ECRANUL WORD

Ecranul editorului Word se compune din trei zone principale: zona din partea superioar a ferestrei, alctuit din mai multe bare: bara de titlu, bara de meniuri, bare de instrumente. spa iul de lucru, care este zona n care poate fi editat con inutul unui document. zona din partea inferioar a ferestrei, alctuit din bara de stare.

n bara de titlu este afiat numele programului Word i numele documentului curent. La captul din dreapta al barei se gsesc butoanele pentru minimizare, mrire/ micorare i nchidere a ferestrei Word:

Bara de meniuri
Bara de meniuri este alctuit dintr-un meniu orizontal din care se deschid mai multe meniuri verticale. Meniurile permit accesul la comenzile Word.

Bara de meniuri con ine urmtoarele titluri de meniuri verticale: File, Edit, View, Insert, Format, Toos, Table, Windows, Help. Pentru a afia unul dintre aceste meniuri verticale se aplic un clic cu butonul stng al mausului pe numele meniului sau se folosete combina ia de taste ALT litera subliniat din numele meniului. (De exemplu ALT F pentru meniul File) Fiecare meniu vertical este format din mai multe comenzi. n cazul n care comanda de meniu are un buton corespondent pe o bar de instrumente, acesta este afiat n dreptul comenzii respective de meniu. Dac comanda poate fi aplicat folosind o combina ie de taste, aceast combina ie este afiat dup numele comenzii. Unele comenzi sunt urmate de trei puncte sau sge i. La selectarea comenzilor urmate de trei puncte () se deschide o fereastr de dialog, iar la selectarea comenzilor urmate de sgeat se deschide un submeniu. Op iunile care sunt afiate n gri nu sunt opera ionale n acel moment. Alturi de meniurile care se deschid din bara de meniuri, se pot deschide i aa numitele meniuri contextuale sau rapide. Pentru aceasta se aplic un clic cu butonul drept al mausului. Meniul care apare depinde de zona n care se lucreaz, precum i de opera ia care se execut.

Barele de instrumente
Comenzile din Word pot fi aplicate utiliznd fie meniurile, fie barele de instrumente. Barele de instrumente sunt grupuri de butoane care permit accesul rapid la diferite comenzi. n mod prestabilit, n Word sunt afiate dou bare de instrumente: Standard i Formatting, dar se pot afia cu uurin i alte bare.

Word poate s afieze barele de instrumente n pozi ii fixe, lipite de una dintre marginile ecranului, sau n ferestre mobile care pot fi mutate n orice pozi ie pe ecran.

O bar de instrumente fix se poate transforma ntr-o bar mobil dac se aplic un dublu clic ntrun spa iu liber din cadrul acesteia (de exemplu n marginea stnga a barei). La fel, cu un dublu clic, o bar mobil se poate transforma ntr-o bar fix. O bar mobil poate fi mutat pe ecran n modul urmtor: 1. Se aplic un clic pe bara de titlu a barei de instrumente. 2. innd apsat butonul stng al mausului, se gliseaz bara n pozi ia dorit.

Afiarea i ascunderea barelor de instrumente

Pentru a avea acces la alte comenzi sau pentru a mri spa iul de lucru, barele de instrumente pot fi afiate sau ascunse. Pentru afiarea/ ascunderea barelor de instrumente: 1. Se aplic comanda View, Toolbars, Customize. 2. In fereastra de dialog Customize se selecteaz fila Toolbars.

3. n lista Toolbars sunt afiate numele tuturor barelor de instrumente din Word. Vor fi afiate numai barele de instrumente care sunt marcate. Marcarea/ demarcarea se face printr-un un clic n dreptul casetei din dreptul numelui barei. 4. Se aplic un clic pe butonul Close.

Barele de instrumente disponibile n Word sunt:

Bara de instrumente Standard

Bara de instrumente Standard con ine butoane pentru comenzi de lucru cu fiiere: creare, deschidere, salvare, tiprire, verificarea ortografiei, copiere i lipire texte, etc. Tot pe aceast bar se gsesc cteva butoane cu ajutorul crora pot fi afiate/ ascunse alte bare de instrumente. Bara de instrumente Formatting

Bara Formatting con ine butoane care faciliteaz accesul la comenzile de formatare a textului. Bara de instrumente Tables and Borders

Bara Tables and Borders con ine butoane pentru lucrul cu tabele, precum i butoane pentru trasarea chenarelor. Bara de instrumente Drawing

Bara Drawing con ine butoane folosite n lucrul n mediul grafic.

Bara de stare
Bara de stare se afl n partea inferioar a ferestrei Word i con ine informa ii despre document i starea unor taste. Informa iile oferite de bara de stare sunt urmtoarele: Page con ine numrul paginii curente Sec con ine numrul sec iunii n care se afl cursorul. O sec iune este o por iune din document la care se aplic opera ii care nu sunt valabile n restul documentului. Informa ia este relevant doar dac documentul este mpr it n mai multe sec iuni. n caz contrar aceast zon va fi ntotdeauna completat cu 1. 1/7 primul numr reprezint numrul paginii curente, al doilea numr total de pagini din document At specific distan a (exprimat n cm sau oli) la care se afl cursorul fa de marginea de sus a paginii Ln specific numrul liniei n care este pozi ionat cursorul pe ecran Col specific distan a, msurat n caractere, fa de marginea stng a spa iului de lucru. n continuare exist mai multe butoane care arat dac anumite caracteristici Word sunt activate sau dezactivate. Acestea vor fi analizate n urmtoarele lec ii, la prezentarea caracteristicilor respective.

Spa iul de lucru

n spa iul de lucru este afiat documentul propriu-zis, n care se poate introduce i prelucra textul. n interiorul spa iului de lucru apare o liniu clipitoare. Acesta este cursorul text sau punctul de inserare care indic locul n care va fi introdus textul n document. Pentru a introduce text se folosete tastatura. La sfritul rndului nu se apas tasta ENTER. Word mparte textul automat n rnduri atunci cnd se ajunge cu introducerea la marginea din dreapta a paginii. Tasta ENTER se apas doar cnd se ncepe un paragraf. La apsarea unor taste, pe ecran nu apare nimic dar se produc anumite ac iuni. De exemplu, la apsarea tastei ENTER cursorul trece pe rndul urmtor, dar pe ecran nu apare nici un simbol.

Totui, n document sunt introduse simboluri care nu sunt afiate numite caractere ascunse. Ele pot fi vizualizate cu butonul (Show/Hide) de pe bara de instrumente Standard. Dac acest buton

este apsat caracterele ascunse sunt afiate. Dac se aplic un clic din nou pe butonul Show/Hide, acesta nu va mai fi apsat, iar caracterele ascunse nu vor fi afiate.

Afiarea i ascunderea barelor de derulare

Pentru deplasarea rapid n document, Word are dou bare de derulare una orizontal i una vertical. n timp ce bara de derulare vertical este util aproape tot timpul pentru deplasarea dintrun loc n altul n document, bara de derulare orizontal poate fi de cele mai multe ori ascuns pentru a elibera un mic spa iu pe ecran. Pentru afiarea sau ascunderea barelor de derulare: 1. Se aplic comanda Tools, Options. 2. In fereastra de dialog Options se selecteaz fila View.

3. Se marcheaz/ demarcheaz op iunea Horizontal Scroll Bar pentru afiarea/ ascunderea barei de derulare orizontale. 4. Se marcheaz/ demarcheaz op iunea Vertical Scroll Bar pentru afiarea/ ascunderea barei de derulare verticale. 5. Se selecteaz butonul OK pentru a nchide fereastra Options.

Afiarea i ascunderea riglelor

Pentru pozi ionarea mai uoar a textelor n pagin Word pune la dispozi ie dou rigle una orizontal i una vertical. n modul de afiare Normal este afiat doar rigla orizontal; n modul de afiare Page Layout sunt afiate ambele rigle. Dac riglele nu sunt necesare, ele pot fi ascunse cu comanda View, Ruler. Pentru a fi afiate din nou se aplic aceeai comand View, Ruler. Este bine ca la redactarea unui document riglele s fie afiate pe ecran, deoarece aici apar informa ii diverse n legtur cu formatarea textului.

INTRODUCEREA TEXTULUI
Cnd se creeaz un nou document n Word, pe ecran apare o suprafa de lucru goal care con ine dou elemente: O liniu vertical clipitoare. Acesta este cursorul text, sau punctul de inserare, care indic locul din document n care va aprea textul introdus de la tastatur i unde vor fi executate anumite opera ii de editare. Un cursor de forma literei I. Aceasta este cursorul mausului. Pe msur ce se tasteaz pe ecran apare textul introdus, iar punctul de inserare se deplaseaz spre dreapta. Dac linia de text ajunge la marginea din dreapta a ecranului, este nceput automat un nou rnd. Nu se apas tasta ENTER dect cnd se ncepe un nou paragraf. Un text poate fi introdus n dou moduri: 1. modul inserare (Insert): introducerea se face ncepnd din pozi ia cursorului text, textul existent fiind deplasat spre dreapta;

2. modul suprascriere (Overwrite): noul text va fi introdus din pozi ia cursorului text nlocuind textul deja existent. Trecerea de la un mod la altul se poate face n mai multe moduri: 1. ac ionarea tastei INSERT; 2. dublu-clic pe butonul OVR din linia de stare.

