1

MINISTERUL EDUCA IEI, CERCET RII, TINERETULUI SI SPORTULUI UNIVERSITATEA DIN ORADEA FACULTATEA DE LITERE
DRELCIUC SIMONA MARIA (ONCIU)

REZUMATUL TEZEI DE DOCTORAT

cu titlul

IMAGINEA NEFRATELUI N LITERATUR

CONDUC TOR STIIN IFIC: PROF.UNIV.DR. IOAN DERSIDAN
ORADEA 2010
2 CUPRINS Argument ......................................................... Eroare! Marcaj n document nedefinit. Capitolul I ........................................................ Eroare! Marcaj n document nedefinit. Dualitatea Frtate-Nefrtate.......................... Eroare! Marcaj n document nedefinit. 1. Dualismul cosmocratic.............................. Eroare! Marcaj n document nedefinit. 2. Func iile dualismului cosmocratic ............Eroare! Marcaj n document nedefinit. 3. Cosmogonii dualiste indo-europene..........Eroare! Marcaj n document nedefinit. 3.1 Egipt si Mesopotamia.......................... Eroare! Marcaj n document nedefinit. 3.2 Dualismul iranian................................ Eroare! Marcaj n document nedefinit. 3.3 Gnosticismul ....................................... Eroare! Marcaj n document nedefinit. 3.4 Maniheismul........................................ Eroare! Marcaj n document nedefinit. 3.5 Bogomilismul...................................... Eroare! Marcaj n document nedefinit. 4. Dualismul cosmocratic romnesc .............Eroare! Marcaj n document nedefinit. 4.1 Frtate si Nefrtate .............................. Eroare! Marcaj n document nedefinit. 4.2 Facerea lumii....................................... Eroare! Marcaj n document nedefinit. 5. Aspecte comparative n cercetarea dualismului cosmocraticEroare! Marcaj n document nedefinit. Capitolul II....................................................... Eroare! Marcaj n document nedefinit. Aspectul cult al cercet rii Nefrtatelui .........Eroare! Marcaj n document nedefinit. 1. R ul n imaginarul colectiv.......................Eroare! Marcaj n document nedefinit. 2. R ul si teologia.......................................... Eroare! Marcaj n document nedefinit. 3. Diavolul personal ...................................... Eroare! Marcaj n document nedefinit. 3.1 Imaginea lui Satan n tradi ia iudaic ..Eroare! Marcaj n document nedefinit. 3.2 C derea luciferic ............................... Eroare! Marcaj n document nedefinit. 3.3 Crestinismul terifiant........................... Eroare! Marcaj n document nedefinit. 4. Diavolul catalizator al civiliza iei europeneEroare! Marcaj n document nedefinit. 4.1 Estetica urtului................................... Eroare! Marcaj n document nedefinit. 4.2 Femeia complice a lui Satan ..............Eroare! Marcaj n document nedefinit. Capitolul III ...................................... ...............Eroare! Marcaj n document nedefinit. Nefrtate n vers si fabul .............................. Eroare! Marcaj n document nedefinit. 1. De la monstrul Evului Mediu la rebelul romanticEroare! Marcaj n document nedefinit. 2. Diavolul ca instrument moralizator..........Eroare! Marcaj n document nedefinit.

3. Motivul demonic n literatura occidental Eroare! Marcaj n document nedefinit. 3.1 Diavolul ludic al francezilor ...............Eroare! Marcaj n document nedefinit. 3.2 Germania legendar ............................ Eroare! Marcaj n document nedefinit. 3.3 Ruinele britanicilor ............................. Eroare! Marcaj n document nedefinit. 3.4 Nuvela fantastic ................................. Eroare! Marcaj n document nedefinit. 3.5 Diavolul puritanilor............................ Eroare! Marcaj n document nedefinit. 3.6 Demonul literaturii ruse ...................... Eroare! Marcaj n document nedefinit. 4. Ipostaze iconice ale temei demonice........Eroare! Marcaj n document nedefinit. 4.1 Divina comedie ................................... Eroare! Marcaj n document nedefinit. 4.2 Dunciada............................................ Eroare! Marcaj n document nedefinit. 4.3 Mitul faustic ........................................ Eroare! Marcaj n document nedefinit. 3 4.4 Christabel............................................ Eroare! Marcaj n document nedefinit. 4.5 Iago...................................................... Eroare! Marcaj n document nedefinit. 4.6 Paradisul pierdut ................................ Eroare! Marcaj n document nedefinit. 5. Tipologia demonic . Diavolul ca personaj literarEroare! Marcaj n document nedefinit. Capitolul IV..................................................... Eroare! Marcaj n document nedefinit. Imaginarul diabolic romnesc ....................... Eroare! Marcaj n document nedefinit. 1. Repere metodologice n identificarea sferei maleficeEroare! Marcaj n document nedefinit. 2. De la mit la fic iune................................... Eroare! Marcaj n document nedefinit. 2.1 Sacrul si miturile ................................. Eroare! Marcaj n document nedefinit. 2.2 Legendele apocrife.............................. Eroare! Marcaj n document nedefinit. 2.3 Specificul demonologiei folclorice romnestiEroare! Marcaj n document nedefinit. 2.3.1 Personaje malefice ale crea iilor populareEroare! Marcaj n document nedefinit. 2.3.2 Basmul ........................................ Eroare! Marcaj n document nedefinit. 3. Teme ale literaturii culte .......................... Eroare! Marcaj n document nedefinit. 3.1 Cteva considera ii metodologice .......Eroare! Marcaj n document nedefinit. 3.2 Repere ale fantasticului ....................... Eroare! Marcaj n document nedefinit. 3.3 Sfera maleficului n literatura romn Eroare! Marcaj n document nedefinit. 3.3.1 Maiestatea infernal n persoan .Eroare! Marcaj n document nedefinit.  De vorb cu Necuratul ..............Eroare! Marcaj n document nedefinit.  Kir Ianulea ................................ Eroare! Marcaj n document nedefinit. 3.3.2 C derea lui Satan ......................... Eroare! Marcaj n document nedefinit.  Luceaf rul ................................. Eroare! Marcaj n document nedefinit.  Demonism.................................. Eroare! Marcaj n document nedefinit.  nger si demon........................... Eroare! Marcaj n document nedefinit.  S rmanul Dionis ....................... Eroare! Marcaj n document nedefinit.  Anatolida sau Omul si For ele ..Eroare! Marcaj n document nedefinit.  Imnul dracilor ........................... Eroare! Marcaj n document nedefinit. 3.3.3 Fiin a nefast ................................ Eroare! Marcaj n document nedefinit. 3.3.3.1 Zbur torul.................................. Eroare! Marcaj n document nedefinit.  Zbur torul ................................. Eroare! Marcaj n document nedefinit.  Sbur torul ................................. Eroare! Marcaj n document nedefinit.  C lin (file din poveste)..............Eroare! Marcaj n document nedefinit.  Luceaf rul ................................. Eroare! Marcaj n document nedefinit. 3.3.3.2 Strigoiul..................................... Eroare! Marcaj n document nedefinit.  Strigoii. Domnisoara Christina.Eroare! Marcaj n document nedefinit. 3.3.3.3 Str inul ...................................... Eroare! Marcaj n document nedefinit.  Popa Man. Jandarmul...............Eroare! Marcaj n document nedefinit. 3.3.3.4 Omul nsemnat .......................... Eroare! Marcaj n document nedefinit.  La hanul lui Mnjoal . La conacEroare! Marcaj n document nedefinit.

3.3.3.5 Femeia demonic ...................... Eroare! Marcaj n document nedefinit.  La hanul lui Mnjoal . Calul dracului. Iubire magic . Lostri aEroare! Marcaj n document 3.3.4 Locul nefast.................................. Eroare! Marcaj n document nedefinit. 3.3.4.1 Hanul ......................................... Eroare! Marcaj n document nedefinit. 4  La hanul lui Mnjoal . La conacEroare! Marcaj n document nedefinit. 3.3.4.2 Moara ........................................ Eroare! Marcaj n document nedefinit.  Moara lui C lifar ...................... Eroare! Marcaj n document nedefinit. 3.3.4.3 Spa iul damnat........................ Eroare! Marcaj n document nedefinit.  Mesterul Manole ....................... Eroare! Marcaj n document nedefinit. Concluzii .......................................................... Eroare! Marcaj n document nedefinit. Bibliografie selectiv .....................................................................................................31 5

IMAGINEA NEFRATELUI N LITERATUR

Rezumat Prin lucrarea de fa ne-am propus s identific m si s analiz m metamorfozele personajului mitic denumit n titlul lucr rii Nefrate, opusul Fratelui si component al perechii gemelare specifice cosmogoniei romnesti. Asimilat personajului biblic Satan sau Diavolul odat cu apari ia crestinismului, Nefrate/Nefrtate mprumut caracterul de adversar al lui Dumnezeu-Frtate, desi nu ntr-o opozi ie att de contrastant precum cea din dogma crestin oficial , p strnd atributele unui colaborator creativ si ingenios la facerea lumii, mai ales n mentalitatea omului simplu, tributar nc mai pasnicei gndiri pre-crestine. Demersul a fost direc ionat c tre identificarea ipostazelor literare ale acestui reprezentant al sacrului monstruos ns , pentru a ajunge la momentul n care Nefrtate, devenit Diavol, si face intrarea pe scena crea iilor literare, a fost necesar o reconstituire a etapelor parcurse pn la stilizarea sa. Prin urmare, lucrarea are un caracter multidisciplinar, f cnd uz de concepte si informa ii furnizate de domenii precum teologia, filozofia, istoria si antropologia. Necesitatea intruziunii n aceste arii adiacente decurge din perspectivele multiple prin care personajul poate fi perceput, de la dimensiunea mitic si pn la cea artistic existnd o evolu ie att n planul sacrului ct si al profanului. Interesul pentru tem este generat de mai mul i factori. n prim instan , amintim caracterul relativ necunoscut al perechii gemelare din cosmogonia romneasc pre-crestin , ntr-o societate secularizat care pierde treptat contactul cu lumea sacrului. Evolu ia accelerat a tehnologiilor, mult mai pe n elesul omului modern dect arhaicele divinit i, cauzeaz o desacralizare sau o dezvr jire a lumii, chiar si n spa iul care a ngrijit si perpetuat prin legende, ritualuri si crea ii folclorice aceste personaje originare care au f cut cerul si p mntul. Frta ii, a c ror existen a fost mai nti destabilizat de mai organizatul rit crestin ortodox care i-a nlocuit cu Dumnezeu si respectiv cu Diavolul, sunt da i uit rii prin distan area omului nu doar de lumea satului ci si de lumea sacrului. Alegerea titlului reflect dorin a de a sublinia importan a mitului cosmogonic romnesc ce singularizeaz si d caracter spa iului autohton, prin natura pasnic a colabor rii dintre cei doi reprezentan i ai divinit ii. Un alt motiv ce st la baza acestei direc ii de cercetare este necesitatea identific rii ipostazelor literare ale Nefrtatelui, devenit Satan sau Diavol prin asimilarea divinit ilor arhaice cu dogma crestin oficial . Desi traseul literar al Diavolului a fost reconstituit n studii dedicate literaturii universale, acestea nu au fost traduse n romneste, din cte stim, receptarea ipostazelor sale literare fiind facilitat de cele cteva istorii generale ale Diavolului, apar innd lui Robert Muchembled, Giovanni Papini, Alfonso M. di Nola si Gerard Messadi. n mai nou

ap ruta Istorie a urtului, sub ngrijirea lui Umberto Eco, reg sim opere n care Satan este nf isat de-a lungul timpului, n cteva pagini ce ilustreaz trecerea sa de la grotesc la sublim. Din nou, aceste ipostaze literare au caracter sporadic n perspectiva mai vast a autorilor cita i care privesc evolu ia diavolului mai ales din 6 punct de vedere teologic si istoric, n diverse culturi ale lumii. Niciuna din aceste c r i nu include exemple din literatura romn . Desi critica dedicat literaturii fantastice include clasific ri ale manifest rilor stranii si apari iilor insolite n literatura romn si universal , nu reg sim o sec iune special dedicat diavolului ca personaj sau diverselor sale ipostaze. Desigur, exist studii asupra satanicului sau demonicului n operele unor autori, precum si minu ioase analize ale personajelor malefice, ns nu att de strict limitate la prezen a Diavolului. Actualitatea temei rezid n reiterarea caracterului versatil al acestui personaj si a felului n care multiplele sale personalit i si manifest ri pot fi valorificate n spa iul fic iunii literare, de la simpla apari ie zgomotoas si pus pe sotii din basmele populare si pn la demonul interior din marile drame existen ialiste. Este evident latura senza ional a apari iilor sale, justificndu-se astfel si interesul strnit de aceast tem , nu doar din partea amatorilor de insolit, ci si din partea specialistilor filologi. Ca personaj literar, Satan poate performa ca atare, n plin tatea condi iei sale de nger c zut, fie mnios, fie ironic sau melancolic, sau poate eviden ia temele majore pe care sunt structurate crea iile literare. De exemplu, n romanul lui Norman Mailer, Castelul din p dure, demonul sub aripa c ruia se dezvolt micu ul Adolf Hitler serveste la eviden ierea dimensiunii metafizice a r ului, subliniind natura distorsionat a psihicului celui ce avea s devin unul din marii tirani ai istoriei. ntr-o epoc a scepticismului, cnd odat cu nencrederea n existen a diavolului se manifest si o accelerat dezvr jire a lumii, asa cum numeste Marcel Gauchet, resuscitarea interesului n aceast dimensiune a sacrului este o ini iativ curajoas , ce atrage aten ia asupra adev ratelor valori spirituale si literare, precum si asupra bogatei resurse de inspira ie oferite literaturii de fondul mitologic al poporului romn. Ipoteza investiga iei se fixeaz pe mai multe direc ii. ncepnd cu justificarea n primul capitol a prezen ei Nefratelui n titlul lucr rii, a urmat o detaliere a procesului de transformare a acestuia n Diavolul a c rui intruziune a fost eviden iat n operele alese. Astfel, s-a conturat latura filozofic si teologic a studiului, pe baza textelor biblice si a ctorva lucr ri de referin n domeniul teodiceei, ntr-o analiz minu ioas care a revelat aspecte mai pu in popularizate a imaginii Adversarului. Trecerea la dimensiunea literar a necesitat o descriere a contextului istoric n care demonul se cristalizeaz n constiin a european . Parcursul a fost unul firesc, f r a ramifica excesiv problematica, limitnd informa iile la scopul propriuzis al lucr rii. Aceste aspecte contribuie la creionarea unei imagini clare a condi iilor n care fenomenul satanic a luat amploare, atingnd apogeul n perioada zbuciumat a Inchizi iei. Din perspectivele multidisciplinare am reusit s cre m, credem noi, o imagine complet la care am putut s ne raport m n analiza operelor alese pentru a ilustra imaginea Nefrtatelui n literatur , f cnd trimiteri la conceptele enun ate n primele capitole si argumentnd fiecare ipostaz ntr-un mod care ar putea fi n eles. 7 Dup reconstituirea acestui traseu filozofic, teologic si istoric, metamorfozele literare ale Diavolului cap t sens, fiecare ipostaz a sa, asa cum

