [i ale
Departamentului Regional de Studii pentru
Managementul Resurselor de Ap`rare [i va
disemina cuno[tin]ele [i experien]a acumulate
în domeniul managementului resurselor în
rândul participan]ilor interesa]i.
Detaliile suplimentare sunt disponibile pe
pagina de internet a DRESMARA, la adresa
www.dresmara.ro.
 Locotenent-colonel
Dorin DUICULETE
 Maior Sorin NISTOR
 Observatorul militar
10 Nr. 8 (2 - 8 martie 2011)
www.presamil.ro
Z@MBETELE
UNEI NOI PRIM~VERI
Sensibil` [i, câteodat`, dur` la prima vedere, cu
zâmbet cald, alteori cu fa]a împietrit`, cu sufletul deschis
pentru lucrurile ce fac cas` bun` cu inima, minu]ioas` în
ceea ce întreprinde, femeia din armat`, militar sau civil,
îngem`neaz` cum nu se poate mai bine spiritul sensibil uman
cu cel dur, caracteristic unui lupt`tor. Mai încercate, uneori,
decât dac` ar fi ales o alt` meserie, se cuvine s` ne plec`m
cu respect în fa]a celor care reprezint` pentru noi camarazi
de încredere, apoi mame, surori, iubite, fiice. Marile sau
micile victorii ob]inute de ele vin cu zâmbete, ca
prim`verile atât de a[teptate dup` vremi întinse de
iarn`. Iar luna M`r]i[orului îi aduce onorul pe 8
Martie, de Ziua Femeii, când, în semn de
pre]uire, i se închin` începutul
prim`verii. (V.A.)
“lume a b`rba]ilor”, în care cuvintele
de baz` sunt ordinea [i disciplina. Fie
ca ofi]eri, subofi]eri, mai[tri militari sau
solda]i grada]i voluntari, tot mai multe
femei aleg cariera militar` atrase de
uniform` [i prestan]a oferit` de aceasta,
de siguran]a viitorului, dar [i pentru a
dovedi c` sunt capabile s` ac]ioneze la
fel de bine ca b`rba]ii r`spunzând
exigen]elor mediului militar. Ambi]ia le
face de multe ori s` reu[easc`, s`-[i
dezvolte abilit`]ile de conducere [i s`
demonstreze c` pot face fa]` situa]iilor
critice din acest sistem. S`rb`toarea
prim`verii [i tradi]iile specifice acesteia
sunt prezente oriunde sunt femei, deci
Student-sergent Nicoleta DIACO- [i în armat`. Zilele de 1 [i 8 Martie ne
NESCU: Femeia a evoluat mult de-a sunt dedicate [i nou`, care putem avea
lungul anilor, atât în plan social, cât [i totodat` [i statutul de iubit`, so]ie [i
militar. Multe femei doresc, în ultima mam`.
vreme, s`-[i croiasc` drum în aceast` O prim`var` frumoas`!
P.c.c. Liliana IONI}~: Experien]a acumulat`
în armat` te schimb` ca om. Efortul, munca de zi
cu zi, stresul, regulamentele militare, dar [i
frumuse]ea [i coeziunea unui colectiv militar î]i
formeaz` o personalitate puternic`. Femeia în
armat` a fost, este [i va fi un sprijin demn [i
responsabil al profesioni[tilor mânuirii armelor.
Locotenent ing. Roxana ALEXANDRU: Sper ca
prim`vara s` aduc` tuturor o stare de bine [i de
fericire, putere de munc` [i de în]elegere, dar [i
minunea unei vie]i noi, mai verde, mai parfumat` [i
mai colorat`.
FOTOREPORTAJ
C`pitan-comandor Gina R~{CANU:
Femeia în uniform` a atras întotdeauna
privirile oamenilor. Ea reprezint` o îmbinare
a frumuse]ii feminine cu rigurozitatea
militar`. Via]a cazon` este pentru femei o
provocare continu`. Timpul a demonstrat c`
feminitatea poate influen]a în mod pozitiv
imaginea institu]iei militare.
V`zut` din orice punct de vedere, A[a cum familia nu poate exista f`r`
armata este o institu]ie impun`toare, mam`, patria f`r` femeile care s`-[i sus]in`
afirm` Alexandra VÂRLAN, elev` în clasa so]ii [i fiii înrola]i în armat`, nici armata
a XII-a la Colegiul Militar Liceal Mihai nu poate exista f`r` femeile în uniform`
Viteazul din Alba Iulia. De[i se crede c` militar`.
Via]a cazon` nu este u[oar`, cea din
liceu preg`tindu-ne pentru cea din academii
[i din cariera militar` pe care [i noi, fetele,
o îmbr`]i[`m cu devotament [i, poate, cu
mai mult` ambi]ie. Am admirat
întotdeauna femeile din armat` pentru
voin]a lor, spiritul organizatoric, ]inuta
demn`, capacitatea de adaptare [i, mai
ales, motiva]ia lor pentru succes.
Evolu]ia [colar`, succesele artistice,
înalta ]inut` moral`, colegialitatea,
devotamentul [i responsabilitatea, energia,
vitalitatea, seriozitatea [i perseveren]a,
implicarea [i d`ruirea, modestia [i
încrederea în sine, toate acestea contureaz`
portretul „Omului frumos” ce poart` acest
nume. În clasa a XII-a, Alexandra a dat
dovad`, ca [i în anii anteriori, c` este o
profilul militar are o destina]ie pur persoan` ambi]ioas`, un om de succes
masculin`, totu[i armata nu î[i poate pentru care, „un caracter este o voin]`
împlini destinul decât printr-o unificare a perfect educat`”(Novalis).
for]ei masculine cu perseveren]a, ambi]ia
[i spiritul de sacrificiu al femeii. Prof. dirig. Teodora D~NCIL~
Elev sergent-major C`t`lina CUCU: Prima zi a
unui nou zâmbet al unei prim`veri. Fire de speran]` [i
de bucurie se ivesc în sufletul fiec`rui om. Miros de fericire
în vântul ce adie u[or peste crengile înmugurite ale
copacilor, c`ldur` în razele încrez`toare ale soarelui,
cântec divin în ciripitul p`s`relelor. Fir împletit în dou`
culori: dragoste [i puritate…D`ruire…
Farmec, visuri, obraji înro[i]i în timpul d`ruirii unui
m`r]i[or [i o îmbr`]i[are cald` a prim`verii…un nou
început…1 Martie.
Aspirant Raluca RADU: Diver[i comentatori au
remarcat, înc` din antichitate, elogiul vibrant adus
frumuse]ii umane, a femeii cu prec`dere. Nu doar
frumoas`, dar [i blând`, tandr`, devotat` [i ve[nic
îndr`gostit`, femeia este asociat` cu prim`vara. Ea este
cea care radiaz` c`ldur`, bucurie, emo]ie [i optimism.
Magia prim`verii s` ne surprind` cu realiz`ri nea[teptate
[i lini[te în suflet!
Aurelia CAN~, psiholog: 1 Martie este simbolul
biruin]ei prim`verii, reprezentat de minunatul m`r]i[or,
iar în tradi]ia româneasc` acesta este talismanul care ne
aminte[te de soarele aduc`tor de lumin`, c`ldur`, bel[ug
[i prosperitate. Spiritualitatea cre[tin` consider` c` sufletul,
esen]a omului, este [i scânteia divin`, un soare interior, la
dimensiuni mai mici. Iat` doar câteva argumente pentru
care 1 Martie ar trebui s` fie pentru noi to]i un nou început,
o prim`var` spiritual`, în care s` tr`im cu adev`rat [i s`
ne reg`sim puterea de-a ne bucura de tot ce este frumos în
jurul nostru, în natur` [i în sufletele noastre. 1 Martie este,
în acela[i timp, [i un îndemn spre dragoste, toleran]`,
în]elegere [i prietenie.

FOTOREPORTAJ
Colonel dr. Florentina IONI}~-
RADU, medic primar boli interne [i
gastroenterologie: Sunt o fire solar`, iubesc
lumina [i soarele, culorile vii, verdele
proasp`t, a[a c` prim`vara îmi aduce o stare
foarte special`, într-un cuvânt simt c` tr`iesc!
Dr. Magdalena IRICIUC – medic primar
radiologie, imagistic` medical`: Las acas`
toate gândurile care m` fr`mânt` [i m` bucur
de flori, de soare, de zâmbetele oamenilor, de
via]a în afara p`tr`]elului…din fiecare zi. V`
doresc o nou` prim`var` cu un nou început
într-o nou` via]`!
Maior dr. Camelia D~NIL~: Via]a între militari
este grea [i frumoas`, în acela[i timp. Trebuie s`-]i faci
meseria cu pl`cere [i s` treci cu capul sus peste toate
greut`]ile. În luna lui M`r]i[or nou`, femeilor, ne place
s` credem c` avem un loc aparte în inimile celor dragi.
Plutonier-adjutant Mihaela VOICU: Via]a în
uniform` militar` reprezint` pentru femei un cumul
de provoc`ri, efort [i pasiune. Pentru a reu[i în carier`
trebuie dus` o lupt`, în primul rând, cu tine însu]i,
pentru a demonstra c` meri]i s` fii militar al armatei
române. A[ vrea s` transmit tuturor femeilor din
armata român`, cu ocazia M`r]i[orului, mult`
s`n`tate, putere de munc`, în]elegere [i fericire.
Plutonier-adjutant Adina ANDRIE{: Luna martie
înseamn` rena[terea la via]`, la bucurie. Noi, femeile
din armat`, suntem privite admirativ pentru meseria pe
care ne-am ales-o. Am trecut prin multe întâmpl`ri
palpitante, mai ales c` sunt [i so]ie de pilot. Timpul a
demonstrat c` suntem puternice [i putem merge înainte.
Plutonier-adjutant Doina Gabriela GHEZEA:
A[a cum binele învinge r`ul, frumosul primeaz`
asupra urâtului, bucuria alung` triste]ea, tot a[a
prim`vara din sufletele noastre tope[te povara grea
de nea [i las` s` se iveasc` primul ghiocel, simbol al
feminit`]ii eterne. Un gând curat de la malul m`rii.
Maistru militar clasa V Andreea BURNESCU:
Am început un drum în armat`, înc` din liceul militar,
[i vreau s`-l duc la cap`t. Chiar dac` timpul [i
vremurile ne pun puternic la încercare, noi, femeile în
uniform`, putem s` demonstr`m c` suntem tenace, c`
facem cinste în orice condi]ii institu]iei militare.
Observatorul militar
Nr. 8 (2 - 8 martie 2011) 11
www.presamil.ro
De sub bereta de „LM”-ist , ne zâmbe[te chipul luminos
al colegei noastre, eleva plutonier-major Ana Maria
BIL}AN. Înc` din prima zi de licean militar ne-a cucerit cu
bagajul solid de cuno[tin]e, pe care, treptat, l-a fructificat,
înscriindu-se elegant în galeria elevilor cu rezultate foarte
bune din colegiul nostru. În timpul anilor de liceu, înclina]ia
spre literatur`, spre frumuse]ea [i profunzimea versurilor, i-
a adus Anei recunoa[tere pentru sensibilitatea ei deosebit`.
Ca elev gradat, Ana [tie s` se fac` respectat`, [i nu
neap`rat prin severitate, ci mai ales prin felul ei special de a
aborda [i rezolva problemele, prin care îi determin` pe cei din jurul ei s` fie responsabili.
Referindu-se la ziua de 8 Martie, colega noastr` ne m`rturise[te: Pentru mine, aceasta
semnific` suflet inundat de mireasma florilor, c`ldur`, speran]`, dragoste, împliniri
al`turi de cei dragi… E o zi în care curcubeul respectului [i al recuno[tin]ei se revars`
în adâncul sufletelor noastre. Pentru noi, cele care am avut curajul s` ne dorim [i s` ne
asum`m o carier` militar`, luna martie este o perioad` deosebit`, consacrat`
recunoa[terii [i promov`rii frumosului.
Despre Ana Bil]an nu po]i vorbi f`r` s` ri[ti s` omi]i o gr`mad` de lucruri. De aceea,
v` propun s` ne aliniem în gânduri cu parfum de m`r]i[or [i la comanda „Companie
drep]i! … Pentru onor înainte!” s`-i spunem colegei noastre La mul]i ani, Ana!
Elev plutonier Marius-Mihai RUSU
Student sergent Gabriela NI}~: Iat`-ne în pragul
prim`verii...Iat`-m` încrez`toare [i optimist` în pragul
celei de-a dou`zeci [i una prim`veri din via]a mea!
Am asociat mereu sosirea prim`verii cu bucuria de a
întâmpina o nou` via]`, rec`p`tarea speran]ei, a
optimismului, a credin]ei în mai bine... haide]i s` ne
bucur`m cu to]ii de aceast` s`rb`toare a naturii [i s`
privim fiecare zi cu optimismul începutului de prim`var`!
Asemeni ghioceilor pl`pânzi care se str`duiesc s` ias`
de sub z`pad` [i noi, studen]ii din Academia Tehnic` Militar`, încerc`m s` ne croim
drumul în via]` cu pa[i m`run]i, dar siguri, beneficiind de tot sprijinul de care avem
nevoie! Cariera militar` e un „m`r]i[or” pe care to]i studen]ii militari îl poart` cu
mândrie în piept.
Vreau ca adierea prim`verii s` poarte cu ea gândurile mele cele mai calde [i s` le
a[tearn` la u[a tuturor distinselor doamne [i domni[oare care au îmbr`]i[at cariera
militar`, celor mai puternice [i curajoase femei! Îns` acelea[i gânduri bune îmi doresc
s` ajung` [i la distin[ii domni, pe care nu avem voie s` îi neglij`m, chiar dac` e luna
în care femeile sunt r`sf`]ate, pentru c` numai al`turi de ei ne putem sim]i femei!
Constan]a MILOIU: Suntem obi[nui]i ca sosirea
prim`verii s` ne întâmpine cu note calde, miresme de
flori [i muguri în copaci. Pentru c` anul acesta instalarea
ei este încununat` de fulgi de z`pad`, primi]i ca
m`r]i[or o urare cald` [i un gând curat, care s` v`
bucure sufletul [i s`-l scalde în accente prim`v`ratice!
Transmit un sincer „La mul]i ani!” femeilor,
mamelor care ne înnobileaz` existen]a, mult` s`n`tate
[i un început de martie aflat sub semnul frumosului [i
al împlinirilor!
Maistru militar clasa IV Alina B~LAN:
A[tept`m prim`vara ca pe o eliberare. Dup`
atâta frig [i cea]`, dar mai ales viscol (aici, la
malul m`rii), prim`vara pare un vis înc`
neîmplinit. {i, dac` analiz`m pe îndelete, luna
martie este mai mult luna noastr`, a femeilor,
decât a b`rba]ilor care ne sunt al`turi (prieteni,
so]i, colegi de serviciu).
Locotenent Anca ZORIL~: {tiu c`, în unele
situa]ii, a fi femeie în armat` poate fi dificil, dar
din proprie experien]` am înv`]at c` orice obstacol
poate fi dep`[it, mai ales în aceste vremuri în care
am reu[it s` ne adapt`m foarte bine cerin]elor.
Pentru aceast` prim`var`, doresc femeii din armat`
succes [i împliniri pe toate planurile, cele mai calde
ur`ri, gânduri de s`n`tate [i lini[te.
 Observatorul militar
12 Nr. 8 (2 - 8 martie 2011)
www.presamil.ro
|n Monitorul Oficial al Rom#niei, nr. 125, din 18.02.2011,
a fost publicat` HG nr. 106 din 9 februarie 2011, prin care a
fost aprobat Ghidul carierei militare, pe care îl public`m
integral.
Prevederile Hot`rârii de Guvern din nr. 106/9.02.2011
intr` în vigoare la 90 de zile de la publicarea în Monitorul
Oficial al României.
CAPITOLUL I
Dispozi]ii generale
Art. 1. – (1) Ghidul carierei militare stabile[te modalit`]i
[i reguli de parcurs în cariera profesional` pentru cadrele
militare în activitate din Ministerul Ap`r`rii Na]ionale.
(2) Cariera cadrelor militare în activitate din Ministerul
Ap`r`rii Na]ionale reprezint` succesiunea de func]ii
ocupate de c`tre ofi]eri, mai[tri militari [i subofi]eri,
raportate la cuno[tin]ele generale [i de specialitate,
abilit`]ile cognitive, competen]ele generale [i de
specialitate dobândite de la intrarea în sistemul militar [i
pân` la trecerea în rezerv` sau în retragere/încetarea
raporturilor de serviciu.
Art. 2. – Prin cadre militare în activitate se în]elege
cet`]enii români, cu domiciliul stabil în România, c`rora
li s-a acordat gradul de ofi]er sau maistru militar ori
subofi]er, în condi]iile legii.
Art. 3. – (1) În baza profilului preg`tirii profesionale,
cadrele militare în activitate sunt confirmate în arme sau
servicii [i specialit`]i militare [i sunt considerate în
serviciul militar activ ca militari profesioni[ti.
(2) Cadrele militare în activitate î[i men]in arma sau
serviciul [i specialitatea militar` în care sunt confirmate
ini]ial sau dobândite ca urmare a trecerii dintr-o arm`
sau serviciu [i specialitate militar` în alta, pe întreaga
perioad` a carierei militare, indiferent de domeniul în care
activeaz`.
(3) Confirmarea sau trecerea cadrelor militare în
activitate dintr-o arm` sau serviciu [i specialitate militar`
în alta se face în raport cu nevoile Ministerului Ap`r`rii
Na]ionale, dup` ob]inerea preg`tirii profesionale
corespunz`toare, în condi]iile legii.
Art. 4. – (1) Încadrarea/Numirea/Promovarea cadrelor
militare în activitate se face în func]ii prev`zute în statele
de organizare ale structurilor Ministerului Ap`r`rii
Na]ionale, ]inându-se seama de armele sau serviciile [i
specialit`]ile militare în care sunt confirmate, de nevoile
institu]iei militare, op]iunile individuale, competen]a
profesional` [i conduita moral` a acestora.
(2) Func]iile militare prev`zute în statele de organizare
ale structurilor Ministerului Ap`r`rii Na]ionale prev`zute
la alin. (1) se definesc/proiecteaz` în conformitate cu
legisla]ia specific` în raport cu volumul, complexitatea
[i importan]a activit`]ii desf`[urate de cadrele militare
în activitate, care sunt detaliate în fi[a postului.
(3) Func]iile militare din statele de organizare ale
structurilor Ministerului Ap`r`rii Na]ionale sunt prev`zute
cu codul de identificare, cu sau f`r` specialitate militar`,
cu gradul militar, cu elemente de definire a nivelului de
salarizare/coeficientul de ierarhizare [i cu nivelul studiilor/
tipul cursului de carier`.
(4) Func]iile militare din statele de organizare ale
structurilor militare care nu sunt prev`zute cu specialitate
militar` sunt acele func]ii specifice ale c`ror cerin]e,
stabilite prin fi[a postului, impun s` fie ocupate de c`tre
cadrele militare care dispun de o gam` variat` de abilit`]i,
de expertiz` în anumite domenii speciale de activitate [i
care nu necesit` exclusiv o anumit` specialitate militar`.
Art. 5. – (1) În scopul asigur`rii transparen]ei [i
[anselor egale de promovare [i evolu]ie în carier`, al
realiz`rii cadrului unitar de selec]ie [i al valorific`rii
performan]elor [i poten]ialului cadrelor militare în
activitate, care s` permit` intrarea în competi]ie a tuturor
candida]ilor [i ierarhizarea acestora, indiferent de unitatea
LEGISLA}IE
GHIDUL
militar` unde î[i desf`[oar` activitatea, în Ministerul
Ap`r`rii Na]ionale se organizeaz` [i func]ioneaz` comisii
de selec]ie.
(2) Comisiile de selec]ie sunt grupuri de lucru temporar
constituite, având competen]a de a analiza, ierarhiza [i
selec]iona cadrele militare în activitate eligibile, în
condi]iile prev`zute de prezentul ghid [i de alte acte
normative specifice, aprobate prin ordine ale ministrului
ap`r`rii na]ionale, pentru:
a) promovarea în func]ie [i/sau înaintarea în grad;
b) trecerea mai[trilor militari/subofi]erilor în activitate
în corpul ofi]erilor în activitate.
(3) În situa]ii care impun adoptarea de m`suri urgente,
cadrele militare pot fi numite în func]ii similare celor
de]inute sau superioare acestora prin ordin al ministrului
ap`r`rii na]ionale.
(4) În vederea particip`rii cadrelor militare în activitate
la concurs/examen pentru încadrarea în posturi care sunt
prev`zute, conform reglement`rilor specifice, s` fie
ocupate în astfel de condi]ii, comisiile de selec]ie au
competen]e de analiz` [i avizare a celor care îndepli-
nesc criteriile minime obligatorii cumulative stabilite prin
lege, prin prezentul ghid [i prin alte acte normative
specifice aprobate prin ordine ale ministrului ap`r`rii
na]ionale.
(5) Hot`rârile comisiilor de selec]ie privind
selec]ionarea cadrelor militare pentru promovarea în
func]ii [i înaintarea în grad sunt definitive [i se pun în
aplicare de c`tre comandan]ii/[efii structurilor militare
care au competen]e în acest sens, stabilite prin ordin al
ministrului ap`r`rii na]ionale.
Art. 6. – (1) Pentru înaintarea în grad [i pentru trecerea
mai[trilor militari/subofi]erilor în activitate în corpul
ofi]erilor în activitate, cadrele militare în activitate trebuie
s` îndeplineasc`, cumulativ, condi]iile prev`zute de lege,
de prezentul ghid [i de actele normative specifice
aprobate prin ordine ale ministrului ap`r`rii na]ionale.
(2) Cadrele militare în activitate urmeaz` cursurile
de carier` corespunz`toare gradelor militare în care vor
fi înaintate, în perioada stagiului în gradele de]inute.
(3) Tipurile de studii/cursuri de carier` ce pot fi
frecventate de c`tre cadrele militare în activitate se
stabilesc în strict` concordan]` cu atribu]iile func]iei [i
se aprob` de c`tre ministrul ap`r`rii na]ionale, la
propunerea Direc]iei management resurse umane.
(4) Echivalarea/Asimilarea cursurilor, stagiilor [i a
studiilor absolvite în ]ar` sau în str`in`tate, similare celor
prev`zute la alin. (3), se efectueaz` de Direc]ia
management resurse umane.
(5) Prin excep]ie de la prevederile alin. (3) [i (4), pentru
cadrele militare din Direc]ia general` de informa]ii a
ap`r`rii [i structurile subordonate, tipurile de studii/cursuri
de carier` se stabilesc [i se echivaleaz` de aceast`
direc]ie general`.
Art. 7. – (1) Cadrele militare în activitate care au
îndeplinit aceea[i func]ie pe perioada stagiului minim în
grad [i nu au fost înaintate în grad la expirarea stagiului
minim pot fi men]inute în func]ii sau numite în alte func]ii
care nu implic` promovarea, în raport cu posibilit`]ile de
încadrare ale institu]iei militare [i op]iunile individuale,
f`r` s` fie evaluate de c`tre comisiile de selec]ie, prin
ordin al comandan]ilor/[efilor structurilor militare care sunt
\nvesti]i cu astfel de competen]e stabilite prin ordin al
ministrului ap`r`rii na]ionale.
(2) Fac excep]ie de la prevederile alin. (1) cadrele
militare care îndeplinesc func]ii unicat stabilite prin ordin
al ministrului ap`r`rii na]ionale.
Art. 8. – Componen]a nominal` a comisiilor de
selec]ie, organizare [i func]ionare a sistemului de
selec]ie [i ierarhizare în vederea evolu]iei în carier` a
cadrelor militare se stabilesc prin ordin al ministrului
ap`r`rii na]ionale.
CAPITOLUL II
Cariera ofi]erilor în activitate
Art. 9. – (1) Ofi]erii în activitate ob]in specialitatea
militar` din cadrul unei arme sau serviciu prin ordin de
confirmare în arm`/specialitate militar` al comandan]ilor/
[efilor care au stabilite competen]e în acest sens, dup`
absolvirea formelor de preg`tire specifice desf`[urate
într-o institu]ie militar` sau civil` de înv`]`mânt,
prev`zute de lege [i de actele normative specifice
aprobate prin ordin al ministrului ap`r`rii na]ionale.
(2) Ofi]erii în activitate, pe perioada carierei militare,
exercit` func]ii cu atribu]ii de execu]ie, de comand`/
conducere sau specifice unor domenii speciale de
activitate în structurile Ministerului Ap`r`rii Na]ionale.
Art. 10. – Ofi]erii în activitate cu gradul de
sublocotenent/aspirant, pe toat` durata stagiului în grad,
sunt numi]i în func]ii în raport cu nevoile de încadrare
ale Ministerului Ap`r`rii Na]ionale, op]iunile individuale,
cuno[tin]ele, aptitudinile, competen]a [i motiva]iile
profesionale [i personale, în condi]iile prev`zute de lege.
Art. 11. – Sublocotenen]ii/Aspiran]ii în activitate care
îndeplinesc stagiul minim în grad, de]in sau urmeaz` s`
fie promova]i în func]ii corespunz`toare gradului de cel
pu]in locotenent [i au fost evalua]i prin aprecierile de
serviciu cu calificativele prev`zute de lege sunt înainta]i
în gradul urm`tor f`r` s` fie analiza]i de c`tre comisiile
de selec]ie.
Art. 12. – Locotenen]ii în activitate care îndeplinesc
condi]iile legale de stagiu minim în grad, experien]`
profesional` dobândit` prin func]iile exercitate, au fost
evalua]i prin aprecierile de serviciu cu calificativele
prev`zute de lege [i sunt absolven]i ai cursului avansat/
similar, pentru gradul de c`pitan, pot fi promova]i în func]ii
[i/sau înainta]i în gradul de c`pitan, pe baza hot`rârii
comisiilor de selec]ie.
Art. 13. – C`pitanii în activitate care îndeplinesc
condi]iile legale de stagiu minim în grad, experien]`
profesional` dobândit` prin func]iile exercitate, au fost
evalua]i prin aprecierile de serviciu cu calificativele
prev`zute de lege [i sunt absolven]i ai cursului de stat
major/similar, pentru gradul de maior/locotenent-
comandor, pot fi promova]i în func]ii [i/sau înainta]i în
gradul de maior/locotenent-comandor, pe baza hot`rârii
comisiilor de selec]ie.
Art. 14. – Maiorii/Locotenen]ii-comandori în activitate
pot fi promova]i în func]ii care nu necesit` exclusiv
specializare interarme/masterat de conducere interarme
[i/sau înainta]i în gradul de locotenent-colonel/c`pitan-
comandor, pe baza hot`rârii comisiilor de selec]ie, dac`
îndeplinesc cumulativ urm`toarele condi]ii legale:
a) au stagiul minim în grad îndeplinit;
b) au experien]` profesional` dobândit` prin func]iile
exercitate;
c) au fost evalua]i prin aprecierile de serviciu cu
calificativele prev`zute de lege;
d) sunt absolven]i cu diplom` de studii universitare
de masterat similare ciclului II Bologna sau ai studiilor
universitare de licen]` cu durata de cel pu]in 4 ani, cu
diplom` de licen]`, ob]inut` pân` la absolvirea primei
promo]ii de studii universitare de licen]` similare ciclului
I Bologna;
e) sunt absolven]i ai cursului postuniversitar de
perfec]ionare a preg`tirii/similar pentru locotenen]i-
colonei/c`pitani-comandori.

