PROGRAME DE MONITORING ECOLOGIC

IN REPUBLICA MOLDOVA: STAREA SI PROBLEME

Supravegherea (Monitoringul) mediului in Republica Moldova in conditii

de restructurare a societatii si economiei nationale este o necesitate vitala, si are sarcina
majora de a asigura aplicarea si respectarea reglementarilor, autorizatiilor si normelor de
calitate a mediului, componentelor si elementelor lui, precum si a diversitatii biologica.
Monitoringul este o parte esentiala a managementului de mediu si se efectuiaza
pentru determinarea calitatii mediului prin determinarea concentratiilor poluante si are
multe (scopuri) rezultante: (I) conditiilor existente; (II) riscurilor de sanatate pina si dupa
situatii; (III) eficientei echipamentului pentru control al poluarii; (IV) acorduri cu
regulamente; (V) pedeapsei; si (VI)stabilirea taxelor (resposabilitatile).
In scopul elaborarii si implementarii in Republica Moldova a Sistemului National
de Monitoringul Ecologic Integrat, Institutul National de Ecologie (Centrul Monitoring
Ecologic) a inceput in 1990 in cadru Comenzii de stat a inceput un program special
privind elaborarea si implementarea sistemului de monitoring ecologic integrat. In anii
1994-97 au fost evidentiate si concretizate sarcinile de supraveghere a mediului si
sanatatii populatiei pentru 21 organe si institutii de stat avind in vedere evaluarea,
colectarea, prelucrarea, stocarea, prognozarea si alte modalitati de folosire a informatiei
ecologice la nivel local, departamental, statal si international. Aceste lucrari au evidentiat
starea sistemului existent de supraveghere a mediului, precum sI starea tehnologiilor de
masurare si control a componentelor mediului in Republica Moldova. La sfirsitul anului
1996 a fost elaborat si prezentat Raportul de evaluare si asistenta tehnica pentru sistemul
international GRID (Arendal, NORVEGIA) privind sistemele informationale ecologice
in Republica Moldova. In 1998 a fost elaborata varianta definitiva a Regulamentului
sistemuluii de monitoring ecologic integrat, care a fost aprobat si a intrat vigoare la 17
decembrie 1998.
In prezent in Republica Moldova exista diferite programe privind monitoringul
mediului si componentelor acestuia, inclusiv monitoringul ecosociouman si
radioecologic.

Investigarile sistemului de monitoring al starii mediului au evidentiat urmatoarele: In

comparatie cu situatia initiala (pina 1988) sistemul de supraveghere a calitatii mediului
prin intermediul laboratoarelor se efectuiaza cadrul urmatoarelor organe si intreprinderi
de stat ale Republicii Moldova:

1. Ministerul Mediului. Responsabilii de supraveghere a mediului sunt:

a) Inspectoratul Ecologic de Stat dispune de o directie de control in or.Chisinau si
3 laboratoare analitice in Chisinau, Balti, Cahul si inca 6 laboratoare mai mici, care au
sarcina de evaluare e starii mediului (aer, apa, sol) in toata republica conform planului de
control si in cazuri extraordinare sau de evidentiere a poluarilor premeditate.
b) Serviciul "Hidrometeo", care dispune de o retea activa de laboratoare analitice
(Chisinau, Balti, Tiraspol, Cahul, Dubasari etc.), statii (13) si posturi (51) meteorologice;
posturi hidrologice (40); posturi a calitatii apei (48); si posturi agrometeorologice (37).
Sistemeul de supraveghere al Serviciului “Hidrometeo” permite indeplinirea functiilor de
baza in doua directii importante: - hidrometeorologia - supravegherea climei, masurarile
gelio, aerologice, hidrologice si agrologice; - controlul poluarii mediului - aerul
atmosferic (din 1975, calitatea apelor terestre (din 1975), solul (din 1980);
Din noiembrie 1998 la Serviciul “Hidrimeteo” a inceput sa functioneze Centrul de
monitoring ecologic, care are scopul colecatrea datelor de la diferite organe si
oraganizatii de stat, conform noului Regulament al Sistemului de Monitoring Ecologic
Integrat (in vigoare din 17 decembrie 1998).
c) Institutul National de Ecologie, care dispune in prezent de:
- Laboratorul Monitoring, Management Ecologic si Dezvoltare Durabila cu sarcina de a
elabora si implementa pe scara nationala si internationala sistemul de monitoring
ecologic integrat, elaborarea si implementarea monitoringului ecosociouman;
- Laboratorul Radioecologie cu sarcinile complexe din acest domeniu, inclusiv cea de
monitoring radiologic;
- Laboratorul Ecologia Bazinelor Acvatice si Calitatea Apelor efectueaza cercetari
privind ecologia si calitatea mediului acvatic si monitoringul apelor;
- Alte laboratoare cu aport important in probleme de monitoring al solului si subsolului,
precipitatiilor acide, deseurilor etc.

