Conf.univ.dr.Victoria Moldovan, Comunicare. Tehnici de relaţionare interpersonală, cod BS1190, 8 credite, 2+1, examen.

Masterat: Afaceri europene şi managementul proiectelor 2009-2010

CUPRINS

I. INFORMAŢII GENERALE........................................................................................2 Date de identificare a cursului........................................................................................2 Condiţionări şi cunoştinţe prerechizite...........................................................................2 Descrierea cursului.........................................................................................................3 Formatul şi tipul activităţilor implicate de curs.............................................................3 Materiale bibliografice obligatorii.................................................................................3 Materiale şi instrumente necesare pentru curs...............................................................4 Calendar al cursului........................................................................................................4 Politica de evaluare şi notare..........................................................................................5 Elemente de deontologie academică..............................................................................5 Studenţi cu dizabilităţi....................................................................................................6 Strategii de studiu recomandate.......................................................................................6 II. SUPORTUL DE CURS Cuprins ...............................................................................................................................7 Modulul I: Evoluţia limbii române, de la formare până la începutul mileniului III............ 8 Modulul II: Limba română - instrumente esenţiale de lucru: gramatici, dicţionare;......23 Modulul III: Limba, norma, uzul ...................................................................................27 Modulul IV: Probleme de comunicare..........................................................................44 III. ANEXE.......................................................................................................................54 Bibliografie........................................................................................................................54 Articole in extenso ………………………………………………………………………55

Conf.univ.dr.Victoria Moldovan, Comunicare. Tehnici de relaţionare interpersonală, cod BS1190, 8 credite, 2+1, examen. Masterat: Afaceri europene şi managementul proiectelor 2009-2010

I. Informaţii generale
Date de identificare a cursului Date de contact ale titularului de curs: Nume: Victoria Moldovan Birou: str. T. Mihali, nr 58-60, cam. 016 Telefon: 40 + 0264-41.86.52 int. 5845 Fax: 40 + 0264-41.25.70 E-mail: vimold@yahoo.com Consultaţii: miercuri, 10-12 Date de identificare curs şi contact tutori: Numele cursului: Comunicare. Tehnici de relaţionare interpersonală Codul cursului: BS1190 Anul, Semestrul: Anul I, Semestrul 1 Tipul cursului: obligatoriu [Pagina web a cursului]

Condiţionări şi cunoştinţe prerechizite Cursul Comunicare. Tehnici de relaţionare interpersonală îşi propune să dezvolte abilităţi de comunicare scrisă şi orală şi de utilizare a unor tehnici de relaţionare personală care să faciliteze comunicarea profesională; participarea studenţilor la acest curs nu necesită cunoştinţe speciale şi nici nu le creează dificultăţi, indiferent de pregătirea lor educaţională anterioară. Descrierea cursului Cursul Comunicare. Tehnici de relaţionare interpersonală are un scop teoretic şi practic, vizând, pe de o parte, informarea studenţilor despre etapele mai importante din evoluţia limbii române, despre transformările mai vechi, dar şi despre cele foarte actuale, ca bază a comunicării verbale şi a relaţionării interpersonale în limba română. Pe de altă parte cursul urmăreşte iniţierea studenţilor în practici de comunicare utile pregătirii lor profesionale. Tehnicile de relaţionare interpersonală vor avea în vedere atât comunicare verbală – scrisă şi orală – cât şi comunicarea nonverbală. În comunicarea scrisă (de la cuvânt la discurs) vom urmări organizarea textului, cu accent pe elementele care îi asigură acestuia coerenţă şi coeziune. Comunicarea orală se va centra pe: ascultarea activă, strategiile conversaţionale, strategiile de politeţe. Abordând rolul nonverbalului în comunicare sau “dimensiunea ascunsă a comunicării” vom semnala importanţa acestei componente din perspectiva diferenţelor culturale. Obiectivele urmărite: utilizarea corectă a limbii române, evitarea unor capcane ale limbii actuale, dezvoltarea şi îmbunătăţirea capacităţii de exprimare scrisă şi orală, o comunicare interpersonală adecvată diferitelor registre lingvistice. Formatul şi tipul activităţilor implicate de curs Cursul Comunicare. Tehnici de relaţionare interpersonală îmbină două modalităţi de învăţare pentru a asigura o mai bună pregătire a masteranzilor. Pe de o parte, masteranzii au posibilitatea să participe la întâlnirile stabilite conform programului şi să audieze prelegerile pe tematica specificată, urmate de discuţii cu titularul de curs, menite să exemplifice şi să clarifice conceptele şi noţiunile teoretice prezentate. Pe de altă parte, masteranzii vor fi stimulaţi să ia parte la un proces de învăţare activă, prin implicarea lor

Conf.univ.dr.Victoria Moldovan, Comunicare. Tehnici de relaţionare interpersonală, cod BS1190, 8 credite, 2+1, examen. Masterat: Afaceri europene şi managementul proiectelor 2009-2010 în elaborarea unor teme, bazate pe propriile observaţii referitoare la felul „cum vorbim” sau la modul în care „ni se vorbeşte”. Materiale bibliografice obligatorii 1. Dicţionarele de bază ale limbii române (DEX, DLR, Dicţionar de neologisme, Dicţionar de sinonime) 2. Lucrări normative ale Academiei Române (Gramatica, DOOM) 3. Gligor Gruiţă, Moda lingvistica 2007: norma, uzul şi abuzul, Editura Paralela 45, 2006
(Cartea se găseşte atât în librării, cât şi la BCU. Este scrisă într-un stil plăcut, iar exemplele culese din presă sunt edificatoare pentru felul în care se vorbeşte limba română)

4. Ioana Vintilă-Rădulescu, CE E NOU ÎN DOOM
(Articolul vă va edifica asupra celor mai importante schimbări normative aduse de Dicţionarul ortografic, ortoepic şi morfologic al limbii române, ediţia 2005; în anexă veţi găsi articolul.)

5. Adriana Stoichiţoiu-Ichim, Vocabularul limbii române actuale. Dinamică /Influenţe/Creativitate, BIC ALL, Bucureşti, 2007 6. R., Zafiu, Diversitate stilistică în româna actuală, Ed. Universităţii din Bucureşti, 2001.
(Cartea poate fi consultată la BCU; este acccesibilă pe Internet).

7. http://www.cna.ro/Rezultatele-monitoriz-rii-privind,2392.html 8. Vezi articolele in extenso din Anexa
{Aici pot fi găsite observaţii referitoare la greşelile de exprimare prezente în emisiunile de radio şi TV. Cf. Rezultatele monitorizării Rezultatele monitorizării privind calitatea limbii române la posturile de radio şi televiziune (20.05 – 20.06.2009)}

Materiale şi instrumente necesare pentru curs Realizarea cursului Comunicare. Tehnici de relaţionare interpersonală nu necesită instrumente speciale, el se bazează pe metode şi procedee expozitive: expunerea problemelor teoretice; analiza exemplelor; explicaţia şi argumentarea; metode şi procedee bazate pe dialog: conversaţia, problematizarea; studiul de caz. Modalitatea de desfǎşurare a seminarelor este interactivǎ şi se bazeazǎ pe lucrǎrile practice propuse studenţilor. Aplicaţiile vor urmări practicile nerecomandate / greşite din discursul cotidian, cu explicarea diferitelor tipuri de greşeli şi cu indicarea formelor recomandate/corecte. Accesul studenţilor la Internet, în afara orelor de predare, este necesar pentru a-şi procura o parte a bibliografiei şi unele materiale ilustrative.

Comunicare. a cărui simplă parcurgere nu este suficientă pentru promovarea examenului. Orice student care este prins că plagiază se poate aştepta să îi fie anulată munca şi să se întreprindă măsuri disciplinare din partea conducerii facultăţii. Exemple de plagiat: .realizarea proiectului de cercetare de către o altă persoană. Masteranzii pot să citeze surse bibliografice alcătuite din reviste sau cărţi cu condiţia ca respectivele surse să fie identificate şi prezentate în cadrul proiectului de cercetare.susţinerea unui examen scris a cărui pondere este de 70% în nota finală. de corectare şi explicare a unor greşeli de exprimare (gramaticale. În vederea promovării examenului cu o notă satisfăcătoare. stilistice) . 8 credite. neavând o contribuţie proprie din partea masterandului va fi notat cu un calificativ inferior. Masterat: Afaceri europene şi managementul proiectelor 2009-2010 Calendar al cursului Activităţi Întâlnire Activităţi didactice Examen final Tematica abordată Responsabilităţile Locul de masteranzilor Corectitudinea lingvistică. studenţii vor trebui să parcurgă bibliografie indicată în cadrul acestui silabus. . . Examenul va fi structurat pe două părţi: una va fi alcătuită din întrebări care vor acoperi întrega materie predată masteranzilor.conspectarea unor surse bibliografice fără citirea prealabilă a acestora (copierea unor conspecte făcute de alţii).univ. Noutăţile din DOOM 2005 Parcurgerea bibliografiei precizate în vederea susţinerii examenului desfăşurare Va fi comunicat ulterior Va fi comunicat ulterior Politica de evaluare şi notare Modalitatea de notare a masteranzilor pentru disciplina Comunicare.copierea unui proiect de cercetare de pe internet şi răspândirea acestuia şi în rândul altor masteranzi. Studenţii trebuie să ştie că silabusul de faţă reprezintă un suport minimal. Elemente de deontologie academică Plagiatul este o problemă serioasă şi este pedepsită cu asprime. cu o pondere de 30% din nota finală. Tehnici de relaţionare interpersonală. Studenţi cu dizabilităţi . Un proiect care se constituie în mare parte din compilarea unor idei ale unor autori. examen.elaborarea unui portofoliu pe teme stabilite de titularul de disciplină. cod BS1190. Parcurgerea bibliografiei Norma şi uzul.Conf. .dr. 2+1. iar alta practică.copierea parţială sau totală a unui proiect de cercetare.Victoria Moldovan. Tematica şi rigorile de redactare a portofoliului vor fi aduse la cunoştinţa masteranzilor în cadrul primei întâlniri stabilite să aibă loc cu aceştia. Tehnici de relaţionare interpersonală are în vederea următoarele aspecte: .

3. Comunicare.Conf.dr. titularul de curs îşi manifestă disponibilitatea de a comunica cu studenţii prin intermediul poştei electronice. Fără un efort personal. Masterat: Afaceri europene şi managementul proiectelor 2009-2010 În vederea oferirii de şanse egale studenţilor afectaţi de dizabilităţi. 2. indicată în silabus şi pe alte surse bibliografice. Tehnici de relaţionare interpersonală pe adresa de email a titularului de curs. studenţii trebuie să ţină cont de următoarele recomandări privind studiul individual. menţionată la începutul acestui silabus. Este recomandat ca studiul să se bazeze pe o bibliografie minimală. Strategii de studiu recomandate Pentru a obţine performanţa maximă. cod BS1190. 8 credite. nu există performanţă. Tehnici de relaţionare interpersonală. 2+1.univ. Participarea la discuţii şi analize pe marginea temelor indicate spre studiu este în beneficiul studenţilor. Aceştia vor putea adresa întrebările lor legate de tematica cursului Comunicare.Victoria Moldovan. indicate punctual la fiecare temă. precum şi de activităţile colective realizate în cadrul cursului: 1. . examen. putând primi lămuririle necesare în de maxim 48 ore de la primirea mesajului.

al XIXlea. norma. dicţionare. dicţionare generale şi de specialitate Modulul III: Limba. elementul autohton. 2+1. elementul slav. Masterat: Afaceri europene şi managementul proiectelor 2009-2010 II.univ.Victoria Moldovan.dr. 8 credite. greacă. Suportul de curs Secţiunea I Modulul I: Evoluţia limbii române. Comunicare. Tehnici de relaţionare interpersonală. “reromanizarea” din sec. Unitatea de curs 1: Limba şi funcţiile ei. uzul . Norma limbii literare Unitatea de curs 2: Încălcări ale normei ortografice şi ortoepice în româna actuală Unitatea de curs 3: Încălcări ale normei morfologice Unitatea de curs 4: Încălcări ale normei sintactice Unitatea de curs 5: Încălcări ale normei lexicale Secţiunea a II-a Modulul IV: Probleme de comunicare şi relaţionare interpersonală III. Unitatea de curs 2: Instrumente esenţiale de lucru: gramatici. de la formare până la începutul mileniului III Unitatea de curs 1: Formarea limbii române : elementul latin.instrumente esenţiale de lucru: gramatici. maghiară Unitatea de curs 3: Modernizarea limbii române. cod BS1190. Unitatea de curs 1: Conceptul de normă în exprimarea scrisă şi orală. Unitatea de curs 4: Limba română actuală – secolul XX Unitatea de curs 5: Limba română actuală – libertatea prost înţeleasă Modulul II: Limba română . Unitatea de curs 2: Principalele influenţe exercitate asupra limbii române : influenţa turcă. îndreptare. Influenţele neoromanice. Anexe BIBLIOGRAFIA COMPLETĂ A CURSULUI ARTICOLE IN EXTENSO . examen.Conf.

după războaiele din 101-102 şi 105-106. DE LA FORMARE PÂNĂ LA ÎNCEPUTUL MILENIULUI III Obiective 1. lăsând provincia la discreţia migratorilor. 2+1. Masterat: Afaceri europene şi managementul proiectelor 2009-2010 MODULUL 1:EVOLUŢIA LIMBII ROMÂNE. implicit. şi romanizarea ei. stăpânirea romană s-a retras la sudul Dunării. Colonizarea Daciei înseamnă. cod BS1190. în care limba băştinaşilor a avut importanţa sa. Cunoaşterea şi înţelegerea transformărilor permanente din limbă Unitatea de curs 1: Formarea limbii române: elementul latin. Definiţia limbii române.univ. Dacia a fost cucerită de romani şi inclusă în marele şi prestigiosul imperiu. Comunicare. Tehnici de relaţionare interpersonală. Buc. elementul autohton. Cunoaşterea principalilor factori care au determinat/determină evoluţia limbii române 3. 77. elementul slav. Rosetti. Colonizarea Daciei s-a făcut cu populaţie din toate provinciile romane „ex toto orbe romano”.Victoria Moldovan. aflat la apogeul său. dar cu toate încheirea lui are loc numai după . din momentul pătrunderii limbii latine în aceste provincii şi până în zilele noastre. In sec II. Romanizarea Daciei este considerată ca punctul de plecare în formarea limbii române. limbă 4. ILR.După numai 165 de ani de colonizare efectivă. examen.” A. p. 1968. „Limba română este limba latină vorbită în mod neîntrerupt în partea orientală a Imperiului Roman. cuprinzând provinciile dunărene romanizate (Dacia.dr. iar asimilarea slavilor • Elementul latin.Conf. 8 credite. societate. Înţelegerea interdependenţei dintre istorie. Dardania. Familiarizarea studenţilor cu principalele concepte utilizate în descrierea diacronică 2. Dar procesul de formare a fost unul de lungă durată. Formarea limbii române. Moesia superioară şi inferioară). Pannonia de sud.

Conf.univ.dr.Victoria Moldovan, Comunicare. Tehnici de relaţionare interpersonală, cod BS1190, 8 credite, 2+1, examen. Masterat: Afaceri europene şi managementul proiectelor 2009-2010 acestea, limba latină a rămas definitiv în Dacia, din ea dezvoltându-se o limbă neolatină, româna. Acest mister (O enigmă şi un miracol, după formularea istoricului G. Brătianu) al unei limbi neolatine care supravieţuieşte într-o mare slavă, a dat subiect de dezbateri numeroaselor generaţii de istorici români şi străini, şi a stat la baza aşa numitei teorii „migraţioniste” a poporului român. Cum noi analizăm aici limba, vom remarca, fapt incontestabil azi, existenţa unui număr de elemente latine (aproximativ 2000) pe care latina le-a transmis în toate limbile romanice. Dintre acestea vreo 500 sunt panromanice, adică sunt comune tuturor limbilor romanice (prepoziţii şi conjuncţii, că, cu, de, în, nici, pe, adverbe: când, ieri, mai, nu, unde, pronume, alt, care, ce, eu, meu, noi, nostru, tu voi, numerale 1-10, mie, verbe: a avea a fi, a vrea, a sta. Termeni referitori la îmbrăcăminte, podoabe: cămaşă, a coase, fir, inel, alimente şi alimentaţie: carne, cină, a coace, făină, pâine, sare, vin, locuinţă: casă, masă, fereastră, perete, poartă, cer şi atmosferă:cer, lună, stea, vânt, soare, ploaie, nea, pământ: apă, argint, aur, câmp, lac, mare, munte, pământ, piatră, vale,floră şi faună, agricultură: floare, grâu, iarbă, lemn, bou, cal, capră, iepure, lup, ou, peşte, vacă,a ara, a culege, a semăna, a mulge, păstor, fân, furcă, transport: car, a aduce, a muta, a trage, roată, armată: arc, armă, săgeată, a învinge,cultură şi societate: carte (scrisoare), a cânta,joc, a scrie,a cumpăra, domn, lege, preţ, vecin, terminologia creştină: a ajuna, înger, păcat, Paşte, biserică, a boteza, cruce, a cumineca, rugăciune.Terminologia referitoare la om, corp, sex, vârstă, familie: barbă, cap, frunte, limbă, nas, ochi, păr, ureche, coastă, braţ, deget, femeie, om, fiu, fiică, socru etc. Aproximativ 100 de cuvinte de origine latină se găsesc numai în română: ajutor, cântec, creştin, a ierta, împărat, întâi, a legăna, lingură, ospăţ, oaie etc., aşa cum există circa 200 de cuvinte panromanice cu excepţia românei, absenţa lor se justifică din motive extralingvistice: abandonarea unor îndeletniciri (navigaţia-luntre), numele obiectelor de lux în condiţiile rusticizării (purpura, lampa). Elementul autohton sau substratul îl formează totalitatea elementelor pătrunse în latină din limba populaţiei cucerite, care a adoptat limba cuceritorilor.