LEGISLA}IE
C A R I E R E I M I L I TA R E
Art. 15. – (1) C`pitanii în activitate, în ultimii 2 ani
de stagiu minim în grad, maiorii/locotenen]ii-
comandori, precum [i locotenen]ii-colonei/c`pitanii-
comandori, afla]i în primul an de stagiu în grad, care
au abilit`]ile necesare, poten]ial de dezvoltare
profesional` [i sunt recomanda]i prin aprecierile de
serviciu din ultimii 2 ani de c`tre comandan]ii/[efii
direc]i pot urma studii/cursuri interarme/masterat de
conducere interarme, iar dup` absolvire pot fi promova]i
în func]ii corespunz`toare.
(2) C`pitanii, maiorii/locotenen]ii-comandori [i
locotenen]ii-colonei/c`pitanii-comandori în activitate,
prev`zu]i la alin. (1), trebuie s` fie absolven]i ai studiilor
militare universitare de masterat similare ciclului II
Bologna sau ai studiilor militare universitare cu diplom`
de licen]` cu durata de cel pu]in 4 ani, ob]inut` pân`
la absolvirea primei promo]ii de studii universitare de
licen]` similare ciclului I Bologna.
(3) Maiorii/Locotenen]ii-comandori [i locotenen]ii-
colonei/c`pitanii-comandori în activitate care au
absolvit studii/cursuri interarme/masterat de conducere
interarme sunt excepta]i de la obligativitatea absol-
virii cursului postuniversitar de perfec]ionare a
preg`tirii/similar.
Art. 16. – Locotenen]ii-colonei/c`pitanii-comandori
în activitate care îndeplinesc condi]iile legale de stagiu
minim în grad, experien]` profesional` dobândit` prin
func]iile exercitate, au fost evalua]i prin aprecierile de
serviciu cu calificativele prev`zute de lege [i au
absolvit cursul postuniversitar de perfec]ionare a
preg`tirii/similar pentru colonei/comandori pot fi
promova]i/numi]i în func]ii [i/sau înainta]i în gradul
de colonel/comandor, pe baza hot`rârii comisiilor de
selec]ie.
Art. 17. – Coloneii/Comandorii în activitate care
se remarc` prin modul de îndeplinire a atribu]iilor, au
perspective de promovare [i sunt recomanda]i prin
aprecierile de serviciu din ultimii 2 ani de c`tre
comandan]i/[efi pot frecventa cursul postuniversitar
de perfec]ionare în conducere strategic` organizat de
Universitatea Na]ional` de Ap`rare „Carol I” sau
Colegiul Na]ional de Ap`rare ori alte cursuri similare
pentru gradul de general de brigad` – cu o stea/similar
corespunz`tor nivelului de studii/cursului de carier`
al func]iei prev`zut` în statul de organizare [i în fi[a
postului, în care urmeaz` s` fie promova]i.
Art. 18. – Coloneii/Comandorii în activitate care se
disting prin preg`tire [i competen]` profesional`,
îndeplinesc condi]iile legale de stagiu minim în grad,
au fost evalua]i potrivit nivelului lingvistic prev`zut în
fi[ele posturilor la una dintre limbile englez` sau
francez`, conform STANAG-6001, au ob]inut
calificativul de cel pu]in „foarte bun” prin aprecierile de
serviciu din ultimii 2 ani de activitate [i au absolvit cursul
postuniversitar de perfec]ionare în conducere strategic`
organizat de Universitatea Na]ional` de Ap`rare „Carol
I” sau Colegiul Na]ional de Ap`rare ori un curs similar
pentru gradul de general de brigad` – cu o stea/similar,
prev`zut la art. 17, pot fi promova]i în func]ii prev`zute
în statele de organizare cu grade de general/similare
[i/sau s` li se acorde gradul de general de brigad` – cu
o stea/similar, potrivit competen]elor stabilite de lege,
pe baza hot`rârii comisiilor de selec]ie.
Art. 19. – Generalii de brigad` – cu o stea/similarii,
generalii-maiori – cu dou` stele/similarii [i generalii-
locotenen]i – cu trei stele/similarii în activitate care
îndeplinesc condi]iile prev`zute de lege, au fost
evalua]i prin aprecierile de serviciu din perioadele de
stagiu în aceste grade cu calificative de cel pu]in
„foarte bun”, au dobândit un înalt nivel de expertiz` [i
au poten]ial de dezvoltare profesional` pot fi promova]i
în func]ii [i/sau înainta]i în grad, potrivit competen]elor
stabilite de lege, pe baza hot`rârii comisiei de selec]ie.
Art. 20. – Coloneii/Comandorii în activitate, generalii
de brigad` – cu o stea/similarii, generalii-maiori – cu
dou` stele/similarii [i generalii-locotenen]i – cu trei
stele/similarii în activitate care de]in sau urmeaz` s`
fie promova]i în func]ii de conducere ale c`ror cerin]e
impun studii de nivel înalt în domeniul securit`]ii
na]ionale [i interna]ionale pot urma astfel de programe
de preg`tire în cadrul Colegiului Na]ional de Ap`rare.
CAPITOLUL III
Cariera mai[trilor militari/subofi]erilor
în activitate
Art. 21. – Mai[trii militari/Subofi]erii în activitate
sunt confirma]i în specialitatea militar` din cadrul unei
arme sau serviciu prin absolvirea formelor de preg`tire
într-o institu]ie militar` sau civil` de înv`]`mânt,
prev`zute de reglement`rile în vigoare, [i se numesc
în func]ii specifice în raport cu nevoile Ministerului
Ap`r`rii Na]ionale, op]iunile individuale, motiva]iile
profesionale [i personale.
Art. 22. – Mai[trii militari clasa a V-a/Sergen]ii în
activitate care îndeplinesc condi]iile legale de stagiu
minim în grad, de]in sau urmeaz` s` fie promova]i în
func]ii corespunz`toare gradului de cel pu]in maistru
militar clasa a IV-a/sergent major [i au fost evalua]i
prin aprecierile de serviciu cu calificativele prev`zute
de lege sunt înainta]i în gradul urm`tor, f`r` s` fie
analiza]i de comisiile de selec]ie.
Art. 23. – Mai[trii militari clasa a IV-a/Sergen]ii-
majori în activitate care îndeplinesc condi]iile legale
de stagiu minim în grad, au fost evalua]i prin apre-
cierile de serviciu cu calificativele prev`zute de lege
[i sunt absolven]i ai cursului de plutonier/similar pot fi
promova]i în func]ii [i/sau sunt înainta]i în gradul
urm`tor, pe baza hot`rârii comisiilor de selec]ie.
Art. 24. – Mai[trii militari clasa a III-a/Plutonierii în
activitate care îndeplinesc condi]iile legale de stagiu
minim în grad, au fost evalua]i prin aprecierile de
serviciu cu calificativele prev`zute de lege [i sunt
absolven]i ai cursului de plutonier major/similar pot fi
promova]i în func]ii [i/sau înainta]i în gradul urm`tor,
pe baza hot`rârii comisiilor de selec]ie.
Art. 25. – Mai[trii militari clasa a II-a/Plutonierii-
majori în activitate care îndeplinesc condi]iile legale
de stagiu minim în grad, au fost evalua]i prin aprecierile
de serviciu cu calificativele prev`zute de lege [i sunt
absolven]i ai cursului de plutonier-adjutant/similar pot
fi promova]i în func]ii [i/sau sunt înainta]i în gradul
urm`tor, pe baza hot`rârii comisiilor de selec]ie.
Art. 26. – Mai[trii militari clasa I/Plutonierii adjutan]i
în activitate care se disting prin preg`tire [i competen]`
profesional`, dispun de înalt` calificare, îndeplinesc
condi]iile legale de stagiu minim în grad [i au fost
evalua]i prin aprecierile de serviciu în perioadele de
stagiu în aceste grade cu calificative de cel pu]in „foarte
bun” sunt promova]i în func]ii [i/sau sunt înainta]i în
gradul de maistru militar principal/plutonier adjutant
principal, pe baza hot`rârii comisiilor de selec]ie.
CAPITOLUL IV
Reguli de trecere a mai[trilor
militari/subofi]erilor
în activitate în corpul ofi]erilor
în activitate
Art. 27. – Mai[trii militari/Subofi]erii în activitate
care se disting prin competen]` [i preg`tire
profesional`, au absolvit studii universitare similare
Observatorul militar
Nr. 8 (2 - 8 martie 2011) 13
www.presamil.ro
ciclului I Bologna sau studii universitare de licen]`
cu durata de cel pu]in 4 ani [i au fost evalua]i prin
aprecierile de serviciu din ultimii 3 ani de activitate
cu calificativul „foarte bun” pot trece în corpul ofi]erilor
în activitate în func]ie de nevoile Ministerului Ap`r`rii
Na]ionale, în condi]iile prev`zute de lege, precum [i
de alte acte normative specifice aprobate prin ordine
ale ministrului ap`r`rii na]ionale, prin frecventarea
cursului de formare a ofi]erilor în activitate.
Art. 28. – Mai[trii militari/Subofi]erii în activitate
prev`zu]i la art. 27 pot frecventa prin concurs cursul
de formare a ofi]erilor în activitate, organizat în acest
scop, pe baza hot`rârii comisiilor de selec]ie, în limita
num`rului de locuri aprobate prin planul de [colarizare
de c`tre ministrul ap`r`rii na]ionale.
CAPITOLUL V
Dispozi]ii tranzitorii [i finale
Art. 29. – (1) Studiile/Cursurile de carier` planificate
[i care se afl` în derulare vor fi frecventate de c`tre
cadrele militare în activitate [i sunt echivalente celor
specificate de prezentul ghid.
(2) Cadrele militare care au absolvit studiile/
cursurile de carier` necesare promov`rii/numirii în
func]ii [i/sau înaint`rii în gradul urm`tor, în baza
prevederilor anterioare, vor fi exceptate de la
frecventarea studiilor/cursurilor de carier` prev`zute
de prezentul ghid.
Art. 30. – Ofi]erii în activitate, absolven]i ai studiilor
universitare de licen]` similare ciclului I Bologna, pot
frecventa studiile universitare de masterat similare
ciclului II Bologna, în acord cu reglement`rile
existente pe plan na]ional [i cu cele aprobate prin
ordin al ministrului ap`r`rii na]ionale.
Art. 31. – (1) Cadrele militare în activitate pot
participa la cursuri de perfec]ionare, specializare [i
stagii de practic`, altele decât cursurile de carier`,
care asigur` îmbun`t`]irea preg`tirii în raport cu
nevoile de performan]` profesional`, cu îndeplinirea
atribu]iilor func]ionale, [i vizeaz` dobândirea unor noi
capacit`]i [i abilit`]i impuse de numirea/încadrarea
în anumite func]ii specifice ce solicit` competen]e
ce se dobândesc prin aceste studii.
(2) Cadrele militare pot urma studii universitare
de doctorat, conform reglement`rilor specifice acestui
tip de preg`tire, pe toat` durata carierei militare, iar
de]inerea acestui titlu [tiin]ific constituie un avantaj
în procesul de evaluare în cadrul comisiilor de
selec]ie, pentru promovarea în func]ii [i/sau
înaintarea în grad, numai dac` este ob]inut în
domeniul de activitate al func]iei.
Art. 32. – Numirea/Încadrarea/Promovarea cadrelor
militare în activitate în anumite func]ii prev`zute cu
specialit`]i care impun s` fie ocupate în conformitate
cu reglement`rile specifice, aplicabile pe plan
na]ional, se face în baza acestor reglement`ri,
complementar celor precizate de prezentul ghid.
Art. 33. – Numirea/Încadrarea/Promovarea cadrelor
militare în activitate în func]iile militare pe statul-
anex` „M” la Ministerul Ap`r`rii Na]ionale asimilate
cu func]iile civile pentru structurile de specialitate
ale institu]iilor publice, autorit`]ilor administra]iei
publice [i ale operatorilor economici se face în confor-
mitate cu prevederile legii, ale prezentului ghid [i ale
celorlalte acte normative specifice aplicabile cadrelor
militare în activitate din Ministerul Ap`r`rii Na]ionale.
 Observatorul militar
14 Nr. 8 (2 - 8 martie 2011) LUMEA DE AZI
www.presamil.ro

NEVOIA DE REFORM~
ÎN SISTEMUL MONETAR
Fostul [ef al FMI [i actualul consilier al pre[edintelui Fran]ei, Michel Camdessus, consider` c` sistemul
monetar interna]ional necesit` o reform` radical`, relateaz` Deutsche Welle. Motivul este acela c` adesea
nu exist` nicio leg`tur` între cursul valutar [i datele reale ale economiei, consider` acesta. Prin urmare,
trebuie g`si]i noi indici pentru evaluarea sistemul valutar.

