2, DETERMINAREA PROPRlliT A TIL OR l\IECAJ :leE ALE MA TERlALELOR

2.1. COJ\fPORTAREA. J'1~ATERlALELOR LA SOLle TAR] AXL-\LE

2.1.1. incercare·fi 1a tractiune

.. ,

l, Scopul luerarii

. i~s~$ifea no!j~njJor " neces~re de:erminarij carac~eristici~or_ de

rezrstenta ~a de plasticitate a materialelor mc~rcate la tracuune (~qntorm SREN 1000211-1994). De asernenea, se urmareste cunoasierea U1J]~]eJor: a modului de pregatire a probelor necesare incercarii, a prelucrjiri: ~j interpretarii rezultatelor experimentale obtinute.

2. NoJiuni teoretice

Curbe caracteristiue:

Deoarece siarile de tensiuni [ntfilnite in practica sunt extr un de variate, este imposibila deterrninarea experimentala, In fiecare ckz, a caracteristicilor rnecanice ale rnaterialelor. Din teoria starilor de iensiune limita. se$~ie .:il: 0 stare ~e > tens~UJ~e narec~;e echivaJea~,> pe jbara anu~ltor cntern, cu cea~ m.aI simpla Sl cea .m~l usor de realizar staye de iensiune: aceea de la intinderea monoaxiala, Deaceea comportarea materialelor la Intindere monoaxials prezinta interes nu ou:mai Ja sol~c:~tarea propriu-zisa la tractiune, ci _si ~ent~ Atoaie celelalte staJ~ de soiJ(:l~ar~, "matlv pentru c~e se ~onsJde:a ca l~Cel'Garea Ia traC~1ll11e constrnne incercarea de baza a umn material. Daca este necesar. ac~asta va 11 completata prin incercari specifice altor solicitari: incovoiere,

rasucire, forfecare, solicitari cornpuse. ~

Incercerea la tractiunese executa aplicand unei, epruvete 0 forta axiala cr~sc:.~toaTe, de obicei I2ana 13 ruperea ei, ~gistdind_ \,.i.:u-iahiJE' core~:punza.toare pentru lunglmea e,PDlvg_tei. --to 7

I

scarilor pentru axele de coordonate, precurn si a sisternuluide axe (rectangulare, oblice, polare). Scarile se rnarcheaza pe fiecare axil: pe abscisa variabila independents. iar pe ordonata cea dependenta, origines lor putand fi comuns sau decalata. La intersectia coordonatelor fiecarei perechi de valori independent.i-dependenta se marcheaza cate un punct grafic printr-un semn corespunzator. Int!-o cercetare stiintifica orice punct grafic trebuie sa fie media a eel putin.rrei masuratori.

Daca pe acelasi grafic urmeaza sa se reprezinte mai rnulte curbe si exists pcsibiiirarea ca ele ,sa se 9.onf4pde, se vor folosi semne diferite. Curbele se traseaza prin puncte atunci -cand nurnarul punctelor este mie si nu se cunoaste !e~gea de variatie si pr'~tre punct.e ~iind nu~aruI p~nctelor este mare. sau cand .se cunoaste Jegea de vanatre. Numarul minim de puncte necesare pemru trasarea uneie rbe este de, cinci. La trasarea curbelor printre punote setine seama ca ' iile sa fie continue, sa treaca dit rnai aproape de puncte ~j sii .. nu faca infl iuni. inutile, La un nurnar de 4 ... 6 puncte succesive se caut:i ca numarul pu ctelor ce se ami de 0 parte a curbei sa fie ega] cu numarui puncielor ce se aN? de oealalta parte a ei.

Fieeare curbs reprezinta 0 relatie de tipul y=flx). in cazuI dod trebuie repr.ezenlatao relatie de forma z=fix, y), se poate _ face 0 reprezentare cu curbe parame.rice In carese traseaza curbe z=flx) la y = constant, adica pemru fieoare valoare-a .variabilei y, se reprezinta dite 0 curba, AceS1 lucru permiie evitarea diagrarnelor spatiale, care sunt mai dificil de construit ~j CiIiI. Forma .generala a unui grafic este urmatoarea:

Z, [rnrn]

""=5 ._._. .J .

I---+----b"'---+--+----I'..._:.. y:"'3

; 1

_ I";~ J

~;'[NJ

Fig .....

6

Pentru a defini componarea matE;[i?lului la so licitare, trebuie trasata curbCcru;cL';-riSli.ci_a- ruaterialului, care exprima Jegatur3 _in-tre iensiunea a ~i deformatia "s,pecific~. Aceasta curbs Sf; ohtine, in mod conventional, fn coordonate reprezentand .forta R ~j _~.h!1.Jgirea ~1.jl1 figura 2.1 sunt prezentate careva forme tipice decurbe caracterisrice.

b

- ~

x Fig, 2. J.A_

in general, curba caraotcrisiica are.o on!.1:!!_1e lilliara QUo_care lungirea epruvetei este RJop0rJlonala cu fOLj.a J!plicata, portiune In care .este vaJabjJ~ [egea lui Hooke. P<glt3 dre.pt~i Qh reprezinta FlQ._~"y]UL.~~ elasticit~teJ_oEgjtudi_[l_al conventional al materialului, definit fie ca tangenla unghiului format de portiunea dreapta a diagramei cu axa deformatiilor, E := tg o, fie ca raport jntre efartu1 unitar !?1 alungirea specifics corespunzatoare lui 'in zona de solicitare sub Iirnita de elasticitate. Deoarece in aceasra faza a solicitarii starea de tensiune .si starea de deformare in epruvets, pe lungimea Lo? sunt omogene, se poate scrie (in .. aceasta zona a curbei caracieristice axelede coordonate R, A, pot fi inloouite prin o, E):

f

(R) ilf

cl[

. r/

jf /

'Ol~

. Ih'(!jjli"e'

'!tr '''/l'''":

C

E "=' oie.

Tensiunea corespunzatoare punctului A se nurneste lirnita de proporjionalitate si reprezinta cfortul unitar maxim corespunzator caruia alungirile inca unai sunt proportionale cu eforrurile unitare. Valoarea limite] de proportiorraiitate se obtine raportand f011a corespunzatoare R, la aria sectiunii initiale a epruvetei So $1 se noteaza ell op ;

cr = D I So P "'P

Urrnatorul PP-DCl important a] curbei caracteristice este punctul R

in zona OB, indepartarea sarcinii face ca epuveta sa-si recapete, intre repere, iungirnea initiala L, ; deci, In aceasta zona lungirea epruvetei este elastica. Tensiunea corespunzatoare punctului B poarta numele de limite

de elastrcitate si. reprezinta efortul unitar pentru care, In mod practic; alungirile dispar dupa indepartarea cauzei care le-a produs. Dupa cepasirea acestei limite, materialul Incepe sa capete deforrnatii remanente (plastice). Considerand foarte exact comporrarea materialului, trebuie precizat ca deforrnatii plastice apar chiar si lTI zona de elasticitate, $i anurne pe acele POI1iUlli .ale epruvetei In care orientarea cristalitelor este favorabila, In cazul.unor anumite materiale (oteluri, cupru, alarna) poate

f considerata ,(sufiGient de; precis pentru calcule ingineresti) existenta unei portiuni elastice ~j a unei portiuni de, prcponionalitate, neglijandu-se ." deformatiile plastice -care se produc chiar de la sarcini mici.

UneJe mat eri al-e , cum oeste Fanta cenusie, riu prezirrta 0 portiune e.astica liniara- .. a; curbe.j.-cara;teristioe~'in astfeJ de cazuri. rnoculul de

. . ~: . , . _... -

e.asticitate se exprima in mai multe feluri: modulul de elasticitate tangent (curent Eo, sau.initial Eo), modulul deelasticitate conventional, modulul

de elasticitate -de .coarda, etc. .

- - .

Punctul A Ide 'pe curba caracteristica 111 care - sesfiifse$le

comportarea ;,ljnjar~, sau- puncrul B, care - face trecerea la zona deformatiilor plastice, nu au pozitii clar precizate. Acestea se stabilesc conventiorral.i.determinarea .depirtzand .~j de sensibilitatea instrurnentelor ell care se masoara:~_~forma~iile:

Limira. de proportionatirate conven~Jionala aJ, rnasurata ,in N/mm2, reprezinta tensiunea 1a care modulul de elasticitate curent E~ atinge o vabarere prescriss .falii de rnodulul de etasticitate initial Eo-

A baterea se calculeaza cu relatia .