Conf.univ.dr.Victoria Moldovan, Comunicare. Tehnici de relaţionare interpersonală, cod BS1190, 8 credite, 2+1, examen. Masterat: Afaceri europene şi managementul proiectelor 2009-2010 Substratul traco-dac nu a fost capabil să influenţeze major, să modifice esenţa latină a limbii noastre (asa cum nici substratul celtic, iberic sau ligur nu au modificat esenţa latină a limbilor respective). Pe baza asemănărilor cu albaneza se presupune ca aproximativ 130-140 de cuvinte ne-au rămas de la daci. Este vorba despre termeni referitori la natură: configuratia terenului, apă, vegetaţie, faună: groapă, mal, măgură, baltă, pârâu, brad, copac, mazăre, mărar, brusture, coacăză, ghimpe, mugure, sâmbure, strugure, măgar, mânz, ţap, viezure, murg, balaur, şopârlă, barză, cioară, pupăză. • Elementul slav, superstratul slav este definitoriu pentru formarea limbii române, constituie principalul element de individualizare a limbii române în raport cu celelalte limbi romanice. Slavii au apărut în zona de sud-est a Europei, atraşi de bogăţiile Bizanţului, în secolele al V-lea şi al VI-lea. Prăbuşirea Imperiului Roman (602) a fost factorul favorizant al pătrunderii lor masive în sudul Dunării, unde au întemeiat state slave, iar din sec. IX, prin intermediul bisericii slavone au reuşit să slavizeze elementul romanic. Dacia care fusese abandonată cu mult timp înainte şi fusese lăsată pradă migratorilor nu mai era atât de tentantă, aşa că numărul slavilor rămaşi aici a fost mai mic, asimilarea lor de către băştinaşii romanizaţi fiind posibilă. Asimilarea slavilor a fost un proces de durată (sec. VVIII) şi a lăsat urme serioase în limba română. Aşa cum am menţionat şi in cazurile precedente, şi aici faptele de vocabular sunt cele mai evidente şi provin din multe sfere lexicale, ca, de exemplu, substantive şi verbe din sfera îndeletnicirilor: bici, brazdă, brici, ciocan, clei, cleşte, coş, cumpănă, plug, război (de ţesut), sită, a citi, a clădi, a cosi, a croi, din cea a plantelor şi animalelor: bujor, podbeal, ştei, pelin, coajă, cocoş (găină-lat), lebădă, râs, sentimente: drag, a iubi, scump, familie: nevastă, babă, societate: boier, ceată, medicină: boală, leac, adjective ca bogat, sărac, ciudat, cinstit, verbe de bază: a vorbi, a coborî, a clipi, a hrăni, termeni abstracţi: prilej, pricină, vrajbă etc, sistemul de numărare de la 11-20 şi substantivul sută. Sufixe ca –eală (iuţeală, răceală), -enie (ciudăţenie, sfinţenie, cuminţenie), -iş (aluniş, luminiş) sau unele prefixe: ne- (necinstit), prea- (preabun, preacinstit). Despre limba română se poate vorbi

Conf.univ.dr.Victoria Moldovan, Comunicare. Tehnici de relaţionare interpersonală, cod BS1190, 8 credite, 2+1, examen. Masterat: Afaceri europene şi managementul proiectelor 2009-2010 numai după ce a avut loc asimilarea slavilor, un proces lung, plasat între sec.VVIII. Protoromâna sau româna comună. Se presupune că la începuturile limbii române, exista o mare comunitate (situată la nordul şi sudul Dunării) de vorbitori cu particularităţi specifice, care ulterior s-au dezvoltat în 4 dialecte: unul nord-dunărean, dialectul dacoromân (devenit limbă naţională, limba română) şi 3 dialecte suddunărene: aromân (cel mai bine păstrat şi reprezentat de grupuri etnice din Macedonia şi Grecia), meglenoromân şi istroromân (pe cale de dispariţie). Nu se poate preciza care a fost data despărţirii dialectelor (sec.X –XII). Faptul că numai dacoromâna are influenţe maghiare, pledează pentru ideea că protoromâna a existat anterior instalării ungurilor în Transilvania. Unitatea de curs 2: Principalele influenţe exercitate asupra limbii române : influenţa turcă, greacă, maghiară Influenţele străine, determinate de condiţiilor istorice, politice, economice sau culturale, s-au manifestat asupra limbii române, în diverse forme, de-a lungul întregului mileniu al II-lea, dar ele sunt sesizabile şi în etapa actuală de dezvoltare a limbii române. Le vom menţiona, succint, pe cele mai importante. • Elementele maghiare au pătruns în limba română ca urmare a contactului cu ungurii. Acestia s-au aşezat în Pannonia, fosta provincie romană, de unde în sec.al X-lea/XI-lea au cucerit Transilvania. Ca reacţie firească a acestui contact, în română au intrat aproximativ 150 de cuvinte din domenii diverse: a ademeni, a alcătui, a bănui,a bântui, a cheltui, fel, gingaş, gând, hotar, oraş, vamă etc. Sufixele de origine maghiară –aş/-eş (ceteraş, trupeş), -ău (mâncău), -işag/-şug (furtişag, vicleşug) au aceeaşi vechime. In limba română există şi influeţe mai noi şi multe manifestate doar în Transilvania. Fenomenul împrumuturilor se manifestă şi în sens invers, dinspre română spre maghiară (berbece, cioban, fecior, plăcintă).

a molipsi. odaie. greşeală. trei straturi. dulgher.XIII) l-a avut biserica. Interesant este ca ele sunt mai ales substantive. plicticos. bursuc. dar şi din lezicul uzual: anafora. în epoca „fanariotă”. amanet. a sfinţi. sau verbe (a lipsi. arpagic. juridici comerţ. de vechimi diferite. pravilă. dud. cazanie.fidea. Cel mai vechi strat a pătruns în latina dunăreană. sclifosi. Al treilea strat este cel mai bogat. spital. Un rol important în apariţia scrierii (sec. cuvinte din greaca modernă. Lache. XV-XVI. prisos). dovleac. episcop. scrierile bisericeşti erau în această limbă. Sextil Puşcariu remarcase că evoluţia diferită a românei s-a datorat şi faptului că „am rămas . probabil deodată cu produsul respectiv. francez). obiecte (călimară. stolnic. prezente şi ele în română.univ. Unele sufixe ca -ez (englez. termeni referitori la casă. nostim. Masterat: Afaceri europene şi managementul proiectelor 2009-2010 • Elementele greceşti. rai.Chiar şi unele cuvinte romanice (bezea < fr. azi peiorativ. cod BS1190. plante şi animale:dulap. au un statut special. fiind detectabile etape de pătrundere. examen.Victoria Moldovan. În perioada premodernă din slavonă au intrat în limba română termeni de specialitate. saltea. destul de multe. cântar. oleacă. intre sec VII-XV (1453). halva.-isi. fiind vorba de termeni administrativi. folos. Cele mai vechi influenţe datează din sec. Al doilea strat provine din greaca bizantină (greaca era limba oficială a Imperiului Roman de Răsărit). medicină. Comunicare. tavan. zapis. ciorap. îl constituie scrierea în limba română.dr. cearceaf. ( fandosi. a părăsi. ciorbă. simandicos etc. traistă). meserii.Conf. pomană. Tehnici de relaţionare interpersonală. Din această perioadă avem termeni din domeniul comerţului (arvună. fiind cunoscute şi utilizate de „protipendada” vremii respective. iad etc. Limba de cult fiind slavona. mâncare. intrate în limba română mai ales între 1770-1820. basma. cu urmări importante pentru limba română. samsar. a izbăvi. ieftin. lehuză. pungă.ca: evanghelie. 8 credite. ispită. protipendadă. de unde au intrat în română (lipsesc din celelalte limbi romanice). plimbarisi) sau -ache (Mache. îmbrăcăminte. • Elementele turceşti au contribuit şi ele la îmbogăţirea limbii române. Neologismele turceşti şi cele greceşti. catâr etc. pătlăgea. a sosi). din biserică sau administraţie. Un fapt semnificativ. au dispărut odată cu perioada respectivă. duh. baiser) au pătruns prin greacă. care au împestriţat limba română în perioada fanariotă. post. neogreacă. voie. sarma. 2+1. salcâm. Tache) provin din neogreacă. vornic.

8 credite. Unitatea de curs 3: Modernizarea limbii române. al XIX-lea se datorează condiţiilor istorice concrete. Tinerii greco-catolici. Samuil Micu. al XVIII-lea. examen. • Rolul contextului istorico-politic şi cultural. diferite totuşi. cum vor fi şi scrierile cronicarilor moldoveni şi munteni din sec XVI-XVII.Conf. dar o lasă în mâna turcilor prin pierderea luptei de la Stănileşti (1711). unirea cu Roma.370).univ. mai cu . • Influenţa culturilor (romanice) occidentale s-a făcut tot mai prezentă în cultura românească o dată cu secolul al XIX-lea. Transilvania îşi căuta un aliat în biserica catolică. tipăresc gramatici se preocupă de predarea limbii române (vezi Elementa linguae dacoromanae sive valahicae). Gheorghe Şincai. al XVIII-lea şi începutul sec. după decapitarea întregii familii a lui Constantin Brâncoveanu (1714). Influenţele neoromanice Modernizarea românei la sfârşitul sec. dar şi cele din sec XVIII şi începutul sec XIX. aducând şcoli pentru românii ardeleni. 1521) este cu caractere chirilice. Aceeaşi era şi soarta Munteniei.Victoria Moldovan. Pentru propăşirea culturală a neamului. Orientarea spre şcolile din apus. În ambele ţări se instalează domniile fanariote.dr. scriu şi literatură şi ştiinţă în limba română. În Transilvania secolului al XVIII-lea. Comunicare. graţie scrierii sale. Secolul „luminilor” găseşte româna în situaţii foarte diferite: Dimitrie Cantemir face cunoscută Moldova în Europa occidentală. cu caractere latine. “reromanizarea” din secolul al XIX-lea. din cele trei provincii româneşti. răspândesc ideea de romanitate. • Rolul Şcolii Ardelene. 2+1. Prima scriere în română (Scrisoarea lui Neacşu. întorşi de la şcolile occidentale. edificată în 1701. Şcoala Ardeleană va iniţia scrierea cu caractere latine. greco-catolicismul a contribui în mod categoric la modernizarea şi schimbarea atitudinii faţă de limba română. Tehnici de relaţionare interpersonală. Masterat: Afaceri europene şi managementul proiectelor 2009-2010 în curs de multe veacuri cu faţa întorşi spre Orient” (p. şcoli care vor da roade spre sfârşitul sec. cod BS1190. Petru Maior sunt cei care au adus primele elemente de occidentalizare a limbii române şi au contribuit la deşteptarea ideii naţionale. scriu istorie. dar va trece aproape un secol de frământări şi încercări până când alfabetul latin va fi general acceptat şi se va impune în cultura română din toate provinciile.

dar şi italiană. 8 credite. casetă pentru besactea. a instala. turceşti) simţite deja ca învechite (secol alături de veac. insulă în loc de ostrov. a institui etc.Victoria Moldovan.a înlocui cuvintele (de obicei slavone.XVIII sau începutul sec. spunea Sextil Puşcariu că au produs „o reromanizare a limbii noastre”.E.a înlocui cuvintele vechi polisemantice (vezi în acest sens S. Costache Negruzzi şi Ion Eliade Rădulescu remarcându-se prin nu numai prin modul în care puneau problema. ci luăm cu îndrăzneală de la maica noastră moştenire şi de la surorile noastre partea ce ni se cuvine”. cod BS1190.a introduce noi concepte sau pentru a denumi noile realităţi: tren.E. . medicale. Tinerii boieri cu studii juridice. a reorganiza. Puşcariu. I.. Masterat: Afaceri europene şi managementul proiectelor 2009-2010 seamă din Franţa. Miron Costin. Curentul latinist. pentru: . Tehnici de relaţionare interpersonală. Susţinător aprig şi teoretician al modernizării limbii române prin apelul la sursa latină sau neolatină. L. Despre aceste neologisme latine sau neolatine. cu exagerările lui Laurian şi Massim. bereznic>brigadier silvic. examen. Unele rusisme ca pojarnic>pompier. în mod firesc. a fixa. > nobil). bazin pentru havuz. instruit în şcolile .Conf. tehnice sau artistice făcute mai ales în Franţa vor fi cei care vor introduce terminologia ştiinţifică proprie fiecărei specialităţi. Elementul neoromanic a fost folosit. fotografie.. polcovnic>colonel. XIX.380) ex. Rădulescu fiind unul dintre susţinătorii curentului italienizant. sau cuvinte de diferite origini (blagorod-sl. spion pentru iscoadă.dr. Comunicare. a fost respins şi a învins bunul simţ lingvistic. a aşeza cu peste 30 de sensuri: a aranja. Ar fi însă fals să rămânem cu impresia că primele neologisme romanice datează de la sfârşitul sec. I. Opinia generală era pentru înnoire şi îmbogăţire lexicală. 2+1. a se stabili. nemeş-mag. . ci şi prin soluţiile pe care le ofereau.univ. a dus în mod firesc la o modernizare în general şi la o reînnoire a limbii.XIX.R p. evghenist-gr. bijuterie în loc de juvaer. doar sursa era disputată: ardelenii voiau ca aceasta să fie „maica noastră Roma”. amendă pentru geremea. Rădulescu afirma că „noi nu împrumutăm. în timp ce în Principate balanţa înclina spre cultura franceză. Subiectul neologismelor a fost dezbătut în presa vremii şi de majoritatea scriitorilor sec.

din ce în ce mai larg. atlas. • Alfabetul latin. influenţa italiană este recunoscută. cardinal. • Rolul instituţiilor laice (şcoli. Tot acum iau naştere cele două Universităţi din Iaşi şi Bucureşti. tragedie datează în română de la începutul sec. Dimitrie Cantemir.univ. Opera lor literară a constituit principalul canal de influenţare a publicului. Reforma lui Cuza stipula învăţământ obligatoriu. cod BS1190. cu efecte benefice şi asupra dezvoltării instrumentului de comunicare ce este limba. Brâncoveanu.Conf. • Rolul clasicilor literaturii române. mai simplu şi mai potrivit cu spiritul limbii române. 2+1. bun cunoscător al latinei. ca şi Mitropolitul Dosoftei au apelat cu mult înainte la sursa latina. iar cuvinte ca fine. politică. iar iniţiativa Şcolii Ardelene va fi preluată şi prin reforme succesive se va ajunge spre sfârşitul sec al XIX-lea la triumful alfabetului latin. castel. Problema modernizării lexicale se leagă direct de cea a alfabetului. Caragiale şi Slavici în redacţia ziarului Timpul e un exemplu).XVIII. In 1867 ia naştere Academia Română ce îşi propune să realizeze câteva instrumente absolut necesare pentru ca limba română să poată sta alături de limbile europene: e vorba despre o gramatică şi un dicţionar. romantic şi înnoitor. Presa era servită în sec. care avea accces la cultura scrisă. fie prin filiaţie slavă (academic. Masterat: Afaceri europene şi managementul proiectelor 2009-2010 iezuiţilor polonezi. etimologhie. ofiter. este secolul şcolilor româneşti. Comunicare. Unitatea de curs 4: Limba română actuală – secolul XX Înainte de a prezenta succint această perioadă.dr. se impune precizarea referitoare la conceptul de limbă actuală. activitate. Haina slavă nu se mai potrivea noilor cuvinte. mai precis de la 1920 până azi. gheneral). presa). Într-o altă accepţiune limba română actuală se refera la o perioadă mult mai .Victoria Moldovan. XIX de mari scriitori (Eminescu. universităţi. româna actuală sau româna contemporană este considerată perioada care coincide cu sec. Academia Română. 8 credite. hronolpghie. Într-o primă accepţiune. XX. Tehnici de relaţionare interpersonală. examen. Secolul al XIX. un prim succes cultural naţional. În cazul lui C. fie prin filieră germană.

ataş. escală. tranşa. eşantion. cumulard. apoi televiziunea. Limba înseamnă comunicare între oameni.dr. sau al invenţiilor secolului XX. dezvoltarea literaturii. 2+1.univ. watman etc. exulta. dar dintre care o parte a rămas în limbă şi după 70 de ani: anvergură. lacrimogen. cancanier. Tehnici de relaţionare interpersonală. Limba română continua să se îmbogăţească. eshiba. devergondaj. motociclist. francamente. fotogenic.XIX-lea. ca şi generalizarea şi obligativitatea învăţământului sunt căile de prefacere şi consolidare ale unei limbi literare unitare. plafonare. sec. pilotare. geopolitică. cea de după 1989. cubist. decolare. nonşalant. Există chiar abordări mai restrictive. pretabil. Putem spune că. poseur. . Primul război mondial aduce schimbări majore în societatea românească. . ambuscat. tanc. hol. degringoladă. epata. mignon. pasteuerizat. (Puşcariu. Din aceeaşi perioadă (presa anilor 30) Puşcariu menţionează şi franţuzismele foarte recente. examen. leader. macerat. româna vorbită în anul curent. apariţia noilor mijloace de comunicare. limuzină. dezvoltarea presei scrise şi vorbite. inuzabil. echipier. bolşevic. paraşută. cinematografie. Ţara se întregeşte cu cele trei provincii: Bucovina (din 1775 intrată în componenţa Imperiului Austriac). Româna în perioada interbelică. standardizat. rugby. Masterat: Afaceri europene şi managementul proiectelor 2009-2010 restrânsă. contravizită. până la Primul Război Mondial. un institut lingvistic modern – Muzeul limbii române din Cluj (Clujul e un centru lingvistic de talie europeană). inebranlabil.Victoria Moldovan. În secolul XX. bravadă. Este vorba despre cuvinte din domeniul sportului.Acum apar frecvent în comunicare cuvinte ca: aerodrom. escadrilă. caroserie. Schimbările majore. franşiză. ski. puiza. iar schimbările de ordin social se reflectă în limbă. festin. boxa. ea este un fenomen social. prezumabil. dumping. Consolidarea instituţiilor existente şi apariţia altora: Universitatea din Cluj. şomeur. 8 credite. reviste de specialitate. cod BS1190. bric-a-brac. paneuropean. marşandaj. intenabil. care înţeleg prin româna actuală. deturnat. mai ales cu ajutorul presei. radiodifuziune. mumifiat. pistă. claxon. modernizarea învăţământului. raid. importanţa presei. deboşerie. pancart. 391). osmoză. al modei. XX e o prelungire a celui anterior. româna îşi continuă dezvoltarea şi modernizarea trasată în sec. radioul mai întâi. tranşeu. prob. megafon. Basarabia răpită de Rusia în 1812 (pacea de la Adrianopol) şi Transilvania. Comunicare. fulgurant. infatuat. deconfitură. onctuos. insurmontabil. ameriza. exonerat.Conf.

Ca observaţie generală. în perioada menţionată. trolibus. Româna în perioada comunistă / limba de lemn. vidat etc. o analiză obiectivă. Avram)1 îşi manifestă din ce în ce mai mult prezenţa. azi suntem în măsură să constatăm că dezvoltarea societăţii şi uzul au acceptat cea mai mare parte din cuvintele considerate de Sextil Puşcariu ca inacceptabile (din 46.dr. Regimul comunist făcea din asigurarea accesului la educaţie şi cultură a tuturor copiilor un titlu de glorie (după ce decimase în închisori cele mai selecte minţi ale neamului şi îşi făcuse tot un titlu de glorie din distrugerea intelectualităţii interbelice).Victoria Moldovan. sportivitate. a avut un merit incontestabil: a impus şcolarizarea tuturor copiilor şi alfabetizarea adulţilor. şnapan. Sigur că în epocă au exista voci care s-au revoltat în faţa unei atari realităţi. 8 credite. întrepătrunde. putem spune că. triat. Blocul socialist se orientează spre Moscova. nu există încă. Mai ales perioada 1948 – 1964 (între reforma învăţământului şi dezgheţul poststalinist) toate „reformele” aveau caracter de clasă şi anticapitalist. unele proprii limbii române: autoamăgire. autoiluzionare. Din păcate România postbelică avea un număr inadmisibil de mare de analfabeţi. Pentru limba română. politicianizare. vezi M. şaretă. Editura Academiei Române. Bariera politică dintre Est şi Vest se reflectă inevitabil în limbă. hotărât într-o epocă de neo-beţie de cuvinte”. Anglicismele în limba română actuală.univ. 2+1. influenţa engleză (mai timidă în sec. Orientarea e însă de altă factură. se continuă influenţa franceză şi. aşa că şi în limbă vor apărea tot mai multe influenţe de acest gen.Conf. şoc. au existat chiar campanii antineologiste în presă. Sistemul comunist. tandru. la nivelul acestei perioade. huliganic. dar ele n-au putut opri evoluţia limbii. doar 13 nu s-au impus). Tehnici de relaţionare interpersonală. XIX. prin derivare şi compunere se nasc cuvinte noi. examen. Aceasta e realitatea limbii. recul. Cu toată îndoiala marelui lingvist cu privire la „aclimatizarea” acesor cuvinte. ideologicul se insinua împreună cu cele mai banale 1 Mioara Avram. suprastoc etc. Unul din semnele asimilării neologismului semnalat tot de Puşcariu este productivitatea sa. în plus. de tendinţă. 1997 . Al doilea război mondial a adus alte schimbări în societatea românească. şicanator. e perioada în care chiar teoria lingvistică are ca mentor „geniul lui Stalin”. Bucureşti. Comunicare. cod BS1190. dar chiar şi la o analiză superficială se pot face unele observaţii pertinente. pe lângă numeroasele sale racile şi monstruozităţi. Autorul conchidea: „Trăim. Masterat: Afaceri europene şi managementul proiectelor 2009-2010 reambalat.

