Sunteți pe pagina 1din 68

FONDATĂ TN ANUL 1970

ANUL XXXIII, Nr. 347 REVISTĂ PENTRU CONSTRUCTORII AMATORI


Număr editat cu sprijinul Ministerului Educaţiei şi Cercetării
c c u
o U L
N R T
V IO~H A R
E 10~F EN N A
R cc/cc u+ + VIDO
LM2&12 D I A

VIOI
T Sync/Mode A
O N
M
A E A
R N L
E T T
Aparatura electronică portabilă - ca de pildă telefoanele
mobile, instrumentele de măsură , aparatele foto digitale, diverse
accesorii informatice etc. - necesită surse de alimentare cu
tensiuni continue joase, de valori standardizate şi preferabil cât CARACTERISTICI TEHNICE
mai constante în timp (de regulă micropile sau microacumula-
toare) . Aceste surse, însă , având capacităţi reduse, se consumă Curent de repaus (Iq) scăzut ,
destul de repede, trebuind înlocuite , respectiv reîncărcate). tipic 20 ~A (LM2608)
O soluţie alternativă o constituie alimentarea respectivelor Toleranţa tensiunii de ieşire ± 2%
aparate de la baterii sau acumulatoare cu capacităţi mai mari ş i Ondulaţii - tipic 2 mV
cu tensiuni nominale mai mari , însă, fireşte , nu direct, ci prin Curent de ieşire - 400 mA
intermediul unor convertoare CC/CC care, se subînţelege , trebuie Tensiunea de intrare în plaja 2,8V-5,5V
să aibă tensiunea de ieşire corespunzătoare , cu toleranţă cât mai Tensiunea de ieşire selectabilă :
mică posibil şi cu randamentul de conversie cât mai mare. pentru LM2608 - 1,3V
Exact unor astfel de aplicaţi i sunt destinate convertoarele şi 1,5V sau 1,5V şi 1,8V

CC/CC cu randament ultraÎnalt (90% la 150 mA) din seriile LM pentru LM2612 - 1,05V,
26XX - LM 27XX , produse de National Semiconductor, dintre 1,3V, 1,5V şi 1,8V
care vă prezentăm alăturat câteva, împreună cu principalele lor
caracteristici şi cu schema tip i că de utilizare, preluate din
catalogul firmei producătoare.

"c OP-8 _~_..


_ _MS
TSSOP-14. LLP-14
- - -
Stil"7?aţi c::ititc:;,ri,
- - - - - - - - -- - -~-- ----------- ~-------
J SUMAR
CONSTRUCTORUL ÎNCEPĂTOR ....... pag. 4-5
Iată că am reuşit, cu ajutorul dumneavoastră, să traversăm un Montaje simple cu LED-uri bicolore
an de nouă experienţă pentru revista TEHNIUM - aceea de publi- CONSTRUCŢII IN GOSPODĂRIE . .... pag . 6-22
Să construim un rotor eolian
caţie trimestrială - care după opinia noastră nu i se potriveşte toc- Bricolaj În construcţii metalice
mai bine din multe puncte de vedere. Totuşi, aceasta fiind situaţia, Interfon
Frigider economic
ne-am străduit, În compensaţie, să alcătuim sumare cât mai "ticsite" Variator de turaţle pentru motoarele
şi diversificate tematic, dependente, fireşte, şi de oferta cola- de curent continuu
TEHNICĂ MODERNĂ ... . ......... pag. 23-25
boratorilor noştri permanenţi sau ocazionali. Care ofertă nu a fost CD-ROM CD-PLAYER
foarte bogată pe la sfârşitul anului 2001, când aţi simţit şi dumnea- TV ..... . .... .. ..... . .......... pag. 26-30
voastră, fără Îndoială, o oarecare "sărăcie" de conţinut. Motiv pentru Montarea unei telecomenzi
cu 8 programe În televizoarele color
care am şi lansat atunci apelul la relansarea revistei. Acum lucrurile Un defect cu ... cântec
stau mai bine, am primit multe articole interesante, ne-au contactat RADIOAMATORISM .. ... . . • .•. . . • pag. 31 -34
Radioreceptor simplu pentru
numeroşi cititori fideli ai lui TEHNIUM - unii chiar de la apariţia sa, RGA pe 3,5 MHz
din decembrie 1970! - care ne-au criticat prieteneşte, ne-au suge- Radiobaliză şi ... vulpe
POSTA REDACŢIEI ........ . ..... pag. 35-38
rat subiecte de larg interes, sprijinindu-ne moral, dar şi cu articole. LABORATOR ....... .. .... . ..... pag. 39-47
Desigur, suntem Încă departe de ceea ce ne-am dori - de pildă, Pentru letconul dumneavoastră
Convertor DCIDC pentru auto
ca un articol pe o temă dată să fie selecţionat pe criterii competitive Scală de frecvenţă analoll ică
din două-trei oferte - mai ales la capitolele construcţiVamenajări În Sursă de tensiune reglabllă OV-27V
locuinţă/gospodărie, calculatoare/Internet etc. Realizarea bobinelor cu miez magnetic
de tip ferită
Un subiect solicitat de mai mulţi cititori În ultima perioadă ÎI ATELIER ............ . .... . ...... pag. 48-56
reprezintă combaterea igrasiei. Cu mijloace la Îndemâna amatoru- Maşină electrică de găurit de mână
O mică inovaţie
lui, fireşte, căci pe mii de dolari găseşti astăzi firme care s-o rezolve Telescop susţinut de trepied
cât ai clipi! De pildă, domnul Nicolae Banciu din Sibiu, cititor al lui Construcţia incintei VOIGHT Tapered Pipe
AUTO-MOTO .................... pag. 57-66
TEHNIUM din 1970, ne roagă să reluăm subiectul (abordat În nr. Conducerea economică (VI)
3/1976) şi chiar să publicăm o bibliografie actualizată În domeniu, Pornirea motoarelor la temperaturi scăzute
pentru a-şi perfecţiona rezultatele obţinute cu instalaţia realizată Releu de temperatură pentru
aparatele de vulcanizare
după acel articol. Vom da curs acestei solicitări cât mai curând posi- şi de lipit la cald cu răşini epoxidice
bil, domnule Banciu. Totodată, vă felicităm pentru rezultatele Alarmă auto
Adaptare tempo rizator ştergător auto
deosebite pe care le-aţi obţinut cu cele două captatoare solare rea- REVISTA REVISTELOR ...... . ....... pag. 67
lizate de dv., pe care vă invităm să le prezentaţi În revistă, chiar
dacă ele au fost inspirate la vremea respectivă tot din TEHNIUM. În TEHNIUM
fine, vă mulţumim pentru "adeziunea" dv. Ia ideea concursului pe Revistă pentru constructorii amatori
Fondată În anul 1970
tema economiei de energie - energii neconvenţionale, din păcate Anul XXXIII, nr. 347, decembrie 2002
primul ecou de acest gen până În prezent. Editor
Există Însă şi numeroşi cititori care ar dori ca TEHNIUM să SC Presa Nallonală SA
Piaţe Presei Libere nr. 1, Bucure,tl
conţină numai montaje electronice, lucru care n-ar fi deloc imposibil,
Redactor-şef: fiz. Alexandru Mărculescu
dar - În baza unei Îndelungate experienţe - nu este agreat nici de Secretariat - macheta artistică: Ion Iva,cu
către editor şi nici de redacţie. Reviste de electronică mai sunt, dar Redacţia: Piala Presei Libere nr. 1,
TEHNIUM, aşa cum a fost el conceput iniţial şi cum se strădUieşte Casa Presei Corp C, etaj 1, camera 303
Telefon: 223 26 83 Fax: 224.36.31
să rămână, e unul singur! E-mail: presanatlonala@yahoo.com
Printre scrisorile care nu au mai "prins" Poşta redacţiei se Corespondenţă
Revista TEHNIUM
numără şi aceea a domnului Vasile Şelepciuc din Siret, jud. Plala Presei Libere nr. 1
Suceava, care ne mulţumeşte pentru ajutorul dat Întru "recupe- Căsuţe Po,tală 68, Bucure,tl - 33
rarea " unor numere din TEHNIUM neonorate de RODIPET şi care Abonamente
La orice oficiu poştal (Nr. 4120 din Catalogul Presei Române
ne face nişte mărturisiri emoţionante: " Deşi am lucrat din 1952 În
OTP: Clementlna Geamba,u
domeniul radiocomunicaţiilor şi având acum 71 de ani - pensionar
Editorul şi redactia Îşi declină orice
- Încă mă simt «copilul dornic de distracţii electronice» ... Deşi sunt responsabilitate In privinţa opiniilor,
recomandări lor şi soluţiilor formulate În
spre finalul vieţii mele, voi urmări cu plăcere revista Dvs. născută În revistă. aceasta revenind integral autorilor.
1970." Vă mulţumim din inimă, domnule Şelepciuc, pentru impresio- ISSN 1224-5925
nantele cuvinte ce demonstrează tinereţea dv. sufletească, dar ne <!li Toate drepturile rezervate.
permitem o rectificare: revista TEHNIUM nu este a noastră, a Reproducerea integrală sau parţi al ă
este cu desăvârş i re interzisă În absenJa
redacţiei sau a editorului, ci a dumneavoastră, cititorii pasionaţi şi aprobării scrise prealabile a editoruluI.
fideli care aţi menţinut-o În viaţă 32 de ani, pentru că - iată - cu T;M",I R"mn'iotSA
acest număr intrăm În anul 33.
Abonamente la revista ..Tehnium w se pot face şi
La mulţi ani tuturor cititorilor şi colaboratorilor, la mulţi ani la sediul SC PRESA NAŢIONALĂ SA, Piala Presei Libere
nr. 1, sector 1, Bucureşti, oficiul poştal nr. 33.
TEHNIUM şi ... Înapoi la datorie! R e laţ ii suplimentare I~ telefoanele: 224.2t .02: 223.26.83
sau la FAX ??A • • . ,

Conform art. 205-206 C.P. , intreaga răspun.de'.e jur i dică pentru


Alexandru MĂRCULESCU . . , 'RV;"" exclusiv aUforilor acestora.

TEHNIUM decembrie 2002 3


------------------CONSTRUCTORULÎNCEPĂTOR------------------

Montajele propuse spre publi-


care ar putea constitui câteva
răspunsuri la Întrebarea: "Cum s-ar
putea folosi LED-urile bicolore?"
Primul montaj este cel mai sim-
plu mod de a folosi astfel de LED-uri.
Cuplând circuitul serie LED-
rezistor (fig. 1) la bornele unui difu-
zor, se obţine cea mai simplă mi-
niorgă de lumini. Efectul obţinut este
deosebit şi este dat de intensitatea
luminoasă variind În limite largi,
combinată cu variaţia culorilor În
plaja verde-galben-portocaliu-roşu.
Cuplând două LED-uri În paralel În
opoziţie (fig. 2), efectul obţinut este
şi mai pronunţat. Pe o alternanţă a
semnalului audio se vor aprinde :
LED 1, secţiunea roşie , iar LED 2,
secţiunea verde şi invers pe cea de
a doua alternanţă.
La montajul din figura 1,
mărind valoarea rezistenţei către 1
kQ se obţine un simplu şi eficient
lulian NICOLAE, Bordeni - jud. PRAHOVA indicator de polaritate pentru tensi-
uni În plaja 9+15 Vc.c.
Un alt mod de a folosi aceste
Sunt unul dintre vechii cititori ai revistei $i vă trimit LED-uri este exemplificat În figura 3
şi reprezintă o semnalizare bicoloră
spre publicare câteva aplicaţii cu LED-uri bicolore, a stărilor "POWER ON - Stand by"
montaje simple care vor face, sper eu, deliciul Începă­ la diverse montaje şi aparate elec-
tronice (radio, casetofoane, amplifi-
torilor $i nu numai. catoare audio cu circuite integrate
Înainte de toate a$ dori să vă felicit pentru noua prevăzute cu stand-by etc.).
Tensiunea maximă până la care
grafică $i noul format În care se prezintă acum revista poate fi folosit montajul poate fi
TEHNIUM $i care, chiar dacă apare trimestrial, sper mărită până spre 40+50 V cu modi-
ficarea corespunzătoare , În sensul
să poată satisface "foamea de electronică" a celor măririi, a valorilor tuturor rezis-
tenţelor din montaj, astfel Încât prin
pasionaţi de acest domeniu, mai ales că revistele cu
LED-ul bicolor curentul să nu
astfel de conţinut pot fi număra te pe degetele de la o depăşească 20 mA pe fiecare sens.
Schema este simplă , iar
mână. funcţionarea este următoarea : la
introducerea ştecherului În priză
apare tensiunea U, care prin R2 şi
R3 se aplică În baza tranzistorului
T2; acesta se deschide şi LED-ul
(rosu) luminează roşu, corespunzător
stării "Stand-by". La Închiderea
LED '

b;color~H"I_-C1=RJ-_'&.
Întrerupătorului 1, aparatul electronic
este alimentat. Concomitent, prin
"$; rezistenţa R1 tranzistorul T1 este
adus la saturaţie, iar tranzistorul T2
~ 100+3000 se blochează, nemaifiind polarizat.
Curentul prin LED În acest caz este
II cel corespunzător stării "ON",
luminând verde.
(verde) În figura 4 este prezentat mon-
1 tajul precedent la care s-a Înlocuit
rezistorul R1 cu circuitul serie rezis-

TEHNIUM decembrie 2002


4
------------------CONSTRUCTORULÎNCEPĂTOR------------------

tor 4,7 kn + diodă Zen ner PL 11 Z, trolitic C1 şi ale rezistenţelor R3 şi osciloscopului tranzistorizat (româ-
obţinându-se astfel un montaj util În R4. Cu valorile din schemă s-a nesc) "OT-01". Vă mulţumesc antici-
supravegherea tensiunii acumula- obţinut 1 secundă pe fiecare sens. pat.
torului auto. În Încheiere, aş dori să vă rog, Vă urez succes şi la cât mai
Şi acesta poate fi adaptat pen- dacă se poate, să publicaţi schema multe apariţii!
tru orice tensiune Între 15+50 V c.c.
Tensiunea de supravegheat trebuie
să fi~: U = UZenner + USE '
In figura 5 este prezentat un
montaj "antisulfatare acumulator
auto" prin curentul de circa 15 mA
pe care îl menţine În circuit În per-
manenţă . Acest montaj este de fapt
LED2,_~_,
o adaptare a "programatorului cu
dublă temporizare" apărut În nr.
8/1999 al revistei TEHNIUM.
Temporizarea se va regla În funcţie
de valorile condensatorului elec- 2

'---'-~.~----------1-----~&U
+6+15Vcc

..JRoşu= ·SLby.·
Aparat LVerde.·ON"
electronic

T1 ;T2=BC170,
546 ... 550 ,

3 4,7KO 171,172,173

r-----~----------1-----~&U
+ 12Vcc baterie

T 1 conduce pt. U>12V


lumineoz6 verde
{ T2 conduce pL U<12V
lumipează ro!u

+
/ 1SmA 12V

R1 01 1KO
4,7KO

02

LED

R2
4,7KO + C1 10KO lKO

5 10I'F!16V

TEHNIUM decembrie 2002 5


---------CONSTRUCŢII ÎN GOSPODĂRIE---------

Să construim
UN ROTOR O A Andrei CIONTU
EugenTRIPA

Referindu-ne la microcentrala hidraulică descrisă În


numerele 2 şi 3/2002 ale revistei TEHNIUM, menţionăm
că În cazul când cititorii , amatori de o asemenea con-
strucţie , nu dispun de forţa apei, dar dispun, eventual, de
forţa vântului , Îşi pot confecţiona , În locul rotorului
hidraulic, un rotor eolian. Dihtre toate tipurile de rotoare
eoliene existente În lume, prin cele ce urmează vă pro-
punem să realizaţi un rotor cu ax vertical de tip SAVO- V. p
NIUS optimizat (fig.1). Rotorul se compune dintr-o
turbină, eventual două , axul antrenat (având pe el fulia
de cuplaj cu alternatorul) şi tetrapiedul suport. Pentru I

realizarea unei soluţii simple şi economice, se propune


ca acest rotor să fie amplasat parţial În podul casei ,
scoţând afară numai turbina, pe cornişa acoperişului
(fig.2). Se evită , În felul acesta, confecţionarea unor tur-
nuri piramidale din colier de fier, care sunt foarte scumpe.

CARACTERISTICILE ROTORULUI SAVONIUS

Rotorul Savonius este foarte simplu (În raport cu


1
ax pătrat
altele) , fiind realizabil de către amatorii constructori din
materiale la Îndemână, cu tehnologii simple. EI are un
număr redus de elemente mobile şi nu necesită un
dispozitiv de orientare după vânt (răspunde la vânt
din orice d i recţie) .
Aspectul aerodinamic este simplu (doi semi-
cilindri), la fel ca şi transmisia mişcării de
rotaţie . Are un bun demaraj, chiar la viteze
mici ale vântului şi o funcţionare destul
de silenţioasă . Randamentul aerodi-
namic (11r) este destul de bun (0,27-
0,65), având gama de valori medi-
ană , comparativ cu celelalte
tipuri de rotoare.
rotund
Dar, rotorul SAVONIUS are IL--\---- ~
şi un neajuns: el prezintă o neu-
niformitate a cuplului de rotaţie ,
cu alte cuvinte o rotire neunifor-
mă (sacadată) . Pentru evitarea
acestui lucru, rotorul SA-
VONIUS se realizează cu
două turbine identice, deca-
late cu 90° (de aici necesi-
tatea ca axul turbinelor să fie
de secţiune pătrată) . pod ină
==~wr==~~========~====~~==
CÂTEVA RELAŢII DE BAZĂ
in figura 3 se prezintă
2
schema bloc a insta-
laţie i de Încărcare a v, p
unui acumulator elec- Acumulator
tric, folosind un rotor
eolian. In această
RE MT GE
schemă : I I I ·1 Pe

v = viteza vântului
În m/s
Pu
'7 r '7 m '7 9 3
TEHNIUM decembrie 2002
6
---------CONSTRUCŢII ÎN GOSPODĂRIE---------

