P. 1
Portofoliu La Istorie

Portofoliu La Istorie

|Views: 2,270|Likes:
Published by Eugeniu Burlacu

More info:

Published by: Eugeniu Burlacu on May 14, 2011
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as DOC, PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

02/18/2015

pdf

text

original

Portofoliu la ISTORIE

Burlacu Eugeniu
Clasa a 8-a ,,B”

Liceul Teoretic ,,Dante Alighieri”

Anul 2011

Cuprins
I.STRUCTURI SOCIALE ÎN PERIOADA MODERNA

1)Descrieri ale modului de viaţă. 2)Ocupaţii. II.REVOLUTIILE CA FENOMEN ISTORIC 1821 , 1848-1849,1917 ÎN RUSIA TARISTA III.MARILE PERSONALITATI ALE ISTORIEI MODERNE 1)Fise bibliografice , poze ,crosforduri (cel putin 5-6) IV.DEZVOLTAREA CULTURII LA INTERSECTIA DE SECOLE 1)Educatia si gindirea moderna. 2)Stilul Baroc si Clasicism V.GLOSAR DE TERMENI EXPLICATI 1)Minimum 45 de termeni. VI.CURIOZITATI ISTORICE.

1

I.STRUCTURI SOCIALE ÎN PERIOADA MODERNA
1)Descrieri ale modului de viaţă şi ocupaţii.
Secolul al XIX-lea a fost numit ''secolul revolutiilor'' pentru ca , prinactiunea revolutiilor agrara, industriala, din transporturi si comunicatii,precum si a celor

metodelor si consecintelor lor. largirea drepturilor de vot. obiectivelor. care ocrotea formele medievale de organizare a societatii. Transformarile innoitoare ale vietii sociale sau datorat atat reformelor. Regimurile politice absolutiste au fost inlocuite treptat de regimuri liberale care au permis o mai mare participare a cetatenilor la viata publica locala si centrala. contactele si relatiile mondiale. In epoca moderna burghezia era principala categorie sociala. Europa si lumea intreaga si-au innoitstructura si aspectul. se deosebesc sub raportul premiselor. caracteristice activitatii burgheziei. Vechea ordine sociala intemeiata pe privilegii a fost treptat inlocuita prin alte categorii. suveranitatii poporului. respectarii drepturilor naturale ale cetatenilor. treptat. fie singura. in principalele tari occidentale contradictia intre fortele sociale sustinatoare a vechiului regim si cele cointeresate in dezvoltarea societatii a fost solutionata prin revolutia moderna. Societatea civilizatiei industriale in cea de-a doua perioada a epocii moderne s-a caracterizat in linii majore printr-o crestere demografica considerabila si printr-un masiv proces de 2 urbanizare necunoscut pina atunci. numite de istorici si revolutii moderne. cu timpul ea devenind forta politica conducatoare. dezvoltarea si stabilirea relatiilor capitaliste. cat si revolutiilor burgheze. inindustie. a sporit. XVI). se caracterizeaza prin aparitia. fortelor motrice. Istoria moderna. care s-au desfasurat in multe tari ale lumii de-a lungul intregii epoci moderne. care apara interesele nobililor. concurenta. XVI-XVIII forta economica a burgheziei. sec al 19-lea a marcat finalul epocii revolutiilor burgheze si in continuare sicietatea industriala a evoluat fara mari tulburari sociale. au dezvoltat spiritul civic si sentimentul responsabilitatii fata de comunitate. apoi in Olanda (sec. Mijl. S-a impus la inceput in orasele-cetati italiene (sec. ea intrand in conflict direct cu societatea.social-politice. fie in colaborare cu alte paturi sociale. Progresele stiintei si ale tehincii au facut ca. ea a cautat sa se afirme prin lupta pentru puterea politica. Scopul acestora a fost asigurarea dezvoltarii libere a societatii in baza principiilor politice moderne. ''era'' carbunelui si a fierului sa fie urmata de cea a petroluluisi a otelului. Burgheziei i se opunea nobilimea. se contureaza principalele teorii- . tara si-a obtinut independenta. in sec. datorita ei. prin expansiunea coloniala a marilor state. Transformarile innoitoare produse de capitalism s-au extins in toate tarile Europei si. Deoarece societatea medievala nu favoriza spiritul de initiativa economica. Se constituie partide politice de tip nou. ce s-a manifestat mai timpuriu in Europa Apuseana. au cuprins se celelalte continente. care cuprinde epoca istorica situata intre evul mediu si perioada contemporana. Afirmarea regimurilor politice constitutionale. XIVXV). unde. accesul tot mai larg al maselor la conducerea statelor au deschis calea reformelor. contactele si relatiile dintre popoare si civilizatii sau largit si diversificat. Revolutiile burgheze. ordonate dupa un nou criteriu: averea. In cadrul pietei mondiale.

Doua serii de progrese au conditionat acest lucru: pe de o parte. Fiecare stat a inregistrat cresteri demografice specifice. inventiile transpuse in tehnologii moderne au redus dependenta omului de mediul natral. in Anglia procesul a inceput mai devreme. emanciparea femeilor. Astfel. Epidemia de ciuma. care au emigrat. Au luat amploare miscarile populare pt democratizarea vietii politice. pe de alta parte. Progresul economic inregistreaza indici nemaiintilniti pina atunci. care livreaza primele medicamente folosite in masa. rujeola nu mai secera atitea vieti. Epoca moderna este dominata de Europa si SUA. imbogatirea regimului alimentar a facut posibila inlaturarea foametei in majoritatea regiunilor Europei. Problemele cele mai importante sunt generate de contradictiile dintre munca si capital. Elementul esential il constituie scaderea. a mortalitatii cu peste 33% si cresterea natalitatii cu 5-10%. peste un sfert din totalul populatiei globului locuind pe acest continent.40 oameni la km2. Rolul dominant in sociatatea industraiala l-a asumat burghezia. la care de mai adauga peste 35 mln. Durata medie de viata s-a marit cu 10 ani. progresul medicinii. De oameni. Astfel. holera. cum ar fi celebra aspirina. i-au secularizat constiinta si i-au dus incredere optimista in spiritul practic si progresul continuu. a adus pupulatiei arme importante in lupta impotriva bolilor. Descoperirile. prin vaccinuri si igiena. de oameni catre 1910 nr. Europa are acum cea mai mare densitate a populatiei din lume.REVOLUTIILE CA FENOMEN ISTORIC 1821 Revoluţia de la 1821 condusă de Tudor Vladimirescu a fost unul dintre evenimentele care au marcat începutul procesului de renaştere naţională a României. Se creeaza industria farmaceutica. In anii 50-60 se afirma proletariatul.conservatorismul. In acea perioada el numara circa 20 mln. iar a GER si RUS doarte rapid. Intre anii 1850-1914 populatia tarilor europene a crescut de la 266 la 445 mln. Revoluţia a avut cauze naţionale. Austro-Ungaria 1/3. populatia FR a crescut lent. secularizare. liberalismul. Incepind cu epoca moderna. deşi a . ajungind la 50-55 ani. care au impartit si vor face numeroase incercari de reimpartire a lumii in colonii. inovatiile. economice şi sociale şi. miscare pacifistaetc. in GER. i-au schimbat conditiile de locuire. in timp de 50 de ani. cunoastem o dezvoltare definitiva a civilizatiei industriale. care reflecta interesele diferitelor clase si categorii sociale. Procesele de concentrare a productiei si capitalurilor duc la avansarea capitalismului liberal la trapta capitalismului monopolist. 3 II. La celalant pol al socetatii industriale se gasea clasa muncitoare. si SUA ½ in FR. socialismul etc. Progresul economic al Europei este insotit de o adevarata revolutie demografica pe continent. Explicatia fenomenului se gaseste intr-o modificare profunda a raportului dintre natalitate si mortalitate. muncitorilor salariati a crescut la 90 mln. semicolonii si zone de influenta. masele de muncitori si burghezia industriala si financiara.. In MB alcatuiau circa 2/3 in populatie. Procesele economice si social-politice sunt conditionate masiv de «revolutia in stiinta».

În Ţările Române.. începând cu Proclamaţia de la Padeş şi Scrisoarea către Poartă „Cererile norodului românesc” din 23 ianuarie/4 februarie 1821. Domnul. Din toate documentele reiese că se urmărea realizarea în etape succesive a unor măsuri care să asigure instituirea unei noi ordini sociale şi politice şi să asigure accesul ţării la un statut de mai largă independenţă. Revoluţia română de la 1821 nu a fost o izbucnire spontană. a regimuluifanariot. Tudor Vladimirescu. Toate clasele şi păturile sociale româneşti – cu excepţia unei minorităţi boiereşti – erau interesate de schimbarea. în teritoriile locuite de bulgari se înmulţeau formele de nesupunere active şi lua amploare fenomenul haiduciei. La 1821. alăturându-se Eteriei sau sprijinind cu voluntari revoluţia lui Tudor Vladimirescu. care rămânea în continuare să fie numit de puterea suzerană – Imperiul Otoman – trebuia să conducă ţara. revoluţia română de la 1821. dar condiţiile istorice au impus prioritatea realizării cu prioritate a dezideratelor naţionale.” urmând să fie întărite cu jurămât. Contextul istoric Mişcarea de eliberare a românilor s-a desfăşurat în condiţiile în care lupta popoarelor balcanice subjugate încă de Înalta Poartă căpăta un nou avânt: sârbii reluau lupta sub conducerea lui Miloş Obrenovici I.. militare sau ecleziastice trebuiau să se facă pe viitor numai prin „alegerea şi voinţa a tot norodul”. fiind cel care a pus bazele noilor unităţi de panduri. în special din punct de vedere militar. urma să exercite guvernarea efectivă. civile. lupta revoluţionarilor români a avut un caracter naţional şi social. 20 martie/1 aprilie.fost în cele din urmă înfrântă. se proclama că „în folosul a toată obştea” să fie instaurată o viaţă politică şi administrativă românească. Programul revoluţiei Ţelurile revoluţiei de la 1821 au fost consemnate în diferite acte. iar albanezii se ridicau la luptă. care trebuiau să devină nucleul „Adunării norodului” – oastea revoluţiei de la 1821. care nu era decât o formă deghizată de ingerinţă a otomanilor în treburile interne ale Munteniei şi Moldovei. conducătorul revoluţiei de la 1821 Tudor Vladimirescu a dat dovadă de reale aptitudini de comandant şi organizator militar. al doilea „arzmagzar” către Poartă din 27 martie/8 aprilie şi alte scrisori şi declaraţii ale lui Vladimirescu. puterea suzerană – Imperiul Otoman – impusese la începutul secolului al XVIII-lea înlocuirea domniilor pămantene cu cele ale fanarioţilor. „ales şi hotărât de întregul popor român”. Eteriştii se pregăteau să declanşeze marşul spre Dunăre. numai dintre cei potriviţi pentru respectivele slujbe şi în mod . 4 În cadrul „Cererilor norodului românesc” (un document care trebuia să devină germenele unei constituţii româneşti). în timp ce Tudor. Războaiele napoleoniene şi războiul ruso-turc din 1806 – 1812 a influenţat într-o anumită măsură. generate de grava criză economică şi politică în care se aflau Ţările Române. Numirile în toate dregătoriile mari şi mici. generată de anumiţi factori conjucturali. a adus în atenţia cancelariilor marilor puteri europene situaţia din Principatele Dunărene şi a determimat Imperiul Otoman să pună capăt domniilor fanariote. în unire cu „Adunarea norodului”. (prin eliminarea elementului fanariot). greciidin Peloponez şi din insulele Mării Egee luptau pentru independenţă în 1821. în primul rând. „Cererile. continuând cu Proclamaţiile din 16/28 martie. respectând acest act. ci a fost expresia nemulţumirilor acumulate la nivelul tuturor structurilor şi claselor sociale de-a lungul secolelor al XVIII-lea şi începutul secolului al XIX-lea. care ţinea locul unei constituţii. recunoscute de sultan şi garantate de Austria şi Rusia. eliberând întreaga Moree (cum i se spunea uneori Peloponezului).