2. Ministerul sanatatii. Principalele subdiviziuni in probleme de monitoring sunt: Centrul

Stiintico-Practic de Igiena si Epidemiologie, Centrele municipale, gudetene si sectorale
(foste raionale) de Igiena si Epidemiologie si alte organizatii de medicina preventiva.
Functiile de baza sunt supravegherea si managementul sanitaro-epidemiologic al
mediului.

3. Ministerul Agriculturii si Alimentatiei.

Dispune de urmatoarele sudiviziuni:
a) Institutul de Deservire Agrochimica a Populatiei cu statii de chimizare. Sarcina
magora - argumentarea si controlul folosirii ingrasamintelor si pesticidelor, controlul
radiologic a terenurilor si productiei agricole;
b) Serviciul de Combatere a Daunatorilor si Bolilor Plantelor Agricole cu Statia
Republicana si Statii Judetene si Sectoriale - monitoringul daunatorilor si bolilor
plantelor agricole si masuri de combatere acestora;
c) Institutul de Cercetari Stiintifice in domeniul Pedologiei, Agrochimiei si Hidrologiei
“N.A.Dimo” - monitoringul ecopedologic;

4. Concernul Republican pentru Gospodarirea Apelor “Apele Moldovei” (Concernul

“Apele Moldovei”) este responsabil pentru managementul folosirei resurselor acvatice.

5. Serviciul Silvic de Stat "Moldsilva" care dispune de sectia de paza si protectie a

padurilor cu statia de protectie si posturi de supraveghere in gospodariile silvice. Sarcina
majora este monitorizarea si paza padurilor, protectia florei si faunei, prevenirea bolilor
si invaziilor precum si lupta cu focarele a acestora.
6. Academia de Stiinte (Intitutul de Zoologie, Intitutul de Microbiologie, Intitutul de
Geografie, Intitutul de Chimie, Gradina Botanica si altele) efectuiaza cercetari si
monitoring a componentelor mediului, analiza si procesarea datelor respective.

7. Centrul Republican de Diagnostic Veterinar cu sarcinine de profilaxie si combatere

epizootiilor si bolilor animalelor, precum si controlul nutreturilor si produselor
animaliere la continutul radionuclizilor.

8. Asociatia Geologica (AGeoM) dispune de Laboratorul Central Analitic cu sarcina

majora de control si estimare a calitatii apelor subterane si subsolului. AGeoM efectuiaza
monitoringul apelor subterane si proceselor geologice exo- si endogene.

9. Departamentul pentru Standarde, Metrologie si Supraveghere Tehnica si-a asumat

printre altele si functiile de supraveghere de stat privind investigatiile, folosirea si
protectia resurselor subsolului, luind o parte din functii ale AGeoM-ului;

10. La nivel local. In 1985 au fost formate la diferite intreprinderi de stat 36 de

laboratoare sanitaro-industriale cu scopul controlului departamental (local) privind
respectarea normelor maxim admisibile de degajare a substantelor nocive ori a acelor
controlate provizoriu. In prezent reteua de laboratoare s-a redus, cauza principala fiind
criza economica.

Programe de activitate in sistemul de monitoring..

1. Program permanent de stat “Aerul”.

A. Ministerul Mediului. Serviciul "Hidrometeo" efectuiaza monitoringul privind starea

aerului atmosferic la 20 de posturi stationare din patru orase, create la Chisinau din anul
1975, la Balti -1976, la Tiraspol si Ribnita - 1980.
Inspectoratul ecologic de stat efectuaza controlul poluarii aerului atmosferic de catre
agentii economici conform programului special.
Institutul National de Ecologie efectuiaza colectarea, procesarea si generalizarea datelor
privind poluarea aerului atmosferic, elaborarea compartimentului respectiv a Raportului
National privind starea mediului.
Din aprilie 1994 monitoringul starii aerului atmosferic in cadru subdiviziunilor
Ministerului Mediului este efectuat conform programului unic, elaborat sub egida
Centrului monitoring ecologic al Institutului National de Ecologie.

B. Ministerul Sanatatii. Centrul Stiintico-Practic de Igiena si Epidemiologie, efectuiaza

monitoringul starii aerului atmosferic, poluarii sonice si electromagnetice prin
intermediul subdiviziunilor sale conform programului special, care prevede control
periodic la nivel local si zonal.

C. La nivelul intreprindelilor de stat in legatura cu situatia economica actuala volumul

lucrarilor privind controlul local a starii aerului atmosferic si degajarii substantelor
nocive s-a redus mult sau complet.
2. Program permanent de stat “Apa”.