00
I
I
6
I
r I
I
4
I l'
I

0,51\"0
M3

8
cositorire (interior

~~~========/=:/============~-I'
O,76m
1
15 )

p = 1,225 kg/m 3 - densitatea aerului, socotit un fluid Do = 1,2 (20 - e) diametru plăci prindere (5)
incompresibil Semnificaţiarepere lor din figura 4 este:
Pu = puterea utilizabilă (teoretic) 1. semicilindri (2 buc.)
RE = rotor eolian 2. placa de bază (2 buc.)
11r = randamentul a~rodinamic 3. gaură pătrată (1 =15,5 mm)
11 = 0,18+0,75 (pentru SAVONIUS 0,27+0,65)
~h = multiplicator de turaţie (două fulii şi o curea de PREDETERMINAREA DIMENSIUNILOR ROTORULUI
transmisie)
11, = 0,8+0,9 - randament mecanic Nu este vorba de o proiectare riguroasă , ci numai de
G~ = generator electric (alternator) unele calcule estimative ale dimensiunilor rotorului
11g = 0,85+0,95 - randamentul generatorului SAVONIUS pe care dorim să-I construim.
Pentru aceasta ne referim la relaţia (1) de unde:
Pe = puterea electrică de încărcare a acumulatorului,
înW Pu = Pe /11r TIm 119

Evident că: Pe = TIr TlITl Tl,g Pu (1) Puterea electrică necesară (Pe) de încărcare a acumu-
Puterea utilizabilă maxima (pu) este dată de relaţia: lato!ului (de 24 V şi 140 Ah) este estimată la: Pe = 60 W.
Pu = 0,36 Sv3 ..... (2) Intr-un timp de încărcare (tî), de exemplu , 10 ore, în
în care S este suprafaţa expusă la vânt, normală pe acumulator se înmagazinează energia electrică :
direcţia orizontală a acestuia. We = Pe ti = 60 ·10 = 600Wh = 0,6 kWh
De exemplu, pentru o briză de putere mijlocie v = Aceasta înseamnă că pentru un timp de descărcare
5,5+8m/s, un rotor cu S = 1m2 asigură o gamă de puteri (td), adică de utilizare a acumulatorului prin intermediul
utilizabile de: unui convector OC / AC (24V / 220V), de 3 ore, puterea
Pu = 0,36 ' 1· (5,5 + 8)3 = 59,89 + 184,32 W disponibilă (Pieş) la ieşirea de 220V este circa
Pentru un rotor Savonius optim, de randament Pieş = We/td = 600/3 =200 VA
maxim (65%), literatura de specialitate mai recomandă Cu estimaţiile făcute pentru randamente, rezultă că:
pentru turbină (fig.4): Pu = 60/0,65 ' 0,8 ' 0,85 = 135,75 W
H = 1,5 O raportul de formă (3) Din relaţia (2) deducem , pentru un vânt v =1 OmIs
e = 0,3 O decalajul palelor (4) (36km/h):

TEHNIUM decembrie 2002


7
---------CONSTRUCŢII ÎN GOSPODĂRIE---------

I
I
<D
I
I

10

Pentru aceasta vom folosi tablă de fier galvanizată cu


grosimea de 0,5-0,6 mm. O turbină (dar vor fi două pe
acelaşi ax, decalate cu 90 ) necesită două bucăţi de
0

tablă dreptunghiulare cu dimensiunile din figura 5, şi


două bucăţi circulare cu dimensiunile Do (fig_6). Din
cele două table dreptunghiulare se realizează cei doi
semicilindri de diametru D. Pentru prinderea corespun-
zătoare comodă a semicilindrilor Între cele două capace
S = Pu / 0,36 v3 = 135,75/0,36 . 103 = 0,377 m2 circulare, În acestea vor fi practicate 2 x 9 găuri 4>3,2 ca
În figura 6. Corespunzător, pe fiecare din cele două table
Pentru predeterminarea dimensiunilor liniare, ţinem dreptunghiulare • se. vor fix~ 2 x 9 şuruburi M3. cu
cont de recomandările (3), (4), (5) şi obţinem: lungimea 20, ca In fllilura 5. Fixarea celor 18 şuruburi M3
pe marginile tablei ar putea fi o mică problemă.
S = 1,5 0 2 = 0,377m 2 Recomandăm turtirea (cu un ciocan pe o nicovală) a
capetelor şuruburi lor, găuri rea şi nituirea (plus cosi-
D=~0,377/1,5 = 0,5m; H = 0,75 m; e =0,3' 0,5 =0,15 m; torirea) pe tablă (fig_7). Asamblarea rotoarelor necesită
Do = 1,2(2 . 0,5 - 0,15) = 1m evident, piuliţe şi şaibe M3. Ţeava de secţiune pătrată
(fig.8) de calare pe axul de rotire este confecţionată tot
CONSTRUCŢIA PRACTiCĂ A ROTORULUI din tablă de 0,5 şi va fi fixată În centrele celor două
capace (având practicate la centru câte un orificiu drept-
Reţeta stabilită, pe care o expunem În continuare, unghiular corespunzător), prin lipire cu cositor.
pleacă de la premisa că rotorul eolian SAVONIUS pe Deşi necesită puţină Indemânare şi atenţie, con-
care-I realizăm trebuie să fie cât mai uşor, lipsit de fecţionarea rotorului eolian SAVONIUS de tablă, după
inerţie. tehnologia descrisă, este pe deplin posibilă. Menţionăm

plolbondă
fier ~1

o
N

20

11

8 TEHNIUM decembrie 2002


----------CONSTRUCŢII ÎN GOSPODĂRIE----------

că ar fi posibil ca semicilindrii să fie realizaţi din pânză TETRAPIEDUL. MONTAREA ROTORULUI


vopsită , având ca osatură câte 9 tije (sârme <\IS) fixate la
capete În plăcile circulare. Oare primele avioane nu erau Aşa cum se arată În schiţa din figura 10, tetrapiedul
realizate cam aşa? este realizat din tablă de fier de 1,S mm grosime şi cornier
de fier 20 x 20 x2. Poate fi realizat fix prin sudură, sau
demontabil, sau combinat.
AXELE ROTORULUI Tetrapiedul seamănă cu un uriaş scaun de fier. Cele
două poliţe (1 şi 2) au practicate În centru câte o gaură
rotundă , cu <\I22mm, pentru trecerea axului rotund. Pe
Pentru a fi uşor, axul se realizează din ţeavă de fier marginea acestor găuri (perfect coaxial) se sudează În
subţire . Axul se compune din două părţi (fig. 9). Partea trei puncte colierele de strângere ale rulmenţilor (fig.11).
superioară (fig.9-1) care trece prin centrul turbinelor, Tetrapiedul se aşază În pod perfect orizontal (se foloseşte
este o ţeavă pătrată 1Sx1SxO,7S. Ea asigură cuplarea şi un poloboc) şi se ancorează de podium cu patru agrafe,
calarea comodă a turbinelor, astfel ca acestea să asi- S. Prin grinda centrală a casei, exact la mijloc, se va da o
gure rotirea (fără patina re) a axului. Partea inferioară gaură de 1j>22mm, care va străpunge şi olanul pus pe
(fig. 9-2) a axului care trece prin orificiile celor doi rul- acoperiş . Prin această gaură se va introduce axul cu
menţi (fig. 9-3) este, evident, rotundă , fiind realizată din partea rotundă, care va trebui să treacă În continuare prin
ţeavă de fier <\120 x 0,7S. Cele două bucăţi se Îmbină prin cele două găuri centrale ale poliţe lor, situate la distanţa C
Întrepătrundere cu strângere pe cel puţin 10 cm. Evident dintre ele. Axul trebuie să fie perfect vertical (se va verifi-
că , pe toată lungimea axului compus, trebuie asigurată ca cu firul cu plumb). Rulmenţii , odată strânşi de către
coliniaritatea axei centrale. Acest lucru este, Într-adevăr, brăţări, vor fi blocaţi (Într-un fel oarecare) În ce priveşte
ceva mai complicat şi ar trebui cerut concursul unui ate- cămaşa interioară pe axul rotund şi vor fi gresaţi cu
lier de tinichigerie. Rulmenţii (fig.9-3) pot fi de tipul 6304 vaselină .
cu <\1 = 20mm şi trebuie bine fixaţi pe ax. Cămaşa exte- Turbinele se introduc pe axul dreptunghiular fiind fixa-
rioară a celor doi rulmenţi va fi blocată de câte o brăţară
te qe trei simple splinuri !se dau găuri În ţeava pătrată).
(fig. 9-4) fixată În partea centrală a celor două poliţe (fig. In Încheiere, menţionam că, spre deosebire de rotorul
9-6) ale tetrapiedului suport. hidraulic care funcţionează, să spunem, permanent atât
timp cât există căderea de apă, rotorul eolian funcţionează
Fulia (cu o treaptă sau dOl,lă) se prinde pe ax cu cu Intermitenţă , aşa cum bate şi vântul. Sunt zone În ţară,
şuruburi de strângere (fig. 9-S) .ln privinţa dimensiunilor În special În apropierea munţilor, În care zilele cu vânt sunt
axului situaţia se prezintă astfel: numeroase putând atinge 100-120 zile/an.
A =0,76 + 0,1 =0,86 m pentru o singură turbină Fluctuaţiile vântului fac ca o microcentrală electrică
A = 2 . 0,76 +0,1 = 1,62 m pentru două turbine eoliană să nu poată funcţiona În permanenţă, ci numai
B = 0,9 m sau B = 1,7 (podul casei va trebui să suplimentar sistemului energetic instalat, realizând
aibă cornişa Înaltă de cel puţin 2 m) . economii. Rotorul Savonius poate fi adaptat Însă la o
C = B - 0,3 m (distanţa Între rulmenţi , adică pompă pentru scoaterea apei din fântână, care poate fi o
Între poliţele tetrapiedului) altă Intrebuinţare utilă Într-o gospodărie ţărănească.

BRI OlAJ
iN CONFECTII METALICE
Ing. r in GHELASE

În cele ce urmează vă propunem o serie de idei pen- presare, tip ABKANT sau improvizat cu şurub-piuliţă sau
tru iniţierea! perfecţionarea dumneavoastră În prelucrări verin hidraulic universal. Şi va trebui să vă găsili un vecin
simple ale metalului prin realizări utile, ce pot fi dez- strungar care să vă execute unele piese specifice.
voltate inventiv şi estetic. Acest material este foarte Gradual vă propunem să Încercaţi executarea agre-
răspândit astăzi, mai ales sub formă de deşeuri sau con- abilă a unor obiecte de tablă bătută (feronerie la rece),
strucţii metalice dezafectate, posibil a fi revalorificate. să Încercali să vă executaţi singuri lămpile din aparta-
Sunt multe căi de recuperat bucăţi simple de tablă, ment, apoI o etajeră-modul pentru câştigat spaţiu de
ţevi sau alte laminate, in adecvate recuperării industriale, expunere În casă, elemente modulate pentru compus
dar utile celor cu timp liber sau micilor ateliere biblioteci, rafturi, măsuţe originale, În final explicându-vă
mecanice. Se pot crea obiecte funcţional-estetice În cum puteţi dezvolta o gamă de cărucioare comerciale cu
gospodărie sau cu perspective de valorificare econo- funcţii speciale.
mică, diversificabile prin adaosul fanteziei proprii. Iniţiindu-vă În mici lucrări de feronerie, veţi descoperi
Se are În vedere o dotare minimală de care mulţi dis- o activitate relaxantă, un "hobby" care vă va deschide
punem şi care poate fi completată relativ simplu din apetenţa şi pentru domeniul artistic. Lucrările propuse
comerţ, de la talcioc sau ... depozite le de fiare vechi. comportă variante adaptabile gustului dumneavoastră .
Menghină, ciocane, dălţi , bomfaier, pile, maşină de gău­
rit electrică şi suport, platou metalic, pânză abrazivă , 1. APLICĂ PENTRU LUMÂNARE (fig. 1)
acces eventual la un transformator de sudură .
Dacă veţi fi interesaţi, va fi util să vă dotaţi cu un dis- Este un obiect de feronerie destinat atârnării pe
pozitiv simplu de Îndoit ţevi , cu un dorn cu "cuţit zbură­ perete. Este executabil cu mijloace minime: ciocan de
tor" excentric - accesoriu la maşina de găunt pentru mărime medie (0,3-0,Skg) , foarfece de tablă, pilă
decupat discuri În tablă şi cu un utilaj de Îndoire prin mijlocie, pânză abrazivă .

TEHNIUM decembrie 2002 9


----------CONSTRUCŢII ÎN GOSPODĂRIE----------

Materialul poate fi orice tablă din fier, aramă, alamă tru batere este indicată o placă de fontă sau spatele unei
(cea mai indicată), groasă de 0,3 ... 0,7 mm, cu suprafaţa menghine mari. Zonele bombate se obţin prin batere
oricât de depreciată (oxizi, rizuri, urme de Tndoire). repetată spre centrul bombamentului , tabla find a~ezată
Singura condiţie este ca toate piesele componente să deasupra unor adâncituri; marginile se aduna prin
fie din material de aceeaşi natură. baterea pe reazeme bombate, sferice, eventual calapod

APLICĂ PENTRU LUMÂNARE


1
Detaliu supart
-paz.2-
(desMşurata)

o
o
N
Detaliu ureche
-poz .5-

t15
o".,

Tabla se planează preliminar prin batere, se trasează de cizmărie. Se aplică lovituri uniforme, cu densitate
şi debitează cu foarfeca conturul pieselor componente şi descrescătoare de la centru spre periferie.
se ajustează muchiile ascuţite cu pila. Apoi toate plăcile Spre final se recomandă un şir de amprentări cu cio-
debitate se vor bate metodic cu ciocanul (cu un colţ) canul, uniform pe contur (de mărime diferită de restul
pentru a căpăta o amprentare uniformă. Ca suport pen- suprafeţei, după care se ajustează uşor conturul cu

SFEŞNIC
2 Postoment
-poz.1-

f 220

Cupa
-poz.3-

$-D- Cilindru
-poz.4-

SârmO 1114
(electrozi de sudură)

TEHNIUM decembrie 2002


10
---------CONSTRUCŢII ÎN GOSPODĂRIE---------

şm i rghel - cât să fie Se va proceda


LAMPĂ DE PLAFON
anulate bavurile similar ca la aplică .
ascuţite. DISC Sârma cea mai indi-
Pentru asamblare cată este cea de
se execută găuriri pe electrozi de sudură
o maşină de găurit Ax+eclisă+ deprecia ţi, care du-
sau chiar prin poan- +2 nituri pă indepărtarea in-
sonare cu un cui pen- velişului prin izbirea
tru impuşcat in de muchii metalice
beton. Niturile tre- se va bate cu cio-
buind să fie din canul pentru am-
acelaşi material cu prentare decorativă .
tabla, poate fi utiliza- Siluetele inalte
tă sârmă sau chiar de cca 160 mm se
cilindri formaţi prin vor forma liber, prin
batere din fâşii de tatonări de indoire şi
tablă. Se recomandă debitarea segmen-
ca tija nitului care se telor. Asamblarea se
va turti să depă­ face cu puncte de
şească suprafaţa Vedere din V Detaliu "A" sudură, iar apoi
tablei cu o lungime (rotit6)
'10 acoperirea decora-
ech ivalentă cu cca 2- tivă se recomandă a
2,5 diametre.
După prinderea ~ fi brunarea.
În lipsa mijloa-
prin nituri se face o celor, sudura se
ajustare, o redresare Ax poate inlocui prin
de corectare a formei (12 buc) lipirea cu adeziv
şi finisarea supra-
feţelor cu şmirghel de
grapulaţie mica.
Eclisă
(24 buc)
[ JJJJJJJ;3= Ţeavă
'IOx1
"POXIPOL" din co-
merţ , caz in care
acoperirea se va
In cazul fierulu i se ?lffri???, face cu vopsea nea-
recomandă in final o gră "lac de sobe".
acoperire decorat i vă Plafonleră
prin brunare chimică,
brunare " făurărea­ III. LAMPĂ·CAN·
scă" prin inroşire in Sudat DELABRU DE PLA·
cuptor şi ardere in rezistent FON (fig. 3)
uleiul de răcire sau
pensulare cu vopsea Ridicând şta-
neagră "lac de sobe". Ureche din cheta, vă oferim
Arama, alama sau 40 ?:~r;lStat~6 .8 posibilitatea alegerii
aluminiul prin incin- L __
gere in
.!:::=====:1.._ =:...:;:.:..::.-...=:tt::::::....____ J execuţiei unei spec-
taculoase Iămpi-
cuptor candelabru evocând
devin mal Disc D, D2 ca formă un atom, printr-o gamă de prelucrări diferite.
maleabile , 1 $420 $380 Lampa se compune din 7 inele-disc articulate două câte
inmuindu- 2 două cu axe la 90 de grade, pentru obţinerea unui
$378 $338
se tempo- decalaj faţă de precedentul disc de cca 45 de grade.
rar şi faci- 3 $336 g,296 Obţinem astfel o spaţiere intr-un cadru sferic.
litând defor- 4 g,294 11>254 Materialul folosit este mai pretenţios : tablă de alu-
mar e a 5 11>252 11>212 miniu groasă de 1... 1,5 mm, sau alamă! aramă de 0,5 ...
plastică . Se 1 mm cu suprafeţele fără urme de indoituri.
pot patina 6 11>170 $130 Principala prelucrare este debitarea inelelor pe o
prin pensu- 7 $128 $88 maşină de găurit verticală cu coloană, dotată cu dispo-
Iare cu oţet zitiv "cuţit zburător" (cuţit de debitare excentric) sau pe
sau diverşi acizi. stn,!ng cu plan şaibă.
Un mijloc modern de realizare a bombării tablelor In cazul table lor, la limita inferioară de grosime se
sunt utilajele tip ECKOLD mecanice sau chiar manuale, poate incerca şi cu foarfece de tablă bine ascuţit,
care prin mi~cări pulsatorii produc restrânge rea margini- lucrând cu mare atenţie pentru evitarea deformării
lor contururilor de tablă intre bacuri speciale şi prin inelelor - relativ zvelte.
aceasta curbarea. Din cauza grosimii cug'tului de debitare vor fi nece-
sare două pătrate de ta Iă 450x450 şi 400x400 mm
II. SFEŞNIC CU 3 LUMÂNĂRI (fig. 2) pentru decupa rea alternativă a inele lor.
Inelelor li se vor ajusta muchiile cu pila, după care se
Propunem execuţia unui alt obiect de feronerie, vor redresa (indrepta) perfect cu un ciocan de plastic
deosebit de decorativ, sugerând trei siluete cu joben, sau de lemn.
dansând. Apoi inele lor li se vor executa câte 4 canale semiro-
Se poate realiza cu aceleaşi mijloace simple, din tunde (cu excepţia primului şi ultimului, cu câte 2 canale)
tablă groasă de 0,3 ... 0,6mm şi sârmă $ 4 din fier moale, p'rin presarea cu batere a unei bare $ 10, inelul fiind spri-
tot fără pretenţii de calitate a suprafeţelor. Jinit pe bacurile unei menghine.

TEHNIUM decembrie 2002 11


- - - - - - - - - - CONSTRUCŢII ÎN GOSPODĂRIE----------

Similar se exe-
cută 24 eclise, de-
bitate cu foarfeca şi
4 ETAJERĂ

apoi găurite $3 Geam ,.5 .. 6x22Şx600 ... 800- 2buc


pel1tru nituri.
In fine, se
formează pla-
foniera , dintr-un Suport-2buc
disc 80/100 prin (1 cont. desen+1 simetric)
batere cu ciocanul
pe un calapod sau
formare la strung
(druhbank) ca o
cupă cu o gaură
$8, la care se
ataşează o ureche
de sârmă prin
sudare sau cu
adeziv "POXIPOL" SUPORT URECHE
În cazul În care
aveţi un prieten
electrician, se reco-
mandă să Îi soli- Sudurâ Sudură
citaţi o garnitură
IPE din cauciuc ~
pentru traversarea '"
unui cablu electric
printr-un perete de
tablă (cablu coaxial -------
bifilar), caz În care
gaura se majorea-
zăla$12. II 30
Se Începe I
L_J
I Destă~urotă suport
asamblarea prin I
poziţionarea axelor
În adânciturile dis- g I .-l....
.,.
o
I
curilor, care se
acoperă apoi cu
'" I
~'
c:I II

eclisele, se execută
contragăurirea dis- d
I
1 Yr7
1- . . - , o,...,
'"
--
50 50
curilor după eclise, II
se introduc niturile
$3 din acelaşi ~
material (mai lungi
cu 2 .. . 2,5 diametre = =
ca pachetul fixat) şi
se pat cu ciocanul. 370
In cazul utilizării
aluminiului, se re-
comandă protecţia ansamblului prin eloxare sau alo- 820 mm) . Acestea se fixează pe pereţi prin cuie de
dinare; În lipsa posibilităţilor, prin aplicarea unei pelicule beton Împuşcate sau respectiv şuruburi şi dibluri (câte 4
de nitrolac, după o degresare atentă cu tricloretilenă. pentru fiecare etajeră).
Discurile se vor roti Între ele pentru obţinerea unei 9ase-opt etajere amplasate pe pereţii unei camere
ilfere aproximative. echivalează cu un dulap - bibliotecă, prin alegerea
Se face o ajustare finală cu şlefuirea Îngrijită a culorii de vopsire rezultând şi o decorare estetică (even-
rizuri lor. tual mult icoloră). Se propune standard culoarea neagră
Se asamblează În final cu partea electrică , fasung cu "lac de sobe".
bec centrate În interiorul discului 6, cu conductor bifilar O etajeră se compune din două module din tablă
coaxial petrecut printr-un ax convenabil al discului, apoi ordinară de fier groasă de 3 mm şi două blaturi de geam
prin gaura plafonierei protejată eventual cu garnitură gros de 5 ... 8 mm . Calitatea suprafejei tablei este negli-
IPE, În lipsă, cu un manşon de bandă adezivă . jabilă, urmele de rugină trebuind sa fie Îndepărtate cu
peria de sârmă .
Modulele pot fi diferenţiate stânga - dreapta prin
111_ ETAJERĂ MODULARĂ (fig. 4) schimbarea poziţiei urechilor sudate, dar nici modulul
unic nu prezintă inconveniente estetice majore.
În locuinţe este o nevoie acută de spaţii de etalare a Tabla poate fi debitată la 3lhilotină sau foarfece -
cărţilor şi a altor obiecte mărunte , a accesoriilor din baie. ghilot i nă , iar decupările pot fi facute prin găuri re, tăiere
Vă propunem evitarea multor rafturi de bibliotecă şi cu bomfaierul şi pilire, sau cu un dispozitiv "c uţit zbură­
dulăpioare prin execuţia relativ simplă a unor etajere tor" pe maşina de găurit cu coloană .
metalice cu blat de sticlă, de lungimi facultative (620 .. . Calitate acceptabilă se poate obţine şi prin debitare
cu becul oxiacetilenic, În pachet.

12 TEHNIUM decembrie 2002


----------CONSTRUCŢII ÎN GOSPODĂRIE----------

Urechile se execută la fel ş i se


găuresc cjl12, compensând impre-
BIBLIOTECĂ MODULARĂ
cizi.1l găuri ri i peretelui.
Indoirea se poate realiza 5
pe ABKANT, dar şi prin
trasare şi ciocănire pe
marginea unui platou de
fontă sau Într-o
menghină mare.
Se sudează elec-
tric urechile, după
care se face o re-
dresare, urmă­
rind În special
ca pe-
rechile de
ari-

8CD

1. Colţar .3
braţe-5 buc
2. Colţar 4 broţe-24 buc
.3. Coltor
, 5 brate-16
, buc
4. Lonjeron L-240mm-76 buc
5. Lonjeron L=565mm-15 buc
6. Dop cu ~urub-piul i ţă-9 buc
24 7. Cep de lemn - 122 buc
400

pioare să fie coplanare - perpendicular cele patru co~uri. şi se aplică o protecţie de suprafaţă
Se face apoi o ajustare cu pila decorativă prin grunduire şi vopsire
pe planul de aşezare a urechilor, astfel sau la polizor, se freacă suduri le ş i (neagră În principiu) cu pistolul sau
Încât blatul să se aşeze aproximativ pe urmele de oxidări cu peria de sârmă numai prin pensulare cu vopsea

TEHNIUM decembrie 2002 13


---------CONSTRUCŢII ÎN GOSPODĂRIE---------

neagră "l ac de
sobe".
Blaturile de sti- II
I
I
I I I
6 COLTAR 3 BRATE
• •
clă se comandă la
un magazin de I I I I - Teavă 025xl,5x80

geamuri , cu I I I I cu un capăt la 45i.-2buc
lungimea care vi se o - Teavă 025x 1,5x55-1 buc
Încadrează, Între
IX) I I I ,
I ,
600 ... 800mm . Le
I I
- 7--, r- -
veţi şlefui muchiile
cu o piatră de poli-
zor.
D 80
L-.J
(25} 55
V. BIBLIOTECĂ
MODULARĂ (fig.5)
Faţă de lucrările COLTAR 5 BRATE
I • •
anterioare, care
presupuneau cos- I I I I -Ţeavă 025xl.5x135-1buc
I I I I
turi negijabile, vă
propunem iniţierea I I I I .
-Teavă 025xl.5x55-3buc

unei investiţii mai


- -
"consistente", dar
care proporţional
poate aduce be-
neficii importante şi
---
I
D I
1---
It)
,..,
....
I I
D
chiar putând dez-
volta practic o I I I I
afacere. I I I I
I
Prin punerea la
punct a execuţiei 135 (25) 55
unor module sim-
ple , care se pot
combina În montaje
diverse, rapide, vă OOP DE C/lPĂT
veţi putea mobila Varianta 1 Varianta 2
casa sau firma cu CEP DE LEMN DOP CU SURUB-PIUUTĂ
biblioteci , rafturi,
mese, cărucioare
sau orice suporţi , În
-- •
11
.....

1""
:-
forme şi culori vari- !(1 ~ _ _ . _ . _ . _ ., fo-
ate. , A" C C
Cu un stoc judi- 1uu C""
,""
%r -
cios ales veţi putea ...
oferi şi altora ace- L_________~___:...:;....___.t:=;==4=O =::::t:: J:::5-::',3=::
5.. ...J
leaşi produse, la - - L
comandă şi livra-
bile În termene de muchiile şi sudurile se ajustează cu În dopuri se pot presa roţi de mobilă
ordinul orelor.
pila anulând muchiile vii şi proemi- tip FANEM , de exemplu pentru o
Modulele componente propuse masă-cărucior. Se recomandă
nenţele, iar urmele de rugină se
sunt executate din ţeavă pătrată şlefuirea capetelor dopurilor şi
25x1 ,5mm din oţel ordinar, tron- Îndepărtează cu peria de sârmă impregnarea cu ulei de in sau vop-
soane drepte şi colţare care se manuală sau mecanică .
asamblează cu cepi de lemn, bloca-
În final se grunduiesc şi vopsesc sirea În ton cu restul modulelor.
În sfârşit, dis punând de un mic
bili cu adeziv prenadez. cu pistolul. În cazul păstrării unui
stoc din toate elementele (recom-
Se exempliflcă ideea prin com- stoc pentru comenzile altora se pletat prin execuţie centralizată), la
punerea unei biblioteci modulare, cu recomandă grunduirea simplă , o solicitare se execută schiţa situ-
elementele ei componente, montaj urmând ca solicitarea de culoare să aţiei la faţa locului, o analiză struc-
sugestiv şi acoperitor pentru vari- fie rezolvată prin vopsire În cca 3 turală a tipodimensiunilor şi can-
antele posibile. ore. tităţilor modulelor, vopsirea eventu-
Elementele componente se rea- Capetele libere (picioarele) se ală, se transportă totul
lizează prin decupare cu bomfaierul completează cu dopuri de lemn Într-un portbagaj auto, urmează
sau mecanic, cu ferăstrau sau piatră compact sau găurite pentru ele- asamblarea provizorie a ele-
de cauciuc, apoi se sudează mente de compensare a mentelor prin cepi, eventuale modi-
colţarele şi se redresează. Toate denivelărilor podelei, şurub-piuliţă, ficări şi adaptări şi În final blocarea
executate la strung . De asemenea, cu adeziv prenadez.

14 TEHNIUM decembrie 2002


- - - - - - - - - CONSTRUCŢII ÎN GOSPODĂRIE - - - - - - - - -

ontajul propus este un Fiecărui post distant corespun-

M aparat util, uşor de insta-


lat atât acasă cât şi la o
instituţie, făcând legătura Între
zându-i un comutator (cu revenire
şi două poziţii) şi două fire, un fir
individual şi un fir comun cu cele-
birouri, secţii sau intrarea de lalte posturi, rezultă că pentru 10
acces. Numărul de posturi distante poziţii sunt necesare 11 fire de
care se pot conecta la unitatea legătură . Această conexiune pe
centrală este practic nelimitat. două fire permite transmiterea
Avantajul acestui interfon este simultană În ambele sensuri
utilizarea, la posturile conectate, a (duplex) a semnalelor electrice de
aparatelor telefonice obişnuite Cornel ŞTEFĂNESCU convorbire precum şi a semnalului
(fără modificări În interior), atât a de comandă care acţionează yala
scăzut În magazinele de speciali-
celor moderne electronice, cât şi a electromagnetică . Semnalul de
celor vechi cu disc. tate). Se pot imagina şi alte

...Il

o.
~ lI! D
linie L
L -____~------~-------+--~-----,

110

UNI TATE CENTRALA

1
Pentru a nu complica inutil metode de semnalizare sonoră , deschidere este un tren de impul-
schema, la apelarea unui post s-a oscilatoare locale, comanda unui suri provenit de la telefonul apelat
utilizat un buzer piezoelectric releu prin contactele căruia să se prin apăsarea tastei 9 sau O.
suplimentar, alimentat În curent conecteze o sonerie la tensiune Montajul (figurile 1 şi 2) este
alternativă etc. alimentat cu energie electrică cu
continuu (maximum 6V, cu un preţ

TEHNIUM decembrie 2002 15


----~-----CONSTRUCTII ÎN GOSPODĂRIE----------

tensiuni nepericuloase, maximum plementare . Amplificarea se impulsuri este corect, la ieşirea


+30V, Iedul (verde) aprins semnali- reglează din rezistorul R12. numărătorului apare un salt pozi-
zând că instalaţia este sub tensi- Tranzistoarele 02 şi 03 tiv de tensiune care declanşează
' une şi funcţionează . Difuzorul şi (BC1 09C), În montaj darlington cu monostabilul de acţionare a elec-
microfonul fiind montate pe acelaşi sarcină postul distant, preiau sem- tromagnetului (em) . Comanda
panou , există posibilitatea să nalul din linie şi transmit semnalul locală de deschidere prin butonul
apară oscilaţii ; de aceea trebuie ca de la microfon postului apelat. BD, cât şi cea provenită de la
microfonul să fie bine izolat fonic. Pentru acţionarea electromag- monostabil sunt date prin diodele
Amplificatorul de microfon este netului de deschidere, trenul de D3, D4 şi C12 . Condensatorul
realizat cu un tranzistor 01 impulsuri (minimum 7) de la un C12 a fost introdus În circuit pen-

U2 lM7l1:Z +~

:~L- ________________ __ ~ ~~

.1
OI DIODE

., ., 11:12 47t

41"
'" ."
,'"
1 Q1 C4
1C101C 1W

R' 11:10
~7 4~

2
(BC109C) În montaj emitor post distant este preluat prin tru a preveni distrugerea electro-
comun, cu punct de funcţionare dioda optocuplorului montată În magnetului În cazul că butonul BD
foarte stabil. Montajul poate ali- serie cu linia L. Aceste impulsuri se blochează.
menta şi microfoane polarizate sunt integrate, cu un monostabil În figurile 3 a şi b sunt prezen-
(R2, R3, C5) . de tip MMC 4098 care asigură tate cablajul imprimat (sc. 1:1,
Ca amplificator audio s-au uti- resetul numărătorului şi numărate vedere prin transparenţă dinspre
lizat un amplificator operaţional cu un numărător În inel de tip componente) şi planul de
iJ.A741 şi două tranzistoare com- MMC 4017. Dacă numărul de implantare.

16 TEHNIUM decembrie 2002


----------CONSTRUCŢII ÎN GOSPODĂRIE----------

3a r "' I I

..

1~" ~ţ~-
~~
"'r
'lt
..

I ID R
CONOMIC Student Ion PISCATI

Pornind de la o recomandare din- Deşi acest montaj simplu a răceşte radiatorul frigiderului într-un
tr-un număr mai vechi al revistei îmbunătăţit condiţiile de funcţionare a timp mult mai scurt decât perioada de
"Tehnium", am realizat o automatizare frigiderului (,,Arctic"), a trebuit totuşi să funcţionare a compresorului acestuia;
care îmbunătăţeşte semnificativ ran- îl perfecţionez, datorită faptului că în tot acest timp, ventilatorul
damentul oricărui tip de frigider. prezenta două deficienţe, şi anume: funcţionează şi consumă inutil.
Autorul recomandării afirmă că - supraîncarcă contactele releului Pentru a înlătura aceste două defi-
randamentul unui frigider se îmbu- termic al frigiderului, contacte care şi cienţe, am realizat un montaj (figura
nătăţeşte dacă se leagă în paralel cu aşa sunt destul de sensibile şi 1) care se bazează pe un alt principiu,
motorul electric al compresorului scumpe; dacă în motorul ventilatorului şi anume utilizarea unui regulator de
acestuia un mic ventilator. Acest venti- exterior apare un scurtcircuit, aceste temperatură. Senzorul acestui regula-
lator exterior are rolul de a răci radia- contacte se defectează şi de regulă ,
tor de temperatură (TH din figura 1)
torul frigiderului, prin vehicularea mai întregul releu termic trebuie înlocuit. O
este un termistor de 500 il la 2S o C.
intensă a aerului din jurul acestuia. asemenea lucrare implică cheltuieli
in vara anului 2000 am realizat un destul de mari şi ieşirea din funcţiune Acest termistor se lipeşte cu răşină
astfel de montaj, utilizând motoventila- a frigiderului pe o perioadă ce poate adezivă (de exemplu, Poxipol) de
torul electric al unui calculator deza- dura câteva zile; partea superioară a radiatorului
fectat. - ventilatorul exterior funcţ i ona frigiderului, având grijă ca terminalele
Motorul electric al ventilatorului toată perioada cât motocompresorul acestuia şi fierele de legătură să fie
respectiv este asincron, monofazat şi frigiderului era pus sub tens iune. bine izolate între ele şi faţă de orice
lucrează la tensiunea de reţea de 220 Acest lucru nu este necesar, masă metalică. Firele de legătură pot
VC.a. deoarece electroventilatorul exterior avea lungimi de până la 1,5 m.

TEHNIUM decembrie 2002 17


---------CONSTRUCŢII ÎN GOSPODĂRIE---------

Lista de piese
R3 C2 D2 +24 V
Rl ~ 510 O
R2 ~ 1 k.n
R3 ~ 1 k.n
R4 ~ 4,7 k.n
R5 ~ 47 k.n
R6 ~ 2,2 k.n
R7 ~ 1 k.n
R8 ~ 3,5 k.n
R9 ~ 5,6 k.n
Rl0~ 5,6 kO
01 ; 02~ 1N4004
Tl ; T2~ BC 171 B
T3~ BO 140
Cl~ 470llF
C2~ 1000llF
REL~ RI-13

Funcţionarea regulatorulu i de
temperatură este următoarea: când
temperatura radiatorului frigiderului
(fig. 2) creşte şi atinge valoarea limi-
tă prescrisă, termistorul comandă
pornirea motorului electric M al ven-
tilatorului V ataşat. Ca urmare, tem-
peratura radiatorului scade până În Regulator de
momentul când ajunge la valoarea
minimă de reglaj . In acel moment,
ventilatorul V se opreşte şi din nou temperatură
temperatura radiatorului frigiderului
Începe să crească , datorifă func-
ţionării electrocompresorului acestu-
Ia. Se atinge iar limita superioară ,