Tudor a alcătuit o unitate tactică mai puternică şi mai flexibilă – regimentul.] numai cu pandurii ţării. etc. urmând să fie desfiinţate toate organele socotite „jăfuitoare”: Hătmănia Divanului. iar mulţi dintre ei şi în activităţile militare. Tudor a luat legătura cu şefii mişcării antifanariote dar şi cu elementele mişcării Eteria. de origine rurală şi proaspăt intraţi în rândul privilegiaţilor. Recrutările s-au făcut în rândurile pandurilor prin făgăduirea de „leafă şi slobozenie”. Zona din nordul Olteniei a asigurat cele mai multe efective ale pandurilor şi a jucat rolul de nucleu al armatei. În perioada războiului din 1806-1812.] pentru obştescul folos”. Această creştere rapidă a fost sesizată de reprezentanţii marilor puteri la Bucureşti sau Istambul. subunitatea tactică de bază fusese batalionul cu un efectiv de 445 de oameni. el s-a grăbit să asigure reorganizarea armatei naţionale. Spătăria cea mare. care reveneau în alte ţări grănicerilor. după moartea domnitorului fanariot Alexandru Şuţu (15/27 ianuarie).obligatoriu din rândurile celor „pământeni şi patrioţi”. iar „toate lefile străinilor să lipsească cu totul”. Recrutările pentru viitoarea armată naţională începuseră cu mult timp înainte de izbucnirea revoluţiei. ci numai după slujbă”. dar şi pentru a asigura forţa militară necesară apărării ţării. Aparatul administrativ trebuia redus la strictul necesar. care plănuia o amplă mişcare împotriva Imperiului Otoman. Vornicia Capitalei. făr’ de niciun ostaş străin. astfel încât „caftane cu bani să înceteze cu totul a se mai face. aceştia fiind recrutaţi nu numai dintre moşneni (ţăranii liberi) ci şi din rândul clăcaşilor. Pentru a avea un mijloc de luptă cu marii boieri. În armata pandurilor au mai fost recrutaţi şi mici boiernaşi. Se cerea de asemenea desfiinţarea tuturor categoriilor de scutiţi de plata impozitelor. Funcţionarii urmau să numai fie numiţi fără „dare de bani”. S-a aşteptat momentul potrivit pentru declanşarea mişcării revoluţionare romaneşti. Tudor îşi făcuse cunoscute planurile de creare a unei armate naţionale cu care.. Organizarea militară Oastea revoluţiei de la 1821 a fost una de factură ţărănească. . voi face de a nu se mişca o iarbă din pămantul ţării”. cu boierii din „partida naţională”.000 de oameni. prin care el respingea practic orice pretenţie viitoare a Porţii de asigurare a siguranţei graniţelor principatului. De recrutări s-au ocupat căpitanii de panduri bine cunoscuţi în satele olteneşti. Istoricii apreciază azi că aproximativ 75% dintre oştenii „Adunării norodului” au fost panduri. Consulul austriac la Istambul compara nucleul iniţial al oastei pandurilor „cu un bulgăre de zăpadă care are aparenţa de a se transforma într-o lavină” Noua organizare s-a făcut îmbinând tradiţia cu inovaţiile în domeniul militar ale acelor timpuri. încă din decembrie 1820. Încă din 1815... Acesta a fost considerat ca fiind începutul anului 1821. pe 15/27 ianuarie 1821 s-a încheiat un act de colaborare prin care Tudor era desemnat să ridice „norodul la arme [. iar în rândurile ţăranilor clăcaşi prin asigurarea scutirii „de orice dare”[11]. recrutată din rândurile ţăranilor liberi. în ceea ce priveşte alte prevederi ale programului său Tudor Vladimirescu se putea aştepta la opoziţia marilor boieri. implicaţi nu doar în agricultură dar şi în negustorie. Pregătirea revoluţiei şi „Adunarea norodului” Dacă în ceea ce priveşte înlăturarea domnior fanarioţi consensul tuturor claselor şi păturilor sociale era asigurat.. în frunte cu Grigore Ghica şi Barbu Văcărescu. Pregătirile politice au fost însoţite de cele de ordin militar. „[. După ce s-a aflat în strânsă legătură. Recrutările au fost impulsionate de principiile enunţate înProclamaţia de la Padeş. Efectivele oastei 5 pandurilor au crescut până la aproximativ 20. tot ei ocupându-se şi de crearea unor depozite de arme şi muniţie.

Dotarea armatei a fost completată după preluarea armamentului şi muniţiei din tabăra contrarevoluţionară de la Coţofeni. Reacţia lui Tudor a fost imediată. locuitorii satelor răzpunzând cu miile. comandantul căpităniei Amaradia şi fratele său mai tânăr Gheorghe Magheru.  Artileria. ajutat de un ceauş. care a devenit cunoscută în istorie ca Proclamaţia de la Padeş. Tudor a apelat la bunele oficii ale reprezentantului ţarului pentra ca „să binevoiască a mijloci la boierii oblăduitori ai Divanului. Tot la Padeş. era organizată pe escadroane numite tot căpitănii.000 de oameni.  Cavaleria. cei „dintâi conducători de oaste de la noi” în sens modern. Amploarea mişcarii izbucnite în Oltenia şi pericolul transformării ei într-un „război al sărăcimii” au determinat „comitetul de oblăduire” creat după decesul domnitorului Alexandru Şuţu să iniţieze măsuri de forţă pentru stoparea înaintării către Bucureşti a pandurilor sau 6 orice altă concentrare de trupe. În continuare. la Padeş. alcătuită în principal din arnăuţi. pentru statornicia unui nou regim politic în ţară: Era o declaraţie patetică. iar în tabăra de la Cotroceni mai mulţi fierari au fost instruiţi să fabrice ţevi de tun din clopotele bisericilor bucureştene. unde s-au aflat sub îndrumarea lui Gheorghe Lazăr. care se afla „zilnic la Cotroceni. În subunităţile arnăuţeşti erau 50 – 200 de oameni. având în frunte un căpitan. Mobilizarea efectivelor armatei revoluţionare şi marşul spre Bucureşti Duminică 23 ianuarie/4 februarie 1821.Proclamaţia a avut un efect imediat. S-a încercat fără succes cumpărarea câtorva tunuri de la Silistra. ei să poprească orice pornire de panduri şi de altă oştire ce au cugetat a trimite împotriva . Tudor Vladimirescu a lansat chemarea la luptă „către tot norodul omenesc”. Tudor a început activitatea diplomatică menită să împiedice intervenţia străină în Muntenia. în prezenţa a aproximativ 100 de plăieşi şi a colaboratorilor săi apropiaţi. În încercarea lor. viitorul general. la congresul Sfintei Alianţe. Tot în cadrul efortului de modernizare a oastei au fost create şi servicii pentru aprovizionare. şi-a mărit puterea de foc la şapte piese. după ce au fost anunţaţi de ştafetele călare. explicându-i într-o scrisoare consulului ţarist că orice măsură de forţă împotriva pandurilor ar duce la o răzbunare cruntă a maselor împotriva întregii boierilmi. Prin această declaraţie. comandate de un colonel (polcovnic). prin Proclamaţia de la Padeş oamenii fiind îndemnaţi să vină cu propriile arme sau „cu furci de fier şi cu lănci” . prin intermediul paşalelor de la Dunăre. pe regimente (polcovnicii) de câte 1. poporul era mobilizat la luptă împotriva răului din ţară. iar în cele pandureşti . în stare să „mişte conştiinţele şi să îndemne pe oameni la luptă”. A adresat memorii mai întâi sultanului. Alexandr Pini. o veritabilă „declaraţie de război” împotriva fanarioţiilor . Printre ostaşi s-au remarcat Ioniţă Magheru. boierii regenţi l-au câştigat de partea lor pe consulul general al Rusiei.câte 100 de luptători. Regimentul cuprindea 10 companii (căpitănii) a câte 100 de oameni. care dispunea la început de două tunuri. Infanteria a fost structurată pe sistemul zecimal. iar mai apoi împăraţilor Rusiei şi Austriei. după cum aprecia Nicolae Iorga Dotarea oastei a fost la început precară. sau prin preluarea armelor predate de trupele stăpânirii trecute de bunăvoie de partea pandurilor. dând sfaturi cum să se întărească tabăra lui Tudor” .  Subunităţile de geniu au fost formate pentru asigurarea lucrărilor de fortificare a taberelor de la Ţânţăreni şi de la Bucureşti. Revoluţia de la 1821 a propulsat pe scena istoriei numeroşi comandanţi militari promovaţi exclusiv pentru meritele personale. care se aflau la Laybach (Ljubiana).

