Baia Mare, Victoriei.nr. 90A* tel: 0744-539.732 www.exigent.toNotiuni introductive in legislatia rutiera Circulatie - tegea nu defineste notiunea juridica de circulatie pe drumurile publice. in limbaj comun, circulatie inseamna “miscare”, deplasare peo cale de comunicatie. rutiere este format din 3 elemente: » uman (omul n calitate de conducator auto) » tehnic (autovehiculul de fa cel mai simplu la cel mai complex) { » rutier (efeaua rutiera) Fiecare dintre acesti factori, independent sau tn corelatie cu cela, influenteaza securitatea cireulatiei rutiere, caren condifile societatii moderne, constitule o necesitate a veil sociale, iin prezentatea reglementérilor din acest curs de legisla} rutiera, expresiile si termenii de mai jos au urmatorul ineles: 1. acordare a prioritapii Obligatia oricrui participant la trafic de a nu igi continua deplasarea sau de a nu efectua orice alta manevrd, dacé prin acestea i obligé pe celal participanti la trafic care au priori- tate de trecere sa isi modifice brusc directia sau viteza de ddeplasare ori sa opreascé; 2. acostament Fasia lateral cuprinsa intre limita partii carosabile si marginea platformel drumulul; 3. amenajari rutiere Totalitatea constructor, dispozitiveor si oriezror mijloace tehrice, tele dect cele destinate semnalizari, amplasate pe drumul public tn scopulasigurarit securitairutiere; 4, ansamblu de vehicule ‘ehiculul cu motor cuplat cu unul sau doud vehicule, care circula pe drum ca 0 unitate; 5. autostrada Drumul national de mare capactate gviteza, semnalizat special, rezervat exclusiy circula{el autovehiculelor, cu sau fara remorcl, care nu serveste proprietirivrane, prevézut cu dou cl nid rectionale, separate print-0 zoné mediana sau, In mod exceptional, prin ate modalitai cu excepta unor locurl speciale sau cucaracter ‘emporar,avand cel putin doua beni de circulate pe sens si banda de urgent, intersect denivelate gi accese limitate, intrarea si iesicea find permise numa prin locut special amengjate; 6. autovehicul Vehiculul echipat cu motor tn scopul deplasérii_ pe drum. Troleibuzele gi tractoarele rutiere sunt considerate autovehicule. Mopedele, vehiculele care se deplaseaza pe sine, den umite tramvaie, tractoarele folosite tn exploatarile agri- cole $i forestiere, precum si vehiculele pentru efectuatea de servicii sau lucrari, care se deplaseaz& numai ocazion- ale drumul public, nu sunt considerate autovehicule; 7. banda de circulatie Subdiviiunea longitudinalé a parti carosabile, materalizata prin marcaje rutiere sau alte mijloace, dacé are o latime core- spunzatoare pentru ciculafiaint-un sens a unui sir de vehicule, altele decat vehiculele care se deplaseaz8 pe dou rotis 8, banda de urgenta Subdiviziunea longitudinala suplimentaré, situata la extremitatea din partea dreapta a autostrazii, in sensul de circulatie, destinata exclusiv stationarii autove- hiculetor Ia cazuri justificate, precum si circulatiei itovehiculelor cu regim prioritar care se deplaseaza la verventil sau in misiuni cu caracter de urgen{a; g. banda reversibila Banda de circulatie, marcata si semnalizata,situata langa ‘axa drumulul, destinata circulatiet autovehiculelor tntr-un sens sau tn altul, tn functie de intensitatea traicului; >= CAIETUL CURSANTULUI 1 1to. bicicleta Vehiculul prevazut cu doua roti, propulsat exclusiv prin forfa musculard, cu ajutorul pedalelor sau manivelelor; a1. coloana oficiala Unul sau mai multe vehicule care circul8 pe drumul public sisunt nsofite de unul sau mai multe autovehicule ale politi Tutiere, care au in functiune semnale speciale de avertizare sonore $i lumtinoase de culoare rosie; 12. conducator Persoana care conduce pe drum un grup de persoane, un vehicul sau animale de tractiune, animale izolate sau tn turma, de povard ori de calare; 13. drum public Orice cale de comunicatie terestra, cu exceptia cailor ferate, special amenajat3 pentru traficul pletonal sau rutier, deschis circulatiei publice; drumurile care sunt Inchise circulatiet pub- lice sunt semnalizate la Intrare cu inscripti vizibile; 14, unitati de asistenta medicala autorizate Unitatile sanitare specializate, cu personal calificat ¢i dotare core- ‘spunvatoare pentru examinarea medical ambulatorie a candidat ta ‘obfinerea permisulul de conducere sia conducdtorllor de autovehicule sau tramwvai; 15. intersectie rice tnerucigare, jonc{iune sau bifurcare de drumuri la nivel, inclusiv spatile formate de acestea; 16. localitate Catunul, satul, comuna, oragul si municipiul ale cdrorintrar sliesii sunt semnalizate in conformitate cu prevederilelegale; 47. masa totala maxima autorizata Masa maxima a unul vehicul ncarcat, declarat® admisibila {in urma omologaril de catre autoritatea competentas 18, mijloc tehnic certificat Dispozitivul care dovedeste consumul de produse ori sub- stanfe stupefiante sau al medicamentelor cu efectesimilare acestora ori prezenta n aerul expirat a alcoolului sau prin care se probeaza incalcari ale unor reguli de circulate ; 19. mijloc tehnic omologat si verificat metrologic Disportivu care stabileste concentratia de alcool tn aerul ‘expirat ori destinat masuraritvitezet 2-1 CAIETUL CURSANTULUI 20. moped Vehiculul cu doud, trei sau patru roti, a carui vitez’ maxima prin constructie nu depaseste 45 km/h si care este echipat cu un ‘motor cu ardere interna, cu aprindere prin scntele, cu o capaci- tate cilindricd ce nu depageste 50 cm 3 sau cu un alt motor cu ardere interné ori, dupa caz, electric, a carui putere nominala este de cel mult 4 KW; 21. motocicleta Autovehiculul cu dova rof, cu sau far atas, echipat cu un motor care are o capacitatecilinrica mai mare de 50 cm 3 sau a ca ters mas, pin constuce,depagete 45 anf 22. parte carosabila Portlunea din platforma drumului destinata circulatiel vehiculelor; un drum poate cuprinde rat multe pari caros- abile complet separate una de ceaaltaprint-o zona despa toare sau prin diferent de nivel; 23. participant la trafic Persoana fizica ce utilizeaza, la un moment dat, drumut public; 24. pista pentru biciclete Subdivizlunea parti carosabil, a trotuarvul ori a acosta- mentului sau pist& separat8 de drum, special amenajata, sem- nalizaté si marcata corespunzator, destinata numalcireulat bicicleteor si mopedelor; 25. prioritate de trecere Dreptul unui participant la trafic de a trece inaintea celor- lalf participant la trafic cu care se intersecteaza, n conformitate cu prevederile legale privind ciculatia pe drumurile publice; 26. remorcé \Vehiculul fara motor destinat afi tractat de un autovehicul sau de un tractor; 27. remorcd usoara Remorcia creas ttl maxi autora deptgete 750 kg 28, semiremorcad Remorca a cérei masa total’ maxima autorizata este prelu- ata in parte de catre un autovehicul sau de c&tre un tractor; 29. tractor Vehiculul cu motor, pe roti sau pe senile, conceput special pentru a trage sau a fmpinge anumite ulilaje sau remorci folosite tn exploatarile agricole or forestiere sau pentru alte lucrari, care se deplaseaz’ numai ocazional pe drumul pub- Wis Scoala de oferi vEXIGENT Bal Mare, Vitel. SOA te 0784-53.97.3230. tractor rutier Tractorul pe rof, cu cel putin doua axe, utilizat pentru exe- cutarea de lucrii,precum si pentru tractarea unor remorct foloste pentru transportul de persoane sau bunuti si care se deplaseaza, de regula, pe drumul public, 31. trecere la nivel Incrucisarea la nivel dintre un drum public si o cale ferata sau lnie de tramval, care dispune de o platforma independent’; 32. trotuar Spatiul longitudinal situat in partea laterala a drumu- lui, separat in mod vizibil de partea carosabila prin difer- enta sau fara diferenta de nivel, destinat circulatiei pietonilor; 33. detinator Persoana fizicd sau juridica care foloseste un vehicul tn baza unui contract de leasing sau contract de Tnchiriere;, 34. vehicul SIstemul mecanic care se deplaseazi pe drum, cu sau fara imloace de autopropulsre utlizat in mod curet pentru transpotul de perscane si/sau bunuri ori pentru efectuares de servic sau luc 35. vehicul cu mase sau dimensiuni de gabarit depasite Vehiculul care, datorits dimensiunitor sale ori masfurlor transportate, depaseste masele totale maxime admise sau dimensiunile de gabarit admise, prevazute in reglementarile legale; 36. vehicul in circulatie internafionala sau in trafic international Vehiculul care, prin deplasarea sa, depaseste cel putin o frontiers de stat; 37. zona drumului public Cuprinde suprafata de teren ocupata de elementele con- structive ale drumulu, zona de protecte st zana de siguranta. Limitele zonelor drumurilor se stabilesc Tn conformitate cu prevederie legale; 38. zona pietonala Perimetrul care cuprinde una sau mai multe strazi rez- ervate circulatiei pietonilor, unde accesul vehiculelor este supus unor reguli speciale de circulafie, avind intrarle gi iesirile semnalizate in conformitate cu preved eile legale; 39. zona rezidentiala Perimetrul dintr-o localitate unde se aplica reguli speciale de circulatie, avand intrarile si iesirile semnalizate in conformi- tate cu prevederile legale. (art.6 din OUG) 40. declivitate Tnclinarea unui drum pe o portiune uniforma fata de planul orizontal; 41. viabilitatea drumului Starea tenicd corespunzatoareapartlcarosabile,constandin practcabilitatea permanenta a acestela potivitreglementarlot specifice sectorulul de drum, tipsa obstacolelor si existenta ame- nafailorrutire sia milloacelor de semnalizare, care 8 asigure fluent s siguranta circulate 42. cortegiu Grup de persoane care se deplaseazé pe drumul public ‘nsotind o ceremonies 43. grup organizat Doua sau mai multe persoane care au un conducator si se deplaseaza sau stafioneazi pe drumurile publice in baza unei autorizatil eliberate de administratorul drumului public cu avizul politief rutiere; 44. refinerea permisului de conducere, acertifctull de Mmatrculare sau de nregstrare ora dovezilinlocutoare a acestora- masurétehnico-administativa dispusd de pola rutieré constnd fn ridicarea dacumentulu din pposesiaunel persoane s pstrare lila seul poli rutire pn (a solufionareacauzei care a determinataplcareaacestel masuri 45, retragerea permisului de conducere Masura tehnico-administrativa dispusa de poliia rutiera tn baza unui certificat medico-legal prin care titularul a fost declarat inapt medical, constand in retinerea documentulu si Interzcerea dreptului de a conduce autovehicule sau tramvae; 46. retragerea certificatului de inmatriculare Masura tehnico-administrativa dispusa de politia rutier’ constand Tn retinerea documentului si interzicerea dreptului dea pune in miscare pe drumurile publice vehicuul respectiv; 47. tetragerea placutelor cu numarul de inmatriculare sau de inregistrare Masura tehnico-administrativa dispust de politia rutiera constand in demontarea placutelor de pe vehicul si pstrarea lor la sediul polit rutiee pana la incetarea cauzelor care au dus la aplicarea acestel masuri CAIETUL CURSANTULUI 1 348. seful serviciului politiei rutiere 49. urgent Ofiterul de polite rutier’ care tndeplineste atibutile functiet _Stuatia de crizé sau de percol potential major care necesita de sef al servculu polit rutiere din structura unui inspectorat deplasarea imediata pentru prevenirea producerti unor even judetean de polite sau al Bigezi de Pole Rutier din cadrul mente cu consecinfe negative, pentru salvarea de_vieti Direcfei Generale de Polite a Municpiului Bucuresti; omenesti sau a integritait unor bunuri ori pentru limitares afectari mediului inconjurator. Girt. 2 din) 8 Drumul public Definite: Orice cale de comunicafie terestra, cu exceptia cailor ferate, spe- cial amenajata pentru traficul pietonal sau rutier, deschisa circulafiei publice; Drumurile care sunt inchise circulatiei publice sunt semnalizate la intrare cu inscripfii vizibile. (art. 6 alin. 14 din OUG ) La Intrarea pe un drum care nu este deschis circulatiei publice, proprietarul sau administratorul acestuia este obligat sé instaleze, in loc vizibil, indicator cu semnificatia ,,Accesul interzis” si panou cu inscriptia »Drum inchis circulafiei publice” (art.3 alin. 5 din R) Partile componente ale drumului public: » partea carosabila - portiunea din platforma drumului destinata circulatiei vehiculelor. Un drum poate cuprinde mai multe euemaole ‘complet separate una de cealalta printr-o zona despartitoare sau prin diferenta de nivel; (art.6 alin. 23 din UG: ‘» acostamentul -fasia lateral cuprinsa ttre limita parti carosabile gi marginea platformel drumulul; (Art. 6 pet. 2 din UG) ‘incazulin care pe drumurile publice nu sunt amenajate benzi sau piste speciale pentru mopede, biciclete si celelalte vehicule fara rotor, acestea pot fi conduse si pe acostament in sensul de mers, dac8 circulate poate face fra pericol. (At. 100 dn R) '» ganturile sau rigolele - amenajarea lateralé dispusé la marginea platformel drumului; » trotuarul - spafiul din partea laterala a drumului, separat in mod vizibil de partea carosabila prin diferenta sau fara difer- eta de nivel, destinatcirculatiei pietonilor, x yey S PLATFORMA ¥ SAU RIGOLA —- ACOSTAMENTUL PARTEA CAROSABILA, Scoala de soferi wEXIGENT» 41 CAETUL CURSANTULUI Baa are, Veter, 908, tel 076453.97.32 4]ELEMENTELE GEOMETRICE ALE DRUMULU! PUBLIC 2 TN PLAN LONGITUDINAL: 1 DRUM IN ALINIAMENT: » este drumul in linie dreapta BE DRUM TN CURBA: » este segmentul de drum cuprins ttre doua drumuri in aliniament; BH DRUM IN PALIER RUM CU DECLIVITATI: Tn RAMPA- cand urcam » In PANTA- cfd coborém | pS | pa aT a Ts f | i _, ,DRUMIN PAMIER,| | _PANTA i Clasificarea drumurilor publice y (din punct de vedere al administrarit si folosinfel): u DEINTERES NATIONALE" "<> DEINTERES LOCAL: - autostrazile; - drumurile judetene; - drumurile expres , europene (E);_ - drumurile comunale; + drumurile nationale. + drumurile din interiorul localitatilor. » DE EXPLOATARE : PETROLIERE, FORESTIERE, ETC f @ SUBDIVIZIUNI ALE PARTII CAROSABILE: ‘SENSUL DE CIRCULATIE ‘AXA DRUMULUL BANDA DE CIRCULATIE | Este patea drumului public pe | _ Est nia cre separd cele dou | Este orcare dn subdlvziunile cate toate vehiculele circuls in| sensuri de circulatie indiferent | longitudinale ale pari carosabile aces sens, fra le necesardo | dacdeste materializala sav imagl- | mateillate sau nu pia marcae seralizare specif sensurlr. | nard.Trebuie i amintim faptul e& | cu conlfias& aibSo lime suf Drumurle au dou8 sensuri dec cares permit crulatia cu culaje, separate inte ele de axa | axageometria (de simeti) a dru | usurinf& a unui sir de vehicule drumulu, care poate fi o linie | muluicu care este adevaratc4 in | altele decat vehiculele care se Imaginard sau materiaizata prin | majortateacazutlor coincide, dar | deplaseaza pe dou rf. marca} longitudinal discntinuu | sint i cazuricind sensurile de ct- | (At. 6 pet. 7 din OUG) sav continu, simplu sau dublu, | culatie sintinegae. | axa drumului nu se confunda cu | CAIETUL CURSANTULUI 15Il CLASIFICAREA BENZILOR DE CIRCULATIE: 4) benzi materializate cu ajutorul marcajelor ruiere, b), benzl imaginare (findur) nemateralizate cu ajutorul marcajelorrutiere, RANOULT RANDULI BANDA? _— = _- Saars RANDUL2 RANDUL? = es “BANDAS PANDUL2 RANDUL2 => => : BANDA RANDULT RANDULT mo Drum public cu toate Drum public Drum public benzile marcate benzi nemarcate cu benzi imaginare © ‘Gand benaile de circulafie sunt materializate, drumul public are atatea benzi, cite sau materializat(marcat). Numerotarea benzilor de circulatie pe fiecare sens se efectueaza in ordine crescatoare de la marginea din partea dreapta a drumului catre axa acestuia, In cazul autostréilor, banda de urgents nu intra in numerotarea ben- 2ilorde circulate. (Art. 41 alin, 2 din OUG) ‘Cénd benzile sunt nemateratizate (maginare), un drum public orct de it arf, nu are decat dou’ benz in acelasi sens ‘hiaceastasituatie pentru termenul de bana se mai foloseste denumirea de rand), deci clreulatia se desfasoard pe maxim oud randuri sau doua benzi imaginare. Regulamentul precizeaza si locul de amplasare a fndutilor(bencilorimaginare) pe sensul de circulate asf: randul din dreapta (1) va fi armplasatintotdeauna lang bordura din dreapta sau acostament, : jar réndul dln stnga (2) va fl amplasat itotdeauna Langa axa drumului, Ocuparea partii carosabile, circulatia pe benzi » VEHICULELE $1 ANIMALELE, atunci cénd circula pe drumurile publice pe care le este permis 1 accesul, trebuie conduse pe partea din dreapta a drumului public, in sensul de circulatie, cat mai aproape de marginea partii carosabile, cu respectarea semnificatiei semnalizarii rutiere $1 a regulilor de circulatie. (Art, 41 alin. 1 din OUG) Cand drumul are dou’ sau mai multe benzi pe sensul de mers, vehiculele se conduc pe banda situata lang acostament sau bordurd. Celelalte benzi pot fi folosite succesiv, de la dreapta spre stanga, daca banda de circulatie utilizata este ocupata, cu obligafia de a reveni pe banda din dreapta atunci cand acest lucru este posibil.