Sardinia

Sardinia (Sardigna, Sardinna or Sardinnia în sardă, Sardegna

[sar'deɲːa] în italiană, Sardenya în catalană), este o insulă din Marea
Mediterană, situată între Italia, Franța și Tunisia, la sud de Corsica.

Diversitatea naturală şi culturală, pe de o parte, şi unicitatea

formulei în care aceste două elemente se combină sunt
principalele motive de planificare a unei şederi în Sardinia. Dacă
luăm în considerare solidul trecut şi moştenirea istorică care, în
parte, este atât de bine conservată în întreaga Sardinia, s-ar
putea afirma cu mare uşurinţă că insula este o destinaţie turistică
de top.

Sardinia - Scurta istorie

Istoria insulei Sardinia este istoria unui loc râvnit de multe

civilizatioţii. Istoria naturală prezintă insula ca fiind una dintre
cele mai vechi formaţiuni de uscat din întreaga Europă, pe când
istoria umană începe în Sardinia abia din Era Paleolitică. Se
spune că primele aşezări de pe insulă au fost întemeiate de
popoare provenite atât din Italia continentală de astăzi, cât şi din
Peninsula Iberică. Însă, Sardinia a fost rapid absorbită în faptele
istorice al Imperiului Roman, dar şi spaniolii au dominat-o în
cursul Evului Mediu şi al Epocii Contemporane. În 1861, Sardinia
a devenit parte a Regatului Unit al Italiei, iar statutul său este de
regiune autonomă.

Cazare la Sardinia

Varietatea este cel mai potrivit cuvând pentru a descrie soluţiile

de cazare oferite de multele oraşe, orăşele şi sate situate pe
insulă. Localităţile în ele însele – dintre care Cagliari, Sassari,
Alghero, Olbia, Porto Torres, Porto Pino şi Bosa sunt cele mai
semnificative – sunt extrem de eterogene din punctul de vedere
al culturii şi al civilizaţiei, astfel încât serviciile de cazare pe care
le oferă diferă în mare măsură de la una la alta, reflectând, de
fapt, specificitatea localităţii respective. Agroturismul este
puternic dezvoltat în Sardinia; prin urmare, hotelurile obişnuite,
în ciuda cotarii lor posibil superioare, pot fi date la o parte în
favoarea anumitor stabilimente mai curând pitoreşti.
Bucatarie traditionala din Sardinia

Bogăţia este chiar conceptul care defineşte cel mai adecvat

bucătăria din Sardinia. Salamul de Sardinia şi şunca de Sardinia,
precum şi carnea de porc mistreţ, de măgar, de purcel de lapte,
de oaie şi de capră şi, în cele din urmă, de struţ, sunt cele mai
populare prin localnici dacă este vorba de mese îmbelşugate. Pe
de altă parte, chefalul, somnul, homarul, tonul şi ariciul de mare
sunt principalele ingrediente oferite de generoasa faună marină
bucătăriei locale. Tot din acest punct de vedere, turiştii ar trebui
să încerce bottarga, o specialitate din Sardinia. Insula este, de
asemenea, impresionantă prin copleşitor de variata sa ofertă de
brânză, specialităţi de paste şi orez şi, în cele din urmă, de
ciuperci şi dulciuri. Vinul este un alt produs care aduce renume
insulei (dintre care cele mai notabile soiuri sunt Cannonau şi
Vernaccia di Oristano).

Atracţii şi obiective turistice din Sardinia

Datorită unicităţii vieţii naturale şi sălbatice, Sardinia găzduieşte

trei parcuri naţionale, anume, Parcul Naţional Asinara, Parcul
Naţional Arhipelagul La Maddalena şi Parcul Naţional
Gennargentu. De asemenea, insula are zece parcuri regionale şi
şaizeci de rezervaţii ale vieţii sălbatice. În ceea ce priveşte
muzeele şi galeriile, insula găzduieşte mai bine de 70 de
stabilimente de acest fel, cele mai notabile fiind Muzeul Naţional
de Arheologie, Muzeul de Artă Orientală, Pinacoteca Naţională,
Muzeul de Zoologie şi Mineralogie (toate în Cagliari), Muzeul
Naţional de Ştiinţă şi Muzeul de Artă Modernă din Nuoro. Multe
alte muzee pot fi găsite în oricare dintre provinciile din Sardinia,
ceea ce este mai mult decât suficient pentru tabloul turistic al
locului, întregit de departe de foarte specificile nuraghi, rămăşite
ale unor fortăreţe cu turn din timpuri străvechi.
Evenimente si Festivaluri din Sardinia