Deplasarea n cadrul documentului

Deplasarea prin document poate fi fcut cu tastatura sau cu mausul. Pentru deplasare pot fi utilizate urmtoarele secven e de taste: Secven de taste Sgeata stnga Sgeata dreapta Sgeata sus Sgeata jos END HOME PgUp PgDown Ctrl Alt PgUp Ctrl Alt PgDown Ctrl PgUp Ctrl PgDown Ctrl Home Ctrl End Efect un caracter spre stnga un caracter spre dreapta o linie n sus o linie n jos sfritul liniei curente nceputul liniei curente un ecran n sus un ecran n jos nceputul ecranului curent Sfritul ecranului curent nceputul paginii anterioare nceputul paginii urmtoare nceputul documentului Sfritul documentului

Deplasarea prin document se poate face i cu mausul. Dac pozi ia n care trebuie deplasat cursorul text se gsete n zona vizibil a ecranului se aplic un clic n zona respectiv. Dac aceast pozi ie nu se afl n zona vizibil documentul trebuie derulat. Pentru derulare pot fi folosite barele de derulare orizontala si verticala

Selectarea textului
Numeroase opera ii efectuate n Word presupun selectarea textului care trebuie modificat. Selectarea textului se poate face i cu tastatura i cu mausul. Blocul de text selectat este afiat n video invers. Un bloc de text poate fi selectat utiliznd tastatura n modul urmtor: 1. Se pozi ioneaz cursorul text n locul n care trebuie s nceap selec ia. 2. innd apsat tasta SHIFT se ac ioneaz tasta cu sgeata corespunztoare direc iei n care trebuie extins selec ia. Pentru selectarea rapid a textului cu ajutorul tastaturii se ine apsat tasta SHIFT i se deplaseaz punctul de inserare folosind una din combina iile de taste prezentate la capitolul Deplasarea n cadrul documentului. ntregul document poate fi selectat tastnd combina ia CTRL+A. Textul poate fi selectat cu ajutorul mausului n modul urmtor: 1. Se pozi ioneaz cursorul mausului la nceputul zonei de selectat. 2. innd apsat butonul stng al mausului, se gliseaz mausul spre sfritul zonei de selectat. 3. Se elibereaz butonul mausului. De asemenea, cu mai multe clicuri se pot selecta blocuri de text: dublu clic pe cuvnt selecteaz tot cuvntul triplu clic pe un paragraf selecteaz tot paragraful CTRL+clic selecteaz toat propozi ia un clic n marginea stng a paginii (cnd cursorul mausului ia forma unei sge i), n dreptul unei linii selecteaz linia. un dublu clic n marginea stng a paginii (cnd cursorul mausului ia forma unei sge i), n dreptul unui paragraf selecteaz paragraful un triplu clic n marginea stng a paginii (cnd cursorul mausului ia forma unei sge i), selecteaz tot documentul. Un text introdus greit poate fi ters utiliznd una din secven ele de taste:

Secven de taste Backspace Delete Ctrl Backspace CtrlDelete Pentru a terge un bloc de text: 1. Se selecteaz textul. 2. Se apas tasta DELETE.

Efect terge caracterul din stnga cursorului de inser ie terge caracterul din dreapta cursorului de inser ie terge cuvntul din stnga cursorului de inser ie terge cuvntul din dreapta cursorului de inser ie

Mutarea i copierea blocurilor de text

Un bloc de text poate fi mutat sau copiat ntr-o alt pozi ie n document prin intermediul Clipboardului. Clipboard-ul este o memorie n care pot fi stocate temporar date. Prin mutarea unui bloc de text se n elege tergerea lui din pozi ia ini ial i inserarea lui n alt pozi ie n document. Prin copierea unui bloc de text se n elege inserarea lui n alt pozi ie n document fr a-l terge din pozi ia ini ial blocul aprnd astfel de dou sau de mai multe ori n document. Pentru a copia sau a muta un text prin intermediul Clipboard-ului, trebuie parcuri urmtorii pai: 1. Se selecteaz blocul de text. 2. Se copiaz blocul n Clipboard. Pentru copiere se aplic comanda Edit, Copy, se tasteaz secven a Ctrl C sau se apas butonul (Copy) din bara de instrumente Standard. Pentru mutare se aplic comanda Edit, Cut, se tasteaz secven a Ctrl X sau se apas butonul (Cut) din bara de instrumente Standard. 3. Se pozi ioneaz cursorul text n noua pozi ie n care trebuie s apar textul. 4. Se insereaz con inutul Clipboard-ului n document aplicnd comanda Edit, Paste, tastnd secven a Ctrl V sau apsnd butonul (Paste) din bara de instrumente Standard. Inserarea n

document a unui bloc de text din Clipboard prin oricare din metodele descrise anterior se face pstrnd exact formatarea textului respectiv.

Opera iile de mutare i copiere pot fi fcute rapid i cu mausul. Aceast metod este cea mai comod n cazul unui text de dimensiuni reduse, i atunci cnd pozi ia de la, ct i pozi ia la sunt vizibile pe ecran. Pentru mutare i copiere textului cu ajutorul mausului sunt: 1. Se selecteaz textul. 2. Se plaseaz cursorul mausului pe text. Acesta se va transforma ntr-o sgeat. Pentru a copia textul, se ine apsat tasta CTRL. Pentru a muta textul, nu se apas nici o tast. 3. Se gliseaz textul n noua pozi ie. Pe parcursul glisrii, va aprea o linie vertical punctat care indic noua pozi ie a textului. 4. Se elibereaz butonul mausului i, dac se efectueaz o copiere, tasta CTRL.

Anularea sau reefectuarea unor opera ii

Pe parcursul editrii unui document se pot face erori. Unele dintre ele - cum ar fi tastarea unui caracter greit - sunt uor de corectat, dar sunt altele - cum ar fi formatarea unui paragraf - a cror anulare necesit reluarea unor opera ii mai complexe. Efectul unor astfel de opera ii poate fi anulat rapid prin aplicarea comenzii Edit, Undo, tastarea secven ei Ctrl Z sau prin apsarea butonului (Undo) din bara de instrumente Standard. Oricare din aceste ac iuni va anula efectul ultimei opera ii efectuate. Editorul Word memoreaz ultimele opera ii efectuate, deci poate fi anulat pe rnd efectul opera iilor efectuate n sens invers execu iei lor. Efectul mai multor opera ii, poate fi anulat printr-o singur ac iune, selectnd din lista ataat butonului opera ia selectat. Poate fi anulat doar efectul unor opera ii care modific con inutul documentului - introducere de text, tergere, formatare, inserare de obiecte, mutarea de elemente etc. - nu i efectul unor opera ii efectuate asupra fiierelor sau asupra mediului Word (salvare fiier, tiprire, modificarea modului de vizualizare etc.). O opera ie al crei efect a fost anulat, poate fi executat din nou apsnd butonul butonului Undo Ultima opera ie executat poate fi efectuat din nou, chiar i de mai multe ori, lansnd comanda Edit, Repeat sau tastnd secven a Ctrl Y. (Redo) din opera ia al crei efect dorim s-l

anulm i avnd n vedere c vor fi anulate efectele tuturor opera iilor care au fost efectuate dup

bara de instrumente Standard. Lista ataat acestui buton poate fi utilizat similar cu lista ataat

Inserarea ntreruperilor de pagin

n mod normal, cnd textul ajunge n marginea de jos a paginii, Word ncepe n mod automat o pagin nou i textul continu la nceputul paginii respective. La o pagin nou se poate trece, chiar dac pagina anterioar nu a fost introdus n ntregime. Acest lucru este posibil dac se introduce un marcaj de ntrerupere de pagin (numit i marcaj de salt la pagin nou). Pentru a introduce un marcaj de ntrerupere de pagin: 1. Se pozi ioneaz cursorul text n locul n care trebuie s nceap noua pagin. 2. Se aplic comanda Insert, Break. Pe ecran este afiat fereastra de dialog Break (figura 3.1). 3. Din aceast fereastr de dialog se selecteaz op iunea Page Break. 4. Se aplic un clic pe butonul OK. Un salt la o pagin nou este reprezentat n document printr-o linie orizontal continu (n modul de vizualizare Normal). Pentru a terge un astfel de marcaj, se pozi ioneaz cursorul pe rndul care con ine marcajul i se apas tasta DELETE.

Lucrul cu sec iuni

Exist multe situa ii n care diferite zone ale documentului trebuie tratate separat. Word ofer posibilitatea de a diviza documentul n aa numitele sec iuni, fiecare putnd s aib propriul mod de formatare. O sec iune poate cuprinde o parte dintr-o pagin o pagin sau mai multe pagini i nu ncepe neaprat la o pagin nou. Dou sec iuni sunt despr ite de un marcaj de sfrit de sec iune. Pentru a insera un marcaj de sfrit de sec iune: 1. Se pozi ioneaz cursorul text n locul n care trebuie inserat marcajul. 2. Se aplic comanda Insert, Break.

n fereastra de dialog Break zona Section Break este destinat sec iunilor. Word are patru tipuri de ntreruperi de sec iune: Next Page. Textul existent dup marcajul de sfrit de sec iune apare la nceputul paginii urmtoare. Acest tip de ntrerupere este util la ntreruperile de sec iune care coincid cu diviziunile mari ale documentului, cum ar fi capitolele. Continuous. Marcajul de sfrit de sec iune va fi inserat fr a modifica aranjarea textului. Noua sec iune ncepe pe aceeai pagin cu sec iunea precedent. Acest lucru este util n cazul unei sec iuni care are un numr diferit de coloane fa de cea anterioar dar care face parte din aceeai pagin. De exemplu la un raport, titlul poate fi plasat ntr-o singur coloan n partea superioar a paginii, iar sub titlu, ntr-o nou sec iune, corpul raportului s apar pe trei coloane. Odd Page. Textul existent dup marcajul de sfrit de sec iune va fi mutat la nceputul urmtoarei pagini impare. Even Page. Textul existent dup marcajul de sfrit de sec iune va fi mutat la nceputul urmtoarei pagini pare. Ultimele dou op iuni sunt utile n cazul n care ntreruperea de sec iune coincide cu o diviziune important (de exemplu un capitol) care trebuie s nceap la o pagin impar sau par. 3. Din fereastra de dialog Break se selecteaz tipul de ntrerupere dorit. 4. Se aplic un clic pe butonul OK. Un marcaj de sfrit de sec iune este similar cu un caracter obinuit din document. Pentru a terge un astfel de marcaj se plaseaz cursorul text imediat naintea lui i se apas tasta Delete, sau se plaseaz cursorul text imediat dup el i se apas tasta Backspace.