(Art. 101 din R) Daca un drum este prevazut cu o pista speciala destinata circulatiei bicicletelor, acestea, precum si mopedele vor fi conduse numai pe pista respectiva.(Art 44 alin. 3 din OUG) Daca un drum este prevazut cu o banda destinata vehiculelor lente sau transportului pub- licde persoane, semnalizatd ca atare, acestea vor circula numai pe banda respectiva. (Art. 43 alin. 1 din OUG) Scoala de goferl wEXIGENT 6 1 CAIETUL cURSANTULUL Bela Mare, Vitor n. 908 tel 0754:53.97.32; Vehiculele care efectueaza transport public de persoane se conduc pe banda rezervaté acestora, dact A co astfel de banda existd si este semnalizata ca atare. Pe aceeasi banda pot circu si autovehiculele cu regim de circulatie proritara cand se deplaseaz& tn aciuni de interven sau tn misiuni care au caracter de urgent. (At. 104 din R) n Pe drumul public cu cel mult doua benzi pe sens si cu oa treia banda pe care este a amplasat8 linia tramvalulul lng axe drumulut, conducatoril de vebicule pot fost aceasta banda, cu obligafia s& lase liber’ calea tramvaiulu, la apropierea acestuia. (At. 103 din R) : trebuie conduse numal pe banda de langa acostament sau bordura, daca tn sensul de mers nu este ame- Vehiculele grele, lente sau cu mase ori gabarite depasite sau cele care se deplaseaza cu viteza redusd najata o banda destinata acestora. (Art. 102 din R) Peun drum public prevazut cu minimum 3 benzi pe sens, nd conducatori a doua autovehicule circulé in aceeasi directie, dar pe benzi diferte, st intentioneazd sé se ‘nsctie pe banda liberd dintre e, cel care ciruls pe banda din dreapta este obligat 4 permit celui care vine din stanga sa ocupe acea banda. (Art. 106 alin. 1 din R) Pe drumul public cu mai multe benzi, conduc&torit de autovehicule care circula peo banda care se sfargeste, pentru a continua deplasarea pe banda din tanga trebuie sa permita trecerea vehiculelor care circulé pe acea banda. (Art. 106 alin. 2 din R) Schimbarea directiei de mers spre stanga, in cazul vehiculelor care intra intr-o inter- gs sectie circuland pe acelasi drum in aliniament, dar din sensuri opuse, se efectueaza prin & A stanga centrului intersectiei, fara intersectarea traiectoriei acestora. Tn situatile in care exista benzi speciale pentru executarea manevrei, schimbarea directiel de deplasare se face prin stanga centrului imaginar al intersectiei, iar daca exista un marcaj de ghidare, cu respectarea semnificatiei acestuia. (Art.110 alin.2 din R ) Amenajarile rutiere sau obstacolele din zona mediand 2 partil carosabile se ocolesc prin partea dreapta. (Ata10 alin.3. din) aa CmETULCuRSANTMAN 17@ Preselectia la intersectii, incadrarea pe benzi Preselectia reprezint’ actiunea conducatorilor de a ocupa pozitia corespunzatoare direcfiei de mers dorite cu cel putin som inaintea colfului de intersectie. Conducatorii de vehicule trebuie sa respecte urmatoarele reglementai + 50m ——> Inia sesinlaa Some 8 1 CAIETULCURSANTULUL 2 La intersectile fara marcaje de delimitare 2 & benzllor, conducatorilvehiculetor ocupa th &£ VA mers, cu cel putin 50 minainte de intersectie, urmatoarele poz a) andul de tanga bordura sau acostament, schimbe directia de mers spre dreapta; b) randul de langd axa drumulul sau de ling’ marcajul de sep- arare a sensurilor, cei care vor sé schimbe directia de mers spre stanga. ©) oricare dintre randuri, cei care vor s4 mearga nainte. (Art. 107 alin. 2 din R) care vor si La intersectiile prevazute cu indicatoare x / si/sau cu marcaje pentru semnalizarea F / directiei de mers, conducatorii de vehicule & € trebuie sa se Incadreze pe benzile corespun- zatoare directiel de mers voite cu cel putin 50 m tnainte de intersectie $1 sunt obligati sa respecte semnificatia Indicatoarelor si marcajelor. (Art. 107 alin. 2 din R) Dacd in intersectie circula sitramvaie, iar spatiul dintre sina din dreapta si trotuar nu permite circulatia pe doua sau mai multe randuri, toti conducatorii de vehicule, indiferent de directia de deplasare, vor clr- cula pe un singur rand, lésanc liber traseul tramvaiulul. @rt. 107 alin. 3 din R) Cand circulatia se desfasoara pe dru- muri cu sens unic, conducatorii de vehicule care intentioneazé sa vireze la sténga sunt obligati sa ocupe randul de langa bordura sau acostamentul din partea stanga; (at. 107 alin. 2\itb din R) Scoala de soferi wEXIGENT Bala Mare, Victim. 908, tl 074453.97.32f Semnalizarea rutiera ulafia pe drumurile publice se desfasoard in conformitate cu regulile de circulatie si cu respectarea semnificatiei sem ralizri rutiere realizate prin mijloacele de semnalizare, sermnalele 5 indicafille poliistulu rutier care dirlieaza crculatia, semnalele speciale de avertizare luminoase sau sonore, de semnalizare temporar& si semnalele conducatorilor de vehicule.( Att. 29 alin. 1 din OUG) -artcipanti a trafic sunt obligati sé respecte si sernnalele politstilor de frontiers, ale tndrumatorilor de circulaie ai Ministerului Apararii,agentilor callorfeate, ale persoanelor desernnate pentru dirjareacirculatiei pe sectoarele de drum pe care se execut® lucrii de reabilitare a acestora, ale membrilor patrulelor scolare de circulate care actioneaza fn imediata apropiere a unitjilor de invatémant, precum si ale nevézatorilor, potvit prevederilor din regulament. (Art. 29 alin, 2 din OUG) Mijloacele de semnalizare rutiert sunt: a) sistemele de semnalizare luminoasd sau sonorés b)indicatoarele; ) marcajele; d)alte dispozitive speciale. (Art.30 alin, 1 din OUG) Mijloacele de semnalizare rutierd se consttuie ntr-un sistem unitar si coerent, se realizeaza $e instaleaza astflincat s8 fie observate cu usurinfa gi din timp de cre cei céror li se adreseaza si trebuie s& fie n deplind concordanta itre ele si intr- co stare tehnicd de functionare corespunzatoare, (Art 30 alin 2 din OUG ) Se interzice: ‘Amplasarea, n zona drumulul public, de construci, panouri sau dispoztve e pot ficonfunate cu indicatoarle or insta- latile ce servesc la semnelizarea rutied oi realizarea de amenajari, care sunt de natura stanjeneasca participant la traf ic sau s8 le distraga atenfa, pundnd in pericolsiguranta circulate lipitea de aie, Inscrpti sau nscrsuri pe indicatoarele oi dispozitivele ce sevesc la semnalizarea rutier,inclusiv pe suporturile acestora.(Art. 30 alin. 7 din OUG) Participantii la trafic trebuie si respecte regulile de circulatie, semnalele, indicatiile si dis- pozifiile polifistului rutier, precum si semnificatia diferitelor tipuri de mijloace de semnalizare rutlerd, tn urmatoarea ordine de prioritate: )semnalele, indicatile 1 dispozitilepolistulu utier; ) semnalele speciale de avertizare, luminoase sau sonore; ) semnalizareatemporara care modifica regimul normal de desfAsurare acirculatie; )semnaele luminoase sau sonore; )indicatoarele; ‘Amarcajele; 2) regulile de circulate. (it. 34 din ous) E A. Semnalele politistului rutier ‘Semnalele agentului de circulatie, au o foarte mare importanfa si trebuie sé fie bine cunoscute de toti participantii la trafic deoarece acestea primeaza atat fat de semnificatia mijloacelor de semnalizare cat si fata de regulile de circulatie. » BRATUL RIDICAT VERTICAL: sernnitica ATENTIE OPRIRE pentru tof! paricipanti la trafic care se aprople (Indiferent de directia sau directile lor de mers), cu exceptia acelora care nu ar mai putea opr in conditi de sigu ranta. Dacd semnalul este dat ntr-o intersectie, aceasta nu impune opritea conducstorlor de vehicule care se aft deja angajati tn traversare; (at. 88 din R) exigent CCAIETUL CURSANTULUL 1 9-~ » BRATUL SAU BRATELE INTINSE ORIZONTAL: semnifica oprire pentru tof participanti la trafic care indifer- ent de directlle lor de mers, circuld de pe sensul sau sensurile care intersecteaz& bratul sau. bratele intinse .Dupa ce a dat acest semnal, poifistul poate cobor bratul sau bratele, pozitia sa ‘insemnand, de asemenea, “oprire" pentru participantii la trafic care vin din fat ori din spate; »PETIMPULNOPTII. balansarea, tn plan vertical, a unui dispocitiv cu lumina rosie or a bastonului fluo rescent-reflectorizant semnifica “oprire" pentru participanti la trafic spre care este indreptat; | ROTIREA VIOAIE A BRATULUI: semnifica marirea vitezei de deplasare a vehiculelor sau grabirea traver sari drumului de cate pietoni, » BALANSAREA BRATULUI IN PLAN VERTICAL balansarea pe verticalé a bratului, avand palma orientata a catre sol, semnificd reducerea vitezei; £, _Palifistul care dirijeaza circulatia poate face semn cu bratul ca vehiculul sé avanseze, sa depaseasca, st treaca prin fata ori prin spatele sdu, s&- ocoleasc’ prin partea sa stngs sau creapta, lar pletonil sd tra verseze drumul ori s& se opreasca. La efectuarea comenzilor prevazute la aliniatele de mai sus politstul poate folos si fluierul. (Art. 88 alin 1, 2 13 din R) Poliistu ruteraflatintr-un autovehicul al poli abile pentru a transmiteo dispozitie sau oindicatie part concomitent cu transmiterea unui apel prin amplifcatorul de voce. (Art. 92 alin. 1 din R) 2 Politistu rutieraflatfnt-un autovehicul al politfel poate executa semnale cu bratul, cu sau féré baston reflectorizant, scos PE PARTEA LATERALA DREAPTA a vehiculului. Acest semnal semnifics OPRIRE pentru i poate utiliza $i dispozitive luminoase cu mesaje vari- infilor la trafic. Aceste semnale pot fi adresate r conducatoriivehiculelor care circul& tn spatele autovehicululu polite. Acelasi semnal efectuat PE PARTEA cul pe banda din ‘STANGA a autovehiculului semnifics OPRIRE pentru conducatori vehiculetor car partea stings in acelasi sens de mers ori in sens opus celui al autovehiculului politi (Art. 92 alin. 2 din R) HB. Semnale speciale . a A)LUMINA ROSIE, care poate fifolosité de catre autovehiculele apartinand politiel si pompieri ‘CONDUCATORII DE VEHICULE SUNT OBLIGATI SA OPREASCA IMEDIAT, PE ACOSTAMENT SAU, IN LIPSA ACESTUIA, CAT MAI APROAPE DE MARGINEA DRUMULUI SAU BORDURA TROTUARULUI, IN SENSUL DE DEPLASARE, LA APROPIEREA SI LA TRECEREA AUTOVEHICULELOR CU REGIM DE CIRCULATE PRORTARA CARE Al TW FUNCTIUNE MIJLOACELE SPECIALE DE AVERTIZARE LUMINOASA DE CULOARE ROSIE SI SONORE. LA INTERSECTII , CONDUCATORII VEHICULELOR SUNT OBLIGAT "SA ACORDE PRIORITATE DE TRECERE ACESTOR VEICULE (CART, 37 ALIN 1 DIN OUG) a 8) LUMINA ALBASTRA, care poate fi folosit doar de c&tre autovehiculele aparfin&nd polite, jandarmerief, polifiei de frontiers, serviciulul de ambulanta, protecteicivile, Ministerului Ap&rarii Nationale, ale Serviciului Roman de Informatii si ale Serviclului de Protectie siPaz8, de cele ale Ministerului Justitiel, precum si de cele ale Parchetului Nafional Anticorupfie,atunci cand se deplaseaza in actiuni de interventie sau in misiuni care au caracter de urgent’; ConpUCATORI ‘DEVEHICULE SUNT OBLIGATI SA REDUCA VITEZA, SA CIRCULE CAT MAL APROAPE DE MARGINEA DRU- ‘MULUI IN SENSUL DE DEPLASARE SI SA ACORDE PRIORITATE LA TRECEREA AUTOVEHICULELOR CU REGIM DE CIRCULATIE PRIORITARA CARE AU IN FUNCTIUNE MIJLOACELE SPECIALE DE AVERTIZARE LUMINOASA DE CULOARE ALBASTRA SI ‘SONORE. LAINTERSECTI, CONDUCATORII VEHICULELOR SUNT OBLIGATI SA ACORDE PRIORITATE DE TRECERE ACESTOR ‘VEHICULE. (ART. 37 ALIN. 2 DIN OUG) a ©) LUMINA GALBENA, care poate fi folosit’ de catre autovehiculele cu gabarite sau mase depasite ori care ‘Tnsotesc asemenea autovehicule, de cele care transporta substante periculoase, de cele destinate intretinerii, repararii sau executaril unor lucrari de drumuri, curateniel strazilor, deszépezirii sau tractarii autovehiculelor ramase tn pan’, precum si de utilajele agricole. ‘OBLIGA PARTCIPANTII LA TRAFIC SA CIRCULE CU ATENTIE SPORITA. CART. 32. AUN, LIT. eDIN UG) 10'r caterurcursavrute bata, adele SR CONS IToEBC. Semnalizarea temporara MODIFICA regimul normal de desfasurare a circulatie: Pentru Informati, avertzdr sau regull decirculaie aplicabie ten porar, se folosesc aceleasi indicatoare ca in semnalizarea permanenta ins& simbolurle vor fi aplicate pe fond galben. Indicatoarele rutiere temporare corespondente indicatoarelor de avertizare, de restrictie sau interz- icere ori indicatoarelor de orientare au aceleasi caracteristici cu cele permanente, cu deosebirea ca fondul alb este inlocuit cu fondul galben. (Art, 67 din R) HD. Semnale luminoase Semnalele luminoase grupeaza totalitatea aparaturl electrice sau electronice cu ajutoral careia se dirjeaza si se con- tioleaza miscarea fuxurilor de circulafie pe arterele rutiere, Pot fi instalate de regula pe partes dreapta a drumului, pe pattea stanga uneori suspendate sau peste intersectie orientate catre conducatorii de vehicule cdrora li se adreseaza. ‘Acestia sunt obligat tn toate situatiile de mal sus 8 respecte semnificatia semnalelor luminoase, ‘Semafoarele care emit semnale luminoase pentru diijarea circulafiei in intersectil se instaleaz obligatoriu inainte de intersecte, astel incat s fe viibile de la distanfa de cel putin 50 m. Acestea pot fi repetate in mijlocul, deasupra or} de cealaltt parte a intersectiei. “ Sernnficatia serpnalelor luminoase pentru dirijarea circulatiel vehiculelor este valabila pe intreaga latime a parti catosabile deschise circulatiei conducatorifor carorali se adreseaza, Fe drumurile cu dou8 sau mai multe benzi pe sens, ‘pentru direct diferite, delimitate prin marcaje longitudinale, semafoarele se pot instala deasupra uneia sau unora din- tte benz, caz in care semnificatia semnalelor luminoase se limiteazs la banda sau benzile astfel semnalizate. (Art. 48 alin. 1 $12 din R) SEMNALUL VERDE permite tre- culafel conducatorul de vehicut riscd ce urmeazda fi intersectt, cetea. Din cele de mal susrelese cle s4 ramana imobilzat, sténjenind sau (Ast.52 alin 1 si2din R) patrunderea in intersectle pe culoarea TmpledicAnd desfasurarea traficulul, Verde se poate circula Tn principiu pe (Art. 105 din R) SEMNALUL GALBEN intrezice toate directille (mainte, stinga sau | SEMNALUL DE CULOARE trecerea sau patrunderea in inter- ‘dreapta) Cand sernaforul este insott ROSIE interzce trecerea. secfe. Eceptie: cnd semnalulgelben ddeuna sau mal multe lampicareemit La semnalul de culoare rosie apare dupa cel de culoare verde, con- | urna intermitenta de culoare verde vehiculul trebuie opritinaintea mar ducatorl de vehicule nu trebule s& sub forma uneia sau unor sageti pe cajului pentru oprire sau, dupa caz, treacd, de locurlleprevazute la all fond negru catre dreapta, acestea per- pentru trecereepletoniloy, ul precedent cu exceptia cazului in init tecerea numai in diectia indi- acestula, in dreptul semaforului. cate, la aparitia semnalulu, se afla ‘ati, oficare arith acel moment sem- Dac& semaforul este instalat dea- atit de aproape de acele locui incit naluln funefiune al semaforuluiArt. supra ori de cealalta parte a Inter- nu mai, pot opri in conditii de sigu- 51 dinR) Seinterzice intrarea intro sectiei, in lipsa marcajului pentru rants. (rt. 53 alin 4 dinR) intersectie chiar daca semnalul lumi- oprire sau pentru trecerea pietonilor, Semmalul de culoare galbend impr nos ori un indicator de priortate per- vehiculul trebule oprit inainte de und cu cel de culoarerosle interac tre mite, dack din cauza aglomerail ci marginea parti carosabilea drumulut —cerea, (Art. 30 alin. 3 lite din OUG) Semnalul galben intermitent se instaleazi de regul in locurle periculoase (ex: treceri pentru pietoni,locuri de joac8 pentru copii, scoli,grédinite intersect), permite tre- | cerea, conducatorul de vehicul find obligat sa circule cu vitez& redus&, s& respecte semnificalia | _ Semnateri cutire ga regulitor de ciculatieapicabile Tn acl loc. (Ar. 53 ain. 2 din R) ‘SEMNALELE LUMINOASE PENTRU PIETONI sunt de culoare rosie sau verde, functiondnd corelat cu semnalele pentru dirijarea cir- Culafiei vehiculelor. Semnalele luminoase pentru pietoni pot fi nsofite de semnale acustice pentru a asigura traversarea dru- rmului de catre nevazator. (Art. 58 din R) ‘SEMNALUL VERDE, de forma unui pieton in mers, permite trecerea. Cénd acesta incepe sd functioneze intermitent, avertizeaza pietoni cd timpul alocattraversiii drumului este tn curs sa se eputzeze, si urmeaza semnalul rogu. Semnalulrogu, deforma nui pieton oprit, interzice pietonilor sé se angaleze pe partea carosabild. Cand pietonil sunt surpringi i timpul traversari culoarea rosie, acestia trebuie s& grébeascd traversarea pan la primul refugiy ori spatu interzis circulatiei vehiculelor, arn lipsa acestora, pana la trotuarul de vis-a-is.