Sunteți pe pagina 1din 3

SARDINIA

Sardinia este o insul din Marea Mediteran, situat ntre Italia, Frana i Tunisia, la sud de Corsica. Sardinia are o suprafa de 24,090 km i o populaie de 2,65 milioane. Era numit "Ichnusa" de fenicieni i "Sandalyon" de greci datorit formei sale, n form de urm de picior. Sardinia este o regiune din Italia. Capitala regional este Cagliari ['caari]. Regiunea este subdivizat n patru provincii: Cagliari, Sassari, Nuoro i Oristano; au fost propuse nc patru provincii: Olbia-Tempio, Ogliastra, Carbonia-Iglesias i Medio Campidano), care ar trebui s se formeze pe timpul acestei decase (vezi i orae din Sardinia). Insula conine numeroase zone turistice extraordinare incluznd Costa Smeralda, Costa Paradiso i Gennargentu. Faimoas pentru plajele sale, bucata de pmnt este bogat i n alte locuri interesante. Clim

Climatul este n principal mediteranean, cu o primvar i o toamn n prinicipal mediteranean, o var fierbinte i o iarn blnd. Sardinia are mult de suferit din cauza nclzirii globale, care a produs n ultimii ani o secet crescnd. Insula este bogat n resurse naturale, avnd protejate mii de specii pe cale de dispariie. Istoria Sardiniei pornete din cele mai vechi timpuri. n 1979 resturi umane au fost gsite datnd din 150.000 .Hr. n preistorie locuitorii Sardiniei au dezvoltat comerul n obsidiane, o piatr folosit n producia primelor unelte aspre, i aceast activitate i-a adus pe sardiniei n contact cu majoritatea locuitorilor Mediteranei. n timpurile neolitice pn la Imperiul Roman, civilizaia nuragic a luat o form n insul. i astzi mai triesc mai mult de 7.000 de Nuraghe. Se crede Shardana au venit n Sardinia din estul Mediteranei, n aproximativ secolul XX .Hr. Se tiu puine despre aceti oameni, a cror nume (care probabil nseamn oamenii de la mare) a fost gsit n cteva inscripii egiptene, fiind dezvoltate mai multe ipoteze dup unele studii lingvistice; dup acestea, oraul Sardis (Lydia) ar fi fost punctul lor de pornire, din care ar fi ajuns la Marea Tirenian, divizndu-se ntre sardinieni i etrusci. O provincie roman i mai apoi bizantin, insula a fost divizat ntre secolele IX-XII n trei Giudicati(judee) independente, care au intrat sub autoritatea regelui Aragon n 1323-1409: judeul Arborea a fost ultimul care a fost cucerit. Populaia autohton din oraul Alghero (S'Alighera n sard, L'Alguer n catalan) a fost exilat

i oraul a fost repopulat cu invadatori catalani, ai cror descendeni vorbesc astzi catalana. n 1720 Sardinia a devenit un regat independent sub casa de Savoia, conductorii Piemontului. La momentul unificrii italiene n 1860, regele Sardiniei a devenit regele Italiei. Fluxurile migratorii

nc din cele mai vechi timpuri, mai multe descoperiri, au confirmat prezena uman pe insul. Insula Sardinia, are o poziie geografic deosebit, n mijlocul Mediteranei. Bogiile minerale i cmpiile fertile ale insulei, au fcut din Sardinia, un teren mult rvnit de ctre puterile coloniale din antichitate. Pietrele cioplite gsite n Perfugas (Provincia Sassari), dateaz din Paleoliticul Inferior( o perioad de timp, cuprins ntre 400.000 i 150.000 .en.), iar resturile de oase umane gsite de arheologi n petera Cobeddu a Oliena (Provincia Nuoro), dateaz din Paleoliticul Superior(o perioad de timp cuprins ntre 35.000 i 10.000 .en.). Insula sardinia a fost locuit de oameni nc din Neolitic, i primele aezri au fost gsite n partea de nord a insulei. Probabil primii locuitori ai Sardiniei au fost popoarele provenite att din peninsula Italic ct i cea Iberic. n Neoliticul trziu se pot observa de-a lungul insulei, diverse semne provenite foarte probabil, de la oameni ajuni aici din partea oriental a Europei, cu siguran din insulele Creta i Ciclade. Limba. Aspecte locale

Limba vorbit n Sardinia este sarda, o limb romanic cu origini obscure n fenician, etrusc i n alte limbi din orientul apropriat. n timp ce a fost destul nlocuit de ctre italian n scopurile oficiale, i n timp ce este puin cunoscut de ctre tineretul din Sardinia, n special n Cagliari, sarda este nc principala limb naional (sardinienii se identific ca i un popor i ca i o naie). Moneda Sardiniei (ca i o parte a Italiei) este acum Euroul, ns sardinienii se refer nc neoficial la su Francu (sau "su Pidzu"); 1 francu=1,000 fost lir italian. Economia Sardiniei este concentrat n zilele noastre pe turism, industrie, comer, servicii i tehnologia informaiei; un venit n cretere vine din faimoasele vinuri i din gastronomie. Pe teritoriul su se gsesc mai multe mine de aur i argint. Relieful insulei Sardinia este frumos si variat, cu multe dealuri si munti in partea nordica, in partea sudica predominind cimpia. Pe Sardinia, climatul este uscat, iar inexistenta padurilor este inlocuita aproape in fiecare curte de incantatoare

vegetatie mediteraniana cuprinzand sute de specii de plante, boscheti infloritori si bineinteles, palmieri, maslini, lamai.

Multe sunt marturiile vremurilor trecute, atunci cind insula era renumita printre marinarii lumii! Printre altele putem mentiona: amfiteatrul din timpul romanilor, fortificatiile din timpul cand Pisa si Genova erau republici puternice, precum si cele peste 3.000 de turnuri de aparare imprastiate de-a lungul coastei si datand din vremea cand Spania conducea Sardinia. Oricum, cea mai mare atractie turistica sunt vechile turnuri de piatra in forma de strut, construite unele peste altele si care au rezistat peste 2500 de ani, ridicandu-se astazi ca niste juvaere in frumosa zona sardiniana.

Marea si plajile sunte si ele insusi o atractie turistica pe Sardinia! Marea este de un albastru stralucitor iar plajile sunt diferite, la unele putindu-se ajunge numai pe calea apei. Exista si multe pesteri care merita sa fie vizitate!

Pe partea de sud, imprejurul orasului Cagliari - capitala regiunii Sardinia, se gasesc mai multe statiuni maritime. Mai departe, spre partea nordica, se afla Coasta Esmeralda care este plina de hoteluri luxoase si restaurante selecte. Pe Sardinia se pot practica mai multe sporturi nautice printre care scufundarile si windsurfing-ul. Desi e totusi o insula mica, Sardinia este un teritoriu vast, plin de surprize. Un teritoriu fascinant, imens prin varietatea cu care iti poate surprinde ochiul flamand de a acoperi cat mai multi kilometri de peisaj. Sardinia isi imparte gratiile si turistului doritor de soare darnic, de plaje fantastice, navigatorilor de ocazie care isi pot etala iahturile sau barcutele in porturi pretentioase, montaniardului indragostit de carari de munte, ecologicului in cautare de ferme de agroturism sau pur si simplu oricarui turist deschis unei surprize, Sardinia nu dezamageste.