Rasul, Foto: adlayasanimals.wordpress.

com
Zimbrul, Foto: ferrebeekeeper.wordpress.com

Pelicani, Foto: peterlengyel.wordpress.com

https://www.pasaridinromania.com/2013/04/califarul-rosu-tadorna-
ferruginea.html
Cocosul de munte, Foto: wildlifephotojournal.wordpress.com

Cocosul de mesteacan, Foto: birdristo.wordpress.com

Dropiile, Foto: ninanannines.wordpress.com

http://www.zoobucuresti.com/zaganul-pasarea-maiastra-a-romaniei/
Broasca testoasa dobrogeana, Foto: ecomuntiimacinului.wordpress.com

Aspretele, Foto: celmaiceamai.ro

https://ro.wikipedia.org/wiki/Lostri%C8%9B%C4%83
Desi fauna Romaniei a fost (si inca mai este) una dintre cele mai variate si
interesante de pe continentul european, gratie reliefului variat si conditiilor
climatice prielnice, in ultima suta de ani s-au produs dezechilibre majore,
accentuate, in prezent, de atitudinea iresponsabila a oamenilor si a autoritatilor
care au pus mai presus de miracolul naturii, interesele economice, sau care
ignora faptul ca prejudicierea unui ecosistem este aproape imposibil de reparat.

Protejatii faunei romanesti sunt mamifere, pasari, pesti, chelonieni (broaste

testoase), a caror existenta este ocrotita prin lege, astfel incat aceste specii rare
sa nu dispara, asa cum s-a intamplat cu altele, precum zimbrul, bourul,
marmota, castorul, vulturul zagan etc.

Rupicapra rupicapra – Capra neagra , ca importanta, primul mamifer din

categoria protejatii faunei romanesti, dupa Primul Razboi Mondial, era
amenintata cu disparitia. In Muntii Bucegi, Muntii Rodnei, Banatului, mai
existau, la vremea respectiva, doar cateva exemplare. Astazi, capra neagra
traieste pe varfurile stancoase si in zona pajistilor alpine din Muntii Fagaras,
Retezat, Parang etc., mai putin in Bucegi (o regiune montana care este asaltata
de turisti, in ultimii ani). Silueta ei zvelta, care poate fi zarita, de la distanta, pe
tancurile de la altitudini de peste 1800 de metri, confera peisajului o frumusete
iesita din comun. Declarata “monument al naturii”, face parte din categoria
mamiferelor care au trait in aceste zone, cu milioane de ani in urma. Capra
neagra din Romania intrece in dimensiuni (talie, coarne) toate celelalte specii de
capra neagra de pe glob.

Legislația românească este foarte strictă în privința braconajului, capra neagră

fiind declarată specie ocrotită și protejată prin lege. Cu toate acestea, în lipsa
personalului autorizat capabil să monitorizeze situația caprelor negre în cei 7
masivi muntoși (excepție face Parcul National Retezat), efectivele de capră
neagră se afla în continua scădere, punând în pericol existența în libertate a
acestei specii.

Rasul (lynx lynx), supranumit “Pantera Carpatilor”, este un protejat al

faunei romanesti, inca din anii ’30 ai secolului trecut. Este cel mai puternic
animal din categoria felidelor, care traieste in spatiul romanesc. Are peste un
metru lungime, este foarte agil, un vanator neintrecut. Pentru ca este ocrotit
prin lege, efectivele de rasi din Carpati s-au refacut, aici aflandu-se cel mai
mare numar de astfel de animale din Europa (peste 2000).

Zimbrul (Bison bonasus) este legendarul animal care a supravietuit in

codrii Maramuresului, pana la jumatatea secolului al XIX-lea. In prezent, in
lume, mai traiesc circa 800 de zimbri. Cativa se gasesc si la noi in tara, in Parcul
National Hateg, adusi din Padurea de la Bialowieza (Polonia), singurul loc unde
zimbrul a fost protejat.

Dintre pasari, pelicanul comun (Pelecanus onocrotalus) este o prezenta

uimitoare in peisajul Deltei Dunarii, fapt datorat includerii lui in randul
protejatilor faunei romanesti. Poate sa atinga aprope doi metri lungime, are
capul masiv si un cioc de aproape o jumatate de metru, continuat, in partea
inferioara, cu o punga portocalie, in care pot sa incapa doua – trei kilograme de
peste. Are un remarcabil rol “sanitar”, hranindu-se, in mare masura, cu
pesti bolnavi sau debili, lui datorandu-i-se faptul ca o boala periculoasa a
pestilor – hidropizia – este aproape necunoscuta in Delta. Din aceeasi familie
face parte si pelicanul cret (Pelicanus crispus), care are o infatisare mai
“cocheta”, cu un guler de pene buclate pe ceafa si in jurul gatului.
Una dintre cele mai frumoase pasari ale Deltei este egreta – Egreta mare
(Egreta alba), Egreta mica (Egreta garzetta). Elementul distinctiv este, de
departe, penajul alb, stralucitor, cu pene ornamentale pe spate – “egrete” (de
unde i se trage si numele). Diminuarea dramatica a numarului de egrete, la
inceputul secolului trecut, a avut legatura, printre altele, cu moda feminina a
purtarii penelor, ca accesorii vestimentare. Ca urmare a trecerii egretei in
categoria protejatilor faunei romanesti, efectivul ei s-a revigorat, putand fi
vazuta nu numai in delta, ci si in Rezervatia naturala de la Satchinez
(Mlastinile Satchinez, numita si “Delta Banatului”) – peste 200 de hectare,
in judetul Timis, unde traiesc peste 40% dintre speciile de pasari din Romania.