În vara anului 1944, Statele Unite au chemat toate ]`rile
lumii care luptaser` împotriva Germaniei [i Japoniei la o
conferin]` în ora[ul Bretton Woods, pentru a reechilibra
economia grav afectat` de cel de Al Doilea R`zboi Mondial.
Atunci au fost fondate Banca Interna]ional` pentru Recon-
struc]ie [i Dezvoltare (BERD), Banca Mondial` [i Fondul
Monetar Interna]ional. Banca Mondial` avea s` se ocupe
de reconstruc]ia Europei [i dezvoltare în Asia, Africa [i
America Latin`, în timp ce FMI are îndatorirea de a asigura
stabilitatea valutelor din ]`rile confruntate cu dificult`]i
economice [i financiare.
Cel mai important rezultat al reuniunii de la Bretton
Woods a fost îns` raportarea sistemului economic postbelic
la aur, cu dolarul american drept moned` de referin]`.
Capitalismul anilor 50 [i 60 era antrenat de goana dup`
câ[tig, bazat` pe activit`]ile sistematice din economia
real`. Concret: cursurile de schimb erau fixe, dobânda de
referin]` sc`zut`, pie]ele financiare în expectativ`, iar
costurile materiilor prime erau stabile. Ca urmare, prin
specula]ii pe pie]ele financiare nu se puteau face câ[tiguri
prea mari. În astfel de condi]ii, goana dup` profit avea
loc în exclusivitate în economia real`. Ceea ce a dus la
cre[tere economic`, crearea de noi locuri de munc`,
extinderea ajutoarelor sociale [i diminuarea treptat` a
datoriilor de stat, explic` Stephan Schulmeister de la
Institutul pentru cercetare economic` de la Viena.
Îns`, dup` r`zboiul purtat de Statele Unite în Vietnam
au ap`rut probleme: costul r`zboaielor a fost prea mare,
iar America a emis atât de multe obliga]iuni de stat, încât
acestea nu au mai avut contravaloarea în aur – a[a cum
fusese stabilit la reuniunea de la Bretton Woods. Cursurile
fixe de schimb au început s` se clatine, iar când alte
]`ri, precum Fran]a, au încercat s` schimbe
obliga]iunile de stat ale Americii în aur, pre[edintele
Richard Nixon a abolit de azi pe mâine, la 15 august
1971, obligativitatea Statelor Unite de a schimba
titlurile de valoare în aur. A urmat liberalizarea
cursurilor [i o schimbare radical` a sistemului
valutar. De atunci, monedele au fost decuplate de
economia real`. Valutele nu mai sunt ancorate în
niciun sistem de valori recunoscut la nivel global.
Banii sunt genera]i doar prin creditele oferite de
b`nci.
Ast`zi, doar aproximativ 5% din totalul banilor
corespund schimbului real de bunuri [i servicii.
Restul masei monetare, adic` 95%, este pur
speculativ` [i nu exist` decât în mod virtual. De
aceea, trebuie g`sit un nou punct de referin]` [i un
nou sistem de valori. Îns` exper]ii nu au g`sit, pân`
în prezent, nicio solu]ie viabil` la sistemul valutar
bazat pe dolarul american. Nu cred c` solu]ia const`
în plafonarea sistemului valutar cu ajutorul c`ruia s`
fix`m un minim [i un maxim al cursului valutar. Avem
nevoie de o nou` moned` de referin]`, care s` stea în
centrul sistemului valutar. Îns` aceast` moned` de
referin]` nu exist` ast`zi decât sub forma dolarului
american. Iar atâta timp cât nu exist` alternative este
absurd s` începem s` discut`m despre o reform` radical`
a întregului sistem, arat` Rolf Langhammer, vicepre[e-
dintele Institutului pentru economie mondial` din Kiel.
NATO SUS}INE
INTEGRAREA
UCRAINEI ÎN FAMILIA
EUROPEAN~
La sfâr[itul lunii februarie, secretarul general
al NATO, Anders Fogh Rasmussen, a f`cut o vizit`
oficial` la Kiev, unde i-a întâlnit pe pre[edintele
Viktor Ianukovici [i pe primul-ministru Mykola
Azarov. La întâlnire au participat, de asemenea,
ministrul afacerilor externe, Konstantin Griscenko,
precum [i al]i oficiali ucraineni. Cu aceast` ocazie,
Rasmussen a subliniat faptul c` exist` o ferm`
sus]inere în cadrul Alian]ei în favoarea înt`ririi
parteneriatului dintre NATO [i Ucraina. Noi [tim
c`, în prezent, Ucraina este hot`rât` s` se integreze
în concertul na]iunilor europene – acolo unde î[i
are locul în mod clar. Primul obiectiv al vizitei
mele este acela de a vedea cum poate Alian]a s`
ajute Ucraina pentru a r`spunde acestor aspira]ii
ale sale, a declarat secretarul general al NATO.
În timpul vizitei sale, Rasmussen s-a adresat, de
asemenea, studen]ilor Universit`]ii Na]ionale „Taras
{evcenko”. Actualul guvern ucrainean a f`cut din
integrarea european` prioritatea sa în materie de politic`
extern`. El este convins c` metoda cea mai bun` pentru
atingerea acestui obiectiv este realizarea unei cooper`ri
constructive cu NATO. }in s` ar`t aici c` Alian]a respect`
aceast` decizie. Noi gândim c` un parteneriat constructiv
cu NATO poate ajuta Ucraina s`-[i traseze calea proprie în
concertul na]iunilor europene, a declarat înaltul oficial. În
cuvântul s`u, Rasmussen a mul]umit Ucrainei pentru
contribu]ia adus` la securitatea interna]ional` [i, mai
ales, pentru participarea sa irepro[abil` la opera]iile NATO.

CRE{TEREA ÎNCREDERII ÎN EURO

Potrivit declara]iei cancelarului german Angela Merkel, liderii Uniunii Europene ar putea decide
prelungirea programului de asisten]` financiar` pentru Grecia, ca o m`sur` de cre[tere a încrederii în
moneda euro. Vom discuta, dac` este cazul, s` prelungim programul de asisten]` pentru Grecia, a afirmat
Merkel, ar`tând c` planul de ajutor financiar pentru Grecia a fost gândit pentru trei ani, în timp ce, în cazul
Irlandei, planul de asisten]` se va derula pentru [apte ani. Afirma]ia a fost f`cut` dup` vizita premierului
grec, George Papandreou, în Germania.

La summitul UE de
luna viitoare va fi discu-
tat` o eventual` prelun- REORGANIZARE
gire a planului. Angela
Pre[edintele francez, Nicolas Sarkozy a anun]at
Merkel a dat astfel nominalizarea lui Alain Juppé, care de]inea portofoliul
primul semnal c` UE ap`r`rii, în func]ia de ministru de externe, în locul lui
este dispus` s` fie mai Michéle Alliot-Marie. Pre[edintele francez a anun]at, de
flexibil` în privin]a asemenea, nominalizarea unui senator, Gerard Longuet,
condi]iilor de rambur- în func]ia de ministru al ap`r`rii, în locul lui Alain Juppé,
sare în cazul ]`rilor care [i numirea colaboratorului s`u apropiat, Claude Guéant,
au fost împrumutate. la Ministerul de Interne [i Imigra]ie, în locul lui Brice
Premierul grec a pledat Hortefeux. La 27 februarie, fostul ministru francez de
în fa]a lui Merkel pentru externe, Michéle Alliot-Marie, [i-a anun]at demisia printr-
mic[orarea dobânzii în o scrisoare trimis` pre[edintelui Nicolas Sarkozy. Aceasta
cazul împrumutului. De [i-a motivat gestul prin faptul c`, timp de câteva s`pt`mâni,
asemenea, liderul opo- a fost „]inta unor atacuri politice, mediatice pentru a crea
zi]iei din Irlanda, Enda suspiciune [i neadev`ruri” în jurul s`u.
Kenny, a cerut acela[i
lucru la Berlin, s`pt`-  Pagin` realizat` de
mâna trecut`. Marilena GEORGESCU
marilena.georgescu@presamil.ro

LUMEA DE AZI
PREOCUP~RI PRIVIND
SECURITATEA INFORMATIC~
STATELE UNITE: ATACURI
CIBERNETICE INEVITABILE
{eful Agen]iei Na]ionale de Securitate americane (NSA) a
cerut, la 17 februarie, responsabililor americani cu securitatea
informatic`, s` înt`reasc` protec]ia Statelor Unite împotriva
atacurilor cibernetice, pe care el le consider` inevitabile.
Situa]ia este grav`, a declarat Keith Alexander, director NSA, la o
conferin]` pe probleme de securitate a informa]iilor. Majoritatea
instrumentelor concepute în acest sens nu au fost înc` utilizate; trebuie s`
exploat`m aceast` oportunitate, pentru îmbun`t`]irea ap`r`rii [i distrugerea
acestui flagel, a ad`ugat el.
Cu dou` zile înainte, asistentul secretarului ap`r`rii, William Lynn,
a transmis acela[i tip de mesaj, subliniind faptul c` software-ul r`u
inten]ionat ar putea crea daune la nivel mondial, cauzând pagube în
punctele nevralgice, cum ar fi centralele electrice. În istoria conflictelor,
multe arme care fuseser` deja puse la punct nu au fost utilizate, a declarat
el. Ne putem imagina atacuri împotriva re]elelor militare sau a
infrastructurilor critice, cum ar fi sistemele de transport sau sectorul
energetic, ceea ce ar provoca pagube economice semnificative, distrugeri
materiale [i chiar decese, a insistat el.
Securitatea cibernetic` este una din priorit`]ile pre[edintelui Barack
Obama, care a numit, în 2009, un fost consilier al administra]iei Bush,
Howard Schmidt, în pozi]ia de coordonator pe aceste probleme.
Pentagonul [i Departamentul pentru Securitate Intern` au anun]at,
deja, în octombrie, un acord care vizeaz` îmbun`t`]irea protec]iei
re]elelor informatice militare [i private, în fa]a amenin]`rii tot mai mari
a atacurilor cibernetice. În plus, acest acord trebuie s` contribuie la
clarificarea rolurilor acestor institu]ii ale ap`r`rii [i de a crea pun]i de
comunicare între NSA [i Departamentul pentru Securitate Intern`.
FRAN}A: AUTORITATE
NA}IONAL~ PENTRU
ÎNT~RIREA SECURIT~}II
CIBERNETICE
Agen]ia Na]ional` francez` a Securit`]ii Sistemelor
Informatice (ANSSI) a f`cut public`, recent, strategia Fran]ei
în materie de ap`rare [i securitate în acest domeniu.
În urma public`rii C`r]ii Albe privind ap`rarea [i securitatea na]ional`,
identificând atacurile informatice de mare amploare asupra infrastructurii
na]ionale ca o amenin]are major` pentru Fran]a, guvernul a luat m`suri
pentru o consolidare semnificativ` a capacit`]ilor na]ionale în materie de
cyberdefense. Crearea ANSSI, în iulie 2009, a marcat primul act al acestei
politici, urmat de elaborarea unui document strategic, aflat în aten]ia
tuturor.
Strategia Fran]ei se bazeaz` pe patru obiective:
 s` fie o putere mondial` [i s` apar]in` primului cerc de na]iuni
majore în acest domeniu, p`strându-[i, în acela[i timp, autonomia;
 s` garanteze libertatea de decizie a Fran]ei [i protec]ia informa]iilor
care vizeaz` suveranitatea;
 s` înt`reasc` [i s` consolideze securitatea informatic` a
infrastructurilor critice;
 s` asigure securitatea în spa]iul cibernetic.
Documentul, prezentând aceste obiective strategice [i liniile de efort
rezultate, va permite tuturor cet`]enilor s` în]eleag` miza ac]iunii
guvernamentale, în realizarea ambi]iilor precizate în Cartea Alb`.
Acest angajament se reflect` [i prin voin]a pre[edintelui francez, de
a aproba crearea unei autorit`]i na]ionale de ap`rare a sistemelor
informatice. ANSSI are sarcina, în cazul unui atac cibernetic major, s`
decid` primele m`suri urgente care trebuie puse în aplicare de institu]iile
publice [i de operatorii de comunica]ii electronice.
Paginile „Lumea de azi” utilizeaz` informa]ii preluate de la agen]ii de
pres` [i din publica]ii de specialitate care apar \n \ntreaga lume.
Observatorul militar
 NATO DEZVOLT~ NOI PARTENERIATE
Secretarul General al NATO, Anders Fogh
Rasmussen, a f`cut prima vizit` oficial` în Qatar,
în perioada 14-16 februarie 2011. În timpul
vizitei, Rasmussen a avut întâlniri cu emirul
Qatarului, Sheikh Hamad Bin-Khalifah Al-Thani,
[i cu oficiali guvernamentali [i militari, inclusiv
cu [eful Statului Major al for]elor armate.
Secretarul general, împreun` cu membrii
 S-400 |N ORIENTUL |NDEP~RTAT
Rusia începe dislocarea celui de al treilea
sistem S-400 Triumph de ap`rare antirachet`
c`tre un regiment de ap`rare antiaerian` cu baza
în Orientul Îndep`rtat.
S-400 (în terminologie NATO – SA-21 Growler)
este o variant` îmbun`t`]it` a sistemului S-300 PMU-3,
a c`rui dezvoltare a început în 1999, iar prima unitate
a fost declarat` opera]ional` în 2007. Primul regiment
S-400 are baza lâng` ora[ul Elektrostal, iar cel de al
doilea î[i preg`te[te instalarea la Dmitrov, lâng`
Moscova, [i va deveni opera]ional în martie 2011.
În conformitate cu cele declarate de coman-
dantul ap`r`rii aerospa]iale strategice ruse,
generalul-locotenent Valeri Ivanov, noul sistem,
S-500, va intra în produc]ie în anul 2014. Pe viitor,
 PORTELICOPTERE AUSTRALIENE
Cea mai mare nav` construit` pentru marina
militar` australian` a fost lansat` la ap` la 17
februarie, pe coasta nord-vestic` a Spaniei, la
[antierul naval Navantia, în Ferrol. Nava de asalt
amfibie HMAS Canberra, de 25.000 de tone
 MANEVRE ÎN CANADA
Între 24 februarie [i 12 martie, For]ele
Armate canadiene organizeaz` un exerci]iu de
mare amploare, numit Guerrier Nordique (GN),
în golful Saint-James, între Quebec [i Ontario.
Aproape 1.500 de solda]i canadieni sunt
mobiliza]i pentru aceste manevre, la care
particip`, deopotriv`, militari americani,
polonezi [i francezi.
Scenariul exerci]iului const` în asigurarea fictiv`
a protec]iei unui summit interna]ional pe tema
mediului [i antrenarea în vederea unor misiuni de
c`utare [i salvare, în condi]ii climatice aspre.
Nr. 8 (2 - 8 martie 2011)
www.presamil.ro
15
Consiliului Nord-Atlantic, a participat, la 15
februarie, la o conferin]` de cooperare NATO-
ICI (Istanbul Cooperation Initiative) [i au vizitat
ora[ul industrial Ras Laffan, unde exist` cea
mai mare facilitate de export a gazelor naturale
lichefiate din lume. Qatarul de]ine aproximativ
20% din rezervele mondiale de gaze.
În timpul discu]iilor, Rasmussen a subliniat c`
NATO crede într-o cooperare sporit` în viitor, pentru
c` atât membrii Alian]ei Nord-Atlantice, cât [i
partenerii din zona golfului Persic se confrunt` cu
noi [i complexe amenin]`ri. La Summitul NATO am
decis s` ne dezvolt`m parteneriatele, a spus secretarul
general. Dorim s` sporim nivelul consult`rilor pe
probleme de politici de securitate, sub toate aspectele
de interes pentru partenerii no[tri. Oferim, totodat`,
[i o mult mai pronun]at` component` practic`,
deschizând oferta de proiecte de cooperare pentru to]i
partenerii no[tri, inclusiv pentru statele din Golf.
Exist` poten]ial pentru a face mai mult împreun`, de
exemplu în privin]a securit`]ii energetice, o problem`
cu care ne confrunt`m to]i, a ad`ugat liderul NATO.
S-400 [i viitorul S-500 vor fi elementele centrale ale
planului de modernizare a sistemului de ap`rare
antiaerian` a Rusiei, programat a fi finalizat pân`
în 2020.
(Landing Helicopter Dock–LHD), va fi tractat`
pân` la Williamstown, Australia, pentru
finalizarea construc]iei la [antierul naval Tenix,
urmând s` intre în serviciu în anul 2014.
Viceamiralul Russ Crane, [eful marinei militare
australiene, a participat la eveniment, al`turi de copiii
diploma]ilor australieni în Spania. Proiectul este
încadrat în timp [i în buget, a spus Crane, cu ocazia
lans`rii.
O a doua nav` de acest tip, HMAS Adelaide, este,
de asemenea, în construc]ie la Ferrol, fiind
programat` s` intre în serviciu în 2015. Ambele nave
vor fi integrate în baza militar` de la Garden Island,
Sydney, iar echipajele lor vor fi formate din membri
ai celor trei categorii de for]e ale armatei.
 Pagin` realizat` de Silvia MIRCEA
 Observatorul militar
16 Nr. 8 (2 - 8 martie 2011)
www.presamil.ro
Ce poate fi mai dureros decât
s` vorbe[ti la timpul trecut
despre un om pe care, de când
te [tii, l-ai situat la apogeul
pre]uirii? La care te-ai raportat
ca la un ideal, con[tient c`
niciodat` nu-l vei atinge. Dar de
la care [tii c` descind
componente majore ale eului t`u
educativ [i profesional.
S
ub ap`sarea acestor întreb`ri, îmi
alunec` pe hârtie condeiul acum,
când scriu despre recent disp`-
rutul [i unanim regretatul general de
brigad` (ret) Constantin Antip. Poate c`
niciodat` nu a fost îndeajuns cunoscut [i
elogiat, în multidimensionala sa persona-
litate, c`rturarul erudit, publicistul [i
scriitorul distribuit pe un vast areal tematic,
magister doctus, care ne deslu[ea de la
catedr` originile [i devenirea jurnalismului.
Nu voi încerca s` întregesc, aici [i acum,
acest meritat portret, pe care, cu certi-
tudine, posteritatea i-l va face. M` încumet
doar s` evoc, din întâmpl`ri pasagere [i
aleatorii, câteva dimensiuni pur umane
care l-au personalizat [i în care, mai to]i
cei ce i-am stat în preajm`, ne-am
descoperit modelul.
Într-o sear` târzie, din prim`vara lui
1955, era redactor responsabil de num`r,
când i-am dus la viz` un reportaj despre
împlinirea a 50 de ani de când cruci[`torul
„Potiomkin” î[i debarcase la Constan]a
echipajul r`zvr`tit. Strecurasem acolo,
între altele, un nume, de care eram
convins c` îl percepusem [i îl notasem cu
oarecare aproxima]ie. L-a sesizat [i s-a
oprit din lectur`, c`utându-l în memorie.
Sperând c` vom simplifica lucrurile, i-am
propus s`-l scoatem din text. „Drag` – îmi
r`spunde –, un nume, o cifr`, o denumire
dau prestan]` [i credibilitate articolului.
Du-te mai bine la bibliotec` [i caut`-l în
Personaje \n uniform`
Rubric` realizat` cu sprijinul Funda]iei General {tefan Gu[`
 Profesor dr. Gheorghe NICOLESCU
GHEORGHE BR~TIANU
{I ARMATA (I)
La 28 ianuarie/ 9 februarie 1898, la Ruginoasa, în Palatul Cuza,
vedea lumina zilei Gheorghe Br`tianu, fiul lui Ion I.C.Br`tianu [i al
prin]esei Maria Moruzi Cuza, v`duva lui Alexandru Al. Cuza, fiul cel
mare al domnitorului Alexandru Ioan Cuza.
C
opil`ria [i adolescen]a viitorului
mare istoric [i om politic se petrec
la Ruginoasa [i Ia[i, unde va urma
[i liceul în particular [i unde va sus]ine
Bacalaureatul, în iulie 1916, la Liceul
Na]ional. În acela[i an, realizeaz` primul s`u
studiu istoric, având ca tem` „O oaste
moldoveneasc` acum trei veacuri. R`scoala
boierimii împotriva lui {tefan Tom[a”.
Studiul a fost apreciat [i publicat de Nicolae
Iorga în Revista istoric`, num`rul din
martie-iunie 1916. Faptul a constituit nu
numai o demonstra]ie a atrac]iei sale pentru
istorie, ci [i un stimulent pentru alegerea
viitoarei cariere. Chiar în timpul Primului
R`zboi Mondial se înscrie la Facultatea de
Drept a Universit`]ii din Ia[i, ob]inând
Licen]a în Drept în anul 1919. În perioada
1920-1921, î[i continu` studiile la Paris, la
Universitatea Sorbona, precum [i la École
LEC}IA ANTIP
 Colonel ( r) Traian BUCURENCIU
Marea Enciclopedie Francez`, volumul
25!” Am f`cut întocmai, dar pân` s` m`
întorc [i-l amintise [i îl consemnase corect.
Un fapt minor, ve]i cugeta, poate. F`r` a
pricepe câte a în]eles [i a înv`]at atunci
tân`rul reporter din mine, f`r` repro[uri,
ocar` sau mu[truluial`.
Dac` în climatul din redac]ie – ca [i din
celelalte institu]ii pe care le-a condus –
coabitau armonios râvna [i emula]ia
creativ`, cu calmul [i perfecta în]elegere
dintre oameni, dincolo de rigorile ierarhiei,
to]i recuno[team c` spiritul acesta emana
de la [ef, din alc`tuirea sa care întruchipa
în]elepciunea [i cump`tarea. Se mai aciua,
uneori, printre noi, vreunul care întârzia
s`-[i probeze disponibilit`]ile gazet`re[ti.
Pratique des Hautes Études, unde predau
mari personalit`]i, printre care se num`rau
Ferdinand Lot [i Charles Diehl. Frecven-
teaz`, de asemenea, cursurile de la Collège
de France, audiindu-l pe maestrul s`u,
Nicolae Iorga. În iulie 1921, ob]ine Licen]a
în Litere la Sorbona, pentru ca, în iunie 1923,
s` primeasc` titlul de doctor în filozofie la
Universitatea din Cern`u]i. Ca urmare, este
încadrat profesor la Universitatea din Ia[i,
unde va profesa timp de 17 ani. Sus]ine o
nou` tez` de doctorat la Sorbona, în mai 1929,
avându-l ca îndrum`tor pe Ferdinand Lot [i
ca pre[edinte de comisie pe Charles Diehl.
Tema „Cercet`ri asupra comer]ului geno-
vez în Marea Neagr` în secolul XIII”
s-a bucurat de aprecieri elogioase, sus]i-
nerea ei durând peste cinci ore. Opera
istoric` a lui Gheorghe Br`tianu, care
acoper` mai mult de dou` decenii, este
PORTRETE
Ie[eau atunci în fa]` cei ce
preferau locul liber în schem`,
insului care trebuia c`rat în
spate. „Bre, intervenea atunci
moldoveanul a[ezat [i cump`tat,
dar voi crede]i c` [i-a epuizat
toate [ansele? S` mai avem
r`bdare. S` mai încerc`m. Nu de
alta, dar poate c` acolo de unde
l-am adus, i-am încurcat toate
rosturile”. Mihai Negur`, [eful
biroului pres` din Consiliul
Politic Superior, picase în
dizgra]ie [i era repudiat pentru
inten]ia de a divor]a de o nevast`
infidel`. „Este un om compromis”,
acuza un [ef care, la rându-i,
tr`ise o întâmplare cumva asem`-
n`toare. A[adar, Mi[u Negur`
trebuia s` plece. Dar unde? La
Muzeul Militar Central era
director generalul Antip. L-a sunat s`-[i
dest`inuie necazul [i s`-l întrebe dac` i-ar
putea oferi vreo func]ie. „Vino, drag`, la
mine [i î]i garantez c` î]i va pl`cea s` lucrezi
aici”, i-a r`spuns. „De la cine ar mai trebui
s` ob]in aprobarea?”, s-a mai interesat
Negur`. „De la tine”, a glumit directorul.
„Hai, strânge]i bagajul [i vino. Te a[tept.”
N`p`stuitul avea s`-mi spun`, dup`
pensionare, c` nic`ieri nu a fost mai
mul]umit de munca sa ca la muzeu.
Mul]i ani dup` ce trecusem în rezerv`
eram martorul unei discu]ii dintre ilustrul
nostru maestru [i directorul Trustului de
Pres` al M.Ap.N. „Domnule general – îl
chestiona acesta – cu ce tainic me[te[ug
crede]i c` a]i atras spre dumneavoastr`
punctat` de realiz`ri de referin]` în istorio-
grafia româneasc` [i este caracterizat` de
idei [i analize valoroase, valabile, multe
dintre ele, [i ast`zi. Temele abordate cu
predilec]ie s-au referit la evolu]ia poporului
român, studiind etapele form`rii, continui-
tatea, unirea, întregirea [i ac]iunea extern`.
Deci, de la origini [i pân` dup` epoca Marii
Uniri din 1918.
„O enigm` [i un miracol istoric: poporul
român”, ap`rut` în anul 1937, a constituit o
demonstra]ie elocvent`, argumentat`
[tiin]ific, a permanen]ei române[ti în spa]iul
carpato-danubian [i a dat o ripost` fundamen-
tat` unor teorii contestatare, izvorâte din
interese politice, care puneau sub semnul
întreb`rii drepturile românilor asupra
spa]iului lor istoric.
atâta sincer` stim` [i cald` afec]iune
uman`?” „S`-mi fie scuzat – a venit
r`spunsul –, dar niciodat` nu mi-am pus
aceast` problem`. Dup` cum niciodat` nu
am râvnit s` devin un punct de referin]`.
În schimb, oriunde am lucrat am promovat
dreptatea [i omenia. {i cât am putut
mi-am ocrotit oamenii de ingerin]e [i
r`ut`]i. Le spuneam doar ceea ce putea
s`-i mobilizeze, s`-i încurajeze în munc`”.
Dup` evenimentele din decembrie
1989, din dorin]a de a rela]iona cu lumea
militar` [i preferen]ial cu breasla gazet`-
reasc`, s-a înscris în ANCMRR, a reluat
colaborarea cu revista de el întemeiat`,
Magazin istoric, [i a devenit membru în
conducerea altei publica]ii de prestigiu,
Diplomat club. Personal îi intermediam
invita]iile la reuniunile veteranilor presei
militare, la anivers`rile Observatorului
militar pe care le onora cu deplin` pl`cere
[i cordialitate. În mod deosebit l-a
impresionat ini]iativa Trustului de Pres`
al M.Ap.N. de a-l celebra, la împlinirea
vârstei de 80 de ani, în climatul solidar [i
însufle]it al jurnali[tilor în uniform`.
Îl vizitam, uneori, acas`. M` gratula
pentru îndârjirea de a nu l`sa condeiul din
mân`, îmi aprecia materialele publicate [i
îmi sugera teme de larg interes. Bucuria
îi sporea v`dit când îi treceam pragul cu
al]i colegi, mai vârstnici sau mai tineri,
prilejul de a se confesa avea darul de a-l
întineri, iar so]ia, amabila doamn` Felicia
Antip, îndr`git [i longeviv publicist, se
dovedea de neîntrecut în ospitalitate.
...Amintiri mai îndep`rtate sau mai
recente, înv`luite în z`branic cernit [i
retr`ite în t`cere de priveghi, cople[ite
de neputin]a de a accepta realitatea.
Maestrul „a plecat pu]in”, con[tientizând
sau nu inestimabila mo[tenire cu care
ne-a înavu]it [i înnobilat, iar din aceasta
cu siguran]` cea mai pre]ioas` va r`mâne
lec]ia unei vie]i, tr`ite drept [i onest,
ardent [i creator: Lec]ia Antip. Fie-i
]`râna u[oar`!
O alt` lucrare semnificativ` pentru tema
men]ionat` mai sus a fost cea referitoare la
„Tradi]ia istoric` despre întemeierea statelor
române[ti”, ap`rut` la Bucure[ti, în anul
1945. Ea eviden]ia leg`tura organic` dintre
trecutul istoric [i aspira]iile contemporane ale
românilor, rolul apari]iei statului ca salvator
[i garant al continuit`]ii entit`]ii etnice
române[ti. „Ce le pot dori mai mult (românilor
n.n.) – sublinia Gheorghe Br`tianu în cartea
sa – decât s` afle în aceast` încercare de a
rea[eza pe temeiul tradi]iei dezvoltarea istoriei
noastre politice, dup` cum a fost a[ezat` aceea
a originilor noastre ca neam, sentimentul de
securitate ce ]i-l d`, în mijlocul revolu]iilor
celei mai fr`mântate epoci a istoriei, reazemul
unui element de permanen]` [i continuitate?
Prin aceast` latur`, cercetarea trecutului î[i
aduce înc` o dat` contribu]ia la deslu[irea
prezentului [i, s` n`d`jduim, la preg`tirea
viitorului”.
Pornind de la analiza izvoarelor istorice
premerg`toare organiz`rii statale la
români, continuând cu apari]ia statului, el
a dezvoltat apoi investiga]ia [tiin]ific`
asupra evolu]iei acestuia, elaborând lucr`ri
reprezentative în domeniu: „Sfatul domnesc
[i adunarea st`rilor în Principatele
române”, editat` la Evry, în 1977; „Politica
extern` a lui Cuza Vod` [i dezvoltarea ideii
de unitate na]ional`”, Bucure[ti, 1932;
„Bismarck [i Ion C. Br`tianu”, Bucure[ti,
1936; „Politica extern` a lui Carol I”,
Bucure[ti; „Ac]iunea politic` [i militar` a
României în 1919 în lumina coresponden]ei
diplomatice a lui Ion. I. C. Br`tianu”,
Bucure[ti, 1939; „Originile [i formarea
unit`]ii române[ti”, Bucure[ti, 1942.

