Delta Dunarii, in superlative si curiozitati

Delta, un paradis natural

Vineri, 10 Iulie 2009

Cu cele peste 5.000 de specii de plante si animale, Delta Dunarii este a treia zona din lume in ceea ce priveste biodiversitatea, dupa Bariera de Corali, (Australia), si Arhipelagul Galapagos, (Ecuador). Singura delta din lume declarata rezervatie a biosferei, parte a Retelei internationale UNESCO, constituie un adevarat muzeu al biodiversitatii, cu cele 30 de tipuri de ecosisteme si circa 5.380 de specii inventariate pana in prezent, 284 dintre specii, conform Institutului National Delta Dunarii, fiind noi pentru Romania,

iar alte 39 fiind noi pentru stiinta. In Delta Dunarii se intalneste cea mai mica densitate a populatiei din Romania, un locuitor la 30 de hectare, 87% din locuitorii ei fiind romani, 10% - rusi lipoveni, 2% ucraineni, iar 1% alte etnii. In plus, singurul oras din Delta Dunarii, Sulina, care are port atat la Dunare, cat si la Marea Neagra, este urbea situata la cea mai joasa altitudine din Romania si este totodata cel mai insorit teritoriu al Romaniei. Stufarisurile ocupa 1.750 kilometri patrati, iar Delta Dunarii este cea mai mare suprafata compacta de stufaris de pe glob. Plante carnivore Printre curiozitatile Deltei, un loc aparte il ocupa cele doua plante carnivore, otratelul de balta si aldrovanda. Otratelul de balta, planta care nu este fixata de fundul apei, pluteste si doar floarea sa galbena se ridica la suprafata apei. Tulpina scufundata este deosebit de ramificata si poarta un numar mare de capcane de forma unui saculet mic, plin cu aer, prevazut cu un capac. Daca un animal mic, insecta in special, se afla in apropierea capacului, acesta se deschide brusc, aerul iese din sac si apa care intra absoarbe si prada. Capacul se inchide rapid si victima va muri de foame dupa cel mult trei zile, apoi este digerata de planta. Cu ajutorul capcanelor sale, otratelul de balta poate sa prinda pana la o mie de astfel de vietuitoare pe zi. Saculetii au insa si un alt rol. Dupa ce planta si-a format fructul, capacelele capcanelor intepenesc, lasand apa sa patrunda in interior. Planta devine mai grea, se scufunda si astfel semintele vor ajunge la fundul apei, unde vor putea sa reziste in cursul iernii. Aldrovanda are frunzele asezate doua cate doua, ca paginile unei carti. Marginile acestora sunt prevazute cu spini, astfel ca, atunci cand o insecta atinge perii sensibili de la suprafata frunzei, acestea se inchid si prind victima ca intr-o cusca. Aceste specii de plante si-au dezvoltat capcane pentru ca ele traiesc in ape unde exista perioade cand concentratiile de azot si fosfor sunt prea mici, astfel ca ele isi procura aceste elemente vitale din corpul prazilor pe care le prind. "Lumanarea de mare" Printre plantele din Rezervatia Biosferei Delta Dunarii care atrag atentia turistilor se numara si Noctiluca Miliaris. Pescarii din complexul Razim-Sinoe si cei din Sfantu Gheorghe spun ca, daca in anumite perioade din an te scalzi noaptea in unele zone din Marea Neagra sau din complexul Razelm, cand iesi din apa corpul iti este fosforescent. Fenomenul este denumit "lumanarea de mare". Cel mai mare fluture identificat in Delta este ochi de paun de noapte, care are o anvergura a aripilor de 18 centimetri, cel mai putin longevive insecte din Delta fiind libelulele, care traiesc cel mult doua zile, in acest timp ele nehranindu-se, ci doar inmultindu-se. Delta Dunarii este, de asemenea, si cea mai bogata zona piscicola din Romania, cel mai mare peste, un morun de 882 de kilograme, fiind pescuit in 1980 la Sfantu Gheorghe, iar cel mai mic peste, cu o lungime de 3,2 centimetri, intalnindu-se la Gura Portitei. Pestele cu cea mai lunga migratie care poate fi vazut in Delta este anghila. Exemplarele din aceasta specie strabat in sase luni 8.000 de kilometri pana in Marea Sargaselor, unde se reproduc la o adancime de 400 de metri si apoi mor. Puietul ajunge inclusiv in Rezervatia Biosferei Delta Dunarii dupa 3-4 ani. Paduri de nisip unice Singurele paduri de nisip din Romania se intalnesc doar in Delta Dunarii, in padurile Letea si Caraorman, putandu-se intalni liane ale caror lungimi pot ajunge pana la 25 de metri. In Padurea Caraorman, in locul numit Fantana Vanatorilor, se intalneste cel mai batran stejar. Are circa 400 de ani, un diametru de 3,8 metri si este cunoscut ca "Stejarul ingenuncheat". Unul dintre cei mai lungi

serpi din Europa, cunoscut sub numele de "sarpele rau", traieste in zonele din apropierea Deltei Dunarii si este specie protejata la nivel european. Lungimea lui poate ajunge la 1,8 metri, fiind totodata una dintre speciile cele mai agresive, dar a carei muscatura nu este veninoasa. Cea mai periculoasa specie este vipera de stepa, care se gaseste in populatii numeroase in Sfantu Gheorghe si pe grindul Perisor. Muscatura viperei de stepa din Rezervatie este insa mai putin veninoasa decat cea a celorlalte specii de vipere europene. Cele mai longevive vietati din Delta sunt speciile de broasca testoasa de apa si cele de uscat, durata lor de viata fiind de circa 120 de ani. Dimensiuni extreme Vulturul codalb este cea mai mare specie de pasare rapitoare din Delta Dunarii, anvergura aripilor sale ajungand la 2,5 metri. Pe urmatorul loc intr-un top al celor mai mari pasari din Delta se plaseaza pelicanul cret, alta specie protejata la nivel european. Anvergura aripilor sale este de circa 320 centimetri, are o greutate de 13 kilograme si o lungime de 170 centimetri. Capintorsul este o pasare care prezinta unul dintre cele mai curioase comportamente. Atunci cand este amenintat, isi rasuceste capul si gatul la 180 de grade, de aici venindu-i si numele, si scoate sunete asemanatoare celor scoase de un sarpe. Cea mai mica pasare din Romania este ochiul boului si se poate intalni in Delta. Are pana la 10 centimetri lungime, o anvergura a aripilor de pana la 17 centimetri si o greutate de pana la 13 grame. Cel mai mare mamifer din Delta este mistretul, care poate ajunge la o greutate de 200 kilograme, iar cel mai mic este chitcanul.