A. Ministerul Mediului. Serviciul "Hidrometeo" efectuiaza monitoringul privind starea

apei in bazinele acvatice la 34 de posturi stationare, conform programului special.
Inspectoratul ecologic de stat efectuaza controlul poluarii apei de catre agentii economici
conform programului special.
Institutul National de Ecologie efectuiaza colectarea, procesarea si generalizarea datelor
privind calitatea apelor in principalele obiecte acvatice, elaborarea compartimentului
respectiv a Raportului National privind starea mediului.

Din aprilie 1994 monitoringul starii resurselor acvatice in cadru subdiviziunilor

Ministerului Mediului este efectuat conform programului unic, elaborat sub egida
Centrului monitoring ecologic al Institutului National de Ecologie.

B. Ministerul Sanatatii. Centrul Stiintico-Practic de Igiena si Epidemiologie, efectuiaza

monitoringul starii resurselor acvatice prin intermediul subdiviziunilor sale conform
programului special, care prevede control periodic la nivel local si zonal si indicii care
caracterizeaza o eventuala influenta a apei asupra conditiilor de viata si a sanatatii
populatiei. Indicii si parametrii sunt stabiliti conform normativelor caracteristici pentru
“Apa potabila”.

C. Concernul “Apele Moldovei” efectuaza monitoringul starii principalelor obiecte

acvatice din republica dupa indicii, care caracterizeaza starea resurselor acvatice si
modalitatile de folosire a acestora pentru economia nationala.

D. AGeoM este abilitata in mentinerea cadastrului apelor subterane. AGeoM este

responsabil pentru: a) monitoringul regimului apelor subterane, evaluarea operativa a
poluarii si epuizarii apelor subterane; b) contabilitatea cantitatii apelor si mentinerea
cadastrului apelor subterane;

3. Program permanent de stat “Solul”.

A. Ministerul Mediului. Serviciul "Hidrometeo" efectuiaza controlul privind poluarea

solului cu pesticide conform programului special.
Inspectoratul ecologic de stat efectuiaza controlul poluarii solului conform programului
special, care urmareste prevenirea poluarii si degradarii acestuia.
Institutul National de Ecologie efectuiaza colectarea, procesarea si generalizarea datelor
privind starea si poluarea solului, elaborarea compartimentului respectiv a Raportului
National privind starea mediului.
Din aprilie 1994 controlul starii solului se efectuiaza in cadru programului unic,
elaborat sub egida Centrului monitoring ecologic al Institutului National de Ecologie.

B. Ministerul Sanatatii. Centrul Stiintico-Practic de Igiena si Epidemiologie efectuiaza

conrolul starii solului dupa indicii, care caracterizeaza poluarea solului cu pesticide,
metale grele, organisme patogene si altele.
C. Ministerul Agriculturii si Alimentatiei. Institutul de Cercetari Stiintifice in domeniul
Pedologiei, Agrochimiei si Hidrologiei “N.A.Dimo” efectuiaza monitoringul calitatii si
starii solului, folosirii ingrasamintelor si pesticidelor, irigarii si amenajarii terenurilor.
Institutul de deservire agrochimica a populatiei efectuiaza controlul folosirii
ingrasamintelor si pesticidelor, controlul radiologic a terenurilor.

D. Agentia Nationala de Geodezie, Cartografie si Cadastru efectuiaza lucrari privind

controlul starii solului, cadastru funciar, folosirii rationale a terenurilor agricole si
silvicole.

4. Program permanent de stat “Silva”.

Serviciul silvic de stat “Moldsilva” efectuiaza monitoringul silvic: regional din 1992 - in
baza retelei europeane 16x16 km si local din 1993 in baza retelelor natioanale 2x2 si 2x4
km. Vanatul si pescuitul sunt monitorizate in comun de Moldsilva si de Asociatia
vanatorilor si pescarilor.

5. Program permanent de stat “Piscicultura”.

A. Ministerul Mediului. Inspectoratul Ecologic de Stat efectuiaza controlul de stat a

pisciculturii.

B. Ministerul Agriculturii si Alimentatiei. Statiunea Piscicola de Cercetare Stiintifica

efectuiaza monitorizarea statrea resurselor piscicole.

C. Academia de Stiinte. Institutul de Zoologie efecuiaza cercetari si monitoringul

resurselor piscicole.

