Sunteți pe pagina 1din 148

PAULIN LECCA

D€LRMORRT€LRVlnTn

Postfalade Valeriu Cristea

'

a

-

*1.!

!

-

*.

.g

 

a

""."

 

,lJ

 
 

'&.

.r

 

-

i

.

il

PAIDEIA

1997

l';rrrnlt'lt'arhinrandrit Paulin Leccas-a nascut la 24 iuiie

l'tl.l, in comurla Babcle,jude{ul ismail; p.1rin{i Grigore gi NIlria [-ccca;tatdl a fostmai intii invAtator, iar mai tArziu preot irr jrrclcful l]Alli. PnulirrLeccaa absolvit cursurile Seminaiului

'l'cokrgic

c;r frate novice in mSnistirea Frisinei-Vdlcea; a mai I'ietuit

vrcmelnic in mhnhstirile Govora, Cozia, Antim-Bucuregti,

Rariu, Gologanu, iar in centrele eparhiale din Galagi qi Bucuregti a funclionat ca exarh.

sfAnta candeld a smereniei qi

iubirii de Dumnezeu la min6stirea Rogozu-Vrancea.

qialeFacultatii de Teologiedin Chigindu; apoi a intrat

Acum,

pistreazi

aprinsi

PREAMBUL

Scarade piatrA urca in serpentina. Locul era strAmt gi intunecos.Parintele Varahil Lupu, bibliotecarul mdnds- tirii Frasinei, mA conducea. Odat6 ajuns sus, cdlugarul ritliciro uSacu caplll gi-mi zise:

- Iata, aici sunt carlile care n-au incdput in rafturile lribliotecii. lntr-adevar, intr-o micd odaita din podul bisericii, se ,rllau aruncatela intAmplare multe car$ scrise,in ceamai nlarc parte, cu litere chirilice. Am rasfoit cateva dintre r.k'.Contineau adevarate comori de inva{dtura duhov- rriccasch.Ca gi in bibliotecd, aici se gaseau traduceri - rrncletipdrite, altele scrisede mana - din Sfinfii Pdrinfi rrrrlirr Cuviogii Pustnici. Vedefi, ma lamuregte parintele Varahil - aceste r',tr'{iscrisecu mana, pe literd veche,au fost aduse de la l'lltrrtulMunte de starelul Porfirie. (-ercetdnd aceste carti prafuite gi rivaqite, intAm- l)l,1tor ochii mi-au cdzut asupra unui caiet gros cu :lrxrr'(c coqcoviteqi gdlbejite. L-am luat in mdini gi am r'rlit primele rAnduri. Pllrinte Varahil, il intrebai pe bibliotecar cu mult rrrlt'r'csgi cu mirare - ce-icu caietulasta? Sa vcde[i, imi r6spunse pdrintele - cu mulgi ani in ur'r'u.l,il trait in mdnastirea noastri un frate teolog. CAt

5

a stat in Frdsinei, a tot citit qi a scris. Iar cAnd a plecat definitiv a lirsataici acestcaiet. Caietul era un fel de jurnal, insa fara date' Nu erau numerotate zilele. Nici chiar lunile- Era mai degraba un caiet cu memorii.

-

$i cum il chema pe fratele teolog? md informai'

- Fratele Victor Moldovanu,

rdspunse parintele

Varahil careil cunoqteadestul de bine. L-am rugat pe pArintele bibliotecar sa-mi lasecaietul casd-l citesi. Lectura m-a antrenat atdt de mult incit am

inceput

rienia

copiat in intregime. Textul a ra-masacelagi,eu insa i-am gitsit tln titlu generai,l-am impargitin trei par[i ctrsul'titltrrilc rcspec-

t*ive qi, in interircrul celor trei par(i, anr ll('attrit mici

sd-l transcriu. Am aflat din acestcaict o cxPe- unica in felul ei qi nu m-am lAsatpina rrtrl-am

capitole

Din

pentru a ugura lectura.

datelegasitein caiet,sepoatcs1.llrrrt'ttrr;ilittran[A

cd amintirile lui Victor Moldovatrtr itrtt'p 111'l'r 2ttsep-

tembrie 1940qi setermini in ttlamtraitttttltti l()'l'l' in cele ce urmeazd, redau tcxttrl irrtt'11'rl, 'r;l cum l-am g5sit in caiet.

I

FUGA DIN EGIPT

,,fineli mitrteziua aceastahr careafi iegitdin pdmfintul Egiptului, din casarobiei, caci cu rnhndtarev-a scospertoiDomnul deacolo.

giteuaduceDomnulDumnezeultautn Catnnnului "

[ara

Iegirea 13,3-5.

,,Strigat-am cu toatd inima mea cdtre tndu- ratul Dumnezeu Eim-a auzit din iadul celmai dejos gi a scosdin strbdciuneaia{amea." Canonul de pocdinla.

,,Ferbit gi sffrntestecelceareparte de inaierea ceadintdi. Pesteacegtinmoarteaceade-adoua nu areputere."

Apocalipsa 20,6.

1.UN VIN MAI BUN

Seinserase.Studentii refugiafi se adunau, gAlagioEi, in Caminul Studcntcsccareseafla Ia o mici distan{ade statuia lui Pache Protopopescu din Bttcuregti. Utlii - inveselili de bautura, aliii: entuziasma{i de vreo aven- turd amoroasd,urcau cu totii la etaj ca sd se odihneascd dupa o zi de petreccrigi de plimbari, prilejuite Ei oferite cu htAtadarnicie de acelseptembrie 1940careprevestea o toamna lunga gi frumoas'4,molcoma gi cu cer senin. IntrAnd buluc pe uqi, studenlii teologi gi agronomi din Chigindu au dat de mine tocmai chnd imi faceam bagajul, pregatindu-md pentru un drum lung.

- Ce faci,Victore? Pleci undeva? md intrebi unul din colegi.

- Da, plec, i-am rdspuns binevoitor gi cu zAmbetul pe buze,de$iin sufletul meu sedadeao luptd teribilaintre omul vechi qi cel nou care abia seinfiripase

* Pleciin concediu sau ne pdrdsegtide tot?md intrebi altul.

- De tot!

- $i

nu te mai intorci

deauna?

pe la noi? Pleci pentru

tot-

- Nu

md mai intorc. Plec pentru totdeauna, i-am

respuns, rimdnAnd mereu surAz6tor.

- Dar ce-aificut cu serviciul de la Minister?

- Am demisionat.

- Mei, si qtii caNichifor Crainic i-agasitlui Victor un

serviciu mai bun in regiunile petrolifere, pe la CAmpina,

unde e Hdbiqescu,igi dadu cu phrereaun altul.

