Siracusa- Italia

Situat pe coasta de sud-est a insulei, este al patrulea oras ca marime din Sicilia, de
ctre populaie, dup Palermo , Catania i Messina , n trecut Siracuza a fost una dintre
cele mai mari metropole ale lumii antice i printre cele mai mari n a poleis din lumea
greac . n plus, pentru mai mult de un mileniu, pn la cucerirea Islamic din Sicilia , a
fost cel mai important oras din Sicilia i capitala insulei n timpul Roman i Imperiul
bizantin .
Caracterizat de avere enorm i relevances profil de important istoric, arheologic i a
peisajului vechi , renascentist i baroc , in2005 orasul a fost distins cu titlul
de Patrimoniul Mondial UNESCO din partea " UNESCO , mpreun cu necropola de la
RockPantalica .
Oraul Siracuza este dezvoltat n parte, pe pelerina de pe insula Ortigia i parial pe
teren.
Forma de coast determin golful larg de Porto Grande, nconjurat la nord i la sud
de Insula de promontoriul Plemmirio.
Aparitie geologie este inclus n " Zona Hyblaia ; acest domeniu este o structur care
face parte din poalele de nord a ieit din placa african , care are n Marea Mediteran ,
i apoi n Sicilia , punctul su de confruntare cu placa european .
, dar acest domeniu are o alt particularitate, n fapt, cercetatorii geofizic a constatat c
n zona Monti Hyblaean a format o plac separat, numit "micro-plac sicilian-iblea" ,
aceasta este o parte a plcii africane, dar ea are o dinamic proprie, acoper o mare
parte din Sicilia, precum i mrile din jur i . este responsabil de cele mai puternice
cutremure care au avut loc n partea de est a insulei
Munii Hyblaean sunt compuse din roci calcar conchiglifere alb, mai precis de la roca
carbonat provenit din sedimente marine depuse nMiocenul ; De fapt, ara n care se
afl acum Syracuse, a fost o dat scufundat de apele, i sunt o dovad a numeroaselor
fosile de scoici vizibile pe rocile din jur.
Lanuri muntoase nu sunt foarte mari, deoarece oraul n apropiere de coasta ; Acestea
sunt n majoritate dealuri, al cror vrf mai mare este Muntele Epipoli . Aproape
Cassibile, cu toate acestea exist o mare canion care a fost sculptat de-a lungul
secolelor de ctre rul Anapo.
L ' Anapo este unul dintre rurile din Siracuza, care curge de patruzeci mile, i are un
caracter special torenial ; Apoi, exist rul Cyane , navigabil scurt, care se vars n
Grand Harbour, n cazul n care se altur cu Anapo; este un ru perene alimentat chiar
i n timpul verii.
Alii ru este de la Cassibile , treizeci kilometri de-a lungul, se deruleaz ntre
oraele Noto i Avola , rezult apoi n Marea Ionic . Canalele care se execut prin
Syracuse sunt: Mammaibica Pismotta i Regina. De lacuri si mici cascade sunt situate
n Cava Grande del Cassibile.n ora exist o surs de ap proaspt , faimosul
Fntna Arethusa, i o peter artificial, numit Pestera de Nimfa, din care curge apa
care vine de la " apeduct Galermi .
Siracuza, cu vedere la Marea Mediteran , cu bazinul Marea Ionic .
Coastelor sale sunt formate n principal din roci, dar exist, de asemenea, plaje largi, cu
nisip.
Municipalitile cu care acestea se nvecineaz la nord de Priolo Gargallo i Garden
City (fraciune din Melilli ), spre vest Solarino , Floridia , Palazzolo
Acreide , Noto i Canicattini de baie i la sud de Noto i Avola .
graniele teritoriale sunt delimitate la nord Targia de districtul; vest de la Belvedere ,
avanpost scenic; la sud de Cassibile i Fontane Bianche.
De flora si fauna din Siracuza sunt tipice Mediteranei .
n plus fa de prezena constant de plante si copaci comune n Sicilia, ca de
smochine indiene ,palmieri i mslini , exist, de asemenea, alte specii de plante care
se gsesc n acest domeniu specific de habitat . Puternic influenat de iblea natur ,
care ia numele de la apropiere, munti Hyblaean , zona Syracuse are mai multe plante,
unele dintre Iblei sale endemice, n cretere de pe calcar, tipic local: Urtica
rupestris Guss. , care se distinge de cele normale urzicile din cauza lipsei de fire de par
neptoare; lanceolatum Trachelium (trachelio sicilian); l " Helichrysum
hyblaeum(Perpetuini Hyblaean) i multe altele. Apoi, exist mai multe specii
de Ophrys (aparinnd familiei de orhidee), date de prezena Cava Grande del
Cassibile . Dar, n afar de plante tipice zonelor montane i stncoase, exist flora
fluviale care crete acolo unde exist fluxuri de ap dulce, ruri Syracuse. Ru de
plante Syracuse tipic pentru excelen este, fr ndoial, papirus Cyperus , sau
Papyrus; plante foarte rare n Europa, care crete numai n aceast parte a Siciliei ntre
Syracuse i Fiumefreddo Catania. Este rspndit n principal de-a lungul rului Cyane ,
al crui site-ului este cea mai mare colonie european de papirus. n oraul n care v
putei gsi, de asemenea, n Fntna Arethusa .
Fauna este compus din tipuri diferite de animale: acolo sunt cei care triesc n locuri
oamenii pesterilor i pe cei care prefera ru sau la mare. Att de aproape de Cave
Brat sunt animale, cum ar fi lilieci , " Armadillidium lagrecai , originar din aceast
peter i apoi arpele leopard i broasca testoasa lui Hermann , la estinsione risc. Cu
prezena a zonelor naturale importante pentru observarea psrilor n zona Syracuse
putei gsi mai multe specii de psri; De exemplu, n singura rezerva a rului Cyane au
fost reperat de aproximativ 150 de tipuri diferite de psri, care se opresc aici, atunci
cnd mergei la habitatului marin sud sunt n cele din urm o mare varietate
de pete , stea de mare , scoici (n zona marine Plemmirio exist exemplare gigantice
de nobilis Pinna , cojile mai mari n Marea Mediteran) i chiar cetaceele (cum ar fi
banerottola, delfini, balene, caaloi i altele).
Povestea de Syracuse ncepe cu primele aezri ale populaiilor preistorice din epoca
de bronz si fier .
Avnd n vedere c istoriografia i tiina arheologic nu au fost n msur s clarifice
originea exact a Sicani isicilienii , el a venit, de asemenea, s se gndeasc acestea
ar putea fi aceiai oameni, de asemenea, exist o mulime de incertitudine n prima lor
cltorie n Sicilia, deci, de asemenea, exist un anumit mister pentru Syracuse doar
datnd de la nceputul timpului din acest ora.
recuperate din resturile de colibe preistorice n diferite zone urbane, este totui clar c
zona Syracuse a fost afectat de oraul popoarelor indigene din Sicilia .