6. Program periodic de stat “Flora si Fauna”.

A. Ministerul Mediului. Inspectoratul Ecologic de Stat efectuiaza controlul de stat a

florei si faunei.
Serviciul Hidrometeo observari fenolofice si agrometeorologice, stocarea datelor pribind
dezvoltarea plantelor, arhivarea datelor privind biota din atmosfera si apa.
Institutul National de Ecologie efectuiaza studierea si monitorizarea sistemelor naturale,
biodiversitatii, mediului al habitatelor.

B. Academia de Stiinte. Gradina Botanica, Institutul de Zoologie si Institutul de

Microbiologie sunt institutiile de baza care efecuiaza cercetari si monitoringul
biodiversitatii.

C. Universitatea de stat din Moldova efectuiaza studii si observari ale biodiversitatii.

Monitoringul biodiversitatii sa efectuiaza in baza retelei de observatie la 5 statii
complexe de cercetari ale rezervatiilor stiintifice, 7 poligoane ecologice si geografice si
peste 40 de posturi de observatii ecologice in diferite zone biogeografice.

7. Program de stat “Deseurile”.

A. Ministerul Mediului. Inspectoratul Ecologic de Stat efectuiaza efectuiaza evidenta si

controlul deseurilor.
Agentiile zonale efectuiaza monitoringul local al deseurilor toxice.

B. Departamentul de Stat pentru Statistica colecteaza datele privind deseurile toxice.

C. Ministerul Sanatatii. Centrul Stiintico-Practic de Igiena si Epidemiologie efectuiaza

periodic inventarierea deseurilor toxice.

8. Program de stat “Monitoringul Ecologic Integrat”

Este initiat in decembrie 1998.

Ministerul Mediului este responsabil pentru implementarea programelor ample de

monitoring ecologic pentru aer, apa, sol, subsol, deseuri, vegetatia si lumea salbatica,
sectoare de mediu integre privind poluarea. Baza stiintifica a programului este asigurata
de Institutul National de Ecologie.

La etapa initiala programul include:

 instituirea Centrului de monitoring ecologic in cadru Serviciului “Hidrometeo” si
instalarea echipamentului;
 trainingul specialistilor;
 stabilirea legaturilor cu furnizorii de informatie si colectarea informatiei.

Furnizorii de informatie sunt instituaiile specializate tn domeniile respective, abilitate sa

efectueze monitoringul specializat. Spectrul de informatie include, compartimentele de
baza (aerul, apa, solul, subsolul, deseurile, flora, fauna, omul), ctt si factorii
complementari (radiaaia solara si tehnogena, ctmpurile electromagnetice, poluarea
sonica, vibraaiile, contaminarile cu agenai biologici, substanaele toxice, tngrasamintele
minerale sI organice, pesticidele).

Problemele de eficienta si activitate.

In prezent metodologia si tehnologia lucrarilor, nivelul dotarii laboratoarelor si

cadrul institutional nu corespund cerintelor internationale.
Actualmente din cauza lipsei de finante activitatile in domeniul monitoringului sint in
declin. Cercetarile in domeniu primesc o finantare extrem de mica or nimic.
Majoritatea lucrarilor de monitoring ecologic in ariile naturale sint performate la
nivele departamentale si institutionale si sint de natura fragmentara. Monitoningul
biodiversitati nu a fost efectuat sistematic si cu un grad necesar de complexitate:
biodiversitatea si speciile periclitate din Republica Moldova nu sint monitorizate in
special si nu exista monitoringul privind starea speciilor protejate.
Deseurile solide si de risc (toxice) nu sunt monitorizate conform metodologiilor si
tehnologiilor moderne. Nu exista standarde si regulamente privind procedurile de
colectare si analiza a deseurilor.
Pregatirea materialelor pentru "Raportul Pan European” (1995, 1998), Programul
de protectie a mediului in bazinul Dunarii (1993 - 1998), Conventiile internationale, a
carora Republica Moldova este parte, a scos in evidenta deficientele in sistemele de
monitoring ecologic si incompatibilitatea partiala a informatiei nationale cu cea de nivel
international.

Recomandari privind ameliorarea activitatilor de monitoring.

 Revizuirea principiilor si metodologiilor de activitate conform cerintelor nationale si

internationale noi, perfectionarea sistemelor de monitoring (dotarea cu echipament
modern si aprovizionarea cu materiale respective);
 Crearea unitatilor de monitoring a obiectelor naturale de baza: rezeravatiile natuirale,
bazinele acvatice mari (Dunarea si Nistrulu) si altele;
 Armonizarea activitatilor de program in concordanta cu programele de dezvoltare a
teritoriului si progaramele respecive de colaborare internationale;
 Instituirea unui Centru de Perfectionare si Reciclare pentru speciallisti din domeniile
vizate privind metodologiile si tehnologiile analize de laborator, monitoring,
managementul informational etc.
 Pregatirea si reciclarea cadrelor.