colaborând cu revoluţionarii greci în sensul sprijinirii acţiunii antiotomane. Timp de trei săptăi. ţarul s-a dezis imediat de acţiunile Eteriei dar şi de revoluţia roă. coraborată cu declaraţia riscantă a lui Alexandru Ipsilanti (24 februarie/8 martie). Vladimirescu mărturisea unui diplomat austriac: „Trebuie însă să vă mărturisesc sincer că înaintarea unor trupe elene [spre Bucureşti]. Declanşarea pe 22 februarie/6 martie 1821 a mişcării eteriste. după ce a înfrânt rezistenţa unora dintre ispravnicii de judeţe şi a unor cete înarmate trimise impotriva sa de stăpânire. Pentru a asigura controlu asupra ţării. căci nu ştiu pe ce bază se întemeiază această concentrare de forţe şi nu aş vrea să zădărnicesc eventualele planuri secrete ale unei mari puteri. a preluat controlul asupra ăstirilor fortificate de la Strehaia şi Motru. pandurii au executat marşul spre Bucureşti. eteriştii au încercat să provoace o acţiune militară a Rusiei împotriva Imperiului Otoman. nereuşind decât o reacţie contrară. De aceea am somat pe prinţul Ipsilanti să răă în afara oraşului Bucureşti.000 de oameni. iar pe 4/16 februarie şi-a stabilit tabăra la Ţânţăreni. ale căror forţe au traversat graniţele Moldovei cu aprobarea autotităţilor ţariste. Dorindu-şi liberatatea de acţiune. acesta din urmă nu a ajuns niciodată pe tronul ţării). a purtat corespondenţă cu boierii bucureşteni şi a urmărit cu atenţie reacţiilor marilor imperii vecine.000 de oameni. Tudor era convins că Poarta era dornică să găsească o soluţie politică. fără a se subordona vreo clipă Eteriştilor. Tudor a trimis o delegaţie Divanului ţării cu un memorandum. Tudor a lansat o nouă proclamaţie către bucureşteni. În plus. la porţile capitalei. declarând că mişcarea pe care o conducea era menită câştigării „dreptăţilor cele folositoare la toată obştea”. ceea ce ridica efectivele lui Tudor la 7 aproximativ 8. corlată cu ridicarea la luptă a grecilor din Peloponez. Tudor se angaja doar să faciliteze marşul eteriştilor spre Dunăre şi să le înlesnească traversarea fluviului. care afirma că se bucură de sprijinul ţarului . preferabilă unui conflict care ar fi complicat relaţiile cu Imperiul Rus. 2. două coloane ale armatei revoluţionare roeşti au plecat spre capitală. şi-a extis controlul până la Dunăre. cu asigurarea flancurilor şi a unor trupe de ariergardă şi avangardă pe itinerarul Slatina – Şerbăneşti (Olt) – Tecuci (Teleorman) – Vadu Lat (Girgiu) pe 10/22 martie 1821. Vladimirescu şi-a organizat cei aproximativ 5.000 călare şi 6. Alexandru I al Rusiei era reticent la orice acţiune care avea tendinţa să-i scape de sub control şi care ar fi putut zdrucina principiile de „legalitate şi ordine” în numele cărora Rusia se alăturase celorlalte puteri în cadrul Sfintei Alianţe. căci eu nu sunt în niciun caz dispus să [. Reacţia Rusiei a avut serioase implicaţii în ceea ce priveşte relaţiile dintre cele două mişcări de eliberare naţională. Ostaşii stăpânirii din tabăra de la Coţofeni – 800 de arnăuţi – s-au alăturat pandurilor. care trebuia să apere prevederileCongresului de la Viena din 1815. Tudor a luat o atitudine prudentă.” Tudor. ale cărei planuri le cunoştea în parte mai demult. Ca urmare. Prin acţiunea lor. Pe 16/28 martie. Faţă de Eteria. care se află sub comanda prinţului Ipsilanti mă pune în cea mai mare încurcătură. imprudenţa lui Ipsilanti determinând contrareacţia ţaristă. Rusia nu putea interveni decât pentru a restaura vechea ordine ameninţată de eterişti şi de panduri. el amintea că deţinea controlul teritoriilor de pe cele două maluri ale Oltului şi că mişcarea pe care o conducea era îndreptată împotriva domnilor fanarioţi şi .] acţionez preintr-o comportare neînţeleaptă şi înfierbântată în dezavantajul poporului ro”. Pe 22 martie/3 aprilie. (Sultanul a numit pe 3/15 februarie un nou domnitor în persoana lui Scarlat Callimachi. Tudor trebuia să ţină cont şi de nemulţumirea neascunsă a autorităţilor ţariste faţă de caracterul de masă al mişcării iniţiate în Oltenia.000 pedeştri. până va fi dat dovezi că este întradevăr autorizat de o putere mai înaltă pentru acţiunea lui. S-a pornit din nou în marş către capitală.. au dus la precipitarea evenimentelor şi complicarea situaţiei mişcării revoluţionare roe. la Bolintin Vale. La 28 februarie/12 martie.norodului. Ele s-au unit la Slatina o săptăă mai târziu.. Tudor a încercat să nu pericliteze şansele de reuşită ale românilor printr-o colaborare dezavantajoasă sau printr-o subordonare faţă de Eteria. prin care cerea unirea tuturor forţelor responsabile ale ţării.

obiectiv definitivat cu ajutor american ( conform . a hotărât deplasarea pe un drum ocolit. pe 7/19 iunie s-a scris ultimul episod important al confruntărilor Eteriei . nepot de frate al decapitatului Grigore Alexandru Ghica al Moldovei şi vornicul Iordache Râşcanu. Turcii. Revoluţiile de la 1848 au dat semnalul deşteptării naţionalismului european. Deşi înfrântă prin intervenţia armatelor otomane. fiind cunoscute de aceea şi sub denumirea de "primăvara popoarelor" (în franceză printemps des peuples. superiori din punct de vedere numeric şi al dotării au reuşit să-şi înfrângă adversarii.1815). printre care şi Papa Vladimirescu (fratele lui Tudor Vladimirescu) au căzut prizonieri şi au fost duşi la sud de Dunăre. cerea imediat în scris un răspuns „de voiţi bninele de obşte sau niu”. Mai multe căpetenii ale pandurilor. Urmări şi concluzii În primăvara lui 1822. Destrămarea armatei pandurilor nu s-a petrecut imediat. revoluţiile de la 1848 au fixat pe termen lung obiectivul creării statelor naţionale în Europa. e adevărat. iar în condiţiile intrării iminente în Capitală a celor aproximativ 16. eteriştii au reuşit prin trădare şi complot. viitor membru in divanul domnesc al Moldovei. să se unească pentru „obşteasca fericire”. lucru care a dus la înlăturarea gravelor prejudicii aduse de Poartă statutului de autonomie a celor două Ţări Române. 8 1848-1849 Revoluţia de la 1848 a fost o revoltă naţionalistă a burgheziei europene desfăşurată în anii 1848 . Revoluţia din 1821 a reuşit să determine sfârşitul epocii fanariote prin restabilirea domniilor pământene. aceştia luptând separat sau în alianţă cu eteriştii cu otomanii până spre sfârşitul lunii iunie. Aici. eteriştii ar fi trebuit să înfrângă unităţile otomane de la Drăgăşani. după ce încercase fără succes să reziste otomanilor în faţa Târgoviştei pe 25 mai/7 iunie. iar. un coborâtor al lui Vlad Ţepeş. ajutaţi de detaşamente ale pandurilor cu trupele otomane.000 de ostaşi. Totodată. Această acţiune a adus în Moldova. Pentru a-şi croi drum spre Oltenia. Pe 17/29 martie. care aflaseră despre dezavuarea mişcării lui Tudor. Ce nu au reuşit cu forţa armelor. pe 21 martie/2 aprilie pandurii au intrat triumfal în Bucureşti.a marilor boieri care se aliaseră cu aceştia. din nou un domn pământean în persoana lui Ioniţă Sandu Sturdza şi în Muntenia pe Grigore al IV-lea Ghica. Divanul hotărându-se să colaboreze cu pandurii. părăsiseră îngrabă Bucureştiul.Grigorie Dimitrie Ghica. revoluţia a consolidat ceea ce Nicolae Bălcescu va denumi mai târziu ca fiind „Partida Naţională”. în condiţiile în care consulii puterilor occidentale. iar „Adunarea norodului” a început să se dezorganizeze încet. Tudor Vladimirescu a fost capturat de oamenii lui Ipsilanti pe 21 mai/2 iunie. pandurii ajungeau la Ciorogârla. După ce cu o zi mai înainte dăduse o nouă proclamaţie prin care cerea tututror cetăţenilor ţării. a hotărât să reia parţial planul lui Tudor de rezistenţă îndelungată în zonele fortificate ale Olteniei. (cu excepţia celui al Prusiei). pe atunci în imediata apropiere a Bucureştiului. îndreptată împotriva ordinii încă supranaţionale stabilite de Congresul de la Viena (1814 . trupul fiindu-i aruncat într-o fântână. Asasinarea lui Tudor Vladimirescu a lipsit revoluţia de conducerea unitară de până în acel moment. după lunga perioadă fanariotă. indiferent de condiţia socială. în noaptea de 27-28 mai/9-10 iunie conducătorul pandurilor a fost asasinat. pentru ca a doua zi pe seară să ajungă la Cotroceni. Din aceste delegaţii au făcut parte printre alţii: Ioniţă Sandu Sturdza. Deşi înăbuşite. Ciocniri sporadice dintre turci şi panduri s-au mai înregistrat până în luna august. care evita orice eventuală capcană a otomanilor de la sud de Dunăre sau a arnăuţilor din Capitală. Tudor. şi caimacanii desemnaţi de Înalta Poartă.1849. care aflase şi el de atitudinea ţarului. o săptămână mai târziu. în italiană primavera dei popoli). Proclamaţia lui Tudor a avut un efect imediat. Alexandru Ipsilatinti. de la Bucureşti şi Iaşi au fost trimise delegaţii pentru a cere Înaltei Poarţi domni pământeni.