INTERFEREN}E
Valoarea Centrului de Metrologie
al Armatei este dat` de competen]a
profesional` a personalului care îl
încadreaz`. Oameni devota]i
meseriei lor, pe care au îndr`git-o
din tinere]e, actualul loc de munc`
reprezentând pentru unii dintre ei
prima [i ultima angajare. Ca în
multe alte unit`]i din armat`, [i aici
este valabil proverbul „Cine nu are
b`trâni, s`-[i cumpere”.
nginerul Radu Vasilescu din cadrul
I de Metrologie Legal` (BRML) [i a primit
laboratorului special î[i aminte[te
de sosirea sa în unitate. Aici era o
mla[tin`, în 1982, pe care noi, cei de
atunci, am umplut-o cu p`mânt. A[a am
realizat gr`dina pe care o vede]i în fa]`.
Din 1983, când a fost gata cl`direa
centrului, timp de un an, am montat
aparatura [i am pus în func]iune diferite
echipamente. {i acum am primul buletin
pentru o unitate de presiune eliberat în
’84. Inginerul Vasilescu a absolvit Institutul
de Petrol [i Gaze din Ploie[ti [i f`r`
menajamente m`rturise[te c` a r`mas
de-a lungul timpului în centru, fiind legat
sentimental de acesta. Colegi sau [efi
LUMINA UNUI G@ND ADOLESCENTIN
Un colectiv sârguincios, însufle]it [i coeziv
coeziv,, a[a cum mai to]i
cunoa[tem familia Muzeului Militar Na]ional Regele Ferdinand I ,
[i-au s`rb`torit luni, 21 februarie, decanul de vechime în slujba
institu]iei, pe reputatul [i îndr`gitul muzeograf Neculai Moghior
la sorocul vârstei de pensionare .
L-am întrebat odat` când a sim]it
chemarea spre poteca defri[at` de
Herodot. De când am în]eles, a venit
r`spunsul, c` pentru a-]i iubi patria [i
a-i prefigura viitorul în dimensiuni de
prop`[ire [i demnitate, trebuie s`-i
cuno[ti trecutul. Lumina acestui gând
a venit în adolescen]` [i ea mi-a
c`l`uzit pa[ii spre istorie.
Muzeistica l-a atras prin sporul de
argumente cu care sus]in convingerea
m`rturiile materiale, sfintele relicve.
Iat`, îi ar`]i vizitatorului, aceast`
flamur` zdren]uit` a fost stindardul de
lupt` al Regimentului de Infanterie 6
Mihai Viteazul pe care, în 1916, în
crâncena b`t`lie de la Tabla Bu]ii,
UN CENTRU DE NIVEL NA}IONAL
de-ai s`i au renun]at [i au plecat la Institutul
Na]ional de Metrologie (INM), din diferite
motive. Ce de]inem aici, ca aparatur`, se
poate compara cu ceea ce exist` în ]ar`,
fiind la nivelul INM pe domeniul 0-600
Bar. Avem etaloane cu o clas` de exactitate
ce le confer` titlul de etaloane primare.
Precizia manometrelor pentru ulei [i oxigen
se încadreaz` la o clas` de exactitate
deosebit`. Bancul manometric (etalon
primar) Desgranges et Huot (francez)
este de înalt` calitate, fiind tehnologie
2007. Am lucrat [i cu aparate ruse[ti [i
aveau o calitate de excep]ie. În unit`]ile
de avia]ie, 90% din aparate erau de
provenien]` ruseasc`.
Se întâmpl` ca într-o lun` s` fie
etalonate circa 100 de manometre, în
condi]iile în care fiecare dintre acestea
trebuie verificat o dat` pe an. Ele sunt
trimise de la unit`]ile din teritoriu, scutind
mul]i bani ce ar trebui da]i firmelor
specializate pentru verificare, etalonare [i,
dac` este cazul, reparare.
La un banc manometric, maistrul militar
clasa IV Marius Constantin, verificator
 Colonel (r) Traian BUCURENCIU
Moghior,,
Observatorul militar
Nr. 8 (2 - 8 martie 2011)
 Maior Viorel AMZ~RESCU
metrolog, lucra al`turi de inginerul
Vasilescu. Pân` pe la ora prânzului, le
trecuser` prin mâini 18 manometre, iar
câteva fuseser` respinse. Pe maistrul
Constantin l-am preg`tit în aceast`
meserie, a dat examen la Biroul Român
certificarea [i dreptul de a lucra în
domeniu. |mi doresc ca, peste doi ani, s`
ajung cu acest laborator cel pu]in la nivelul
Laboratorului Na]ional de Metrologie din
cadrul INM.
Laboratorul meteo din cadrul
Centrului nu se ocup` de vreo prognoz`,
a[a cum ne-am imagina dup` denumire.
Aici are loc verificarea [i etalonarea
aparatelor de m`sur` pentru temperatur`
[i umiditate. De aceste opera]ii se ocup`
îndeaproape tehnicianul Gabriela Ion [i
ajutorul acesteia, Cristina Ilinca. Gabriela
a ajuns în centru în urm` cu 18 ani, ca
tehnician, chiar când unitatea a început
destoinicul s`u port-drapel, sergentul-
major Roban, pe o vreme câinoas` de
toamn` târzie, l-a împ`turit [i înf`[at în
propria-i manta [i tunic`, îngropându-l
la r`d`cina unui gorun, pentru a nu fi
capturat de inamic.
În mai toate capitolele sale, istoria
este cronica unor conflicte între politici,
sisteme [i orânduiri, între nou [i vechi,
între cei ce aspir` la emancipare [i
opresori, între cei mul]umi]i cu s`r`cia [i
nevoile neamului [i puterile cotropitoare.
Dar cel mai dramatic [i care adesea
schimb` din temelii orânduirea social`
este conflictul armat. Cred c` asta l-a
determinat pe tân`rul istoric Neculai
Moghior s` opteze pentru Muzeul
Militar. {i nu a avut ce regreta. I s-a oferit
aici [ansa de a face istorie muzeografic`
pe cele mai diverse paliere [i epoci; s`-[i
pun` în oper`, odat` cu solida sa cultur`
de specialitate, harul didactico-educativ;
www.presamil.ro
17
s` func]ioneze. Am început s` lucrez aici
din 1983, de când am terminat liceul de
metrologie. Au fost perioade când mi s-a
propus s` lucrez pentru mai mul]i bani
în alt` parte, dar nu am f`cut-o, afirm`
Gabriela. {i aici sunt etaloane de vârf,
s`pt`mânal, trecând zeci de aparate prin
mâinile acestora, luând în calcul c`, în
fiecare an, termometrele [i higrometrele
vin la verificare. {i nu ne referim aici doar
la cele simple pentru înc`peri, ci [i la cele
electronice sau mecanice de precizie
pentru diverse echipamente. Fiind vorba
de foarte multe date de înregistrat în
acest laborator, pentru înso]irea sau
eviden]a fiec`rui instrument verificat,
Cristina pare s` fie mai mult decât un
ajutor al tehnicianului. Întreaga parte de
întocmire a documentelor îi revine, chiar
[i într-un volum mai mare, unde
temperatura [i umiditatea fac cas` bun`
cu precizia.
s` cerceteze un impresionant fond
arhivistic [i s`-l valorifice în lucr`ri de
referin]` pentru istoriografia militar`.
Pe vremea când editam emisiunea
militar` de radio Pentru patrie, Neculai
Moghior m` onora adesea cu prezen]a
[i colaborarea sa. M` încântau
întotdeauna c`ldura molcom` a rostirii,
frazarea fireasc` [i conving`toare, dar,
mai cu seam`, ineditul informa]iei [i
comentariul s`u profund, în]elept.
Coregionali prin identitatea noastr`
moldav`, n-am ezitat s` dep`[esc
convenien]ele [i s`-l numesc B`dia.
B`dia Neculai.
La reuniunea aniversar` [i de bun
r`mas, organizat` luni la muzeu, B`dia
nu m-a omis de pe lista oaspe]ilor. Spre
regretul meu, din motive de s`n`tate,
nu am putut da curs invita]iei. Mi-am
mandatat în schimb nepo]ii, pe Ancu]a
Ionescu [i Cornel Andonie, înv`]`cei [i
colegi ai Domniei Sale, s` toasteze [i în
numele meu. Îl rog pe profesorul
Moghior s`-mi motiveze absen]a, iar pe
B`dia Neculai, s`-mi rezerve pe
totdeauna un loc în inima sa generoas`.
 Observatorul militar
18 Nr. 8 (2 - 8 martie 2011)
www.presamil.ro
CULTURQ