(Art. 59 din R) —— ‘CAIETUL CURSANTULUL 1 11SEMNALE LUMINOASE PENTRU DIRJAREA CIRCULATIE! PE BENZI REVERSIBILE cand deasupra benallor de circulatie sunt instalate dispozitive care emit semnale rosiisiverz, acestea sunt destinate semnalizarii benzilor cu circulatie reversibila. Semnalul rosu, avand forma a doua bare incrucisate, interzice accesul vehiculelor pe banda deasupra cteia se gaseste, iar semnalul verde, de forma unel sageti cu varful in jos, permite intrarea vehiculelor $1 circulatia pe acea banda. ‘Semnalul luminos intermediar care are forma unei sau unor sageti de culoare galbend ov alba cu varful orientat catre dreapta sau stnga jos anunfd schimbarea semnalului verde, in cazul benzilor cu circulafe reversibila, or faptul cd band: deasupra cdrela se afl este pe punctul de afi nchisd circulatiei conducatorilor carora li se adreseaza, acestia find obli- gali sd se deplaseze pe banda sau benzile indicate de saget (Art. 56 alin. 1 si2 din R) x soe Se instaleazéatat le trecerile la nivel cucaleaferata fara bariere cat sila cele pre- © B84 NC OBF ——vazute cu bariere sau semibariere (In acest ultim caz avertizand apropiata coborare a acestora). Functionarea semnalului consténd fn dou lumini osi care functioneaza intermitentalterativ, anunfé apropierea trenuilor. Cand acest semnal este tins alse poate functiona un semnal cu lumina alba intermitenta, avand cadenta lent’, care semnificd permisiunea de a trece. Dac& nici unul dintre semnalele luminoase nu functioneaza (situatie datorata unei eventuale defecfiuni) conducatorii de vehicule vor opri obligatoriu, fard s& depageasca indicatorul “Trecere la nivel cu ocaleferat? = simpla (dub) prevazuta cu semnalizare luminoasa” pentru a se asigura c& nu exist nici un pericol. HE. Indicatoare rutiere - extras - r Indicatoarele instalate pe drumurile publice sunt: a) de avertzare; 1) de reglementare, care pot fit.de priortate; .de intrzicere sau restrict; 3.de obligare; . de informare turistic’; -panouri aditionale; de otientare si informare, care pot fi: 1.de orlentare; 2.de informare; catoare klometrice si hectometrice; .indicatoare rutier temporare; 2.mijloace auxilare de semnalzarealucrarilor. «)mijjoace de semnalizarea lucrailor, care cuprin (Art 66 din R) Indicatoarele se instaleaza, de regula, pe partea dreaptd a sensului de mers. in cazul in care conditile locale impiedica observarea din timp a indicatoarelor de catre conducétoriicarora lise adreseaza, ele se pot instala orl repeta pe partea stanga, in zona mediana a drumulul, pe un refugiu ori spatiu interzis circulatiei vehiculelor, deasupra partil carosabile sau de cealalta parte a intersectiei, in loc vizibil pentru toti participantii la trafic. (Art, 65 din R) Indicatoarele pot fi insotite de panouri cu semne aditionale continand inscriptii sau simboluri care le precizeaza, completeaza ori limiteaza semnificatia. Semnele aditionale se pot aplica pe panouri ce includ indicatoare ori chiar pe indicatoare, daca infelegerea semnificatiei acestora nu este afectata. Semnificatia unui indicator este valabila pe Intreaga lafime a partil carosabile deschise circulatiei conducatorilor carora li se adreseaza. ‘Cand indicatorul este instalat deasupra benzil sau benzilor, semnificatia lui este valabila numai pen- tru banda or! benzile astfe! semnalizate. (Art. 66 din R) 12 5 carucursanruwr baa vain SOE OSSD8 Indicatoare de avertizare ‘Au ca obiect avertizarea participantlor la traficul rut er asupra existen{ei_ unui pericol pe drum, indica dusle si natura acestula. Indicatoarele de ave zate, de regula, au forma unui triunghi echilateral, cu chenarul de culoare rosie tn care, pe un fond alb sunt figurate diferite simboluri de culoare neagra eprezentand natura pericolelor ce urmeaza a fi intalnite. Se instaleaza, de regula inainte de locul pericu- ‘los, far zona de actiune a acestora incepe din locul re Sunt instalate si inceteazé dupa locul per- culos pe carel-au semnalizat. La intalnirea acestor indicateare, conducatorii de vehicule trebule sa-51 sporeascd atentia asupra pericolului carula au fost avertizati. Th cazul indicatoarelor care avertizeaza sectoare peticuloase, zona de acjiune a indicatoarelor este reglementata prin placute aditionale. a Indicatoarelé de avertizare se instaleaza inain- tea locului periculos, la'o distanta de maximum 50 ‘min localitati, intre 100 m si 250 m in afara local- itagilor, tespectiv intre 500 m si 1.001 autostiazi si drumuri expres. Cand conditille din teren impun amplasarea la o distant mal mare, sub indicator se instaleaza un panou adiffonal "Distanta intre indicator si inceputul loculul per- iculos*, Pe autostrazi si drumuri expres, in toate cazurile, sub indicator este obligatoriu'sé se instaleze un panou| aditional “Distanta Tntfe indicator si mceputul locului Periculos". In situatia in care (ungimea sectorului per-' iculos depaseste 1.000 m, sub indicator se monteaza panoul adijicnal *Lungimea sectorului periculos la care Se referd indicatorul", (Art. 66 alin. 3,4 515 din) Se instaleaza inainte de inceputul unei rampe sau dupa caz a unel pante. in zona de actiune a indicatoarelor, conducatorll de vehicule vor reduce viteza Vor schimba din timp treptele de viteza in functie de inclinarea rampei sau pantel far la coborarea unel pante vor folosi fréna de motor. In apropierea varfrilor de ‘rampé sau panta se interzic toate manevrele iar pe toata lungimea rampei sau Pantei se interzice numal stationarea. Pe drumurile publice cu declivitate pro- me 1 Cobia ‘untata, in cazul in care trecerea unul pe langé altl a doua vehicule care circu periculoas’ | periculoasa—_—‘le din sensuri opuse sau trecerea pe langa un obstacol mobil, este impostbila sau difcla, conducatorul vehiculului care coboard este obligat s8 opreasca pen- ‘rua permite trecerea vehiculului care urc. (priortatea de ramp3) Se instaleaza inaintea une intersect (diate) cu un drum public fra prioritate in afara local- itafilo). Tnainte de traversarea intesectiel, soferi vor circula cu atenti, fara sa mareasc® viteza de deplasare, pentru evitarea evenimentelor rutiere. Simbolul de pe indicator descre forma inter. Secfie.Intersectia care urmeaza dupa indicator find dirjata conducatorl de vehicule au urms {oarele intericeri ale manevrelor: opriea, stafionarea, mersul inapol sunt intrzise i intersectie st {a mal putin de 25m de acestea, Depasirea este permisd iar torcerea este deasemenea permisa cu Intersectiecu un anumite excepti Se instaleaza inainte de intersectile(nedirjate) de drumur de aceeasi categorie, in general cu trafic redus, tn care se aplicd regula priritail de dreapta. Se amplaseaza numal in afara local itatilor, Conducatori de vehicule vor crculacuo viteza' redusa (30-50 km/h ) care s8 le permita prire, pentru a asa s8 treaca vehicuele care circula din dreapia. Intersecia care urmearé dupa indicator find nedirifata conducstort de vehicule au urmatoareleinterzicer ale manewrelor: oprirea, tationarea, mersul Tnapol sunt intrzise in intersecie sila mai putin de 25m de acestea, Intersectie Depasirea este interzisd iar intorcerea este permis& cu anumite excepti de drumuti a CAIETUL CURSANTULUI 1 13,Se amplaseaz& tnainteatreceri! pentru pietoni semnalizaté corespunzator atunct c&nd prezenfatreceri nu poate f observatd din timp de conducatoi de ehicule La tania aces- {ul tip de indicator soferi trebuie sa cicule cu atentie sports pentru a putea opel vehicuul in conditt de sigurant, in stuaia tn care, pe tecerea pentru pietoni se afl sau urmeaza s8 se angajezepersoane in traversare, Presemnalizare ‘tecere de pietoni Se instaleava la 50.. 100m de intersectarea cu olnie de tram. In zona de atiune a indicator, conducétor de vehicule trebule sa circu cu vitezaredusd pentru a putea opri tn condi de siguanta sia acorda piontate de teceretramaiuul fiat in mersin intersectilenedirjate (sunt exceptate cazurile cand printro semmalizare se dispune altel sau tranvaul executavirjul la stinga). Trecere la rvelcu Uni de tramvai Indicatoarele se instaleaza la 150 m inaintea treceri la nivel cu calea fer ata din afara oraselor, pe acelasi stp cu primul panou suplimentar cu tel benaiinclinate sau la 50m de bariera trecei a nivel cu calea fata, tn orage. La primul indicator conducatori de vehicle vor reduce viteza, iar daca barierele sunt deschise, se vor angaja in traversare numai dupa o prealabis asigurare, Daca barierele sau semibarierele sunt inchise, conducdtori vor pri avand gra s& nu blocheze iesirile din drumurilelaterale, La al doilea in idicator conducatorii de vehicule vor reduce viteza si vor opri obligatoriu Tramgabalcto | | Dene lamel inte de a se angaja fh traversarea cll erate, nlocl cu vbiltte max- sll semibatiere fia barlere ima, pentru a se asigura ci fn acel moment nu se apropie, de intersectia cu drumul, pe calea ferata nici un vehicul feroviar. Presermnalizarea unel amenaartrutiere care oferé y i posibilittea intoarcesivehiculelor H Indicatoare de prioritate Se instaleaz8 tn intersecflecuvizibitate pe crumuile sau strzile care pierd prirtatea de trecere. La ‘Intaniea indcatorului,conducstori de vehicule wr circula cu vitezs redus se vor asigura din mers & pe drumul cu prirtate (drum transversal) nu se aprople nicl un vehicul cular putea si stin- jeneasca deplasarea si numai dupa aceea fs vor putea continua drumul ‘in cazul in care pe drumul cu priortate ( drumul transversal) circula ori se apropie alte vehicule, conducatori de vehicule sunt obligati s& opreasca Tn dreptul marcajului transversal sav in lipsa acestuia fara a depasi coltulintersectiet si sa le cedeze trecerea (sa acorde prior itate de trecere ) . Dac’, datorita unor conditl care impledic8 vizbiltatea, indlcatorul Cedeazdtrecerea _amplasat in ntersectie nu poate fi observat din timp de c&tre cei care trebule s& cedeze tre- cerea, el poate fi precedat de altul similar insotit de panoul aditional -Distanta inte indicator si Tnceputul locului periculos- (vezi g sectunea Panorladitionae si Marcaje). ‘Scoala de soferl «EXIGENT» 14 1 CAIETUL CURSANTULUL Baia Mare, Vicriel a 0A, te 0744-53 97.32Oprire Priortate fat de circulatia din sens invers. Indicatorul se amplaseaza pe drumurile unde se pierde prioritatea, la intersectile fara viz- ibilitate sau cu vizibilitate redusa. Obliga conducatorii de vehicule care fl tnt&lnesc SA OPREASCK, obligatoriu inainte de a patrunde in intersectie, pentru a se asigura, iniferent daca pe drumul cu priortate circula sau nu, in acel moment, alte vehicule. Oprirea pentru asigurare se va face inaintea marcajului transversal de Oprire lini continua , far in lipsa acestuia tn locul care ofera cea mai bund vizibilitate esupra arterei cu prioritate, fara a stanjenicirculatia vehiculelor care circulé pe drumul prioritar. Presemnalizarea acestuia se realizeaza in cazul in care nu poate fi observat din timp, printr-un indicator de Cedeaza trecerea avand inscris cu alb pe latura superioara a chenarulul, de culoare rosie, cuvantul “STOP” urmat de distanta Gn metr) pana la intersectie. (vezl si marcajul de Oprire tn sectlunea Marcaje). Seinstaleazd de regula, tnlocalitayi ‘in afara acestora pe drumul cu pi oritate Tnaintea intersecilor de strazi ‘de aceeasi categorie, n care circulatia este reglementata prin indicatoare. Cand_drumul prioritar 131 schimba directia in intersect, sub acest indica tor se amplaseaza panoul aditional Se amplaseaza la 50... 200m deloculundetnceteaza prirtatea, ‘v€nd si roll de presemnalizare pentru indicatoarele “Cedeaz8 tre: cerea” sau “Oprire”.Poate insti de sermul adljonal pe care se Insc stan pnd la locul unde “Directia drumului cu priritate pe dru- . Inceteazapritatea, mul u priortate est fguat cu tne Sri rural ‘ntanrea aces indicator mai groasa. Indicatorul oferpriortate H prioitate conductor de veicule pot creu- jn toate intersectile Intalnite dupa 'a, chiar daca priontatea lor a acesta pan la italnteaindicatorlul cetat, conformandu-se priori Sfarsitul drumulut cu prortate sau a ce dreapta sau altor regli exis: nul indicator de pierdere a prortati tent pe cel drum. (Cedeaza trecerea sau Oprire) ‘se instaleaz la nceputul sectorulul de drum Tngustat . Este precedat de indicator "Drum ingustat’ Cand latimea pari carosabile nu permite decatcrculatia simultan in sensuri opuse, numel a unor cate- gorilde vehicule, sub acest indicator se nstaleaza panouladitonal avand inscrseslluetele vehicullor care trebule s&acorde priovitate. ‘Cand intalnesc Indicatorul, conducatorit de vehicule au obligatia s4 acorde prioritate de trecere vehiculelor care au ajuns in acelasi timp cu ella celalaltcapat al sectorult de drum ingustat. In zona sa de actiune nu este permisa oprirea sau stationarea Se amplaseazd la celaalt capat al sectorulul de drum ingustat la care este instalatindicatorl"Prioitate pentru ciculafia din sens invers".Acest indicator confer proitate pe sensul de mers pe care ese intl Zona sa de actiune se intinde pana la intlnitea pe sens opus a indicatouluiprezentat anterior. Sunt interise inte cele dau indicatoare opritea si stationarea. CAIETUL CURSANTULUI 1 15Indicatoare de interzicere sau restrictie Semnificatia indicatoarelor de interzicere sau restricfie incepe sau este aplicabila din dreptul acestor indicatoare. in lipsa unei semnalizari care sa precizeze lungimea sectoru- tui pe care se aplicd reglementarea ori a unor indicatoare care sa anunte sfarsitul inter- -dictiei sau a restrictiel, semnificatia acestor indicatoare inceteazé in intersectia cea mai “apropiat3. Cand indicatoarele de interzicere sau restricfie sunt instalate impreuna cu indi- catorul ce anunt intrarea intr-o localitate, semnificatia lor este valabila pe drumul respectiy, cu exceptia locurilor unde alte indicatoare dispun altfel.(Art. 66 alin. 6 din R) nstaleaz& la inceputul secorlui de drum sau strada pe care este interzs acesul ricael cat egoriidevehicule Poateftnsotit de panoul adifonal,atuncicand anumite categri de vehcule sunt exceptate de lainterdctie(ehicule cu ecuson etc). ‘Seamplaseazé, de regula capstul opus al unui sector de drum pe care crulatia se desfagoard in sens uni. ‘Accesul interzis, Se monteaza la capetele sectorulul de drum sau strada pe care este interzis& circulafia vehiculelor in ambele sensur. Poatef insojt de un panou aditional cu fond alb, in cazul in care ~anumite categorii de vehicule sunt exceptate, precum sin situafia in care restricfia este limitata ‘n timp. Excepfile sau limitarea temporal se vor Mscrie cu negru pe panoul dreptunghiular sub ind calor. Se nstleazslacapete sectoral de Se montez’ la capetele sectors )ccum sau strad pe care este intezis luide drum sau stra pe care este accesultuturor vehiculelr, cu mifoace de ites accesl autovehiculelor autopropulsare, cu excepia motoccetelor Gnclusiv motociclete si mopede). faa atas si mopede, Pe acest setoare de unt exceptate dela interictie: érum pot, deasemenea i creule Accesulinterzis _vehicule cu trctiune ania cele tase autovehicuelor, sauTmpinsecu mana gbicidetele cu excepfia motoc- cletelor ara atas bicicetele vehiculele cu tractiune Accesulinterzis animal gceletrase sau mpinse autovehiculelor — cumana. Feta de incicatoruprezentat antec, axcestindcator interac siaccesul vehiculetor cu tractiune animal tn locutletn care este amplasat pot cela: bicdetle ivebiculee trae saympinse cuméra, Pe indicator se po figura mai- Aces ites, mum da shen air ects autoveicu ‘local utveleleer teint tracfune animal ‘Scoala de goferi «EXIGENT» 16 F CAIETUL CURSANTULUL Bain ar, cel 908 20704539732Se instaleaza la inceputul sectoarelar de drum unde lipsa de vzibitate sau configuratia drurului nu permit depasirea n condi de siguanfs. Zona de acfiune a indicatorului Incepe din locul unde este amplasatsiseextinde pana la ntlnirea indicatorlu ‘fart, Interzceri de a depasi- autovehiculelor, _ Se iterdice depasirea vehiculelr care se deplaseaz& pe drum prin propulste propre cu cuexcentia cexceptia motocicletelor fara atas, mopedelor , precum sia bicicletelor, vehiculelor cu motocicletelor rd tTactiune animala sia celor trase sau impinse cu mana. De asemenea, se mal interzic in ‘atas, inteisd acest sector de drum manevrele de oprie, stationare, intoarcere si mers inapol. Portului de marfuri le este interis $8 eyed whee carese se dase prin propulsie proprie, cu exceptiacelor cu doua rt. . ‘in zona de actiune a acestui indicator au voie sa efectueze depasiri motocicletele si f Depa tes autovehiculele, deoarece restrilia se refera numai la autovehiculele destinate transportu- “conte or i lui de marfurl. De asemenea, se interzicin acest sector de drum manevrele de oprire, ‘stationare, intoarcere si mers tnapol. Zona de actlune se intinde pana la intalnirea ae ‘wansportulu oyu *SfrsitlIntericeri de a depasi". Se instaleazd tn locul Th care se ridicrestrictia pentru depasire a autovehiculelor, instituita prin indicatoarele de depAsire iterzsa. Zona sa de actiune incepe din locul ‘n care este nstalat, permitandu-se (daca nu suntinstalate alte restrict oprirea sau stationarea, Intoarcerea si mersul inapol. ‘SfirsitulInterlcert ey depas Se amplaseaza pe partea sectoarelor de drum sau strada pe care sunt interziseoprirea si stationarea,Interdictia incepe dn locul n care este amplasat indicator gi se ntinde pan la prima intersect. Pentru interzicerea opi pe lungimi mal marl indicatorul se repet find tnsott de semneleaditionale simbolizand tnceputul, dup& caz confirmarea, i sfarsitul sectorului de drum pe care este valabila semnificatia indicatorului Aceeasi semnificatie (ca gi semnele aditionale prezentate anterior) o au $i sagetile de culoare alba desenate i interiorulindicatoru- (ui "Oprcea interzisa*. In cazul in care anumite autovehicule sunt exceptate indicatorul este ‘nsotit de semnul aditional pe care sunt nscrise categorie exceptate . Se instaleazd in aceleasi conditi ca indicatorul "Oprirea interzisa" existand posibilitatea de a {iinsotit de aceleasi semne aditionale si avand aceesi zona de actiune. 