scriitorii au ales s -l nf iseze, putnd fi argumentat cu trimiteri la primele capitole. Din informa iile care se reg sesc n prima parte a lucr rii, este evident op iunea de a limita cercetarea la spa iul occidental si cel autohton, o perspectiv mai vast dep sind cadrul unei lucr ri de asemenea dimensiuni. Chiar si aceste limite care restrng aria de investiga ie sunt suficiente, operele n care sunt identificate tipurile demonice majore fiind ilustrative. Fireste, cercetarea de fa nu pretinde a avea caracter exhaustiv, suplinind ns cantitatea prin specificul inedit al observa iilor. Perspectiva de cercetare este una tematic , mai ales n sec iunea dedicat analizei operelor literare. n prima parte a lucr rii am adoptat o perspectiv teoretic , structuralist , dorind s stabilim reperele filozofice, teologice si istorice care au fost necesare pentru a n elege tema si personajul, surprinznd acele aspecte care singularizeaz tipul demonic si l separ de panteonul zeit ilor infernale. n cea de-a doua parte, specificul cercet rii este tematic, adecvat cercet rii de acest tip. Nu am omis aspectele importante ce singularizeaz si dau valoare operei literare, precum perioada si curentul literar n care se ncadreaz fiecare scriitor, caracterul general al operei sale n ansamblu si circumstan ele care au stat la baza crea iei respective. Acolo unde a existat o punte de leg tur , n afara personajului n sine, am creat paralele ntre diferi i autori sau perioade, subliniind aspectele comune, chiar dac uneori au fost de alt ordin dect cel strict literar. Structura lucr rii prezint partea teoretic si cea de contribu ie personal , ns nu strict delimitate la enun area unor concepte pe care mai apoi le-am fi aplicat n practic , n aceast ordine, remarcndu-se o alternan a acestor dou planuri si alegnd s d m fiec rei p r i a lucr rii cuvenita apreciere dintr-un punct de vedere original prin interven ii argumentate care sper m s se dovedeasc a fi utile si de interes pentru cercetarea imaginarului diabolic. Lucrarea este structurat pe liniile precizate mai sus, mbinnd no iunile teoretice cu cele practice si avnd un specific aplicativ n analiza textelor ce ilustreaz temele majore identificate. Astfel, dac am delimita partea teoretic de restul cercet rii, identific m coordonatele istorice, teologice si filozofice care ajut la conturarea imaginii universal recunoscute a Diavolului, f r a uita de latura teoretic a literaturii propriu-zise, concepte care sprijin cercetarea tematic , aprecieri privind perioadele literare si caracterul general al operei scriitorilor analiza i. Partea de cercetare const n interpretarea original a operelor alese, criteriile fiind cele tematice, legate de diferitele ipostaze ale Nefrtatelui Diavol, iar fiecare tem aleas , fie c este cea a ngerului c zut sau a strigoiului, poate fi identificat n opere apar innd fie genului liric sau epic, ordinea men ion rii lor n contextul dat fiind determinat n func ie de data apari iei sau din punctul de vedere al relevan ei pentru respectiva ipostaz demonic , f r a acorda ntietate vreunui criteriu anume. Crea iile literare la care facem referire n studiul nostru sunt emblematice pentru acest subiect, nglobnd aspecte relevante pentru investiga ia de fa . 8 Resursele bibliografice utilizate reflect grija pentru o documentare ct mai minu ioas pentru ilustrarea conceptelor ordonate n lucrare. A fost necesar citarea autorilor recunoscu i n domeniile abordate, identificnd informa ii utile si n lucr rile mai pu in popularizate, precum scrieri bisericesti care nu se reg sesc pe rafturile libr riilor. Partea dedicat analizei literare trimite la monografii si volume de critic literar , lucr ri de sintez dedicate imaginarului fantastic si chiar la teze de doctorat publicate la edituri recunoscute pe plan na ional. Acestea din urm au servit drept exemplu pentru men inerea unui ton cursiv si a unei structuri logice a textului.

Dificult ile prev zute nu au fost legate doar de structurarea materialului ntr-o form adecvat , ci si de stabilirea unui ton narativ consecvent si obiectiv, existnd uneori tendin a de a da o not subiectiv textului enun at, n sec iunile care permit asemenea conexiuni, mai exact domeniul filozofic si teologic n care dezbaterile pe marginea problematicii r ului suscit interesul individual. n cazul analizei textelor literare au existat riscuri legate de modul de prezentare a ideilor noi, f r a se suprapune peste judec ile de valoare emise de critica de specialitate, evident fiind dificutatea de a parcurge n ntregime volumele n care se reg sesc aprecierile critice. Clasific rile ntocmite n paginile acestui studiu au un caracter original si sunt argumentate, alc tuirea lor angrennd o serie de resurse bibliografice care sprijin ideile enun ate, ns exist si eventualitatea unor omiteri. Oscilnd ntre clasific rile temelor fantastice si a motivelor si simbolurilor literare realizate de autorii romni cita i si studiile de arhetipologie si imaginar, a fost uneori dificil identificarea unei direc ii noi de structurare a tipologiei demonice a literaturii romne. A existat o aplecare c tre literatura fantastic n care se reg sesc apari iile insolite cu caracter malefic, ns orizontul cercet rii de fa cuprinde opere care nu se ncadreaz doar straniului, desi este evident preponderen a acestui gen literar n operele selectate pentru a ilustra tema aleas . Caracterul novator al cercet rii const n abordarea inedit a studiului imaginarului demonic al literaturii romne. Cercetarea de fa este o ncercarece ce si propune s aduc noutate n domeniu prin aprecierile si clasific rile realizate, desi recunoastem caracterul perfectibil al studiului nostru, considernd drept binevenit o continuare pe aceast direc ie. Ipotezele avansate n analiza operelor alese au, de asemenea, un caracter original. Am ncercat s emitem idei noi si pertinente pe marginea textelor care, de cele mai multe ori, beneficiaz deja de o bogat exegez critic , fiind deosebit de dificil s g sim fa ete neexplorate ale unei opere precum Luceaf rul lui Eminescu sau Zbur torul lui Heliade R dulescu. Alegerea de a urma aceast cale mai pu in b tut a identific rii prezen ei Nefrtatelui n literatura romn este pariul unui nceput, ale c rui urm ri s-ar putea dovedi a fi utile pentru cei interesa i. Lucr rile alese pentru a argumenta fiecare capitol si subcapitol, precum si criteriile de ordonare a informa iei ntr-un mod care ni s-a p rut relevant pentru parcursul acestui studiu reflect modul propriu de receptare si organizare a problematicii tipologiei demonice. Subliniem, de asemenea, inten ia de a continua pe aceast direc ie a investiga iei, lucrarea de fa 9 putnd fi mbog it , l rgind perspectiva de cercetare si acoperind un num r mai mare de crea ii literare. Semnifica ia si valoarea aplicativ a cercet rii constau n rezultatele ob inute prin aplicarea criteriilor studiului tematic, precum si n ipotezele noi emise pe marginea textelor alese. Cercetarea noastr deschide calea unui studiu al apari iilor Diavolului n literatura romn , atr gnd dup sine si posibilitatea unui studiu comparativ al textelor autorilor romni n paralel cu produc ia de aceeasi factur a spa iului european. Termenii cheie ai cercet rii: c dere luciferic , crestinism, demonologie, Diavol, diavolul instrument, diavolul ludic, diavolul romantic, diavol modern, demon interior, divinitate, dualism cosmocratic, fabulos, fantastic, folclor, imaginar, magie, malefic, metamorfoze, mit, motiv, nefast, Nefrtate, r u, sacru, supranatural, tem , terifiant. Lucrarea este structurat n patru capitole mari, ntr-o ordine aleas pentru a da cursivitate demersului de fa , fiecare sec iune a studiului fiind astfel conceput pentru a fi urmarea fireasc a celei precedente, dnd astfel unitate discursului

analitic si relevan concluziilor. Capitolul I, intitulat Dualitatea F rtate-Nef rtate este dedicat limpezirii premiselor de la care porneste studiul de fa , aducnd n prim plan problematica dualismului religios. nainte de introducerea conceptelor de F rtate si Nef rtate s-a dovedit indispensabil o scurt incursiune n miturile dualiste indo-europene care au stat la baza cosmogoniei fratrocratice si, n cele din urm , au exercitat o influen major asupra religiilor monoteiste si patriarhale de ast zi. Neputnd fi aici vorba de enun area unor ipoteze noi, istoria religiilor si vastele tratate de mitologie acoperind deja peisajul n care au luat nastere cosmogoniile fratrocratice, se remarc uneori neconcordan e ntre opiniile exprimate de cercet torii din domeniu. Desi este evident influen a covrsitoare exercitat de aceste cosmogonii dualiste asupra fratrocra iei divine autohtone, n cadrul c reia reg sim elemente apar innd doctrinei bogomilice sau iraniene, importan a colabor rii cu caracter moralizator si creativ dintre cele dou divinit i si influen a pozitiv a acestora asupra crestinismului n spa iul romnesc sunt uneori contestate. Romulus Vulc nescu dedic un studiu detaliat no iunilor de Frtate si Nefrtate, Ivan Evseev defineste acest al doilea personaj n dic ionarul s u, iar Lucian Blaga concentreaz n eseul s u despre frta i, intitulat F rtate si Nef rtate, esen a acestui mit dualist. Remarc m utilitatea studiului elaborat de Lucian Blaga, care eviden iaz cteva aspecte ale acestei colabor ri originare, eseu din care am extras ideile care ajut la completarea perspectivei noastre. Culegerile de folclor nf iseaz detaliat colaborarea dintre fra i, numeroasele legende esute pe marginea acestor nceputuri stnd m rturie pentru viziunea optimist asupra lumii care supravie uieste nc n spa iul autohton. Acest capitol stabileste premisele de la care porneste studiul imaginarului diabolic, preciznd echivalen a lui Nefrtate cu Satan si conturnd astfel dimensiunea lucr rii prin limitarea exemplelor la spa iul crestin. Nu trebuie neglijat latura didactic a acestei prime p r i n care, prin reiterarea mitului 10 cosmogonic si a divinit ilor pre-crestine, se subliniaz caracterul pasnic si creativitatea rezultat din colaborarea celor doi f rta i n opozi ie cu atmosfera ncordat si antiteza accentuat dintre personajele biblice cu care au fost asimila i. Cercet rile existente n domeniu continu n subcapitolul urm tor, Aspecte comparative n cercetarea dualismului cosmocratic, n care am enumerat si am detaliat contribu iile autorilor de culegeri de folclor si dic ionare de mitologie, care au fost citate si utilizate n acest studiu, lucr ri f r de care nu am fi putut argumenta diversitatea ipostazelor n care reg sim personajul asupra c ruia ne-am ndreptat aten ia. Capitolul II, intitulat Aspectul cult al cercet rii Nef rtatelui direc ioneaz aten ia asupra dimensiunii culte, crestinizate, a personajului, filtrnd caracterul antitetic dobndit odat cu impunerea dogmei crestine prin filiera filozofic si teologic . De la dualismul cosmocratic trecem la opozi ia dintre conceptele de bine si de r u, att din punctul de vedere al normelor morale ct si din perspectiva lucr rilor de teodicee sau filozofie n punctarea transform rilor suferite de Diavol. Am eviden iat polemicile legate de existen a divinit ii, considernd a fi utile cele cteva idei men ionate aici ale marilor filozofi Gottfried Wilhelm Leibnitz si David Hume, precum si mai noua perspectiv a lui Richard Dawkins asupra acestor dezbateri, utilitate ce reiese tocmai din constientizarea volatilit ii crescute a dezbaterilor cu privire la conceptul de Dumnezeu si implicit a celui de Diavol n mentalit ile acestor vremuri, diminuarea credin ei n existen a unuia atr gnd dup sine si dispari ia celui de-al doilea. De la dimensiunea abstract a r ului am trecut la cea concret , urmnd

destinul lui Satan si transform rile suferite odat cu trecerea de la Vechiul la Noul Testament, subcapitolul Diavolul personal fiind rezultatul valorific rii textelor biblice. Pasajele biblice citate ilustreaz n continuare caracteristicile n general acceptate ale Diavolului, dnd la iveal un personaj ale c rui puteri i permit s fac fa urgiei divine, dovedind nc p nare n a destabiliza mp r ia ce i-a fost dat n primire lumea material si perseveren n asalturile asupra crea iei. Remarcabil r mne ipostaza n care apare n Vechiul Testament, aceea de colaborator al divinit ii, de instrument pentru testarea credin ei oamenilor, trimis de Dumnezeu pe p mnt si ndeplinind voin a acestuia. Asem narea acestui rol cu cel de inut de Nefrtate n cosmogonia romneasc este subliniat si p strat n vedere pentru asocierea cu unul din cele patru tipuri demonice identificate n capitolul al treilea. Deosebirile dintre Dumnezeu si Diavol, dintre ipostazele lui Satan din cele dou Testamente si controversa c derii luciferice sunt exemplificate cu pasaje din Biblie, aceste considera ii fiind valorificate apoi n capitolele III si IV ale tezei. Dimensiunea filozofic si cea teologic a personajului s-a conturat pn aici prin prisma acestor domenii, dezv luind multiplele interpret ri ale problematicii r ului, dar l snd a se n elege si ambiguitatea si maleabilitatea caracteristicilor Diavolului, concept care ncepe s se infiltreze n realitatea material printr-un proces pe care l-am urm rit prin prisma unui domeniu care se apropie mai mult de concret, cel al istoriei. n subcapitolele dedicate Crestinismului terifiant, Esteticii 11 urtului si imaginii Femeii, complice al lui Satan urm rim parcursul istoric al Nefrtatelui transformat n Diavol si influen a acestei entit i nefaste asupra evolu iei omenirii crestinizate. Ideile emanate de elita religioas ajung la suverani prin intermediul intelectualilor, influen nd astfel percep iile acestora, dominate nc de sfera magic a maselor. Cele dou extreme, Biserica, reprezentant a lui Dumnezeu, si omul de rnd, dominat de satisfac iile imediate ale unei existen e deja private de pl cerile accesibile celor puternici, sunt unite prin puntea oferit de credin a n Satan, mijlocul comun de comunicare fiind suveranul. Discursul teologic si afl calea c tre mase prin misiunile de convertire, iar Diavolul devine instrument de manipulare n minile conduc torilor. Desi dezbin prin natura sa advers , Diavolul uneste prin nevoia cre rii unui front comun mpotriva sa, aducnd sub acelasi stindard na iunile Europei catolice si stabilind un mijloc de comunicare accesibil tuturor, de la vl dic la opinc , cum se spune n popor. Prin vocea conduc torului politic, Biserica transmite mesajul mntuirii si al pedepsei vesnice c tre masele dominante din punct de vedere numeric. Mitul demoniac este unificator prin puterea sa de a strni controvese la nivelul cel mai nalt al intelectualit ii si de a nfricosa omul lipsit de resursele lingvistice si materiale care i-ar da for a s protesteze. Arta devine si ea un mijloc de comunicare, imaginea lui Satan fiind astfel f cut accesibil publicului larg, pe pere ii bisericilor si n mozaicurile cl dirilor. Arta produce un discurs deosebit de precis, de figurativ, cu privire la mp r ia demonic , plasnd cu exactitate no iunea de p cat n scopul de a-l determina n mod mai conving tor pe crestin s se confeseze.1 Progresele stiin elor aduc tot mai mult lumin n realitatea dominat de prezen e malefice, scriitorii nu preget n a fructifica imaginarul demonic n texte tot mai accesibile popula iei, dnd astfel startul procesului de interiorizare a demonului si de secularizare a societ ilor. Capitolul III, intitulat Nef rtate n vers si fabul , marcheaz descinderea Diavolului n t rmul fic iunii literare. n prima parte a acestui capitol am eviden iat traiectoria parcurs de personaj din sfera religioas la cea literar si

metamorfozele suferite n perioadele de nceput ale istoriei sale. n primele secole crestine, n care accentul este pus pe misiunile de convertire, pe prop v duirea cuvntului Mntuitorului, Satan este nc n umbr . Probabil si discordan ele dintre Vechiul si Noul Testament au pus o oarecare piedic dezvolt rii acestui subiect n discu iile teologice. Pn n secolul al XII-lea, Diavolul joac pe scena neoficial a oamenilor de rnd, nf isat n ipostaze ilare. Adesea este batjocorit de oameni, p c lit, prigonit si fug rit cu pietre. Omul de rnd nc mai respect un bogat panteon p gn, populat de zne, spiridusi si zeit i diverse de care depinde fiecare aspect al vie ii sale. El poate duce o existen n acord cu poruncile divinit ii si poate lupta mpotriva ispitelor prin inteligen , credin si curajul cu care a fost nzestrat. Desi aflat sub acest scut al divinit ilor
1