ventilatorul V intră În funcţiune şi
ciclul se repetă.
Eu am reglat montajul astfel
Încât temperatura medie a radia- RADIATORUL FRIGIDERULUI.
torului frigiderului să fie de cca
35°C. Am ales un releu regulator de
temperatură şi senzorur acestuia
(TH) astfel Încât histerezisul să fie
de ± 1,5°C (poate fi chiar mai mare),
astfel Încât ventilatorul să nu fie
cuplat şi decuplat prea des de la
reţea . Pentru cei care doresc un his- 2
Lista de piese

Tl ; T2 ~ BC 173 C; BC 109C
sau echiv.
T3 ~ se 1718; 8C 1078 sau echiv.
01 ; 02 ~ lN 4001 -lN 4007
RTHl ~ 51011/ 25°C
R2; R6; R12 ; ~ 2,5 k.n (semi- R1tll
reglabili liniari)
Cl ; C2; C3 ~ 470 -1000 IlF/40V
R3; R9 ~ 120 O
R4;R5 ~ 5100
A HD-+C ~220

R7; R16 ~ 1 k.n


R8 ~ 220 - 330 O R2
Rl0 ~ 20 - 270
Rll ~ 510 O (potenţiornetru liniar)
REL ~ RI-13/24 Vc.c.

18 TEHNIUM decembrie 2002


----------CONSTRUCŢII ÎN GOSPODĂRIE----------

Lista de piese
R3 C2 D2 +24 V
R1 ~ 510 O
R2 ~ 1 k.n
R3~ 1 k.n
R4 ~ 4,7 k.n
R5 ~ 47 kO
R6 ~ 2,2 k.n
R7 ~ 1 kO
R8 ~ 3,5 k.n
R9 ~ 5,6 kO
R10 ~ 5,6 k.n
R11 ~ 220 O
R12 ~ 10 kO
R13 ~ 100 k.n
D1; D2 ~ 1N4004
T1; T2 ~ BC 171 B
T3 ~ BD140
C1; C3 ~ 470 ~F
C2 ~ 1000 ~F
REL~ RI-13

4 REL 1 ~ REED 24V


CND~ Contract normal deschis
CNI ~ Contact normal închis

5 D1
C2

D~--~--------~

R3
A H==H-C -220

Lista de piese terezis mai mic, dar în acest caz ven- dintr-un miniventilator de masă. Nu
tilatorul ataşat va fi conectat şi sunt necesare ventilatoare puternice;
T1 ; T2 ~ BC173C; BC 109C sau deconectat mai des de la retea, pro- este suficient un ventilator cu motor de
echiv. pun montajul din figura 3. In acest cât iva waţi, de la un pickup sau mall:
caz, cu două termlstoare înseriateJ ne\ofon. Important este ca acesta sa
T3 ~ BC 171 B; BC 107B sau echiv. abaterea de la temperatura prescrisa facă zgomot cât mai mic.
T4 ~ 2N 1613; 2N 1711 ; BD 139 va fi de maximum ± 0,3°C. Atât la Realizând un astfel de montaj, uti-
etc. montajul din figura 1, cât ş i la cel din lizatorul va rămâne surprins de bunele
D1 ; D2; D3 ~ 1N 4001 - 1N 4007 figura 3, releul Rei este de tipul RI- rezultate obţinute, în condiţiile unei
RTH1 ~ 510 0125° C 13/24 Vc.C. Acestui releu i-am slăbit funcţionări normale a frigiderului. Nu
R2; R6; R12 ~ 2,5 k.n (semi- (în limite rezonabile) arcul de readu- se vor utiliza pentru ventilatorul ataşat
reglabili liniari) cere a armăturii mobile, astfel încât motoare cu colector (universale) ,
C1 ; C2; C3 ~ 470 -1000 W/40V anclanşarea şi declanşarea acesteia deoarece acestea se uzează repede.
să se facă ferm. Cu acest tip de releu, Este bine ca elicea să fie înconjurată
C4 ~ 470 ~F/40V ani de zile nu vor apărea probleme; cu un inel metalic sau unul din plastic,
R3; R9 ~ 1200 sigur că se poate folosi orice alt releu pentru ca jetui de aer să fie dinJat.
R4; R5 ~ 5100 asemănător. De două ori pe an se vor unge
R7; R16 ~ 1k.n Pentru a se elimina vibraţiile con- corespunzător lagărele motorului
R8~ 220-3300 tractelor releului REL (în timpul electnc al ventilatorului ataşat.
R10 ~ 20-27 n regimurilor tranzitorii), schemele din De precizat că aparatul lermoregu-
R11 ~ 5100 (potenţiometru liniar) figurile 1 şi 3 pot fi perlecţionate. Un lator va trebui reglat astfel încât tem-
R13 ~ 330-3900
exemplu este dat în figunle 4 şi 5. peratura radiatorului frigiderului să fie
Electroventilatorul poateli realizat şi în cu 2-5°C mai mare decat temperatura
R14~ 10-15k.n
regie proprie, dintr-un motor asincron mediului ambiant; altfel, ventilatorul va
R15 ~ 100 k.n (semireglabilliniar) de pickup şi o elice de jucărie, sau funcţiona continuu.

TEHNIUM decembrie 2002 19


----------CONSTRUCŢII ÎN GOSP0DĂRIE----------

În multe aplicaţii practice este prin rezistenţa R2. Dacă prin con-
nevoie ca motoarelor electrice să li
se regleze turaţia În limite largi.
Dacă şi momentul motor este cât
VARIATOR densatorul C1 se extrage (constant)
un curent 11, Încărcarea lui va fi
Întârziată, iar descărcarea accele-
rată . În acest mod, factorul de
mai constant, indiferent de turaţie,
va fi cât mai bine. de umplere devine reglabil, frecvenţa
Schema electrică (fig. 1) realiza-
tă cu ajutorul unui circuit integrat
~E555 sau echivalent permite
reglarea continuă a turaţiei unui
TURATIE
,
de oscilaţie rămânând constantă.
Curentul mediu prin tranzistorul
T, şi În consecinţă prin motorul M, va
avea şi el o variaţie a intensităţii de
motor electric cu colector şi magneţi
permanenţi În circuitul de excitaţie,
pentru motoarele la o valoare minimă (când practic
rotorul motorului M nu se Învârteşte)
Între zero şi valoarea maximă supor-
tată de motor. de curent continuu şi o valoare maximă. Pentru valorile
din schema electronică prezentată
Puterea maximă a motorului Prof. dr. ing. Sorin PISCATI În figura 1, atunci când factorul de
comandat cu această schemă este

+u

02 M

4 8
7 R3 T
Ir--p.-!E-'-S-S-S---' 3

6 2 1 5

CI C2
OV

1 U -+ 5 - 15 Vcc.

de cca 50 W, dacă se utilizează pen- umplere are valoarea minimă, dura-


Lista de piese
tru T1 un tranzistor 2N3055 cu radi- ta impulsului la ieşirea 3 a integratu-
ator adecvat. lui ~E555 este de 5,5 ori mai scurtă
R1 - 4,7 kQ decât durata pauzei. Pentru o anu-
Reglajul turaţiei se face prin vari-
R2 - 47 kQ mită valoare a rezistenţei potenţio­
aţia factorului de umplere, frecvenţa
semnalului rămânând practic con- R3 - 47 ...200Q metrului P, factorul de umplere
stantă. Oscilatorul din figura 1, În P - 100 kQ (liniar) atinge valoarea maximă. Depăşind
componenţa căruia intră circuitul T - 2N3055 această valoare, oscilaţia se Între-
integrat ~E555, este realizat după D1- 1N4148 rupe deoarece tensiunea pe con-
schema clasică În care conden- D2 - 1N4004 densatorul C1 nu mai poate atinge
satorul C1 se Încarcă prin rezistenţa C1 - 1000 nF pragul de sus al comparatorului din
R1, P şi dioda D1 şi se descarcă C2 - 10 nF circuitul integrat ~E555.

20 TEHNIUM decembrie 2002


----------CONSTRUCŢII ÎN GOSPODĂRIE----------

Tensiunea de ieşire la pinul 3 al


integratului rămâne tot timpul în 1 +u
(valoarea pozitivă maximă) . În acest +
caz, curentul care trece prin tranzis-
torul T, şi în consecinţă prin motorul
M, are valoarea maximă ; turaţia şi
momentul (deci puterea) au şi ele p
valoarea maximă.
Tranzistorul T va fi montat pe un

~Q
radiator termic adecvat. Dacă este 7
necesar să se comande motoare cu
puteri mai mari , se vor utiliza I PE - tJlHJ
tranzistoare finale mai puternice,
dar curentul prin ieşirea 3 a circuitu-
lui integrat ~ESSS nu trebuie să [---'----IL.,.6_2_-,-1__5,...-J
depăşească valoarea maximă de
200 mA. C1...L
Montajul electronic prezentat în
figura 1 permite numai reglarea OV
turaţiei motorului electric. În multe
cazuri, este suficient, dar sunt situ-
aţii când trebuie menţinut constant
momentul dezvoltat de motor,
2
indiferent de valoarea turaţiei
reglate ; este cazul unui ministrung
antrenat de un motor cu colector şi Lista de piese 01 -1N4148
02 -1N4004
magneţi permanenţi. Pentru o astfel
R1 - 4,7 k.n C1 ; C4 - 100 nF
de aplicaţie se pretează instalaţia R2 - 47 k.n C2-10nF
electronică prezentată în figura 2. R3 - 180 ...680 n C3 - 1000 ~F/40V
Schema a fost dezvoltată din prece- P - 100 k.n (liniar) R4 -1S0 n
denta, căreia i s-au adus urmă­ P1 - 10 kn RS -1kn
toarele îmbunătăţiri: T2-B0139 R6 - S60 n
- alimentarea integratului ~ESSS T3- 2N30SS OZ- PL16V (10 ... 16V)
se face cu o tensiune stabilizată de
către montajul realizat în jurul
tranzistorului T1; Se va vedea în prealabil care generator este indicat un motor de
- între ieşirea circuitului integrat este turaţia maximă a acestui moto- casetofon (motor în perfectă stare)
~ESSS şi tranzistorul final T3 s-a raş ; dacă turaţia sa maximă este care funcţionează la 6 V sau 12
intercalat etajul preamplificator T2 , inferioară celei a motorului M, atunci Vc .c. Cu potenţiometrul P se
echipat cu tranzistorul de putere între acestea se va introduce un reglează turaţia.
medie B0139 sau B0237.
În funcţie de tranzistorul final T3,
puterea motorului electric M poate TR PR Cf
ajunge la 1,S kW, iar tensiunea de
alimentare la 80-100 Vc.c. În acest
caz, dioda Zenner se va alege la o 220 V +Ua
valoare potriv ită , astfel încât tensi-
unea la bornele 4 şi 8 ale integratu-
lui ~ESSS să nu depăşească 18
Vc.c.; +
- etajul oscilator a fost echipat cu
grupul TG , P ş i C3.
Tahogeneratorul TG este un
motoraş de jucărie (Mabuchi,
3 1
Johnston etc.) antrenat direct sau TR - transformator de reţea;
se decât cea maxim absorbită de
printr-o cureluşă de casetofon de dimensionează după puterea motorul M
către motorul electric principal M. motorului M PR - punte redresoare -
Având statorul cu magneţi perma- Puterea transf. TR trebuie să aceeaşi condiţie ca pentru TR
nenţi , acest tahogenerator va debita fie cu minimum SO% mai mare Cf - minimum 1000 ~F
la bornele sale o tensiune continuă
direct proporţională cu turaţia reductor de turaţie cu roţi şi curea de Ambele scheme electronice (din
rotorului său . magnetofon sau casetofon . Ca taho- fig.1 şi fig. 2) se alimentează din

TEHNIUM decembrie 2002 21


----------CONSTRUCŢII ÎN GOSPODĂRIE----------

acumulatori sau prin intermediul Lista de piese ~F/40Vc.c. sau mai mare.
unui alimentator adecvat. Schema Pentru aplicaţii mai pretenţioase ,
electrică a unui astfel de alimentator R1 - 4,7 kn de mare precizie, În ceea ce
este prezentată În figura 3. Puterea R3 - 180 ..... 680 il priveşte turaţia şi cuplul motor, se
transformatorului de reţea TR, tensi- R4 - 39 ... 330 il poate utiliza schema din figura 4.
R5 -1kn
unea Us din secundarul acestuia şi R6 - 560 il După cum se vede, Între intrarea cir-
puterea punţii redresoare PR se R7-1kn cuitului integrat ~E555 şi tachoge-
aleg În funcţie de puterea maximă R8 - 27 kn neratorul TG a fost intercalat un cir-
pe care trebuie să o debiteze R9 - 10 kil cuit PID, realizat cu integratul ~A
motorul electric M. T - 2N3055 741 . Prescrierea turaţiei se rea-
Condensatorul electrolitic de fil- T1 - BD 139 lizează cu potenţiometrul liniar P.
traj Cf va avea şi el valori ale capa- P1 ; P2;P3-10kn Circuitul RC intercalat Între pinii 2 şi
cităţii cuprinse Între 1000 ~F şi P - 100 kn 6 ai amplificatorului operaţional
10000 ~F, În funcţie de puterea C1; C4; C5 - 100 nF ~A741 permite o funcţionare nezgo-
C2 - 10nF
motorului M. Cu cât puterea motoru- motoasă a motorului M.
C3 - 1000 ~F
lui este mai mare, cu atât şi capaci- DZ - PL16V (10 ... 16V) Valoarea tensiunii de alimentare
tatea lui Cf va fi mai mare. Pentru o a etajului final şi a motorului M se
putere a motorului M de 50-60W, Toate potenţiometrele vor fi alege În funcţie de caracteristicile
acest condensator va fi de 1000 liniare. electrice ale acestuia din urmă.

R4
+u

DZ D2 M

7 R3 TI T
3

6 2 l 5 R6

CI
OV
C4 !?8 PI
.l+15V=:{S ~ -15V
'*'

22 TEHNIUM decembrie 2002


-----------TEHNICĂ MODERNĂ - - - - - - - - - - -

Cornel ŞTEFĂNESCU

-CD-AOM
În articolul de faţă vă propun utilizarea unei unităţi
CDROM disponibilă (reparată , primită de la un prieten,
sch i mbată În calculator cu o unitate performantă din
noua generaţie etc.) pentru redarea discurilor digitale
audio În afara calculatorului, deci fără a utiliza i nterfaţa
acestuia.
CD-PLAYER
Pentru funcţionare este necesară o sursă de ali-
mentare cu două tensiuni , +SV/0,6A şi + 12V/0,12A, care
printr-un conector mamă cu patru pini se cuplează la
mufa tată din spatele unităţii CDROM . Conectorul de
legătură cu sursa este recuperat dintr-un calculator şi este introdus În interiorul unităţi i CDROM, se apasă
are firul de culoare roşie conectat la +SV, două fi re de butonul play şi se reglează volumul dorit din
culoare neagră (pe mijloc) conectate la masă şi un fir potenţiometrul de pe panoul frontal. Pentru a trece ma-
galben conectat la + 12V. nual la altă melodie se apasă pe butonul play, la fiecare
Semnalul aud io de i eşire se poate prelua atât din ap1lsare se trece automat la melodia următoare .
partea frontală , printr-un jack stereo, cât şi din spate, In figura 2 sunt prezentate conectorul tată de ali-
prin conectorul cu patru pini şi cablul de legătură cu mentare din' spatele unităţii CDROM şi semnificaţia
placa audio. Nivelul .de semnal din partea frontală se pinilor circuitului integrat TDA 2009. Acest circuit este un
reglează din potenţiometrul aflat lângă jack (figura 1). amplificator audio de putere cu performanţe ridicate,
Tot pe panoul frontal -există un LED care indică necesitând un număr redus de componente externe,
funcţionarea unităţii CDROM ş i două butoane pentru tensiunea maximă de alimentare este +28V şi curentul
comanda de play/schimbare pistă şi eject!retract. În sarcină de maximum 3,SA.

Buton
Buton EJECT / RETRACT
PI.AY I SCHIMBARE PISTA

1
Semnalul audio stereo poate fi cuplat la intrarea unei Sursa de alimentare este realizată cu două circuite
cO'11bine audio sau la un amplificator audio de putere. integrate cunoscute, LM 7812 şi LM 780S (În capsu l ă
In continuare se prezintă o schemă de amplificator T03), stabilizatoare de tensiune pozitivă , alimentate
audio realizat cu circuitul integrat TDA 2009 . Montajul dintr-o singură tensiune. Pentru a micşora puterea disi-
propus poate fi utilizat staţ ionar sau pe un autoturism. pată de regulatorul de +SV s-a introdus o rez i stenţă cu
După cuplarea tensiunilor de alimentare a difuzoarelor valoarea de 10-12 ohmi/5-7W În serie cu acesta. Sunt
şi a jackului se apasă butonul eject, se aşază discul necesare radiatoare adecvate atât pentru stabilizatoare,
audio digital, se apasă din nou butonul eject şi discul cât ş i pentru amplificatorul audio.

TEHNIUM decembrie 2002 23


-----------TEHNICĂ MODERNĂ - - - - - - - - - - -

Nr. TDA 2009


pin

1 Intrare neinversoare
amplificatorul 1

2 Intrar inversoare
n
ampli icatorul 1

3 SVRR eliminare riplu

4 Intrare inversoare
amplificatorul 2

5 Intrare neinversoare
amplificatorul 2

6 GND masă alimentare

7 N.e . (neconectat)

8 Ieşire amplificator 2

9 +V (alimentare tensiune)

10 Ieşire amplificator 1

2 11 N.e . (neconectat)

"i C

"'."
.,
"
" '''''''
.~ 1, ""
• ( 10

"",-
" ,""'"
r. J ;1 :uF .,
'.'"
RO

" .~

h
C7 IO(kAI'

,-
" .,
'~5w
•.,

~O.O'.JAC" "" '0


n.q tll
••

. "0
'''''''
3
24 TEHNIUM decembrie 2002
------------TEHNICĂ MODERNĂ------------

În figura 3 este prezentată schema electronică a imprimat şi planul de implantare a componentelor elec-
montajului, iar În figurile 4a ~i b se prezintă cablajul tronice.

'Dfl7009
2

~I
4a

TDA200~

2 • J • • • 10 " "
,. • • • .'
1-
.' CJ -1
CJ
~
"
'g
• •
888 G
O OO Du
L:3

'" "
eli

O~O[:]D
lM7B 12 tU tU CH

U'7BO~
• '"
o
• • • 1- " -1 • •

4b
r:Jr:Jt:J r:Jr:J r:J
i nl gnd inR .. v GND
d; d; r:J
.;v~~ r:J. v •
TEHNIUM decembrie 2002 25
------------------------------TV------------------------------

D
eşi fenomenul televiziunii prin cablu -CATV- a această soluţie deoarece:
atins proporţii de masă, există Încă mulţi tele- a) la fiecare pornire se alimentează şi circuitul de
spectatori care, din diferite motive, nu doresc să demagnetizare a tubului cinescop;
se "cableze". Pentru aceştia, programele emise de b) se evită funcţionarea inutilă şi fără sarcina princi-
Televiziunea Română (TVR 1, respectiv TVR 2) şi de pală a chopperului TVC - cazul Întreruperii alimentării cu
alte televiziuni cu acoperire (cvasi) naţională, ca Antena tensiune a etajului final de linii.
1, Tele 7 abc, PRO TV sau mai restrânsă (locală) şi
recepţionabile prin antena individuală sau colectivă sunt
suficiente. Rezultă că o Telecomandă ( prescurtată În DIN MOTIVE EVIDENTE NU RECOMAND
rândurile următoare prin iniţialele Tc) <;cu 8 programe "ÎNCHIDEREA TVC DIN Tc ŞI LĂSAREA LUI ÎN
este ideală pentru aceste persoane. In plus, preţul STAND·BY" PENTRU PERIOADE MARI DE TIMp·
modernizării Televizorului Color (TVC) este redus la INCLUSIV PESTE NOAPTE.
mai puţin de o treime faţă de una cu 55 sau 90 de pro-

MONTAREA UNEI TELECOMENZI


cu 8 PROGRAME
ÎN TELEVIZOARELE COLOR ROMÂNESTI
SAU STRĂINE ' Ing. Florentin Octavian STĂNESCU

grame. Evident, Tc se poate instala şi pentru mai puţine REGLAJELE AUDIO·VIDEO


programe, dacă În zonă nu sunt recepţionate 8 posturi.
Această Tc se găseşte În magazinele de specialitate Firele de reglaj se conectează În paralel pe cursoa-
sub forma unui kit compus din 3 blocuri funcţionale, rele potenţiometrelor respective. Această soluţie - deşi
Emiţătorul (E), Receptorul (R) şi Unitatea de Comandă aparent ilogică - s-a impus În practică deoarece unii din
(UC), a căror adaptare se realizează relativ uşor de beneficiarii montării acestui tip de Tc - cu o vârstă
către oricine a studiat şi Înţeles schema şi funcţionarea respectabilă - rătăcesc În mod repetat E şi doresc să
TVC-ului În care se va monta, cât şi a Tc. poată efectua reglajele şi de la panoul aparatului , la fel
ca Înainte de montarea ei. Este evident că tensiunile
furnizate de UC nu vor putea depăşi nivelurile impuse
FUNCŢIONAREA Tc de poziţia cursorului potenţiometrului respectiv. Cum
nimeni nu solicită În mod normal TVC-ul la maxim,
După cum se vede din figura 1, la apăsarea soluţia unui reglaj În sensul micşorării şi revenirii la o
oricăruia dintre butoanele E, circuitul integrat specializat valoare - considerată de fiecare utilizator În parte - opti-
KP 1506 XJI 1 generează la pinul 5 un tren de impulsuri mă s-a dovedit extrem de practică .
care corespund butonului selectat. Frecvenţa acestora Este evident că cei nemulţumiţi pot Întrerupe firele
este stabilită de reţeaua RC (33 k.n+ 10 kO, respectiv respective cuplând În locul lor cele corespunzătoare din
200 pF), aflată Între pinii 2, 3 şi respectiv 4. Aceste UC. Astfel reglajele se vor face numai din Tc.
impulsuri sunt amplificate de tranzistoarele KT 315,
respectiv KT 972,care au ca sarcină o diodă emiţătoare
În infraroşu, A 11 156. Reglajul audio
Receptorul (R) Tc captează semnalul emis cu aju-
torul fotodiodei <DLl 10 1. După amplificarea cu 4 tranzis- Semnalele de comandă pentru reglajul volumului şi
toare KT 315 D, prin pinul 5 al conectorului şi grupul Isau blocarea sunetului - MUTING·ul folosit atunci când
RC (10 k.n şi O, 1~F), semnalul ajunge În pinul 16 al sună telefonul În mijlocul unui film - este generat la pinul
microprocesorului (~P) KP 1506 X11 2. Acesta 5 al ~P şi transmis prin rezistenţa serie de 39 k.n grupu-
funcţionează având ca bază de timp internă un oscilator lui RC paralel (22 k.n cu O,1~F) . Apoi este aplicat etaju-
cu cuarţ de 4 MHz conectat Între pinul 23 şi +Vcc. lui de Reglaj Electronic al Volumului (REV) din TVC, În
Confirmarea recepţionării şi executării comenzilor care se montează conectorul 6025, pinul pentru TVC
transmise se face de catre LED-ul AJl 307 cu emisie În Cromatic şi respectiv modulul A 1. 3, conectorul XI ,
spectrul vizibil (culoarea roşie). montat În aceeaşi car- pinul 2, În cazul TVC tip Elcrom. Pentru TVC tip Elcrom,
casă cu R, care pâlpâie În ritmul semnalului furnizat de eventualele ajustări se fac din semireglabilul R7
~P la pinul 17 şi amplificat de două tranzistoare KT 315 (6,8 kO).
D. Acest LED este montat Între pinii 3 şi respectiv Pentru TVC de generaţie mai veche - Telecolor
6 ai R. 3006(7), fără REV, este necesară instalarea acestei
Tot ~P generează la pinul 14 semnalul de STAND· facilităţi conform celor enumerate mai jos -vezi [1] .
BY, care este amplificat de tranzistorul KT 315 D ce Semnalul AF demodulat În circuitul CI 101 A 220 D
acţionează releul de alimentare a TVC-ului. Am ales [echivalentul lui TDA 120] este disponibil la pinul 8 al

26 TEHNIUM decembrie 2002


-t
m
J:

c
Z

3:
IJ
c.
/D + "'
n
/D

.;'3
CI" ...
....
o
o
....

MHuI,...........rftftTY
31 -19

KTI12

I Gar;a:M ,..
I , ,tk

<!
I~it". KT li

"..
lOt

..~ I ~ ""15 -"'-


4. ,Ţ
'21<

~
IC""
*" . ~
Lj: r-
... ,...................,
(-1. ,,. 2'2CJII!

l' ,11<
..., ..l..

1k 4:Ju
,al<
'" Q4.A UH,

Pr.a.plificator IR

~
~
---o-Y.
...wI;.. .. _'1~

1\)
-....1
------------------------------TV------------------------------

2 18

MODUL SUNET ---------- ----1


I
I 100900-60.00 li
1
~
T
T 1
___ "'...' ____ I
...!~
"il
___ I1 ± ±+ I
Jl

;----- - 1 ~ "
4 I CI01 -H---j_~
1 LI)
]ţ '
I -'--
I " A220D

t
I
• 1 >- !
,.L
== I
I~
• 1~
1
1
1 1
I 1
!
I

"
4K7
1
1
1
1
1
1 p2k cu
=!=' 0.1 u ==C12
47.
1
• I ~ 1
I~ I
1
• 1~

I "*
I
I ...1.
II

1
1
I

1----~
",.* -P'

10 2~

k"""'" ae unesc
Piou:1 R1726 ~
din UC
~
~~7 "immp
R1725
I~ ... ~

integratului. De aici, prin condensatorul C 11 (0,1I!F) Se observă că reglajul (reglajele) de ton nu poate (pot)
ajunge la pinul10 al modulului şi printr-un cablu ecranat fi telecomandat(e), dar nici unul din beneficiarii montării
este introdus În punctul "cald" al potenţiometrului de ton Te nu mi-a reproşat acest "defect". Practic acesta este
R 1726 (10 kQ liniar) . Cursorul acestuia "i ntră" În extrem de rar folosit, mulţi posesori de TVC neştiind de
extremitatea potenţiometrului de volum R 1725 (100 kQ existenţa lui, iar restul folosindu-I extrem de rar.
logaritmic). De pe acest cursor se culege semnalul care Este posibil să nu se poată obţine o plajă integrală de
atacă pinul 24 al modulului pentru amplificarea finală - variaţie Între minim 7 maxim de amplificare, respectiv o
vezi figura 2. gamă 072,5 V, dar acest lucru nu este neapărat necesar.
După cum rezultă din cele de mai sus, volumul este Un domeniu de reglaj de +/-0,25 V În jurul valorii de
controlat prin variaţia nivelului semnalului de audio + 1,5V asigură un nivel suficient de scăzut al sunetului
(Reglaj În semnal). Dar UC livrează o tensiune conti- respectiv un maxim acceptabil pentru o audiţie normală
nuă variabilă În funcţie de factorul de umplere al impul- Într-o cameră. Dacă rezultatele nu sunt cele aşteptate
surilor furnizate de IlP. Pentru a putea regla intensitatea (se doreşte muzică şi pentru vecini) se poate modifi-
aud iţ iei folosim facilitatea de Reglaj În tensiune exis- ca rezistenta de 4,7 kQ cât şi /sau semireglabilul şi relua
tentă În CI 101 şi care nu este utilizată În schema tatonarea.
iniţială.
Pentru aceasta se Întrerupe calea de semnal prin
potenţiometrul de volum, semnalul din cursorul Reglajele video
potenţiometrului de ton fiind introdus direct Jn intrarea
amplificatorului audio (pinul 24 al modulului). Intre pinii 4 La pinii 2, 3 şi respectiv 4 IlP furnizează semnale cu
şi, respectiv, 5 ai CI101 se montează o rezistenţă de 4,7 frevenţă fixă şifactor de umplere variabil, care sunt inte-
knJO,25W, iar Între pinul 5 şi masă se conectează un grate de celulele RC (10 kQ, 0, 1IlF). Tensiunea continuă
semireglabil de 22 kQ. Firul de comandă al volumului din rezultată este aplicată În baza tranzistoarelor care con-
Uc este lipit la pinul 5 al CI. Dacă reglajul este Însoţit de trolează, În colectorul lor, parametrii semnalului video
un brum deranjant datorită nefiltrării corespunzătoare a (Iuminozitatea - la pinul 5, contrastul - la pinul 3 şi
impulsurilor de comandă, se măreşte capacitatea con- respectiv saturaţia - pinul 4 al UC).
densatorului existept pe placa UC - Între pinul 1 şi masă
- cu 0,171 IlF/16V. In cazul În care rezultatele nu sunt pe
măsura aşteptărilor se mai adaugă un alt condensator SELECŢIA PROGRAMELOR
de filtraj - În aceeaşi gamă de valori - Între pinul 5 al CI
101 şi masă. O mărire exagerată a acestora determină Comutarea programelor din E se face fie prin
o inerţie deranjantă În efectuarea comenzilor. apăsarea directă a tastei numerice corespunzătoare, fie

28 TEHNIUM decembrie 2002


------------------------------TV------------------------------
al aspiratoarelor de praf este obligatorie păstrarea R
PINUL ADRESAT PROGRAM ' in ecranul metalic in care a fost livrat.
RESET C B A SELECTAT La acţionări repetate ale butonului de STAND-BY la
intervale de timp scurte, ca o protecţie la joaca copiilor,
O O O O 1 datorită soft-ului implementat În IlP UC, televizorul se
blochează În starea nealimentat şi nu mai iese din
O O O 1 2 această stare mai repede de 2 minute indiferent de
O O 1 O 3 acţionările -disperate- ale E. LED-ul roşu din R rămâne
aprins În permanenţă semnalizând regimu l de protecţie.
O O 1 1 4 Unii beneficiari ai instalării Tc au dorit o confirmare a
O 1 O O 5 apăsării butoane lor E. Aceasta se realizează extrem de
O 1 O 1 6 simplu montând În paralel cu LED-ul em i ţător În
infraroşu un LED cu radiaţia În spectrul vizibil - de orice
O 1 1 O 7 culoare - care va clipi semnalizând emisia. Eventual se
O 1 1 1 8 va micşora şi rezistenţa de limitare corespunzătoare.
Dacă apar fenomene de acţionare necomandată a E
1 X X X NICIUNUL se verifică ş i Înlocuieşte condensatorul de filtraj de pe
placă ( 2201lF/ 16V ), a cărui capacitatea a scăzut sen-
sibil.
Recomand amplasarea unei folii de plastic transpa-
CONVENŢII LOGICE: rente de culoare roşie În faţa găurii practicate În masca
TVC unde a fost montat R.
"1 "= NIVEL LOGIC " SUS" (HIGH) UC se fixează cu holzşuruburi de carcasa de lemn
cât mai departe de tubul cinescop, pentru minimizarea
"0"= NIVEL LOGIC "JOS" (LOW) radiaţiilor parazite ale transformatorului de alimentare
propriu.
"X"= INDIFERENT DE NIVELUL LOGIC APLICAT Primul exemplar al Tc cu 8 programe a fost montat
(DON'T CARE) Într-un TVC Elcrom În august 1994 şi funcţionează
impecabil şi În prezent. Singurele intervenţii necesare În
tot acest interval au constat În:
prin tasta P + - funcţia ZAPP - care determină avansul -schimbarea baterii lor E (Ia aproximativ 2 ani, În
cu câte un program (de ex: 6, 7, 8, 1, 2 etc.) În scopul funcţie de "gradul de butonare" şi de calitatea lor) ;
unei baleieri mai rapide a programelor recepţionate. - spălarea E - după ce o ceaşcă de ceai a fost văr­
IlP generează la pinii 8, 9 şi respectiv 10 echivalen- sată peste el.
tul BCD al tastei apăsate . Decodarea se face cu ajutorul Tranzistoarele KT 315 E (KT 972) pot fi Înlocuite
circuitului 561 KIT 2- MUXlDMUX analogic (echivalen- cu uzualele BC-uri NPN (107+109,171 + 174 etc.)
tul românesc este cunoscutul MMC 4051), conform respectiv BD-uri NPN din orice serie (135, 235 etc.)
tabelului de adevăr alăturat. respectând . evident ~ e.0laritatea şi dispoziţia pinilor-vezi
fi~ura 1. Dlodele K,[I. 522 sunt echivalente cu orice
Firele de comandă se conectează În bazele tranzis- diodă cu siliciu de uz general (1 N 4001,4148, BA 159,
toarelor din programator. Pentru TVC tip AJI<l>A care 243 etc.). Circuitele integrate KP 1506 XJl l şi KP
au În placa programatorului CI tip K 174 KH 2,firele se 1506 XJl 2 pot fi Înlocuite cu SAA 1250, respectiv SAA
leagă În paralel pe butoanele respective - evident firul 1251.
programului 1 la tasta 1, 2 la 2 ş . a.m . d. O altă aplicaţie interesantă a prezentului kit este
In cazul TVC Cromatic care folosesc În programator cea În care tensiunile de reglaj sunt aplicate unui mon-
CI tip MMP 710 şi respectiv MMP 711 este necesară taj cu circuit integrat dedicat - de ex. TDA 1524 - pen-
conectarea În paralel cu fiecare buton de comandă a tru reglajele audio (volumul rămâne neschimbat,
câte unui tranzistor NPN (orice BC 107+109, 171+174 reglajul de balans este comandat de reglajul de satu-
etc.) care va fi comandat de semnalul din UC. Această raţie , cu reglajul de contrast acţionăm reglajul de joase
adaptare a fost realizată prima dată (şi funcţionează şi etc.).
În prezent În Cromaticul personal) de colegul meu, ing. Tastele numerice vor comanda intrările surselor
Burcea Gabriel, În aprilie 1998. audio - CAS, CD, TUNER etc. - prin comutatoarele elec-
La ieşirea din STAND-BY, IlP forţează plecarea din tronice specializate (de ex. TDA 1029 sau TDA 1029).
programul 1, la fel ca Înainte de instalarea Tc. Autorul acestor rânduri lucrează la un asemenea
Dacă televizorul respectiv nu este prevăzut cu pro- proiect. După definitivarea lui rezultatele vor fi accesibile
gramator electronic - TVC tip Telecolor 3006(7) - este celor interesaţi prin intermediul aceleiaşi publicaţii.
necesară instalarea unuia de Cromatic sau oricare alt tip Doresc tuturor ce vor experimenta prezentul montaj
disponibil - care se găseşte ca piesă de schimb În SUCCES şi a~tept observaţiile şi sugestiile lor pe
magazinele de specialitate. Conectarea acestuia În locul adresa redacţiei.
celui existent este o operaţie extrem de simplă. Practic Mulţumesc şi pe această cale lui Bugner Horia
se Înlocuiesc firele şi se fixează mecanic noul selector Alexandru pentru ajutorul acordat În tehnoredactarea
respectând corespondenţele funcţionale, după studiul acestui material.
comparativ al celor două montaje şi al posibilităţilor de
adaptare mecanică .
Bibliografie
"Telecomanda TV " de ing. Stănescu Florentin
OBSERVAŢII FINALE Octavian În "Tehnium international" nr.5-6/1997
"Circuite integrate liniare. Manual de utilizare", voI. al
Pentru a evita comenzile false provocate de II-lea, de ing. A Vătăşescu şi colectivul, Editura Tehnică ,
paraziţii
electrici ind uşi de motoarele foen-urilor sau 1980

TEHNIUM decembrie 2002 29


-------------------------------TV-------------------------------

Evident, simptomul conducea către blocul de alimenta-


re al televizorului cu sursa sa de comutaţie, a cărui
schemă o reproduc alăturat. Demontând sursa, am
inspectat-o organoleptic, dar la prima vedere nu am con-

cu ... CÂNTEC Y03FGL


statat nimic evident. Cu ajutorul ohmmetrului m-am con-
vins că nici o componentă activă (tranzistoare, diode) nu
este defectă , după cum nici o componentă pasivă (con-
densatoare, rezistoare). Deodată, evrika! In zona de
plantare a transformatorului Tr. 20 cu miez de ferită EE42,
Un vecin din mediul rural mi-a prezentat Într-o zi "otul" observ o tendinţă de carbonizare a substratului circuitului
său cu televizorul color "TELECOLOR 3006" pe care-I are. imprimat, În zona pinilor de implantare a transformatorului
De vreo câteva luni Încoace, Îmi spuse el, la un moment de impulsuri pe circuit. Aici este vorba de rezistenţă de