LA PRIMA LECTUR~

30 VIII [1917]
M.S. Regele a venit la vagon pentru a merge la
postul de observa]ie de pe Dealul M`gurei.
La scoborârea din vagon, M.S. Regina, care era
în automobil, m-a chemat [i dup` ce m-a felicitat de
ziua mea, luându-m` la o parte, Regina mi-a înmânat
un plic [i mi-a spus: „pour votre jour de fète, je vous
prie d’accepter ces papiers; je ne puis pas les garder;
ils me brûlent les doigts".
Hârtiile din plic au o mic` istorie, foarte
interesant`, cel pu]in pentru mine, [i cred c` merit`
s` reproduc aici.
Acum câtva timp, fiind în tren cu Regina, am
vorbit mai pe larg [i de unele chestiuni personale.
Între acestea, i-am spus Reginei c` m` sim]eam
adânc jignit pentru faptul c` se puneau în sarcina
mea unele b`nuieli, care au fost întotdeauna cu
totul departe de sufletul meu. Astfel se crediteaz`
b`nuiala c` a[ fi foarte ambi]ios, c` a[ avea aspira]iuni
foarte înalte [i c` nu a[ avea niciun scrupul pentru
a realiza aspira]iunile mele.
V`zând c` Regina s-a men]inut într-o v`dit`
reticen]`, i-am spus atunci c` pentru a dovedi c`
LEXICON MILITAR
 BRANDER (din rus. brander, dup` germ.
Brander, oland. brander, în engl. fire ship). Când
navele erau construite exclusiv din lemn, flotele inamice
erau comb`tute în antichitate [i cu ajutorul “focului
grecesc”. Începând din secolul al XIV-lea s-au folosit
ni[te mijloace plutitoare numite nave incendiatoare
sau simplu incendiatoare, cunoscute în literatura de
specialitate [i sub denumirea de brandere. Acestea erau
umplute cu materiale u[or inflamabile sau explozive,
fiind l`sate s` se deplaseze în voia vântului [i a curen]ilor
de ap` pentru a da foc grup`rii adverse aflate în calea
lor. Incendiatorul putea fi [i un velier vechi care se
Alexandru
AVERESCU
Noti]e zilnice din
r`zboiu
(1916-1918)
Editura „Cultura
Na]ional`”,
Bucure[ti, edi]ia
a II-a, f.a.,
p. 213
toate aceste calomnii nu au nicio temeinicie, am
s`-i încredin]ez o demisie nedatat`, cu o declara]ie
explicit` c` se va putea uza de demisia mea când
se va voi. „Vous feriez celà?”, m-a întrebat Regina.
„Mais certainement, Madame”, i-am r`spuns eu [i
i-am trimis a doua zi, prin colonelul Ressel, plicul
cu demisia [i declara]ia promis`.
Acesta a fost plicul pe care mi l-a restituit drept
cadou de ziua mea.
 Locotenent-colonel Florin {PERLEA
ag`]a cu gheare de abordaj de o nav` inamic` de
dimensiuni mari, dup` care incendiul [i/sau
explozia se declan[au de la un fitil suficient de lung
pentru a permite echipajului propriu s` se salveze
cu o barc`.
 BRANDVAHT~. Scris [i brandbaht`, acesta
este un cuvânt olandez (brandwacht) introdus
oficial în România în 1835, când s-a înfiin]at un
serviciu de poli]ie militar` fluvial`
organizat dup` model rusesc [i având
ca nucleu, pe lâng` o serie de
ambarca]iuni, bricul-goelet` EMMA
adus din Rusia. În 1843-1844 s-a
construit la Gala]i un nou vas de
brandvaht` botezat tot EMMA
(EMMA-II), prezentat al`turat în
viziunea pictorului comandor Ovidiu-
Victor Ionescu. Dac` la început navele
de brandvaht` aveau ca principal`
misiune lupta contra incendiilor, în
anii urm`tori [i-au l`rgit atribu]iile, o
asemenea nav` fiind numit` acum
sta]ionar, un exemplu str`lucit fiind
cruci[`torul românesc Elisabeta care
a f`cut parte dintr-o for]` interna-
]ional` de supraveghere dislocat` la
Constantinopol, în 1912-1913.
 BURAJUL (din fr. bourrage) este o
umplutur` din materiale diverse cu care se acoper`
o înc`rc`tur` de exploziv (folosit` de trupele de
geniu) pentru a-i m`ri efectul de distrugere.
 Comandor (r) Neculai P~DURARIU
T
extele de baz` ale sociologiei militare nu sunt foarte r`spândite
în mediul militar, e adev`rat, dar este bine c` o seam` de sociologi
militari s-au aflat de-a lungul timpului, dup` 1990 mai cu seam`, ca
dasc`li, în facult`]ile de profil, pentru a prezenta studen]ilor modul în care armata
interac]ioneaz` cu societatea în ceea ce numim, cu un termen consacrat, rela]ii
civili-militari.
O prim` încercare de antologie de texte de sociologie militar` a fost publicat`
în 1998, într-un tiraj restrâns, prin grija unor tineri sociologi militari – Ionel Nicu
Sava, Gheorghe Tibil [i Marian Zulean (intitulat` Armata [i societatea), dar ultimul
din aceast` enumerare, coordonatorul noi crestoma]ii, justific` apari]ia acesteia,
complementar` lucr`rii din 1998, prin faptul c` atunci s-a procedat la o prim`
traducere a unor texte fundamentale, apar]inând unor clasici ai sociologiei militare,
dar [i prin accesul limitat la literatura de specialitate, astfel încât atunci nu au putut
fi traduse capitole sau articole importante.
TEXTE FUNDAMENTALE
DE SOCIOLOGIE MILITAR~
For]ele armate [i
societatea. Texte
fundamentale de sociologie
militar`
Selec]ie [i introducere
de Marian ZULEAN
Bucure[ti, Editura
militar`, 2010
Lucrarea propus` de Marian
Zulean este organizat` în trei p`r]i:
prima ofer` baza teoretic` de
sociologie militar` clasic`, partea a
doua prezint` principalele studii [i
teze din sociologia organiza]iei
militare, iar partea a treia con]ine teme [i trenduri de actualitate. Sunt atât studii
cunoscute publicului român, dar [i unele care v`d pentru prima oar` lumina
tiparului în limba român`, unele pu]in cunoscute chiar [i în literatura
interna]ional`, precum cele scrise de Harold Lasswell sau Milton Friedman.
O observa]ie interesant` a lui Marian Zulean, în introducerea c`r]ii pe care
o semneaz`, este aceea c` sociologia militar` (care are tradi]iile ei, ce coboar`
mult în timp) a cunoscut momente de vârf, dar [i o evident` asincronie în raport
cu sociologia militar` mondial`, mai ales în perioada 1978-1990, când, la noi,
este desfiin]at`, practic, sociologia, dar pe plan interna]ional se afirm` personalit`]i
ale domeniului cu studii remarcabile, precum: Samuel Huntington, Morris
Janowitz sau Charles Moskos.
A[ spune, cu toate studiile [i volumele curajoase – foarte pu]ine – ap`rute
la noi, apar]inând unor sociologi militari sau civili, c` aceast` asincronie se
men]ine [i ast`zi, prin neputin]a organiza]iei militare de a inova [i schimba, în
func]ie de realit`]ile precis identificate pe care evolu]iile specifice organiza]iei
le determin`. Este simptomatic, într-o anumit` m`sur`, c` aceast` crestoma]ie
nu con]ine nici m`car un singur studiu al unui sociolog militar român capabil s`
discute cu deta[are [i în spiritul anglo-saxon al dezbaterii academice puncte de
vedere divergente care s` ]in` seama de evolu]iile organismului militar românesc
în perioada post-decembrist`, una în care schimb`rile de paradigm` s-au
succedat cu repeziciune, nu f`r` tensiuni sau inova]ii de dragul inova]iilor pentru
a se reveni apoi la momentul ini]ial, într-un fel de perpetu` asumare a mitului
me[terului Manole.
 Locotenent-colonel Florin {PERLEA

Limba român` este patria mea
Nichita St`nescu
 Aurelia N~STASE
aurelianastase@yahoo.fr
Verbele „a confunda” [i „a se confunda” se refer` la
indistinc]ie [i înseamn` „a lua pe cineva/ceva ca fiind
altcineva/altceva", respectiv „a (re)uni pân` la
imposibilitatea distingerii", „a amesteca": „confund` serele
cu solariile" (gds.ro); „un profesor de muzic` î[i confund`
(la propriu) so]ia cu o p`l`rie” (humanitas.ro). Substantivul
„confuzie” se refer` tot la indistinc]ie [i înseamn`, în esen]`,
rezultatul ac]iunii de „a (se) confunda”: „confuzie între
anchet` [i judecat`” (ziarul-bn.ro). Se spune „a face
confuzie”, „a sem`na confuzie”: „a f`cut confuzie între
atribu]iile unui muzeu [i cele ale unei galerii comerciale”
(news.corect.com); „aceast` atitudine seam`n` confuzie"
(capital.ro). Adjectivul „confuz” înseamn` fie „neclar”, fie
„tulburat”: „M` surprinde [...] acest atac confuz”
(ralitatea.net); „publicul [...] mai degrab` pu]in confuz dup`
show" (metalfan.ro). Se folose[te rar verbul „a (se)
confuziona”, preluat probabil din francez` , unde
„confusionner” înseamn` „a aduce pe cineva în starea
de a confunda” sau, la figurat, „a pune pe cineva în
situa]ie jenant`”: „l-a confuzionat pe Don Puiu" (culinar.ro).
Apare frecvent [i varianta ridicol` „a (se) confuza” în
enun]urile celor care au dificult`]i în ascultarea sau citirea
mesajelor altora, precum [i în elaborarea [i emiterea mesajelor
proprii. Se pare c` este rezultatul caznei inutile de a încâlci
verbele cu substantivul [i adjectivul. În fraza „dac` se
confuzeaz` lumea [i crede c` […] e[ti tu” (romani.co.uk), nu
se presupune c` s-ar putea ca lumea s` se confunde cu cineva
CONFUZ~RI
sau cu ceva, ci c` ar putea s` confunde pe cineva cu altcineva.
Ar fi fost mai clar` formularea „dac` lumea îl confund` cu
tine”. În loc de „nu folosi [i numele lui, se va confuza” (tpu.ro),
e mai clar [i mai simplu s` se spun` „nu folosi [i numele lui, îl
vei (va) tulbura”.
Unii recurg la „confuzare” crezând c` traduc din
englez` verbul „to confuse” sau cedând tenta]iei de a
imita vorba englezeasc`, care înseamn` „to make
embarrassed” „to disturb in mind or purpose”, „to make
indistinct” „to mix indiscriminately”. Cel ce zice „No, c` l-am
confuzat de tot pe Gabriel” (raspunsuri.rol.ro), ar fi vrut s`
zic` „l-am z`p`cit de tot”. Propozi]ia „am confuzat-o cu o alta”
(campulungmoldovenesc.com) este de înlocuit cu „am
confundat-o cu alta”. De asemenea, în loc de „nu cumva s`-i
confuz`m cu al]ii!” (ziare.com) ar fi fost bine s` se scrie „nu
cumva s`-i confund`m cu al]ii”. Fraza „cred ca am confuzat-o
r`u” (forum.desprecopii.com) este ambigu`, pentru c`
înseamn` ori „am confundat-o”, ori „am z`p`cit/tulburat-o”.
Tot a[a, cei care zic „ne face o pl`cere diabolic` s`-i confuz`m
[i mai mult; apoi ne miram c` nu ne respect`” (jurnalul.ro),
ar putea câ[tiga respectul dup` care tânjesc renun]ând la
satisfac]ia dr`ceasc` [i spunând „s`-i tulbur`m/z`p`cim”.
Inep]ia are variante precum: „modific`ri neortodoxe care
vor confuza persoanele din anturaj” (old.cotidianul.ro);
„metoda [...] de a scoate bani confuzând popula]ia cu
simboluri” (avocatnet.ro); „istorie de scris, bani de încasat
[i min]i de confuzat” (atelier.liternet.ro); „m` confuzase [...]
c` aplaudau [i la golurile noastre (blog.mysport.ro); „confuzat
de noile amortizoare” (clubford.ro); „sunt confuzat`, nu [tiu
dac` [...] a fost un film bun sau nu (info.multicast.ro); „risca]i
s` confuza]i [i utilizatorii care pun întreb`ri” (avocatnet.ro).
Din aceste exemple este evident c` destul de des „confuzarea”
este folosit` în loc de „z`p`cire”, „buim`cire”, „dezorientare”,
„tulburare”. Unii vor s` demonstreze c` sunt abili în exprimare
[i recurg la neghiobie pentru un joc de cuvinte într-o construc]ie
unde adjectivul „confuze”, de pild`, este folosit corect: „pân`
când lucrurile [...] vor deveni mai pu]in confuze în leg`tura
cu profesia asta, o s` fim pu]in confuzate toate” (eva.ro).

TIMP LIBER
EXPOZI}IE LA CERCUL
MILITAR NA}IONAL
Debut – C`t`lina Codreanu
Sala Foaier g`zduie[te prima expozi]ie de pictur` a
tinerei artistei C`t`lina Codreanu, intitulat` De la o zi la
alta. Absolvent` a Facult`]ii de Limbi Str`ine, Universitatea
Bucure[ti, promo]ia 2010, C`t`lina deseneaz` de mic`, iar
în anii de liceu a început s` picteze pe pânz`, f`r` nicio
FILM
UN ALT IVAN
Personalitatea lui Ivan al IV-lea cel Groaznic, primul ]ar
rus, l-a fascinat pe regizorul sovietic Serghei Eisenstein care,
în anii celui de Al Doilea R`zboi Mondial, încurajat de Stalin,
a pl`nuit o trilogie cinematografic` dedicat` monarhului rus,
din care nu a reu[it s` duc` la bun sfâr[it decât primele dou`
p`r]i, prima realizat` în anii 1942-1944 [i difuzat` în 1944, care
s-a bucurat de aprecierile liderului sovietic, fiind r`spl`tit` cu
Premiul Stalin, în vreme ce a doua parte, dup` o îndelungat`
cenzur`, a p`truns în cinematografe abia în 1958, la zece ani
de la moartea regizorului. Dac` în prima parte, Ivan era descris
ca un erou na]inal care, sprijinit de opricinici, se confrunt`
cu boierii tr`d`tori de ]ar`, ceea ce nu putea decât s` slujeasc`
imaginii pe care Stalin o dorea asupra personajului s`u istoric
favorit cu care se identifica, în cea de a doua parte, Eisenstein
a ales s` înf`]i[eze un ]ar c`zut într-un soi de misticism
periculos, ira]ional în decizii, crud [i r`zbun`tor. Stalin a
interzis filmul.
Niciun alt regizor pân` la Pavel Lungin nu s-a mai
încumetat în URSS [i în Rusia postsovietic` la o evaluare
cinematografic` a unui personaj atât de controversat în istoria
marii puteri r`s`ritene, cum este Ivan al IV-lea cel Groaznic,
[i interpretarea fericit` a ]arului de c`tre Piotr Mamonov, un
actor excep]ional în acest rol, prin mimica, gesturile,
atitudinea, manifest`rile sau chiar [i prin t`cerile lui absconse,
fac din acest film unul pe care trebuie neap`rat s`-l vede]i.
Chiar dac` unii comentatori, cu prec`dere din Vest, au
sus]inut c` filmul lui Pavel Lungin aminte[te de alte pelicule
consacrate conflictului dintre puterea temporal` [i cea
religioas` („A man for all seasons”, o fericit` ilustrare cinema-
tografic` a confrunt`rii dintre Lordul Cancelar Thomas More
Observatorul militar
îndrumare plastic`. Picteaz` din pasiune [i din nevoia de a
se exprima altfel decât prin cuvinte. Întâlnirea cu
L`cr`mioara Neme[, profesor dr. în arte vizuale, a motivat-o
în a-[i expune lucr`rile, întrucât, dup` cum afirma aceasta
la vernisajul de luni, 21 februarie: Sensibilitatea, capacitatea
poetic`, fantezia, mesajul ales [i mijloacele de transmitere
vorbesc despre talentul [i munca debutantei. Folosind tehnici
picturale diferite, apelând la culori calde sau reci, pure sau
în amestec, ea î[i transpune în tablouri un larg registru
existen]ial pe care simte nevoia s` ni-l comunice. Expozi]ia
este deschis` pân` pe data de 5 martie 2011, zilnic, între
orele 10.00–18.00.
[i Henric al VIII-lea Tudor, sau „Becket”, în care regelui englez
Henric al II-lea i se opune, ap`rând Biserica – f`r` s` fi fost un
slujitor autentic al ei, de vreme ce fusese numit în acel post de
monarh – arhiepiscopul de Canterbury, Thomas Becket),
regizorul rus a declarat c` a filmat „}arul” având în minte mai
degrab` Rusia lui Stalin [i accentul pus pe opricinici [i f`r`delegile
lor îl confirm` în bun` m`sur`. Motivele care îl aduc pe
mitropolitul Filip, la pu]in` vreme de la însc`unarea sa, în opozi]ie
fa]` de ]arul pravoslavnic sunt plasate într-un plan secund în
raport cu ac]iunile opricinicilor.
}arul
(Tsar)
Rusia, 2009, 116 min.
Regia: Pavel Lungin
Scenariul:
Aleksei Ivanov
Montaj:
Albina Antipenko
Muzica: Iuri Krasavin
Sunt mul]i cei care au subliniat originile ]ariste ale poli]iei
politice sovietice (CEKA, NKVD, KGB), referindu-se la crearea
Opricininei în 1565 (de fapt, un domeniu separat, supus autorit`]ii
exclusive a ]arului, controlat prin intermediul acestor opricinici).
Într-un spa]iu politic rupt de restul Rusiei, Ivan a pus în ac]iune
un corp de administratori de aproape 6.000 de oameni, devota]i
lui trup [i suflet, care r`spândeau groaza: erau îmbr`ca]i complet
în negru, c`l`reau cai negri [i arborau ca arme un cap de câine
[i o m`tur` atârnând de arm`tura [eii (care sugerau adulmecarea
[i îndep`rtarea oric`rei tr`d`ri). Ca [i în Rusia lui
Stalin, actele de tr`dare existau doar în mintea
opricinicilor [i a ]arului lor. Este [i motivul pentru
care întreg Novgorodul a c`zut victim` acestor
dezl`n]ui]i sadici, locuitorii fiind aproape masacra]i
într-o baie de sânge, în 1570. Amintirea crimelor
lor era atât de puternic` în Rusia, încât victimele
NKVD-ului stalinist î[i numeau tor]ionarii
opricinici.
Filmul lui Pavel Lungin s-a bucurat de o
frumoas` primire atât în Rusia, cât [i în lume,
intrând în competi]ie la Festivalul de Film de la
Cannes, din 2009, la sec]iunea Un Certain Regard.
 Locotenent-colonel
Florin {PERLEA
Nr. 8 (2 - 8 martie 2011)
www.presamil.ro
19
V~ RECOMAND~M
 Danaartgallery v` invit` la expozi]ia Ramonei Stanca
Vârtosu – Dor de viu – sculptur` în lân`, g`zduit` de Teatrul
Masca pân` la 7.03.2011. Expozi]ia face parte dintr-o serie de
evenimente menite s` marcheze împlinirea unui an de la
lansarea proiectului Danaartgallery [i beneficiaz` de sus]inerea
Teatrului Masca, a Operei Na]ionale Bucure[ti, a Clubului La
Scena etc. „Caut s` dau o nou` via]` fibrelor naturale, vii,
precum lâna. Personajele
[i obiectele de decor ce iau
astfel na[tere p`streaz`
leg`tura cu însu[i locul de
unde provine sursa de
inspira]ie. Odat` cu curen-
tul „ECO", modern de
altfel, acestea vin s` rein-
troduc` un strop de natu-
ral în via]a noastr`. În plus,
personajele, care sunt ins-
pirate din regnul animal,
cap`t` adeseori gesturi [i
expresii umane. Îmi place
s` cred c` lucr`rile mele
sunt vii", explic` artista.
 La Opera Na]ional`
Bucure[ti, la 9 martie, va avea loc o întâlnire extraordinar` cu
un colos al muzicii, W.A. Mozart, prin intermediul piesei de
teatru Amadeus a lui Peter Schaffer. Spectacolul Amadeus, -
traseul unui destin necru]`tor, care ]ine de biografia marelui
compozitor -, îi va avea în distribu]ie pe actorii Marius Bodochi,
în rolul Salieri, [i R`zvan Oprea, în rolul lui Mozart. Soprana
Simonida Lu]escu [i mezzosoprana Mihaela I[pan, tenorul
{erban Cristache, baritonul Vasile Chi[iu [i basul Marius
Bolo[ vor interpreta partiturile muzicale într-un spectacol în
care vor fi acompania]i, la pian, de Lidia Butnariu.
 Universitatea Na]ional` de Muzic` Bucure[ti [i Muzeul
Na]ional al }`ranului Român organizeaz` seria de [ase cursuri
Maneaua ca fenomen, maneaua ca obiect de dezbatere
public`. Prelegerile vor fi sus]inute la Universitatea
Na]ional` de Muzic` Bucure[ti între orele 12-14, în
sala Dinu Lipatti, în zilele de 25 februarie, 4, 11, 18
martie [i 1 aprilie. Vor conferen]ia Speran]a R`dulescu,
Anca Giurchescu, Mirela Radu, Costin Moisil, Florin Iordan.
Peisajul sonor românesc contemporan este dominat de
manea. Cândva muzica unui grup social marginalizat (cel al
rromilor), maneaua a fost treptat adoptat` de o parte
însemnat` a celorlal]i cet`]eni ai României.
Maneaua este
o muzic` contem-
poran` cu r`d`-
cini în cultura pre-
dominant otoma-
n` a începutului
de secol 19 din su-
dul [i estul Româ-
niei. Ca atare, ea
reveleaz` o seam`
de tr`s`turi pan-
balcanice. Manea-
ua a ap`rut (sau
reap`rut dup` o
lung` absen]`) la
sfâr[itul anilor 60,
ca opozi]ie simbolic` a comunit`]ilor rrome din mahalale fa]`
de excluderea lor din societatea româneasc`. În prezent, ea a
devenit o form` de opozi]ie a tuturor marginalilor [i oamenilor
de rând din România, indiferent de originea lor etnic`.
Versurile necizelate [i vulgare, comportamentul sexualizat [i
agresiv [i melodiile [i ritmurile sale „str`ine", contaminate de
orientalul balcanic, au fost [i continu` s` fie respinse de
intelectualii, func]ionarii [i activi[tii culturali de orientare mai
degrab` purist-na]ionalist`. O analiz` mai deta[at` arat` îns`
c` maneaua este un produs al managementului cultural
na]ionalist din timpul regimului comunist, al trecutului
orientalo-balcanic al ]`rii, al presiunii culturii occidentale [i al
unei rapide globaliz`ri.
 Marilena GEORGESCU
 Observatorul militar
20 Nr. 8 (2 - 8 martie 2011)
www.presamil.ro
IMPACT

Decide]i în mod direct ce se întâmpl` cu impozitele Dumneavoastr`!