R. Muchembled, O istorie a diavolului. Civiliza ia occidental n secolele XII-XX, Editura Cartier, Chisin u, 2002, p.35

12 casei, omul medieval accept salvarea crestinismului, o pav z n plus pe lng descntecele n care crede n continuare, fiind convins c va fi mntuit prin mp rt sanie si botez. Infernul i devine familiar, ns este doar un loc rezervat celor p c tosi. Urmeaz neagra istorie a Evului Mediu, a Inchizi iei si a persecu iilor, perioad de cteva secole n care Satan a fost popularizat si prop v duit ntr-att nct, unui privitor obiectiv, poate dintr-o cu totul alt cultur , a altui continent, i sar fi p rut c Diavolul se afl n centrul religiei crestine, si nu Isus sau Dumnezeu. De la iconografia timid a secolului VI, n cteva secole Satan a crescut, la propriu, c p tnd dimensiuni covrsitoare, fiind nzestrat cu atta putere nct p rea, si chiar s-a dovedit a fi, invincibil n fa a oric rei puteri, p mntene sau ceresti, monstru de temut, dar si adorat n secret. O perioad de temporar debilizare a Diavolului marcheaz trecerea de la realitate la tr ire interioar , perioad n care, s tui de persecu ie si de nfricosarea cu fl c rile iadului, oamenii de litere satirizeaz personajul, asigurndu-i o trecere mai lin c tre planul spiritual. A treia etap a evolu iei sale, paralel cu tendin a de dedramatizare a imaginii demonului, este marcat de exaltarea ntr-un alt plan a rebelului Lucifer. El devine simbol al luptei mpotriva tiraniei, reprezint spiritul liber si eliberarea de sub neagra noapte a ignoran ei. Este perioada cea mai nfloritoare a lui Satan, timp n care evolueaz n plan spiritual si, desi descris n detaliu, cu tr s turi din cele mai flatante, Diavolul se transform mai mult ntr-o idee, l snd n urm povara trupului si devenind simbol al idealurilor romantice. Planul fizic n care s-a manifestat de-a lungul a primelor saptesprezece secole ale crestinismului este p r sit, odat cu eliberarea de sub stricta supraveghere a Bisericii. Treptat, trecnd de la abstract la concret si apoi rentorcndu-se n planul spiritual, demonul nsp imnt tor si ac iunile sale devin instrumente literare n lumea cult , principii ndelung dezb tute n filozofie, pierzndu-si din monstruozitate dar avnd totusi o oarecare r spndire si nendoit influen concret n rndul credinciosilor. Diavolul devine o component a vie ii psihice, f r o realitate exterioar . Subcapitolele urm toare, Diavolul ca instrument moralizator si Motivul demonic n literatura occidental reconstituie pe scurt parcursul literar al demonului, n crea iile autorilor occidentali, trecnd de la utilitatea sa ca instrument al Bisericii, evident n scrierile lui Martin Luther sau Franois de Rosset, c tre mai artisticile sale ntruchip ri din operele care au devenit repere ale literaturii universale. Am urm rit evolu ia sa n spa iul literar francez, unde primele scrieri ale lui Cazotte si Lesage creeaz atmosfera propice germin rii genului fantastic. Simbol atractiv al scriitorilor francezi, Diavolul i ajuta pe acestia s -si exprime ambi iile si gndurile ascunse, n timp ce n spa iul german se d tonul misc rii

romantice prin scrierile lui Johann Christoph Friedrich von Schiller si Johann Wolfgang von Goethe, care au sus inut miscarea Sturm und Drang, manifest al romanticilor mpotriva ra ionalismului, legat ndeaproape de evolu ia romanului gotic englez prin traduceri directe. n acelasi timp, Ernst Theodor Amadeus Hoffmann perfec ioneaz genul fantastic si d literaturii opere care vor impulsiona 13 creatorii genului pe plan european si interna ional, povestirile sale cu aer terifiant constituind modele ale genului. Mitul faustic si motivul Lenore si g sesc n literatura german forma cea mai slefuit , sub pana lui Goethe si, respectiv, a lui Gottfried August Brger care, impulsiona i de ndemnul misc rii romantice de a valorifica baladele si cntecele populare tradi ionale, renvie interesul pentru resursa folcloric si dau literaturii opere ce vor inspira autori precum Thomas Mann, Edgar Allan Poe sau Mihai Eminescu, pentru a numi doar c iva. Urm rim prelucrarea tipologiei demonice n spa iul britanic, prin emergen a genului specific insularilor, cel a romanului negru. William Blake, Robert Burns, Samuel Coleridge sunt printre primii care au adus n prim plan personajele si atmosfera sumbr . Poe ii englezi erau la rndul lor influen a i puternic de curentul german al baladei lui Brger, mireasa fantom sau femeia statuie devenind motive recurente n povestirile lui Thomas Moore sau Prosper Merime. n a doua decad a secolului al XVIII-lea, Blake a scris C s toria cerului cu iadul, oferind o reevaluare a figurii satanice si nf isndu-l pe domnul ntunericului ntr -o manier asem n toare cu cea a lui John Milton n Paradisul pierdut: un individ energic care se opunea unui Dumnezeu autocratic. Poe ii mai sus aminti i au transformat Diavolul ntr-o imagine reprezentativ a misc rii romantice. Mai mult dect un simbol al r ului pur, Satan este ntruchiparea vitalit ii, a puterii si ndr znelii, a revoltei politice si culturale. Horace Walpole a fost primul care a concretizat aceste prime ncerc ri si a devenit astfel creatorul povestirii de groaz ca form literar . n 1764 Walpole a publicat Castelul din Otranto, o povestire supranatural care, desi mediocr , a exercitat o influen f r precedent asupra literaturii fantastice. Au urmat scrierile lui Anne Radcliffe, Matthew Lewis si Charles Robert Maturin care au declansat proliferarea extraordinar a genului. Mary Shelley creeaz monstrul lui Frankenstein, iar John Polidori pune vampirul pe harta fic iunii, dnd astfel avnt scrierilor centrate n jurul acestei creaturi preluate din folclor si care se bucur nc de popularitate n paginile cronicilor create de Anne Rice si Stephenie Meyer. Am dedicat un subcapitol separat nuvelei fantastice franceze, n care men ion m cteva din crea iile emblematice ale lui Nodier, Gautier, Maupassant si dAurevilly, amintind de epopeea lui Victor Hugo, La fin de Satan, si de Litaniile dedicate aceluiasi personaj de c tre Charles Baudelaire, crea ii care se desprind de filonul fantasticului pur, aducnd n prim-plan un demon asem n tor celui creat de Milton. Anima i de aceeasi pasiune pentru ntunecatele c i si neasteptatele reac ii ale psihicului uman, scriitorii francezi s-au detasat de curentul romanului negru care nsp imnta prin alte mijloace. Subtilitatea metodelor de construire a fantasticului se dovedesc mult mai eficace dect introducerea direct ntr-o atmosfer sumbr . Castelul bntuit, labirintul gr dinilor englezesti si personajele sumbre sunt nlocuite de francezi cu intruziunea neasteptat a supranaturalului ntrun peisaj banal, este exploatat dimensiunea oniric a fiin ei umane, labirinturile min ii fiind cu att mai ntunecate cu ct realitatea este pe neasteptate voalat . 14 Urmeaz o scurt trecere pe continentul american pentru a puncta crea iile care fac uz de imaginarul diabolic, fie pe fundalul mentalit ii puritane, precum

Litera stacojie de Hawthorne sau Diavolul i Tom Walker al lui Washington Irving, sau apropiindu-se de fantasticul germanilor si cel al francezilor, reprezentativ pentru acest gen r mnnd Edgar Allan Poe. Diavolul lui Poe nu apare ca ntruparea lui Mefistofel, ncarnarea r ului, ci mai degrab ca un bufon, un m sc rici, nicidecum menit a sem na spaima si a ncurca i ele existen ei umane. n schimb ntreaga galerie de spectre, vampiri, fantome, obiecte nsufle ite si evenimente misterioase fac din proza lui Poe un exemplu de fantastic prin excelen . ntr-o perioad ndep rtat de cea a puritanilor reg sim demonul creat de Norman Mailer, scriitorul american sub penelul c ruia se contureaz o mai pu in cunoscut perioad a vie ii temutului dictator Adolf Hitler. Publicat n anul 2007, an n care se stinge si autorul, romanul Castelul din p dure aduce n prim-plan copil ria si adolescen a lui Hitler, evenimente redate de D.T., naratorul care n al treilea capitol si dezv luie originea demonic . Trimis de Maestru (Satan), Dieter are rolul de a superviza dezvoltarea lui Adolf, de la nastere si pn n momentul n care pornirile sale dictatoriale aveau s fie dirijate de c tre un alt demon sau chiar de Satan nsusi. Demonul literaturii ruse urmeaz un parcurs deosebit. Reg sim n operele lui Dostoievski si Bulgakov un diavol modern, pierdut printre muritori si nedeosebindu-se de acestia, ns p strndu-si nc o aur enigmatic sau excentric , pe cnd Leonid Andreev aduce n prim-plan o entitate de o alt factur , ce p streaz aura mitic a originilor sale divine si care ac ioneaz ntr-o atmosfer magic , fantastic , asemeni lui Mefisto cel creat de Goethe. De o analiz detaliat au beneficiat cteva titluri alese pentru a ilustra ipostazele lui Satan, acordnd spa iul cuvenit Divinei Comedii (Dante Alighieri), lui Faust (Goethe) si Paradisului Pierdut (Milton). Aceast succint trecere prin istoria metamorfozelor Diavolului este doar o ncercare de a contura evolu ia unui arhetip cultural, crea ie simptomatic a fiec rei epoci n parte, n care am dorit s surprindem cteva dintre diferen ele pe care fiecare epoc le-a gravat asupra imaginii acestui personaj. Cele cteva pagini nu i propun s contureze o sintez global a personajului, ns au utilitatea de a identifica unele stereotipuri care pot fi detectate i n operele autorilor romni. Am ncheiat aceast succint trecere prin cele cteva opere ale literaturii universale cu o inedit clasificare detaliat a celor patru tipuri demonice pe care leam identificat a fi: Diavolul ca instrument (fie al lui Dumnezeu, fie al Bisericii), Diavolul ludic (sau al folclorului), Diavolul romantic, Diavolul modern (umanizat) si Demonul interior. Criteriile dup care am diferen iat primele patru tipuri demonice sunt: nume, nf isare (aspect fizic), metamorfoze, personalitate, intelect, scop declarat, sus in tori, adoratori, victime int , oponen i si final/destin. Fiind o prim ncercare de acest fel, s-a dovedit necesitatea unor anumite preciz ri: aceast clasificare are scop orientativ, de laicizare a acestui concept si nicidecum nu trebuie considerat ca fiind exhaustiv sau foarte strict . Interferen e 15 ntre aceste tipuri exist , diavolul romantic mprumutnd tr s turi ale diavolului instrument sau ale celui din mica cultur . Ceea ce trebuie avut mereu n vedere este c toate aceste calit i, infirmit i sau abilit i au fost esute de-a lungul timpului pe marginea aceluiasi personaj biblic, a Adversarului, fiecare cultur , mediu social, perioad istoric , literar sau zon geografic contribuind la modelarea a ceea ce cunoastem ast zi despre Diavol. De asemenea, foarte important este si precizarea c schema propus a avut n vizor doar civiliza ia crestin european . Demonul interior, inerent naturii umane, manifestare a pornirilor considerate a fi imorale, decadente, negative, distructive, tr s turi ale psihicului

uman, nu urmeaz aceleasi criterii, fiindc aici nu avem de-a face cu Diavolul propriu-zis, ci cu personaje literare care manifest , ntr-o anumit m sur , caracteristici demonice sau malefice. De asemenea, complexitatea personajelor literare care ar putea fi ncadrate n aceast categorie generoas dicteaz necesitatea elabor rii altor criterii de evaluare, precum identificarea propor iei de demonic/satanic si demoniac/titanism. R zvr tirea este comun ambelor porniri, ns lupta celor anima i de demonic/satanic este dat mpotriva cuiva (divinitate/omenire/semeni), pe cnd cei cu atribute titanice nu urmeaz schema opozi iilor, ci lupt pentru ceva sau cineva. Lupta celor din urm se finalizeaz adesea prin nfrngere, firea activ a protagonistului transformndu-se n firea contemplativ , specific geniului. Lipsa referin elor bibliografice n aceste cteva pagini de caracterizare a personajului si g seste justificarea n faptul c aceste aprecieri sunt formulate prin prisma propriei n elegeri a textelor literare citate sau la care am f cut referire n continuare. Am oferit totusi cte un exemplu din literatura universal si unul din literatura romn pentru fiecare tip demonic, ipostaze pe care le-am considerat a fi reprezentative si care au reunit n majoritate caracteristicile unei anumite categorii din cele patru. Clasificarea se reg seste ntr-o form sintetizat , nso it de exemple, n partea final a lucr rii, cea dedicat concluziilor. Capitolul IV, intitulat Imaginarul diabolic romnesc, fixeaz aten ia asupra spa iului literar romnesc si, desi este ultima parte a lucr rii, beneficiaz de cea mai detaliat analiz . Pentru nceput, am f cut c teva preciz ri privind metodele de abordare a imaginarului diabolic si am eviden iat dificult ile pe care le putem ntmpina n cercetare, acordnd prioritate perspectivei tematice n detrimentul unei analize diacronice sau centrate pe recuren a motivului n variatele genuri literare. O perspectiv adecvat pentru analiza arhetipului demonic este, f r ndoial , cea propus de Corin Braga2, a c rui abordare ntruneste cele trei direc ii de cercetare diacronic , tematic si structural sub denumirea de arhetipologie cultural . Am urmat, de asemenea, calea mai accesibil propus de Doina Rusti3, cea a interpret rii simbolurilor si temelor din operele alese dintr-o perspectiv personal , dar avnd la baz repere clare stabilite de specialisti. Aceast direc ie
2 3

Corin Braga, 10 studii de arhetipologie, Editura Dacia, Cluj-Napoca, 1999, pp. 14-20. Doina Rusti, Dic ionar de teme si simboluri din literatura romn , Editura Polirom, Iasi, 2009.

