CETUIA Este un deal situat ntre Some i Nad. Pn in sec.

XVII, clujenii i spuneau Dealul cu vii, deoarece panta dinspre Some a dealului, fiind expus razelor soarelui toat ziua, se preta la cultivarea viei de vie. n zilele noastre, dealul este cunoscut sub denumirea de CETUIE-toi clujenii stiu acest lucru, dar nu tiu de ce. Ne spune nsi denumire: cetuie, adic o cetate mai mic, a crei istorie ncepe dup ce armata austriac cucerete Transilvania i o garnizoan a acestei armate se stabilete la Cluj. Pentru aceast armat s/a construit pe Dealul cu vii o cazarm sub forma unei ceti. Construcia s-a realizat ntre 1716-1735 n stil baroc, fiind prima coonstrucie baroc din Ardeal. Urcnd aprox. 200 de trepte de la Some, pe partea estic a dealului se ajunge la Poarta de Est. Ca o curiozitate, observm n timp ce urcm, pe partea stng, grote n care pn mai ieri locuiau oamenii fr adpost. Nu v-am spus c nainte s urcm scrile, am ieit din vechiul ora medieval trecnd peste Podul nemilor numit astfel chiar pentru c era folosit de armata austriac cnd intra sau ieea din ora. Ajungnd la Poarta de Est constatm c n partea superioar a dealului exist un platou pe care s-a construit cazarma. Aici exist o poziie strategic care permite armatei s in sub control ntregul ora. n acest platou s-a ridicat mai multe caldiri care serveau ca depozite de arme, servicii adminsitrative, inchisoar, etc. Cldirile vechi care se mai menin fceau parte din vechea cazarm din sec. XVIII. Dup cum se poate observa, cazarma avea forma unei cetai nconjurat cu valuri de pmnt, anuri i ziduri. Valurile de pmnt se pot observa foarte bine pe laturile de est i de vest. Ziduri masive putem vedea n apropierea Porii de Est, iar anuri existau n partea de vest i de nord. A existat cndvaun proiect de amenajare a unei arene sportive n anul de pe latura de vest. n cetate (CETUIE) se intra prin trei pori: de est, de vest i de nord. Existau i trei bastioane, care nu se menin.Dintre cldirile care se menin, n una funciona nchisoarea. Se pot vedea celulele ntunecoase iu reci n care erau cazai cei arestai. Din pcte cldirea este n paragin i neexploatat d.p.d.v. turistic. O plac pus deasupra intrrii ne amintete c aici a fost nchis i apoi mpucat Stephan Ludwig Roth, n 1849, acesta a fost gsit vinovat de ctre tribunalul de snge de la Cluj pentru c n timpul revoluiei din 1848-1849 a fost de partea romnilor. Garnizoana austriac de pe Cetuie a fost implicat i mai devreme ntr-un alt eveniment istoric. Este vorba de rscoala lui Horea, Cloca i Crian din 1784-85. Atunci 50 de rani arestai au fost nchii n nchisoarea de pe Cetuie. Aceasta a avut funcii militare pn dup al doilea rzboi mondial. Prin anii 60 zidurila i cldirile au fost drmate i pe locul lor s-a construit hotelul Belvedere la fel a fost drmat REDUTA, cldire cu funcii militare, ce se afla la Vest de cetate. n locul ei s-a ridicat actualul Turn al parautitilor. Contele de Steinville, cel care se afla in fruntea armatei Transilvane, a inceput construirea ansamblului de cladiri si ziduri in 1715, dupa planurile arhitectului militar Giovanni Visconti iar lucrarile au fost terminate in anul 1735. Incinta, sub forma de poligon neregulat, era marginita de un val de pamant si prevazuta cu bastioane. Principala poarta de acces era cea de est, care se mai pastreaza inca. Poarta de vest s-a daramat din cauza alunecarilor de pamant, care afecteaza si in prezent dealul. Deasupra acestor porti se aflau cladiri, utilizate ca birouri, loc de incartiruire a ofiterilor si depozit de armament. In anii '70 s-a construit si Hotelul Belvedere, o cladire care in loc sa pastreze locului un aer medieval, e moderna (in stilul vremii). Iar noaptea seamana cu Titanicul, iar in apropiere se afla o cruce de 23 m inaltime, amplasata aici in 1995, pentru a o inlocui pe cea distrusa in anul 1950. Legenda lui Donath, clujeanul caruia concetatenii i-au ridicat o statuie, a fost reconstituita cel mai bine de Lukacs Jozsef, autorul cartii "Povestea orasului - comoara". Intamplarea povestita de aceasta legenda a avut loc cand turcii reprezentau cel mai mare pericol pentru tara. Dar deoarece se stia ca Tansilvania Civitas Primaria, adica primul oras din Transilvania, era aparat de ziduri puternice si de numerosi osteni, au evitat sa o atace direct. S-au gandit sa inceapa un asediu lung si sa infometeze orasul pana cand vor reusi sa-l cucereasca. Clujul insa era bine pregatit pentru un lung asediu : orasul era mare, bogat, avea din belsug rezerve de hrana, iar apa nu reprezenta o problema, caci acolo curgea Somesul, chiar sub zidurile cetatii.Turcii insa nascocisera un plan diabolic. S-au gandit sa taie dealul care se va ridica intre valea Somesului si valea Nadasului si sa devieze Somesul in valea Nadasului, lasand astfel Clujul fara apa. Au dat curs acestui plan, incepand sa