- Ba nu, md, - interveni ut'tstudent caretAcusepAnd

atunci -

undeva piin podgoriilc firii. Eu ficeam haz impreuna cu colegii, dar nu le spu- neamunde merg.Mi-am umplut valizacu cdrfinemlegti gifranfuzeqti,mi-am luat trenciul,mi-am indesatpAlaria

pariez cAVictor a adulmecat un vin mai bun,

9

pe ca.p

pornlr la orum.

Si, IuAndu-mi ramas bun de

la prietenii mei, am

Dar colegii nu m-au lasat sErplec singur. M-au

petre-

cut pAna la tramvai, insistAnd gi rugAnEu-mi mereu sd

spun unde ma duc. Erau curioqidin cale-afarA.Eu insA

md descotoroseam cu c6teo gluma gi pdgeamtotinainte.

-Aj_ung in stafie, m-am urcat in tramvai qi - in momen-

tul

c9!equ.lcel mai galagios, care era in fruntea grupului,

srrga tare:

cAnd tramvaiul iqi migcaserolile -

Nicolae Grosu,

- Spune, md Victore, unde te duci?

- La mdndstire, i-am rdspuns tot atit de tareqi apAsat.

La auzul acestor cuvinte, colegii au rimas

conster-

nali. Pe fefele lor sezugrAvise spaiina. Iar Crosu, facAnd cunoscutul semn de fidneala la idmpla drcapta, strigd in

urma mea:

-

Acesta a fost ultimul

Ma

tu

nu eqti?!

cuvAnt cu carc m-am dcspartit

de colegii

mele zbuclumate.

.mei,

de trecutul meu gi dc pacatt'lctin'ereiii

Prietenii gi c-olegiimei_nu,cunoEteau,c-lcsigur,nimic

lupta mea launtrica.

$i

chiar dacirlc-agfilpus-o, ei

din

nu m-ar fi in(eles. Pe-ntrutofi coiegii, cu eiam un baiat d_cviata,simpatic Ai glume!, caruiaii plact'arrpctrccerile.

Nici nu ma porecieau altfcl dccdt cu cpitt'tcfclceatede Bacchus.Habaqescu,(.are cra un btrn caricaturYst,ma desenaseintr-o zi pe tabla,c6larc pc bukri si cu furtunul

la gura. Cand bdietii se duceau li Iuau neapAratgi pe mine ca sd-i

scratc Ai chefuri, ma irrvcsek'sc,sa spun

glume gi sa rdd. Feteleimi turnau vin ilr pahar,

Etiind

prea bine cd, dacd mai beau un pic, imi dcsfac indati sacul glumelor, incep sa cAnt gi sa dansez, revArsAnd veselia peste tofi cei din jur.

$i acum, auzjnd din gura mea cdplec la manhstire,ci

vreau sd ma calugdresc,asta-

putea fi decAtvofoa unui smintit.

farahici o indoiala -

10

nu

De fapt,colcgul caremi-a spus cdam adulmccat utr vitr mai buri a avut-dreptate.Eu nu eram niciodata mulpnrit de vinul pe careil Sorbeamla petreceri,nici de fetelc cu care dan-sam.nici de mine insumi. A doua zi eram mahmur mai mult din cauza mustrdrilor de conqtiin(A. Mi-era scArbdde mine insumi. Adulmecasem, intr-adeviir,

un vin

mai bun gi acum pornisem in cdutarealui

2.SPRELUMINA DE SUS

Ajuns in Gara de Nord, mi-am scos un bilet pentru Rimnicu-VAlcea qi, la ora doudzeci qi trei, m-am Llrcat in tren.

CAnd am fdcut acest pas,mi-am

dat seama pAnd in

cele mai mici amirnunte'de infricogatoarea luptd ce-mi stdteainainte. Aveam mereu sentimentul omului care se arunci cu capul in jos intr-o prapasiie intunecoasAqi farafund, cu o singura speranfatotugi:cAacolo- jos de tot - voi fi prins in plasaDomnului Iisus,aq.a.cu.m,prin circurile marilor orage, cei ce fac exhibigii la mari inAlfmi, cAnd se prdbuqesc, cad intr-o plasd care ii salveazdde la moarte sau fracturi grave. Dar aceastasperantd uneori se risipea. O spulbera vAntul deznadeidii. Atunci mi se parea cAnu mai nime- rescin plasd,ci'cad alaturi Ei m:r zdrobesc. $i cu toatc acesteaichiar cAnd nAvileau asemeneagAnduri negre, nu aveam decAtun singur drum de ales:inainte. Nimic ginimeni nu ma mai pulea re[inein lyTgo pacatelordin carevolam sascaP/cnlar cu PreEul vlertr. Uraganul launtric imi rdscoleasufletul pAnAin stra- funduiile lui cele mai tdinuite. Deqi pasag-eriide lAnga mine adormisera,eu - departede a aqipimacar - eram treazqivioi cadupi un somn buu. Pentru miue, zgomo- tul rifmic si infu^ndat al ro[ilor de tren, nu-mi Ie.,uua clrept cdniec de leagan, ii mai degraba drept un

11

depanirtoral unui lung fir de amilrtiri careimi treceau

ptin fata ochilor mei

la-untrici precum un film'

^

in

saiul in caream copilarit, hm vazut odata un prunc

in

bralele mamei. Copilul nu dormea, nici nu plAngea.

Era liniqtit. Iar ochiqorii lui larg deschiqi urmareau ne-

curmat lumina lampii. -fi Ori incotro l-ar fi intors mama sa,

in orice pozifie s-ar

candizi numai spre lumina lampii.

aflat, pruncugorul igi intorcea ochii

O

luminl invizibila mi-a atras privirile inca din

copi-

larie. Cu toate cAnu eram congtient de acestlucru,

ochii

mei sufleteqti nu seopreau in ungherele intunecoaseale viefii, ci urmAreau - fara sd-mi dau seama- o lumind careveneade susqicarenu eradin lumea aceasta.Astfel, simleam o mare bucurie cAndmd duceam la biserica,iar noaptea Invierii - cu lumAniri aprinse, cu fele vesele, cu lume multe - mi-a ramas intiparita in suflet pentru toath via{a. Chiar de m-ar fi finut cineva cu forfa, ag fi fdcut tot cemi-ar fi statin putinta Ei m-aqfi dus la biserica si aud cum zice preotul, cu crucea Ei cu lumdnarea in mAnS: ,,Hristos a-nviat!" gi cum credincioqii rispund intr-un glas,,Adcvarat c-a-nviatl" in saiul meu - de' Pagti - copiii tragcau clopotele intr-una, cAt era ziua de mare, iar o data cu undele sonore, simleam in sufletul meu de copil cum ,,Duhul SfAnt prin aer zboard" . De ziua Invicrii, gi chiar in ziua de duminica, mi separea ca cerul e mai senin, iarba mai verde, bucuria mai mare, - in jurul meu era numai frumusete gi fericire. Dar pe mine nu md atrigea numai frumosul; in aceeagimasura md captivau binele gi adevarul. Aveam

o nesfArgitemili pentru cei suferinzi. Imi placeasi alin durerile altora, iai cAndinvAlitorul m-a intrebatin clasd cevreau safiu cAndvoi fi mare, i-am rhspuns: ,,doctor!" Pe atunci, micut fiind, nu qtiam ca sunt multe dureri gi

rdni sufletegti, nu gtiam cA pot fi tot atat de bine gi un doctor al sufletelor.