Humanitas. este indispensabil să acordăm o mare importanţă perfecţionării mecanismelor economice”. Tatiana Slama-Cazacu3 a analizat şi atras atenţia asupra pericolului „limbii de lemn” care n-a dispărut odată cu regimul totalitar. Bucureşti. comparativele (tot mai mult. 8 credite. absenţa deicticelor.univ. Masterat: Afaceri europene şi managementul proiectelor 2009-2010 cuvinte. progres. Libertatea de a se juca cu cuvintele. Unitatea de curs 5: Limba română actuală . 2005 Cf. în înţeles restâns. prezenţa masivă a construcţiilor pasive şi impersonale. p. ci planează în continuare asupra limbii române. în care nu numai lexicul. modul imperativ (în ordine şi îndemnuri). colaborare. 39-47 . cu cât după o perioadă în care presa era total supusă ideologiei comuniste. dorinţa de inovaţie au fost cu atât mai vizibile. Comunicare. se datorează modului în care e folosită sintaxa limbii şi lexicul: o abundenţă a construcţiilor nominale. mai profund.libertatea prost înţeleasă.Conf. 2006. La începutul anilor 90. lipsa de dinamism se datorează absenţei verbelor. 2+1. lexic specific: pace. Lingua. evident şi la nivel lingvistic mai ales în limbajul de lemn al ultimilor ani ai comunismului.:”In cadrul elaborării programului de aprovizionare şi al realizării planurilor prevăzute. tot mai sus. Limba de lemn. a urmat o schimbare majoră. ci şi a gândirii. mai vast).Victoria Moldovan. examen.. aşa încât în final se va ajunge la ceea ce se numeşte „limba de lemn”. care serveşte câteva idei-cheie. Tehnici de relaţionare interpersonală. se urmărea sistematic un alt fel de „corupere”. societatea civilă începea să prindă contur mai ales cu ajutorul presei: scopul fiecărei 2 3 Francoise Thomm. După perioada îngheţului totalitar.2 Dintre particularităţile limbii de lemn. lume divizată în două tabere:bună-rea.dr. nu numai a limbii. a urmat o perioadă de „descătuşare” totală. menţionăm: Caracterul greoi al textelor. ci şi gramatica sunt forţate. Română actuală. cod BS1190. ca în exemplul. vocabular sărăcăcios. de libertate absolută. cuprinde anii de după 1989.

live.dr. cod BS1190. Particularitatea structurală a limbii române de a accepta. iar lingviştii care s-au ocupat de acest aspect al limbii (Mioara Avram. Adriana Stoichiţoiu-Ichim ş. viaţă cotidiană. în mediul urban. limba română se reconectează rapid după 1990 la reţeaua referenţială a lumii contemporane. largi goluri de denominare din domeniile politic. talk-show. adaptându-le morfologic contribuie la impunerea lor rapidă. Tumultul verbal al acelor ani i-a interesat pe unii lingvişti şi. Masterat: Afaceri europene şi managementul proiectelor 2009-2010 organizaţii civice sau de partid era să aibă un ziar. au consemnat faptele. examen. din nou şi în alt mod. roller. site.univ. mall. lifting. chat. uşor cuvintele împrumutate. Problema influenţelor exercitate asupra limbii române se pune şi sub aspectul influenţelor. de unde problema anglicismelor (cf. în numele unei libertăţi care ar permite orice (vulgaritate). a patra putere în stat – sloganul atât de mult vehiculat.a. financiar-bancar. Adriana Stoichiţoiu-Ichim: 2007). Valul de neologisme "necesare". neologismul anglo-american. link. "Urgenţa" completării golurilor denotative din . stretch. ca totdeauna.) au dovedit mai curând permisivitate în recomandările lor normative. net. manipulaţi.Conf. 2+1. Comunicare. cu precădere anglicisme. Cuvinte care păreau cu câţiva ani în urmă exotisme lexicale sau împrumuturi "de lux" au devenit astăzi vocabule de uz general: airbag. De remarcat şi faptul că masa de vorbitori a adoptat cu entuziasm. odată cu progresele înregistrate de diversele substructuri ale organismului social. devenite deja documente lingvistice ale vremii. top. era considerată a fi calea cea mai directă spre cei ce trebuiau. O tablou sintetic al mai multor aspecte referitoare la tendinţele românei actuale poate fi urmărit în articolul Oanei Chelaru-Murăruş. Mioara Avram: 1997). brand. Ieşită din lunga izolare la care o condamnase regimul comunist. vine să umple. briefing. Limba română de azi: fals decalog. O altă caracteristică e surprinsă de autoare prin formula sugestivă privind casarea subproduselor "limbii de lemn". password. barter.Victoria Moldovan. casting. thriller. După ce ani de zile limba română şi-a slăvit înţelepţii conducători a venit vremea să nu mai respecte aproape nimic. prin urmare. divertisment etc. shake. Tehnici de relaţionare interpersonală. look. economic. tehnico-ştiinţific. (Cf. în mod benefic. discount. cultural. Presa. 8 credite. Georgeta Ciobanu. hacker. O primă caracteristică ar fi: Deschiderea lexicală maximă sau "foamea de real" . online. workshop etc. audit.

). 2+1.Conf.univ. plan > proiect. pus de autoare sub titlul: Nostalgii etimologiste în reforma ortografică. apelul frecvent la registrele vii ale limbii vorbite (popular. pesederizare. numeroase derivate şi compuse noi: dolarizare. cod BS1190. planificare > planning. limbajul presei este compartimentul cel mai dinamic al românei actuale. cuvinte cu o viaţă extrem de scurtă. cu satisfacţie. colocvial. dughenizare. Cuvintele purtătoare ale unei "sarcini" ideologice perimate sau compromise de uzul "limbii de lemn" sînt înlocuite. cederizare. zvoner. În plină explozie lexicală a anilor '90. a inovaţiilor lexicale (derivate. cuvinte la modă în primii ani de după 1990. Deşi în domeniul limbii ar fi fost nevoie de unele norme de scriere / de pronunţare a cuvintelor nou intrate în uz. Promotor al înnoirii lexicale prin punerea masivă în circulaţie a neologimelor. Tehnici de relaţionare interpersonală. comitet > board etc. nivelată de controlul ideologic al dictaturii comuniste. şedinţă > summit. cotrocenizare. tot aşa cum turcismele şi grecismele cedaseră locul neologismelor romanice după 1820: miliţian > poliţist. Un alt factor important pentru evoluţia unei limbi îl constituie presa. fesenist. Printre cuvintele la modă ale tranziţiei. cu viaţă mai mult sau mai puţin efemeră. argotic) . Aspectul cel mai carcateristic al jurnalismului românesc actual rămâne . brucanizare.Victoria Moldovan. savuroase creaţii ludice). iar altora li se forţează semantica prin calchierea modelelor străine (a aplica "a face o cerere". Masterat: Afaceri europene şi managementul proiectelor 2009-2010 sistemul limbii este urmată rapid de o primenire stilistică a lexicului imediat după 1989. slujbă / serviciu > job. printre caracteristicile ei trebuie menţionate aşanumitele cuvinte "de tranziţie". Deşi este vorba despre o perioadă scurtă. se ocupă de reforma ortografică. vesternizare. 8 credite. astfel unele cuvinte conotate negativ în perioada comunistă sunt revalorizate (program al PCR / program social.aşa cum a observă cercetătorii. când o eventuală urgenţă ar fi reprezentat-o normarea grafică şi morfologică a numeroaselor anglicisme ce invadau limba. buticar.reacţie psihologică firească la imobilismul "limbii de lemn" din trecut. răspîndac. mineriadă. de neologisme anglo-americane seducătoare. limbajul jurnalistic şi-a recuperat în ritm extrem de alert fireasca diversitate stilistică. examen. Academia Română. . compuse. scenarită. ). întrunire > meeting. atinsă de nostalgii etimologiste. alături de anglicisme. Comunicare. cultural. accentul cade pe alt aspect.. se numără. interviu "discuţie în vederea angajării".dr. golaniadă. chioşcar. Sensurile se reaşază după modele englezeşti.

handicapat etc. judecătoarea N."). a se kaghebi. printre factorii de modernizare a unei limbi. "paraşutele astea” ş. categoric. examen.univ. marfă. Panica naţionalistă a generat şi la noi fantezii legislative. care îşi imagina în anii din urmă că trebuie să-şi amendeze semenii pentru excese neologice.". promovând violenţa verbală. ziarele ultranaţionaliste sau de scandal îşi făceau un titlu de glorie din a răscoli prin reziduurile limbii de mahala... Autoarea observă şi aspecte (de altfel mult discutate chiar şi în presă) de gramatică aproximativă. câteva structuri pervertite care ameninţă să se impună: lipsa prepoziţiei "pe" la acuzativul pronumelui relativ "care" ("Persoana care am căutato. a fi bazat. Comunicare. xenofobia nudă şi vulgaritatea în forme intolerabile. generalizarea prepoziţiei "în" la contexte improprii ("Merg în clubul X"). În vreme ce o parte a presei punea în mişcare vocabulele elevate ale limbajului cultivat al epocii.". precum cea a lui George Pruteanu.). precum distinsul ex-senator. nu a putut învăţa nimic din lecţia latinismului purist al secolului al XIX-lea. dacă nu ar fi totuşi întristător faptul că o persoană cultivată. dar din perspectiva limbajului vulgar. Limbajul argotic colorat al tinerilor are în româna actuală o vizibilitate infinit mai mare decât în trecut (ţeapă. 2+1. "oligofrenul D. în ultimii ani. Masterat: Afaceri europene şi managementul proiectelor 2009-2010 manipulare. cod BS1190. supertare. sunt sever catalogate de autoare: Panica naţionalistă şi fanatismul purist.a. de altfel supărătoare..". Unele iniţiative de apărare a limbii române.Conf. Deşi gramatica este mai rezistentă la asaltul inovaţiilor decât vocabularul. Violenţa verbală face parte din tabloul de azi al unei Românii resentimentare şi brutale care nu poate fi ignorat . 8 credite. Limbajul tinerilor care se înscrie. intră în atenţia autoarei. Ideea ar rămâne absolut hazlie. deci nu era plecat". "Ca şi om. criptocomunist.") ş. penal.dr. fiind pus sub titlul: De la argotismele tinerilor în blugi la limbajul porno al generaţiei "Polirom". revin cu insistenţă. beton.. El migrează în chip firesc nu numai spre limbajul colocvial şi familiar. ci şi spre cel al . "banditul B. "şef de rahat". Iată o mică mostră edificatoare din paginile României Mari din 1999: "putoare fără ruşine."). Tehnici de relaţionare interpersonală. care n-au ţinut cont de situaţii istorice similare. stalinozaur etc. parfum. cuvinte parazitare ("Deci l-am găsit. Printre păcatele limbii se numără şi violenţa limbajului.a.Victoria Moldovan. suprimarea negaţiei înaintea construcţiei restrictive cu "decât" ("Am decît o casă.

căpşune/căpşuni) sau se acceptă rostiri impuse de multă vreme prin uz (a fonda. Mai recent. ortoepic şi morfologic al limbii române. Univers Encilopedic. 2008 5. nr. În final autoare se opreşte asupra celor care au responsabilitate în domeniul lingvistic şi constată că Legiuitorii limbii sunt mai relaxaţi ca oricând (DOOM2. pricomigdală. Gheorghe I. cei mai mulţi de Editura Polirom (2003-2004) . O scurtă istorie a românilor povestită celor tineri. Privire generală. compleu. Humanitas.Ioana Bradea. 1999 8. 8 credite. Limba română. aşa cum s-a remarcat deseori.17 februarie 2006 4. 2005). Sextil Puşcariu. Bucureşti. Bucureşti.care împinge la limita de sus experienţa vulgară a limbajului. În multe alte cazuri se recomandă formele duble (filozof/ filosof. Editura Humanitas. De la latină la română. adoptă o inteligentă şi binevenită atitudine relaxată în privinţa uzului lingvistic. Istoria limbii române dela origini până în sec. s-a înregistrat o variantă "hard" a limbajului erotic licenţios prin prozatorii lansaţi în ultimii ani. Comunicare. „Dilema veche”Anul III. Mioara Avram. Deşi nu recomandă explicit toate anglicismele (2500 cuvinte nou introduse) pe care le înregistrează. al XVIII-lea. Ionuţ Chiva. 1997 2. 1976 6. Adrian Schiop. Timpul va decide dacă această ostentativă dezinhibare lingvistică are o justificare în plan estetic sau se hrăneşte din nevoia imperioasă de a şoca. Limba română de azi: fals decalog. Brătianu.Victoria Moldovan. Bucureşti. EPL. Editura Minerva. Bucureşti. 224 p. Bucureşti. Limba de lemn. frecţie. autorii consideră utilă normarea acestora.îndelung aşteptată .Conf. Tehnici de relaţionare interpersonală. Editura Academiei Române. Neagu Djuvara. Rosetti. Apariţia . Claudia Golea . 2005 . O enigmă şi un miracol istoric: poporul român. Dragoş Bucurenci. 3. Anglicismele în limba română actuală.dr. examen. Alexandru Vakulovski. ci mai curând înţeleasă şi acceptată.univ. absolvă etc.a noului Dicţionar ortografic. Oana Chelaru-Murăruş. Cosmin Manolache. Bucureşti.108 . Ioana Baetica. cod BS1190. Masterat: Afaceri europene şi managementul proiectelor 2009-2010 presei. 1968 7. FrancoiseThomm.) Bibliografie: 1. colecţia Istorie-Corint. M Sala. 2+1. Atitudinea de relaxare a normelor nu este însă blamată. Al. Editura Corint.I.

Norma defineşte deci un anumit nivel de abstractizare lingvistică.univ. gramatica. dialecte). Vorbirea reprezintă aspectul concret şi diferenţiat individual al unui idiom.Victoria Moldovan. care poate fi considerat model de vorbire. Şi mai târziu se cristalizează conceptul de normă. 2+1. Masterat: Afaceri europene şi managementul proiectelor 2009-2010 MODULUL II: LIMBA ROMÂNĂ . ÎNDREPTARE. iar cea lexicală. abia în secolul al XVIII-lea. Norma lingvistică priveşte toate nivelurile limbii. de instrucţiuni care priveşte uzajul unei limbi.INSTRUMENTE ESENŢIALE DE LUCRU: GRAMATICI. cod BS1190. Norma este dependentă de variaţiile sociale (argou. reprezentând uzul comun şi curent al unei comunităţi lingvistice. DICŢIONARE Obiective 1. Primele lucrări care consemnează în scris limba română apar destul de târziu: . Preocuparea pentru descrierea sau reprezentarea limbii române apare destul de târziu.limbaje specializate) şi teritoriale (graiuri. lexicul. Familiarizarea studenţilor cu cele mai importante lucrări despre/de limba română. Conştientizarea importanţei pe care îl are norma în comunicare 3. examen. respectiv: fonetica. rezultat din studierea uzului efectiv al unui idiom. nucleul care conţine doar elementele comune categoriei limbii. Comunicare. în dicţionarele explicative.Conf. care se dezvoltă treptat. Termenul normă lingvistică se referă la sistemul de reguli. norma fonetică în dicţionarele ortografice şi ortoepice. norma constituie primul grad de abstractizare şi conţine tot ce este social. prin urmare este variabilă diacronic. Norma lingvistică cuprinde toate faptele de vorbire fixate din punct de vedere social. Norma este rezultatul evoluţiei istorice. 8 credite.dr. Folosirea informaţiei lingvistice ca bază culturală pentru viitorii specialişti în domeniul afacerilor Unitatea de curs 1: Conceptul de normă în exprimarea scrisă şi orală. sistemul reprezintă gradul cel mai înalt de abstractizare lingvistica. Norma morfo-sintactică este înregistrată în gramatici. Tehnici de relaţionare interpersonală. apărute în diversele ei etape de evoluţie 2. eliminând ce este ocazional şi individual – elemente care aparţin vorbirii.

Ioan Bobb. Comunicare. Tehnici de relaţionare interpersonală. Dintre cele mai importante menţionăm. Gramaticile apar mai târziu. apare la reprezentanţii Şcolii Ardelene. Scrierea limbii române a folosit două alfabete: chirilic şi latin.Şincai.. Dicţionar latin-român. • Alfabetul latin. chiar de efervescenţă lingvistică. Elementa linguae daco-romanae sive valachicae. Ioan Budai Deleanu. 1825. spre sfârşitul sec.univ.XVIII. (Scrisoarea lui Neacşu.Aşa cum am amintit deja. iar în Muntenia Ienăchiţă Văcărescu a scris dicţionare bilingve: român-turc şi turc-român. valah-latin. latinesc şi unguresc. 8 credite. care să conducă la: .Piuariu-Molnar. Primele decenii se remarcă mai ales prin activitatea învăţaţilor ardeleni: Lucrări gramaticale. român-german şi german-român. Gramatica Românească. prima scriere cunoscută în limba română datează din 1521.Radu Tempea. 1757.S.Conf. Lucrările lexicografice sunt rezultatul muncii ardelenilor S. XVII) reprezintă primele preocupări lingvistice româneşti. folosit până în sec al XIX-lea. Dicţionar german-valah. examen. al XIX-lea se caracterizează printr-o activitate convergentă pentru normarea limbii române. Masterat: Afaceri europene şi managementul proiectelor 2009-2010 • • Lexicoanele (slavo-român. în ordine cronologică: .Dimitrie Eustatievici. În Republica Moldova el a fost înlocuit abia în 1989 de alfabetul latin. • Secolul al XIX-lea este unul de intensă preocupare pentru problemele limbii. Scrierii cu caractere chirilice este veche. 2+1.) şi utiliza alfabetul chirilic. În Moldova a apărut un Lexicon grecesc-românesc. • Alfabetul chirilic. care voiau să demonstreze şi în acest mod latinitatea românei. Calitatea lor nu se compară însă cu cea a lucrărilor ardelenilor. latin-român-maghiar sec. toţi cronicarii moldoveni şi munteni au folosit alfabetul chirilic. Lexiconul de la Buda.. Preocuparea pentru elaborarea unor sisteme ortografice cu caractere latine.dr. 1780 (lucrarea cu cel mai mare efect şi primul manual de română ca limbă străină) . Gramatica românească. I. Deceniile de mijloc ale sec. Activitatea de elaborare a unor gramatici normative ale limbii române aparţine cu precădere învăţaţilor ardeleni. . cod BS1190. 1797. Micu şi Gh. Micu. Dicţionariul rumânesc.Victoria Moldovan.

3 vol. dicţionare generale şi de specialitate În prima parte a secolului al XX-lea se continuă preocupările Academiei Române pentru elaborarea lucrărilor indispensabile normării românei (dicţionare. 2+1. Rumanisch-deutsches Worterbuch. 1/5 elemente turceşti). dar fără rezultate notabile. Dicţionarul Universal al limbii române. Dicţionarul Academiei (1906) Sextil Puşcariu. Dicţionarul enciclopedic ilustrat „Cartea Românească”. contracarează ideile lui Cihac din Dicţionarul etimologic (1/5 elemente latine. Masterat: Afaceri europene şi managementul proiectelor 2009-2010 Unificarea limbii în scriere şi pronunţare. XIX se pun bazele activităţii normative şi ale apariţiei limbii române literare moderne. Dame. Perfecţionare structurii morfologice cu păstrarea specificului limbii române. Fr. acesta este motiv pentru dispute între două atitudini: folosirea resurselor interne – limba populară şi cea a scrierilor bisericeşti. ● 1906 . Tehnici de relaţionare interpersonală. astfel că abia la finele secolului se încheie (după mai multe intreruperi si reluări succesive) marele dicţionar al Academiei (DA. Comunicare. 4 vol. Lucrări importante de lexicografie. Unitatea de curs 2: Instrumente esenţiale de lucru: gramatici. îndreptare.Candrea.A.Sextil Puşcariu preia conducerea redactării Dictionarului Academiei. ● 1931. iar între 1913-1949 au apărut tomuri ALojniţă. 1895-1925.Conf.. La mijlocul sec. Nouveau dictionnaire roumain-francais. Lazăr Şăineanu. cod BS1190. 8 credite.univ. Hariton Tiktin. pe de o parte şi curentul arhaizant.dr. tradiţionalistpopulară. 1893-1895. Rolul lui Hasdeu. gramatici). operă de interes naţional. erudit. I.Victoria Moldovan. DLR). Etymologicum Magnum Romaniae – teoria circulaţiei cuvintelor. examen. Îmbogăţirea componenţei lexicale pe baza afinităţilor lingvistice (împrumuturi din limbile romanice). 2/5 elemente slave. 1896. .