Apropierea Pantalica (site-ul numit "Capitala a Sicani nti i apoi sicilienii" " )
sugereaz c Syracuse are nainte de a avea un popor Sicano i apoi, dup
istoriografia oficiala, este oamenii din sicilienii care a condus Sicani pentru hinterland
sicilian ntre Enna , Agrigento , Palermo , n cazul n care, de fapt, exist un lan de
munte, care poart nc numele de faptul c oameni vechi, de Munii Sicani .
Multe necropol siciliene descoperite n apropiere de Syracuse: Thapsos ,
Plemmirio, Scala Greca , din Santa Panagia ,Ortigia , Siracuza sunt doar cteva dintre
locurile n care urme au fost gsite datnd de la care " er.
Stresul din necropola de Cassibile , care este considerat cel mai important, dup care a
Pantalica.
Datorit artefacte gsite a fost posibil s se verifice c populaiile Syracuse din epoca
bronzului i epoca fierului au deja relaii comerciale cu popoarele mrii Marea
Egee ; data napoi la aceast perioad fragmentele de ceramic gsite cu decoratiuni
de baz, care nu poart influenele Italic, dar Ei bine, exist similitudini cu constatrile i
brut particularizate decorative din Troia i Micene .
arheolog Bears au aratat cu constatrile sale c populaia sicilian care timp tia arta
micenian.
Nu de multe mrturii care ne vorbesc de pre-grec Siracuza scris, dar a trebuit s aib o
importan deosebit, avnd n vedere c numele oraului dateaza de la originea limbii
sicilian.
Spre " secolul al optulea. ajuns n Syracuse nceputul greci din Corint, care a condus de
nobil grec Archie, a fondat o colonie Syrakousai care n curnd a crescut foarte, n curs
de dezvoltare un adevrat ora , att de larg c muli istorici a numit-o metropol , i o
parte din chiar a numit-o Imperiul nti al Occidentului .
Cum sa ajuns la aceste proporii este o ntrebare care are istoricii ntotdeauna fascinat
de diferite naionaliti.
cultur Syracuse devenit Elene , a crescut templele dedicate lui Apollo , la Zeus ,
la Atena (ulterior transformat n de astzi Catedrala din
Syracuse ); nscui mituri i legende care vorbesc de zeii greci, nimfe i eroi
muritoare. El a fost nscut mitul Arethusa , povestea era grec care a rmas att de
legat n Syracuse, care chiar i astzi, termenul de "aretusea" este folosit de a vorbi i
de a defini "Oraul de Siracuza" .
Syracuse, la rndul su a fondat colonii; a lungul unor perioade lungi
de Tirania alternnd cu scurte momente de guverneDemocrat ; faima sa a atras oameni
de cultur din ora i a devenit leagnul de art i tiin, Platon , care aici a vrut s
forma lui "Republica Fiolosofi" , Pindar , care a dedicat versuri de poezie, Eschil , care a
aprut la Teatrul Syracuse greac , pentru prima dat de munca lui persani . Syracuse
este menionat n romanele din perioada; n Romance lui Alexandru , carte care
vorbete despre povetile legendare despre viaa lui Alexandru cel Mare , este descris
ca "puternic" n"nfloritoare i Beautiful", Sicilia , Plutarh va relata evenimentele istorice
n momentul n care legiunile romane pentru a pune ' . asediu
Syracuse constatat ea nsi lupta mpotriva Syntleia , un aliaj format de ctre
popoarele indigene din Sicilia ( sicilienii , sicani , eliminare ), condus de Ducetius ,
lupttor calificat; care a unit oraul grec obosit de a fi legat de extinderea, i a declarat
rzboi cu ei n Syracuse, vzut ca centru al tiraniei sicilian. Rezultatul final a fost
nfrngerea de Ducetius i a cauzei sale, ci pentru curajul lor, n loc de a fi ucis de ctre
Syracusans vor fi efectuate n exil n Corint.
Syracuse luptat de mai multe ori cu Cartagina , cel mai puternic oras fenician, cu ea a
fcut tratate pace i apoi lupte din nou. n timpul Rzboiului peloponesiac el nsui a
gsit un duman de Atena , i apoi aliat cu Sparta , obtinerea de sprijin de spartani cu o
victorie decisiv asupra capitala Greciei .
Dup cucerirea roman n minile General Marcus Claudius Marcellus , n 212 .Hr. , n
timpul al doilea rzboi punic , Syracuse nu a putut s-i recapete puterea de un
timp, Roma a fost n cretere, i a cucerit ntreaga Sicilia. Orasul a fost
numit capitala a provinciei de Sicilia , a fost sediul pretorilor romane trimise pentru a
administra Sicilia.
El a rmas n ora pentru un an, generalul roman Publius Cornelius Scipio , mai bine
cunoscut sub numele de Scipio Africanul , care a pregtit armata roman de la
Syracuse care apoi a nvins cartaginez Hannibal , decretnd pentruRoma victoria de-al
doilea rzboi punic.
renumite sunt la momentul jafului care a fcut magistratul Gaius Verres Licinius , care a
furat opere de art Siracuza, n numele puterii pe care Roma ia dat . Indignat de Marcus
Tullius Cicero , avocatul Roman i politician, a fost trimis n Sicilia de Senatul Roman s
depun mrturie mpotriva furtului Verre.
n timpul ederii sale n Siracuza a descoperit mormntul lui Arhimede, ascuns n
tufiuri, uitat de Syracusans care, cu trecerea de secole i situaia socio-politic precar
n care au trit, au uitat chiar i locul n care a pune pe fiul lor cel mai faimos. Cicero a
fost foarte suprat din acest motiv cu populaia local.
Perioada roman este cunoscut ca orasul redus dramatic, dar cu toate acestea, s-au
construit alte lucrri de importan considerabil ca " amfiteatrul roman , unul dintre cele
mai mari din Italia, folosit pentru luptele de gladiatorisi spectacole de circ, i btlii
navale ( naumachia ); Gymnasium Roman i reeaua complex de catacombe (cel mai
important i extins dup care a Romei ).
