P. 1
CNC ti de Program Are

CNC ti de Program Are

5.0

|Views: 4,835|Likes:
Published by Pop Ioana

More info:

Published by: Pop Ioana on Jun 19, 2011
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

10/31/2014

pdf

text

original

EXPLICAREA FUNCTIONARII , MA~INII

\wi

Codurile de tip G ale masinii de frezat TOPPER TMV-SI0T
Codul
GOO G 01 G02 G 03 G02.2,G03.2 G02.3,G03.3 G04 G 05 G07.1 (GI07) G08 G09 G 10 G 10.6 GIl G12.1 G13.1 G 15 G 16 G 17 G 18 G 19 G20 G 21 G22 G23 G25 G26 G27 G28 G29 G30 G 30.1 G 31 G 33 G 37 G39 G40 G41
0

Grupa

Functia
Deplasare cu avans rapid Deplasare sau interpolare liniara cu avans de lucru Interpolare circulara in sensul acelor de ceasornic Interpolare circulara in sens invers acelor de ceasornic Interpolare in evolventa Interpolare exponentiala Temporizare, oprire exacta Ciclu de prelucrare cu viteza ridicata Interpolare cilindrica Citire in fata a programului Oprire exacta Introducere de date programabile Recuperare si retragere scula Anulare introducere de date programabile Activare interpolare dupa coordonate polare Dezactivare interpolare dupa coordonate polare Anulare comanda coordonate polare Comanda coordonate polare Selectare plan XY Selectareplan ZX Selectare plan YZ Mod de lucru in inch Mod de lucru in rum Activare functie de verificare stocare piese Dezactivare functie de verificare stocare piese Dezactivare detectarea oscilatiei vitezei axului principal Activare detectarea oscilatiei vitezei axului principal Verificare pozitiei punctului de referinta Revenire la punctul de referinta Revenire de la punctul de referinta Revenire la al2-Iea punct de referinta Revenire la punctul de referinta variabil Functie de sarire (executie prg. cu repetare la alta cota) Filetare cu cutitul Masurare automata a lungimii de scula Compensarea coltului pentru interpolare circulara Anulare corectie de raza Corectie de raza a sculei la stanga profilului

01

00

25
0 0 0

17

02 06
0

04 24

0

00

01 00
0

07

Codul
042 040.1 (0150) 041.1 (G15l) 042.1 (0152) 043 044 G 45 046 047 048 049 050 051 050.1 051.1 G 52 053 054 054.1 055 056 057 058 059 060 061 062 063 064 065 066
0

Grupa

Functia
Corectie de raza a sculei la dreapta profilului Anulare verificare traiectorie normal a Activare verificare traiectorie la stinga Activare verificare traiectorie la dreapta Corectie de lungime a sculei , in directia "+" Corectie de lungime a sculei , in directia "_" Crestere corectie scula Descrestere corectie scula Crestere dubla a corectiei de scula Descrestere dubla de corectie de scula Anularea corectiei de lungime a sculei Anulare scalare Scalare Anulare program in oglinda Programare in oglinda Setarea sistemului local de coordonate Selectarea sistemului de coordonate ale masinii Selectarea sistemului de coordonate 1 Selectarea sistemului aditional de coordonate pt piesa Selectarea sistemului de coordonate 2 Selectarea sistemului de coordonate 3 Selectarea sistemului de coordonate 4 Selectarea sistemului de coordonate 5 Selectarea sistemului de coordonate 6 Pozitionare pe 0 singura directie Oprire exacta Depasire automata a colturilor Mod de filetare Mod de taiat cu cutitul Activare macro Activare modului macro Dezactivare modului macro Coordonate de rotatie Anulare coordonate de rotatie Ciclu de gaurire prin ciocanire Cic1u filetare pe stinga Activare ciclu de rectificare Ciclu gaurire fina Executie cic1u rectificare cu deplasare direct constanta Viteza constanta la suprafata pt. ciclu de rectificare Viteza intermitenta la suprafata pt. ciclu de rectificare Anulare cic1u inchis ( gaurit, filetat, etc. ) Ciclu de gaurirc, urmat de alezare

19 08

00

0 0 0

08 11 22 00

0

14

00 15
0

00 12
0

G67
068 069 073

16
0

09 01 09 01
0

G74 G75
G 76 077 G 78

G79
080 081 09

Codul
082 083 084 085 086 087 088 089 090 091 092 G 92.1 G94 G95 G96 097 G 98 G99 G 160 G 161

Grupa

Functia
Cic1u de gaurire,ciclu de alezare pe stanga Ciclu de gaurire prin ciocanire Cic1u de filetare Ciclu de alezare Cic1u de alezare Cic1u de alezare de intoarcere Ciclu de alezare Ciclu de alezare Dimensiuni in coordonate absolute Dimensiuni in coordonate incremental Programare fata de punctul de zero absolut Determinare sistemului de coordonate de lucru a piesei Viteze pe minute Viteza pe rotatie Control al vitezei constante pe suprafata. Anularea controlului vitezei constante de suprafata Revenire la punctul initial in cic1u inchis Revenire la punctul R in ciclu inchis Anulare functia de verificare viteza (pt rectificare) Activare functia de verificare viteza (p_trectificare)

~~ --

0 0

03 00

0

05
13

0

0
0

10 20

- pozitiile notate cu "0 " sunt active la pornirea masinii

Codurile de tip M Ale masinii de frezat TOPPER TMV-510T

Codul
I

Functia
Oprire in program Oprire optionala in program Sfarsit de program Rotire ax principal spre dreapta Rotire ax principal spre stanga Oprire rot ire ax principal Schimbare automata de scula Pomire lichid racire A Oprire lichid de racire Orientare ax principal Filetare rigida (dupa pas fara compensator) Sfarsit de program si revenire la prima pozitie din program Rotire magazie spre dreapta Rotire magazie spre stinga Pozitionare scula pentru schimbare ( in pozitia verticala ) Pozitionare scula in magazie ( in pozitie orizontala ) Activare numerotare cicluri de fabricatie Activare subprogram Sfarsit subprogram Activare 100% viteza de avans Dezactivare 100% viteza de avans Activare executie program in oglinda simetric fata de axa X Dezactivare executie program in oglinda simetric fata de axa X Activare executie program in oglinda simetric fata de axa Y Dezactivare executie program in oglinda simetric fata de axa Y
I
I

I

I

!

MOO MOl M02 M03 M04 MOS M06 M08 M09 M 19 M29 M30 M31 M32 M33 M34 M76 M98 M99 M 101 M 102 M 103 M 104 M 105 M 106

I
I

I
I

I

RESET Adrese ~i taste numerice INPUT Tasta de introducere Cand adresa sau valoarea numerica este introdusa pe monitor eu aceasta tasta aceasta poate fi activata ca si comanda ce poate fi executata CAN Tasta de anulare Apasand aceasta tasta se sterg ultimele caractere sau simboluri introduse de pe monitor.Functiile tastaturii . se anuleaza alarma . . Tasta de resetare sistem Apasand aceasta tasta se reseteaza CNC-ul . etc.

+ +-+ Taste de deplasare a cursorului Aceste taste sunt utilizate pentru a muta cursorul de la 0 pozitie la alta ~ sensul de deplasare este dat de directia sagetilor + . + ----aI PAGE PAGE Taste de schimbare a paginn Aceste taste sunt folosite pentru a schimba pagina de vizualizare a unui program. Cele doua sageti din dreapta ~i din stanga sunt utilizate pentru a vizualiza alte comenzi aflate in partea de jos a monitorului .ului . doar daca acestea nu incap pe acesta . Taste functionale . + Tastele aflate sub monitor sunt taste ce executa comanda aflata 'in partea de jos a monitorului . POS Indica pozitia curenta a CNC ... sensul de schimbare este dat de sensul sagetii .

se vizualizeaza valorile de comanda (programate) SETTING La apasarea pe aceasta tasta se afiseaza si pot fi modificate valorile de scula .. In cazul apasarii tastei " EDIT" se poate scrie si vizualiza programul din memorie In cazul apasarii tastei " MDI" se pot introduce sau vizualiza datele introduse manual In sistem automat.. unde se afla eursorul . de raza sau modificarea si afisarea variabilelor SYSTEM Apasand aceasta tasta se poate face setarea si afisarea parametrilor de functionare ale masinii ... eu cele noi introduse INSRT Apasand aceasta tasta se introduc literele si cifrele in program .. vizualizarea datelor de diagnosticare a CNC~ului MESSAGE Afisarea numarului de alarma GRAPH Functii grafice . PROG . utilizabile la programarea mai rapida Chei de scriere a programului AL TER Apasand aceasta tasta se schimba literele ~i cifrele din program.

.. Simbolul "' / " pentru linie stearsa Simbolul "#" pentru variabile utilizand macrouri .DELET Apasand aceasta tasta se sterg literele si cifrele din program sau programe intregi Sfarsit de linie daca se apasa aceasta tasta /.. ..# EOR ..

transmitere si receptionare a informatiilor privind procesul de prelucrare trebuie preluate intr-un anumit fel de alte elemente. Comanda dupa program a unui sistem tehnologic de prelucrare prin aschiere presupune existenta unui sistem de comanda care sa memoreze setul de informatii (programul) necesare conducerii sistemului tehnologic. sisteme prin copiere dupa sablon. deosebim urmatoarele sisteme: comanda pr in intermediul camelor.flexibilitate si fiabilitate. termene de livrare scurte. In conditiile actuale ale economiei de piata si ale globalizarii pietelor. Procesul de prelucrare bazat pe comanda numerica este un proces in care fazele de prelucrare din cadrul operatiei sunt executate automat intr-o succesiune specificata prin intermediul unui program NC. durata de existenta redusa a produsului. Dintre sistemele de comanda dupa program care s-au impus in decursul evolutiei prin eficienta si siguranta in functionare. -1- o . trebuie sa raspunda necesitatilor crescute de productivitate. Orice sistem de productie modern. dimensiuni mici ale loturilor. distrugere nepoluanta a produsului. Masinile unelte cu comanda numerica sunt masini flexibile. In acest caz. realizarea de produse la un pret redus si calitate ridicata nu este 0 sarcina usoara. presiune ridicata asupra pretului.rce are in vedere realizarea de produse competitive. Tendintele de dezvoltare a pietei produselor sunt caracterizate de urmatoarele cerinte de baza: variante noi de produse. care contine toate informatiile geometrice si tehnologice privind deplasarile sculei. se poate face foarte rapid. Astfel aceste masini se uti1izeaza atat la productia de unicate cat si la productia de serie. de crestere a productivitatii si a preciziei de prelucrare cer ca interventia umana sa fie din ce in ce mai mult eliminata. Tendintele firesti de scadere a costului de prelucrare. de la 0 zi la alta sau chiar in cadrul aceleasi zile. NOTIUNI FUNDAMENTALE DESPRE COMENZILE NUMERICE firma este profitabila daca realizeaza prod use competitive. chiar in situatia celor mai complicate piese. cerinte stricte de calitate. asta inseamna ca functiile operatorului uman de memorare. sisteme secventiale de programare. iar apoi sa-l transmita acestuia in timpul si pe masura prelucrarii piesei. comanda numerica NC. trecerea de la prelucrarea unui tip de piese la altul.CURS DE PROGRAMARE PE MASINI UNELTE CNC CAPITOLUL 1.

Program area CNC se realizeaza in conformitate cu instructiunile echipamentului CNC al masinii. inlocuirea unei scule cu 0 alta scula se realizeaza automat si au un sistem de schimbare a sculei de tip mana mecanica (in cazuJ centrelor de prelucrare verticaJe sau orizontale). Numarul sculelor utilizate de masinile unelte cu comanda numerica este mare. la cele de tip CNC (Computer Numerical Control). Acesta contine informatii precum pozitia finaJa a deplasarii sculei. FunctiiIe de baza ale unui echipament CNC sunt: memorarea informatiilor necesare procesului de preJucrare. HAIDENHEIN.aparute la inceputul anilor 1950. trebuie sa aiba 0 rigiditate ridicata si rezistenta marita la vibratii. Timpul de schimbare a unei scule este de ordinul secundelor. in conformitate cu programul de prelucrare. Semifabricatul este fixat in dispozitivul de prindere al masinii unelte.care se poate roti eu valori continue ale turatiilor. Avand in vedere vitezele de avans ridicate la masinile CNC de astazi. programului CNC si a altor date necesare procesului. ELEMENTELE DE BAZA ALE UNUI SISTEM NC/CNC Elementele componente de baza ale unui sistem NCICNC sunt: masina unealta. bazate pe microprocesoare. spre deosebire de masinile unelte conventionale. SIEMENS. etc.care deplaseaza elementele mobile ale masinii(saniile) cu valori continue ale vitezelor de avans. pentru cresterea productivitatii. Acest lucru se datoreaza in primul rand datorita lipsei cutiei de viteze S1 de avansuri. Rolul cutiei de viteze este preluat de arborele principaI. o masina unealta comandata numeric este mai simpla din punet de vedere mecanic decat 0 masina unealta clasica. . raza si lungimea sculei. Programul CNC sau cum mai este denumit programul piesa este 0 !ista completa de instructiuni pentru prelucrarea piesei. Saniile masinilor unelte cu comanda numerica se deplaseaza pe un sistem de ghidaje de alunecare sau de rostogolire. iar rolul cutiei de avans este preluat de axele numeriee. iar scula este deplasata in raport cu piesa. turatia arborelui principal. echiparnentul de comanda numerica. Arborele principal fie ca roteste scula fie ca roteste semifabricatul. aceste sisteme trebuie sa fie rig ide S1 sigure. unde schimbarea manuala a sculei este mare consumatoare de timp. bazate pe tuburi electronice. receptionarea semnalelor de la traductorii de deplasare sau a altor elemente de unnarire legate de desfasurarea procesului pentru realizarea feedback-ului.1. programul NC/CNC.1. FAGOR. transmiterea acestor informatii elementelor de executie ale masinii CNC. -2- . viteza de avans. cerintele pentru turatiile arborilor principali sunt tot mai ridicate. Cele mai moderne echipamente CNC specifice pentru masinile unelte CNC sunt fabricate de firmele FANDC. Avand in vedere posibilitatea de utilizare in aschiere a sculelor din materiale performante. Echipamentele de comanda numerica (controller) au progresat de la cele de tip NC (Numerical Control). etc. tipul traiectoriei.