Dac se terge un marcaj de sfrit de sec iune, textul din sec iunea anterioar devine parte a sec iunii care i va urma, cptnd atributele de formatare proprii sec iunii respective.

FORMATAREA PAGINII
Dac un document urmeaz s fie tiprit, utilizatorul trebuie s precizeze editorului Word modul n care trebuie s arate acesta pe hrtie. Se pot stabili marginile paginilor, dimensiunea hrtiei, orientarea paginilor i chiar din care din tvile imprimantei va fi luat hrtia. Dei parametrii de pagin pot fi modifica i n orice moment fr nici o problem cel mai potrivit ar fi ca acetia s fie stabili i la nceputul unui nou document. Pentru modificarea parametrilor de pagin se aplic comanda File, Page Setup. La aplicarea acestei comenzi pe ecran este afiat fereastra Page Setup. Aceast fereastr are patru sec iuni care sunt afiate la apsarea butoanelor corespunztoare din partea de sus a ferestrei. Aceste sec iuni sunt: Margins care permite stabilirea marginilor paginii. Paper Size care permite stabilirea formatului hrtiei pe care se va face tiprirea. Paper Source - n care se specific de unde se va ncrca hrtia pentru tiprire. Layout - n care se specific op iuni suplimentare n legtur cu organizarea documentului n pagin.

Stabilirea dimensiunii paginii fizice

Dimensiunea paginii poate fi stabilit n fila Paper a ferestrei de dialog Page Setup. Aceast fila con ine: lista Paper Size. Aceast list con ine mai multe formate predefinite de pagin (de exemplu A4 sau A3) i op iunea Custom care permite utilizatorului s stabileasc un format de pagin personal. casetele Width i Height. Dac din lista Paper Size a fost ales un format predefinit, aceste casete vor fi completate automat cu l imea, respectiv nl imea paginii n formatul ales. Dac a fost selectat op iunea Custom n aceste casete se introduc l imea i, respectiv, nl imea paginii dorite. zona Orientation. Op iunea selectat n aceast zon determin modul de orientare a paginii. Dac este selectat op iunea Portrait rndurile vor fi imprimate paralel cu latura mai scurt a

paginii. Dac este selectat op iunea Landscape rndurile vor fi imprimate paralel cu latura mai lung a paginii, ca i cum pagina ar fi fost pus invers n imprimant.

caseta Preview. Efectul op iunilor selectate poate fi observat n aceast caset unde este afiat o pagin n miniatur lista Apply To. Din lista Apply To se selecteaz zona de document n care vor fi aplicate noile setri de pagin. Op iunile posibile sunt: Whole Document Noile valori vor fi folosite pentru ntregul document. This Point Forword. Word va insera un salt la o sec iune nou n dreptul cursorului i va aplica noii sec iuni parametrii selecta i pentru pagin This Section. Noii parametri vor fi aplica i sec iunii curente a documentului. Aceast op iune nu este disponibil dac documentul nu a fost divizat n sec iuni. Modificrile efectuate sunt confirmate prin apsarea butonului OK din partea de jos a ferestrei.

Stabilirea marginilor
Marginile paginii determin spa iul alb dintre text i marginile fizice ale paginii. Fiecare pagin are patru margini: stnga, dreapta, sus i jos. Zona destinat textului se numete spa iul de lucru. n plus exist posibilitatea de a stabili n partea superioar a paginii o zon pentru antet, iar n partea inferioar o zon pentru subsol. Antetul este informa ia care se repet la nceputul fiecrei pagini din document. Subsolul este informa ia care se repet n partea de jos a fiecrei pagini din document. n figura 4.2 sunt marcate distan ele care se completeaz n fereastra de dialog Page Setup: Dimensiunea marginilor poate fi stabilit n fila Margins a ferestrei de dialog Page Setup.

Aceast fila con ine: caseta Top. n aceast caset se introduce distan a dintre limita superioar a suprafe ei utile i zona destinat antetului. caseta Bottom. n aceast caset se introduce distan a dintre limita inferioar a suprafe ei utile i zona destinat subsolului.

caseta Left. n aceast caset se introduce valoarea marginii stngi. caseta Right. n aceast caset se introduce valoarea marginii drepte. caseta Gutter. n aceast caset se specific o margine suplimentar n stnga, necesar legrii paginilor. caseta Header. n aceast caset se introduce distan a fa de marginea de sus a paginii fizice la care va ncepe antetul. caseta Footer. n aceast caset se introduce distan a fa de marginea de jos a paginii fizice la care va termina subsolul. Distan ele se introduc folosind unitatea de msur implicit. op iunea Mirror Margins. Cu aceast op iune se va specifica dac o foaie va fi imprimat pe ambele pr i sau nu. Dac op iunea nu este marcat se va considera c toate paginile au aceeai margine stng i aceeai margine dreapt. Dac op iunea este marcat op iunile Left (Stnga) i Right (Dreapta) se transform n Inside (n interior) i n Outside (n afar). Marginea stng a paginilor pare va fi egal cu marginea dreapt a paginilor impare. Modificrile efectuate sunt confirmate prin apsarea pe butonul OK. Marginile paginii pot fi modificate i cu ajutorul riglelor, n modul de vizualizare Page Layout. n acest mod de vizualizare (activat cu comanda View, Page Layout) Word afieaz cele dou rigle orizontal i vertical. Pe fiecare rigl zonele gri indic spa iul rezervat pentru margini. Pentru a modifica o margine cu mausul se pozi ioneaz cursorul acestuia pe linia de separa ie corespunztoare dintre zona alb i zona gri de pe rigl. Cursorul mausului va lua forma unei sge i duble. Se gliseaz acest cursor n noua pozi ie. Aten ie! Pe rigla orizontal exist nite simboluri mici butoane triunghiulare. Dac din greeal se gliseaz aceste simboluri, n loc de a modifica marginile paginii (cnd cursorul mausului are forma unei sge i duble) se aplic o alt comand.

Specificarea sursei de alimentare cu hrtie

Anumite documente necesit tiprirea pe mai multe tipuri de hrtie. De exemplu, n cazul unei scrisori de afaceri cu mai multe pagini, va fi necesar ca prima pagin s fie tiprit pe o foaie cu antetul firmei, iar restul paginilor pe hrtie obinuit. Editorul Word permite specificarea locului de unde va fi ncrcat hrtia pentru imprimare. Aceste specifica ii se realizeaz n fila Paper grupul Paper Source a ferestrei de dialog Page Setup. Aceast sec iune con ine: lista First Page. Din aceast list se specific sursa de alimentare pentru prima pagin. lista Other Page. Din aceast list se specific sursa de alimentare pentru urmtoarele pagini. lista Apply To, n care se specific partea din document creia i va fi aplicat configurarea stabilit pentru sursa de alimentare. Op iunile listelor First Page i Other Page depind de tipul de imprimant utilizat. Op iuni posibile sunt: Default Tray este disponibil indiferent de imprimant i reprezint op iunea implicit. Normal Feeder hrtia va fi introdus foaie cu foaie de ctre utilizator. Sheet Feeder va fi activat dispozitivul pentru tractarea hrtiei pagin cu pagin.

Tractor va fi activat dispozitivul pentru tractarea hrtiei continue. Modificrile efectuate sunt confirmate prin apsarea butonului OK.

Organizarea textului n pagin

Organizarea textului n pagin se refer la: aranjarea textului n cazul n care nu ocup tot spa iul util al paginii. numerotarea paginilor antetul i subsolul paginilor pozi ia notelor de sfrit de sec iune Toate aceste caracteristici pot fi stabilite n fila Layout a ferestrei de dialog Page Setup. Alinierea vertical a textului (n cazul n care nu ocup toat zona util a paginii) este determinat de op iunea selectat din lista Vertical Alignment.

Op iunile disponibile sunt: Top textul este afiat n partea de sus a paginii. Bottom textul este afiat n partea de jos a paginii. Center textul va fi afiat la mijlocul paginii. Justified spa iul dintre linii va fi mrit astfel nct textul s ocupe ntregul spa iu util al paginii. Modul n care este inserat un marcaj de sfrit de sec iune poate fi modificat selectnd op iunea dorit din lista Section Start. Aceast list con ine op iunile: New Page textul existent dup marcajele de sfrit de sec iune apare la nceputul urmtoarei pagini. Continuous marcajul de sfrit de op iune va fi inserat fr a modifica aranjarea textului. Even Page noua sec iune ncepe pe urmtoarea pagin cu numr par. Odd Page noua sec iune ncepe pe urmtoarea pagin cu numr impar.

Antetele i subsolurile unui document pot diferi n func ie de pagin. Dac este marcat op iunea Different Odd and Even, antetul i subsolul paginilor pare vor fi diferite de cele ale paginilor impare. Dac este marcat op iunea Different First Page, antetul i subsolul primei pagini vor fi diferite de cele ale celorlalte pagini. Modificrile efectuate sunt confirmate prin apsarea butonului OK.