în decembrie 1852. Puterea executivă aparţinea guvernului provizoriu. cunoscută şi ca Märzrevolution. Atunci când adunarea naţionala a hotarat desfiinţarea atelierelor naţionale create cu scopul asigurării de locuri de muncă pentru muncitorime. în care intrau reprezentanţi ai revoluţiei:    burghezul Lamartin socialistul Louise Blanc muncitorul Albert A fost aleasă o adunare constituantă în martie 1848. s-a ajuns la confruntări de stradă între muncitorime şi burghezie. economice: a. adunării naţionale. iar puterea legislativă. progresele economiei capitaliste sunt frânate de revenirea la regimul absolutist. care a emis constituţia republicii. creşterea excesivă a preţurilor. ţărănimii. criza alimentară. 3. b. s-a desfăşurat pe 9 teritoriul Confederaţiei Germane din primăvara anului 1848 până în vara târzie a anului 1849 în contextul mişcării revoluţionare de la 1848. În Franţa. abia după Primul Război Mondial. În Italia cele 7 state aristocratice create prin Congresul de la Viena au fost cuprinse de mişcarea revoluţionar naţională care a proclamat republica la Milano. Cauzele Revoluţiei Europene au fost împărţite în trei categorii: 1. nobilimii liberale. . Veneţia şi Roma. 2. nevoia de unire a statelor farâmiţate şi independenţa tuturor statelor. se va proclama împarat sub numele de Napoleon al III-lea. revoluţia a izbucnit în februarie la Paris datorită exceselor exercitate de monarhia din iulie. Mişcarea revoluţionară a izbucnit pe 12 ianuarie 1848 la Palermo.programului în 14 puncte al lui Wilson). cauzele socio-politice: nemulţumirea burgheziei. La 25 februarie. a fost proclamată rebublica şi s-a format un guvern provizoriu. cauzele naţionale: dominaţia străină. Revoluţia de la 1848 în Germania. Se introducea codul universal pentru barbaţi şi drepturile şi libertatile cetăţeneşti. care va profita de situaţia politică şi. amplificată de seceta din 1847-1848. c. muncitorimii datorită revenirii regimului absolutist şi lipsei drepturilor democratice. Revoluţia de la 1848 a cuprins ţările Imperiului Austriac începând cu luna martie a anului 1848. iar Franţa va intra în al doilea imperiu. Mişcarea a fost utilizată de regele piemontez Carol Albert în încercarea de a cuceri Lombardia de la Habsburgi. Acestea au fost câştigate de burghezie. Preşedinte al Franţei va fi ales LouisNapoléon Bonaparte.

Bucovina). În timp ce evenimentele istorice notabile au avut loc mai întâi la Sankt Peterburg şi apoi la Moscova. protestele au luat o turnură violentă când un mare număr de oraşe s-au revoltat şi au avut loc confruntări cu poliţia şi cu armata. diferiţi politicieni reformatori (atât liberali cât şi radicali de stânga) au început să coordoneze diverse acţiuni. 1917 ÎN RUSIA TARISTA Revoluţia rusă din 1917 a fost o mişcare politică şi socială în Rusia pe parcursul anului 1917.Revoluţia Română de la 1848 a fost parte a revoluţiei europene din acelaşi an şi expresie a procesului de afirmare a naţiunii române şi a conştiinţei naţionale. după necesităţile locale. a existat şi o mişcare largă în ariile rurale unde ţăranii au pus mâna pe pământ şi l-au împărţit între ei. Astfel că.Între februarie şi octombrie numeroşi revoluţionari anarhişti şi comunişti (bolşevici) au încercat sa instige populaţia la noi revoluţii. la Sankt 10 Petersburg. Erau de asemenea mari nemulţumiri datorită continuării implicării Rusiei în primul război mondial. iar Muntenia. Revoluţia Română de la 1848 s-a desfăşurat în condiţiile în care părţi din teritoriul naţional se aflau în stăpânirea imperiilor vecine (Transilvania. bolşevicii sub comanda lui Vladimir Ilici Lenin au acaparat puterea prin forţă miltară de la Guvernul provizoriu socialist al lui Alexandr Kerenski. Revoluţia din Februarie Revoluţia din februarie a apărut aproape spontan când populaţia Petrogradului a participat la demonstraţii împotriva regimului ţarist din cauza penuriei de alimente din oraş. principiul libertăţilor cetăţeneşti cerute de revoluţionarii francezi a evoluat şi sa transformat în libertăţi naţionale pentru popoarele supuse. de fapt un puci în care la Petrograd. Datorită folosirii forţei de către bolşevici şi a faptului ca ei nu au recunoscut rezultatele alegerilor organizate chiar de ei pentru Adunarea Constituţională Rusă care le-au pierut în faţa socialiştilor revoluţionari. în timp ce Moldova era constrânsă să accepte protectoratul Rusiei ţariste. iar peste revendicările sociale s-a suprapus ideea de unitate naţională. care a dus ulterior la constituirea Uniunii Sovietice. aceasta revoltă a dat greş. Cum protestele creşteau în intensitate. Prima ar fi aceea a Revoluţiei din Februarie1917 şi care a înlocuit autocraţia ultimului ţar. Revoluţia este considerată de unii (teză ne împărtăşită de majoritatea istoricilor) ca având două faze distincte. revoluţia de aici a avut un predominant caracter social. Aceasta a durat până lacolapsul din 1991. au pus la cale o revoltă civilă. Până la urmă. A doua fază ar fi Revoluţia din Octombrie. La începutul lui februarie. pe când în celelalte ţări a luat diferite forme. Revoluţia din Octombrie . revoluţia s-a transformat ulterior într-un lung război civil. Deoarece Franţa era un stat naţional unitar. s-a ajuns la revoluţie care în cele din urmă a dus la căderea ţarului Nicolae al II-lea şi la un transfer al puterii aproape fără vărsare de sânge. Nicolae al II-lea al Rusiei.. cu o republică democrată şi liberală. Când mulţimea de soldaţi încartiruiţi în capitala Rusiei Petrograd a fraternizat cu protestatarii. Un factor deosebit de important l-a constituit Revoluţia Franceză din februarie 1848 care a avut repercusiuni asupra întregii Europe. Revoluţia a afectat deopotrivă zonele urbane şi cele rurale. În iulie. suzeranitatea Imperiului Otoman. secţiunea militară a partidului bolşevic împreună cu o mare parte a partidului bolşevic a clasei muncitoare şi cu anarhiştii din Petrograd.

conservatorii. o armată bolşvică condusă de Mikhail Frunze a distrus mişcarea Makhnovist pentru că makhnoviştii au refuzat să fuzioneze cu Armata Roşie Pe de altă parte. să se împrăştie de-a lungul şi de-a latul lumii. Bolşevicii nu au vrut să respecte rezultatul alegerilor şi pe 5/18 ianuarie 1918 sub conducerea lui Lenin au dizolvat cu forţa Adunarea Constituţională. şi "albi" – monarhiştii. pe durata războiului civil. (1919-1921). pierzând clar alegerile. Revoluţia din octombrie a încheiat faza revoluţionară începută în februarie. liberalii şi socialiştii revoluţionari. după spusele lui Lenin. Totuşi. înlocuind prin forţă armată efemerul guvern democratic cu unul bolşevic dictatorial. Când acest procedeu a dat greş. liderul bolşevic Vladimir Ilici Lenin şi-a condus revoluţionarii de stânga într-o acţiune miltară aproape nesângeroasă împotriva guvernului provizoriu socialist.Revoluţia din Octombrie a fost condusă de Lenin şi se baza pe ideiile lui Karl Marx. afirmând că socialismul este posibil şi numai într-o singură ţară. Deşi mulţi bolşevici (precum Lev Troţki) sprijineau o democraţie sovietică. şi revolta din Kronstadt (în martie 1921). aşa numita " Armata Verde " (naţionalişti şi anarhişti) au jucat un rol secundar în război. Bolşevicii au obţinut numai 168. Troţki şi sprijinitorii săi. ca şi mulţi alţi comunişti cu tendinţe democratice. au afirmat că modelul de socialism a lui Stalin (cunoscut sub numele de stalinism) a fost mai degrabă un capitalism de stat decât socialism marxist adevărat. A fost mult mai puţin extinsă decât revoluţia din februarie şi a fost victorioasă datorită activităţii susţinute de planificare şi coordonare. au fost persecutaţi şi în cele din urmă băgaţi în închisori sau ucişi. Critici. mai ales în Ucraina. modelul 'reformei de sus în jos' a ieşit invingător după ce a murit Lenin şi Stalin a obţinut controlul asupra URSS.000 de alegători. printre care şi comunişti sau socialişti. Războiul Civil Războiul civil din Rusia care a izbucnit în 1918 la scurta vreme după noiembrie 1917 a adus moartea şi suferinţa milioanelor de oameni indiferent de orientarea lor politică. Ea a marcat începutul diseminării comunismului în secolul al XX-lea. Remarci finale Revoluţia rusă ar fi trebuit. Până în cele din urmă. mulţi eseri (socialişti-revoluţionari) şi anarhişti ruşi s-au opus bolşevicilor în soviete. 11 III.După octombrie 1917. Lenin şi Troţki spuneau că idealul socialismului în Rusia nu va fi realizat fără succesul unei revoluţiei germane. bolşevici. Nestor Mahno a condus o mişcare anarhistă ucrainieană care a colaborat în general cu bolşevicii. au fost în cele din urmă zdrobite pe parcursul Războiului Civil.De asemenea. ( Rusia mai folosea încă în acele vremuri calendarul iulian aşa că data corespunzătoare era 25 octombrie). chiar una subdezvoltată precum Rusia.MARILE PERSONALITATI ALE ISTORIEI MODERNE . Albii aveau sprijinul din partea unor ţări precum Marea Britanie sau SUA. Stalin a respins mai târziu această teză.Alegerile constituantei prevăzute înca de guvernul Kerenski au avut loc în noiembrie. Războiul s-a dus în principal între "roşii". Aceste mişcări. care au făcut un mare număr cereri dar care nu s-au bucurat de o conducere eficientă. Acestea au fost câştigate de socialiştii revoluţionari obţinând 380 de locuri. Pe 7 noiembrie 1917.700. ei s-au revoltat într-o serie de mişcări chemând la o "a treia revoluţie". Cele mai importante exemple au fost răscoala din Tambov. La alegeri au luat parte 14. Acest act a fost una din scânteile care au condus ulterior la lungul război civil. Au fost primele alegeri libere din istoria Rusiei.