"sape dealul", scrie autorul in cartea sa."Din fericire, un cioban, pe nume Donath, care pastoea turma in apropiere, langa padurea Hoia, a observat acest lucru. El si-a dat seama ca planul turcilor era un mare pericol in oras. A paasit turma si a fugit prin poarta Manasturului, pana in centrul Clujului, unde a alertat aparatorii orasului. Legenda spune ca, dupa ce a transmis vestea, din cauza emotiei si a efortului, Donath a murit subit. Clujenii au iesit din oras, au atacat si au alungat turcii, salvand astfel orasul. In semn de multumire si recunostinta pentru fapta eroica a lui Donath, i-au ridicat o statuie pe Dealul Cetatuii, chiar in locul in care acesta obisnuia sa-si pasca oile.De atunci, batranii spun ca omul de piatra coboara in fiecare noapte pentru a se convinge ca orasul este in siguranta, dupa care, umplandu-si ulciorul cu apa din Somes, se intoarce la locul lui, pe coama dealului, la Taietura Turcului", mentioneaza Lukacs. Casa Clului din Cluj-Napoca, este o cldire din secolul al XVI-lea despre care legendele Clujului afirm c ar fi fost locuit de un clu al Clujului medieval.Exist mai multe legende pe aceast tem: unele spun c aceast cldire ar fi fost locuina clilor Clujului. Altele afirm c aici ar fi locuit un clu venit de pe alte meleaguri, care dup ce nu s-a mai ocupat cu aceast activitate s-ar fi retras n urbea clujean. Cuprins de remucri fa de cei pe care i-a decapitat, fostul clu s-ar fi ocupat pn la sfritul vieii de aciuni caritabile.Nu se tie dac aceste mituri au fost reale. Cert este faptul c edificiul se afla lipit de vechiul zid al cetii, dar n exteriorul cetii. Iar casa n care ar fi locuit un clu al oraului nu putea fi n afara zidurilor cetii. Aadar rmne mai probabil cea de-a doua legend, n care un clu s-ar fi retras aici. Este posibil, ns, i ca asocierea dintre cldire i clu s fi fost fcut i datorit faptului c n zona aceea locuiau muli igani, care se ocupau, n genere, cu o astfel de activitate.Cldirea nu a mai beneficiat de atenie din partea autoritilor, dup revoluie ajungnd s fie locuit de igani. n 2002 cldirea a fost distrus aproape n totalitate, n urma unui incendiu. Se spune ca un tunel ar lega Biserica Sfintul Mihail de Cetatuie, trecind pe sub Somesul Mic. Altul ar porni de la aceeasi biserica si ar duce pina la cetatea de la Floresti. Mai mult, toate bisericile vechi ar avea cripte la subsol, in vreme ce pasaje secrete ar uni cladiri importante ale orasului sau chiar locuinte. Scolarii de la Liceul de Muzica stiu o trapa aflata chiar linga Consiliul Profesoral, care ar cobori intr-o cripta si de acolo s-ar putea ajunge pe sub pamint pina sus, la Cetatuie. Cei de la Cosbuc se aduna uneori intr-un hau inconjurat de ziduri chiar sub terenul de sport. Primul pod suspendat / O atractie veritabila a orasului n secolul al XVIII-lea, dupa construirea fortificatiei austriece de pe Cetatuie, este cel de al doilea pod de peste Somes. Acesta a fost preluat sub control de catre garnizoana imperiala, fiind cunoscut de aici nainte sub numele de "Podul nemtilor". "n 1735 contele Wallis care era comandantul suprem al garnizoanei austriece stabilite pe Cetatuie s-a gndit sa usureze legatura soldatilor cu orasul. Asa a aparut podul suspendat care cobora de pe cetatuie n zona actualei strazi Baritiu. Era un unicat si foarte spectaculos", precizeaza istoricul Vasile Lechintan. Podul nemtilor a fost reconstruit n 1801 tot pentru uzul garnizoanei austriece. Acesta a fost apoi distrus, 40 de ani mai trziu, n 1840, n urma inundatiilor din acea vara. Tot din aceeasi perioada dateaza si actualul pod din apropierea hotelului Napoca. "Este podul de pe strada general Eremia Grigorescu, pe unde acum circula masinile. El dateaza de pe la 1866 si era un pod de lemn folosit de clujeni pentru a ajunge la viile lor. De regula orasenii aveau pe atunci vii n zona actualului cartier Grigorescu. Podul a fost modernizat tocmai pentru ca ei aveau nevoie sa circule mult cu carutele pe acolo, mai ales la vremea culesului de struguri", mai spune Lechintan. Acest pod asigura practic si legatura catre actuala zona a Taieturii Turcului. CRUCEA DE PE CETUIE n perioada interbelic, din iniiativa episcopului Iuliu Hossu, a fost ridicat o cruce n memoria eroilor revoluiei din 1848. O plac pus pe faada sudic a crucii evoc numele ctorva dintre ei. Dupa instaurarea regimului comunist, aceast cruce a fost demolat. n anul 1995 a fost ridicat crucea de fier pe care o vedem azi. Placa de pe latura nordic menioneaz ctitorii acestui obiectiv turistic de pe cetuie. Urcnd scrile direct spre CRUCE putem citi pe frontispiciu c acest monument este dedicat EROILOR NEAMULUI!.