dat, după punerea În funcţiune, după un timp ecranul se contact, de temperaturi mari, de carbonizare şi ... oxidare,
Întunecă, dar sunetul persistă. Durata de funcţionare mi-am zis! Curăţând cu o pensulă şi nişte acetonă zona
corectă până la apariţia defectulul era absolut aleatoare, contactelor, am observat că În loc ca toate lipiturile să
de la ordinul minutelor la cel al orelor sau al câtorva zile. A arate corect, parte din ele arătau "suspect". Folosind un
dus bietul vecin televizorul la un depanator de profesie decapant puternic (o picătură de acid ortofosforic pentru
(cale de 25 km), i-a explicat acestuia defectul, acesta a fiecare pin), am refăcut cu ajutorul ciocanului de lipit toate
ţinut televizorul conectat la reţea timp de 45 de minute, conexiunile dubioase. Am curăţat cu o pensulă şi acetonă
timp În care a funcţionat ireproşabil! resturile de acid de pe montaj, am montat blocul de ali-
Depanatorul i-a spus că probabil a fost vorba de un mentare la loc şi. .. I-am făcut pe vecin fericit!
contact imperfect, care În urma zdruncinăturilor de pe tim-
Două ore, cât am stat la el, televizorul a funcţionat con-
pul transportului s-a remediat singur. Aduce vecinul televi-
tinuu şi sper s-o facă În continuare mult timp.
zorul acasă, ÎI conectează la reţea, este fericit circa 10
Totuşi, nişte concluzii:
minute, după care ... iar apare defectul! După o "răcire" a
televizorului de cca 20 de minute, la o nouă pornire, tele- - depistarea contactelor imperfecte este dificilă practic,
vizorul funcţiona bine un timp numai de el ştiut, după iar cea a contactelor imperfecte care apar şi dispar aleato-
care ... iar dandanaua. Bietul vecin, Înnebunit, mi-a smuls riu este Încă şi mai dif icilă, ea cere multă răbdare şi expe-
promisiunea să-I "vizitez". M-am "Înarmat' cu un MAVO- rienţă practică;
metru, un letcon cu accesoriile şi trusa de şurubelniţe. - defecţiunea se datoreşte muncitorului electronist
Am desfăcut capacul televizorului, am pornit aparatul şi care a plantat transformatorul şi care nu a prea ştiut ce-i
m-am aşezat În spatele lui şi am aşteptat. După exact 9 aceea lipitură cu rezistenţa de contact ZERO (adică o li-
minute de funcţionare corectă, ecranul s-a stins brusc. pitură " perfectă") . EI n-a decapat bine pinii şi componen-
Imediat am observat că filamentul tubului cinescop este tele ce trebuiau lipite, n-a avut materiale suficient de bune,
stins şi că tensiunea continuă de filament de 6,3 Veste s-a grăbit (de, norme!), pregătirea sa profesională nu era
lipsă. prea grozavă etc.

(902'- · .. Ni' ,. J.,3"


mnf Tr.1D
OI}
,."Ul.
In .6.JV

~
c,all ... ~'
.'.SYJ60/1
,.-------------."SO=v:-eo+-,' ~ C:J J.,m o
Icros ~.L 110)1
(.It) "JO"

-- -- -------- - ---- - - ---00',-- - - ---- --- ----..,


110<1"1 ' 1,~
alimlNofl ' ~
@

U~~~I-~--................ ----_---:.:;...-t--"'-.......t_--'-r- Po'ten-tiQI d. ret'e ...;"tă


" ,

~
cros tV__
________________________________________ JI
I ,r:
;J

30 TEHNIUM decembrie 2002


------------RADIOAMATORISM-----------

Pagini realizate În colaborare cu Federaţia Română de Radioamatorism


RO-71100 Bucureşti, C.P. 22-50

RADIOR Tel.lFax: 01-315.55.75


E-mail:
yo3kaa@penet.penet.ro
yo3kaa@allnet.ro
WEB: www.qsl.neVyo3kaa

pentru R~A 3,5 IVlHz

În figura 1 este prezentată schema Nivelul semnalului detectat se reglează


de principiu a unui radioreceptor portabil cu R4 (axul scos pe panou). După o ampli-
(vezi foto) pentru concursurile de "vână­ ficare În AF cu ajutorul etajului realizat cu
toare de vulpi" pe 3,5 MHz. Schema se ~A741N, semnalul de ieşire este ascultat
bazează pe circuitele integrate TBA Intr-o pereche de căşti miniaturale (de
570A (radioreceptor MA-MF) şi ~A741 N Walkman) cu rezistenţa de 4 ki1.
(amplificator operaţional). Alimentarea se face de la un acumulator
Receptorul este o superheterodină Cd-Ni cu 6 elemente (6 x 1,2 V = 7,2 V),
cu frecvenţa intermediară de 455 kHz, care nu se Încorporează În radioreceptor.
filtrul de la ieşirea mixerului fiind piezo- Pentru realizare s-a folosit o cutie de
ceramic (FP) de tipul LT 455 G (se poate plastic, pentru buretele de uns pantofii cu
folosi oricare alt tip). cremă (fig. 3) . Pentru comoditatea mon-
Circuitul de intrare, montat pe o bară tării s-au realizat două plăci de circuit
de antenă din ferită de RF (0 '" 11, I = imprimat (fig. 2) . Placa din figura 2a (45 x
190), se poate acorda În jurul frecvenţei 55) este destinată circuitului electronic
de 3500 kHz cu ajutorul 90ndensatoru- aferent lui TBA570A, iar placa din figura
lui trimer C1 (10+40 pF). In mod cores- 2b (30 x 30) pentru ~A741N.
punzător, frecvenţa oscilatorului local se Antena de ferită are pentru L1 '" 17 spire
poate ajusta În jurul valorii 3500-455 '" pe suport izolator (ex. hostafan, celofan
3045 kHz cu ajutorul condensatorului etc.), din conductor CuEm 0,8 (de preferat
trimer C5 , precum şi al miezului de ferită al bob inei de izolat şi cu mătase) . Bobina de inductanţă L2 are 2 spire,
inductanţă L3 . tot de 0,8 mm diametru , şi se plasează peste L1'

't
1 J.~ \111"
7.2 V

c
• 15 8

TB" 570 - A

16 14 Il
+ C~.
4.71' qk
I~
47k

II) ('~
10 - .. ()~

b)
Pin
.1 A

f'I
UD
J08
n
Jonf

' 27~'
+
l'A
n:
-~
li'(' - l.,T~~50 (,oedert' de su~)

TEHNIUM decembrie 2002 31


------------RADIOAMATORISM------------

30

2a

4S 2b

SS ::::1
1-
(1 :=
ca:
ţ \\ w
z
~

....Ou
:>
Q)
"O

'~
:::J
Cii
,., '-'
.i::

'"
(.)

Dacă se dispune de un microampermetru schema indicatorului de câmp care se


pentru casetofon (ceea ce a fost cazul de faţă) cOlJectează opţional.
de 30+100 !lA, se poate adapta şi un măsurător In figura 3 se prezintă aspectul receptorului realizat
de câmp . Circuitul TBA570 are detectorul MA şi cote le de gabarlt ale sale, din care rezultă că acesta
Încorporat, dar cel pentru MF trebuie realizat este mic şi uşor (vezi foto), bun pentru concursurile de
În exterior la plnul 6 exlstând semnal de RGA. Acumulatorul se poate purta În buzunarul stâng
radiofrecvenţă . In figura 1b este prezentată sau Într-un săculeţ cu baieră prinsă pe umărul stâng .

32 TEHNIUM decembrie 2002
-----------RADIOAMATORISM - - - - - - - - - - - -

"
RADI B LIZA 1

, 1•••
Precum se ştie,radiobalizele (radiofarurile) sunt
nişte emiţătoareradio de unde modulate Într-un anu-
mit cod şi care au frecvenţa foarte bine stabilizată ,
care poate fi folosită pentru control sau etalonări.
Asemenea radiobalize, de puteri mici (3-5 W), se folo-

Mod e~1.

Cl3 CDB 400

+ C3 C4
-r- -r- IOOn
• 1 0011. R3
4 7n

I
: LCI-1-..J
4
r
CDLB-4-7~3~~1...;:..------------t7:'i
....... LaARF

.... _ _ _ _ _ --1

I(NaL~--~

lungimea de undă de lucru etc.,


concurenţii Înscrişi, dispunând de
A
radioreceptoare portabile preacor-
date pe frecvenţa "vulpilor",
Încearcă să descopere ("vâneze")
radiobalizele ("vulpile") care emit
pe aceeaşi frecvenţă, dar În coduri
diferite şi care sunt ascunse În
teren În păduri, crânguri , tufişuri
etc.
Pentru antrenamentul partici-
panţilor la un concurs de "vână­
sesc ŞI In radiogomiometria de "vânătoare de vulpi". În cadrul unor toare de vUlpi" În banda de 3,5
amator (RGA) pe post de ... "vulpi ". concursuri organizate de radio MHz, se propune În articolul de faţă
Ramura cea mai sportivă a sportu- cluburi , având la bază criteri i un montaj de radiobaliză simplu şi
lui radioamatorism este aşa-numita diverse ca vârsta participanţilor, uşor de realizat.

TEHNIUM decembrie 2002 33


------------RADIOAMATORISM - - - - - - - - - - - -

A
6
antenă
telescoplei

,aibă metaUcă

5 capac (pla.Uel el> 11 O

Acest montaj respectă regulile În de faţă , În


vigoare ca frecvenţa fo să fie Între care s-a
3510 şi 3600 kHz, polarizarea folosit un
undelor să fie verticală, iar radiaţia ORC de
să fie omnidirecţională. tip TD 308
În figura 1 este dată schema A lucrând
bloc a montajului, În care: pe frec-
ORC = oscilator cu rezonator de venţa fq =
cuarţ ; 14318
OF = divizor de frecvenţă ; kHz. În culle de plastic H~70
P = poartă logică ; acest caz
MV = multivribrator; a fost ne- ment de RGA, se poate lucra cu
ARF = amplificator de cesar un divizor cu N = 4, deoarece radiobaliza În emisie continuă. În a
radiofrecvenţă . 14318/4 = 3579 kHz. doua fază a antrenamente lor,
Dacă se dispune de un rezona- Schema de principiu este Înainte de concurs trebuie folosit un
tor de cuarţ pe frecvenţa 10,7 MHz, prezentată În figura 3. Deoarece modulator exterior special pentru
oscilatorul respectiv (ORC) trebuie s-au folosit circuite integrate TTL, a RGA, care să lucreze În codurile
asociat cu un divizor de frecvenţă fost nevoie de un stabilizator de ten- stabilite (MOE - MOI - MOS - MOH
având N = 3, deoarece 10700/3 = siune de 5V, alimentarea generală - MOS) timp de 1 minut, apoi 4
3566 kHz. (de la acumulatoare Cd-Ni) fiind de minute pauză ş.a . m . d . Un aseme-
Schema de principiu corespun- 9-12 V. Pentru funcţionarea ca ba- nea modulator exterior (manipu-
zătoare acestei soluţii este prezen- liză , semnalul modulator este drept- lator automat) a fost descris atât În
tată În figura 2. Este vorba de un unghiular (meandre) cu fm = 1 MHz, revista Federaţiei Române de
oscilator simplu realizat cu 1/2CDB multivibratorul MV fiind realizat cu Radioamatorism (nr. 10/2000) , cât
400 (sau 1/2MMC 4011) şi de un CDB 400. şi În revista TEHNIUM (nr. 6/2001).
divizor cu N = 3 realizat cu ajutorul Amplificatorul de RF este format În figura 5 se prezi ntă desenul
a două trighere MS, de tipul CDB din două etaje (T2 = 2N 2219A şi T3 cablajului imprimat (pe substrat
473 (sau MMC 4027). Există Însă = BD 139), având o schemă co- simplu placat) , cu dimensiunile 75 x
situaţii când radioamatorii construc- mună , binecunoscută (fig. 4). 75, şi modul de ech ipare cu compo-
tori dispun de alte rezonatoare cu Antena, adaptată la BD 139 cu un nente.
cuarţ, sau chiar de ORC integrate filtru În 1t este de tipul baston tele- În sfârş it , În figura 6 se prezintă
(din diverse dezmembrări ale plă­ scopic . aspectul fizic al "vulpii" realizate
cilor de calculatoare) . Este şi cazul Pentru prima fază de antrena- practic.
Pagini realizate de Y03FGL

34 TEHNIUM decembrie 2002


-------------POŞTA REDACŢIEI ----------

• Dumitru LUPARU - Galaţi pentru diverse circuite integrate etc.


Specialistul şi colaboratorul Cu regret vă comunicăm că redacţia
revistei TEHNIUM În probleme de revistei TEHNIUM nu dispune de o
incinte acustice este dl ing. Aurelian bibliotecă tehnică cu astfel de docu-
MATEESCU (Bucureşti, Sect. 2, mentaţii şi nici de personal de
B-dul Lacul Tei 60). Ii puteţi scrie şi deservi re. ' Redacţia poate pune la
solicita informaţiile dorite, eventual ÎI
dispoziţie cititorului numai scheme
puteţi ruga să vă ajute şi În
proiectarea boxei pentru difuzorul publicate În TEHNIUM.
de calitate pe care l-aţi procurat.
• Sebastian BONDAR - Holod
• Ion MARTIN - Cărbuneşti (Bihor)
Dacă aţi trimis articolul la Informaţ iile solicitate v-au fost
adresa Redacţia TEHNIUM, Piaţa trimise printr-o scrisoare.
Presei Libere, nr. 1, Bucureşti şi nu
la altă adresă, ei bine, ne pare foarte
rău, dar nu l-am primit.
Vă rugăm să reveniţi cu o copie
a articolului, al cărui titlu este intere-
sant.

• Silviu POPA - Bucureşti

• Constantin VOICU - Bucu-


reşti

.Gabriel BONEA - Brăila


l.AN~lMR'1I PRFAM91..IFlrlTnll . L
.Victor CONSTANTIN - Buzău
toare la diverse aparate de măsură
• Gheorghe NISTOR - Zărneşti electronice, radiocasetofoane, tele-
vizoare color, radioreceptoare TV • Ştefan HOMOCIANU
.Ioan NISTOR - Cluj-Napoca SAT, date de catalog şi echivalenţe Focşani
Am gă­
Dumneavoastră solicitaţi scheme r------
I
-
__-~~::_=__=_-_
-::_=__=_-_
-_-_-_--::---,
-,
sit schema
de ampli-
de principiu şi documentaţie referi- I • <IV I ficator audio

--------------':J', ,. !~J ..on l!'Q'100 ~


"""T8 I solicitată,
r I~ TIO
cu pertor-
m anţ ele:
I tr1~..,-r~-(n=':>Q--r----,-oo-'a--r-5-,.,-~gf"1:';;;~Ci11>.<;5:;:.!'=t40
.22V ",
1 "i
10:{1
' }o', "~O~t: '001
,J II -
~I I sensibilitate
I IIV Ii.h 'o I I ~ "i~>OO
'. II ~oll I O 5 mV pu
IR" o .12V
I r,
li"
u
lI,'
-''- ~
le:! ,00'" ~ T,
l i t e r e de ieşire
I
IDO
PO'';, )...100,,/.I5V aM
f-'
ro 1Ql'J ')11 ,
"

50-100 W
-

i ro"O Li?' >.O ~& ~ .t:Y' T .~, 4700 I_~. f'iXTI ~ I .00, II u ~.f O ~ I pe o sarcină
.-.
1tI 18 100 i ~: ~ 3900 o ti "
"~n
.~,
~"
\:!> • 11.'MV I 10,'
1"08
I
, IIV
2~ I f';,(
".-.J T,
4001 T
9 <..::.,
~~o,°.f'1 de 8-4 n,
l' t
I kO .~ ~6'Vf Th ~ IOV ~ I - <700 ~) Q'08 I ~d-~~~. are
, 00 4.7,' 5.& ANSAMBLU 180 '" "'!,O.. l5 II 100 II!O !~ 31 82 T" \O'IOOW
I P u b )i -
I ,o 16V C~CI1R PRfAHPlJflCm ,a'q 3V '<1 I I ,o y,a o O 4r:l~ 00 o căm alătu-
L _______________J rat sche-
mele solici-
L-________________________________________________________________~ tate.
L...._____________ .J

fA'NSAMBlU ALiMENTATOI\" - - - -- -- - ,
I 4xRA126 III I
: + ~I I
I 44V ~I I
220V
I 4~~eJlF ij! r I
I ~~I \ I
L _________ ~I _ __1
TEHNIUM decembrie 2002 35
-----------POŞTA REDACŢIEI-------=-----------

PLĂWJA eOR.ECTOIt
.
/(
\:.
4". ,... .., -+

Il I
J ro;
- tI ::)

.~ 1
~
~
... 'iL
~

.. lJL ~ ...
~
j
II! ~
-1
.II
) ~ r-

~.J
) 1.. ~. î ~ ~r1)
-
.J.

intrarea inversoare şi menţine ca fază sem-


nalele furnizate de A3 şi A4, Însumate prin
r-. .~~-------------------,~+
PLACĂ ETAJ FiNAL
intermediul rezistenţe lor R6 şi R7 pe
intrarea neinversoare.
• Amplificatoarele operaţionale A3 şi
A4 sunt etaje tampon, de tip repetor pe emi-
tor (au amplificare unitară) . Ca urmare,
corecţ i ile "pe joase" sunt complet separate
de co recţi i le "pe Înalte". Ulterior semnalele
corectate se Însumează şi aplică la intrarea
neinversoare a lui A2 .
• Dacă C3 ar fi cuplat la intrarea nein-
versoare a lui A4, separaţia susmenţionată
nu ar mai exista.
• Condensatorul C4 (de 10IlF) este
NEELECTROLITIC, aşa cum În mod corect
a fost figurat În schema electrică .
Te fel i c ităm şi noi, dragă Adrian, pentru
rezultatele tale frumoase În domeniul elec-
tronicii şi ne bucură că eşti un cititor pasio-
nat al lui "Tehnium". Sperăm că răspunsul
autorului să-ţi Înlăture nedumeririle expri-
L~======================__l mate. Dacă nu, dă-ne un semn şi te punem
În legătură directă cu dânsul.
• Petrică BOSTAN
Dacă eraţi nu numai electronist amator, ci ş i
• Gligor BOBOTEAN - Alba Iulia
radioamator, aţi fi ştiut , desigur, că "BUGUL:' este un Pentru a Împiedica ieşirea animalelor (oi, vaci etc.)
manipulator MORSE perfecţionat (cu ceva .. . electro- dintr-un teren determinat, se Împrejmuieşte terenul
n ică ) În care duratele liniilor şi punctelor (de fapt ale
respectiv cu o sârmă (de preferat liţă din cupru, neizo-
sunetelor lungi şi scurte) sunt "standardizate" la două Iată), desch i să la capete, care se racordeaz~ la o insta:
durate fixe şi nu depind de imperfecţiun i le de manipulare laţie electronică specială (" păstorul" electronic), aptă sa
ale operatorului telegrafic. . genereze nişte impulsuri de Înaltă tensiune, nepericu-
Dacă doriţi, totuşi , să abordaţi şi astfel ~e mont~Je , loase pentru animale, dar care să determine un elec-
vă recomandăm să luaţi legătura cu Federaţia ROrŢl!iI'J.ă troşoc În momentul atingerii sârmei de către animal,
de Radioamatorism, la adresa pe care o găsiţi In care se va retrage repede În interiorul terenului.
TEHNIUM. Montajul este alimentat de la un acumulato,r .auto,
chiar vechi , de 12 V. Există unele recomandări inter-
• Adrian GEORGESCU - Constanta naţionale privitoare la protecţia muncii. Iată-le :
Referitor la "nedumeririle" dv. privind articolul • impulsurile nu vor avea amplitudinea mai mare de
"Egalizor parametric" publicat În ."Tehn!um" nr. 2/2002 , 5 kV, pe o sarcină ehivalentă de 51 Mnl10 nF;
autorul articolului, prof. ing. Emil Marlan, face urmă ­ • Ia sarcina de 50 knl10 nF, impulsurile nu trebuie
toarele precizări: să depăşeaSCă 2 kV;
• A2 nu este o " poartă" (?!) ci un amplificator ope- • perioada de repetare a impulsuri lor este de la
raţional amplasat În montaj ca ampl ifi~at~r diferenţial. 0,75 s la 1,25 s;
Deci , el i nversează ca fază semnalul primit de la A1 pe

36 TEHNIUM decembrie 2002


-----------POŞTA REDACŢIEI-----------

• durata impulsurilor este de cca 2 ms. ceva mai elaborată (cu CI-555) , care foloseşte o modu-
Vă prezentăm alăturat o schemă de principiu rela- laţie in frecvenţă a impulsurilor intre 25-65 kHz
tivsimplă . Transformatorul Tr va fi realizat cu tole E + I (frecvenţă centrală 45 kHz), cu ajutorul unei părţi din
cu secţiunea de minimum 4cm 2 şi va avea: n1 = 9 sp/0,6 tensiunea reţelei de 50 Hz care se aplică pe pinul 5 (ten-
mm ; n2 = 14 sp/1 ,2 mm; n3 = 6,8 sp 0,7 mm; n4 = 3500 siune de control). Această tensiune trebuie să fie in jur
splO, 15 mm . Transformatorul va fi bine impregnat şi pro- de 1-2 V. Rezistorul R8 trebuie să aibă rezistenţa astfel
tejat la ploaie, impreună cu montajul electronic, intr-o incât pe pinul 5 să se asigure o anumită tensiune de
boxă ermetică . Vă urăm succes in realizarea practică! polarizare. Presupunând, de exemplu, că tensiunea con-
tinuă la ieşirea din puntea redresoare este 15 V, pe pinul
5 este necesară o tensiune de 10 V.
Cum R4 şi R8 formează un divizor, se obţine:
10 R8
15 = R4 + R8
de unde R8 = 20 kn.
Am dori să ne scrieţi despre succesele dumnea-
voastră in lupta electronică cu ... ţânţarii! Vă mai punem
la dispoziţie incă două variante de scheme.

X, 9-------,
J l' r-+.~-f
l'~/L Cz-SIIC,F

R,
mn
Il
11-1 /ffn

b
CU~TC1ltCVlr 3A~CINÂ
5TA"DI<~D

• Vasile-Ion DIACONESCU • Ionel-Maxim IŞTOC - C/uj-Napoca


Ideea alungări i femelelor de ţânţari (singurele care Un tester eficace al circuitelor integrate (digitale
inţeapă omul) cu ajutorul unor ultrasunete (sau sunete), sau liniare) se poate realiza executând practic montajul
este că acestea din urmă imită (ar trebui să imite) sem- aplicaţi ei in care este folosit "incriminatul" CI, dar având
nalele emise de ţânţarii mascul i. Din păcate nu s-a ajuns grijă ca montajul să fie prevăzut cu soclu pentru CI pen-
la un consens in ceea ce priveşte frecvenţa acestor tru a putea verifica toată "zestrea" de astfel de circuite.
sunete şi ultrasunete. După unii, gama de frecvepţe ar fi Circuitul- aplicaţie care se realizează practic (de regulă
5 la 15 kHz, după alţii chiar până la 50-60 kHz. In ceea este indicat in catalog) trebuie să solicite in totalitatea
ce priveşte puterea, aceasta poate fi de la câţiva waţi funcţiunilor sale circuitul integrat. De exemplu, pentru
până la 20 W, in care caz eficienţa (raza de alungare a verificarea simultană a tuturor celor 4 porţi NAND ale CI-
femelelor de ţânţari) ar fi mai mare. CDB 400 (şi echivalentele sale) este suficient să se
Sunt cunoscute (s-au publicat şi in TEHNIUM) realizeze montajul din schema prezentată alăturat.
multe scheme de generatoare electronice de impulsuri,
echipate cu difuzoare de inalte (tweetere) clasice sau
piezoceramice. Schema la care vă referiţi şi pe care o
reproducem alăturat a fost publicată in TEHNIUM nr.
3/1995 (şi nu in nr. 1/1991) şi aparţ i ne ing. Viorel
Chirăscu . Este ·0 schemă de generator de impulsuri

II
LED' LED2

Cu primele două porţi s-a realizat un generator de


impulsuri cu perioada de cca 1s. Dacă cele două diode
LED pâlpâle in contratimp in ritmul de o secundă , toate
porţile CI CDB 400 sunt bune.

TEHNIUM decembrie 2002 37


----------- POŞTA REDACŢIEI-----------

• Ing. T. Dumitrescu - C/uj-Napoca P S jad ,,(%)


(s~Jv)
n2
Scrisoarea dvs. mi-a parvenit, lucru regretabil, (W) (spN) (cm 2) (A/mm 2)
destul de târziu. În speranţa că vă mai sunt, totuşi, de <10 41/S 38/S VP2 4,5 80
folos informaţiile noastre, vi le punem la dispoziţie. Tubul 10+30 36/S 32/S yrs2/1,1 4 90
catodic rusesc 7 A055V1 este cam "uriaŞ" pentru o con-
30+50 33,3/S 29/S VP2/1 ,2 3,5 92
strucţie de osciloscop de amator.
EI neces ită următoarele tensiun i de alimentare: 50+120 32/S 28/S yP2i1 ,25 3 95
- anod 1: 80+180 V
- anod 2 : 1400 V Puterea absorbită de la reţea este P1 = P2/" = 48 W.
- anod 3 : 2000 V Secţiunea necesară a miezului S =yP2/1 ,2 =5,8 cm 2. Se
- grila : - 38+ -114 V alege (dacă putem) un miez care " oferă" această secţi­
Sensibilităţile deviaţiei spotului pe ecran sunt: une sau cu puţin mai mare. De exemplu, dacă D = 5 cm,
- pe orizontală: 0,1 +0,15 mm/V
- pe verticală : 0,12+0,18 mm/V d = 5 cm, h = 4 cm, avem S = Y h = 6 cm 2 . Dacă
~----------------------~--~--------~
dispunem de numai un anumit miez,
este bine să calculăm un transforma-
tor "Încărcându-l" la maximum. Pentru
numerele de spire se obţine :

7Jlo55l1 n1 = 3~,3 =5,55 spire, de unde


N1 =5,55·220 = 1221 spire

n2 = 2: = 4,83 spire,

N2 = 4,83·24 = 116 spire

Vă reamintesc că pentru tubul 3A01V1 cu diametrul


ecranului de 32 mm şi o sensibilitate a deviaţiei de 0,15
mm/V, tensiunea triungh l ulară bază de timp putea să
aibă o amplitudine de 3210,15 = 213 V. În cazul tubului
dvs, ea trebuie să aibă amplitudinea de 68,5/0,15", 457
V (mai mult de dublu) . Din această cauză cel puţin
schema amplificatorulul final al canalului de balelaj tre-
buie reconsiderată .

• Cristlnel SPULBER - A/beşti, Botoşani


Pentru "problema" dumneavoastră vi se potriveşte
exact răspunsul dat În TEHNIUM nr. 3/2002, la pagina
O I
I
I

28, domnului Eugen LAZĂR - Ploieşti.


Ne pare rău că intraţi greu În posesia revistei. Ne
Întrebăm , totuşi , de ce un "maniac" ca dvs. nu se
abonează la revistă .

o s
• Florin ROMAN - Pecica, Arad
Vă prezentăm pe scurt calculul transformatoarelor
toroidale, pe care l-aţi solicitat.
Circuitul magnetic În formă de tor cu secţiunea (S)
dreptunghiulară este mai bun decât cel clasic E + r, dar
mai greu de procurat şi mai costisitor. Pentru proiectare,
presupunem că se dau: tensiunea p rimară U1 = 220 V, Diametrele Înfăşurărilor (ce vor fi bobinate cu răb­
tensiunea secundară U2 = 24 V, frecvenţa reţelei f = 50 dare cu ajutorul unei "navete"), 0 1 şi 02, se obţin
Hz şi curentul În sarcină 12 = 1,8 A. Puterea debitată la obişnuit cunoscând curenţii 11 şi 12 şi luând densitatea de
secundar este P2 = U2 12 = 43,2 W. Randamentul curent admisibilă jad de 3,5 A/mm 2 .
transformării acestei puteri , potrivit tabelului , este
Il = 0,92 . Rubrică realizată de dr. Ing. Andrei Ciontu

38 TEHNIUM decembrie 2002


--------------------------LABORATOR -------------------------

PENTRU
LE C U v

DUMNEAVOASTRA
,
170 180

I 200
Tony E. KARUNDY

Încălz i re excesivă, urmată de acoperirea vârfului de


alamă cu oxizi negri, pe care fludorul nu mai aderă şi
",.
deci ..... necazuri.
210
Am ajuns repede la concluzia că letconul trebuie ali-
mentat de la o tensiune optimă, sub valoarea de 220 V,
deci că trebuie să realizez practic una din schemele
(multe) de reglare a tensiunii alternative cu ajutorul unui
tiristor, care au fost publicate În revista TEHNIUM .
Regulatorul manual de tensiune l-am realizat Într-o
cutie de material plastic folos ită pentru buretele de făcut
pantofii cu lac. Se poate, Însă , foarte bine, folosi şi o
săpunieră adecvată . Aspectul este prezentat În figura 1,
În care :
1 - cutia ( boxă)
2 - orificii pentru corpul de priză bipolară montată În
interiorul boxei (pentru letcon) .
3 - butonul potenţ l ometrulu i de reglaj al tensiun ii
4 - scala gradată În valori de tens iune (pe o hârtie
aibă, acoperită cu o fol ie transparentă de protecţie)
5 - cordonul spre priza de 220 V
6 - capac cutie
6 Dacă acesta este exteriorul cutiei regulatorulu i, ce
există În interior? În cutie se plasează un corp de priză
1 b i polară fără capacu l de protecţi e (rolul acestuia urmând
să-I preia capacul cutiei) . Lângă corpul de siguranţă se
plasează montajul regulatorulu i de tensiune realizat pe
i-am cumpărat dintr-un târg un mic letcon elec- o plăcuţă de stlclotextolit simplu placat.

M tric cu puterea absorbltă de 35 W, tensiunea de


alimentare 220 V şi lungimea totală 200 mm.
Încă de la Începutul folosirII lui, prin Introducerea flşei
Schema de principiu a variatorulul realizat este cea
din figura 2, În care:
S - corp de s i guranţă (0,25 A)
cordonulul direct În priza de 220 V, am constatat o 01 .. .. 05 - diode 1N 4007
T - tiristor T6N2P
(sau similar)
C - condensator cu
150-210V
C = 0,12~F
R2 - potenţiometr u
liniar 22 kn şi 0,5 W
R1 - rezistor 56 kn
şi 0,5W
220V Etalonarea scalei se
SOHz va face practic funcţ i e
de letconul folosit .
c Letconul meu "se simte
bine" pentru U = 160 -
170V.
În figura 3a se dă, la
c scara 1:1, desenul

L...------+--------J 2 cablajului, iar În figura


3b modul de echipare a
pl ăcii.

TEHNIUM decembrie 2002 39


-------------------------LABORATOR--------------------------

60

- +-
o,
U 03
:-
o [)I o o [)I o Pot.
O()
O()
o [>1 °2 o o [>1 O. o -
c E C P
.o-~II o 10 o 01 T
Pot. _ o
[>1 °5 o

3 o) b)

10 = 1000 mA, obţinem :


C3 = C = 34'1000'4= 11333 ~F
4 12
Cum această valoare nu este standard, vom alege
10000 ~F şi, eventual , vom conecta în paralel câte un
condensator cu capacitatea de 1000 ~F.
Realizarea montajului conform schemei din figura 1
nu necesită practic un circuit imprimat. Montajul se
poate realiza "aerian" în jurul celor două tranzistoare
montate cu izolatori pe capacul boxei metalice, ce joacă
Tony E. KARUNDY rolul de radiator comun. Componentele mai dificil de
procurat sunt cele două condensatoare electrolitice de
Câteodată se pune problema alimentării unor ampli- 10 mF. Eventual se pot folosi câte două condensatoare
ficatoare de AF, pentru a obţine puterea necesară, cu de 4700 ~F legate în paralel.
tensiuni mai mari de 12 V. Dacă alimentarea trebuie rea- Aspectul practic al convertorului este prezentat în
lizată în habitaclul unui autoturism, singura posibilitate
figura 2. Boxa se realizează din tablă de fier cu
este ridicarea tensiunii de 12 V cu ajutorul unui conver-grosimea 0,8 mm. Cotele de gabarit nu se dau , ele fiind
tor DC/DC. Există, desigur, multe soluţii şi scheme, dar funcţie de condensatoarele electrolitice la dispoziţie.
una simplă , care nu necesită transformatoare, este cea
a unui multivibrator de putere. Dată fiind întrebuinţarea, , . . - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - .
convertorul trebuie să aibă frecvenţa de comutaţie situ- K U,
ată}n domeniul ultraacustic (peste 20 kHz). o pJ +12V
In figura 1 se prezintă schema de principiu a conver- (acum.)
torljlui, care este clasic, simetric şi cu pornirea sigură.
In această schemă:
T 1 ="I2 = 2N 3055 sau e~hivalente;
01 = 0-2 = F 107 sau echivalente; Uo
R1 = R4 = 10 nl10 W;
R2 = R3 = 180 nl1 W;
C1 = C2 = 0,2 ~F;
C 3 = C4 = 10 000 ~F/25 V;
R5 = 2knlO,5 W;
03 = diodă LED;
K = întrerupător (minimum 1 A) .
Referitor la schema multivribratorului, să calculăm
valoarea frecvenţei impulsuri lor:
2
1
1, 2 1 = 20,128 kHz
38R C
Referitor la schema dublorului, să calculăm valoarea
comună a capacităţilor C3 şi C4:

C3 = C4 = 34I p (K+2)
U2
Cum K = 2 (ordinul de multiplicare) şi

40 TEHNIUM decembrie 2002


-------------------------- LABORATOR--------------------------

v
Cv

CVm
Uv v

Uvt,4 UVm o
Y03FGL

apar Re şi
R9 care
formează cu Rs o
punte de circu it con-
tinuu (Wheatstone) .
Pe diagonala de
ieşire (indicare) a
punţii se conectează
un microampermetru
cu scală liniară , de
Rg curent continuu ,
33K având 50 +100 ~A la
cap de scală.
Menţionăm că cele
folosite la magneto-
foane nu sunt bune
pentru scopul ce ni
l-am propus, acela
de a folosi gradaţiile
microampemetrului
+12V ca indicatoare de ...
frecvenţă.
Astfel, când Rs
Schema de principiu din figura 1 este a unui oscila- este pe poziţia maximă (dreapta) , Uv este maximă
tor RF cu tranzistor, de tip Colpitts cu baza la masă ,
schemă recomandată pentru frecvenţe mari. Pentru că
nu oscilatorul este subiectul articolului, ci scala gradată
a frecvenţelor generate, nu dăm valorile componentelor
schemei, care pot fi găsite de către cititori cu uşurin ţă,

6
funcţie de gama de frecvenţe de lucru .
Frecvenţa oscilaţiilor generate este dată de relaţi a:
min 1-'-_ _....._--"--1 mox
Fo = 1/27t\j L1CO
În care Co reprezintă capacitatea echivalentă de
acord. 3 Rs
Co = Cs + Cv + C1 C2/(C 1+C 2 )

S-a presupus că valoarea capacităţii Ce este mare ş i


condensatorul respectiv este practic un scurtcircu it. Cu (U VM )' capacitatea Cv este minimă (CVm ) ş i frecvenţa fg
trimerul de capacitate Cs şi cu inductanţa L1 se sta- este maximă (fOM ) ' Pentru ca fOM să fie la cap de scala
bileşte gama frecvenţelor de lucru. (dreapta) , se face o ajustare cu potenţiometru trimer R7 •
Frecvenţa se reglează fin , Într-o gamă li m itată , cu Când R este pe poziţia minimă (stânga) , Uv este
ajutorul diodei varicap, a cărei capacitate Cv variază cu minim (U vm) ' Cv este maximă (C VM) şi fa este minimă
polarizarea inversă Uv ca În figura 2. (fO m)' Pentru coincidenţa cu gradaţia lim i tă stânga a
Ceea ce este specific schemei din figura 1 este cir- mlcroampemetrului, se reglează R9 ' Bobina de induc-
cuitul, relativ complicat, prin care se as i gură transmisia tanţă L2 este o bobină de şoc, la frecvenţele de lucru ale
şi reglaju l tensiunii Uv ' Spre deosebire de ci rcuitul oscilatorului , a cărui scală de frecvenţă va putea arăta
obişnuit , care s-ar fi limitat la L2' Rs, R6 ş i R7 , aici mai ca În figura 3.

TEHNIUM decembrie 2002 41


--------------------------LABORATOR--------------------------
v
TENSIUNE
de REGLABILĂ OV-27V
Cornel ŞTEFĂNESCU

Sursa propusă are la bază un stabilizator integrat de repetor de curent continuu ; astfel potenţialul de pe
tensiune fixă (+5V) şi un amplificator operaţional LM 741 intrarea inversoare (implicit i eşirea ) se deplasează la
(figura 1). S-a optat pentru utilizarea circuitului integrat nivelul tensiuni i aplicate pe intrarea neinversoare În
LM 309K cu tranzistor extern de reglaj. Necesitatea funcţie de poziţia potenţiometrului P. Prin introducerea
tranzistorului extern este evidentă pentru cazul când tre- celor două tranzistoare 01 şi 02, puterea d i s i pată de
buie realizat un curent de sarcină mai mare (1A-4A) sau aplificatorul operaţional este minimă . Pentru a avea o