':' (Eo - Eo) ] OOIEo T%]

si se inscrieca indice, in mod uzual, la oteluri acesta abaiere este de ] 0% ' si atunci lirnita de proportionalitate conventionala se noteaza cu ouo.

Limita de elasticiti:tte:. convenjionala (pentru 0 Iungire proportionala prescrisM ap,masurata in Nlmm2, reprezinta tensiunea la care abaterea de la variatia ·proportionala.·dintre 'tensiune si lungire atinge o valoare prescrisa (oare se rnentioneaza ca. 'indice lei 'notatia rensiunii) DI~ obicei, la oteiuri se adrnite 0 abatere de 0:0) % si astfel li mit a de elastlcitate convenlionaJa se noteaza cu (ipO,VJ

9 --~------------------

Limits de clasticitute tehnica (pemru 0 lungire rernanenta pJ'escrisa) o., masurata III N/mm2, este rensiunea la care lungirea specifics rernanenta aiinge 0 valoare prescrisa (lnscnsa ca indice). in cazul ojelurilor, uzual, lungirea specifics rernanenta se stabileste la valoarea de 0,0 r%, decilimita de elasticitate tehnica se noteaza eu o-o.ci

Lungirea epru vel ei este insotita de micsorarea dimensiunilor liniare din sect iunea transversala. Raportul dintre ' Jungireaspeei.fica transversal a EIr si lungirea specifica longitudinala Ii: se nurneste coeficient de oontraciietransvers~H\.$i se noteaza V

Caracteristicile definite mai sus sunt denumite caracteristici elastice ale materialului,

Zona deforrnatiilor plastice pronuntate (dupa punctul B de pe curba caracteristica) poare avea uspecte diferite, in functie de natura rnaterialului. in cazul otelurilor cu continut redus de carbon, pe curba caracteristica apare 0 zonaia care deformatiile plastice sunt foarte mari si se produc 1a 0 forti exterioura constants sau descrescatoare (fig.2.1a). in aceasta faza a incercarii rnaterialul "curge", adica -se deformeaza, desi sarcina nu rnai creste; pe curba caracieristica se obtine un "palier de curgere". Urmarindu-se intimpul incercarii indicatiile sisternului de. rnasurare a fortei (sau avand trasata curba caract eri stica), se poate determine rnomentul 1I'l care cresterea fortei inceteaza, 'in timp ce procesul de deforrnare a epruvetei rcontinua. Raportul dintre aceasta sarcina si aria sectiunii transversale initiale a epruvetei se numeste Iirnita de curgere aparenta si se noteaza cu R.:. In timpul curgerii sarcina poate inregistra variatii cuprinse ::ntre Q valoare rnaxirnasi 0 valoare minima. Impartind aceste sarcini la aria sectiunii transversale initiate aepruvetei se obtin lirnita de curgere superioara ReH si Iimita de curgere inferioara ReL. Aceste doua caracteristici nu SI;: pot derermina prin urmarirea acului indicator aJ masinii, ci numai din diagrarnele inregistrate.

La materialele care nu au limits de curgere aparenta stabilirea acesreia se face conventional, definindu-se:

Lirnita de curgere cenventionals: este raportul dintre sarcina corespunzatoare unei alungiri neproportionale prescrise si aria seetiunii transversale initiale a epruvetei. Ea se .noteaza cu Rp, urmat de un 'indice nurneri c reprezentand alungirea neproportionala prescrisa. La oteluri aceasta alungire este de 0,2% siarunci notatia este RpO;2-

10

Limita de curgere remanenta, notata Rr, reprezinta raportul dintre sarcina corespunzatoare unei alungiri remanente prescrise si aria

-scctiunii transversale initiale a epruvetei. Alungirea rernanenta prescrisa SI! rnentioneaza ca indice la R. in cazul otelurilor, uzual. alungirea rcmanenta este de 0,2%, astfel ca limita de curgere remanenta se noteaza RrO,2.

Pe ma·sura ce se accentueaza gradul de deforrnare plastica In zona de curgere, metalul se ecruiseaza, De aceea, forta necesara de forrnarii epruvetei incepe sa creases pana in punctul D a] curbei caracteristice care corespunde sarcinii maxime din timpul mcercarii, Fmax, jar zona aflata ir.aintea punctului D SE' nurnesre zona de eeruisare (de intarir·e). in aceasta faza a incercerii se observa destul de bine variatii uniforrne de lungirne aleepruveiei, pe masura cresierii [ortei (crestere care, in raport cu cresterea lungimii, este de cateva sute de on mal lenta decat In zona elastica). La un moment dat, intr-o anurnita portiune a epruveteiapare 0 subtiere (gatuire) care se accentueaza destul de rapid deoarece deformarea epruvetei in continuare are IDe numai in zona gatuirii ~i 13 fOJ1:e tot vmai mici (deoarece sectiunea epruvetei scade continuu), Epruveta se rope la forta corespunzatoare puncrului E de -pe curbs caracteristica, denurnita sarcina ultima, Fu. Portiunea DE se nurneste wna de curgere locala .

. _ -.~ MilterialLtl a csrui cornportare a fost descrisa si a carui curba caracteristica anita ca infigura 2.] 2, se nurneste tenace. Tenacitatea este proprietatea materialelor care se caraeterizeaza faptul ca. mperea are Joe la sarcini mari~j este insotita de deformatii plastice substantiale. .D uctilitarea este proprietatea rnaterialelor de ase deforma mult sub acjiunea unor sarcini rnici, Marerialele ale caror curbe caracteristice au forma din figura 2.1b (rara palier de curgere) pot fi maleabile Si ductile. in aceasta categorie intra cuprul, aluminiul, plumbul, etc.

in cazu1 rnultor rnateriale, cum ar fi otelurile pentru arcuri, unele 01 eluri cali te, fonta, si allele, ruperea epruvetei se face brusc, C,U producerea unei gatuiri neinsemnate.icare TIU se observa In rnodobisnun. Aceste materiale se numesc fragile, iar curba lor caracteristica are forma din figura. 2.10. Materialele fragileau a anurnita alungire la rupere, dar aceasta este foarte redusa (sub 2%, uneori chiar sub 1 %). La incercarea J8 tractiune a unui material fragil, rona maxima si fort-a ultima din epruvera su nt aceleasi.

] ]

R;monl;! rnmre JlJne Tl1aXJm~ :;:, aria secuunn transver sare initiai. i: enruvetc: <e nurncste nZLq en12 la J1Jj)E'rt'_ notata Or [ SHU Rm) Sl masura». in "- mrr '

G, ~.l rn~xl So ~ mm-_

In cazul marerraie tor ell fra.QiJi131C' prOTlUm813. rezisienta la ruper , est f _ n[2C'11c. aoeeasi cu iirrnta ar CUI .>Ie],

~-a merrnonat c. rntr eruper ea mcercsrii Ie: tracuune cand inca nu E-f depasn Iimna 0\ elasucuare si inlaiurare.

fortei deter mina revenir ea epruvet ei la d imensiuni It initiale. Daca Sf inuerup.

incercar ea oupa depasire, limitei de elasticitate. 0\ exempli. rn puncrul Y

(fl.Q~ 2a) se constat a experimema! ca le~{lTura dimre fonasi Iungire; epruveie-i. ie cescarcer e. esie dal'G rie o rearn a PM, paralela cu Of. ,e~menreie OM si .\1'i\ J eprezint a deforrnatiile plastics Sl J especiiv elastica lie care le ave", epruveta in punctul P. Daca epruveta eST\" i eancarcata. variaua jane] eu iuneirease desfasoara pe linia l'vfP,apOJ pe linia PDl::. ce 5) cum nu s-ar fi I ntrerupt incercarea. Esie nosibil, deci. G<': inceroano ia tracnurre o· epruveia dimr-un material ecruisat. curb .. caracreristica sa rezulie ca:n fisrura ,:.,2b . adics sa diiere de cea adevarau din fHTura 2A si sa i ndice 0 in~jlii de elasticnaie rnai man

Dupa cum f.-a araiat mai sus. dups CE' se depasesie lirnita de elasiicnaie deformatiiie mart pe care le capata epruvetaincep sa produci o rnicsorare imnoriama B secuunii uransver salc. Din vaeeasta cauza, 1 ensnrn ea reala din enruvei ~L e_gala eu raporrul d inrre Ioria de tract ium J11Je.l!.151ra18 de mas-ina .sr aJ is secuunii mornernane r eale. esre mal man decat valoares convent lOn31a ob.inuts prin irnparnrea fcriei ia a11<:

z

sect i unri init i a I,

.DaCE! in srsternul rie coordonate R_ A .~f' obiine 0 CIITbi. c?raclenqjca';~.J3CD1:. convennorrala, 31UJ1CJ curba caracteristica real. araia ca In f1_QurE :.~ De5) n l'tJ1lcruJ D Iorta incepe 52 scada. tensiunea T~3:c. crest e in C0JHlI1Lia:t- (It'nbrece epruveta Segalult'sl!" iar secuune-

~- -- - -- 1~ -.---------- - ----

-j

-- ... --- ----- -

._------------

---.- ---'----" '--' -_._--

<'"",,",' =._- ,-".- ...