în urma unei lovituri de stat din 1852.crosforduri (cel putin 5-6) Tudor Vladimirescu (n.1812. Charles-Louis-Napoléon Bonaparte (n. 1780. 12 . 20 aprilie 1808 — d.1)Fise bibliografice . Vladimiri . 7 iunie 1821. al doilea împărat al francezilor. recompensat de oficialităţile ruse cu ordinul de cavalerie Ordinul Vladimir. sub numele de Napoléon al III-lea. care a făcut din inteligentul şi destoinicul băiat administrator de moşie şi care l-a întrebuinţat în afacerile de negoţ. din Craiova. Târgovişte) a fost conducătorul Revoluţiei de la 1821 şi al pandurilor. dintr-o familie de moşneni. S-a emancipat din slujba lui Glogoveanu intrând în rândurile pandurilor .Tudor Vladimirescu şi-a constituit o avere prin cumpărare de pământ. A învăţat carte şi limba greacă în casa boierului aromân Ioniţă Glogoveanu. poze . clasa a III-a. mai ales la exportul de vite. făcând comerţ pe cont propriu.şi participă la războiul rusoturc din 1806 .d. S-a născut în satul Vladimiri (Gorj).armată cu obligaţii semipermanente . ianuarie 1873) a fost primul preşedinte al celei de a 2-a Republici Franceze în 1848 şi a devenit apoi.

Canonizat drept sfânt al bisericii ortodoxe ruse.N. Germania) a fost primul domnitoral Principatelor Unite şi al statului naţional România. 6 mai 1868 (S. 15 mai 1873. înfăptuindu-se astfel unirea celor doua ţări române. La 5 ianuarie 1859. iar la 24 ianuarie 1859 şi al Ţării Româneşti. Heidelberg. n. Ţarul Nicolae al II-lea al Rusiei sau Nikolai Alexandrovici Romanov (în rusă Николай Александрович Романов. 18 mai) . care s-a realizat în ianuarie 1862. Cuza a fost obligat să abdice în anul 1866 de către o largă coaliţie a partidelor vremii. numele de România. Cuza a dus o susţinută activitate politică şi diplomatică pentru recunoaşterea unirii de către puterea suzerană şi puterile garante şi apoi pentru desăvârşirea uniriiPrincipatelor Române pe calea înfăptuirii unităţii constituţionale şi administrative. n. Devenit domnitor. denumită şi Monstruoasa Coaliţie. Cuza a fost ales domn al Moldovei.Asemenea multora din elita românească din vremea sa familia lui Cuza avea şi rădăcini greceşti. în 1862. când Moldova şi Ţara Românească au format un stat unitar. care au reacţionat astfel faţă de manifestările autoritare ale domnitorului. cu capitala la Bucureşti. 13 . Moldova. A domnit din 1894 până la abdicarea sa din 15 martie 1917 la sfârşitul revoluţiei din februarie.d. Bârlad. 20 martie 1820. astăzi în România – d.Alexandru Ioan Cuza (sau Alexandru Ioan I. 17 iulie 1918) a fost ultimul împărat al Rusiei. A fost asasinat împreună cu întreaga sa familie de către bolşevici la ordinul lui Lenin. din cauza orientărilor politice diferite ale membrilor săi. cu o singură adunare şi un singur guvern. A participat activ la mişcarea revoluţionară de la 1848 din Moldova şi la lupta pentru unirea Principatelor. adoptând oficial.

d. devenind primul său cancelar al Imperiului şi dominând afacerile acestuia până la demiterea sa în 1890.Se diversifica tematica .urbanizarea. Progresele esentiale au avut loc in domeniul invatamintului .Au suferit schimbari esentiae programele de invatamint prin cresterea rolului stiintelor exacte naturale . Ca Ministerpräsident.framintarile sociale au influentat pozitiv asupra dezvoltarii invatamintului . . ceea ce a contribuit la lichidarea in mare masura a analfabetismului. numităRealpolitik. precum şi o figură dominantă în afacerile mondiale. Dezvoltarea stiintei si tehnicii.DEZVOLTAREA CULTURII LA INTERSECTIA DE SECOLE 1)Educatia si gindirea moderna. În 1867. 80% din populatia Frantei era carturara.se aplica noi procedee de creatie .In primul rind .Graf von Bismarck (conte). in tarile mai dezvoltate a fost introdus invatamintul primar obligatoriu fara plata.(n. apoi Fürst von Bismarck-Schönhausen (principe) .In anii 80’ ai sec. al Prusiei intre 1862 şi 1890. apar noi curente si orientari literare si artistice. el a devenit cancelar al Confederaţiei Germane de Nord. Diplomaţia lui. a invatamintului politehnic. El a proiectat Imperiul German în 1871. şi modul autoritar în care conducea statul i-au adus porecla de "Cancelarul de Fier"("der Eiserne Kanzler").Otto Eduard Leopold von Bismarck . sau Prim-Ministru.Societatea moderna avea nevoie de oameni cu o cultura avansata.Are loc o IV. 1 aprilie 1815. Transformarile social-economice si politice din secolul al XIX-lea au ridicat substantial gradul de cultura si civilizatie al omenirii. el a supervizat unificarea Germaniei. literaturii si artei. 30 iulie 1898) a fost un om de stat al Prusiei/Germaniei de la sfârşitul secolului al 19-lea. Al XIX-lea .

al XIX-lea . democratizarea culturii si intrarea acesteia in economia de piata . de unde a migrat apoi şi în cele două Americi dar şi în alte părţi ale lumii. având o revitalizare ulterioară în decursul secolului al 19-lea care s-a extins uneori (spre exemplu. în franceză şi engleză Baroque) desemnează simultan o perioadă în istoria europeană dar şi un curent artistic care a fost generat în Roma. în pictură a fost adoptat de către toate marile şcoli de pictură europene. de asemenea a fost "exportat" în cele două Americi. vestind uniformizarea gusturilor . în muzică s-au creat compoziţii de către toate marile şcoli muzicale ale Europei. opera. mai ales . Aceasta penetreaza toate mediile . Anglia şi Cehia de azi.Totodata . în perioada Regelui Soare (Ludovic al XIV-lea).1910 şi 1911 . austriacă şigermană.1920. Germania. Stilul barocse regăseşte clar reprezentat în arhitectură. pasivitatea publicului si cautarea unei fericiri strict materiale. inventându-se chiar un nou gen muzical. muzică. cintecul este prefrat in cafenele. numeroasa populatie venita din mediul rural in localitatile urbane isi uita treptattraditiile si obiceiurile . .In a doua jumatate a sec. dar şi în alte culturi. a reînflorit până în ani premergători Primului război mondial) până în deceniile 1901 . Barocul. literatură. dans. ca modalitate artistică. filozofie. italiană. în mobilier se regăseşte în special în Franţa. apoi sportul.Italia. în jurul anilor 1600.In orasele industriale sensibilitatea populara se exprima . pictură.Astfel . sculptură şi teatru.La hotarul secolelor XIX-XX isi fac aparitia doi piloni principali ai culturii de masa – mai intii cinematograful . Austria. progresele inregistrate de mijloacele de informare contribuie la transformarea noii culturi si a placutelor indeletniciri intr-o cultura de masa .In procesul industrializarii si urbanizarii . noii oraseni nu aveau succes la cultura elitelor. în România. mobilier. 2)Stilul Baroc Baroc (în italiană şi portugheză Barocco. dar şi pe alte continente. migrând şi fiind relativ rapid asimilat în celelalte ţări şi culturi europene. a excelat în arhitectură între 1600 şi 1780 în întreaga Europă.In ciuda criticilor la care era 14 supus . în sculptură a fost prezent în special în Italia.anumita democratizare a scolii prin dezvoltarea invatamintului laic. realismul continua sa fie si in aceasta perioada cel mai important curent in literatura. prin intermediului cintecului.

opera şi teatrul baroc. . Nu întâmplător. În ambele limbi. stilul baroc se caracterizează prin utilizarea exagerată a mişcării şi a clarităţii. care din polifonică devine "baroc" prin utilizarea lungimilor contrastante a diferitelor fraze muzicale. Naşterea barocului Naşterea barocului este categoric legată de decizia Conciliului de la Trient (Concilio di Trento) din anii 1545 . holuri.Caravaggio.Deşi singular. grandoare şi opulenţă.Biserica catolică vedea modul în care dramatismul stilului ar putea atrage oamenii spre religie iar burghezia considera barocul arhitectural şi artistic ca un mod de atrage clienţi şi de a face concurenţă economică. aceştia sunt adeseori numiţi precursori ai barocului sau artişti proto-baroc. pe vremea aceea. coridoare. încăperi. sensul iniţial al cuvântului era un 15 substantiv ce desemna o perlă de formă neregulată. că importantele inovaţii artistice ale marilor artişti ai artei figurative începutului anilor 1600 (Caravaggio. Toate aceste elemente sunt folosite de către artiştii genului baroc pentru a produce momente de tensiune. evidentă. formând o clasă aparte. pe de altă parte. nu au făcut decât să se inspire una de la alta şi să se susţină armonios şi interdependent.Indiferent de domeniul în care se regăseşte. muzica. uneori realizat cu un exces de zel.Pictura. dar mai cu seamă celor mulţi şi needucaţi. Nu întâmplător. Astfel manierismului intelectual şi rafinat al întregului secol al XVI-lea i se "opunea" prin deschidere.1563 privind modul în care Biserica Romano-Catolică vedea evoluţia picturii şi sculpturii bisericeşti. atât cele subvenţionate de biserică cât şi cele subvenţionate de aristocraţie au fost construite în spaţii largi. respectiv a bogăţiei folosirii detaliilor ce simbolizează lucruri ce se pot interpreta cu uşurinţă şi lipsă de ambiguitate. claritate şi lipsă de ambiguitate o reprezentare umană deschisă larg tuturor simţurilor. a celor avizaţi. Ca adjectiv desemnează ceva migălos şi realizat în cele mai mici detalii. pe de o parte. Correggio şi Federico Barocci sunt printre cei care au marcat semnificativ desprinderea de manierism şi transformarea artei timpului în baroc. crescând progresiv în volum.) s-ar datora mai degrabă funcţiei artei ecleziastice cu destinaţie clară decât măiestriei artistice a artiştilor înşişi.Atât Biserica Catolică cât şi aristocraţia seculară au aderat rapid la valorile barocului. publice sau private. prin viziunea şi realizările sale geniale în arhitectură. a folosirii contrapunctului şi a armoniei. trecut prin filiera limbii franceze ("baroque"). sculptura. dansul. dar contestată de alţii.Termenul de muzică baroc defineşte o schimbare în muzica timpului. stilul barocangaja privitorul într-o "aventură" a înţelegerii care era simplă. Michelangelopoate fi considerat printre cei care prezintă în arta sa elemente ale viitorului stil baroc. l-au îmbrăţişat şi încurajat pentru că vedeau în el diferite modalităţi de a-şi extinde controlul asupra societăţii. exuberanţă şi grandoare în privitor. având prin concepţie şi structură o succesiune de intrări. directă şi uşor de "decodificat. ba chiar mai mult. scări interioare şi exterioare. Cuvântul care se foloseşte astăzi pentru a desemna barocul în toate limbile este de origine portugheză ("barocco"). Ideea era ca artiştii să realizeze opere vizuale care să se adreseze tuturora. posibil superfluu. drama. există o părere destul de larg răspândită printre unii istorici de artă. mobilierul şi arhitectura barocului. etc. săli de recepţie. clădirile baroc. a fost necesară aproximativ o generaţie până când aceste comandamente să poată fi realmente puse în practică prin naşterea şi cristalizarea stilului cunoscut mai târziu sub numele de baroc. filozofia. decât grupului extrem de restrâns." Artişti ca Annibale Caracci.Comparativ cu manierismul elevat ce se adresa elitelor şi care era aproape obscur celor mai mulţi dintre privitori. pictură şi sculptură.Oricum. ascultător şi/sau participant la actul de cultură. În ciuda existenţei acestui hiatus în timp. literatura. Fraţii Carracci.