Festivalul Citricelor, Festivalul Vinului Porto Cervo, Girotonno,

Târgul Tomatelor Zeddiani se numără printre cele mai
semnificative festivaluri dedicate acelor aspecte în care Sardinia
excelează din punct de vedere gastronomic şi al băuturilor.
Festivalul St. Ephysus, Doamna Noastră de Valverde, Cavalcata
Sarda, Festarch, Cupa de Aur la Polo şi Noaptea Albă reprezintă
alte manifestări la care merită să participi, la fel cum merită
Spectacolul Istoric Medieval, Timpul în Jazz, şi Festivalul La
Graniţa Dintre Sardinia Şi Jazz.

Focare turistice la Marea Mediterană

Cei obişnuiţi să călătorească în jurul lumii pot foarte uşor să

părăsească Sardinia şi bogăţia sa caracteristică pentru un sejur în
Siracuza. Prin forţa patrimoniului său istoric, Siracuza este ideală
în materie de turism cultural. Mai mult, vinul Moscato di Siracusa
produs local, chipurile cel mai vechi vin din Italia, face din
Siracuza o destinaţie excelentă în materie de turism oenologic.

Italia continentală sudică este în mod cert îmbogăţită de

Sorrento. Sorrento şi-a dovedit, în timp, valoarea turistică, figuri
precum Byron şi Keats şi Goethe, de pildă, fiind atraşi de acest
oraş prin forţa hotelurilor sale de lux şi a frumuseţii naturale
sălbatice.

Situată în peninsula Sorrento, Coasta Amalfi este în principiu un

loc al relaxării. Plajele din Maiori, edificiile religioase din Furore şi
Praiano, precum şi nelipsitele hoteluri de lux de pe Coasta Amalfi
atrag cel mai pestriţ flux de turişti.

Prestigiul istoric al Santorini provine din reputaţia sa de

distrugător al anticei civilizaţii monoice. Pe de altă parte,
Santorini din prezent este adesea ales ca destinaţie de vacanţă
pentru minunatele sale oportunităţi turistice ce vizează
degustatul de vin, experienţele gastronomice, entuziasmele
circuitelor turistice şi lenevirea la soare.

Turismul medical este, probabil, cea mai adecvată manieră de a

aborda Ischia. Băile termale şi mâlul mineral cu proprietăţi
curative dau cel mai adesea principalul motiv pentru a vizita
Ischia. Vizitatorii ar trebui, de asemenea, să exploreze şi celelalte
valenţe suplimentare ale insulei.
Geografie

Sardinia are o suprafață de 24,090 km² și o populație de 2,65 milioane. Era numită
"Ichnusa" de fenicieni și "Sandalyon" de greci datorită formei sale, în formă de urmă
de picior.

Sardinia este o regiune din Italia. Capitala regională este Cagliari ['caʎːari]. Regiunea
este subdivizată în patru provincii: Cagliari, Sassari, Nuoro și Oristano; au fost
propuse încă patru provincii: Olbia-Tempio, Ogliastra, Carbonia-Iglesias și Medio
Campidano), care ar trebui să se formeze pe timpul acestei decase (vezi și orașe din
Sardinia).

Insula conține numeroase zone turistice extraordinare incluzând Costa Smeralda,

Costa Paradiso și Gennargentu. Faimoasă pentru plajele sale, bucata de pământ este
bogată și în alte locuri interesante.

[modifică] Climă
Climatul este în principal mediteranean, cu o primăvară și o toamnă în prinicipal
mediteraneană, o vară fierbinte și o iarnă blândă. Sardinia are mult de suferit din
cauza încălzirii globale, care a produs în ultimii ani o secetă crescândă. Insula este
bogată în resurse naturale, având protejate mii de specii pe cale de dispariție.