când puterea disipată de circuitul integrat depăşeşte indicaţie asupra tensiunii de ieşire, potenţiometrul P de
puterea admisă. reglaj trebuie gradat În vOl1i măsurând cu un voltmetru
Prezentăm În continuare câteva date de catalog ale digital ieşirea alimentatoru ui. Capătul potenţiometrulu i
C.I. stabilizatoare de tensiune pozitivă : conectat la tensiunea negativă (-5V) corespunde tensiu-
nii nule (OV) la ieşirea alimentatorului , iar capătul conec-
Tip Uin.max lout.max. 1.0.max Pmax Capsula tat la tensiunea pozitivă (+22V) corespunde la tensiunea
maximă de ieşire (+27V). Dacă se dispune, se poate
LM 309K 35V 1A 10mA 20W T03 conecta la ieşire şi un milivoltmetru cu rezistenţă adiţio­
nal~ adecvată .
LM 7805 35V 0,5A 10mA 7,5W T0220 In figura 2 sunt prezentate cablajul imprimat şi pia-
LM 323 20V 3A 20mA 30W T03 nul de implantare a pieselor.

Tensiunile de alimentare necesare montajului


(redresate şi filtrate) sunt:
"''"
1 .....'"
+30V, care este şi sursa de putere şi
-10V, cu un curent maxim de 30mA.
Elementul regulator este alimentat Între tensiunea
V+ şi ieşirea operaţionalului; amplificatorul operaţional
controlând polarizarea acestuia, determ i nă ajustarea
tensiunii de ieşire Între OV-27V.
Amplificatorul de uz general (LM 741) este alimentat
Între V+ şi V-, dar trebuie să nu se depăşească tensi-
unea de alimentare maximă de 44V.
Dacă după redresare şi filtrare se obţin tensiuni de
intrare mai mari, este necesară reducerea lor utilizând
de exemplu un stabilizator parametric cu diodă Zenner
şi tranzistor (nu au fost prezentate În schemă) .
Amplificatorul operaţional este conectat În montaj
...;.... .
5D \
2 u III
DI'ID

'"
III
D a I

O N
U •O
.~
I

~ (II

'"<&::. '" ~.2.)

I
(.9 \ ,.:O~

a b (1) (2) ("•.0) ce

anuu
ti anana
~ NI'I
ILD 'iI'iI O O
<~) ';li> O O

8~
c~') ro (~~) IV
> o
> o
!il I O O z(!)
0+ o o

42 TEHNIUM decembrie 2002


---------------------------LABORATOR---------------------------

REALIZAREA cu MIEZ MAGNETIC


BOBINELOR DE TIP FERITĂ Prof. ing. Emil Aurelian MARIAN

Constructorii amatori au ridicat unui ciclu de histerezis este prezen- deci Ibobină = O) , se observă că
problema modului de confecţionare tat În figura alăturată. Se remarcă miezul magnetic rămâne totuşi mag-
practică a bobinelor, atunci când În principalele porţiuni ale diagramei, netizat. Valoarea inducţiei În acest
schema electrică este dată doar şi anume: caz poartă denumirea de inducţie
inductanţa acestora. - curba de primă magnetizare, magnetică remanentă, BR;
Pentru a obţine nişte bobine cu respectiv porţiunea unde miezul - pentru aducerea la zero a va-
gabarit mic şi performanţe supe- magnetic (presupus demagnetizat) lorii inducţiei magnetice este nece-
rioare, este indicat să se utilizeze În primeşte energia magnetică de la sar să mărim În continuare transfe-
circuitul magnetic feritele. Feritele bobină - (a). La capătul de sus al rul de energie magnetică . Valoarea
reprezintă materiale magnetice diagramei se observă că inducţia câmpului magnetic la care inducţia
constituite din oxizi metal ici, formate magnetică B rămâne constantă, magnetică remanentă dispare (BR =
la temperaturi Înalte prin sinterizare. oricât am mări transferul de energie O) se numeşte câmp magnetic
Formele şi dimensiunile lor sunt magnetică, prin mărirea câmpului coercitiv, HC;
diferite În funcţie de domeniul de uti- magnetic H, similară cu mărirea - mărind În continuare transferul
lizare şi performanţele magnetice curentului electric prin bobină . de energie magnetică , deci valoarea
cerute. Faţă de celelalte materiale Această valoare a inducţiei magne- lui H inversat ca polaritate faţă de
destinate realizării circuitelor mag- tice se numeşte inducţia magnetică cea iniţială , se obţine diagrama (c).
netice, feritele prezintă următoarele de saturaţie, Bs; Se observă că şi În acest caz
avantaje: - schimbând sensul transferului ajungem la o valoare a inducţiei
- permeabilitatea magnetică ridi- de energie magnetică, deci sensul magnetice de saturaţie, BS' similară
cată ; câmpului magnetic H, deci automat cu cea iniţială, dar cu semn schim-
- pierderi specif.ice de remagne- şi polaritatea curentului electric prin bat;
ti zare foarte reduse; bobină , se observă că diagrama (b) - inversând polaritatea curentului
- rezistivitate deosebit de mare, are cu ţotul alt traseu decât diagra- electric prin bobină, deci sensul
care implică automat curenţi tur- ma (a). In momentul lipsei transferu- câmpului magnetic H, deci practic
bionari foarte mici, deci comportare lui de energie magnetică (H = 0, sensul transferului de energie mag-
bună la frecvenţele Înalte;
- stabilitatea parametrilor elec- B
trici şi mecanici la variaţii de la tem-
peratură.
Rezultă că pentru confecţionarea
unor bobine prin care circulă curenţi
mici (de ordinul zecilor de mili-
amperi), aflate În diverse montaje
electrice, realizarea practică a unor
circuite magnetice din ferite este
optimă .
Desigur că pentru a Înţelege pe
deplin proprietăţile miezurilor mag-
netice din ferite, trebuie făcute o H
serie de consideraţii teoretice.
Miezul magnetic din ferită propriu
unei bobine poate fi de două tipuri ,
şi anume miez magnetic din ferită
"moale" şi, respectiv, miez magnetic
din ferită "dură". Diferenţa Între ele
constă În "suprafaţa" ariei ciclului de
histerezis, şi anume diagrama
ciclică ce reprezintă dependenţa
inducţiei magnetice B, proprie
fiecărei ferite , de câmpul magnetic H
aplicat din exterior, deci produs de
către bobină. Modul de evoluţie a

TEHNIUM decembrie 2002 43


-------------------------- LABORATOR---------------------------

netică, se obţine diagrama (d), per- - inductanţa specifică AL = UN2, unde L este exprimată În henry
fect simetrică faţă de diagramele (b) şi anume inductanţa pe care ar (H).
şi (c). avea-o o bobină cu forma şi dimen- Exemplu de calcul. Se cere
Se observă că Între diagramele siunile fizice ale miezului magnetic, dimensionarea unei bobine care să
(b) , (c) ş i (d) rămâne un spaţiu. EI având o singură spiră [nH]; prezinte o inductanţă L = 0,1 H. Se
reprezintă practic aria ciclului de his- - dimensiunile fizice ale miezului utilizează un miez oală de ferită cu
terezis, şi anume o mărime pro- magnetic din ferită. AL=4~ 9
porţională cu energia magnetică N = 10 . UAL =V109 . 0,1/400
pierdută În miezul magnetic la efec- În tabelele alăturate sunt prezen- = 500 spire.
tuarea unui ciclu complet de his- tate tipuri de circuite magnetice pen- Se verifică ulterior dacă numărul
ter6zis. În funcţie de ea, feritele se tru bobine. de spire Încape pe carcasa bobinei
clasifică În două grupe: Aceste miezuri se realizează În care va intra În oala de ferită.
- feritele "moi", la care aria ciclu- România la Întreprinderea de Ferite În cazul În care numărul total de
lui de histerezis este foarte redusă, Urziceni. spire dintr-un conductor de secţiune
deci pierderi mici, deci materiale Constructorul amator poate uti- dată nu Încape, există următoarele
optime pentru miezurile magnetice liza cu aceleaşi performanţe miezuri posibilităţi:
ale bobinelor; similare produse de alte firme . - alegerea unui miez de ferită cu
- ferite "dure", la care aria ciclu- Pe fiecare miez de ferită este un AL mai mare;
lui de histerezis este mare, deci notat un parametru deosebit de - alegerea unui miez de ferită cu
energia magnetică Înmagazina tă important din punct de vedere al uti- un spaţiu destinat bobinei mai mare;
este mare, materiale optime pentru lizării acesteia, şi anume inductanţa - alegerea unei secţiuni mai
magneţi permanenţi sau alte apli- reduse a conductorului de bobinaj.
specifică (AL)'
caţii (polii magnetici pentru Inductanţa specifică reprezintă Dacă numărul care reprezintă
motoarele de c.c. etc.). inductanţa pe care ar avea-o o AL -ul oalei de ferită s-a şters sau nu
Energia magnetică "consumată " bobină de forma şi dimensiunile se cunoaşte, se procedează În felul
pe parcursul unui ciclu complet de date, situată pe un miez Într-o anu- următor:
histerezis, deci practic pierdută În mită poziţie , dacă ar fi formată dintr-o - se bobinează 100 de spire pe
miezul magnetic al bobinei, este singură spiră: carcasa ce va intra În oala de ferită;
proporţională cu o constan tă k ce AL = UN2 - se introduce bobina În oala de
ţine cont de materialul din care este unde AL = inductanţa specifi că , ferită şi se măsoară inductanţa ei, L;
confecţionat miezul magnetic, de L= inductanţa şi N = numărul de - se determină AL utilizând
valoarea inducţiei magnetice B şi spire. relaţia AL = UN2 = U10 000 (în
mai ales de valoarea frecvenţei f a Spre exemplu , pentru deter- nH/sp 2).
curentului electric ce traversează minarea numărului de spire N al Ulterior se dimensionează bobi-
bobina: unei bobine cu miez tip oală de fe- na ca În exemplul de calcul prece-
Pn = k x f rită , În scopul obţineri i unei induc- dent.
Explicaţia ciclului de histerezis tanţe date, L, vom folosi relaţia : Modul de realizare practică
s-a realizat iniţial folosind transferul Se alege miezul de tip oală de
de energie magnetică bazat pe uti- ferită , utilizându-se un AL mare pen-
N =V10 9 . UAL
lizarea curentului continuu (Ia care tru inductanţe de valori mari.
am schimbat polaritatea de două
ori), dar ea este perfect valabilă şi
pentru curentul alternativ. Singura Miezuri tip "C"
diferenţă este de fapt schimbarea
polarităţii curentului cu frecvenţa ~
C
specifică sursei de tensiune alterna-
tivă aplicată la bornele bobinei.
,.-- I -
În cataloage le cu miezuri de fe- I
rită sunt menţionaţi o serie de para- I
metri ai acestora, cei mai importanţi I
fiind : I
- valoarea inducţiei remanente ,
Br[T] ; a
- valoarea câmpului magnetic
coercitiv, Hc[A/m];
- factorul de calitate O (O = Cod a b c
cu URpM ' unde cu [rad/s] = pulsaţia
tensiunii alternative aplicate la bor-
nele bobinei (cu = 27tf), f = frecvenţa MZ-6-24 19,9±O,4 13,9±O,3 6,8±O,3
[Hz],
RPM = rezistenţa echivalentă de
pierden a miezului magnetic (fără MZ-7-29 33,7±O,7 21±O,2 9,4±O,3
rezistenţa conductorului din care
este realizată bobina);

44 TEHNIUM decemhric 2002


---------------------------LABORATOR-----------------------

Miezuri tip "E"


Miezuri cilindrice
O

Cod
MZ-1-02 (04 x 12)
a
12±3,3
0e
4±0.1
g/buc
0.9
.D
'-L-
r--

1e
I
I
0 ~
+0.05
MZ-1-05 (53782) 16±O.2 29 0.21
· -0.15 ........ ?f!.~
<'oi '#.::R rfl.~ ';J!.-;R
+0.05 Q. 0 °
(")0 0 °
(")0 0 ° 0 °
(")0 (")0
MZ-1-06 (53857) 15±0.5 29
.' -0.15
+0.05
0.43
--
VI
:r:
c
~
+~
o
1[)
+~
o
o
+ ~
o
o
+~
o
o
MZ-1-08(56494A) 37±0.5 29 0.93 N ro
· -0.15 « -.1
..- ..-
O>
(")
1[)
1[)
MZ-1-09(55237) 15±0.2 1.85±0.1 0.2
(") (")
MZ-1-13 (464948) 40±0.5 2.9±0.2 1.2 N
0- ci
MZ-4-05 (56961) 15±0.2 1.85±O.1 0.19 a:: + + 0- o

+0.05
eD ro +
N
MZ-4-07 (48157) 20±0.2 29 0.7 ..- ..-
· -0.15
MZ-4-14 (04,9 x 50) 50±0.3 4.9±O.1 0.18 '<:1' 1[) 1[)
eD
MZ-4-30 (02,2 x 16 16±O.3 2.2±0.1 0.23 0- ci oo oo
'+- o o 1[)
15±0.3 2.5±0.1 0.19 (") (") ..-
MZ-4-38 (02,5 x 15) 1[)
I.CÎ 1'- ..- N
MZ-4-39 (06 x 30) 30±0.3 6±0.1 5.1
MZ-4-43 (01 ,6 x12) 12±0.3 1.6±0.1 0.1 ro ro N N
MZ-4-44 (01,65 x 14) 14±0.3 1.65±0.1 0.13 ci ci ..- ..-
Ql + + + +
MZ-4-45 (01,6 x 18) 18±0.3 1.6±O.1 . 0.21 ro 1[) 1[) 1[)
N ai 0>-
MZ-4-46 (01 ,85 x 19) 14±0.3 1.85±0.1 0.14 ..- ..- N
1'-
(")
MZ-4-47 (01,85 x 18) 18±0.3 1.85±0.1 0.24
1[) 1[)
MZ-4-48 (02,2 x 1,4) 14±O.3 . 2.2±0.1 0.14 '<:1' 1[)
0- oo ci 0-
MZ-4-49 (04,1 x 25) 25±0.3 4.1±0.1 1.93 "O o
N
o
N
o
N N
MZ-4-50 (04,9 x 36). 36±0.3 4.9±0.1 3.7 I.CÎ 1'- N 1'--
..- ..-
+0.05
NC-4-03 (400631) 10±0.2 44 0.7
· -0.15 1[) 1'- 1'-
eD
4.4 +0.05
0- oo o ci
NC-4-04 (400410) 15±0.3 1.05 u + + +
· -0.1 (") 1'- ro 1[)
0>- '<:l'- a:)
NC-4-05(56848) 15±0.3 2±0.2 0.19 CIi ..- ..-
NC-4-09(57635) 8.5±0.3 2.5±0.2 0.17
'<:1' '<:1' '<:1' eD
NC-4-10(57546) 12±0.2 1.85±0.05 0.18 0- oo oo ci
NC-4-11 (57545) 6.8±0.15 1.85±0.05 0.09 .o N
o
N N 1'-
o

10 +0.4 +0.1 ci
..-
I.CÎ
..-
..- 1'--
NC-4-12 (48870) 29 0.27 N N
-0.2 · -0.15
NC-4-14 8±0.1 1.6±0.05 0.14 1'-_ '<:1' ro_ eD N _ o>
1'-
+0.05 o
+ 9
- o
+9
" ..- o "
+
..- -
NC-5-01 (45048) 10±0.3 29 0.25 ro o +9
. -0.15 O o N 1[)
NC-S-03 (47909) 16±0.5 3-0.2 0.54 N (") '<t 1[)

35 +2 +0.2
MZ-4-10 6
-1 -0.3
..-
o~
1'- N
MZ-4-11 40±0.5 3.8±0.2
"O 09 N9 1[) 9
MZ-1-14 12±0.2 1.8±0.05 o N~ (")~ '<t~ I[)~
U UJN UJN UJN UJN
+2 +0.2
NC-4-16 30 6 4.2 ~ ~ ~ ~
-1 -0.3

TEHNIUM decembrie 2002


45
---------------------------LABORATOR-------------------------

Mlezuri tip tor

_K _, r-r ~
N

III
-.
o. '#.
(")
~
eri
'#.
(")
'b
î ----, :> :z: +1 +1 +1
", o oCX)
r; c:: Il)
----1 ~
o 1'"-

~~G
/ j T ....

1
N N ~
/jj
,,
,
(,) l1
r/, ____ "'" ,1 «
'I
~
R
ii
/ 1- __L _ _ (") (!)
6I
CX)
6I
~ ci
Il) N N
CX)- 1'"- eri
r----- ..- N

B
cOle(mm)
Cod P (!) (!)
a(0) b(0) c R (")
6 6
I~'
Tor I.O.R. 6 + +
_._~j",ro
023 23±1 11 tO,5
el + (") ..-
12±1 1 (!)
MZ-6-08 Iti ..- 6
..- N
MZ-5-09 51,5±0,5 30,2±0,5 18tO,3 5,3±0,3 l:I "T ~ _______
N ~
MZ-6-26 55±1,5 13,5±1 10±0,3
° 6
MZ-6-20 34±0,7 20tO,7 25±1

Miezuri de ferite tip "U"


° - N
6I
(!)
6
+ I
N
..-
..-
Il)
6I
~
..-

(!) N
..-
r -- A -. ~ + 6 ..-
Q) Il) + + CX)
.-- I 1'"-

~ o]
C\Î N cti
1
I
Il) N
!
"O
9- ..-
I
I
+
~
CX)
I J m- ~
N
"- ..

Cod

MZ-2-01
A(mm)

28
+2
-1 .5
B(mm)

58
+2
-1. 5
C(mm)

44,6tO,4
Ae(cm2)

1,77
--
tSl
o
(")
6
+
(")
N
6
+
Il) Il)
N
o
+
Ll)-
Iti
MZ-2-03 24,4+1 ,2 40,7±1 ,3 33tO,2 0,97
..-
MZ-7-01
MZ-7-03
28±1
24,4+1 ,2
58±0,85
39 ,6tO,4
44,6tO,4
33±0,2
1,77
0,97 --
tSl
.o
~
6
+
(!)
1'"-
·6
+ N+
CX)
..-
~
6I
N
MZ-7-11 27 ,8tO,9 57,5±1 28,4±0,3 1,71 ..- ..- 1'"- 6
..- N ..-
+2
MZ-7-26 min.17,5 38 25±0,2 0,78
-1 .5
MZ-6-30
MZ-6-33
4+0,1
9,9tO,3
10-0,1
24,5±0,7
12+0,1
18,4tO ,5
0,246
0,65
--
tSl
ro
~
o
N
I

"<i
C\!..(!)
o - ..-6
+ 9
(")
N
Il)

+ I

~
(")
..-
Se calculează numărul de spire.
Se verifică dacă numărul de spire Încape pe carcasa bobinei ce va intra În
oala de ferită.
~~
cx)o I'"-CX)
Se bobinează caracasa, adăugându-se câteva spire În plus faţă de numărul x'";- "-N
"O X I X I
total calculat. ()
o ~"? . <9
(")N ~I
Il)

Se măsoară inductanţa bobinei cu miez (oa l ă de ferită) , şi prin scoaterea "-N (")N
spirelor (câteva Încercări) se obţine valoarea necesară.
tSl~ ~~ tSl~
Se impregnează bobina, prin pensulare cu o soluţie de nitrolac (lacul de
impregnare nu trebuie să atace izolaţia conductorului) .
Se introduce bobina În oala de ferită ş i ulterior se rigidizează şi aceasta cu
nitrolac sau vopsea.

TEHNIUM decembrie 2002


46
--------------------------LABORATOR----------------________

Date cu privire la conductorii de CuEm folosiţi la realizarea bobinajelor

CUHEN'r (:\ H. ~ l' 11tI~/r.I~:_1___

!DIMENSIUNEA SECŢIUNEA MAXIM REZISTENŢA CU IZOLA - FÂn}. IZOI,'\-


• fiJ [mm] [nlln:) AmllSIDIL [n/m) TIB II\THE 1'1T~
INTIm
[mA) STP.ATI; Il r STHATlJnr

0.(':' O.OO1!)(l 1 S.S', 1,) ~w H: 1r.rJ


O.OIi 0.OU21l3 10 ro.Ir, 10 ~r)fI 111:::0
0./17 O.OOilAr. 12 4.r>2 il H~fl !171r.l
Il. fiR O.OO"fl3 11 ilA,; 7 t,1I R ~fjll
o.nu 0.OOC,3r. 22 2.73 f. !)jll li 81N)
O_t 0.007115 24 2.21 4 ~I ; II (: lIN)
0.12 0_U1181 ~ Il l.5:11 3HlI) 4210 .
0.10 0.01 'i(j7 1i3 tl.u~a :! 2(;() 2 AAO
U_ltI n.():!f>45 il,) O.Î~~2 1 i?,(1 2 (Inl.!
0.2 OJJlll42 ll4 0.OG2 14GIl 1715
0_22 0,{138U1 115 n,4C,7 12W 14';0
0.25 .0.04909 147 O.aM 9.8 1140
0.28 0.00158 188 O.2H2 RIn 921i
0.3 0.07069 21(, O.21fl 722 807
0.35 tl.{)8G21 2113 n.18l11l MIl f.ll4
0.4 0.1257 31,. o.lnsa g"O 470
004;' O_1DUO 40() O.111!l2 2i7 il71
-
r,;, 0.19G4 4no n.OR!!r. 22,1
------ tluO
o.:,:. 0.237(; WII omill .1!III !!:14
Or. 0.28~7 ';t;0
;"Il U.Ulilli
U.05~4
J(;~ 200
1~(j
n.ll:' 0.3311\ 1-111
().'; O.RMa ~8() O.O~:I~ 1:?i"1 li)H
II . ~ O.C>1)27 1 100 11.0114'; Hi.,r, 117
---
II,!! O.n31l2 1 'tr~1 O.U:!i4 ';'~ !Ja
1./1 0.7Il~4 1 HIII) () . ()~~1 cir, 'i[,
1.1. O.!lWB ~ ~(lO 1I.1I1~~U 4.~.r) (;2
------
1.~ 1.1 !Il 2 ';I)fl o.nli.aG 41\,i, it:.!
l.n 1.~~7 2 ,rIn 0.01 a II) 34.f, 44 .&
-
J.o\ ).[,;)() 11 ~0(1 I 0.0112!) II! 411
lJ) 1.7';7 a i.(~1 OJlO~~4 ~ ,11;':1 a:u.
1.1i 2.1n l 4 (~K) U.OlIl:\,;a ~~ 21l
2.f)-tr, f, 1()() ().(~ 11;;\:1 IiI
I.I! 2(1
2 g.14~ 1; 31NI 0.\'11[::,(: 1fl.r, J!J
:~. :! n.HIlI 7 I~III 0.111'·1:,'; 14,f. ] [).;l

:1.!Jllfi I J"
-
;!.;) !I \1110 lI.fllI:ţ ;·, 1:! of

~~.s Ci.l!',R I~ ;;110 lU, 1:!

I
IU\I1~~: S
, .-
.1
I 7.1 1,;!) 1 1"( 1. I : 11 ,\ ~ 1',: \1 ~ ~ .: \ \1

Deoarece conductorul de bobinaj se rigidizează mecanic folosind rită, se impune ecranarea fiecărei
are de regulă un diametru destul de câteva picături de vopsea. Se reco- bobine, pentru evitarea influenţelor
redus, se recomandă ca terminalele mandă o manipulare Îngrijită a nedorite (inductanţe mutuale).
bobinei să fie realizate dintr-un con- miezului tip oală de ferită , deoarece Realizate şi montate corespun-
zător, bobinele cu circuit magnetic
ductor mai gros. Astfel se evită orice lovire cauzează Îndepărtări de
ruperea accidentală a terminalelor de ferită vor confirma pe deplin ca-
material, modificarea AL, deci a
lităţile estimate iniţial.
În timpul măsurătorilor sau montării inductanţei.
BIBLIOGRAFIE
bob inei cu miez de ferită În ansam- În cazul lucrului cu frecvenţe Revista TEHNIUM, colecţia
blul electronic. mari, ca şi În cazul În care acelaşi 1980-2000
Oala de ferită se fixează mecanic montaj electronic deţine un grup de Catalogul Întreprinderii de Ferite
În locul destinat funcţionării şi apoi bobine cu carcasă de tip oală de fe- Urziceni

TEHNIUM decembrie 2002


47
- - - - - - - - - - - - - - A T E L l E R ; - - - - - -- - -- - - - -

MASI Ă
ElEc'rR cĂ
v

de GAURIT de mână
Tony E. KARUNDV

"PISTOL', sunt rezonabile. Reperele


1 1, 3 şi 5 trebuie procurate (târgurile
vă aşteaptă !), il!r reperele 2 şi 4 se
confecţionează. In figura 2 ş i figura 3
se dau cotele principale pentru coli-
er şi cele două piese ale mânerului.
Toate se confecţionează din plat-
bandă de fier cu grosimea de 2,5-3
mm . Nu s-a dat poziţionarea găurilor
(7 x 2), aceasta rămânând la lati-
tudinea constructorulu i. Mânerul se
acoperă cu o bandă adezivă .
Tens iunea cont i nuă de 24 V se
o bţine prin redresarea, cu ajutorul
unei punţ i , a unei părţi (U2) din ten-
siunea reţele i (U1 = 220 V150 Hz).
Pentru figura 4 se pot scrie
relaţi ile :

+ 11 = 1,41 10 = 1,41 A

U2 = 0,75 Uo = 18 V

Maşinile de găurit de mână 1 - motor de c.c. 24 V/ 1 A, de Condensatorul nepolarizat de


industriale sunt foarte scumpe. ştergător de parbriz (camioane) ; capacitate C trebuie să reducă ten-
Articolul de faţă dă explicaţii cum se 2 - colier de prindere; siunea alternat ivă de la 220 V la
poate realiza "HOME MADE" o ast- 3 - mandrină pentru burghie spi- 18 V.
fel de maşină cu performanţe mai rale 1-5 mm; Se poate scrie :
modeste, evident, dar utilă În
gospodărie şi În construcţiile de
4 - mâner;
5 - microÎntrerupător ; U2 1 = (~C f+ U22 ; (j) = 21tf
amator. 6 - conductoare de alimentare.
Aspectu l ei este prezentat În După cum se observă, cotele de
figura 1, În care: gabarit ale maş i nii realizate , tip Se deduce :

2 36 2,5 3
2,5
o o
distantier
,

10

48 TEHNIUM decembrie 2002


--------------------------- ATELIER---------------------------

c 4xF207
pJ--tI------~ 220V!50Hz

1
U, =220V/50Hz >-----0 +

UO =24V/1

4 5
paralel. Tensiunea de lucru a lor este nuă , trebuie să însemnăm borna +
1, de peste 220 V. atât pe ea, cât şi pe pinul ştecheru ­
C- = In figura 5 se dă aspectul con- lui. La o conectare greşită nu se
- 2trf ~U f-U} structiv al redresorului de alimentare deteriorează nimic, doar că motorul
a motorului maşini i. Acesta din urmă se va roti invers sensului necesar
1,41
fiind prevăzut cu un cordon (între- pentru avansul burghiului.
= 20,48 IlF
2.3,14 . 50~ 220 2-1ff rupt de microcontactor) şi un Cu acestea spuse, nu ne mai
ştecher ob i şnult , necesită o priză ce rămâne decât să ne procură m o
Practic s-au folosit 5 conden- se va monta pe panoul redresorului. colecţie de burghie spirale cu 0 de
satoare bloc de câte 4 IlF legate în Priza fiind pentru o tensiune conti- la 1 la 5 mm .

În vara anului 1989 mi-am


" mai alimenta n ici odată de la priza
cumpărat un radioreceptor modern
cu tranzistoare tip RX 2001 , produs
al Uzine lor "Electronica". De la
început am fost foarte mulţumită de
O MICA (azi, când energia e le ctri că este atât
de scumpă), datorită randamentu lui
său mic, l-am dezafectat. I-am
demontat din casetă şasiul cu scala
calităţile lui funcţionale şi de fiabili-
tatea lui (nu a avut până acum nici o
defecţiune) .
Singurul "necaz" pentru mine l-a
INOVATIE
, şi am păstrat doar difuzoarele.
Măsurând cât mai exact lăţimea lui
RX 2001, am decupat (cu o pânză
de ferăstrău) partea de jos a casetei
de lemn a fostului radioreceptor
constitu it faptul că radioreceptorul Vasilica CONSTANTIN
nu este prevăzut cu difuzoare pro- TOMIS, astfel încât caseta să vină
prii. Rezolvarea găsită de mine a peste radioreceptorul cu tranzis-
fost să folosesc cele două difuzoare toare ca un fel de mantie înglobân-
ale precedentului meu aparat de du-I (vezi fotografia).
radio cu tuburi electronice, de tip Sunt foarte mulţumită de noul
TOMIS, produs de "Electronica". aspect al radioreceptorulu i meu ,
Câţiva ani , cele două radiorecep- care şi-a micşorat gabaritul, este
toare au stat în garsoniera mea, estetic şi funcţional (cele două difu-
unul peste altul. Antena exterioară şi zoare permit, oarecum , recepţi o­
reţeaua electrică erau conectate la narea emisiunilor STEREO în
RX 2001, iar de la TOMIS foloseam UUS).
doar ... difuzoarele. Până când , într-o Gândindu-mă că şi alţi cititori ai
zi, am avut ... revelaţia : nu se poate revistei TEHNIUM îşi pot valorifica în
şi altfel, mai frumos şi tot atât de acest mod vechile radioreceptoare
funcţional ? cu tuburi electronice, am scris aces-
Gândindu - mă că radioreceptorul te rânduri prezentând exper ienţa
cu tuburi, vechi şi depăşit ,nu-I voi mea.

TEHNIUM decembrie 2002 49


---------------------------ATELIER---------------------------

TELESCOP
SUSTINUT
, de TREPIED
Ing. Nicolae RUSU

Având o oglindă cu diametrul de • ocular. Discul de montare pe tub are


140 mm, am reali~at un telescop • furcă de susţinere telescop; patru braţe de prindere pe tub, iar pe
susţinut de trepied . Intregul telescop • trepied. partea interioară, trei piuliţe M3 lipite
- inclusiv furca - nu cântăreşte . 1. Oglinda cu montura ei (fig. 1) cu cositor, la distanţe egale, prin
decât 3,2 kg, iar instalat pentru a Peste spatele oglinzii se pune un care trec şuruburile de corectare a
putea face observaţii măsoară 107 strat protector din: orientării oglinzii În tub.
cm. • chit moale folosit la Îmbinările Arcul tronconic facilitează ori-
Trepiedul , cu o Înălţime de 77 pereţilor din beton , ori entarea oglinzii când se umblă la
cm, cântăreşte 2,7 kg. • pâslă , În mai multe straturi, li- şuruburile de reglaj .
Componente: pite Între ele ori După cum se vede, braţele de
• oglindă telescopică cu montu- burete. prindere pe tub, cu şuruburi M4 x 10
ra ei; Cu ajutorul ghearelor, oglinda se mm, trec peste cercul de rigidizare
• tub telescop din tablă subţire solidarizează cu discul de prinde re, exterior al tubului, care este nituit pe
tronson 1; care la mijloc are sudat (cositorit) tub.
2. Tubul - tronson 1 $i 2 (fig. 2)
Pentru facilita rea la transport s-a
Tub telesco tronson 1 conceput ascunderea tronsonulu i 2
În tronsonul 1.
La utilizarea telescopului, tron-
sonul2 se scoate din tronsonul 1, iar
Brat prindere de tub asamblarea se face cu o brăţară , ca
În figura 2a, din tablă de oţel galva-
nizată, de 10 cm lăţi me , cu două
şuruburi M5 x 15 mm cu cap fluture.
Fiind necesară mărirea diame-
trului tronsonului 2 la cel al cercului
de rigidizare a tronsonului 1, cât mai
ales pentru linearitate, se adaugă pe
acesta două fâşii de cauciuc, supra-
puse. Tuburile se vopsesc cu negru-
mat pe ambele suprafeţe.
Filet vor avea găurile ce trec prin
cercul de rigidizare a capătulu i din-
spre oglindă al tubului 2.
Se vede clar că tubul 2 trebuie să
culiseze În interiorul tubului 1.
3. Susţinător oglindă raba ta re
spot luminos (fig. 3)
Razele concentrate ce vin de la
oglinda telescopu lui se rabat la 90°
spre ocular.
Susţinătorul oglinzii se compune
din:
• lamelă din fier balot, cu un
Surub capăt Întors, ca să strângă şurubul
oglinzii plane;
• şurub de prindere pe tubul
telescopulu i, de capul căruia se co-
sitoreşte lamela (şurub M5 x 30);
1 • piuliţa şurubului, dintr-o valvă
auto prelucrată ;
• şurubul ogl inzii plane, cu cap
rotunjit, M3 x 30;
• şurubul de strângere a capului
• idem - tronson 2; capul şurubului de prindere pe dis- şurubului oglinzii ;
• susţinător oglindă rabatere cui de susţinere a ansamblului • montura oglinzii, de care este
spot; oglinzii, care disc se prinde apoi de cositorită o piuliţă de la un Întrerupă­
• suport tub ocular; tubul telescopic tronson 1. tor sau de la o priză dezafectată ;

50 TEHNIUM decembrie 2002


----------------------------ATELIER----------------------------

• oglinda, de o formă puţin elip-


tică, trebuie să aibă sticla cât mai

M
subţire când argintarea e pe spate,
ori să fie confecţionată din cioburi de

~ffi'~
la un far auto, care are argintarea pe
faţă şi este din ceramică, uşor mo-
delabilă cu pila. ?_ioo_re
_ _ _I_li_ub_tro_ns_o_n_l_----,,--
Pentru punerea la centru a
oglinzii se construieşte o grilă ca în
figura 3, dintr-o placă pătrată de 15
mm, cu gaură , la care se lipesc
patru picioare cu ciocuri. Acestea
t 540mm =:j
trebuie să îmbrace prin exterior
capătul tubului telescop 2.
Două sârme de liţă se vor
întretăia la centru.
4. Suport tub ocular (fig. 4)
Iată, orientativ, cum trebuie exe-
cutat suportul.
p 560 mm

Tubul, din metal, se poate con-


strui din bandă de fier Iată de cca 8
mm , care se înfăşoară pe tubul ocu-
larului (0 32 mm), lipindu-se mar-
ginile.
Placa de care se lipeşte tubul -
placa din exterior - poate fi de 1 mm şuruburi de montâj, cum se vede Tn dlametruJefe pana a 20 mm.
grosime şi i se dă curbura tubului. figurile 3 şi 4. Distanţa de la axul găurii supor-
Placa inferioară - din interior - Atât gaura de trecere a spotului tului pentru spot la gaura şurubulu i
va fi de cca 2 mm grosime, pentru luminos prin tubul telescopului, cât susţinătorului oglinzii de rabatere se
că în ea se vor înşuruba cele patru şi găurile prin suport vor avea determină practic după execuţia
suslinătorului.
Şuruburile de prindere sunt M3 x
8mm.
5. Tubul ocular (fig. 5) _
tub ocular Sunt necesare două tuburi. In
primul - în tubul mare - se mon-
tează două lentile de mărimea inte-
riorului tubului, susţinute de seg-
menţi, fie din acelaşi tub, fie din tub
ceva mai mic, dar care să asigure
tronson 2 poziţia fixă a lentilelor.
Distanţa D1 se deduce practic
astfel : după ce s-a montat oglinda
de rabatere - a doua lentilă intro-
dusă prin celălalt capăt al tubului -
se împinge uşor, cu un tub mai mic,
până apare spotul reflectat şi
cuprinde întreaga lentilă. Aceste
două lentile servesc la inversarea
imaginii.
Apoi , cu al doilea tub se caută
poziţia, distanţa D2, care poate
varia în funcţie de distanţa până la
._~
Spot
. _-
obiectul vizat. Este importantă apoi
găsirea poziţiei corecte a ochiului.
Pentru orientare, menţionez
câteva date din lucrarea realizată de
mine:
o tubul mare - exterior - 31 mm,
L = 220 mm;
o tub mic 28 mm, L = 106 mm.
Negăsind un tub potrivit din plas-
Gri la pentru punere la tic, am folosit o bucată de la tuburile
centru a ogl inzii de alamă care susţineau draperiile,
pe care am spintecat-o longitudinal
până a corespuns scopului, după
care, de la jumătate, am lipit-o şi la
capăt am întărit-o cu un cerc din

3 sârmă de cupru.

TEHNIUM decembrie 2002 51


---------------------------ATELIER ---------------------------

Astfel, cu banda de cauciuc scoasă, deplasarea


tubului se face uşor, stabilindu-se telescopul În po-
ziţie de echilibru, iar banda de cauciuc menţine
poziţia semibrăţării când telescopul este Înclinat.
7. Trepiedul (fig. 7)
Se compune din:
• pilon Înzestrat cu colier de frână şi cârlig de
siguranţă (ţeavă 0 28 mm x 680 mm de la un cazan
de baie dezafectat) ;
• bucşa, În care culisează pilonul, cu o lungime
de 330 mm ;
• brăţara superioară, din trei sectoare, cu urechi
Talpa superioară
pentru prinderea picioarelor;
peste tub • brăţara inferioară, pentru asigurarea
deschiderii picioarelor, tot cu trei sectoare cu
urechi, care ţin barele de distanţare , prinse de
inelele de picioare;
• picioare, din ţeavă de aluminiu sau alamă de
0 29 x 820 mm .
La capetele picioarelor (dacă nu se adaugă pre-
lungitoare) se pune câte un dop de cauciuc pentru
a nu aluneca.
Cârligul de siguranţă vine peste marginea furcii
telescopulu i, pentru cazul În care Întregul ansamblu
se răstoarnă.
Se Înţelege că pentru transportarea telescopului
şi a trepiedulu i se confecţionează huse separate.
Depunerile de praf pe oglindă nu se Înde-
părtează cu nici un fel de cârpă sau piele, deoarece
Distanţa 01 ~ 140 mm, iar O variabil, ~ 120 mm. orice urmă, cât de mică , depreciază oglinda. Se va folosi
6. Furca de susţinere (fig. 6) o pensulă cât se poate de fină şi moale.
Se compune din:
• semibrăţară de susţinere, din tablă ....- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - ,
căptuşită cu un strat de burete, contra lunecării ;
• bandă de cauciuc, care asigură presiunea
pe tub;
• axele semibrăţării, cu care se sprijină tele-
scopul pe furca propriu-zisă . Sunt din aluminiu
ori alamă, de 0 8 mm x 12 mm;
• furca, având locaşuri pentru axe şi pivot
pentru trepied, se poate confecţiona dintr-o
consolă de jgheab de la un acoperiş de casă
dezafectat; 01 L2
• pivotul, În lungime de cca 70 mm, va tre- 02
bui să intre În pilonul central al trepiedului. L _______t::::::::::::::::::::::;;:;;:;;:;;:;;:;;;:j____J
Banai cauciuc
6 7
/-t "'
.
. /~
r~"t--.L-"'l\
I I I I \
Tub h!lescop

Pilon
~~~\~ . ~\~----
I 1 I Brolaro superioară
I J I Q bucsei
\i. - j FlJrcă Picior Bursă '
Furcă