Fip

acesreia scade rapid, Pana la apanua ~GIUlrJ atunviree snecifica era aceeas: ne .cai.

IUil,2Jmec epruvet J. ase incai arunsu ee

A,==,1L;Lfl si arunairea spc'Cjfica (; erau idenuce. Dupa _QinUJfe, ePfl!Vet: ::ufera 0 Jun,i2IH' joraia orOnun1m2. (£1,Q2 4) $1 curna caraciensuca re6:i, riupa puncrul D ,e51e crescaioare D~nb m cunctul E' AIUfH2Jrea !'Decifll' Jeal§ iii runer e este ill;:; I f)lf;Jt' or-cai 3IUn',QJfe.a 120 runere fl(,'lcrm:J1ali: ,

(EprU"PI r,df'.:!in::ur, ln~,uca rii la iracri une:

}-~l oimensiumre enruveter irebure sA !!lO,e!)llllC'2'-".C, t.rrnatoarele condiu

• Dimerisruni If' epruvetei rrebuie sa he suficiem oe mal L!151ft, incat pe ce 0 pane, rezuh atele sa nu fie influentate de partjcuraritatue Ot comport are ale unor forntatium icrrstaline ale met alului $1. ne rJt"ail<' cane. iungrr ea :-6. se poata masura cu suficienta precrzr.

• Sa CX1Slf, imr-o anumira zona a epruverei. a stare Of tenstunomogena incat 1 ensiuni!e locale care rapar in poruunile de- prinriere all e oruvetei ~a fJE rninirne si sa nu influenteze stares OE' iensrune din 2,011( prineipalsa epruverei. Faprul CE exislZl !' stare de iensrune ornoz en., urezinta doua avamaje 1DIPOn2n1e' pe curbs caracteristica se poat. o aserva user rriornentul aparitre: derorrnatiiior plasnce 5~ relatii.e d'i ~;!lcul pernru obunerea i ensiuniior si derorrr.at iiior specifics sum simp.

rOJ'I1lC ronst.rur t ive, d im cns iunr:

Peniru ca rezultateie incercariior 12 tracnune sa fie com] t:fil.bij,

er.t e n f\'Olf G? tDJ~L! vere:e ~2 re5pEC('1 \ anumn e conditi: c_;.. :: (;1';:",

ormensrune c~l orerucrai.

--- _.'.,--,--,

In mod obi: nun. cpruverele au sect mnea circulars (epruvetr rotunde i "au dreprunghiulara (epruveie plate); cu raporrul laturilo: sectiuni: mai mic dedit 4: J

-,

- "- .... , _, - - - ~ _ ........ _ ~- -. _,_

r

--.--

I -_!_

.,

I ... 1

I I <;. ~,--- .

~; 1-%- r IF, ;~'j

-'---- I I""

, --

I.

Forma cea mai uzuala si principalele dirnensiuni aleunei epruvete desunate incercarii la tractiune sum prezem are 11I h!lllfa 2 . .5." ernnificatie noiatiiior din 1iplJra esie urms.ioar ea:

L - lungirnea 101aJa a epruveiei.

1 - lungimea c..librata a epruveiei (lunzimea poniunii d:

sectiune constants In iimiiele rolerantelor pr escrisej.

L; - lUTI,21mea initiala. marcata prin doua repere trasaie 1J',

imer iorul lunaimii calibrate. in vederea determinarii alungirii la rupert, luncirnea initiaia se irnpane in trei pan: epaJe pentru incercaril. obisnurte, sau in zece pani ej:flle pentru del ermmarea aiungirii la rupere indirerem de noziua sectiunii de rupere. Data materialul epruvetei esie sensibil la crestare.vatunci reperele de margine si cele intermediate nu Htraseaza prin Z~3.f1eJ (

o- - diameirul initial aJ epruverei (diametrul secriunii initial.

11 epruvetei rotunde). In pornunea calibrate. sau diametrul echivaiern a:

---p

f

enruverei plate care ale .8TO'snnea initiala ao ~i latimea initiala b(l Sl pemn,

~-

care d, = JJ 3,/8(\ . b,

Lungimea initrala L . j orameirul initial do se ales Jl) asa fej meat ruportul n=La/o, nurnn I a ClOT dimensional. sa aibs vaioarea J)= S ,~at. IF] 0 Corespunzaror acestor valor i. epruveu, se nurneste prcporuonala O')J")11aJa sau proporjionala Jun.!'!a. Esie necesara impunerea valori f( ctorului dimensional pernru a obune alungiri la rupere comparabile. Ie epruvere cu diferrre sectiuni, ]n cazuri spec-ale se pot utiliz.a 51 epruveu neproporuenale. •

Lunmmea calibrate se alese Hi asa feJ InCa1 de la rnarginile eis: p;ina Is r eperele care delirnneaza lunjnrnea initials sa Ire 0. dJSlallta de ce. pmin ~;2 din on- ceea ce insearnna ca valoarea minima a acesieia esuL,,=Lr, - dr': in mod normal Le== Le. -I- 2a,

Capetele de prinrier e ale epruverei trebuie sa fie coaxiare cu poruuneacalibrata, pemru a Cl~J;QllJa soiiciiarca la iracuune ~)J11pJa. l-or m. si dimensiunile ior se (J,1e_Q in runctie de' dispoziuvele de prinoere all masinii de incer cat. l.ntH· caparul epruverei si pornunea calibrate 51-executa 0 racordare cu raza de eel putin 0,5 din diarnerrul chI la epruvctci. rr runde sj de eel putin 20mm la epruvetele piau

Pentru cei cetaree caracicrisucilor mecanioe aleunUl material ~l pot folosi si epruvetr cu alte dimensiui, Acestea j.unt standarorzate s. vs.lorile 1Qj' pot j) /2asite:in SR EN 10002/]-9'1

J11 cazul incercarii forneiot cenusii, in afara de prescriptiile .Qe:neraJe exista si conditii tehnice specifice, Incercar ea se executa nentru a determma caracieristicile rnecanice ale matcrialului S1 a itienrifica 1TI3fCa forn ei. Epruveieie sum de doua iipuri, A si B. avand forrnel e din 1WUra 2_Da. r espectiv 2.6b. Capetele cilindrice ale epruverei pot fl net eo. sau filetate.daca sum netede. acestea tr ebuiesa fie pnnse in imreplme ill dispozitivele masinii de incercat. iar daca sunt filetate se insurubeaza in nsruriie rnasinirastfel incat cei puiin 0 spira sa ramanii. liberi

l-orma epruvetei dm foms SI recomandarile de mom are surr determmate de faprul ca forna esie un material fragil ~j se rupe, de obicei, 10 apropier ea unur capar. obtinandu-se astfel 0 rezisierrta la rupere mal m:d dednce" reaia. Acesi fel de epruvere. cu ioc ce ruperpredetermmat. se folosesc uncon si III cazut otelurilorcalrie cu ournau man

~'

a)

i ,.

-~-, --~------

Fip-_L.6

]=.1)TLJ\iet8 se eXf'CU1.3 prinaschiere. ell adancimi ae aschiere I11)C; din nroba de m~lerjaJ luata din semifabricare conforrnsrandardelor. Dacs materialuj esre casant. suprafat a epruverer ITeht.ne slefuita CU p{mz~ abraziva I avand ;L!ri.ia sa nu se CJ et2.e rizuri circulate). Rizurii Cal I marcheaza Iu ns imea calibrataa epruveiei sau care subdividaceasia zoni se traseaza cu dispozitive speciale

Daca bara are pI osmea S 4UnwJ sau banda are latimea s 3Umm. proba extrasa poaie fr stpusa direct incercsrii la uaciiune fara a St executa 0 epruvete

In cazul incercarii la tractiune 2 fornei CenU$11, probele din care S' vot preiucr a cpruvetele se ioarna odatacu pjt'seJe~in forme uscate, IT, aceeasi rorrna de iurnare. f'8U se lOaJ118 ca apendice la piesa. Un eventual tr atarneru terrnic S:C' execu.a concomn em »eselor si probelor. in unel, snuatii. probele se pot taia chiar din corpul pJesei.