II. ● 1986. ● 1955. continuatorul DA. 4 volume. Cuvântul.I.1957. Limba română actuală. Comunicare. Limba română.Coteanu. cod BS1190. Dicţionarul enciclopedic al limbii române. Bucureşti. 2008 (GLR2). 1937. sub conducerea mai multor lingvişti importanţi: I. 1 volum. Bucureşti. DEX. I.Graur.univ. ● 1958.Victoria Moldovan. Al. Dicţionarul limbii române literare contemporane. ● Gramatica limbii române. Bucureşti. Dicţionarul limbii române moderne. DOOM2.O gramatică a „greşelilor”.Iaşi. 8 credite. ● 1962-1966. ● Iorgu Iordan. Gramatica limbii române. tiraj nou. Gramaticile: ● Iorgu Iordan.dr. cu ediţii succesive. ● Sextil Puşcariu. ● Gramatica limbii române. Masterat: Afaceri europene şi managementul proiectelor 2009-2010 ● 1965 -2003 apare într-o nouă formă şi concepţie Dicţionarul limbii române (serie nouă). 2+1. Editura academiei Române.I. I. ● 1982. cu tomurile cuprinzând literele M-Z. Privire generală. 4 volume. examen. 1965.Iordan. cunoscută sub numele de Gramatica Academiei (GLR1). II Enunţul. 1953. Bucureşti 1940. DOOM. Marius Sala. . ● 2005. 2005. 1943. Tehnici de relaţionare interpersonală.Conf. vol.

situaţia de comunicare: oficială / neoficială. cod lingvistic.receptorul. Comunicare. limba îndeplineşte mai multe funcţii: • • • funcţia socială (de comunicare). lexical.dr. Aprofundarea cunoştinţelor lingvistice.. Masterat: Afaceri europene şi managementul proiectelor 2009-2010 MODULUL III: LIMBA. Formularea mesajului (codificarea) e condiţionată şi ea de mai mulţi factori: calea de transmisie: orală/scrisă. Lucian Blaga numea limba „o unealtă a spiritului”. a gândurilor. Tehnici de relaţionare interpersonală. a acţiunilor. limba este un sistem de semne. care serveşte transmiterii informaţiei (comunicarea) de la un individ (emiţătorul) la altul (receptorul). Respectarea normelor limbii române literare în exprimarea scrisă şi orală.mesajul . 3. funcţia reflexivă. NORMA ŞI UZUL Obiective 1.Victoria Moldovan. subordonată scopului estetic. reflectă realitatea şi are un caracter de informare. ale aceleiaşi limbi sau ale aceluiaşi cod. Inţelegerea dintre emiţător şi receptor presupune folosirea aceluiaşi sistem de semne şi semnificaţii (acelaşi semn nonverbal.univ. 2.. a sentimentelor. la români are semnificaţie afirmativă. Ca instrument de comunicare. la bulgari negativă). Unitatea de curs 1: Limba şi funcţiile ei. examen. . procesul de comunicare implică trei factori: emiţătorul . Perfecţionarea exprimării scrise şi orale în limba română. Altfel spus. funcţia expresivă (afectivă). cod BS1190. 8 credite. de autocunoaştere. gramatical) şi serveşte ca instrument de comunicare la nivelul unei comunităţi lingvistice. Prin urmare. formală / informală. 2+1. care permite exprimarea ideilor. Limba a fost privită şi ca un cod.Conf. protocolară / neprotocolară . o schemă foarte cuprinzătoare prin abstracţiunea ei. estetică. Norma limbii literare Limba este formată dintr-un ansamblu de sisteme (fonetic.

dacă e vorba despre unul sau mai mulţi receptori. fiind impusă de sus în jos şi acceptată diferit de cei care redactează un text. care pot fi de egalitate. având grade de rigurozitate diferite. cu caracter stabil. sintactice şi lexicale) şi norma generală care le grupează într-un sistem. sintactice. de subordonare etc. în timp ce norma lingvistică înregistrează modul „cum se spune”. iar instrumentele normative . examen. Dicţionar de ştiinţe ale limbii) Atenţie. Ea s-a format în urma unui lung proces de evoluţie şi reprezintă aspectul modern. limba literară nu se confundă cu limba literaturii artistice. 2+1. exercitând o anumită presiune asupra vorbitorilor sau a celor care o utilizează în scris. Ea are într-o oarecare măsură. cel mai evoluat.Victoria Moldovan. argotice. Perceperea sau înţelegerea corectă presupune luarea în considerare a tuturor factorilor impliciţi mesajului. ortoepice. iar cea sintactică mai liberă. contează. adică decodarea/decodificarea. Norma limbii literare arată cum trebuie să se spună. dar nu se confundă cu acesta şi acceptă particularităţi din celelalte dialecte/graiuri.Conf. de stare sufletească. Norma ortografică şi cea ortoepică sunt mai riguroase. Unitatea de curs 2: Încălcări ale normei ortografice şi ortoepice în româna actuală Instrucţia şcolară este o instanţă menită să formeze la vorbitorii de limbă română respectul şi deprinderea corectă a normelor limbii literare. (Cf. morfologice. caracter supradialectal. Comunicare. Limba literară se defineşte printr-un sistem de norme ortografice. S-a format pe baza unui dialect. cea morfologică este mai fixă. 8 credite. Norma literară este un ansamblu de prescripţii care au în vedere diversele nivele ale limbii. cel mai îngrijit. Tehnici de relaţionare interpersonală.univ. regionale).dr. iar norma lexicală este cea mai puţin riguroasă. Norma literară are: • • caracter convenţional. cel mai elaborat al limbii. Masterat: Afaceri europene şi managementul proiectelor 2009-2010 particularităţile receptorului ţin de vârstă. de pregătire. morfologice. relaţiile dintre emiţător şi receptor. căci varianta literară se deosebeşte mult de variantele individuale (inculte. dacă receptorul e cunoscut sau necunoscut etc. de asmenea. Există norme particulare (fonetice. cod BS1190. caracter coercitiv.

.scrierea cu unul. „redactor şef” corect: redactor-şef.) din structura unor adverbe compuse (azi noapte − corect: azi-noapte. Notă: Toate unităţile modulului au fost redactate pe baza materialului publicat pe site-ul : www. • Printre greşelile elementare se numără şi: . magh. Masterat: Afaceri europene şi managementul proiectelor 2009-2010 existente (DOOM. • Există încă situaţii de nerespectare a normelor ortografice în vigoare (DOOM2) − folosirea lui „î”. s-au luat unele măsuri de monitorizare a prestaţiei lingvistice şi în felul acesta avem o imagine mai clară asupra modului în care se vorbeşte sau ni se vorbeşte.Conf. co-prezentator − corect: coprezentator. din structura toponimelor (Baia Mare − corect: Baia-Mare. motivată superficial prin faptul că nu-i nicio problemă întrucât românii citesc corect.univ.lipsa cratimei din structura substantivelor compuse − nume de profesii / ocupaţii / grade sau alte tipuri de substantive compuse: „prim ministru” corect: prim-ministru.). a unor adjective compuse (aşa numitul parteneriat civil − corect: aşa-numitul. Tehnici de relaţionare interpersonală. „fost ministru al muncii” − corect: al Muncii. portarmă − corect: portarmă. în loc de „â”: scrierea lui niciun şi nicio.).dr. chiar dacă nu sunt marcate semnele diacritice corespunzătoare sunetului. „azi dimineaţă − corect: azi-dimineaţă.folosirea greşită a cratimei pentru a lega articolul hotărât sau gruparea desinenţă + articol de unele substantive comune sau proprii (în neconformitate cu DOOM2): webcam-ul − corect: webcamul. Ca urmare. doi sau trei „i” „nu poţi fii mai bună” corect: fi. ci obligatorii. . sunt obligatorii şi diacriticele specifice unor limbi străine: fr. 2+1. gramatici.prezenţa cratimei pentru a lega prefixele/prefixoidele de cuvântul-bază: mega scandal − corect: megascandal. lasă de dorit. cod BS1190. Cu toate acestea felul în care e vorbită româna în spaţiul public. Liège. • Scrierea cu iniţiala majusculă în cazul unor nume de instituţii (mai ales de ministere) sau a altor tipuri de nume proprii nu respectă întotdeauna normele: „raportului comisiei europene” − corect: Comisiei Europene. . „Ministul mediului” − corect: Mediului. „summit-ul” − corect: summitul. 8 credite. Comunicare. Trebuie reţinut că semnele diacritice specifice limbii române nu sunt facultative. la fel cum pe de altă parte. .Victoria Moldovan. Bölöni.ro Raport de consultanţă privind calitatea limbii române folosite în audiovizual REZULTATELE MONITORIZĂRII POSTURILOR DE RADIO ŞI TELEVIZIUNE în perioada 20 mai − 20 iunie 2009 Observaţii asupra grafiei • În general când e vorba de scriere se observă o neglijenţă de redactare. la radio şi televiziune. examen. „ministrul administraţiei şi internelor” − corect: Administraţiei şi Internelor.cna. dicţionare) sunt la îndemâna vorbitorilor care doresc să-şi perfecţioneze aceste deprinderi. „arhitect şef” − corect: arhitect-şef.

E. Apare însă şi situaţia opusă. ca urmare a finalei consonantice nespecifice limbii române: showul − corect: show-ul. erorile constatate în utilizarea virgulei sunt cele mai numeroase.pentru a izola o apoziţie sau o structură apozitivă extinsă de restul enunţului: „Patronul clubului Rapid. „Vor [ecsista] anul acesta” − corect: [egzista]. Piedone pieton.în situaţia elipsei verbului: „La telefon Mihaela din Bucureşti”. cod BS1190. e-mail-uri” − corect: e-mailuri. că mi-ai dat un asemenea jucător!” . Absenţa ghilimelelor româneşti: "intelectualii lui Băsescu" Abrevierea nu este urmată de punct: „jud Dolj” corect: jud.înainte de conjuncţiile coordonatoare adversative (dar.Victoria Moldovan. când articolul trebuie ataşat de cuvânt prin cratimă. lucrurile s-au agravat iar Susan a fost luată cu ambulanţa” „Unghiile nu sunt date cu ojă ci cu hena. examen.între subiect şi predicat sau între subiectivă şi regenta ei: „să joci bine. . Tehnici de relaţionare interpersonală.univ. Washington-ul − corect: Washingtonul. la 0. Observaţii asupra punctuaţiei. George Copos a fost prins de radare”. rămâne şcoală!” .. ci): „Ajunsă la hotel. „Nu. • Dintre greşelile care privesc domeniul punctuaţiei. incorect: . . „Stop la transferuri”– corect: „Stop la transferuri!”. [egzistă].pentru a separa secvenţe circumstanţiale (uneori antepuse): „după faptă şi răsplată” . . să ai rezultate. „Şcoala. 8 credite. Masterat: Afaceri europene şi managementul proiectelor 2009-2010 „showbiz-ul britanic” corect: showbizul. stau aici poate iese” . 2+1. e ceva incredibil” . „Eu i-am blocat pe toţi că altfel cădeam acolo” .pentru a separa un vocativ sau o interjecţie de restul enunţului: „Ce faci barosane?” „A murit bre?” „Hai măi băiete!”„Şi te-ai dus dulce minune. însă. „Personalului [aucsiliar]” corect: [augzliar].între cei doi membri ai perechii coordonatoare corelative: „Pentru tratamentul schizofreniei există atât medicamente scumpe cât şi ieftine” Virgula apare. Observaţii asupra ortoepiei Rostirea greşită a literei x: „le-au luat în custodie mai [ecsact]”. Absenţa ghilimelelor sau a italicelor: „Prima casă începe în iulie” „prezentator Tema Zilei”– corect: prezentator al emisiunii „Tema zilei”/Tema zilei.dr.„rata anuală coborând.” „Mulţumesc România.. iar. . Semnul exclamării lipseşte uneori în contexte exclamative sau imperative – în care ar fi fost obligatoriu: „Ce le mai place viteza” – corect: „Ce le mai place viteza!”. „O [ecsecuţie] plasată” − corect: [egzecuţie]. „Mai [ecsact]” − corect: [egzact]. Comunicare. .între verb şi complemente: „ar viza în C.049%” . Virgula lipseşte: .. agricultura” .Conf. nu ştiam e o noutate” .pentru a separa două propoziţii principale juxtapuse: „Nu.

a formelor verbului a fi şi a pronumelui personal care încep cu e: „[el]” „au tras cu o armă în [el]” − corect: [iel]. TEMĂ DE DISCUŢII: Importanţa semnelor diacritice.] a sosit al optelea”. examen. cât şi la neologisme. „simbol” − corect: simbol. „la [ruibi]” − corect: [ragbi]. al optălea − corect: optulea.]” (− corect: [duminica].. dumineca. fără preiotare. „editori. „la începutul secolului al optisprezecelea” corect: optsprezece/optsprezecelea..Victoria Moldovan. Masterat: Afaceri europene şi managementul proiectelor 2009-2010 Pronunţarea greşită a unor numerale cardinale sau ordinale: „şaptisprezece ani” − corect: şaptesprezece. Tehnici de relaţionare interpersonală. Observaţii asupra accentului. „[duminecă. Max [Bleşer]” − corect: [Onisifor]. „[genoflexiuni]” − corect: [genuflexiuni]. „Bruxelles [brucsel]” corect: [briusel]. . „[e] o mare bucurie pentru noi” − corect: [ie]. „butelie” − corect: butelie.VI) − corect: Dobrogea. „hackerii” [hacării]” − corect: [hecării].nume proprii. „trebuie să te întorci la servici” „şi-au găsit [servici]” corect: serviciu. „Furia naturii” − corect: furia. „grecul [. .. „duminică” − corect: duminică. „[trimetea] utilajul ăla luni” − corect: [trimitea].Conf. 8 credite.dr. 2+1. [caserie] − corect: [casierie].. „avem peste tot [farseori]” − corect: [farsori]. „europarlamentarii cu [ştate] vechi” − corect: [state(le)].. importatori şi distribuitori de carte” corect: editori. „a făcut înconjurul” − corect: înconjurul. Greşelile de accentuare se observă atât la cuvintele vechi. româneşti şi străine: „a spus [biden]” − corect: [baidăn] (vicepreşedintele american Joe Biden).substantive comune: bolero” − corect: bolero. „[ştatele] de plată”. „[Onişifor] Ghibu. „ „Tendinţa [este] de a merge pe. TEMĂ: Ascultaţi cum se vorbeşte în jurul vostru sau la radio şi televiziune şi notaţi cuvintele care sunt accentuate greşit. „[hărtie]” − corect: [hârtie]. Comunicare. „Panama” − corect: Panama. „cu caracter de aversă” „acronimul − corect: acronimul. „în [marşalier]” − corect: [marşarier].. salarul” − corect: salariu(l).nume proprii: „Cătălin Grădinariu” − corect: Grădinariu.„O singură repriză la [raibi]”. . Cum [era] până acum”. . Rostirea greşită a unor cuvinte: .împrumuturi neologice şi cuvinte mai vechi din limbă: „Echipa Naţională de [ruibi]”.. furie. la numele comune şi la cele proprii: . scrutin” − corect: scrutin. iera].univ. „[şpreiuri]” − corect: [spreiuri]-retuş. „Dobrogea” (TVR 2. „[benoclu]” − corect: binoclu. „starea de sănătate [este] bună” − corect: [ieste. [Bleher]. „ „salar. cod BS1190..pronunţarea hipercorectă. „New [nu] York − corect: [niu].. 17. „la ora optâsprezece treizeci”. (pronunţii specifice zonei Bucureştiului) „copii de care ea să aibă [grije]” − corect: [grijă].

8 credite. cu rol important în diferenţierea cuvintelor (ă.â. O dovadă că există preocupări individuale de scriere corectă.ţ).univ. Tehnici de relaţionare interpersonală. cod BS1190. Mai nou. a limbii române o constituie site-urile care au titluri foarte transparente.com pune accentul pe limba română. Masterat: Afaceri europene şi managementul proiectelor 2009-2010 Alfabetul limbii române conţine câteva semne speciale/ semne diacritice. cu diacritice. . Comunicare. semnele diacritice sunt frecvent neglijate sau înlocuite prin alt sistem de redare. Exprimaţi-vă punctul de vedere în legătură cu problema folosirii diacriticelor în scrierea limbii române actuale. de ex: Diacritice. examen.Conf. odată cu folosirea pe scară largă a computerelor.Victoria Moldovan. care îşi propune convertirea unor texte scrise fără diacritice.ş.î. 2+1.dr.

. Masterat: Afaceri europene şi managementul proiectelor 2009-2010 Unitatea de curs 3: Încălcări ale normei morfologice GREŞELI PRIVIND MORFOLOGIA. forma mânei. în locul desinenţei -şi. Forme greşite ale unor verbe: . faceţi-l. ţine de cunoaşterea gramaticii.dr. forma de nominativacuzativ fiind folosită în locul celei de genitiv-dativ. persoana a II-a plural. Respectarea formei corecte a cuvintelor în vorbire. dacă v-ar dispare soţia”– corect: ar dispărea. de conjugarea I.„Începusei să creşti”– corect: începuseşi. Forme de plural .Victoria Moldovan. 2+1. – Se remarcă.Conf. făceţi-l să rodească!” corect: creşteţi-l. – Verbul a (se) succeda. adăugându-se elementul nu: „Nu-ţi fă credit!” „fă ce zice popa. – la indicativ mai-mult-ca-perfect apare desinenţa de persoana a II-a sg. persoana a III-a plural. „Explică de ce vroia să ajungă preşedinte”– corect: voia. examen. este folosit greşit ca şi cum ar fi de conjugarea a III-a. „ia duceţi-vă dumneavoastră”– corect: duceţi-vă. „Dumneavoastră. în unele cazuri.conjunctiv să aibe a verbului a avea. comună perfectului simplu şi mai-mult-ca-perfectului:„O perioadă în care prinsesei sfertul de finală”– corect: prinseseşi. adică a morfologiei.„De cât timp nu-l mai văzusei?– corect: văzuseşi. -i. neacceptată de normă: “copiii trebuiesc supravegheați”– corect: trebuie – atragerea verbelor cu infinitivul în -ea în clasa verbelor cu infinitivul în -e: verbul a dispărea este folosit ca şi cum ar fi de conjugarea a III-a. vroia. – accentuarea pe sufix. Vom prezenta câteva dintre cele mai frecvente greşeli. . ce regiuni.univ.„Ziceţi-ne şi nouă!”– corect: ziceţi-ne.formele hibride de indicativ imperfect vroiam.” – corect: spuneţi-mi. • Alteori.forma de indicativ prezent. a acelei părţi care urmăreşte modificarea formelor..„permiteţi-mi. trebuiesc. când forma verbală este urmată de un clitic pronominal. *a se succede: „Evenimentele se succed rapid”– corect: se succedă. Tehnici de relaţionare interpersonală. folosirea imperativului negativ nu fă!. Această greşeală a fost înregistrată pentru următoarele verbe de conjugarea a III-a: „Spuneţi-mi.„Ţineţi-vă bine să nu cădeţi de pe scaun”– corect: ţineţi-vă. pe categorii. ca de obicei. mai exact.„Creşteţi-l. mass-mediei: „Interesul media pentru finală”– corect: mediei. Comunicare. „sunt adaptaţi cerinţelor pieţii noastre”– corect: pieţei. forma corectă este să aibă . cod BS1190.– corect: mâinii. nu fă ce face popa” Forme greşite ale unor substantive Forme de singular • Greşelile provin. 8 credite. *a dispare. în loc de radical a verbelor la modul imperativ. „în domeniul filosofiei şi medicinii aristotelice”– corect: medicinei. în locul formei corecte nu face! Imperativul negativ se formează de la infinitivul verbului. să vă prezint”– corect: permiteţi-mi. din necunoaşterea genului substantivelor: „Acei pacienţi nu au prezentat nicio simptomă”– corect: niciun simptom. greşelile provin din necunoaşterea desinenţei de genitiv-dativ: „dar mâna. • Anglicismul mass-media este tratat ca invariabil. sporadic. vroiau etc.

examen. cum e cazul adjectivului obligatoriu – obligatorie – obligatorii.sg. Tehnici de relaţionare interpersonală.” . preliminare este forma de feminin plural a adjectivului cu patru forme preliminar – preliminară – preliminari – preliminare.sg. • • Forme greşite ale unor adjective şi adverbe Adjective Se observă concurenţa dintre desinenţele de feminin plural -e şi -i. Conform DOOM2.dr.Victoria Moldovan. uneori. Masterat: Afaceri europene şi managementul proiectelor 2009-2010 • Se manifestă în continuare concurenţa între desinenţele de neutru plural -e şi -uri. cu oscilaţii în ambele sensuri: „Seria ciclonurilor însoţite de ploi”– corect: cicloanelor. ultimele): –„ultimile melodii din seara aceasta” Adjectivul perturbator este variabil cu trei forme. „a lui Florina Mihăilă”– corect: a Florinei. „Duel în loje”– corect: loji. nu *perturbatoriu – perturbatorie – perturbatorii. Forma maxim este folosită greşit şi în locuţiunea adverbială *la maxim. ultimă.pl). cu oscilaţii în ambele sensuri./pl. Este frecventă forma de feminin plural ultimile. se observă. în loc de la maximum: „le-am mărit la maxim” „Se bucură la maxim de transferul.. tiparul de flexiune din care face parte este perturbator (m. „mp3 playeruri”– corect: mp3 playere. ultimi (articulat. ultimii). Acesta a fost folosit greşit cu forma de plural perturbatorii. “ practicele de dopaj din ultimii ani”– corect: practicile.) – perturbatori (m. cod BS1190. Comunicare. Forme greşite de plural apar şi la substantivele de genul feminin:„Una dintre elici”– corect: elice. cicloni. exprimarea analitică a construcţiilor cazuale de genitiv-dativ.„care ar trebui să aibă maxim nouă salarii minime” „avansul va fi de maxim 5%”. Substantivul plurale tantum preliminarii este folosit greşit cu forma preliminare. „Ce-i scria lui Veronica Micle?”– corect: Veronicăi. „e şefu’ lu’ Adriana Oprea”– corect: Adrianei.Conf. maxim şi minim. 8 credite.. Adverbe O greşeală care persistă la aproape toate posturile este înlocuirea formelor adverbiale maximum şi minimum cu cele ale adjectivelor corespondente.univ. ultime (articulat.„în complexele rezidenţiale”– corect: complexuri. În cazul numelor proprii şi al numelor comune de rudenie de genul feminin./alte complexe „Are crenele late”– corect: creneluri. formele corecte ale acestui adjectiv sunt: ultim. Articolul lui antepus devine marcă de caz pentru nume proprii feminine care pot primi desinenţă: „Toate calităţile lu’ maică-sa”– corect: maică-sii.„două acoperişe”– corect: acoperişuri.„atârnaţi de tavanele peşterelor”– corect: peşterilor. „Alianţa anti-siriană (!) conduce în preliminare” – corect: preliminarii. „imunizarea a minim 35% din populaţie” .) – perturbatoare (f. 2+1. – „fără fenomene perturbatorii” – corect: perturbatoare.