16 permite o mai mare flexibilitate si abordarea original a manifest rilor demonice din crea iile folclorice si din literatura romn cult . Incursiunea n lumea sacrului monstruos ncepe cu cteva considera ii asupra conceptelor cheie analizate de Mircea Eliade, Roger Caillois si Antoaneta Olteanu, accentul fiind pus pe felul n care aceste irumperi ale sacrului n lume au generat miturile. Eliade subliniaz importan a mitului cosmogonic primordial, specific spa iului romnesc: Doar mitul primordial poate p stra istoria adev rat , istoria condi iei umane, si doar aici trebuie c utate si g site principiile si paradigmele oric rui comportament4, n timp ce Antoaneta Olteanu, fin observator al diferitelor fa ete ale mitologiei romnesti, domeniu c ruia i dedic numeroase lucr ri, supune discu iei decizia de demonizare a unuia dintre cei doi F rta i. Divinit ile gemelare au fost transate de crestinism5, care l-a f cut pe F rtate Dumnezeu, n diavol transformndu-se Nefrtatul, demiurgul ratat, asa cum se vede din legendele care prezint esuarea menirii lui creatoare.6 Acelasi lucru l-am subliniat n primul capitol al acestui demers, cnd am dezb tut aceast idee cu privire la adev ratul rol de creator al lui Dumnezeu care, din numeroase legende populare, ne las cu impresia unui privilegiat al sor ii, dar cu puteri limitate n compara ie cu inventivitatea Nef rtatelui.

Continu m cu o scurt prezentare a legendelor apocrife, nara iuni care au avut o influen major asupra crea iilor populare. Inspirate de Vechiul si Noul Testament, legendele apocrife sunt acele scrieri neacceptate de canoanele Bisericii, povestiri care uneori socheaz prin evenimentele inedite pe care le relateaz . n monumentala sa lucrare, Cuvente den B trni, B.P. Hasdeu face o prim introducere, foarte bine documentat si exemplificat prin texte n slavon si greac , la legendele apocrife de pe urma c rora au beneficiat si crea iile populare. O incursiune n lumea acestora urmeaz firesc n continuarea cercet rii noastre, remarcnd caracteristicile aparte ale textelor populare prin prisma lucr rilor dedicate acestei bogate resurse a poporului nostru. Crea iile populare urmeaz aproximativ schema genurilor literaturii culte, la care se adaug compozi iile cu caracter ritualic specifice obiceiurilor calendaristice. Avnd n vedere faptul c autorii romni men iona i n paginile studiului nostru au apelat la acest fond cultural si au valorificat n operele lor cteva dintre manifest rile demonice specifice folclorului romnesc, am continuat cercetarea cu identificarea acelor tipuri demonice pe care le reg sim cel mai adesea n crea iile lor. Acordnd o aten ie deosebit metamorfozelor si faptelor Diavolului, am singularizat si am eviden iat tr s turile care i sunt specifice. Tudor Pamfile men ioneaz c Diavolul nu apare niciodat n carne si oase n povestiri, ci mereu ia alte nf is ri, mai p mntesti. ntocmai ca si F rtatul s u, Dumnezeu, Nef rtatul/Diavolul se va ar ta oamenilor sub alte forme sau va n imi pe altcineva care s -i duc la bun sfrsit pove ele ori intrigile, dintre cei care se pun n crd cu el femeia fiind uneori o unealt potrivit .
5

Mircea Eliade, Sacrul si profanul, Editura Humanitas, Bucuresti, 1995, p. 72. Antoaneta Olteanu, Metamorfozele sacrului, Editura Paideia, Bucuresti, 1998, p. 69. 6 Ibidem
4

17 Diavolul se poate nf isa sub form zoomorf sau poate fi doar o voce, poate lua forma unui obiect sau se poate ascunde sub nf isarea altor spirite. n folclorul romnesc, ntlnim numeroase men iuni despre s lasul Diavolului: pe dealuri, n mun i, n ape. Se fac referiri la n elegeri sau trguri cu Diavolul, fie pentru c acesta si cere partea, fie pentru c oamenii doresc s ob in bog ii cu strmb tatea, si nu cu dreptatea. B.P. Hasdeu numeste dracul cel mai periculos din Romnia, cel mai distrug tor: frigurile. Acolo, bietul crestin afuriseste pe dracul din ape, adec n limbagiu mai prozaic alung de la sine miazmele palustre, nesecata sorginte a frigurilor si chiar izvor aproape ale tuturor boalelor din Romnia.7 Cel-din-balt , strigoiul sau pricoliciul, stahia, vlva, precum si Zbur torul, sunt alte apari ii demonice care au fost preluate din folclor de c tre scriitorii romni care au prelucrat aceste imagini, dndu-le valoare de motiv literar n crea ii care se nscriu n rndul capodoperelor literaturii romne. Acesta este si motivul pentru care fiecare dintre aceste apari ii beneficiaz de o descriere detaliat nainte de descinderea n peisajul literar cult. De la crea iile populare am trecut la lumea feeric a basmelor care ofer o pleiad de asemenea fiin e demonice care se manifest destul de puternic pentru a-l ine pe erou din cale vreme de trei ncerc ri. Dracii basmelor sunt uneori fiin e la limita imbecilit ii, suferind de o prostie incurabil si fiind exorcizate cu usurin . Protagonisti secundari si pn la un punct umoristici8, ei au o mam , Cr iasa Iadului, o bab lung si desirat . Dracul Chiric , din Povestea lui Stan P itul, ajunge slug si complice la nsur toarea fl c ului tomnatic. Basmul lui Creang mbin fabulosul cu realismul povestirii populare, ns n spatele dialogurilor sugube e dintre Stan si Chiric se ghiceste o ncordare generat de faptul c ambii si ghicesc adev rata natur , f r s o rosteasc , ncheind astfel un pact nescris, n urma c ruia dracul, dup ce-l va sluji timp de trei ani, va lua ceva din casa lui Stan,

ceva ce nu-i trebuieste. Nu avem de-a face cu motivul romantic al pactului diabolic, n care eroul ncearc s rup n elegerea, n cazul acesta pactul fiind avantajos pentru ambele p r i. Dracii aproape umaniza i, cr pnd de ciud , h mesi i de foame, tremurnd ca varga, sunt mpr stia i de Scaraoschi, c petenia lor, s nvr jbeasc lumea. Lipsi i de nsusirile supraumane care le sunt de obicei atribuite, copiii lui Satan sunt uneori neputinciosi si p gubosi, asemeni celor nf isa i de Caragiale n Kir Ianulea sau n Calul dracului. Scaraoschi se dovedeste a fi cu totul supus lui Dumnezeu, recunoscndu-i suprema ia si respectndu-i canoanele. Paradoxul const totusi n faptul c att oamenii, ct si dracii sunt pedepsi i pentru nc lcarea acelorasi reguli: cele impuse de Dumnezeu. De regul , personajele malefice din lumea basmelor, n confruntarea cu oamenii, pierd b t lia. Moartea este p c lit , diavolul subjugat, femeia mblnzit . n basmele lui Creang , ca si n majoritatea celorlalte crea ii de acest tip, specifice spa iului romnesc, diavolul apar ine celui de-al doilea tip demonic: diavolul ludic.
7 8

Ibid., p. 204. George C linescu, Estetica basmului, Editura pentru Literatur , Bucuresti, 1965, p. 69.

18 Sfera literaturii culte este sec iunea n introducerea c reia am reiterat o parte din principiile cercet rii tematice si am subliniat acele riscuri la care este supus o abordare de acest tip. Ca si demersul de fa , cercetarea comparatist a temelor implic antrenarea mai multor discipline, precum si aici ne vom referi la studiul de fa filozofie, religie, istorie, antropologie si literatur . Dac nu sunt precizate toate aceste repere ale cercet rii Nefratelui, devenit Satan, firul recompunerii drumului s u de la origine si pn la prelucrarea ca motiv literar ar fi trunchiat, mpiedicnd perceperea n ansamblu a evolu iei sale din toate punctele de vedere. Al. Dima subliniaz c un autentic studiu de acest tip nu poate neglija descrierea atent a firului tradi ional al unei teme, nici sensul sau influen ele ce leag operele ntre ele de-a lungul veacurilor, nici caracterul propriu, specific, al fiec reia dintre ele, nici cercetarea condi iilor economico-sociale n cadrul c rora apar, n diferite epoci.9 Dintre clasific rile tematice men ionate de Al. Dima si Tudor Vianu, afl m c personajul analizat, Nef rtatele sau Diavolul, apar ine categoriei personajelor legendare biblice. Spre deosebire de tipurile na ionale (turcul, evreu, englezul), profesionale (ofi erul, soldatul, curtezana), sociale ( ranul, proletarul), categoria tipului legendar biblic (Diavolul, Cain), mitologic (Prometeu, Medeea) sau istoric (Napoleon, Cleopatra, Cezar) implic si o delimitare a expresivit ii, o geamandur pn la care se poate aventura imagina ia autorului care s-a decis s fac uz de acest motiv, pentru c personajele respective au deja un traseu bine cunoscut de cititor, destin care nu poate fi schimbat f r a pierde din credibilitate. Am continuat studiul cu o descriere a peisajului fantastic al literaturii romne, mediu propice apari iilor malefice, pe care Sergiu Pavel Dan le clasific n apari ii demonologice (diavolul), tanatologice (stafia, strigoiul) sau alte apari ii supranaturale (duhuri, fiin e invizibile). Aceste apari ii demonice frecventeaz cel mai adesea genul epic, al nuvelei fantastice, rare fiind instan ele n care genul liric mprumut tehnicile straniului si ale terifiantului. Scopul studiului nostru ns nu a fost acela de a detecta nuan ele de fantasticitate ale operelor literare, ci de a identifica prezen a tipului demonic, cercetarea de fa incluznd si crea ii lirice. n urm torul subcapitol introducem tipurile demonice identificate n operele alese pentru a ilustra fiecare dintre aceste ipostaze. Analiza tematic face trimiteri la genul n care se ncadreaz opera respectiv , recunoscnd de la bun nceput c metoda tematic aduce uneori pe aceeasi pagin opere apar innd unor genuri

diferite, dificult i pe care le-am solu ionat prin argumente privind rolul acelor al tur ri n contextul respectiv. Acolo unde a fost cazul, am precizat eventualele paralele cu opere ale literaturii universale care au prelucrat aceeasi tem , subliniind, de asemenea, apartenen a la unul sau mai multe dintre cele cinci tipuri demonice identificate n clasificarea propus n capitolul anterior.
9 Al. Dima, Principii de literatur comparat , Editura Enciclopedic romn , Bucuresti, 1972, p. 86.

19 Aceast schi a imaginarului diabolic, cu un caracter original, asemeni celei n care am prezentat cele patru ipostaze ale Diavolului n literatur , implic si suprapunerea temelor n aceeasi crea ie. Din aceasta rezult si dificultatea de a fixa limite foarte stricte acestor apari ii, asumndu-ne n schimb riscul de a da cititorului acea senza ie de dj-vu, prin men ionarea repetat a unui autor sau a unei opere, dar dintr-un alt punct de vedere. Astfel, o prim apari ie a fost cea a Majest ii infernale n persoan , categorie pe care am ales s o ilustr m cu ubicuul domn Damian, demonul modern creat de Ion Minulescu n nuvela sa De vorb cu necuratul. Dracul adev rat... Diavolul... Necuratul!, cu care se ntlneste prietenul povestitorului, este un ins ncrezut, apar ine clasei mijlocii, poart haine ce par de mprumut, dar are o atitudine ce compenseaz aspectul s u umil, afisnd un zmbet insinuant ce p rea mai repede un rnjet de r zbunare. Descrierea domnului Damian include elemente din folclor, precum figura spn , p rul roscat, b rbu a de ap si infirmitatea. Motivul demonului schiop nu este specific doar literaturii romne, ci apare si n literatura universal , de pild n Diavolul schiop al lui Lesage amintit n capitolul dedicat spa iului occidental. Vocea domnului Damian aduce cu un beh it de capr , iar ntreaga sa f ptur e asemeni unui p pusoi mecanic. Foarte citit si interesat de filozofie, Damian provoac discu ii pe marginea existen ei binelui si a r ului si asupra imagina iei poe ilor, mai ales a celor doi prieteni care, constien i de natura fiin ei nefaste ce le st n fa , n-ar avea nici o sans s dovedeasc prin scrierile lor c el, Diavolul, exist cu adev rat. n aceeasi categorie am men ionat personajele create de I.L. Caragiale n nuvela cu aer de basm, Kir Ianulea. Caragiale a ales s prelucreze un basm de origine italian , Belphegor al lui Machiavelli, al c rui rezumat l-am redat n paginile dedicate literaturii populare. Elementele folclorului autohton si ale mitologiei se mpletesc ntr-o nara iune ce pune fa n fa Diavolul si omul, recunoscut fiind aspira ia celui dinti de a rvni uneori la condi ia uman . Demonul se umanizeaz , asumndu-si sl biciunile si natura fricoas a oamenilor, capacitatea de a iubi si naturale ea traiului linistit de om nsurat, iar omul (Acrivi a) se ndr ceste. Dardarot Scarao chi, transformare a numelui lui Iuda Iscarioteanul Satan n persoan , Talpa Iadului, este un demon antropomorfizat si nzestrat cu o mimic si gestic teatrale, este desprins cu totul din cadrul sacrului, al mitului, comportndu-se mai degrab ca un zbir modern, ca un mare sef corporatist ce rde si glumeste cu angaja ii, dar i si sanc ioneaz din simpla dorin de a-si afirma autoritatea. Asemeni unui politician nainte de a-si ncepe discursul demagogic, Dardarot s-a tras de c lie scrsnind strasnic, a tusit de i-a prit je ul si a holbat ochii la mul imea de diavoli nf isa i la ordine. Dardarot i porunceste lui Aghiu s se mpieli eze ca muritor, s tr iasc zece ani nsurat cu o femeie, s moar pe p mnt si s preg teasc un raport detaliat la ntoarcere. Ca un bun strateg, Dardarot l sf tuieste cum s urmeze pasii necesari pentru a fructifica acea experien . Din pove ele lui Dardarot si din reticen a lui Aghiu de a reveni pe p mnt deducem c Iadul este de fapt un loc cu 20