FORMATAREA CARACTERELOR
Formatul caracterelor este determinat de urmtoarele caracteristici: setul de caractere (fontul) din care fac parte. Un font este un set de caractere cu un design specific. dimensiunea corpului de liter. culoarea de scriere. spa iul dintre caractere. modul de scriere: cu litere subliniate (Underline), aldine (Bold), cursive (Italic). Formatarea caracterelor se poate face n mai multe moduri: folosind fereastra de dialog Font, combina ii de taste sau butoanele de pe bara de instrumente Formatting. Fiecare dintre aceste metode are avantaje i dezavantaje, n func ie de opera ia care trebuie executat. Orice formatare de caractere va fi aplicat tuturor caracterelor selectate n momentul formatrii. Dac nu s-a fcut o selec ie prealabil formatarea va fi aplicat textului care va fi tastat n pozi ia cursorului text, dup aplicarea comenzii de formatare.

Formatarea caracterelor folosind fereastra de dialog Font

Toate caracteristicile caracterelor pot fi stabilite prin comanda Format Font. La aplicarea acestei comenzi este afiat fereastra de dialog Font. Aceast fereastr are trei file: Font, Character Spacing i Animation. Fiecare fila este afiat la apsarea butonului corespunztor din partea de sus a ferestrei.

Elementele filei Font sunt: caseta Preview. n aceast caset pot fi observate modificrile care se fac n celelalte cmpuri ale ferestrei de dialog. lista Font. Aceast list con ine toate fonturile disponibile. De aici se selecteaz fontul dorit. lista Font Style. Aceast list con ine stilurile corpului de liter care pot fi aplicate caracterelor: Bold, Italic, Regular, Bold Italic. lista Size. Din aceast list se stabilete nl imea n puncte a caracterelor. lista Underline. Aceast list con ine mai multe stiluri de subliniere. Lista con ine i op iunea None, a crei selectare are ca efect anularea unei sublinieri. lista Color. Din aceast list se selecteaz culoarea de scriere a literelor. zona Effect. n aceast zon pot fi specificate o serie de efecte speciale, prin marcarea uneia sau mai multor op iuni propuse de Word: o Strikethrough - este trasat o linie la mijlocul literelor. o Double Strikethrough - este trasat o linie dubl la mijlocul literelor. o Superscript - caracterele sunt scrise mai sus i mai mici, ca un exponent. o Subscript - caracterele sunt scrise mai jos i mai mici, ca un indice.

o Shadow - textului i sunt ataate umbre. o Outline caracterele apar marcate doar pe contur o Emboss textul este scris n relief o Engrave text apare ca i cum ar fi gravat o Small caps - toate literele vor fi transformate majuscule, dar dimensiunea acestora este a literelor mici. o All caps - toate literele vor fi transformate n majuscule fr a le modifica dimensiunea. o Hidden - caracterele vor fi ascunse. Ele nu vor fi vizibile pe ecran i nu vor fi tiprite. Spa ierea caracterelor este determinat n fila Character Spacing:

Elementele acestei file sunt: caseta Preview. n aceast caset pot fi observate modificrile care se fac n celelalte cmpuri ale casetei de dialog. lista Spacing. n aceast list se stabilete modul de spa iere al caracterelor. Op iunile posibile sunt: o Normal

o Condensed - caracterele sunt comprimate. o Expended - caracterele sunt expandate. Dac se selecteaz una din op iunile Condensed sau Expended, gradul de comprimare sau expandare este determinat de valoarea completat n cmpul By corespunztor. lista Position. n aceast list se stabilete pozi ia caracterelor fa de linia orizontal imaginar de la baza textului. Op iunile posibile sunt: o Normal o Raised - literele sunt ridicate. o Lowered - literele sunt coborte. Dac se selecteaz una din op iunile Raised sau Lowered, distan a n puncte fa de linia imaginar este determinat de valoarea cmpului By corespunztor. op iunea Kerning for fonts. Marcarea acestei op iuni permite spa ierea orizontal automat pentru literele care depesc o anumit dimensiune, astfel nct nici o liter s nu par c este prea deprtat de vecinele sale. De exemplu dac se scrie cuvntul AVAL (cu litere mari), fr a marca aceast op iune, ntre literele A i V va fi un spa iu mare. Acest spa iu este redus dac op iunea este marcat. Dac op iunea este marcat Word modific dimensiunea spa iului dintre caractere n func ie de valoarea casetei Points and above ataat op iunii. n fila Text Effects, din lista Animation se pot specifica o serie de efecte de anima ie care pot fi aplicate literelor.

Formatarea caracterelor folosind bara de instrumente Formatting

Bara de instrumente Formatting con ine o serie de butoane pentru aranjarea textului, care permit modificarea rapid a celor mai multe op iuni de formatare a caracterelor: fontul, mrimea, atributele de subliniere, ngroare, scriere cu litere aplecate, etc.

Elementele care permit formatarea caracterelor sunt:

Lista derulanta Font: Lista derulanta Size: Butonul Bold: normal. Butonul Italic: este scris normal. Butonul Underline: textul este scris normal.

.Din acesta lista derulanta se poate selecta fontul dorit. . Din acesta lista derulanta se poate selecta mrimea caracterelor.

. Dac acest buton este apsat are loc scrierea cu aldine, dac nu textul este scris

. Dac acest buton este apsat are loc scrierea cu litere cursive, dac nu textul

. Dac acest buton este apsat are loc scrierea cu litere subliniate, dac nu

Folosind butoanele Bold, Italic i Underline se pot aplica mai multe stiluri de scriere (orice combina ie dintre ele). Activarea/ dezactivarea unui stil se face aplicnd un clic pe butonul respectiv. Butonul Font Color: caracterelor. . La apsarea acestui buton apare o list din care se selecteaz culoarea

Formatarea caracterelor folosind combina ii de taste

Word pune la dispozi ie o serie de combina ii de taste (scurtturi) pentru formatarea textului cu ajutorul tastaturii: Ac iunea Crete mrimea corpului de liter (n etape) Scade mrimea corpului de liter (n etape) Crete mrimea corpului de liter cu un punct Scade mrimea corpului de liter cu un punct Schimb majusculele cu litere mici (ciclic) Scrie totul cu litere mari Scrie totul cu litere mici ngroat Aplecat Subliniat Combina ia de taste CTRL SHIFT > CTRL SHIFT < CTRL ] CTRL [ SHIFT F3 CTRL SHIFT A CTRL SHIFT K CTRL B CTRL I CTRL U

Ac iunea Subliniate doar cuvintele Subliniat cu linie dubl Ascunde textul Scrie ca indice Scrie ca exponent

Combina ia de taste CTRL SHIFT W CTRL SHIFT D CTRL SHIFT H CTRL + CTRL SHIFT +

FORMATAREA PARAGRAFELOR
Un paragraf este textul introdus ntre dou ENTER-uri. Caracteristicile care definesc formatul unui paragraf sunt: Alinierea paragrafului n spa iul util al paginii. Indentarea- stabilirea alineatelor. Spa iul dintre linii. Curgerea textului. Word ofer mai multe posibilit i de stabilire a modului de aliniere a unui paragraf: folosind bara de instrumente Formatting, rigla sau comanda Format Paragraph. Toate formatrile de paragraf se aplic la: Paragraful n care este pozi ionat cursorul text, dac nu a fost selectat nici un paragraf; Paragrafele selectate integral sau par ial naintea aplicrii comenzii de formatare. Implicit, caracteristicile unui nou paragraf (creat prin apsarea tastei ENTER) sunt preluate de la cel anterior.

Alinierea textului
Alinierea textului se refer la modul n care sunt aliniate rndurile fa de marginile spa iului util de lucru. Word ofer patru metode de aliniere: Aliniere la stnga - toate liniile unui paragraf ncep n marginea stng a spa iului de lucru. Alinierea la dreapta - toate liniile unui paragraf se termin n partea dreapt a spa iului de lucru. Alinierea la centru - toate liniile sunt centrate pe orizontal n spa iul util al paginii.

Alinierea Justified - toate liniile ncep n marginea stng a spa iului de lucru i se termin n marginea dreapt a spa iului de lucru. Ultima linie din paragraf se termin n pozi ia n care s-a tastat ENTER. Pentru a realiza acest mod de aliniere ntre cuvinte se insereaz spa ii fictive. Bara de instrumente Formatting con ine patru butoane pentru cele patru moduri de aliniere ale paragrafelor: Left- pentru aliniere la stnga; Center- pentru aliniere n centru; Right- pentru aliniere la dreapta; Justified- pentru aliniere Justified. Pentru a alinia un paragraf trebuie efectua i urmtorii pai: 1. Se pozi ioneaz cursorul text pe orice caracter din paragraful respectiv. 2. Se selecteaz butonul de aliniere corespunztor. Opera ia de aliniere poate fi realizat mai rapid dac se folosesc urmtoarele combina ii de taste: Combina ii de taste CTRL L CTRL E CTRL R CTRL J Aliniere Stnga Centrat Dreapta Justified

O alt metod este aplicarea comenzii Format, Paragraph. Pe ecran va fi afiat fereastra de dialog Paragraph: Se selecteaz fila Indents and Spacing i se selecteaz tipul de aliniere n caseta Alignment.