7 Diferenta intre indicatorul “Oprireainteraisa" $i “Statfonarea Interzisa” este faptul cain zona de actiune a celui de al doilea indicator, opriea este permis’ pentru maximum 5 minute. L ‘Stationarea_ interaisd Opritea interzisé 7 egal CAIETUL CURSANTULUL E17i Indicatoare de obligare Se instaleaza la cel mult 50m Tnaintea intersectel tn care sensul de crculafi ningoa ans ranaoa 34 aia “ere = wren ie r= Tuo yavaunvo = © ® YaNa031 |< BViteze maxime legale Conducatorii de vehicule sunt obligati sa respecte viteza maxima adi a pe sectorul de drum pe care circula si pentru categoria din care face parte vehiculul condus, precum si cea impusé prin mijloacele de semnalizare,s4 o adapteze in functie de condi ‘in conditi de siguranta. > LITT MAXIMA DE VITEZA | LOCALITATI ESTE DE | 50 uy. Pe anumite sectoare de drum din interi- ful localitatlor, administratorul drumului poate stabil, pentru autovehiculele din categorile A's B, si limite de viteza supe- ‘are, dar nu mal tmalt de 80 km/h. ~~ ~~ Limitele de vitezai mai mari de 50 km/h se stabilesc numai cu avizul poiteirutiere, Pe anumite sectoare de drum, tingnd seama de ‘mprejura si de intensitatea circulate, administratorul drumului, cu avizul politi tutiere, poate stabil si limite de vitez8infe- rioare, dar nu mai pufin de 10 km/h pentru tramvaie si de 30 km/h pentru toate autove- hiculele. (Art. 49 alin 1,2 $13 din R) » VITEZELE MAXIME ADMISE IN AFARA LOCAL- TTATILOR PENTRU CATEGORIILE SI SUBCATEGORI- ILE DE AUTOVEHICULE SUNT: a) 130 km/h pe autostrézi, 100 km/h pe dru- ute expres sau pe ete nana eugene (©) 5190 km/h pe celelalte categorii de drumur, pentru autovehiculele din categorile A,B ; b) 110 km/h pe autostrazi, 90 km/h pe dru- utile expres sau pe cele nationale europene (E) 180 km/h pe celelalte categorii de drumuri, pentru autovehiculele din categorlile C, ,D si subcategorille D1; 90 km/h pe autostrazi, 80 km/h pe dru- tmurlle expres sau pe cele nafionale europene (F) 31 70 km/h pentru celelalte categorii de drumuri, Bent autrehiclele cn subcategrte A,B, @) 45 km/h, pentru tractoare si mopede. Viteza maxima admis& tn afara localitilor pentru autovehiculele care tracteaza remorci sau de drum astfel Incat sé poatd efectua orice manevra (Art. 121 alin 1 din) » LIMITELE MAXIME DE VITEZA TN AFARA LOCALITATILOR SUNT: PE AUTOSTRAZI 130 cn. | PE DRUMURILE EXPRES SAU PE CELE NATIONALE EUROPENE (E) | 100 sn. | PE CELELALTE CATEGORI! DE DRUMURI 1D koa. (Ait. 49 alin, 4 din) semiremorci este cu 10 km/h mal mic& decat viteza maxima admis pentru categoria din care face parte autovehiculul tragator. Viteza maxima admis pentru autovehicule cu tase si/sau gabarite depasite ori care trans- porta produse periculoase este de 40 km/h in localitai iarin afara localittilor de 70 km/h. Viteza' maxima admisa in afara localitatilor pentru autovehiculele at c&ror conduc&tori au tai putin de un an practicd de conducere sau pentru persoanele care efectueaza pregatirea practicé tn vederea obtinerii permisului de con- ducere este cu 20 km/h mai mic’ decat viteza maxima admis pentru categoria din care fac parte autovehiculele conduse. (Art, 50 alin, 1,2,3 s14 din OUG) ‘Conducatorul unui vehicu care circula tn spatele altuia are obligatia de a pastra o distant Suficient fata de acesta, pentru evitareacoliziu- ni, (Art. 51 din OUG ) ‘Se interzice conductorilor de vehicule sa reduc& brusc viteza ori si efectueze o opire neasteptata, fara motiv intemeiat. (Art. 122 din R) *<_» Viteza maxima tn ZONA REZIDENTIALA este de 20 km/h. » Viteza maxima in ZONA PIETONALA este de 5 km/h. - enigeit CCAIETUL CURSANTULUI 1 33,yf Reducerea vitezei ‘Conducatorul de vehicul este obligat s8 circule cu o vitezS care s& nu deptseascd 30 km/h, in local 50 km/h in afara localitatilor, in urmatoaree situati 4. la trecerea prin intersecfille cu circulatie nedirijata; 2. la trecerile pentru pletoni nese- mmaforizate, semnalizate prin indica- toare 51 marcaje, cand drumul public are cel mult o banda pe sens, iar pietoni aflai pe trotuar, n imediata apropiere a parti carosabile, intentioneaz’ sé se angajeze tn traversare; 3, cind viibilitatea este sub 100 min conditii de ceaté, ploi tenia ninor abundene, 4, la trecerea pe langa grupuri organizate, coloane militare sau | Nedirjate Alte cazurl de reducere a vitezei farda fi precizata valoarea acesteia: 4. [a treceres autovehiculelor cu regim de circulate prioritara care au ‘nfunctiune semnalele speciale de avertizare luminoase de culoare albastra si sonore, 2. la itrarea‘n intersecfile unde lumina rosie semaforuli estein functune or indicatoarele obliga la acordarea priortai de trecere, con- dlucatoi autovehiculelor speciale alate ‘in misiune trebuie sd reducd viteza si 4 dreule cuatenie spot pentru eritarea producer de accidente, 3. la apropierea de o statie pentru mijloacele de transport public de persoane prevazuta cu alveola , Unde trebuie acordata si prioritatea de trecere 4, conducétorul de vehicul al carut mets inainte este obturat de un 34 1 CAIETUL CURSANTULUL cottegi,indiferent dacd acestea se afia in mers sau stafioneaza pe partea carosabila a drumutilor cu 0 singurd banda de ciculatie pe sens; 5. pe drumuri cu deniveliri sem- nalizate ca atare; 6. cand partea carosabila este acoperité cu polel, gheat, z8pada batdtorits, mazgd Sau platré cubica umed3; 7. la trecerea pe tanga animale cate sunt conduse pe partea caros- abila sau pe acostament; 8. in cutbe deosebit de pericu- loase semnalizate ca atare unde viz- obstacol sau de prezenfaaltor partic: ipanti la trafic, este obligat sa reduca viteza si, la nevoie s& opreascé pen- tru a permite trecerea vehiculelor care circu din sens opus. 5, la semnalul prin balansarea pe verticaléa bratului avand palma orintata catre sol, de catre : polfistii de frontier; Indrumitori de circu: lafie ai Ministerului ApSrati; agenti de cale feratt, la trecerile La nivel; personalul autorizat din zona lucratitor pe drumurile publice. 6.la semnalul dat prin bal- ansarea pe vertical a bratului de catre politstulrutier care se afld pe cérumul public in intersectie sau pe motocicleta politi. 7a mesajulalsat REDUCETI VITEZA transmis din autovehiculul polite’. 8. pe timpul nopti, la apropierea a doua vehicule care circulé din sen- i sau tatea este mai mica de 50 m; 9.1n zona de actiune a indicatoru- lui de avertizare "Copii in intervalul orar 07” - 22* precum sia indica- torului "Accident"; 10, la schimbarea directel de mers prin viaje; (Art. 123 din R) ‘Administratorul drumului public este obligat ca in locurle prevazute mai sus s& instaleze indicatoare de avertizare sis ia masuri pentru realizarea de amenajari rutiere care 88 determine conducatorii de vehiicule sa reduca viteza de deplasare. (Art. 124 din R) suri opuse, conducatori acestora sunt obligati ca de la o distant de cel putin 200m si foloseasca luminile de intalnire concomitent cu reducerea vitezei. 9.1n zona de actiune 2 indicatoru- lui COBORARE PERICULOASA. 10, la semnalul de culoare gal- bend intermitent care permite tre- cerea cu respectarea regulilor de cir culafie aplicabile in acel loc. Li. la trecerea la nivel cu calea ferat’ curenta, conduc&torul de autovehicul este obligat s& circule cu viteza redusd si sé se asigure c& din partea stanga sau din partea dreapta nu se apropie nici un vehicul feroviar. 12. ca prima masura, in zona de ac{iune a indicatoarelor de avert- zare precum sila fatlnirea indi toarelor Cedeaza trecerea gi Oprire. ‘Scoala de soferi wEXIGENT» Bala Mare, Vitoria. 908, tel O744-53.97.32,H Permisul de conducere Dreptul de 2 conduce un autovehicul sau tramvat pe drumurile publice flare numal dducere valabil, corespunzator categorie ori subcategoriel din care face ie vehiculul acestuia cu drept de ciculatie.(Art. 23 alin. 1 din OUG) Pe parcursal acta de pregte prac ticd sau de examina in vederea obfner permisulul de conducere, instructorul auto atest, dupa ca, exainatorl mpreur ‘cu persoana pe care 0 supravegheaza sau 0 ‘evamineacdr@spund pent incakcarea de dire aceasta a reguillor de crculaje sau, clupdcaz pentru pagubele produseterfora turmare a producer unui accident de ceur latie. (At. 23 alin. 3 din OUG) Pessoanele cae solcké prezentarea la examen perry cbtinerea permisulu de con dlcere sau a unor noi catego ol subcate gol ale acestulatrebule s indepineasca, ott lei, condiile de ars, 5 fe ape Gin punct de vedere medial si pshologic gi sa faca davade preg teoretie si practice prin cursuri organizate de unitati autorizate, polite. (Art. 23 alin. 4 din UG) Titularul permisului de conducere te- bie 58 declare pierderea, furtul sau dis- trugereaacestul document autotai em tente, n cel mult 48 de ore de la con- stata, s s8 solicit elberarea unui nou permis de conducere, (Art 43 din R) Peril de conduc se efbereaz pent we sau mei mute drive umibardecategat ssbeegricevetioie, a) Categoria A: rmatocideta cu su ie ata, b) Categoria B: 1. Afovetiod a cr mast tet maria ‘autorzatd nu depgeste 3.500 kg si al cérul rude bar pescaune,inaraconducton tui mestemaimeredes: 2, Ansambll fomat cnrun autoehica ‘reir dn ctegaa goremoraa ce mast ‘cea matali cepige 750g (0 reer 3. Ans de vehicle cn masts mins aot nu dept 3.500, mat dne.unasorcio vegaor din ctegrtaB sioremord acirmasttsatimandcatoia- {5 dense masa propre a autbehcui tag, ¢) Categoria BE: Ansamblul format dint-un autovehicul tragitor din categoria B go remo a cael rmasitotaltmarimaautoteat depssste 750 i larmasa ttt masa autrzats arte, uisiansambludepageste 3.500 kg, d) Categoria C: 1. Autvehicu aul dectel in categoria D, acl mas tot mand autozata este malar de 3500 kg Ansara ntranautveic in categaiaCsloremorcacreimasattaimax- lautorata nu depaseste 750, €) Categoria CE: Arsablul de vehicle constind dntrun autovehicul tigator din categ. Cio remorca a ‘rei masé totalé maxima autorizatd este mai mare de 750 kg, f Categoria D: ‘Adtovehiculul destinat transportulul de per- ‘soane avnd mai mu de 8 lbauri pe scaune, in ‘ara loculul conducttorulut. Autovehicululul din aceasta categare se poate ataga oremorcaa cael masitotala maxi autorizatinu denaseste750 ie g) Categoria DI ‘Ansamblul de vehicule consténd dint-un utovehicul trator din categoria D sioremor- ‘a ccarel masé total maxima autorizatd este ‘mai mare de 750 kg. Remorca nu trebule s& fle destinata transportului de persoane; ) Categoria Tr: “Tractor, magi i ulaje autopropubate agit ce oresiesau pert 1) Categoria To: Troleibuz; )) Categoria Tv: Trani (Art. 30 din) persoana care posed perms de con Tespectiv, sau dovada inlocuitoare a INFRACTIUNI LA REGIMUL CIRCULATIEI NERESPECTAREA DISPOZITILOR PRIVIND CIRCULATIA PE DRU- (MURILE PUBLICE, CARE INTRUNESTE ELEMENTELE CON- STITUTIVE ALE UNE! INFRACTIUNI, ATRAGE RASPUNDEREA PENALA A. PERSOANE! CARE SAVARSESTE FAPTA S| DUPA CAZ ANULAREA PERMISULUI DE CONDUCERE, CART. 84 DIN OUG ) ‘Sunt considerate infractiuni urmatoarele fapte: 41, Conducerea pe drumurile pub lice a unui autovehicul sau tram- vai de catre o persoand care are 0 Imbibatie alcooick de peste 0,80 g/l (Gtarea de ebrietate) alcool pur in sénge ‘or se afl sub inluenfa unorsubstanje ot produse stupefiante sau medicamente cu fect similareacestora, Daca petsoana afata in stuatia de mal sus efectueaza transport pubic de per- soane, transport de substan sau produse periculoase ose afin procesul de instu- ire practica @ une petscane pentru cbfinerea permisului de conducere sau th timpul destisurri probelor practice ale examenullpentr obfinerea prmisuluide conducere se considera agravantd (At. 87 alin.1,2514 din UG) 2. Refuzul, impotrivirea ori sus- ‘tragerea conducatorului unui autovehicul sau al unui tramvai ofi a instructorului auto, aflat in proce- sul de instruire, sau a examinatorului autorit8tii competente, aflat tn timpul desfasurarii probelor practice ale exa- menulul pentru objinerea permisului de conducere, de a se supune recoltarii probelor blologice sau testi aerulul expirat, in vederea stabilirii alcoolemiei ori a prezentei de produse sau sub- enigéntstanfe stupefiante ori a medicamentelor cu efecte similare acestora. (Art 87 alin. 5 din OUG ) 3. Fapta conducatorulul de (DS vehicul sau a instructorului auto, aflatin procesul de instrure, orl a examinatorulul autoritait competente, aflat in timpul desfagurarii probelor practice ale examenului pentru ‘obfinerea permisului de conducere, de a consuma alcool, produse ori substante stupefiante sau medicamente cu efecte similare acestora, dupa producerea unui accident de circulate care a avut ca Tezultat uciderea sau vatamarea Integritati corporate ori sanatatlluneta sau. mai multor persoane, pana la recaltarea probelor biologie ori pnd la testarea cu un mijloc tehnic omologat si verifcat metrologic sau pana la sta- bilirea cu un mii tehnic certificat a prezentel acestora in aerul exprat. (Art 90 alin. 1 din OUG) Nu constitule inraciune con- medicamente cu lar produselor sau substanfelor stupefiante, dup produc- rea accidentulu de ciculatie si pana la sosirea polite! la fata locului, daca aces tea sunt administrate de personal medical autorizat, n cazul fn care acestea sunt impuse de starea de sanatate sau de vate- marea corporal a conducatorulu auto, (Att. 90 alin. 2 din OUG) 4, Conducerea pe drumurile pub lice a unul autovehicul sau tram vai, de edtre 0 persoand care nu posed’ permis de conducere ori al frei permis de conducere este recorespunzator categoriei din care face parte vehiculul respect ori aesta a fost Fetras sau anulat, ori cela exerctarea dreptului de 2 conduce i-a fost, sus- pendats. (Art. 86 alin 1 §12 din OUG) 5, Deasemenea este infractiune Si se sanctioneazd persoana care incredinfeaz cu buna stint’ un autovehicul sau tramval, pentru conduc- ferea pe drumurile publice, unei per- soane care se afla in una dintre situafile prevazute la aliniatul de mal sus sau tnei persoane care sufera de o boala psi: hic ori se afl sub influenta unor produse ori substante stupefiante sau a medica rmentelor cu efece similare acestora. (Act 86 alin, 3 din OUG ) 36 1 CAIETUL CURSANTULUL 6, Parasirea foculul accldentulut de cétre conducatorul vehicululut sau de catre Instructorul auto, aflat In procesul de instrute, sau de examinatorul autoritatii competente, aflat Tn timpul desfagurarii probelor practice ale _exemenului pentru ‘obfinerea permisului de conducere, implicat intr-un accident de circulatie th urma ciruia a rezultatuciderea sauvaté- marea. integritatii corporate ori a natal uneia sau mai multor persoane oridacd accidentul sa produs ca urmare a unei infractiuni, fara incuviintarea polite care efectueaz8 cercetarea locu- lui faptei. (Art 89 alin, 1 din OUG ) Deasemenea este _considerata infaetine si faptaoricaret persoane de a modifica starea loculi sau de a sterge urmele accidentulul de circulatie din cate 2 rezultat uciderea sau vatamarea integritai corporate ora sanatafi uneia sau mal multor persoane, fara acardul echipel de cercetare la fata loculu, (Art. 89 alin. 2 din OUG) Nu constituie infraciune fapta ‘conducatoulu de vehicul care, lipsa.altor mijloace de transport, el insusi transport per- soanele ranite la cea mai apropiata unl- tate sanitard in masurd s8 acorde asis tenfa medicala necesaré si la care a declarat datele personale de Identitate sinumarul de inmatrculare sau Thregis- trare a vehiculului condus, consemnate intr-un registru special, daca se iapoiaza imediat la locul accidentulul ‘At. 89 alin. 3 din OUG ) Nu constituie infractiunea de parasir a locululaccidentului fapta conducatorului autove hiculului cu regim de circulatie prior tara, daca acesta anunta de indata poltia si dupa terminarea misiunil se prezinta la sediul unital de polite pe a carel raz de competent’ sa produs accidentul, in vederea intocmirii docu- mentelor de constatare, (Art, 89 alin. 4 din OUG ) Nu constituie infractiune parasirea locului accidentului, daca victima paraseste locul faptei, iat conducatorul de vehicul anunta imediat evenimentul la cea mai apropiata unitate de politi. ( Art. 89 alin, 5 din OUG) 7. Punerea tn cirulatie sau con: ducerea pe drumurile publice a unui autovehicul orf @ unui tram- vai (sau tractarea nel remove) nefnma- triculat sau nefnregistrat. Conducerea pe drumurle publice 2 unui autovehicul sau tractarea unei remorci ale cel placute cu numarul de Inmatriculare sau de freglstrare au fost retrase sau a unui vehiculinmatricutatin alt stat, care nu are drept de crculatie in Romfnia, se pedepseste cu nchisoare, (Art. 85 alin, 1 din OUG) 8, Punerea tn cicultie sau con- dducerea pe drumurile publice a unui autovehicul ori a unui tram- val sau tractarea unel remorei cu numa fals de tnmatriculare sau de faegistare, (Art 85 alin, 2 din OUG) 9. Organizarea sau participarea, Bin calitate de conducator de vehicul sau de animale, la tntre- cerineautorzate pe crumurile public. Deasemenea este inftaciune si se sanc{ioneaza blocarea cu intenie a drumu {ul publi, daca se pune fn perico siguranta clrultiel oi se aduce atingere drepult la libera circulate a celorlali participant la trafic. (Art. 92 alin. 3 $14 din OUG) 10, Neindeplinirea obligatilor pre vazute in lege de catre medicul de fami- lie, in cazul producer unui accident de circulafie care a avut ca rezltat uciderea sau vatamarea integrtati corporale ori a sanatatli uneia sau mai multor per- ssoane, ca urmare @afectiunilor medicale ale conducstorului de vehicul. 