Aceste personaje. aflată în plină ascensiune în epoca respectivă.tragedie). De exemplu lui Velázquez (1599-1660) sau al lui Rembrandt (1606-1669). 16 3)Clasicism Clasicismul este un curent literar-artistic . literatură) ale Antichităţii. ca fiind total opuse temelor sofisticate. socotite ca specii superioare ale literaturii. fiind mai apoi dezvoltată şi evoluând la genul muzical consacrat de astăzi în timpul perioadei rococo. corespunde regilor Ludovic al XIII-lea şi Ludovic al XIV-lea.Naşterea operei ca gen muzical aparte s-a produs la începutul barocului prin fuziunea dintre muzică şi poezie. se afirmă o artă bazată pe echilibru şi rigoare: arta clasică. satira. ierarhie şi credinţă într-un ideal permanent de frumuseţe. în Franţa. înseamnă superioritate a raţiunii asupra fanteziei şi pasiunii. legaţi indisolubil de soarta statului. ele ocupându-se în special de înfierarea anumitor vicii (comedia era văzută de Aristotel ca "înfierare” a viciilor).având centrul de iradiere în Franţa. metafizice. literatura. Pornind de la modelele artistice (arhitectură. după modelul antic . Regulile stricte vin atunci să definească pictura. sculptura şi arhitectura. Urmărind crearea unor opere ale căror personaje să fie animate de înalte idealuri eroice şi principii morale ferme. erau prezentaţi în odă.comedie). muzica.tragedie). clasicismul aspiră să reflecte realitatea în opere de artă desăvârşite ca realizare artistică. în secolul al XVII-lea. J. Boileau (Arta poetică. canon. ale cărui principii au orientat creaţia artistică europeană între secolele al XVII-lea şi al XVIII-lea. atracţia exercitată de simplitate. Modul de viaţă al burgheziei. imn. îndelung elaborate. tratat de poetică normativă clasică). P. Racine (Fedra .Epoca de aur a clasicismului este perioada care. de regulă regi sau reprezentanţi ai aristocraţiei. Clasicismul înseamnă în primul rând ordine (pe toate planurile). Moliere (Avarul . La Fontaine (Fabule) Istorie În contrast cu arta barocă. perfecţiune formală (care va fi găsită în acele modele de frumuseţe perfecte . considerate ca întruchipări perfecte ale idealului de frumuseţe şi armonie. înzestraţi cu cele mai înalte virtuţi morale şi capabili de fapte eroice. poem epic. tablou istoric. scriitorii clasici s-au preocupat în mod special de crearea unor eroi ideali. În literatură.modelele clasice). Aceste specii erau considerate modele negative. forţă. normă. de aceasta ocupându-se speciile literare socotite inferioare (comedia. rigoare. era lăsat pe planul doi. Paradisul pierdut. fabula).Corneille (Cidul . drumul este din nou unul de la un manierism ajuns la apogeu la un baroc epic. de prezentarea unor aspecte negative care trebuie îndreptate. în Europa. Printre reprezentanţii de marcă amintim pe N. Înseamnă ordine obiectivă. opere care să-l ajute pe om să atingă idealul frumuseţii morale. precum şi cel al picturii de gen demonstrează că triumful modelului clasic nu este total. Marile state ale Europa îşi afirmă puterea încurajînd o artă care să respecte ordinea stabilă. De la scrierile lui John Donne la opera de căpătâi a lui John Milton. sculptură. tragedie. dramatism şi claritate conduc la apariţia ritmurilor sincopate pe o scală largă. Caracteristici  Imitarea naturii în aspectele esenţiale ale omului şi vieţii. echilibru.

pentru şcolari. a sta pasiv faţă de orice iniţiativă. măiestrie. totalitatea operelor (dintr-o epocă. târgoveţii. tiranie. Activitate a omului care are drept scop producerea unor valori estetice şi care foloseşte mijloace de exprimare cu caracter specific.n. Stat care are forma de guvernare descrisă mai sus. Banca ministerială = locurile din parlament rezervate membrilor guvernului. ◊ Loc. . (De) pe băncile şcolii = (de) la şcoală. 2. de sfaturile gânditorilor luminaţi AGRICULTÚRĂ. AUTOCRAŢÍE.f. agriculturi. ◊ Absolutism luminat = regim politic apărut în sec. care îşi desfăşoară activitatea în sectorul industrial comercial şi bancar. ABSOLUTÍSM s. adv. ANARHÍSM s. apărut în Rusia la începutul sec. burghezii. 1. Stare de anarhie. Curent politic şi social care neagă în genere orice putere de stat. 2. XVIII şi caracterizat prin atitudinea înţelegătoare a suveranilor faţă de cerinţele progresului. A sta (sau a rămâne) în banca sa = a rămâne la locul său. Banca apărării = locurile dintr-o sală de tribunal destinate avocaţilor care apără pe acuzaţi. BÁNCĂ1. din (sau în) timpul petrecut în şcoală. Îndemânare deosebită într-o activitate. s. obligaţia de a nu amesteca genurile şi de a respecta principiul verosimilităţii  Eroii clasici sunt oameni tari. Scaun lung pentru două sau mai multe persoane. care urmărea desfiinţarea sclaviei negrilor din America. învingându-şi sentimentele potrivnice 17 V. ◊ Expr. dintr-o ţară etc. (Fam. 2.  Finalitatea operei clasice este deopotrivă estetică şi etică Cadrul de desfaşurare a ceea ce gândesc şi înfaptuiesc personajele este unul decorativ. pricepere. (2) autocraţii. De artă = artistic.GLOSAR DE TERMENI EXPLICATI ABOLIŢIONÍSM s. totalitatea lucrărilor şi a metodelor întrebuinţate în acest scop. mişcare politică ce susţine desfiinţarea sclaviei. fără vreo influenţă asupra acestora  Sublininează necesitatea de a realiza o armonie internă a operei. ÁRTĂ. Denumire dată unor alianţe politice şi militare între state. absolutism. Regim politic propriu monarhiei absolute. s. 1. adj.f. s.) De amorul (sau de dragul) artei = în mod dezinteresat. s. s. 2. bănci. Cultivare a pământului.f. 1.f. Ramură a producţiei materiale care are ca obiect cultura plantelor şi creşterea animalelor în vederea obţinerii unor produse alimentare şi a unor materii prime.n. 1. ◊ Expr.n. rece şi indiferent. a fi docil.f. Mişcare politică apărută la sfârşitul secolului al XVIII-lea.) care aparţin acestei activităţi. BURGHEZÍE. ♦ Îndeletnicire care cere multă îndemânare şi anumite cunoştinţe. XX. s. Banca acuzaţilor = locurile dintr-o sală de tribunal ocupate de acuzaţi. putere absolută a unui monarh. ♦ Scaun. Curent de gândire politică comunistă.n. ◊ Loc. ♦ (În societatea medievală) Locuitorii de la oraşe. ◊ Expr. Formă de guvernare în care întreaga putere a statului e concentrată în mâna unei singure persoane. de obicei cu pupitru în faţă.f. 1. arte. antante. ANTÁNTĂ. proprii lor stăpâni care-şi fac întodeauna datoria. BOLŞEVÍSM s. (În teoria marxistă) Clasă socială urbană deţinătoare de capital.