Conform tradiiei, Siracuza a devenit primul ora din Occident, cnd a fost nfiinat
o comunitate cretin , este posibil pentru a vedea in interiorul Catedrala din Syracuse ,
inscripia care citete n latin : "Ecclesia Syracusana Prima Divi Petri Et Filia primul
post Antiochenam DICATA Christo " , care n italian nseamn "Biserica de Siracuza
este prima fiica a Sf. Petru , iar al doilea dup bisericii dinAntiohia dedicat lui Hristos
" . Acesta a construit, de asemenea biserica Sf. Ioan catacombe , locul unde
" Apostolul Pavel din Tars a predicat credina cretin, fcnd astfel Syracuse,
mpreun cu activitatea de San Marciano , primul episcop , un centru de timpuriu de
cretinism, n Europa . Este n acest climat care rspndirea cretinismului n Siracuza,
n 283 , sa nscut Lucia , Syracuse tineri s devin un martir n persecutarea cretinilor
prin Edictul de la " mprat roman , Diocleian , Sfnta Lucia , va deveni n urma unul
dintre cei mai populari sfini din lumea catolic-cretin. Apoi, mpratul Constantin I ,
cu " Edictul de la Milano , a pus capt persecuiilor, acceptnd religia cretin ca religie
de stat . Dar " Imperiul Roman era acum n descompunere, asa ca a fost ca,
in 468 , Sicilia i Siracuza, a trecut sub dominaia de vandali . Apoi au
venit ostrogoii . " Imperiul Roman de Vest a fost, de fapt, sczut.
n 535 , Siracuza a fost cucerit, mpreun cu Sicilia, bizantin general Belizarie , a trimis
pe insula, cu sarcina de a rectiga " Italia i aducei-l sub influena mpratului
de Bizan , Iustinian . n 663 , mpratul Constant II , pentru o politic precis, care ar
nvinge lombarzi n Italia, i a pus ara sub dominaie bizantin, el a decis s transfere
su tribunal imperial n Syracuse; aproape de Roma i puternic elenizat , astfel nct
oraul a fost la acel moment "Capital a" Imperiului a romanilor . " Dar oamenii care au
suferit grav mprat, din cauza hruire su de impozitul , ntr-o zi, un membru al curii
sale, astfel Mecezio , l-au asasinat de unul dintre slujitorii si. Dup moartea sa, el a
fost ncoronat noul mprat (dei unii spun c el a fost forat all'inconorazione), dar
domnia lui a durat mai puin de un an, n trupele de fapt din Italia, Africa i Sardinia au
mrluit pe Syracuse i detronat uzurpatorului. ntre timp, motenitorul de
drept, Constantin IV , a fost adus pentru a recupera coroana i scaunul imperial
din Constantinopol . Syracuse a fost numit la acea vreme "Capital
de Thema Sikelia "(nfiinat n timpul domniei luiIustinian al II-lea ), Thema
inclus Sicilia , Ducat al Calabria i Ducat de Napoli . Reedina n
oraul Strategos Imperiul Bizantin.
Dup mai multe dezacorduri ntre Constantinopol i Syracuse, thema Sikelia declarat
independena fa de Imperiul Bizantin.Apoi sa stabilit n oraul Messina Euphemius ,
expert militar, care, rzvrtit mpotriva bizantinilor , el sa declarat mprat n Siracuza, n
Sicilia. Evident, o astfel de mutare a atras furia mpotriva Imperiului. El a fost forat s
fug n Africa , unde a cerut ajutor pentru " emir aghlabide de Kairouan , Ziyadat Allah
I , pentru a elimina bizantinii din Sicilia.
Curnd iniiativa arab a nceput o ncercare de a cuceri (n " 830 a venit un al doilea
contingent de la Africa de Nord) i Euphemius, care ntre timp a fost nlturat de la arabi
i a ncercat s reia contactele cu grecii, el a fost ucis n cele din
urmCastrogiovanni (Enna) de ceteni loiali la Bizan ( 828 ).
Syracuse a czut n minile arabe din " 878 , dup un lung asediu i dureroas (numit
" Asediul din Siracuza "), condus de guvernatorul Giafar Ibn Muhammed i narat de
Monaco Syracuse Teodosie.

Orasul, de 1500 ani, a fost cel mai important din Sicilia (apoi a depit
aceeai Roma pentru pomp). Dup cucerirea Syracuse, arabii ricollocarono
la Agrigento (Girgenti redenumite) i, n curnd au format un fel de rivalitate cu celelalte
principalul centru politic, Palermo .

Arabii mprit Sicilia n cele trei domenii majore de control: Val di Mazara , Val
Demone i Val di Noto ; Syracuse a devenit capitala a Val di Noto. n timpul dominaiei
musulmane venit la Syracuse generale bizantin George Maniakes , a rectigat-o
n 1040 , o parte din estul Siciliei, ci din cauza armatei bizantine intern, recucerirea nu a
durat mult. L ' EmirIbn ATH-Thumna, (lord din Siracuza, Noto i Catania ), n 1061 ,
pentru a avea victoria asupra unei dispute interne cu un alt emir din Sicilia, chemat n
ajutor de conilor de Altavilla, asa ca a fost ca Contele Norman Ruggero , ajunge n
Sicilia. Normanzii au cucerit Palermo, i o mare parte a insulei, condus napoi la
Syracuse.
Cu Syracuse Norman gsete religia cretin . mpratul Henric al VI-lea din Suabia ,
fiul celebrului conductor german Frederick spus Barbarossa , n schimbul unor
favoruri, livrat oraul Siracuza n minile Republicii Genova , care s-au ciocnit cu Pisa ,
pentru a obine ajutor. Dup 15 s rmn n oraul Genova, mpratul Norman-
Swabian, Frederick al II-lea , Siracuza a vrut s pun sub controlul imperiului su, i
apoi forat s prseasc genovezi. Prin activitatea de Frederick al II-lea este construit
n aceast er Castelul Maniace . Iar acest castel este sediul Camerei Reginale timpul
erei spaniol Sicilia ; De fapt, ea a fost nfiinat de ctre Regele Frederick III din
Aragon , ca un cadou de la Regina consort Eleanor de Anjou , a trecut regina regina, cu
care scaunul a fost administrat Siracuza i zona nconjurtoare.
n 1492 , cu edictul spaniol, toi evreii au fost expulzai din Sicilia, de asemenea, au
respinscomunitatea evreiasc din Syracuse , una dintre cele mai vechi d
' Europa . n 1678 oraul a fost declarat Parade Ground , aceasta a implicat o populatie
militar de mare care a trebuit s suporte costurile acestei decizii comandat de regele
Spaniei ca pedeaps pentru rebeliunea din Messina , care a ncercat s alunge spanioli
au organizat o revolt; dei Syracuse rmas fideli spanioli, a fost la fel de
pedepsit. Dup dezastruos cutremur din 1693 , oraul a trebuit s se reconstrui, i a
fcut acest lucru prin adoptarea stilului baroc de la Syracuse, care a fost de nflorire
remarcabil.
Odat cu Tratatul de la Utrecht , n 1713 , Spania a dat n Sicilia, aceasta a trecut
la Savoy , care datorit Tratatul de la Haga au fost nlocuite de
ctre austrieci . Syracuse a devenit cetatea de "Austria .
n 1734 , a nceput epoca Bourbon, cu prima regele Carol I de Bourbon .