]n caw] produselor din metale si aliaie neferoase locul si pozitia de luare a probe] sum prevazuie in STAS 8394-69, in funcne de tipu) pr odusului, drrectia de deformare, .!HOS1JJ1e (pentru table. benzi si placi, sau rnanrnea seciiunii (pemru bare, tevi. sarrne, profile). in toare situauilr in care Sf' .recornande folosirea epnrveielor plate, suprafata epruveiei trebuie s~ crincida en suprr.fata produsului (sa pastreze stratul superficial neprelucrat i

M 8"~j JlS d e III cerca t :

E)jstil nurnei oase varranre constructive ale masiniloi de incercai.

OPl erminate de procedeul at": realiz are a sarcinii Sl a rnodului de masurare 3 acest PJ c.

- --- ----_ - ]( _

Masina universals dill fnrura 2.7 are un cadru fix tormai (II coloanele 1 (fixate pe batiu) 5J nsversa 6. Pompa hidraulica rrinrne ulr: I: cilindrul 7_. care esre fixat pe' traversa 6. Pistonul rdin cilindru' - riepiaseaza In sus cadrul mobil formal din traversele 4 si 9 si coloanclc ~ Astfel se P08t(:' executa incercarea }a iracuune .a Ul1eJ epuvete rnorn au irnre bacurile 2 $1 J. mceicarea la compresiune a uner epruveie aseza« intre platourile de pe traversele 4 si o. sau incercarea la lllCOV01~:l( ntilizand J eazernele 5. Folosind dispozitive adecvate se poareefccrua .' mcercarea Ia Ioriecare. IJJeiuJ sub pi esiune din cilindrul 7 ajunjae :-I I' «ilindrul )] pernru a depiasa I-II JO~ cadrul 12 ce roieste pendulul 1 U. L·iI; ~ anueneaza (prinir-un mecanisrn special) acul indicator 1::

Fi2.2.7.

Drspozitivul pendular pemru masurarea fonei de iractiune aft' Ire ~-euta1i diferite care penni! functionarea masinit co rnasurar eaiortei 1111! I urmatoarele limrte

• greutatea mica, pentru forte de rraciiune pana la 4 tf Valoar e, [ufjei se cn esre pe. scala iruerioara a cadranunn.

• greuiaiea mica rlw. ceamijlocie, pemru torte de iracuur.e I)an~ j, 10 tf Valoarea [oneio: se cu este pescala miilociea cadranulu:

---------- --------]- ------.---_.

~ lilplf' cele n ei ~leulllI, peinru forte oe tracuune pana la :W 11 Vaioarea forrelor ~f' cnesie J'E' scala exiericara a cadranului.

Cadranul ar e dous h_cr indi caroare: unui aciionat de di spozitivul de masurare si celalah. nurtat de prirnul. care se Op)eS1E' lavaloarea for-lei rnaxirne de u acuuue. in urnp ce acul purtator seim oarce la zero odata eli descarcarea epruveiei

Masir.ile care au 8CllJJ1ClTe hioraulica si la care rnasurarea forte: ."1 tacE' CO rnanomet rul cuarr -S;3U eu pendul pot avea acoesorii ca

.. disnozn iY1Wlilm l)1feo.gisllareadJ.agnrmei fOI1a-alun~!.:!ut'( aces] lJ]Je!_n.~wnor are un Hill1DUL pe penera1081ea canna se deplaseaza rem1" acuonata pi' cale mecanica de sisremul de forte aJ rnasinii; nnscarea O( rotatiea t arnhuruhn esie co:nandatii Of' sernnalul el ectric prirnitde Ia ur, e),'lelJ:"nmelrU 1T10mai pe epruveta):

tid ispozit iv pent ru ment i nerea constanta a sar cinii.

" OJ spozn J\ pernru pI co aramat ea unci vn eze constant e de incaicar ,

.. unnare de I epJaJ e aUlOm812_ Gene permiie prograrnarea incarcari: sau a Iungirii 5l r.are. in plus cornpenscaza autornatelasticitatea propne (. rnasinii de mcercai sau a cilindruluifle forta, tBCatJa ca instalatia sL devina extrem de ri~id~

Masiniie de irrceica trebuie sa indeplineasca anumne conditi: iehnice si meirclocrce. Pa-ametrii metrclopici caracteristici pCJ11ru c masina de i ncercari st atice .Ia rr actiune. cornpr esiune $i lncovoiere SUi11 UJl11alo11j eTOflH".E relai iva de f d elna.ea indi eauilor. eroarea reI at iva 01 re\ienirE'.!;:'To31ea relative oe revernre la zero, prazul de serrsibilnate. Accst e caracterist ici trebuie sa aiba valor: cor espunzatoare clasei Of precrzre a masinn

Dispoz.it ive de prino ere a epruvetei:

J:. pru V (':1 elepotavea tiife:ril e npuri de capete de prindere, in f unr:llr de dispozitivele <If' fixare ale masinii deincer cai

Pem ru epruverc cilirnlr ice rorunde .. SR EN J 0002/]-94 recornandi capete de prinoere cilindrrce, conice sat] fileiate. Corespunzatoracesjt» iorme, prinderea in dispozitivul de frxare aJ rnasirrn se poate face cu pent avilla suprafate ~1riala (pl81i: san cu canal in directia axials a epruveieij care ~f'_<;1-Jiln§.' automat (Jj)!:2 Sa). sau pj'J11 mterrnediul unui unel cu suprafaia oe spri.illl sferica difl-2_8b, C,'

-----. ------

In cazui epnrveie.or plate. caperele de prindere pot II cu sau far.. ,£! :Illra pernru bolt Daca nu au ~aura pentru bolt, prinderea se lace lP ci ispcznivui pan a comrapana cu supraiaia plata. striata (fi_l2.2 ?$2 I

Fi,Q,1_~

4. ])e~ra"Flnl.rea in cercarii

Pentru bunadesfasurarc a Jl!CTari] se parcurg urrnaroarele eW1),

• Se mascara 0] III ell sninile inniare 31e epruvetei S] ~e: traseaz., reperere care i i delimueaza runsnmea ini1ialn L(l ca si reperele de diviz.an a aoestei lungnni. dupa cum ~-a. ararat la descrierea epruveiei. Valorile ",' 1)"I$C1'iu j n i abe 11..11 2. 1 :

• Se verifies buna runcuonare a masinii de mcercai

• Se infasoara hariia pemTu inregistrarea diazrarnei pe tambur SI _';t incar ca penna c1..1 cerneala, sprijinindu-i apo: varful pe haru. .

• Se prince epruveta JJ) dispozitivele de prinoere. avano gTiia c.. fiilcile lor sa corespunda tipului si dimensiunilor capetelor epruvet eio: ,

• Se punt in runcnune masina care pompeaza ulei in cihnoru SJ ~\ rcaereaza astfel debiml acestuia, incat vueza de incarcare a epruverei s~ OJ depaseasca valoarea de JdaN/mm::,<i pima la depasirea limitei ci~ cursere

Pentru stabilnea iimirei Of' curgere se d epra Sal c;;,. acului ill OJ cal OJ pentrc " renne corespunzaioare lirnitei vde curcere fizica (daca

urmareste vaioarea maierialul

COnlllTUL sarcrm

care ~t

mcearca are 0 astfel de Jimi1a i. In acest sens. atunci cand acul oscileazi.. erruvera conunuand sa seaiunseasca. se va nota valoarea minima-a iorre Co:' anare in cursul oscilauilor. Daca SeCOml81B nurnai 0 opnre acresrer.

--_._-- - -

-.-- t;9 ------ _--

n.riei Of' t ractnme ~,' nore.rza vaoaree .esr.ecuva h. Liaca mau-nau. mcerca: nu ~lr('zimii limiia DE' ell] i'.ere [Izira_ atunci 1St' uctcrrmna ce;

I -

cpm cnuona!a, F'-"l_:' pernru cere. d_,__1oa rerminarea incercarnrse oeierrnin.