PillOt
Brolaro interi oaro
a bucsei
,

52 TEHNIUM decembrie 2002


------------~-------------ATELIER---------------------------

CONSTRUCTIA
,
INCINTEI VOIGHT
TAPERED PIPE
Ing. Aurelian MATEESCU
Prof. Gheorghe ALEXANDRESCU

Introducere. Această parte va Încerca să lămu­ - tweeterele şi difuzoarele de medie frecvenţă sunt
rească de ce am optat pentru construcţia acestui tip de de calitate Îndoielnică şi cu performanţe acustice slabe;
incintă. - utilizarea difuzoarelor de uz profesional, importate
in aproape patru decenii de lucru În domeniul elec- de firme serioase (care pot furniza toate informaţiile
tronicii şi construcţiilor dedicate reproducerii de calitate necesare pentru proiectare) este prohibitivă din cauza
a muzicii, am urmărit câteva principii: preţului ridicat, iar tweeterele pentru echipaml'!,nte de
- obţinerea de rezultate de calitate cu cheltuieli mi- scenă nu sunt adecvate incintelor domestice. In plus, nu
nime; toate se pretează la incinte de casă.
- utilizarea de componente şi materiale accesibile, Dacă mai avem În vedere faptul că un audiofil tre-
pentru a putea fi reproduse de un număr mare de con- buie să facă o investiţie de minimum 20-30 milioane lei
structori amatori; pentru achiziţionarea unei perechi de incinte decente,
- utilizarea unei aparaturi de măsură şi control acce- fără pretenţii de high-end hi-fi, ajungem la concluzia că
sibile. abordarea unei construcţii care să satisfacă exigentele
Am sperat ca după 1989, accesul la componente şi la limita sumei citate devine foarte interesantă daca
materiale de bună calitate să fie cu totul altul faţă de ce preţul de cost este de 5-6 ori mai mic, deci În jur de 5
a oferit comerţul socialist. Din păcate, acest deziderat milioane lei.
s-a realizat numai În parte. De ce am abordat această construcţie? Pentru că:
Procurarea unui difuzor de calitate rămâne Încă o - am citit articolul publicat Într-un număr mai vechi al
mare problemă, deşi piaţa este inundată de astfel de revistei de prof. ing. Emil Marian şi am găsit elemente
produse. Argumentarea acestei afirmaţii este foarte interesante comparativ cu tipurile clasice de incinte:
simplă: bass-reflex (devenite complet banale prin repetiţie), linie
- difuzoarele au fost importate pe criteriul "preţ de transmisie (performanţe neconvinjJătoare) sau pâlnie
minim" (profit maxim); acustică (construcţie mult mai dificila ca abordare);
- cu una-două excepţii, nici un importator nu - nu se impune nici un parametru dificil wooferului,
livrează o dată cu produsul şi parametrii necesari pen- calitatea rezultatului fiind dependentă, normal, de cali-
tru proiectarea şi construcţia unei incinte acustice pen- tatea componenţei utilizate;
tru audiţii de calitate (ne referim la parametrii Thiele- - posibilităţi de up-gradare uşoară, cu costuri relativ
Small, nu la puterea şi impedanţa notate pe unele mici şi cu rezultate spectaculoase.
etichete de produs); Trebuie să spun de la Început că rezultatele au fost
- cu mici excepţii, wooferele sunt de tipul CAR peste orice aşteptări şi, deşi construcţia pare dificilă la
AUDIO, pentru montare pe maşini şi nu se pretează la Început, cea de a doua incintă a fost asamblată În circa
confecţionarea de incinte acustice "de casa':' 3,5 ore de două persoane.