Syracuse, dei n acea perioad a fost afectat de resitrizioni suferit de contextul istoric
i economic, cu toate acestea, a rmas un important port, n 1798 a aterizat Horace
Nelson , " amiralul care a nvins britanic Napoleon Bonaparte n Egipt ; . de Syracusans
umplute cu provizii Nelson i navele sale
Borbonici n ultimii ani au fost sufer de Syracuse; n 1837, o epidemie de holer a
izbucnit n ora. Revoluionari s-au rzvrtit mpotriva Syracusans ntre timp guvernul
Bourbon.Regele Ferdinand al II-lea de Bourbon -am apoi downgrade oraului, innd
departe titlul de "Capovalle" , atribuindu-se la Noto , singurul ora care nu a cauzat
revolte anti-Bourbon.
a fost 04 august 1837 atunci cnd feldmarealul Marquis Del Carretto, a declarat
Syracuse ora infam . pentru c a luat parte la micrile revoluionare de la unificarea
Italiei a nceput un moment foarte dificil pentru Syracuse. Dioceza sa a fost redus la
jumatate; Cunoscut, de asemenea, a devenit o episcopie.
n timpul perioadei de 1848 , anul cunoscut sub numele de primvar a
popoarelor revolutionat de revoltele care au izbucnit n Europa i partidele lor de la
Revoluia din Sicilia, Siracuza a cerut i a obinut de ctre noul guvern revoluionar
condus de Ruggero Settimo , pentru a putea s-i rectige titlul
de Capovalle . Syracuse a fost forat s se predea, i va trebui s ateptai pentru
naterea " Italia , pentru a vedea reciproc recunoscut din nou titlul de "capitala".
Dup " unitatea de Italia , Siracusa sa ntlnit, ca de-a lungul partea de sud, fenomenul
emigrrii n mas spre nord, din cauza proasta gestionare a guvernului italian neo-
monarhic; acesta este momentul n care sa nscut celebrul ntrebarea de Sud .
rile n care s-au migrat n America , Europa de Nord , dar, de asemenea, " Australia .
Nell " era fascist Syracuse joac un rol foarte important in schema, ca poziia sa
geografic . concepute pentru a rutei ntre Italia i AfricaBenito Mussolini va fi de dou
ori n ora, Regele Vittorio Emanuele III vizitei pn la 1942 , n timpul conflictului armat
al doilea rzboi mondial, Siracuza a fost ocupat de ctre Aliai la 09 iulie 1943 La data
de 03 septembrie 1943, semnat n Cassibile armistiiul ntre Italia i Aliai (America
de , Marea Britanie , Frana ).
Dup rzboi, Siracuza a cunoscut o perioad de reconstrucie i noi sperane. n anii
aizeci, apoi a venit " industria petrochimic pe de o parte, a dus la bunstarea
economic i alte tipuri de poluare n zona de Priolo - Melilli - Augusta .
Siracuza simultan printr-o perioad de suferin general; n principal din cauza
economiei, oraul are o rat a omajului de locuri de munc, de fapt, foarte mare,
aceasta foreaz multe Syracusans avnd la emigreze pentru a lucra, sau care au de a
lucra din greu pentru a gsi un loc de munc n ora. n 1994 , n timpul vizitei Papei
Ioan Paul al II-lea , pentru inaugurarea Sanctuarul Fecioarei Lacrimilor , episcopul din
Siracuza a avut loc, nainte de Papa n faa a mii de Siracuza la eveniment, un discurs
de tonurile luminoase i cretinii , explica papei ca acest oras si acest popor a venit
dintr-o varietate de evenimente socio-economice care au fost aruncate ntr-o stare de
disperare voina poporului, Papa le-a cerut s nu renune atunci cnd se confrunt cu
dificulti i merge mai departe. Orasul a avut o revigorare semnificativ n anii 2000: n
anul 2005, " UNESCO World Heritage pune Syracuse printre oameni, este posibilitatea
de a vizita Preedintelui Republicii Italiene , Carlo Azeglio Ciampi. n 2,012 Syracuse
fost selectat de ctre programul american IBM Smarter Cities Challenge 2,012 ,
mpreun cu alte 32 de orae din ntreaga lume; cu scopul de a dezvolta potenialul i
posibilitile sale i de a face oraul locuibile i pregtit pentru viitor. n 2013, oraul a
ctigat competiia n primul rnd.
n 2013, oraul este un candidat n calitate de Capital Cultural European n 2019 ,
dar nu depete seleciile.
Descrierea stemei oraului Syracuse, menionat n al treilea articol din Statutul
Municipal:
" Din vulturul naturale verde n zbor i a redus pe flancul stng nchis, tuns de coroanei
regale, ncrcate n piept de un castel de aur, turnuri, cu gheare de aur hapsn fulgerele
lui Jupiter n aceeai . Mai jos este o list de scut albastru, cu inscripia SPQS
" Vulturul este n conformitate cu mitologia greco-roman, purttorul de fulger a lui
Jupiter , a fost, de asemenea, reprezentat cu un fulger n gheare:. cum este stema
Siracuza cetatea acea u pictat n piept este simbol al ideologic figura a oraului. Ca
Vulturul a depit toate psrile, aa Syracuse a fost "regina de for universal." Este
un obiect de reflectare a faptului c stema din Siracuza, vulturul a aripile ntinse n zbor,
dar zborul n jos i a explicat cu ' stnga nchis.
fundalul scutului este de culoare verde , care simbolizeaz: culoarea pmntului, plante
si copaci; este n comparaie cu smarald; ntre planete este atribuit Venus; ntre
sezoanele de primvar.




Syracuse din 2005 , mpreun cu necropola de Pantalica , se altur pe lista de site-uri
Patrimoniului Mondial i anume c "UNESCO a declarat Patrimoniului Mondial .
n timpul 29-a reuniune anual a Comitetului Patrimoniului Mondial al UNESCO , care a
avut loc la Durban , n Africa de Sud (zece au 18 iulie, 2005), a fost adugat la site-ul de
40 italian (sicilian cincea), aa-numitele: Siracusa i centrul vechi al Syracuse .
Criteriile de includere au fost urmtoarele:
Criteriul II: Site-urile i monumente din Syracuse / Pantalica forma un "mpreun",
care este o colecie unic care mrturie extraordinar de culturile mediteraneene a
lungul secolelor i, n acelai spaiu.
Criteriul III: "Setul de" oferte Syracuse / Pantalica, prin diversitatea sa cultural
extraordinar, o mrturie excepional la dezvoltarea de civilizaie a mai mult de 3
milenii.
Criteriul IV: grup de monumente si situri arheologice, reunete diferite aspect
culturale.
Criteriul VI: Syracuse antic a fost conectat direct la evenimente, idei i opere
literare de semnificaie universal restante.