\i:!JiIf!fC2 1 on ei j- I' _: Ilj 1',11 r -0 consir.icnr 9:.r211,ca pe Ola.8dH1c I m euis.rau I se In::---f'3.L~, n paralela :U poruunea rn eapia 2. riiaaramei de JB punciul G, ll- c.Xh ,H'sci:<;eJOI eual Cll .61 =CI.2i.n/l ()(i 51 se crreste OTo(ma13 _;-1_',: corespunzatoare. resnrrt anou-se scara ]r. care a fost desenats o13_QraI118' Lirnn a de ct.rpere ',(" calculeaza n';cim( ranortul dirnre valoarea tortei corespunzatoare. h, sa: _l c__:. ~i arie sectiunii initiale a epruveiei ~

Siabiiir ea r ez:« emei Ls rupere a J1)"'11:' ialului mcerca: ~e noteaz.

Y31(](il ~21 011 eJ maxirne careapar e in 11111pul mcercarii epruvet ei I-me>: 51 !" CaICllJeF.Z3 rezistenta k. rupere pnn Impa:' __ \J-r~a lUI Tma), en S

:'li1bilin'l'l ;1!i\"l!?irii n"lali'r la upe re. La epruveteie normal.

,:

'.au m onoruonare snlTH~ Ci:i"(-' s-au rupi -IT: u ermea mijlocre a iunuimi

riirnre rt'pt'rele extren.e si in CQZUI fE-JOT lurun care s-au rupt lEI 0 disianta Of ce. PUll! ::. om .un~IJ11<~a OlJ1lJ f' ar ·"·1f i epere_aJun!o!lIea relaliv3 lb rupere se determine nrrn 111 asurare cilJe(~la. cupa cum urmeaza: se pur, cele doua bucati ale ccruvetei CU partile .re rupere cap la cap, apasandu-l. astfe) int.at s.. rezult. un contact cat mal bun intre ele Sl se masoar; lunj-unea L. dlJllW repereie clo:lftmt'\JUJli!lrea relative J 3 rupere :;-f ;_:3 icu i eazs CU a nn orul reiaue

A= , 1-4t- L&ifLo]. ) OO[ % J

Alunai ref. rel (11; dl ia rupert 0("1 errninara in acesi feiesie valabi I" indite-rem at nozitia l'?wij'jj daca valoare, obtinuia se incadr eaza mtr:

Jj miteie prescrise pern=u materiarul incercai In cazul Iormar ii ,ralUirii 11. aiara iirrm elor ar at ar.: mai sus. ve ioarea CL)]lTiUla pemru alunvrrea relative ia rupert- nnn masurare direcie este mai mica decat cea obunura penrn: acei as: material. In cazul iOlmarjil?Sl11irii i tl ZOna rnij joel ea epruvetei .:\ ce 51 Ie: 01 se expl j :-:~ prin aceea ca. au p& apariua )23miTlJ. a lu ngirii« snecifice cim aceasia 'z,ona sum rnun mai .oaridecat cele din res:

/i IW'!2'Fef. specifics E !JJlre:,Qil E'pTUVe1f;" fiirio merna snrre alungiriio: specifice 31f' fie .. .arei diviziuni a epruvetei, In cazu] ur.e: v81Uiri centrale ea este mal -T;8re (fi.Q 2.9<:;'\ dedit in cazui unei ¥atujr: marainale (tlf',. ~,9b I

In C'87U! In care Junznnea iniriala (] enruveiei se diviz eaza in zecc parn era ie_ anmsrrea ra rupere Sf' nome c('le:---;nma indenenoem oe poziu: secuurn: ,if rupert In cadrul luncrmi: mniare. 1n cazul. ueneral. In cart

------- -~O ----

...... ~-----------------._ --

,- - __ ._-

i

I

------- ----I

. I

I

._-----

~-!~ [-- -- - -~ .-~-'-------' - -----=--"'j~ ---_--+

-

»<

1\

.- - - - --r-.~- - -

"'"..___

---

-~-- ~ .. - --------_.___'::::::::::~---

--~- ---=----- --:--- --~,--- -=---:-, -.~=--- =q=-- I

~ i

- ------- -

'.

/"

- - - - -,/ -1\ - - - --

~/ 1'-....;-......_,

..-'~ I ' ,__, L

- -----~ -~ ----.~ -_-' __ ' --

-

.~~.:- --~~ ..

In

- _------- _ ____..--

~----.---------------------=:~-----------.

r---------------~---------------

r l!: ~ '] o

iunyimea JJlil.l-a1h ale' un nUIlJ&J Hlli.lj de", tm erv aie. IUJ1l21r11ec Gt_:~--;<1 r..r-,

,o:;.e oet errnma L1TlP cumuiaree 111? ... sur aruor runvirnilor O:a.f11~1~ -::::~~ 2\ ~

---~J

rupiurir. ciurt! urrnatorm prnceneu sesrabilesc doua Iunairm de mawr".' fl_!211rile .2 J Ua si 2.1 o-

• iU1JpJm(c?' OP. carl? (:OrJIJDE' sectiunea Of' rupert'. este delirnitara (1\ Jt:PEruJ marginal 0 al portiunn seun e a epru\'ele~ rupie 5J reperul P de p, 11[]mui mierval iuu ec de PI: nortiunea iun.!?:B a- epruverei rupte: Iu ng nnci. OP connne "n" intervan .

• Iunuirnea PO (fJ~ :2 JOB I !"2lU lunaimile PO si PO' (fl,!L 2.10bl dl pe poninne-a lunca: abc:l J1l1J11aru1 (:_\J-n I eSII' par. se siabiiest:

PO=(N-nV~. Jar Junaimea dupa ruper e a epnrvetei esie LI =OP+2?O a;;Cl:: numarui {"-;-n J t>SI( irnpar Sf stabiiesc PO=CN-n'- nf~. ; PO'=(:'\-n+ 1 r:. Jar L,,=OP-;'PQ+PO'

"".-r;. :, .

~-,

-------......

---______.---- -- --- -

-'

n -"l,.~,·;'.::-.'-!:

---_

Cil

Fi? 2.](

'~.~--,

~-.~-- -~,---~-."!.-----

~,

---....__--

, , .

~ --- -- -------~~.-- ----

----, ..... - -_ -----------------.--------

= ~ ~, ..... :- - '-

, ----

_.I----- ~---~~---

~: tn "!~.~~{.:__}_{!!!!!!!~I"('

-,=r-=-=--=~-iJ.~: ---

L_j-------______......_._-l1 !!!l.!!,,:_t?.(

fi.? 2.J

Pentru ",\_,"" I U sun: p()~ibile snuat iile din fi,!Wfa .:::,] J

GalLJJ1 ea rei a l j \'ii I a runer L. Z, ,".eo f finest e cadn ('lema a I J1l!E' 3J 'f, sectiunii iniiiare SJ ana secuun» ulurne a epruverei. raporiata 12 a;" ;::Ti!lll1lJ irriuale 5J expr.rnata In procern-

Z = I (~.- - S" )!SoJ,J DO [~G.i

Ana secnunii uh irne esre ana secuunii transversare .a epruvetei 1: ~,onac:ie rupere. Evaluarea acesiera se lace In urrnaroarerc conorn COf1\'eJ1110naJe de masurare a oimensiunilor

• daca cpruveta esie rorunda. diametrul secuunn Of runere <;1 considers ca fiino rned J<:~ am men ci'l a dim ensiu ni i t ransver sa I e 1TJ2-:-:: r~H : <I ceie: nururne

• daca epruveta esre plata. crept ser tiune ultima se consio era UJ rtr ent unzhia j e carui iat ur: sun: t';Q3 if cu ci I rnensiu nil e rnm J me In a 5i.U2H' ~: secuunes rupturii

Alunnirea si !2a1UHta ia rupere :-Un1 :1oua marirm ce caract erizeaz, 1121 -r iaiul all) punct de venere lenlJ(\JO,glC S) nu sunt UliJE' nernru ca-cuie. C(:' rezlslem&. Acesrea se refers ra cornportarea mat erialuiui epruvei- 111!-Cl zona lJJllJ1312. In care. o~n.c aiins eree sarcmn maxune <e r-rooi., c erormaiii locale mull mal marl decat. in res:

An:lJjz:~ Iurrnei ~i H$Pt't'zoJ en ruverei dupa rill)crr:

RUPE'J ea unur maieriar poaie fi ducrila. fra,Qjl.a san rmxra In caz runerii ducuse. materia lul per mue cerormat:

piasuce puiermce, iar In cazui runeru irG_Q1J< -; J5UraSf propaaa brusc S1 nu se urocuce deJ ormaue ,QjobaJ~ a unei zone a rnarenaluiu ci GOElI Q rrncrodeformajie locals re supraf ai.. De rupere (mlcradejorm11li€ ce nu se onserv; opr-a1 Ja anahza prin difracue eu raze X I

In cazul euruvet eio SLJ[lU,,'- 1,

tracuune. ruperea tragiia produce C' ~t:C!1 Jrw Of senaraue normala pe aXE! U:.'- :, La, Ace'S1 llr de ru pere apare brusc. fllra nici

rnanit est ai e urealabila. Jar secuunea ce runer-: r-rezim a (1 structure ,Qraumo,?~c.:

Luruverere ex ecutat. GJ;'j mn;end,'

~tCl iunea ocare 2,1U ll!Je ciu ar ra un PUT) ct (f1~L 2 _12b) Maieri alei e CL cucriln et e rnerire (de exemJ .lu. oreluriie carbon) au, inairn e de rupere, { !d2WJJ(' aesrul ce !,IOIluma12 La HCE'5iea. runerea incepe oin cernru secnu ru: epruvei ei SJ se r IOPB_i22 pe d lJ eCI ii 1 e 1 ensiuniior j angential I maxime t la 4~" J. JaJ asr-ectul sunraferei de rupere fiind .acela din -fi_£u[, :_l2c. (J enumit "con-crai e:--

lart o ri {'fin' 11lf1llt'lllea28 rezuh a iele In cere a rti:

Penrn: IJ)l anurmt meteriar. caracteristicile mecarnce rie rezrsiemi POl riobandi valori diferite, in runcue Of' conditiile In care s-a eJeCIlJ31 oel tJ1JHn;;, rea JOJ exnerime III a Ii: J- act orii care netermina rezultat ej( mccrcarn ~1 care nroduc 0 modilicare apar ema a valorilor caracierisucilrr mecanice Of lCnQema :O;l11l1' dnnensiuniie enruveiei. vn.eza de soliciiari ~J caracterisiicue masinii de lnCeJCC'

Diamemn err iverei influenieaza rezuliarul i ncercarii riaca acesta :-'-'001:" ,UP Li-::mm.Jn cazul III care esie foarie i1lJC t zecimioe rnihmetru ) q' obune 0 vaioar e a rezistentei ia runere sensibil mal mare decai aceee oeterminata cu epruvete UZ1l3)f

Lunurmea r:onnmn calibrate -2 epruvetei influemeazs valoares aiu!l.",jriJ ;6 runere. In cazul dina se foiosesc epruvete iungi. aiurtgrrea lc. J"U71ere t ezultz mai mica decst alunzrrea del errninata peepruvet e scurie

Vll ~2Q a E' sol icuare influent C2iZ8 t-en S1 erua 13 rupere 53 alungir ei;: in felui ur mat or ru cat incar car ea ::.e iace mai lent, cu aUH rezistenta lr runere esie mal mica. Jar aiuncirea ia rupere esie mal man

l aracrr-risti eil If' masin ii de mcercat infruemeazauspectu 1 curbe: oaraciensuce In zona cie curt-ere Dad'! ::'~!'-lemu] de masurare al masinii arc. inernc ~}JQ.r::_ atune: IlU sun obunure .jjJ_)1jl~le. oe cur~e:e. A~ejcSJ JuCJ~ f:C' intanmis 51 J;~ ~lSltmeie cu inerue J)JJC3_ caca vneza de lJ1C,HCaJe estr

mar"

jncc'IT.ii.ri speda.le la inlClJIIJlC

J1l unele cazuri ImerE'~ea.z~ cornpon area 18 traciiune nu a U1Jl\) material. C1 ;;: -.JJ)UJ produs care in utilizarea IUl normaia esie supus l. u acuunc. ln2(fc"12 SlTlJ811f' <f' .Q8SrSC produse ca: lamun. cablun. leysar rne. P€'.r.z;. (";1

Femru mcci carea ia tr icuune a tevilor se recornanda consuh are,

SJ .:.., ~ r,-: 71 ~- ~ (" SL2 S TA.s 1 (ns: - i6. Jar in ceca ce privesie 1 ncer carea L-

j.,: ------

10

.1!PR_~'n _. ...... __ ..-~ __ ....... __ ~ __ ,,-~~~_~~_..., __

t=acuune a sarmeior si csbluriioi. acesrea Sf' erectueazs contorm .:TA '.t9S]-lb. respectiv STAS 2172-7..::

5. Prelucrar ea $1 int erpratarea rerultatelor

ReZUJ12Telf' obnnuie ~e treein tabelul ::2. j _ Sf' OlSCUla Sf l)E' naza ii, s,~ cauia icentincarea caliratn materaiulur

J_

~ _l~_~\~L~_l~ .

J I j r1Jo:.J... i}

... =-===='

mrr 1 mrn r mil: 1 nUT. mn ,

~~_-- --.--~~----~ -~-.~~~~~=~~

I"

I 11l1T : Inn mrr; mn-

I''''__--''---'~~_::''IJ' •. =''''-

iL\

mn

l-,_ .•

N!Inn;~ I f.,,1ll1J;

+---

2.1.1. Determ in ares mormlului de elasticitate a materaialetoi mers lier

1. .)C()PU flu crarii

jn~ll~,Jreb merodolociei cunoasteres anaratelor ~J calculu modulului de ei 2 "-1 icnaie a narerialeior rneraiice. Se va race UIi srudn. comuaratrv pnvino modulul cie elast icnate (1 dona sau He] caieporii :1< maieriale-disuncre \o!e'L alarna si aiurniniu I

2. .Ymiuni introductiv.

Pemru aprecierea mai erialelor cu pnvire Ja oosibilu atea folosir: lor H1 cCim:;(UC1J3 Of" rnasir 1 eSH;- OE' 0 deoscbita importarna sa :,' runoasca. in arara rezrst emci de runere Ja tracuune, ~l comporiare: ·jESlicii a Clte'qOro_ Dm aceasia cauza ("S1e necesar s,b SE:. dererrnine :7, unei e caract erisuci de elasucnau

Conform STA S ] 0:290 ·7:. in arms incer cilrij Ja tractnme el ectuau III condiuile at mosf erei arnbianie prevazute ID STAS 6300-74 se PC'1 oeiernuna ~J uirnaroareie caracteristici de eiasucnar-

• rr.odulul de eia sri ell are iongnudrnal.

• coeficrenrul de contr acnetransversala.

III iimiia ue propon.onaln.ne conventionala • JIJJl)1<i at erasiicnaie co.rventionala

'" Iirnn a de eiasricnate tel.nics

Aces: standard race r eferiri ia oeterrmnarea caracterisuciior 0, eiasiicnare nernru oroduseie ~l enruveiele ell crarnetru mal male sau epa cu Li mom $3U CU 0 .QJOSlme rr ai mare sau e_gaJ2. cu :, mm. Penrruaiu ProOUSf :-i.3J103rdlJj St- 30iic/i numa: m conditiiie specificate )J S:HmoardlJlui 0(' orodus sau lH srandardu I oe incercare la iractiune . proOUSUJUl T!?S~k'~lJ',

Lirn ita i;;! e la st ir it.at e (-oJlvf.JHiol1(lJiI 0)1 (penrru 0 IUIl!dITl' OJ onortionaia nrescri sa J J'tnre::irilE tensrunea j" care abater ea at' r. ',3TJ81Hl pr mornonala dimr e iensinne si iunuire 1'l1m.I::1E a vaioare orescris. ~J .norcata a lJiOJ( <il t ensiunii La oieruri. in moo uzulal se acrnu; . i::!"aTere de (101', $! se nOleaz.ac.")10_01, U";;mm-

- ---- ~( - -_

Limira de elasticitar« r ch n ica Or (pentru 0 JUnJ2.Hf' remanent; PJeSCn~a ) rep' E:21J11a ienstunea j" care lunsnrea suecifica rernanem e &llll.Qi (I valoar e nrescrisa ~i indrcata c.::; indice ai t ensiunii La oreluri lJl moe; uzuai se 8ciop13 o iunsu e snecifica remanenra de O,.Opr!) ~J se noreaze c: 0,0.(11, (.I\'lmm- ,

."1odulul de elusticitate /ongillldina.l E. in -eener ar. rens ez im., ranonul dinire tensiunea normals si detormajia specifics. ill condiuie I· G,lE: iensiunea nu ciepa~e~Te hrnua De propmorraltau

Modulul ce erasncn are !Ont!I1UOmaJ est e de mal lnlJlH~ !-eJu;'

• modul cie elasiicitate ianaerr

• modul de elasricnare de coaro.