Pe axa relaţiilor dintre cuvinte. singular. care nu este specifică doar limbajului jurnalistic. sub forma a. Dezacordul apare prin atracţia altui termen din enunţ:„temele grave pe care această piesă o pune. dezacordul afectează pronumele personal neaccentuat (clitic). examen. cod BS1190. un popor care ne enervăm repede. Prin utilizarea invariabilă se evită acordul (care este destul de dificil când antecendentul este la distanţă mai mare în text). o campanie de vaccinare împotriva encefalitei transmisă de căpuşă” Alte tipuri de dezacord. o tendinţă mai veche în limba română. 8 credite. adjectivul la feminin. Este frecventă folosirea formei de nominativ-acuzativ în locul celei de genitiv-dativ. • Uneori. asezonând-o cu rolul de filantrop excentric” • Dezacordul apare din interpretarea greşită a antecedentului în enunţ generează dezacordul şi în exemplul următor (antecedentul este considerat părinţii. „capacităţile şi resursele scriitorilor. Dezacordul se produce fie sub influenţa antecedentului relativului (mai proeminent tematic în enunţ). al este utilizat invariabil. pot fi semnalate unele greşeli frecvent întâlnite în româna actuală.dr. Comunicare.Victoria Moldovan. Masterat: Afaceri europene şi managementul proiectelor 2009-2010 Unitatea de curs 4: Încălcări ale normei sintactice GREŞELI PRIVIND SINTAXA.„eu sunt ăla care tot timpul vreau să mă extrag din sistem”. „este doar una dintre persoanele care a fost îngropată în pământ” Dezacordul articolului genitival al. cu alt termen din frază decât antecedentul său. Dezacordul reprezintă o greşeală frecventă în domeniul sintaxei. a gazului şi a uleiului” Dezacordul în caz al adjectivului. pe axa sintagmatică. 2+1. • De multe ori. Tehnici de relaţionare interpersonală. Dezacordul între subiect şi predicat • Are la bază diverse elemente declanşatoare (structura tematică a enunţului. are aceeaşi formă ca la plural (ex. dar şi a modei din Franţa”. Verbul impersonal cu subiect propoziţional trebuie să fie la singular: „Nu se ştiu care sunt motivele acestui atac” • Dezacordurile care implică pronumele relativ care. Greşeala afectează adjectivele participiale: „Potrivit unei declaraţii de presă dată astăzi” „din cauza cererii scăzută de cărbune. „toate aceste intervenţii din ultima perioadă a preşedintelui” . care nu se acordă cu substantivul pe care îl dublează (substantiv aflat în poziţia de complement direct sau indirect). de la . acesta este acordat greşit. „şi-a luat în serios rolul de vedetă. atracţia altui termen) sau neanticiparea mesajului: se va analiza rezultatele la euroalegeri şi se va stabili o strategie.Conf. prin atracţie: „estimările de durată îndelungată a autorităţilor. dar şi a ilustratorilor” − „din cauza creşterii preţului electricităţii. fie pentru că vorbitorul interpretează greşit antecedentul relativului: „Suntem noi. românii. elementul a fiind suficient pentru marcarea cazului genitiv:„tendinţele designului românesc.univ. „procesul de absorbţie al fondurilor europene • Uneori. Vom urmări câteva dintre acestea. • La genitiv şi dativ. • Realizarea propoziţională a subiectului poate genera probleme de acord. cărţii editate de…). „sunteţi un tip care vă pricepeţi”.

„toţi banii care-i am”.univ. este corectă utilizarea secvenţei ca şi doar dacă subordonatul este comparativ. antecedentul este violatorului):„Pentru părinţii violatorului şi pentru mama acestora” (corect: acestuia). Greşeala apare mai ales în vorbirea liberă: „ţinând cont de bilanţul care-l au”. însă. exprimat în discurs. Ca formant în structura superlativului relativ al adjectivului.„Măsuri de tipul trimitem în pensie. Tehnici de relaţionare interpersonală. a cărei utilizare se extinde în mod abuziv. Dezacordul în caz al formei de întărire. să comentaţi clasa politică actuală”..Conf. în diferitele ipostaze morfologice ale sale. ca şi istoric. apare neacordat în caz cu substantivul:„în căutarea preţurilor cele/celor mai mici” Ca pronume semiindependent. „sistem de învăţământ admirat de americani ca şi produs” .” • • • Greşeli de utilizare a pronumelui relativ • Care în loc de pe care Omiterea prepoziţiei (gramaticalizate) pe în faţa pronumelui care cu funcţia de complement direct este o greşeală frecventă. Dezacordul pronumelui personal este determinat de faptul că el preia genul referentului extralingvistic (substantivul bărbat la masculin. 2+1. la fel ca în perioadele de monitorizare precedente. ca să nu trimitem în şomaj” . motivate şi de dorinţa de expresivitate:„tezele pentru istorie” . plural). „Bergodi ca şi antrenor al Stelei” „Dacă ar fi. Dezacordurile privesc şi elementul cel. şi al cărui gen gramatical trebuie preluat. Uneori. se produc alunecări de sens ale prepoziţiilor.” (corect: ele)..Victoria Moldovan. cod BS1190.dr. Greşeala este determinată de stăpânirea insuficientă a paradigmei acestui pronume: O ameninţare directă a însăşi securităţii statului” (corect: înseşi). în mod logic. Comunicare. examen. fie de influenţa unei alte structuri din limba română. • Folosirea unei prepoziţii nepotrivite contextual Greşeala vizează cu precădere prepoziţia pe. este un substantiv feminin (persoane): „au fost luate de patru persoane. cel apare neacordat în caz când se află la distanţă de elementul care impune cazul: „Anchetatorii au găsit 8. Trei dintre ei . Masterat: Afaceri europene şi managementul proiectelor 2009-2010 care demonstrativul preia numărul. „şedinţa Camerei pe cazul Năstase” „Proiecte pe arhitectură” „specialişti pe imobiliare”. „Care dinozaur vrei să-l iei tu acasă? • Dezacordul pronumelui relativ Greşeala se produce prin interpretarea greşită a antecedentului relativului: „există discuţia potrivit căruia ceea ce mi se pare mie un model nu este” − „ protejarea copiilor a căror părinţi muncesc în străinătate” Greşeli de utilizare a prepoziţiilor • Ca şi pentru marcarea unui termen care exprimă calitatea Este greşită utilizarea conjuncţiei şi între prepoziţia ca şi substantiv dacă sensul subordonatului este calitativ sau de relaţie.„ Dispută pe salarizarea unică” Utilizarea greşită a prepoziţiilor este determinată fie de influenţa unui model străin. în special pentru a exprima sensul de relaţie: „declaraţia pe recesiune e uşor alarmistă” . în structuri cu numerale cardinale. în timp ce antecedentul său. 8 credite.000 de euro asupra celor şase încasatori şi cei/ a celor doi coordonatori.

Comunicare. acest fenomen reprezentând o influenţă a stilului administrativ.. Utilizarea greşită a locuţiunii prepoziţionale din punct de vedere. Greşelile înregistrate cuprind mai ales perechile fie…. Greşeli de utilizare a numeralului • Dezacordul. în mod eronat.„V-au spus şi de la Fundeni ca să vă luaţi fetiţa acasă?”. care este de genul feminin: „Invitându-vă mâine la ora douăzeci şi doi” • Omiterea prepoziţiei de În textul scris se omite frecvent prepoziţia de după numeralele de la douăzeci în sus. Masterat: Afaceri europene şi managementul proiectelor 2009-2010 „E pe telefon” . 2+1. Această greşeală se extinde de la sinonimia să – ca să. O greşeală frecventă reprezintă dezacordul numeralului.„Suntem pe ultima săptămână de campanie” . examen. fie că sunt din trafic sau sunt mesaje prin care vreţi să ne anunţaţi orice altceva”. şapte sute kilometri” „290 milioane de dolari” .Conf. în care vorbitorul acordă mai puţină atenţie construcţiei enunţului.dr. „Nicolai Ovetea rămâne în telefon.. primul element al conectorului ca. 8 credite. în combinaţii fixate. Această regulă este adesea încălcată. specifică textelor jurnalistice.Victoria Moldovan. în acord cu substantivul ora. fie… şi atât….să devine. „Aveţi posibilitatea de a merge pe ruta . Tehnici de relaţionare interpersonală.univ.„Nu poate depăşi doisprezece minute” „doisprezece milioane de euro” „patru sute treizeci şi doi de mii de metri pătraţi” „Până la doisprezece tone” • Exprimarea orei Se înregistrează frecvent utilizarea invariabilă a numeralului pentru exprimarea orei. Greşeli de utilizare a conjuncţiilor şi a elementelor corelative Ca să în loc de să: Este frecventă utilizarea conjuncţiei compuse ca să în locul conjuncţiei să. cât şi…:„vă aştept mesajele.„Noroc cu paznicii care l-au ajutat pe Borcea ca să plece acasă”. mai ales în vorbirea liberă. Ţin de stilul telegrafic exemple precum: „valorează aproape 25 milioane dolari” „Cam după şase. Norma literară impune utilizarea la feminin. că: „s-a stabilit că sporul să fie introdus”.. • Uneori.. presupun utilizarea împreună a elementelor corelative.” „Vom difuza un film interesant. „Fie că vorbim despre destinaţiile interne sau externe” . pentru a introduce în enunţ propoziţii necircumstanţiale. elemente introductive ale propoziţiei circumstanţiale de scop: Am venit (ca) să te văd vs Vreau să te văd: „era şi normal ca să existe această colaborare”.+G şi din punct de vedere +adj. cod BS1190. formate din conjuncţii sau din adverbe. cu substantivul punct nearticulat când locuţiunea este urmată de un substantiv în genitiv: „din punct de vedere al nutriţiei” „din punct de vedere al jurnalului” „din punct de vedere al traficului” „din punct de vedere al dimensiunilor” Corect: din punctul de vedere al. cred că este în premieră pe televiziune” . mai ales în situaţia în care acesta este compus:„o sută şaptezeci şi unu/una de mii de dolari” „ până la doi/două virgulă cinci tone” . • • Discontinuitatea elementelor corelative Perechile corelative.000 buletine de vot” . Este o exprimare telegrafică... „400.

în Maramureş. cel mai mare dintre ele reprezentând într-o excursie”. cât şi în sudul ţării”. cod BS1190. „vaccin cancer” „mamă băiat 9 ani” . 2+1. ci cu obiect direct. reprezintă o greşeală foarte frecventă.. .. examen.„Domnul Andrei Georgescu. cât şi din zona Aradului vor avea astfel de probleme” „Au făcut o analiză în care arată cât petrec elevii la şcoală. 8 credite. cât şi în nordul Moldovei” „vreme foarte călduroasă mai ales în zona de vest a ţării.dr.” .„ alături de antrenorul noii promovate” . greşeala provine din analogia cu verbul a consta în: „premiile sunt destul de incitante.. „În caz de nu ne mai convine. Comunicare. Tehnici de relaţionare interpersonală. deşi această utilizare este tot mai frecventă: „se merită”. cât şi de educatoare”. „Imagini telefon mobil”. „Cele două persoane noi depistate”. În exemplul următor. fie să vă alegeţi propriul traseu” „un deficit de locuri […].. În caz că (+ prop) te îmbolnăveşti / plouă etc Nemarcarea relaţiilor sintactice dintre cuvinte. „întâlnire Emil Boc cu parlamentarii PD-L” pentru întâlnirea lui . Greşeli de utilizare a adverbelor Acordul adverbului . prin simpla lor juxtapunere. Masterat: Afaceri europene şi managementul proiectelor 2009-2010 prestabilită.„O atenţie specială va fi acordată firmelor de transport persoane” . în Crişana. „Cei din Banat. specifice emisiunilor de ştiri de televiziune). Verbul a reprezenta nu se construieşte cu obiect prepoziţional.univ. ci apar şi în cadrul enunţurilor mai ample. „ar trebui incluse în program doar locuinţele noi construite” .Victoria Moldovan. • Acordul adverbului la superlativ relativ nu este acceptat de norma literară: − „Aceasta este cea mai bine păstrată fosilă” cel mai bine Greşeli de regim verbal Verbul a merita nu poate fi construit cu pronume reflexiv.” Trebuia utilizat în caz că: Atenţie : În caz de (+subst) boală / accident / ploaie etc. „Imagini cameră supraveghere”.Conf.. marcând o tendinţă a românei actuale: „lider galerie” pentru liderul galeriei . şef unitate Primire Urgenţe” . „director vânzări agenţie imobiliară” pentru directorul de vânzări al agenţiei imobiliare . „Traian Băsescu Preşedinte România” Greşeala nu se limitează numai la structuri neintegrate sintactic (scrise pe ecran. uneori chiar în vorbirea jurnaliştilor: „Ne uităm la anunţurile de închirieri locuinţe şi vedem că tot mai multe sunt acum. cât şi de ce chiulesc” • Alte greşeli de utilizare a conectorilor Conectorul în caz de este folosit greşit pentru a introduce o structură propoziţională.„va şi ploua sub formă de aversă în zona Transilvaniei.. din Oltenia. • Adverbele provenite prin conversiune din adjective nu se acordă:„actualul antrenor al proaspetei promovate în prima ligă” .

persoana) sau întreaga structură a enunţului. Anacolutul este o greşeală de discontinuitate sintactică mai frecvent întâlnită în limba vorbită. ale colecistului. numărul. „Tăceţi din gură”– corect: Tăceţi. Frazele încep cu un anumit tipar de construcţie. pot fi rezolvate robotic” . „apoi după aia să vă daţi seama”– corect: apoi să vă daţi seama/după aia să vă daţi seama. „procentul este de 65 la sută”) – corect: procentul are valoarea 65 / 65 de procente.Conf. mă rog. un lucru care puteau fi manipulaţi” .. „Bună seara! Ne revedem din nou.univ. Alte greşeli sintactice. „ Mulţi i-am văzut cu lacrimi în ochi”. cod BS1190.” „Afecţiunile esofagului. dacă acesta este adiacent articolului hotărât): venirea premierului şi a preşedintelui (forma articolului fiind dictată de regulile acordului cu antecedentul):„În privinţa performanţelor şi consumului... atât dintre cele clasice. examen. apendicelui. fără continuitate logică sau semantică între structurile componente: „aceşti domni doctori. 2+1./ Ne vedem din nou. Verbul a abuza se construieşte în română cu un complement prepoziţional (a abuza de cineva). • Elementul a din structura seriei numeralelor ordinale nu este acceptat de normă înaintea numeralului întâi. criticate şi explicate frecvent. care aţi avut dumneavoastră ghinionul să vă intersectaţi cu ei” . apoi acesta este abandonat şi fraza continuă cu un alt tipar de construcţie. acesta reprezintă o greşeală şi trebuie evitat.dr.” – corect: Ne revedem.„Copiii ăştia din ţara lui Voronin au ieşit în stradă. Încadrăm aici şi fraze care sunt construite prost. Chiar dacă se pot invoca diverse justificări pentru apariţia pleonasmului.: „bobocii claselor a întâia” . Comunicare. ci numai al unui complement prepoziţional (a asista la ceva):„Sute de localnici asistă disperaţi cum zi de zi dispar” .. constă într-o repetare de sens.„rămâi în continuare la Steaua?”– recomandat: rămâi la Steaua?. 8 credite. cât şi mai „novatoare” sau mai puţin evidente. când locutorul este pus în situaţia de a vorbi liber. Tehnici de relaţionare interpersonală. Construcţia care conţine un complement direct este un calc după engleză: „Cineva chiar din familia ei ar fi abuzat-o prima dată” . • Se recomandă utilizarea articolului genitival (al) înaintea substantivelor coordonate (nu şi înaintea primului.Victoria Moldovan... „mereu să se tot întâmple surpări”– corect: Mereu să aibă loc surpări / Să tot aibă loc surpări. Masterat: Afaceri europene şi managementul proiectelor 2009-2010 Verbul a asista nu poate fi regentul unei propoziţii (*a asista că/să/cum). „În continuare mai sunt încă două persoane”– corect: Mai sunt două persoane. „revine iarăşi”– corect: revine. Discontinuitatea sintactică poate afecta doar o categorie gramaticală (cazul. Greşeala. „la aniversările a 75 . S-au înregistrat şi în această perioadă multe pleonasme.. Unitatea de curs 5: Încălcări ale normei lexicale Greşeli de lexic şi de semantică Pleonasmul. Greşeala apare sub influenţa celorlalte numerale ordinale: a doua etc.

Comunicare. „Să ascultăm cu urechea la tot felul de. „sistemul pedagogic de învăţământ”– corect: sistemul pedagogic/sistemul de învăţământ. Anumite construcţii sunt fixate în limbă. „zona poate fi comparabilă cu California”– corect: zona este comparabilă cu California.Conf. „a fost transmisă o erată în scris”– corect: a fost transmisă o erată. . mai „nobile”). Unele cuvinte au fost folosite cu o formă incorectă: „Centrul Naţional pentru Curricul” – corect: Centrul Naţional pentru Curriculum. şi Parlamentul României. de aceea substituirea unui termen din structura lor cu altul nu se recomandă.. „au fost nevoiţi să intre în concediu forţat”– corect: au fost nevoiţi să intre în concediu. acuzându-l de dezinformare” – corect: CSM şi-a îndreptat atenţia către. „ce ar trebui să facă pentru ca să nu fie victima”– corect: ce ar trebui să facă ca să nu fie victima.. pe de cealaltă parte. „pe de o parte. se preferă unele mai „nobile”.. „după Paşti”– recomandat: după Paşte. spoturi de publicitate” – corect: spot/reclamă/publicitate. cod BS1190.. „alte posibilităţi decât în aer deschis nu avem”– corect: alte posibilităţi decât în aer liber nu avem. „spot de publicitate..dr. Astfel de exemple sunt asocierile dintre adjectivul scurt şi briefing (care înseamnă „şedinţă scurtă”) sau dintre substantivul publicitate şi spot (ultimul având sensul „publicitate/reclamă”):„Haideţi să facem un scurt. briefing” – corect: Haideţi să facem.. să zicem. să zicem. drept pentru care joacă. un briefing... 2+1. „O sută şi ceva de mii de intreprinderi” – corect: O sută şi ceva de mii de întreprinderi. În locul anumitor cuvinte. care şi-au extins utilizarea în alte contexte decât cele obişnuite: „cu câteva ore înaintea marelui . „sechestru asigurator”– recomandat: sechestru asigurător.”) – corect: Oamenii au venituri modeste... examen.000 de euro”– corect: S-au făcut nevăzuţi/au dispărut apoi cu aproape 80. Folosirea greşită sau „inutilă” a unui cuvânt în locul altuia • Necunoaşterea formei cuvintelor.„Sunt alese de comun acord. folosiţi din ce în ce mai frecvent în limba actuală.. 8 credite.. pe de altă parte. cumva. antetul de deasupra” – corect: antetul.Victoria Moldovan. piţifelnici din ăştia”– corect: Să plecăm urechea la tot felul de.. „este dedicat aniversării a 20 de ani de la. Au fost înregistrate mai multe astfel de expresii modificate: „nu poate fi pus sub condamnare”– corect: nu poate fi pus sub urmărire / nu poate fi condamnat. „Milioane de români sunt cu ţinta pe el” – corect: Milioane de români sunt cu ochii pe el.univ.. Masterat: Afaceri europene şi managementul proiectelor 2009-2010 de ani şi 80 de ani”– recomandat: la sărbătorirea a 75 de ani şi a 80 de ani. cumva”– corect: Cei care le aleg trebuie să fie de acord cumva / Se cade de acord asupra alegerii. • Modificarea structurii unor construcţii fixate. „cazino”– corect: cazinou. drept care joacă.. explică uneori producerea acestei greşeli. • Cuvinte neadecvate semantic (de cele mai multe ori.” − recomandat: este dedicat celei de-a 20-a aniversări. şi Parlamentul României. dar însă aici e clar. simţite ca fiind banale.„averse de scurtă durată”– corect: averse. Tehnici de relaţionare interpersonală.”– corect: pe de o parte.. „femeii expatriate în străinătate”– corect: femeii expatriate. „CSM şi-a îndreptat ţinta către Serviciul Român de Informaţii. sau făcut dispăruţi apoi cu aproape 80. „a ales un oraş care nu e o mare metropolă”– corect: a ales un oraş care nu e o metropolă.000 de euro. „Oamenii au venituri modeste. • Necunoaşterea sensurilor termenilor preluaţi recent din engleză.. piţifelnici din ăştia. Dar e clar .