Nivel de dezvoltare materială şi spirituală a societăţii într-o epocă dată. COLONIZÁRE s. 2. Tânăr (fiu de nobil sau de ofiţer) care se pregătea pentru cariera armelor. ext. organizatoric. vb.n. funcţionari etc. a unui stat etc. Şeful cancelariei şi al arhivei regale sau imperiale în evul mediu. concerne. (Înv.n. CIVILIZÁŢIE. s. Reuniune naţională sau internaţională în care delegaţi sau invitaţi dezbat probleme majore de ordin politic. cultural etc. ♦ Şeful cancelariei unei reprezentante diplomatice sau al unui consulat.f. Elev al unei şcoli militare.n. 1. Ideologia. BURI – urmasii colonistilor olandezi din Africa de Sud CADÉT. în scopuri comerciale sau strategice. de greci sau de alte popoare pe teritorii străine. colonizez. nivel înalt de dezvoltare a unei societăţi. 1. ◊ Colonie microbiană = grup de bacterii aflat în cultură pe medii sociale. CAPITALÍSM s. 1. administrativ şi militar. (În antichitate) Cetate sau oraş întemeiat. 2. congrese. cancelari. 1.f. ♦ Oraş întemeiat de romani în ţinuturile cucerite. COLONÍE1. a unui popor. ◊ Cancelar federal = şeful guvernului în Austria şi în Germania.m. economic. s. 2. vizibil cu ochiul liber. 1. Organizaţie complexă care reuneşte întreprinderi economice legate între ele prin activitatea lor. A popula regiuni (slab populate sau depopulate) din propria ţară cu oameni aduşi din alte regiuni. 3. Schimb de produse prin cumpărarea şi vânzarea lor. Sistem politico-economic care se întemeiază pe proprietatea privată asupra mijloacelor de producţie şi de schimb. loc unde este găzduit acest grup de copii. Teritoriu ocupat şi administrat de o naţiune străină şi care este dependent de aceasta pe plan politic.) 1. 18 CANCELÁR. Doctrină socială. ramură a economiei în cadrul căreia se desfăşoară circulaţia mărfurilor. întreprinderile rămânând formal independente. CONCÉRN. Grup de copii trimişi la odihnă în staţiuni climaterice sau balneare. s. derivat dintr-un germen unic sau dintr-un număr redus de germeni care s-au înmulţit pe loc. Colonie de corali. cadeţi. s. Grup de animale din aceeaşi specie. 2. A transforma în colonie1 un teritoriu sau o ţară. p.n. politică şi economică constituită pe principiul abolirii proprietăţii private şi al instaurării proprietăţii colective. care duce viaţa în comun. COLONIZÁ. micii comercianţi.f. s. cultură (materială sau spirituală). Acţiunea de a coloniza şi rezultatul ei. (rar) comerţuri. COMUNÍSM s. orăşenime. Tranz. teoria înfăptuirii societăţii comuniste. 3. I. de fenicieni.m. Organ suprem de conducere al unor ..populaţia oraşelor. CONGRÉS. 4. colonii. Şeful guvernului în unele state. 2. A popula o ţară sau o regiune cucerită cu oameni aduşi de pe alte teritorii sau din alte ţări. s. ştiinţific. 3. 2. 5. Membru al unui partid din Rusia ţaristă.n. cultural etc. (În sintagma) Mica burghezie = parte a burgheziei (1) formată din micii producători. având rol economic. civilizaţii. economic. Grup compact de persoane (de aceeaşi origine) aşezat într-o ţară sau într-o regiune a unei ţări şi care provine din imigrare sau din strămutare. 2. COMÉRŢ. s.

cercetarea ştiinţifică. Plante de cultură = plante cultivate de om pentru folosul pe care îl aduc. Denumire dată unor asociaţii de organizaţii care au ţeluri social-politice fundamentale comune sau apropiate. CONSERVATORÍSM s. de tulburare. 2. CRÍZĂ. atât pentru întărirea şi menţinerea sănătăţii. colonie de bacterii obţinută pe această cale. structură fizică generală a corpului omenesc. 5. 3.f. şi unde se formează compozitori. care apăra interesele şi drepturile profesionale ale membrilor săi. constituţii. (În sintagma) Cultură fizică = dezvoltare armonioasă a corpului prin sport şi gimnastică. 19 CONSERVATÓR1. crize. Denumire a parlamentului în unele ţări. nivel (ridicat) de dezvoltare intelectuală la care ajunge cineva. Denumire dată unor conferinţe internaţionale ale statelor. sistemul electoral. sociale etc. XX. înfiinţată pe baza unui acord internaţional. convocate. 1. organizaţii de masă şi obşteşti. 1. 1. disciplină care se ocupă cu această dezvoltare. CONFEDERÁŢIE. Organizaţie medievală meşteşugărească. Creştere.m. fără a ţine seamă de asemănarea exterioară cu obiectele reprezentate. Totalitatea valorilor materiale şi spirituale create de omenire şi a instituţiilor necesare pentru comunicarea acestor valori. educaţie fizică. ♦ Lipsă acută (de mărfuri. 4. funcţionale şi psihologice ale unui individ. organizarea organelor supreme şi locale etc. culturale şi economice şi de împotrivire faţă de ceea ce este nou CONSTITÚŢIE. 1. Totalitatea lucrărilor agrotehnice necesare plantelor agricole pentru a se realiza producţii mari şi constante. ◊ Om de cultură = persoană cu un nivel intelectual ridicat. muzicologi. de a îngriji plantele. conservatoare. pentru încheierea de tratate de pace. economică şi politică la un moment dat a statului respectiv CORPORÁŢIE s. ◊ Cultura plantelor = ramură a agriculturii care are ca obiect cultivarea plantelor în vederea obţinerii de alimente. 2.f. unde se studiază muzica. 1.f.partide politice. ♦ Faptul de a poseda cunoştinţe variate în diverse domenii. priceperea de a lucra pământul. s. . în laborator. Manifestare a unor dificultăţi (economice. Atitudine de susţinere a vechilor forme ale vieţii politice. s.. stabileşte drepturile şi datoriile principale ale cetaţenilor. 2. Mişcare artistică apărută la începutul sec. 2. Lege fundamentală a unui stat. investită cu o forţă juridică superioară celorlalte legi. perioadă de tensiune.f. prin care se determină condiţiile de asociere a statelor şi de funcţionare a acestora. s. ştiinţa. ♦ Teren cultivat cu un anumit fel de plante. Moment critic. care cuprinde principiile esenţiale ale organizării lui. Congresul Naţional Indian. de forţă de muncă). culturi. furaje sau materii prime. Totalitatea particularităţilor morfologice. format din Camera reprezentanţilor şi Senat.) Denumire dată societăţilor pe acţiuni. 2. de timp.A.U. CUBÍSM s. interpreţi vocali şi instrumentali. Uniune de state independente sau de unităţi teritoriale autonome.. politice. 4. (în trecut) şi arta dramatică. declanşare bruscă a unei boli sau apariţia unui acces brusc în cursul unei boli cronice. Cultura viermilor de mătase. CULTÚRĂ. breaslă. confederaţii.). reflectând astfel stadiul de dezvoltare socială.n. sport etc. (În S. de încercări (adesea decisive) care se manifestă în societate. de obicei. a bacteriilor. 3. culminant. Instituţie de învăţământ de grad superior. care prezintă obiectele din realitate descompuse în cele mai simple figuri geometrice.n. cât şi pentru formarea calităţilor fizice necesare în muncă. prăsire a unor animale. s. ♦ Creştere. procesul de formare a specialiştilor. totalitatea acestor cunoştinţe. în evoluţia care precedă vindecarea sau agravarea unei boli. dirijori.f. (Urmat de determinări) Denumire a unor partide politice. s. la care se adaugă baza materială. care posedă cunoştinţe universale multe şi temeinice.

împărăţie. grupuri sociale sau naţiuni. bazată pe principalele dogme ale brahmanismului şi ale budismului. Politică de extindere a dominaţiei sau autorităţii unui imperiu sau a unei naţiuni asupra unor ţări străine sau de dobândire de posesiuni coloniale şi de menţinere a lor. originar din Manciuria. democraţii. Atitudine de îngăduinţă excesivă faţă de greşelile altora. 2. privitor la Manciuria sau la populaţia ei. s. Concepţie filozofică potrivit căreia Universul. opusă socialismului şi dirijismului. şi f. 2. 1. 1.m.f. Darwin etc. ♦ Dictatura proletariatului = concept din filozofia marxistă care preconiza exercitarea puterii de stat de către proletariat în perioada cuprinsă între revoluţia socialistă şi instaurarea societăţii socialiste. despre transformarea lor unele într-altele. (Cu determinări) Subdiviziune a industriei (1). putere de stat în care o persoană (sau un grup de persoane) este învestită cu autoritate nelimitată prin legi şi adesea bazată pe violenţă. Pământul. 1. aparţinând unor regimuri autoritare.n. în relaţiile economice existente între indivizi. S. 1.n. cu un guvern central şi cu organe de stat comune. Care aparţine Manciuriei sau populaţiei ei.n. societatea etc.m. Uniune formată din mai multe organizaţii care urmăresc scopuri comune.f. 20 DOMINIÓN. precum şi a altora. a liberului schimb. în care poporul îşi exercită (direct sau indirect) puterea. Religie răspândită în India. Nume dat adunării legislative constituite (în 1905) în Rusia ţaristă. dominioane. adj.DEMOCRAŢÍE. DICTATÚRĂ. Stat monarhic care are în frunte un împărat. Ramură a producţiei materiale şi a economiei naţionale. pe scară largă. s. 1.f. INDÚSTRIE. Instituţie politică. s. puterea. Adj. 2. în mijloace de producţie şi în bunuri de consum. dictaturi. trec printr-un proces istoric de evoluţie (dezvoltare) şi sunt privite din punctul de vedere al acestei dezvoltări. (În concepţia marxistă) Fază superioară de dezvoltare a capitalismului. DÚMĂ s.n. activităţile de exploatare a bunurilor naturale şi de transformare a acestora. Doctrină care. 2. având statut de suveranitate şi egalitate în drepturi cu metropola. caracterizată prin dominaţia monopolurilor. 3.n. manciurieni. EVOLUŢIONÍSM s.f. federaţii. Teritoriu cuprinzând un stat dominant (marea metropolă) şi posesiunile lui coloniale. LIBERALÍSM s. fiinţele vii. autoritatea exercitată de un dictator. Formă de organizare şi de conducere a unei societăţi. s.n. IMPERIALÍSM s. Organ care îndrumează şi controlează activitatea dintr-o anumită ramură sportivă.. a liberei concurenţe etc. Persoană care face parte din populaţia de bază a Manciuriei sau este originară de acolo. s. 2. despre evoluţia speciilor de plante şi de animale. s. proclamă principiul nonintervenţiei statului în economie. 1. industrii. (În Roma antică) Demnitatea. cuprinzând un domeniu limitat de activitate. conflagraţii IMPÉRIU. şi f. 2. HINDUÍSM s. 2. imperii. . (În sens restrâns) Teoria lui Lamarck. Uniune a mai multor state autonome (care îşi păstrează propria organizare) în cadrul unui stat unitar. -Ă. promovează ideea libertăţii economice.f. 1. Nume mai vechi dat statelor din afara insulelor britanice care fac parte din Imperiul Britanic. MANCIURIÁN. 1. transformism. în cadrul căreia au loc. -e. 2. FEDERÁŢIE. s.