Principiul de funcţionare. Fără să reluăm articolul wooferul. La deplasarea membranei În spaţiul închis,
deja apărut În revistă, vom reaminti câteva elemente presiunea acustică are valori importante şi se propagă
indispensabile înţelegerii funcţionării incintei. De la către deschiderea tubului. Randamentul acustic În
Început reamintim că discutăm numai de incinta În care domeniul frecvenţelor grave, Într-o plajă importantă,
lucrează wooferul, pentru reproducerea frecvenţe lor creşte mult - incinta lucrează ca un convertizor acustic.
joase. Redarea Întregului spectru sonor va fi abordată, Frecvenţa de oscilaţie a aerului În tubul acustic con-
mai târziu, În mai multe variante. siderat atunci când membrana difuzorului se
Incinta VTP este o incintă deschisă, construită la deplasează este funcţie de lungimea tubului. Frecvenţa
Începutul anilor '30 de Paul Voight. Este cunoscută şi uti- de rezonanţă Fs este dată de formula:
lizată şi În prezent de constructorii amatori sub numele Fs = c/4 I unde:
"Bas set" şi "Monolith" (livrabilă În kit) şi realizată indus- =
c 344 m/s - viteza sunetului În aer
trial sub numele "Howard Castle". Se prezintă ca o in- =
I lungimea tubului În metri.
cintă deschisă cu secţiune variabilă linear (un tub cu Astfel, pentru un tub acustic cu lungimea de 2 metri
secţiune pătrată , cu lungime de circa 1,8 metri, care obţinem o frecvenţă de rezonanţă de 43 Hz, iar pentru
este divizat de un perete În diagonală). Considerăm . un tub cu lungimea de 1,8 metri, frecvenţa de rezonanţă
numai o jumătate pe lungime: un tub Închis la un cap şi este de aproape 48 de Hz (47,77 Hz). Pentru a obţine o
a cărui secţiune creşte la arie maximă la capătul celălalt. frecvenţă mult mai joasă este nevoie de o lungime mult
Desigur că lungimea tubului de 1,8 metri nu este uşor de mai mare, dar şi aşa, un tub de circa 2 metri reprezintă
manevrat, din care cauză s-a preferat plierea sa. La 1/3 o problemă În utilizarea curentă, de aceea s-a preferat
din lungimea sa, faţă de capătul închis, este montat plierea sa. Frecvenţa de rezonanţă În intervalul 40-50

TEHNIUM decembrie 2002 53


- - - - - - - - - - - - - ATELIER - - - - - - - - - - - - -

U(dU)
1
t o
....-. . . .0::,;-: .
-10
.'". ,.
l,'
~ ., '-. A
i' ~
,, \

, /~I
\
,
.• \

-20
/ " .I \U
,
'.C
\
,
1 \
\
I
\
,, \

20 100 200 lk 2k 10k


f (Hz)

Fig.1. Caracteristica de frecvenţă a unei incinte VTP (determinări cu un woofer SEAS WP 171 NP de 170 mm)
A - caracteristica wooferului
B - caracteristica de frecvenţă măsurată la deschiderea VTP
C - Însumarea celor două caracteristici de frecvenţă, adică răspunsul real, util al incintei cu wooferul montat

Hz este chiar foate convenabilă, iar reproducerea r---------------------.....


frecventelor Joase depăşeşte media incinte lor din "ohllli)
gama de preţ de până la 20-30 de milioane lei '1
(10PO Euro) .
In plus, caracteristica de frecvenţă În acest
domeniu este plată, mai plată decât În cazul liniei
t
)0 90
de tansmisie şi cu mult superioară faţă de incinta
bass-reflex (figura 1). Forma conică Împiedică for-
marea undelor staţionare . Un rol important În
funcţionare ÎI are materialul de amortizare, dar
asupra acestui element vom reveni În cele ce
.
20
urmează.
În figura 2 este prezentată curba de impedanţă ,
a unui woofer montat Într-o incintă Închisă de 14 I
••'('
litri şi modificarea curbei de impedanţă În sensul
aplatizării caracteristicii În cazul funcţionării În VTP. -90

Determinările prezentate În figUrile 1 şi 2 sunt . 10


efectuate pe un woofer SEAS WP 171 Np, un difu-
zor de calitate bună şi preţ mediu. Determinările
asemănătoare efectuate pe woofere Davis şi Focal
au dus la aceleaşi concluzii, iar audiţiile efectuate 'o <o ' 0 0 200 li, 2k
În laboratoarele Elektor au dat rezultate excelente. L_ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _-=;;;;;..J
10k 2
Observaţi că nu am amintit nimic de parametrii
Fig. 2. Caracteristica de impedanţă a wooferului SEAS WP
difuzorului utilizat, ca elemente restrictive.
Determinările şi măsurătorile efectuate În la-
171 NP:
A - În incinta Închisă de 14 l ; B - În VTP
boratorul Elektor au avut În vedere două tipuri de
woofere, cu diametrul staFJ.dard de 200 mm şi cu
diametrul de 170 mm. (In prezent diametrele difu- amortizare opţional, care prevedea utilizarea unei
zoarelor sunt, cu mici excepţii, standardizate inter- rezistenţe acustice Scanspeak ce nu se poate procura
naţional, ceea ce permite posibilitatea Înlocuirii unui uşor.

difuzor cu altul de aceeaşi mărime, cu păstrarea, Între Pentru construcţie se utilizează placă de PAL cu
anumite limite, a performanţelor iniţiale la aparatura grosimea de 18 mm, utilizată la producţia de mobilă . Se
audio fără pretenţii). recunoaşte privind cantul: particulele componente sunt
Constructia incintei acustlce. Am plecat de la mai dense către cele două feţe şi mai puţin dense la
Început pe utilizarea unui woofer de 200 mm, având În mijloc. Placa având densitate relativ uniformă se prelu-
vedere că ascultăm muzică din genuri diverse, de la crează mai greu, se rupe uşor la margini şi este mult mai
muzică simfonică, operă, la jazz, rock de toate genurile poroasă. Evitaţi această calitate de material. Placa
şi până la muzica actuală . Necesitatea unor presiuni recomandată se Înscrie În cerinţele producătorilor de
acustice mari la muzica rock, să spunem, ne-a Împins incinte, purtând denumirea de MDF (medium density
către această alegere de la bun Început, chiar dacă ea fibreboard = placă de fibră lemnoasă de dentitate
complică, În final, opţiunea către o incintă cu două căi. medie). Pentru realizarea unei perechi de incinte sunt
Am eliminat, de asemenea, utilizarea panoului de necesare plăcile indicate În tabelul alăturat.

54 TEHNIUM decembrie 2002


- - - - - - - - - - - - - ATELIER - - - - - - - - - - - - - -

tăia din două plăci de PAL de 18 mm grosime procu-


3 rabile de la magazinele de materiale de construcţie
(rămâne aproape Y2 din placă), costul fiind de aproxima-
tiv 600 mii lei. Tăierea nu se recomandă a fi executată
cu scule de mână, ci la un atelier de specialitate, pe un
ferăstrău circular cu masă ~i vernier. De calitatea tăierii
depind uşurinţa montajuluI şi calitatea îmbinărilor şi
etanşărilor.
Se identifică panourile tăiate conform desenelor 3 şi
4 şi se execută următoarele operaţii de montaj, pentru
fiecare incintă acustică: preliminar, în panoul frontal se
va executa decupajul circular necesar montării wooferu-
lui ales. Centrul cercului de decupat se găseşte pe axa
de simetrie a panoului frontal (645 x 209 mm), la 124
mm de marginea superioară . Diametrul decupării se va
trasa după măsurarea precisă a diametrului de aşezare
al difuzorului utilizat. Tăierea se execută cu traforajul ,
chiar dacă este o operaţiune obositoare şi necesită mai
multe pânze de traforaj. Cei care dispun de o freză elec-
trică, pot realiza decuparea cu precizie şi fără efort şi
mai pot executa o operaţie: execuţia unui lamaj care per-
p1ite .îngroparea" difuzorului la faţa panoului frontal.
Ingroparea are atât un rol estetic, cât şi unul practic. Se
evită astfel difracţiile sunetului ce apar pe marginile şasi­
ului, pe muchiile sale. Desigur, această operaţie nu jus-
tifică procurarea unei astfel de scule. Adâncimea şi
diametrul lamajului se stabilesc după dimensiunile
wooferului şi se execută pe toată suprafaţa. Apoi , se
trasează decupajul propriu-zis şi se execută . Pentru a nu

4 -::-_-:. - .!t - :- .:'::::


I
~
I "
i. -
I~ -Ii /
".o
Fig. 3. Incinta VTP - secţiune

Dimensiuni (mm) Buc. Destinaţie

900 x 400 4 panou lateral


900 x 209 2 panou spate ~
tii
645 x 209 2 panou frontal
383 x 209 2 panou de bază (soclu)
364 x 209 2 panou superior
644 x 209 2 panou interior
491 x 209 2 panou interior
284 x 209 2 panou interior
143 x 209 2 panou interior _.----------

Toate panou riie din PAL cu grosimea de 18 mm


pentru mobilă

400 x 400 x 25 mm 2 placă soclu din PAL


cu grosimea de ~
"1
25 mm (opţional) sau
400 x 400 x 18 mm 4 executate din suprafaţa
de PAL rămasă,
îmbinate prin lipire
cu arac~t câte două, 20'
rezultând două plăci 2"'6"
cu grosimea de 36 mm

Toate panourile necesare pentru două incinte se pot Fig. 4. Incinta VTP - vedere frontală

T EHNIUM decembrie 2002 55


----------------------------ATELIER-----------------------------
,
_ tează şi de un alt panou cu aceeaşi Iălime de 209 mm;

~ - ------_._--
.. I - se fixează panoul uns cu aracet In poziţia de mon-
5 ~ 1\
~ _ . .- 2 taj cu şuruburi de Rigips 3,5 x 35 (40) mm , care se
strâng cu atenţie pentru a nu rupe materialul. Capetele
y..,/// 1 '7 ~, ' 3 şuruburilor, Îngropate În material, se vor astupa cu chit
(// ......--: . v \ În final, la operaţiile de finisare ;
/"fJV.N/ / I JSI' \"' r
'
* - aracetul În exces se Întinde pe Îmbinări, iar sur-
plusul se elimină cu o cârpă umedă . Se montează toate
/~</ ~ ~/ ~/::~
/" - L" /" .'
/~v--;
//
panourile exterioare şi se verifică etanşeitatea
Îmbinărilor. La nevoie se etanşează cu amestec de
) L/ / r ; 1/ / / / / '/"Ii /" 7 aracet cu rumeguş fin de lemn sau numai cu aracet
~ . 8 gros;
- se montează panourile interioare În acelaşi mod,
1 ~ 9
verificându-se poziţionarea corectă, de care depinde
Îmbinarea cu celălalt panou lateral. Se verifică

/1I I I/~ 1/11/


iX"X A xxx .
.x:.-'CA
?il/f X X
_ ft?
etanşeitatea.
Se confecţionează din polistiren expandat sau din
lemn, baghetele de racordare a panourilor interioare la
I pereţii laterali.
Se lipesc baghetele de racord pe poziţii cu aracet
Fig. 5. DETALIU DE MONTAJ AL PLĂCII DE BAZĂ, gros şi se imobilizează pentru 24 de ore cu ace de
A VÂRFURILOR DE SPRIJIN (SPIKES) ŞI A MODULUI gămălie până la uscarea completă.
DE SPRIJIN PE SOL PENTRU AMORTIZAREA După o perioadă de uscare de 24 de ore, se verifică
VIBRAŢIILOR Îmbinările , etanşeităţile şi se fac eventualele corecţii.
1 - perete lateral incintă Se ung toate canturile ce se Îmbină cu panoul lateral
2 - şurub pentru lemn, I = 50 mm, diam. 5mm, pas rămas cu aracet gros şi se poziţionează panoul lateral,
mare (se vor utiliza 6 buc.) după care se imobilizează cu şuruburile Rigips. Se
3 - placă bază incintă şterge surplusul de aracet. Se Iasă ansamblul să se
4 - material de amortizare (burete sau cauciuc usuce 24 de ore.
moale) Se execută chituirea canturilor cu chit de bună cali-
5 - placă de soclu din PAL 25 mm (vezi text) tate pentru lemn sau chit poliesteric pentru maşini
6 - spike (vârful este ascuţit şi călit, diametru M6) (atenţie! - se Întăreşte rapid, se prepară În cantităţi
7 - piuliţă M6 captivă mici).
8 - răşină epoxidică (tip poxipol, araldit etc.) Se astupă cu chit capetele şuruburilor Rigips.
9 - placă din material ceramic, marmură, piatră sau După uscare, se şlefuieşte cu atenţie toată suprafaţa
metal şi se şterge de praful rezultat. Se poate folosi şi o folie
10 - material de amortizare (cauciuc, pâslă etc. cu autoadezivă .
grosimea de minimum 5 mm) Finisarea: la alegere. Se poate opta pentru vopsire
cu o vopsea În ton cu restul mobilei, de preferat prin pul-
pierde centrul cercului, acesta va fi fixat prin găurirea cu verizare În 2 - 3 straturi , cu uscare şi şlefuire fină Între
un burghiu spiral de diametru mic a panoului frontal straturi.
până la străpungere . (Continuare În nr. viitor)
Se poate trece apoi la operaţiile de montaj al com-
ponentelor incintei. I
Pe un panou lateral 900 x 400 mm se trasează po-
ziţiile de montaj ale celorlalte panouri, ca şi locurile În
care se vor utiliza şuruburile de fixare, conform desenu-
lui. Locurile şuruburilor se vor marca pe placă astfel ca
ele să fie plasate la jumătatea grosimii plăcii Îmbinate.
Se plasează al doilea panou lateral ' sub primul şi
după alinierea lor perfectă se rigidizează cu 4 prese de
lemn. Se pot da 2 - 4 găuri cu diametrul de 4 mm pen-
tru şuruburile de fixare, plasate către marginile celor
două plăci suprapuse, imobilizate de un ajutor, prin care
se trec şuruburi M4 x 50 prevăzute cu şaibe plate, cu
care se imobilizează plăcile pentru a se putea găuri
simultan cele două panouri.
Se dau găuri străpunse cu diametrul de 4 mm prin
cele două panouri.
Se zencuiesc pe 4 - 5 mm adâncime găurile pe
părţile panourilor care rămân la exterior (atenţie! - dacă
aţi desfăcut şuruburile de fixare dintre cele două plăci).
Se foloseşte un burghiu cu diametrul de 7 sau 8 mm.
Pentru montaj aveţi nevoie de un ajutor. Se mon- Fig. 6. Detaliu de montaj al incintei tweeterului
tează, pas cu pas, panourile exterioare: spate, faţă, 1 - şurub Rigips
soclu, superior, astfel: 2 - perete incintă tweeter (PAL 10 mm gros.)
- cantul plăcii exterioare ce se montează se unge uni- 3 - şaibă plată
form cu aracet gros de tâmplărie şi se pune pe masa de 4 - garnitură cauciuc sau pâslă densă
lucru cu cantul uns În sus. Ajutorul va aduce panoul la- 5 - garnitură cauciuc sau pâslă
teral În poziţia de montaj, sprijinit de panoul ce se mon- 6 - placă superioară VTP

56 TEHNIUM decembrie 2002


- - - - - - - - - - - - - AUTO· MaTa - - - - - - - - - - - - -

CONDUC R A CONO ICA Pagini realizate de prof. ing. Mihai Stratulat


(VI)
Alături de necontenitele şi sumul de carburant să sporească cu cu mai mult de 60 cm pe cea a auto-
uriaşele eforturi de a mai smulge din 2-3%, risipă care ar putea fi evitată turismului tractor.
motor câţiva cai putere, specialiştii dacă s-ar renunţa la ele. Numai Din figura 1, determinată experi-
au fost şi sunt permanent preocupaţi păstrarea portbagajului ş i nea- mental, reiese modul În care iau
de a reduce energia pe care aerul o coperirea bagajelor depozitate aici naştere curenţii perturbatori dintre
"fură" de la motor În timpul cu o husă corespunzătoare, care să autoturism şi rulotă . Şi tot de aici se
deplasării automobilului. nu creeze mari rezistenţe aerodi- vede că situaţia poate fi ameliorată
Efectul pe care rezistenţa aero- namice, majorează consumul cu dacă pe plafonul autoturismului se
dinamică îl are asupra nivelului de 1-1 ,5%. plasează un ecran, numit spoiler,
consum este bine cunoscut, puterea Rămânând În domeniul autotu-
care regularizează esenţial curge-
Pa irosită în lupta automobilului cu rismelor, consumul lor de com-
rea aerului. Cercetările menţionate
atmosfera fiind proporţională cu bustibil se arată afectat sensibil de
cubul vitezei de deplasare V, con- tractarea unei rulote sau a unei au arătat o apreciabilă reducere a
form relaţiei: remorci oarecare. Sporul de consum coeficientului aerodinamic, eficienţa
se explică prin spaţiul creat Între procedeului depinzând de locul de
Pa = Acx ( t)V3 partea din spate a maşinii şi cea
frontală a rulotei (zonă unde se pro-
plasare a spoilerului. Poziţia sa este
precizată de distanţa Is, de
în care A este aria gabaritică duc puternice turbioane care înălţimea I precum şi de distanţa
frontală a maşinii iar p densitatea frânează Înaintarea ansamblului) şi dintre autoturism şi rulotă - care
aerului. Enorme strădu inţe ştiinţifice devine important atunci când pentru experimentele prezentate în
şi sume imense au fost cheltuite În înălţimea rulotei (remorcii) întrece figura 2 a fost de 2100 mm .
peste un secol de existenţă a trăsurii
motorizate pentru a mai diminua
măcar cu câteva sutimi valoarea
coeficientului aerodinamic (sau de
1
formă , cum i se mai spune) cX'
Studiile românului Aurel Persu,
primul om de ştiinţă care a funda-
mentat teoretic şi practic raportul
Între arhitectura caroseriei şi
pierderile aerodinamice, au arătat
că valoarea acestui mic dar
Încăpăţânat coeficient depinde de
forma generală a caroseriei, de
modul de plasare a elementelor
agabaritice (faruri , roţi, oglinzi , roată
de rezervă, lămpi, portbagaj ş.a.) şi
=
<
de atunci forma automobilelor a fost
subordonată acestui comandament
- singura posibilitate de reducere a
consumului de combustibil fără a
afecta structura ansamblului
maşinii.
Lucrurile par a fi rezolvate În cazul
autoturisme lor unde extrem de ri- 2
guroasele Încercări efectuate în
tunel urile aerodinamice au condus
la cele mai elaborate profiluri ale
caroseriei sub aspectul rezistenţei
aerului. Aici Însă intervine de multe
ori în sens păgubitor iniţiativa
proprietarului automobilului. Din do-
rinţa de a epata, de foarte multe ori
pe automobilul îngrijit arhitecturat de
uzină se văd instalate faruri supli-
mentare, diferite lămpi de sem-
0,3

• 0,2 .
0,3

0.2
A-
10' 1,-11 2Omm
nalizare, oglinzi peste ceea ce este .,
u .,
u
/
/ "
0-70·
necesar, antene dispuse În cele mai 0.1 0.1
/
ciudate amplasamente şi po- /
/
I
ziţionări , portbagaje montate pe pla-
o 500 1000 1500 o 100 200 300 400
fon sau capota din spate fără a fi I mm
I [mm]
folosite, toate acestea făcând con-

TEHNIUM decembrie 2002 57


------------------------AUTO-MOTO------------------------

Se vede că există anumite valori o~timale pentru Is şi


pentru I la care reducerea valorii coe icientului de formă
~cx este cea mai mare, deci pentru care se presupune
3 13 -
că se ob in cele mai im ortante economii de com-
bustibil.C~ esteaşa, ce~ifică măsurătorile
o compara-
1
~cu rulotă

tive de consum În funcţie de viteza de deplasare care 12

sPoiler~
arată că ataşarea unei rulote măreşte consumul cu 2-7
litri la suta de kilometri, În funcţie de viteză, iar aplicarea Fdrd
corectă a spoilerului reduce acest consum cu 2,5 1/100
km . Tot de aici rezultă că viteza economică În cazul trac-
t
tării unei remorci este mai mică decât cea a autoturis-
mului solo (fig. 3).
Mai complexă este discuţia În cazul autovehiculelor
grele Iq care rezistenţele aerodinamice sunt mult mai
:o
~
~
.o
10
I-
1{
1
I / - c u spoil r
mari. In primul rând suprafaţa frontală a auto-
camioanelor este mai amplă iar cabina are o confor-
E
o
..
u 9 L -'-
V
maţie cu colţuri, muchii şi proeminenţe nerotunjite, la fel
ca şi caroseria, remorca sau semiremorca. Partea din
spatele cabinei este mult mai Înaltă decât aceasta iar
Între ele există un spaţiu mai larg , În care, de cele mai
"
E
~ 8
~ ./ V L
~
multe ori , sunt dispuse unele componente tehnice
li!o r--- r-"'"
()
(motor, transmisie, filtru de aer, traseu de eşapament,
rezervoare de combustibil ş . a.) care _reprezintă tot 7
atâtea surse de turbionare a aerului. In sfârşit, spre
deosebire de autoturisme unde podeaua este aproape
perfect lisă, camioanele şi elementele tractate au sub 6 lL Fără
podea o mulţime de componente tehnice care minează
simţitor caracteristicile aerodinamice ale autovehiculului.
Toate acestea fac ca valorile coeficientului aerodinamic ~
V '\ rulotă

al autotrenurilor să fie de 1,5-2,5 ori mai ridicate decât


cele ale autoturismelor şi Îndrumă atenţia specialiştilor
5 ~
-
către măsurile de ameliorare a calităţilor de aerodi-
namicitate ale acestor mijloace de transport când partea 50 60 70 80 gO 100
lor din spate Întrece cu mai mult de 70 cm Înălţimea ca- Viteza [Km/h]
binei şi se prevede că ele vor circula multă vreme cu
viteze mai mari de 60 km/h.
Judicioasa profilare a spoilerului, alegerea optimală
a dimensiunilor sale precum şi corecta lui amplasare pot
4 ..-;.-=-~-:...------

~,
reduce consumul de combustibil prin micşorarea valorii >-
coeficientului de formă . Eficienţa utilizării acestui simplu
dispozitiv poate fi uşor apreciată cunoscând că Daimler
Benz a redus valoarea coeficientului aerodinamic pentru
un camion cu şa de la 0,852 la 0,582 Iar Fiat de la 0,863
-0-
la 0,555. Traduse În unităţi de consum câştigurile pot
urca până la 7-7,5%. De exemplu, experienţe efectuate
pe camioane Roman cu şa au relevat că montând un
spoiler, consumul de motorină s-a redus cu 2,85% la
viteza de 70 km/h şi cu 1,94% la 80 km/h. Combinând ::::~333==3=3 ~

~~,
avantajul spollerului cu o conducere grijulie şi menţinând
În mod preferenţial viteza la nivelul la care efectul adap-
tărli este optimal, aceeaşi sursă bibiiiografică arată că
s-au obţinut economii de combustibil de 10-20%. La un -b-
parc de 6500 autocamioane cu un parcurs mediu de
60 000 km anual şi În ipoteza că acestea rulează 60%
din timp pe autostrăzi şi şosele, distal)ţa totală efectuată
se ridică la 234 milioane de kilometri. In condiţii optimale ___ :~EEEE3E3E
de eficienţă a spoilerelor şi acceptând o reducere a con- - --- - -/.
sumului de numai 5%, efectul economic este de 35 mi- ----_/
lioane litri de motorină la o cotă de 30 V100 km şi o uti-
lizare medie a puterii motorului de 60%. Sunt cifre care
~ 0-.1
merită a fi luate În considerare În exploatarea curentă.
Efectul amplasării spoilerului se poate urmări În suita
de Ilustraţii din fig. 4. Când autovehiculul este prevăzut
--- -c

Spoilerul poate fi plan , plan format din mai multe seg-


cu caroserie sau dacă pe platforma lui este montată o mente orizontale, curbat sau de formă elipsoidală .
structură cu prelată ale căror Înălţimi o Întrec pe cea a Randamentele cele mai mici le au construcţiile
cabinei, atunci curgerea laminară a aerului În spatele monoplane, dar ele sunt şi cele mai ieftine. Vin apoi cele
cabinei este perturbată şi apar vârtejuri (turbioane) care formate din două sau trei planuri cu unghiuri reglabile şi
măresc rezistenţa la Înaintare a maşinii (fig. 4, a); dacă
spoilerele curbate. La cabinele cu Iăţimi mari, reduceri
se montează un spoiler plan (fig. 4, b) sau curbat (fig. 4, ale coeficientului de formă se obţin procentual la niveluri
c), mişcarea laminară se restabileşte iar valoarea coefi- importante când se folosesc spoilere elipsoidale.
cientului aerodinamic se reduce. (Continuare În "r. viitor)

58 TEHNIUM decembrie 2002


------------AUTO· MOTO------------

Practica demonstrează că un -1S0C), iar maşina a staţionat afară


motor cu benzină porneşte fără difi- multă vreme (pe timpul nopţii, de
cultate şi fără a se lua măsuri spe- exemplu), Înainte de tentativa de
ciale, chiar la temperaturi de până la pornire este recomandabilă Învâr-
-20°C, iar unul diesel până la -8°C, tirea arborelui motor cu manivela pe
dacă starea lor tehnică este bună iar parcursul a 3-4 rotaţii. Apoi, pentru a
rezervorul conţine combustibilul pre- activa bateria de acumulatoare, se
scris de fabricant. La acestea se mai cuplează la reţea timp de 20-30
adaugă şi condiţia ca În carter să se secunde un consumator de joasă
fi introdus uleiul corespunzător tipu- putere, cum ar fi lămpile de poziţie,
lui respectiv de motor. de pildă ; În acest fel sunt iniţiate
Înainte de declanşarea operaţiu­ reacţiile chimice la nivelul plăcilor'
nilor de pornire este bine să ne bateriei şi În masa electrolitului,
convingem că În rezervor există capacitatea bateriei fiind parţial refă­
combustibil, În sistemul de răcire cută.
agentul refrigerent nu este gelificat După ce s-a umplut cu benzină
(observând starea lui În vasul de camera de nivel constant, se
expansiune) , că nivelul lubrifiantului şpriţuieşte combustibil În carburator
În baia de ulei se află Între limitele apăsând de câteva ori pedala de
admisibile şi că clapeta de dirijare a acceleraţie şi se trage până la refuz
aerului spre filtrul de aer este pozi- maneta de comandă a clapetei de
ţionată pentru regimul de iarnă - la aer. Această operaţiune nu este
motoarele prevăzute cu o astfel de necesară la motoarele echipate cu
clapetă, aşa cum sunt cele din seria EE instalaţii de injecţie a benzinei,
« Dacia 1300 " . O ultimă grijă
priveşte starea tehnică a bateriei de • deoarece acestea sunt prevăzute fie
cu injectare specială care asigură
acumulatoare şi cea a conexiunilor pornirea, fie cu procesoare care
circuitului demarorului. suplimentează debitul de com-
bustibil necesar În acest scop.
Motoarele cu aprindere prin Se apasă apoi pedala de
scânteie ambreiaj (pentru a decupla cutia de
viteze şi a reduce astfel complet
Dacă vehiculul a staţionat mai sarcina aplicată demarorului). Se
multă vreme, se umple mai Întâi acţionează cheia de contact, ţinând
camera de nivel constant cu com- ..: apăsată pedala de acceleraţie cam
"C
bustibil, fie prin acţionarea manuală o treime din cursa iniţială. Men-
a pompei de benzină, fie prin
acţionarea demarorului. Următoarea
e
Il.
ţinerea sub tensiune a demarorului
nu trebuie prelungită mai mult de 8-
etapă, manevrarea clapetei de aer 10 secunde ; În caz de nereuşită, o
(şocul) intervine În funcţie de tem-
peratura motorului şi de cea o nouă tentativă de pornire se reia
numai după un răgaz de 30-60
ambiantă . Când motorul este deja
cald, această clapetă nu trebuie
acţionată, chiar dacă afară este
ceva mai frig . Dacă motorul este
rece, dar temperatura aerului este
•o secunde, timp necesar pentru refa-
cerea capacităţii bateriei. Din
păcate, foarte mulţi conducători
auto neglijează această cerinţă ,
neştiind, probabil, că În momentul
moderată, se Închide parţial clapeta acţionării demararolui, sediul proce-
de aer şi se apasă foarte puţin cea selor electrochimice generatoare de
de acceleraţie , acţionând dema- curent electric se află În stratul de
rorul. Nu se recomandă apăsarea electrolit din imediata vecinătate a
repetată excesiva pedalei de acce- plăcilor şi În masa_ din stratul super-
leraţie Înainte de antrenarea arbore- ficial al acestora. In urma Încercării
lui motor cu demarorul, deoarece '1' de a porni, electrolitul din zona
menţionată Îşi pierde concentraţia ,
concomitent este pusă În funcţiune
şi pompa de acceleraţie a carbura- CI: ca şi cum bateria ar av~a un grad de
descărcare avansat. In timpul de
torului , procedeul putând duce la
Înecarea motorului. repaus acordat bateriei, concen-
La construcţiile la care acţio­ traţia acid ului din preajma plăcilor se
narea clapetei de aer este semiau- reface prin difuzie, ajungând
tomată, mecanismul acesteia tre- aproape de valoarea nominală, fapt
buie să fie armat Înainte de pornire
prin apăsarea lentă a pe dai ei de
acceleraţie .
Atunci când temperatura
o care duce la restabilirea tensiunii ş i
permite o nouă solicitare a bateriei.
Dacă motorul nu porneşte nici
după 3-4 Încercări, nu trebuie să se
amb i antă este foarte coborâtă(sub mai insiste, deoarece el se poate