Unele cuvinte nu sunt înregistrate în dicţionare.„Transformarea Bucureştiului într-o locaţie optimă pentru turismul de weekend”– corect: Transformarea Bucureştiului într-un loc optim pentru turismul de weekend. „sunt nişaţi”– corect: se află/situează în zona de nişă. examen. a lua cuvântul etc). Utilizarea englezismelor şi calcurile după engleză • În locul unor cuvinte româneşti se folosesc în continuare corespondente englezeşti: „Persoane din staff-ul acestei firme”– corect: Cei/Câţiva din personalul acestei firme. reprezentând creaţii mai mult sau mai puţin accidentale: „stabilirea contacţilor”– corect: stabilirea persoanelor cu cu care a intrat în contact. cod BS1190.Conf.. suporterii echipaţi cu steaguri. Tehnici de relaţionare interpersonală. exactă. „Am butonat preţ de câteva secunde pentru introducerea locaţiei”– corect: Am butonat preţ de câteva secunde pentru introducerea locului/destinaţiei.rectangulus.dr. 2+1. fără pronume reflexiv. „o maşină colantată cu siglă”– corect: o maşină având un colant cu siglă. „Milano şi Torino. „marile teamuri ale lumii”– corect: promiţând că va califica echipa naţională la Campionatul.. Foarte cunoscute: a aplica. locurile/oraşele unde maşina a fost proiectată şi construită. locaţiile unde maşina a fost proiectată şi construită”– corect: Milano şi Torino. „Legi mai moi. în evoluţia limbii române. marile echipe ale lumii. fulare şi bannere au inundat străzile din Roma şi se fotografiază cu cele mai interesante locaţii turistice din oraş” – corect: cu câteva ore înaintea marelui duel. „să debutăm în discuţie” – corect: să începem discuţia. mai permisive/mai puţin stricte. „promiţând că va califica teamul naţional la Campionatul. Neadecvat semantic este şi verbul a servi. „pe debutul reprizei”– corect: la începutul reprizei. „Va transforma lacul Morii într-o locaţie de agrement”– corect: Va transforma lacul Morii într-un loc/spaţiu de agrement. Acum engleza stă la baza acestor calcuri: „sunt marile resorturi de lux”– corect: sunt marile staţiuni de lux. • Calcuri după engleză. a realiza. • “Invenţii” inutile.dreptunghi< lat. „Însoţind cârdul de răţuşte până la o locaţie mai potrivită” – corect: Însoţind cârdul de răţuşte până la un loc mai potrivit. interviu etc. Comunicare. Calcul lingvistic este un important mijloc de îmbogăţire lexicală a unei limbi. a pune în aplicare.univ.Victoria Moldovan.”. 8 credite. „motivul iei româneşti pe care apoi l-a declinat în creaţii vestimentare”– corect: motivul iei româneşti pe care apoi l-a utilizat/transpus în creaţii vestimentare. suporterii echipaţi cu steaguri.ex.Procedeulde transpunere literală. „Corpul de control a demarat deja verificările”– corect: Corpul de control a început deja verificările. cu materialul limbii B. dintr-o limba A într-o limbă B. a unei construcţii sau numai a unui sens. a unui cuvânt semantic analizabil. perioadele productive în calcuri au coincis cu momentele importante ale înnoirii vocabularului (influenţa slavă a juca <igrati sau franceză procentaj.. mai soft”– corect: Legi mai moi. „Nu comutaţi!”– corect: Nu schimbaţi postul! „situaţia e volatilă”– corect: situaţia e schimbătoare/instabilă.. . „recrutier”– corect: persoană care recrutează. fulare şi bannere au inundat străzile din Roma şi (acum) se fotografiază cu cele mai interesante obiective turistice din oraş. din contextul: „Pentru a putea servi o porţie delicioasă de borş de peşte”– corect: Pentru a putea gusta/mânca o porţie delicioasă de borş de peşte.. Masterat: Afaceri europene şi managementul proiectelor 2009-2010 duel.

lipsa de inspiraţie. 8 credite. „Tocmai pentru a fi evitat picajul (unor cârlige)”– corect: Tocmai pentru a evita căderea. Comunicare.„setul având aceeaşi finalitate ca primele două”– corect: setul având acelaşi final ca primele două. examen.Conf.Victoria Moldovan. Greşeli de logică Pentru ca un mesaj să fie înţeles.„un om de înaltă anvergură”– corect: un om de înaltă ţinută/ de excepţie. „Cert este că seceta şi cele 40 de grade Celsius vor fi o certitudine la vară”– corect: Seceta şi cele 40 de grade Celsius vor fi o certitudine la vară / Cert este că la vară va fi secetă şi vor fi 40 de grade Celsius. sursa unor greşeli precum: „Când se întoarce şcoala” – corect: Când reîncepe şcoala/Când se întorc copiii la şcoală. .. 2+1. • Contaminările între diverse construcţii reprezinta. „Vă promit că în toamnă o să vă spun toate culisele – corect: Vă promit că în toamnă o să vă spun/dau toate detaliile din culise. cele 45? „masiv atac de cord”– corect: atac de cord puternic. de cele mai multe ori din cauza înrudirii lor formale şi/sau semantice. (eventual inaugurat). „Nu au fost prezenţi toţi directorii investiţi de primarul general” – corect: Nu au fost prezenţi toţi directorii învestiţi de primarul general. „Am instaurat această instituţie la sfârşitul anilor ‘90”– corect: Am înfiinţat această instituţie la sfârşitul anilor ’90.dr. cod BS1190. Repetiţii lexicale supărătoare. „e un oraş energetic”– corect: e un oraş plin de energie / încărcat de energie / care degajă energie. • Neglijenţa în exprimare pot explica şi construcţiile rău formate de mai jos: „Intrăm prin telefon cu domnul ministru Radu Berceanu”– corect: Suntem în legătură telefonică cu domnul ministru Radu Berceanu/Avem legătura prin telefon cu domnul ministru Radu Berceanu/Vorbim la telefon cu domnul ministru Radu Berceanu.univ. a acestuia. „fie realocarea companiilor în spaţii mai mici”– corect: fie relocarea companiilor în spaţii mai mici. „n-am mai avut timp astăzi de extragerea la sorţi”– corect: n-am mai avut timp astăzi de tragerea la sorţi. • Următoarele greşeli sunt explicabile prin atracţie paronimică: „Să fi contactat temutul virus”– corect: Să fi contractat temutul virus. deseori pleonastice precum: „Se făceau excavaţii cu un excavator”– corect: Se săpa cu un excavator / Se făceau excavaţii. Existenţa în limbă a unor cuvinte asemănătoare ca formă duce la folosirea unuia în locul altuia atunci când nu se cunosc forma şi sensul acestora. „costurile acestei deplasări sunt extrem de costisitoare”– corect: costurile acestei deplasări sunt extrem de mari. accidentală. explică alte greşeli din această categorie: „aceasta a fost şi cauza cazurilor de mortalitate.aceasta a fost şi cauza cazurilor de deces. • Confuzia unui cuvânt cu altul. „Greşeala a constat într-o eroare de transcriere”– recomandat: Greşeala a fost una de transcriere. a alunecărilor semantice. de asemenea. trebuie ca enunţul să aibă o structură gramaticală corectă şi să fie logic. dar şi la o înţelegere greşită. confuzii. chiar contradictorie. Lipsa coerenţei unui enunţ poate duce nu numai la neînţelegerea mesajului transmis. „cea mai ridicată temperatură se aşază peste Banat” – corect: cea mai ridicată temperatură se înregistrează în Banat. Tehnici de relaţionare interpersonală. cele 45?”– corect: . atracţii semantice.. Masterat: Afaceri europene şi managementul proiectelor 2009-2010 Greşeli de neadecvare contextuală fără intenţie.

„. să stimuleze milostenia”.dr. examen. a-şi aduce aportul. În ceea ce priveşte excesele şi inadvertenţele stilistice... „preşedenţie”– corect: preşedinţie. formele preşedenţie şi servici..Victoria Moldovan. „va prelua preşedenţia Uniunii” – corect: va prelua preşedinţia Uniunii. din păcate.. Iată câteva exemple: „un eveniment care se întâmplă în acest weekend”– corect: un eveniment care are loc în acest weekend. Comunicare.. a se întâmpla. „Cantităţile de apă nu vor trece de 20 de grade pe metru pătrat” – corect: Cantităţile de apă nu vor trece de 20 de litri pe metru pătrat.Conf. Tendinţe lexico-semantice Forma sau sensul unor cuvinte şi construcţii. cod BS1190. Observaţii în plan stilistic. virgulă.. apar frecvent în limbajul presei. manifestându-se ca tendinţe. pă dracu. „Când se va întâmpla lansarea cărţii?”– corect: Când va avea loc lansarea cărţii?. . În loc de concluzii.. procent. „Jucaţi pân’ la capăt. unde trăieşti. exact în timpul verii. a aniversa un număr de ani. • forme nepotrivite de evitare a cacofoniei: „vă rog să transmiteţi mai departe că. de asemenea..” – corect: . Iată că a apărut în condiţiile în care în Mexic era o temperatură caldă şi.. cum dracu’ îl mai cheamă” . vizavi de. 2+1. magistraţii. cuvinte şi locuţiuni cu sens lărgit precum locaţie. Iată că a apărut în condiţiile în care în Mexic era o temperatură ridicată/mare/era cald. din păcate.. datorită unor fulgere foarte puternice care.. se înregistrează: • exprimări vulgare: ciurucul de Ogică. Masterat: Afaceri europene şi managementul proiectelor 2009-2010 „Acest nou tip de virus nu apare doar în perioada rece. tot în ce priveşte comunicarea.. „E.iar acest lucru a fost posibil.. drept pentru care etc. „Iată că. din cauza unor fulgere foarte puternice care. fraze ilogice: „L-a transportat pe bărbat în Urgenţa spitalului”. cu pruncii la subraţ sau cu câte-o potaie leşinată lângă ei. 8 credite. ci şi în perioada caldă. prepoziţia datorită în locul locuţiunii din cauza.iar acest lucru a fost posibil.. deşi nerecomandate de normă.. „să tragem o concluzie vizavi de acest subiect”– corect: să tragem o concluzie în legătură cu acest subiect. capitala României este Bucureştiul”. Tehnici de relaţionare interpersonală.. a demara. ce mama dracu’!” − „Al dracu’ să fiu dacă nu sunt identice!” Plecaţi dracu’ cu ea de-aici!” „Frate.. pe timpul sezonului verii”– corect: Acest nou tip de virus nu apare doar în perioada rece.. tot la nivel de comunicare. În această categorie intră pleonasme precum a rămâne în continuare. „în locurile unde se întâmplă evenimente culturale”– corect: în locurile unde au loc evenimente culturale. e bun.univ. e bun [filmul]”– corect: în ceea ce priveşte imaginea.”– corect: Iată că. „Stau întinşi pe trotuare. mânca-ţi-aş ochii?” „şi a aruncat cu rahat în tot” • formulări nepotrivite. „Caută lumea în draci acuma”. la sută.. ci şi în perioada caldă. magistraţii. „cred că a fost o emisiune foarte importantă vizavi de agricultură”– recomandat: cred că a fost o emisiune foarte importantă în legătură cu/despre agricultură. „la nivel de imagine.

„Starea limbii române din perioada actuală în sens restrîns este considerată de mulţi contemporani alarmantă şi descrisă în termeni dintre cei mai negativi cu putinţă. prin e-mail. fiecare student va „culege” . adică celor care.” (Cf. gramatică. Tehnici de relaţionare interpersonală. . dimpotrivă.univ. ea poate reflecta o dezvoltarea calmă sau. cod BS1190. cum e situaţia românei în perioada analizată. Consideraţii asupra dinamicii limbii şi asupra studierii ei în româna actuală). ea reflectă istoria poporului care o vorbeşte. 8 credite. iar dinamica înseamnă viaţă intensă şi creativitate. Masterat: Afaceri europene şi managementul proiectelor 2009-2010 Limba este un organism viu. 2+1. Privită în evoluţie. Chiar dacă are şi manifestări nedorite. pe care le va corecta şi va explica tipul de greşeală prezent în fiecare exemplu. Comunicare. Avem a face cu o perioadă marcată de dinamică – aşa cum au fost şi alte perioade în istoria limbii române moderne –. profesorului până la data de 15 ianuarie 2010. sub titlul „Cum vorbim”. una foarte dinamică. M. APLICAŢIE PRACTICĂ : Pentru secţiunea I. o forţează reacţioneze astfel. examen. În chip de concluzii. mă voi mărgini să citez dintr-un articol al Mioarei Avram. la un moment dat şi din motive externe ei. ca fenomen natural obiectiv. Radiografiată sincronic. În acest ultim caz. dinamica limbii. din presa scrisă sau vorbită .10 exemple de exprimare incorectă (pronunţare. Îngrijorările actuale se explică prin transparenţa mai mare decît în trecut a dinamicii. nu poate fi strânsă în chingile unor reglementări de ordin legislativ-administrativ.Victoria Moldovan. vocabular). Lucrarea va fi trimisă.din anturajul său.Avram.Conf. poate da motive de îngrijorare vorbitorilor ei. un „seismograf” sensibil al tuturor schimbărilor care au loc în societate. pe tema românei actuale. Miam exprimat şi cu alte prilejuri părerea că etichetele de genul stricare/urîţire sînt nejustificate şi lamentările aferente exagerate.dr.

Ediţia a II-a revăzută şi adăugită. în România. Bucureşti. Pentru detalii privind celelalte norme (care sunt în continuare valabile aşa cum fuseseră stabilite prin DOOM1) şi fiecare cuvânt – mai vechi sau mai nou – în parte este necesară consultarea introducerii la DOOM2. forul care „se îngrijeşte de cultivarea limbii române şi stabileşte regulile ortografice obligatorii ” este Academia Română. 2005. Comunicare. 185p. examen. Institutul de Lingvistică „Iorgu Iordan – Al. Actualele norme au intrat în uz din momentul publicării DOOM2.dr. modificări care afectează normarea sub diverse aspecte a unor cuvinte. Masterat: Afaceri europene şi managementul proiectelor 2009-2010 Secţiunea a II-a Modulul IV: PROBLEME DE COMUNICARE ŞI RELAŢIONARE INTERPERSONALĂ Studenţii vor parcurge bibliografia recomandată (şi în special Irena Chiru. respectiv a dicţionarului propriu-zis. Bucureşti. Tritonic. . Univers Enciclopedic.univ. Tehnici de relaţionare interpersonală.) urmărind: Consideraţiile generale asupra comunicării interpersonale. comunicarea verbală orală/conversaţia. Rosetti”.Victoria Moldovan. ortoepic şi morfologic al limbii române. cod BS1190. CE E NOU1 ÎN DOOM2 – Academia Română. comunicarea nonverbală. pentru învăţământ. coordonator: Ioana Vintilă-Rădulescu – În cele ce urmează se prezintă. însoţite de câteva exemple.Conf. 752/2001. 8 credite. ministerul de resort este cel care decide data aplicării lor. strategiile conversaţionale şi comunicarea scrisă. Comunicarea interpersonală. Anexă: 1. 2009. principalele modificări introduse în DOOM2 faţă de prima ediţie a dicţionarului2 (DOOM1). Conform Legii privind organizarea şi funcţionarea Academiei Române nr. disimularea. Dicţionarul ortografic. 2+1.

schimbarea. 1982. MODIFICĂRI PRIVIND DENUMIREA/CITIREA UNOR LITERE Litere mari mici Denumirea/ citirea literei Aaa Ăăă Â3 â î/î din a B b be/bî C c če/cî D d de/dî Eee F f ef/fe/fî G g ğe/ghe/gî H h haş/hî4 Iii Î î î/î din i J j je/jî K k ka/kapa L l el/le/lî 1 Cuvintele la care s-au făcut modificări de normă faţă de ediţia I sunt precedate în DOOM2 de semnul exclamării (!).Conf. ortoepic şi morfologic al limbii române. Editura Academiei. examen. „â din a” şi „î din i”: indiferent de motivaţii. 2+1. Institutul de Lingvistică al Universităţii Bucureşti. Bucureşti. Tehnici de relaţionare interpersonală. Masterat: Afaceri europene şi managementul proiectelor 2009-2010 Informaţiile sunt prezentate în ordinea în care su fost tratate în introducerea la DOOM2 şi nu în ordinea importanţei.Victoria Moldovan. iar cuvintele nou introduse – de steluţă (*). redactor responsabil: Mioara Avram. Comunicare. 2 M m em/me/mî N n en/ne/nî Ooo P p pe/pî Q q kü5 R r er/re/rî S s es/se/sî Ş6 ş şe/şî T t te/tî Ţ ţ ţe/ţî Uuu V v ve/vî W w dublu ve/dublu vî X x ics Y y [igrec] . din nou. 3 Considerăm neavenită continuarea războiului celor două litere. redactor responsabil adjunct: Laura Vasiliu.univ. Dicţionarul ortografic. 4 Denumirea ha este rar folosită. cod BS1190. 2 Academia Republicii Socialiste România. a acestei convenţii grafice ar fi o dovadă de ridicolă imaturitate pentru o cultură care pretinde a fi luată în serios. 8 credite.dr.

antic/antic. de ex. CV. trafic/trafic. şi nu din latină (unde nici nu se folosea această abreviere).Victoria Moldovan. este nerecomandabilă. Se recomandă o singură accentuare la avarie. 7 Citit şi [zed]. crater. Pentru numele şi simbolurile unităţilor de măsură se aplică prevederile sistemelor internaţionale obligatorii/normele interne în domeniu. cât şi la unele neologisme. 8 Deoarece diftongul [ŭi] nu există în limba română. deoarece este împrumutată din engleză. indicată în DOOM1. la formele verbului a fi suntem. acatist/acatist. despot. Unele litere din anumite abrevieri se citesc după modelul limbii din care au fost împrumutate abrevierile.simbolurile unor termeni din domeniul tehnic şi ştiinţific: Rh „factorul Rhesus”.dr.univ. cu unele deosebiri faţă de DOOM1. . ş şi ţ au sub s şi t o virguliţ㸠şi nu o sedilă (care se utilizează sub c în alte limbi: ç). Masterat: Afaceri europene şi managementul proiectelor 2009-2010 Z z ze/zet7/zî O VALOARE SUPLIMENTARĂ A LITEREI W Valoarea Poziţia Exemple şi [u]8 în câteva anglicisme la iniţială de cuvânt + ee. spre deosebire de ţ. 2+1. În unele programe de calculator. Nu sunt urmate de punct: . penurie/penurie. atât la unele cuvinte vechi în limbă. sunteţi. cod BS1190.simbolurile majorităţii unităţilor de măsură: gal pentru galon. SCRIEREA ŞI PRONUNŢAREA NUMELOR PROPRII STRĂINE . 8 credite. de ex. (h)i weekend [uĭkend] whisky [uĭski] wigwam [uĭgŭom] SCRIEREA ŞI CITIREA UNOR ABREVIERI Actualmente se preferă scrierea fără puncte despărţitoare a unor abrevieri de tipul SUA. UNESCO etc. apare în mod greşit cu sedilă. chiar dacă sintagma pe care o abreviază. Comunicare. gingaş/gingaş. ACCENTUL9 Pronunţarea chĭu.Conf. este un latinism. ş. jilav/jilav. hatman/hatman. citită [sivi]. 5 6 3 La unele cuvinte (mai vechi sau mai noi) se admit variante accentuale literare libere (indicate în Dicţionar în ordinea preferinţei). 9 Vocala care poartă accentul principal este subliniată cu o linie. examen. Tehnici de relaţionare interpersonală. curriculum vitae.

Menelau. Masterat: Afaceri europene şi managementul proiectelor 2009-2010 Numele statelor trebuie utilizate în forma oficială recomandată de acestea Belarus (la cuvintele din aceeaşi familie se pot folosi ambele variante: belarus/bielorus. nu Bacus. Procust.univ.numele fiinţelor mitice multiple: ciclop. în mod obişnuit. cu literă mică. provenite din limbi scrise cu alfabetul chirilic. âncepe cu literă mare: Al X-lea Congres .. Damocles – cf. de regulă. se scriu cu literă mare. ale unor nume de locuri străine cunoscute de mai multă vreme la noi. unele cuvinte care. ca titlu etc. Se pot scrie. Côte d’Ivoire. 8 credite. pot fi ortografiate atât conform tradiţiei româneşti. sirenă. parcă. cod BS1190. Formele tradiţionale curente. Procust. Scrierea cu literă mare la iniţială Se scriu cu literă mare la iniţială şi: .toate componentele (cu excepţia. Myanmar. titan.numelor proprii (inclusiv ale unor unităţi lexicale complexe folosite ca . cât şi normelor actuale de transliterare: Dostoievski/Dostoevski. Normele actuale recomandă formele Bahus. Numele anumitor personalităţi. a cuvintelor ajutătoare): . Edip.dr. SCRIEREA CU LITERĂ MICĂ SAU MARE LA INIŢIALĂ Scrierea cu literă mică la iniţială Se scriu cu literă mică (şi nu mare) la iniţială şi: . Menalaos. pcr) sau grafic (univers enciclopedic pe publicaţiile editurii în cauză). şi expresia consacrată sabia lui Damocles –. Oedip [ödip] (cf.elementele iniţiale din numărul de ordine al unor manifestări periodice a căror denumire este folosită în interiorul unei propoziţii: Participanţii la (cel de-)al X-lea Congres … Când denumirea este folosită singură..Conf. Comunicare. muză. pot fi folosite şi în indicaţii bibliografice: Florenţa etc. examen. şi redarea titlului tragediei antice Oedip rege şi a titlului operei lui George Enescu).Victoria Moldovan. gigant. intrate prin intermediul altor limbi şi adaptate limbii române. Damocle.. Tehnici de relaţionare interpersonală. Cambodgia. . 2+1. pentru a realiza un anumit efect stilistic (ceauşescu. ocazional. belarusă/bielorusă).