72

CAnd mama mi trimitea la bacdnie,imi spunca ttucori:

- Bagade seami,

dacate-ointreba lipo,vancadc miue

acasd,auzi tu? mA dascaleamanla'

neachitate. Eu insd, fara sa

sa-i spili ca nu-s

"e"t

intr-un

"i""" supere, rAdea gi ficea hiz Duteam mlnu.

ir ca aveam datorii

iiliti

mod

sa-i fac mamei in ciuda, spuneam adevArul

cu totul

spontan;

Pe

iar mama, fara sa sc

seama mea pentru ch uu

La scoala,

adica la Seminar, aceeaqiLumind

scricrile pornograficf'

intrebam pe Colegiicareil

numai dupd aceea mi

cereascd

i*i"iis"i'privirile' Am citit multc

odata nu"mi-iu placut

a citi un roman,ii

iiii

revistele literare

in"

ceconlinut are.Ciieam apoi

qi

citescromanul.

moiat,

rioare'qi, *hi

ca nu mai sunt

iit"u*

toievski.

romane, dar nici

Inainte de

cunoqteau'

recenziile de prin

apucam sA

Iar cAndciteamvreun roman cu con[lnut

supe-

ide^aluricreqtine,mi si parea

pe'pamAnt. intr-o vacanla de Crdciun

9i pedeaps^a" de Dos-

inalgator, in care slsii l-rrptaupentru idei

al"s, pentru

pe

neras^uflite ,,Crima

Eram cu totul absorbit de lectura' ln asemenea

cazuri,fratele mai mare imi zicea:

- Mai las6,Victore, cititul ca ai sh moril

- Ce bine ar fi sd mor, raspundeam entuziasmat - ca

satrecin lumea frumoashde dincolo!

- l-auzi, mama,

zicea fratele pe jumatate rdzAnd' pe

- Victor zice cAvrea sd moara'

bund qi inlelegatoarc

ca intotdeauna -

SJmanam leit cu ea, motiv

dorinla ca la batrAnete sa se

moara ln bratele mele'

iumdtate alarmat Dar mama -

," ritu la mine cu simpatie'

pentru care iEi exprim'ase

ictraga la mine, ca sa

3.UN REAZEM LAUNTRIC

Cezat.Petrescu de-

scrieun tAnir caremoqteniseputerniceinclindri sprc

13

in romanul,,Plecat faraadresi" ,

befie gi desfrAu de la tatal sdu. Ajuns student, tAnArulse hotdri sAse lupte pe viafA gi pe moarte cu acestedouA patimi. CAt i-a stat in putinfd, eroul lui Cezar petrescu a evitat bdutura qi a ocolit femeile. Dar intr-o zi, a intrat in camera lui o studenta ca sa imprumute ull curs. A mai venit o datd ca sd studieze impreuna. Apoi, imprie-

tenindu-se, tAnarul n-a mai

A cazut in pdcatul desfrAna-riiqi, in celc'din urmh, i-a

sinucis. I-a lipsit, scrie Cezar Petrescu- reazemul launkic.

Ma apuca groazacAndma gAndeamca s-ar putea sa arn acelagisfdrEit,chaqputea sacad alaturi de piasa.imi rimdsese ultima nddeide: harul gi ajutorul iui Dum-

nezeu pe carenu l-a cerut eroul ltri Cezar petrescu. Cdci

el nu s-a

Domnului

printr-o nenorocitir ereditate.

TAnarul din ,,Plecat fard adresa,, nu s-a bizuit decAt

pe propriile

necunoscut,_gide

goana-trenului mAnat de

mul de care aveam nevoie.

Moise, in fruntea israelienilor]

Faraon, cu oastealui, il ajungea din urma, Marea

era de netrecut, dar - in ciuia tuturor potrivniciiloi_

nidejdea in Domnul l-a salvat.,,Acelasi'Dumnezeu ma

va salva qi pe mine",

intunericul vagonului, al nopfii gi al viefii.

putrit rezistapdftei

trupegti.

.lygut,

nu s-a imphrtaqit pentru ca

SAngele

IisussA-iregenerezcsangclcputrcd translmis

saleputeri, a plecat fara adresape un drum

aceea-s-a prabugit. Eu insa alergam in

nAdejdeaci-mi voi gasireaze-

Fugcam aga c"um fugea

sprc Mnrea Roiie.

Rogie

ma gandeam qi ma intAream in

Degi crescut intr-o familie de preot, n-am avut parte

o.educafie in spirit cregtin. CAnd ii auzeam p'c atli

de

copii wocAnl

gum.pljar-e gi de dragoste cu adevdrat

_

3

{rug atmosfera de

se perea ci

cd tragedia

evlavie, de pice, d-e

creqtineisca din

din

familiile

lor, mi

pove$n.

Criticii

afirml

e vorba de- o lume

din ,,Fra[ii Karamazov,,

este tragedia pe care a trait-o insugi Doitoievski in casa phrinteascA.Feodor Karamazov, iatal fralilor Karama_

74

zovi, a fost omorAt - cu inten{ia gi cu fapta - de irrqii;i

fiii lui, iar tatal lui Dostoievski a fost atAt de rdu incit a

fost

lingat de farani pe cdmp. Starile de revolta prin care

trec

Ivan Karamazov, Mitea qi Smerdeakov, impotriva

unui tata beliv qi desfrAnat, nu sunt decAt stArile dc revoltd ale autorului insuqi impotriva propriului sdu tatd.Avocatul lui Mitea Karamazov a subliniat pe buna dreptate cd nu numai copiii au anumite datorii fala de pdrin[i, ci 9i parinlii au anumite datorii fala de copii. Daci tAndrul din ,,Plecat fara adresS" s-a sinucis, vino-

vatul nu estenumai el, ci gi tatal shu care i-a ldsai drept mogtenire un sdnge infectat de pAcat, pe care fiul, in ciuda eroiceisalelupte, nu l-a putut birui. Eu insa, de-aq fi avut putere, agfi strigai - caqi Dostoievski - casdmd audA toli parinlii din lume cd raiul copilariei nu trebuie pdnghrit cu faptelelor imorale. Imi dadeam prea bine seama cd am de luptat nu numai cu mine insumi, ci qi cu parinlii gi bunicii mei.