mult mai civilizat, mai pasnic si mai bine organizat din punct de vedere social si economic dect p mntul. Caragiale nv luie iadul ntr-o aur de bun n elegere si pace, f cndu-ne s credem c ar fi mai degrab o arip mai sever a raiului, si nicidecum un loc de care s ne ferim. Este uimitor si frustrant n acelasi timp s descoperim, ntr-o nuvel scris acum o sut de ani, aceste arhetipuri, clisee am fi crezut, al subalternului umil si al sefului autocrat din zilele noastre. Neschimbate de progresul stiin ific, cultural, social sau economic, aceste personaje populeaz structurile organizatorice ale mileniului trei, dndu-le astfel dreptul de a fi nscrise, la rndul lor, n categoria tipurilor legendare, nu biblice sau istorice, ci poate mitologice. Eliade spune c mitul este istoria unei faceri. Parafraznd aceast defini ie, acest nou mit de factur dualist , f r ndoial poate fi calificat drept istoria facerii corporatismului. A doua categorie aleas a fost cea a C derii lui Satan. Mitul ngerului c zut, asa cum a fost prelucrat de romantici, dnd un alt sens r zvr tirii lui Satan si atribuindu-i astfel eroului nostru titanismul si genialitatea fiin ei ce se opune autorit ii si mediocrit ii, cunoaste apogeul n Paradisul Pierdut al lui John Milton. Satan devine, din demonul instrument al Bisericii, demon romantic, simbol al revoltei spirituale si al geniului poetic, oscilnd mereu ntre cer si p mnt, nemul umit de sentin a divinit ii si de micimea oamenilor, biruitor asupra binelui, dar condamnat la singur tate vesnic . Acordnd aten ia cuvenit vastei exegeze critice dedicate operei eminesciene, am ncercat s cuprindem aici Luceaf rul, ales pentru a exemplifica aceast ipostaz demonic . Luceaf rul poate fi unul dintre acei ngeri cobor i pentru a se iubi cu femeile muritoare, despre care ne vorbesc legendele apocrife10 si unele interpret ri ale Scripturii, iubire inegal din care se vor naste titanii. Sau poate c Eminescu a ales s -l lase pe cel mai frumos dintre ngeri la dreapta Tat lui, omi nd cu bun stiin r st lm cirea crestin a c derii mp ratului Babilonului. Orice interpretare am da acestui personaj, n cazul n care am dori s trecem peste explica ia autorului, Luceaf rul se relev n mod diferit de la un cititor la altul, iar cu fiecare recitire g sim noi n elesuri, suprapunndu-le peste cele existente sau anulndu-le pentru a face loc unei noi viziuni; pe de alt parte, demonul este simbolul romantismului, ntrupnd idealurile spiritelor nsetate de cunoastere si de libertate. Pentru Eminescu, demon este adesea echivalent cu daimon, geniul din mitologia greac , spirit ce aduce cunoasterea si reveleaz mistere, departe de satanismul demonului romantic. Revolta sa [a lui Hyperion] este ndreptat , mai curnd, mpotriva n epenirii fiin ei p mntene n condi ia, prin nimic justificat , a relativului si a eternei treceri.11
10

Cartea lui Hnoch ne povesteste cum ngerii, subjuga i de fiicele oamenilor, coboar pe p mnt, se mpreun cu seduc toarele lor si z mislesc uriasi colosali. Acesti ngeri rebeli sunt condamna i de Azazel si de Semiazas. Arhanghelul Rafael, la porunca lui Dumnezeu, i pedepseste pe transfugi, strivindu-i sub greutatea unor stnci mai nainte de a-i azvrli pentru vecie ntr-o pr pastie de foc. G. Durand, op.cit., p. 139. 11 Elvira Sorohan, Ipostaze ale revoltei la Heliade R dulescu si Eminescu, Editura Minerva, Bucuresti, 1982, p. 41.

21 Un alt exemplu ales din opera eminescian este poezia Demonism. Identific m n versurile acestei crea ii influen ele maniheice din cosmogonia dualist iranian , n care Ormuz si Ahriman (nenumit aici) si disput lumea, primul fiind ntruchiparea Binelui, iar cel de-al doilea reprezentnd R ul. n nger si demon descoperim revolta ce semnific nemplinirea voca iei geniului de a se dedica binelui12, motiv recurent n opera eminescian si adev rat manifest al poetului, la care revine necontenit. O poezie a contrariilor, n care revolta demonului este cu att mai accentuat n contrast cu angelica fiin pe care o

pndeste din umbr . Continund cu exemplele din opera marelui poet, am acordat o aten ie deosebit lui Ruben din S rmanul Dionis. Acesta se dovedeste a fi Diavolul nsusi, transformat din dasc l n demon, n casa din care iese Dan si care se pref cu ntr-o pester cu p re ii negri ca cerneala, cu draci mici spnzura i de coarne, care zup iau din picioruse. Precum un maestru p pusar, Ruben regizeaz ntreaga istorie, aici, pe p mnt, folosindu-se de puterile pe care nc le are, blestemat s -si retr iasc izgonirea, c derea, la nesfrsit, uitnd, cu fiecare rencarnare, via a anterioar sau urm rind ca prin fiecare ncercare esuat a ucenicilor s i s -si perfec ioneze metoda. ntrez rind anumite principii gnostice n nuvela eminescian , precum aspira ia c tre cunoasterea divinit ii, dualitatea fiin ei divine cunoastere si iubire, cunoasterea revelatoare a fiin ei, autoanihilarea psihologic si crearea de noi structuri animice, putem identifica cele trei etape ale eliber rii13, care se succed astfel: trezirea (iesirea lui Dionis din timp si transformarea sa n misticul ucenic al lui Ruben), revelarea stiin ei salvatoare (prin dezlegarea tainei c r ii si desprinderea de lumea material ) si anamnesis (posesor al cunoasterii si autocunoasterii, Dionis se ndreapt c tre urm toarea treapt ini iatic : iubirea). C derea lui Dionis a fost pus n leg tur cu zgomotoasa c dere a lui Lucifer din epopeea lui Heliade R dulescu, Anatolida sau Omul si For ele. Am citat cele dou pasaje n care se reg sesc elemente asem n toare si care amintesc de c derea lui Satan din Paradisul Pierdut. Autorul Anatolidei este influen at n mod v dit de epopeea miltonian n crea ia sa pe care nu a reusit, din p cate, s o finalizeze. ncheind exemplificarea mitului c derii cu poemul Imnul dracilor, apar innd aceluiasi autor, am continuat clasificarea cu o a treia ipostaz , cea a fiin elor nefaste. Aceste personaje apar in sferei malefice, populnd lumea tenebrelor si avnd tr s turi specifice care le singularizeaz si le confer un poten ial fantastic ce poate fi fructificat cu m iestrie de autorii acestui gen literar, avnd uneori un efect mult mai cutremur tor dect apari ia Diavolului n persoan . Zbur torul este primul ales pentru a ilustra aceast categorie, prezen a sa fiind identificat n ordine ascendent , n func ie de gradul de prelucrare a personajului folcloric. n cea mai apropiat ipostaz de cea popular , n poezia cu
12 13

E. Sorohan, op.cit., p. 214. Mircea Eliade, Istoria credin elor si ideilor religioase, vol. I, Editura Stiin ific si Enciclopedic , Bucuresti, 1981, pp. 378-379.

22 acelasi nume a lui Heliade R dulescu, reg sim entitatea ce bulverseaz sim urile Floric i, tn ra fat mistuit de dorin . Heliade surprinde modul n care iubirea este privit ca o tulburare a sim urilor, vindecabil prin ritualuri asupra trupului. Remediile mpotriva fiin ei nefaste pot fi oferite de preot sau de baba descnt toare din sat, colaborare ce aminteste de pasnica mpletire a credin elor pre-crestine cu religia oficial n spa iul romnesc, armonie reflectat si prin faptul c n ara noastr nu au existat asemenea atrocit i precum cele din timpul vn torii de vr jitoare din Europa occidental , Frtate si Nefrtate, desi transforma i n Dumnezeu si Diavol, p strnd n mare m sur rela iile de cordialitate. Explica ia lui Lucian Blaga cu privire la fr ia Fratelui si Nefratelui este edificatoare. O at ipostaz a zbur torului apare n poezia Sbur torul, scris de Vasile Alecsandri, n care junele ispititor este un brunet ce ademeneste fetele n timpul zilei, imagine roman at si departe de creatura arhaic vinovat de lipitur din poezia anterioar . Condi ia suprem atins de personajul n cauz este, f r ndoial , cea creat de Mihai Eminescu n C lin (file din poveste). Poetul se afla sub influen a lui

Ion Heliade-R dulescu, cunoscnd varianta mitului prelucrat de acesta, ns alege s pluseze pe latura romantic a mitului, dezvoltnd ceea ce Alecsandri ncepuse timid: dorin a si chemarea iubitului misterios. Poten area erotic a poemului nu exclude semnele fizice ale trecerii Zbur torului, ns sugereaz epuizarea pl cut la care este supus , noapte de noapte, fata de mp rat. Ea si asteapt vizitatorul nocturn cu o dulce abandonare si, chiar dac buzele i sunt vinete si supte, ea l cheam , strnindu-i sim urile cu ale sale haruri goale. Am ales s compar m apari ia fiin ei nefaste din aceast crea ie eminescian , precum si Luceaf rul, cu tabloul lui Henry Fuseli, The Nightmare (1781), care este ilustrat n paginile lucr rii tocmai pentru a sublinia extraordinara asem nare a fiin ei descrise de poetul nostru cu ipostaza surprins n tabloul respectiv. Tot n categoria fiin elor nefaste se nscrie si strigoiul, despre care am oferit cteva am nunte n contextul crea iilor populare. n literatura cult , strigoiul, vampir pentru occidentali, cunoaste ipostaze roman ate, ap rnd n contextul interferen ei celor dou planuri, eros si thanatos, tema mortului ndr gostit prolifernd odat cu fenomenul de difuzare a motivului Lenore. Strigoiul romantic se aseam n foarte vag cu cel al folclorului, diferen e pe care le-am eviden iat n capitolul dedicat literaturii occidentale, n care am discutat despre roman area vampirului. Exemplele alese pentru a ilustra aceast ipostaz , Strigoii si Domnisoara Christina, au, fiecare, un specific aparte, unul apar innd genului liric, iar cel de-al doilea prozei fantastice. Motivul pentru care au fost selectate tocmai aceste dou crea ii este diferen a dintre personajele malefice create de Eminescu si Eliade, fiecare autor avnd maniera proprie de a valorifica aceast tem . Poemul lui Eminescu este legat de nuvela fantastic a lui Eliade prin faptul c cel de-al doilea citeaz versuri eminesciene n vorbele pe care Christina i le spune lui Egor, promi ndu-i via a dup moarte. Ea recit din Luceaf rul, din vorbele C t linei 23 c tre domnul nop ii, ns n cazul Christinei rolurile sunt inversate, ea ap rnd n postura agresorului, iar Egor n cea a victimei amorului morbid: Si dac au fost fete care s-au ndr gostit de luceferi, de ce nu te-ai putea si tu ndr gosti de mine?, i spune Christina lui Egor n visul parfumat de violete n care i apare noapte de noapte. Str inul este o alt ipostaz aleas pentru a ilustra tema fiin ei nefaste. Aceste apari ii au menirea fie de a introduce acea bres n realitate, ajutnd astfel la nf ptuirea intrigii fantastice, fie se prezint ca personaje principale cu rol perturbator al comunit ii n care si fac apari ia. Caracterul straniu al acestor str ini este dat de aura de mister care i nconjoar , de apari ia subit n peisajul de altfel banal si de dispari ia lor misterioas , n cele din urm , l snd deschis calea c tre interpret ri si supozi ii din partea cititorului. Natura malefic este semnalat prin caracteristici iesite din comun, n mod conven ional acceptate ca fiind semne ale demonicului, precum privirea piezis , ochii p trunz tori, p rul roscovan, temperamentul imprevizibil si, mai ales, originea lor necunoscut . Exemplele alese apar in scrierilor lui Ion Agrbiceanu. n nuvelele sale, Popa Man si Jandarmul, reg sim aceste personaje stranii ce apar ca din senin n comunitatea linistit a satului ardelenesc, provocnd psihoze colective prin natura necunoscut a originii lor. Via a s tenilor este marcat de trecerea acestor purt tori de nsemne demonice (ochi negri ce str lucesc, paloare, trup puternic si darul lipiturii tinerele femei se simt deodat lipsite de vlag si c zute n melancolie, uitndu-se gales la acesti b rba i). Urmnd aceeasi factur a omului str in, enumer m n continuare si omul

nsemnat, identificat n persoana hangi ei Mnjoloaia de la Hanul lui Mnjoal si a sasiului str in din La conac, nuvele ale lui Caragiale, ambele personaje avnd privirea crucis (nsemn demonic) si darul deochiului. Femeia demonic , o alt subdiviziune a categoriei fiin ei nefaste, este reg sit n nuvelele deja men ionate ale lui Caragiale, n persoana hangi ei si a babei din Calul dracului, continund apoi cu dou titluri din crea ia lui Vasile Voiculescu. n Iubire magic , M rg rita este jum tate vr jitoare, jum tate strigoi, de o frumuse e subjugant n ochii celui fermecat. Desi personajul poate apar ine unei categorii precum echivalen a om-animal sau animalul demonic, am ales inserarea Lostri ei n rndul femeilor demonice, dat fiind atrac ia si erotismul emanat de aceast femeie-peste care ia min ile fl c ului din povestirea lui Vasile Voiculescu. Cititorul este avertizat de la nceputul povestirii de prezen a demonicului prin intermediul legendei populare a celui-din-balt . Fiin ele acvatice demonice, specifice mitologiei romnesti, sunt elementele ce contureaz de la nceput cadrul fantastic al povestirii. Strania fiin amnezic , peste transformat n femeie prin puterea vr jii b trnului vraci, si rde de biseric si de preo i, o nou dovad a demonismului s u, ns caracterul lostri ei-femeie nu dep seste complexitatea unei creaturi buim cite, scoase din mediul s u si purtate de sforile nev zute ale p pusarului ce i-a insuflat nsusiri de cuvnt toare. 24 O ultim categorie tematic pe care am singularizat-o n cercetarea de fa este cea a locului nefast. De obicei, locurile cele mai expuse invaziei for elor r ului sunt cele p r site de om, case si mori abandonate, ziduri ruinate, mine p r site etc. n asemenea ruine si face s las diavolul, se spune, iar el poate fi alungat doar de o stafie. Nu ntotdeauna locul nefast este si unul p r sit. R spntiile, unde sunt de obicei situate hanurile, constituie, de asemenea, loca ii propice pentru lucrarea Nef rtatelui. Desi locuit, hanul este asezat destul de departe de aglomera iile urbane sau rurale, izolarea fiind, din nou, pe placul personajului demonic. Fluxul continuu de oameni care vin si pleac , mul i f r a se mai ntoarce vreodat prin acele locuri, acumularea de energii pozitive si negative, de experien e si povesti de via , fac din acest loc un microcosmos, un loc de trecere, un spa iu n care fiecare c l tor este atins de spiritele celor care au trecut pe acolo, l snd, la rndul s u, o urm a propriului s u tranzit. n nuvelele lui Caragiale, La hanul lui Mnjoal si La conac, hanul este un loc n care evenimentele nefiresti se succed cu repeziciune, eroii ambelor nuvele fiind dezechilibra i de prezen ele malefice, n persoana hangi ei, a roscovanului sasiu, a jupnesei ce aduce cu Igor sau Boris14, al animalelor precum pisica neagr si c pri a ce par a fi metamorfoze ale hangi ei Marghioala. Satanismul este mai mult insinuat, este introdus prin indicii subtile, precum lipsa icoanelor, privirile sasii ale oamenilor nsemna i (hangi a si str inul roscat), caracteristic pe care o ntlnim si la Acrivi a, o alt unealt a Diavolului. Timpul se dilat , sim urile sunt adormite, fie prin privirea ce deoache a hangi ei, fie cu basmaua sasiului drume , farmecele femeii i subjug , iar eroii uit de drumul pe care-l aveau a face mai departe. n ambele cazuri, eroii sunt trezi i la realitate prin interven ia cuiva din afar , socrul si respectiv unchiul, iar experien a la han r mne pentru fiecare, o ntmplare inexplicabil pe care ar vrea s-o dea uit rii. Moara p r sit este un spa iu demonizat, n care timpul este suspendat, iar cei care reusesc s st pneasc acest spa iu nu pot fi dect, la rndul lor, anima i de for ele r ului. Moara iesit din uz, cu roata nemiscat , este o priveliste neobisnuit , tocmai aceast nemiscare si liniste anormal fiind motivul pentru care devine simbol al demonicului.