TEHNIUM decembrie 2002 59


- - - - - - - - - - - - AUTO - MOTO - - - - - - - - - - - -

Îneca. Înecarea motorului se con- situaţii, contactele ruptorului şi bustibilul injectat În camera de
stată prin absenţa scânteii la bujii, capacul distribuitorului (delcoul) se ardere. Rezistenţa electrică a dis-
umezi rea acestora şi un miros umezesc, iar intensitatea scânteii pozitivului, 5, este racordată la bate-
?ccentuat de benzină la eşapament. electrice se reduce considerabil. La ria de acumulatoare printr-un izola-
In astfel de situaţii cilindrii trebuie să acelaşi efect nedorit duce şi tor ceramic 3. Cu 15-20 secunde
fie aerisiţi ; pentru aceasta se expunerea motorului cu capota ridi- Înainte de a se acţiona demarorul,
deschide total clapeta de aer şi se cată În bătaia ploii sau a ninsorii,
bujia se pune sub tensiune iar rezis-
apasă foarte lin până la refuz pedala atunci când se Încearcă remedierea
tenţa sa, care ajunge până la roşu,
de acceleraţie ; deschiderea foarte unei defecţiuni ; umezi rea fişelor de
Încălzeşte amestecul de aer-moto-
Înceată a clapetei de acceleraţie
rină, mijlocind pornirea. Bujia trebuie
(şpriţ), cu care prima este conectată
mecanic. Se acţionează apoi Însă deconectată imediat după
demarorul până când motorul pornirea motorului pentru a preveni
porneşte, dar nu mai mult de 15-20 arderea sa.
secunde. Dacă tentativele de Acelaşi efect de reducere a
pornire eşuează , cel mai cuminte Întârzierii la aprindere În vederea
este să se caute defecţiunea care În uşurării pornirii îl are folosirea sub-
mod cert este ascunsă În structura stanţelor uşor inflamabile, care se
sau reglajele motorului şi să se găsesc În comerţ, dar care nu tre-
remedieze operativ. buie să fie folosite decât În cazul În
În toate cazurile investigarea se care există certitudinea că starea
face În ordinea următoare: tehnică a instalaţiei de alimentare
• se verifică prezenţa benzinei În este bună. La motorul diesel aceas-
carburator, Începând cu existenţa ei ta este mai greu de testat fără
În rezervor; se controlează con- mijloace adecvate. Singurul lucru
ductele şi racordurile lor; se verifică care se poate face este controlul
starea pompei de benzină şi a fil- debitării motorinei, care se
trelor de combustibil (de la pompă şi Înaltă tensiune poate provoca efectuează prin desfacerea şurubu­
de la intrarea În carburator) ; se va scurgerea curentului secundar la lui de aerisire a instalaţiei (sau
scoate racordul care leagă filtrul de masă, În loc de a fi distribuit bujiilor. apăsarea supapei) şi acţionarea
aer de carburator şi, acţionând manuală a pompei de motorină,
clapeta de acceleraţie, se va obser- Motorul diesel observând curgerea continuă a
va dacă pulverizatorul pompei de combustibilului, fără Întreruperi sau
acceleraţie şpriţuieşte benzină În Ca şi În cazul precedent, prima şi bule de aer.
camera de carburaţie ; absolut necesara condiţie a unei Pentru folosirea substanţelor
• se verifică starea elementelor porniri corecte este şi de această speciale de pornire la temperaturi
carburatorului care asigură dată existenţa combustibilului În re- foarte scăzute, după efectuarea
pornirea : corecta funcţionare a zervor. Operaţiunea imediat urmă­ operaţiunilor amintite mai Înainte, se
clapetei de aer (dacă aceasta se toare şi obligatorie este eliminarea aduce pedala (maneta) de accele-
Închide şi se deschide complet) şi aerului din instalaţie. Pentru aceasta raţie În poziţia de debit maxim, se
reglajul circuitului de mers În gol; se aduce maneta pentru reglarea introduce capsula care conţine
• se scot bujiile, se curăţă, se debitului de combustibil În poziţia de amestecul inflamabil În dispozitivul
verifică paralelismul suprafeţelor pornire, iar schimbătorul de viteze În de pornire şi apoi se perforează şi
dintre electrozi şi se reglează dis- poziţia neutră ; se acţionează apoi se acţionează energic maneta aces-
tanţa dintre aceştia (0,5-0,7 mm la demarorul. Pe timp foarte rece se tui dispozitiv de cca 2-6 ori, În
sistemele de aprindere clasice şi apasă şi pedala de ambreiaj, din funcţie de temperatura ambiantă. Se
0,9-1,1 mm la cele electronice) ; se motivul arătat la motorul cu benzină. pune În funcţiune demarorul şi, con-
curăţă contactele ruptorului Dacă motorul nu a pornit după o comitent, se acţionează maneta
(platinele) şi se reglează jocul dintre primă Încercare - care nu trebuie să pompei de pornire, cu o frecvenţă
ele la 0,3-0,5 mm, În funcţie de pre- depăşească 10-15 secunde - o de 60-80 acţionări pe minut, timp de
scriptiile fabricantului ; se verifică nouă tentativă se va relua numai maximum 15 secunde. După ce
punerea la punct a avansului ; se după 1-2 minute. Trei nereuşite,
motorul a pornit, se Întrerupe
verifică starea condensatorului şi a acţionarea demarorului şi se conti-
când instalaţia de alimentare este În
bobinei de inducţie, după aspectul şi nuă pomparea Într-un ritm care să
stare tehnică bună, arată că tempe-
intensitatea scânteii pe care o pro- asigure cea mai mică turaţie stabilă
ratura ambiantă este prea mică (În
duce bujia În aer (aceasta trebuie să de mers În gol. Debitarea substanţei
general, sub -5°C) şi că trebuie să
fie robustă, de coloraţie bleu, nu inflamabile se Întrerupe din momen-
se folosească mijloace auxiliare
roşiatică). tul În care se constată că motorul
pentru uşurarea pornirii. Unele
În afară de cele arătate, trebuie funcţionează stabil la ralanti, cu
să se mai reţină că la motoarele cu motoare sunt prevăzute din fabri- pedala (maneta) de accelerare
caţie cu astfel de utiiităţi sub forma
aprindere prin scânteie pornirea mai adusă În poziţia de debit minim. În
aşa-numitelor bujii cu incan- această situaţie se Iasă motorul să
poate fi Îngreunată sau chiar deveni
imposibilă, după o mai lungă descenţă (vezi figura alăturată). Ele funcţioneze până la atingerea tem-
staţionare a automobilul!}i sub cerul au rolul de a Încălzi În prealabil peraturii de regim termic normal,
liber pe vreme umedă. In astfel de aerul aspirat În cilindri şi com- după care se efectuează demarajul.

60 TEHNIUM decembrie 2002


------------------------AUTO·MOTO-----------------------

datorită variaţiei rezistenţei interne a

de v
diodei D2, ieşirea 6 a circuitului inte·
grat cade În zero şi , prin intermediul
rezistenţe i RS , deschide tranzistorul
T1. Relelul REl 1 din colectorul

TEMPERATURA acestuia intră în funcţiune şi închide


contactul normal deschis 11 . Din
acest moment, condensatorul elec·
trolitic C2 începe să se încarce prin
pentru aparatele de vulcanizare rezistenţa R7. la un moment dat şi
tranzistorul T2 se deschide acţio·
şi de lipit la cald cu răşini epoxidice nând rei eul REl. Acesta inchide
Prof. dr. ing. Sorin PISCATI contactul normal deschis 22 ,
punând rezistenţa de încălzire a pla-
tanului respectiv sub tensiunea
Pentru astfel de echipamente, legătură (fir liţat) dintre dioda sesi-
reţelei. Tensiunea în punctul S con-
temperatura platanelor (superior şi zoare de temperatură D2 şi montaj tinuă să crească , până ajunge
inferior) trebuie menţinută constan- pot avea o lungime maximă de 3 aproape de 12 V. Ca urmare a
tă, la o valoare cuprinsă În intervalul metri. Tensiunea la bornele de ali- punerii sub tensiune a rez i stenţei de
180-2S0°C. Puterea ambelor rezis· mentare a punţii este stabilizată prin încălzire, temperatura platanului
tenţe de Încălzire din cele două pla· dioda Zen ner D1 şi rezistenţa R2. începe să crească şi modifică rezis·
tane ale presei nu depăşeşte de Tranzistorul T1 este Închis sau tenţa internă a diodei D2. la un
regulă 2·3 kW. Pentru fiecare din deschis de potenţialul ieşirii (6) a cir· moment dat, când temperatura pla·
aceste două rezistenţe este necesar cuitului integrat ~A 741 .
câte un releu regulator de tempe-
ratură . Schema electrică a unui ast- +12 V
fel de releu este prezentată În figu-
ra 1. 1
Nu va fi În nici un caz utilizat un
singur montaj care să comande
simultan rezistenţe le (legate În para-
lel) din ambele platane; rezultatele
operaţiunilor de vulcanizare sau
lipire la cald vor fi nesatisfăcătoare .
Releele electromagnetice finale
(REl 2) vor fi de tipul RI·13, con-
tactele acestora suportând ani de
zile curenţii de sarcină , coroborat şi
cu faptul că montajul electronic
prezentat În figura 1 nu permite
vibraţia contactelor releu lui final la
comanda de Închidere şi, respectiv,
deschidere a contactului normal
deschis CND.
Circuitul de comandă prezentat
in figura 1 se compune În principal
dintr·un comparator, realizat cu cir·
cuitul integrat amplificator operaţio· LISTA DE PIESE REl1 - Reed/12V - 1A
nal, ~A 741 . Între intrările - şi + (2 şi REl2 - RI 13/12V
3) ale integratului se conectează CI-~A741 R1 ; R3 - 4,7 kil
puntea formată din rezistenţele R2, TI· SC 177 sau SC 2S1
R3, R4 şi dioda D2. Această diodă R2 -1,2 k.n
T2· SD 139 R4; RS - 1,S k.n
Îndeplineşte rolul de senzor de tem·
D1 • Pl SV6Z
peratură. Ea se amplasează În in- R6 -10 k.n
D2· ~A 170
cinta Încălzită a talerului, Într-un ori· R7 - 330 il
D3 -1 N 4003
ficiu special practicat În acest scop C1 - 470 ~F/24 V
şi nu va fi În contact cu rezistenţa de
P - 10 k.n (lin.)
P1 - 100 kil (lin.) C2 - 47 ~F/24 V
Încălzire . Dioda trebuie să preia
temperatura de la partea activă a tanului atinge valoarea prescri să,
talerului, adică de la suprafaţa aces· Pentru D2 se va util iza numai valoarea rezistenţei interne a diodei
tuia care i ntră În contact cu materia· dioda (În sticlă) ~A 170, deoarece D2 determină o diferenţă de
lui ce trebuie vulcanizat, sau lipit la aceasta rezistă fără probleme la potenţial la pinul 3 al integratului
cald, cu răşina epoxidică. Cei doi temperaturi de 260·280°C. (intrarea neinversoare a operaţio­
pini ai diodei D2 se izolează atent c~ nalului) care forţează ieş i rea 6 a
tub siliconic. la fel se procedează ŞI Funcţionare acestuia să basculeze în 1 (cca 12
cu conductoarele electrice care intră V). Aceasta are ca urmare blocarea
În platan, plus Încă 20·30 cm În Dacă temperatura platan ului tranzistorului T1 şi desfacerea con-
afara acestuia. Conductoarele de scade sub valoarea prescrisă , tactului normal deschis 11 .

TEHNIUM decembrie 2002 61


-------------------------AUTO-MOTO-------------------------

Tranzistorul T2 mai rămâne deschis Vc.c .. Dacă se utilizează AI 13/24 schemă de principiu este prezen-
(menţinând astfel contactul 22 Vc.c., se va slăbi arcul spiral al tată în figura 2. Puterea transfor-
deschis) încă 2 - 3 secunde, până la armătur i i mobile astfel încât matorului TA va fi de 10-12 W.
descărcarea condensatorului C2
prin rezistenţa P1 , joncţiunea
bază-emitor a tranzistorului T2 ş i 1R PR
mai ales prin semireglabilul legat în
paralel, P1. Cu acesta din urmă se
reglează şi durata întârzi.!Hii la 220V::n

2 --·JJ
deschiderea contactelor 22. In felul
acesta se evită procesul tranzitoriu
în care contactele 22 se închid şi se
deschid succesiv de câteva ori la
fiecare comandă a automatului de
temperatură . În lipsa releulul de
temporizare la deschidere, realizat închiderea şi deschiderea con- Lista de piese
în jurul tranzistorului T2 , contactele tactelor 22 să se facă ferm pentru o
22 se perlează într-un timp de câte- tensiune de alimentare a montajului TA - Transformator 220V/11 V
va luni, la o exploatare intensivă de de 12 V. (P = 10-1SW)
10-12 ore pe zi. Cu releul de Aeleul regulator de temperatură PA -1PM1
întârziere, aceleaşi contacte rezistă se alimentează de la reţeaua de C1 = C2 = 1000flF
ani de zile. Aeleul AEL2 va fi de curent alternativ (220 Vc.a.) prin A -120 il
tipul AI 13/12 Vc,c, sau AI 13/24 intermediul unui etaj a cărui T - BD 139 (cu radiator termic)
Dz-PL13Z

Majoritatea dispozitivelor antifurt v


executate de e l ectroniştii amatori
sunt cu temporizare atât la pornire,
cât şi la oprire. Propunem realizarea
unei alarme care activează instanta-
neu avertizorul sonor şi pe cel lumi-
AL R Cornel ŞTEFĂNESCU
nos. Comanda de porniVoprit se pozitiv piezoelectric, alimentarea cu lui K de alimentare (poate să
realizează din exterior prin tensiune realizându-se prin contac- lipsească - nu este trecut în
apropierea unui mic magnet perma- tul releului AL 1. Avertizorul luminos schemă) se realizează resetarea;
nent de contactul mobil al unui releu este reprezentat de luminile de Iedul LED de culoare verde trebuie
AEED bine mascat în interior pe avarie, comandate prin contactul să lumineze.
chederul lunetei sau al parbrizului. releului AL 2; acest releu mai este Condensatorul C 1 (1 OOnF)
Aeleul AEED (figura 1) este un tub comandat pentru o perioadă scurtă resetează bistabilul format din două
de sticlă închis, vidat sau umplut cu de timp şi atunci când este activată porţi ŞI-NU de tip MMC4011, ieşirea
gaz inert, în care se găsesc două alarma. acestuia comandând (prin poarta
lamele elastice. În zona contactului,
pe suprafaţa lamelor este depus un
strat de platină, iridiu sau aliaje spe-
ciale. Acţionarea contactului se face
1
cu ajutorul unui câmp magnetic
creat de un magnet permanent sau
de o bobină parcursă de curent
electric.
Schema propusă (figura 2) per-
mite conectarea unui număr nelimi-
tat de dispozitive sesizoare aflate pe
autoturism, cum sunt întrerupă­
toarele uşilor şi capotelor, ieşirea
montajului detector de vibraţii, a
celui de proximitate etc. (ieşirea 1D) aprinderea led ului şi blocând
acestor montaje trebuie să furnizeze La alarmare, durata de monostabilul 2A de tip MMC4098
un "0" logic, adică o masă când sunt funcţionare este stabilită de con- ("O" pe intrarea de reset), care la
activate). stanta de timp ASC2=40 .. .S0s. rândul său blochează oscilatorul de
Avertizorul sonor poate să fie Montajul funcţionează în felul comandă pentru avertizoarele lumi-
claxonul autoturismului sau un dis- următor: la închiderea întrerupătoru- noase şi sonore.

62 TEHNIUM decembrie 2002


- - - - - - - - - - - - AUTO· MaTa - - - - - - - - - - - -

1t1 .2
tOGlC lOG(

...

.". "
...
RI

Dt
lN4141
D'
1He'4I
"ce .,lV

os ••
".
'" ." ."'OI
'Ol

TO T3
:a 1013. , eo 131

2
Condensatorul C3 (2,2IlF) şi RS magnetului de minicontactul BP acţionează avertizorul sonor prin
(100kn) resetează monostabilul 2B este basculat bistabilul realizat cu tranzistoarele T4, T5 şi releul RL2.
de tip MMC409S, monostabil care porţile ŞI-NU, Iedul se stinge, frontul Monostabilul 2A este În stare activă
semnalizează punerea în stare de descrescător de la ieşirea porţii 1D şi orice intervenţie asupra uşilor sau
veghe a alarmei şi asigură reacti- comandă monostabilul 2B pentru o dispozitivelor aflate pe autoturism
varea după perioada de alarmare. perioadă scurtă de timp, 1.. 2s (un "O" logic pe oricare intrare 81,
Din exterior, prin apropierea (determinată de R7C4), care 82, 83 ... ) declanşează alarma

..._ _ _--'1 ~
RL 't"-;____ ,~R:L..:.2~

91 Sl Il 84 +12v aNO
2----'
elA LUH 3
TEHNIUM decembrie 2002 63
- - - - - - - - - - - - - AUTO - MOTO - - - - - - - - - - - - -

It, C2 1111 C4 It7 It. Itl0 It'2 It13 CII

C4 I~·_--=:J·I ~I le=:!!
· -. I-:l T2 Tr-:l
U• • ~
•••
••
• •

It 14
D6D7D• •
~• •
It.

D RL 1
~ · .~~--- I IIL 2

• •• •••
~~~~ • • • •
LED l' 12 13 14 +'2v IND CLII LUft 4
instantaneu. monostabilului
Ieşirea care comandă intermitent (1 s mare montajul trece automat În
validează funcţionarea oscilatorului pauză-1s activ ... ), prin intermediul starea de veghe; aceasta este asi-
realizat cu porţile 3A, 38, 3D de tip etajului de putere T2, T3, releele gurată de poarta ŞI-NU (1 D) şi de
MMC4011 , după o schemă clasică, RL1, RL2. După perioada de alar- dioda D1 (1 N4148). Duratele tempo-

YCC .tN
.. ,- yce .'2Y'

..".
,..,
0'

C2
o,

41.
DO

1N4''''

,.,
S OLI

o. TI

'1< .o,,.
vec .t2V

'" "2

YCC .12\1

02
tN.t.

..
o•

-
LOD

TI
00

• .o

-c,

5
". o.
".

64 TEHNIUM decembrie 2002


- - - - - - - - - - - - A U T O - MOTO - - - - - - - - - - - - -

ieşirea din maşină, alarma se porneşte prin apropierea


minimagnetului de contactul reed (BP), Iedul se stinge
iar ieşirea bistabilului alcătuit din cele două porţi ŞI-NU
de tip MMC4093 validează funcţionarea monostabilului
2A de tip MMC4098. Orice "O" logic (masă) aplicat pe
intrarea de comandă determină activarea monostabilu-
lui, implicit a oscilatorului realizat cu o poartă ŞI-NU de
tip MMC4093, care acţionează, prin tranzistorul compus
T2-T3, releul de avertizare.
Pentru blocarea alarmei se apropie de contactul reed
BO minimagnetul; Iedul verde trebuie să lumineze, sem-
nalizând că alarma este i n stare de repaus.
În figura 6 este prezentat cablajul imprimat, simplu
strat, la scara 1:1 , vedere prin transparenţă dinspre
componente, iar in figura 7 - planul de implantare.
rizărilor pot fi modificate după dorinţa şi cerinţele
constructorilor, operând asupra componentelor RC. CI I
7
În figura 3 este prezentat cablajul imprimat, sim-
plu strat, vedere prin transparenţă dinspre compo-
nente, la scara 1: 1, iar in figura 4 planul de .
II.

~ ~CI -
E3 :- -a~ - -
- •
.-.
~
.:

• ••
implantare a componentelor electronice.
În continuare prezentăm o schemă care
funcţionează după acelaşi principiu, dar simplificată
şi cu un număr redus de componente.
c,
: -- -- - • •
""
c.
...

Montajul este comandat tot prin acţionarea


releelor REED. A fost eliminat un releu , rămânând
O E3_1
1- -1"' li"
l!
"w Du -1

~~~
C4

cel pentru avertizorul sonor. Dacă contactul acestui f! II n

..
Q

releu (RL 1) suportă un curent mai mare, se poate E!r' f! _1 17

conecta şi avertizorul luminos; in acest caz este


O •
[:J [;] - ~". ~~"
"O
necesară introducerea a două diode de putere (06 11

şi 07, de tip 10SI20 ... ) in schemă (pe cablaj nu sunt


prevăzute) . [;] 1·--1 [;][;][:J -
• •••
••• ...
T2 •

La punerea sub tensiune, montajul (figura 5) led


SIII3 Sili 1 SII2 BD BP ....
este in stare de repaus, cu Iedul verde aprins. După

S-a ales cel mai simplu montaj


fabricat, cel cu un tranzistor (figura
1), la care se modifică conectarea la
pinii de ieşire şi se mai adaugă:
- un pin tată tip auto;
- un pin cu secţiunea rotundă
(pătrată) cu diametrul de 0,6+0,8
mm;
- dioda redresoare 1N4001 .. .
1N4007.
Condensatorul C1 cu capaci-
tatea de 22 JlF din montaj se
inlocuieşte cu unul având capaci-
tatea de 100 JlF. Dioda 03 (1 N4001)
se introduce pentru comanda tem-
porizatorului in momentul acţionării
spăIătorului de parbriz.
rismul "Dacia Super Nova", folosind În figura 2 este prezentat conec-
un tempo rizator destinat a funcţiona torul mamă (vedere de sus) pentru
Alăturat vă propun adaptarea pe autoturismul "Dacia 1300". releul tempo rizator de pe autoturis-
sau realizarea unui tempo rizator Temporizatorul este fără reglarea mul D.S.N. cu indicarea funcţiei
auto care să funcţioneze pe autotu- pinilor.
continuă a duratei pauzei.

TEHNIUM decembrie 2002 65


- - - - - - - - - - - - AUTO· MOTO - - - - - - - - - - - -

(polarizat direct prin R1 şi D1) ,


+12V atrăgând contactul releului, care
+12V 9 comandă motorul ştergătorului de
parbriz. O dată pornit, motorul
acţionează cama care închide con-
R3 R1 tactul K1. Condensatorul C1 se
1EO<
11<2 încarcă la tensiunea de alimentare
prin D2 (în conducţie directă), R2 ,
D1, BE 01. Când ştergătorul
03 ajunge în poziţia de repaus, con-
PI. 22Z tactul K1 este la masă (comandat
de camă), iar condensatorul C1 cu
armătura încărcată negativ se
aplică pe anodul diodei D1 care se
blochează, rezultând şi blocarea
tranzistorului 01. Această stare
durează până când tensiunea pe
anodul diodei D1 ajunge la aproxi-
mativ +1,4 V, când tranzistorul 01
1 se deschide şi ciclul se repetă.
La acest montaj, la o simplă
apăsare pentru comanda de
stropi re a parbrizului, ştergătoarele
vor face o singură tură completă.

Vedere dinspre pini

În figura 3 este prezentată


schema montajului după modificări
şi se poate observa că la pinul notat
+12V rămâne conectat doar contac-
tul normal deschis al releului; ali-
2
mentarea montajului se va realiza
de la pinul (rotund) nou introdus.
Contactul mobil al releului se •
2

• +~'ZI/
, ~~~
deconectează de la pinul notat I şi

,-
• n.

se conectează la pinul tată nou RO R1


~
introdus. La pinul I se conectează
dioda suplimentară D4. De aseme-
nea, legăturile la pinii GND şi AF se
. '1C2

'iI..J 2 2 L 'Q1
R2
'1<2

::fi ~D3
.04
:;ii ..
inversează între ele.
1NC101
1~ 11 3BCl1~ Pl22Z
Comutatorul ştergătorului de par- - ;: ::-c.
briz de la autoturismul D.S.N. are 4
poziţii :
'" 7
.& "<n.f'

1 - oprit;
2 - temporizat; r-r+ H V
3 - viteză normală ;

~ND~~
4 - viteză mare.
Funcţionarea montajului este 1
s i mplă: la alimentarea cu energie
electrică (poziţia tempo rizator sau o [
acţionarea stropitorii de parbriz),
tranzistorul 01 intră în saturaţie
3
66 TEHNIUM decembrie 2002
ne-au rugat să ~e-
SURSE
Mai mulţi cititori
p ublicăm (sau chiar
să le trimitem per- . -

~~f~~~o~r~~;e~~~g~ IN ( OMUTATIE
piui de funcţlonar~ ŞI ,
realizarea practica a
surselor În comuta-
ţi e, care prezintă -
d upă cum se ştie -
avantaje majore În
co mparaţie cu ali-
mentatoarele "Iini-
are", Îndeosebi la cu-
re nţii mari de
sa rcină, când disi-
paţia termică ridică
probleme serioase.
Desigur, revista
TEHNIUM a publicat
mai multe articole pe
această temă şi
avem În vedere re-
luarea subiectului,
mai ales că acum
sunt disponibile cir-
cuitele integrate spe-
cializate care se pretează la construcţia
surselor În comutaţie. r-----I
De ocam dată dorim să le aducem la 1 IC1 1
1L LM2576
____ ...J1
cunoştinţă constructorilor interesaţi că revista
Electronique Pratique, În numărul 2691
octombrie 2002 (adresă de Internet www. + v. 0---,-";'"
electroniquepratique.com) consacră un spaţiu
amplu unui Dosar al surselor În comutaţie ,
În care sunt prezentate practic toate ele-
mentele necesare abordării unor astfel de Ml C1
, 100ţJF
construcţii performante. Mai mult, Într-unul din
articolele grupajului se arată cum poate fi
modernizat un regulator clasic de tensiune (cu
circuit liniar cu trei pini), folosind În locul aces-
tuia din urmă un circuit În comutaţie.

Revista EDN The v


Design Magazine for Elec-
tronics Industry prezi ntă În
n umărul său din 24 ianuarie
TASTATURA CU CONSUM REDUS
2002, la rubrica Desig n
Ideas, pag. 86, sub semn ătu­
ra lui Mike Mitchel, o interfaţă
pentru tastatură (ca de
exemplu aceea a tele-
foanelor mobile) care are un P1.6fTAlfTDI
curent extrem de redus: de lOOk P1.5TAOfTMS
numai 100 nA În starea de P 1.4/SMCLKfTCK
"aşteptare", când nici o tastă Pl.3fTA2
nu este apăsată, şi de maxi- P1.2fTAI ~-------,
ICI Pl.lfTAO ......._ _ _,
mum 2 j.LA atunci când toate
taste le sunt apăsate (ipote- Pl.OfTACLK 21
tic) simultan. P2.4/CA IfTA2 20

Schema aplicaţiei pro- P2.2/CAOUTfTAO P2.3/CAOfTAI


puse, reprodusă alăturat , uti- 4.7M 4 .7M 4.7M
rt---:-::--iP3 . I/SIMOO
lizează circuitul integrat spe- rHf---::7-IP3 .21S0M la
ciali zat MSP430 (IC1 În rt+t-'-"-IP3 .31UCLKO
sche mă).
Avantajul a.cestei soluţii 3 x 4·KEY KEYPAD
este preţios Indeosebi În ... .. _- .- ... ---- - ---- ---------- -- ._------------- --
cazul aparatelor portabile (cu IN414B :
alimentare autonomă) ale
căro r baterii/acumulaioare
se d escarcă inutil atunci
când, . ~!n greşe?Iă - "aglo-
meraţ ie mare In servietă
neatenţie, defecţiune etc. ~
una sau mai multe taste ' ___ -_. -_e. _•• ___ •__ •___ .-.• _. --- --- ••••••• _. -•• _._._
râmân apăsate un timp mai
Îndelungat.