Dar cAnd ma gAndeam ca e posibil sd cad qi eu infrAnt,

atunci iaragi md apuca deznadejdea.

Propriu-zis, nu-i osAndeam pe pdrin{ii mei, insd vo-

iam parcd sa-i opresc- mAcarcAtde cAt- pe alli pdrinli

si nu faca ce-au fAcut parinlii mei. Voiam s6-i conving pe parinfi si aiba mil6 de acele suflete nevinovate gi fragede in care primele impresii, bune sau rele, se im-

prima capeceteape ceara. Cu ani in urm6, un student teolog, bolnav de tuber-

culozd, se afla intr-o salSde agteptaredin clddirea unui dispensarunde sefaceauinjectii cu tuberculind. Printre

cci prezenli era un tAndr care igi blestema parintii,

zicAnd cd,dacAei au gtiut casunt tuberculogi, de ces-au

mai cdshtorit ca sa-gi nenoroceascd Ei copiii. Auzind acestecuvinte, studentul teolog s-ahotdrAt sa nu semai cnsatoreascd.Mai tdrziu, a imbraliqat viala monahala, tlcvenind apoi episcopul Chesarie Paunescu.

IJ

Inair-rtcdc a-gi da sfArqitul, Prea Sfin[itul Chesarie l'iunescu mi-a povestit ca avea un bunic, mog Piun, careera desfrAnatdin cale-afara.Umpluse satul cu copii din flori.

- Norocul meu, imi spuneabunul Vladica - e ca nu semanam cu moq Paun, ci cu celalalt bunic pe care il chema mog Gheorghe. Am constatatacestlucru de cAnd eram copil. Caci mereAnd odata pe ulitele satului m-a intilnit,ln om care,uYtandu-seluhg h mine, m-a intre- bat: - ,,Md, tu nu egti nepotul lui mog Gheorghe?" M-a ghicit dupa trdsaturile fe[ei ca sunt nepotul acestui bu- nic careera foarteinlelept gi cumpAtat.

- Prea Sfin(ite, l-am intrebat atunci pe pirintele meu

dar ce-ati fi fdcut dach i-afi fi semanat

lui moq Paun qi i-a(i fi mogtenit naravurile?

- Cred cA nici nu md faceam cdlugar, zAmbi octo- genarul episcop.

- Eu insd am mogtenit asemeneandravuri qi totugi am indr?rznitsAma cAlugaresc Desieur, eu nu mi-am blestemat parintii ca tAnarul tubercu'ios, dar nici n-am renungat li calea monahala. Nu m-am gAndit la rdzbunare ca Flamlet, ci am fost inlelegator mai alescu mama, cares-aluptat cu eainsdqi gi, mai t|rziu, qi-a schimbat via[a printr-o profunda pocainla.

duhovnicesc, -

Cei mai mulfi parin(i igi inchipuie ca biefii lor copii nu vad qi nu in[elcg nimic. Dar Dostoievski,ca unul ce

a fost victima acestormogteniri nefaste,spune: ,,llu as-

cundeli de copii nimic, cdci ei gtiu totull". $i agaeste. Pdrinlii trebuie sainteleaga cAcinsteaceli secuvine din partei copiilor tr.t ,ri." n"umaidin simplul fapt ca i-ati nAscut qi ca ii cresc.Daca ar fi numai pentru atAt,mai multe cinsteli s-arcuveni animalelor- mame carenu-qi

arun_cd,puii nici inainte, nici du.g.a.naqtere.Ba ii cresc Ai

ii apara uneori cu mai mult sacrificiu decAtoamenii. Dar ceeace nu pot da animalele esteeducalia morali, edu-

76

r'ir{iacluhovrriccasca.iudrut-trarca lrtl t'alt'it ttti ltttttl ti :;tt llt'tulr,ripc carc parirtfii strrrt rlbligaIi s-o tlt'it t opiilot t,r r;,r'iscapc dc prapastia pacatuiui

ltrmina ptrtcrrricA navali pc fcrcastra vltriotrttltti,

rrrtlcrupAndu-mi ('r'ir gara Pitc.qti.

,()

medita[iile. Imi arttucai privi rt'a itl,rr'.r:

4.MEFISTOFEL- BINEFACATOR

('ancl ro(ile vagonului se miqcara, coutirrtrAndu-1r ,lr.trrrtrldc fier, mi-am innodat firul amintirilor qi al rni'dita[iilor.

Ctrtimpul,

mi-am dat seama,c.1,pentru unii oa-

qi intAmplarilerele sepetrecsprebinele lor'.

|)r,aici,probabil,vorba romiueasca:tot rdul e sprebine,

1i vorba ruseasca:cu cAte mai rau cll atat e mai bine.

fvlila gi inlelepciunea lui Dumirezcu iutorc spre birre trxrtcre'leiepricinuitc de diavolul. Cind Faustl-aintrebat pe Mefistofel: ,,Cinc egtittr?" ,rtr.'stai-a raspuns: ,,Eu sunt acelacaremereu vrcaLlsa l;rcrau gi mereuicsebine." $i debunh seama,prin celevAzutcin casapAriuteasci, rliavolul avrut sa-mifacanurnai rau, dar - sprc necazul t t'lrriviclean- Domnul Iisus lc-aintors toatesprc binc.

nrt'ni,pini

Aqa,de pilda, cAndin Seminarcitc'amliteraturhspiri- tisti, cliavolul voia sA md ducA la ratacire, dar Bunul l)umnczeu mi-a intors sprebine qilecturaspiritistA,caci

spiritismul mi-a ofcrit primul gi cel mai puternic pilorr

lI crcdin[cicreqtine:realitatealumii spirihralc,existcn(a

rt'ala a demonilor, -

l)rrmrrezeu. l-ot in Seminar,citind merelr romane, c-liavolular fi vnrt sAmAinnamolcascaitr iitcratura pornografica,clar

deci gi a irrgc'rilor,dc'ci Ei a lui

l7

| )onrrrul nri-ascosin fafa,,Fra{iiKaramazov" cu frumo- sul chip al stare[ului Zosima, care m-a ctrccrit gi m-a

hotarit

sdiau caleacalugAriei. $i astfel,pc ciucl cram in

clasa a qaseade Seminal m-am gandit pcntrtr prima oard la via{a monahala. in vacan1"a,i-arrisptrs mamei acestgAnd.Dar, mama, caresperasa-gisfargcascazilele in casamea de preot c5sdtorit,mi-a raspuns cu durere ca,dacafacacestpas,eaiqi ia lumea in cap.Etram ticut, desigur. N-am mai contrazis-o. Dar idcca gc.rnrina. Pentru nimic in lume n-aqfi vrut sAserepctcin viitoarea mea familie ceeace vdzusem in casa parintcasca.