Bisericile de o mai mare importan istoric i arhitectural, din Siracuza
sunt Catedrala , de asemenea, cunoscut sub numele de Catedrala Mitropolitana a
Naterii Sfintei Fecioare Maria; care este situat n Ortigia, la cel mai nalt punct, n
Piazza Duomo; este sediul " Arhiepiscopiei de Siracuza , stil baroc , naterea sa a fost
un templu dedicat Athena, el a devenit o biseric cretin n Evul Mediu. Valoros este
interiorul su, cu numeroase capele, altare, fresce i statuia din Sfnta Lucia . O alt
biseric important este cea a bisericii Sf. Ioan catacombe ; n cripta Sf. Marcian(primul
episcop din Syracuse) a venit pentru a predica Apostolul Sf. Pavel , n timp ce a fost
dus laRoma , aceast biseric este, de asemenea intrarea n catacombele din
Siracuza , al doilea ca mrime doar la cei de la Roma. Aceast biseric a fost cel mai
mare lacas de cult era sicilian premusulmana. O alt biseric important i istoric a
Sirausa este c de Biserica Sfnta Lucia la mormnt ; situat n cartierul Saint Lucia,
actuala biseric a fost auzit de la aproximativ 1100 AD , se intalneste cu Norman planul
bazilical, lng biserica este mormntul , un mic templu octogonal n subsol. Mormnt
Syracuse gzduiete o statuie ipsos a sfntului, de mare valoare emotionala pentru
aretusea populaiei. De asemenea, de notat este biserica Sfnta Lucia la Abbey ; plasat
lng palatul episcopal de la Syracuse, conine n ea imaginea preios de Caravaggio ,
intitulat "ngroparea Saint Lucy . ", pictat de pictorul de la Milano n 1608 reconstruit
dupa cutremurul din 1693 , atrage mai multe stiluri arhitecturale diferite
curenti: Corint , ionic , rococo i mai ales n stil baroc . Ua este decorat cu
dou coloane rsucite , fronton este decorat cu simboluri de martiriul de Sfnta Lucia,
pentru care biserica este dedicat, iar noi au fost plasate n prile laterale ale stratului
regal spaniol de arme. De o mare importan cultural i arhitectural este Sanctuarul
Fecioarei de la Tears , chiar dac e er recent (construit n 1966 i finalizat n 1994 ),
aceasta reprezint totui o mare motenire cretin a oraului; De fapt, construcia sa
se datoreaz miracolul care a avut loc la Siracuza n 1953, cnd o noptiera ilustrnd
Inima Neprihnit a Mariei a nceput s plng timp de trei zile, dup mai multe teste
resping formalizeaz minunea ; Astzi, patul este pstrat n interiorul sanctuarului. De
asemenea, notabil este construirea acestei cldiri religioase; beton i fier nal mare cu
o statuie a Fecioarei Maria plasat pe partea de sus ei. De mers pe jos Ortigia n schimb
v putei ntlni multe biserici vechi, cum ar fi Biserica Sf. Martin , care este cea mai
veche cldire religioas fcut dup apariia cretinismului n Syracuse. Putei vedea
de la Lungo Mare, n schimb, Duhul Sfnt Biserica , construit n stil baroc , are un dom
exterior, singura Syracuse. Biserica Sf. Maria a Neprihnitei Zmisliri din Syracuse, la
doar civa pai de Duomo, in stil baroc, are etaje, cu frumoase ceramic
Capodimonte i un mare cor de 1703. Printre bisericile din timpurile mai recente n
schimb este de a raporta "Pantheon", care estebiserica Sf. Toma Panteonului ; situat n
apropiere de "curtea Siracuza" , construit n 1919 de a structura moderna , este un
monument de a czut din Primul Rzboi Mondial i un loc sacru de Liturghii celebrate i
serviciilor religioase. O alt biseric modern este c a Preasfintei Inimi a lui Isus,
construit n 1963 , se va efectua n luna octombrie a anului 2013 primii si 50
ani; Arhitectura sa este simpl i direct. Biserica Sf. Metodie, deschisa n2006 , la
foarte modern, ferestrele au fost fcute cu tehnica Tiffany, care implic utilizarea de foi
de sticl colorat, tiate n buci mici i apoi mcinate asamblate mpreun prin sudare
astfel nct s formeze designul dorit. n spatele altarului bisericii Sf. Metodie , lrgete
o fresc policrom . Alte biserici moderne sunt cele ale Sfintei Familii, Doamna noastr
a lui Dumnezeu, Sfintei Inimi a lui Isus, Sf. Conrad, Biserica Sf. Maria a Durerilor Sfnt
Cave , toate construite n ultima vreme, sunt de mare importan pentru funciile
religioase ale populaiei din Syracuse.
Ca temple de mare importan sunt rmiele Templului lui Apollo ; este cel mai vechi
templu din doricdin Sicilia . Construit n epoca greac, al aselea secolul , dedicat lui
Apollo , zeul soarelui .
ntreprinderea de construirea unei cldiri cu 42 de coloane monolitice, probabil
transportate pe mare, trebuie s fi prut la aceleai constructori excepionale, avnd n
vedere prezena neobinuit pe ultimul pas de partea E a unei inscripii dedicate lui
Apollo , unde cumprtorul (sau arhitectul), celebreaz companie edificatoria, cu un
accent care tradeaza caracterul de pionierat al cldirii.
Templul lui Zeus ; construit n primele decenii ale secolului al aselea .Hr. , este al
doilea cel mai vechi templu din Syracuse, si este cunoscuta sub numele de Templul de
Syracusans "rege" du culonne " , datorit prezenei de doar dou coloane au
supravieuit.
Templul Atenei , acum Catedrala din Syracuse ; a fost construit n secolul V .Hr. de
ctre tiran Gelondup victoria mpotriva cartaginezi n lupta de Himera , sunt nc
coloanele vizibile din epoca greac.
De la Cicero , care enumer podoabele jefuite de Verres , tim c a fost decorat
n filde , tifturi de aur la u i o serie de panouri pictate ilustrnd o lupt de cavalerie
ntre Agathocles i cartaginezi i 27 de portrete ale tiranii ale oraului.
Templul lui Artemis ; exemplu rar de un stil de ioni n Italia , dedicat Artemis, zeia
Syracuse, divinitate care este legat de mitul lui Arethusa ;ramasitele templului se afl n
subsolul cldirii a Senatului, n care v putei localiza baza de fundaiilor, ale cror
dimensiuni sunt aproximativ 59x25 m.
Teatrul grec din Siracuza , este, probabil, cel mai faimos monument din Siracuza,
aceasta este cea mai mare dimensiune a Magna Grecia i Grecia n sineLa momentul
de polis-ului , a fost de asemenea folosit ca un loc de ntlnire pentru ntlniri
ntre oameni i tirani .
Printre multe palate cincisprezecelea, al XVIII-lea, i aa mai departe, mai ales situat
n Ortigia , cel mai baroc al oraului, sunt: Vermexio Palace , de asemenea, cunoscut
sub numele dePalatul Senatului este sediul Municipiului Syracuse. Acesta este situat n
Piazza Duomo, iar construcia sa a fost comandat de guvernul ora n 1629 i a fost
ncredinat arhitectului de origine spaniol Syracuse, John Vermexio , care a dat
cldirea o not spaniol care doresc s se alture stilurile arhitecturale ale Syracusans
cu cele magnific Spania .