Indentarea paragrafelor
Indenturile reprezint distan ele dintre marginile paragrafelor i marginile spa iului util al paginii. Exist trei tipuri de indenturi: Indentul stng - distan a dintre marginea stng a paragrafului i marginea stng a spa iului util al paginii. Dac marginea stng este deplasat spre interiorul paginii, indentul stng are valoare pozitiv. Dac marginea stng este deplasat spre exteriorul paginii, n spa iul rezervat pentru marginile paginii, indentul stng are valoare negativ. Indentul drept - distan a dintre marginea dreapt a paragrafului i marginea dreapt a spa iului de lucru. Dac marginea dreapt este deplasat spre interiorul paginii, indentul drept are valoare pozitiv. Dac marginea dreapt este deplasat spre exteriorul paginii, n spa iul rezervat pentru marginile paginii, indentul drept are valoare negativ. Indentul pentru prima linie - distan a ntre punctul n care ncepe prima linie i marginea stng a paragrafului. Dac prima linie este deplasat spre dreapta fa de marginea stng a paragrafului, avem un indent de tip First Line. Dac prima linie este deplasat spre stnga fa de marginea stng a paragrafului, avem un indent de tip Hanging Indent (indent ag at).

Cel mai simplu, indenturile pot fi stabilite cu ajutorul riglei i al mausului. Pe rigl exist cteva simboluri cu ajutorul crora pot fi stabilite indenturile: Marcatorul First Line Indent (Indent prima linie), (triunghiul de sus) controleaz retragerea primei linii a paragrafului. Marcatorul Hanging Indent (Indent ag at), (triunghiul de jos) pozi ioneaz nceputul celei de-a doua linii a paragrafului, precum i urmtoarele. Marcatorul Left Indent (Indent stnga) este dreptunghiul sub marcatorul Indent ag at. Pute i folosi acest marcator pentru a glisa indentul ag at i indentul primei linii mpreun. Marcatorul Right Indent(Indent dreapta) controleaz retragerea din dreapta a paragrafului.

Pentru a stabili un indent se pozi ioneaz cursorul mausului pe rigl deasupra marcatorului corespunztor, iar cnd acesta este selectat se gliseaz. Butonul mausului se elibereaz cnd indentul este adus n pozi ia dorit. Aten ie! De foarte multe ori, din greeal n loc s se selecteze indenturile, se selecteaz marginile paginii. Dac sunt selectate marginile, cursorul i schimb forma. Apare un cursor sub forma unei sge i orizontale, cu dou vrfuri. Sub simbolul pentru indentul stng, pe rigl se gsete i un dreptunghi mic. Dac se gliseaz acest dreptunghi se deplaseaz n acelai timp i indentul stng i cel pentru prima linie. Pe bara de instrumente Formatting exist dou butoane: Increase Indent care permit mrirea sau micorarea indenturilor cu cte jumtate de ol. O alt metod de stabilire a indenturilor este aplicarea comenzii Format, Paragraph. La aplicarea acestei comenzi apare pe ecran fereastra de dialog Paragraph. n aceast fereastr se selecteaz fila Indents and Spacing. n zona Indentation se specific: Indentul stng n caseta Left; Indentul drept n caseta Right; Indentul pentru prima linie n lista Special. Op iunile acestei liste sunt: o None toate liniile paragrafului ncep n pozi ia indentului stng; o First Line prima linie este deplasat la dreapta fa de marginea stng a spa iului util; i Decrease Indent ,

o Hanging Indent prima linie este deplasat la stnga fa de marginea stng a spa iului util. Dac se selecteaz una din op iunile First Line sau Hanging Indent, n caseta By ataat se specific valoarea indentului. Toate modificrile care se fac n caset se reflect n paragraful martor afiat cu negru n caseta Preview.

Spa ierea paragrafelor

Implicit, la introducerea unui text, liniile sunt spa iate suficient astfel nct s existe suficient spa iu pentru cel mai mare element de pe fiecare linie. Spa iile dintre dou linii succesive din paragrafe diferite nu difer de spa iul dintre dou linii succesive ale aceluiai paragraf. Exist situa ii n care spa iul dintre linii trebuie s fie mrit. Pentru a rezolva astfel de situa ii Word ofer o multitudine de op iuni pentru spa ierea rndurilor. Op iunile de schimbare a spa iului vor afecta paragraful curent sau paragrafele selectate. Spa ierea poate fi modificat n zona Spacing a ferestrei de dialog Paragraph. Aceast zon con ine urmtoarele informa ii: Spa iul suplimentar, msurat n puncte, dinaintea paragrafului - n lista Before; Spa iul suplimentar, msurat n puncte, de dup paragraf - n lista After; Spa iul dintre liniile unui paragraf - n lista Line Spacing. Op iunile posibile sunt: Single spa iu implicit; 1.5 Lines spa iu de un rnd i jumtate; Double spa iu dublu; Exactly spa iul dintre rnduri va fi exact ct valoarea- n puncte - introdus n caseta At; At Least spa iu dintre rnduri va avea cel mult valoarea din caseta At; Multiple modific spa ierea n func ie de factorul introdus n caseta At. De exemplu, pentru trei, spa ierea va fi triplat.

Folosirea op iunilor de curgere a textului

Word pune la dispozi ie ase op iuni prin care se poate controla modul n care se face trecerea textului de la o pagin la alta. Pentru activarea acestor op iuni se aplic comanda Format, Paragraph. n fereastra de dialog Paragraph se activeaz fila Line and Page Breaks.

Op iunile oferite de Word sunt: Widow/ Orphan Control. n limbajul tipografic, Widow (vduv) este ultima linie a unui paragraf rmas singur la nceputul unei pagini; Orphan (orfan) este prima linie a unui paragraf, atunci cnd apare singur la sfritul unei pagini. Dac aceast op iune este marcat Word va evita apari ia unor astfel de linii n document; Keeps Lines Together. Dac aceast op iune este marcat Word nu va permite paragrafului respectiv s continue pe o alt pagin. Dac paragraful nu ncape n ntregime pe o pagin atunci el va trece automat pe pagina urmtoare. Keep with Next. Dac este necesar una sau mai multe linii dintr-un paragraf vor fi mutate pe pagina urmtoare astfel nct s fie tiprite pe aceeai pagin cu nceputul paragrafului urmtor. Page Break Before. naintea paragrafului va fi inserat un marcaj de pagin nou. Suppress Line Number. Cu aceast op iune se dezactiveaz/ activeaz numerotarea liniilor unui document. Dont Hyphenate. Cu aceast op iune se dezactiveaz/ activeaz despr irea n silabe la sfritul rndurilor din paragraful curent.

UTILIZAREA TABULATORILOR
Tabulatorii sunt instrumente de control a alinierii pe vertical a textului din documente. n mod normal, la apsarea tastei TAB cursorul se deplaseaz din 0.5 in 0.5 oli. Cu ajutorul tabulatorilor se poate modifica modul n care sare cursorul la apsarea tastei TAB. Word pune la dispozi ie cinci tipuri de tabulatori, fiecare influen nd n mod specific alinierea textului: Alinia i la stnga. Textul va fi introdus din pozi ia tabulatorului spre dreapta. Alinia i la dreapta. Textul introdus va fi deplasat spre stnga, astfel nct s se termine n pozi ia tabulatorului. Centrat. Textul introdus va fi deplasat spre dreapta i spre stnga astfel nct centrul textului s fie n pozi ia tabulatorului. Aliniat zecimal. Textul introdus va fi deplasat spre stnga sau spre dreapta astfel nct punctul zecimal (care trebuie s apar n text), s fie n pozi ia tabulatorului. Acest tip de tabulator se folosete pentru alinierea numerelor. Astfel ntotdeauna unit ile vor fi aliniate sub unit i, zecile sub zeci, etc. De tip bar. Textul va fi introdus din pozi ia tabulatorului spre dreapta, iar n pozi ia tabulatorului apare o bar vertical. Tabulatorii sunt atribute ale paragrafelor. La apsarea tastei ENTER n mod implicit se creeaz un paragraf care are seta i aceiai tabulatori ca i paragraful anterior. Tabulatorii pot fi stabili i n mai multe moduri. Cel mai rapid mod este acela n care se utilizeaz rigla. La captul din stnga al riglei, exist un buton succesiv. , al crui simbol se modific la apsarea sa

Cteva din simbolurile de pe acest buton sunt: Tabulatori alinia i la stnga Tabulatori alinia i la dreapta Tabulatori centra i

Tabulatori zecimali Pentru a aduga tabulatori unui paragraf: 1. Se pozi ioneaz cursorul pe paragraful pentru care se vor stabili tabulatorii. 2. Folosind butonul de pe rigl se selecteaz tipul de tabulator care trebuie introdus. 3. Se aplic un clic pe rigl n pozi ia n care trebuie adugat tabulatorul. 4. Se repet paii 2 si 3 pentru introducerea celorlal i tabulatori necesari. Pentru a muta un tabulator: 1. Se aplic un clic pe tabulatorul care trebuie deplasat. 2. innd apsat butonul stng al mausului se gliseaz tabulatorul n noua pozi ie.

Pentru a terge un tabulator: 1. Se aplic un clic pe tabulatorul care trebuie ters. 2. innd apsat butonul stng al mausului se gliseaz tabulatorul n afara riglei. Simbolul corespunztor va disprea de pe rigl.