[modifică] Istorie

Istoria Sardiniei pornește dein cele mai vechi timpuri. În 1979 resturi umane au fost
găsite datând din 150.000 î.Hr. În preistorie locuitorii Sardiniei au dezvoltat comerțul
în obsidiane, o piatră folosită în producția primelor unelte aspre, și această activitate i-
a adus pe sardiniei în contact cu majoritatea locuitorilor Mediteranei. În timpurile
neolitice până la Imperiul Roman, civilizația nuragică a luat o formă în insulă. Și
astăzi mai trăiesc mai mult de 7.000 de Nuraghe. Se crede Shardana au venit în
Sardinia din estul Mediteranei, în aproximativ secolul XX î.Hr. Se știu puține despre
acești oameni, a căror nume (care probabil înseamnă oamenii de la mare) a fost găsit
în câteva inscripții egiptene, fiind dezvoltate mai multe ipoteze după unele studii
lingvistice; după acestea, orașul Sardis (Lydia) ar fi fost punctul lor de pornire, din
care ar fi ajuns la Marea Tireniană, divizându-se între sardinieni și etrusci.

O provincie romană și mai apoi bizantină, insula a fost divizată între secolele IX-XII
în trei Giudicati(județe) independente, care au intrat sub autoritatea regelui Aragon în
1323-1409: județul Arborea a fost ultimul care a fost cucerit. Populația autohtonă din
orașul Alghero (S'Alighera în sardă, L'Alguer în catalană) a fost exilată și orașul a fost
repopulat cu invadatori catalani, ai căror descendenți vorbesc astăzi catalana.

În 1720 Sardinia a devenit un regat independent sub casa de Savoia, conducătorii

Piemontului. La momentul unificării italiene în 1860, regele Sardiniei a devenit regele
Italiei.

[modifică] Fluxurile migratorii

Încă din cele mai vechi timpuri, mai multe descoperiri, au confirmat prezența umană
pe insulă. Insula Sardinia, are o poziție geografică deosebită, în mijlocul Mediteranei.
Bogățiile minerale și câmpiile fertile ale insulei, au făcut din Sardinia, un teren mult
râvnit de către puterile coloniale din antichitate.

[modifică] Migrațiile în Paleolitic și Neolitic

Pietrele cioplite găsite în Perfugas (Provincia Sassari), datează din Paleoliticul

Inferior( o perioadă de timp, cuprinsă între 400.000 și 150.000 î.en.), iar resturile de
oase umane găsite de arheologi în peștera Cobeddu a Oliena (Provincia Nuoro),
datează din Paleoliticul Superior(o perioadă de timp cuprinsă între 35.000 și 10.000
î.en.). Insula sardinia a fost locuită de oameni încă din Neolitic, și primele așezări au
fost găsite în partea de nord a insulei. Probabil primii locuitori ai Sardiniei au fost
popoarele provenite atât din peninsula Italică cât și cea Iberică. În Neoliticul târziu se
pot observa de-a lungul insulei, diverse semne provenite foarte probabil, de la oameni
ajunși aici din partea orientală a Europei, cu siguranță din insulele Creta și Ciclade.

[modifică] Limba. Aspecte locale

Limba vorbită în Sardinia este sarda, o limbă romanică cu origini obscure în

feniciană, etruscă și în alte limbi din orientul apropriat. În timp ce a fost destul
înlocuită de către italiană în scopurile oficiale, și în timp ce este puțin cunoscută de
către tineretul din Sardinia, în special în Cagliari, sarda este încă principala limbă
națională (sardinienii se identifică ca și un popor și ca și o nație).

Moneda Sardiniei (ca și o parte a Italiei) este acum Euroul, însă sardinienii se referă
încă neoficial la su Francu (sau "su Pidzu"); 1 francu=1,000 fostă liră italiană.

Economia Sardiniei este concentrată în zilele noastre pe turism, industrie, comerț,

servicii și tehnologia informației; un venit în creștere vine din faimoasele vinuri și din
gastronomie. Pe teritoriul său se găsesc mai multe mine de aur și argint.

Trenurile din Sardinia conectează întreaga insulă dar sunt mai degrabă încete.