Benevento Palazzo del Bosco , situat n faa Domului, este datnd din secolul al XV-
lea , a fost restaurat la sfritul secolului al XVIII-lea, la minile Siracuza arhitect
Luciano Ali. n stil rococo, detaliile au fost adugate de masterat de arhitectura din
diferite pri ale Siciliei : marmura-Catania Ferlito, Martorana in Palermo Lombardo i
Ermenegildo pentru stuc i decor pictat. Oglinzi, lumini i aurire s-au fcut pentru a
ajunge la Veneia .
Palazzo Borgia del Casale este una din cele mai frumoase cladiri din stilul rococo de
Ortigia. A fost construit n 1760 de ctre baronii Joseph Maria del Casale Borgia, un
Syracusan vechi cas patrician care a avut legaturi feudale cu regele Martin I de
Aragon .
aparinnd Lucia Migliaccio , Ducesa de Floridia , care sa cstorit n secret rege
al Regatului dintre cele dou Sicilii , Ferdinand I de Bourbon .
Palazzo Gargallo , deinut de fondatorul oraului Priolo i fondator al " Inda ,
Count Tommaso Gargallo , Syracuse aparinnd uneia dintre cele mai influente familii
ale timpului; cladirea este fundamentul a secolului al XVII-lea, apoi restaurat n secolul
al XIX-lea, are finstucaturi i fresce pe remarcabile ori , de ctre pictorul Ernesto
BELLANDI.
Palatul greac , este un punct de reper n a doua jumtate a secolului al XIV-lea, ea are
caracteristici medievale, cum ar fi arcade gotice iferestre cu prosuri . restaurat n " al
XIX-lea a gzduit Institutul de " Inda .
Palazzo Bonanno , situat la Via della Maestranza, este un stil elegant al XVIII-lea n stil
baroc , care adaposteste astazi Consiliul de Turism Provinciei Autonome din Syracuse.
Impellizzeri Palatul , construit la sfritul secolului al XIX-lea n stil rococo , prezint
decor sale externe cu statui de chipuri umane i un vultur mare, plasat sub balcon.

Palazzo Montalto , n secolul XV-lea a fost donat de regina d Aragona n stilul
este gotic -Chiaramonte. Pe frontul de a deschide o fereastr de trei lumina , o fereastr
cu prosuri i un simplu ac .
Villa Politi ; este o vil impuntoare, situat n apropiere de Latomia capucin , construit
n 1862 Nscut n 1862, sub numele de Grand Hotel Villa Politi , numara printre oaspeii
si ilustre nume.
Villa Landolina ; este un conac istoric de la sfritul secolului al XIX-lea , odat deinut
de familia Landolina, acum gzduiete Museo Archeologico Regionale Paolo Orsi ,
interior, de asemenea, amplu spatiu verde, subteran , un mic cimitir a strinilor czui n
Syracuse de credin nu este cretin i mormntul poetului german August von
Platen .
Reimann Villa , construit n 1881 i cumprat n 1933 de ctre nobila danez, Christian
Reimann, vila cuprinde o necropol grec , grdini cu plante exotice; vila a fost donat
n 1976de ctre domnioara Reimann a oraului Syracuse.
Lista site-urilor arheologice n Syracuse:
n interiorul Parcului de Neapolis , include situri arheologice importante ale perioadei
greceti i romane ;
n Ortigia resturi au fost gsite n colibele de la varsta preistorice.
n marja de etapa de sus a " Acradina de-a lungul zidurilor de Dionisie , iar n spaiul
dintre Mos Craciun Panagia i vrful de stnci care-l trec cu vederea din partea de
sus a de Sud-Est s-au gasit boxcutters de siliciu , fragmente de cuite de obsidian .
Pentru partea de nord a oraului, dincolo de Scala Greca , exist o terasa
stancoasa, nu nainte de grecii locuit pe sicilieni care au plecat n cuptor i
numeroase pesteri resturi de nmormntare litic .
Centrul de litic mai mare circumsiracusano fost recuperat din Buffaloro, unde este
cea mai mare latomia cunoscut sub numele de "Cariera de Filosoful": mai multe
fragmente i materialul litic, astfel nct s strneasc suspiciunea c nu a existat
un atelier adevrat.
Necropola de Stentinello , este un sat de neoliticului n mare, situat n apropiere de
intrarea de nord a oraului.
Thapsos , n apropierea Priolo , un important sit arheologic, centrul este omonim
pentru aa-numita Cultura a Thapsos : multe sunt mrturiile
comerciale: vase i arme din bronz producie miceniene . Ei au stabilit relaii strnse
cu cultura de Milazzese a eolian i Apenini din peninsula italian .
Necropola de Cassibile , stilul acestei necropole este foarte amintete de faptul c
de Pantalica , include aproximativ 2.000 de morminte, n timp ce oraul rmne doar
bazele unui templu doric , PROSTYLE , care a continuat n nchinarea greac a
zeilor din poladi city preistoric . n ceramica domin decor cu pene pictat, formele
vasculare sunt n mare parte evoluia evident a ceea ce au fost caracteristicile
faciesul de Pantalica de Nord. Cele mai multe dintre obiecte de bronz gsite n
necropola din Sicilia sau n dulapuri vrsta copiilor Cassibile , fac parte din tipurile
care au o rspndire mare n Marea Mediteran , din Palestina la Cipru , n Creta ,
nPeninsula Iberic i la coasta Atlanticului i la ` de sud a Angliei .
n zona de Plemmirio, n cazul n care exist peninsula Maddalena, exist Pestera
Pilgrim , care a fost site-ul de studii extensive care au identificat la fel ca i un loc de
refugiu al omului preistoric. Un sfat de roata de rectificat exist o necropola din
epoca bronzului, cu urme de localitate ataat. De-a lungul coastei sunt la fel de
multe ca ase cariere (cariere greceti vechi) la mrturie n plus c, n acest sub-
site-ul de cartierul vechi al oraului Plemmyriom , a disprut acum. n zona de
Pestera Pilgrim sunt dou cisterne interesante pentru apa de ploaie, probabil,
datnd din secolul al XIX-lea, dovada de culturi antice.
n Syracuse vorbesc limba italiana , aproape ntotdeauna nsoit de bocanc la nivel
local.
Dialectul vorbit n Syracuse are un fonetic i unele variante difer de cea a altor
municipaliti i provincii din Sicilia. Conform studiilor efectuate pe limba sicilian ,
dialectul Syracusan se ncadreaz n urmtoarele dou categorii:
Dialect sicilian metafonetico de sud-est
Dialect sicilian de Est
Acest dialect, dei o parte din est siciliene schimbrile ulteriolmente micare n diferitele
comune ale teritoriului. Dialectul din Syracuse nu are un ritm puternic, dar are o
identitate proprie.
el este menionat ca o lingua franca n Marea Mediteran n momentul de grecii
antici ; c este, atunci cnd Syracuse, fiind una din principalele polis Marea Mediteran,
a mers la comerul cu alte naiuni i nu a fost necesar s se gseasc o "dialectic
comun", pentru a vorbi unul cu altul; Acest lucru nseamn c dialectul Syracusan sa
impus n acel moment. i apoi, la rndul su a folosit limbaj koine , un dialect de comun
greac n Marea Mediteran pn cnd a fost folosit n vechile vremuri romane .