Califarul (Califarul alb – Tadorna tadorna si Califarul rosu – Tadorna

ferruginea) sunt specii de rate migratoare, foarte interesante prin penaj,
care se pot vedea, in special, in zona lacurilor Sinoe si Razelm.

Cocosul de munte (Tetrao urogallus) sau Gotcanul este unul dintre protejatii
faunei romanesti, impresionant prin dimensiuni (in jur de un metru si
jumatate, cu aripile deschise) si prin penajul frumos colorat, metalic. Traieste
ascuns in padurile de la mari inaltimi, rareori putand fi vazut. Inconfundabil este
dansul nuptial al masculului, cand isi arata splendoarea penelor din coada
infoiata, scotand sunete caracteristice, pentru a-si impresiona “aleasa”.

Cocosul de mesteacan (Lyrurus tetrix) seamana cu cel de munte, doar ca este

de mai mici dimensiuni. Daca in urma cu o suta de ani popula toate padurile de
munte, astazi mai poate fi zarit doar in zona Muntilor Rodnei si Caliman.

Dropiile (Otis tarda), specifice regiunilor de stepa, cele mai mari din aceasta
categorie, astazi sunt ocrotite in Rezervatia de la Boianu (judetul Valcea),
pentru a se impiedica disparitia acestui “strut” autohton.
Ultimul vultur zagan/vulturul cu barba, spun specialistii, a fost impuscat in
1927, in Pasul Turnu Rosu. Altii sustin ca exemplare razlete mai pot fi vazute
dand tarcoale Muntilor Retezat. Este considerata cea mai importanta pasare
europeana, de mari dimensiuni (aproximativ trei metri, cu aripile deschise), si
cu coada lunga, in X, semn caracteristic.

Broasca testoasa dobrogeana (Testudo graeca ibera) este specifica padurilor

si zonei litorale din Dobrogea. Poate sa ajunga la 20-30 centimetri lungime, cu
carapacea bombata, ceva mai lata in partea posterioara, colorata in galben-
maroniu, cu placile delimitate de pete negre. Vara cauta locurile uscate,
calduroase, cu hrana suficienta (frunze de papadie, macris, radacini, rame etc.),
iar iarna hiberneaza. Traieste in jur de o suta de ani.

Aspretele (Romanichtys valsanicola) este un peste descoperit in 1957 si care

mai traieste astazi doar intr-o zona foarte restransa, pe raul Valsan
(judetul Arges), in amonte de statiunea Bradulet.Cu zeci de ani in urma, in
perioada de constructie a hidrocentralei de pe Arges, pestele aproape ca a
disparut. Atentia deosebita care i s-a acordat de catre specialisti a facut ca,
treptat, dupa stabilizarea apelor Argesului, aceasta specie foarte rara de peste
romanesc, sa se refaca.

Lostrita (Hucho hucho) este un peste rapitor, foarte puternic, de care se leaga o
intreaga mitologie romaneasca (este considerata “stima”/stapana/vrajitoarea
apelor). Trieste doar in bazinul Dunarii, efectivele de lostrita fiind in continua
scadere, disparand din multe dintre rauri, pastrandu-se inca in Bistrita, Viseu si
Tisa.

In afara speciilor mentionate anterior, nenumarate altele se afla pe lista

protejatilor faunei romanesti – Lopătarul, Lebăda cucuiată, Rândunica, Uliul
alb, Şorecarul încălţat, Liliacul, Ursul carpatin etc. – soarta lor depinzand, in
totalitate, de vointa si responsabilitatea omului, despre care se spune ca le-ar fi
superior, pe scara evolutiei. Isi poate imagina cineva situatia inversa – omul
aflat in situatia unei specii protejate?

https://destepti.ro/protejatii-faunei-romanesti-stiati-ca/
https://www.europarl.europa.eu/news/ro/headlines/society/
20200519STO79424/speciile-pe-cale-de-disparitie-din-europa-fapte-si-cifre-
infografic
https://www.libertatea.ro/lifestyle/specii-de-animale-pe-cale-de-disparitie-din-
romania-si-din-lume-3864924
https://pasaridinromania.sor.ro/web