Setarea tabulatorilor utiliznd comenzi de meniuri

Tabulatorii pot fi defini i cu precizie aplicnd comanda Tabs din meniu Format. La aplicarea acestei comenzi pe ecran este afiat fereastra de dialog Tabs.

n caseta Default Tab Stops se introduce dimensiunea implicit a tabulatorilor prestabili i. Dac nu sunt specifica i tabulatori speciali, la apsarea tastei ENTER cursorul se va deplasa cu distan a specificat n aceast caset. Dimensiunea implicit este 0.5". Celelalte elemente ale ferestrei Tabs sunt destinate tabulatorilor speciali. Pentru a introduce un tabulator folosind fereastra de dialog Tabs: 1. Se introduce n caseta Tab Stop Position pozi ia tabulatorului. 2. Din zona Alignment se selecteaz tipul tabulatorului. 3. n zona Leader se selecteaz caracterul care va fi afiat n spa iul peste care sare cursorul la apsarea tastei TAB. Op iunea cea mai frecvent folosit este None - nu este afiat nici un caracter de umplere. 4. Se aplic un clic pe butonul Set. Tabulatorul definit va fi introdus n lista Tab Stop Position. 5. Dac este necesar, se repet paii 1-4 pentru a stabili mai mul i tabulatori. 6. Se aplic un clic pe butonul OK pentru nchiderea ferestrei de dialog Tabs. Pentru a modifica un tabulator folosind fereastra de dialog Tabs: 1. Se selecteaz tabulatorul din lista Tab Stop Position. 2. Dac trebuie modificat pozi ia tabulatorului se modific valoarea din caseta Tab Stop Position. 3. Dac trebuie modificat tipul tabulatorului se modific op iunea selectat n zona Alignment. 4. Se aplic un clic pe butonul Set pentru a confirma modificrile fcute. Pentru a terge un tabulator folosind fereastra de dialog Tabs: 1. Se selecteaz tabulatorul din lista Tab Stop Position. 2. Se aplic un clic pe butonul Clear. 3. Pentru tergerea tuturor tabulatorilor (dac este cazul) se aplic un clic pe butonul Clear All. Aten ie! Tabulatorii se aplic ntotdeauna paragrafelor selectate sau paragrafului in care este pozi ionat cursorul.

CHENARE SI UMBRE
Unele paragrafe pot fi scoase in evidenta prin ncadrarea lor in chenare sau prin modificarea fundalului de scriere. Aceste opera ii pot fi efectuate prin aplicarea comenzii Borders and Shading din meniul Format.

Chenarele si culoarea fundalului de scriere pot fi aplicate unui text selectat sau anumitor paragrafe. Pentru un paragraf este suficient ca cursorul sa fie pozi ionat in paragraful dorit. in cazul unei por iuni de text, aceasta trebuie selectata anterior.

Fila Borders
Fila Borders permite stabilirea atributelor chenarului.

Elementele acestei file sunt: zona Settings. Din aceasta zona se selecteaz aspectul general al chenarului. Op iunile posibile sunt: o None fr chenar o Box chenar simplu o Shadow chenar cu umbre o 3-D chenar tridimensional o Custom se poate defini propriul tip de chenar. Op iunile anterioare de chenare au ca rezultat aplicarea aceluiai stil de linie (continua, punctata, etc.) pentru toate cele patru laturi ale chenarului. Modul de creare a unui chenar personalizat va fi tratat pu in mai trziu.

Lista Style. Din lista Style se selecteaz tipul liniei cu care va fi trasat chenarul. Lista Color. Din lista Color se selecteaz culoarea liniei cu care va fi trasat chenarul. Lista Width. Din lista Width se selecteaz grosimea liniei cu care va fi trasat chenarul. Caseta Preview. Din caseta Preview se observa efectul op iunilor selectate. in partea stnga si in cea de jos a casetei exista mai multe butoane, cte unul pentru fiecare latura a casetei, care pot fi folosite pentru crearea chenarelor personalizate. Lista Apply to. in lista Apply to se specifica daca op iunile selectate vor fi aplicate textului selectat sau paragrafului curent. Daca nu a fost selectata nici o por iune de text, op iunea implicita este Paragraf. Daca exista un text selectat, op iunea implicita este Selected Text. Pentru a crea un chenar personalizat: 1. Se selecteaz op iunea Custom din zona Settings. 2. Se selecteaz tipul, culoarea si grosimea liniei pentru o latura a casetei. 3. in caseta Preview se aplica un clic pe butonul corespunztor laturii chenarului pentru care au fost selectate atributele de la punctul 2. 4. Se repeta paii 2-3 pentru a specifica atributele celorlalte laturi ale chenarului. 5. Se aplica un clic pe butonul OK.

Fila Page Border

In fila Page Border pot fi stabilite caracteristicile chenarului paginii. Aceasta fila arata si are aceleai func ii ca si sec iunea Borders, pentru specificarea aspectului chenarului. Singura deosebire consta in faptul ca difer op iunile din lista Apply to, unde se specifica unde se va aplica chenarul. Op iunile acestei liste sunt: Whole Document - ntregul document. Toate paginile documentului vor con ine tipul de chenar selectat. This Selection zona selectata. Vor fi ncadrate in chenar doar paginile din zona selectata. This Selection - First Page Only. Chenarul apare doar pe prima pagina din zona selectata. This Selection - All Except Page. Chenarul apare pe toate paginile din zona selectata, mai pu in prima pagina.

Fila Shading

In fila Shading se poate stabili o culoare de fundal pentru textul selectat, paragraful curent sau celulele din tabel selectate. Elementele acestei sec iuni sunt: zona Fill. Din aceasta zona se selecteaz culoarea de fundal pe care va fi scris textul. Pentru a folosi o culoare compacta se aplica un clic pe paleta de culori din zona Fill. Zona Patterns. in aceasta zona se specifica atributele modelului de umplere (de exemplu o haura). in cazul in care nu se folosete o culoare compacta pentru fundal, din lista Style se selecteaz tipul si densitatea modelului. Culoarea de fond a modelului va fi cea selectata in zona Fill. Culoarea de desenare a modelului se selecteaz din zona Color. Caseta Preview. in caseta Preview se observa efectul op iunilor selectate. Lista Apply to. Aceasta lista are aceleai op iuni ca si in cazul sec iunii Borders. Daca se apsa tasta ENTER la sfritul unui paragraf care are un chenar, se creeaz un paragraf nou cu acelai tip de chenar. Totui, linia superioara a chenarului si linia inferioara a paragrafului nu sunt vizualizate. Amndou paragrafele sunt ncadrate intr-un chenar unic. Pentru a anula chenarul

la paragraful nou creat, acesta trebuie nti selectat (inclusiv simbolul de sfrit de paragraf). Chenarul se anuleaz cu op iunea None din zona Settings a sec iunii Borders.

LISTE Utilizarea listelor in documente

De foarte multe ori paragrafe succesive ale unui document formeaz o lista de op iuni. Numerele de ordine sau marcajele elementelor unei liste pot fi introduse de la tastatura odat cu introducerea fiecrui paragraf, dar Word ofer posibilitatea de a opta pentru numerotarea sau marcarea lor automata. Fiecare paragraf este considerat un articol separat al listei si primete cu numr de ordine sau un marcaj propriu. Paragrafele pot fi numerotate sau marcate automat utiliznd comanda Bullets and Numbering din meniul Format. La lansarea acestei comenzi este afiata fereastra de dialog Bullets and Numbering, care con ine trei file: 1. Bulleted pentru marcarea paragrafelor cu un simbol. 2. Numbered pentru numerotarea paragrafelor. 3. Outline Numbered permite crearea de liste pe mai multe niveluri.

Crearea listelor marcate

Pentru a crea o lista marcata: 1. Se pozi ioneaz cursorul text acolo unde trebuie sa apar lista. 2. Se aplica comanda Format, Bullets and Numbering. 3. Se selecteaz fila Bulleted 4. Se selecteaz modul de marcare al paragrafelor aplicnd un clic pe unul din modelele puse la dispozi ia utilizatorului. 5. Se selecteaz butonul OK

Daca utilizatorul nu este mul umit de nici unul din modelele propuse, el poate defini propriul mod de marcare selectnd butonul Customize din fereastra de dialog Bullets and Numbering, care deschide fereastra Customize Bulleted List.

Daca nici unul din marcajele din zona Bullet character nu este cel dorit se apas butonul Character. Pe ecran apare fereastra de dialog Symbol din care se alege un simbol nou. Un font care con ine multe simboluri este Windings. Fontul se poate selecta din lista derulanta Font.

Se nchide fereastra de dialog Symbol, aplicnd un clic pe butonul OK Daca se aplica un clic pe butonul Font se deschide fereastra de dialog Font care ofer op iuni suplimentare de modificare a marcajelor. In aceasta fereastra de dialog se pot modifica: fontul, stilul, culoarea, mrimea si efectele marcajului respectiv. Se nchide fereastra de dialog Font, aplicnd un clic pe butonul OK. Modificrile fcute pot fi observate in partea dreapta a ferestrei, in caseta Preview. In aceasta caseta apare o lista miniaturizata marcata cu simbolul ales. Pozi ia marcajului fata de marginea utila a paginii se stabilete in zona Bullet Position Indent at. Pozi ia textului fata marginea utila a paginii se stabilete in zona Text position Indent at. Modificrile se observa si in caseta Preview. In momentul in care rezultatul, observat in caseta Preview este mul umitor se aplica un clic pe butonul OK

Dup selectarea simbolului cu care vor fi marcate elementele listei, acestea se introduc apsnd tasta ENTER la sfritul fiecrui paragraf. Word introduce marcajul selectat la nceputul fiecrui paragraf. La sfritul ultimului paragraf din lista se apas tasta ENTER de doua ori.

Crearea listelor numerotate

Pentru a crea o lista numerotata: Se pozi ioneaz cursorul text acolo unde trebuie sa apar lista. Se aplica comanda Bullets and Numbering. Se selecteaz butonul Numbered. Se selecteaz modul de numerotare al paragrafelor aplicnd un clic pe unul din modelele puse la dispozi ia utilizatorului. Se selecteaz butonul OK Daca utilizatorul nu este mul umit de nici unul din modelele propuse, el poate defini propriul mod de numerotare selectnd butonul Customize din fereastra de dialog Bullets and Numbering, care deschide fereastra de dialog Customize Numbered List.