Marx şi F. Lanterna cu arc Coleman." Dupa cum a explicat. Ei vad in asta un raspuns la nevoile de transport in tara. Pantofii au fost numiti "klompen" si au fost taiati dintr-o singura bucata de lemn. a construit primul ceas cu pendul. din cauza ca skateboard-ul este mai ieftin decat bicicleta. Nume dat marilor oraşe ale lumii (de obicei capitale de state). marind productia de mancare si haine in al doilea Razboi Mondial. Ca mirosul sa aiba succes. Artistii combinau culorile cu oua crude. Designer-ul Gabrielle "Coco" Chanel a introdus primul ei parfum in 1921. Din cauza ca norvegienii nu au avut legea patentului la acea vreme. l-a introdus pe piata la data de 5 mai. egiptenii si altii au invatat sa faca lipiciuri mai puternice fierband oase de animale si piei. metropole. lucrand independent. Doctrină filozofică. neschimbate. cu o putere de 300 de lumanari. Cand primul serviciu de telefonie comerciala a fost introdus. Americanii i l-au acordat in 1901. Clipsul sau "clema" de hartie a fost inventata de norvegianul Johan Vaaler in 1899. Englezii au inventat primul "Tank" in timpul primului Razboi Mondial. De atunci "Candy Land" a fost international acceptat ca fiind primul joc pentru copii.dar nu pentru distractie. Cuvantul "Tank" a fost folosit pentru ca nu inseamna nimic si nu dadea nemtilor nici o idee despre ceea ce insemna masinaria respectiva. Din 11 inventii patentate de Nikolai Tesla. ea a inceput sa fabrice jocuri si activitati pentru tinerii bolnavi. El a inventat telefonul ca sa-si ajute sotia surda si mama sa auda. alta a fost o cerere pentru ca cineva din Roma sa trimita soldatilor mai multi ciorapi si lenjerie in Anglia! • • • • • • • . 3. Alfred Nobel din Stockholm. in care si-a propus sa produca cate o inventie la interval de 10 zile. Una din inventiile ei s-a numit "Candy Land". Jocul de carti a fost inventat de chinezi in 1120. Lipiciul dateaza din timpuri stravechi. METRÓPOLĂ. Oraş sau stat antic. o convorbire intre New York si Londra costa 75 de dolari. Cand Eleanor Abbott din San Diego s-a insanatosit de poliomielita in 1940. care se opunea prevederilor programatice ale bolşevicilor. Mai tarziu. un inventator olandez numit Christian Huygens. numerotarile nu au aparut pana in 1708. inventatorul telefonului. Johann Gutenburg a inventat tiparul in 1450 si prima carte tiparita a fost Biblia in limba latina. teoria şi practica comunismului ştiinţific. pentru ca acestia sa-i poata invata pe copii cum sa le foloseasca.n.MARXÍSM s. 21 VI. sange uscat si seva de plante pentru a face vopseluri lipicioase pentru picturile murale. Azi. 5.f. asa ca oamenii au avut nevoie de pantofi care sa le tina picioarele uscate in timpul muncii in aer liber. ea a sarit direct la numarul 5 pentru ca asta era numarul ei norocos. XX în cadrul social-democraţiei ruse. Suedia. ceea ce inseamna o inventie la 5 zile! Alexander Graham Bell. Fermierii americani au putut sa lucreze pana tarziu in noapte. Una a fost o invitatie la o zi de nastere. In Anglia. un laborator industrial de inventii. El si-a stabilit o "fabrica de inventii". era instructor al copiilor surzi. si ocupa spatiu mai mic. In 1914.300 de inventii brevetate in SUA si in alte tari. "klompen" sunt suvenirul preferat al turistilor care viziteaza Olanda. socială şi economică întemeiată de K. Cateva exemple au fost gasite in sapaturile arheologice langa zidul lui Adrian. s. In Olanda este foarte multa apa. in Anglia. Curent moderat apărut la începutul sec. azi sunt in folosinta 9 dintre ele. Prietenilor ei tineri le-a placut jocul atat de mult incat ea a s-a angajat imediat la Milton Bradley Company unde a fost imediat acceptata. 5 a devenit cel mai bine vandut parfum din lume. In 1656. firma lui W. cand sistemul de numerotare a fost folosit pe o strada in London's Whitechapel. Intr-o perioada de 4 ani el a obtinut 300 de brevete. • • • • • • • • • • • Thomas Edison are mai mult de 1.n. el a trebuit sa calatoreasca in Germania unde a primit patentul in 1900. Chanel No. Ea i-a dat numele ei "Chanel No. Engels. Ceasurile cu pendul au ramas cele mai exacte mecanisme pentru masurarea timpului pana in secolul 20. Stat considerat în raport cu coloniile sale.CURIOZITATI ISTORICE. a brevetat dinamita in 1867. MENŞEVÍSM s.C. Coleman a introdus lanterna care a schimbat viata rurala americana si l-a facut pe Coleman celebru. 2. Primul skateboard a aparut la instructorii de scoala. Numerotarea caselor a fost intalnita prima oara in Paris in anul 1463. Primul pantof din lemn provine din Olanda. considerat în raport cu coloniile sale. 1. Romanii au inventat felicitarea (vederea). Rusii cumpara skateboard-uri din Statele Unite . putea lumina la 300 de metri. pentru industria hidroenergetica.

Au fost dovezi ale existentei umbrelei in arta straveche in Asiria. Papa Grigore al XI-lea a readus Scaunul Papal la Roma. In acelasi an. 22 Razboiul de 100 de ani Razboiul de 100 de ani (dus pentru ca stabili Regele de drept al Frantei) a durat de fapt 116 ani. soferii trebuiau sa dea un test de abilitate in conducerea si reparatia masinii. iar in 1920 proclamata sfanta. Italia a ridicat varsta minima la care fetele putea sa se marite. Razboiul de 45 de minute . cartile de joc erau folosite drept bani in Noua Franta (teritoriile franceze din America de Nord) din cauza lipsei de moneda. In 1892. Cifrele arabe nu au fost inventate de catre arabi. Europenii de mai tarziu au facut umbrele din lemn sau oase de balena si acoperite cu vopsea in ulei. Ele au ajuns la matematicienii arabi din Africa de Nord si au fost trasmise in Europa in Evul Mediu. In 1685. Egipt si China. cu care ii invinge pe englezi. La 25 de ani dupa proces este gasita nevinovata.• • Umbrela a fost inventata de mai mult de 4000 de ani. revista Time l-a declarat pe Adolf Hitler "Omul Anului". In timpul acestui razboi Ioana D'Arc primeste o armata de la Carol al VII-lea. In 1893. intre 33% si 50% din moneda in circulatie era falsificata. omul anului In 1938. fuhrerul si-a asumat controlul armatei germane. Papalitatea romano-catolica nu a avut sediul la Roma. ci de catre un matematician indian. Ideea de examen de conducere a fost inventata in Franta. In 1378. sia sporit influenta in Austria amenintand cu invazia si a exilat 12. Primele contraceptive au fost folosite in Egiptul antic. Femeile foloseau supozitoare vaginale.000 de evrei din Germania. Hitler. la 12 ani. Intre 1309 si 1377. Grecia. France. Ea va fi totusi arsa pe rug pentru erezie si vrajitorie. a anuntat ca intentioneaza sa zdrobeasca Cehoslovacia. ci la Avignon. facute din substante acide si lubrifiate cu miere sau ulei. Dupa Razboiul Civil din Statele Unite.

generalul Joshua Milton Blahyi. Banii nu au miros In anul 74. O insemnare a Congresului din acel an arata ca: "La acest moment. Prima bomba pe care Aliatii au aruncat-o in Berlin in al Doilea Razboi Mondial a omorat singurul elefant din Gradina Zoologica din oras. Se pare ca aceasta practica l-a ferit de gloante. a ramas fara un . supranumit generalul "Butt Naked" isi conducea trupele gol. a devenit oficial "Banca Americii". in folosul imigrantilor italieni. Au fost distruse cel putin 13. i-ar fi telefonat la varsta de 11 ani. Dupa ce s-a unit in ani '20 cu "Banca Americii. Los Angeles". Atunci cand fiul sau Titus l-a criticat pentru asta.500 de locuinte. In 1838. Comitetul gaseste de cuviinta ca 'In God We Trust' sa fie desemnat motto-ul national american". dar a reusit sa rateze complet Australia.000 de oameni. Pentru a strange fonduri a creat primele toalete publice cu plata. "In God We Trust" a fost motto-ul oficial al Statelor Unite abia din 1956. in timpul razboiului civil. Thomas Jefferson si John Adams au murit in aceeasi zi . generalul Antonio Lopez de Santa Anna. pentru ca Joshua Milton Blahyi inca traieste. Zanzibar s-a predat dupa 45 de minute. in Marele Incendiu londonez din 1666 au murit 8 persoane. La inceputul Primului Razboi Mondial. Facea acest lucru la indemnul diavolului. In primul razboi civil liberian din anii '90. sustine Blahyi. Banca Americii s-a numit initial Banca Italiei.Cel mai scurt razboi a fost dus intre Zanzibar si Marea Britanie in 1896. desi este acuzat ca oamenii sai au ucis cel putin 20. A fost infiintata in 1904 de catre Amadeo Giannini. Fortele Aeriene americane aveau doar 18 piloti si 5-12 avioane. Vespasian i-a adus in vedere ca banii nu au miros (pecunia non olet). Noua Zeelanda si Fiji in prima sa calatorie. In ciuda pagubelor materiale deosebit de mari. avand doar cizme in picioare. imparatul roman Vespasian a ramas fara bani in urma unui razboi civil. Abel Tasmam a descoperit Tasmania. presedintele Mexicului. care. Statele Unite nu au un motto national.a 50-a aniversare a Decalaratiei de Independenta.

picior. Lopez a ordonat o inmormantare cu toate onorurile militare. dupa ce glezna i-a fost distrusa de un obuz. Pentru membrul pierdut. MULTUMESC PENTRU LECTURA!!! .

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->