La gcoalAaveam trei colegi .r, .nt" mA irrlelegeamgi discutam aceeaqiproblemA. Pierdeam nopgi intregi, in

dormitor sau in garderoba, cAutAndo portifa de ielire.

popa aqacum sunt popii de astdzi

mai bine nu md fac popa deloc, glasuia Georgc C. cu multe hotarAre.

- Sublatacousa,tollitur eft'ectus.irr via{a trnui preot, cauza tuturor nenorocirilor, de cele mai multc ori, este preoteasa. Sa inlaturam, deci, aceastacatrza gi vom scdpa de urmdrile nenorocite pe care le aducc fcmeia in viala urrui preot,sus(ineameu cu aceeaEitarie.

DupA mai multe dezbateri, ne hotArArAmcu tolii sA ne cdlugarim. Dar intre timp, cAtegipatru, citcam, medi- tam, studiam, intrebam, urmarind acelaqi gAnd al cA- lugariei.

- Bine,ne cdlugdrim,ziceaIon C.- dar calugariaeste

o viafi egoista.Nu ne esteingaduit sa unnarirn tlumai mAntuirea noastrApersonala. Atunci ne-a venit ideea sA ne facem preoti dc mir celibatari,caparinteleToma Ghcrasimc.scusaucaparin- tele GheorghePaschiadin Bucureqti. La Facultatcne stipAnea acelagigand. Nc-am Ei dus la Cala Galactiongi i-am marturisit gdndul.

18

- Ma, decAtsd fiu

- Iroartebine, dragii mei,

ne-a rAspurrs ,,Moqul"

ve-

:;r'1.Vom aveainca o armata de voluntari. l)ar pe mine mA chinuia - in mod special - o alta plolrlcma.Ma gAndeam:oare,capreot celibatar,imi voi

ptrtcastirpAnipatimile? Begiagi desfrAul,care Pusesera tlt' timpuriu stApAnirepemine, nu mAvor ducela pieire? gi irr aiest caz cum il voi mai putea ajuta pe aproapele? Ntr voi pleca qi eu fara adresd ca eroul lui Cezar I't'trcscu?Nu voi compromite Evanghelialui Hristos? intr-o bunA zi, m-am intAlnit pe stradacu fostul meu pcdagog Irimi!a. BatrAnui trAisetoata viala lui nechsAto- rit. llra celibatar.

- Domnule pedagog, eu aq vrea sAmA fac preot, dar /(- rrccasitorit. Dupa cum prea bine qtili, sotia 9i copiii corrstituiepentru preot un balastcareil trage pe pastorul

tlc suflete spre cele trupeqti. Preoteasagi copiii sunt ca tlorril greutafi de plumb atarnate de aripele unei

l)isarele.

alcagasau pe Hristos sau familia, intotdeauna sacrifici

Pt' I{ristos in profitul familiei. Dumneavoastra afi trait singur toatd viala. Ce pArereavefi? Ag putea 9i eu sd fiu

rrrr'irrcotcelibatar?

$i ori de cdteori un preot estepus in dilema sd

'

- Draga Moldovanu,

rdspunse barrdnul pedagog -

j< ,-.

('u am trait intr-adevdr singur, dar am triit ca un pd- t'iltos. Dacd nu laEi natttra si intre pe u$a, ea intrd pe Icrcastrd.Nu vezi? $i preolii catolici sunt celibatari, dar

lit'caredin ei arecAteo menajerd.

Omenegtevorbind, Irimifa avea drepiate. Totuqi, ris-

1'trrrsul fostului

tlinul

meu pedagog nu m-a mullumit.

vorbea in duhul lui Cezar Petrescu.

Ba-

MeditAnd mereu qi cautAndsolu[ii, incepeam sa ma

liiindcsc la castrare. Voiam

( )r'igcn.Cu acestgdnd m-am dus din uou la GalaGalac-

t t( )ll.

19

si

urmez

exemplul lui

contrazicea ,,Moqul,,.

Apoi scoasereped_edin raft o carte,

dovedindu-mi ca Origen s-a cait pentru cAs-a automu_

tilat.

- Bine, Prea Cucernice, dar in situafia me.ace-i de fAcut?

scrisAir.rnemiegte,

- Nu, nu, asta-idezertare,md

- SAte lupli cum se lupta soldafli pe front.

slaDlncat , , PnI pamAnt?

a$putea sAmA lupt c6nd ma simt atAtde

:* rnsa$larma, prin greutateaei, ma doboari la

Ma gAndeamca poateGala Galactionnu m_ainleles.

^

fr atunci,mergArrdirrainte,am ajunsla medici.Auzisem

de la colegi ci undeva la CIui existii urr scaun electric

care,pdstrindu-{i integritatea corporala,ifi anihileaza

pofta sexualAnumai dupA

mult p9 gAnduri, m-am-gi dus la un doctor crezAnd^c.1acestagtie tot ce estein legitura

sexual. Singurul rezultat a fost cA am

specialist,

cAtevaqedinge.Fa.a sa sto,,

, orgurrrri

ieqit din cibinet

fara ultima sutA de lei pe care o mai aveam in buzunar-

.Ca omul disperat care se agafa gi de un fir de pai,

mi-am spus gAndul gi unei doamne.

- Daca te vei castra, eu voi disprefui, zise eahotarAt.

fi prima

care te voi

- De ce?

- Pentru cA,in acestcaz,dumneata nu vei mai avea

nici un

distinc!ii.

merit. Omul numai in lupta capita decoralii gi

Acestrispuns mi-a dat mult de gAndit;informAndu_

mI despre_scape{i, am aflat ca qi cei ce se

menfin pofta sexuala,cu singura deosebirecA rimAn neputincioqi. Mai mult decdtatAt:unul din famenii din

naEtere,care s-a calug;irit de nevoie,s-a dc un prictenal sAudin manastireastfcl:

castreaziigi

exprimat fa{A

20

Mlr,de-agaveaeu ceeaceai tu, sdqtiu cdma aqteapta ,rnrit'dc iaduri, eu tot aqs6vArgipacatulnumai casA-mi l,rt pofta gi sd qtiu ce fel esteaceastaplacere.

'liratc acesteam-au fdcut sdrenun!, incetul cu incetul,

l,r 1;andul castrarii,cici-

dupa cum mi-a sPusun medic

pofta pornegtedin glanda hipofiza.

5.SFATULMONSENIORULUI

Iiram totugi curios sI aflu cum traiescpreolii catolici'

l't' atunci, in Chiqindu se afla monseniorul Glazer' im- prcuni cu George C. m-am qiprezentat in fa{apreotului

t irtolic, intrebAndu-l cum trdiesc ei qi cum a9 putea sa

st'apdc patimile care ameninlA viala unui

celibatar'

Monseniorul a fost sincer.