NU PIERDE NICIO CLIP~! „TO}I PENTRU UNU, 2% PENTRU TO}I”
„Contribuie [i ]i se va întoarce însutit când vei avea nevoie!”
Completeaz` formularul 230 [i depune-l la administra]ia finan]elor
publice teritorial` pân` la 15 mai 2011!
Datele: Asocia]ia de Caritate din Armata României – CAMARAZII
Cod de identificare fiscal` 23988586 IBAN RO90RNCB0081101381270001
Direc]ioneaz` 2% din impozitul pe venit pl`tit statului pe anul 2010
c`tre Asocia]ia de Caritate din Armata României – CAMARAZII!
Pentru camarazii t`i care au nevoie de ajutor!
Pentru anul fiscal 2010, contribuabilii persoane fizice pot dispune asupra destina]iei sumei
reprezentând pân` la 2% din impozitul pe venitul anual datorat statului, conform art. 57 alin. (4) [i art. 84
alin. (2) din Ordonan]a de Urgen]` a Guvernului nr.138/2004 pentru modificarea [i completarea Legii
privind Codul Fiscal nr. 571/2003 [i aplicat` prin Legea nr. 163/2005. Astfel, persoanele fizice pot
sponsoriza entit`]ile nonprofit care func]ioneaz` conform OG 26/2000 cu privire la asocia]ii [i funda]ii.
Fiecare dintre noi avem acum LIBERTATEA DE A DECIDE ce se va întâmpla cu 2% din
impozitul datorat statului.
Prevederea legal` privind virarea a 2% din impozitul pe venit este important` pentru Asocia]ia de
Caritate din Armata României – CAMARAZII deoarece, cu fondurile atrase, asocia]ia sprijin`
militarii în activitate, în rezerv` sau în retragere, dar [i personalul civil care î[i desf`[oar` sau [i-a
desf`[urat activitatea în Ministerul Ap`r`rii Na]ionale, precum [i rudele de gradul I ale acestora, cu
probleme medicale [i sociale deosebite.
Campania „TO}I PENTRU UNU, 2% PENTRU TO}I" ofer` Asocia]iei de Caritate din
Armata României – CAMARAZII suma necesar` pentru a readuce zâmbetul pe fa]a unui camarad
aflat în suferin]`.
Camarazii no[tri, afla]i într-o situa]ie medical` deosebit`, pot fi sprijini]i cu fonduri puse la dispozi]ie
de Asocia]ia de Caritate din Armata României – CAMARAZII, deoarece asocia]ia promoveaz`
spiritul de solidaritate [i întrajutorare uman`.
Implica]i-v` în activit`]ile Asocia]iei de Caritate din Armata României – CAMARAZII!
Ne-ar onora s` ne fi]i al`turi!
Pentru informa]ii suplimentare pute]i accesa site-ul intranet http://
mapnonline.milnet.local/doilasuta/index.php sau site-ul internet http://www.mapn.ro/
doilasuta/index.php
 SEMNAL
G`se[te Clipa!
Magazinul actualit`]ii culturale române[ti se
subintituleaz` revista Clipa, publicat` de Funda]ia
Na]ional` pentru Civiliza]ie Rural` "Ni[te ]`rani", [i ajuns`
la num`rul 22, anul IV. Un colectiv de redac]ie impresionant
ca valoare realizeaz`, în 24 de pagini lunare, un amalgam
complex de idei [i opinii, de la realitatea imediat`, cultural`,
politic` [i social` la istorie tr`it`, în unele cazuri, sau disecat`
[i analizat` prin prisma cuno[tin]elor academice. Este destul
de greu de selectat pentru prezentare câteva articole doar,
pentru c` fiecare dintre ele atrage aten]ia prin elemente
particulare. A[a c` m` voi limita la ultima pagin`, acolo unde academicianul Constantin B`l`ceanu Stolnici
scrie Memoriile unui boier de vi]`, contemplând imaginea unui Bucure[ti interbelic al propriei copil`rii cu
iaurgiii, precupe]ele, co[arii [i v`csuitorii de ghete care d`deau un alt aspect str`zii, mult mai pitoresc [i mai
g`l`gios. […] Mie îmi f`cea o mare bucurie s` mi se lustruiasc` ghetele sau pantofii. Îmi pl`cea s` a[ez piciorul
pe suportul respectiv, s` v`d cum v`csuitorul pune în pantofi ni[te cartoane de protec]ie pentru ciorapi [i, apoi,
Contribui]i la eficientizarea cheltuirii banului public!
Sprijini]i [i pe aceast` cale o organiza]ie care lucreaz` pentru personalul din Armata României!
Direc]iona]i impozitul pe venit aferent anului 2010 pentru
Funda]ia Sfântul Mare Mucenic Gheorghe, Purt`torul de Biruin]`!
Programul aprobat de Consiliul Director al Funda]iei Sfântul Mare Mucenic Gheorghe, Purt`torul de Biruin]`
[i intitulat „2% ESTE AL T~U" se adreseaz` întregului personal din Ministerul Ap`r`rii Na]ionale, precum [i
membrilor de familie ai acestuia sau altor persoane din afara ministerului care au realizat venituri în anul 2010
[i sunt de acord cu donarea a 2% din impozitul anual pe venit pentru funda]ie.
Men]ion`m c` fondurile colectate prin intermediul acestei facilit`]i existente la nivel na]ional sunt indispensabile
activit`]ii funda]iei. În anul 2010, funda]ia a primit, pe baza op]iunilor individuale ale personalului din
Ministerul Ap`r`rii Na]ionale, de la organele fiscale abilitate, suma de 112634,94 LEI.
Mul]umim tuturor celor care au fost al`turi de noi în "Campania 2%" ini]iat` în anii preceden]i, precum [i în
celelalte programe [i proiecte derulate de funda]ie. Rezultatele ob]inute pân` în prezent nu ar fi fost posibile
f`r` ajutorul Dumneavoastr`! Ar fi o onoare pentru noi s` ne sprijini]i [i în acest an!
În eviden]a funda]iei sunt 137 cazuri sociale [i medicale dintre care 22 copii [i 115 adul]i, 89 cazuri de
monitorizare a familiilor militarilor deceda]i/r`ni]i în misiuni în afara teritoriului na]ional [i 48 cazuri sociale ale
familiilor militarilor din ]ar` cu probleme sociale [i medicale deosebite.
Funda]ia a alocat pentru programele aflate în derulare pân` în prezent suma de 406904,76 lei, un rol
deosebit de important ocupându-l ac]iunile umanitare [i caritabile desf`[urate pentru rezolvarea cazurilor
sociale aflate în eviden]` (dona]ii în valoare de 333036,14 lei – 117.257,65 lei/2010, 141178,49 lei/
2009 [i 74600 lei în anul 2008).
DATE DE IDENTIFICARE ALE FUNDA}IEI:
Denumire: Funda]ia Sfântul Mare Mucenic Gheorghe, Purt`torul de Biruin]`
Cod de identificare fiscal`: 23860519
Cont bancar (IBAN): RO20BRDE410SV09902144100
Detalii suplimentare pe site-ul www.fundatiasfantulgheorghe2008.ro
SALVA}I COPIII CAMARAZILOR NO{TRI!
AJUTA}I PERSONALUL DIN ARMAT~ CARE TRECE PRIN MOMENTE DIFICILE!
SPRIJINI}I PROGRAMELE {I PROIECTELE FUNDA}IEI!
Funda]ia Sfântul Mare Mucenic Gheorghe, Purt`torul de Biruin]`!
FOR}~ {I TRANSPAREN}~!
NUMAI ÎMPREUN~ VOM REU{I!
 |NSCRIERI LA GR~DINI}A MApN
Pentru anul [colar 2011-2012, înscrierile copiilor în gr`dini]ele [i în cre[a din
cadrul Complexului Pre[colar al Ministerului Ap`r`rii Na]ionale se fac în perioada
1 – 29.04.2011, la sediul celor dou` gr`dini]e. Condi]iile de înscriere [i oferta
educa]ional` se afl` afi[at` la sediile gr`dini]elor:
Gr`dini]a [i cre[a Cob`lcescu – Strada General Constantin Cristescu nr.5,
sector 1, tel. 021/314088;
Gr`dini]a Plevnei – Calea Plevnei nr. 137B, sector 6, 021/319.60.09.
Rela]ii suplimentare la telefon: 012/314.08.81 [i 021/319.60.09, orele 8-16.
 ANIVERSARE
Cu prilejul M`r]i[orului [i al Zilei de 8 Martie, Consiliul de Conducere al Asocia]iei Diploma]ilor
Militari în Rezerv` [i în Retragere Alexandru Ioan Cuza asigur` toate fostele [i actualele lucr`toare
din structurile militare de informa]ii [i cercetare de întreaga stim` [i considera]ie, rugându-le s`
primeasc` felicit`ri [i ur`ri de deplin` s`n`tate, precum [i tradi]ionalul La mul]i ani!