In caseta Number format este afiat formatul de afiare specificat. Unele caractere din aceasta caseta apar pe fond gri, altele pe fond alb. Simbolurile care sunt afiate pe fond gri se vor modifica de la un paragraf la altul in func ie de modul de numerotare, cele afiate pe fond alb rmn fixe la toate paragrafele. De exemplu daca caseta con ine formatul 1 primul paragraf va fi numerotat cu 1., al doilea cu 2., etc. Formatul de afiare se stabilete cu ajutorul casetelor Number Style si Start at. Din lista Number Style se selecteaz modul de numerotare (cifre arabe, cifre romane, litere, etc.). In caseta Start at se stabilete valoarea de start a numerotrii. Dup selectarea informa iilor din aceste doua casete, in caseta Number format apare pe fond gri valoarea de start a numerotrii (valoare care se va modifica de la un paragraf la altul). nainte si dup acest simbol se pot introduce iruri de caractere care vor rmne fixe la toate paragrafele. De exemplu parantezele sau punctul de dup numr. Daca se aplica un clic pe butonul Font se deschide fereastra de dialog Font care ofer noi op iuni de modificare a marcajelor. In aceasta fereastra de dialog se pot modifica culoarea, mrimea si efectele caracterelor cu care se face numerotarea. Se nchide fereastra de dialog Font, aplicnd un clic pe butonul OK Modificrile fcute pot fi observate in partea stnga a ferestrei, in caseta Preview. In aceasta caseta apare o lista miniaturizata numerotata cu caracterul ales. Pozi ia caracterului de numerotare si a textului paragrafelor se stabilete in urmtoarele casete: Number Position modul de aliniere al caracterului de numerotare in spa iul dintre marginea utila stnga si nceputul primei linii. Aligned at distanta intre marginea utila stnga a paginii si nceputul primei linii. Text indentul stng al paragrafului. In momentul in care rezultatul, observat in caseta Preview este mul umitor se aplica un clic pe butonul OK Dup selectarea caracterului cu care vor fi numerotate elementele listei, acestea se introduc apsnd tasta ENTER la sfritul fiecrui paragraf.

Word face automat numerotarea corecta a fiecrui paragraf. La sfritul ultimului paragraf se apas tasta ENTER de doua ori.

Crearea rapida a listelor

Pentru a crea rapid o lista marcata sau numerotata, folosind stilul de lista prestabilit (ultimul folosit prin aplicarea comenzii Format, Bullets and Numbering) se pot utiliza butoanele Bullets liste marcate) sau Numbering (pentru

(pentru liste numerotate) din bara de instrumente Formatting.

Crearea listelor pornind de la un text deja introdus: O lista poate fi creata si pornind de la un text deja introdus. Pentru a realiza acest lucru trebuie executa i urmtorii pai: 1. Se selecteaz paragrafele care trebuie incluse in lista. 2. Se aplica comanda Format, Bullets and Numbering. 3. Se selecteaz modelul de lista dorit. 4. Se aplica un clic pe butonul OK.

Rearanjarea elementelor unei liste

Unul din avantajele utilizrii programului Word pentru crearea listelor este posibilitatea rearanjarii elementelor intr-o lista. Pentru a adaug un paragraf nou la mijlocul unei liste: 1. Se pozi ioneaz cursorul text la sfritul paragrafului anterior punctului in care se dorete inserarea. 2. Se apas tasta ENTER. 3. Word va crea o intrare noua, fr con inut, dar marcata sau numerotata corect. Se introduce textul corespunztor noului paragraf. Pentru a adaug un paragraf nou la sfritul listei: 1. Se pozi ioneaz cursorul text la sfritul ultimului paragraf din lista. 2. Se apas tasta ENTER. 3. Se introduce textul corespunztor noului paragraf.

Pentru ca un paragraf sa nu fie numerotat: 1. Se pozi ioneaz cursorul text pe paragraful respectiv. 2. Se aplica un clic cu butonul drept al mausului. 3. Pe ecran apare un meniu din care se alege op iunea Skip Numbering. Pentru a reordona elementele unei liste: 1. Se selecteaz paragraful care trebuie mutat. Aten ie! Trebuie sa fie selectat si semnul de sfrit de paragraf butonului Show/Hide din bara de instrumente Standard. , care este ascuns in mod

normal (cea mai simpla metoda de verificare a selec iei simbolului respectiv este folosirea

2. Paragraful selectat se gliseaz cu mausul in noua pozi ie, sau se folosesc tehnicile de taiere (CTRL+X) si lipire (CTRL+V). Pentru a schimba formatul unei liste: 1. Se selecteaz paragrafele listei. 2. Se aplica comanda Bullets and Numbering si se selecteaz noul mod de marcare sau numerotare. 3. Se aplica un clic pe butonul OK, pentru ca modificrile sa devin active. Pentru a elimina marcajele sau numerele dintr-o lista: 1. Se selecteaz paragrafele la care se vor elimina marcajele sau numerele. 2. Se aplica comanda Format, Bullets and Numbering. 3. In cazul unei liste marcate se aplica un clic pe butonul Bullets. Se selecteaz None pentru a elimina marcajele. In cazul unei liste numerotate se aplica un clic pe butonul Numbered. Se selecteaz None pentru a elimina numerotarea din lista. 4. Se aplica un clic pe butonul OK pentru ca modificrile sa devin active.

TABELE
In foarte multe documente apare necesitatea organizrii datelor sub forma de tabele. Un tabel este o structura in care datele sunt organizate pe rnduri si coloane. La intersec ia dintre o linie si o coloana se gsete o celula. Celula poate con ine text, elemente grafice si aproape orice obiect care

poate fi inclus intr-un document din Word. Singura excep ie este ca un tabel nu poate con ine un alt tabel. Word permite crearea si utilizarea tabelelor intr-o maniera foarte simpla, oferind posibilitatea de a efectua opera ii asupra lor. Totui, utilitarele tabelare incluse in Word nu sunt la fel de performante ca programele specializate de calcul tabelar (de exemplu Excel). Din aceasta cauza, uneori este preferabil ca un tabel sa fie creat cu un program specializat si apoi importat intr-un document.

Crearea unui tabel

Pentru a crea un tabel nou: 1. Se pozi ioneaz cursorul in locul in care se va insera tabelul. 2. Se aplica comanda Insert Table din meniu Table.

3. In fereastra Insert Table trebuie stabilite urmtoarele caracteristici ale tabelului: numrul de coloane - in caseta Number of columns numrul de rnduri - in caseta Number of rows l imea coloanelor - in caseta Column width In aceasta caseta poate fi introdus un numr care va reprezenta dimensiunea coloanelor, sau poate fi introdusa valoarea Auto. In acest caz, l imea coloanelor va fi stabilita automat astfel nct l imea tabelului sa fie egala cu l imea paginii utile.

Daca utilizatorul dorete sa aplice una din formatrile automate pentru tabelele oferite de Word, va aplica un clic pe butonul AutoFormat. 4. Se aplica un clic pe butonul OK. Word va crea un tabel nou, cu structura specificata si avnd cursorul plasat in prima celula.

Introducerea informa iilor in tabel

Intr-un tabel textul se introduce celula cu celula. nainte de a introduce textul, cursorul text trebuie pozi ionat in celula dorita. Deplasarea cursorului se poate face in mai multe moduri: 1. Cu mausul: se face un clic in celula dorita. 2. Cu tastatura: se pot folosi urmtoarele taste sau combina ii de taste: Combina ia de taste TAB Noua pozi ie Celula urmtoare. Daca cursorul este pozi ionat in ultima celula din tabel, va fi adugata automat o linie noua la sfritul tabelului. SHIFT TAB ALT HOME ALT END ALT PGUP ALT PGDOWN Celula anterioara Prima celula din rndul curent Ultima celula din rndul curent Prima celula din coloana curenta Ultima celula din coloana curenta

Pentru a introduce tab-uri in interiorul unei celule, trebuie tastata combina ia CTRL+TAB. Textul dintr-un tabel poate fi formatat ca orice text al documentului; formatrile vor fi aplicate celulei curente si celulelor selectate. nl imea rndurilor se modifica automat pe msura ce textul se introduce in celula, sau daca se modifica nl imea caracterelor. Daca se vizualizeaz caracterele speciale (cu butonul Show/Hide de pe bara de instrumente Standard) se constata ca in fiecare celula din tabel apare un cerc mic semnul de sfrit de celula. Acest simbol este afiat ntotdeauna la sfritul textului din celula. Textul dintr-o celula poate fi formatat ca un text obinuit. Se pot modifica: tipul de aliniere, indenturile, tab-urile, etc. Toate aceste comenzi se vor aplica relativ la celula curenta.

Selectarea celulelor
Pentru a efectua o opera ie asupra unui grup de celule acestea trebuie selectate. Selec ia celulelor se poate face in mai multe moduri: 1. Utiliznd tastatura Un grup de celule poate fi selectat prin intermediul tastaturii innd tasta SHIFT si folosind tastele sge i. 2. Utiliznd comenzi de meniu Pentru selectarea de celule pot fi utilizate si comenzi ale meniului Table, astfel: Pentru selectarea liniei curente - comanda Select Row Pentru selectarea coloanei curente - comanda Select Column Pentru selectarea ntregului tabel - comanda Select Table 3. Utiliznd mausul Selec ia celulelor cu ajutorul mausului se face glisnd pointerul mausului peste celulele care trebuie selectate. Pentru a selecta un rnd de celule se pozi ioneaz cursorul mausului in afara tabelului (in partea stnga) in dreptul liniei respective si se aplica un clic. Pentru a selecta o coloana se pozi ioneaz cursorul mausului deasupra coloanei respective pana cnd ia forma unei sge i cu vrful in jos, apoi se aplica un clic. Pentru selectarea ntregului tabel se aplica un dublu clic oriunde in tabel, innd apsata tasta ALT.