411, Fapta savérsita cu intentie de a sustrage, distruge, degrada orl de a aducein stare de neintrebuintareindica- toarele, semafoarele, amenajarile rutiere sau crearea de obstacole pe partea carosabila. Deasemenea este infractiune si se sancfioneaz& instalarea de mijloace de semnalizare rutieré sau modifcarea po2- itiloracestora, fra autorizatieelberata de autortatile competente, de natura s8 ‘induc tn eroare participant la trafic. 12, Lasarea fari supraveghere pe partea carosabila a drumurilor publice @ unui vehicul care transporta produse sau substante periculoase, 13. Indeplinirea defectuoasé sau ‘Scoala de goferl wEXIGENT» Bala Mare, Ve nr, OA 07465397.32neindeplinirea atributillor de verificare tehnicd ot inspectie tehnics periodical a autovehiculelor, remorcilor sau tram vaielor ori a celor referitoare la efectu- area. unor reparatii sau_Interventi tehnice de catre persoanele care au asernenea atribufi, dac& din cauza star tehnice a vehiculult sa produs un accl- dent de circultie care a avut ca rezultat uciderea sau vatamarea integ porale ori a sénatati unet persoane, se pedepseste conform legit penale. 14, Repararea autovehiculelor avand urme de accident, fara autorizata eliber ata de polite. 415, Bfectuarea unor lucrari de constru- ire, modificare, modernizare sau reabil iterea drumulu public siampiasarea unot construct, panourl sau reclame public- itaren zona drumulu, fr& autorizate de construcfie eliberata ‘in conditile gti Deasemenea este infractiune si se sanctioneaza persoana care nu respect’ concitjile stabilite in autorizaia de con- strucfe,eliveratiin condtile lei, pentru amenajarea accesului rutier la drumul public, in cazul constructiioramplasate in zona acestuia. 16, Persoana autorizata de adminis. tratorul cil ferate sau de catre adminis- tratorul unui drum public sau de catre ‘executantul unei lucrari pe partea caros- abila care nu ia masurile corespunza- toare pentru semnalizarea trecerilor la nivel cu calea ferata sau pentru sem- nalizarea obstacolelor sau a lucrarilor pe drumurile publice, daca prin aceasta s-a produs un accident de circulatie din care au rezultat victime omenesti sau pagube materiale, (Art. 92, 93 $194 din UG) ANULAREA PERMISULUI DE CONDUCERE ‘Anularea permisului de conducere se dispune in urmatoarele cazur: 1. Tiularul permisului de conducere a fost condamnat printr-o hotararejudeca- toreasci rimasa definitiva pentru infractiunile enumerate mai sus; 2. Titularul permisulut de conducerea fost condamnatprint-o hotarare judect- toreasca rimasa definitive pentru 0 Infractiune care a avut ca rezultat uciderea sau vatamarea corporala a unet persoane, sivarsité ca urmare a nere- spectaritregulilor de ciculatie; 3. Titularulul permisului de conduc ere | s-a aplicat, printr-o hotarare ju: decatoreasca ramasa definitiva, pe- deapsa complementard a interzicerii exercitrii profesiei sau ocupatiei de conducstor de vehicule; 4, Permisul de conducereaa fost obtin- utcuncalcarea normelor legale,situatle constatata de instanta competent, 5. Permisul de conducere se anuleaza si in cazul in care titvlarul acestuia a decedat. (Art. 114 din OUG) Retragerea_permisulul de conducere - masura tehnico administrativd dispusa de poltia rutiers tm baza unui certificat medico-legal prin care tiularul a fost declarat inapt medical, constind in retinerea documentulul $1 interzicerea dreptului de a conduce autovehicule sau ‘ramvae; (Art. 97 alin. 4 din OUG ) RASPUNDEREA CONTRAVENTIONALA Incalcarea dispozitillor prezen- tel ordonante de urgent, altele decat cele care intrunesc ele- mentele constitutive ale unei infractiuni, constitule contra- ventii si se sanctioneaza cu aver- tisment ori cu amenda ca sancti- une principala si, dup’ caz, cu una dintre sancfiunile comple- mentare: (Art. 95 alin 1 din OUG ) a) Aplicarea punctelor de penalizare; b) Suspendarea exercitarii dreptului dea conduce, pe timp limitat; Q Confiscarea bunurllor destinate ‘savarsirli contraventiilor prevazute in prezenta ordonanta de urgenta orl folosite in acest scop; ) Imobilizarea vehiculului; @) Radierea din oficiu a inmatricularit ‘sau inregistrarii vehiculului; (Art 96 alin. 2 din OUG) CONTRAVENTII CARE ATRAG SI ‘SUSPENDAREA DREPTULUI DEA CONDUCE AUTOVEHICULE PE 30 TILE: 1. )depasirea_coloanelor de vehicule oprite la cloarea rosie a semaforulul sau la treceile la nivel cu calea ferata; 2 neacorderea prioritatii de trecere pietonilor angajatf in traversarea regula- mentar’drumulul public prin locurile special amenajate gl semnalizate,aflati pe sensul de deplasare a autovehiculu- lui sau tramvatului; 3, sleacordarea-priritatiide trecore vehiculelor care au acest drept; 4, nerespectarea semnificatiel culorit rosiia semaforulu; 5. nerespectarea regulllor privind depasirea; 6. herespectarea semnalelor, indi- =—~ a = ‘CAIETUL CURSANTULUI_ 1 47emana noxe peste limita legala admisa ol al cirui zgomot in mers sau stationare depaseste pragul fonic prevazut de lege ori care are montat pe sistemul de evacuare a gazelor dispozi- tive neomologates 18, sd crcule cu autovehiculul avand placutele cu numerele de inmatriculare sau de inregistrare, provizort ori pentru probe deteriorate sau neconforme cu standardul; 19, s& savargeasca acte sau gesturi obscene, sa profereze Injuri, sa adreseze expresitignitoare ori vulgare celorali par- ticipanti la trafic; 20, s& crcule cu autovehiculul avariat mai mult de 30 de zile de la data producer avarie'; 21, s& arunce, pe drumurile publice, din autovehicul obiecte, materiale sau substante. (Art. 148 din R) PRIMUL AJUTOR (este o obligatie legala) Verificarea medicala a conducatorilor auto se face periodic conform reglementarilor Tn vigoare (ex. ama- tori din 5 in 5 ani pana la 45 de ani si din 3 in 3 ant dupa 45 ani) ‘IN CAZUL HEMORAGIILOR: (gravitatea se stabileste in functe de vteza si canttatea cu care se scurge single) primul ajutor consta in intituirea hemostazet (oprirea singelul), La membre acest lucru se realizeaza prin aplicarea unui garou (Geasupra rani), care poate fi mentinut maxim 2 ore. La aplicarea garoului se va anexa un bileel pe care se va trece ora si minutul aplicari, In cazul hemoragilr la trunchi se va aplicd un pansament compresiv (tifon steri) pe vasul lezat th asteptarea mijlocului de transport victimele vor fi agezate cu picioarele mai sus decat capul (eutotransfuzie). ‘Transportl vctimelor cu hemoragie se va face imediat dupa prea hemoragiel. 48 1 CAIETUL CURSANTULUI FRACTURILE se recunose dupa deformarea zonei fracturate sau observarea de fragmente osoase ([ractura deschis@) Primul alutor consta in imobilizarea zone’ fracturate cu aju- torul unor atele (suficient de lungi, s& nu fie prea gree, s& fie rigide) care vor cuprinde atat zona fracturaté cat si artcutati- ile alaturate (atat cea inferioaré c&t si cea superioara). Fracturile se recunosc dupa deformarea zonel fracturate sau observarea de fragmente osoase (fractura deschisa). ‘in CAZUL FRACTURILOR DE COLOANA se recomands ca vic rma nu fie miscata, iar daca este necesara scoaterea vic- timelor acest lucru, se va face prin ridicarea cu atentie, ‘mentindndu-se Tn acelasi plan capul, gatul gi trunchiul. La scoaterea victimelor prin riicare se va avea in vedere ‘s& nu se agravere leziunile victimel. La transportul victimelor cu fractura de coloana se foloseste autovehicul cu platforma:victima nu va fi zdrunci- nat8; imobilizata pe spate. 'STOPULRESPIRATOR apare ca urmare a intra unor corpuri straine'pe calle respirator, se constata prin aplicarea unei oglinzl in fata buzelor victimel. Se va trece la respiratie arti ciala prin procedeul “gura la gura” sau ramane inclestata, se va aplica procedeul “gura la nas". (victl- ima se ageaz8 pe spate cu capul dat pe spate) ‘STOPUL CARDIAC se recunoaste prin lipsa pulsulul sau slabirea accentuat8 al acestuia. Primul ajutorconsta in efectu- area masajulul cardiac: vietima find asezata pe o suprafat’ {are cu fafa in sus vom apasa in mod rtmic cu podul palmelor ‘in zona Victimele in stare de inconstienta se pot aseza, pana la sosirea mijlocului de transport, pe spate cu capul Intro parte asigurdnd acestela o buna respiratie. Victimele care prezinta ARSURI vor fi trensportate c&t mal urgent la unitatea medicala. Inainte de transportul victimelor se asigura ca este asigu- rata funetia respiratore si crculatorie. Pentru dezinfectarea ranilor se folosesc urmatoarele sub- stante: tinctura de fod + alcool, + apa oxigenats, + cloramins.ul 1. CONDUITA PREVENTIVA. CONDUCERE PREVENTIVA Conduita preventiva zeste comportamentulrutier care asig- ur8 contracararea accidentuluirutier prin anticipatea situafilor din trafic ce pot genera accidente,sau anticiparea gregelilor celorlalti participant! la trafic care pot genera un accident,evitarea accidentulul pe cale de a se produce sau evitarea angojari in accidentul care sa produs in fata voastra. - alegerea celei mai bune variante pentru iegirea cu minim de consecinte dintrun accident ce nu a putut fl evitat deloc + adaptarea modului de deplasare la condifle de drum trafic, vizibilitate ete Conduita preventiva exprim& vointa omulul ca participant la trafic de a nu ajunge la accident. Conducerea preventiva se refers numai la comportamentul conducatorului de vehicule siea este inlusa Tn conduita pre- venta, ‘Conduita preventiva se bazeazd pe: - observarea si concluzi! desprinse de conducstorul auto dea lungul situatilor in care este pus in trafic. - pe analizarea unor accidente grave sau usoare. pe cunoasterea perfomantel tehnice ale vehicululul pe ‘are'|conduce. - pe cunoasterea limitelor obiectve ale ochiuluideci pe cu- noasterea propiilorperfomante. 2. ELEMENTELE CONDUITE! PREVENTIVE 2) Cunostnfele teretce gi practice )Vigienta(Atentia) ©) Prevederea d) Judecata e) Indemanarea 4) CUNOSTINTELE TEORETICE SI PRACTICE Cunoasterea temeinicd @ normelor de legtslatieritiera cu uitimele "modifica, cunostinte practice privind conducerea autovehiculului in siguranfa, Practica se invata din propille ‘resell sau ale atora de-a lungul 100 de mii de km. B)VIGILENTA. Reprezinta capacitatea conducdtorulul auto de a observa side i permanent atent la ceea ce se intémplain jurul sau cind conduce automobilul. Atenfia este capacitates conducatorului auto de a se concentra la tot ceea ce il inconjoara (majoritatea obtinute prin vaz,80% auzul,15% olfactiv.tactll.Este fenomenul psihic de activare selectiva concentrare gi ori entare a energiel pshihoervoase. ‘CALITATILE ATENTIEI SUNT: volum stabiitate *concentrare «distibutivitate * mobiltate = yolumulatentet reprezintécantitatea de elemente asupra carora se poate orienta si concentra atentia simultana + stabiltatea se refera la persistenta in timp posibil de a mentine atenfia asupra unui obiect,fenomen,acfiune + concentrarea presupune delimitarea tntre © dominant’ (deci un posibilfocar de excitatie posibila. situate din trafic) care poate genera un accident fat de celalalte care sunt inac- cesibile la factor’ perturbatori - distributvitatea este insugiea care permite unel per: 8 desfasoare concomitent mai multe activitaticu ca tunel dinte ele safle automatizate ~ mobilitatea atentiet este deplasarea si reorientarea atenfiel de la un obiect la altuln interval cerute de desfagu- ‘area actvitait Nivelul concentra atentie! conditioneaza eficienta per- ceptiel care in continuare determina eficienta gandirl si a actvitatil practice asigurénd precizie,profunime si claritate in desfasurarea acestora, ne a exigent ‘CAIETUL CURSANTULUI 1 49(9 PREVEDEREA Reprezinta capacitatea conducatorului auto de a anticipa situatii din trafic cat mai din timp si de a gsi posibilitati pentru ca fn desfasurarea trafi- cului sa nu se produca nici un eveniment rutier. lasificare: BW imediata (apropiata) w indepartats Prevederea imediata se referd la actiunile conducatorului auto cind se afi la volan (prima este folosirea centuril de si- guranta, reducerea viteze! la depasire daca este necesara). Prevederea indepartata se referd la actiunea intreprinsa de conducatorul auto inainte de a urca la volan (pregatires autovehiculului pentru drum, planificarea judicloasa a cala- tori (a cursel) ,stabilirea itinerariului jetapizarea acestui traseu ,starea flzica si psihic& a conducstorulul auto). DIUDECATA Reprezinté procesul psthic de géndite si alegerea une! solutit optime cu cel mai bun rezultatdint-o situatie aparuta in trafic, Decizia, hotardrea pe care o luam implica cunoasterea sau recunoasterea alternativelor unei situati din trafic sabilitatea dea alege solutia pentru evitarea accidentu- tut Judecata trebuie s& fie: + prompta + rapida + selectiva » justa ©) INDEMANAREA Reprezinta efectuarea corecté @ manevrelor de con- ducere a autovehiculului inclusiv in situatii pericu- loase.(abillatatea in manevrarea automobilului) 3.CONDUITA PREVENTIVA PE TIMPUL NOPTII a) Factori de rise Reducerea substanyjala a vz Scade de apraximat 30.00) Ffortul depus de conducatorul auto pentru a identifica ceili participant la trafic distantele si vitezele cu care con- ‘duc acestia, de a identifica indicatoare, marca. ‘Apare mult mai rapid oboseala care se suprapune cu oboseala acumulata de-a lungul unel zie de lucru. + adormiea la volan-cel mai mare pericol + orbirea, flosireaIncorecta a lumii farurlor + obstacole pe partea carosabila(trailere) = vehicule cu tractiune animala, biiclist + denivelarle drumurilor - lucrat pe partea carosabila nesemnalizate ~curbele = pietontt b) Masurile pentru contracararea acestora pregatirea autovehicululut in special la sistemul de sem- nalizare si luminare - starea esteticd (geamuri curate) -asigurarea unui minim de piese de schimb (becuri, lantemna etc) - starea psiho-fizica buna + regimul de vitezé mult redus ;cu lumina de drum viteze ar 50 1 CAIETUL CURSANTULUL trebui siflede_ cel mult 75km/h. ~ seva evita stilul agresiv Seva respecta mersul planificat 4,CONDUITA PREVENTIVA PE TIMP DE PLOAIE a) Factor de rise -reducerea aderentel + cresterea spatiului de oprire pericol de der + reducerea viibilitat + aboseala apare mai rapid Imposibiltatea aprecierit corecte, a distantel si vitezelor celoranti participant ta trafic + traversarea in fuga astrazi de cate pietoni aparitia star de somnolenta b)Masuri Bregatirea autovehiculului (tergétoate, instalatia de spalare a parbrizului etc) = stare psino fizicd bun = regimul de vitezatrebuie sa fie mult redus + nu trebuie s@ bruscam comenzile volan frana,acceleratie) = folosirea stergatoarelor in timpul trecerli pe lang8 alt vehicul chiar daca ploaia a stat + din cAnd in c&nd trebuie privit in colul parbrizulul (unde hu alung stergatoarele trebuie oprt si curatat) ACVAPLANAREA este fenomenul de pluie a pneulut pe o pelicula de apa: vehiculul nu réspunde la comenzi, se pierde i, Fenomenul apare in conditii de rulare cu Viteze excesive th conditi de ploaie torentials, Factori care favorizeaz4 aparitia acvaplandi: = viteza ridicata = ploala torentiala - starea de uzurd a pneului = presiunea in pneu - latimea pneulul + sarcina pe roti 5. CONDUITA PREVENTIVA IN ANOTIMPUL RECE Fenomene caracteristice acestul anotimp: zapada, gheata, pole, vant puternic, ceata. a) Factorl de rise: = reducerea substantial a aderentelrtilr; ea scade de 2- 3 ori pe zapada iar pe polei pan la 8 or iar spatul de oprire se dubleazé-tripleaza - stabilitatea transversal si longitutonal a autovehiculelor se micsoreaza vizibil + micgorarea vizibilitai spre exteriorul vehicululut + apar rezistente mari la Thaintare ~ se ingusteazd carosabilul - dificult fa pornirea motorulu = dificult la plecarea de pe loc si oprireaacestuia la punct ix b) Masur + pregatitea autovehiculului pentru anctimpul rece (instalatia de Urgete,racire franare climatizare, si sistemul de rulare) Scoala de goferi wEXIGENT» Baia Mare, Violet nr, 908 te 0744-53.97.32; + reducerea vitezelvehiculu s4 posta floprit three condi 1 -s8 nu se bruscheze comenzile autovehiculului Factor care favorizeazé derapajul - in functie de starea drumului: polei zapada, mazga - anvelope uzate sau neumflate corect - reglarea incoreta a forte de fare la rot - explozia unul pneu + spargerea unui rulmeut - sistem de direct uzat - manevrati bruste ale volanului,franr violente - depasirea unei viteze limits in special viraje La derapaj mu se faneazd, se incearcé redresarea prin manevre fine In directia tn care spatele vehicululu a derapat. 