 DECESE
cum preia diferite creme [i începe s` perie ghetele, scuipând din când în când, cu o îndemânare impresionant`.
Tata, de obicei, îmi f`cea cheful [i-mi pl`tea un v`csuit.
Revista Clipa se distribuie gratuit. (B.O.)  Biroul Executiv al ANVR anun]` cu durere trecerea la cele ve[nice a generalului-maior (r)
GR~DINESCU EMIL, cavaler al Ordinului Mihai Viteazul, cea mai înalt` distinc]ie militar` de r`zboi din
Ziua Intenden]ei române, la 150 de ani de existen]`, este marcat` istoria României [i a Armatei.
editorial prin apari]ia, la Editura Centrului Tehnic-Editorial al N`scut la 25 septembrie 1922, în comuna Deleni, jude]ul Vaslui, dup` absolvirea [colii elementare
Armatei, a volumului Intenden]a român`-între tradi]ie [i a urmat cursurile Liceului Militar din Ia[i, apoi ale {colii Militare de Ofi]eri de Cavalerie, la terminarea
modernitate, autori: Valentin Petre [i Alexandru Manafu-Târgovi[te. c`reia, în 1944, a fost încadrat în Regimentul 2 C`l`ra[i, Divizia 8 Cavalerie, cu care a luat parte la luptele
Este o lucrare care încearc` s` aduc` în aten]ia cititorilor una dintre din toamna aceluia[i an din Podi[ul Transilvaniei, în zonele Iernut, Bogata, Oarba de Mure[, [i apoi la
realiz`rile cele mai de seam`, pe plan militar, ale acestei na]ii - cele pentru eliberarea Ungariei [i Cehoslovaciei.
Intenden]a Militar` Româneasc`. Volumul prezint` multe aspecte De[i r`nit, în ziua de 13 ianuarie 1945, a refuzat s` fie evacuat [i a continuat s` se afle în fruntea
inedite, de la nivelul factorilor de decizie ai armatei, dar [i de la nivelul subunit`]ii.
de conducere a statului, presiunea pus` asupra Direc]iei Intenden]ei S-a distins în mod deosebit în timpul luptelor din regiunea Borzova din Cehoslovacia, pentru faptele
[i solu]iile de rezolvare. În esen]`, dintre toate specialit`]ile [i armele, sale de bravur` [i modul excep]ional în care [i-a condus escadronul fiind decorat cu Ordinul Militar de
numai intenden]a [i medicina militar` slujesc fiin]a uman` f`r` a urm`ri R`zboi Mihai Viteazul.
distrugerea, sub nicio form`. Prin dispari]ia sa, Asocia]ia Na]ional` a Veteranilor de R`zboi pierde unul dintre cei mai activi
Cartea este un demers [tiin]ific remarcabil [i se adreseaz` tuturor membri ai s`i.
Dumnezeu s`-l odihneasc` în O[tirile Sale Cere[ti! Sincere condolean]e familiei îndoliate!
celor care au tangen]` cu problemele actuale privind evolu]ia Armatei
României, inclusiv a logisticii.  Colectivul Corpului de control [i inspec]ie este al`turi de Mihai Tutunaru în momentele de
grea încercare [i suferin]` pricinuite de dureroasa pierdere a mamei sale TUTUNARU LUCICA.
Transmitem sincere condolean]e [i întreaga noastr` compasiune familiei îndoliate.
 PROMO}II Dumnezeu s` o odihneasc` în pace!
 Promo]ia 1986 a {colii Militare de
 Promo]ia 1981, a {colii Militare de Ofi]eri Activi de  Cu nem`rginit` triste]e am aflat de trecerea în lumea celor drep]i, ca urmare a unui
Ofi]eri Activi de Transmisiuni Sibiu orga- accident vascular, a colonelului (r) de artilerie STOICHI}OIU C. MIRCEA, promo]ie 1946.
Transmisiuni, anun]` întâlnirea de 30 de ani, în perioada
nizeaz` întâlnirea, ocazionat` de împlinirea Ofi]er de carier`, a urcat treptele ierarhiei militare prin munc`, dragoste [i devotament, ajungând
23-26 iunie 2011, la Centrul de Instruire pentru
a 25 de ani de la absolvire, în perioada 16- loc]iitor comandant de [coal` militar` de ofi]eri la Sibiu [i F`g`ra[, apoi la catedre militare de pe
Comunica]ii [i Informatic` „Decebal" Sibiu (U.M. 01606
19.06.2011. Strigarea catalogului se va face lâng` institu]ii de înv`]`mânt superior.
Sibiu). Pentru to]i colegii care au pl`cerea de a participa la
aceast` festivitate, comitetul de ini]iativ` adreseaz` în ziua de 17.06.2011, orele 12.00 la Centrul Ofi]erul s-a bucurat de aprecierile colegilor [i [efilor, cei care ast`zi îi aduc un pios omagiu.
rug`mintea de a confirma participarea prin trimiterea sumei de Instruire pentru Comunica]ii [i Infor- Cunoscu]ii îi p`streaz` memoria cu sfin]enie. Fo[tii camarazi îi picur` o lacrim` pe proasp`tul
aferente la BCR-sucursala Sibiu, în contul – cod IBAN- matic` Decebal Sibiu. Cei care doresc s` mormânt. Fanfara intoneaz` mar[ul s`u preferat: Trage artileria. Sincere condolean]e familiei
RO27RNCB0227035884200021, deschis pe numele participe vor depune suma de 350 lei pentru îndurerate! Dumnezeu s`-l odihneasc` în pace!
Simtion Corneliu. o persoan`, în contul identificat prin: Colonel (r) ing. Petre G. NICOLAE
Participan]ii sunt ruga]i s` achite, integral, suma „Nume client: Popa Radu-Tibi; cod IBAN
RO82BRDE330SV52835513300".  Conducerea Filialei sector 6 a ANCMRR Alexandru Ioan Cuza anun]` cu profund regret,
necesar` desf`[ur`rii acestei activit`]i pân` cel târziu pe trecerea în nefiin]` a colonelului (r) finan]e TEODORESCU V. CONSTANTIN. Sincere condolean]e
data de 15 mai 2011. Costul estimativ este de 250 RON/ Persoane de contact: locotenent-colo-
nel Popa Radu-Tibi, tel. 0740/209207, familiei. Dumnezeu s`-l odihneasc` în pace!
persoan` sau 450 RON/dou` persoane. Rela]ii supli-
mentare se pot ob]ine de la urm`torii colegi: Dorin CHIRCA 2103/120; locotenent-colonel Vizitiu  Personalul Muzeului Militar Na]ional Regele Ferdinand deplânge trecerea în nefiin]` a celui
– tel. 0722381645; Corneliu SIMTION – tel. 0788300939; Gheorghe, tel. 0720/013136, 2103/223. care, în perioada 1975-1987, a condus cu profesionalism institu]ia noastr`, general de brigad` (ret.)
Adrian AB~LU}~ – tel. 0722131562; Petru INULESCU Pentru detalii accesa]i www.vizitiu- ANTIP CONSTANTIN. Sincere condolean]e [i întreaga noastr` compasiune familiei îndurerate.
– tel. 0721239664. transmisiuni 1986.blogspot.com. Dumnezeu s`-l odihneasc` în pace!
 CALEIDOSCOP
}~RILE NORDICE
ORIZONTAL:
1. Cenu[ie - Admir` f`r` rezerv` tot ceea ce este la
mod` (pl). 2. În turn! - Joc de noroc - P`mântean. 3. }ar`
nordic` cu capitala la Copenhaga. 4. Fibro[i - Viorel Oprea.
5. În întregime - }ar` nordic` cu capitala la Stockholm.
6. Plin ochi - Reprezentant al unei institu]ii. 7. Trecute în
zodiac! - Cut`! - Purtate la ]ar`. 8. }ar` nordic` cu capitala
la Helsinki. 9. Plant` erbacee legumicol`, cultivat` pentru
ÎN LUMINA ASTRELOR
 Elena-Irina SPILC~
Compatibilitate: femeia s`get`tor – b`rbatul
scorpion: Sunt dou` personalit`]i puternice, dar
cu concep]ii diferite despre via]`. Impulsivitatea
[i posesivitatea exagerate ale s`get`torului nu sunt
pe placul b`rbatului din scorpion.
Berbec (21 martie-20 aprilie): Ve]i pl`ti unele
poli]e persoanei iubite care v-a sup`rat prin
nerespectarea unei promisiuni. Sunte]i hot`rât s` lua]i
m`suri în privin]a unor persoane din anturajul
dumneavoastr`.
Taur (21 aprilie-20 mai): S`pt`mâna aceasta
este înc`rcat` în drumuri pentru solu]ionarea
sarcinilor de serviciu. Ave]i de pl`tit unele facturi restante,
iar acest lucru v` streseaz` peste m`sur`.
Gemeni (21 mai-21 iunie): Coresponda]i cu o
persoan` care v` atrage aten]ia tot mai mult. La
serviciu, ve]i avea unele divergen]e cu un coleg. Munci]i
foarte mult la un proiect care se deruleaz` greu.
Rac (22 iunie-22 iulie): Sunte]i mai sensibil la
criticile celor din jur. Ave]i parte de o perioad`
stresant` la serviciu. Comunica]i foarte bine cu
membrii familiei [i face]i împreun` cu ace[tia o schimbare
în cas`.
Leu (23 iulie-22 august): Discu]iile în
contradictoriu cu rudele pe tema banilor sunt la
ordinea zilei. Pe plan sentimental, va trebui s` v` pune]i
de acord cu persoana iubit` în privin]a unei excursii.
Copiii no[tri!
 Rubric` realizat` de
maistrul militar principal
Cristian GHIZDEANU
Dezlegare la careul
MIC~ DE STAT
din Observatorul militar
nr. 7/2011.
TOIAG, CRIC, R,
ODAIE, TU, IAC,
REGRES, ST, PS, AU, E,
TEOLOG, SAT, SCUNDA,
RA, STARI, SAM, PA,
IEPURAS, ARC, RIDATA,
NEAGA, ACEL
frunzele mari, comestibile, folosit` [i
în scopuri medicinale - Metal foarte
c`utat. 10. }ar` nordic` cu capitala
la Reykjavik - Radu Ion.
VERTICAL:
1. Bine închegat - A ascunde. 2. Colind`tori - }ese! 3.
Trecut` în catalog - Mod. 4. Desemnat prin vot - Gr`mad`. 5.
Uitat - Liliac s`lbatic. 6. A se odihni - Corp de iguan`! - Diod`
electroluminiscent`. 7. }ar` nordic` cu capitala la Oslo. 8.
Calmeaz` tusea. 9. {arpe uria[ tropical - Plant` textil` - Om
aspru. 10. În timp! - }igan nomad (pl.).
Cuvinte rare: LED
Fecioar` (23 august-22 septembrie): Oscila]i
în hot`râri, iar în fa]a cunoscu]ilor acesta va fi un
semn de neseriozitate. La serviciu, trage]i din greu pentru
a termina în timp util o sarcin` pentru care a]i fost propus.
Balan]` (23 septembrie-22 octombrie): Din
orgoliu lua]i decizii pripite [i nu tocmai în avantajul
dumneavoastr`. V` este greu s` recunoa[te]i când
gre[i]i, iar acest lucru v` va costa rela]ia cu persoanele
apropiate.
Scorpion (23 octombrie-21 noiembrie): Stilul
dumneavoastr` meticulos îi scoate din s`rite pe
anumi]i colegi, de[i tot ace[tia v` admir` pentru r`bdarea
[i calmul cu care v` sus]ine]i argumentele. Pe plan
sentimental, ve]i îmbina pl`cutul cu utilul.
S`get`tor (22 noiembrie-20 decembrie): V`
concentra]i aten]ia asupra unor pl`]i pe care le-a]i
l`sat pe ultima sut` de metri. V` face]i curaj s` duce]i la
bun sfâr[it un lucru pe care l-a]i început de ceva vreme.
Capricorn (21 decembrie-19 ianuarie): Cu
tact ve]i reu[i s` ocoli]i unele persoane care nu v`
sunt tocmai simpatice la locul de munc`. În rela]ia de cuplu
este bine s` lua]i m`suri [i s` spune]i persoanei iubite ce v`
fr`mânt`.
V`rs`tor (20 ianuarie-18 februarie):
Schimb`rile pe plan sentimental fac parte din ritmul
dumneavoastr` de via]`. La serviciu, ve]i avea o serie de
evenimente la care trebuie s` participa]i.
Pe[ti(19 februarie-20 martie): Va trebui s` ale-
ge]i între dou` propuneri de serviciu cu avantaje
diferite. Comunicarea în cuplu este un aspect de care v`
lega]i atunci când purta]i discu]ii mai aprinse cu partenerul.
Suntem trei feciori ca trei
bujori… to]i fra]i, Purc`rea Filip-
Andrei, Drago[ [i David. Eu,
Filip-Andrei, în centrul imaginii,
am trei ani, iar fra]ii mei David [i
Drago[ sunt gemeni [i au
împlinit un an. Bunicii no[tri au
fost dasc`li la {coala militar` Ion
Vod` din Sibiu, unde i-au înv`]at
pe elevi s` trag` cu tunul, iar
acum sunt colonei pensionari, au
grij` de noi [i suntem pentru ei
cea mai mare bucurie [i bog`]ie.
Când vom fi mari vrem s` c`lc`m
pe urme lor, s` ne facem tot
tunari, dar cu un grad mai mare.
A]i în]eles bine, cel de general.
Observatorul militar
Nr. 8 (2 - 8 martie 2011)
www.presamil.ro
21
Pe loc, repaus!
 General de brigad` dr. Maricel POPA
• Atunci când v` întâlni]i cu dragostea, nu ezita]i s`-i spune]i pe
nume. Este în favoarea ambelor p`r]i. • Într-o c`snicie sau într-o
rela]ie reu[it`, Ziua femeii este în fiecare zi. • Dragostea! Marele s`u
farmec rezid` în faptul c` toate femeile [i to]i b`rba]ii din lume au
propria lor defini]ie a acestui sentiment... • Ca [i pentru alte aspecte
ale vie]ii, [i pentru dragoste, m`re]ia sa const` în simplitate. • Femeia!
A opta mare minune a lumii [i primul s`u mare mister... • Trist` este
soarta oamenilor care fug de dragoste!... Dramatic este faptul c` ei nu
în]eleg acest lucru, c` nu în]eleg cauza acestei st`ri de fapt... • Nu
exist` b`rba]i frumo[i [i b`rba]i urâ]i, a[a cum nu exist` femei frumoase
[i femei urâte. Exist` doar ochi care v`d altfel. • În c`sniciile reu[ite,
partenerii nu-[i pun problema fericirii. Ei chiar sunt ferici]i cu ceea ce
au, cu ceea ce-[i ofer` reciproc. • Femeile se aseam`n` cu albinele
sau cu fluturii: ei nu se a[eaz` pe florile ve[tede... • To]i b`rba]ii [i
toate femeile sunt persoane, sunt ni[te indivizi. Dar dup` ce au avut
de-a face cu dragostea, ei pot fi numi]i oameni. • Dragostea este, în
cele mai multe cazuri, o boal` nevindecabil`. Excep]ia o reprezint`
situa]iile când dragostea crede c` se vindec` prin c`s`torie. Dar [i
excep]iile au excep]iile lor. • Dragostea are propriile sale anotimpuri.
Iar acolo unde puterea sa este foarte mare, dragostea este al cincilea
anotimp. Iat` de ce, la unele cupluri, el poate dura toat` via]a. • Cred
c` [i în dragoste poate fi valabil` afirma]ia lui Fénelon, care spunea:
“Singura modalitate de a câ[tiga este s` nu vrei s` câ[tigi prea mult [i
s` [tii s` pierzi când trebuie.” • Iubi]i! {i ve]i vedea cât de mult, de
repede [i de u[or ve]i în]elege lucrurile! {i cât de boga]i [i de liberi
sunte]i... • Toat` lumea viseaz` la o c`snicie fericit`. Din acest vis, unii
se trezesc la realitate, iar al]ii se pot trezi într-un alt vis, care poate dura
[i o via]`... • În rela]iile lor cu femeile, mul]i b`rba]i continu` s`
r`mân` naivi: ei încearc` [i ast`zi s` descifreze eternul feminin... • Un
b`rbat poate s` devin` regele unei femei, numai dup` ce a f`cut
dovada c` poate s`-i fie un sclav credincios. • Citit` a[a cum trebuie
- adic` potrivit strictei realit`]i -, Istoria ne confirm` c` exist` trei sexe:
femeile, b`rba]ii [i soacrele. • Femeia se aseam`n` cu superbele
feline: poate fi îmblânzit`, antrenat`, dresat`. Dar, numai dac` vrea
poate fi st`pânit`... • Dup` cum merg lucrurile pe P`mânt, se pare c`
Paradisul este un t`râm locuit, în cea mai mare parte, de celibatari.
• Puterea timpului este formidabil`. Cine ar crede c`, de exemplu, la
obâr[ia fiec`rei soacre se afl` o femeie tân`r`, frumoas`, dr`g`stoas`,
în]eleg`toare, tandr`... • La cei îndr`gosti]i, inima este cea care poate
transforma dragostea fie în ni[te versuri memorabile, fie într-o proz`
banal`. • Dup` trecerea a mii [i mii de ani, urma[ii lui Adam s-au
convins c`, la urma urmei, dintr-o coast` oarecare n-a putut s` ias`
altceva, mai bun... • {i dincolo de cele mai frumoase [i mai dulci buze
se afl` tot din]ii. E un adev`r cunoscut de când lumea, [i ignorat tot de
atunci. • De-a lungul timpurilor, în marile labirinturi ale Istoriei s-au
aflat mult mai multe femei, decât b`rba]i. Din aceast` cauz`, Istoria
Omenirii este profund feminin`. • Un adev`r, fie [i nefavorabil, poate
salva o dragoste mult mai repede, mai bine [i mai sigur, decât ar putea
s-o fac` o minciun`. • Dragostea este [i un mare produc`tor de
emo]ii. În limbajul dragostei, emo]ia fiind drumul cel mai scurt dintre
inim` [i cap. {i asta în situa]ia când c`utarea celor dou` organe
anatomice, la posesorul lor, nu dureaz` foarte mult timp. • Când
divor]ul începe s` se întrevad` la orizontul unei c`snicii, partenerii
încep s` se foloseasc` de ni[te cuvinte mai rar auzite pân` atunci. De
exemplu, fidelitate. • Cunosc`tor fin al fenomenului, Aristoteles Onassis
spunea: “Dac` n-ar exista femeile, to]i banii din lume n-ar servi la
nimic.” • Femeile au avut întotdeauna un sim] dezvoltat al umorului.
De exemplu, atunci când i-au f`cut pe b`rba]i s` cread` în eficien]a
centurii de castitate. • Este cunoscut faptul c` frumuse]ea este cea
mai bun` momeal`. Cu ea au fost prin[i mai mul]i papagali, decât
pe[ti. • Adrenalina?! De exemplu, unu care intr` în Nil, [tiind c` acolo
sunt crocodili, sau un altul care se duce acas`, [tiind c` acolo e soacr`-
sa. • Se [tie c` “Nicio boal` nu-i mai grea, ca dorul [i dragostea.”
Având în vedere experien]a global` de pân` acum, se pare c` boala
asta este sortit` ca s` aib` un viitor str`lucit...
{tia]i c`...
Cea mai mare ac]iune de evacuare militar` din
istorie a fost cea executat` de for]ele aliate cu 1.200 de avioane
militare [i civile de pe plaja de la Dunkerque, din Fran]a, care
a avut loc între 27 mai [i 4 iunie 1940. Au fost aeropurtate
338.226 de militari din trupele britanice [i franceze.
Cel mai dur asediu din istorie a durat 880 de zile [i a
fost asediul Leningradului (Sankt Petersburg) de armata
german`; el a durat din 30 august 1941 pân` în 27 ianuarie 1944.
Cele mai rezonabile estim`ri indic` un num`r de mor]i între 1,3
[i 1,5 milioane militari [i civili. Printre ace[tia sunt inclu[i [i cei
641.000 de oameni care au murit de foame în ora[ [i cei 17.000 de
civili mor]i în bombardamente. Asupra ora[ului au fost aruncate
peste 150.000 de obuze [i 100.000 de bombe. Cel mai lung asediu
care se cunoa[te este cel men]ionat de Herodot, când ora[ul
Ashdod din Israel a fost asediat timp de 29 de ani, între anii 664 –
610 î. Hr. de regele Psamtik I al Egiptului.
 Observatorul militar
22 Nr. 8 (2 - 8 martie 2011)
www.presamil.ro
Radar economic
 România, locul patru în UE la
comenzile noi din industrie. Potrivit Oficiul
European de Statistic`, Eurostat, ]ara noastr`
a înregistrat, în luna decembrie 2010, fa]` de
perioada similar` a anului precedent, un avans
al comenzilor industriale noi de 42,3%, cre[tere
ce ne plaseaz` pe locul patru la nivelul Uniunii
Europene (UE). La nivelul blocului comunitar,
comenzile industriale noi au crescut cu 18,5%,
la fel ca [i în zona euro. Cele mai mari cre[teri,
în aceea[i perioad` s-au consemnat în Estonia
(114,8%), Lituania (50,1%) [i Finlanda (46,3), în
timp ce singurele ]`ri cu sc`deri ale comenzilor
industriale noi au fost Grecia (-6,5%) [i
Danemarca (-0,9%).
 Rata [omajului continu` s` scad`. În
luna ianuarie, rata [omajului în ]ara noastr` a
sc`zut la 6,74%, de la 6,87%, cât a fost în
decembrie, acesta fiind cel de-al zecelea declin
lunar consecutiv, conform datelor Agen]iei
Na]ionale pentru Ocuparea For]ei de Munc`
(ANOFM). Din totalul [omerilor înregistra]i la
nivel na]ional, de 614.976, 315.498 sunt [omeri
indemniza]i, iar 299.478 neindemniza]i. La
finele lunii ianuarie, cele mai
mari niveluri ale ratei [omajului
se înregistrau în jude]ele Vaslui
(12,37%), Teleorman (10,82%) [i
Mehedin]i (10,76%).
Firmele î[i vor putea
ree[alona datoriile c`tre stat
pe cinci ani. Ministerul
Finan]elor Publice a preg`tit un
proiect de ordonan]` care
prevede posibilitatea ree[alo-
n`rii pe o perioad` de maximum
cinci ani a obliga]iilor de plat`
ale firmelor c`tre bugetul
general consolidat, timp în care
nu vor pl`ti penalit`]i, ci doar
dobânzi. În acest sens, vicepre[edintele
Autorit`]ii Na]ionale de Administrare Fiscal`
(ANAF), Mihail Gogancea V`t`[oiu, a precizat
c` ordonan]a prevede acorduri cu contribuabilii,
cu garan]ii sau f`r` garan]ii, în func]ie de nivelul
sumelor datorate c`tre bugetul general consolidat.
În prezent, conform legisla]iei în vigoare, firmele
pot amâna plata datoriilor pe o perioad` de [ase
luni, doar dac` acestea au fost acumulate dup`
LEUL, LA MAXIMUL ULTIMELOR
NOU~ LUNI ÎN RAPORT CU EURO
Moneda na]ional` ne-a confirmat a[tept`rile, s`pt`mâna trecut`, paritatea
euro/leu fiind tot mai aproape de pragul de 4,2.
FINANCIAR
30 septembrie 2008, pe
fondul crizei financia-
re, [i dac` anterior
GUVERNUL A APROBAT
acestei date au achi-
tat la timp toate
REABILITAREA UNOR BLOCURI
obliga]iile.
 Dacia, la DIN ZONE DEFAVORIZATE
tura]ie maxim`. Mai multe blocuri de locuin]e situate în localit`]ile
Ziarul La Tribune scrie
Ale[d (jude]ul Bihor), Petro[ani [i Petrila (jude]ul
c` înmatricul`rile de
Hunedoara), Rovinari (jude]ul Gorj) [i Baia
autoturisme Dacia în Uniunea European` [i în
Mare (jude]ul Maramure[), vor fi
Elve]ia, Norvegia, Islanda, au crescut, în
ianuarie 2011, cu 18,7 %, fiind unul dintre cele reabilitate, în acest an, cu bani
mai spectaculoase progrese de pe pia]`, al`turi de la stat.
de m`rci de lux precum BMW, Mercedes [i
Volvo. Marca româneasc` a dep`[it 20.000 de Imobilele sunt cuprinse în
înmatricul`ri de ma[ini noi, în luna ianuarie, în Programul de reabilitare a unor
Europa, iar cota sa de pia]a este de aproape 2%. blocuri de locuin]e situate în
De remarcat c` vânz`rile Dacia, înregistrate, localit`]i din zone defavorizate,
anul trecut, pe toate pie]ele, s-au ridicat la pentru anul 2011, aprobat de
348.723 de unit`]i, în cre[tere cu 12% fa]` de Guvern miercuri, 23 februarie,
cele din 2009. la propunerea Ministerului
Recompens` de un miliard de dolari Dezvolt`rii Regionale [i
pentru popula]ia din Singapore. În 2010, Turismului (MDRT). De altfel, într-un
structurale); ac]iunea unor factori cu
economia singaporez` a înregistrat o cre[tere comunicat emis de MDRT în acest sens, se consecin]e agravante asupra rezisten]ei,
de 14,5%, cea mai mare din istoria de 45 de ani arat` c` lucr`rile de reabilitare cuprind
stabilit`]ii, igienei, s`n`t`]ii oamenilor,
a acestui ora[-stat. Ca urmare a acestui fapt, interven]ii la sistemul structural al fiec`rui protec]iei mediului, izola]iei termice, hidrofuge
imobilului, precum [i la instala]iile [i izola]iile
[i economiei de energie (tas`ri neuniforme,
termice [i hidrofuge aferente. Expertizarea, explozii, incendii, coroziuni, infiltra]ii, igrasie
proiectarea [i execu]ia lucr`rilor pentru
etc.); interven]ii întreprinse asupra sistemului
reabilitarea blocurilor de locuin]e se structural al construc]iei (începând cu cele la
subven]ioneaz` din bugetul de stat [i se asigur`
care nu s-au realizat, pân` în present, lucr`ri
prin “Transferuri”, în limita fondurilor aprobate de interven]ie); existen]a spa]iilor cu alt`
anual cu aceast` destina]ie în bugetul MDRT
destina]ie decât aceea de locuin]`, la parter
[i din alte surse legal constituite. (începând cu cele cu mari aglomer`ri de
Criteriile tehnice de selec]ie a blocurilor
persoane).
de locuin]e avute în vedere de consiliile locale Totodat`, printre criteriile sociale de
din localit`]ile situate în zonele defavorizate
selec]ie se afl` num`rul de persoane (în ordinea
sunt: anul construirii/perioada de proiectare descresc`toare a num`rului de locatari afla]i
(în ordinea descresc`toare privind vechimea
în eviden]` în cartea de imobil), num`rul
construc]iei); regimul de în`l]ime (în ordinea locatarilor [omeri [i asista]i sociali (în ordinea
descresc`toare a num`rului de niveluri);
descresc`toare) [i nivelul sumelor datorate
existen]a unor degrad`ri/avarii vizibile (fisuri, pentru plata cheltuielilor de între]inere (în
cr`p`turi, arm`turi dezvelite ale elementelor ordinea cresc`toare a sumelor).
Guvernul din Singapore a decis s` recom-
penseze, pân` la 1 mai a.c., cu suma total` de
un miliard de euro to]i cet`]enii adul]i din ]ar`.
Valoarea recompensei va depinde de venitul
REFINAN}AREA CREDITELOR -
beneficiarului [i va fi cuprins` între 230 [i 630
de dolari. Mai mult, guvernul singaporez va
AVANTAJE {I DEZAVANTAJE
aloca în 2011 resurse în valoare de 5,2 miliarde
de dolari pentru a-[i ajuta cet`]enii s` fac` fa]` Românii care au contractat credite, în urm` cu câ]iva ani, sunt tot mai
presiunilor infla]ioniste. tenta]i s` apeleze la o refinan]are a acestora. Lucru firesc, la prima vedere, în
condi]iile în care majoritatea b`ncilor prezente pe pia]a româneasc` deruleaz`
campanii f`r` precedent în acest sens, ce includ dobânzi atractive [i comisioane
zero la rambursarea anticipat` a împrumuturilor.
Dac` ave]i în derulare un credit [i v` decide]i
s` opta]i pentru refinan]area lui (înlocuirea cu
un altul, mai avantajos), sperând c` ve]i ob]ine o
mic[orare a ratelor lunare pe care le ave]i de
achitat, trebuie s` [ti]i c` pute]i face acest lucru,
în func]ie de condi]ii, la aceea[i institu]ie de
credit sau la una concurent`. Bineîn]eles,
Îmbun`t`]irea alegerea trebuie f`cut` dup` o analiz` atent` a
perspectivelor tuturor costurilor ce le implic` refinan]area. De
privind evolu]ia regul`, dobânda noului credit este cea care ia
economiei ochii clien]ilor, îns`, pe lâng` aceasta, pot exista
române[ti, în 2011, a tot felul de taxe care apar cu aceast` ocazie,
jucat un rol major în precum: • comisionul de analiz` a dosarului;
• comisionul de acordare a împrumutului;
aprecierea leului în
• comisionul de închidere a dosarului; • costul
raport cu euro [i interog`rii la Biroul de Credit; • costuri legate
dolarul american, în de asigur`ri; • comisioanele de administrare a
perioada 18-25 creditului, de risc valutar etc.; comisionul de momentul actual, fiind foarte tentante. Îns` dup`
februarie. Cursul de rambursare anticipat`; • evaluarea garan]iilor aceast` perioad`, formula dup` care se
4,2139 de lei pentru (circa 100 de euro); • taxa de înregistrare a calculeaz` dobânda include, de exemplu, un
un euro, afi[at garan]iilor la Arhiva Electronic` Mobiliar`; comision de administrare al creditului lunar de
vinerea trecut` de • costuri notariale; • costurile de radiere a 0,4%, ceea ce v` poate face s` regreta]i c` a]i
BNR, este cel mai garan]iilor dup` achitarea împrumutului; taxele optat pentru o astfel de refinan]are. Tot în cate-
bun din 4 iunie 2010 de deschidere a unui cont curent [i de goria avantajelor se pot enumera: posibilitatea
administrare a acestuia; • taxe de retragere supliment`rii sumelor împrumutate, ob]inerii
[i pân` în prezent. {i
numerar (în general, 0,5% din suma retras`); unui termen de rambursare mai lung, a unui
fa]` de dolar credit în alt` moned` sau regruparea mai multor
• cheltuieli legate de modificarea creditului (de
moneda autohton` exemplu, schimbarea valutei); • taxe de emitere împrumuturi pentru a pl`ti o singur` rat`. La
a atins nivelul [i administrare card, dup` caz; • comisioanele polul opus, se afl` toate costurile legate de
maxim al ultimelor de interogare sold [i tip`rire a extrasului de cont. refinan]are enumerate mai sus. De re]inut c`,
trei luni [i jum`tate. În primul rând, la capitolul avantaje, putem în cazul ofertelor promo]ionale de refinan]are
Pe pie]ele valutare enumera dobânda mai mic` decât în cazul existente pe pia]`, multe dintre acestea sunt
interna]ionale, împrumuturilor vechi. Astfel, în cazul creditelor suportate de b`nci (comision de rambursare
moneda unic` ipotecare [i a celor de nevoi personale cu anticipat`, evaluare [i asigurare garan]ii etc.).
european` a reu[it garan]ii, luate în euro, dobânda anual` efectiv` În concluzie, este bine s` face]i o refinan]are de
s` se aprecieze în este cuprins` între 6,5-9%. Dar, aten]ie! Exist` credit doar dac` sunte]i siguri c` avantajele pe
b`nci care ofer` dobânzi promo]ionale fixe pe o care le prezint` sunt mai consistente decât
raport cu dolarul
perioad` de un an, ratele lunare calculate, la inconvenientele.
pân` la o paritate de
1,3750.
 Pagin` realizat` de locotenent-colonelul Gheorghe VI{AN