Sunt qi cideri printre preo{ii noqtri, a recunoscut

:;lirrliasa- dar sunt 9i cazuri laudabile Pe carele cunosc

pt'rsonal. CrczAnd ca mi-am greqit cariera, monseniorul spuse

in c<lntinuare:

- Mi-aduc aminte cd unul din colegii mei din Fran[a

rr(,spunea mereu cd nu simte nici o chemare pentru

1,''",iqi". Noi, colegii, am comunicat acestlucru duhovni- . rrlui qi profesorilor. Aceqtia au fost foarte inlelegitori , tr colegul nostru gi l-au intrebat ce facultate ar vrea sa ,,,r."r*. El a rdspuns cd ar vrea sA urmeze medicina' Attrnci corpul didactic, impreund cu coiegii tAnarului r'trrdcnt,i-au dat toati libertatea, tot ajutorul moral qi rnatcrial ca sa seinscrie la medicind, suslinAndu-l pAna

t'r.qi-aterminat studiile. Iar astazi facepentru Domnul, r',rmcdic, mai mult decAtar fi facut ca preot'

27

Iline, dar eu vreau sa ma fac preot. Nu vreau sh

irrrbra[igez alta cariera,Cum agputea

de femeie gi de patimile caremi stApAnesc?

faceca sd scapgi

- Trebuie sa iegi negregit din cercul prietenilor care

teatrag spre pdcat gi

cel pulin trei ani de zile, intr-uilot

9i

te retragi, pentru o

perioada de

singuratic.

- Dar despre castrarecepdrere aveli?

- Asta s-ar admite numai dupa ce ai incercat tot ceifi sta in putinfa.

- Cu alte cuvine, dupa cevoi incerca tot ceimi sta in

putinla gi, totugi, nu voi izbuti sa mi mA castrez?

birui, am voie s6

- Nu, nu, nici atunci! reveni rnonseniorul, vrAnd parca sa repare o gregall. Lupta-te, lupta_temereu!

Acesta a fost uitimul cuvAnt al ultimului tor.

Monseniorul mi-a dat o idee pentru trei ani de zile intr-un loc

din pdcdtoasaprietenie, din cleiul cdrcului vicios in carE

eram prins. Chiar dacamonseniorul vreun_colegiu catolic, ideea era

dc

unde m-agputea retrage

ndstire din gara noastrA?Voi

decAtintr-o pravoslavnicd ma_

meu sfdtui_

minunatA: sAmd retrag

singuratic,

sama smul[

faceao uqoardalu_ totugi cAisepoate

1i,eJa

frumoasa Ei mAntuitoare. Ca ortodox, imi ziceim _

staacolo trei ani de zlle,mit

voi birui - cu ajutorul Celui de Sus-

apoi rnd voi reintoarce capreot de mir celibatarin vreun

sdtuc unde sd lucrez la ridicarea materiali

enoriaqilo: c-aPgRaTanda sau caChiril al lui Fotapenco.

gi morald a

pe mine insumi gi

CAnd Gala Galaction m-a sfatuit sa mA calugaresc,

511

l,lii"$r]

Jlnctu-te numai de propria-1i mAntuire. Acum ins5 sfa*tul

monseniorului eramult mai

te fortifici, te cdleqti,te arzi in foiul Duhulu'i SfAnt,a5a

lgfuzal

o

propunerea pe motiv cd esteun

ego"ismsA

ingri_

de trei ani

vialA inrreagi. intre perefii unei chilfi,

acceptabil. Timp

'))

| iln'r s(',,trdeun

polr sil icgi in lume ca sA-iintAreEti qi pe alfii'

'

vas de lut in cuptor,

qi apoi -

inthrit -

i lnr,Doamne,cAte de grealupta cu tine insuli! Ca sa

rr,r1rcic befie, i-am dat lii Geoige C'.un bilet, in care ,,,'r'i'itnrca,de seva mai intAmpla vreodatAsama imbAt,

vor nrunca tot disprelul Mr sc parea ca,o iati

lrol,rrcu o voin[ir de fier. N-am mai baut nimic cAteva zilt,in gir.Darintr-o zi md intAlnescnasin nascu colegul

rrrr.trScobici,care m-a qi invitat la bodega'

asupra propriei mele persoane'

cu acestbiiet, am pus o piatra de

Draga Scobici, ii zic -

ili

mullumesc

pentru

in-

vitn(ic,dlr m-am hotarAts?rnu mai beau'

l)c cdnd? tjite sunt cAteva zlle de cAnd am luat aceasti ho-

tirrarc qi vreau sd ma {in de ea. - lline, mh Victore, eu te infeleg, clar de ce sE exa- 1,,t,r{\m? Be{ia este rea, intr-adevhr, dar ca sd guEti un

1',rhar de

pahar vine al doilea, apoi al

tlt'ilca

Nu, se linea Scobicide capul meu - bem numai un slt'r'tdc'vin qi ne ridicAm de la masi.

cu aceste cuvinte m-a induplecat' Am intrat la

o mesuta, iar Scobici a co-

vin nu e nici un Pacat.

dupa

primul

- Dar

$i

('ovalscl'ri, ne-am aqezatla

rnandat,dupA cum-a

r.irrdul*",r,

I't'stc cAtevamimrte, ^-um intrara alli doi colegi pc'rrqA 9i se

mesula noastra. Cei doi mai comandarA Lln

lqcz.arAla

ui,',,

rlt'la "u capdt. infrant, ruginat, mustrat de conEtiinfi, md intAlnii din ru)u cu Georfe C. qi atunci, plimbAndu-ne in fala Cate-

sPus,numai un sfert de vin' La

simlit dator sdmai comand un sfert'

cu Scobiciincd unul 9i astfel beliile au fost luate

rlrirlci,am exclamatplin de durere:

23

-

De ce oare Dumnezeu aprinde idealuri atit de

frumoase intr-o inimd care nu poate sAle implineascd?

-

birui

Sa-mi pun capat zilelor? Nu! Tocmai asta e dezertare. Dar, atunci, Doamne, cine poate sAse mai mAr.rtuiasca?

M-am convins -

.

prin propriile

pentru a cAtaoarA?-

ci

nu ma pot

mele puteri. $i ce rezulta de aici?

TrecAnd peste veacuri qi milenii, rAspunsul mi-a venit

ca

putin{A la Dumnezeu" . $i tocmai spre acestDumnezeu aiergam in noaptea de 27 spre 28 septembrie. Ldsam girile una dupa alta, fara samA interesezenici lumea de pe peroane, nici cdlitorii din vagoar-re.Era ultima mea

un ecou: ,,Ceea ce la oameni estecu neputinfa estecu

nadejde. Ochii mei erau [inta spre mAna strapunsa de cui pe careMAntuitorul mi-o intindea ca sd ma scoatd din prApastiapacatelor.

ce diavolul md mi seaprin-

dea dorul de luminA, gi cu cAtnecuratul mA afundi mai adAncin noroi, cu atAtmai sus ma avanta cineva sure o

viald mai curat5.

impingea spre intuneric, in aceeagimisuri

Incd o data am sim{it cA,pe misuri

6.DIN ADANCURI

La Chiginhu, in toiul unei petreceri,cAnd prinhe fete

gi baie[i, era numai veselie, am exclamat cu glas tare gi deznadaiduit:

- Sunt un om pierdut!