Deci, exist cu siguran o influen greac veche n discursul din Syracuse, precum i
exist influene din latin , de la " arab i francez , pentru c Syracuse urmat soarta i
istoria de Sicilia, apoi urmeaz, de asemenea, influenele sale lingvistice. n cteva
cuvinte, diferenele dintre diferitele dialecte insulei sunt evidente: de exemplu, n
Syracuse cuvntul "biat", se spune "copil" n timp ce Catania se obinuiete s se
spun "carusi" ; , Sau cuvntul "arunca" , se spune n Syracuse "jittari" i n Palermo
devine "jeccari" .
De mai jos este o zical care v spune n dialect Syracuse:
"Amuri, i dinari biddizza, despre trei astfel nct s cca clugri puonnu
ammucciari" , tradus n italian 'Love, frumusee i bani sunt cele trei lucruri pe care nu
le pot ascunde "
Cele mai importante festivaluri sunt cele religioase. Cel mai renumit la nivel naional
este faptul c din 13 decembrie, atunci cnd procesiunea de Sfnta Lucia .Procesiunea
ncepe de la catedral i biserica Sfnta Lucia iese din pereii la care credincioii
particip mai multe adepii merge descul. Procesiunea este nchis de o procesiune de
pagini n haine din secolul al XVIII-lea , care formeaz fundalul pentru "Antrenorul a
Senatului", un exemplu splendid de " baroc Syracuse. Simulacrul este expus la
credincioii timp de opt zile, la captul cruia a fost refcut o procesiune purtnd statuia
a Domului i apoi s fie blocat n interiorul capelei unde este stocat pn la
srbtoarea Sfnta Lucia prepeli a avut loc n mod tradiional n prima duminic
poate.
Numele festivalului provine de la un eveniment istoric legat la sfritul unei foamete
n secolul al XVII-lea : n timp ce Syracusans s-au rugat n catedrala a fost expus la
altar ridicat statuia de Sfnta Lucia, invocnd protecia, un porumbel a fost vzut plutind
n naos n sus atunci cnd a pus pe tronul episcopului. n acel moment, o voce a
anuntat sosirea unei nave plin de cereale : ea a fost la sfritul foametei. Apoi, el a
strigat la minunea i Senatului Syracuse a instituit srbtoarea:. a fost 13 mai 1646 s
tradiie principal al acestui festival ofer, n fapt, zborul de sute de porumbei in Piazza
Duomo n timpul procesiunii n prima duminic din luna mai n memoria "eveniment.
Personaje importante n Siracusa:
Numele lui Arhimede i Sfnta Lucia sunt cu siguranta cele dou nume, care sunt mai
mult legate de oraul Siracuza,
fiul ilustru din Siracuza Arhimede , celebrul om de tiin care a fost printre cele mai
vajnici aprtori ai independenei polis greceti de ctre romani i hramului . i protector
al oraului, Lucy, care este una dintre cele mai iubite de lumea catolic Sfntul cretin-
Dar sunt multe alte Syracusans care s-au remarcat pentru calitatea lor sau munca lor,
printre acestea sunt: scriitoriiVincent Mirabella i Vittorini ,
poei Teocrit , Moschus , Epicarmo , care este considerat inventatorul de comedie , sau
filosofi Ecfanto din Syracuse , Monimo , Iceta , care a fost primul care a afirma
c pmntul se mic ntr-un cerc , de fapt, a realizat c pmntul a avut un sistem de
rotaie, iar acest lucru explic fraza sa: " totul n univers este n continuare, cu excepia
Pmntului . "
i oamenii de tiin, precum i Arhimede, ca Fulvio Frisian , un biat, nscut n 1966,
care sufer de un handicap din cauza unei erori medicale in timpul travaliului, dar cu
toate acestea, Fulvio a reuit s devin un fizic de nivel nalt. Este ocupat i are grij de
energie nuclear i poluarea de planeta Pmnt. Teza sa de la fuziunea la rece a trezit
un interes, astfel nct a fost invitat la al 7-lea Congres mondial privind fuziunea la rece
i transmutare, participarea la conferine cu ri precum Rusia, Statele Unite ale
Americii, China, Emiratele Arabe Unite. Pe el RAI a fcut un film n 2006, intitulat "Fiul
luna . "
i apoi, printre multe alte pictori, artiti i oameni militari care au pus efort n ceea ce a
fcut.
Unele dintre figurile implicate n Syracuse:
Arhimede , om de tiin, matematician, inventator
Agathocles , tiran din Siracuza i rege al Siciliei
Arcagato din Libia , un lider i ptolemeic oficial
Aretuska grup muzical
Tonino Accolla ( 1949 - 2013 ), actor, actor de voce i director al dublarea italian
Roberto Alagna , tenor italo-francez
Dario Bandiera , actor i showman
Paolo Boi , ah
Emilio Bufardeci , preot i patriot
Constance Bruno , o asistent medical de Cruce Roie de pe front
Dionisie I , tiran din Siracuza
Epicarmo , dramaturg, filosof i poet
Rosario Gagliardi , arhitect, unul dintre cei mai importani exponeni ai barocului
sicilian
Francesco Maria greac diplomat
Ibn Hamdis , poetul arab-sicilian, cel mai mare exponent de poezie arab de
Sicilia
Fulvio Frisian , fizician, laureat al TOYP pentru Cercetare tiinific
Mario francez jurnalist victim a mafiei
Gelon , tiran de Gela i Syracuse
Fabio Granata , politic
Saint Lucia , sfnt i martir al cretinismului, patronul spiritual al oraului
Siracuza
Saverio Landolina , arheolog
San Marciano , primul episcop din Syracuse, sfnt i martir
Ahile Majeroni , actor i Dubber
Stefania Prestigiacomo , politica
Alexander Rizza , patriot i naturalist
Salvo Randone , actor
tefan III , pap
Marcello Sgarlata , politic, exist o prim social n memoria lui
Lucia Sardo, actri
Timoleon , greac politic i general
Tisia , vorbitor i logograph
Teocrit , poet, inventator de poezie bucolic
Charles Trigilia , ministrul pentru coeziunea teritorial, n guvernul de Enrico
Letta
Vittorini , scriitor.