Autorul care reuseste s intre n antologia nuvelei fantastice alc tuite de Roger Caillois, pe lng Eminescu, Eliade si Voiculescu, tocmai prin reusita prelucrare a simbolului morii p r site, este Gala Galaction cu nuvela La moara lui C lifar. De la bun nceput se anun participarea Diavolului n poveste: morarul si vnduse sufletul Satanei, denumit n continuare Vicleanul, Nichipercea, Necuratul, Naiba, Ucig -l Crucea si ntunericul, n schimbul vie ii ndelungate. Partea lui n acest pact era s duc la pierzanie ct mai multe suflete, ademenind tinerii lacomi cu bog iile, ca n unele din ispitele biblice. Cei c zu i n patima avu iei si pierd min ile si se arunc n la ul apelor nemiscate ale iazului.
14 deseori numit astfel, slujitorul hidos si cocosat, cu suflet bun dar credincios pn la moarte st pnului malefic, al savantului nebun sau al contelui vampir, personaje din filme si desene animate contemporane

25 Am detectat n acest pact dintre Diavol si morar o alt dimensiune, o alt n elegere, ncheiat ntre Dumnezeu si Diavol, dup tradi ia Vechiului Testament. Conform acesteia, Satan, Adversarul, Acuzatorul, are mn liber s ispiteasc oamenii, tocmai pentru a le testa credin a si integritatea sufleteasc . ngerul care st lng tronul lui Dumnezeu, Satan pe numele s u, ac ioneaz n interesul Binelui. Cei ce nu au t ria si puterea necesar , nu sunt demni de a ajunge n Rai, pierzania lor fiind binemeritat si chiar ncurajat de divinitatea suprem . Avem aici un caz evident al Diavolului ca instrument al lui Dumnezeu, contribu ie original pe care o putem aduce n analiza acestei povestiri. Mistuit de setea de bani, Stoicea se supune, f r s stie, dar, f r ndoial , din proprie ini iativ , testului lui Dumnezeu. C lifar este ales ca instrument la rndul s u, de trei sute de ani mplinind ordinul st pnului, iar singura cale de a muri este de mna altuia. Averea c p tat de Stoicea este visul de m rire, iluzie veridic a unei vie i complet realizate, fl c ul devenind boier avut, iubit de so ie si respectat de oameni, procopsit de morar, asa cum ceruse. Ori, tocmai aceasta este si cea mai ademenitoare promisiune a lui Mefisto/Satan: o oaz de bun stare, m rire, iubire, nesfrsit beatitudine, care se dovedeste a fi precum Fata Morgana, iluzie z mislit de psihicul tulburat al celor nseta i aici, de m rire, pieri i n nesfrsita ntindere de nisip aici, n nemiscata oglind a apelor. Am ncheiat studiul dedicat imaginii Nefratelui cu o crea ie a celui care a inspirat alegerea titlului tezei, autorul eseului F rtate si Nef rtate, Lucian Blaga. Ezitnd n a nscrie motivul dramei Mesterul Manole ntr-o categorie anume, cea mai potrivit fiind, cu siguran , mitul sacrificiului, am decis asupra inser rii acestor cteva observa ii n categoria locului nefast, dat fiind si necesitatea sacrificiului: tr inicia unei construc ii ridicate ntr-un spa iu damnat, unde for ele mitico-magice conlucreaz pentru des vrsirea crea iei. Puterile necunoscute ce anim acest spa iu pot fi anihilate doar prin construc ia n plan vertical. Blaga si nzestreaz personajele cu valen e filozofice si o simbolistic conceptual ce dep seste limitele spa iale si temporale ale individualit ii umane. Manole reprezint destinul creator al omului, n el conlucreaz for ele demonice si cele creatoare, energia daimonic degajat de conflictul dintre acele for e, idee ce si are originea n teoria goetheean a demoniei.15 Stare ul Bogomil este cel care ndeamn la sacrificiu, afirma ia sa subliniind dualismul care st la baza credin ei bogomililor, doctrin prezentat n primul
15 n natura vie si n cea lipsit de via , nsufle it si nensufle it , ceva care nu se manifest dect prin contradic ii si de aceea, nu poate fi cuprins n niciun concept si cu att mai pu in ntr-un cuvnt. Acest ceva nu era divin, c ci p rea lipsit de ra iune; nu era dr cesc, c ci era binef c tor; nu era ngeresc, c ci p rea adeseori c arat pl cerea r ut cioas de a produce oarecare r u. Sem na cu hazardul c ci nu manifesta vreo consecin ; amintea providen a, c ci scotea n relief leg turi de fapte. Tot ce se m rgineste p rea c poate fi p truns de acest ceva; d dea impresia c poate s se joace n voie cu mediul necesar existen ei noastre: concentra timpul si extindea spa iul. P rea c se

complace numai n imposibil si ndep rteaz cu dispre de la sine tot ceea ce era posibil. Am dat acestei fiin e care ap rea printre toate celelalte, pentru a le desp r i sau a le uni, numele de fiin demonic , Johann Wolfgang von Goethe, Poezie si adev r. Din via a mea, trad., pref. si note de Tudor Vianu, vol III, Editura pentru Literatur , Bucuresti, 1967, p.384

26 capitol al cercet rii noastre: Si dac ntru vesnicie bunul Dumnezeu si crncenul Satanail sunt fra i? Si dac si schimb obr zarele nsel toare, c nu stii cnd e unul si cnd e cel lalt? Poate c unul slujeste celuilalt. Aceeasi tem a dualismului cosmocratic o ntlnim si n Arca lui Noe, unde Mosul si Nefrtate particip la crea ie, bogomilismul pornind de la ipoteza c bunul Dumnezeu si Diavolul au prezidat mpreun la facerea lumii si c ei continu s participe, si unul si cel lalt, la crearea lucrurilor si fiin elor din zilele noastre.16 Zidirea, crea ia, se sprijin pe totala acceptare a celor dou planuri, demonic si sacral17, Blaga identificnd constientul cu Nefrtate si inconstientul cu energia creatoare a lui Frtate18, des vrsirea fiind posibil doar prin conlucrarea celor doi, sau a celor dou planuri ale fiin ei umane. Astfel se ncheie studiul imaginarului diabolic romnesc, desi aria tematic ar fi putut include motive precum echivalen a om-animal, pactul cu diavolul sau demonologizarea naturii ns acestea au fost eviden iate n operele analizate n acest studiu, acolo unde a fost cazul. De asemenea, am decis s restrngem aceast clasificare prin limitarea la cele cteva instan e n care demonicul si face sim it prezen a n mod clar, prin l rgirea ariei tematice riscnd s dilu m prezen a puternic a Nefrtatelui. Concluziile surprind traseul urmat n analiza personajului demonic, accentund rezultatele cercet rii. nainte de formularea acelor aspecte care eviden iaz originalitatea si utilitatea studiului, sunt reluate cteva din conceptele enun ate n argument, privite din perspectiva actual , dup ncheierea studiului. Este eviden iat caracterul original al lucr rii prin accentul pus pe sec iunea dedicat tipurilor demonice identificate, imaginea Nefratelui/Diavol concretiznduse n cinci ipostaze sub care apare n literatur , tipuri demonice care pot fi nf isate n paralel, n func ie de specificul operelor. Urm rind apari iile demonului n literatur , tipurile demonice se contureaz n urm toarele categorii: (1) diavolul ca instrument (al divinit ii, al bisericii sau al autorului), (2) diavolul ludic (din folclor), (3) diavolul romantic, (4) diavolul modern si (5) demonul interior. Patru dintre cele cinci tipare demonice au fost clasificate dup o serie de criterii privind: a. numele; b. aspectul; c. metamorfozele; d. personalitatea; e. intelectul; f. scopul declarat; g. sus in tori; h. adoratori; i. victime; j. oponen i si k. finalitate/destin. Astfel, personajul demonic poate fi identificat n func ie de m sura n care el ntruneste o majoritate din aceste caracteristici, specifice unui anumit tip. Aceste criterii au rolul de a creiona sau de a schi a un sablon dup care cititorul se poate ghida, ns au o flexibilitate ce permite suprapunerea mai multor caracteristici apar innd tipurilor demonice diferite, n acelasi personaj. O categorie aparte este cea a demonului interior, care desemneaz fie teroarea nev zut din nuvela fantastic francez sau din romanul negru englez, fie personaje demonizate, oameni ce manifest porniri satanice, personaje negative st pnite de dorin a de
16 Titus B rbulescu, Lucian Blaga. Teme si tipare fundamentale, traducere din limba francez de Mihai Popescu, Editura Saeculum I.O., Bucuresti, 1997, p. 88 17 Dan C. Mih ilescu, Dramaturgia lui Lucian Blaga, Editura Dacia, Cluj-Napoca, 1984, p.105 18 Ibid., p.75

27 r zbunare, sete de avere, nemurire, ntruchip ri ispititoare, melancolice si nelinistite care sfrsesc tragic de cele mai multe ori. Heathcliff (La r scruce de vnturi), Vathek (Istoria califului Vathek), Iago (Othello), Dorian Grey (Portretul lui Dorian Grey), Chillingworth (Litera stacojie), personajele lui Edgar Allan Poe

si ale lui Anne Radcliffe, Medardus, c lug rul lui Hoffmann din Elixirele Diavolului, doctorul Jeckyll si domnul Hyde sunt doar cteva exemple ce ilustreaz satanicul si maleficul inerent fiin ei umane. R mn astfel celelalte patru mari categorii ale c ror caracteristici se ntrep trund uneori, f cnd astfel destul de dificil sarcina de a identifica tipul demonic ale c rui criterii le ntruneste n majoritate un anumit personaj ns , n ciuda acestor suprapuneri, se pot aplica la textele avute n vedere n paginile lucr rii. Scrierile teologice nu men ioneaz o descriere concret a lui Satan, dup niste canoane iconografice clare, permi nd astfel scriitorilor si artistilor plastici s creeze un imaginar diabolic divers, de la monstruoasa creatur ncornorat a iadului si pn la atr g torul si melancolicul nger c zut al romanticilor. Astfel, diavolul ca instrument moralizator, cunoscut dup numele biblice de Satan, Belzebut, uneori Mefisto (desi acesta este numele unuia din cei sapte prin i ai Iadului), poate fi nf isat ntr-o manier nsp imnt toare, sub forma unui urias hirsut, musculos, cu aripi membranoase si trei capete, poate ap rea n form zoomorf , sarpele r mnnd deghizarea cea mai frecvent ntlnit , ns de cele mai multe ori are caracteristici antropomorfe, prefernd sutana preo easc . Ca dusman al omenirii si uneori al lui Dumnezeu, acesta dispune de capacit i intelectuale ce-i permit s fac fa oponen ilor s i, dnd dovad de viclenie si inventivitate, manifestnd arogan si mali iozitate si o neobosit perseveren n atingerea scopurilor sale: ispitirea oamenilor, r zbunarea statutului s u dec zut si ob inerea ctor mai multe suflete. Sus inut de cohortele de demoni ce l-au nso it n c dere, sau ducndu-si singur planurile la cap t, Satan are adoratori si n rndul oamenilor, n persoana vr jitoarelor, solomonarilor, ereticilor si, surprinz tor, din rndul clerului. Acestia l asist n atacurile asupra sufletelor slabe sau a celor st pni i de l comie, el rezistnd de cele mai multe ori n fa a mijloacelor de combatere, precum crucea, apa sfin it , exorcismele sau descntecele, alungat pentru moment dar nenvins pentru eternitate. Exemplele ce ilustreaz acest tip demonic sunt alese att din literatura universal ct si din cea romneasc . Astfel, n temutele Teufelsbucher, Theatrum diabolorum si Histoires tragiques de la nceputul secolului al XVI-lea, Diavolul este astfel nf isat, povestirile avnd valen e moralizatoare prin accentuarea necesit ii c in ei p c tosilor astfel expusi ispitelor, interven ia divin salvatoare fiind sc parea din ghearele lui Satan. Mitul faustic poate fi inclus n aceast categorie, pactul diabolic semnalnd prezen a demonului ca instrument, fie al Bisericii, fie al lui Dumnezeu. ntlnim prelucr ri ale acestui motiv n Tragica istorie a doctorului Faustus (Marlowe), Faust (Goethe), Diavolul si Tom Walker (Irving), Doktor Faustus (Mann), C lug rul (Lewis), precum si alte opere n care pactul diabolic aduce eroului iluzia bog iei sau a dragostei. Demonul care supravegheaz dezvoltarea ntru malefic a lui Hitler n romanul Castelul din 28 P dure (Mailer) este, dup propriile spuse, un instrument, al Maestrului (Satan), de aceast dat , punnd n discu ie func ia similar ndeplinit chiar de superiorul s u si b nuindu-l de a fi la rndul s u o marionet a unei puteri supreme. Dintre personajele autohtone l amintim pe Ruben din S rmanul Dionis si pe morarul din Moara lui C lifar, desi Ruben este nsusi Satan, pe cnd al doilea personaj si vinde sufletul n schimbul vie ii vesnice, ns este un instrument n minile Diavolului, ducnd la ndeplinire lucrarea acestuia. Asemeni lui C lifar, personajele demonice ale lui Agrbiceanu, Jandarmul si Popa Man par a-si fi vndut sufletul diavolului si chiar mprumut din demonismul acestuia, evident n straniile lor apari ii, manifest ri si dispari ii. Tot n acest tipar demonic se ncadreaz si Lucifer din Divina comedie, desi