6.CONDUITA PREVENTIVA PRIMAVARA. @) Factoriide rise: + alternanta poriunilor cu carosabil uscat,cu maga sau polel ) ~ denivelari.gropi.surpar ete " + marcajele sant sterse fAcdnd dificil crculatia - deteriorarea unor indicatoare “cei care au condus putin iamna se adapteazd greu la conditle de trafic = traficul cunoaste valor ridicate apar noi participant la trafic = trecerea de la un anotimp la altul creeaza stari de depri- a mare sau exuberant -fenomene meteo deosebite: cea, ploai, lapovitagirinsoare b) Masuri + pregatirea eutovehiculului - planificarea udicioasé a calatori scurte + prudenta si atengle sporta pe tot timpul calatoriet ‘a inceput drumuri mai 7. CONDUITA PREVENTIVA PE TIMP DE CEATA ‘Avem 3 tipuri de cea ~ceata uscatd - alcatuita din particule al caror diametru ajunge pana la 0,1 mm i - ceatd umedi -ajunge pana la 6-10 mn formate din partic ule de apa + ceafd amestec (smog) a) Factor de ise: = reducerea substantild a vzi - efortul depus este mai mare + apare obosalea mai repede - reducerea puterii de penetrare a luminilfarrllor - adaptarea conducerli a astel de conditi este dfiits + conduc&tort auto Incepatori conduc inhibati si crispati - datorta umezeli pe parbriz se depune un amestec de praf cu apa far pe carosabilapare mazga - stabilitatea autovehiculului scade + daca drumul nu e marcat, e greu sa pe contrasens: - vehiculeparcate pe partea carosabila a dal seama cand treci b) Masur pregatirea autovehiculului (aruri de ceata) - starea psiho-fiziea bund + se vor evita manevrele bruste ale comenzlor orientarea dup’ marcaje ~ semnale sonore - faa de motor = tegim de vitezd mic in limita cimpului vizual 8. CONDUITA PREVENTIVA PE PODURI, ‘SUB PODURI,IN TUNELE SI PASAJE RUTIERE a) Factorl de rise Pe poduri si sub poduri sunt spafil nguste posibilitatea de evitare a unui accident reduse posibilitatea acrosér portiuni denivelate deteriorate sunt precedate de portiuni de rampa/panta = portiun cu patra cubic& obstacole imprevizibile Tatunele si pasajerutiere: ~ sunt spat inguste + reducerea viibittai ~trecerea brusc® de la lumina natural ta cea artficala = infra, scurgeri de apa - porfiuni capcana (mazga, poli, gheata) b) Masur: - alegerea traseului ce prezint& condi optime -pregatirea autovehicululul (montarea stergatorulu instalatfa de spalare a parbrizull) - evitarea bruscérli comenailr,folosirea frénel de mator + urcare si coborarea in trepte inferioare + aprinderea din timp a luminii de intdlnie gi alegerea ben- ail derulare 9. CONDUITA PREVENTIVA PE TIMP DE VARA. @) Factori de rise: = Valorile cele mai ridicate de trafic (alori maxime la sfarsit de saptamana) = viteze marl de deplasare i trafic care altereaza cu mer- sul th coloand (viteze reduse, cu distanfe mici inte vehiicule ) - divesitatea participantilr la trafic + temperatur dicate soare,ploitorentiale + diminuarea posibil iat de ventilate asistemului de fianare - este temperatura tn pneuri cu pericol de explo ‘omul conduce cat mai mult, consumul de energie este foarte mare + monotonia cAlatorilor + trafic pietonal deosebit de intens (opt?) - asfaltul pe anumite portiuni se inmoaie reparafi la partea carosabilé mai mult sau mal putin sem nalizate ploi torentiae scurte exigent CAIETUL CURSANTULUI 1 511) Masur: = pregatirea autovehicululu (stare tehnicaireprosabila,sis- temul de rulare, motor) - pregatirea calatoriei, stabilirea itinerariului, etapizarea acestuia - alegerea traseelor neaglomerate, evitarea oragelor = finuta corespunzatoare (sport) 10. CONSECINTELE OBOSELII LA VOLAN Manifestar reducerea atentici care duce la scdderea niveulul de per- Ceptie gi apo! al gancirirmemoiel gi activitate practice -tulburari de vedere,auditive + nu mal observa indicatoarele, marceje,situati din trafic + cresc timpli de reacie se diminueaza reflexele “fn final adormirea (remediu - odthna, somn) Masui confortul asigurat de calitatea scaunelor (pernelor ) usurand manevrarea, climantizarea caroseriei, evitarea patrunderll gazelor in habitaclu, izolarea foniea, starea tehnicd a autovehicululut, calitatea soselelor, respectarea orelor de program, anotimpul, Conditile de mediu, dozarea efortului in functie de lungimea traseulu gi caracteristcile deplasérii 11. CONDUITA PREVENTIVA IN MEDIUL URBAN a) Factor de rise: ‘numarul mare sau foarte mare de intersect + dverstatea acestora(drjate/nedirjate etc) = cirulafia pe mai multe benzi cu nenumarate strangulari + categoria drumulut in oras (LIV) diversitatea mare de participanti la trafic «trafic pietonal deosebit de intens + omul este solictat psihic si Fiz intens “freeventa pericolelr reativ mare « stresu, poluarea aerului,inclusi fonte b)Masuris = starea tehnicd a autovehicululu ireprosabila + solctarea fic si psihicd corespunzatoare + s& evitam orele de var alegem trasee neaglomerate +s folosim avertizarea sonor& si optica fara abuz ori de cate or este nevoie -noras trebule marita prudenta:prinicipata calitate a con- ducatorului auto - problematizarea unor situatii din trafic (rec pe tanga sgrupuri de tineri pe trotuar, locurijoac& ete) 12, CONDUITA PREVENTIVA LA TRAVERSAREA. INTERSECTILOR 4) Factri de rise: - volumul mare de vehicule si pletoni pe suprafata redusa intersectiafluxuilor de vehicule intre ele intersectiafluxurilor de vehicule cu pieton! + executarea vira} la stanga una dintre cele mai dificle manevre - existenta unui numar relativ mare de indicatoare si marcaje ‘Incalcarea regulilor de prioritate - Ignorarea ROSU si GALBEN la semafor b) Masuri apropierea de o intersectie trebuie facuta cu prudent iniferent de intenstatea tracului si de modul de regle- mentarea porta - observarea intersectilor din timp (configuraia, starea carosabilulu,indicatoare, marcae, ntesitatea trafiulu) « reducerea vitezei din timp prin fréna de motor mal ales pe carosabil umed, mazga, polel sau gheat - asigurarea Tnt-o Intersecte trebule sf: 11, COMPLETA * 2. CONTINUA » 3. INDIVIDUALA - renunfarea cu desavarsire la depasirea vehiculelor care au redus viteza sau au oprit forma indica ~ oarelor saurmarcafelor = evitarea acceleraril pentru aprinde verde la semafor = plecarea pe culoare verde trebuie facuta fara eztari i c&t mai rapid pentru a asigura fluenta taficulul « prvirea in intrsectia nedirjat trebuie ndreptat in stan- ga mai inti pentru a ne asigura ca ni se acorda priorltate «la executarea viral stanga/dreapta viteza ct mai micd + prudenta intro intersectie este mama Infelepelunit - datoria de a menaja pietonil, 13, CONDUITA PREVENTIVA IN CAZUL ACORDARIL PRIORITATII VEHICULELOR $I PIETONILOR + este necesar sa se re{ing importanta deosebita a precizai Intentiei de a acorda priortate care se realizeaza prin reducereavitezel progresiv manevra ce da atinfolescelor tant partcipanti la trafic c& pot trece nestingheriti cd pot za de dreptul de prioritate acordat de tine un semnviibil prin care confirmam c& poate trece7n sigu ranfa (polite tira, attudine i trafic) + obligatia de 2 opr la intersect este Mcalcaté atunct cand patrund in intersectie vehicule de pe drumurile care au ‘ntalnind indicatoare de OPRIRE sau CEDEAZA TRECEREA siTl determinam pe ce prioritarts8 reducd vteza s8 fect manevre de evitate La trecerile de pletonl + observarea din timp a traficululpietonal + reducerea progresiva a vitezel chiar dacd nu sunt angalati pietoni - apasarea intermitent® a pedalel de fran’ pentru a sesiza si celalfi participant la trafic intentia de @ opri sau de a reduce viteza - sesizarea nehotarri unorpietoni sis invite la traversare 8 nu forfeze intrarea pe trecerea pentru pietont cénd ssemaforul este verde s! mai sunt pietoni pe trecere « sporirea atentel in principal dimineata,taterminarea pro- ‘gramului sau pe ploale -atenfia deosebita la copil, batrani 52 4 CAIETUL CURSANTULUI ‘Scoala de goferl wEXIGENT» Baia Mae, Viton. 90K tel 074653.97.3214,CONDUITA PREVENTIVA 1N MEDIUL RURAL 1 a) Factor de rise 4 - starea drumului (pe timp de ploaie mézga) - strzlinsuficient marcate = lipsaindicatoaretor gi marcajelor = lips trotuarelortreceri pentru pietoni ~ intersect nedirjate = civersitatea mare de vehicule prezenta titaelor agricole - vehicule staionate pe partea carosabila ~ circulajia vehiculelor cu tractiune animal sia bicicletelor pe partea carosabilé ~turme de animale = pietoni si copii pe parte carosabila petreceri publice (nunti, botezur), mitingurl etc. - conducerea unor vehicule tn stare de ebrietate (biciclete, , carute, etc) ~ pregatire aufovehicUlUul, furitfonarea stergatoarelor st 1 a instalatiei de spalare - prudenta sivigilenta sporita antiiparea dferitelorsituati,probleme care pot aparea + reducereavitezei sioptica din timp comenzilor - atentie deosebits la depasire 15. SITUATII PERICULOASE CREATE DE VEHICULE CU TRACTIUNE ANIMALA, BICICLISTI $1 PIETONI a) Factori de rise + nu cunosc sau ignora sernificatia unorindicatoare gi mar- E caje -fat manevreiprevbile,schimbari rust de crete fard.a se asigura si semnaliza - pe timp nefavorabil sau timp de noapte circula nellumi- nate sau iluminate necorespunzator circuatia sub influenta bautuilor alcootice + crcula cu bagaje agabartice supratncarcate I animale sperioase neobignuite cu zgomote b) Masuri anticipareasituatlor periculoase + reducereavitezel din timp pentru preintémpinareaoricdret surprize + atentie la manevra depasiri (spafil lateral) if 16. CONDUITA PREVENTIVA LA DEPASIRE Uj ‘A)ACELUI CARE DEPASESTE +58 efectueze manevra numai dac& este absolut necesara §1 sigura sf incepem manewra numal dupa ce cel care urmeazé af dep&sit a inteles intentia noastrs ‘recerea tno treapta inferioara iegrea n depagie 8 se fcd progesiv dupa ce se sermalzeaza -pastrarea distantei laterale suficienta -relntoarcerea se face tot progresiv pnd ce observa 7m exigent oglind’ retragerea completa a autovehiculului depasit B)A CELUI CARE ESTE DEPASIT +4 semnalizati cd s-a inteles intentia de a depasi a celuilalt -reducerea vitezel pentru ai permite ca el sd treacé Intr-un timp scurt + 88 reducem viteza $i sa lasé pe acostament in caz de peri- col (sau complet) = pe timpul noptil folosirea fazei scurte ‘A CELUI CE VINE DIN SENS OPUS + s&-semnalizati cu farurile in caz de pericol in timpul zlei ~s8 reducetl viteza, si semmnalizati i s&fasd pe acostament ‘n caz de accident 17. COLIZIUNILE FRONTALE - sunt cele mai periculoase generdnd pierderi de vieti si pagube Cauzele: -nerespectarea regulilor decircutaie la depagite- ~~ - abordarea gresité a curbelor = pierderea controlului a volan datorits adormiri, vitezei mari, influentata de alcool, oboseala ete - apatitia unor abstacole fixe Cum prevenim colizuntle frontale: + urmarirea atenta la tot ce se petrece n fata find pregatii Vederea evita calizunil -58-§pastreze calmul +54 menting ambele maint pe volan 88 incerce evitarea coliziunil prin tesirea din drumul vehiculelor ce vin din sens opus fe prin folosirea acosta- rmentulut fie prin pardsirea soselel eviténd copacii, stalpii ~n_ultima instanta si ncearca o stergerelaterala OBS: in situati difcle nu Tntotdeauna se iese prin fr cisiprin accelerare 18.CENTURA DE SIGURANTA, Cum diminuam la minimum consecinfele unui accident ce nwa putut fi evtat. ‘Argumente in favoarea folostil: centura il fereste pe pilot si pe pasagerl de lovtea cu cor- purl dure, deci de traumatisme, deci de cele grave, care au ca urmare compromiterea lucida conduceri si pier- derea controlului la volan ~ impiedic& proiectarea prin parbriz la coliziunifrontale, la risturare ‘impiedicd ejectarea pasagerulul din dreapta prin parbriz sporeste considerabil confortul in pilotarea vehicululut diminuand forfa. centrifuge contribuind astfel_ la mentinerea unel poziitcorecte la volan factor important pentru siguranta rutiers ~ centura fl Indeamna pe conducstori auto la o conducere prudent amintindu-le mereu de pericolele excesulul de viteza «la 20 km/h forta ce actioneazd asupra conducatorului la franare brusca este de 350 kg/f rezultand un surplus de 200 kg/f fata de ceea ce opune conducatorulul auto, anare CAIETULCURSANTULUI 1 5319.CONSECINTELE CONSUMULU! DE ALCOOL - treeaza stari de euforie, emotivitate, agresivitate - conducatorul auto se comporta spantan, necontrolat si putin autocrtic + apasé mai mult pe accelerafie ‘nu acorda prioritate = depaseste pe muchie de cufit “nu suport 52 fe depasit, are impresia ca este n mare forma + se comporta agresiv +n cluda acestel impresii capacitatea lui fizicd sf psthica este diminuatd la 0,3 %, apar tulburari de vedere (nu apreciaza corect distafele si vitezele, atenfia se dimin: tueaza, se diminueazs si reflexele, cresc timp de reactie) la 0,5%e atenfia se diminueaza cu 66% iar timpli de reactie se dubleaz’ acd alcoolemia e mai mare de 0,5%s fata se conges- tioneaza iarin starea psiho-fizicdintervine ocadere, goferul este dezorientat, confuz in ceea ce face si traiectoria autovehiculului este sinuoasa in ultima faza soferul nu mai nimereste comenzile, el se afld in stare de anestezie totala rezultand coma alcoolica sichiat moartea 20.CONSECINTELE CONSUMULUI DE MEDICAMENTE, pprovoaca stari de euforie,somnolenta sau irascibilitate (nervozitate) -tulburari auditve s vizuale + confuzii, halucinatft incapacitate de concentrare ~cresc timpli de reacte diminutnd reflerele, Sunt foarte rmulte medicamente care influenteaza capacitatea de con- ducere (barbituricele, extraveralul, diazepam, rudotelul ‘tc, lar cand se recomanda un tratament, s& intrebe medicul ce efacte au asupra sa si daca Influenteaza capa- citatea de a conduce un autovehicul 21. CONDUITA PREVENTIVA A INCEPATORULU! - consumul de energie psihicd si nervoasé este foarte mare, ei cirulnd incordati, stresatl, ase! c& oboseala apare mult mai rapid « manifest stangacte la manevrarea autovehicululut Masur: ‘abordarea progresivé a difcultailor, la Inceput alegnd trasee neaglomerate - planificarea voiajelor mai lungi etapizat +n primele voiaje sd fe insoit de un conductor auto cu experienta + conducerea in siguranta a unui vehicul este direct pro- portional cu deprinderile pe care le are si cu experienta dupa un interval mai mare de absent la volan necesité 0 reacomodare - s8 nu ezite ina cere oe de perfectionare a pregatiri profe- sionale 22. MIJLOACE, METODE, PROCEDEE DE REALIZARE A.CONDUITE! PREVENTIVE |, Pregatirea pentru drum Lavehiculul + controlul si intretinerea zlnica 54-1 CAIETULCURSANTULUL -functionarea stergatoarelor de parbrz,instalatei de spatare -verificarea plinurilor si pneurilar etc 2.a conducatorului auto odin - stare pstho-fizicd bun’ - stabilreaitinerarului + informatil asupra itinerariului = finuta de drum a conducétorului auto etapizarea calatorii I Folosirea rezervelor care depind de: ‘.vehicul Tezerva de putere, posibilitatea realizait unor demaraje puternice care asigura depasiri rapide si posibil de a efec tua manevee sigue in situa dficile = rezerva de faa rezerva de pneu (starea pneurilor) = rezerva de piese (becuri,curel, sigurante) 