Într-un decor feeric de iarn`,
în Bosnia [i Her]egovina, la Sara-
jevo, s-a desf`[urat, în perioada 21-
26 februarie 2011, a 51-a edi]ie a
Campionatului Mondial Militar de
Schi, la startul c`ruia s-au alini-
at peste 300 de sportivi apar]inând
celor dou`zeci [i trei de ]`ri par-
ticipante, printre care: Austria,
Bosnia [i Her]egovina, Bulgaria,
Estonia, Fran]a, Finlanda, Germa-
nia, Italia, Liban, Macedonia, Nor-
vegia, Polonia, Pakistan, Federa]ia
Rus`, România, Slovenia, Serbia,
Suedia, S.U.A. etc.
{i, dac` la majoritatea ]`rilor
schiorii de top mondial au alc`tuit
loturile reprezentative, indiferent dac`
lucreaz` în armat` sau în celelalte
institu]ii de tip militar (poli]ie, gr`niceri,
garda de finan]e, garda p`durilor
etc.), România [i armata ei au fost
reprezentate de o delega]ie alc`tuit`
din 17 sportivi [i tehnicieni de la
Clubul Sportiv Aplicativ-Militar Bucegi
din Predeal, aflat în subordinea
For]elor Terestre.
Lotul de patrul`, încadrat de ata[atul
militar (dreapta), [eful delega]iei (st#nga)
al`turi de [eful clubului, iar \n mijloc
ambasadorul Daniel Banu
Competi]ia s-a desf`[urat în
acelea[i locuri unde, în anul 1984,
a avut loc Olimpiada Alb` de la
Sarajevo: slalomul gigant la Bjelas-
nica, biatlonul la Jahorina [i probele
de schi fond la Igman.
Sportivii no[tri, motiva]i de
primirea f`cut` la Ambasada Ro-
mâniei din aceast` ]ar`, amba-
sadorul Daniel Banu, de ata[atul
militar, colonel Cornel Ioni]`, dar [i
de ceilal]i membri ai ambasadei, au
reu[it ca, în cele patru zile de con-
curs, s` totalizeze, prin perfor-
man]ele realizate, un num`r de
22 puncte, la fel ca [i reprezentan]ii
unor ]`ri cu tradi]ie în schiul
mondial de înalt` performan]`,
precum Austria [i Slovenia.
CLUBUL SPORTIV AL ARMATEI STEAUA
ATLETISM,
Campionatul Na]ional de sal`, juniori, Bucure[ti: patru locuri I: campioni na]ionali: Alina
Rotaru – lungime [i în`l]ime, Valentina Toboc – lungime, Ana Maria Ro[ianu – 60 m; un loc II.
BASCHET,
Campionatul Na]ional, Timi[oara: BC Timi[oara – Steaua Turabo: 68-67.
HANDBAL,
Liga Na]ional` Divizia A, Bucure[ti: Steaua – Energia Lignitul Pandurii Tg. Jiu: 32-37;
Steaua II – Petrolul Lukoil Ploie[ti: 30-27.
SPORT
Cursa de fond. Au plecat în curs`
sergentul-major Mihaela Purdea [i
caporalul Gabriela Leanc`
Aceste puncte ne-au situat, la
final, pe un onorabil loc [ase în clasa-
mentul general, loc pe care noi nu
l-am mai ocupat de când particip`m
CALENDARUL COMPETI}IILOR SPORTIVE
ARGINT LA SARAJEVO
Schiul militar românesc a înregistrat, la finele lunii
februarie, cea mai bun` performan]` a sa din istoria
particip`rii la campionatele mondiale militare de schi.
la astfel de competi]ii. Dar, cea mai
mare performan]` realizat` de
delega]ia noastr` la acest campio-
nat, care se constituie [i în cel mai
bun loc din istoria schiului militar
românesc, este clasarea pe locul II
la patrul` biatlon prin sportivii: plu-
tonierul-major Vasile {neaga, capo-
ralul Cornel Puchianu, Cristian
Mo[oiu [i Gavril` {tefan. Ace[tia au
reu[it ca printr-o tragere f`r` pena-
liz`ri [i un parcurs de excep]ie ai
celor 25 km (1 or` [i 10 min.), s`
devanseze patrule alc`tuite din
sportivi de renume. Locul I la aceas-
t` prob` a fost ocupat de Finlanda,
iar locul al III-lea de Norvegia.
Astfel, la festivitatea de premiere,
unde au participat, ambasadorul
Daniel Banu, ata[atul militar, al]i
Tragerile
patrulei
rom#ne
urm`rite prin
lunet` de
antrenorul
plutonier-
major Dan
Mazîlu
HOCHEI,
Superliga, Miercurea Ciuc: HSC Csikszereda – Steaua Rangers: 6-1; CSM Dun`rea Gala]i
– Steaua Rangers: 3-6; Steaua Rangers – ASC Corona Fenestela Bra[ov: 2-3.
TENIS,
Campionatul Na]ional de Iarn`, Bucure[ti: locul I – campion na]ional – Alexandru Carpen
(dublu, contribu]ie); un loc II.
VOLEI,
Superliga A1, Piatra Neam]: VCM Piatra Neam] – Steaua: 1-3.
Observatorul militar
Nr. 8 (2 - 8 martie 2011)
www.presamil.ro
Festivitatea de premiere
la patrul` - locul II pentru România
membri ai ambasadei [i familiile
acestora, drapelul românesc s-a
în`l]at pe catarg în aplauzele tutu-
ror, producându-ne o mare fericire.
În clasamentul general pe
na]iuni, alc`tuit în ordinea puncte-
lor acumulate, primele zece locuri
au fost ocupate astfel: locul 1 -
Germania (54 pct.), 2 - Fran]a (44),
3 - Norvegia (44), 4 - Finlanda
(36), 5 - Italia (34), 6 - România
(22), 7 - Austria (22), 8 - Slovenia
(22), 9 - Suedia (19), 10-Fede-
ra]ia Rus` (19).
Clasamentul general pe me-
dalii (primele zece ]`ri) a cunos-
cut urm`toarea configura]ie: 1 -
Fran]a (9 medalii), 2 - Germania
(8), 3 - Norvegia (7), 4 - Finlanda (4
23
Cupa
ob]inut`
de sportivii
militari
rom#ni,
clasa]i pe
locul II
- aur), 5- Suedia (4 - aur), 6 -
România (4 - argint), 7 - Italia (3),
8 - Austria (1), 9 - Slovenia (1), 10 -
Estonia (1). Delega]ia noastr` la
acest campionat a fost alc`tuit` din:
patrula de argint (plutonierul-
major Vasile {neaga, caporalul
Cornel Puchianu, Cornel Mo[oiu,
{tefan Gavril`), antrenat` de
plutonierul-major Dan Mazîlu,
biatlonistele (sergent-major Miha-
ela Purdea, sergent-major Simona
Cr`ciun, caporalii Gabriela Lean-
c` [i Robu Diana) antrenate de plu-
tonierul-major Ileana Iano[iu-
Hangan [i din sportivele ama-
toare de la alpin: (Bojte Kinga [i
Ferentz Reka) antrenate de Andrei
Szilagy. Din staff-ul tehnic a mai
f`cut parte [eful clubului militar,
locotenent-colonelul M`d`lin Hîncu,
iar mijlocul de transport a fost con-
dus cu m`iestrie prin n`me]ii de z`-
pad` de Nicolae Chiri]` [i Ion Iordan.
De men]ionat c`, la aceast`
competi]ie, Consiliul Interna]ional
al Sportului Militar a fost repre-
zentat de un alt român (neutru din
punct de vedere tehnic), colonelul
{tefan M`rginean.
 Colonel dr. Ioan ARMANU
 Observatorul militar
24 Nr. 8 (2 - 8 martie 2011)
www.presamil.ro
Dan PURIC:
ÎNTOTDEAUNA, MILITARII SUNT PRIMII CARE SE SACRIFIC~
– A]i vorbit cu alte prilejuri
de perioada stagiului militar [i
a[ dori s` rememora]i expe-
rien]a cazon`. Probabil c`
rezultatul a fost unul benefic,
în sensul maturiz`rii. Unde a]i
f`cut armata? La ce arm`?
– Armata am f`cut-o la Foc[ani,
la o unitate de artilerie, condus` pe
atunci de un ofi]er, Agapie, un om
foarte inteligent, un militar
extraordinar [i cam anticomunist
pe atunci. Avea ras`, îmi d`dea
senza]ia de ofi]er german. Avea o
unitate foarte curat`, era o unitate
de elit`, [i foarte bine între]inut`.
Dar armata pentru mine a fost o
traum`, pentru c` era gândit` ca o
[coal` de educa]ie socialist` cu
mentalitate de pu[c`rie. Aici am
aflat cum un frunta[ analfabet era
deasupra ta, ceea ce nu avea
leg`tur` cu disciplina militar`.
Desigur, comandantul impunea
disciplin`, dar la alt nivel era
umilin]`. Sigur c`, în contextul
acesta, te maturizai, dar cu o triste]e
fantastic`. Îmi aduc aminte [i de un
fenomen straniu de contaminare.
Am venit cu colegi de ai mei, care
terminaser` liceul [i atunci când
vechii grada]i, unii semianalfabe]i,
au plecat, colegii mei au devenit
grada]i, în ciclul al II-lea [i au reluat
practicile celorlal]i pe care le
suportaser`. {i i-am întrebat de ce
fac acela[i lucru. Se contaminaser`
cu un soi de primitivism [i ei. M-a
întrebat, la un moment dat, un
c`pitan – era acolo un amestec de
oameni teribili, duri, crescu]i la
[coala comunist`, [i oameni
extraordinari, adev`rate caractere
– ce liceu am terminat. Arte
plastice, îi zic. Arte, cum?...Plastice...
{i îi spune unuia: Ia bag`-l, m`, la
vopsitorie! {i am scris la lozinci cu
tr`iasc` [i înfloreasc` Partidul
Comunist Român de mi-au ie[it
ochii din cap. A fost o suprasoli-
citare îngrozitoare la acel atelier de
pictur`.
– Se spune c` omul sfin-
]e[te locul...
– Comandantul avea o cu totul
alt` atitudine. Îmi amintesc de un
colonel de avia]ie care a venit s`-mi
ia un interviu. Probabil [i-a dat
seama ce fel de om sunt [i le-a spus
celorlal]i c` sunt un tip special [i m-
au trimis la sta]ia de radioam-
plificare. Am vorbit atunci despre
eroismul nostru, despre M`r`-
[e[ti, [i pesemne c` m-a perceput
cu totul altfel, a[a încât am r`mas
cu o amintire pl`cut`. Am întâlnit [i
ofi]eri cu umor. Aveam colegi foarte
Trustul de Pres` al Ministerului Ap`r`rii Na]ionale
ADRESA REDAC}IEI:
Bucure[ti, Bulevardul Unirii nr. 57, bloc E4, sector 3, O.P.  SECRETAR DE REDAC}IE: maior Viorel Amz`rescu,
4, C.P. 4-159, Cod 741382.
Tel./fax 021/322.83.88,
 Redactor de serviciu: 021/322.82.87
Tiparul executat la SC PRINT UNITED
PERSONALITQ}I
buni. Armata era compus` din un pui în cuptor, cu vin, Uita]i cum este istoria pentru
insule de oameni. Putea s` fie m-a dezarmat total. mine. Eram undeva, pe la
soldat sau locotenent-colonel. Am Dincolo de anecdotic`, Câmpulung, într-o bisericu]` mic`,
muncit din r`sputeri în armat` [i armata aceea era un spa- pe un deal, [i dup` liturghie a venit
am citit. Citeam Critica ra]iunii ]iu al contrastelor. Eu un om la mine, ca o lumânare,
pure a lui Kant, noaptea. Am fost sunt de acord c` atunci
sl`bu], cu p`rul alb. Permite]i-mi s`
numit disciplinar planton de multe când vorbe[ti de armata
m` prezint, sunt tr`d`tor de patrie,
ori. {i citeam tot felul de c`r]i foarte român` trebuie s` stai în
genunchi, fiindc` am un mi-a zis cu un glas care m-a
grele pentru care nu eram preg`tit,
respect deosebit pentru cutremurat. Cum a[a? Da, am fost
împrumutate de la fostul meu coleg
de armat`, Ornea, b`iatul lui Zigu armat`. condamnat pentru înalt` tr`dare.
Ornea. Odat`, m-a prins unul citind. Cultura – teatrul – este De ce? Am fost ofi]er de avia]ie [i
M-a întrebat ce citesc [i s-a apucat armata invizibil` a ]`rii. Un am luptat pe frontul din
s` o r`sfoiasc`. Eram la capitolul teatru na]ional are un Basarabia. A[adar, cel care [i-a pus
Antinomii. Infinitul [i finitul. A repertoriu [i o strategie de inima [i sufletul ca s`-[i apere
r`sfoit-o, a b`gat degetul în gur`, a ap`rare na]ional` a limbii, neamul a fost f`cut de ai lui tr`d`tor
[i a c`p`tat vreo 15 ani de pu[c`rie.
Gândi]i-v` la cei care au venit din
Dan Puric s-a n`scut la 12 februarie 1959, la Buz`u. A
absolvit Liceul de Art` Nicolae Tonitza din Bucure[ti (1978) lag`rele din Siberia. În sensul
acesta, armata român` este, pentru
[i Academia de Teatru [i Film din Bucure[ti, la clasa
profesorului Dem R`dulescu (1985). Dup` absolvire, a fost mine, admirabil`.
actor la Teatrul Mihai Eminescu din Boto[ani, iar din 1988 Sunt îns` destule confuzii în
este actor al Teatrului Na]ional I. L. Caragiale din Bucure[ti.
societatea româneasc`. Dac` st`m
A interpretat roluri principale în multe piese [i a regizat produc]ii de succes. Spectacolele scrise
[i regizate de el – Toujours l’amour, Made in Romania, Costumele, Don Quijote – au fost reprezentate s` ne gândim bine, la orice
în ]`ri de pe cinci continente. Spectacolele sale de pantomim` au fost transmise de numeroase calamitate tot armata român`
televiziuni. intervine. Am v`zut o imagine
În 1986 a primit marele premiu la Festivalul Interna]ional de Film de la Costine[ti pentru un one sinistr`, atunci când au fost
man show. Dan Puric a fost onorat cu premii [i distinc]ii [i este decorat cu Ordinul Na]ional Steaua
inunda]iile, oamenii st`teau în
României în grad de Cavaler pentru merite excep]ionale în cultur`.
cârciumi, ziceau c` nu lucreaz`
pentru c` e s`rb`toare, luau în
tras o foaie în stânga, o foaie în a identit`]ii. Suntem în aceea[i – Dac` privim în istorie, la derâdere [i s`rb`torile cre[tine, iar
dreapta [i m-a întrebat: Da’ Biblie echip`. avia]ia român` în perioada celui de undeva, în ap`, erau solda]ii români.
ai? {i atunci mi-am zis: `sta îmi ia – Este o perioad` de instruc- Al Doilea R`zboi Mondial, de pild`, {i atunci, trebuie s` strigi [i s` le
cartea, dar probabil c` are respect ]ie pentru armata român`, o s` vede]i numai prin]i, Bâzu spui c` un astfel de lucru este
pentru Biblie, a[a încât mi-a l`sat-o. absolut necesar`, pentru c` Cantacuzino, {tirbei, Ghika. inadmisibil. Militarii sunt cei care
Dar pân` mi-a dat cartea, mi-a fost atunci când pleci la r`zboi ai Puteau foarte bine s` mearg` la
se sacrific` primii, întotdeauna. Eu
o fric` nebun`. La sta]ia de radioam- nevoie de antrenament. Nisa s` joace c`r]i. Comuni[tii le-au
l-am cunoscut pe comandorul
plificare se difuza muzic` [i le – Am f`cut sport de perfor- spus „exploatatori”. Boierimea
puneam tot felul de muzici Jianu, Dumnezeu s`-l odihneasc`!,
man]`, am f`cut arte mar]iale, român` [i prin]ii din familiile
interzise, precum Phoenix sau antrenamentul este acela când te domne[ti erau în prima linie în de la Bobocu. Atunci când îl vedeai
Tocata [i Fuga în Re Minor, de scoli diminea]a [i alergi, pentru a avia]ie. }`ranul român era în pe omul acesta, aveai impresia c`
Bach... Eram total neconformist, avea condi]ie fizic`, apoi te duci la infanterie [i se sacrifica. Aviatorii vezi cerul. Avea unitatea militar`
dar nu în sens revolu]ionar. Tocata trageri... Armata te poate corecta, dintr-o escadril` l-au rugat pe pus` la punct [i era ca un copil
în Re Minor, în contextul unor te poate înt`ri. Antrenamentul, în Constantin T`nase s`-i lase s` aprins dup` juc`riile lui, a[a î[i ]inea
cântece patriotice, era ca teatrul pe armat`, trebuie s` se bazeze, în foloseasc` numele marelui artist al avioanele! Sunt oameni excep]io-
care-l fac eu acum în contextul primul rând, pe demnitate, acolo teatrului de revist` pentru escadrila nali în fa]a c`rora te înclini. Dar
actual european. este randamentul cel mai mare, lor. În armata român` au existat suntem mai degrab` umili]i, într-un
– Cum erau rela]iile cu trebuie s` percepi identitatea ta ca întotdeauna, ca [i în medicin`, r`zboi identitar, unul invizibil. Sunt
colegii de arm`? om, exist` o strategie a antrena- oameni de o sensibilitate deose- convins c` pe militari îi doare ce se
– Eu nu prea am avut colegi de mentului. Noi, ca solda]i, avem ca- bit`. Sunt memorii de pe front,
întâmpl` cu armata ]`rii, a[a cum
arm`, pentru c` pe mine m-au lit`]i excep]ionale, dovad` trupele uluitoare. A ap`rut o carte acum,
trimis la atelierul de pictur` [i la m` doare pe mine ce se întâmpl`
noastre din Afganistan. Militarii despre Aurel Guran, n`scut la
radio. Eram socotit artist. M-au no[tri au rezultate bune, calitatea Olteni]a, sublocotenent, [ef de cu cultura ]`rii.
pedepsit c` am difuzat odat` uman` nu a fost distrus`. promo]ie, care a murit la optzeci [i Eu sunt fericit c` vine publicul
„Scula]i, voi oropsi]i ai vie]ii, voi – Cum vede]i armata ceva de ani, f`r` s` [tie mult` lume la teatru. Eu sunt fericit c` sunt în
osândi]i la moarte sus”, la ora cinci român` acum, în compara]ie de el. Cartea de m`rturii, Martiri mijlocul poporului român. {i din
diminea]a, [i un colonel m-a trimis cu ce-a]i tr`it dumneavoastr`? [i c`l`i, vorbe[te despre depu- mijlocul poporului român strig
în aplica]ie cu o pu[c` mitralier` în – Sunt oameni în armata nerea Jur`mântului militar în fa]a c`-mi iubesc armata.
spate [i cu bobine telefonice, era român` care ar putea s` conduc` regelui, despre luptele de la
ceva senza]ional. Am ie[it dintr-un Europa, din punct de vedere Sevastopol [i din cotul Donului.  Interviu realizat de
lan de porumb [i am nimerit într-un strategic, pentru c` sunt min]i Este ceea ce ar trebui s` se locotenent Cornelia MIH~IL~
sat unde am dat peste un ]`ran inteligente, sunt oameni de un curaj g`seasc` în manuale. {i atunci
sprijit de gard, ca Moromete, care extraordinar, sunt capacit`]i copilul meu va cre[te demn. Pentru
s-a uitat lung la mine: Ce, b`, a genetice. c` nu vine nimeni s` ne fac` sau s`
început r`zboiul? F`, Mario, c`tre – Sunt mul]i arti[ti care au ne scrie istoria. Despre militarul
nevast`-sa, preg`te[te un pui! A pus purtat haina militar`. acesta vorbesc eu.
www.presamil.ro;
tpa@presamil.ro ABONAMENTE la tel.: 021.322.82.87 int. 160
Cont: RO56TREZ70320360150XXXXX
 REDACTOR-{EF: locotenent-colonel Florin {perlea, tel. 021/322.66.34 TEHNOREDACT
TEHNOREDACTAR AR E COMPUTERIZA
OMPUTERIZAT~ T~
T~::
 REDACTORI-{EFI ADJUNC}I: locotenent-colonel Gheorghe Vi[an,
tel. 021/322.82.87 int. 120 [i locotenent-colonel George Cosmin
Corneliu Popa, Maria-Ioana Gal, Roxana Matei.
CORECTUR ~ :
CORECTUR~ Oprina Melcioiu, Elena Potoroac`. |nchiderea © Ministerul Ap`r`rii Na]ionale
Lum\n`roiu, tel. 021/322.82.87 int. 108. FOT OREPOR
FOTOREPOR
OREPORT TAJ
AJ:: Eugen Mihai, Petric` Mihalache, edi]iei – luni, „Reproducerea de scurte
C`t`lin Ovreiu. ora 10.00 extrase este permis` \n condi-
DIFUZARE: Rodica Dinc`, Ionel Tudor, Costel B`l`n,
tel. 021/322.82.87 int. 124.
tel. 021/322.82.87 int. 160. ISSN1223-3641.
]iile prev`zute de art. 33 din
 REDACTORI: c`pitan Dan Scutaru, locotenent Constantin Pi[tea,
plutonier-major Lucian Irimia, Irina-Mihaela Nedelcu, Bogdan Oproiu, 0145 Legea nr. 8/1996 privind dreptul
Taxele po[tale – achitate conform aprob`rii D.G.P.T.C
Marilena Georgescu , Silvia Mircea, Elena David. nr. 137/8598-1980.
C. 243/2011 de autor [i drepturile conexe.”