Modificarea dimensiunilor unei coloane sau unui rnd

Dimensiunile celulelor dintr-un tabel se pot stabili in mai multe moduri. Se poate modifica printr-o comanda l imea tuturor celulelor dintr-o coloana, nl imea tuturor celulelor dintr-un rnd, sau aceste caracteristici se pot modifica numai la celulele selectate. Pentru a modifica l imea unei coloane dintr-un tabel:

1. Se pozi ioneaz cursorul mausului pe linia de separa ie dintre coloana a crei l ime trebuie modificata si coloana urmtoare, pana cnd aceasta ia forma unei sge i orizontale cu doua vrfuri. 2. Se gliseaz marginea coloanei in noua pozi ie, dup care se elibereaz butonul mausului. In urma acestor opera ii se va modifica l imea ntregii coloane numai daca nici una din celulele coloanei nu este selectata. In caz contrar, se va modifica numai l imea celulelor selectate. Daca se ine apsata tasta Shift in timp ce se gliseaz una din liniile verticale ale tabelului, vor fi afectate doar cele doua coloane care sunt despr ite de linia trasa. Altfel, Word va modifica toate coloanele din partea dreapta a liniei trase, precum si coloana din stnga acesteia. Word modifica automat nl imea unui rnd atunci cnd se adaug sau se terge textul in oricare din celulele rndului. Pentru a stabili manual nl imea unui rnd dintr-un tabel: 1. Se pozi ioneaz cursorul mausului pe linia de separa ie dintre rndul a crui nl ime trebuie modificata si rndul urmtor, pana cnd acesta ia forma unei sge i verticale cu doua vrfuri. 2. Se gliseaz marginea rndului in noua pozi ie, dup care se elibereaz butonul mausului. Daca modul de vizualizare este Layout si sunt afiate cele doua rigle - orizontala si verticala, atunci cnd cursorul text este pozi ionat in interiorul unui tabel se observa ca pe cele doua rigle apar nite simboluri noi. Pe rigla orizontala apar marcaje de forma unor dreptunghiuri mici care indica latura inferioara a fiecrui rnd al tabelului. L imea coloanelor si nl imea rndurilor pot fi modificate si utiliznd aceste marcaje. Daca se pozi ioneaz cursorul mausului asupra acestor marcaje, forma cursorului se transforma intr-o sgeata orizontala dubla, in cazul selectrii unui delimitator de coloana sau intr-o sgeata verticala dubla, in cazul selectrii unui delimitator de rnd. Daca se gliseaz acest cursor se va modifica l imea coloanei, respectiv nl imea liniei corespunztoare marcajului selectat. Rezultatul opera iei este acelai, indiferent daca anterior a fost fcuta sau nu vreo selec ie.

L imea si nl imea celulelor pot fi modificate si folosind comanda Table Properties din meniul Table.

Daca se selecteaz fila Row se vor stabili caracteristicile rndurilor selectate, iar daca nu a fost fcuta nici o selec ie, caracteristicile rndului in care este pozi ionat cursorul. Daca se selecteaz fila Column se vor stabili caracteristicile coloanelor selectate, iar daca nu a fost fcuta nici o selec ie, caracteristicile coloanei in care este pozi ionat cursorul. Pentru a modifica l imea unei coloane: 1. Se pozi ioneaz cursorul text intr-o celula din coloana care trebuie modificata. 2. Se lanseaz comanda Table Properties din meniul Table 3. Se activeaz fila Column 4. Se activeaz csu a Preferred Width, iar in caseta cu dimensiunea coloanei se tasteaz valoarea dorita. 5. Pentru a modifica valorile pentru alte coloane din tabel se pot selecta butoanele Previous Column- coloana anterioara sau Next Column- coloana urmtoare. 6. Se selecteaz butonul OK. Pentru a modifica nl imea unui rnd: 1. Se pozi ioneaz cursorul text intr-o celula din rndul care trebuie modificat. 2. Se lanseaz comanda Table Properties din meniul Table. 3. Se activeaz fila Row 4. Se activeaz csu a Specify height, iar in caseta activa se tasteaz valoarea dorita pentru nl imea rndului. 5. Pentru a modifica valorile pentru alte rnduri din tabel se pot selecta butoanele Previous Rowrndul anterior sau Next Row- rndul urmtor. 6. Se selecteaz butonul OK. Op iunile din lista Row Height is sunt: At least - nl imea rndului este cel pu in egala cu valoarea din caseta height, dar daca este necesar nl imea rndului va fi mrita. Exactly - nl imea rndului este exact valoarea din caseta height, indiferent daca nu este suficienta pentru unele elemente din linie. Acestea vor fi vizibile doar par ial.

Adugarea si tergerea celulelor, a rndurilor si a coloanelor

De foarte multe ori este necesar ca formatul unui tabel sa fie modificat dup ce acesta a fost creat. De exemplu, trebuie adugate sau terse una sau mai multe coloane sau rnduri. Word face distinc ie intre tergerea con inutului unei celule, rnd sau coloana si tergerea celulei, rndului sau coloanei. Atunci cnd se terge con inutul, celula, rndul sau coloana rmn pe loc. In celalalt caz, acestea dispar mpreuna cu con inutul lor. Pentru a terge con inutul unei celule, unui rnd sau unei coloane: 1. Se selecteaz celula, rndul sau coloana respectiva. 2. Se apas tasta DELETE. Pentru a insera in tabel un rnd de celule: 1. Se selecteaz rndul deasupra sau dedesubtul cruia trebuie inserat noul rnd. 2. Se aplica comanda Insert Rows Above sau Insert Rows Below din meniul Table. Daca sunt selectate in ntregime mai multe rnduri, la lansarea comenzii Insert Rows Above, va fi inserat naintea lor acelai numr de rnduri goale. Pentru a insera in tabel o coloana: 1. Se selecteaz coloana dorita. 2. Se aplica comanda Insert Columns to the Left sau Insert Columns to the Right. Daca sunt selectate in ntregime mai multe coloane, la lansarea comenzii Insert Columns to the Left va fi inserat naintea lor acelai numr de coloane goale. Pentru a terge un rnd sau o coloana dintr-un tabel: 1. Se selecteaz rndul sau coloana respectiva. 2. Se aplica comanda Delete Rows pentru a terge un rnd, sau Delete Columns pentru a terge o coloana. Pentru a terge celula curenta sau un grup de celule selectate trebuie lansata comanda Delete Cells. Dup tergerea unor celule, in interiorul tabelului nu poate rmne spa iul gol. La lansarea acestei comenzi, pe ecran este afiata fereastra de dialog Delete Cells.

Op iunile acestei ferestre determina modul in care este reprezentata aceasta problema: daca se selecteaz op iunea Shift cells left, toate celulele din dreapta celor terse vor fi deplasate spre stnga si liniile respective vor avea mai pu ine celule. daca se selecteaz op iunea Shift cells up, toate celulele de sub cele terse vor fi deplasate in sus, dar coloanele respective vor fi completate cu celule goale, astfel nct sa aib aceeai dimensiune cu restul coloanelor. daca se selecteaz op iunea Delete entire row, vor fi terse in ntregime rndurile care con in celulele selectate, iar liniile inferioare vor fi deplasate in sus. daca se selecteaz op iunea Delete entire column, vor fi terse in ntregime coloanele care con in celulele selectate, iar coloanele din dreapta vor fi deplasate spre stnga.

Unirea celulelor dintr-un tabel

Laturile despr itoare dintre doua celule vecine pot fi nlturate, astfel nct celulele respective sa se transforme intr-una singura. Con inutul celulelor sursa va fi transformat in paragrafe separate in celula destina ie. Pentru a uni doua sau mai multe celule: 1. Se selecteaz celulele care trebuie unite. 2. Se aplica comanda Merge Cells (comanda este inactiva daca nu au fost selectate cel pu in doua celule).

Divizarea celulelor dintr-un tabel

Celula curenta dintr-un tabel poate fi divizata prin inserarea de laturi verticale sau orizontale in doua sau mai multe celule. Pentru a diviza o celula:

1. Se pozi ioneaz cursorul text in celula care trebuie divizata. 2. Se lanseaz comanda Split Cells din meniul Table.

3. In fereastra de dialog Split Cells se specifica modul in care va fi divizata celula. In caseta Number of columns se specifica numrul de diviziuni pe orizontala si in caseta Number of rows se specifica numrul de diviziuni pe verticala. Daca op iunea Merge cells before split nu este marcata, in cazul in care sunt selectate mai multe celule, fiecare celula din zona selectata va fi divizata conform modului specificat. Daca op iunea este marcata va fi divizata zona selectata nainte de divizare toate celulele selectate sunt unite. 4. Se selecteaz butonul OK.

Chenarele tabelului
In configura ia prestabilita, Word aplica un chenar sub ire, in jurul fiecrei celule din tabel. Aceste chenare pot fi modificate sau eliminate complet. Metodele pentru lucrul cu chenarele unui tabel sunt in esen similare cu cele pentru aplicarea chenarelor la un text obinuit. Pentru a modifica chenarele si culoarea de fond la o parte din celulele unui tabel: 1. Se selecteaz celulele din tabel a cror chenare vor fi modificate. 2. Se aplica comanda Borders and Shading din meniul Format, in care se completeaz op iunile dorite pentru chenare si culoarea de fond. 3. Se selecteaz butonul OK. Intr-un tabel fr chenare, pentru a uura munca, se poate folosi o re ea (desenata cu linie punctata) care nu va fi tiprita la listarea la imprimanta. Aceasta re ea apare daca a fost aplicata comanda Show Gridlines din meniul Table.