este redus la t cere si condamnat s rumege vesnic trupurile celor trei damna i, aici func ionnd n special ca instrument n minile scriitorului. Acesta eviden iaz starea deplorabil n care ajunge nsusi st pnul infernului din pricina c ilor josnice prin care a ncercat s destabilizeze divinitatea. Pream rit n C derea dracilor (Heliade R dulescu), papa Satan apar ine si el acestei categorii, vinovat fiind de mai toate nenorocirile si pornirile imorale care exist pe p mnt. Caracteristicile acestor personaje pot face trimitere si la celelalte tipuri demonice, existnd de multe ori o latur ludic , romantic sau modern a demonului, ns pe baza criteriilor stabilite, tr s turile ntrunite n majoritate se ncadreaz primei categorii. Diavolul ludic, este o variant miniatural si grotesc a maleficei entit i, denumit astfel din pricina naturii sale zgomotoase, r ut cioase si mereu scitoare, prezen c reia omul stie s -i vin de hac, prin descntece, siretlicuri sau confruntare fizic , n urma c rora diavolul este mereu p c lit si alungat. Prin urmare, acesta dispune de un intelect limitat si de aspira ii pe m sur , rezumnduse la a ademeni, a ispiti, a lua temporar min ile sau a chinui cu pofte, a mpiedica omul n cale, spernd totusi s -i cad ceva n plas . Adesea, n zadar. Avnd de multe ori nf is ri zoomorfe de balaur cu coada nfl c rat sau zmeu, el se poate deghiza n tineri fl c i (incubus) sau fetiscane ademenitoare (sucubus), profernd blestem ii la adresa divinit ii si nso indu-se de diversi acoli i, din rndul celor de-o teap sau dintre oameni. Neobosit si lipsit de remusc ri, uneori demoralizat de esecurile repetate, diavolul ludic se teme de urgia divin si ncearc s nu si-o atrag asupr -i, umblnd pe c i ascunse. Cel mai apropiat de Nefrtatele cosmogoniei romnesti, Dracul, Aghiu , Scarao chi, Ucig -l Crucea, Necuratul, Old Nick, Asmodeu, sau Heinekin este personajul cu care se confrunt omul simplu n crea ii populare, basme sau nuvele fantastice cu elemente feerice precum: Diavolul ndr gostit (Cazotte), Diavolul schiop (Lesage), zbur torul lui Heliade R dulescu si Alecsandri, Aghiu si Dardarot din Kir Ianulea (Caragiale), Chric din Stan P itul si al ii asemenea. Dintr-o lume cu totul diferit provine diavolul romantic. Cunoscut sub numele clasice de Satan sau Lucifer, acest reprezentant al sacrului monstruos este departe de m runtele preocup ri ale primilor doi enumera i mai sus. Sublima creatur si p streaz nf isarea angelic desi c derea i cauzeaz pierderea unor 29 privilegii, prefernd aspectul antropomorf, de o frumuse e r scolitoare. Melancolic, trist si nemul umit, el poate adopta un ton cinic si batjocoritor si este capabil de planuri m re e ce vizeaz redobndirea condi iei divine sau chiar nlocuirea Creatorului. De o inteligen sclipitoare, geniul satanic al romanticilor simbolizeaz revolta spiritelor creatoare, eliberarea de sub constrngerile puterii, imposibilitatea de a atinge idealul prin c ile limitate ce le sunt accesibile muritorilor, uneori tnjind la micile bucurii de care acestia au parte. De obicei solitar, Lucifer convoac uneori, n scopuri strategice, spiritele rebele care l-au nso it n c dere, bucurnduse ns de admira ia exaltat a intelectualilor, poe ilor si alchimistilor si tulburnd adesea sim urile femeilor muritoare de care, la rndul s u, se ndr gosteste. Singurii care-i pot ine piept sunt Dumnezeu si Fiul, iar influen ele sale nefaste ntmpin rezisten si din partea oamenilor. Desi temporar victorios, destinul s u r mne vesnica damnare, eterna neputin de a atinge idealul, triste ea si izolarea. Personajele apar innd acestei categorii, manifest n propor ii diferite demonicul/satanicul sau demonismul/titanismul, prima tendin , cea a energiei distructive ntreptate mpotriva divinit ii, fiind nlocuit n al doilea caz de o lupt pentru eliberare de sub constrngeri, firea activ a personajului animat de acest titanism devenind adesea firea contemplativ specific geniului izolat si incapabil

de a se adapta n cercul strmt al acestei lumi. Dou exemple din literatur sunt edificatoare pentru acest tip demonic: Lucifer din Paradisul pierdut (Milton) si Hyperion n Luceaf rul (Eminescu). John Milton este cel care contureaz pentru prima dat aceast creatur magnific , aflat la polul opus fa de monstrul mb losat al lui Dante, inspirnd autorii care preiau acest ideal si l transpun n opere ce transmit ntreaga simfonie de sim iri n l toare care anim spiritul romantic. Majoritatea eroilor eminescieni manifest acest demonism romantic, ap rnd fie n postura ngerului c zut (Demonism) sau ca spirite melancolice sau nefericite care nu-si g sesc linistea, eroi anima i de revolta mpotriva opresiunii (nger si demon, Geniu pustiu). La fin de Satan (Hugo), Demonul (Lermontov), Litaniile c tre Satan (Baudelaire), loa (de Vigny) sunt cteva dintre crea iile liricii universale care nf iseaz rebelul nger c zut, nv luindu-l n mantia triste ii si a nemplinirii sau n aura titanismului romantic. Inspirat de c derea luciferic miltonian , Ion Heliade R dulescu ncepe o epopee bazat pe acelasi mit biblic al c derii n p cat si a izgonirii din rai, Anatolida sau Omul si For ele, nereusind ns s o finalizeze. Valorificnd fondul legendar si mitic al micii culturi, romanticii transfer o parte din acest demonism creaturilor din folclor, prelucrnd motivul eros-ului ca solu ie mpotriva mor ii (thanatos). Ini ierea n moarte sau spre via este f cut de personaje precum strigoii sau vampirii, motivul baladei Lenore fiind frecvent ntlnit att n crea iile lirice ct si n proz , amintind aici doar de Strigoii lui Eminescu si de Domnisoara Christina a lui Eliade. Vampirul, echivalentul occidental si mai roman at al strigoiului, este o apari ie frecvent n literatura anglo-saxon , cunoscnd apogeul n romanul lui Bram Stoker, Dracula, si inspirnd pn ast zi crea iile literare, m rturie stnd succesul unor cupluri precum 30 Lestat si Akasha din Cronicile Vampirilor (Anne Rice) sau Edward si Bella din Twilight (Stephenie Meyer). n cele din urm , demonul modern se remarc prin discre ie, acest ultim tip demonic desemnnd o creatur care nu iese n eviden dect foarte rar. Recomandndu-se cu nume ce pot sugera o oarecare nrudire cu ngerul c zut, precum Damien, Mr. Scratch, Damian, Dieter sau Woland, el las impresia unui ins obisnuit ns deseori are tr s turi care ochiului antrenat i-ar da cteva indicii privind originea sa: ochii sclipitori, uneori ceacr, spn, roscat sau brunet, usc iv, cu o b rbu ascu it , mbr cat n haine demodate si posesor al unui bagaj impresionant de cunostin e (de asteptat, la vrsta sa). Recurgnd cel mult la ubicuitate, el evit metamorfozele epatante, aflndu-se adesea ntre sceptici si atei, oameni c rora fizica si biologia le-a dat certitudinea evolu ionismului. Arma sa este talentul oratoric prin care si face cunoscute ideile anarhice sau si atrage n plas victimele credule, r zbunarea mpotriva divinit ii fiind amnat sau chiar uitat . Cercul restrns de cunoscu i include uneori un servitor credincios, suflet am git printr-un contract ce-i garanteaz nemurirea, iar cei c rora alege s li se dezv luie au deseori parte de un sfrsit neasteptat. Exist si persoane c rora le r spl teste discre ia, dovedindu-se generos n a le prezice viitorul sau a le mp rt si din vasta sa experien . Victimele sale, alese dintre intelectuali sau oameni simpli, reprezint adesea doar un amuzament trec tor, departe de neobositul asediu spiritual menit a atrage de partea sa ct mai multe suflete. Cea mai mare satisfac ie o ob ine prin destabilizarea psihicului muritorilor, punndu-i sub lup si privind cum acestia si croiesc singuri drumul c tre pierzanie, anima i de porniri distructive care nu sunt insuflate de demon. Subtilitatea acestor atacuri l fereste de adversari iar atunci cnd ncepe s dea de b nuit si schimb adresa, cel mult dezam git de esec. Dintre apari iile demonului modern se remarc n literatura universal

profesorul Woland, diavolul a c rui apari ie insolit r scoleste vie ile personajelor create de Mihail Bulgakov n Maestrul si Margareta. Tot n literatura rus apare si diavolul cu care se confrunt Ivan, n Fra ii Karamazov de F.M. Dostoievski, pe cnd n spa iul romnesc face legea domnul Damian, straniul si ubicuul personaj al nuvelei De vorb cu Necuratul a lui Ion Minulescu. Apar innd categoriei demonului instrument, Dieter al lui Mailer este, la rndul s u, si un demon modern, nu doar prin longevitatea, adaptabilitatea la epoca actual , discre ia si capacit ile intelectuale dezvoltate, ci si prin resemnarea si aproape capitularea n fa a singur t ii: nu mai sunt sigur dac mi caut n continuare clien i promi tori sau dac mi doresc un prieten loial. Exemplele citate aici se reg sesc n capitolele si subcapitolele dedicate literaturii universale si romnesti, nso ite de preciz ri cu privire la specificul operei si al genului literar n care se nscriu, f r a omite contextul istoric sau literar n care respectivele titluri au ap rut. Aceste tipuri demonice au particularit i specifice perioadelor istorice n care au ap rut, ns pot fi adaptate si mbog ite din perspectiva actual , ng duind astfel nu doar utilizarea lor n crea iile literare viitoare, ci si evolu ia c tre alte dimensiuni ale personajului care se adapteaz la noile tehnologii, mprumutnd din nelinistile si idealurile fiec rei genera ii. 31

Bibliografie selectiv
I. Edi iile operelor analizate 1. Agrbiceanu, Ion, Nuvele, Editura Cartea Romneasc , Bucuresti, 1986 2. Idem, Povestiri, Editura Cartea Romneasc , Bucuresti, 1986 3. Alighieri, Dante, Divina Comedie, traducere de Eta Boeriu, Editura Minerva, Bucuresti, 1982 4. Andreev, Leonid, Jurnalul Satanei, traducere de Anamaria Brezuleanu, Editura Leda, Bucuresti, 2004 5. Antologia Nuvelei Fantastice, Editura Univers, Bucuresti, 1970 6. Baudelaire, Charles, Florile r ului, alc tuit de Geo Dumitrescu, Editura Minerva, Bucuresti, 1978 7. Blaga, Lucian, Teatru. Proz autobiografic , Editura Albatros, Bucuresti, 1980 8. Bulgakov, Mihail, Maestrul si Margareta, traducere de Natalia Radovici, Editura Univers, Bucuresti, 1995 9. Cantemir, Dimitrie, Descriptio Moldaviae, Editura Academiei Republicii Socialiste Romnia, Bucuresti, 1973 10. Caragiale, Ion Luca, Nuvele. Povestiri. Povesti, Editura Erc Press, Bucuresti, 2009 11. Creang , Ion, Amintiri. Povesti. Povestiri, Editura Art, Bucuresti, 2006 12. DAurevilly, Barbey, Diabolicele, traducere si prefa de Irina B descu, Editura Minerva, Bucuresti, 1975 13. De lIsle-Adam, Villiers, Povestiri crude si insolite, traducere, prefa si note de Alexandru George, Editura Polirom, Iasi, 2003 14. Delavrancea, Barbu, Nuvele, Editura Eminescu, Bucuresti, 1986 15. Dostoievski, F.M., Fra ii Karamazov, traducere de Ovidiu Constantinescu si Isabela Dumbrav , Editura Leda, Grupul editorial Corint, Bucuresti, 2007 16. Eliade, Mircea, Domnisoara Christina, Editura Humanitas, Bucuresti, 2008 17. Eminescu, Mihai, Poezii, Litera Interna ional, Bucuresti, 2010 18. Idem, Proz , Volumul I, Litera Interna ional, Bucuresti, 2009 19. Finn Garner, James, Povesti corecte politic de adormit copiii, traducere de Felicia Mardale, Editura Humanitas, Bucuresti, 2006 20. Galaction, Gala, Moara lui C lifar, Editura Minerva, Bucuresti, 1973

21. Gautier, Thophile, Proz fantastic francez , antologie, prefa si prezent ri de Irina Mavrodin, vol. I-III, Editura Minerva, Bucuresti, 1982 22. Heliade R dulescu, Ion, Poezii, proz , Editura Minerva, Bucuresti, 1977 23. Hoffmann, E.T.A., Elixirele Diavolului, traducere de I. Cassian Matasaru, Editura Leda, Grupul Editorial Corint, Bucuresti, 2004 24. Mailer, Norman, Castelul din p dure, traducere si note de Ioana V c rescu, Editura Polirom, Iasi, 2007 25. Milton, John, Paradisul Pierdut, traducere de Aurel Covaci, Editura Minerva, Bucuresti, 1972 32 26. Minulescu, Ion, Versuri si proz , Editura Eminescu, Bucuresti, 1986 27. Poe, Edgar Allan, Masca Mor ii Rosii si alte povestiri, traducere de Liviu Cotr u, Diana Cotr u, Mihu Dragomir, Constantin Vonghizas, Despina Neagoe, Petre Solomon, Maria Ana Tupan, Ion Vinea, edi ie ngrijit , studiu introductiv, note si comentarii de Liviu Cotr u, Editura Polirom, Iasi, 2003 28. Stoker, Bram, Dracula, traducere si note de Ileana Verzea si Barbu Cioculescu, Editura Leda, Grupul Editorial Corint, Bucuresti, 2004 29. Voiculescu, Vasile, Iubire magic . Povestiri, Editura Minerva, Bucuresti, 1984 30. Goethe, Johann Wolfgang von, Faust, traducere de Stefan Augustin Doinas, Goethe despre Faust, traducere de Horia Stanca, Editura Univers, Bucuresti, 1983 31. Weeks, M. J., Jurnalul Diavolului, traducere de Oana Zamfirache, Editura Art, Bucuresti, 2008 II. Referin e generale. Dic ionare 1. Bierce, Ambrose, Dic ionarul Diavolului, traducere de Silvia Constantin, Editura Aldo Press, Bucuresti, 2004 2. De Plancy, Jacques Collin, Dic ionar diabolic, vol. I-II, traducere de Rodica Rotaru, Casa de Editur si Pres Via a romneasc , Bucuresti, 1992 3. Dic ionar Enciclopedic, vol. II, Editura Enciclopedic , Bucuresti, 1996 4. Evseev, Ivan, Dic ionar de magie, demonologie si mitologie romneasc , Editura Armacord, Timisoara, 1998 5. Ghinoiu, Ion, Panteonul romnesc. Dic ionar, Editura Enciclopedic , Bucuresti, 2001 6. Kernbach, Victor, Dic ionar de mitologie general , Editura Albatros, Bucuresti, 2004 7. Vulc nescu, Romulus, Mitologie romn , Editura Academiei Republicii Socialiste Romnia, Bucuresti, 1985 8. Lewis, James R., Satanism today. An encyclopedia of religion, folklore and popular culture, ABC-CLIO, Inc., Library of Congress Cataloging-inPublication Data, 2001 9. Marino, Adrian, Dic ionar de idei literare, Editura Eminescu, Bucuresti, 1973 10. Negrea Gelu, Dic ionar subiectiv al personajelor lui I.L. Caragiale, Editura Cartea Romneasc , Bucuresti, 2009 11. Olteanu, Antoaneta, Dic ionar de mitologie: demoni, duhuri, spirite, Editura Paideia, Bucuresti, 2004 12. Rusti, Doina, Dic ionar de teme si simboluri din literatura romn , Editura Polirom, Iasi, 2009 13. Talos, Ion, Gndirea magico-religioas la romni. Dic ionar, Editura Enciclopedic , Bucuresti, 2001 14. Zei si Demoni, Lexicon, Editura Enciclopedic , Bucuresti, 1999 33