• modul de elasncnate meniu.

• mOdIJ] de elasucnare corrvennom

Acesie module Of ehUICJ181e ~e diieremiaza !nUE' eie .numai DnT rnodul .or Of determinate si iau in consrcerare iaptul ca aspectul curbe ca arrerisuce convenuonaie a incerr.arii la iraenune nuare 0 zona (; DTJDCmlbnaJI181e perfect liniai.

1 Lpruvete .. aperature Si utilaj,

l orme ~; rinnensiuniie epnrvetero: desunai e rieterminar i

modulului de elasticnaie si a ceiorlahe caracreristici eiasuce sum aceicar cu cele recornandat e peJ11fU mcercar ea la tracnune SR EN 1000:21 l-q~

• epruveta rotunda norrnaia ell diarnerrul dr= l Umn.. tu nsnme .. initials L. ;:::::UJ11J11 .::-i Iunannea caiibrmaL2:Lo+2d,

• epruveia rotunda proporuonala lunga cu diarnetrul On""] tim)]., iUH.f!Jmea initials L{."" I OUmn1 si luncrmea .alibrata L2~.+.2ci(.

• epruveta pl ata propornonala normals cu gJOSlll1ea <i(,=jJl1JT •. laurnea bc.= 1 omm. Juncirnea irririala l(.=5umm ~j iungimea calibrate

J - - - ,"!,O;:

. - L,. , '" v ~ I, .

• l"!JIlJ\'e12 nlata pi oporuonala iUJ1,l1a -u !2f()Sllnea aJ'=~m[Tl. laumc, r"O~-1 ornm. JUllQ.JJ'Jlea ininala 1 ;= 1 lllirnm ~i lung irnea calinrat«

j -' ",.,

- -.L,. ""'''v'''"

\j8;,:urarea dimensiunitot euruvereior se face cu 0 precizie Q, • LI.CI_mm ia 6Imf'n~iurlJ me! 1111Cl sau egalp cu 5ulllJr!

" J_ll)JllJTl la dimensiuni de peste 5vl1m-

Dnne-nsrunile euruvetelor se siahilesc C3 rnedre arnmetica <vaioriirn nil! inut f' in urrns rnasuraiorimr erecruaie in noua !JJeJJl lJ ansversaie diferrte pe jUI]~ID]ea poruunii calibrate

loria ,,-,phCa13 asupra epruvere: se masoar a CD sprijinul pendululu manometric spe ific rnasinii umver saie de incercai t existenta I; i anorator) ~l care pernnte stabihrea vaioru acest era cu inalta precizie P( Wl raj cursu! incercarii meteri alu Iu:

\.1omaiuJ epruveiei In drsnoz invui de prindere a masinii d, mceicai uebn re s~ flf facuts cu man" aienue oentru 2SJ,1lUiEJei coaxialij ati: d.mre 10J1adl: lraQ(;,H" SJ axa prober, astfel incat sa '" reaiiz eze o Junaire uniiorrn.s a epruvetei dealuncul fiecarei ,~H::lle,ralOan ~t ao n111t' o diJ -) ('nIB i 111 re JU npiril e masurat e ,x fibreie ex! erioare - L1U~\ are el1r'd\tlt'J oe eel mull 5,,( din va.cai ea lunairii maxnne. Auaierea de ii.axiain ate ~t- uei errnina prrn rnasurai ell iunuirilor specir JOe Df doua fi Dr! CiJCiI1H>l1 ,,1 onuse. J e:;pC'CIIV ne 001..J5 j ere caralele are epruvetci pian, dispuse in r-ianu] axeior coloaneior rnasinii de incercat ~i irnr-un pia! not mai pe PrJ I11U_

\1~,'lJJu,e(j luncirii specifice ioncitudinale sau transversale (dUDe

. - ..:

('22) ~Ii' rea I J Z caza ell a parate 11-10111 B1 E' cn ect De epruvei a $J cal e i r ebuie !'i:;

aSJ_2,ure lJIJ11in oarea orecizi (

• 5' 0 din vaioar ea 'pr escrisa Junvirni: sueciiice, Ia cererrninaree i imii ei de e lasticnate convenuonare si tehrnc.

• III ummm 10 rieterrrnnarea rnodulului de elasticn ate ronaitudina i.

coeficrentui DE- contracnr transversale 5ic lrrnirei d\'

proooniona lnai,

_\jct~~r;~l ea JU.h.QimiJ se ill . .t- cu aru orul unor aparaie nurniu (-'x1t~n_110 f))t'l recare , din punc: a e venere constru cuv 1'01 [1: rnecanrceelectr omce . rr riurrrive) si opnce. Lxi ensometreie rnecaruce .::j eJeCIH)mCf I inducuve I ~E- 11:-':(-:<1Z3 direct Jf' supraiara enruverei prin mtermediul UDO! varrun 2, CUl11( nxe ~1 mobile C umeie mobile I varfurile) sum in leaature cillj)~ caz .. 1](" cu iija palpatoare a unor ceasuri cornparaioare (in cazul c_\eten:--t'1 netrejor meeanice). fH' cu ti-a unui mrez cie iier ce se misca ir, mrenorur UJJf'J bnDJnf' f JJ1 cazul extemsornetrelcr eiectronice

J-':it-1)_<;omf'irLll eICC"1r0I11C esre 101mB] din (fi,c. ':,r, ~ exiensumetrui pi oprru-zis _

• cant! i 0 eredan

- ~,

)L

~----

(J CJ 2-lfJ-/ cr '

• hlocul de ahmernare ta reiea : .. a p ara: u'Jd e ] nr E'_Q istr are :-

EXl ensnrnet rul PJ tlpriu-.zl~. fi curs 2. L'. est f' fQiTJ13; (I] n G OU, he;]Jeme de' lJli:~ll_rd.1 e ~e-pi:'.li'!le I ca si in cazul extensomeueio, rrit'.Ci:p-j!("·C r are recept ioneaza varia: iil e de III npune a doua fibre opuse ale enruvet (: . rlemenle]e cit rnasurare are fiecare am ele Gale- uri CU1il frx 4s]c~ne urn: m('lbil:_" Curiieie mobile sunt i{'Q'alt ia en transmitator urmucnv o s ilJ~preUnEL ;;;U1~1 flXC'iE' inu-uf]!,upo~ care permn e frxarea mull ]~l<i: ':lnlD.l·: aanarajulu: pc ·'lrfbl:. Drsrama initiala riirnr e lai;;uJ fix ~l eeJ 1~101l1J OOH1, !lIe valnri diferne. pnn schirnharea cuiiielor fixe

( apui 0.0:- renar e q' folosesie DCTl1rlJ mreersirarea curbetor ne j)l:ln, l; _~ rum, In cazul mcercsriior 1" mcovoiere S1 C:OJijpTeS1Un\

Biocul de aiimem are = 0'51(' 5J1Llm imre extensometrui pr(lbm.!-l'· ~l apararui cit" inr.C.tIFlIhrf avano rolu: ell, pe Hm)23 alirnentarea (-[J em em < sisremu.ui. Sa pcrrnira cup.area rrem ercrtie amolificarce semnaluun Of' I, :::":J:l pan?1 ia JUI>:.! »ernru Dapui O( ]"(~GaJf inllloaneie 7):)loe i.r. ~(·,i n:lna 13 2()00: J rouronul 8) pE'Tllfll exrenscmetrul induct»

CJ D CJ~-------;--'