2.conducdtor auto “tezerva de spafiuacirculaastfel inet vehicululs& poata fi opritn orice situatie - rezerva de timp, planificarea curset, evtarea crize de timp = rezerva de energie flaca gi nervoasés a cicula astfel Int-o stare fizicé psihicd bund astfel incat la sfarsitul calatoriel s& nu fim obosit IM, Marea viibiltai vehicululut starea esteticd si de curatenie a vehicululul + oglinzi interioare, exterioare, functionarea stergatoarelor (curatirea parbrizulu pe toat’ suprafata) + aprinderea lumini de intlnire la amurg si dimineata + apasarea pe fran ori de cdte ori un vehicul se apropie ‘ngrijorator intrarea pe drumur prioritare de pe arterele laterale chiar cu aprinderea lumini de ntalnire - controlul vederi (la medic) IV. Oportunitatea semnalizarl + semnalizarea nummai dupa asigurare totala “semnalizarlle Facute oportum eliminand semnalizarile derutante - sa ne facem inflesl de celal participant la trafic \. Anticiparea pericolulu th diferitesituati - capacitatea de a sti s& preveri, s& antiipezi un eventual pericol din trafic + adoptarea vitezel dupa condiile atmosferice = prevenirea situailordificile (58 nu stanjenim circulatia, participant a trafic) + evitarea virajull la stnge th intersect aglomerate ‘evitarea stationari tn intersect aglomerate V Folosirea rationala a vehiculetor + $4 evitim demarajele puternice sa evitam franarile bruste - motorul sa fie reglat dupa prescripfi sé economisim com- bustibil - $& protejam mediul Inconjurator. ala de gofer! wEXIGENT Baia Mae, Victor nr, 9OA te: 0746-53.97.32Notiuni elementare de mecanica si cunoasterea automobilului INTRODUCERE Vehicul- sistemul mecanic care se deplaseaza pe drum, cu sau fara mijloace de autopropulsare, utilizt In mod curent pentru transportul de persoane si/sau bunuri ori pentru efec- tuarea de servic sau lucrari; Clasificarea automobilelor $i particularitati constructive: = Dupa destinatie: ‘Automobile destinate transportului de persoane unde inclu- dem: Autoturismele pana la 8 locuri, Microbuzele; 8 - 17 locuri, Autobuzele peste 17 locur, Troletbuzele, + Automobilele destinate transportului de bunur: Autoutiltarele (autocamioane); Automobilele articulate; Au- tospecalizatele; Autoremorcherele; Autotractoarele; Autorultele; COMPUNEREA GENERALA AAUTOMOBILULUI Trane. M, ALON Keardonra® © Schema constructiva cuprinde: + Motorl care este sursa de energie. « Transmisia care asigura transmiterea puteril de la motor ta rofile motoare + Sistemul de rulare care cuprinde cadrul uneoriinelus fn aroserie, suspensia, puntile gi rofile aferente acestora. + Sistemul de conducere si de comands (directia) + Caroseria, + Instalatile auxilia control, ventilate, MOTORUL Motorul este sursa de energie necesara deplasatilautove- hiculelo, este organul cel mai important si cel mai complex care are rolul de a transforma energla caloricd (prin arderea combustiblululut)1n energie mecanicd sau lucru mecanic emente de pornire, semnalizare, Tncalzre etc. ROLUL MOTORULUI: creaza lucrul mecanic necesar de- plasérit autovehiculului si este sursa de energie pentru cele. lalte componente auxiliae: sistemul de ungere,sistemul de racite, generatorul de curent (alternator) care incarca acumu- tatorul (bateria) masinit si alimenteaza instaltia electrca a masinil, compresorul sistemului de aer conditionat si pompa de presiune a mecanismului servodirectiet Dupé procedeul de aprindere distingem: MAS motoare cu aprindere prin sc&ntele,foloseste drept combustbil benzina ‘are se aprinde de la scanteia produsa de bujie si MAC motoare cu aprindere prin compresie, foloseste drept com bustibilmotorina pulverizata care se autoaprinde prin compresie Dupa numarul de rotatii al arborelui cotit in care se relizeaza un cilu motor putem avea motoare in 2 timpi sau 4 timpi alegerea solutiel dintre cele doua tipuri find la lati- tudinea constructor Instaletile auxlire ale motorulul sunt: + instalatia de alimentares mecanismul de distibutie; + instalatia de aprinder aparatura pentru controlul functionarli PARTILE COMPONENTE ALE UNU! MOTOR SUI ‘Mecanismul biela-mar cotit, care transforma migcarea rectilinie a pistonulul tn inig- care de rotatie a arborelui motor. Ciclul motor cu aprindere prin scdntele tn patu timpl este: «admisia, compresia, aprinderea sl evacuarea. 1. Admisia- pistonul se deplaseaza th js gi se absoarbe 0 cantitate de amesteccarburant format din aer si benzind. 2. Compresia - pistonul se deplaseaza in sus, amestecul burant este comprimat in camera de compresie a cilindrului, 3. Aprinderea/detentia - bujia produce scanteie si astfel se aprinde amestecul carburant, prin aprinderea ames- tecului carburant creste temperatura si presiunea ga- zelor rezultate din ardere, apasand pe piston. Pistonul este obligat s& se deplaseze $i astfel sd realizeze cursa activa. 4, Evacuarea - la deplasarea pistonulul, gazele arse sunt lasate si iasd in atmosfera prin supapa de evacuare, dupa care totitimpii de mai sus se repeta. enigélit CAIETULCURSANTULUL 1 55bial blog motor: arbore cott ‘ivanivela) bale de lel ‘Amestecul carburant este asigurat de carburator, care pul- verizeaza combustibl s ealizeaza dozajul necesar pentru 0 buna functionare a motorulul. Amestecul carburant ajungeincilindru prin galeria de aspi- ralie si se aprinde de la sc&ntela produsé de buiie La motoarele cu aprindere prin compresie aerul este puter nie comprimat, combustibilul este introdus in cilindru find etat a sfarsitulcursei de comprimare, el se aprinde atunci cand vine in contact cu zerul care a ajuns la temperatura de autoaprindere a combustibilulul, La motoarele in patru timpi, ciclul de functionare se rea- lizeaz& in patru curse simple ale pistonului, dec! dou rota ale arborelul cotit. La motoarele in doi timpi, ciclul de funcfionate se realizeaz& in doua curse simple ale pistonulul, adicf, intr rotafie completé a arborelui cot. Arborele cotit realizeaz cilul de functionare al unui matorin patra timpi in cdou8 rotafi complete. CChiulasa reprezinta piesa care inchide cllindrii motorutul la capatul cel mal indepartat de axa arborelulcott. ‘trangerea insuficlentd a acestela constituie © cauza a arderil garniturii de chiulasa si duce la aparitia apel fn insta tatia de ungere. Mecanismul de distributie asigura deschiderea si inch derea supapelor de admisle sl evaciare, precum si evacuarea gazelorreaultate din ardere. pinion de pe arborele cu came As (are diametrul dublu ¢i se invarteste f de 2 ori maitncet) ; Po lant sau curea de distibutie pinion de pe arborele cotit ‘n functie de tipul motorului distributia se clasificd in: ributie pentru motoare in patru timpi; « distributie pentru motoare fn doi timpl. ‘Antrenarea mecanismului de distribute se relizeaza de la arborele cot la arborele cu came prin intermediul unor roi dinfate unuf lant sau une curele dinfate. Uzura inegalé a camelor de la arborele cu came duce la funcfionarea neregulata @ motorulul. 56 4 CAIETUL CURSANTULUL DE RETINUT! Fenomenul de functionare @ motorulul pentru cateva secunde dupa scoaterea cheil din contact se numeste autoaprindere. Instalatia de alimentare a motoarelor cu aprindere prin scanteie (MAS) este ansamblul organelor care servesc la al ‘mentafea motorului cu amestec carburant format din benzina i aer, avand compozita si cantitatea necesara regimului de functionare. Rolul carburatorull este dea realiza amesteculcarburant.La motoarele cu aprindere prin scdnteie, instalatia de alimentare cunjectie de benzina este de tip monopunct sau mutipunct. Instalatia de raclre asigura mentinerea unui regim termic normal de functionare a pieselor motorului pentru economict tatea si siguranta in exploatare a motorulul. Instalatia de racire cu lich are ca pari componente: ppompa de apa; = ventilatorul; = radiatorul; = termostatul; - conducte/racorduri. Pompa de apa (pompa centrifuga) este antrenata de catre arborele coit printr-o curea trapezoidala, Radiatorul are rol de a dispersa apa supraincalzta ventta de la motor pentru a fi rcité de catre ventilator. TTermostatul are rol dea conduce lchidul de racire spre radi- ator sau spre pomp, de a rela sia pastra temperatura aces tuiaintrelimitete necesare, prin deschiderea siinchiderea cr- cuitulut de racire, Blocarea termostatului In poztia deschis duce la scaderea temperaturilichidului de racire, avand ca efecte: + scderea puterli motorulul = consum marit de carburant; ~uzura prematura a motorului. Ruperea sau slabirea curelei de ventilator, blocarea ter mostatulul in poztia Tnchs, tnfundarea sau spargerea radia- torului precum si plerderea de lichid de rdcire conduc la supralncalzirea motorulul. Verficarea instalatiel de cre Crcuitul de racire este format din pompa de apa, care reci cula lichidul In Instalatie, radiatorul de racire cu ventilator, vvasul de expansiune care permite diltarea lichidulu si fur- tune. Lichidul de racire este format din antgel si apa distil ‘Se verifica nivelullchidulut in vasul de expansiune. Se ver ‘ca eventuale scurgeri la imbinarea furtunelorcu coliere, ATENTIE!Cicuitul este sub presiune, nu desfaceti busonul vasulul de expansiune cand motorul este foarte cald. Instalatia de ungere are rolul de a asigura ungerea pieselor Inmiscare, pentrua reduce frecarea sia preven uzura motorlu. La’ motoarele de automobile ungetea se realizeaza prin stroplr,uleiul find improscat de atrearborele cot care prin imiscarea lui de rotate, barboteaza uleiul din carterul inferior. Scaderea nivelului uleiului sub cota minima duce la ungerea insufcienta a componentelor motorului si ca urmare a frecari mari, se produce supratncalzrea motorului. Instalatia de ungere are ca pari componente: ~ pommpa de ule -fltrul de ule; -radiatorul de ule. ‘Scoala de soferi wEXIGENT» Baia Mare, Vell mr. 908, tel 076453.97.52Pompa de ulei este antrenata de arborele cu came, prin intermediul pinionului de pe arborele ruptorului distributor. Filtrarea uleiulu de la motor se realizeaz& printr-un filtru de hrtielegatn sere la circuitul de ungere. Pentru instalaia de ungere a motoarele automobilelor se folosesc uleiuri minerale sau sintetice. Uleiu (ubriiant) asigura ungerea pieselor motorulu aflate ‘In migcare, Se reduce astel frecarea dintre aceste piese, iar caldura rezultata in urma frecarii se elimina partial si prin intermediul uleiulul, Uleiul este absorbit din bata de ulei a ‘motorulul de pompa de ulet actionata de motor si trimis sub presiune in toate lagarele motorului. In circuit este montat si un fit de ule. POMIPA DE ULE! BUSON DE GOLIRE Verificarea nvelulu ulefului din bala de uel se face cu a: torul joe’ prevazuta cu doua repere: max si min. Nivelululelu- lui se verifica obligatoru inaintea unet calatorii lungi si cel putin lunar, Producatorul motorulut specifica la ce interval se schimba uleiul si fil. De obicei la motoarele diesel se schimba la 10.000 km sau 1 an, iar la motoarele pe benzina la 115.000 km sau 1 an. ‘Se mal vetficavizwal eventualelé scurgeri de uel la nvelul filteulut, a garniturl de chiuloasa sia garitui ball de uel. DE RETINUT: Presiunea ulefulul scade end sorbul pompet dele este infundat TRANSMISIA, Rolultransmisiel este de a transmite, de a modifica sta dis- tribui momentul motor la rofle automobilulu. ‘Ambreialul are rolul de a realiza cuplarea progresiva si decu- plarea mtoruul de restul tansmisiei in momentul poi, pre- ‘cum sitntimpul mersuui, la schimbareatreptelorcutieldeviteze, Ambreiajul este un mecanism pentru transmiterea miscar de ratatie, care poate fi deconectat si conectat dupa dorinta.. Cand ambreiajul este cuplat - pedala de ambreiaj este li bra (neactionata) legatura intre motor $i transmisie este rez lizata. Cand ambrelajul este necuplat Sau partial actionat - pedala este partial sau total apasata, legatura tntre motor gi transmisle este itrerupta, Prin apasarea pedalei de ambrelaj actionam, prin inter- mediul unui ulment Crulmentul de presiune"), odiafragma (in limbaj de service "soarele") care este presata, indeparteaza placa de presiune si permite rtatia libera a plait de ambreiaj intrevolanta si discul de presiune. 7 Arcurile mentionate mai sus sunt altele decat cele montate peplaca de presiune, vizbile in imagine. Cele de pe placa sunt acolo pentru a prelua o parte din socurile care apar in timpul cuplar Cand se elibereaza pedala (embreiajul cupleaza), motorul are nevoie de un spor de putere, pe care ilobtinem accelerand Usor. Desi in cazul majoritatii autovehiculelor se poate pleca de pe loc si cu motorul la turatia “de retant*, aceasta manevra solcita un contro fin al pedalei de ambreia Pe de alta parte fidicand turatia motorului prea mult in timpul eliberarit pe- dalei de ambreiaj va conduce la 0 uzura prematura a suprafetei de frictiune. Eliberarea brusca a pedalei de ambrelaj va duce la 0 cuplare dura si eventual la spectacu- (35C_0F amanclas PLACh DE PRESINE loasele efecte numite popular "scartat de rot". Probleme ale ambrelajulul Problema tipica a ambreiajulul este cand acesta incepe sa patineze, Aceasta se datoreaza in special uzuri stratului de frictiune. La un moment dat discul de ambreia va incepe sa se toteasca independent de ansamblul volanta - placa de pre- siune iva trensmite doar partial sau deloc miscarea de rotatie catre of. In practca veticonstata o crestere brusca a turatiei ‘motorulul neinsotita de o accelerate evidenta a autovehiculu- lui, Cauzele pot fi: un stil de conducere sporti, tinutul frecvent al plciorului stang pe pedala, sau daca aceasta se intampla CAITULCURSANTULUI 1 57dupa. vitita la service, o reglare necorespunzatoare a pedalel, “prea strans". =O alta problema a ansamblului numit ambreiaj este rut rmentul de presiune. Acesta incepe sa "emita" un harait ori de cate ori este actionata pedala de ambreia). Uneoricuplarea este greoaie,insotita de un sunet metalic side socuri, Conform celor scrise mai sus, daca cele doua part ale ambreiajului nu se separa total, cuplarea si decuplarea este greoale datorita imposibilitati cutiel de a inlatura difer- entele de tensiune dintre pinioanele in miscare. CUTIA DE VITEZE Rolulcutiei de viteze este de a modifica forta de tractiune, ‘n functie de valoarea rezistentet la inaintare. Daca momentul maxim al motorului ar fi transmis direct rotilor motoare automobiluln-ar putea pleca de pe loc. Pentru ¢a turatia motorului sa fie transmisa rotiler, ori sa putem manevra automobitul inapo in conditile in care arborele cott al motorului se roteste int-un singur sens, sau in vederea rezolvaiituturor problemelor ridicate de circulatia pe diferite drumuri, cind valoarea necesara forte de tractiune poate fi dlifrita,intre motor si rote autonobilulu se monteaza o serie ‘de mecanisme cu rot! dintate, care reduc turatia dupa neces|- tati, marind in acelasi timp cuplul transmis. Rolul cutie de viteze care face parte din transmisia automo: bilului este deci urmatorul: + permite modiicareafortel de tractiune in functe de varia {ia rezistentelor de inaintare «permite deplasarea automobilulul cu viteze reduse in Faport cu turatia motorului «permite mersul inapoi al automobilulul, fara a tnversa sensul de rtatie al motorulut + realizeaza intreruperea legaturii dintre motor si restul ‘ransmisiel in timp ce motorul functioneaza (dar automo- bilul sta pe lod). DE RETINUTI Conducerea ecologica inseamna adaptarea stilulul de conducere astelincat sa reduci consumul de com- bustibil. Noxele emise de motor sunt determinate de cant tatea de combustbil arsa in motor. INSTALATIEA DE ILUMINARE SI SEMNALIZARE Face parte din instalatia electrica @ autovehicululul si cuprinde farurile fata, lampile STOP spate, luminile de stationare fata-spate, lampa de ceata, lampa alba de mers cu spatele silampile de semnalizare. Aceasta instlatie primeste curent dela alternator in timp ce motorul functioneaza, iar daca ‘motorul este oprit, dela baterie.Faza lunga (lumina de drum) trebuie sa umineze pe odistanta de minim 100 m, faza scurta (umina de intatnre) trebuie sa umineze pe o distanta de minim 30 m, dar fara sa-lorbeasca pe cei cae vin din fata. Lampile de pozitie fata cu lumina alba trebuie sa fe vizibile de la 150 m, iar lampile de poztie spate cu lumina rosie vizbile noapte pe timp senin, de la 150 m. Lampile STOP se aprind la apasarea pedalel de fana si sunt de intensitate mai mare decat uminile ce sta- tionare. Pentru mersul cu spatele se foloseste una sau doua tampicu lumina alba. Numarul de inmtricuare spate rebuie sa fie luminat cu lumina alba vicibila de la 20 m, 58 4 CAIETUL CURSANTULUI DE RETINUT! Bateria (acumulatorul) alimenteaza cu curent consumatori electric. n baterie este un ici numit elecrolit {@pa distlata*acidsulfuri), care