Arhimede din Siracuza (n greac , Archimedes; n. aprox. 287
.Hr. n Siracusa, pe atunci colonie greceasc, d. 212 .Hr.) a fost un nvat al
lumii antice. Realizrile sale se nscriu n numeroase domenii
tiinifice: matematic, fizic, astronomie,inginerie i filozofie. Carl Friedrich
Gauss considera c Arhimede i Isaac Newton au fost cei mai mari oameni de tiin
din ntreaga istorie a civilizaiei umane. Se cunosc puine detalii despre viaa lui, dar
este considerat drept unul din principalii oameni de tiin din antichitate. Printre altele a
pus bazele hidrostaticii i a explicat legea prghiilor. I s-au atribuit proiectele unor noi
invenii, inclusiv al unor maini de asalt, precum i urubul fr sfrit. Experimente
moderne au artat c Arhimede a proiectat maini capabile s scoat corbiile din ap
i s le dea foc folosind un sistem de oglinzi.
Arhimede este n general considerat a fi unul din cei mai mari matematicieni ai
antichitii i unul dintre cei mai mari ai tuturor timpurilor. El a folosit metoda
epuizrii complete pentru a calcula aria unui arc de parabol prin sumarea unei serii
infinite, precum i calculul aproximativ al numrului cu o acuratee remarcabil pentru
acele timpuri. De asemenea a definit spiralacare-i poart numele, formule de calcul
a volumelor i al suprafeelor corpurilor de revoluie, precum i un sistem ingenios de
exprimare a numerelor foarte mari.
Arhimede a murit n timpul asediului Siracuzei, cnd a fost ucis de un soldat roman, n
ciuda ordinului primit de a nu-l ucide. Pe piatra funerar a mormntului a fost sculptat
o sfer n interiorul cilindrului circumscris, lucru cerut chiar de Arhimede, deoarece el a
demonstrat c raportul dintre aria sferei i a cilindrului circumscris este egal cu raportul
volumelor corpurilor, avnd valoarea 2/3.
Fa de inveniile sale, scrierile matematice ale lui Arhimede au fost puin cunoscute n
antichitate. Matematicienii din Alexandrial cunoteau i l-au citat, dar prima compilaie
cuprinztoare despre el nu a fost dat pn n jurul anului 530 d.Hr. de Isidore din
Milet, n timp ce comentariile lui Eutocius din Ascalon din secolul VI d.Hr. au deschis
larg porile cunoaterii lucrrilor lui Arhimede. Cteva copii ale lucrrilor lui Arhimede
care au supravieuit pn n Evul Mediu, au fost o surs de inspiraie pentru oamenii de
tiin din timpul Renaterii, iar descoperirea n 1906 a unor lucrri necunoscute ale lui
Arhimede, au oferit noi perspective de nelegere a modului n care a obinut rezultatele
matematice.

Nazario Sauro- 20 Septembrie 1880- 10 August 1916.
Nscut n Capodistria , n ceea ce era atunci Litoral austriac (astzi Koper, Slovenia ), a
luat pentru a naviga de la o vrst foarte tnr, i a devenit cpitan de o nav de
marf , atunci cnd el a fost de doar 20. Mai trziu, n 1910, Sauro a devenit un angajat
al companiei de transport maritim Zuttiati , conecteaz porturile
din Istria i Dalmaia la San Giorgio di Nogaro i Cervignano del Friuli .
Dup 1866, cnd de la Veneia i Republica Veneia regiunii au fost anexate la Italia, a
existat un oarecare sprijin pentru iredentism, de asemenea, n Istria , anterior o posesie
veneian: Tino Gavardo , Pio Riego Gambini i Nazario Sauro au fost cele mai renumite
de cei care au promovat unificare Istria a Regatului Italiei .Muli dintre ei s-au inscris
voluntary n armata italian n timpul Primului Rzboi Mondial mpotriva Imperiului
Austriac.Unii au fost capturate i spnzurai ca trdtori de austrieci.
Cnd Primul Rzboi Mondial a izbucnit, italian Sauro a iredentismului fcut s
captureze un vas austriac care a navigat apoi la Veneia , aderarea ali refugiai, care s-
au adunat n ora i au fost presiuni asupra Italiei de a adera la conflictul de
pe Antantei partea. Cnd Italia a fcut alture efortului n 1915, el a fost un voluntar
n italian Marina , i nsrcinat unui torpil unitate, realizarea peste 60 de misiuni pe o
perioad de 14 luni. n iunie 1916, el a fost promovat sub-locotenent pe Giacinto
Pullino submarin , i a acordat o medalie de argint .
La data de 30 iulie a acelui an, barca Sauro a fost trimis peste de a efectua
un sabotaj n maghiar portul Fiume (acum Rijeka n Croaia), dar sa prbuit ntr-o
stnc n Golful Kvarner . Echipajul a fost interceptat de austro-
ungar distrugtor Satellit , i nchis. Sauro a fost recunoscut i plasat n judecat
pentru act sa anterioar de trdare, i, dup ce se confrunt cu o instan
militar n Pola (prezent Pula din Croaia), a fost condamnat la moarte i spnzurat.
El este amintit ca un erou al Italiei. Dou nave ale Marinei italiene s-au numit n onoarea
lui:
Distrugtorul Nazario Sauro , construit n 1926 i sa scufundat n 1941
Submarinul Nazario Sauro , construit n 1980 i scoase din serviciu n 2009


Graficul de mai sus reprezint structura din punct de vedere a originii numelor de
strzi din oraul Italian Siracusa. n cadrul acestui studiu s-au luat n calcul doar
strzile din centrul istoric sau partea cea mai veche a oraului. n urma
cercetrilor se poate observa faptul c din totalul de 110 strzi sunt: 27 %
antroponime compuse (29 ca numr), 25 % sunt ncadrate n alte situaii ( 27),
23 % sunt apelativele, adic 25 ca total, 12 % toponime, 9 strzi, 8 % hagionime,
5 % noiuni i date comemorative i sunt 0% din punct de vedere procentual
antroponimele simple. ntruct n cazul antroponimelor avem 100 % compuse,
graficul nu a mai fost realizat. Ponderea mare a antroponimelor compuse se
datoreaz n primul rnd faptului c arealul studiat este unul cu mare valoare
istoric i sunt compuse ntruct n Italia toate numele strzilor sunt precedate de
23%
0%
27%
12%
8%
5%
25%
Structura dup origine a odonimelor din
oraul Siracusa, Italia
Apelative
Antroponime Simple
Antroponime Compuse
Toponime
Hagionime
Notiuni si date comemorative
Alte situatii
via, viale, vicolo acestea nsemnnd : strad, alee, bulevard. Aceti termeni
au intrat n nomenclatura strzilor italiene. Spre deosebire de nomenclatura
strzilor din Romnia unde ntlnim antroponime, att simple ct i compuse ntr-
o pondere, oarecum, egal. Astfel, observm densitatea mare a antroponimelor
datorit culturii i dorinei italienilor de a pstra vie memoria personalitilor
acestor locuri care i-au adus contribuia n dezvoltarea oraului propriu-zis, n
acest caz Siracusa.