C:~J;;? _. _

_ ,_+i{f",_

_. r ~ ;,

'-- .. --. _I

A paratui oe JJJje~'1 suai.e :;.\"!\'0:;<ie i·iii uu ep>istrarea variauncr UL lu.nnrne In r aport cu rona .aplioarsasur-re probe;

luncu onar ec e;>':l. ensorneiru j ui I ndu ('.11\· eSt€: u rrna: oar e- \. ;.,,'18.1 L

u~-::. lungnllE' E probe} iJ) L!\-(rac'a 'c: ,Q.c~rrla:·~td·e. 8 CUli.1U1Ul 1l-10bL ~ ·C'.(~j·l~ 11 rr~.llduJ SaG. oeiermina CI ill0diflC3.Jt" (, nozmei nnezunn Of Tlt:"

un erroru: 1HiOUC'lOnJJl]1 inductiv -J raductorii ITldllC1JVl sum iormati dn bobuie orin C~l irece CUS':TI1 erecinc ~l sum legati imre tl ell IT,an5.JOnF81or:i dir er.entiali Ae:-ea~l iensrune r.e e~le apiicata labohinei. traouctoruun _",~ aplica :0:1 2!:uprc potenuometrului de rnasurare dir. aparatul Of Jl1JEQi;;lr31l'" tie unde poaie cienva 0 iensiune paniala. Aceasu. j ensiune pan ia i fi ~f compara ~LJ 1 ensiunea secundara a Had uciorulu: ca!: :'of rnodifica prm schirnbarea JOZili('.l rmezului de ferita, Daca apare I dijerenta Of' It'nflUJ1e aceasta esie am, lifJ(,a1t~1 pune motorul reversib: om aparatul ae mrec istrare in r Jl1Cpon8J(

4, Jh!;~raSUlfJnW IUL71mi

Pemru eteciuar ca Iurrjn iise Da] curs urmaioarele etar»

.' ~e nun sur ten=iune biocul Of ah mern are $1 IJ13Sma umversala 0.1': 111cerC3;

.. ~( CL!f'lt,a22 hi'1culne alrmemar e. urin apasar ea tlU"lOOlJiUJ (1< PDrmH'. ~1 una din neprele ue uansiormare 7 (20:]. 100: J _ 200:] r: \"\'?'Zlllf :>t~JC1fl! capul de ) er are j: esjx-cuv b pernru ext enscrneiru moucuv (100' J _ 1000:].2000: J I

jO Se l1Yf:SZ'~ j1ania necesara lr2$31']1 curhei caracierisuce ne aparaiu. de nn ejnstra:

e Se i]X('.(JZ8 enruveta E In bacurile rnasinii de incercat dura care Sf mo J]] CCi z.& exte n ~q mel rul pe su praf a La a cest e)"

.. ( u annorui reszulatorulu oe nozinonare 9 a blocului de aiimemare SepUilE' rarnhurul de inrearsrrare 12 z er o penrru a svna apariua une: dileJ,t'l11t leo masurar ea in OOl-'~ sen. uri, La mreeistrarea vanaiiei 0, JU1H.'IJ11t' iamounu se roiesie spre Sl~Hi~,.

.. Se aplica rona in moo em ~] commul.)av~nd grija ca vueza 01

solicnare (' ia siica sa f e cuprin sa intre J 1 0 Nzrnm": =-'

• Disvrama incercarii la uaCl1U1JE' pentru un oomenru preponoeren: f'1 (J, ·11 (' ~f' irn t~~j I." J C',azE .!o!Ti'l f; r. L acs se f oroses: E' eX1 ensornet ru j III 0 UClJ -, . sau sc 118~f·'~C:'~ Pill} nuncre I ciiiud ioria !Ie apararul masinii de incercar s: deforrr aua Ii' CTJ f doua reasun cornparatoare I cane ,,{' f6!OseSH~ extensornetru, rnecann

Pr elucr U!('1'l si in terpretat ea rez.uluueim

.'

Pe diagrams tr asata O( aparatul de inr egrsrrare se nee,

! rorta, pe ordonata; si iuncrr ea p,

abscise Dad ;'Plifi-

distorsrune (deformans n..

pornesie din rnornentul F=O') i! punctul zero, pan ea G1 caota c cu rbei 1 J ebin e p relu JlQ i 1 a. pfina l<:

JjJJ](t zero a variajiei de lununn. (fi.i2_2. J 4.) Se DUGe 0 paralela r,

F, [daN]

di eapu

porriunii pe care esie valabi.,

I (i O.OJ L,-. lOOt;( 3.L,[f-J.Il1J je,re,a lui Hooke la 0 distaru:

1-1t' 2_1£ ~f!aJa cu procernajui prescrrs h

~ --~ --- -_ - - --- -~ Jungirnii cie )]125U1"a]',

Limn a Of" elasricnate r ernanenta corespunde puncruiui 01 ir rersectie a drepiei eu curbacaracteristica trasata

La Oe:l l"TJl1m3J ee rncdulului de el'asticnate se folosesre relau.

1:: =- _(

Pentru Gain diagrams sum reprezemate forte in iocul t ensrunn :,: ve.riariile lungirnii ":jL in locul derormatiei specifice E. este nevore a .q taceurmatoareie caicule

]-

0=---

• .!_.

in care: } esie fona ce aciioneaza asupra materiaiului [da]\_.

.~. ana sectiunii transversale a epruverei j mrn "

.1J

[::.-

II

in care: 4- esre disrama dmtr e cuiitui fix ~l eel mobil 2. ex.ensomerruhn ,

Asrfel Sf- obiine relstia de dererrmnar e a rnodulului de elasucnat CaT e capata forma

--~- ... " ~=._ .. , -_a.

C~nc'

cu

P:'>:l en S-OllWim]UJ rn f (\6, JiJ r valori (- fi corespunzaroare f orrei de incarcaree prober. cinie lW()&Ci anul oorrmsrarorulur, se tree In rabelul 2 ,£

-- ---,

i

---t

FE' bazs lfzujlalflO1 Gin r2hE'J SE' Y8 ccnstrui curbs de variat» : =f ,\Lmee) ~] :-;,f> \ a JHoce:d;: 15 derenumarea rnodulului df eiastrcnare C ... _ si n: cazul dj3,Q12:meJl'lr obtimne in urrne 1Il('.efc3Jji~1 folcsiri.

_" , -. ~ ..

extensornetrunn IDOUCIJ\

Se \"fIT 1 ace- ocrerrni nan J e mal eriale diferne. se vor comparasrs. vor 1 nverpr eta r.ezuh areie ooumn.

?].3.'~_f'rca:-;;la cOIllI~nl

-_ -- ~

L ucrai e2 is: pr opune J~"11 ~H ea J)GilU n i lor necesa. r- d(:-~j- a su ra: uacnce a mcercsrii Ia compresiune. a ueierminaru experin.emare Sl calculuiu: prmcipalelor caraciensrici at' rczistenta ~jdE' 010:'I:C:1..<1\( ..

masinuor ~.j XiJYEI aturii destinate acestui sco:

:. _\'oJiurri introdu ctiv,

/

"lncercarea JG r ompresnme ~t' executa. Of" OblCL.. perur:

d -rernnn ared propri et atilor mecam ce a! e me 1 erial eiur 1'r2..£ ire i i8 reef ;;i:iila cald 1_ care au 0 rezrsi enta mica 12 tracuune (fom e, meiale ~j a!Hi1<

ne ieroase erc.i. Prm aceasta incercare se deterrnina scun area -5) r ezrsiem.

Of rupert' ra cornpresiune conior m STAS ) S:2-78. daca nu Sf- <o.rcn a ; oe termmarea aii or caracierisrici in docnrnematia t eimi ,!_

Principals problema pe tare 0 ridica lncercarea .a comoresrunc es:e aceea a r ealizari: unei siari ce tensiuni omovene i n eprvet a Dac; enruveta are forma cilindrica (fi_[: :::'. J S). stares de leJ1SJl!;1~, rnonoaxia.l; es e rnodificata dalOriiz frecaritor .ciintre suprafeteie cit G0nIECi all epruvetei SI suprafetele ne apasartj 111 urnpul incercaru, supra rats A-A

rarnane, praciic. In e{_~;n.ac::'u i:'i3C •. ne apasare, Jar pUnCh;!::- bait' epruvet ei nesolicnaie 2111n~_ ur:r, refularea maierialunn. In coniact c .. placa rie apasare ~ punciele B':

Punctele C se deplaseaza muh !x directie radials. Aces moo oc

,

deformare arata C2 J!; epruvets cilindrica plina starea oe ienstun

,-

• r

esre neomogena, jn afars Of acesrea. in epruveta poat e anarea ;;'1 ( solicuare de incovoiere, om cauz.a neparalelismului celor dOU2 5uprafelcri.ontaie. .8 neornogenitaui rnaierialului .sau a aplicari: exc.entnce [: sar :lJ1n

--- ---.------

-- 33----