tebuie safe cu 10-15 mm peste nivel placlor cu plumb. Daca nivel scade se com- pleteaza cu apa distlata. MECANISMUL DE DIRECTIE Mecanismul de directie serveste la schimbarea directiel de mers a automobilului, prin schimbarea planului rotilor de directe tn raport cu planul longitudinal al automobilulu, ‘Schema simplificati a unui sistem de directie af Ste 6 4. olan; 2 ex voldn; 3 gi 4 fac parte din easote de direchie (in desen este un angrenaj mele 341 rola 4).5: devler de ‘comand’ (de direcjie)o- bar’, longitwalnala (Ge hungul vehjculului); \7~. brat fizets, 8 bard transversald tpenpendiculerh pe vebicul); 210. leviere. SISTEMUL DE RULARE Rofile au mai multe rolur: de sustinere, de ghidare, amor tizeaza socurile, lar roile motoare au rol de propulsie a autovehicutulut, ‘0 roatd este compusd din pneu, jant si butuc . Pheurile pot fi: de malts presiune (3-7 atmosfere ) pt auto- buze $i autocamioane side joasa presiune (1,4-3 atmosfere) pentru autoturisme . ‘Un pneu se compune din: anvelops camera de er. ultimul timp se folosesc tt mal des pneuri fara camera de aer (TUBLLES). ‘ncazul in cae indtimea profilululanvelopel scade sub 1,6 mm ‘rebuie schimbata, Se recomand si fie anvelope de acelasl Fel pe o punte, Pentru un numar c&t mai mare de km parcutsi cu anvelopet, roti trebuleectlibrate periodic sise vertica obiga- {oriu presiunea in pneu lunar. acd presiunea este prea mare pneul se uzeaza pe creasta beni de rulares Daca presiunea este prea micd preul se uzeaza pe margni sain ona talonuli,seincalzeste, e pot desfacefirele de cod, unaripneul devine inutizabit si trebuie schimbet. aura localé sau neuniforma a unu pneu se produce la supraincdrcarea autovehiculului sau cind tamburul de frana se cvalzeaza ori roile sunt neechilbrate . Uzura pe una din rmarginile preului are loc din cauza dereglari geometrieiroflor directoare. Incalzirea excesiva a pneutlior se produce la vitezd foarte mati a presiun foarte mici sau la suprasarcini. ‘Scoala de goferl wEXIGENT» Baia Mare, Vicari nr, 908, tel 074-53.97.32,‘SISTEMUL DE FRANARE Sistemul de fanare are rolul de a reduce viteza autovehicu- lului sau chiar de oprire precum si de imobilizare a acestuia pe timpulstationaril sau parcarii Tn rampa panta sau pe un drum orizontal, Sistemul de fare este format din: 1. Frana de serviciu (de picior ) care se utilizeazd la redu- cetea vitezel de deplasare sau chiar de oprire a autove- hicululu 2, Frfna de statfonare (Parcare , de man sau de autor) are rolul de a mentine autovehiculul imobitizt tn. rampa pants sau in plan orizontal un timp nelimtat sau poate suplinifrdna de serviciu in caz c8 aceasta se defecteazs . 3. Sistemul suplimentar de frénare ( dispozitivul de ince: tinire}: arerolul de a mentine constant viteza autovehicu- lului la cobordrea unor pante lung , faré utilzarea Indelungata a fei de servciu, Reducerea vitezei de deplasare la coborérea pantelor sautn alte situatii se poate realiza si cu ajutorul motorului cuplénd cutia de viteze intr-otreapta Inferioara fara a mal actona ped- ala de acceleratie. Fran de motor ) PARTILE COMPONENTE ALE SISTEMULUI DE FRANARE: 4) Franele propiu-zse (dela roti) b) Mecanismul de franare (de la pedala pant la rot) Franele propiu-zise(aflate la flecare roatd) pot fi rane cu tambur gi saboti sau fréne cu disc. ‘SCHEMA UNEI FRANE CU TAMBURI $I SABOT| 1. Tambur (Ge invarte in acelag timp cu roata), 2. Saboti; 3. Garnituri de frecare (ferodouris 4, Gilindru receptor; 5. Arc de readucere, La autoturisme se foloseste foarte des actionarea hidraulica cullichid de frana. Cand conducatorul auto apasé pedala de fran aceasta actioneaza pistonul pompei de fréna ( servomecanismului )iar cesta impinge lichidul cu presiune spre cele doua pistonase ale clindrului receptor (4) care fmping saboti (2) spre tambur relizindu-se fnarea tamburului ( si astfel a roti) datorita frecari dintre garniturle de frecare ( ferodoul ) si tambur. gai Rofile raman franate ( blocate ) sau se incalzesc daca arcurile de readucere (5) sunt rupte sau slabite ori pistonasele sunt ‘gripate in cilidndrul receptor. Distanta dintre sabot! si tamburl trebule sa fie mica (0,25- 0,35 mm ) ; Daca este prea mare efectul de franare se abtine spre capatul cursei pedalei, Daca patrunde aer in instalatia hidraulica franele devin ineficace , ducand la cresterea dis- tanjei de oprire. Pentru micsorarea distantei de oprire la o franare brusca ‘trebuie ca rotile sd nu se blocheze (sd se rostogoleasca , nu sd alunece). In acest scop majoritatea autovehiculelor actuale sunt dotate cu sistemul ABS (Antiblock Braking Sistem ) care are in compunere elemente de antiblocare a rotil comandate elec- tronic. Daca nu exista sistemul ABS conducatorul trebuie sa apese pedala la limita blocari rotilor; daca rotile se blocheaza pedala trebuie eliberata si apasata din nou . Cand rofile se blocheaza (alunec&) distanta de oprire creste mutt mai ales c&nd se circula pe drumuri cu adrenta scazuta 24pada, polei, mazga etc. ‘SE RECOMANDA CA FRANAREA SA SE FACA AVAND TRANSMISIA $I AMBREIAJUL CUPLATE, FOLOSINDU-SE ASTFEL ‘SI FRANA DE MOTOR, * SFATURI DE RETINUT Deregtarea carburatiel, dereglarea aprinderi sau defectarea Injectoarelor pot determina un consum de combustibil peste limitele normale. +Prezenta calaminel pe suprafata buillor sifumul_albastrui al esapamentului indica faptul cA mecanis mul motor (jrup pistor-cilindra) este wzat. *Motorul Diesel al unui autoturism poate s& emita fum ca turmare‘a unor defectiuni a instalatia de injctie. *Organele mobile ale mecanismului motor sunt pistonul, seg- ment, boll, biela, arborele cotit si volantul. ‘Arderea incompleta gi defectuoasé a combustibilului deter- rina poluarea mediului ambiant de catre autovehicule. +Fumul de culoare albastra emis de esapament indicd un con: sum exagerat de ule. +Fumul de culoare neagra emis de esapament indica un con- ‘sum exagerat de combustbil *Atunci cand conduceti un autovehicul actionat de un motor cu aptindere prin scénteie, dotat cu catalizator (dispozitiv antipoluant), trebuie s& utilizati numa benzina fara plumb, *Catalizatorul asigura 0 poluare atmosfericd redusd, prin arderea completa a gazelor de evacuare. *Defectarea termostatului sau ruperea curelel de antrenare a ppompel de apa pot determina cresterea excesWva aregimulul ter mic de funetlonare 2 motoruui, ‘Temperatura lichidului de récte, care asigura performanta ‘maxima si uzura minima a motorului, este cuprinsa tn interval ul 90-95" C." Cole mai frecvente defectiuni ale instalaiet de racire a rmotorului sunt slabirea sau ruperea curelei de antrenare @ ventilatorulu sia pompei de apa. sCirculatia frecventa cu termostatul defect si, Implicit, cu 0 temperatura a lichidulul de ricire sub 60° C conduce la cresterea consumului de combustibil cu 30 pana la 90%, CAIETUL CURSANTULUI_ 1 59La manipularea solute antigel trebuie sa fit extrem de pre caut s& nu aspirafi cu gura, Inrucdt ingerarea a 100 g de solute antigel este mortala. Termostatul apartine instalatiel de race. + Rolultermostatuluieste dea nchide side deschide creutulchid lu derdcre la anu tempertur *Ulelul pentru motor are rolul de a reduce uzura motorulul, prin crearea unui film rezistent de lubriffantintre suprafetele pieselor aflate in miscare. *Vascozitatea $i punctul de congelare reprezinta calitaile unui ulei de moto. Cauzele ce pot determina cresterea nivelulul de ule! n bala cde ungere sunt patrunderea apel salta combustibilulutin bala deulel. Pentru intretinerea sistemului de ungere, trebule s8 efectu- ati vrificarea si completarea nivelulut ulefului din bale si s8 ‘nlocuifiuleiul dupa expirarea termenulul de utilizare. *Controlu nivelului de ulei din baie se realizeaza cu ajutorul unei tie metalice numite jl, Introdusd in blocul motor. Nielul corect al uleilui din baie trebuie s fie intr reperele MIN MAX, insemnate pe joja de ult. *Schimbarea uleiului $i elementulifitrant se face conform peti tabilite de constructor. + Simbolurle EURO |, EURO ll, EURO Ils! EURO V reprezinta stan dardele de poluare din Uniunea European. ‘*Aprinderea luminii'martor* de la bord, care semnalizeazé funcfionarea generatorulul de curent, poate indica ruperea curelei de antrenare a pompei de apa, a ventilatorulul si a alteratorulu. ‘Bateria de acumulatori este descarcata dacs, la aprinderea farurilor, intensitatea luminoasa a acestora scade progresiv, iar cdnd este actionat claxonul, acesta emite un sunet slab, ‘ntrerupt. *Dup intreruperea contactulu electric, motorul continua functioneze. Fenomenul se numeste autoaprindere electra, olul bateiei de acumulatori este de a alimenta consuma- torilcu energie. +Ambreiajul are rotul dea realiza cuplarea progresiva si decu- plarea motorului de restultransmisiel. ‘Cutia de viteze asiguré puterea transmisa rofilor, permite mersul inapoi, f8r& a inversa sensul de rotate @ motorulul, precum si stationarea cu motoru in funcfiune. Observatie: Deprinderea gresita a conducstorulul auto, care determing defectareafreeventa a ambrelajului, este sprijnirea piciorului pe pedala de ambreiaj in timpul deplasariiautove- hiculului sau asteptarea la semafor avand pedala de ambrelaj apasati. ‘TN LEGATURA CU SISTEMELE DE DIRECTIE, DE SUSPENSIE $1 DDE FRANARE, ESTE BINE DE STIUT: “Criteriul de apreciere a eficacitati frnelor este spatiul de frénare. sNeeliberarea completa frénel de staionare determina un consum suplimentar de carburant, precum sitncaluirea excesiv a butucilrrotilor din spate. ‘Efortul mal mare depus {a actionarea pedalei de frana indicd griparea cilindrilor receptori si a piston- gel. 60 § CAIETUL CURSANTULUI Actionand o singura data pedala de frénare, cursa acestela este prea lungs. Actionand de repetate ori cursa pedalel se scurteaza. n aceast® situatie este necesara o reparafe a fnel Tntr-un atelier specializat *Cursa lbera a pedalel de frana, mai mica decat cea obi nuit indicé un joc insuficient inte sabofls!tambur discuri. *Atuncic&nd simtiti un miros specific de frana incinsa, tre boule s& opritimediat i afara parti carosabile si s8 contolati rofile,intrucat este posibil ca acestea safle blocate, precum si st eliberatiimediat fina de m&nd, dacd aceasta este’n functi- une. ‘Frdna de serviclu a autovebicululuitrebules@ alba capac- itatea de a asigura incetinirea si opriea rapids, sigura si ef cace, indiferent de gradul de Mncarcare a autovehicululu side ‘nclinarea drumului. +Echipamentul de franare nu este obligatori la remorcile cu masa totala maxima autorizatd mai mica de 750 kg. ‘Sistemul de fidnare ABS. (Ant-lock Braking System) reprezinta un sistem pentru vehiculele motorzate, ce previne blocarea rotilorn timpul frénari. «fn situafia unui inceput de blocaj al uneia sau al mai mul tor cofi in timpul frénarii autovehiculului, modul de control electronic ABS permite stapénirea directel autovehicutulu. ‘Cele mai solictate elemente ale suspensiei sunt arcurle, sla aparitia defectinilor tehnice ale mecanismului de directie se apeleazs numal la atelierele specializate, care au personal calificat *Transmiterea unor viral la volan se poate datora pneurlor, insuficient umfiate sau neechilbrate, ‘Dac8, atuncicind circulati cu autoturismul, sim c aces: ta trage constant intro parte, cauza poate fi geometria gresita a rofilor, ‘Atuncl cand, pe rofle unelosi, ecient frail este mult diferits,vehiculul poate derapa lateral. “Uzura prematuré a pneurilor din fata se datoreaz In primul rand, dereglaii geomeril directe «Presiunea este factorul care inluenteaz8 cel mai mult dura- ta de serviciu a pneurilor. *Presiunea din pneuri se masoara inaintea plecari ‘ind pneurite sunt recl. sincalzrea excesivé @ pneurilor se poate datora presiunil insuficente, supraincarcari autovehiculului sau deplasérii cu vitezé excesiva, timp indelungat. Uzura pneurilor creste foarte mult la demarart si franari intense, consecinte ale unui stl agreslv de conducere, *Uzura anormal a unuia dintre pneuri poate fi cauzata de anu- mite defectiunt ale sistemulul de directe side frénare, Dac’ efotul depus pentru acffonarea volanulu este mal mare decatin mod obisnuit, trebule s8 verfcém, tn primal rand, pe siunea in peurle punt in fat, *Cuvantul TUBELESS, imprimat pe o anvelopd, semnifca fap- tulc@ aceasta poate functiona fara camera de aer. sJantele deformate si dezechilibrate, precum si jocurile la articulatile diectei pot determina autoosclatia rotor direc- toare, manifestat prin vibratia volanulu *Griparea rulmentlor poate determina blocarea unel rofi in timpul mersului. curs, Scoala de goferi «EXIGENT Bala are, Veto. 904 te 0744-53.97.32NOTUN! PE COND ECONOMICA $I AUTOMOBI CCONDUCEREA ECOLOGICA REPREZINTA UN ANSAMBLU DE (MASURI COMPORTAMENTALE, DE CONTROL SAU DE VERIFICARE ‘A AUTOVEHICULUL PRIN CARE CONDUCATORUL AUTO REAL- IZEAZK ATAT REDUCEREA CONSUMULUI DE CARBURANT CAT $1 PROTECTIA MEDIULU! INCONJURATOR. MASUR! DE REDUCERE A CONSUMULUI DE CARBURANT 1. _PLANIFICAREA TRASEULUL, A ITINERARIULUL DE DEPLASARE, EVITAREA ZONELOR AGLOMERATE, CU LUCRARI PE ‘CAROSABIL'SAU AZONELOR CU TEREN ACCIDENTAT. 2. UTILZAREA SISTEMULUI DE CLIMATIZARE CAT MAI ECONOMIC POSIBIL, ATAT CAT ESTE NEVOIE. FOLOSIREA LUI DE EXEMPLU, IN CIRCULATIA PRIN ORAS DUCE LA CRESTEREA CON- SUMULUI DE CARBURANT CU PANA LA 205, 3. VERIFICAREA PERIODICA -O DATA PE LUNA - A PRESIU: NI PHEURILOR SI ADUCEREA ACESTORA LA VALORILE PRE CIZATE. DE CONSTRUCTOR, PERMUTAREA (SCHIMBAREA) PNEURILOR INTRE ELE LA ECARE 10.000 KM RULATI. 4, EFECTUAREA REGLAJULU! GEOMETRIEI(UNGHIURILOR) ROTILOR $1 ECHILIBRAREA ACESTORA ODATA PE AN. 5, VERIFICAREA PERIODICA A MECANISMELOR, SIS- TEMELOR S| INSTALATILOR DIN COMPUNEREA AUTOVEHICULU: ISI REFACEREA REGLAJELOR LA VALORILE STABILITE DE FAB RICANT DUCE LA O ECONOMIE DE CARBURANT, IMPLICIT LA REDUCEREA EMISIILOR DE GAZE POLUANTE, 6. FOLOSIREA TREPTELOR DE VITEZA SUPERIOARE (TREAPTA DE VITEZA SUPRAMULTIPLICATA) ORI DE CATE ORI ESTE POSIBIL PENTRU CA MOTORUL VA CONSUMA MA PUTIN ‘CARBURANT. 'MANEVRE SI DEPRINDERI IN| CONDUCEREA AUTOVEICULU- UG! DEEVITAT SAU RENUNTAT LA ELE 41. DEPASIREA VITEZEI LEGALE, Conducerea autovehiculului cu viteze marl sau foarte mari duce la scaderea eficientel energetic a motorului si de aici - consumul de carburant cregte, emisille de gaze nocive sporesc, 2. CONDUCEREA AGRESIVA, Plecrile de pe loc in trom- a, bruscarea of folosirea abuziva a fnelor pot mri con- sumul de carburant cu pana fa 40%. 3, INCALZIREA MOTORULUI LA RELANTI (mersut in gol). Este suficient ca dupa 30 de secunde de functionare 4 motorulu la relanti, timp necesar pentru a face s& circule Uulejuln motor, se poate porni, pune th miscare autovehiculu- lul,evitindu-se accelerarea bruscd in primi 5 km parcursi sau ‘pana cand temperatura lichidului de racie crste. Nici pe timp de iama nu se recomanda incalzrea motorului la relant minute h gc, deoarece aceasta duce la 0 uzurd prematurd a motorulu,la'un consum mare de carburant. Este de preferat ‘ncalzirea motorului in mers, evitndu-se accelerrile bruste sau folosirea pretncalzitorului dacé este t compunerea autovehicululuirespectv. CONDUITA ECOLOGICK LA VOLAN (COMPORTAMENT ECO- LOGIC) A CONDUCATORULUI AUTO. REGULI DE RESPECTAT REFERITOARE LA CONDUITA ECOLOG- ICALAVOLAN: 1, _ FOLOSIREA TREPTELOR SUPERIOARE DE VITEZA, ATUN: ‘CLCAND ESTE POSiBIL. 2, PASTRAREA UNE! VITEZE CONSTANTE MENTINAND CEA MAI MARE TREAPTA DE VITEZA POSIBILA (TREAPTA SUPERIOARA DEVITEZA). 3. _ANTICIPAREA SITUATIILOR TN CARE TREBUIE REDUSA \VITEZA PENTRU A EVITA O FRANARE BRUSCA. 4, OPRIREA MOTORULUI PENTRU ORICE STATIONAREA CARE DEPASESTE UN MINUT. 5. VERIFICAREA PRESIUNII PNEURILOR ODATA PE LUNA. &. _AERISIREA HABITACLULUI PRIN DESCHIDEREA GEA- MURILOR SI_FOLOSIREA CLIMATIZARIL NUMAI ATUNCI CAND ESTE NECESAR. 7._. EVITAREA ACCESORIILOR CARE POT SK AFECTEZE -AERODINAMICA AUTOVEHICULULUI (PORTBAGAJUL SUPLIMEN- TAR DE PE ACOPERISUL MASINID. 8. DEBARASAREA DE ORICE GREUTATE INUTILA DIN PORTBAGAJUL SAU HABITACLU AUTOVEHICULULLI. IN CONCLUZIE: DE RETINUT CATEVA SFATURI DE CARE TREBUIE SA TINA CONT CONDUCATORUL AUTO ECO-RESPONSABIL: 1, - PORNIREA DE PE LOC $1 DEMARAREA CORECTA A ‘AUTOVEHICULULUI. 2, EVITAREA OPRIRILOR $1 ACCELERARILOR BRUSTE, FARA ROST. 3, RESPECTAREA REGIMULUI LEGAL DE VITEZA $I ‘ADAPTAREA ACESTEIA IN FUNCTIE DE CONDITILE DE DRUM. 4, VERIFICAREA SI TNTRETINEREA PERMANENTA A INSTA LATIILOR, SISTEMELOR $I MECANISMELOR DIN COMPUNEREA AUTOVEHICULULUI, LA PARAMETRII DE FUNCTIONARE STABILITI DE CONSTRUCTOR. 5. UTILIZAREA CORECTA A ECHIPAMENTELOR SI ‘APARATELOR DE BORD CARE PERMIT VERIFICAREA CONSUMU- LUL_DE CARBURANT: INDICATOR DE CONSUM, LIMITATOR DE VITEZA, SISTEM DE NAVIGATIE ETC. ‘CAIETUL CURSANTULUI 1 61