Sfinţia Sa.Victoria Moldovan.numai primul element din numele proprii compuse care reprezintă denumirile organismelor de conducere şi ale compartimentelor din instituţii: Adunarea generală a Academiei Române.a. admiterea la Politehnică. dată după care nici un(ul) a devenit singura excepţie în mai multe privinţe: . de cât. Se pot scrie cu literă mare unele cuvinte (care. student la Litere. de cum. Comisia de cultivare a limbii a Academiei Române. care nu a fost niciodată numele propriu al unei entităţi statale unice. Direcţia. niciuna „nimeni” şi ale adjectivului pronominal corespunzător niciun. se scriu cu literă mică). Componentele sintagmei ţările române. cât. inclusiv când sunt folosite eliptic: secretar de stat la Externe. era unicul pronume (în afară de ceea ce şi spre deosebire. Înălţimea Voastră. cum. de pronumele cu o componenţă relativ asemănătoare vreun(ul). de obicei. 2+1. 1. . Secretariatul. scris într-un cuvânt) redat grafic ca şi cum ar fi vorba de două cuvinte diferite şi independente şi nu de un unic pronume/adjectiv compus sudat – între componentele căruia nu poate fi intercalat alt cuvânt. nicio. Majestăţile Lor Imperiale. Serviciul de contabilitate. în semn de cinstire (Soldatul Necunoscut. Excelenţa Voastră. 8 credite. Războiul de Secesiune. Lucrează în Institut de cinci ani. . Războiul de Independenţă. Catedra de limba română. . . se scriu în mod obişnuit cu literă mică la iniţială.numelor proprii de instituţii. Niciun(ul) s-a mai scris „legat” şi înainte de 1953. era singura combinaţie din seria celor formate din nici + când. care se încadrează într-un întreg sistem la care se aplică de mult aceleaşi reguli. cod BS1190.Conf. Evul Mediu). Se revine la scrierea într-un cuvânt a tuturor formelor pronumelui negativ compus niciunul. al Doilea Război Mondial) sau care au un nume propriu (Războiul celor Două Roze. Slavă Ţărilor Române). Tehnici de relaţionare interpersonală.locuţiunilor pronominale de politeţe: Alteţa Sa Regală. Comunicare.univ.b. inclusiv războaiele de anvergură (Primul Război Mondial. o dată . Războiul de Treizeci de Ani. Compartimentul/Departamentul/Sectorul de limbi romanice. examen. de exemplu. Domnia Sa. SCRIEREA CUVINTELOR COMPUSE I. Secţia de filologie şi literatură a Academiei Române. Masterat: Afaceri europene şi managementul proiectelor 2009-2010 nume proprii) care desemnează marile epoci istorice (chiar dacă nu reprezintă evenimente) (Antichitatea. Războiul de 100 de Ani).dr.

şi până acum trebuia să se distingă. O dată la două luni) şi o dată subst.niciun adjectiv pronominal (N-are niciun chef să facă ce i se cere) şi nici un adverb + articol (Nu e naiv şi nici un om neştiutor) sau nici un conjuncţie + numeral (Mă confundaţi. nu numai al analizei gramaticale. eu nu am nici un frate. „zi. examen. sârbo-croat „dintre sârbi şi croaţi”. 2+1. dată calendaristică” sau „informaţie”. Comunicare. de exemplu.Victoria Moldovan. şi cuvintele compuse sudate. unde la care nu se făcea distincţie şi în scris între îmbinările libere şi disociabile. destul de clare din punctul de vedere al înţelesului şi al logicii. Te mai rog o dată. odinioară. O să-ţi spun eu odată ce s-a întâmplat. respectiv. 8 credite. am plecat. „nicio dată calendaristică” sau „nicio informaţie”) sau între grupurile ortografice fiecare.adjectivele cu structura adjectiv + vocala de legătură o + adjectiv. Grafia niciun etc. 2. nici celălalt – combinaţii în care nici este accentuat în frază şi în care se poate intercala. de exemplu.adjectivele compuse nesudate cu structura adverb + adjectiv (adesea provenit . ci. şi în scris. şi. în sfârşit”: A fost odată ca niciodată. cod BS1190. Aceste combinaţii se folosesc mult mai rar decât pronumele şi mai ales în astfel de structuri binare. uşurează recunoaşterea ca atare a pronumelui/adjectivului pronominal în cauză. corespunde şi pronunţării în două silabe [ničun]. Termină odată. . ori cine.a. Odată terminat lucrul. oricine ş. imediat. Dar ceho-slovac „dintre Cehia şi Slovacia”. Acestă grafie a fost adoptată şi de noua Gramatică a Academiei. dimpotrivă. Tot atât de normal ca în aceste ultime exemple este să distingem. Se scriu cu cratimă: .dr. între: . . 4. fie care. Masterat: Afaceri europene şi managementul proiectelor 2009-2010 sau odată. Astfel. oarecare. de pildă. Tehnici de relaţionare interpersonală. 3.Conf.niciunul pronume (N-a venit niciunul „nimeni”) şi nici unul conjuncţie + pronume nehotărât (Nu-mi place nici unul.adverbul odată „cândva (în trecut sau în viitor). 5. nici mai mulţi). oare care. Dar se scriu în două cuvinte o dată numeral adverbial (Aşa ceva ţi se întâmplă numai o dată în viaţă. între niciodată „în niciun moment” şi nici odată „nici cândva” (situaţia complicată în acest caz şi de o a treia situaţie: nici o dată „nici o singură dată”. având flexiune numai la ultimul element: cehoslovac „din fosta Cehoslovacie”. în care componentele îşi păstrează individualitatea. Ea nu numai că nu îngreunează. 6.univ. Ea respectă şi paralelismul grafic cu celelalte limbi romanice în care există pronume cu o structură asemănătoare. care exprimă o unitate. Se scriu „legat” şi: . sârbocroat. adverbul măcar (N-are nici măcar un prieten). II.

a. 2+1. Meteor Press. Se scrie într-un cuvânt blocstart – ca şi blochaus. viţă-de-vie (plantă). examen. Doamne fereşte. în Monitorul Oficial al României. în jurul. prim-solistă. . Măria Ta. cod BS1190. în ciuda. 24 decembrie 2002).. chit că. Partea I. în jur „în preajmă”. Înalt Preasfinţia Voastră.prim-balerin. gândac-de-Colorado (specii de insecte). În COR. Masterat: Afaceri europene şi managementul proiectelor 2009-2010 din participiu). 10 . maşinăcapcană (în care al doilea substantiv este apoziţie).bas-bariton. bună-dimineaţa (plantă). de ex. bun-rămas „adio”. de jur împrejurul. bine-cunoscut „celebru”. . în jur de „aproximativ”.univ. 8 credite. prim-balerină. Tehnici de relaţionare interpersonală. şi în actele normative (Ordonanţa de urgenţă nr. şi negociator şef etc. Bucureşti. nr. .substantivele compuse cu unitate semantică şi gramaticală mai mică decât a celor scrise într-un cuvânt. pri-solist. de prim rang „de calitatea întâi”. de bunăvoie „benevol”. . SCRIEREA LOCUŢIUNILOR11 Se scriu în cuvinte separate. care se scriu într-un cuvânt când sunt compuse sudate (binecuvântat) şi separat când sunt grupuri de cuvinte care îşi păstrează fiecare sensul (bine crescut „dezvoltat bine”). mai-mult-ca-perfect (timp verbal).: băgare de seamă „atenţie”. Comunicare. ca: . cf. bună-creştere. până ce. Clasificarea ocupaţiilor din România. XIV. agreat”. numele de funcţii compuse cu şef sunt scrise în cuvinte separate. Excelenţa Sa. cu bună ştiinţă. iar secvenţele în care componentele îşi păstrează autonomia – în cuvinte separate (bună creştere „dezvoltare bună”. specii distincte de plante sau de animale (cu nume ştiinţifice diferite) ş. bunul gust al libertăţii). Ele se deosebesc de îmbinările cu o structură şi o componenţă asemănătoare. Compusele sudate cu structură asemănătoare se scriu într-un cuvânt (bunăstare „prosperitate”). Domnia Lui. blocnotes. contabil-şef10.dr.termeni care denumesc substanţe chimice distincte. prim-procuror. 951. la care se generalizează scrierea cu cratimă – indiferent de structură: fluture-de-mătase.bună-credinţă „onestitate”. 191 din 12 decembrie 2002. când compusul prezintă o diferenţă de sens faţă de cuvintele de bază: bine-crescut „cuviincios”. în locul. 2003. bună-cuviinţă „politeţe”. până să ş.tipuri izolate: cuvânt-înainte „prefaţă”. bine-venit „oportun. cuvânt-titlu „intrare de dicţionar”. .a.Victoria Moldovan.Conf.

8 credite. precum şi ale componentelor lor. . după prânz ş. Grupurile relativ stabile de cuvinte se deosebesc de cuvintele compuse cu structură şi componenţă asemănătoare.). Dar se scriu într-un cuvânt sau cu cratimă compusele cu o structură asemănătoare: demâncare. Comunicare. adverbul odată se scrie într-un cuvânt. dar şi F.). cod BS1190. SA = societate anonimă ş..) „mâncare”. 2+1.univ.dr.Conf.de mâncat (N-am nimic de mâncat. Despărţirea cuvintelor la capăt de rând Regula generală şi obligatorie a despărţirii cuvintelor la capăt de rând. | Argeş. în care elementele componente nu-şi păstrează sensul de bază şi nu corespund realităţii denumite şi care se scriu fie cu cratimă (bună-dimineaţa „plantă”). şi a numelor proprii din denumirile unor instituţii. după-masă „a doua parte a zilei”. în DOOM2 adăugâdu-se un număr restrâns. ci se trec integral pe rândul următor numele proprii de persoane: Abd el-Kader. bună dimineaţa (formulă de salut). Numele proprii de persoană Pentru păstrarea unităţii lor. De mâncat. Masterat: Afaceri europene şi managementul proiectelor 2009-2010 Deoarece nu pun alte probleme de scriere decât cele generale. Popescu (nu: Abd el|Kader/Abd el-Ka-|der. examen. pentru a reda rostirea lor în tempo rapid (aşa şi aşa/aşa şi-aşa) – sau pentru că sunt cuvinte compuse (de (pe) când Adam-Babadam). Po-pescu/Popes-cu).A. se scriu „dezlegat” şi: . indiferent de ordine: Roman |S. .. SC | Severnav SA (ca şi în scrierea completă: Fotbal| Club| Argeş etc. demâncat (pop. fie într-un cuvânt: bunăstare „prosperitate”.a. nu se despart la sfârşit de rând..apă minerală. SCRIEREA GRUPURILOR DE CUVINTE12 Fiind grupuri de cuvinte. după-amiază. aş mânca). RA | „Monitorul Oficial”. bună stare „stare bună” etc. din moment ce” şi odată cu „în acelaşi timp cu”. dintr-odată) sau acidental. Tehnici de relaţionare interpersonală. DESPĂRŢIREA LA CAPĂT DE RÂND13 Despărţirea numelor de instituţii cuprinzând abrevieri pentru nume generice sau nume proprii Se tolerează plasarea pe rânduri diferite a abrevierilor pentru nume generice (RA = regie autonomă.a. şi nu un singur cuvânt compus. SC Severnav | SA. 11 În locuţiunile odată ce „după ce.Victoria Moldovan.C. Din punctul de vedere al scrierii ca locuţiuni nu sunt semnificative situaţiile în care unele elemente din componenţa lor sunt scrise cu cratimă din motive fonetice – todeauna (de-a berbeleacul. multe locuţiuni – interpretate uneori şi drept grupuri de cuvinte – nu au fost incluse în DOOM1.

În DOOM1 se preciza că unele cuvinte „formate” cunosc şi (nu doar exclusiv) o despărţire conformă cu structura lor morfologică. într|ajutorare. silabaţia morfologică ar fi fost singura admisă. Când utilizarea cratimei ar putea produce confuzii se foloseşte aici pentru a indica locul despărţirii bara verticală. atât despărţirea la capăt de rând după pronunţare – care este indicată acum pe primul loc –. de exemplu. într-|însa). examen. ca în artr|algie. ca variantă. (caracterul analizabil este însă un lucru destul de relativ. la care „despărţirea […] care ţine seama de elementele constitutive atunci când cuvântul este analizabil sau măcar semianalizabil” era nu singura admisă. De aici impresia greşită că. în asemenea cuvinte. deşi corect ar fi fost să se indice. un cuvânt ca obiect. evitarea despărţirii. pe cât posibil. nefiind. normele actuale nu mai admit despărţirile după structură care ar conduce la secvenţe care nu sunt silabe. ci doar cea „preferată”. deci perfect posibile. Aceeaşi observaţie ca şi la locuţiuni. Masterat: Afaceri europene şi managementul proiectelor 2009-2010 valabilă pentru ambele modalităţi de despărţire (după pronunţare şi după structură). cod BS1190. la care se recomandă însă. Despărţirea cuvintelor în scris la capăt de rând nu se identifică cu despărţirea în silabe în sens fonetic.) şi nu nu numai cea care se încadrează în categoria excepţiilor.univ. nevr|algic.Victoria Moldovan. practic. 8 credite. . 12 13 Normele actuale15 prevăd. 2+1. 14 Chiar dacă include o vocală propriu-zisă. Comunicare. trans-)”. În dicţionarul propriu-zis din DOOM1 însă. Astfel. „regulile bazate pe pronunţare” erau „tolerate”. Fac excepţie grupurile ortografice scrise cu cratimă (dintr-|un. şi despărţirea după pronunţare conformă cu regulile generale (de exemplu tran-salpin etc. şi în cuvintele „formate”. mf. cum prevedea regula din DOOM1. DOOM1 menţiona numai despărţirea morfologică: „transalpin (sil.Conf. nici măcar semianalizabil pentru majoritatea vorbitorilor). dar şi la început de rând o secvenţă care nu este silabă14. cât şi despărţirea după structură – care este indicată acum pe locul al doilea. Conform DOOM1.dr. Tehnici de relaţionare interpersonală. este interdicţia de a lăsa mai ales la sfârşit de rând. care era mai puţin restrictivă. precum şi cu unele restricţii faţă de recomandările din DOOM1. de regulă.

despre/ de-spre. por-tavion/port-avion. . paro-nim/par-onim. 8 credite.Victoria Moldovan. Ca urmare. sinonim/sin-onim. Dacă se urmăreşte să se vadă dacă elevii sau candidaţii cunosc silabaţia fonetică ori structura morfologică a cuvintelor. Romar-ta/Rom-arta. la cuvintele „formate”. Compusele care păstrează grafii străine sunt supuse numai despărţirii după structura din limba de origine: back-hand. în dicţionarul propriu-zis s-a inversat ordinea în care sunt indicate cele două modalităţi de despărţire la capăt de rând pentru cuvintele analizabile şi semianalizabile (compuse sau derivate cu prefixe şi cu unele sufixe): prima este indicată despărţirea bazată pe pronunţare. şcoala recomanda aproape exclusiv. 2+1. examen. Pronosport/Prono-sport. Se pot deci despărţi şi după structură cuvintele (semi)analizabile. la toate cuvintele în această situaţie. drep-tunghi/drept-unghi. Spre deosebire de DOOM1. cod BS1190.univ. Notarea diferită. noul DOOM indică riguros. a celor două despărţiri (chiar dublă pentru cea morfologică.compuse16: arterios-cleroză/arterio-scleroză.Conf. nu şi limitele posibile între celelalte silabe): . Comunicare. fără a o trece sub tăcere pe aceea care este mai puţin convenabilă sub un aspect sau altul. Tehnici de relaţionare interpersonală. formate în limba română sau împrumutate (în exemple se indică numai limita în discuţie. iar pe locul al doilea despărţirea anumitor secvenţe după elementele lor constitutive. Masterat: Afaceri europene şi managementul proiectelor 2009-2010 Probabil că şi din acest motiv. al-tundeva/alt-undeva. ca şi pentru a pune în evidenţă familiile de cuvinte şi mijoacele de formare a acestora. ambele posibilităţi. formaţiile cu -onim: o-monim/om-onim.dr. la unele examene şi concursuri. întrebările ar trebui formulate explicit ca atare. cum s-a procedat uneori) nu este deci corectă. În DOOM2 s-a inversat numai ordinea de preferinţă a celor două modalităţi de despărţire la capăt de rând – după pronunţare (care prezintă şi avantajul că pentru ea se pot stabili reguli formalizabile şi mai generale decât pentru despărţirea după structură) şi după structură. despărţirea bazată pe analiza morfologică.

1997. 15 . nes-prijinit/ne-sprijinit. atunci când nu recunoaşte sau nu este sigur de structura morfologică a unui cuvânt mai greu analizabil. de-zechilibru/dezechilibru. şi anume după structură.stâlp-nic) cuprinzând anumite succesiuni de consoane care nu admit alte despărţiri. des-calificat. nu numai om-onim). La cuvintele scrise (obligatoriu sau facultativ) cu cratimă sau cu linie de pauză se admite – atunci când spaţiul nu permite evitarea ei – şi despărţirea la locul cratimei/liniei de pauză.univ. ca în apendic|ectomie [apendičectomie]. elemente de compunere sau fragmente de cuvinte dintre care cel puţin unul există independent şi cu un sens care corespunde celui din compus. Bucureşti. Masterat: Afaceri europene şi managementul proiectelor 2009-2010 Cf. ori. abroga. dacă o asemenea diviziune i se pare şocantă la cuvintele mai uşor analizabile.cuvinte compuse sau derivate şi locuţiuni: aducere-|aminte. Tehnici de relaţionare interpersonală. port-moneu) şi derivate cu prefixe (ca post-faţă. cod BS1190. s. I. 16 Din cuvinte întregi. să îl despartă pe baza pronunţării (omonim. laring|ectomie [larinğectomie].derivate cu sufixe: savan-tlâc/savant-lâc. clar-văzător. silabaţie: „Regulile morfologice nu [subl. '6Eormele actuale recomandă exclusiv despărţirea după pronunţare (a-borigen. Nu pun probleme acele compuse (ca bine-facere. 8 credite. ast-fel. ban-crută. a-dopta. ns.] sunt obligatorii”. nes-tabil/ne-stabil. deoarece elementele componente sunt neînţelese sau neproductive în limba română. nu neapărat postuniversitar).Victoria Moldovan. Cel care scrie are deci libertatea. V.Conf. a re-începe) la care cele două tipuri de despărţire coincid. şi Dicţionarul general de ştiinţe ale limbii. prospect. şi la cuvintele compuse (ca alt-fel. feld-mareşal.-R. . să despartă cuvântul în cauză pe baza structurii lui morfologice (post-universitar. inegal/ in-egal. trans-bordare) sau cu sufixe (ca pustnic. Este vorba de: . adiacent.v. Comunicare. 2+1. a-brupt. Se indică o singură despărţire. o-biect. examen.dr. Editura Ştiinţifică. . pur-sânge) sau derivate (precum contra-făcut. nestrămutat/nestrămutat. su-biect). pros-cenium/pro-scenium. Pentru cuvintele a căror structură nu mai este clară. su-blinia/sub-linia.derivate cu prefixe: anor-ganic/an-organic. ab-stract. Normele actuale nu mai admit însă nici despărţirile după structură care ar contraveni pronunţării.

univ. reflectând uzul persoanelor cultivate.împrumuturi neadaptate la care articolul şi desinenţele se leagă prin cratimă: flash-|ul. 2+1.grupuri ortografice scrise cu cratimă: ducându-|se. cod BS1190. story-uri. (foc) bengal. 8 credite. aceasta nu înseamnă că şi adjectivele în cauză ar fi „neutre”. party-ul. . formă de feminin: (metal) alcalinopământos. echivocă). examen. nu vagabondă. gay-i. Se recomandă ataşarea fără cratimă a articolului la împrumuturile – chiar . gay-ul. în cazul celor referitoare la substantive neutre. hippy-i. (substantiv) epicen17. iar la plural (dacă au plural). Tehnici de relaţionare interpersonală. chiar dacă au la singular formă de masculin. (barometru) aneroid. cum se indica în DOOM1. Locuţiuni adverbiale Deoarece locuţiunile adverbiale nu cunosc categoria numărului. Câteva norme morfologice Adjective La unele adjective neologice. dandy-i19. omoloagă/omologă (în timp ce la altele nu admite forme cu oa: barocă.care au finale grafice neobişnuite la cuvintele vechi din limba română: dandy-ul (nu dandiul). .dr.Victoria Moldovan. playboy-ul. playboy-i. hippy-ul. story-ul. Unele adjective vechi şi mai ales neologice se folosesc numai pentru substantive de un singur gen.a căror finală prezintă deosebiri între scriere şi pronunţare: bleuul [blöul]. Masterat: Afaceri europene şi managementul proiectelor 2009-2010 . Articolul18 Articolul hotărât enclitic (singular şi plural) se leagă cu cratimă numai în împrumuturile neadaptate: .Conf. în ordinea de preferinţă analoagă/analogă. admite la feminin forme cu şi fără alternanţa o (accentuat) – oa. norma actuală. locuţiunea adverbială altă dată nu are plural. adjectivul/substantivul vagabond are femininul vagaboandă. chiar când rezultă secvenţe care nu sunt silabe: dintr-|un (cazuri în care se recomandă însă evitarea despărţirii). Comunicare. alte dăţi fiind o locuţiune distinctă. .cuvinte compuse complexe: americano–|sud-coreean sau americano–sud|coreean.