Mi-aduc aminte cd in acestmoment tofi s-au intors

mirali spre mine. Semirau - mai alesfetele -

de ce zic

cd sunt pierdut tocmai eu care eram cel mai vesel, cel

mai optimist, cel mai fericit. Ca sa dreg lucrurile, fara si-i spun cuiva durerea pe care nimeni nu mi-o in{e-

24

legea, am inceput din-nou cu glumele, cu cAntecele' 9i totul a intrat in normal.

Da,

in adAncul inimii mele md vedeam-pierdut' Sfa- lui Gala Galaction erau minunate, dar pentru ca

pot pune in practicd aveam nevoie de o minune' de

de fire. Omeneqte vorbind' eu nu

nici o scapare, aqa cum nu- vedeam nici mi-

presus

$i

atunci, ia sa implinesc

dorinJa.parinJilor'

turile

sale

o pri"."^*ui

,ru'd"u*

m-am """"u. gindit sama cdsdtoreJc ai sdrenun! la idealul spre

care tiildea suflctul meu' La Seminar avusesem un colegtaresarac'-Tatil lui era

zid.ar,iar mama servitoare. Erau zile cAnd familia in-

avea nimic din ale mAncdrii' Atunci colegii resturile de pAinede la masa,le adunau intr-o i-o dddeau seara Pe fereastrd'

m-am vdzut

traisti qi

strAfigeau

tuuni

nu

Devenind

student 9i neavdnd bursi,

nevoit sa-mi

.ot"n tatu

i""a]

milia

m-am mutat la noua gazda am cunoscut-o

mici a colegului. noriral,

aleg

o gazd6'.M-am gdndit tocmai la acest

imiticEam ca, dAndu-i trei sute-de lei pe aiuta intreaga familie' AtAt colegul cAt qi fa- Dar cdnd

ProPunerea'

Pe sora mal

""1

au aiceptat cu"bucurie

Era o fiinga slabufa, plapAnda, nedez-

probabil din cauza proastei alimentalii'

ginduri

Pe

9i sentimente altruiste: "Ce-ar

dacd m-aq chsdtori chiar

suferin{a' CAnd s-ar ivi

"ofiata intr-o dupa-amiazA, steteam lungit.pe patul din odaia

scunda gi intunecoasa

mila mea

r" ,a*itfi!"ra

mi-am zis in sinea mei -

fetila

ereutAti in via[6,

:;;

i"t"i, t" va preoli 9i-9i'ua i-as iua pe parintii mei

a.,it^ pt,5uf"-e

fi'

cu

pentru cei suferinzi, in mintea $t ln tnlma mea

care o inihiriasem'.MAnat de

asta? Ea este calita in

i"'; multe

n-ar cArti qi n-ar da vina pe barbat' aqa

sotii. $i apoi, colegul meu, adica fratele

lr'tuparingii la el acasd'iar eu la mine, rezolvdndu-se astfel

dLodata: qi familia colegului ar fi sal-

25

parinfii,T"!

aiesmama,isi va indeptini

casamea,,.

dorlnta de a-gisfArgizilele in

Iil?:l]

T1i

In momentul c6nd cugetam astfel,fata intrd in odaia

llil

?-l"!"1.i

peun scaunlAngafereastrd casi_gicon_

unue

Dupi

rmpletrtul pe care_lincepuse mai inainte. ce schimbardm cAteva cuvinte, venii cu pro_

Punerea:

- D_o_rina,gtii ca nu dupa multa

preot. N-ai vrea tu sh-mi fii preoteasi?

vreme eu o sA fiu

Propunerea a fost atAt rie

neagteptatA incAt biata fata

ain mana, s_a

des, se

uita

fara sa qtie ce sa

s-apierdut cu desdvArgire. A lasat iucrul

cand i?9i,,,?

incepur sa respire din ce in ce mai

la mrne, cAnd la impletiturd,

rdspunda.

De-.bunA seamA,fata s-ar fi aqteptat la orice, dar nici

asemenea propurl".u. Sora ei se m.lritase

gAndea cAo va

lua, poate, vreun

'

n-ar fi visat o

cu un croitor, iar ea se

cizmar,insa nicidecum-un student teolot.

- Dorina, eu nu glumesc. Vorbesc ru.Lr.

- Bine,dar eu sunt siraca

- Pemine mi intereseazA sufletul.

qi

dintr_ofamilie

Eu

dejos

caut un prieten

cu caresd infrunt necazurile vielii, o lamurii.

i-am explicat.pe l-argplanul mcu. Mai

tdrziu,

tataa statde vorbi

puteau dc bucurie. In vacau{a mare, i-am

tr4ama, - - miloasa din fire, ia

mai ales ca auzise de mizeriiin

ca ^^ lr^11"_,11, lecrorul fost bune pAndin ziua in caremama a infeles

,oPoi

cu fiatele Ji $i.u parin[ii, carenu mai

adus pe

pi;m;t

amAncloi acasa,la fard.

.r., *rita

aiogort",

care trdiau acasa.

er

vrea sa se casatoreasca cu fata.

* -.Cdsatorifi-v6,

Treaba voastri.

striga ea suparata. Faceli ce vrefi.

Am linut sd stau de vorba cu mama.

26

- Mamd, de ce egti supdratd? N-ai vrea s-o ai pe Dorina norA?

- O fiica de zidar sh fie nora mea?

FiecAmama intuisede pe atunci anumite pAr{i nega- tive ce s-au adeverit mai tArziu, fie cd Providen{a voia totuqi sd ma scoatala Lumind, eu nu m-am impotrivit.

Am cedatpe loc. N-am'contrazis-ope biata mamA' Am in!eles totul. Cdtre sfArqitul vacanlei ne-am intors cAtegi trei la

Chiginau, iar aici - impreunh cu colegii mei George C,

qi Vitalie

post mai po-

trivit.

Deqi Dorina nu avea studiile necesare,totuqi di-

rectorul, induplecat de rugamintea qi de avAntul generosal celoftrei colegi, careveneau in ajutorul unui iamarad sArac,a aprobat cererea qi a numit-o.

- I-am luat o spcranta,dar i-am dat, in schimb, o

Z.

-

am intervenit

la directorul

bibliotecii

oragului

ca s-o numeasca pe fata intr-un

pAine,r6spundeam - celor ce mh intrebau.