unde pe baza informatiilor din desenul de executie al piesei si eventual din fisa tehnologica/planul de operatii. Operatorul masinii unelte CNC are mai putine atributii. b) informatii tehnologice referitoare la parametrii regimului de aschiere. Programul CNC se incarca in memoria interna a CNC-ului.etc. iar in functie de masina unealta CNC in cauza si programul in cod masina. programatorul. prelucrarea interna a informatiilor. Fluxul informational intr-un sistem CNC La 0 analiza a fluxului informational intr-un sistem CNC se poate spune ca acesta are loc in doua etape si anume : prelucrarea externa a informatiilor. supravegherea intregului proces de prelucrare. prin program are manuala. prinderea si desprinderea piesei in/din dispozitivuI. -3- . d) informatii auxiliare care inlesnesc unele manevre si miscari ale masinii. de sculele utilizate in prelucrare. Cand se creeaza un program CNC.2. deoarece acesta este limbajul oricarui calculator-codul binar.cuprinzand transmiterea spre masina unealta. etc.etc. realizat in conformitate cu sintaxa CNC-uIui. in vederea realizarii piesei. magazin de scule. De asemenea se incarca si alte date legate de piesa de prelucrat. introducerea corectiilor de scula. la modalitatile generale si specifice de program are. InformatiiIe privind prelucrarea sunt de mai multe tipuri. eventualele masuratori necesare prevazute prin program. Masina unealta CNC prelucreaza informatiile memorate prin programul CNC. dupa ce programul piesei a fost incarcat in echipamentul NC/CNC. setarea pozitiei piesei. ci doar limbajul comenzii numerice.1. respectiv operatorul masinii CNC. transformandu-Ie in limbaj masina. sau prin program are asistata de calculator.). c) informatii pregatitoare referitoare la tipul deplasarilor. fixarea sculelor in suportul de lucru (cap revolver. utilizand un sistem de tip CAM (Computer Aided Manufacturing). de prindere. se elaboreaza programul CNC al piesei. in comparatie cu muncitorul de la masina unealta clasica dar mai importante si anume: incarcarea programului in memoria RAM a CNC-uIui. de baza fiind urmatoarele: a) informatii de deplasare ale elementelor mobile ale MUCN. etc. nu trebuie sa stie limbajul masina. Programul CNC se poate elabora eel mai adesea.

) este directia radiala si paralela cu ghidajele saniei transversale. axa X de miscare este in majoritatea cazurilor orizontala si paralela cu suprafata de asezare a piesei. SISTEME DE COORDONATE In scopul de a programa diferite pozitionari ale sculei in spatiul de lucru al masinii-unelte CNC. in timp ce la masinile de frezat. La masinile Ia care se roteste scula. B.1. Z formeaza sistemul de axe circulare A. Sistemul de axe de coordonate X. judecand cazul cand se priveste dinspre arborele principal spre piesa.3. Sistemul cartezian de coordonate Prelucrarea suprafetelor unei piese pe 0 masina unealta eu eomanda numeriea se realizeaza prin programarea deplasarilor sculei in raport cu sistemul de coordonate cartezian. Y. sensul pozitiv al axei X este dat de deplasarea relativa spre dreapta a sculei fata de piesa. Pe langa axele liniare numerice ale masinilor unelt CNC pot exista si axe numerice circulare. Rotatiile in jurul axelor X. C este dat de regula burghiului. In acest caz se pot evidentia urmatoarele situatii deosebite: daca axa Z este verticala. Z astfel definit se numeste sistem primar. masini de rectificat rotund. Q. Axa Z este identica cu axa semifabricatului la masinile ce prelucreaza suprafete de revolutie. Daca exixta deplasari paralele cu axele primare. C. W sau sistem tertiar cu axele P. iar sensul pozitiv al axei este sensuI care corespunde cu retragerea sculei fata de piesa. este necesar un sistem de referinta. Degetul din mijloc indica sensul pozitiv al axei Z. axele fiind codificate cu U. R.1. Sensul pozitiv al axelor numerice circulare A. Modul in care sunt atribuite axele de coordonate diferitelor axe numerice se face dupa urmatoarele reguli: Axa Z de miscare este identica sau paralela cu cu axa arborelui principal al masinii. Y. Axa Y de miscare este perpendiculara pe axele X si Z. 1. Directia axel X la masinile la care se roteste piesa (strunguri. degetul mare arata sensuI pozitiv al axei X. legat de piesa. V. B. -4- . Sensul pozitiv al axei Z corespunde deplasarii care conduce la marirea distantei dintre scula si semifabricat. centrele de prelucrare. formand cu aceasta un triedru de sens direct.9 sunt ilustrate axele la 0 masina de frezat. Sistemul de coordonate cartezian are trei axe de coordonate perpendiculare intre ele.etc. daca axa Z este orizontala. In figura 1. axa Z este identica cu axa sculei.3. Sensul pozitiv al axelor sistemului cartezian este dat de "regula mainii drepte". judecand cazul stand in fata masinii . pentru a realiza suprafetele din desenul piesei. iar degetul aratator sensuI pozitiv al axei Y. atunci sistemul se numeste secundar. reprezentand axa principala de deplasare in planul in care se realizeaza prelucrarea piesei si perpendicular pe directia pe sculei. sensul axei X este pozitiv atunci cand scula se deplaseaza relativ spre dreapta fata de piesa. cum ar fi strungurile si masinile de rectificat rotund.

ncez mate ensul pte". Y $i Z (fig. de exemplu de rectificat in punctul PI. Y. Literele X.Notiuni fundamentale despre comenzile numerice 35 cu ei in . la CNC si masinile rotund CNC se utilizeaza CNC.. fata de sistemul de axe al piesei. iar pentru pozitionarea sculei In punetul PI.un.9. Z sunt utilizate pentru .l. iijloc axel ntate :902~. 1. un Fig. Sensul pozitiv al axelor de coordonate dat de regula mainii drepte Pentru strungurile pozitionarea sculei. la masinile de frezat si centrele de prelucrare utilizeaza sistemul de coordonate X. Sensul pozitiv de deplasare a elementelor mobile ale MUCN este sensul care duee la deplasari relative intre scula si piesa de sens pozitiv. 1. se sistemul de eoordonate X si Z (fig.11).l 0).

dar mai ales cu cat numarul de axe care se deplaseaza simultan si corelat este mai mare. Figura 1. pretul de cost al rnasinii creste proportional cu cresterea numarului de axe. cu atat posibilitatile de prelucrare sunt mai mario Bine-nteles. . scula poate realiza 2 rotatii A si B in jurul axei X si Z.I ~ +c U' +B~ x. 1. B si C. Din punct de vedere al aschierii. irnportanta este miscarea relativa dintre scula si piesa. piesa poate f rotita in 3 axe numerice rotative. pentru pozitionarea pieselor prismatice 'in vederea prelucrarii pe toate fetele de lucru dintr-o singura prindere. A. Figura 1.21 prezinta posibilitatea echiparii unui centru de prelucrare vertical cu 6 axe numerice. In figura 1. Y. In acest caz. ~ Fig.18. Aceasta axa Beste esentiala la centrele de prelucrare orizontale. nu are importanta cine se deplaseaza. 3 axe liniare X.. scula sau piesa. Z ~i0 axa circulara B (rotatie in jurul axei Y). In acest caz. Sensul pozitiv al axel or circulare numerice Cu cat numarul axelor numerice ale unei masini-unelte este mai mare.19 prezinta un centru de prelucrare orizontal cu 4 axe numerice.::.20 este reprezentata posibilitatea echiparii unui centru de preluerare vertical eu 5 axe numerice.40 Tehnologii de preluerare cu CNC +wllZ +z +Y I .

punerea in functiune a masinii .Pentru oriee masina unealta cu comanda numerica. Unele echipamente CNC pot sa accepte introducerea directa a coordonatelor polare si calculeaza automat eoordonatele carteziene.2. Sistemul polar de coordonate Coordonatele polare se pot utiliza in situatia in care in sistemul de cotare al piesei. valorile deplasarilor pe axe de pe afisajul CNC-ului sunt distante de la punetul de referinta a suportului seulei la originea masinii.3. atunci programatorul trebuie sa converteasca coordonatele polare in coordonate carteziene. la sistemul de coord onate apartinand piesei (Or XnY> Zr ). Originea sistemului de coordonate asociat masinii unelte. respectiv efectuarea tuturor reglajelor in regim de masina eomandata numeric de catre fabricantul masinii. Originea sistemuiui de coordonate cartezian Deplasarile sculei pot fi raportate fie la sistemul de coordonate apartinand masinii ( OMXMYMZM). Dupa aceasta operatie. La punerea sub tensiune a masinii. aceasta considerandu-se fixa. Unghiul este masurat de la partea pozitiva a axei X. Se judeca astfel pentru a usura program area. La atingerea unui microeontact de sincronizare pe fiecare axa. pe afisajul CNC-ului apar valori aleatoare pe axe. OM. parti ale acesteia sunt masurate cu ajutorul razei si unghiului. un punct este definit prin vectorul razei si unghi. prin apasarea tastei corespunzatoare axei. fie in originea axei. Desi sistemul de coordonate cartezian este utilizat in marea majoritate a cazurilor.1. poarta denumirea de originea masinii. afisajul CNC-ului revine Ia zero sau arata 0 valoare maxima de deplasare pe axa respectiva(punctul de sincronizare). pentru ca in realitate. Orice deplasare a sculei este masurata de la aeest punet. in sistemul de coordonate polar se pot descrie puncte in plan.Punctul de 1acare incepe masurarea se numeste pol. utilizand functiile trigonometrice. CNC -ul stie in oriee moment distanta de la pozitia sculei la punctul de origine al masinii.uneori este mai simplu sa pozitionezi scula in sistemul de coordonate polar. Masinile unelte CNC mai noi pot opera atat in sistem metric cat si in inch. In timp ce in sistemul de coordonate cartezian se pot descrie puncte in spatiu. Echipamentele CNC avansate permit programarea si in sistemul de coordonate polar. in timpul aschierii se deplaseaza fie scula fie piesa. originea masinii reprezinta un punet fix si bine preeizat odata eu montarea traductorilor de deplasare la montajul masinii. De regula raportarea fie deplasarilor sculei se face la sistemul de axe al piesei. Daca masina nu are 0 asemenea posibilitate. Acest lucru apare in situatia pieselor ce contin elemente de tip arce circulare sau unghiuri.elementele mobile ale masinii(saniile) se deplaseaza in extremitatile axelor. Originea masinii este actualizata de echipament dupa operatia de sincronizare a axelor. 1. dar important din punctul de vedere al aschierii este deplasarea relativa dintre scula si piesa. deoareee pentru elaborarea unui program CNC de prelucrare a unei piese se programeaza deplasarile sculei fata de sistemul de coordonate al piesei. acest lucru depinzand de tipul masinii unelte CNC. -5- . Intr-un sistem de coordonate polar. nulul masinii sau punctul de zero al masinii. fie in extremitatea opusa (punet de sincronizare).3. La operatia de sineronizare.3.

se afla la un colt al mesei masinii iar pe axa Z se afla in pozitia de schimbare a sculei. De obicei se alege la 0 extremitate a piesei.3. . distanta dintre OM si Or este posibil de determinat prin simpla masurare a aeesteia cu sublerul si se introduce intr-o memorie specifica a CNe-ului. Determinarea originii piesei. La freze si centre de prelucrare CNC.. Atingerea piesei cu dornul de control se realizeaza in acest caz interpunandu-se intre acesta si piesa 0 cal a cu latime "h" cunoscuta. Originea sistemului de coord onate asociat piesei. si acesta cu lungime si diametru 'd 'cunoscute. se citesc valorile de pe afisajul CNC-ului la fiecare atingere a sculei a celor 3 laturi ale piesei si tinandu-se cont si de raza sculei. poarta denumirea de originea piesei. Pentru piesele complexe se pot alege mai multe origini ale piesei. Sisteme de control al deplasarilor in comanda numerica In functie de felul in care scula se afla in raport cu piesa. in cazul prelucrarilor pe masini de frezat si centre de prelucrare CNC. 100. se procedeaza identic si se ating celelalte doua fete ale piesei. 0 prima metoda consta din realizarea unnatorilor pasi: se introduce 0 scula de control cu diametru si lungime cunoscute in portscula adecvata din arborele principal.La strunguri si masini de rectificat rotund originea masinii OM.se interpune intre piesa si scula un adaos de valoare cunoscuta. sau punetul de zero al piesei.4. 111m) in apropierea piesei si se atinge fata piesei cu varful sculei. se introduc aceste valori de la tastatura echipamentului in registrii de memorie adecvati acestui scop.de tipul si forma traiectoriei etc. 1.etc. se pot deosebi trei sisteme de baza de control al deplasarilor in comanda numerica: -6scuIei. In cazul strungurilor CNC. oriunde pe piesa.centrarea. 10. Modalitatile de determinare a cestei distante difera in functie de tipul masinii si al echipamentului CNC.originea masinii pe axa X si Y. daca aceasta este simetrica sau intr-un punct care face ca programarea sa fie mai usoara. Or.un dom de control. este aceea prin atingerea piesei cu 0 sonda de palpare 3D. se poate realiza prin mai multe metode manuele. Dupa pozitionarea (asezarea.) piesei fata de sistemul fix de coordonate al masinii (in dispozitivul de prindere al masinii).orientarea. daca piesa este fragila. in cazul prelucrarilor pe masini de frezat si pe centre de prelucrare CNC. Acest lucru este necesar deoarece program area (deplasarile sculei) se realizeaza fata de sistemul de coordonate al piesei. trebuie comunicat echipamentului CNC pozitia acestei origini a piesei. eel mai adesea. se inainteaza cu viteza de avans din ce in ce mai mica (eventual cu valori incrementale de 1000. adica distanta intre OM si Or . alta metoda pentru determinarea originii piesei. este aceea prin care se poate utiliza in loc de 0 scula de control.asemanatoare cu prima. de regula se afla la interseetia axei Z eu suprafata frontala a arborelui principal. la centrul piesei. Acest punct poate fi ales arbitrar. o o metoda XO = Xafisat + d/2 + h Yo Yafisat + d/2 + h mai rapida si mai precisa de determinare a originii piesei.

devenind forta conducatoare din industria prelucrarii metalelor. precizie de prelucrare inalta. si 6 axe. b) deplasare liniara sau program area liniara. mai ales din punct de vedere al complexitatii suprafetelor. scula se poate deplasa in aschiere simultan si corelat dupa eel putin 2 axe. creste odata eu eresterea numarului axelor numerice ale masinii. Intr-o deplasare elementara scula se depJaseaza intre doua puncte de coordonate. concentrarea mai multor operatii. este posibila concentrare mai multor faze in cadrul unei singure operatii. etc. Astfel exista prelucrari in 2 axe. nu simultan. -7- . Interpolarea presupune furnizarea informatiilor privind modul in care trebuie sa se deplaseze simultan saniile. Comanda numerica impreuna cu tehnologiile prospere ale microelectronicii si calculatoarelor. imbunatatind nivelurile de productivitate. In comparatie cu prelucrarile pe masini-unelte conventionale. masinile-unelte CNC of era cateva avantaje. 4 axe. Posibilitatile de prelucrare ale unei MUCN. scula se pozitioneaza de la un punct la altul pentru na desfasura operatii de tipul gaurire. Aeest lueru se realizeaza prin interpolare. etc..a) deplasarea de pozitionare sau program are punct cu punet.intre punctul initial si punctul final al deplasarii. c) deplasarea de conturare sau program area traiectoriei continue. Scula este deplasata eu 0 anum ita viteza de avans. posibilitatea de prelucrare a pieselor complexe. compensarea uzurii scuJei.) Dezavantajele MUCN sunt: pretul de cost este mare. astfel incat scula. a numarului de axe care se deplaseaza simultan si mai ales a numarului de axe care se deplaseaza simultan si corelat. sa genereze traieetoria dintre doua puncte apartinatoare profilului de prelucrat. In acest caz. respectiv prindere a piesei.printre care amintim: flexibilitate completa . In acest caz.S axe.Toate echipamentele CNC dispun de un interpolator circular si !iniar. 212 axe. tarodare. De asemenea. de masurare. alezare. au revolutionat prelucrarea prin aschiere.pentru producerea unei 110ipiese este nevoie doar de programul CNC al piesei. La oricare tip de deplasare. in proeesul de prelucrare. lamare. Interpolatorul asigura corelarea deplasarilor simultane ale organelor mobile ale masinii. Aceste sisteme sunt capabile sa deplaseze scula in aschiere paralel cu una din axele de coordonate cu 0 anum ita viteza de avans. 3 axe. Deplasarea pe axe poate fi facuta succesiv. programatorul trebuie sa programeze seula intr-o directie cunoscuta.realizate pe mai multe rnasini-unelte conventionale intr-o singura operatie.schimbarea automata a sculei. realizata pe masinaunealta CNC. personalul responsabil cu proiectarea tehnologica si operarea masinii necesita instruire temeinica. mentinerea in functionare este costisitoare. productivitate inalta prin reducerea timpilor ajutatori (timpul de prindere a piesei. erorile cauzate de operator sunt reduse.

AT AN ( ) arctangenta. MOD produce un rest al impartirii INT.2. Caractere speciale: -8- . + adunare. scadere. pe langa tehnologia clasica. ASIN( ) arcsinus. 3MOD4=3. Literele de la A la Z (litere mari si mici). DIV impartire. / impartire. EXP( ) functia exponentiala. ex. COS( ) cosinus. 3. tehnologul programator trebui sa elaboreze programul CNC de prelucrare a piesei.numai pentru variabila de tipul INT(intreg). 2. TRUNC( ) trunchiere la intreg.1.Sistemc de codificare Pentru ca echipamentul CNC sa poata interpreta informatiile din programul de prelucrare.2.la elaborarea acestuia. ROUND( ) rotunjire la intreg. notiuni de operare CNC si unele notiuni de programare eNC.2. Operatori matematici si functii. 4. inprimul rand eu caraeter geometric si tehnologic. Un operator de masina unealta CNC trebuie sa cunoasca. Fiecare din aceste sisteme de codificare contin urmatoarele caractere utilizate : 1. Elaborarea programului CNC 2. LN() logaritm natural.privitor la toate miscarile sculei. ACOS( ) arccosinus. Daca la prelucrarea pe 0 masina-unealta clasica tehnologia de prelucrare nu este foarte detaliata. care cuprinde 0 operatie dintr-o singura prindere. 2. In prezent se utilizeaza doua sisteme de codificare si anume : cod EIA S1 cod ISO. ABS( ) valoare absoluta. PRINCIPII DE BAZA ALE PROGRAMARII CNC 2. SIN() sinus. tehnologul programator trebuie sa utilizeze un sistem de codificare. fiind descrise informatiile. Numerele de la 0 la 9. SQRT( ) radical. Consideratii generale Pentru operatiile de prelucrare pe masini-unelte CNC. * inmultire.1. TAN() tangenta.la prelucrarea pe 0 masina unealta CNC descrierea tehnologiei de prelucrare trebuie facuta la cele mai mici detalii. POT( ) ridicare la patrat.

Sirul de eifre poate avea semn si punet zeeimal. iar grupul de cifre defineste continutul informatiei. punct zecimal. denumit si program piesa sau prpgram NCICNC. / omiterea frazei (impartire). este alcatuit dintr-o succesiune de fraze NC.2.trebuiesc date toate informatiile pentru ca miscarea seulei sa poata realiza preluerarea din punet de -9- .indicate in ordinea fireasca de executie a fazelor/miscarilor sculei din cadrul operatiei respective. fraza NC descrie 0 miscare elementara a sculei.operatii in lant. identificator pentru sir de caractere. Deregula. . separator de parametri. Adresa defineste memoria (registrul) sau circuitul de exeeutie din unitatea de comanda in care trebuie sa ajunga 0 anum ita informatie. inceputul comentariului. 0 fraza NC reprezinta un pas al prelucrarii. respectiv centrul sculei. rezultat la intersectia tangentelor la eercul razei de varf a sculei. : fraza principala. ) pentru scrierea in paranteze aparametrilor sau expresiilor. < mai mic dec at. La strunjire de regula. Modul in cvare sunt dispuse cuvintele in fraza NC si continutul acesteia definese formatul de programare. LF sfarsit de fraza. ( pentru scrierea in paranteze aparametrilor sau expresiilor.sufixul inscriptiei. 2. . $ identificatori variabile de sistem. > mai mare decat. Elemente ale Iimbajului de programare ProgramuJ de prelucrare . blocuri NC sau Iinii program. _ semnul underscore pentru litere. Tab caracter-separator.tangente paralele eu axele de coordonate. & caracter de format. Punctul pro gram at al sculei este in functie de geometria sculei si tipul prelucrarii.uneori are acelasi efect ca blancul. ! rezervat. . ? rezervat. ] pentru scrierea in paranteze a adreselor sau a indicilor. punctul programat este varful teoretic al eutitului. scrise sub forma simbolica. " ghilimele dubie. La frezare punctul programat este dat de varful.2.% caracterul inceput de program. Pentru pro gram area miscarilor seulei utilizand un sistem de eodifieare( de regula ISO) . lnstructiunile sunt scrise in fraze sub forma de cuvinte NC. # semnul diez. Space. Fiecare fraza NC se compune din unul sau mai multe cuvinte NC. virgula. Semnul plus (+) nu este necesar sa fie specificat. Semnul este asezat intotdeauna intre adresa S1 sirul de cifre. [ pentru scrierea in paranteze a adreselor sau a indicilor. Pentru elaborarea programului NC se programeaza deplasarile (misearile) seulei fata de sistemul de coordonate al piesei.

iar pentru axele circulare sunt A. Z. Aceste informatii geometrice pot fi desemnate prin adresele I.500 Informatii tehnologice F90 S950 lnfonnatii auxiliare M03 GOl x Adresa Cuvant NC I I 36.999 mm. Spre deosebire de miscarile sculei pe elemente de forma geometrica liniara. etc.2. tehnologice.vedere tehnic. respectiv cuvintele NC geometrice. 2. V si W. deplasarea maxima ce poate fi programata este de ±9999.respectiv cuvintele NC prin care se descriu de fapt diferite functii de prelucrae specifice masinilor unelte CNC.1.2. se desciru informatiile privind deplasarile sculei. Fraza NC= bloc NC= linie program Nr. la miscarile sculei pe elemente pe elemente de forma geomatrice pre cum arcele de cere. si Z se utilizeaza adresele V. si anume : geometrice. dar si alte tipuri de informatii privitoare la tipul traiectoriei sau. De exemplu. Y. utilizarea lichidului de racire.3. Programarea continutului adreselor geometrice liniare pentru echipamentele CNC se face in sistemul zecimal simplu. B si C.3 Cuvinte NC. reprezentand parametrii de interpolare -10- . se pot imparti in 4 tip uri de baza.3" . fraza N20 Informatii pregatitoare Informatii geometrice X36. Adrese geometrice Prin adresele. Astfel trebuie mentionate in primul rand informatiile geometrice (coordonatele punctului final) si tehnologice de deplasare a sculei. J. Y.65 ] continut Tipul informatiilor dintr-o fraza NC 2. pregatotoare si auxiliare. pe langa coordonatele punctului final al deplasarii. pentru un format de cuvant NC "X±4. unde sunt suficiente informatiile geometrice legate de coordonatele punctului final al deplasarii. de exemplu la sensul de rotatie a arborelui principal. si K.corespunzatoare tipului informatiilor care le descriu. La echipamentele CNC evoluate. Pentru deplasarile sculei pe axele paralele cu X. 0 adresa geometric a poate fi formata din mai multe litere. de regula adresele geometrice sunt formate dintr-o singura litera.651 Y22. mai este nevoie si de alte informatii geometrice. Adresele cele mai utilizate pentru desemnarea pozitiilor sculei pe axele liniare sunt X. adrese NC si semniflcatia lor Adresele.

Adresa S (Speed). Parametrii de interpolare I. si Z. De exemplu.eorespunzatori adreselor X. codificarea sculei se face cu 4 cifre (Txxyy). o alta adresa geometrica care poate fi folosita este adresa R.codifica turatiile arborelului principal care poate roti scula sau piesa. mai trebuie dat si un euvant NC pregatitor. filetare. La prelucrarile pe strungurile CNC exista posibilitatea de a programa sub adresa S. actualizandu-se odata eu aeeasta perechea de corectie. La prelucrarile pe strunguri CNC.3. Adrese tehnologice Prin adresele. De regula avand in vedere ea pentru preluerarea unei piese pe centrele de prelucrare nu este nevoie de mai mult de 100 de seule. Odata cu sehimbarea seulei.2. respectiv cuvintele NC tehnologice. care sa desemneze aeeasta situatie specifiea. In acest caz eodificarea se numeste codificare simbolica. Ea poate reprezenta. Desigur intr-un asemenea bloc NC. Adresa T (Tool) codifiea schimbarea unei seule cu alta. 0 raza de racordare intre doua elemente liniare. alezare. se programeaza parametrii tehnologici ai regimului de aschiere pentru scula utilizata. 2. De exemplu 1'0303 va comanda rotirea capului revolver pe pozitia sculei nr. De asemenea. codificarea turatiei se face eu doua cifre (Sxx).2. 0 valoare a turatiei sculei de 6000 rot/min se codifica prin S6000. se utilizeaza codificarea directa. n=80 rot/min se codifica prin S02 sau S2.). acest mod de program are este reeomandat la prelucrarile frontale sau de finisare a suprefetelor profilate. de exemplu la strunjire. pot fi actualizate sau nu si corectiile sculei. adresa B poate fi utilizata la prelucrarile pe strunguri CNC pe post de adresa geometriea. 0 viteza de aschiere a sculei de 125 m/min se programeaza prin S 125.3. In acest caz adresa R este rezervata pentru desemnarea parametrilor. 1'15 va comanda selectarea seulei eu numarul 15 din magazin. Sehimbarea se realizeaza automat la centrele de preluerare sau la strungurile CNC eu cap revolver. in general . in scopul mentinerii unei viteze de ·11· . La prelucrarile pe masini de frezat si centre de preluerare CNC.si K pot avea semnifieatii diferite in functie de eehipamentul CNC. Y. pe langa turatia piesei si viteza de aschiere. pentru a desemna 0 tesitura. in functie de tipul echipamentului CNC. eodifiearea aeestora se face eu doua cifre (Txx). unde turatiile arborelului sunt continue (lipsesc cutiiJe de viteze). lamare. La masinile unelte CNC actuale. La prelucrarile pe strunguri CNC. de regula cu patru cifre (Sxxxx). De exemplu. adresa R poate desemna un plan de referinta cicluri fixe. Continutul adresei reprezinta valoarea turatiei. de exemplu: n=36 rot/min se codifica prin SO1 sau S 1. De exemplu. In acest caz de program are. adiea 0 granita dintre 0 deplasare liniara eu avanz rapid si una eu avans de lueru (eielurile fixe de gaurire. desi sunt echipamente unde eodifiearea este similara eu cea de la centrele de preluerare. adresele I. La masinile unelte NC/CNC unde arborele principal este antrenat de cutia de viteze. J si K pot fi folosite si pentru a desemna pasul unui filet. CNC-ul modi fica continuu turatia piesei. etc. in funetie de marimea diametrului pe care se afla scula. J. Prime Ie doua cifre desemneaza numarul sculei iar ultimile doua cifre desemneaza 0 posibila corectie de uzura a sculei.

si anume : G 17 .de regula mai mica.35. La stunjire. au caracter specific. in urma citirii unei fraze NC.2.selectie plan de lucru XZ.selectie plan de lucru YZ. prevazute cu cutii de avansuri.interpolare liniara cu avans de lucru. "pregatesc" sau aduc echipamentul CNC in starea corespunzatoare realizarii miscarii (comenzii) precizate prin celelalte euvinte NC (informatii) din cadrul frazei. se utilizeaza codificarea simbolica. Intr-o fraza NC nu poate fi programata deeat 0 singura funetie din cadrul grupei respective. Pentru 0 utilizare efieienta. De exemplu. fara a mai fi programata. sasi poata mentine activa funetia care a fost programata intr-o fraza si in fraza urmatoare. Functiile din aceasta grupa sunt functiile care se programeaza sau sunt active in fiecare fraza NC. in prima grupa intra funetiile ce specifica tipul traiectoriei si felul deplasarii. iar 0 alta parte. G03 . Adresa F (Feed) se utilizeaza pentru codificarea vitezei de avans/avansului. un avans la strunjire sau un avans pe rotatie la frezare de 0. G02 .interpolare circulara in sens invers aeelor de ceasornie. Numarul maxim de cifre dupa adresa este de obicei doua ( Gxx. in sensu! ca se regasesc la toate echipamentele CNC .35 de mm/rot se programeaza F0.. de exemplu pentru 0 viteza de avans a sculei de 245 mm/min se programeaza F245. Numarul si specifieatia functiilor pregatitoare sunt in concordanta eu tipu! si performantele echipamentului CNC. In cazul codificarii directe. Aeestea sunt : GOO. sub adresa F se programeaza valoarea reala a vitezei de avans. eu avans de lucru sau eu avans rapid.seleetie plan de lueru XY. G 18 . nu numai viteza de avans. in sensul ca se regasesc numai la anumite tipuri de preluerari si echipamente. Adrese pregatitoare Adresele pregatitoare. Pentru programarea vitezei de avans la prelucrarile pe masini de gaurit.5 mm/min se eodifiea prin F02 sau F2. Impartirea in grupe este faeuta deoarece echipamentul care executa comenzile. dupa cum le este si numele. trebuie programata si 0 functie pregatitoare specifica pentru acest scop. rectificare etc.3.interpolare circulara in sensul acelor de eeasornic. Adresa pregatitoare G95 deosebeste 0 situatie de program are de alta. respectiv centre de prelucrare. Acest lucru este influentat si de generatia eehipamentului eNC. In unele situatii. La toate eehipamentele NC/CNC. GO1 . o buna parte din functiile pregatitoare au un caracter general. frezare.3. la prelucrarile prin strunjire. G19 . dar si la preluerarile prin frezare. De exemplu: vr= 19 mm/min se codifica prin FOI sau Fl. 2.aschiere constante. trebuie programata si functia pregatitoare (G96). Vf = 22. o grupa de functii pregatitoare care se regasese la toate tipurile de echipamente de la masinile de frezat. indiferent ca este yorba de strunjire.de la GOOla 099 ). pentru a deosebi un mod de program are de altul cu ajutorul adresei S.interpolare liniara eu avans rapid.adica format ( Gxxx ). In blocul NC in care se programeaza viteza de aschiere si nu turatia. este cea in care se alege planul de interpolare. freze S1 centre de prelucrare NC/CNC mai vechi. numarul de cifre dupa adresa este 3 . se poate programa si avansul de acshiere. functiile pregatitoare (cuvinte NC) sunt impartite in grupe. iar la eehipamentele CNC perform ante. -12- .

Ca si adresele pregatitoare. Grupa a treia contine doar adresa M06 care codifica schimbarea sculei. schimbarea sculei.2. au caracter specific. CHF _ program area tesiturilor. subprograme. in general mai mica. Alegerea numerelor de fraza este la latitudinea programatorului.Q. ldentificatorii pot fi: variabile (variabile de sistem sau variabile utilizator).2. in schimb alte echipamente utilizeaza pentru aceasta adresa P.3. 2. In prima grupa se afla MOO. Adresa L este utilizata pentru specificarea subprogramelor care intra in alcatuirea prograrnelor piesa. Identificatorii sunt functii eu acelasi inteles casi cuvintele dintr-o fraza NC. pornirea/oprirea lichidului de racire. Adresa D este utilizata de cele mai multe echipamente CNC ale centrelor de prelucrare. obuna parte din adresele auxiliare au un caracter general. precum rotirea arborelui principal. de la DOO la D99. in sens invers acelor de ceasornic si oprirea arborelui principal. Pot f utilizate litere. Si adresele auxiliare sunt date pe grupe.3. in schirnb alte eehiparnente utilizeaza pentru program area parametrilor adresa R. folosindu-se de obicei 4 cifre ( Nxxxx). Adresele R . MIRROR _ prelucrari simetriee sau in oglinda. pot fi utilizate de unele eehipamente pentru desemnarea razei sau plan de siguranta. MOO si MOl opresc programul oriunde in desfasurarea lui. in sensul ca se regasesc numai la anumite tipuri de echipamente. Adresa Peste folosita de unele echipamente CNC pentru desemnarea unor parametri in alcatuirea prograrnelor. Alte adrese/cuvinte NC Adresa Neste utiIizata pentru indicarea numarului frazei. Adrese auxiliare Aceste adrese codifica informatii referitoare la masina unealta. dar si de unele echiparnente ale strungurilor pentru indicarea corectiilor de scula. frezare sau rectificare. indiferent ca este vorba de strunjire. Identifieatorii trebuie sa fie unici si sunt eompusi din pana la 32 de caractere.5. modul de desfasurare a programului etc. Grupa a doua M03. iar grupa continand functiile (codurile) G90 si G91 se refera la modurile de programare in sistem absolut sau in sistem incremental. euvinte cheie. si M02. Adresele E si H pot fi utilizate de unele echipamente CNC pentru specificarea unui numar de repetari ale unor fraze. Exemple de identificatori: MSO _ introducerea unui mesaj important. -13- . iar 0 alta parte. Simbolul backlash "I" pus in fata unor fraze din program determina ocolirea acestora la executia programului. dar se recomanda a nu se folosi numerotarea din unitate in unitate pentru a putea fi inserate anumite fraze in cazul modificarilor in program. earacterul "_" si numere. 2. 041 si 042 se refera la corectiile de raza ale sculei. in sensu! ca se regasesc la toate tiputile de echipamente CNC. folosindu-se de obieei 2 eifre ( Dxx ).Grupa continand functiile 040. M04 si MOS contine functiile privitoare la rotirea arborelui principal in sensul acelor de ceasornic.4. M02 marcheaza sfarsitul programului. adancime de patrundere in eazul eiclurilor fixe. adrese DIN eu mai multe litere si adrese de salt.MOl.

Moduri de programare Exista doua moduri de baza de a pozitiona scula de la un punet de coordonate la altul. T .. Y±5.3~6....2. 2.... Se revine la interpolarea Iiniara daca se programeaza din nou GO1. toate cotele sau deplasarile sculei sunt date de la originea piesei stabilita de programator.. Aceasta functie este anulata de G02 sau G03. G04 se programeaza pentru a specifica un timp de intarziere si are caracter nemodal. Daca se continua si in fraza urmatoare cu deplasarea liniara... G2 sau G3. 2. 2. formatul conversational. la ora actuala exista dona tipuri de baza mal utilizate : formatul cuvinte cu adrese.3.. H .. etc.. ordinea de scriere a cuvintelor intr-o fraza. dar cu alt continut. Semnul fiecarei coord onate depinde de directia si sensul deplasarii sculei fata de cele 4 cadrane ale sistemului de axe. Z .. ROT . isi mentin sau nu actiunea si in frazele urmatoare.. cum mai este cunoscuta. M .3.2. In ceea ce priveste formatul frazelor.etc. De exemplu. cum ar fi: formatul cuvantului. odata programete intr-o fraza.4. Adresele nemodale raman efective numai in fraza in care au fost program ate. GO1 nu mai trebuie programata. si anume prin pozitionarea absoluta si prin pozitionare inerementalea sau relativa.RND . formatul cuvantului este de tip N5 pentru speeificarea numarului frazei. Un astfel de cuvant isi mentine actiunea pana cand in program apare un cuvant tot de tip modal.. respectiv M2 sau M3 pentru functiile pregatitoare sau auxiliare. Z±5... CYCLE sau _CYCLE sunt rezervati pentru cicluri SIEMENS. Pentru a pastra structura frazei cat mal clara posibil. numarul cuvintelor de aeelasi care se pot scrie intr-o fraza (functiile de tip G si M).. numarul maxim de caractere care se pot scrie intr-o fraza. G . X . D . Pentru a provoca 0 intarziere si in fraza urmatoare trebuie programat din nou G04. De exemplu functia GOl este modala si se programeaza la interpolarea liniara. -14- . X±5. adica apare un cuvant din cadrul aceleiasi grupe. daca este programata.. cuvintele trebuie sa fie ordonate in felul urmator: N . F ..programarea unei rotiri a sistemului de coordonate. La programarea absoluta. echipamentele CNC prezinta unele deosebiri usoare intre ele prin aspecte specifice. S. dupa aceasta fraza actiunea lor este anulata. Pentru cele mai uzuale echipamente. Oriee punet de coordonate programat are valori absolute fata de punetul de zero al al sistemului de coord onate absolute.Caracterul modal si nemodal al cuvintelor NC Caracterul modal sau nemodal al adreselor se refera la modul in care cuvintele NC. Y .. Cuvintele care raman efective si in frazele urmatoare sunt de tip modal.3. Referitor la formatui euvinte eu adrese.2. Formatol de programare a frazelor Formatul specifica ordinea si aranjamentul informatiilor introduse.5.programarea unei raze de racordare la colturi.

in functie de situatie. ci de la ultima pozitie a sculei. Pentru realizarea unei comunicatii rapide S1 sigure a programelor CNC si a altor informatii numerice de la calculatorul din compartimentul de proiectare tehnologica spre MUCN-urile din atelierul de productie. iar pentru programarea incrementala se utilizeaza adresele U si W. 2. Eventualele calcule legate de determinarea traiectoriilor sculelor sunt realizate manual.pentru program area absoluta se utilizeaza adresele X si Z. Valoarea coordonatei este intotdeauna incrementala fata de pozitia preeedenta a sculei.de exemplu FANUC.2.15 N25 X50 Z-25 N25 XIOOZ-25 Avantajul programarii pe diametru este ca in marea majoritate a cazurilor. Exemplu N30 GOl G90 X40 Y35 F140 N35 G91 X20 Y-20 N40 G90 X60 Y-6 La unele eehipamente CNC pentru strunjire. Programarea manuala inseamna editarea manuala a programului NC pe baza desenului de executie a piesei. In acest scap se utilizeaza sistemele de tip CAM sau CAD/CAM (Computer Aided Design/ Computer Aided Manufacturing). Distinctia dintre programarea pe raza si programarea pe diametru 0 realizeaza functiile G26 respeetiv G27.la desenele pieselor strunjite.La programarea incremental a.7. Programarea asistata de calculator inseamna elaborarea automata a programului NC eu ajutorul calculatorului. functii care fae parte din aceeasi grupa. Programatorul introduce distanta relativa intre pozitia eurenta si urmatorul punet programat. -15- . si anume prin specificarea funetiilor G90/G91.15 N20 GOl G27 X80 Z-lO FO. deplasarea sculei nu se masoara de la originea piesei. dimensionarea este realizata pe diametru. Elaborarea programului NC se poate face prin program are manuala sau prin programare asistata de calculator. 2. a functiilor trigonometrice si poate a calculatorului de buzunar. desenul tehnologic de asezare a piesei. etc. program are pe diametru Programare pe raza N20GOI X40Z-10FO. trebuie utilizate sistemele DNC. iar cu ajutorui sistemului CAM se genereaza programul CNC in concordanta cu instructiunile echipamentului si masinii unelte pe care are loc preluerarea. Treeerea de la un mod de program are la altul este simpla. Cu ajutorul sistemului CAD se realizeaza modelarea 2D sau 3D a piesei. Semnul fiecarei coordonate depinde de directia si sensul deplasarii sculei fata de sistemul de axe. Metode de elaborare a programului CNC Documentatia tehnologica pentru preluerarea unei piese pe 0 masina unealta eu comanda numerica este formata in primul rand din listingul ce cuprinde programul NC.2. in eoncordanta eu instructiunile echipamentului CNC. lista sculelor necesare. apoi. Programarea pe raza si pe diametru Programarea pe strungurile CNC poate fi facuta ca program are pe raza sau ca programare pe diametru.6. cu ajutorui geometriei plane.

Pozitionarea seulei eu avans rapid. Y si Z la frezarea in 3 axe. contine urmatoarele : N15 G90 GOI XLZLF . Interpolarea Iiniara Pentru deplasarea sculei pe un segment de dreapta intre doua puncte de coordonate.. -16- x- . se programeaza astfel: N60 GOOG90 XPfY pfZPf Aceeasi pozitionare a sculei in sistem incremental se programeaza in felul urmator : N60 GOOG91 XPf Y pf ZPf 3. de obicei de la 0% la 100% printr-un potentiometru de reglaj de pe panoul echipamentului CNC.YLF . Deplasarea eu avans rapid GOO este utilizata de obicei pentru pozitionarea sculei la apropierea si departarea de piesa. odata ee au fost programate ele raman active pana ee se programeaza 0 alta funetie. funetiile G02 si G03 sunt utilizate doar aeolo unde exista elemente de arce de cere care trebuie preluerate. De asemenea. se utilizeaza functia GOI sau cum mai este numita. de exemplu interpolarea elicoidala. in sistemul eartezian de axe. se poate utiliza pentru comanda de schimbare a sculei . programand una din funetiile G01. Marimea avansului rapid poate fi eel maxim al masinii sau mai rnic. nu mai este nevoie de 0 pro gram are a avansului rapid.. anulare a unui eielu fix etc... poate fi marit.2. G02 si G03.3. Cand se programeaza aceasta funetie scula asehiaza intre punetul initial program at Pi si punctul final programat Pr pe axele X si Z la strunjire . G02 sau G03. in sistem absolut si incremental. de activare/anulare a eoreetiilor sculei. respeetiv X si Y la frezarea in 2 axe sau X... iar la frezare este urmatoarea: N15 G91 GOI .1.GOl. Trebuie remarcat ca la toate echipamentele de tip CNC. ca de altfel si avansul de lucru.F . sa poata realiza si alte tipuri de interpolari. interpol area liniara mai poate fi utilizata si pentru aproximarea unei eurbe sau a unei elipse cu segmente de dreapta.. In timp ee funetiile GOOsi G01 sunt utilizate in aproape toate programele. De asemenea. in plan sau in spatiu. centrelor de prelucrare. Fieeare din aeeste functii sunt modale. Generalitati MANUALA A MASINILOR UNELTE CU CNC Pe 0 masina unealta CNC .. adiea in aschiere. eu avansul de lueru program at. Pozitionarea seulei cu avans rapid se poate face pe fiecare axa separat. PROGRAMAREA 3. prin interpolare pe 2 axe simultan la strungurile sau masinile de reetificat rotund CNC sau pe 3 axe simultan in eazul frezelor. N15 G90 GOI XLYLF . programand functia GOOsau cu avans de lucru. sau N15 G91 GOl Xr.. in sistem absolut. sunt disponibile functiile GOO. seula poate fi deplasata eu avans rapid in diferite puncte ale prelucrarii.. Astfel eand se elaboreaza un program.. interpolare Iiniara. Fraza de interpol are liniara la strunjire sau rectificare. unul fixat printr-un parametru al masinii.. A vansul rapid. insa doar eehipamentele CNC mai noi au faeilitati ca aeeste functii sa fie disponibile si in sistemul de axe polar sau pe langa interpolarea circulara. din punetul de start Pi in punetul final Pf.Zr.

Yr.. .. I r-----. la frezarea in 3 axe. Z. iar la frezare este urmatoarea: N15 G90 G01 X. Y si Z.. Interpolarea liniara .2 Interpolarea liniara Pentru deplasarea sculei pe un segment de dreapta intre doua puncte de coordonate.a).... F . Cand se programeaza aceasta functie.F.. a Fig.: !: X z. cu avansul de lucru programat. sau N15 G91 G01 X . scula aschiaza intre punctul initial programat Pi si punctul final programat Pr pe axele X si Z la strunjire.~I I r / J Pf G~l/ I ><1 I '.2.Programarea manuala a masinilor-unelte cu CNC 87 3.. interpolarea liniara. Y .c y pr I p.Zr. sau N15 G91 G01 X ... in sistem absolut si incremental...2. cum mai este numita..X Xr b I .. conform figurii (fig.. coniine urmatoarele: N15 G90 G01 Xr. ll~GOl Xi I J-r--------... x --. in plan sau in spatiu..----f--r-. 3.-1I 1.. F .. interpolarea liniara mai poate fi utilizata si pentru aproximarea unei curbe sau a unei elipse eu segmente de dreapta. se utilizeaza functia GO1 sau.:~ I i o LZJ [.. De asemenea.. F..l~I Z I I ~T >< Z . respectiv X si Y la frezarea in 2 axe sau X. Fraza de interpolare liniara la strunjire sau rectificare... 3.i" I L --.

Interpolarea circulara in sistem cartezian Prin pro gram area functiilor G02 si G03. fraza cuprinde urmatoarele: N25 G91 G03 X .. La strunguri S1 masini de rectificat rotund. la frezare. cuprinde in fraza urmatoarele: N25 G90 G03 Xf.. Daca exista dona arc uri in fraze succesive.. Functiile G02 si G03 sunt modale. iar parametrul de interpolare K reprezinta proiectia distantei de la punetul de start al arcului la centrul arcului pe axaZ.Prograrnarea pararnetrilor de interpoiare Parametrii de interpolare I. depinde de directia de deplasare a sculei in concordanta eu sistemul de axe. atunci acesta este planul de baza G17.. Program area deplasarii sculei pe areul de cere intre Pi si Pf.J si K la centre de prelucrare. de regula trebuie indicate urmatoarele trei elemente de baza: sensul de aschiere pe arc: G02..3. pentru program area intr-o fraza a deplasarii sculei pe un arc de cere. deoareee aici este numai unul.. J si K au doua modalitati de definire a lor.... Trebuie remareat ca exixta mai muIte modalitati de a program a un arc de cere. nu este necesar de a selecta un plan.3. planul X-Z prin functia G 18 iar planul Y -Z prin funetia G 19. acest lueru fiind in functie de tipul echipamentului CNC utilizat... date despre centrul arcului.. K .3. 0 interpolare circulara se poate program a in oricare plan al sistemului de eoordonate al eentrelor de preluerare. In cazul in care program area se face in sistem incremental. 3. care este paralel cu masa masinii. In functie de echipamentul CNC. pe cele trei axe.I.. acestea depinzand de performantele echipamentului CNC. Scula se deplaseaza in sensul aeelor de ceasornic daea se programeaza G02 S1 in sens invers acelor de ceasornie daca se programeaza G03. respectiv I.I.interpol are cireulara in sensul acelor de eeasornie sau G03-interpolare eireulara in sens invers aeelor de ceasomic. datele despre centrul arcului de cere pot fi definite in urmatoarele doua moduri: prin parametrii de interpolare.Z .Punctul de sfarsit al arcului trebuie programat pentru fiecare arc. Semnul parametrilor de interpol are I si K la strunguri. parametrii de interpolare sunt proieetii ale distantei de la punetul initial sau de start al arcului la centrul sau. F . planul de interpolare nu este specificat. parametrul de interpol are I reprezinta proiectia distantei de la punctul de start al arcului la centrul areului pe axa X. direct prin utilizarea razei.. -17- ... punctul de sfarsit programat al primului arc este punet de start al arcului urmator. Cand se programeaza pentru strunguri. scula se poate deplasa intre doua puncte ale unui contur pe un arc de cere.1. in sistem absolut. La marea majoritate a echipamentelor CNC... F . K . coordonatele punctului final al arcului.. Sensul de rotatie in diferite plane se defineste stand cu fata la axa perpendiculara pe planul de lucru. Daca. La unele echipamente CNC .Zf . Planul specific X-Y este selectat eu funetia G 17..

La strunguri si masini de rectificat rotund.Programarea manuald a masinilor-unelte cu CNC 89 G02 ~ G02 e G03 x Fig. Semnul parametrilor de interpolare I si K la strunguri. 3. Programarea deplasarii sculei pe arcul de cere intre Pi si Pr din figura 3. J ~i K la centre de prelucrare. parametrul de interpolare I reprezinta proiectia distantei de la punetul de start al areului la centrul arcului pe axa X. depinde de directia de deplasare a sculei in concordanta cu sistemul de axe. in sistem absolut. iar parametrul de interpolare K reprezinta proiectia distantei de la punetul de start al arcului la centrul areului pe axa Z (fig.1. Punctul de sfarsit al arcului trebuie programat pentru fiecare arc.4. respectiv I. pe cele trei axe. La unele echipamente CNC. euprinde in fraza urmatoarele: . Daca exista doua arcuri in fraze succesive. 3. Selectia planului ~i sensului interpolarii circulare 3.4). J si K au doua modalitati de definire a lor. punctul de sfarsit programat al primului arc este punet de start al areului urmator.3. parametrii de interpolare sunt proiectii ale distantei de la punctul initial sau de start al arcului la centrul sau. Programarea parametrilor de interpolare Parametrii de interpolare I.3. acest lucru fiind in functie de tipul eehipamentului utilizat.

.. Determinarea parametrilor de interpolare I ~i K la strunjire.5. F. fraza cuprinde urmatoarele: N25 G91 G03 X . Fig.90 Tehnologii de prelucrare cu CNC N25 G90 G03 X... //Pj o ~r----_c-f~-+1-~---~z-~~-:-+-1-"'I-z. x t o Zr I . conform figurii 3.. K . z Fig. Zr. 1....4.~03 Xi Pf II X I' ~/ ...5.. 3.. 3. la programarea ill sistem incremental .. In cazul In care programarea se face In sistem incremental. I.. K .... F.... Z. / ... la programarea in sistem absolut -'-1-+--~--'~)\. Determinarea parametrilor de interpolare I si K la strunjire.

... cat si .. se utilizeaza 91 parametrul de interpolare K.. 3.6. In ipoteza prelucrarii arcelor in celelalte doua planuri.6).Program area manuala a masinilor-unelte cu CNC 91 Daca avansul programat in fraza anterioara este adecvat. Calculul parametrilor de interpolare I si J la centre de prelucrare Pentru programarea cuprinde urmatcarele: parcurgerii arcului din figura 3. 3. Pe centrele de prelucrare. parametrul de interpol are I reprezinta proiectia distantei de la punctul de start al arcului la centrul arcului pe axa X. atat pentru strunjire.. iar parametrul de interpolare J reprezinta proiectia distantei de la punctul de start al arcului la centrul acestuia pe axa Y (fig. I . J. Semnul valorii adreselor I si Kpentru cazul ambelor figuri 3.5 este negativ. Fig. care are acelasi mod de definire.. atunci acesta nu mai trebuie programat. modalitatea prin care parametrii de interpol are sunt proiectii ale distantei de la punctu1 de inceput al interpolarii la centrul arcului se regaseste la echipamentele SINUMERIK 810D/840D. fraza N25 G90 G03 Xf ••• Yr. Printre diferitele modalitati de programare a unui arc de cere.6.. F .4 si 3.

8.. Exists. Trebuie precizat ca sernnul continutului adresei K este negativ... F .. se pot programa intr-o fraza si arcuri mai mari decat 90°. parametrii de interpolare I si K reprezinta coordonatele centrului arcului la strunjire (fig. In conforrnitate eu figura 3. la majoritatea echiparnentelor CNC. de exemplu. unele echipamente la care nu se pot prograrna intr-o fraza arcuri mai mari de 90°. cu parametrii de interpolare I si K. De asemenea se regaseste si la echipamentul CNC de tip KELCO 90 al masinilor de rectificat.3 etc.K . Zr. asa cum ilustreaza figura 3..8).6 si 3. 3. In acest caz.7. De regula. respectiv I si J la frezare (fig... In eonforrnitate cu figura 3.7).. F.9. fraza pentru strunjirea arcului de cere este de urmatoarea forma: N30 G03 Xr ... Modalitatea de programare a unui arc de cere prin acesta definire a parametrilor de interpolare se regaseste.. specifice atat strungurilor cat si centrelor de prelucrare. fraza pentru frezarea arcului de cere este de urmatoarea forma: N30 G02 Xr . I .. xt K c z Fig.. reprezentand coordonatele centrului arcului . pentru prelucrarea unui arc de cere complet.. 3. trebuie programate 4 fraze. I.. La alte tipuri de echipamente CNC..7. Interpolare circulara la strunjire. asa cum este ilustrat in figura 3.. la echipamentele CNC-H645. CNC-600.8 sau chiar un cere complet (fig 3. J..9).92 Tehnologii de prelucrare cu CNC pentru rectificare sau frezare... Yr . 3.

3.9. I i: . I --I i X Fig.Programarea manuala a masinilor-unelte cu CNC 93 4Y--~. ! Pi i 1-)1. I I I "'1'-/ I I -O-"'/<1"-! J..'-_... C I /" I I I I I I I I I !1 I I' !.8. . reprezentand coordonatele centrului arcului y Fig. cu parametrii de interpolare I si J.. Interpolare circulara la frezare..Pf I i I ... ' i X. Programarea prin interpolare circulara intr-o singura fraza a unui cere complet . I ' I' I I ~ .. 3.

In ipoteza prelucrarii arcelor in celelalte doua planuri.•.. sau chiar un arc complet... In acest caz pentru prelucrarea unui arc de cere complet. La acesta comanda se activeaza corectiile sculei. fraza cuprinde urmatoarele: N25 G90 G03 Xr. respectiv I si J la frezare. Yr. I.. 3. Y f. atunci acesta nu mai trebuie program at.la strunguri.... Structura de baza a programului piesa In general. aschierea conform programului.4. Program area pentru fiecare scula are aceeasi structura de baza.. rotirea arborelui principal. Pe centrele de prelucrare.. iar parametrul de interpolare J reprezinta proiectia distantei de la punctul de start al arcului la centrul acestuia pe axa Y. in succesiunea lor fireasca. F . parametrii de interpolare 1 si K reprezinta coordonatele centrului arcului la strunjire. De regula acesti pasi. care are acelasi mod de definire. sunt urmatorii: deplasarea in punctul de schimbare a sculei. Fraza pentru strunjirea arcului de cere este de urmatoarea forma: N30 G03 Xr...1.. parametrul de interpolare I reprezinta proiectia distantei de la punctul de start al arcului la centrul arcului pe axa X. La alte tipuri de echipamente eNe... intr-un program de prelucrare se utilizeaza mai multe scule. F . K . Trebuie precizat ca semnul continutului adresei K este negativ. apropierea rapida de piesa. selectia sculei din magazinul de scule si introducerea ei in arborele principal.. Exista unele echipamente la care nu se pot programa intr-o fraza arcuri mai mari de 90°. la majoritatea echipamentelor eNe.. J.. rotirea capului revolver. Acest lucru inseamna ca se utilizeaza aproximativ aceiasi pasi de program are pentru fiecare scula. ... indepartarea rapida de piesa. reintoarcerea sculei in punctul de schimbare a sculei.Daca avansul programat in fraza anterioara este adecvat.. De regula... Pentru programarea parcurgerii unui are. trebuie program ate 4 fraze.... pe pozitia selectata a sculei sau in cazul centrelor de prelucrare. se utilizeaza si parametrul de interpolare K. Fraza pentru frezarea arcului de cere sete de urmatoarea forma: N30 G02 Xr. J .Yr. F .. 1. se pot program a intr-o fraza si arcuri mai mari de 90°.. specifice atat strungurilor cat si centre lor de prelucrare.

F . . .. Ciclul fix de giiurire.deplasare rapida par..l incrernentul tehnolog -F. 34 Functii1e geo. Flinc/tile mmrm fiinc .R . z.pozitionare eu avans rapid la eoordonatele X si Yale gaurii respective. R.R.1.. pana l a terminarea prelucri ... R si Z fiind aceleasi ca si la prima gaura din ciclu. . Celelalte fraze (in ipoteza ea mai sunt ~i alte gaur: de preluerat). . permite micsorarea prin mai multi pereti... -pozitionare cu avans rapid pana 1a planul de referinta R.. P?t 'pnm.. cuprinde urrnatoarele miscari (fig. de la la 10 sec..retragere rapida pe Z pana la planul de referinta R pentru eliminarea aschiilor provenite din prelucrare. Un ciclu de frezare _ pozitionare pe X. avansul este oprit pentru curatirea suprafetei. pentru program adresa F fiind urrnata d -S.La prelucrarile de tipul celor similare eu gaurirea se recornanda util izarea ciclurilor fixe. parra la planul de referinta R. pentru 0 perioada determinata de timp. Cal deplaseaza rapid pe Z p: un nOll Z... -deplasare cu avans de lueru pe axa Z 0 perioada de timp reglata de la pupitrul masinii... . _ deplasarea eu avar~~ _ inversarea sensului _ retragere eu avans eic/1l1 de alezare G8 singura deosebire r~tral lueru. nu cu avans rapid. Un ciclu fix de gdurire addncd G83. Y.. " _ deptasare eu avans .7). -pozitionare eli avans rapid pe axele X si Y.retragere rapi da. . G81 x . program area prelucrarii unei gauri se face 'intr-o singura fraza astfel: N .7. Cu acest ciclu..2.retragere rapida cu rotatia arborelui principal pe axa Z. _( Aceasta fraza trebuie sa nu si pentru X... pentru progran tabelul 2. Fig.2. ApI la planul de referinta R pana la Z pwrogran~at. si Y...Ia ~ Operatorul masmn are de avans rehnologic..m~tr deplasarilor. Utilizand cicl ul fix G81.. Spre deosebire de c G8 7. este asemanator cu G81.2.pozitionare eu avans rapid pana la planul de referinta cicluri fixe R. M03 Ciclul fix G81 contine de regula urmatoarele miscari (fig.. S .8): ca a ... Y LF aVans d"eTUcru N45 G80 MOS LF .prelucrare ct:: avan Un astfel de ciclu S~ ca 1-BO G86 X o 0- -- -:r 1 cvins rapid R N35 GOl X N40 X Y Z ...depiasarea eu avans de lucru la adancimea gjiurii (cota Z). Fig. eu deosebirea dupa terminarea avansului tehnologic. Ciclulfix de lamare ell temporizare G82.. mis se ajunge in pozitie.. care reprezinta si planul de retragere din gaud. Ciclul de gnurire adsncji..Y .2. de I functie de matenalul plese Un ciclu de file tare c _ pozitionare eu avan referinta R. contin functia G81 ~i coordonatele X ~i Yale gaurilor de prelucrat. .

M03 LF Y LF Y. pentru exprimsrea deplasarilor. Un astfel de ciclu se programeaza astfel: r ) G86 X NJ5 GOI X N40 X Y Z .pozitionare pe X. conform codificarii din tabelul 2. . Functiile tehnologtce F. pot primi valoarea maxima prcgramabila de 9999998 urn. Operatorul rnasinii are posibilitatea de a regla timpuI pentru pericada de avans tehnologic. Z. . · retragere eu avans de lueru pana la planul de referinta R. G87..deplasare cu avans de lucru pana la cota Z. adica noul Z programat. R. J..deplasare rapids pana la Z anterior preluerat. de la pupitrul rnasinii. Y.deplasarea eu avans de lucru la cota Z. Un ciclu de frezare G86 cuprinde urmatcarele miscari: . pentru program area vitezei de avans (valori continui) in mm/min. -S. T se utilizeaza in felul urmiitor: -F.Y. Y ~ipe Z pana la planul de referinta R. cand trebuie data 0 gaura prin mai multi pereti. cu singura deosebire ca retragerea pe Z dupii preluerare se face eu avans de lucru. apoi avans de lucru panii la terminarea prelucrarii. Un ciclu de filetare cu tarodul G84 euprinde urmatoarele miscari: .. Cind Z este atins. F . in' mentul minim fiind 211m. Cand aceste noi date pe R $i Z sunt citite. K. Cu aeest cielu. Apoi scula se deplaseaza eu avans rapid pe Z pina la planuI de referinja R. ciclul de gdurire ell temporizare timpului de prelucrare. Y si Z pauli la planul de referinta R. pentru programarea turatiei In rot/min.. nu eu avans rapid. se citeste fraza urmaroare.. Din acest punet se deplaseaza eu avans de lucru pan§. I. la Z programat. miscarile pe X si Y se fae eu avans rapid pana ce se ajunge in pozitie. acest lueru facandu-se In runcne de materialul piesei si al sculei..pczitionare eu avans rapid pe axele X. Aceasta fraza trebuie sa contina noi cornenzi pentru planul R ~i Z.. adresa F fiind urrnata de maxim patru eifre. · retragere rapids la planul de referinta. . S.. • inversarea sensului de rotatie a arborel ui principal.. Functiile geometrice X. LF N45 G80 M05 LF de eicl ul fix G81. Ciclul de alezare G85 este asernanator eu ciclul fix de gaurire. · preluerare eu avans de lucru In planul X. scula se deplaseaza rapid pe Z pfma la noul plan R ~i eu avans de lucru pauli la un nou Z. dar nu ~i pentru X si Y. R . permite micsorarea Spre decsebire 35 .1.. S.

se determina automat de eu corectie de raza.raza sculei Rsi (fig. iar de la cornutatoarele dec: Cor ectiile de raza p . aduna valoarea corecpei face prin introduce corectiei In registrul afe cu semnul rezultat determinare. Deoarece la CPVI-N adi cii 'in pozitia rna: superioara. .Z. corectiile de 1 gime vor ~vea intotdea valori negative. Calculele pentru determinarea punctului initial si final al areului de cere sunt mai simple si se realizeaza tot prin relatii trigonornetrice. .4. Cu ajutorul dispozitivului de prereglat scule se determina: -lungirnea sculei L. conform reialll V R :::: V p ± V c und V R . In acest sens.2.Metoda arcului de cere (fig. Eehipamentul M Century neavand implen tate functiile G43 si ( intentia de a scade~. pentru frezele folosite In conturare sau 38 Corectia de 1ungi me 'in care apare pentru pr respectiva.Z. cand corectiile se determina analitic (numarul sculelor utilizate in preJucrare este mare). 2. Corectia de lungime Pentru a seoate in evidenta necesitatea corectiei de lungime a seulei. permite posibilitatea programarii corectiilor de lungime si de raza a sculei.d se uti! considerate la mtocrrure: conturul corect.3.2. Metoda arcului de cere. Determinarea corectiilor de Iungime a sculei se face fie direct pe masina (cand nurnarul sculelor utilizate in prelucrare este mic). Se cunoaste ea la prelucrarile prin aschiere se urmiireste tesirea sau rotunjirea muchiilor vii (colturi exterioare In general). este nee. se precizeaza eli pe axa Z sistemul de masura at masinii pune in evidenta suprafata frontala a arborel ui principal si nu varful sculei. lueru care este benefic. GENERAL ELECTRIC. ca distanta dintre frontalul conului arborelui prmcipal (diametrul mare al conului portsculei) $i varful sculei. barel e de alezat folosite I Modul de determinar similar eu eel de la GPR .valoarea depl V p . care de fapt se programeaza.valoarea prog V c .12). Programarea corectn lungime in frazii se fac felul urrnator: }BO Gal Z-5000 DIO F' a Fig. 2.n. Corectia ( Pentru prelucrarea programeaza traiectoria Corectia de raza se scula se uzeaza pronun] piesei sau ca. In acest sens. 11) se caracterizeazs prin faptul di la colturi se programeaza 0 traiectorie in arc de cere neexistenta pe piesa.4.2. metoda programarii arcului de cere va duee la rotunjirea colturilor exterioare.3.valoarea core 2. (fig. Corectia de scula EchipamentuI de comanda numerica MARK CENTURY 550.3. valca cu valoarea programata corectata.4. fie utilizand un dispozitiv de prereglat scule.ll.1.12).

Determinarea lungimii ~i razei sculei. vor ~vea intotdeauna valofl negative. Program area corectiei de lungime in frazii se face In felu! urrnator: Fig. corectiile de lungi me. a 2.valoarea corectiei de lungirne. In acest sens. \ 2.valoarea deplasarii reale. se programeazii traiectoria centrului sculei (echidistanta). Echipamentul Mark CentUlY neavand implementate functiile G43 si G44. Corectiile de raza pot fi negative sau pozitive Corectia este pozitiva sa 39 . V p . valoarea real a deplasarii sculei pe axa Z este egala eu valoarea programata.4. Corectia de raza Pentru prel ucrarea unui contur pe centrul de prelucrare vertical. N30 GOI Z-5000 Dl0 F75 LF Corectia de lungime a sculei se programeaza eel rnai tarziu 'in fraza in care apare pentru prima data deplasare dupa axa Z. V c . Modul de determinare a corectiilor de lungime direct pe masina este si milar eu eel de la GPR 45-NC.:.3. Eentru a rezulta mturul coreet. este necesar se determine 0 echidistanta noua.1=O. Deoarece la CPV1-NC. adica In pozitia maxim superioara. intentia de a scadea sau aduna valoarea corectiei se .:J face prin in tro ducerea corectiei in registrul aferent \ Rsi cu semnul rezultat din determinare. conform relatiei: VR=Vp±VC unde: V R .Z. pentru scula respecti va.valoarea programata. la care se adauga sau se scade 0 valoare corectata.2. Aceasta se determine automat de catre echipament. punctul de sincronizare P. iar valoarea corectiei s-a introdus de catre operator de la comutatoarele decadice ale echipamentului. se afHi In Z]o. dad programul este prevazut cu corectie de raza. In ambele cazuri.barele de alezat folosite la strunjirile interioare. Corectia de raza se utilizeaza atunci cand in procesul de prelucrare scula se uzeaza pronuntat. lucru care determine modificarea conturului piesei sau cand se utilizeaza scule eu raze diferite de cele luate In considerare la intocmirea programului.

Sensul in care se deplaseaza centrul sculei In noua pozitie.. este pozitiva (R's-Rs> d'). atunei corectia se numeste negativa. b).2. Daca diferenta este negativa (R'j-R. vectorul acesteia este stabilit si menjinut automat pe parcursul celorlalte fraze succesive parra la anularea corectiei prin programarea functiei G40... Erori similare pot s: (fig. G 42 Traiedori e G41 G42 negativii pozitiva negativa Op Fig. < 0). d~cii se utili lnliitura. pentru a-i gasi noua ordonata. Sensul de deplasare Corectiile pot fi introdu vor indi ca ~i adresel e ~ $1 J...2.:. de sensul de deplasare dupa 0 anumita axa si de pozitia sculei. si din .13 utilizand tabelul 2.daca diferenta dintre raza reala a sculei utilizata in prelucrare R' $i raza prevazuta la intocmirea programului R.... !'-r-.l . In frazele din program in care se activeaza corectia de raza trebuie specificat.. ~Pentru program area unei corectii de raza trebuie indicate urmatoarele date: a).... Se observa.Tipul de corectie (+ : introduce de ia panoul eChlpa! R. privind in sensul de deplasare $1 G42 dad aceasta se gaseste in dreapta.punctt. G18. determinat de tipul de corectie. sensul in care trebuie fie deplasata noua pozitie a centrului sculei. Selectionarea acestuia se face prin adresele pregatitoare (G17. ar putea duce la erori In obtinerea conturului.13.::. lucru care nu este valabil pentru cealalta situatie.14. pozitia sculei fata de conturul prelucrat si anume: G41. echipamentul de cornanda decide. Dupa initializarea si activarea corectiei de raza. Pozitia sculei fata de contur: G41 sau G42.13.2.. G19).~~r.de vedere reprezinta cota Incremental c). Xp Prin precizarea adreselor G41 sau G42. Detenninarea sensu] ( Adresa pregati- Tipul corectiei toare ! Dir~ depl seul axa Yp G17 G41 pozitiva Traiectorle program-aro cOrec1Cito. sa Alegerea tipului de c( 'in functie de conturul pies: pe parcursul desfa~u!arii 1 succesiv de la 0 fraza la ah inceperea prelucrarii propr Pentru prel_:tcrarea ~~ corectia neganva de . in cazul din figura 2. decat \a interpol area CIrcular. Corectiile de raza se pot aplica in oriee plan al sistemului de coordonate.. poate fi stabilit pentru exemplul din figura 2. dad scula este in stanga conturului piesei. in raport cu tipul de corectie. simpla adunare algebrica a valorii corectiei la ordonata echidistantei. deplasare care se face dupa 0 direCjie perpendiculars pe traiectoria sculei cu avans rapid sau de lucru. Corectia de raza a sculei . ca atunci cand scula este in dreapta ar. ° Tabelul 2.. f corecta. Considerand 0 corectie negativa de raza (R'g-Rs=l 0-20=-1 0). trebuie pr_?grama arc de cere de raza mal IT Ori de cite ori se t mo dificesi valoarea avan 40 . tot prin adrese pregatitoare.2. r~za aparitia unor scobituri ill j: punctul de schimbare a d colturi interioare se pot i deplasari dupji arce de CI sculei....a).

Tipul de corectie (+ sau -) $i adresa D . X+ sau Yo.2. dar se complica programarea [48].a). Sensul de deplasare al sculei X-. Pentru a le 1-l tura. care In aceasta situatie au alta semnificatie dedit la interpol area circulara). trebuie Iacuta In functie de conturul piesei si de modul in care sunt activate corectiile pe pareursul desfasurarii programului.14. se recomanda corectia negativa de raza. Tabelul 2. sculei la programarea pregatitoare Adresa Tipul corectiei Directia de deplasare a sculei dupa axa X Sensul de deplasare a sculei la activarea corectiei. a sa 41 .2. pentru toate frazele. axaY pozitiva G41 G42 negative ± ± ± ± ± 1= + ± ± negativa pozitiva = ± + Alegerea tipului de corectie (pozitiva sau negative). $i din punctul de vedere al mcdului de programare al deplasarilor.. deoarece corectiile pozitive ar conduce la aparitia unor scobituri in piesa. de raza mai mare dedit raza maxima a prelucrarii propriu-zise. Corectiile pozitive pentru colturi interioare se pot utiliza numai daca la colturi se prcgrameaza deplasari dupa arce de cere. c).b).b).. trebuie programata $1 in acest caz 0 deplasare la colturi dupa un '. sculei. Y+. Erori similare pot sa apara si la prelucrarea colturilor exterioare (fig.14.2. daca se utilizeaza corectia negativa de raza. inainte de inceperea Pentru prel ucrarea colturilor interioare (fig. Detenninarea sensului de deplasare a centrului corectu"Ior de razii. eauzate de deplasarea inapoi a sculei In punctul de schimbare a directiei de miscare. reprezinta 0 cota incrementala (G91). R. Corectiile de raza se activeaza succesiv de la 0 fraza la alta si nu global. Aceasta rezulta din diferenta R'.. Ori de cite ori se utilizeaza corectia de raza.14.2. Marirnea corectiei se introduce de la panoul echipamentului. este indicat se modifice ~i valoarea avansului (fig.> Corectiile pot fi introduse si dupa drepte de diferite pante (cand se vor indica $i adresele I $1 J. axa Y Sensul de depJasare a sculei la anularea corectiei.j de cere de raza mai mare decat corectia de raza. e).

N30 G80 Z15000 LF N35 T03 LF N40 T02 M06 LF .z.. Fig 2. Filetarea M8 (scula Parametrii te~nologlci ado! Rezulta turatta n=238.4. Restrictii In aplicarea corectiei de raza.In continuare. descriindu-se in special facilitatile oferite ~~.1 G:lurire ~i filetare Gaurirea (fig. 42 Programul de prelu Nl G90 T02 LF N5 G17 TOI M06 NIO GOOX15000 Y3S( N1SGSrZ-15000 R30C N20 GOO XSOOOO YISO N25 G81 LF .G42 -------" I I I I Pie sc / a._ Trniectorie cu corecyie .clclunle fixe si corectiile de raza.{ --.-"·--· __.2... I I I I I Parametrii te~nologici adop Rezulta nirana n=909 rot/n programeaza S51 si FI20.14.+" ---- I ~ \ Rmin piesa: RlDPxsc~la ce poate fi uti lizata c. ~e prezinta exemple de programare pentru cateva din tipurile de prelucrari ammtite... rot programandu-se S40 $1 F Traiectorie cu corectie.4._r----. rnaterialul de prelucrat fiind OLC 2.Trniectorle initiate _. POSIBILITATI TEHNOLOGICE DE PRELUCRARE .l S) se executa eu burghiul 07 mm (scula T02). Fig. .. .

15. ~T ~1 o.25 mm).25 mm/rot [321Rezulta turatia n=238 rot/min si viteza de avans vr=250 mm/min. L 50 Fig. Parametrii tehnologici adoptati sunt: v=7m/min si s= I . Se programeaza S51 si F120. programandu-se S40 ~i F250.2.15 mm/rot [32}. Rezuita turatia n==909 rot/min si viteza de avans vr =120 mrn/rnin. Filetarea M8 (scula T03) se executa eu tarodul (p= 1. Ciiiurire si filetare 15 Programul de prelucrare este urmatorul: Nl G90 T02 LF N5 G17 TOl M06 NIO GOO X15000 Y35000 S51 M03 Lf N15 G81 Z-l~OOO R3000 D02 FI20 Lf ~20 GOO X50000 YIS000 LF J'l25 G81 LF N30 G80 Z15000 'LF N35 T03 LF N40 T02 M06 LF 43 .Parametrii tehnologici adoptati sunt: v=20 m/rnin ~is=0. -$-.

N45 G84 2-12000 R2000 D03 F250 S40 M03 LF N50 G80 215000 LF N55 M30 LF In primele doua fraze are loc schimbarea sculei si selectarea planului de interpol are. Prelucrare canalului Prelucrarea A-A I \ I Fig. D. \ Programul partial al acestei prelucrari cuprinde pentru cele doua cazuri: a). Punctul de zero piesa este in 0pi: urmatoarele fraze.4.4. Parametrii tehnologici de aschiere sunt aceiasi ca la prelucrarea precedenta de gjiurire.2.2. 2.2. N35 GSO X50000 LF N40 081 2-172000 R-147 N60 G80 LF b).2.=60 mm. iar filetarea utilizand ciclul fix de filetare G84. Gaurire in plane situate Ia niveluri diferite Pentru 0 astfel de prelucrare (fi~.3. 44 .16).16. Punctul N30 N35 N40 N45 G81 G80 G81 G80 de zero p X80000 Y3000( 2153000 LF X20000 Z1350C LF 2. Gaurirea se executa utilizand ciclul fix G81.17 N30 G81 X20000 Y30000 2-15000 R3000 D04 F120 S51 M03 LF (scula T04). Gaun situate in plane diferite. se aleg doua plane de referinta. Fig.

.:t VV /1 /.N35 G80 xtGOOO LF N40 G81 Z-172000 R. / Xp V ~ 080 <b 90 Fig. ~ I.17. D.f'\ c. (scula T04). I 11 I .=60 mm.=12 dinji.147000 LF N60 G80 LF b)..2. z.4.17 se executa cu 0 ~T04 Zp A-A ~ <:) j:. Prelucrare canal interior. prin interpol are circulara 45 . Prelucrare canal interior Prelucrarea canalul ui din figura 2. Punctul de zero piesa este in 0p2: tBO N35 N40 N45 081 G80 G81 G80 X80000 Y30000 Z-22000 R3000 D04 FI20 S51 M03 LF Z153000 LF X20000 Z135000 R153000 LF LF freza-disc 2.3.

Parametrii tehnologici adopt ali pentru strunjirea interioara sunt v=180 m/min si 5=0.l mm/dinte [32]. Parametrii tehnologici adoptati pentru frezare sunt: v :::::: m/min ~i 20 Sl=O. programandu-se S31 ~i F45. avand cutitul prereglat la dimensiune (scuta TOG). Acest lucru este impus si de functionarea rnainii meeanice. Rezulii turatia n=409 rot/min si viteza de avans vt=25mm/min.5. iar in fraza N95 2. Rezulta turatia n=127 rot/min si viteza de avans vf=75 mm/min. rezulta turatia n=132 rot/min si viteza de avans vf=45 mm/min. Punctele 1..4. in cadranul 3.Parametrii tehnologici sunt: v=25 m/min $i avansul pe dinte sd=O.18 se executa printr-o degrosare eu 0 freza cilindro-frontala (scula T05) cu Ds=50 mm.1 In fraza N85 s-a prc la 45°. conturu Prelucrarea . programandu-se S31 si F7S. prin interpolare circulara si 0 finisare ell 0 bara de alezat. Alezajul din figura 2.03 mm/dinte(32]. Din caJcul.. 2. Programul de preluerare este urmatorul: % N10 G17 T05 LF N15 G90 T04 M06 LF N20 GDO XO YO LF N2S Z-21000 DOS S31 M03 LF N30 Y35000 LF N35 GOl Y44000 F75 LF N40 G02 X44000 YO 10 J44000 F75 LF .4.4. N60 NSS N65 N70 N75 N80 N85 ZlOOOOO T06 LI T05 M06 LF GOO Z 1000 D06 S40 GO 1 Z-21000 F25 LF M19 GOO XO YO LF XO Y 44000 I440 N90 GDO X2000 Y2000 L N95 Z 100000 LF NlOO M30 LF / J Prelucrare de degrosare ~i finisare alezaj i. In f X ~i Y. 8 din figurii reprezinta pozitiile succesive ale centrului sculei. dar si pentru a preintampina zgarierea peretilor alezajului la retragerea seulei din alezaj. Prelucrar. La aceasta prelucrare de strunjire interioara se utilizeaza facilitatea oferitii de oprirea orientata a arborelui principal. N45 XO Y -44000 144000 JO LF N50 X-44000 YO 10 J44000 LF 46 A JVfj ~~ ~ Fig.1 mm/rot [32]. programandu-se S40 ~i F25. zs=6 dinti. .2. Programul de prelucrare este urmatorul: % Nl G90 T04 LF N5 G17 T03 M06 LF NIO GOO XO YO LF NlS Z-40000 D04 S31 M03 LF N20 Y9000 N25 GOl YISOOO F45 LF N30 G03 X·l5000 YO 10 Jl 5000 F4S LF N35 XO Y-lS000 115000 JO LF N40 XlSOOO YO 10 J15000 LF N45 XO YISOOO 115000 JO LF N50 GOO XO YO LF N55 ZlOOOOO LF N60 M30 LF Prelucrarea canalului se executa prin interpolare circulara 'in 4 fraze: N30-N4S.

iar In fraza N95 se retage din alezaj.2. In eadranul 3. Degrosare si finisare alezaj.4. Prelucrare de finisare contur conturului piesei din figura 2.N55 N60 N65 N70 N7S N80 N85 N90 N95 NIOO XO Y44000 144000 JO LF GOO XO YO LF 2100000 T06 LF T05 M06 LF GOO 21000 D06 S40 M03 LF GO1 2-21000 F25 LF M19 GOO X2000 Y2000 LF 2100000 LF M30 LF _T 06 010(14) ~T05 Zp 11 o (9) '-0 A- A r-- Fig.5. 2. In fraza N90 scula se retage pe directia opusa dupa ~ i Y.I8.19 se executa eu 0 Prelucrarea freza 47 . In fraza N8S s-a prograrnat oprirea eu orientarea arborelui principal la 45°.

90).70).. 3 "(90. 2"( 57. G91 LF programarea corecpei de raza G42 X+ D10LF N45 G90 LF N50 X50000 Y-II N55 G03 X57070 Y . Cele doua gauri de 07 mm sunt gauri tehnologice./ I/ 9 I I I Op Fig.-7. 2'( 50.50). 9'(- Pentru coteJe din desen se face calculul coordonatelor centrului 7. 50 Prelucrare contur. Zp Op I 80 Xp 9' I' gros. Parametrii tehnologici sunt: v=20 m/min si sd=O.77071). 7'(40. 8"(2.A t. 9"(-10.22.071.19.T N60 GOl X87070 Y22 N65 G03 X90000 Y3C N70 X70000 Y5C N75 GOl X40000 Y5C N80 Y80000 LF N85 G03 X30000 Y9C N90 GOl XIOOOO N95 G03 X2930 Y87C NIOO GOI X-7070 Y7( NI0S G03 X-IOOOO Y~ NilO GOI Y-IOOOO LI NI20 GOO Z100000 N125 M30 LF Dad corectia in prel ucrai de raza este . care nu fae' obiectu prelucrarii.90).929). 3'(87.cilindro-frontala cu Ds=20 mm ~iz = 4 dinfi.-10). 8'(10.071 . 4'(7'0. Rezulta turana n==318 rot/min si viteza de avans vf= 100 mmfmin programandu-se % ~r<?gramul~de prelucrare cuprinde corectiei de raza: N15 N20 N25 N30 N35 N40 840 si FIOO.071).S 919-1. si frazele pentru programarea ' NIO G17 T07 LF ! G90 T06 LF t.80). 7"(30.071).071..l mm/dinte f32]. ~ GOO X-lOOOOO Y-IOOOO S40 M03 LF Z2000 DOl LF program area corectiei de lungime GO I Z-9000 F 1 00 LF .30). adica ounctele de De echidistantii (fii:r2 20) Acesrea sunt: 1'(-10: 10). sculei.2.87. II \I / ~.50).929. 5'-6'(40.

. A.. valoare care se 49 . " 8' y._. atunci corectia de raza este negativji R's-Rs=8-10=-2 mm.~:\"---_----"---I'--X""':' Yp II ~~./ 2' r._7" -:// ~ 'l'-----<:r--~ 1 2 g.../ l I 9/ " 1 ' '<"""" I 'C 7 I II 1 ~7' 9 \ !( 5-6) I I I ..2. N45 G90 LF N50 X50000 Y-IOOOO LF N55 G03 X57070 Y -7070 110000 JO LF N60 GOl X87070 Y22930 LF N65 G03 X90000 Y30000 17070 J7070 LF N70 X70000 Y50000 120000 JO LF N75 GOl X40000 YSOOOO LF N80 Y80000 LF N85 G03 X30000 Y90000 110000 JO N90 G01 XIOOOO N95 G03 X2930 Y87070 10 J1 0000 LF NlOO GOl X-7070 Y70070 LF NI05 G03 X-IOOOOY70000 I7070 J7070 LF F' 10 G01 Y-IOOOO LF ~_10 GOO ZlOOOOO N125 M30 LF Daca 'in prelucrare se va utiliza freza ell D's ::::: 16 rum.9-l' \ I/ I ?-.-.20.-+ -~----Rs=10 Fig.__/ . .2 Trasare echidistantii: la contur..~i.

26. Aceste functii. opresc programul si/sau 11 deruleaza la inceputul lui.26. M02 si M30. indepartarea aschiilor etc.Programarea manuala a masinilor-unelte cu CNC 115 N55 036 X Y Z N60 M02 In figura 3. 3. alimentarea eli liehid de aschiere si avansul. Pentru continuarea derularii programului. Functia MOO opreste rotirea arborelui principal. asemanatoare dar cu nuante diferite. Programatorul introduce functia MOOpentru oprirea temporara a executiei programului.b 0 pozitie intermediara a sculei la prelucrarea de finisare a conturului interior al piesei de proba nr. a b mor Fig.26. pentru verificarea starii sculei. astfel incat operatorul sa aiba timp pentru verificarea dimensionala a piesei. unarea ilui de ste In 3.6.a este reprezentata 0 pozitie intermediara a sculei la prelucrarea de finisare a conturului exterior al piesei de proba nr. iar in figura 3.3 si 4. 3. . 4. Turatia/viteza de aschiere si viteza de avans/avansul raman active in memoria eNe-ului de la ultimul bloc programat si astfel nu mai trebuie reprogramate. Controlul programului Tehnologul programator/operatorul controleaza executia programului utilizand functiile auxiliare MOO. MOl. Frezarea de finisare a conturului exterior si interior pentru piesa de proba nr. programatorul trebuie sa reprogrameze functiile pentru pomirea arborelui principal si pentru alimentarea cu Iichid de racire.

Cand aceasta functie este activa. Programatorii utilizeaza de asemenea functia MOO pentru oprirea executarii pro gramului . functia M09 de oprire a lichidului de aschiere si functia MOS pentru oprirea rotatiei arborelui principal asigura o oprire mai rapida. Daca butonul este dezactivat. ca de exemplu intoarcerea piesei pentru prinderea celuilalt capat. atunci fiecare scula se opreste dupa ce se reintoarce in pozitia de start. Functia M02/M30 trebuie programata intr-o fraza de sine st din prc CNC-l corecu satisfa utilize unelte piese. preluc Y1 r pnm Coor . Dupa programarea functiei de oprire optionala a programului. Pentru a relua executia programului dupa oprirea optionala a programului. Executia se opreste si operatorul poate sa efectueze eventualele corectii ale sculei. In practice. Functia MOl realizeaza de fapt aceleasi lucruri ca si functia MOO. Dupa ce operatorul verifica si eventual corecteaza programul. de STOP OPTIONAL al programului. astfel incat executia sa se desfasoare rara. Functia M02/M30 reseteaza toti registrii la stare a initial a si readuce programulla inceputul lui. Functia MOOtrebuie prograrnata intr-o fraza de sine statatoare. atunci functia MO 1 este activata si executia programului se opreste. executia programului poate fi oprita sau nu. Scula aschietoare continua operatia din punctul unde s-a oprit anterior. functia MO 1 este cunoscuta ca functie de oprire optionala. intreruperi. pe cand functia MO1 ii permite operatorului sa opteze intre oprirea programului sau eontinuarea lui. in functie de pozitia acestuibuton. operatorul trebuie sa actioneze tasta de START. Daca butonul este actionat. Pe panoul de comanda al CNC-ului exista un buton cunoscut ca buton. el poate sa deblocheze butonul de STOP OPTIONAL. programatorul trebuie sa reintroduca in program functiile pentru pornirea rotatiei arborelui principal si pentru alimentarea eu lichid de aschiere. se opreste automat rotirea arborelui principal. deplasarea papusii mobile etc. Acest lucru il ajuta pe operator sa verifice programul la prelucrarea primei piese din lot. Datorita acestui fapt. pentru a le permite operatorilor sa desfasoare operatii manuale. executia programului continua. Singura diferenta consta in faptul ca functia MOO opreste executia programului fara alta optiune. Functia MOl este de obicei programata dupa utilizarea fiecarei scule din program. Dad butonul de oprire optionala este activat. avansul si alimentarea cu lichid de aschiere.116 Tehnologii de prelucrare cu CNC Executia programului se continua cand operatorul apasa tasta START.

Ordinea posibila de programare a gaurilor In primul caz (fig.a). se 'ea eu lui de sigura 1Z3. Deei care este prineipala cerinta la programarea masinilorunelte CNC? Se considera doua cazuri diferite de preluerare ale aceleiasi piese. Presupunem ca sintaxa CNC. Este oare acest program bun sau chiar eel mai bun posibil? Va satisface el principala cerinta la programarea masinilor-unelte CNC? Preeizia de preluerare este data de masina. de A-A ~ y 1------1--. nterior. lala a iecarei zramul Ia este .7.3. sunt eorecte.itia de tualele cteaza astfel ala si . In mod normal. unului.Programarea manuala a masinilor-unelte cu CNC 117 :TART.27. 3.". prezentate in figura 3. Programarea eflcienta Sa consideram ca exista un program realizat si stoeat in memoria CNC-ului. sine statatoare. aceasta functie este ultima instructiune din program.27. apoi merge sa prelucreze gaura 5 din cadranul al doilea. Coordonatele gaurilor sunt aceleasi. Programul .. opnrea faso are inde+ea a MOO.27. ca si traiectoriile sculelor. dar semnele sunt diferite.va.---. programatorul doar 0 utilizeaza. opnre moscut pozitia mtonul ului se ua. xecutia oermite 'ea lui. 6 o x o x Fig. orrurea chiere. Programul trebuie sa realizeze preluerarea a sase gauri asezate pe un cere. scula incepe prelucrarea gaurii 1 din primul eadran.3.

3. 111 cazul In care lotul de piese cuprinde sute sau mii de bucati. practicile intreprinderii etc. In eel de-al doilea caz (fig. cresterea productivitatii se realizeaza si prin minimizarea timpului de baza.8. Programul eel rnai bun posibil este acela care realizeaza prelucrarea In timpuI eel mai scurt si In modul eel mai sigur. scula este programata sa prelucreze gaurile deplasandu-se pe cere. programul corespunzator cazului a1doilea. Eficienta unui program se mascara In rapiditatea si siguranta lui. de la gaura 1 la 6. deoarece se pierde mai mult timp 1amiscarea in zig-zag decat la deplasarea pe cere. deoarece programatorul poate considera ca este mai usor sa repete coordonatele ~i sa schimbe semnele. adica a timpului de deplasare a sculei cu avans de lucru. Metodele de incarcare a programelor CNC pot fi: . Incarcarea programului CNC Incarcerea programului CNC elaborat fie prin programare manuala sau fie prin programare asistata de calculator se face prin mai multe metode. deoarece nu contine miscari neasteptate ale sculei in fata si In spate. Care program este mai rapid ~i deci. insa doar unul ne conduce 1a utilizarea optima a masinii. Programul pentru cazul a1doilea prezinta rnai multa securitate pentru operator. Problema se rezolva In acest caz prin aplicarea metodelor de optimizare. totusi in cazul prelucrarii unui numar mare de gauri. mai eficient? Evident.118 Tehnologii de prelucrare cu CNC continua in zig-zag. de complexitatea pieselor si seriei de fabricatie.3.27. Pe de alta parte. problema gasirii drumului minim este foarte importanta. Desigur. In cazul prelucrarilor de degrosare cu eliminare masiva de material. Chiar daca scula se deplaseaza cu avans rapid de la 0 gaura la alta. Un program corespunzator unei operatii tehnologice poate fi scris 'in multe moduri. Acestea depind de performanta sistemelor CNC utilizate. Aceasta este principala cerinta la programarea masinilor-unelte CNC.b). 'in vederea minimizarii timpului total de deplasare cu avansrapid. pentru 0 serie mare de piese. dezavantaje1eprelucrarii in varianta din primul caz devin considerabile ca pierderi de timp si bani. deci de crestere a productivitatii.

Exista doua etape la verificarea unui program.spunzator in zig-zag ~zir' '. adica un sistem DNC. Prin aceasta metoda programele pot fi transmise atat de la calculator catre CNC cat si invers. prin intermediul unui calculator. daca exista 0 interfata de Iegatura. mai ales in cazul prelucrarii pieselor uzuale. metoda foarte des utilizata. unde toate erorile de sintaxa sau format de programare apar sub forma unui mesaj de eroare. Acest mod de verificare a programului este larg utilizat in demonstratiile pentru instruire. pozitionare etc. prin intermediul unui dispozitiv (cititor de banda perforata. programul trebuie verificat din punctul de vedere al erorilor de codificare. La aceasta functie de verificare. 3. insa sculele nu se deplaseaza. Ea se poate realiza fie prin scoaterea piesei de pe masina. o a treia metoda. este necesara verificarea acestuia. fiecare metoda are avantajele si dezavantajele ei. pot fi corectate. trebuie verificata derularea programului pe masina. discheta. fie la calculul traiectoriilor sculelor. In urma procesului de simulare a traiectoriilor sculelor. dar la 0 distanta fata de piesa. inainte de executia programului pe masina.9. 'inderii La scrierea unui program CNC. Desigur. adesea pot sa apara diverse greseli. deci de aplicarea irilor de {itatii se oului de alizeaza ~ficienta )rOt ill direct de la tastatura echipamentului CNC.Programarea manuala a masinilor-unelte cu CNC 119 a este mai ramata sa e program . Verificarea programului CNC moduri.rnai ea~teptate J. este de a verifica traiectoriile sculelor pe display. In al doilea rand. arborele principal se roteste. l. care este valabila doar la CNC-urile performante care dispun de un simulator 2D. sta este ramare 'in mai ilizate. 'in general erorile geometrice ~i de . De aceea. memorie externa etc). fie la codificarea informatiilor. fie prin distantarea sculei fata de piesa. o alta metoda de verificare a programului este prin asa-zisa "aschierea aerului". In primul rand. Programul se deruleaza pe monitor. varianta 1 cazul in gaud la 'U 0 serie portanta. unde programele CNC nu sunt foarte mari. o prima metoda de verificare a programului pe masina este aceea prin care operatorul utilizeaza 0 functie de derulare a programului 'in memoria CNC-ului. Sculele se misca cu avansul programat.

pentru a preveni coliziunea sculei cu universaluL Daca programatorul uita sa introduca functiile pentru activarea lichidului de racire sau pentru pomirea arborelui principal. 0 posibilitate de verifieare a programului direct in aschiere se aplica 1a prelucrarea primei piese din lot. In final. Se determina distanta dintre scula si universal sau dispozitivul de fixare prin vizualizare directa sau prin masurare (dupa oprirea arborelui principal). atunci cand seula aschiaza aproape de universal-la strung sau de dispozitivul de fixare-la centrele de prelucrare). un program inaintea executarii lui pe strung: ). executia trebuie oprita. Simularea poate fi facuta cu diferite viteze de simulare. de exemplu. asemanator cu procesul real de aschiere.d. nu trebuie sa existe coordonate X cu semnul minus. Insa oricare din situatiile amintite anterior pot duce 1a probleme serioase.m. pana la ultima fraza.a.Intr-un program de prelucrare pe strung. . pe care operatorul trebuie sa le considere atunci cand verifica. s. Exista cateva aspecte practice importante. aceste deficiente pot fi observate si remediate cu usurinta.120 Tehnologii de prelucrare cu CNC sintaxa ale programului. ).. eu avans de lucru GOI? Acest lucru este foarte important atunci cand scula se apropie de piesa sau de universal. ruperea sculei etc. Daca avansul este pre a mare si finisarea suprafetei nu este satisfacatoare. in regim "fraza cu fraza" sau in regim " automat". din cauza razei la varful seulei. In caz de neconcordanta. el poate fi modificat 1a piesa urmatoare. y Exists vreo functie GOOcare sa genereze 0 miscare rapids neasteptata in locul unei miscari dorite. Coordonata X are 0 valoare negativa mica doar 1a strunjirea frontala. in asa-numitul mod de verifieare "fraza eu fraza". se deruleaza urmatoarea fraza. De aceea merita depus orice efort din partea programatorului si operatorului pentru dezvoltarea abilitatii de a detecta rapid erorile periculoase din program. Daca aschierea a fost corespunzatoare. La derularea frazei curente.Care este eea mai lunga deplasare a sculei pe axa Z a strungului? Aceasta distants trebuie comparata cu lungimea piesei din afara universalului. de exemplu rebutarea piesei. Aceasta distanta se compara cu distanta "rest de parcurs" de pe display.. avansul poate fi incetinit (cu potentiometrul de reglare a avansului intre valorile 0% si 100%.

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->