III. Studii de filozofie, istorie, mitologie si folclor 1. Brill, Tony, Tipologia legendei populare romnesti. Vol II, Legenda mitologic . Legenda religioas . Legenda istoric , Editura Saeculum I.O., Bucuresti, 2006 2. Caillois, Roger, Omul si sacrul, traducere de Dan Petrescu, Editura Nemira, Bucuresti, 2006 3. Carus, Paul, The history of the Devil and the idea of evil from the earliest times to the present day, Open Court, 1900 4. Delumeau, Jean, Frica n occident, Vol I-II, traducere de Modest Morariu, Editura Meridiane, Bucuresti, 1986 5. Di Nola, Alfonso M., Diavolul: Chipurile, ispr vile, istoria Satanei si prezen a sa malefic la toate popoarele din Antichitate pn ast zi, traducere de Radu Gdei, Editura Bic All, Bucuresti, 2001 6. Eliade, Mircea, Aspecte ale mitului, Editura Univers, Bucuresti, 1978 7. Idem, De la Zalmoxis la Genghis-Han, Editura Humanitas, Bucuresti, 1995 8. Idem, Istoria credin elor i ideilor religioase, Vol. I-III, Editura tiin ific i Enciclopedic , Bucure ti, 1981 9. Idem, Sacrul si profanul, Editura Humanitas, Bucuresti, 1995 10. Idem, Tratat de istorie a religiilor, Editura Humanitas, Bucuresti, 1995 11. Gaster, Mozes, Literatura popular romn , Editura Minerva, Bucuresti, 1983 12. Idem, Studii de folclor comparat, Editura Saeculum, I.O., Bucuresti, 2003 13. Gordon, Stuart, Cartea Blestemelor, traducere de Tania Mochi, Editura Vivaldi, Bucuresti, 2004 14. Hume, David, Cercetare asupra intelectului omenesc, traducere si note de Mircea Flonta, Adrian Paul Iliescu si Constan a Ni , Editura Stiin ific si Enciclopedic , Bucuresti, 1984 15. Istoria urtului, edi ie ngrijit de Umberto Eco, traducere de Oana S listeanu si Anamaria Geb il , Edi ia a II-a Editura Rao, Bucuresti, 2008 16. Kolakowski, Leszek, Horror Metaphysicus, traducere si adnotare de Germina Chiroiu, Editura All, Bucuresti, 1997 17. Lecouteux, Claude, Vampiri si Vampirism. Autopsia unui mit, traducere de Mihai Popescu, Editura Saeculum, I.O., Bucuresti, 2002 18. Messadi, Gerald, Istoria general a Diavolului, traducere de Radu Tudoran, Editura Humanitas, Bucuresti, 2008 19. Muchembled, Robert, O istorie a diavolului. Civiliza ia occidental n secolele XII-XX, traducere de Em. Galaicu-P un, Editura Cartier, Chisin u, 2002 20. Niculi Voronca, Elena, Datinele si credin ele poporului romn, Editura Polirom, Iasi, 1998 21. Noddings, Nel, Women and evil, University of California Press Ltd., Berkeley, London, England, 1989 22. Olinescu, Marcel, Mitologie romneasc , Editura Gramar, Bucuresti, 2008 34 23. Olteanu, Antoaneta, Metamorfozele sacrului, Editura Paideia, Bucuresti, 1998 24. Idem, Scoala de solomonie. Divina ie si vr jitorie n context comparat, Editura Paideia, Bucuresti, 1999 25. Pamfile, Tudor, Diavolul nvr jbitor al lumii dup credin ele poporului romn, Editura Paideia, Colec ia Stiin e Sociale, Bucuresti, 2001 26. Idem, Mitologia poporului romn, Editura Vestala, Bucuresti, 2006 27. Papadima, Ovidiu, O viziune romneasc a lumii, Editura Saeculum I.O., Bucuresti, 1995,

28. Papini, Giovanni, Diavolul, traducere de Ionu R dulescu, Editura Paralela 45, Pitesti, 2009 29. Petriceicu Hasdeu, Bogdan, Cuvente den b trni, vol.II, Editura Didactic si Pedagogic , Bucuresti, 1984 30. Tradowsky, Peter, Christ si Antichrist. Din exerci iile de cunoastere pentru sfrsitul de secol, traducere de Andrs Zoltn, Editura Univers Enciclopedic Gold, Bucuresti, 2009 31. Vl du escu, Gheorghe, Filosofia legendelor cosmogonice romnesti, Editura Paideia, Bucuresti, 1998 IV. Imaginar si teologie 1. Bachelard, Gaston, Aerul si visele. Eseu despre imagina ia misc rii, traducere de Irina Mavrodin, Editura Univers, Bucuresti, 1997 2. Idem, Apa si visele. Eseu despre imagina ia materiei, traducere de Irina Mavrodin, Editura Univers, Bucuresti, 1995 3. Idem, P mntul si reveriile voin ei, traducere de Irina Mavrodin, Editura Univers, Bucuresti,1998 4. Idem, Psihanaliza focului, traducere de Lucia Alexandra Munteanu, Bucuresti, Editura Univers, 1989 5. B dili , Cristian, Manual de anticristologie, Editura Polirom, Iasi, 2002 6. Baudrillard, Jean, Sistemul obiectelor, traducere si prefa de Horia Laz r, Editura Echinox, Cluj-Napoca, 1996 7. Blaga, Lucian, Isvoade, Editura Minerva, Bucuresti, 1972 8. Braga, Corin, 10 studii de arhetipologie, Editura Dacia, Cluj-Napoca, 1999 9. Idem, De la arhetip la anarhetip, Editura Polirom, Iasi, 2006 10. Burgos, Jean, Pentru o poetic a imaginarului, traducere de Gabriela Duda si Micaela Gulea, prefa de Gabriela Duda, Editura Univers, Bucuresti, 1988 11. Codrescu, R zvan, Glceava dracului cu lumea. Mic tratat de demonologie aplicat , Editura Nemira, Bucuresti, 2005 12. Dalarun, Jacques, Dumnezeu si femeia, traducere de Lucia Postelnicu Pop, Editura Artemis, Bucuresti, 2009 13. Dawkins, Richard, Himera credin ei n Dumnezeu, Editura Curtea Veche, Bucuresti, 2007 35 14. Durand, Gilbert, Aventurile imaginii. Imagina ia simbolic , imaginarul, traducere din limba francez de Muguras Constantinescu si Anisoara Bobocea, Editura Nemira, 1999 15. Idem, Structurile antropologice ale imaginarului. Introducere n arhetipologia general , traducere de Marcel Aderca, postfa de Cornel Mihai Ionescu, Editura Univers Enciclopedic, Bucuresti, 2000 16. Idem, Imagini si simboluri. Eseu despre simbolismul magico-religios, prefa de Georges Dumzil, traducere de Alexandra Beldescu, Editura Humanitas, Bucuresti, 1994 17. Gauchet, Marcel, Dezvr jirea lumii. O istorie politic a religiei, traducere de Vasile Tonoiu, Editura Nemira, Bucuresti, 2006 18. Girard, Ren, Despre cele ascunse de la ntemeierea lumii, traducere de Miruna Runcan, Editura Nemira, Bucuresti, 2008 19. Idem, Pr busirea Satanei, traducere de Ion Doru Brana, Editura Nemira, Bucuresti, 2006 20. Leibniz, Gottfried Wilhelm, Eseuri de teodicee: asupra bun t ii lui Dumnezeu, a libert ii omului si a originii r ului, traducere de Diana Morarasu si Ingrid Ilinca, Editura Polirom, Iasi, 1997 21. P curariu, Dim., Teme, motive, mituri si metamorfoza lor, Editura Albatros,

Bucuresti, 1990 22. Paul, Jacques, Biserica si cultura n Occident. Secolele IX-XII, volumul II, Editura Meridiane, Oradea, 1996 23. Pavel Dan, Sergiu, Fe ele fantasticului. Delimit ri, clasific ri si analize, Editura Paralela 45, Bucuresti, 2005 24. Idem, Proza fantastic romneasc , Editura Minerva, Bucuresti, 1975 25. Vultur, Ioan, Nara iune si imaginar. Preliminarii la o teorie a fantasticului, Editura Minerva, Bucuresti, 1987 V. Studii critice si monografii 1. Angelescu, Silviu, Mitul si literatura, Editura Univers, Bucuresti, 1999 2. Balaci, Alexandru, Dante Alighieri, Editura Tineretului, Bucuresti, 1969 3. Barbu, Eugen, M stile lui Goethe, Editura pentru literatur , Bucuresti, 1967 4. B rbulescu, Titus, Lucian Blaga. Teme si tipare fundamentale, traducere din limba francez de Mihai Popescu, Editura Saeculum I.O., Bucuresti, 1997 5. Brunel, Pierre, Invocarea mor ilor si coborrea n infern, traducere de Aurora B giag si Cristina Chirtes, Editura Dacia, Cluj-Napoca, 2008 6. C linescu, George, Estetica basmului, Editura pentru Literatur , Bucuresti, 1965 7. C linescu, George, Opera lui Mihai Eminescu, Vol. I, Editura pentru Literatur , Bucuresti, 1969 8. C linescu, Matei, Titanul si geniul n poezia lui Mihai Eminescu : semnifica ii si direc ii ale etosului eminescian, Editura pentru Literatur , Bucuresti, 1964 36 9. Ciobanu, Nicolae, ntre imaginar si fantastic n proza romneasc , Editura Cartea Romneasc , Bucuresti, 1987 10. Corpusul recept rii critice a operei lui Mihai Eminescu. Secolul XX, Vol. IXIII, Editura Saeculum I.O., Bucuresti, 2006 11. Cu itaru, Virgil, Metamorfozele lui Hyperion, Editura Junimea, Iasi, 1983 12. Dersidan, Ioan, Mateiu I. Caragiale. Carnavalescul si liturgicul operei, Editura Minerva, Bucuresti, 1997 13. Idem, Viziera cavalerului. Studii despre modernitate si iconi, Biblioteca revistei Familia, Editura Universit ii din Oradea, Oradea, 2008 14. Diaconu, Mircea, Ion Creang : nonconformism si gratuitate, Editura Dacia, Cluj-Napoca, 2002 15. Dima, Al., Principii de literatur comparat , Editura enciclopedic romn , Bucuresti, 1972 16. Dimitriu, Daniel, Introducere n opera lui Minulescu Ion, Editura Minerva, Bucuresti, 1984 17. Dugneanu, Paul, I. Heliade R dulescu, un atlas al poeziei, Editura Minerva, Bucuresti, 1995 18. Eliade, Mircea, Mesterul Manole. Studii de etnologie si mitologie, Editura Junimea, Iasi, 1992 19. Glodeanu, Gheorghe, Coordonate ale imaginarului n opera lui Mircea Eliade, Editura Dacia, Cluj-Napoca, 2006 20. Henderson, George, Goticul, traducere de Gabriel Gafi a, Editura Meridiane, Bucuresti, 1980 21. Izvoare folclorice si crea ie original , edi ie ngrijit de Ovidiu Papadima, Editura Academiei R.S.R., Bucuresti, 1970 22. Kennedy, J. Gerald Poe, Death and the Life of Writing, Yale University Press, New Haven &London, 1987 23. Mario, Praz, The Romantic Agony, Oxford University Press, 1970

24. Mih ilescu, Dan C., Dramaturgia lui Lucian Blaga, Editura Dacia, ClujNapoca, 1984 25. Milton, introducere si note de K. Deighton, MacMillan and Co., London, 1892 26. Munteanu, George, Introducere n opera lui Ion Creang , Editura Minerva, Bucuresti, 1976 27. Ni u, Gheorghe, Elemente mitologice n crea ia popular romneasc , Editura Albatros, Bucuresti, 1988 28. Noica, Constantin, Introducere la miracolul eminescian, Editura Humanitas, Bucuresti, 1992, 29. Panu, George, Amintiri de la Junimea din Iasi, edi ie, prefa si tabel cronologic de Z.Ornea, Editura Minerva, Bucuresti, 1998 30. Popa, Mircea, Introducere n opera lui Ion Agrbiceanu, Editura Minerva, Bucuresti, 1982 31. Raymond, Marcel, De la Baudelaire la suprarealism, traducere de Leonid Dimov, studiu introductiv de Mircea Martin, Editura Univers, Bucuresti, 1988 37 32. Rogalski, Florina, Evolu ia fantasticului. Aspecte ale genului n proza lui Mircea Eliade, Editura Corint, Bucuresti, 2007 33. Sorohan, Elvira, Ipostaze ale revoltei la Heliade R dulescu si Eminescu, Editura Minerva, Bucuresti, 1982 34. Tacciu, Elena, Mitologie romantic , Editura Cartea Romneasc , Bucuresti, 1973 35. Teodorescu, Alexandru, Lucian Blaga si cultura popular romneasc , Editura Junimea, Iasi, 1983 36. Todorov, Tzvetan, Introducere n literatura fantastic , traducere de Virgil T nase, Editura Univers, Bucuresti, 1973 37. Vianu, Tudor, Studii de metodologie literar , cuvnt nainte de Alexandru Dima, Societatea de Stiin e Filologice din R.S. Romnia, 1976 38. Virgolici, Teodor, Gala Galaction, Editura pentru Literatur , Bucuresti, 1967 39. Vod C pusan, Maria, Despre Caragiale, Editura Dacia, Cluj-Napoca, 1982 40. Vrabie, Gheorghe, Proza popular romneasc , Editura Albatros, Bucuresti, 1986 41. Zaharia-Filipas, Elena, Introducere n opera lui Vasile Voiculescu, Editura Minerva, Bucuresti, 1980 42. Frye, Northrop, Dubla viziune. Limbaj si semnifica ie n religie, traducere, cuvnt nainte si note de Ioana Stanciu si Aurel Sasu, Editura Funda iei Culturale Romne, Bucuresti, 1993 43. Idem, Marele cod. Biblia si literatura, traducere de Aurel Sasu si Ioana Stanciu, Editura Atlas, Bucuresti, 1999 VI. Izvoare: Biblia sau Sfnta Scriptur , tip rit sub ndrumarea si cu purtarea de grij a Prea Fericitului P rinte Teoctist, Patriarhul B.O.R., Editura IBMBOR, Bucuresti, 1990 VII. Resurse web 1. http://lett.ubbcluj.ro/~echinox/arhiva/1997_789/07.html 2. www.sacredtexts.com 3. http://www.greatdante.net/texts/commedia/commedia.html 4. Encyclopaedia Iranica , www.iranica.com 5. http://www.romlit.ro/ion_minulescu 6. http://www.jstor.org/pss/27533823 7. www.dexonline.ro 8. www.biblegateway.com 9. www.contrafort.md/2005/123-124/813.html

10. http://biblia.resursecrestine.ro 11. http://www.npr.org/templates/story/story.php?storyId=7040474 VIII. Suport iconografic: John Henry Fuseli The nightmare (1781)