Vladimir,

fratele meu mai mic, se afla atunci prin

zona. CAnd l-am vizitat gi i-am povestit intAmplarea cu

Dorina, rAdeade seprapadea'

- Ce-ai gasit, mai Victore, Ia sora lui Ababii? Tocmai tu sd te cdsdtoreqticu o astfel de fata?

- Mai, frate-meu, adu-fi aminte ca qi Raskolnikov a

vrut sd se chsdtoreascacu o biata fatA schiloadA.Mi-era

mild de ea gi de parinlii ei

nogtri in casamea bar Vladimir, ca gi to{i ceilalli ai mei, nu m-a inleles atunci. Dar mai tArziu, fratele meu a cunoscut-o, s-a

indrigostit

Acum, eram in cAutarea altei prietene, in cdutarea

altui suflet cu care sa pot trai, slujind lui Dumnezeu ca

preot

de mir. Un astfel de suflet il gisisem in persoana

irnei fiice de cAntdre!care se afla in apropiere de satui

27

Voiam

si-i iau pe parin{ii

de ea qi a luat-o de nevastd.

meu. Fata se numea Liuba gcoala normala de fete care

$coala Eparhiala. Ma infeleseJ"^ .ofuiu ""^"t"

scrisorile ei afirma cd,,ne_am

ne poate abatenimenea,, .Darindata

qcoala, tatal ei a miritat-o,

- V.ictornu gi-a terminat inca studiile. CAtai sd_lmai aqtep{i?

9l intr_una din

alesun drum de la carenu

ceLiuba a terminat

gi era in ultima clasi din

purta

g""".;f

;;

zicAndu_i:

Mi-am

,

Tra_

quceam-nuvele qi schifede Tolstoiqi Ie publicam intr_o

revistA din Chiginau.

inabuqit durerea cu cititul, cu scrisul.

iarna

ChiginAu. Era un

In

urmdtoare ma aflam intr_o familie

fel de serati.

i"

i"r"i

pomului

din

de

b.aie$iqi fetelecAntaut.oa'ffioi"l

lraciurl

,,Obrad

rrumos'

apare_nJele, se apropia mai mult de idealul meu.

:

suuerut

le aveau alte fete.

. Arcl am cunoscut o altd elevacare,dupd toate

Era de

bunitate.gi blAndefe. Nu era frumoasi, dar din

ercrrratrradiau nigtecalitatiIAuntrice pe carel1u

lii:

intilnirilc', prictcnia qi dragostea dintre noi au con_

,

url^uat toatararltacu acceagi sinccritatc,.

lntr-o zi de primavarA,

bancd

ce ne_am plimbat pe

aleile inflorite ite cimitirului'iip;;"*;;;'pe

ne-1m,lggzat.pe. o

urlut altura tainelc sufletului.

.dyel

inserate,

singurhtica, destainuindu_ne

lRTa.ir"^ iuna plinA. Cerul era

senin, iar vizduhul

nnlqnr ,, era rmbalsamat de parfumul florilor.

it-, searaasta,draga Lida, ii

stelelemii

ziceam eu fetei _ natura

Soareleqi luna ne fin

roara celebreaza logodna noastrd.

cul1ulla

.

ca ni5tefaclii

- Ah! Victore, ll-am

- Lida, daci ne vom cdsdtori,

sa trit niciodata searaaceasta

agvrea sAfim mai mult

d:.a!:rJi

AqvreasAavemmaimulrolegarura

cititundeva capirin_

suueteasca, satraimirrcurafie.Am

tTl:l

28

teleIoan de Kronstadt a trait toatd via[a cu preoteasalul

ca fratele cu sora.

de ce sd nu

- Vai! Victore, zise Lida deceplionata -

fim in rAnd cu toatd lumea' Mie imi plac agade mult

sfArEi fata

emolionatd. PAna la urmd nu m-am cAsatorit nici cu Lida' Deqi

mama a cunoscut-o,

tri" , totuqi curi gi mija

u*

tArziu a fost mdritat.

Pregatit

copiii

AE vrea sa am cAt mai mulli'

aindragit-o, spunAndu-i,,fata noas-

Dumnezeu m-a iuzit cAndskigam din adAn-

o nunta in cer' Caci in iunie I940 eu dar Lida a rdmas in Chiginau' Mai

t't.ttirl,

numitd invdlAtoare intr-un sat, unde s-a qi

t.".ttt

7.SOARELE$I PFCURILE

Pe atunci nu gtiam ca de la Dumnezeu veneau toate

toaie eqecurile, toate caderile qi loviturile' dadeam seama cd Dumnezeu intoarce

infrAneerile,

Si nici" nu-mi

ioate relele spre binele robilor sai' Idealul meu de pe bancile qcolii 9i sfatul monsenioru-

lui ardeau ca o fla&ra in sufletul meu' Insd pe atunci nu

nici o scapare din situalia in care cu totul potrivnicA hotarArii mele

J" u ma cdlugdri. incercatea de a-mi birui patimile s-a

Jovedit a fi z"adarnica'$i i."*"f" Sale judeca{i -

cu nepi--

m-ascos din toate hagigurile qi

vedeam nici o ieqire, md aflam. Mami era

totuqi, Cel de Sus-

mi-a implinit cu prisosinla idealul' Mai intai, prin cereqtile Salesclipiri de Har, Domnul Iisus mi-a luminat mintea care pAna atunci era pagAna

;i;i;",

Lrtfa Mdntuitorului qi,in sfArqit, mi-a induplecat voinfa

a inceput treptat, treptat' sa

apoi

-

mi-a miqcatinima careeraimpietrita fala de

.n."

ajutata de Har -

)q

infrAnga

narul lui Cezar Petrescu. InsAcasdnu cred cabiruin{a vine de la mine, Domnul

m-a idsat sd cad din ce in ce mai jos, sa md prdbuqesc pAnd in fundul prdpastiei. M-a ldsat,ca pe fiul risipitor,

sdrnd lovesccu capul de to{i perefii pacitului

- la intoarcere -

pacatelc -dat

gi neputin(ele pAna la moarte. Atunci

bine seama cd, dac6 ag fi fost in locul lui Adam,

md osAndescdecAtpe mine

obstacolele pe care nu le-a putut infrAnge tA_

p".tr.,

.u

sa nu mai dau vina pe nimeni. sa nu

insumi,sa-miplang

mi-am

mai

aq fi

calcat gi eu porunca dumnezeiasci, iar dacd agfi fosi in

locul parinlilor

dreptate aveaSfAntulIoan ScArarulcAndii spunea fiului

sdu duhovnicesc: ,,Arata-i doftorului buba ta gi, fAra a

te rugina, spune-i: pirinte, a mea estebuba, a mea este rana aceasta; ea nu vine de la altcineva, ci numai de la Ienevirea mea.Nimeni nu-i vinovatde ea,nici omul, nici

mei ag fi savArgitaceleagipacate. CAta

duh</