Tehnici de relaţionare interpersonală. inclusiv în cazul unor anglicisme ceva mai vechi.). a/a-uri. respectiv masculin sau neutru (cu implicaţii asupra formei lor de plural) se află în una din următoarele situaţii: 1. zălog1 „arbust”. bască2 „lâna tunsă de pe o oaie. examen.U. norma actuală admite. p.dr. capitol”. Institutul de Lingvistică „Iorgu Iordan – Al..Conf./s. deşi în noua Gramatică a Academiei acesta nu mai este recunoscut ca parte de vorbire. 18 În DOOM2 s-a păstrat categoria articolului. bască3 „limbă”. Bucureşti. zăloagă „semn de carte. n.. La unele substantive provenite din abrevieri există în prezent tendinţa de a le folosi nearticulat: O. 17 2./ONU a decis . În construcţia cu prepoziţia de (care şi-a pierdut sensul partitiv „dintre”. Substantivul Substantivele la care există ezitare în ce priveşte apartenenţa la genul feminin sau neutru.-ul . 19 Dar derivatul dandism. weekendul [uĭkendul]. Masterat: Afaceri europene şi managementul proiectelor 2009-2010 nedaptate sub alte aspecte – care se termină în litere din alfabetul limbii române pronunţate ca în limba română: gadgetul [gheğetul]. .. şi singularul: un prieten de-ai mei/de-al meu. (nu: O.a. colind1 „colindat”. cod BS1190. pl. 8 credite. zălog2 „garanţie”. m.. Gramatica limbii române.. colind2/colindă (cântec). În noua Gramatică a Academiei (GALR = Academia Română. 2005). Rosetti”. o prietenă de-ale mele/de-a mea. a. Numeralul Normele actuale acceptă la femininul nearticulat al numeralului ordinal întâi postpus substantivului şi forma întâia: clasa întâi/întâia. dobândind sensul „de felul”) + pronume posesiv.U. colind2/colindă (cântec). pl. a2 (sunet) s.N. Comunicare. ambele admise ca variante literare libere: basc2/bască1 (beretă). itemul [itemul]. vestă”. 148 se vorbeşte în asemenea cazuri de adjective defective „numai cu forme de neutru”. nu dandysm. basc3 „adaos la bluză sau jachetă”.. pe lângă plural. scrise şi conform DOOM1 fără cratimă: westernuri ş. regionale sau populare) specializate pentru sensuri sau domenii diferite: a1 (literă) s.Victoria Moldovan. m. I. bluză. Cuvântul.N. Editura Academiei. cuvinte de genuri diferite (dintre care unele învechite.univ. 2+1.

din latină). La substantivele mass-media şi media „presa scrisă şi audiovizuală” s-a admis folosirea ca feminin singular: (mass-)media actuală. SUPERCILIA > rom. 1. şi cleşte masculin. de un singur gen. 2+1. Folosirea lor ca feminine singular este în acord cu forma lor. opţiunea normei actuale este una din următoarele: . Tendinţa distingerii între forma de singular şi cea de plural se concretizează în acceptarea de către norma academică a singularului cârnat (şi nu cârnaţ). leva/levă. art. 8 credite. Comunicare. Masterat: Afaceri europene şi managementul proiectelor 2009-2010 3. Aceste substantive sunt împrumutate de română din engleză (unde media provine. cu genitivdativul articulat (mass-)mediei: prin intermediul (mass-)mediei. lat. cu pluralul cleşti. Norma actuală admite noile singulare pe care unele substantive feminine cu rădăcina terminată în -l şi pluralul în -e şi le-au creat după modelul sofa. maicei/maicii/maichii. . 3.-d. Ea este în conformitate cu trecerea. maicii. sandală). la aceste substantive. art. nutrie. cafele: bretea pentru sensurile „bentiţă de susţinere la îmbrăcăminte.Conf. sprânceană.dr. maică2 „mamă”. la rândul ei. Unele substantive feminine omonime la nominativ-acuzativ singular au genitivdativul singular diferit: maică1 „călugăriţă”. sanda (nu bretelă. ramificaţie rutieră”. La unele nume proprii. cafea. în limba română. cf. refăcut din forma moştenită tocmai pentru marcarea mai clară a opoziţiei de număr şi prin alternanţa t/ţ. Cf. cicatrice/cicatrici.univ. Tehnici de relaţionare interpersonală. normele actuale admit variante de flexiune: Ilenei/Ileanei.Victoria Moldovan. foarfecă feminin.ambele forme sunt admise ca variante literare libere. Poate exista ezitare în ce priveşte forma de plural (în cadrul aceluiaşi gen) la unele substantive feminine cu pluralul (şi genitiv-dativul singular nearticulat) în -e sau -i şi neutre cu pluralul în -uri sau -e. cu preferinţă pentru una dintre ele (indicată prima în Dicţionar): căpşuni/căpşune. g. norma actuală optând pentru astru masculin. examen.-d. g. Unele substantive feminine terminate în -a sau -ia în limba de origine şi-au creat (şi) o nouă formă nearticulată: cariocă. 2. la feminin singular a unor plurale neutre latineşti la origine. cod BS1190. sofale.

4. căpşună avea pluralul căpşuni.univ. în uzul literar. poieni. cu altenanţele fonetice corespunzătoare: adidaşi. 3. 11 . la două substantive de genul feminin nume de fructe: căpşuni şi cireşi. şcoale ş.se admite o singură formă la unele substantive feminine (monede. cât şi pentru numele fructelor acestora. roţi. în cazul mai multor astfel de substantive: fragi.Conf. bodyguarzi/bodigarzi. weekenduri [uĭkenduri]). . Comunicare. s-a bazat pe faptul că: 1. plurale ca boale. . hippy. Îndreptarul ortografic. rodii. şcoli. stadiu. dar gagici.prin cratimă la cuvintele a căror finală prezintă deosebiri între . nuci. playboy. Bucureşti. coperte/coperţi. de la desinenţa -e la -i. Univers Enciclopedic. atât pentru numele de pomi sau de tufe. 2+1. 2. respectiv niveluri/nivele „înălţime. în curs de adaptare.încadrarea în modelul substantivelor româneşti. gutui. supravieţuind. ţărănci. peso. coarde/corzi. strade. brokeri. în general cu desinenţa -uri. al pluralelor în cauză. cod BS1190. gay.la cele masculine – cu desinenţa -i. prin formarea pluralului: . Acceptarea şi a pluralului în -i. . ediţia a V-a. în istoria limbii române. dar fiind înlocuite în uzul general prin boli. remarci. treaptă” (ca şi chipie/chipiuri. 1995. se înregistrează progresul. La împrumuturile recente. ortoepic şi de punctuaţie. norma actuală a adoptat soluţii diferite. tuneluri/tunele). piersici.direct (fără cratimă) la cuvintele – chiar nedaptate sub alte aspecte – care se termină în litere din alfabetul limbii române pronunţate ca în limba română: gadgeturi [gheğeturi]. legată .folosirea unor substantive cu aceeaşi formă la singular şi la plural: dandy. Masterat: Afaceri europene şi managementul proiectelor 2009-2010 cireşe/cireşi. nu există decât plurale în –i. numai în expresii (a băga în boale. 8 credite. străzi. găluşte/găluşti (ca şi râpe/râpi). ţigănci) şi neutre precum seminare (seminarii nemaiavând sprijin într-un singular în -iu). 20 Academia Română. examen. încă din Îndreptar20.dr. a merge ca pe roate). itemuri [itemuri]. eventual.Victoria Moldovan. Institutul de Lingvistică „Iorgu Iordan”. alături de cel în -e. dealeri. trenduri [trenduri]. lămâi. Tehnici de relaţionare interpersonală.a.la cele neutre. şi anume: . rackeţi (ca în DOOM1 boşi). formele de plural din sistemul multor substantive feminine au evoluat. roate.

8 credite. BC21 prosternă / prosternează 27 / 114) a devenit numai cu. . Situaţia verbelor de conjugarea I la care am intervenit asupra normării din DOOM1 este următoarea: . inclusiv pentru sensul „a termina un an/o formă de învăţământ”. am optat pentru varianta dominantă. în această ordine: a biciui (BC biciuie / biciuieşte 57 / . cod BS1190. p. storyuri. în Aspecte ale dinamicii limbii române actuale. au fost recomandate ambele variante.univ. show-uri [şouri]) sau care au finale grafice neobişnuite la cuvintele vechi din limba română: party-uri. iar când discrepanţa era flagrantă. a înjgheba (BC înjghebează / înjgheabă 62 / 82) ş. în această ordine.au devenit fără şi cu -ez. .au devenit cu şi fără -esc. BC dăinuieşte /dăinuie 14 / 119). Tratarea în DOOM2 a verbelor de conjugarea I cu sau fără -ez şi de conjugarea a IV-a cu sau fără -esc continuă în mare parte DOOM1.a. 21 12 .la indicativ mai-mult-ca-perfect plural sunt învechite. În principiu nu am intervenit în această chestiune foarte delicată decât atunci când am dispus de informaţii privind uzul formelor. Tehnici de relaţionare interpersonală. în această ordine. Verbele de conjugarea a IV-a la care am intervenit asupra normării din DOOM1 se află în una din următoarele situaţii: .dr. În cazurile în care acestea indicau un echilibru relativ între forme. Blanca Croitor. a dăinui (fost cu şi fără -esc. Comunicare. BC îndrumează / îndrumă 6 / 141). în acestă ordine.Victoria Moldovan. Masterat: Afaceri europene şi managementul proiectelor 2009-2010 scriere şi pronunţare (bleu-uri [blöuri]. „Variantele verbale literare libere: tendinţe în limba română actuală”.au devenit numai fără -ez a ignora (BC ignorează / ignoră 2 / 147). în această ordine. 2+1. 2002. a ţârâi (BC ţârâie / ţârâieşte 147 / 3). la fel a absolvi. BC bombăne /bombăneşte 119 / 17). Verbul Formele fără -ră. a înfoia (fost fără şi cu -ez.a se prosterna (fost fără şi cu -ez. 57-76. BC înfoaie / înfoiază 139 / 11). ca şi a decerna. în această ordine.au devenit numai fără -esc a bombăni (fost numai cu -esc. Editura Universităţii din Bucureşti. a îndruma (foste cu şi fără -ez.Conf. examen.

Nu înseamnă că şi alte variante decât cele înregistrate în DOOM2 nu ar fi posibile şi. antidumping [(anti)damping]. colonelă (înv. examen.). cnocaut. neconfirmată de uz. BC biruie / biruieşte 50 / 78) ş. în cazurile de dubiu. 8 credite.).Conf. făcând parte mai curând dintre variaţiile de uz decât dintre abaterile de la o normă categorică. folosirea. adăugându-se indicaţii de uz la cuvintele care nu aparţin limbii literare actuale: a aburca (pop. numai de dragul coerenţei. nu cnocdaun. Nu există mijloace de memorare a formelor recomandate sau criterii pentru deducerea lor logică. Modificări Prin intervenţii mai mult sau mai puţin punctuale operate în corpul dicţionarului sau modificat o serie de recomandări ale DOOM1: . gagică (fam.. iactanţă (livr.). rar). Tehnici de relaţionare interpersonală. pop. normarea priveşte numai scrierea şi flexiunea.univ. S-au păstrat cea mai mare parte a intrărilor din DOOM1. 2+1.). Comunicare.). categoria formaţiilor cu -men împrumutate din engleză sau din franceză (care nu mai sunt scrise cu -man): congresmen. Faptul că un cuvânt precum gagică (care s-a extins în limbajul familiar) figurează în DOOM (încă din prima ediţie) nu înseamnă că el ar fi fost „adoptat ca normă academică” şi că ar fi devenit „oficial”. lucrurile nu pot fi încă tranşate definitiv şi într-un mod care să satisfacă sentimentul tuturor vorbitorilor. . knockdown [knocdaǔn/nocdaǔn] şi knockout [knocaǔt/nocaǔt]. cod BS1190. Masterat: Afaceri europene şi managementul proiectelor 2009-2010 65). La asemenea verbe (unele provenite din onomatopee). pl. iar genitiv-dativul singular articulat trebuie scris şi pronunţat gagicii. din păcate.000 de cuvinte. baboşă (reg. fiind necesară consultarea DOOM2.dr. nu [(anti)dumping]. o coerenţă. babaros (arg.scrierea şi/sau pronunţarea unor împrumuturi: dumping. ALTE INTERVENŢII ÎN DICŢIONARUL PROPRIU-ZIS Indicaţii de uz Inventarul DOOM2 conţine peste 62. În cazul fluctuaţiei dintre formele sufixate şi cele nesufixate nu se poate impune.) etc. pentru situaţiile în care este folosit în registrul căruia îi aparţine sau într-o operă literară. a altei variante decât cea indicată în DOOM2 nu ar trebui penalizată. congresmeni. cum şi între diversele dicţionare există deosebiri. odicolon (înv.. cu forţa. nu uzul.a. ci gagici. În cazul unui asemenea cuvânt.Victoria Moldovan.. a birui (fost numai fără -esc. DOOM2 arată că pluralul lui nu (mai) este gagice.

13 maseuză – ca şi cozeur. nu (şi) acciz.a continua are. magazioner. cât şi la cuvinte mai noi. tenismen. după modelul unor verbe în -ia (ca a apropia). crenvurşt. a dăula. becisnic / bicisnic. de dansuri populare. . carafă. de jocuri ş. chimiluminiscenţă / chimioluminescenţă. a despera. marfar. formate în româneşte) etc. . polologhie / poliloghie. tenismeni (cf. forma (să) continui (nu (să) continuu). la indicativ şi conjunctiv prezent. a dispera. unele forme ca variante literare libere: astăreală / astereală. maseur. as-noapte. izraelian. picromigdală. şi femininele recordmenă. azinoapte. art. fiică [fĭică]. dizeur. israelian. forma (ei) miros (nu (ei) miroase).s-a admis existenţa la unele nume compuse de plante şi de animale. Masterat: Afaceri europene şi managementul proiectelor 2009-2010 recordmen. cod BS1190. muschetar / muşchetar. chimioterapie.. tumoare / tumoră.s-au considerat (formal articulate şi) de genul masculin (nu neutru. examen. machior. a fonda. neart. mesadă. chermeză. 2+1. 8 credite. ziler etc. lebervurşt. conteiner.-d. tenismenă.Conf. zilier. persoana I singular. luminiscent / luminescent. a funda. misadă. recordmeni. filosof /filozof. lebărvurst. garafă. pl. Tehnici de relaţionare interpersonală. . machieur.unele forme flexionare: . atât la cuvinte vechi.Victoria Moldovan. de-andăratelea. abrudeancă. pl. astmă. dizeuză –. chemoterapie. magaziner. a formei nearticulate şi a flexiunii: abrudeanca (dans). conform normei actuale. machieuză. g. a dehula. cum este .s-au eliminat unele forme sau variante. delco / delcou.dr. luminator. chermesă. pieptăn / pieptene.a.. cearşaf / cearceaf. . ca şi la persoana a II-a singular.a mirosi are la indicativ prezent. abrudencii. persoana a III-a plural. . . mărfar. luminător. masor. container.s-au admis. recomandând (numai) acciză. Comunicare. pricomigdală. machieză. diseară / deseară. fierăstrău / ferăstrău. astm. de-andăratele.univ. fiică. crenvurst. corijent / corigent.

bun-platnic.s-a considerat că substantivele provenite din verbe la supin nu au în general plural şi s-au tratat separat locuţiunile formate de la ele: ales s. numele de plante sau de animale compuse de tipul acul-doamnei (plantă) s.uite este considerat interjecţie. 8 credite.univ. dealer.. . .: acquis. 2+1. (re)intrate în uz. nu wattoră.. deoarece acordul predicatului cu aceste secvenţa folosite ca subiect nu se face cu persoana a III-a. Adăugiri S-au adăugat cca 2. item. wattore. Înălţimea Voastră etc.a. curriculum. gay. prevederile sistemelor internaţionale obligatorii/normelor interne stabilite de profesionişti: watt-oră cu pl.„epitetele” referitoare la persoane au fost considerate de ambele genuri.s-a admis. broker. Tehnici de relaţionare interpersonală. spaniolă etc. cu persoana a II-a: Excelenţa Voastră veţi fi primit de preşedintele ţării. degeţel-roşu.împrumuturi din latină şi din diverse limbi moderne. airbag.dr. .. rău-platnic. cod BS1190. pl. majoritatea din engleză. (considerate. ci cu persoana la care se referă. ca în cazul substantivelor.s-au respectat.a. art.. alese (pe ~) loc. şi f. cool.500 de cuvinte: . . Comunicare. macho. jacuzzi. şi nu formă verbală23 ş. .. printre altele. adv. hacker. marcate ca angl(icisme). Excelenţa Voastră. waţi-oră.. nu numai masculine: bâlbâilă s. .. .Victoria Moldovan. sunt socotite compuse. examen. hisp(anisme) etc.a. fr(anţuzisme). pentru numele şi simbolurile unităţilor de măsură. existenţa unor forme de singular la nume de popoare vechi (alobrog).s-a schimbat încadrarea lexico-gramaticală a unor cuvinte: -sunt considerate locuţiuni pronominale de politeţe22 (şi nu secvenţe formate din substantiv + adjectiv pronominal posesiv sau pronume personal în genitiv) tipurile Domnia Ta. de autorii DOOM1 îmbinări libere şi de aceea neinclus în dicţionar). de ex. m. m. advertising.. .Conf. trend etc. Masterat: Afaceri europene şi managementul proiectelor 2009-2010 cuvântul de bază). ca şi viţă-de-vie ş. dar şi din franceză. n. probabil. deşi formaţiile sunt analizabile. de specii animale şi vegetale (acantocefal) ş.

extra adj. ignorării problemei – care lasă loc greşelilor – îi sunt preferabile înregistrarea formelor corecte din limba de origine şi sugerarea căilor pentru posibila lor adaptare la limba română. sunt numite îmbinări locuţionale. ..a accesa. şi care vor dispărea. Tehnici de relaţionare interpersonală. emisiune. neoliberal. dar şi locuţiuni. teleconferinţă.. Masterat: Afaceri europene şi managementul proiectelor 2009-2010 Includerea în DOOM2 a unor împrumuturi recente neadaptate. invar. Viitorul va decide care dintre aceste cuvinte vor rămâne. super adj. albargintiu. primoinfecţie. 8 credite. gastroenterolog. acvplanare. a se autoacuza. cod BS1190. blocstart.. invar. dublu-casetofon. anglo-normand. aurolac. . giardia.dr.. p.univ. – alături de complet. papua. negruvodean).cuvinte existente în limba română.Conf. ocluziune. azi-mâine ş.. autocopiativ. de la nume de state (srilankez) şi alte derivate care pun probleme (shakespearian/shakespeareian) ş. papuaş.a. 22 În GALR. repertoar ş. nu trebuie interpretată ca o recomandare a tuturor acestora. repertoriu. iar unele dintre ele ţin de o modă ce poate fi trecătoare. Comunicare. proamerican. mental.dublete ale unor cuvinte existente în DOOM1: compleu. Ea se bazează pe ideea că. preaderare. politolog. policalificare. heliomarin. dar care. mai ales angloamericane. aeroambulanţă. alaltăieri-dimineaţă.Victoria Moldovan. cronofag. a tracta. 23 Cf. asemenea atâtor împrumuturi mai vechi. şi GALR.nume proprii cu care trebuiau puse în legătură substantive comune înregistrate în .cuvinte provenite din abrevieri: ADN ş. . .compuse absente din DOOM1: à la. invar.a.a. alb-negru. dacă folosirea lor nu poate fi împiedicată. ocluzie. 679-680. 14 . lipseau din DOOM1 (unele intrate în limbă sau devenite uzuale după elaborarea acestuia): . neocomunism.derivate de la nume de locuri româneşti (albaiulian.a. etc. aeroportuar. mintal. fricţiune. sociocultural. 2+1. electrocasnic. din diverse motive. şi sub ce formă anume. frecţie. p. 213. metaloplastie. . ultra adj.. a exînscrie. mâinedimineaţă. emisie. examen.

. lui Artemis. nici un(ul) etc.a.dr. .Conf. Masterat: Afaceri europene şi managementul proiectelor 2009-2010 dicţionar: Acropole faţă de acropolă ş.a.. pentru care am recomandat g. 2+1..nume proprii care fuseseră normate în anexele la DOOM1 sub o formă susceptibilă de amendări: Artemis.Victoria Moldovan.univ. Ioana Vintilă-Rădulescu ioanar1@rdslink. examen. 8 credite.grupuri de cuvinte omofone cu cuvinte compuse: de sigur. Tehnici de relaţionare interpersonală. nu Artemidei ş.ro . cod BS1190.-d. Comunicare.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful