Conf.univ.dr.Victoria Moldovan, Comunicare. Tehnici de relaţionare interpersonală, cod BS1190, 8 credite, 2+1, examen.

Masterat: Afaceri europene şi managementul proiectelor 2009-2010

CUPRINS

I. INFORMAŢII GENERALE........................................................................................2 Date de identificare a cursului........................................................................................2 Condiţionări şi cunoştinţe prerechizite...........................................................................2 Descrierea cursului.........................................................................................................3 Formatul şi tipul activităţilor implicate de curs.............................................................3 Materiale bibliografice obligatorii.................................................................................3 Materiale şi instrumente necesare pentru curs...............................................................4 Calendar al cursului........................................................................................................4 Politica de evaluare şi notare..........................................................................................5 Elemente de deontologie academică..............................................................................5 Studenţi cu dizabilităţi....................................................................................................6 Strategii de studiu recomandate.......................................................................................6 II. SUPORTUL DE CURS Cuprins ...............................................................................................................................7 Modulul I: Evoluţia limbii române, de la formare până la începutul mileniului III............ 8 Modulul II: Limba română - instrumente esenţiale de lucru: gramatici, dicţionare;......23 Modulul III: Limba, norma, uzul ...................................................................................27 Modulul IV: Probleme de comunicare..........................................................................44 III. ANEXE.......................................................................................................................54 Bibliografie........................................................................................................................54 Articole in extenso ………………………………………………………………………55

Conf.univ.dr.Victoria Moldovan, Comunicare. Tehnici de relaţionare interpersonală, cod BS1190, 8 credite, 2+1, examen. Masterat: Afaceri europene şi managementul proiectelor 2009-2010

I. Informaţii generale
Date de identificare a cursului Date de contact ale titularului de curs: Nume: Victoria Moldovan Birou: str. T. Mihali, nr 58-60, cam. 016 Telefon: 40 + 0264-41.86.52 int. 5845 Fax: 40 + 0264-41.25.70 E-mail: vimold@yahoo.com Consultaţii: miercuri, 10-12 Date de identificare curs şi contact tutori: Numele cursului: Comunicare. Tehnici de relaţionare interpersonală Codul cursului: BS1190 Anul, Semestrul: Anul I, Semestrul 1 Tipul cursului: obligatoriu [Pagina web a cursului]

Condiţionări şi cunoştinţe prerechizite Cursul Comunicare. Tehnici de relaţionare interpersonală îşi propune să dezvolte abilităţi de comunicare scrisă şi orală şi de utilizare a unor tehnici de relaţionare personală care să faciliteze comunicarea profesională; participarea studenţilor la acest curs nu necesită cunoştinţe speciale şi nici nu le creează dificultăţi, indiferent de pregătirea lor educaţională anterioară. Descrierea cursului Cursul Comunicare. Tehnici de relaţionare interpersonală are un scop teoretic şi practic, vizând, pe de o parte, informarea studenţilor despre etapele mai importante din evoluţia limbii române, despre transformările mai vechi, dar şi despre cele foarte actuale, ca bază a comunicării verbale şi a relaţionării interpersonale în limba română. Pe de altă parte cursul urmăreşte iniţierea studenţilor în practici de comunicare utile pregătirii lor profesionale. Tehnicile de relaţionare interpersonală vor avea în vedere atât comunicare verbală – scrisă şi orală – cât şi comunicarea nonverbală. În comunicarea scrisă (de la cuvânt la discurs) vom urmări organizarea textului, cu accent pe elementele care îi asigură acestuia coerenţă şi coeziune. Comunicarea orală se va centra pe: ascultarea activă, strategiile conversaţionale, strategiile de politeţe. Abordând rolul nonverbalului în comunicare sau “dimensiunea ascunsă a comunicării” vom semnala importanţa acestei componente din perspectiva diferenţelor culturale. Obiectivele urmărite: utilizarea corectă a limbii române, evitarea unor capcane ale limbii actuale, dezvoltarea şi îmbunătăţirea capacităţii de exprimare scrisă şi orală, o comunicare interpersonală adecvată diferitelor registre lingvistice. Formatul şi tipul activităţilor implicate de curs Cursul Comunicare. Tehnici de relaţionare interpersonală îmbină două modalităţi de învăţare pentru a asigura o mai bună pregătire a masteranzilor. Pe de o parte, masteranzii au posibilitatea să participe la întâlnirile stabilite conform programului şi să audieze prelegerile pe tematica specificată, urmate de discuţii cu titularul de curs, menite să exemplifice şi să clarifice conceptele şi noţiunile teoretice prezentate. Pe de altă parte, masteranzii vor fi stimulaţi să ia parte la un proces de învăţare activă, prin implicarea lor

Conf.univ.dr.Victoria Moldovan, Comunicare. Tehnici de relaţionare interpersonală, cod BS1190, 8 credite, 2+1, examen. Masterat: Afaceri europene şi managementul proiectelor 2009-2010 în elaborarea unor teme, bazate pe propriile observaţii referitoare la felul „cum vorbim” sau la modul în care „ni se vorbeşte”. Materiale bibliografice obligatorii 1. Dicţionarele de bază ale limbii române (DEX, DLR, Dicţionar de neologisme, Dicţionar de sinonime) 2. Lucrări normative ale Academiei Române (Gramatica, DOOM) 3. Gligor Gruiţă, Moda lingvistica 2007: norma, uzul şi abuzul, Editura Paralela 45, 2006
(Cartea se găseşte atât în librării, cât şi la BCU. Este scrisă într-un stil plăcut, iar exemplele culese din presă sunt edificatoare pentru felul în care se vorbeşte limba română)

4. Ioana Vintilă-Rădulescu, CE E NOU ÎN DOOM
(Articolul vă va edifica asupra celor mai importante schimbări normative aduse de Dicţionarul ortografic, ortoepic şi morfologic al limbii române, ediţia 2005; în anexă veţi găsi articolul.)

5. Adriana Stoichiţoiu-Ichim, Vocabularul limbii române actuale. Dinamică /Influenţe/Creativitate, BIC ALL, Bucureşti, 2007 6. R., Zafiu, Diversitate stilistică în româna actuală, Ed. Universităţii din Bucureşti, 2001.
(Cartea poate fi consultată la BCU; este acccesibilă pe Internet).

7. http://www.cna.ro/Rezultatele-monitoriz-rii-privind,2392.html 8. Vezi articolele in extenso din Anexa
{Aici pot fi găsite observaţii referitoare la greşelile de exprimare prezente în emisiunile de radio şi TV. Cf. Rezultatele monitorizării Rezultatele monitorizării privind calitatea limbii române la posturile de radio şi televiziune (20.05 – 20.06.2009)}

Materiale şi instrumente necesare pentru curs Realizarea cursului Comunicare. Tehnici de relaţionare interpersonală nu necesită instrumente speciale, el se bazează pe metode şi procedee expozitive: expunerea problemelor teoretice; analiza exemplelor; explicaţia şi argumentarea; metode şi procedee bazate pe dialog: conversaţia, problematizarea; studiul de caz. Modalitatea de desfǎşurare a seminarelor este interactivǎ şi se bazeazǎ pe lucrǎrile practice propuse studenţilor. Aplicaţiile vor urmări practicile nerecomandate / greşite din discursul cotidian, cu explicarea diferitelor tipuri de greşeli şi cu indicarea formelor recomandate/corecte. Accesul studenţilor la Internet, în afara orelor de predare, este necesar pentru a-şi procura o parte a bibliografiei şi unele materiale ilustrative.

Tehnici de relaţionare interpersonală are în vederea următoarele aspecte: .copierea unui proiect de cercetare de pe internet şi răspândirea acestuia şi în rândul altor masteranzi. În vederea promovării examenului cu o notă satisfăcătoare. .dr.susţinerea unui examen scris a cărui pondere este de 70% în nota finală. Comunicare.copierea parţială sau totală a unui proiect de cercetare. Studenţii trebuie să ştie că silabusul de faţă reprezintă un suport minimal. Elemente de deontologie academică Plagiatul este o problemă serioasă şi este pedepsită cu asprime. neavând o contribuţie proprie din partea masterandului va fi notat cu un calificativ inferior. Tehnici de relaţionare interpersonală. Studenţi cu dizabilităţi . .elaborarea unui portofoliu pe teme stabilite de titularul de disciplină. Exemple de plagiat: . Examenul va fi structurat pe două părţi: una va fi alcătuită din întrebări care vor acoperi întrega materie predată masteranzilor. cu o pondere de 30% din nota finală. Orice student care este prins că plagiază se poate aştepta să îi fie anulată munca şi să se întreprindă măsuri disciplinare din partea conducerii facultăţii.realizarea proiectului de cercetare de către o altă persoană.univ. Parcurgerea bibliografiei Norma şi uzul. a cărui simplă parcurgere nu este suficientă pentru promovarea examenului. examen. Tematica şi rigorile de redactare a portofoliului vor fi aduse la cunoştinţa masteranzilor în cadrul primei întâlniri stabilite să aibă loc cu aceştia. cod BS1190.Victoria Moldovan. Noutăţile din DOOM 2005 Parcurgerea bibliografiei precizate în vederea susţinerii examenului desfăşurare Va fi comunicat ulterior Va fi comunicat ulterior Politica de evaluare şi notare Modalitatea de notare a masteranzilor pentru disciplina Comunicare. Masteranzii pot să citeze surse bibliografice alcătuite din reviste sau cărţi cu condiţia ca respectivele surse să fie identificate şi prezentate în cadrul proiectului de cercetare. studenţii vor trebui să parcurgă bibliografie indicată în cadrul acestui silabus.conspectarea unor surse bibliografice fără citirea prealabilă a acestora (copierea unor conspecte făcute de alţii). . de corectare şi explicare a unor greşeli de exprimare (gramaticale. 8 credite. stilistice) .Conf. iar alta practică. 2+1. Un proiect care se constituie în mare parte din compilarea unor idei ale unor autori. Masterat: Afaceri europene şi managementul proiectelor 2009-2010 Calendar al cursului Activităţi Întâlnire Activităţi didactice Examen final Tematica abordată Responsabilităţile Locul de masteranzilor Corectitudinea lingvistică.

dr. Tehnici de relaţionare interpersonală pe adresa de email a titularului de curs. examen. Este recomandat ca studiul să se bazeze pe o bibliografie minimală.Conf. menţionată la începutul acestui silabus. Tehnici de relaţionare interpersonală. 2.Victoria Moldovan. nu există performanţă.univ. Fără un efort personal. indicată în silabus şi pe alte surse bibliografice. titularul de curs îşi manifestă disponibilitatea de a comunica cu studenţii prin intermediul poştei electronice. Masterat: Afaceri europene şi managementul proiectelor 2009-2010 În vederea oferirii de şanse egale studenţilor afectaţi de dizabilităţi. studenţii trebuie să ţină cont de următoarele recomandări privind studiul individual. . indicate punctual la fiecare temă. putând primi lămuririle necesare în de maxim 48 ore de la primirea mesajului. cod BS1190. Comunicare. Aceştia vor putea adresa întrebările lor legate de tematica cursului Comunicare. 8 credite. Participarea la discuţii şi analize pe marginea temelor indicate spre studiu este în beneficiul studenţilor. Strategii de studiu recomandate Pentru a obţine performanţa maximă. precum şi de activităţile colective realizate în cadrul cursului: 1. 2+1. 3.

Unitatea de curs 2: Instrumente esenţiale de lucru: gramatici. de la formare până la începutul mileniului III Unitatea de curs 1: Formarea limbii române : elementul latin. 2+1.instrumente esenţiale de lucru: gramatici. Norma limbii literare Unitatea de curs 2: Încălcări ale normei ortografice şi ortoepice în româna actuală Unitatea de curs 3: Încălcări ale normei morfologice Unitatea de curs 4: Încălcări ale normei sintactice Unitatea de curs 5: Încălcări ale normei lexicale Secţiunea a II-a Modulul IV: Probleme de comunicare şi relaţionare interpersonală III. “reromanizarea” din sec. cod BS1190. greacă. Unitatea de curs 1: Conceptul de normă în exprimarea scrisă şi orală. maghiară Unitatea de curs 3: Modernizarea limbii române.Conf. Anexe BIBLIOGRAFIA COMPLETĂ A CURSULUI ARTICOLE IN EXTENSO . Comunicare. îndreptare. examen. 8 credite. dicţionare generale şi de specialitate Modulul III: Limba. Unitatea de curs 4: Limba română actuală – secolul XX Unitatea de curs 5: Limba română actuală – libertatea prost înţeleasă Modulul II: Limba română . Influenţele neoromanice.Victoria Moldovan. Masterat: Afaceri europene şi managementul proiectelor 2009-2010 II.dr. Suportul de curs Secţiunea I Modulul I: Evoluţia limbii române. elementul slav. elementul autohton. uzul . Unitatea de curs 1: Limba şi funcţiile ei.univ. Unitatea de curs 2: Principalele influenţe exercitate asupra limbii române : influenţa turcă. dicţionare. Tehnici de relaţionare interpersonală.al XIXlea. norma.

Familiarizarea studenţilor cu principalele concepte utilizate în descrierea diacronică 2. Dar procesul de formare a fost unul de lungă durată. Masterat: Afaceri europene şi managementul proiectelor 2009-2010 MODULUL 1:EVOLUŢIA LIMBII ROMÂNE. cuprinzând provinciile dunărene romanizate (Dacia. aflat la apogeul său. In sec II. Formarea limbii române. după războaiele din 101-102 şi 105-106. 2+1. Dardania. în care limba băştinaşilor a avut importanţa sa. elementul autohton.” A. 1968. Buc. Pannonia de sud. cod BS1190.dr. Romanizarea Daciei este considerată ca punctul de plecare în formarea limbii române. Comunicare. limbă 4. şi romanizarea ei. Cunoaşterea principalilor factori care au determinat/determină evoluţia limbii române 3. elementul slav.univ. Tehnici de relaţionare interpersonală. examen. Cunoaşterea şi înţelegerea transformărilor permanente din limbă Unitatea de curs 1: Formarea limbii române: elementul latin. DE LA FORMARE PÂNĂ LA ÎNCEPUTUL MILENIULUI III Obiective 1. p. 77. Dacia a fost cucerită de romani şi inclusă în marele şi prestigiosul imperiu. implicit. Rosetti. stăpânirea romană s-a retras la sudul Dunării. Colonizarea Daciei înseamnă.După numai 165 de ani de colonizare efectivă. Definiţia limbii române. ILR. iar asimilarea slavilor • Elementul latin. Înţelegerea interdependenţei dintre istorie.Victoria Moldovan. dar cu toate încheirea lui are loc numai după . Colonizarea Daciei s-a făcut cu populaţie din toate provinciile romane „ex toto orbe romano”. Moesia superioară şi inferioară). lăsând provincia la discreţia migratorilor.Conf. 8 credite. societate. „Limba română este limba latină vorbită în mod neîntrerupt în partea orientală a Imperiului Roman. din momentul pătrunderii limbii latine în aceste provincii şi până în zilele noastre.

Conf.univ.dr.Victoria Moldovan, Comunicare. Tehnici de relaţionare interpersonală, cod BS1190, 8 credite, 2+1, examen. Masterat: Afaceri europene şi managementul proiectelor 2009-2010 acestea, limba latină a rămas definitiv în Dacia, din ea dezvoltându-se o limbă neolatină, româna. Acest mister (O enigmă şi un miracol, după formularea istoricului G. Brătianu) al unei limbi neolatine care supravieţuieşte într-o mare slavă, a dat subiect de dezbateri numeroaselor generaţii de istorici români şi străini, şi a stat la baza aşa numitei teorii „migraţioniste” a poporului român. Cum noi analizăm aici limba, vom remarca, fapt incontestabil azi, existenţa unui număr de elemente latine (aproximativ 2000) pe care latina le-a transmis în toate limbile romanice. Dintre acestea vreo 500 sunt panromanice, adică sunt comune tuturor limbilor romanice (prepoziţii şi conjuncţii, că, cu, de, în, nici, pe, adverbe: când, ieri, mai, nu, unde, pronume, alt, care, ce, eu, meu, noi, nostru, tu voi, numerale 1-10, mie, verbe: a avea a fi, a vrea, a sta. Termeni referitori la îmbrăcăminte, podoabe: cămaşă, a coase, fir, inel, alimente şi alimentaţie: carne, cină, a coace, făină, pâine, sare, vin, locuinţă: casă, masă, fereastră, perete, poartă, cer şi atmosferă:cer, lună, stea, vânt, soare, ploaie, nea, pământ: apă, argint, aur, câmp, lac, mare, munte, pământ, piatră, vale,floră şi faună, agricultură: floare, grâu, iarbă, lemn, bou, cal, capră, iepure, lup, ou, peşte, vacă,a ara, a culege, a semăna, a mulge, păstor, fân, furcă, transport: car, a aduce, a muta, a trage, roată, armată: arc, armă, săgeată, a învinge,cultură şi societate: carte (scrisoare), a cânta,joc, a scrie,a cumpăra, domn, lege, preţ, vecin, terminologia creştină: a ajuna, înger, păcat, Paşte, biserică, a boteza, cruce, a cumineca, rugăciune.Terminologia referitoare la om, corp, sex, vârstă, familie: barbă, cap, frunte, limbă, nas, ochi, păr, ureche, coastă, braţ, deget, femeie, om, fiu, fiică, socru etc. Aproximativ 100 de cuvinte de origine latină se găsesc numai în română: ajutor, cântec, creştin, a ierta, împărat, întâi, a legăna, lingură, ospăţ, oaie etc., aşa cum există circa 200 de cuvinte panromanice cu excepţia românei, absenţa lor se justifică din motive extralingvistice: abandonarea unor îndeletniciri (navigaţia-luntre), numele obiectelor de lux în condiţiile rusticizării (purpura, lampa). Elementul autohton sau substratul îl formează totalitatea elementelor pătrunse în latină din limba populaţiei cucerite, care a adoptat limba cuceritorilor.

Conf.univ.dr.Victoria Moldovan, Comunicare. Tehnici de relaţionare interpersonală, cod BS1190, 8 credite, 2+1, examen. Masterat: Afaceri europene şi managementul proiectelor 2009-2010 Substratul traco-dac nu a fost capabil să influenţeze major, să modifice esenţa latină a limbii noastre (asa cum nici substratul celtic, iberic sau ligur nu au modificat esenţa latină a limbilor respective). Pe baza asemănărilor cu albaneza se presupune ca aproximativ 130-140 de cuvinte ne-au rămas de la daci. Este vorba despre termeni referitori la natură: configuratia terenului, apă, vegetaţie, faună: groapă, mal, măgură, baltă, pârâu, brad, copac, mazăre, mărar, brusture, coacăză, ghimpe, mugure, sâmbure, strugure, măgar, mânz, ţap, viezure, murg, balaur, şopârlă, barză, cioară, pupăză. • Elementul slav, superstratul slav este definitoriu pentru formarea limbii române, constituie principalul element de individualizare a limbii române în raport cu celelalte limbi romanice. Slavii au apărut în zona de sud-est a Europei, atraşi de bogăţiile Bizanţului, în secolele al V-lea şi al VI-lea. Prăbuşirea Imperiului Roman (602) a fost factorul favorizant al pătrunderii lor masive în sudul Dunării, unde au întemeiat state slave, iar din sec. IX, prin intermediul bisericii slavone au reuşit să slavizeze elementul romanic. Dacia care fusese abandonată cu mult timp înainte şi fusese lăsată pradă migratorilor nu mai era atât de tentantă, aşa că numărul slavilor rămaşi aici a fost mai mic, asimilarea lor de către băştinaşii romanizaţi fiind posibilă. Asimilarea slavilor a fost un proces de durată (sec. VVIII) şi a lăsat urme serioase în limba română. Aşa cum am menţionat şi in cazurile precedente, şi aici faptele de vocabular sunt cele mai evidente şi provin din multe sfere lexicale, ca, de exemplu, substantive şi verbe din sfera îndeletnicirilor: bici, brazdă, brici, ciocan, clei, cleşte, coş, cumpănă, plug, război (de ţesut), sită, a citi, a clădi, a cosi, a croi, din cea a plantelor şi animalelor: bujor, podbeal, ştei, pelin, coajă, cocoş (găină-lat), lebădă, râs, sentimente: drag, a iubi, scump, familie: nevastă, babă, societate: boier, ceată, medicină: boală, leac, adjective ca bogat, sărac, ciudat, cinstit, verbe de bază: a vorbi, a coborî, a clipi, a hrăni, termeni abstracţi: prilej, pricină, vrajbă etc, sistemul de numărare de la 11-20 şi substantivul sută. Sufixe ca –eală (iuţeală, răceală), -enie (ciudăţenie, sfinţenie, cuminţenie), -iş (aluniş, luminiş) sau unele prefixe: ne- (necinstit), prea- (preabun, preacinstit). Despre limba română se poate vorbi

Conf.univ.dr.Victoria Moldovan, Comunicare. Tehnici de relaţionare interpersonală, cod BS1190, 8 credite, 2+1, examen. Masterat: Afaceri europene şi managementul proiectelor 2009-2010 numai după ce a avut loc asimilarea slavilor, un proces lung, plasat între sec.VVIII. Protoromâna sau româna comună. Se presupune că la începuturile limbii române, exista o mare comunitate (situată la nordul şi sudul Dunării) de vorbitori cu particularităţi specifice, care ulterior s-au dezvoltat în 4 dialecte: unul nord-dunărean, dialectul dacoromân (devenit limbă naţională, limba română) şi 3 dialecte suddunărene: aromân (cel mai bine păstrat şi reprezentat de grupuri etnice din Macedonia şi Grecia), meglenoromân şi istroromân (pe cale de dispariţie). Nu se poate preciza care a fost data despărţirii dialectelor (sec.X –XII). Faptul că numai dacoromâna are influenţe maghiare, pledează pentru ideea că protoromâna a existat anterior instalării ungurilor în Transilvania. Unitatea de curs 2: Principalele influenţe exercitate asupra limbii române : influenţa turcă, greacă, maghiară Influenţele străine, determinate de condiţiilor istorice, politice, economice sau culturale, s-au manifestat asupra limbii române, în diverse forme, de-a lungul întregului mileniu al II-lea, dar ele sunt sesizabile şi în etapa actuală de dezvoltare a limbii române. Le vom menţiona, succint, pe cele mai importante. • Elementele maghiare au pătruns în limba română ca urmare a contactului cu ungurii. Acestia s-au aşezat în Pannonia, fosta provincie romană, de unde în sec.al X-lea/XI-lea au cucerit Transilvania. Ca reacţie firească a acestui contact, în română au intrat aproximativ 150 de cuvinte din domenii diverse: a ademeni, a alcătui, a bănui,a bântui, a cheltui, fel, gingaş, gând, hotar, oraş, vamă etc. Sufixele de origine maghiară –aş/-eş (ceteraş, trupeş), -ău (mâncău), -işag/-şug (furtişag, vicleşug) au aceeaşi vechime. In limba română există şi influeţe mai noi şi multe manifestate doar în Transilvania. Fenomenul împrumuturilor se manifestă şi în sens invers, dinspre română spre maghiară (berbece, cioban, fecior, plăcintă).

în epoca „fanariotă”. pomană. din biserică sau administraţie. greşeală. destul de multe. care au împestriţat limba română în perioada fanariotă. • Elementele turceşti au contribuit şi ele la îmbogăţirea limbii române. zapis.ca: evanghelie. pungă.fidea. Cele mai vechi influenţe datează din sec. post. Din această perioadă avem termeni din domeniul comerţului (arvună. lehuză. fiind vorba de termeni administrativi. termeni referitori la casă.univ. de unde au intrat în română (lipsesc din celelalte limbi romanice). odaie. a părăsi. ispită.-isi. 8 credite. protipendadă. neogreacă. Cel mai vechi strat a pătruns în latina dunăreană. folos. Al treilea strat este cel mai bogat. prisos). scrierile bisericeşti erau în această limbă. trei straturi. juridici comerţ. spital. Tache) provin din neogreacă. halva. Masterat: Afaceri europene şi managementul proiectelor 2009-2010 • Elementele greceşti. Limba de cult fiind slavona. dulgher. Sextil Puşcariu remarcase că evoluţia diferită a românei s-a datorat şi faptului că „am rămas . fiind cunoscute şi utilizate de „protipendada” vremii respective. intrate în limba română mai ales între 1770-1820.Conf. plimbarisi) sau -ache (Mache. a sfinţi. ieftin. episcop. obiecte (călimară. de vechimi diferite. sclifosi. salcâm. meserii. Neologismele turceşti şi cele greceşti. fiind detectabile etape de pătrundere. În perioada premodernă din slavonă au intrat în limba română termeni de specialitate. a sosi). samsar. plicticos. a molipsi. sarma. prezente şi ele în română.dr. intre sec VII-XV (1453). dud. dar şi din lezicul uzual: anafora. ( fandosi. Interesant este ca ele sunt mai ales substantive. traistă). basma. îl constituie scrierea în limba română.Victoria Moldovan. baiser) au pătruns prin greacă. Lache. medicină. ciorap. Tehnici de relaţionare interpersonală.Chiar şi unele cuvinte romanice (bezea < fr. pravilă. francez). Al doilea strat provine din greaca bizantină (greaca era limba oficială a Imperiului Roman de Răsărit). au un statut special. simandicos etc. amanet. a izbăvi. cazanie. nostim. azi peiorativ. tavan. catâr etc. XV-XVI. probabil deodată cu produsul respectiv. Unele sufixe ca -ez (englez. bursuc.XIII) l-a avut biserica. stolnic. arpagic. cuvinte din greaca modernă. cearceaf. rai. ciorbă. îmbrăcăminte. cod BS1190. cu urmări importante pentru limba română. saltea. au dispărut odată cu perioada respectivă. examen. 2+1. mâncare. pătlăgea. dovleac. duh. Un rol important în apariţia scrierii (sec. Un fapt semnificativ. Comunicare. sau verbe (a lipsi. voie. iad etc. plante şi animale:dulap. oleacă. cântar. vornic.

Tinerii greco-catolici. tipăresc gramatici se preocupă de predarea limbii române (vezi Elementa linguae dacoromanae sive valahicae).Victoria Moldovan. Influenţele neoromanice Modernizarea românei la sfârşitul sec. Secolul „luminilor” găseşte româna în situaţii foarte diferite: Dimitrie Cantemir face cunoscută Moldova în Europa occidentală. al XIX-lea se datorează condiţiilor istorice concrete. mai cu .univ. aducând şcoli pentru românii ardeleni.370). cum vor fi şi scrierile cronicarilor moldoveni şi munteni din sec XVI-XVII.dr. Aceeaşi era şi soarta Munteniei. În ambele ţări se instalează domniile fanariote. din cele trei provincii româneşti. diferite totuşi. răspândesc ideea de romanitate. unirea cu Roma. greco-catolicismul a contribui în mod categoric la modernizarea şi schimbarea atitudinii faţă de limba română. În Transilvania secolului al XVIII-lea. Gheorghe Şincai. Transilvania îşi căuta un aliat în biserica catolică. Comunicare. după decapitarea întregii familii a lui Constantin Brâncoveanu (1714). al XVIII-lea şi începutul sec. al XVIII-lea. Masterat: Afaceri europene şi managementul proiectelor 2009-2010 în curs de multe veacuri cu faţa întorşi spre Orient” (p. dar o lasă în mâna turcilor prin pierderea luptei de la Stănileşti (1711). şcoli care vor da roade spre sfârşitul sec. cu caractere latine. întorşi de la şcolile occidentale. examen. scriu istorie. edificată în 1701. • Rolul contextului istorico-politic şi cultural. dar şi cele din sec XVIII şi începutul sec XIX. • Rolul Şcolii Ardelene. Prima scriere în română (Scrisoarea lui Neacşu. cod BS1190. Pentru propăşirea culturală a neamului. Samuil Micu. Unitatea de curs 3: Modernizarea limbii române. Orientarea spre şcolile din apus. Petru Maior sunt cei care au adus primele elemente de occidentalizare a limbii române şi au contribuit la deşteptarea ideii naţionale. Tehnici de relaţionare interpersonală. scriu şi literatură şi ştiinţă în limba română. “reromanizarea” din secolul al XIX-lea.Conf. dar va trece aproape un secol de frământări şi încercări până când alfabetul latin va fi general acceptat şi se va impune în cultura română din toate provinciile. 8 credite. • Influenţa culturilor (romanice) occidentale s-a făcut tot mai prezentă în cultura românească o dată cu secolul al XIX-lea. graţie scrierii sale. 2+1. Şcoala Ardeleană va iniţia scrierea cu caractere latine. 1521) este cu caractere chirilice.

în timp ce în Principate balanţa înclina spre cultura franceză. amendă pentru geremea. a fixa. examen. fotografie. Elementul neoromanic a fost folosit.a înlocui cuvintele (de obicei slavone. sau cuvinte de diferite origini (blagorod-sl.XVIII sau începutul sec. a aşeza cu peste 30 de sensuri: a aranja. Miron Costin. Opinia generală era pentru înnoire şi îmbogăţire lexicală. L. evghenist-gr. I.univ.Conf. nemeş-mag. spion pentru iscoadă. a se stabili. Puşcariu..R p.a introduce noi concepte sau pentru a denumi noile realităţi: tren. Despre aceste neologisme latine sau neolatine.. ci şi prin soluţiile pe care le ofereau. . a reorganiza. a dus în mod firesc la o modernizare în general şi la o reînnoire a limbii.dr. Curentul latinist. Comunicare. ci luăm cu îndrăzneală de la maica noastră moştenire şi de la surorile noastre partea ce ni se cuvine”. Susţinător aprig şi teoretician al modernizării limbii române prin apelul la sursa latină sau neolatină. . a institui etc.a înlocui cuvintele vechi polisemantice (vezi în acest sens S. instruit în şcolile . pentru: . tehnice sau artistice făcute mai ales în Franţa vor fi cei care vor introduce terminologia ştiinţifică proprie fiecărei specialităţi. insulă în loc de ostrov.E. Rădulescu fiind unul dintre susţinătorii curentului italienizant. spunea Sextil Puşcariu că au produs „o reromanizare a limbii noastre”.Victoria Moldovan. bijuterie în loc de juvaer. bereznic>brigadier silvic. XIX. casetă pentru besactea. bazin pentru havuz. cod BS1190. Ar fi însă fals să rămânem cu impresia că primele neologisme romanice datează de la sfârşitul sec. polcovnic>colonel. turceşti) simţite deja ca învechite (secol alături de veac. Tinerii boieri cu studii juridice. în mod firesc. Costache Negruzzi şi Ion Eliade Rădulescu remarcându-se prin nu numai prin modul în care puneau problema.E. Tehnici de relaţionare interpersonală. Subiectul neologismelor a fost dezbătut în presa vremii şi de majoritatea scriitorilor sec. 8 credite. Rădulescu afirma că „noi nu împrumutăm. > nobil).XIX. a fost respins şi a învins bunul simţ lingvistic. 2+1. a instala. doar sursa era disputată: ardelenii voiau ca aceasta să fie „maica noastră Roma”. I. Masterat: Afaceri europene şi managementul proiectelor 2009-2010 seamă din Franţa. medicale. dar şi italiană.380) ex. cu exagerările lui Laurian şi Massim. Unele rusisme ca pojarnic>pompier.

tragedie datează în română de la începutul sec.univ. activitate. In 1867 ia naştere Academia Română ce îşi propune să realizeze câteva instrumente absolut necesare pentru ca limba română să poată sta alături de limbile europene: e vorba despre o gramatică şi un dicţionar. universităţi. Caragiale şi Slavici în redacţia ziarului Timpul e un exemplu). un prim succes cultural naţional. Tot acum iau naştere cele două Universităţi din Iaşi şi Bucureşti. cod BS1190. Haina slavă nu se mai potrivea noilor cuvinte. Problema modernizării lexicale se leagă direct de cea a alfabetului. Într-o altă accepţiune limba română actuală se refera la o perioadă mult mai . Unitatea de curs 4: Limba română actuală – secolul XX Înainte de a prezenta succint această perioadă. fie prin filieră germană. influenţa italiană este recunoscută. care avea accces la cultura scrisă.XVIII. Brâncoveanu. bun cunoscător al latinei. Într-o primă accepţiune. Academia Română. fie prin filiaţie slavă (academic.dr. cu efecte benefice şi asupra dezvoltării instrumentului de comunicare ce este limba. gheneral).Victoria Moldovan. atlas. Dimitrie Cantemir. 8 credite. este secolul şcolilor româneşti. Tehnici de relaţionare interpersonală. politică. mai simplu şi mai potrivit cu spiritul limbii române. Comunicare. Opera lor literară a constituit principalul canal de influenţare a publicului. XIX de mari scriitori (Eminescu. Secolul al XIX. mai precis de la 1920 până azi. româna actuală sau româna contemporană este considerată perioada care coincide cu sec. se impune precizarea referitoare la conceptul de limbă actuală. hronolpghie. cardinal. • Alfabetul latin. • Rolul clasicilor literaturii române. • Rolul instituţiilor laice (şcoli. castel. iar iniţiativa Şcolii Ardelene va fi preluată şi prin reforme succesive se va ajunge spre sfârşitul sec al XIX-lea la triumful alfabetului latin. presa). Presa era servită în sec. din ce în ce mai larg. romantic şi înnoitor. 2+1. ofiter. etimologhie. ca şi Mitropolitul Dosoftei au apelat cu mult înainte la sursa latina. Masterat: Afaceri europene şi managementul proiectelor 2009-2010 iezuiţilor polonezi. XX. examen. În cazul lui C. iar cuvinte ca fine. Reforma lui Cuza stipula învăţământ obligatoriu.Conf.

dezvoltarea literaturii. Ţara se întregeşte cu cele trei provincii: Bucovina (din 1775 intrată în componenţa Imperiului Austriac). . eşantion. degringoladă. osmoză. infatuat. cumulard. poseur. exonerat. megafon. 2+1. până la Primul Război Mondial. pilotare.XIX-lea. Limba înseamnă comunicare între oameni. nonşalant. Schimbările majore. prezumabil. reviste de specialitate. lacrimogen. al modei. limuzină. importanţa presei. Există chiar abordări mai restrictive. Este vorba despre cuvinte din domeniul sportului. bolşevic. Consolidarea instituţiilor existente şi apariţia altora: Universitatea din Cluj. onctuos. franşiză. fotogenic. româna vorbită în anul curent. mumifiat. 391). pistă. dar dintre care o parte a rămas în limbă şi după 70 de ani: anvergură. paneuropean.Victoria Moldovan. iar schimbările de ordin social se reflectă în limbă. cea de după 1989. motociclist. marşandaj. În secolul XX. watman etc. eshiba. insurmontabil.univ. festin. Tehnici de relaţionare interpersonală. rugby. echipier. ea este un fenomen social. decolare. geopolitică. Primul război mondial aduce schimbări majore în societatea românească. cancanier. intenabil. caroserie. fulgurant. claxon. (Puşcariu. ataş. româna îşi continuă dezvoltarea şi modernizarea trasată în sec. puiza. devergondaj. Româna în perioada interbelică. escadrilă. deboşerie. Basarabia răpită de Rusia în 1812 (pacea de la Adrianopol) şi Transilvania. deconfitură. Comunicare. apoi televiziunea. hol.dr. leader. macerat. escală. standardizat. 8 credite. deturnat. inuzabil. pancart. . dumping. care înţeleg prin româna actuală. sec. modernizarea învăţământului. ski. pretabil. cod BS1190. tranşeu. epata. plafonare. cubist. sau al invenţiilor secolului XX. Masterat: Afaceri europene şi managementul proiectelor 2009-2010 restrânsă. radiodifuziune. raid. examen. pasteuerizat. şomeur. Din aceeaşi perioadă (presa anilor 30) Puşcariu menţionează şi franţuzismele foarte recente.Conf. tanc. un institut lingvistic modern – Muzeul limbii române din Cluj (Clujul e un centru lingvistic de talie europeană). dezvoltarea presei scrise şi vorbite. mignon. apariţia noilor mijloace de comunicare. inebranlabil. cinematografie. bravadă. mai ales cu ajutorul presei. ca şi generalizarea şi obligativitatea învăţământului sunt căile de prefacere şi consolidare ale unei limbi literare unitare. contravizită.Acum apar frecvent în comunicare cuvinte ca: aerodrom. paraşută. Limba română continua să se îmbogăţească. radioul mai întâi. ameriza. bric-a-brac. ambuscat. prob. francamente. tranşa. XX e o prelungire a celui anterior. Putem spune că. exulta. boxa.

aşa că şi în limbă vor apărea tot mai multe influenţe de acest gen. vezi M. Din păcate România postbelică avea un număr inadmisibil de mare de analfabeţi. se continuă influenţa franceză şi. suprastoc etc. Sistemul comunist. Anglicismele în limba română actuală. Blocul socialist se orientează spre Moscova. Ca observaţie generală. Autorul conchidea: „Trăim. Al doilea război mondial a adus alte schimbări în societatea românească. dar ele n-au putut opri evoluţia limbii.Conf. influenţa engleză (mai timidă în sec. la nivelul acestei perioade. în plus. 1997 . doar 13 nu s-au impus). e perioada în care chiar teoria lingvistică are ca mentor „geniul lui Stalin”. şoc. huliganic. şnapan. XIX. sportivitate. Unul din semnele asimilării neologismului semnalat tot de Puşcariu este productivitatea sa. Româna în perioada comunistă / limba de lemn. hotărât într-o epocă de neo-beţie de cuvinte”. Avram)1 îşi manifestă din ce în ce mai mult prezenţa. şicanator.univ. putem spune că. Mai ales perioada 1948 – 1964 (între reforma învăţământului şi dezgheţul poststalinist) toate „reformele” aveau caracter de clasă şi anticapitalist. tandru. întrepătrunde. pe lângă numeroasele sale racile şi monstruozităţi. Cu toată îndoiala marelui lingvist cu privire la „aclimatizarea” acesor cuvinte. o analiză obiectivă. în perioada menţionată. cod BS1190. examen. autoiluzionare. politicianizare. unele proprii limbii române: autoamăgire. Aceasta e realitatea limbii. Masterat: Afaceri europene şi managementul proiectelor 2009-2010 reambalat. dar chiar şi la o analiză superficială se pot face unele observaţii pertinente. au existat chiar campanii antineologiste în presă. azi suntem în măsură să constatăm că dezvoltarea societăţii şi uzul au acceptat cea mai mare parte din cuvintele considerate de Sextil Puşcariu ca inacceptabile (din 46. Orientarea e însă de altă factură. Bariera politică dintre Est şi Vest se reflectă inevitabil în limbă. vidat etc. trolibus. Regimul comunist făcea din asigurarea accesului la educaţie şi cultură a tuturor copiilor un titlu de glorie (după ce decimase în închisori cele mai selecte minţi ale neamului şi îşi făcuse tot un titlu de glorie din distrugerea intelectualităţii interbelice). Pentru limba română. 2+1. şaretă. ideologicul se insinua împreună cu cele mai banale 1 Mioara Avram. nu există încă. triat. Sigur că în epocă au exista voci care s-au revoltat în faţa unei atari realităţi. 8 credite. recul. Tehnici de relaţionare interpersonală.Victoria Moldovan. Comunicare. a avut un merit incontestabil: a impus şcolarizarea tuturor copiilor şi alfabetizarea adulţilor. Bucureşti. Editura Academiei Române. de tendinţă. prin derivare şi compunere se nasc cuvinte noi.dr.

vocabular sărăcăcios. absenţa deicticelor. de libertate absolută. ci şi a gândirii. La începutul anilor 90. ci şi gramatica sunt forţate.libertatea prost înţeleasă. Masterat: Afaceri europene şi managementul proiectelor 2009-2010 cuvinte.:”In cadrul elaborării programului de aprovizionare şi al realizării planurilor prevăzute. Bucureşti. mai vast). mai profund. care serveşte câteva idei-cheie. 39-47 . progres. prezenţa masivă a construcţiilor pasive şi impersonale. Humanitas. 8 credite. evident şi la nivel lingvistic mai ales în limbajul de lemn al ultimilor ani ai comunismului. Tatiana Slama-Cazacu3 a analizat şi atras atenţia asupra pericolului „limbii de lemn” care n-a dispărut odată cu regimul totalitar. Tehnici de relaţionare interpersonală. în care nu numai lexicul. a urmat o perioadă de „descătuşare” totală. ci planează în continuare asupra limbii române. nu numai a limbii. ca în exemplul. cu cât după o perioadă în care presa era total supusă ideologiei comuniste. dorinţa de inovaţie au fost cu atât mai vizibile. comparativele (tot mai mult. a urmat o schimbare majoră.. societatea civilă începea să prindă contur mai ales cu ajutorul presei: scopul fiecărei 2 3 Francoise Thomm. Lingua. menţionăm: Caracterul greoi al textelor. aşa încât în final se va ajunge la ceea ce se numeşte „limba de lemn”. colaborare. lume divizată în două tabere:bună-rea. tot mai sus. După perioada îngheţului totalitar. 2005 Cf.univ. cod BS1190. se urmărea sistematic un alt fel de „corupere”. este indispensabil să acordăm o mare importanţă perfecţionării mecanismelor economice”. 2006. Comunicare. examen. Română actuală.dr. modul imperativ (în ordine şi îndemnuri). se datorează modului în care e folosită sintaxa limbii şi lexicul: o abundenţă a construcţiilor nominale.Conf. lexic specific: pace. Unitatea de curs 5: Limba română actuală .2 Dintre particularităţile limbii de lemn. în înţeles restâns. Limba de lemn. Libertatea de a se juca cu cuvintele. cuprinde anii de după 1989.Victoria Moldovan. 2+1. p. lipsa de dinamism se datorează absenţei verbelor.

Ieşită din lunga izolare la care o condamnase regimul comunist. briefing. de unde problema anglicismelor (cf. (Cf. live.) au dovedit mai curând permisivitate în recomandările lor normative. a patra putere în stat – sloganul atât de mult vehiculat. password. Valul de neologisme "necesare". limba română se reconectează rapid după 1990 la reţeaua referenţială a lumii contemporane. largi goluri de denominare din domeniile politic. casting. divertisment etc. cod BS1190. devenite deja documente lingvistice ale vremii. în mod benefic. ca totdeauna.univ. din nou şi în alt mod. odată cu progresele înregistrate de diversele substructuri ale organismului social. site. "Urgenţa" completării golurilor denotative din . talk-show. Problema influenţelor exercitate asupra limbii române se pune şi sub aspectul influenţelor. viaţă cotidiană. au consemnat faptele. De remarcat şi faptul că masa de vorbitori a adoptat cu entuziasm. online. Limba română de azi: fals decalog. Tehnici de relaţionare interpersonală. shake. Tumultul verbal al acelor ani i-a interesat pe unii lingvişti şi. cultural. tehnico-ştiinţific. top. O tablou sintetic al mai multor aspecte referitoare la tendinţele românei actuale poate fi urmărit în articolul Oanei Chelaru-Murăruş. prin urmare.dr. iar lingviştii care s-au ocupat de acest aspect al limbii (Mioara Avram. în mediul urban. Georgeta Ciobanu. link. vine să umple. audit. era considerată a fi calea cea mai directă spre cei ce trebuiau. brand.a. roller. 8 credite. Cuvinte care păreau cu câţiva ani în urmă exotisme lexicale sau împrumuturi "de lux" au devenit astăzi vocabule de uz general: airbag. net. 2+1. lifting. Presa. O altă caracteristică e surprinsă de autoare prin formula sugestivă privind casarea subproduselor "limbii de lemn". După ce ani de zile limba română şi-a slăvit înţelepţii conducători a venit vremea să nu mai respecte aproape nimic. financiar-bancar. look. mall. adaptându-le morfologic contribuie la impunerea lor rapidă. Mioara Avram: 1997). hacker. discount. uşor cuvintele împrumutate. economic.Victoria Moldovan. stretch. Masterat: Afaceri europene şi managementul proiectelor 2009-2010 organizaţii civice sau de partid era să aibă un ziar. O primă caracteristică ar fi: Deschiderea lexicală maximă sau "foamea de real" . barter. Comunicare. workshop etc.Conf. Adriana Stoichiţoiu-Ichim ş. neologismul anglo-american. manipulaţi. cu precădere anglicisme. Adriana Stoichiţoiu-Ichim: 2007). thriller. Particularitatea structurală a limbii române de a accepta. examen. chat. în numele unei libertăţi care ar permite orice (vulgaritate).

limbajul presei este compartimentul cel mai dinamic al românei actuale. compuse. pus de autoare sub titlul: Nostalgii etimologiste în reforma ortografică. cu viaţă mai mult sau mai puţin efemeră. savuroase creaţii ludice). Comunicare. atinsă de nostalgii etimologiste.). Academia Română. cotrocenizare. Promotor al înnoirii lexicale prin punerea masivă în circulaţie a neologimelor. Sensurile se reaşază după modele englezeşti. tot aşa cum turcismele şi grecismele cedaseră locul neologismelor romanice după 1820: miliţian > poliţist. a inovaţiilor lexicale (derivate. numeroase derivate şi compuse noi: dolarizare. Printre cuvintele la modă ale tranziţiei. printre caracteristicile ei trebuie menţionate aşanumitele cuvinte "de tranziţie". argotic) . colocvial. cultural. 8 credite.. şedinţă > summit. vesternizare. astfel unele cuvinte conotate negativ în perioada comunistă sunt revalorizate (program al PCR / program social.aşa cum a observă cercetătorii. Deşi este vorba despre o perioadă scurtă. când o eventuală urgenţă ar fi reprezentat-o normarea grafică şi morfologică a numeroaselor anglicisme ce invadau limba.Victoria Moldovan. cu satisfacţie. . de neologisme anglo-americane seducătoare.univ. 2+1. limbajul jurnalistic şi-a recuperat în ritm extrem de alert fireasca diversitate stilistică. nivelată de controlul ideologic al dictaturii comuniste. brucanizare. zvoner. În plină explozie lexicală a anilor '90. cuvinte la modă în primii ani de după 1990. cederizare. întrunire > meeting. Cuvintele purtătoare ale unei "sarcini" ideologice perimate sau compromise de uzul "limbii de lemn" sînt înlocuite. se numără.reacţie psihologică firească la imobilismul "limbii de lemn" din trecut. pesederizare. planificare > planning. Masterat: Afaceri europene şi managementul proiectelor 2009-2010 sistemul limbii este urmată rapid de o primenire stilistică a lexicului imediat după 1989. răspîndac. Deşi în domeniul limbii ar fi fost nevoie de unele norme de scriere / de pronunţare a cuvintelor nou intrate în uz. Aspectul cel mai carcateristic al jurnalismului românesc actual rămâne . cod BS1190. iar altora li se forţează semantica prin calchierea modelelor străine (a aplica "a face o cerere". plan > proiect. ). dughenizare.dr. comitet > board etc. slujbă / serviciu > job. cuvinte cu o viaţă extrem de scurtă. accentul cade pe alt aspect. alături de anglicisme. interviu "discuţie în vederea angajării". scenarită. apelul frecvent la registrele vii ale limbii vorbite (popular. buticar. se ocupă de reforma ortografică. Un alt factor important pentru evoluţia unei limbi îl constituie presa. chioşcar. Tehnici de relaţionare interpersonală. golaniadă. examen. fesenist. mineriadă.Conf.

"oligofrenul D.dr.Victoria Moldovan. "paraşutele astea” ş. "şef de rahat". Iată o mică mostră edificatoare din paginile României Mari din 1999: "putoare fără ruşine. nu a putut învăţa nimic din lecţia latinismului purist al secolului al XIX-lea. În vreme ce o parte a presei punea în mişcare vocabulele elevate ale limbajului cultivat al epocii. suprimarea negaţiei înaintea construcţiei restrictive cu "decât" ("Am decît o casă. marfă.") ş. criptocomunist. precum cea a lui George Pruteanu. Tehnici de relaţionare interpersonală. dar din perspectiva limbajului vulgar. cod BS1190. dacă nu ar fi totuşi întristător faptul că o persoană cultivată. fiind pus sub titlul: De la argotismele tinerilor în blugi la limbajul porno al generaţiei "Polirom". Comunicare.Conf. Autoarea observă şi aspecte (de altfel mult discutate chiar şi în presă) de gramatică aproximativă. El migrează în chip firesc nu numai spre limbajul colocvial şi familiar. care îşi imagina în anii din urmă că trebuie să-şi amendeze semenii pentru excese neologice. Limbajul tinerilor care se înscrie. ziarele ultranaţionaliste sau de scandal îşi făceau un titlu de glorie din a răscoli prin reziduurile limbii de mahala. Printre păcatele limbii se numără şi violenţa limbajului. Ideea ar rămâne absolut hazlie. Violenţa verbală face parte din tabloul de azi al unei Românii resentimentare şi brutale care nu poate fi ignorat . judecătoarea N. precum distinsul ex-senator. Panica naţionalistă a generat şi la noi fantezii legislative.").a. deci nu era plecat". xenofobia nudă şi vulgaritatea în forme intolerabile. intră în atenţia autoarei. "banditul B.univ. generalizarea prepoziţiei "în" la contexte improprii ("Merg în clubul X").). handicapat etc. 2+1. ci şi spre cel al . 8 credite. categoric. examen.... Masterat: Afaceri europene şi managementul proiectelor 2009-2010 manipulare. sunt sever catalogate de autoare: Panica naţionalistă şi fanatismul purist. Deşi gramatica este mai rezistentă la asaltul inovaţiilor decât vocabularul.". a se kaghebi.a. stalinozaur etc.". a fi bazat. supertare. câteva structuri pervertite care ameninţă să se impună: lipsa prepoziţiei "pe" la acuzativul pronumelui relativ "care" ("Persoana care am căutato. beton. parfum. promovând violenţa verbală. în ultimii ani. printre factorii de modernizare a unei limbi."). penal. Limbajul argotic colorat al tinerilor are în româna actuală o vizibilitate infinit mai mare decât în trecut (ţeapă.. "Ca şi om. care n-au ţinut cont de situaţii istorice similare.". de altfel supărătoare. Unele iniţiative de apărare a limbii române. cuvinte parazitare ("Deci l-am găsit. revin cu insistenţă.

Gheorghe I. Istoria limbii române dela origini până în sec.17 februarie 2006 4. Cosmin Manolache. Editura Humanitas.îndelung aşteptată .108 . ortoepic şi morfologic al limbii române. autorii consideră utilă normarea acestora. Bucureşti. Alexandru Vakulovski. Editura Academiei Române. 2005).Victoria Moldovan. Brătianu. Claudia Golea . Adrian Schiop. Masterat: Afaceri europene şi managementul proiectelor 2009-2010 presei. De la latină la română. 1997 2. Bucureşti. s-a înregistrat o variantă "hard" a limbajului erotic licenţios prin prozatorii lansaţi în ultimii ani. M Sala. 3. În multe alte cazuri se recomandă formele duble (filozof/ filosof. O scurtă istorie a românilor povestită celor tineri. frecţie.Ioana Bradea. Apariţia . Bucureşti. Mioara Avram. Anglicismele în limba română actuală. absolvă etc. Editura Corint. Humanitas. al XVIII-lea. Bucureşti. EPL. compleu.a noului Dicţionar ortografic. Privire generală. 1968 7. ci mai curând înţeleasă şi acceptată. Limba română. nr. Atitudinea de relaxare a normelor nu este însă blamată. aşa cum s-a remarcat deseori. Rosetti. colecţia Istorie-Corint. 1976 6. Limba de lemn. Neagu Djuvara. FrancoiseThomm. 224 p. cod BS1190. Comunicare. 2008 5. Editura Minerva. Limba română de azi: fals decalog. Bucureşti.I. Dragoş Bucurenci.Conf.dr.care împinge la limita de sus experienţa vulgară a limbajului. 2+1. 8 credite. Bucureşti. cei mai mulţi de Editura Polirom (2003-2004) . Univers Encilopedic. Mai recent. Ionuţ Chiva. căpşune/căpşuni) sau se acceptă rostiri impuse de multă vreme prin uz (a fonda. Timpul va decide dacă această ostentativă dezinhibare lingvistică are o justificare în plan estetic sau se hrăneşte din nevoia imperioasă de a şoca.) Bibliografie: 1. Oana Chelaru-Murăruş. În final autoare se opreşte asupra celor care au responsabilitate în domeniul lingvistic şi constată că Legiuitorii limbii sunt mai relaxaţi ca oricând (DOOM2. Deşi nu recomandă explicit toate anglicismele (2500 cuvinte nou introduse) pe care le înregistrează. Sextil Puşcariu. O enigmă şi un miracol istoric: poporul român. Ioana Baetica. pricomigdală. Al. examen. „Dilema veche”Anul III. 1999 8.univ. adoptă o inteligentă şi binevenită atitudine relaxată în privinţa uzului lingvistic. Tehnici de relaţionare interpersonală. 2005 .

Norma morfo-sintactică este înregistrată în gramatici. norma constituie primul grad de abstractizare şi conţine tot ce este social. abia în secolul al XVIII-lea. Norma este dependentă de variaţiile sociale (argou. Preocuparea pentru descrierea sau reprezentarea limbii române apare destul de târziu. Familiarizarea studenţilor cu cele mai importante lucrări despre/de limba română. Comunicare. în dicţionarele explicative. eliminând ce este ocazional şi individual – elemente care aparţin vorbirii. care poate fi considerat model de vorbire. nucleul care conţine doar elementele comune categoriei limbii. dialecte). rezultat din studierea uzului efectiv al unui idiom. lexicul. Primele lucrări care consemnează în scris limba română apar destul de târziu: . Norma este rezultatul evoluţiei istorice. respectiv: fonetica.univ. Conştientizarea importanţei pe care îl are norma în comunicare 3. prin urmare este variabilă diacronic. DICŢIONARE Obiective 1.dr. care se dezvoltă treptat.Victoria Moldovan.limbaje specializate) şi teritoriale (graiuri. ÎNDREPTARE. 2+1. Tehnici de relaţionare interpersonală. Termenul normă lingvistică se referă la sistemul de reguli. Norma lingvistică cuprinde toate faptele de vorbire fixate din punct de vedere social. gramatica. Norma defineşte deci un anumit nivel de abstractizare lingvistică.INSTRUMENTE ESENŢIALE DE LUCRU: GRAMATICI. Vorbirea reprezintă aspectul concret şi diferenţiat individual al unui idiom. examen. cod BS1190. norma fonetică în dicţionarele ortografice şi ortoepice. Şi mai târziu se cristalizează conceptul de normă. Folosirea informaţiei lingvistice ca bază culturală pentru viitorii specialişti în domeniul afacerilor Unitatea de curs 1: Conceptul de normă în exprimarea scrisă şi orală. Norma lingvistică priveşte toate nivelurile limbii. de instrucţiuni care priveşte uzajul unei limbi. sistemul reprezintă gradul cel mai înalt de abstractizare lingvistica. apărute în diversele ei etape de evoluţie 2. reprezentând uzul comun şi curent al unei comunităţi lingvistice. 8 credite. iar cea lexicală. Masterat: Afaceri europene şi managementul proiectelor 2009-2010 MODULUL II: LIMBA ROMÂNĂ .Conf.

iar în Muntenia Ienăchiţă Văcărescu a scris dicţionare bilingve: român-turc şi turc-român. Gramatica Românească. Scrierea limbii române a folosit două alfabete: chirilic şi latin. 1780 (lucrarea cu cel mai mare efect şi primul manual de română ca limbă străină) . Scrierii cu caractere chirilice este veche. Masterat: Afaceri europene şi managementul proiectelor 2009-2010 • • Lexicoanele (slavo-român. prima scriere cunoscută în limba română datează din 1521. Dicţionar german-valah. latin-român-maghiar sec. cod BS1190. • Alfabetul latin. I. toţi cronicarii moldoveni şi munteni au folosit alfabetul chirilic. Dintre cele mai importante menţionăm. Micu. român-german şi german-român. 1825. Gramatica românească. în ordine cronologică: . Ioan Bobb.. Elementa linguae daco-romanae sive valachicae.) şi utiliza alfabetul chirilic.Piuariu-Molnar.Şincai. care voiau să demonstreze şi în acest mod latinitatea românei. valah-latin. chiar de efervescenţă lingvistică. 1797. care să conducă la: . • Alfabetul chirilic. Lucrările lexicografice sunt rezultatul muncii ardelenilor S. Deceniile de mijloc ale sec. apare la reprezentanţii Şcolii Ardelene.XVIII.univ. Primele decenii se remarcă mai ales prin activitatea învăţaţilor ardeleni: Lucrări gramaticale. folosit până în sec al XIX-lea. În Moldova a apărut un Lexicon grecesc-românesc. spre sfârşitul sec. Preocuparea pentru elaborarea unor sisteme ortografice cu caractere latine. examen. Ioan Budai Deleanu. 2+1. Gramaticile apar mai târziu. XVII) reprezintă primele preocupări lingvistice româneşti.Aşa cum am amintit deja.Conf. În Republica Moldova el a fost înlocuit abia în 1989 de alfabetul latin.Radu Tempea. 1757. latinesc şi unguresc. 8 credite. Calitatea lor nu se compară însă cu cea a lucrărilor ardelenilor. Dicţionariul rumânesc. Dicţionar latin-român. Micu şi Gh. .. Comunicare.Dimitrie Eustatievici. (Scrisoarea lui Neacşu. Tehnici de relaţionare interpersonală.Victoria Moldovan. Activitatea de elaborare a unor gramatici normative ale limbii române aparţine cu precădere învăţaţilor ardeleni. • Secolul al XIX-lea este unul de intensă preocupare pentru problemele limbii. Lexiconul de la Buda. al XIX-lea se caracterizează printr-o activitate convergentă pentru normarea limbii române.dr.S.

1895-1925. iar între 1913-1949 au apărut tomuri ALojniţă. Rolul lui Hasdeu. Dame. 2+1. Dicţionarul enciclopedic ilustrat „Cartea Românească”. 1896. Îmbogăţirea componenţei lexicale pe baza afinităţilor lingvistice (împrumuturi din limbile romanice). îndreptare. 4 vol. Dicţionarul Universal al limbii române. dicţionare generale şi de specialitate În prima parte a secolului al XX-lea se continuă preocupările Academiei Române pentru elaborarea lucrărilor indispensabile normării românei (dicţionare. Hariton Tiktin. astfel că abia la finele secolului se încheie (după mai multe intreruperi si reluări succesive) marele dicţionar al Academiei (DA. Masterat: Afaceri europene şi managementul proiectelor 2009-2010 Unificarea limbii în scriere şi pronunţare. pe de o parte şi curentul arhaizant. Lazăr Şăineanu. 1893-1895.dr. ● 1906 . Dicţionarul Academiei (1906) Sextil Puşcariu. cod BS1190. Fr. Etymologicum Magnum Romaniae – teoria circulaţiei cuvintelor.univ. ● 1931. 2/5 elemente slave. XIX se pun bazele activităţii normative şi ale apariţiei limbii române literare moderne.Victoria Moldovan. . examen.Sextil Puşcariu preia conducerea redactării Dictionarului Academiei. DLR). I. La mijlocul sec.A. Tehnici de relaţionare interpersonală. 3 vol. 1/5 elemente turceşti). erudit. Perfecţionare structurii morfologice cu păstrarea specificului limbii române. dar fără rezultate notabile. Unitatea de curs 2: Instrumente esenţiale de lucru: gramatici. gramatici). Rumanisch-deutsches Worterbuch. Lucrări importante de lexicografie. operă de interes naţional. 8 credite. Nouveau dictionnaire roumain-francais. Comunicare. tradiţionalistpopulară. acesta este motiv pentru dispute între două atitudini: folosirea resurselor interne – limba populară şi cea a scrierilor bisericeşti.. contracarează ideile lui Cihac din Dicţionarul etimologic (1/5 elemente latine.Candrea.Conf.

sub conducerea mai multor lingvişti importanţi: I. DOOM. ● 2005.Iaşi. Privire generală. cu ediţii succesive. vol. DOOM2. ● 1955. ● Iorgu Iordan. ● 1982.Iordan. Al. Dicţionarul limbii române literare contemporane. Dicţionarul enciclopedic al limbii române. II. 1943. tiraj nou.Coteanu. cod BS1190. 1953. I. 2008 (GLR2). Tehnici de relaţionare interpersonală. Bucureşti.1957. Bucureşti. Editura academiei Române. I.dr.I. examen.Conf. .Graur. 2005. Dicţionarul limbii române moderne. ● Gramatica limbii române. Cuvântul. ● Sextil Puşcariu. Limba română actuală. 1965. Bucureşti. Masterat: Afaceri europene şi managementul proiectelor 2009-2010 ● 1965 -2003 apare într-o nouă formă şi concepţie Dicţionarul limbii române (serie nouă). 4 volume. Limba română.Victoria Moldovan. Gramaticile: ● Iorgu Iordan.univ.O gramatică a „greşelilor”. 4 volume. DEX. ● Gramatica limbii române. cu tomurile cuprinzând literele M-Z.I. ● 1962-1966. ● 1958. 2+1. Bucureşti 1940. ● 1986. 1937. II Enunţul. continuatorul DA. Comunicare. 8 credite. Gramatica limbii române. cunoscută sub numele de Gramatica Academiei (GLR1). Marius Sala. 1 volum.

Aprofundarea cunoştinţelor lingvistice. Comunicare. 8 credite. formală / informală. de autocunoaştere. Inţelegerea dintre emiţător şi receptor presupune folosirea aceluiaşi sistem de semne şi semnificaţii (acelaşi semn nonverbal. o schemă foarte cuprinzătoare prin abstracţiunea ei. Perfecţionarea exprimării scrise şi orale în limba română. Limba a fost privită şi ca un cod. cod BS1190.univ. . a gândurilor. 2. a acţiunilor. care serveşte transmiterii informaţiei (comunicarea) de la un individ (emiţătorul) la altul (receptorul). NORMA ŞI UZUL Obiective 1. examen. Respectarea normelor limbii române literare în exprimarea scrisă şi orală.. la bulgari negativă). Masterat: Afaceri europene şi managementul proiectelor 2009-2010 MODULUL III: LIMBA. protocolară / neprotocolară . lexical. Prin urmare.dr. estetică. a sentimentelor. ale aceleiaşi limbi sau ale aceluiaşi cod. funcţia reflexivă. Ca instrument de comunicare. Formularea mesajului (codificarea) e condiţionată şi ea de mai mulţi factori: calea de transmisie: orală/scrisă. cod lingvistic. Altfel spus. 2+1. procesul de comunicare implică trei factori: emiţătorul . 3.Conf.receptorul.Victoria Moldovan. situaţia de comunicare: oficială / neoficială.mesajul . Lucian Blaga numea limba „o unealtă a spiritului”. Unitatea de curs 1: Limba şi funcţiile ei. la români are semnificaţie afirmativă. reflectă realitatea şi are un caracter de informare. Tehnici de relaţionare interpersonală. limba îndeplineşte mai multe funcţii: • • • funcţia socială (de comunicare). limba este un sistem de semne.. funcţia expresivă (afectivă). gramatical) şi serveşte ca instrument de comunicare la nivelul unei comunităţi lingvistice. care permite exprimarea ideilor. subordonată scopului estetic. Norma limbii literare Limba este formată dintr-un ansamblu de sisteme (fonetic.

adică decodarea/decodificarea. de pregătire. dacă receptorul e cunoscut sau necunoscut etc. sintactice şi lexicale) şi norma generală care le grupează într-un sistem. morfologice. de asmenea.Conf. limba literară nu se confundă cu limba literaturii artistice. Dicţionar de ştiinţe ale limbii) Atenţie. morfologice. Norma limbii literare arată cum trebuie să se spună. având grade de rigurozitate diferite. dar nu se confundă cu acesta şi acceptă particularităţi din celelalte dialecte/graiuri. Comunicare. Norma ortografică şi cea ortoepică sunt mai riguroase. Există norme particulare (fonetice. caracter supradialectal. în timp ce norma lingvistică înregistrează modul „cum se spune”. care pot fi de egalitate. fiind impusă de sus în jos şi acceptată diferit de cei care redactează un text. (Cf. Masterat: Afaceri europene şi managementul proiectelor 2009-2010 particularităţile receptorului ţin de vârstă. cea morfologică este mai fixă. Norma literară este un ansamblu de prescripţii care au în vedere diversele nivele ale limbii. iar instrumentele normative . cel mai îngrijit. Perceperea sau înţelegerea corectă presupune luarea în considerare a tuturor factorilor impliciţi mesajului. cel mai elaborat al limbii. 8 credite. regionale). ortoepice. sintactice. S-a format pe baza unui dialect. exercitând o anumită presiune asupra vorbitorilor sau a celor care o utilizează în scris.univ. argotice. Limba literară se defineşte printr-un sistem de norme ortografice. caracter coercitiv. examen. de subordonare etc. contează. dacă e vorba despre unul sau mai mulţi receptori. Tehnici de relaţionare interpersonală. iar cea sintactică mai liberă. Unitatea de curs 2: Încălcări ale normei ortografice şi ortoepice în româna actuală Instrucţia şcolară este o instanţă menită să formeze la vorbitorii de limbă română respectul şi deprinderea corectă a normelor limbii literare.Victoria Moldovan. iar norma lexicală este cea mai puţin riguroasă. Norma literară are: • • caracter convenţional. de stare sufletească. 2+1. căci varianta literară se deosebeşte mult de variantele individuale (inculte. cel mai evoluat. relaţiile dintre emiţător şi receptor. Ea are într-o oarecare măsură.dr. Ea s-a format în urma unui lung proces de evoluţie şi reprezintă aspectul modern. cod BS1190. cu caracter stabil.

• Scrierea cu iniţiala majusculă în cazul unor nume de instituţii (mai ales de ministere) sau a altor tipuri de nume proprii nu respectă întotdeauna normele: „raportului comisiei europene” − corect: Comisiei Europene. examen. s-au luat unele măsuri de monitorizare a prestaţiei lingvistice şi în felul acesta avem o imagine mai clară asupra modului în care se vorbeşte sau ni se vorbeşte. „fost ministru al muncii” − corect: al Muncii. „azi dimineaţă − corect: azi-dimineaţă. Comunicare. gramatici. lasă de dorit.scrierea cu unul.cna. . Cu toate acestea felul în care e vorbită româna în spaţiul public.) din structura unor adverbe compuse (azi noapte − corect: azi-noapte. doi sau trei „i” „nu poţi fii mai bună” corect: fi. Masterat: Afaceri europene şi managementul proiectelor 2009-2010 existente (DOOM. Tehnici de relaţionare interpersonală. . „redactor şef” corect: redactor-şef. dicţionare) sunt la îndemâna vorbitorilor care doresc să-şi perfecţioneze aceste deprinderi. a unor adjective compuse (aşa numitul parteneriat civil − corect: aşa-numitul. sunt obligatorii şi diacriticele specifice unor limbi străine: fr.). ci obligatorii. Trebuie reţinut că semnele diacritice specifice limbii române nu sunt facultative. cod BS1190. „Ministul mediului” − corect: Mediului. 2+1. în loc de „â”: scrierea lui niciun şi nicio. la radio şi televiziune. „arhitect şef” − corect: arhitect-şef. din structura toponimelor (Baia Mare − corect: Baia-Mare. Liège. „ministrul administraţiei şi internelor” − corect: Administraţiei şi Internelor.folosirea greşită a cratimei pentru a lega articolul hotărât sau gruparea desinenţă + articol de unele substantive comune sau proprii (în neconformitate cu DOOM2): webcam-ul − corect: webcamul.ro Raport de consultanţă privind calitatea limbii române folosite în audiovizual REZULTATELE MONITORIZĂRII POSTURILOR DE RADIO ŞI TELEVIZIUNE în perioada 20 mai − 20 iunie 2009 Observaţii asupra grafiei • În general când e vorba de scriere se observă o neglijenţă de redactare. Bölöni. „summit-ul” − corect: summitul. la fel cum pe de altă parte.). portarmă − corect: portarmă.dr.Conf. . • Printre greşelile elementare se numără şi: .lipsa cratimei din structura substantivelor compuse − nume de profesii / ocupaţii / grade sau alte tipuri de substantive compuse: „prim ministru” corect: prim-ministru.Victoria Moldovan. • Există încă situaţii de nerespectare a normelor ortografice în vigoare (DOOM2) − folosirea lui „î”. Ca urmare. 8 credite. Notă: Toate unităţile modulului au fost redactate pe baza materialului publicat pe site-ul : www. magh. motivată superficial prin faptul că nu-i nicio problemă întrucât românii citesc corect.prezenţa cratimei pentru a lega prefixele/prefixoidele de cuvântul-bază: mega scandal − corect: megascandal. chiar dacă nu sunt marcate semnele diacritice corespunzătoare sunetului.univ. . co-prezentator − corect: coprezentator.

„O [ecsecuţie] plasată” − corect: [egzecuţie]. că mi-ai dat un asemenea jucător!” . erorile constatate în utilizarea virgulei sunt cele mai numeroase. Washington-ul − corect: Washingtonul. rămâne şcoală!” . Comunicare.în situaţia elipsei verbului: „La telefon Mihaela din Bucureşti”. . nu ştiam e o noutate” . incorect: . cod BS1190. ca urmare a finalei consonantice nespecifice limbii române: showul − corect: show-ul. George Copos a fost prins de radare”. [egzistă]. „Stop la transferuri”– corect: „Stop la transferuri!”. Absenţa ghilimelelor româneşti: "intelectualii lui Băsescu" Abrevierea nu este urmată de punct: „jud Dolj” corect: jud. „Eu i-am blocat pe toţi că altfel cădeam acolo” . stau aici poate iese” . „Nu.pentru a separa secvenţe circumstanţiale (uneori antepuse): „după faptă şi răsplată” . .. .” „Mulţumesc România.înainte de conjuncţiile coordonatoare adversative (dar.Victoria Moldovan. Tehnici de relaţionare interpersonală.dr. să ai rezultate. Absenţa ghilimelelor sau a italicelor: „Prima casă începe în iulie” „prezentator Tema Zilei”– corect: prezentator al emisiunii „Tema zilei”/Tema zilei.„rata anuală coborând.univ.049%” .între verb şi complemente: „ar viza în C. Observaţii asupra ortoepiei Rostirea greşită a literei x: „le-au luat în custodie mai [ecsact]”. Piedone pieton. • Dintre greşelile care privesc domeniul punctuaţiei. Masterat: Afaceri europene şi managementul proiectelor 2009-2010 „showbiz-ul britanic” corect: showbizul. „Mai [ecsact]” − corect: [egzact].între subiect şi predicat sau între subiectivă şi regenta ei: „să joci bine.E. agricultura” . la 0. examen.Conf. e-mail-uri” − corect: e-mailuri.pentru a izola o apoziţie sau o structură apozitivă extinsă de restul enunţului: „Patronul clubului Rapid. 8 credite. iar. .pentru a separa două propoziţii principale juxtapuse: „Nu. Virgula lipseşte: .. lucrurile s-au agravat iar Susan a fost luată cu ambulanţa” „Unghiile nu sunt date cu ojă ci cu hena. Semnul exclamării lipseşte uneori în contexte exclamative sau imperative – în care ar fi fost obligatoriu: „Ce le mai place viteza” – corect: „Ce le mai place viteza!”. Apare însă şi situaţia opusă. ci): „Ajunsă la hotel. însă. 2+1. „Personalului [aucsiliar]” corect: [augzliar]. .pentru a separa un vocativ sau o interjecţie de restul enunţului: „Ce faci barosane?” „A murit bre?” „Hai măi băiete!”„Şi te-ai dus dulce minune.. când articolul trebuie ataşat de cuvânt prin cratimă. e ceva incredibil” . Observaţii asupra punctuaţiei.între cei doi membri ai perechii coordonatoare corelative: „Pentru tratamentul schizofreniei există atât medicamente scumpe cât şi ieftine” Virgula apare. „Vor [ecsista] anul acesta” − corect: [egzista]. „Şcoala.

„Bruxelles [brucsel]” corect: [briusel].substantive comune: bolero” − corect: bolero. „Panama” − corect: Panama. „[trimetea] utilajul ăla luni” − corect: [trimitea]. cât şi la neologisme. iera]. „europarlamentarii cu [ştate] vechi” − corect: [state(le)]. „a făcut înconjurul” − corect: înconjurul.. dumineca. „butelie” − corect: butelie. „starea de sănătate [este] bună” − corect: [ieste. „Furia naturii” − corect: furia. Masterat: Afaceri europene şi managementul proiectelor 2009-2010 Pronunţarea greşită a unor numerale cardinale sau ordinale: „şaptisprezece ani” − corect: şaptesprezece. „grecul [. „simbol” − corect: simbol. „[genoflexiuni]” − corect: [genuflexiuni]. „la începutul secolului al optisprezecelea” corect: optsprezece/optsprezecelea. . 17. (pronunţii specifice zonei Bucureştiului) „copii de care ea să aibă [grije]” − corect: [grijă]. fără preiotare. [caserie] − corect: [casierie].împrumuturi neologice şi cuvinte mai vechi din limbă: „Echipa Naţională de [ruibi]”.univ. „hackerii” [hacării]” − corect: [hecării]. „[şpreiuri]” − corect: [spreiuri]-retuş.]” (− corect: [duminica]. „[duminecă.nume proprii: „Cătălin Grădinariu” − corect: Grădinariu. „editori. „[hărtie]” − corect: [hârtie].VI) − corect: Dobrogea.. Max [Bleşer]” − corect: [Onisifor]. . cod BS1190.pronunţarea hipercorectă. româneşti şi străine: „a spus [biden]” − corect: [baidăn] (vicepreşedintele american Joe Biden)..] a sosit al optelea”.„O singură repriză la [raibi]”..Victoria Moldovan. 8 credite. . furie. a formelor verbului a fi şi a pronumelui personal care încep cu e: „[el]” „au tras cu o armă în [el]” − corect: [iel]. la numele comune şi la cele proprii: .nume proprii. „în [marşalier]” − corect: [marşarier]. al optălea − corect: optulea.. „[Onişifor] Ghibu. Greşelile de accentuare se observă atât la cuvintele vechi. „ „salar. „cu caracter de aversă” „acronimul − corect: acronimul. 2+1. Cum [era] până acum”.. „[benoclu]” − corect: binoclu. „duminică” − corect: duminică. „la [ruibi]” − corect: [ragbi]. Rostirea greşită a unor cuvinte: . „la ora optâsprezece treizeci”.Conf. salarul” − corect: salariu(l). Comunicare. Tehnici de relaţionare interpersonală. importatori şi distribuitori de carte” corect: editori.. TEMĂ: Ascultaţi cum se vorbeşte în jurul vostru sau la radio şi televiziune şi notaţi cuvintele care sunt accentuate greşit. „New [nu] York − corect: [niu]. . „ „Tendinţa [este] de a merge pe.. „trebuie să te întorci la servici” „şi-au găsit [servici]” corect: serviciu. „[e] o mare bucurie pentru noi” − corect: [ie]. scrutin” − corect: scrutin.dr. „Dobrogea” (TVR 2. [Bleher]. TEMĂ DE DISCUŢII: Importanţa semnelor diacritice.. „[ştatele] de plată”. „avem peste tot [farseori]” − corect: [farsori]. examen. Observaţii asupra accentului.

O dovadă că există preocupări individuale de scriere corectă.ş. Exprimaţi-vă punctul de vedere în legătură cu problema folosirii diacriticelor în scrierea limbii române actuale.î. 8 credite. a limbii române o constituie site-urile care au titluri foarte transparente.dr. de ex: Diacritice. 2+1.Conf. Comunicare.ţ). Masterat: Afaceri europene şi managementul proiectelor 2009-2010 Alfabetul limbii române conţine câteva semne speciale/ semne diacritice.com pune accentul pe limba română. Mai nou. examen.univ.Victoria Moldovan. . Tehnici de relaţionare interpersonală. cod BS1190. semnele diacritice sunt frecvent neglijate sau înlocuite prin alt sistem de redare. cu rol important în diferenţierea cuvintelor (ă. odată cu folosirea pe scară largă a computerelor. cu diacritice. care îşi propune convertirea unor texte scrise fără diacritice.â.

trebuiesc. dacă v-ar dispare soţia”– corect: ar dispărea.dr. – Verbul a (se) succeda. nu fă ce face popa” Forme greşite ale unor substantive Forme de singular • Greşelile provin.” – corect: spuneţi-mi. sporadic. – accentuarea pe sufix. . vroia. forma de nominativacuzativ fiind folosită în locul celei de genitiv-dativ. comună perfectului simplu şi mai-mult-ca-perfectului:„O perioadă în care prinsesei sfertul de finală”– corect: prinseseşi. neacceptată de normă: “copiii trebuiesc supravegheați”– corect: trebuie – atragerea verbelor cu infinitivul în -ea în clasa verbelor cu infinitivul în -e: verbul a dispărea este folosit ca şi cum ar fi de conjugarea a III-a. Respectarea formei corecte a cuvintelor în vorbire. este folosit greşit ca şi cum ar fi de conjugarea a III-a. – Se remarcă. vroiau etc.. Masterat: Afaceri europene şi managementul proiectelor 2009-2010 Unitatea de curs 3: Încălcări ale normei morfologice GREŞELI PRIVIND MORFOLOGIA. Vom prezenta câteva dintre cele mai frecvente greşeli. ca de obicei. forma mânei. Tehnici de relaţionare interpersonală. 2+1. Această greşeală a fost înregistrată pentru următoarele verbe de conjugarea a III-a: „Spuneţi-mi. pe categorii.„Începusei să creşti”– corect: începuseşi. examen. cod BS1190. „ia duceţi-vă dumneavoastră”– corect: duceţi-vă. forma corectă este să aibă . ţine de cunoaşterea gramaticii. Comunicare. mai exact. adică a morfologiei. • Alteori. persoana a II-a plural. – la indicativ mai-mult-ca-perfect apare desinenţa de persoana a II-a sg..Conf.„Ziceţi-ne şi nouă!”– corect: ziceţi-ne. greşelile provin din necunoaşterea desinenţei de genitiv-dativ: „dar mâna. folosirea imperativului negativ nu fă!. „Explică de ce vroia să ajungă preşedinte”– corect: voia. -i. 8 credite. faceţi-l.„Creşteţi-l. în locul formei corecte nu face! Imperativul negativ se formează de la infinitivul verbului. Forme greşite ale unor verbe: .univ. când forma verbală este urmată de un clitic pronominal. *a se succede: „Evenimentele se succed rapid”– corect: se succedă. mass-mediei: „Interesul media pentru finală”– corect: mediei.Victoria Moldovan.„Ţineţi-vă bine să nu cădeţi de pe scaun”– corect: ţineţi-vă.„permiteţi-mi. făceţi-l să rodească!” corect: creşteţi-l. „sunt adaptaţi cerinţelor pieţii noastre”– corect: pieţei.conjunctiv să aibe a verbului a avea. în locul desinenţei -şi. Forme de plural . „Dumneavoastră. „în domeniul filosofiei şi medicinii aristotelice”– corect: medicinei. persoana a III-a plural.– corect: mâinii. ce regiuni. • Anglicismul mass-media este tratat ca invariabil.„De cât timp nu-l mai văzusei?– corect: văzuseşi. în loc de radical a verbelor la modul imperativ. de conjugarea I.forma de indicativ prezent. să vă prezint”– corect: permiteţi-mi.formele hibride de indicativ imperfect vroiam. adăugându-se elementul nu: „Nu-ţi fă credit!” „fă ce zice popa. din necunoaşterea genului substantivelor: „Acei pacienţi nu au prezentat nicio simptomă”– corect: niciun simptom. a acelei părţi care urmăreşte modificarea formelor. *a dispare. în unele cazuri.

“ practicele de dopaj din ultimii ani”– corect: practicile. exprimarea analitică a construcţiilor cazuale de genitiv-dativ. ultimele): –„ultimile melodii din seara aceasta” Adjectivul perturbator este variabil cu trei forme. • • Forme greşite ale unor adjective şi adverbe Adjective Se observă concurenţa dintre desinenţele de feminin plural -e şi -i. ultimă.„două acoperişe”– corect: acoperişuri. Tehnici de relaţionare interpersonală. examen. ultimii).Conf. cu oscilaţii în ambele sensuri. cod BS1190. ultime (articulat. Acesta a fost folosit greşit cu forma de plural perturbatorii.sg. Substantivul plurale tantum preliminarii este folosit greşit cu forma preliminare. „Ce-i scria lui Veronica Micle?”– corect: Veronicăi. în loc de la maximum: „le-am mărit la maxim” „Se bucură la maxim de transferul. Conform DOOM2. „Duel în loje”– corect: loji. Forma maxim este folosită greşit şi în locuţiunea adverbială *la maxim. cum e cazul adjectivului obligatoriu – obligatorie – obligatorii. cicloni. „a lui Florina Mihăilă”– corect: a Florinei.pl).dr.„atârnaţi de tavanele peşterelor”– corect: peşterilor.) – perturbatori (m. se observă. formele corecte ale acestui adjectiv sunt: ultim./pl. „Alianţa anti-siriană (!) conduce în preliminare” – corect: preliminarii.Victoria Moldovan.. Articolul lui antepus devine marcă de caz pentru nume proprii feminine care pot primi desinenţă: „Toate calităţile lu’ maică-sa”– corect: maică-sii. Forme greşite de plural apar şi la substantivele de genul feminin:„Una dintre elici”– corect: elice.sg. „imunizarea a minim 35% din populaţie” ./alte complexe „Are crenele late”– corect: creneluri. ultimi (articulat. 8 credite. – „fără fenomene perturbatorii” – corect: perturbatoare. Este frecventă forma de feminin plural ultimile. nu *perturbatoriu – perturbatorie – perturbatorii. „mp3 playeruri”– corect: mp3 playere. preliminare este forma de feminin plural a adjectivului cu patru forme preliminar – preliminară – preliminari – preliminare. „e şefu’ lu’ Adriana Oprea”– corect: Adrianei. uneori. În cazul numelor proprii şi al numelor comune de rudenie de genul feminin.. maxim şi minim.„care ar trebui să aibă maxim nouă salarii minime” „avansul va fi de maxim 5%”. 2+1. tiparul de flexiune din care face parte este perturbator (m.” .) – perturbatoare (f. Adverbe O greşeală care persistă la aproape toate posturile este înlocuirea formelor adverbiale maximum şi minimum cu cele ale adjectivelor corespondente. Masterat: Afaceri europene şi managementul proiectelor 2009-2010 • Se manifestă în continuare concurenţa între desinenţele de neutru plural -e şi -uri.univ.„în complexele rezidenţiale”– corect: complexuri. cu oscilaţii în ambele sensuri: „Seria ciclonurilor însoţite de ploi”– corect: cicloanelor. Comunicare.

dar şi a modei din Franţa”. • Uneori. o tendinţă mai veche în limba română. elementul a fiind suficient pentru marcarea cazului genitiv:„tendinţele designului românesc. • De multe ori. Comunicare. „este doar una dintre persoanele care a fost îngropată în pământ” Dezacordul articolului genitival al. acesta este acordat greşit. „şi-a luat în serios rolul de vedetă.Victoria Moldovan. sub forma a. fie pentru că vorbitorul interpretează greşit antecedentul relativului: „Suntem noi. dezacordul afectează pronumele personal neaccentuat (clitic). Dezacordul apare prin atracţia altui termen din enunţ:„temele grave pe care această piesă o pune. Dezacordul reprezintă o greşeală frecventă în domeniul sintaxei. „capacităţile şi resursele scriitorilor. singular. „procesul de absorbţie al fondurilor europene • Uneori. o campanie de vaccinare împotriva encefalitei transmisă de căpuşă” Alte tipuri de dezacord. cărţii editate de…). „toate aceste intervenţii din ultima perioadă a preşedintelui” . care nu se acordă cu substantivul pe care îl dublează (substantiv aflat în poziţia de complement direct sau indirect). Dezacordul între subiect şi predicat • Are la bază diverse elemente declanşatoare (structura tematică a enunţului. are aceeaşi formă ca la plural (ex. • Realizarea propoziţională a subiectului poate genera probleme de acord. prin atracţie: „estimările de durată îndelungată a autorităţilor. cu alt termen din frază decât antecedentul său. Greşeala afectează adjectivele participiale: „Potrivit unei declaraţii de presă dată astăzi” „din cauza cererii scăzută de cărbune. Verbul impersonal cu subiect propoziţional trebuie să fie la singular: „Nu se ştiu care sunt motivele acestui atac” • Dezacordurile care implică pronumele relativ care. de la . 2+1. dar şi a ilustratorilor” − „din cauza creşterii preţului electricităţii. adjectivul la feminin. Masterat: Afaceri europene şi managementul proiectelor 2009-2010 Unitatea de curs 4: Încălcări ale normei sintactice GREŞELI PRIVIND SINTAXA. a gazului şi a uleiului” Dezacordul în caz al adjectivului.Conf.univ. asezonând-o cu rolul de filantrop excentric” • Dezacordul apare din interpretarea greşită a antecedentului în enunţ generează dezacordul şi în exemplul următor (antecedentul este considerat părinţii.„eu sunt ăla care tot timpul vreau să mă extrag din sistem”. al este utilizat invariabil. 8 credite. • La genitiv şi dativ. pot fi semnalate unele greşeli frecvent întâlnite în româna actuală. Este frecventă folosirea formei de nominativ-acuzativ în locul celei de genitiv-dativ. Pe axa relaţiilor dintre cuvinte. un popor care ne enervăm repede. „sunteţi un tip care vă pricepeţi”. Dezacordul se produce fie sub influenţa antecedentului relativului (mai proeminent tematic în enunţ). pe axa sintagmatică. românii. Tehnici de relaţionare interpersonală. Prin utilizarea invariabilă se evită acordul (care este destul de dificil când antecendentul este la distanţă mai mare în text). examen. cod BS1190.dr. Vom urmări câteva dintre acestea. atracţia altui termen) sau neanticiparea mesajului: se va analiza rezultatele la euroalegeri şi se va stabili o strategie. care nu este specifică doar limbajului jurnalistic.

se produc alunecări de sens ale prepoziţiilor.” • • • Greşeli de utilizare a pronumelui relativ • Care în loc de pe care Omiterea prepoziţiei (gramaticalizate) pe în faţa pronumelui care cu funcţia de complement direct este o greşeală frecventă. Ca formant în structura superlativului relativ al adjectivului. în structuri cu numerale cardinale. 2+1. şi al cărui gen gramatical trebuie preluat. „toţi banii care-i am”. Masterat: Afaceri europene şi managementul proiectelor 2009-2010 care demonstrativul preia numărul. cod BS1190. în mod logic. în special pentru a exprima sensul de relaţie: „declaraţia pe recesiune e uşor alarmistă” . ca să nu trimitem în şomaj” .. Uneori. cel apare neacordat în caz când se află la distanţă de elementul care impune cazul: „Anchetatorii au găsit 8..„Măsuri de tipul trimitem în pensie. apare neacordat în caz cu substantivul:„în căutarea preţurilor cele/celor mai mici” Ca pronume semiindependent. ca şi istoric. Greşeala apare mai ales în vorbirea liberă: „ţinând cont de bilanţul care-l au”. motivate şi de dorinţa de expresivitate:„tezele pentru istorie” . Greşeala este determinată de stăpânirea insuficientă a paradigmei acestui pronume: O ameninţare directă a însăşi securităţii statului” (corect: înseşi). plural). este un substantiv feminin (persoane): „au fost luate de patru persoane. Dezacordurile privesc şi elementul cel. însă. „Bergodi ca şi antrenor al Stelei” „Dacă ar fi.dr. 8 credite. Trei dintre ei . Dezacordul pronumelui personal este determinat de faptul că el preia genul referentului extralingvistic (substantivul bărbat la masculin. antecedentul este violatorului):„Pentru părinţii violatorului şi pentru mama acestora” (corect: acestuia).Victoria Moldovan. Comunicare. examen.„ Dispută pe salarizarea unică” Utilizarea greşită a prepoziţiilor este determinată fie de influenţa unui model străin. la fel ca în perioadele de monitorizare precedente. este corectă utilizarea secvenţei ca şi doar dacă subordonatul este comparativ. exprimat în discurs.000 de euro asupra celor şase încasatori şi cei/ a celor doi coordonatori. în diferitele ipostaze morfologice ale sale. • Folosirea unei prepoziţii nepotrivite contextual Greşeala vizează cu precădere prepoziţia pe. „şedinţa Camerei pe cazul Năstase” „Proiecte pe arhitectură” „specialişti pe imobiliare”.univ. fie de influenţa unei alte structuri din limba română. Dezacordul în caz al formei de întărire.Conf. a cărei utilizare se extinde în mod abuziv. să comentaţi clasa politică actuală”. în timp ce antecedentul său. Tehnici de relaţionare interpersonală.” (corect: ele). „Care dinozaur vrei să-l iei tu acasă? • Dezacordul pronumelui relativ Greşeala se produce prin interpretarea greşită a antecedentului relativului: „există discuţia potrivit căruia ceea ce mi se pare mie un model nu este” − „ protejarea copiilor a căror părinţi muncesc în străinătate” Greşeli de utilizare a prepoziţiilor • Ca şi pentru marcarea unui termen care exprimă calitatea Este greşită utilizarea conjuncţiei şi între prepoziţia ca şi substantiv dacă sensul subordonatului este calitativ sau de relaţie. „sistem de învăţământ admirat de americani ca şi produs” .

care este de genul feminin: „Invitându-vă mâine la ora douăzeci şi doi” • Omiterea prepoziţiei de În textul scris se omite frecvent prepoziţia de după numeralele de la douăzeci în sus. şapte sute kilometri” „290 milioane de dolari” .dr. Utilizarea greşită a locuţiunii prepoziţionale din punct de vedere. cu substantivul punct nearticulat când locuţiunea este urmată de un substantiv în genitiv: „din punct de vedere al nutriţiei” „din punct de vedere al jurnalului” „din punct de vedere al traficului” „din punct de vedere al dimensiunilor” Corect: din punctul de vedere al. Greşelile înregistrate cuprind mai ales perechile fie…. Masterat: Afaceri europene şi managementul proiectelor 2009-2010 „E pe telefon” .Victoria Moldovan. Tehnici de relaţionare interpersonală.. „400. examen. Norma literară impune utilizarea la feminin. că: „s-a stabilit că sporul să fie introdus”.„Suntem pe ultima săptămână de campanie” ..+G şi din punct de vedere +adj.. • Uneori. mai ales în vorbirea liberă. 8 credite. fie că sunt din trafic sau sunt mesaje prin care vreţi să ne anunţaţi orice altceva”.000 buletine de vot” .” „Vom difuza un film interesant. „Fie că vorbim despre destinaţiile interne sau externe” .„Noroc cu paznicii care l-au ajutat pe Borcea ca să plece acasă”.să devine.. cod BS1190. acest fenomen reprezentând o influenţă a stilului administrativ. 2+1. „Aveţi posibilitatea de a merge pe ruta . Este o exprimare telegrafică. în combinaţii fixate. Comunicare. • • Discontinuitatea elementelor corelative Perechile corelative.univ. „Nicolai Ovetea rămâne în telefon.„Nu poate depăşi doisprezece minute” „doisprezece milioane de euro” „patru sute treizeci şi doi de mii de metri pătraţi” „Până la doisprezece tone” • Exprimarea orei Se înregistrează frecvent utilizarea invariabilă a numeralului pentru exprimarea orei. primul element al conectorului ca. Această greşeală se extinde de la sinonimia să – ca să. pentru a introduce în enunţ propoziţii necircumstanţiale. presupun utilizarea împreună a elementelor corelative. fie… şi atât…. în care vorbitorul acordă mai puţină atenţie construcţiei enunţului. în mod eronat. Această regulă este adesea încălcată..„V-au spus şi de la Fundeni ca să vă luaţi fetiţa acasă?”..Conf. cred că este în premieră pe televiziune” . O greşeală frecventă reprezintă dezacordul numeralului. specifică textelor jurnalistice. în acord cu substantivul ora. formate din conjuncţii sau din adverbe. elemente introductive ale propoziţiei circumstanţiale de scop: Am venit (ca) să te văd vs Vreau să te văd: „era şi normal ca să existe această colaborare”. mai ales în situaţia în care acesta este compus:„o sută şaptezeci şi unu/una de mii de dolari” „ până la doi/două virgulă cinci tone” . cât şi…:„vă aştept mesajele. Ţin de stilul telegrafic exemple precum: „valorează aproape 25 milioane dolari” „Cam după şase. Greşeli de utilizare a conjuncţiilor şi a elementelor corelative Ca să în loc de să: Este frecventă utilizarea conjuncţiei compuse ca să în locul conjuncţiei să. Greşeli de utilizare a numeralului • Dezacordul.

” .Victoria Moldovan.Conf. în Maramureş. În exemplul următor. din Oltenia.. . marcând o tendinţă a românei actuale: „lider galerie” pentru liderul galeriei . Greşeli de utilizare a adverbelor Acordul adverbului . în Crişana. „Cei din Banat.„Domnul Andrei Georgescu. 8 credite. „ar trebui incluse în program doar locuinţele noi construite” . prin simpla lor juxtapunere... şef unitate Primire Urgenţe” . cât şi în sudul ţării”.„ alături de antrenorul noii promovate” . „întâlnire Emil Boc cu parlamentarii PD-L” pentru întâlnirea lui . cât şi din zona Aradului vor avea astfel de probleme” „Au făcut o analiză în care arată cât petrec elevii la şcoală.” Trebuia utilizat în caz că: Atenţie : În caz de (+subst) boală / accident / ploaie etc. „Imagini telefon mobil”. Masterat: Afaceri europene şi managementul proiectelor 2009-2010 prestabilită. „Imagini cameră supraveghere”. 2+1. cât şi de educatoare”. fie să vă alegeţi propriul traseu” „un deficit de locuri […]. Comunicare. greşeala provine din analogia cu verbul a consta în: „premiile sunt destul de incitante. specifice emisiunilor de ştiri de televiziune).. În caz că (+ prop) te îmbolnăveşti / plouă etc Nemarcarea relaţiilor sintactice dintre cuvinte. „În caz de nu ne mai convine. cât şi în nordul Moldovei” „vreme foarte călduroasă mai ales în zona de vest a ţării.univ. ci apar şi în cadrul enunţurilor mai ample. uneori chiar în vorbirea jurnaliştilor: „Ne uităm la anunţurile de închirieri locuinţe şi vedem că tot mai multe sunt acum. „director vânzări agenţie imobiliară” pentru directorul de vânzări al agenţiei imobiliare . cod BS1190. cel mai mare dintre ele reprezentând într-o excursie”. reprezintă o greşeală foarte frecventă. examen. cât şi de ce chiulesc” • Alte greşeli de utilizare a conectorilor Conectorul în caz de este folosit greşit pentru a introduce o structură propoziţională. ci cu obiect direct..dr.„va şi ploua sub formă de aversă în zona Transilvaniei.. Verbul a reprezenta nu se construieşte cu obiect prepoziţional. • Acordul adverbului la superlativ relativ nu este acceptat de norma literară: − „Aceasta este cea mai bine păstrată fosilă” cel mai bine Greşeli de regim verbal Verbul a merita nu poate fi construit cu pronume reflexiv. „Cele două persoane noi depistate”. • Adverbele provenite prin conversiune din adjective nu se acordă:„actualul antrenor al proaspetei promovate în prima ligă” .„O atenţie specială va fi acordată firmelor de transport persoane” . „Traian Băsescu Preşedinte România” Greşeala nu se limitează numai la structuri neintegrate sintactic (scrise pe ecran. deşi această utilizare este tot mai frecventă: „se merită”. Tehnici de relaţionare interpersonală. „vaccin cancer” „mamă băiat 9 ani” .

mă rog. Frazele încep cu un anumit tipar de construcţie. examen.„rămâi în continuare la Steaua?”– recomandat: rămâi la Steaua?.univ. Masterat: Afaceri europene şi managementul proiectelor 2009-2010 Verbul a asista nu poate fi regentul unei propoziţii (*a asista că/să/cum). • Elementul a din structura seriei numeralelor ordinale nu este acceptat de normă înaintea numeralului întâi. „ Mulţi i-am văzut cu lacrimi în ochi”.„Copiii ăştia din ţara lui Voronin au ieşit în stradă. „Tăceţi din gură”– corect: Tăceţi. Construcţia care conţine un complement direct este un calc după engleză: „Cineva chiar din familia ei ar fi abuzat-o prima dată” . când locutorul este pus în situaţia de a vorbi liber. apoi acesta este abandonat şi fraza continuă cu un alt tipar de construcţie. ci numai al unui complement prepoziţional (a asista la ceva):„Sute de localnici asistă disperaţi cum zi de zi dispar” .. „Bună seara! Ne revedem din nou. acesta reprezintă o greşeală şi trebuie evitat. Încadrăm aici şi fraze care sunt construite prost. apendicelui. 8 credite. Anacolutul este o greşeală de discontinuitate sintactică mai frecvent întâlnită în limba vorbită. „apoi după aia să vă daţi seama”– corect: apoi să vă daţi seama/după aia să vă daţi seama.: „bobocii claselor a întâia” . Tehnici de relaţionare interpersonală. constă într-o repetare de sens. Greşeala apare sub influenţa celorlalte numerale ordinale: a doua etc. Verbul a abuza se construieşte în română cu un complement prepoziţional (a abuza de cineva).dr. Discontinuitatea sintactică poate afecta doar o categorie gramaticală (cazul.. cod BS1190. dacă acesta este adiacent articolului hotărât): venirea premierului şi a preşedintelui (forma articolului fiind dictată de regulile acordului cu antecedentul):„În privinţa performanţelor şi consumului. 2+1.. ale colecistului. Alte greşeli sintactice..Victoria Moldovan. Greşeala.Conf. Unitatea de curs 5: Încălcări ale normei lexicale Greşeli de lexic şi de semantică Pleonasmul. „mereu să se tot întâmple surpări”– corect: Mereu să aibă loc surpări / Să tot aibă loc surpări.. „procentul este de 65 la sută”) – corect: procentul are valoarea 65 / 65 de procente. „la aniversările a 75 . numărul. pot fi rezolvate robotic” ./ Ne vedem din nou. S-au înregistrat şi în această perioadă multe pleonasme. „În continuare mai sunt încă două persoane”– corect: Mai sunt două persoane. criticate şi explicate frecvent.. un lucru care puteau fi manipulaţi” . Chiar dacă se pot invoca diverse justificări pentru apariţia pleonasmului. atât dintre cele clasice. cât şi mai „novatoare” sau mai puţin evidente.. care aţi avut dumneavoastră ghinionul să vă intersectaţi cu ei” . Comunicare. persoana) sau întreaga structură a enunţului. • Se recomandă utilizarea articolului genitival (al) înaintea substantivelor coordonate (nu şi înaintea primului.” – corect: Ne revedem. „revine iarăşi”– corect: revine.” „Afecţiunile esofagului. fără continuitate logică sau semantică între structurile componente: „aceşti domni doctori.

. „spot de publicitate. acuzându-l de dezinformare” – corect: CSM şi-a îndreptat atenţia către. cod BS1190.000 de euro. Comunicare.. piţifelnici din ăştia.univ. „Milioane de români sunt cu ţinta pe el” – corect: Milioane de români sunt cu ochii pe el. dar însă aici e clar.. „CSM şi-a îndreptat ţinta către Serviciul Român de Informaţii.dr..Victoria Moldovan. „pe de o parte. „au fost nevoiţi să intre în concediu forţat”– corect: au fost nevoiţi să intre în concediu. un briefing. • Modificarea structurii unor construcţii fixate..” − recomandat: este dedicat celei de-a 20-a aniversări.. „ce ar trebui să facă pentru ca să nu fie victima”– corect: ce ar trebui să facă ca să nu fie victima. „alte posibilităţi decât în aer deschis nu avem”– corect: alte posibilităţi decât în aer liber nu avem. examen.. Tehnici de relaţionare interpersonală. pe de cealaltă parte. 8 credite..”– corect: pe de o parte. • Necunoaşterea sensurilor termenilor preluaţi recent din engleză. „după Paşti”– recomandat: după Paşte. sau făcut dispăruţi apoi cu aproape 80. „a ales un oraş care nu e o mare metropolă”– corect: a ales un oraş care nu e o metropolă. drept pentru care joacă. „este dedicat aniversării a 20 de ani de la. drept care joacă. care şi-au extins utilizarea în alte contexte decât cele obişnuite: „cu câteva ore înaintea marelui . Dar e clar . „cazino”– corect: cazinou. Folosirea greşită sau „inutilă” a unui cuvânt în locul altuia • Necunoaşterea formei cuvintelor. Anumite construcţii sunt fixate în limbă. Unele cuvinte au fost folosite cu o formă incorectă: „Centrul Naţional pentru Curricul” – corect: Centrul Naţional pentru Curriculum. şi Parlamentul României.. Au fost înregistrate mai multe astfel de expresii modificate: „nu poate fi pus sub condamnare”– corect: nu poate fi pus sub urmărire / nu poate fi condamnat.000 de euro”– corect: S-au făcut nevăzuţi/au dispărut apoi cu aproape 80. antetul de deasupra” – corect: antetul. „zona poate fi comparabilă cu California”– corect: zona este comparabilă cu California. simţite ca fiind banale. piţifelnici din ăştia”– corect: Să plecăm urechea la tot felul de. Astfel de exemple sunt asocierile dintre adjectivul scurt şi briefing (care înseamnă „şedinţă scurtă”) sau dintre substantivul publicitate şi spot (ultimul având sensul „publicitate/reclamă”):„Haideţi să facem un scurt. folosiţi din ce în ce mai frecvent în limba actuală. să zicem.. „Oamenii au venituri modeste. să zicem.Conf.. explică uneori producerea acestei greşeli. cumva”– corect: Cei care le aleg trebuie să fie de acord cumva / Se cade de acord asupra alegerii.. . cumva.. se preferă unele mai „nobile”.. de aceea substituirea unui termen din structura lor cu altul nu se recomandă.„averse de scurtă durată”– corect: averse. „O sută şi ceva de mii de intreprinderi” – corect: O sută şi ceva de mii de întreprinderi. şi Parlamentul României. spoturi de publicitate” – corect: spot/reclamă/publicitate. „Să ascultăm cu urechea la tot felul de. „a fost transmisă o erată în scris”– corect: a fost transmisă o erată.. „sechestru asigurator”– recomandat: sechestru asigurător. mai „nobile”).„Sunt alese de comun acord. 2+1. În locul anumitor cuvinte..”) – corect: Oamenii au venituri modeste. „femeii expatriate în străinătate”– corect: femeii expatriate. briefing” – corect: Haideţi să facem. • Cuvinte neadecvate semantic (de cele mai multe ori.. Masterat: Afaceri europene şi managementul proiectelor 2009-2010 de ani şi 80 de ani”– recomandat: la sărbătorirea a 75 de ani şi a 80 de ani. pe de altă parte. „sistemul pedagogic de învăţământ”– corect: sistemul pedagogic/sistemul de învăţământ.

suporterii echipaţi cu steaguri. în evoluţia limbii române.. a realiza. „recrutier”– corect: persoană care recrutează.dr.ex. „Corpul de control a demarat deja verificările”– corect: Corpul de control a început deja verificările. fără pronume reflexiv. Masterat: Afaceri europene şi managementul proiectelor 2009-2010 duel. „pe debutul reprizei”– corect: la începutul reprizei..univ. cu materialul limbii B.Conf. „motivul iei româneşti pe care apoi l-a declinat în creaţii vestimentare”– corect: motivul iei româneşti pe care apoi l-a utilizat/transpus în creaţii vestimentare. a unui cuvânt semantic analizabil. marile echipe ale lumii. „o maşină colantată cu siglă”– corect: o maşină având un colant cu siglă. Comunicare.. exactă.”. Neadecvat semantic este şi verbul a servi.. „sunt nişaţi”– corect: se află/situează în zona de nişă. „Va transforma lacul Morii într-o locaţie de agrement”– corect: Va transforma lacul Morii într-un loc/spaţiu de agrement. reprezentând creaţii mai mult sau mai puţin accidentale: „stabilirea contacţilor”– corect: stabilirea persoanelor cu cu care a intrat în contact. din contextul: „Pentru a putea servi o porţie delicioasă de borş de peşte”– corect: Pentru a putea gusta/mânca o porţie delicioasă de borş de peşte. a unei construcţii sau numai a unui sens.rectangulus. „Legi mai moi. . fulare şi bannere au inundat străzile din Roma şi se fotografiază cu cele mai interesante locaţii turistice din oraş” – corect: cu câteva ore înaintea marelui duel. cod BS1190. Acum engleza stă la baza acestor calcuri: „sunt marile resorturi de lux”– corect: sunt marile staţiuni de lux. „Milano şi Torino. fulare şi bannere au inundat străzile din Roma şi (acum) se fotografiază cu cele mai interesante obiective turistice din oraş. • “Invenţii” inutile. Unele cuvinte nu sunt înregistrate în dicţionare. 2+1. suporterii echipaţi cu steaguri. locaţiile unde maşina a fost proiectată şi construită”– corect: Milano şi Torino.. a pune în aplicare. „Am butonat preţ de câteva secunde pentru introducerea locaţiei”– corect: Am butonat preţ de câteva secunde pentru introducerea locului/destinaţiei. Utilizarea englezismelor şi calcurile după engleză • În locul unor cuvinte româneşti se folosesc în continuare corespondente englezeşti: „Persoane din staff-ul acestei firme”– corect: Cei/Câţiva din personalul acestei firme. locurile/oraşele unde maşina a fost proiectată şi construită. a lua cuvântul etc). dintr-o limba A într-o limbă B.Procedeulde transpunere literală. Calcul lingvistic este un important mijloc de îmbogăţire lexicală a unei limbi. „să debutăm în discuţie” – corect: să începem discuţia. Foarte cunoscute: a aplica. „marile teamuri ale lumii”– corect: promiţând că va califica echipa naţională la Campionatul. mai permisive/mai puţin stricte. examen.Victoria Moldovan. • Calcuri după engleză.dreptunghi< lat. „promiţând că va califica teamul naţional la Campionatul. perioadele productive în calcuri au coincis cu momentele importante ale înnoirii vocabularului (influenţa slavă a juca <igrati sau franceză procentaj. interviu etc. Tehnici de relaţionare interpersonală. mai soft”– corect: Legi mai moi. 8 credite. „Însoţind cârdul de răţuşte până la o locaţie mai potrivită” – corect: Însoţind cârdul de răţuşte până la un loc mai potrivit.„Transformarea Bucureştiului într-o locaţie optimă pentru turismul de weekend”– corect: Transformarea Bucureştiului într-un loc optim pentru turismul de weekend. „Nu comutaţi!”– corect: Nu schimbaţi postul! „situaţia e volatilă”– corect: situaţia e schimbătoare/instabilă.

accidentală. Existenţa în limbă a unor cuvinte asemănătoare ca formă duce la folosirea unuia în locul altuia atunci când nu se cunosc forma şi sensul acestora.univ. a alunecărilor semantice. atracţii semantice. • Următoarele greşeli sunt explicabile prin atracţie paronimică: „Să fi contactat temutul virus”– corect: Să fi contractat temutul virus. examen. „e un oraş energetic”– corect: e un oraş plin de energie / încărcat de energie / care degajă energie. „Vă promit că în toamnă o să vă spun toate culisele – corect: Vă promit că în toamnă o să vă spun/dau toate detaliile din culise. 8 credite. de cele mai multe ori din cauza înrudirii lor formale şi/sau semantice. cele 45? „masiv atac de cord”– corect: atac de cord puternic. „Cert este că seceta şi cele 40 de grade Celsius vor fi o certitudine la vară”– corect: Seceta şi cele 40 de grade Celsius vor fi o certitudine la vară / Cert este că la vară va fi secetă şi vor fi 40 de grade Celsius. Lipsa coerenţei unui enunţ poate duce nu numai la neînţelegerea mesajului transmis.dr. • Confuzia unui cuvânt cu altul.Victoria Moldovan. a acestuia. „Greşeala a constat într-o eroare de transcriere”– recomandat: Greşeala a fost una de transcriere. „Am instaurat această instituţie la sfârşitul anilor ‘90”– corect: Am înfiinţat această instituţie la sfârşitul anilor ’90. Tehnici de relaţionare interpersonală.. „costurile acestei deplasări sunt extrem de costisitoare”– corect: costurile acestei deplasări sunt extrem de mari. „n-am mai avut timp astăzi de extragerea la sorţi”– corect: n-am mai avut timp astăzi de tragerea la sorţi. Comunicare. Greşeli de logică Pentru ca un mesaj să fie înţeles. • Contaminările între diverse construcţii reprezinta.„setul având aceeaşi finalitate ca primele două”– corect: setul având acelaşi final ca primele două. • Neglijenţa în exprimare pot explica şi construcţiile rău formate de mai jos: „Intrăm prin telefon cu domnul ministru Radu Berceanu”– corect: Suntem în legătură telefonică cu domnul ministru Radu Berceanu/Avem legătura prin telefon cu domnul ministru Radu Berceanu/Vorbim la telefon cu domnul ministru Radu Berceanu. .„un om de înaltă anvergură”– corect: un om de înaltă ţinută/ de excepţie. „cea mai ridicată temperatură se aşază peste Banat” – corect: cea mai ridicată temperatură se înregistrează în Banat. (eventual inaugurat).. chiar contradictorie. sursa unor greşeli precum: „Când se întoarce şcoala” – corect: Când reîncepe şcoala/Când se întorc copiii la şcoală. explică alte greşeli din această categorie: „aceasta a fost şi cauza cazurilor de mortalitate. dar şi la o înţelegere greşită.Conf. „fie realocarea companiilor în spaţii mai mici”– corect: fie relocarea companiilor în spaţii mai mici. cele 45?”– corect: .aceasta a fost şi cauza cazurilor de deces. „Tocmai pentru a fi evitat picajul (unor cârlige)”– corect: Tocmai pentru a evita căderea. „Nu au fost prezenţi toţi directorii investiţi de primarul general” – corect: Nu au fost prezenţi toţi directorii învestiţi de primarul general. confuzii. Masterat: Afaceri europene şi managementul proiectelor 2009-2010 Greşeli de neadecvare contextuală fără intenţie. deseori pleonastice precum: „Se făceau excavaţii cu un excavator”– corect: Se săpa cu un excavator / Se făceau excavaţii. trebuie ca enunţul să aibă o structură gramaticală corectă şi să fie logic. lipsa de inspiraţie. 2+1. Repetiţii lexicale supărătoare. de asemenea. cod BS1190.

„Cantităţile de apă nu vor trece de 20 de grade pe metru pătrat” – corect: Cantităţile de apă nu vor trece de 20 de litri pe metru pătrat. a-şi aduce aportul.”– corect: Iată că.. 2+1. Comunicare. examen.. „în locurile unde se întâmplă evenimente culturale”– corect: în locurile unde au loc evenimente culturale. „să tragem o concluzie vizavi de acest subiect”– corect: să tragem o concluzie în legătură cu acest subiect. În ceea ce priveşte excesele şi inadvertenţele stilistice. apar frecvent în limbajul presei. la sută. 8 credite. se înregistrează: • exprimări vulgare: ciurucul de Ogică. Tehnici de relaţionare interpersonală.iar acest lucru a fost posibil.. prepoziţia datorită în locul locuţiunii din cauza.. pă dracu.. „E. cu pruncii la subraţ sau cu câte-o potaie leşinată lângă ei.” – corect: . Iată câteva exemple: „un eveniment care se întâmplă în acest weekend”– corect: un eveniment care are loc în acest weekend.. cod BS1190. unde trăieşti. de asemenea.. „preşedenţie”– corect: preşedinţie... din cauza unor fulgere foarte puternice care.. „la nivel de imagine. pe timpul sezonului verii”– corect: Acest nou tip de virus nu apare doar în perioada rece. În această categorie intră pleonasme precum a rămâne în continuare. deşi nerecomandate de normă. vizavi de. „Caută lumea în draci acuma”. virgulă... e bun. tot în ce priveşte comunicarea. Iată că a apărut în condiţiile în care în Mexic era o temperatură caldă şi. Masterat: Afaceri europene şi managementul proiectelor 2009-2010 „Acest nou tip de virus nu apare doar în perioada rece.. „cred că a fost o emisiune foarte importantă vizavi de agricultură”– recomandat: cred că a fost o emisiune foarte importantă în legătură cu/despre agricultură. „va prelua preşedenţia Uniunii” – corect: va prelua preşedinţia Uniunii.. fraze ilogice: „L-a transportat pe bărbat în Urgenţa spitalului”. • forme nepotrivite de evitare a cacofoniei: „vă rog să transmiteţi mai departe că. magistraţii. „Stau întinşi pe trotuare.iar acest lucru a fost posibil. manifestându-se ca tendinţe. În loc de concluzii. să stimuleze milostenia”.dr. formele preşedenţie şi servici. a aniversa un număr de ani. drept pentru care etc. exact în timpul verii.Conf.univ. procent. e bun [filmul]”– corect: în ceea ce priveşte imaginea. din păcate. Tendinţe lexico-semantice Forma sau sensul unor cuvinte şi construcţii.. tot la nivel de comunicare. din păcate. ci şi în perioada caldă. capitala României este Bucureştiul”. magistraţii. mânca-ţi-aş ochii?” „şi a aruncat cu rahat în tot” • formulări nepotrivite. a se întâmpla. „Când se va întâmpla lansarea cărţii?”– corect: Când va avea loc lansarea cărţii?. a demara. Observaţii în plan stilistic. cum dracu’ îl mai cheamă” .Victoria Moldovan. . Iată că a apărut în condiţiile în care în Mexic era o temperatură ridicată/mare/era cald.. datorită unor fulgere foarte puternice care... „Iată că. ce mama dracu’!” − „Al dracu’ să fiu dacă nu sunt identice!” Plecaţi dracu’ cu ea de-aici!” „Frate. „.. „Jucaţi pân’ la capăt. ci şi în perioada caldă. cuvinte şi locuţiuni cu sens lărgit precum locaţie.

Avem a face cu o perioadă marcată de dinamică – aşa cum au fost şi alte perioade în istoria limbii române moderne –. dimpotrivă. profesorului până la data de 15 ianuarie 2010. la un moment dat şi din motive externe ei. Îngrijorările actuale se explică prin transparenţa mai mare decît în trecut a dinamicii.Avram. Tehnici de relaţionare interpersonală. ea poate reflecta o dezvoltarea calmă sau.din anturajul său.dr. În chip de concluzii. nu poate fi strânsă în chingile unor reglementări de ordin legislativ-administrativ. pe tema românei actuale. 8 credite. Radiografiată sincronic.” (Cf. M. Privită în evoluţie. prin e-mail. sub titlul „Cum vorbim”. „Starea limbii române din perioada actuală în sens restrîns este considerată de mulţi contemporani alarmantă şi descrisă în termeni dintre cei mai negativi cu putinţă. Lucrarea va fi trimisă. Comunicare.univ. APLICAŢIE PRACTICĂ : Pentru secţiunea I. fiecare student va „culege” . În acest ultim caz. iar dinamica înseamnă viaţă intensă şi creativitate. adică celor care. una foarte dinamică. ca fenomen natural obiectiv.Conf. Masterat: Afaceri europene şi managementul proiectelor 2009-2010 Limba este un organism viu. ea reflectă istoria poporului care o vorbeşte. Consideraţii asupra dinamicii limbii şi asupra studierii ei în româna actuală). un „seismograf” sensibil al tuturor schimbărilor care au loc în societate. mă voi mărgini să citez dintr-un articol al Mioarei Avram. Chiar dacă are şi manifestări nedorite. . gramatică. pe care le va corecta şi va explica tipul de greşeală prezent în fiecare exemplu. Miam exprimat şi cu alte prilejuri părerea că etichetele de genul stricare/urîţire sînt nejustificate şi lamentările aferente exagerate. dinamica limbii. 2+1. poate da motive de îngrijorare vorbitorilor ei. din presa scrisă sau vorbită . cum e situaţia românei în perioada analizată. examen.Victoria Moldovan. cod BS1190. vocabular).10 exemple de exprimare incorectă (pronunţare. o forţează reacţioneze astfel.

forul care „se îngrijeşte de cultivarea limbii române şi stabileşte regulile ortografice obligatorii ” este Academia Română.Victoria Moldovan. Masterat: Afaceri europene şi managementul proiectelor 2009-2010 Secţiunea a II-a Modulul IV: PROBLEME DE COMUNICARE ŞI RELAŢIONARE INTERPERSONALĂ Studenţii vor parcurge bibliografia recomandată (şi în special Irena Chiru. Rosetti”. Bucureşti. cod BS1190. Actualele norme au intrat în uz din momentul publicării DOOM2. CE E NOU1 ÎN DOOM2 – Academia Română. Tehnici de relaţionare interpersonală. Comunicare. 185p. . Institutul de Lingvistică „Iorgu Iordan – Al. modificări care afectează normarea sub diverse aspecte a unor cuvinte. 752/2001. Anexă: 1. 2009. Univers Enciclopedic.Conf. comunicarea verbală orală/conversaţia. Dicţionarul ortografic. disimularea. Ediţia a II-a revăzută şi adăugită. Conform Legii privind organizarea şi funcţionarea Academiei Române nr.) urmărind: Consideraţiile generale asupra comunicării interpersonale. Comunicarea interpersonală. în România. examen. Pentru detalii privind celelalte norme (care sunt în continuare valabile aşa cum fuseseră stabilite prin DOOM1) şi fiecare cuvânt – mai vechi sau mai nou – în parte este necesară consultarea introducerii la DOOM2. comunicarea nonverbală. ministerul de resort este cel care decide data aplicării lor. Tritonic. principalele modificări introduse în DOOM2 faţă de prima ediţie a dicţionarului2 (DOOM1). 2+1. pentru învăţământ. 2005. însoţite de câteva exemple. ortoepic şi morfologic al limbii române. 8 credite. coordonator: Ioana Vintilă-Rădulescu – În cele ce urmează se prezintă.univ. respectiv a dicţionarului propriu-zis. Bucureşti. strategiile conversaţionale şi comunicarea scrisă.dr.

cod BS1190. din nou. a acestei convenţii grafice ar fi o dovadă de ridicolă imaturitate pentru o cultură care pretinde a fi luată în serios. 2 M m em/me/mî N n en/ne/nî Ooo P p pe/pî Q q kü5 R r er/re/rî S s es/se/sî Ş6 ş şe/şî T t te/tî Ţ ţ ţe/ţî Uuu V v ve/vî W w dublu ve/dublu vî X x ics Y y [igrec] .Conf. schimbarea. 3 Considerăm neavenită continuarea războiului celor două litere.univ. Comunicare. „â din a” şi „î din i”: indiferent de motivaţii. redactor responsabil: Mioara Avram. iar cuvintele nou introduse – de steluţă (*). Bucureşti.dr. Masterat: Afaceri europene şi managementul proiectelor 2009-2010 Informaţiile sunt prezentate în ordinea în care su fost tratate în introducerea la DOOM2 şi nu în ordinea importanţei. 2 Academia Republicii Socialiste România. Editura Academiei. redactor responsabil adjunct: Laura Vasiliu. Institutul de Lingvistică al Universităţii Bucureşti. MODIFICĂRI PRIVIND DENUMIREA/CITIREA UNOR LITERE Litere mari mici Denumirea/ citirea literei Aaa Ăăă Â3 â î/î din a B b be/bî C c če/cî D d de/dî Eee F f ef/fe/fî G g ğe/ghe/gî H h haş/hî4 Iii Î î î/î din i J j je/jî K k ka/kapa L l el/le/lî 1 Cuvintele la care s-au făcut modificări de normă faţă de ediţia I sunt precedate în DOOM2 de semnul exclamării (!). 4 Denumirea ha este rar folosită. 1982. 8 credite. Tehnici de relaţionare interpersonală.Victoria Moldovan. Dicţionarul ortografic. 2+1. examen. ortoepic şi morfologic al limbii române.

Se recomandă o singură accentuare la avarie. sunteţi. indicată în DOOM1. spre deosebire de ţ.dr. ş şi ţ au sub s şi t o virguliţ㸠şi nu o sedilă (care se utilizează sub c în alte limbi: ç).simbolurile unor termeni din domeniul tehnic şi ştiinţific: Rh „factorul Rhesus”. jilav/jilav. Masterat: Afaceri europene şi managementul proiectelor 2009-2010 Z z ze/zet7/zî O VALOARE SUPLIMENTARĂ A LITEREI W Valoarea Poziţia Exemple şi [u]8 în câteva anglicisme la iniţială de cuvânt + ee. atât la unele cuvinte vechi în limbă. În unele programe de calculator. trafic/trafic.Victoria Moldovan. ACCENTUL9 Pronunţarea chĭu. 5 6 3 La unele cuvinte (mai vechi sau mai noi) se admit variante accentuale literare libere (indicate în Dicţionar în ordinea preferinţei). examen. deoarece este împrumutată din engleză. despot. 9 Vocala care poartă accentul principal este subliniată cu o linie. Tehnici de relaţionare interpersonală. este un latinism. gingaş/gingaş. cât şi la unele neologisme. este nerecomandabilă. chiar dacă sintagma pe care o abreviază. hatman/hatman. 8 Deoarece diftongul [ŭi] nu există în limba română.univ. 7 Citit şi [zed]. Pentru numele şi simbolurile unităţilor de măsură se aplică prevederile sistemelor internaţionale obligatorii/normele interne în domeniu. 2+1. . curriculum vitae. citită [sivi]. CV. 8 credite.simbolurile majorităţii unităţilor de măsură: gal pentru galon. de ex. acatist/acatist. apare în mod greşit cu sedilă. crater. cu unele deosebiri faţă de DOOM1. Comunicare. (h)i weekend [uĭkend] whisky [uĭski] wigwam [uĭgŭom] SCRIEREA ŞI CITIREA UNOR ABREVIERI Actualmente se preferă scrierea fără puncte despărţitoare a unor abrevieri de tipul SUA. SCRIEREA ŞI PRONUNŢAREA NUMELOR PROPRII STRĂINE .Conf. cod BS1190. de ex. penurie/penurie. UNESCO etc. şi nu din latină (unde nici nu se folosea această abreviere). Unele litere din anumite abrevieri se citesc după modelul limbii din care au fost împrumutate abrevierile. la formele verbului a fi suntem. ş. antic/antic. Nu sunt urmate de punct: .

gigant. şi redarea titlului tragediei antice Oedip rege şi a titlului operei lui George Enescu). Tehnici de relaţionare interpersonală.Victoria Moldovan. Scrierea cu literă mare la iniţială Se scriu cu literă mare la iniţială şi: . Formele tradiţionale curente.. pcr) sau grafic (univers enciclopedic pe publicaţiile editurii în cauză). Cambodgia. Se pot scrie. pentru a realiza un anumit efect stilistic (ceauşescu. ocazional. belarusă/bielorusă). . pot fi folosite şi în indicaţii bibliografice: Florenţa etc. pot fi ortografiate atât conform tradiţiei româneşti. Damocle. cod BS1190. nu Bacus.numele fiinţelor mitice multiple: ciclop. Menalaos. examen. âncepe cu literă mare: Al X-lea Congres . Normele actuale recomandă formele Bahus. cu literă mică.elementele iniţiale din numărul de ordine al unor manifestări periodice a căror denumire este folosită în interiorul unei propoziţii: Participanţii la (cel de-)al X-lea Congres … Când denumirea este folosită singură. sirenă. Myanmar. titan. provenite din limbi scrise cu alfabetul chirilic. Masterat: Afaceri europene şi managementul proiectelor 2009-2010 Numele statelor trebuie utilizate în forma oficială recomandată de acestea Belarus (la cuvintele din aceeaşi familie se pot folosi ambele variante: belarus/bielorus. în mod obişnuit. Edip.dr. Oedip [ödip] (cf. muză.Conf. Menelau. se scriu cu literă mare. 2+1. unele cuvinte care. de regulă. ale unor nume de locuri străine cunoscute de mai multă vreme la noi. 8 credite. Côte d’Ivoire. intrate prin intermediul altor limbi şi adaptate limbii române.toate componentele (cu excepţia. SCRIEREA CU LITERĂ MICĂ SAU MARE LA INIŢIALĂ Scrierea cu literă mică la iniţială Se scriu cu literă mică (şi nu mare) la iniţială şi: .. cât şi normelor actuale de transliterare: Dostoievski/Dostoevski. Comunicare. Procust. Procust. Damocles – cf.. parcă. ca titlu etc. Numele anumitor personalităţi.univ. a cuvintelor ajutătoare): .numelor proprii (inclusiv ale unor unităţi lexicale complexe folosite ca . şi expresia consacrată sabia lui Damocles –.

. se scriu în mod obişnuit cu literă mică la iniţială. Catedra de limba română. Războiul de 100 de Ani).locuţiunilor pronominale de politeţe: Alteţa Sa Regală. Slavă Ţărilor Române). Evul Mediu). care se încadrează într-un întreg sistem la care se aplică de mult aceleaşi reguli. inclusiv când sunt folosite eliptic: secretar de stat la Externe. Niciun(ul) s-a mai scris „legat” şi înainte de 1953. Războiul de Treizeci de Ani. Domnia Sa. Se revine la scrierea într-un cuvânt a tuturor formelor pronumelui negativ compus niciunul. Lucrează în Institut de cinci ani. era singura combinaţie din seria celor formate din nici + când.Victoria Moldovan. Comunicare. era unicul pronume (în afară de ceea ce şi spre deosebire. Secretariatul. de pronumele cu o componenţă relativ asemănătoare vreun(ul). Serviciul de contabilitate. Majestăţile Lor Imperiale.a. 8 credite.Conf. Tehnici de relaţionare interpersonală. Componentele sintagmei ţările române.numai primul element din numele proprii compuse care reprezintă denumirile organismelor de conducere şi ale compartimentelor din instituţii: Adunarea generală a Academiei Române. de obicei. Direcţia. inclusiv războaiele de anvergură (Primul Război Mondial. . se scriu cu literă mică). 2+1. Masterat: Afaceri europene şi managementul proiectelor 2009-2010 nume proprii) care desemnează marile epoci istorice (chiar dacă nu reprezintă evenimente) (Antichitatea. examen. de cum. Înălţimea Voastră. Excelenţa Voastră. în semn de cinstire (Soldatul Necunoscut. student la Litere. SCRIEREA CUVINTELOR COMPUSE I. Războiul de Secesiune. niciuna „nimeni” şi ale adjectivului pronominal corespunzător niciun. Secţia de filologie şi literatură a Academiei Române. de exemplu. admiterea la Politehnică. o dată . al Doilea Război Mondial) sau care au un nume propriu (Războiul celor Două Roze. Comisia de cultivare a limbii a Academiei Române. .univ. Sfinţia Sa. care nu a fost niciodată numele propriu al unei entităţi statale unice. cum. dată după care nici un(ul) a devenit singura excepţie în mai multe privinţe: .numelor proprii de instituţii.dr. 1. cod BS1190. Războiul de Independenţă. . Se pot scrie cu literă mare unele cuvinte (care. de cât. cât. nicio.b. Compartimentul/Departamentul/Sectorul de limbi romanice. scris într-un cuvânt) redat grafic ca şi cum ar fi vorba de două cuvinte diferite şi independente şi nu de un unic pronume/adjectiv compus sudat – între componentele căruia nu poate fi intercalat alt cuvânt.

6. Tot atât de normal ca în aceste ultime exemple este să distingem. dată calendaristică” sau „informaţie”. 4. am plecat. dimpotrivă.niciun adjectiv pronominal (N-are niciun chef să facă ce i se cere) şi nici un adverb + articol (Nu e naiv şi nici un om neştiutor) sau nici un conjuncţie + numeral (Mă confundaţi. destul de clare din punctul de vedere al înţelesului şi al logicii.adjectivele compuse nesudate cu structura adverb + adjectiv (adesea provenit . uşurează recunoaşterea ca atare a pronumelui/adjectivului pronominal în cauză. şi cuvintele compuse sudate. 2. eu nu am nici un frate. cod BS1190. Dar ceho-slovac „dintre Cehia şi Slovacia”. oricine ş. ci. Acestă grafie a fost adoptată şi de noua Gramatică a Academiei. „nicio dată calendaristică” sau „nicio informaţie”) sau între grupurile ortografice fiecare. Te mai rog o dată. având flexiune numai la ultimul element: cehoslovac „din fosta Cehoslovacie”. examen. de exemplu. Grafia niciun etc. fie care. adverbul măcar (N-are nici măcar un prieten). unde la care nu se făcea distincţie şi în scris între îmbinările libere şi disociabile. 5. în sfârşit”: A fost odată ca niciodată.Victoria Moldovan. Se scriu „legat” şi: . Odată terminat lucrul. 2+1. odinioară. care exprimă o unitate. şi până acum trebuia să se distingă. Tehnici de relaţionare interpersonală. II.niciunul pronume (N-a venit niciunul „nimeni”) şi nici unul conjuncţie + pronume nehotărât (Nu-mi place nici unul. nu numai al analizei gramaticale. Astfel. „zi.dr. de pildă.adjectivele cu structura adjectiv + vocala de legătură o + adjectiv. de exemplu. în care componentele îşi păstrează individualitatea. . . O dată la două luni) şi o dată subst. Comunicare.adverbul odată „cândva (în trecut sau în viitor). Termină odată. şi în scris. sârbo-croat „dintre sârbi şi croaţi”. sârbocroat. nici celălalt – combinaţii în care nici este accentuat în frază şi în care se poate intercala.a. corespunde şi pronunţării în două silabe [ničun].Conf. între niciodată „în niciun moment” şi nici odată „nici cândva” (situaţia complicată în acest caz şi de o a treia situaţie: nici o dată „nici o singură dată”. ori cine. oarecare. Masterat: Afaceri europene şi managementul proiectelor 2009-2010 sau odată. nici mai mulţi). respectiv. Se scriu cu cratimă: . şi.univ. între: . Ea respectă şi paralelismul grafic cu celelalte limbi romanice în care există pronume cu o structură asemănătoare. Aceste combinaţii se folosesc mult mai rar decât pronumele şi mai ales în astfel de structuri binare. oare care. 8 credite. Dar se scriu în două cuvinte o dată numeral adverbial (Aşa ceva ţi se întâmplă numai o dată în viaţă. imediat. O să-ţi spun eu odată ce s-a întâmplat. Ea nu numai că nu îngreunează. 3.

951. SCRIEREA LOCUŢIUNILOR11 Se scriu în cuvinte separate. în locul.bună-credinţă „onestitate”. bună-creştere. de prim rang „de calitatea întâi”. cuvânt-titlu „intrare de dicţionar”. până ce. Doamne fereşte.Conf. la care se generalizează scrierea cu cratimă – indiferent de structură: fluture-de-mătase. până să ş. în jur de „aproximativ”. Ele se deosebesc de îmbinările cu o structură şi o componenţă asemănătoare. Domnia Lui. Se scrie într-un cuvânt blocstart – ca şi blochaus. mai-mult-ca-perfect (timp verbal). gândac-de-Colorado (specii de insecte). ca: . bine-venit „oportun. 24 decembrie 2002). maşinăcapcană (în care al doilea substantiv este apoziţie). şi în actele normative (Ordonanţa de urgenţă nr.a. în jur „în preajmă”. contabil-şef10. pri-solist.prim-balerin. nr. bună-dimineaţa (plantă). blocnotes. în Monitorul Oficial al României. Masterat: Afaceri europene şi managementul proiectelor 2009-2010 din participiu).a. specii distincte de plante sau de animale (cu nume ştiinţifice diferite) ş. 191 din 12 decembrie 2002. 10 . prim-procuror.Victoria Moldovan.: băgare de seamă „atenţie”. Măria Ta. cod BS1190. Tehnici de relaţionare interpersonală. Bucureşti.termeni care denumesc substanţe chimice distincte. în jurul. de jur împrejurul. 2003. de ex.univ.bas-bariton. de bunăvoie „benevol”. . viţă-de-vie (plantă). . 8 credite. Clasificarea ocupaţiilor din România.substantivele compuse cu unitate semantică şi gramaticală mai mică decât a celor scrise într-un cuvânt. . bunul gust al libertăţii). în ciuda. Excelenţa Sa. Partea I. În COR. bun-rămas „adio”. bine-cunoscut „celebru”. . când compusul prezintă o diferenţă de sens faţă de cuvintele de bază: bine-crescut „cuviincios”. XIV. cf. şi negociator şef etc. Meteor Press. Înalt Preasfinţia Voastră.dr. chit că. Compusele sudate cu structură asemănătoare se scriu într-un cuvânt (bunăstare „prosperitate”). 2+1. bună-cuviinţă „politeţe”.tipuri izolate: cuvânt-înainte „prefaţă”.. prim-balerină. prim-solistă. agreat”. care se scriu într-un cuvânt când sunt compuse sudate (binecuvântat) şi separat când sunt grupuri de cuvinte care îşi păstrează fiecare sensul (bine crescut „dezvoltat bine”). . examen. numele de funcţii compuse cu şef sunt scrise în cuvinte separate. cu bună ştiinţă. iar secvenţele în care componentele îşi păstrează autonomia – în cuvinte separate (bună creştere „dezvoltare bună”. Comunicare.

RA | „Monitorul Oficial”. SC | Severnav SA (ca şi în scrierea completă: Fotbal| Club| Argeş etc.) „mâncare”. şi nu un singur cuvânt compus. din moment ce” şi odată cu „în acelaşi timp cu”.Conf. după prânz ş.C. indiferent de ordine: Roman |S.a. cod BS1190. precum şi ale componentelor lor.. bună dimineaţa (formulă de salut). ci se trec integral pe rândul următor numele proprii de persoane: Abd el-Kader. Po-pescu/Popes-cu). .dr. SA = societate anonimă ş. multe locuţiuni – interpretate uneori şi drept grupuri de cuvinte – nu au fost incluse în DOOM1. adverbul odată se scrie într-un cuvânt. Tehnici de relaţionare interpersonală. dar şi F.A.de mâncat (N-am nimic de mâncat. examen. SCRIEREA GRUPURILOR DE CUVINTE12 Fiind grupuri de cuvinte. demâncat (pop.. SC Severnav | SA. | Argeş. se scriu „dezlegat” şi: . 2+1. Comunicare. Dar se scriu într-un cuvânt sau cu cratimă compusele cu o structură asemănătoare: demâncare. pentru a reda rostirea lor în tempo rapid (aşa şi aşa/aşa şi-aşa) – sau pentru că sunt cuvinte compuse (de (pe) când Adam-Babadam).). 11 În locuţiunile odată ce „după ce.Victoria Moldovan. nu se despart la sfârşit de rând. fie într-un cuvânt: bunăstare „prosperitate”. bună stare „stare bună” etc. în DOOM2 adăugâdu-se un număr restrâns..). Din punctul de vedere al scrierii ca locuţiuni nu sunt semnificative situaţiile în care unele elemente din componenţa lor sunt scrise cu cratimă din motive fonetice – todeauna (de-a berbeleacul. Numele proprii de persoană Pentru păstrarea unităţii lor. . De mâncat. aş mânca). Popescu (nu: Abd el|Kader/Abd el-Ka-|der.univ. 8 credite.apă minerală. Masterat: Afaceri europene şi managementul proiectelor 2009-2010 Deoarece nu pun alte probleme de scriere decât cele generale. în care elementele componente nu-şi păstrează sensul de bază şi nu corespund realităţii denumite şi care se scriu fie cu cratimă (bună-dimineaţa „plantă”). după-masă „a doua parte a zilei”.a. dintr-odată) sau acidental. şi a numelor proprii din denumirile unor instituţii. Grupurile relativ stabile de cuvinte se deosebesc de cuvintele compuse cu structură şi componenţă asemănătoare. după-amiază. DESPĂRŢIREA LA CAPĂT DE RÂND13 Despărţirea numelor de instituţii cuprinzând abrevieri pentru nume generice sau nume proprii Se tolerează plasarea pe rânduri diferite a abrevierilor pentru nume generice (RA = regie autonomă. Despărţirea cuvintelor la capăt de rând Regula generală şi obligatorie a despărţirii cuvintelor la capăt de rând.

într-|însa). 2+1. 14 Chiar dacă include o vocală propriu-zisă. Aceeaşi observaţie ca şi la locuţiuni. Conform DOOM1. cum prevedea regula din DOOM1. „regulile bazate pe pronunţare” erau „tolerate”.Conf.Victoria Moldovan. şi în cuvintele „formate”. nefiind. examen. normele actuale nu mai admit despărţirile după structură care ar conduce la secvenţe care nu sunt silabe. cod BS1190.) şi nu nu numai cea care se încadrează în categoria excepţiilor.dr. dar şi la început de rând o secvenţă care nu este silabă14. Tehnici de relaţionare interpersonală. În dicţionarul propriu-zis din DOOM1 însă. Fac excepţie grupurile ortografice scrise cu cratimă (dintr-|un. atât despărţirea la capăt de rând după pronunţare – care este indicată acum pe primul loc –. şi despărţirea după pronunţare conformă cu regulile generale (de exemplu tran-salpin etc. la care se recomandă însă. De aici impresia greşită că. deci perfect posibile. de regulă. de exemplu. în asemenea cuvinte. 8 credite.univ. DOOM1 menţiona numai despărţirea morfologică: „transalpin (sil. un cuvânt ca obiect. practic. este interdicţia de a lăsa mai ales la sfârşit de rând. Masterat: Afaceri europene şi managementul proiectelor 2009-2010 valabilă pentru ambele modalităţi de despărţire (după pronunţare şi după structură). precum şi cu unele restricţii faţă de recomandările din DOOM1. care era mai puţin restrictivă. Când utilizarea cratimei ar putea produce confuzii se foloseşte aici pentru a indica locul despărţirii bara verticală. În DOOM1 se preciza că unele cuvinte „formate” cunosc şi (nu doar exclusiv) o despărţire conformă cu structura lor morfologică. ca în artr|algie. la care „despărţirea […] care ţine seama de elementele constitutive atunci când cuvântul este analizabil sau măcar semianalizabil” era nu singura admisă. trans-)”. ci doar cea „preferată”. Despărţirea cuvintelor în scris la capăt de rând nu se identifică cu despărţirea în silabe în sens fonetic. silabaţia morfologică ar fi fost singura admisă. . nici măcar semianalizabil pentru majoritatea vorbitorilor). nevr|algic. Comunicare. deşi corect ar fi fost să se indice. 12 13 Normele actuale15 prevăd. într|ajutorare. mf. (caracterul analizabil este însă un lucru destul de relativ. Astfel. cât şi despărţirea după structură – care este indicată acum pe locul al doilea. ca variantă. evitarea despărţirii. pe cât posibil.

Notarea diferită. examen. la cuvintele „formate”. formaţiile cu -onim: o-monim/om-onim.univ.Conf. al-tundeva/alt-undeva. la unele examene şi concursuri. Romar-ta/Rom-arta.compuse16: arterios-cleroză/arterio-scleroză. la toate cuvintele în această situaţie. în dicţionarul propriu-zis s-a inversat ordinea în care sunt indicate cele două modalităţi de despărţire la capăt de rând pentru cuvintele analizabile şi semianalizabile (compuse sau derivate cu prefixe şi cu unele sufixe): prima este indicată despărţirea bazată pe pronunţare. Se pot deci despărţi şi după structură cuvintele (semi)analizabile. Pronosport/Prono-sport. cod BS1190. cum s-a procedat uneori) nu este deci corectă. Ca urmare. ca şi pentru a pune în evidenţă familiile de cuvinte şi mijoacele de formare a acestora. ambele posibilităţi. întrebările ar trebui formulate explicit ca atare. fără a o trece sub tăcere pe aceea care este mai puţin convenabilă sub un aspect sau altul. . despre/ de-spre.Victoria Moldovan. 2+1. sinonim/sin-onim. por-tavion/port-avion. Compusele care păstrează grafii străine sunt supuse numai despărţirii după structura din limba de origine: back-hand. drep-tunghi/drept-unghi. Dacă se urmăreşte să se vadă dacă elevii sau candidaţii cunosc silabaţia fonetică ori structura morfologică a cuvintelor. nu şi limitele posibile între celelalte silabe): . despărţirea bazată pe analiza morfologică. paro-nim/par-onim. Spre deosebire de DOOM1. formate în limba română sau împrumutate (în exemple se indică numai limita în discuţie. 8 credite.dr. şcoala recomanda aproape exclusiv. iar pe locul al doilea despărţirea anumitor secvenţe după elementele lor constitutive. Tehnici de relaţionare interpersonală. Comunicare. a celor două despărţiri (chiar dublă pentru cea morfologică. Masterat: Afaceri europene şi managementul proiectelor 2009-2010 Probabil că şi din acest motiv. noul DOOM indică riguros. În DOOM2 s-a inversat numai ordinea de preferinţă a celor două modalităţi de despărţire la capăt de rând – după pronunţare (care prezintă şi avantajul că pentru ea se pot stabili reguli formalizabile şi mai generale decât pentru despărţirea după structură) şi după structură.

16 Din cuvinte întregi. pur-sânge) sau derivate (precum contra-făcut.] sunt obligatorii”. elemente de compunere sau fragmente de cuvinte dintre care cel puţin unul există independent şi cu un sens care corespunde celui din compus. Masterat: Afaceri europene şi managementul proiectelor 2009-2010 Cf. a-brupt. dacă o asemenea diviziune i se pare şocantă la cuvintele mai uşor analizabile. Pentru cuvintele a căror structură nu mai este clară. ca în apendic|ectomie [apendičectomie]. Nu pun probleme acele compuse (ca bine-facere. pros-cenium/pro-scenium. Se indică o singură despărţire. ns. şi Dicţionarul general de ştiinţe ale limbii. adiacent. clar-văzător. La cuvintele scrise (obligatoriu sau facultativ) cu cratimă sau cu linie de pauză se admite – atunci când spaţiul nu permite evitarea ei – şi despărţirea la locul cratimei/liniei de pauză.v. feld-mareşal. a-dopta. Comunicare.derivate cu sufixe: savan-tlâc/savant-lâc. Cel care scrie are deci libertatea.univ.dr. abroga. I. Este vorba de: . su-blinia/sub-linia.stâlp-nic) cuprinzând anumite succesiuni de consoane care nu admit alte despărţiri. să despartă cuvântul în cauză pe baza structurii lui morfologice (post-universitar. şi la cuvintele compuse (ca alt-fel. 8 credite. port-moneu) şi derivate cu prefixe (ca post-faţă.derivate cu prefixe: anor-ganic/an-organic. 2+1.Victoria Moldovan. silabaţie: „Regulile morfologice nu [subl. laring|ectomie [larinğectomie]. . prospect. . trans-bordare) sau cu sufixe (ca pustnic. 1997. deoarece elementele componente sunt neînţelese sau neproductive în limba română. o-biect. să îl despartă pe baza pronunţării (omonim. ban-crută. a re-începe) la care cele două tipuri de despărţire coincid.Conf.cuvinte compuse sau derivate şi locuţiuni: aducere-|aminte. nu neapărat postuniversitar). ab-stract. Normele actuale nu mai admit însă nici despărţirile după structură care ar contraveni pronunţării. des-calificat. examen. Tehnici de relaţionare interpersonală. nestrămutat/nestrămutat. Editura Ştiinţifică. de-zechilibru/dezechilibru. nes-tabil/ne-stabil. Bucureşti.-R. atunci când nu recunoaşte sau nu este sigur de structura morfologică a unui cuvânt mai greu analizabil. nu numai om-onim). ori. s. inegal/ in-egal. V. su-biect). cod BS1190. şi anume după structură. '6Eormele actuale recomandă exclusiv despărţirea după pronunţare (a-borigen. 15 . ast-fel. nes-prijinit/ne-sprijinit.

formă de feminin: (metal) alcalinopământos. Masterat: Afaceri europene şi managementul proiectelor 2009-2010 . playboy-i. (substantiv) epicen17. 8 credite.dr. . story-ul. examen. Câteva norme morfologice Adjective La unele adjective neologice.grupuri ortografice scrise cu cratimă: ducându-|se. . party-ul. chiar dacă au la singular formă de masculin.împrumuturi neadaptate la care articolul şi desinenţele se leagă prin cratimă: flash-|ul. adjectivul/substantivul vagabond are femininul vagaboandă.univ. alte dăţi fiind o locuţiune distinctă. hippy-i.Conf. nu vagabondă. chiar când rezultă secvenţe care nu sunt silabe: dintr-|un (cazuri în care se recomandă însă evitarea despărţirii). cod BS1190. 2+1. gay-ul. dandy-i19. în ordinea de preferinţă analoagă/analogă. Locuţiuni adverbiale Deoarece locuţiunile adverbiale nu cunosc categoria numărului. hippy-ul. (foc) bengal.cuvinte compuse complexe: americano–|sud-coreean sau americano–sud|coreean. (barometru) aneroid. story-uri. omoloagă/omologă (în timp ce la altele nu admite forme cu oa: barocă.care au finale grafice neobişnuite la cuvintele vechi din limba română: dandy-ul (nu dandiul). Tehnici de relaţionare interpersonală. iar la plural (dacă au plural). norma actuală. gay-i. echivocă).Victoria Moldovan. Se recomandă ataşarea fără cratimă a articolului la împrumuturile – chiar . Articolul18 Articolul hotărât enclitic (singular şi plural) se leagă cu cratimă numai în împrumuturile neadaptate: . playboy-ul. Unele adjective vechi şi mai ales neologice se folosesc numai pentru substantive de un singur gen. aceasta nu înseamnă că şi adjectivele în cauză ar fi „neutre”. admite la feminin forme cu şi fără alternanţa o (accentuat) – oa. .a căror finală prezintă deosebiri între scriere şi pronunţare: bleuul [blöul]. reflectând uzul persoanelor cultivate. Comunicare. cum se indica în DOOM1. locuţiunea adverbială altă dată nu are plural. în cazul celor referitoare la substantive neutre.

18 În DOOM2 s-a păstrat categoria articolului. bască3 „limbă”. weekendul [uĭkendul]. zălog2 „garanţie”. (nu: O.U. I. a2 (sunet) s. Institutul de Lingvistică „Iorgu Iordan – Al. norma actuală admite. Substantivul Substantivele la care există ezitare în ce priveşte apartenenţa la genul feminin sau neutru. pl../s. Tehnici de relaţionare interpersonală.. 8 credite. scrise şi conform DOOM1 fără cratimă: westernuri ş. pe lângă plural. dobândind sensul „de felul”) + pronume posesiv.univ.Conf.. itemul [itemul]. a. zăloagă „semn de carte. 17 2. colind2/colindă (cântec).N. colind2/colindă (cântec).-ul . o prietenă de-ale mele/de-a mea.Victoria Moldovan. Numeralul Normele actuale acceptă la femininul nearticulat al numeralului ordinal întâi postpus substantivului şi forma întâia: clasa întâi/întâia. m. respectiv masculin sau neutru (cu implicaţii asupra formei lor de plural) se află în una din următoarele situaţii: 1. inclusiv în cazul unor anglicisme ceva mai vechi. a/a-uri. cod BS1190.. pl./ONU a decis . colind1 „colindat”. Gramatica limbii române.. Rosetti”. 19 Dar derivatul dandism. bască2 „lâna tunsă de pe o oaie. Cuvântul.U.dr. Masterat: Afaceri europene şi managementul proiectelor 2009-2010 nedaptate sub alte aspecte – care se termină în litere din alfabetul limbii române pronunţate ca în limba română: gadgetul [gheğetul]. şi singularul: un prieten de-ai mei/de-al meu. examen. Bucureşti.N. m. În noua Gramatică a Academiei (GALR = Academia Română. cuvinte de genuri diferite (dintre care unele învechite. n. nu dandysm. deşi în noua Gramatică a Academiei acesta nu mai este recunoscut ca parte de vorbire.). . basc3 „adaos la bluză sau jachetă”.a. zălog1 „arbust”. 148 se vorbeşte în asemenea cazuri de adjective defective „numai cu forme de neutru”.. Comunicare. 2005). capitol”. p. Editura Academiei. ambele admise ca variante literare libere: basc2/bască1 (beretă). La unele substantive provenite din abrevieri există în prezent tendinţa de a le folosi nearticulat: O. vestă”. 2+1. regionale sau populare) specializate pentru sensuri sau domenii diferite: a1 (literă) s. În construcţia cu prepoziţia de (care şi-a pierdut sensul partitiv „dintre”. bluză.

sprânceană. g. refăcut din forma moştenită tocmai pentru marcarea mai clară a opoziţiei de număr şi prin alternanţa t/ţ.dr. Unele substantive feminine omonime la nominativ-acuzativ singular au genitivdativul singular diferit: maică1 „călugăriţă”. în limba română. cu preferinţă pentru una dintre ele (indicată prima în Dicţionar): căpşuni/căpşune. La substantivele mass-media şi media „presa scrisă şi audiovizuală” s-a admis folosirea ca feminin singular: (mass-)media actuală. Comunicare. la feminin singular a unor plurale neutre latineşti la origine. foarfecă feminin. Unele substantive feminine terminate în -a sau -ia în limba de origine şi-au creat (şi) o nouă formă nearticulată: cariocă. art. şi cleşte masculin. art. cf.Conf. 2+1. maică2 „mamă”. cod BS1190.ambele forme sunt admise ca variante literare libere. cu pluralul cleşti. 8 credite. Cf. 2. din latină). Norma actuală admite noile singulare pe care unele substantive feminine cu rădăcina terminată în -l şi pluralul în -e şi le-au creat după modelul sofa. sandală). . Aceste substantive sunt împrumutate de română din engleză (unde media provine. SUPERCILIA > rom. sanda (nu bretelă. cu genitivdativul articulat (mass-)mediei: prin intermediul (mass-)mediei. Folosirea lor ca feminine singular este în acord cu forma lor. sofale. ramificaţie rutieră”. 3. cafea.univ. Poate exista ezitare în ce priveşte forma de plural (în cadrul aceluiaşi gen) la unele substantive feminine cu pluralul (şi genitiv-dativul singular nearticulat) în -e sau -i şi neutre cu pluralul în -uri sau -e. cafele: bretea pentru sensurile „bentiţă de susţinere la îmbrăcăminte. Tendinţa distingerii între forma de singular şi cea de plural se concretizează în acceptarea de către norma academică a singularului cârnat (şi nu cârnaţ). La unele nume proprii.-d. Masterat: Afaceri europene şi managementul proiectelor 2009-2010 3.-d. normele actuale admit variante de flexiune: Ilenei/Ileanei. lat. de un singur gen. g. maicei/maicii/maichii. 1. examen. la aceste substantive. Ea este în conformitate cu trecerea. Tehnici de relaţionare interpersonală.Victoria Moldovan. nutrie. la rândul ei. norma actuală optând pentru astru masculin. leva/levă. maicii. cicatrice/cicatrici. opţiunea normei actuale este una din următoarele: .

Îndreptarul ortografic.dr. Acceptarea şi a pluralului în -i. La împrumuturile recente. prin formarea pluralului: . weekenduri [uĭkenduri]). 20 Academia Română. . respectiv niveluri/nivele „înălţime. găluşte/găluşti (ca şi râpe/râpi). eventual. se înregistrează progresul. stadiu. roate. rodii. atât pentru numele de pomi sau de tufe. examen. . cod BS1190. 3. gay. în curs de adaptare. ţigănci) şi neutre precum seminare (seminarii nemaiavând sprijin într-un singular în -iu). alături de cel în -e. bodyguarzi/bodigarzi.folosirea unor substantive cu aceeaşi formă la singular şi la plural: dandy. nuci. Masterat: Afaceri europene şi managementul proiectelor 2009-2010 cireşe/cireşi. şi anume: . lămâi. Tehnici de relaţionare interpersonală. ediţia a V-a. 1995. cu altenanţele fonetice corespunzătoare: adidaşi. şcoale ş. Comunicare. în istoria limbii române. plurale ca boale. Univers Enciclopedic. căpşună avea pluralul căpşuni. al pluralelor în cauză. ortoepic şi de punctuaţie.se admite o singură formă la unele substantive feminine (monede. strade. în cazul mai multor astfel de substantive: fragi. numai în expresii (a băga în boale. Bucureşti. dealeri. 11 . s-a bazat pe faptul că: 1. gutui. formele de plural din sistemul multor substantive feminine au evoluat. dar fiind înlocuite în uzul general prin boli. încă din Îndreptar20. 2+1. ţărănci. de la desinenţa -e la -i. trenduri [trenduri]. 2. hippy. coperte/coperţi.la cele neutre.Victoria Moldovan. roţi. itemuri [itemuri]. dar gagici. Institutul de Lingvistică „Iorgu Iordan”. nu există decât plurale în –i. 4. şcoli. rackeţi (ca în DOOM1 boşi). brokeri.direct (fără cratimă) la cuvintele – chiar nedaptate sub alte aspecte – care se termină în litere din alfabetul limbii române pronunţate ca în limba română: gadgeturi [gheğeturi]. remarci. piersici.univ. norma actuală a adoptat soluţii diferite. în general cu desinenţa -uri. cât şi pentru numele fructelor acestora. . peso. 8 credite. străzi. supravieţuind.la cele masculine – cu desinenţa -i. treaptă” (ca şi chipie/chipiuri. playboy.prin cratimă la cuvintele a căror finală prezintă deosebiri între . în uzul literar. a merge ca pe roate).a. coarde/corzi.Conf. tuneluri/tunele). la două substantive de genul feminin nume de fructe: căpşuni şi cireşi. poieni. legată .încadrarea în modelul substantivelor româneşti.

. în această ordine. 2002.dr.a. Tehnici de relaţionare interpersonală. iar când discrepanţa era flagrantă. a înjgheba (BC înjghebează / înjgheabă 62 / 82) ş. Masterat: Afaceri europene şi managementul proiectelor 2009-2010 scriere şi pronunţare (bleu-uri [blöuri]. Verbul Formele fără -ră. Comunicare. în Aspecte ale dinamicii limbii române actuale. show-uri [şouri]) sau care au finale grafice neobişnuite la cuvintele vechi din limba română: party-uri. „Variantele verbale literare libere: tendinţe în limba română actuală”. BC dăinuieşte /dăinuie 14 / 119). a dăinui (fost cu şi fără -esc.au devenit numai fără -esc a bombăni (fost numai cu -esc.univ. inclusiv pentru sensul „a termina un an/o formă de învăţământ”. Editura Universităţii din Bucureşti. Tratarea în DOOM2 a verbelor de conjugarea I cu sau fără -ez şi de conjugarea a IV-a cu sau fără -esc continuă în mare parte DOOM1. 8 credite. BC înfoaie / înfoiază 139 / 11). a înfoia (fost fără şi cu -ez. Situaţia verbelor de conjugarea I la care am intervenit asupra normării din DOOM1 este următoarea: . examen. În cazurile în care acestea indicau un echilibru relativ între forme. la fel a absolvi. în această ordine: a biciui (BC biciuie / biciuieşte 57 / .au devenit numai fără -ez a ignora (BC ignorează / ignoră 2 / 147). a îndruma (foste cu şi fără -ez.au devenit cu şi fără -esc. 57-76. au fost recomandate ambele variante. ca şi a decerna. 2+1. BC bombăne /bombăneşte 119 / 17).Victoria Moldovan.a se prosterna (fost fără şi cu -ez. cod BS1190. p.la indicativ mai-mult-ca-perfect plural sunt învechite. În principiu nu am intervenit în această chestiune foarte delicată decât atunci când am dispus de informaţii privind uzul formelor. Blanca Croitor. Verbele de conjugarea a IV-a la care am intervenit asupra normării din DOOM1 se află în una din următoarele situaţii: . 21 12 . în acestă ordine. storyuri.Conf. a ţârâi (BC ţârâie / ţârâieşte 147 / 3). BC21 prosternă / prosternează 27 / 114) a devenit numai cu. BC îndrumează / îndrumă 6 / 141). în această ordine. . am optat pentru varianta dominantă. în această ordine.au devenit fără şi cu -ez. în această ordine.

cnocaut.). nu [(anti)dumping].000 de cuvinte. gagică (fam.). pentru situaţiile în care este folosit în registrul căruia îi aparţine sau într-o operă literară. baboşă (reg. folosirea.Conf. knockdown [knocdaǔn/nocdaǔn] şi knockout [knocaǔt/nocaǔt]. a altei variante decât cea indicată în DOOM2 nu ar trebui penalizată. din păcate. ALTE INTERVENŢII ÎN DICŢIONARUL PROPRIU-ZIS Indicaţii de uz Inventarul DOOM2 conţine peste 62. La asemenea verbe (unele provenite din onomatopee).) etc. Masterat: Afaceri europene şi managementul proiectelor 2009-2010 65). 2+1.). Modificări Prin intervenţii mai mult sau mai puţin punctuale operate în corpul dicţionarului sau modificat o serie de recomandări ale DOOM1: . S-au păstrat cea mai mare parte a intrărilor din DOOM1. În cazul unui asemenea cuvânt. normarea priveşte numai scrierea şi flexiunea.a. 8 credite. Nu înseamnă că şi alte variante decât cele înregistrate în DOOM2 nu ar fi posibile şi. Tehnici de relaţionare interpersonală. Comunicare. iactanţă (livr. iar genitiv-dativul singular articulat trebuie scris şi pronunţat gagicii. congresmeni. pl..). numai de dragul coerenţei. cu forţa. BC biruie / biruieşte 50 / 78) ş.dr.scrierea şi/sau pronunţarea unor împrumuturi: dumping. cod BS1190.univ. neconfirmată de uz. lucrurile nu pot fi încă tranşate definitiv şi într-un mod care să satisfacă sentimentul tuturor vorbitorilor. colonelă (înv. În cazul fluctuaţiei dintre formele sufixate şi cele nesufixate nu se poate impune. DOOM2 arată că pluralul lui nu (mai) este gagice.). adăugându-se indicaţii de uz la cuvintele care nu aparţin limbii literare actuale: a aburca (pop. rar). babaros (arg.. cum şi între diversele dicţionare există deosebiri. pop. în cazurile de dubiu. examen. nu cnocdaun. ci gagici.Victoria Moldovan. făcând parte mai curând dintre variaţiile de uz decât dintre abaterile de la o normă categorică. a birui (fost numai fără -esc. categoria formaţiilor cu -men împrumutate din engleză sau din franceză (care nu mai sunt scrise cu -man): congresmen. o coerenţă. . Faptul că un cuvânt precum gagică (care s-a extins în limbajul familiar) figurează în DOOM (încă din prima ediţie) nu înseamnă că el ar fi fost „adoptat ca normă academică” şi că ar fi devenit „oficial”. antidumping [(anti)damping]. odicolon (înv. fiind necesară consultarea DOOM2. Nu există mijloace de memorare a formelor recomandate sau criterii pentru deducerea lor logică.. nu uzul.

becisnic / bicisnic. tenismen. Tehnici de relaţionare interpersonală. pl.Conf. pricomigdală. tumoare / tumoră. garafă.. a fonda.s-au considerat (formal articulate şi) de genul masculin (nu neutru. persoana a III-a plural. . abrudencii. marfar. ca şi la persoana a II-a singular. a dehula. magazioner. după modelul unor verbe în -ia (ca a apropia). de-andăratelea. art.s-au eliminat unele forme sau variante. magaziner. . pieptăn / pieptene. astm.a continua are. astmă. crenvurst. cum este . . cât şi la cuvinte mai noi.a. luminător. şi femininele recordmenă. atât la cuvinte vechi. . de jocuri ş. machior. Comunicare. as-noapte.a mirosi are la indicativ prezent. recordmeni. zilier. nu (şi) acciz. a dăula. persoana I singular. chemoterapie. mărfar. machieur. fiică. formate în româneşte) etc. neart. a dispera.-d. la indicativ şi conjunctiv prezent. fiică [fĭică]. forma (să) continui (nu (să) continuu). lebărvurst. . luminiscent / luminescent. 13 maseuză – ca şi cozeur. de-andăratele. dizeur.Victoria Moldovan. pl. chermeză. cearşaf / cearceaf. chimiluminiscenţă / chimioluminescenţă.univ. delco / delcou. a funda. chermesă. misadă. tenismeni (cf. muschetar / muşchetar. abrudeancă. Masterat: Afaceri europene şi managementul proiectelor 2009-2010 recordmen. israelian. forma (ei) miros (nu (ei) miroase). corijent / corigent. lebervurşt.s-au admis.unele forme flexionare: . recomandând (numai) acciză. conteiner. examen. picromigdală. tenismenă. maseur. luminator.dr. filosof /filozof. crenvurşt. machieuză. chimioterapie.. masor. a despera. ziler etc. mesadă. 8 credite. machieză. g. izraelian. 2+1. unele forme ca variante literare libere: astăreală / astereală. . de dansuri populare. fierăstrău / ferăstrău. carafă. container. azinoapte. a formei nearticulate şi a flexiunii: abrudeanca (dans). cod BS1190.s-a admis existenţa la unele nume compuse de plante şi de animale. diseară / deseară. polologhie / poliloghie. dizeuză –. conform normei actuale.

m.. advertising. waţi-oră. marcate ca angl(icisme).Conf..500 de cuvinte: .. 8 credite.. cod BS1190. .s-a schimbat încadrarea lexico-gramaticală a unor cuvinte: -sunt considerate locuţiuni pronominale de politeţe22 (şi nu secvenţe formate din substantiv + adjectiv pronominal posesiv sau pronume personal în genitiv) tipurile Domnia Ta. pentru numele şi simbolurile unităţilor de măsură. Tehnici de relaţionare interpersonală.. wattore. prevederile sistemelor internaţionale obligatorii/normelor interne stabilite de profesionişti: watt-oră cu pl.„epitetele” referitoare la persoane au fost considerate de ambele genuri. deşi formaţiile sunt analizabile.s-a considerat că substantivele provenite din verbe la supin nu au în general plural şi s-au tratat separat locuţiunile formate de la ele: ales s. 2+1. probabil..Victoria Moldovan. dar şi din franceză. dealer.împrumuturi din latină şi din diverse limbi moderne. rău-platnic.: acquis. existenţa unor forme de singular la nume de popoare vechi (alobrog). degeţel-roşu. nu wattoră. sunt socotite compuse. ca şi viţă-de-vie ş. cu persoana a II-a: Excelenţa Voastră veţi fi primit de preşedintele ţării. numele de plante sau de animale compuse de tipul acul-doamnei (plantă) s.a.. hisp(anisme) etc. cool.s-au respectat. m. nu numai masculine: bâlbâilă s. (considerate. fr(anţuzisme). printre altele.a. . . art. curriculum. jacuzzi. spaniolă etc. de ex.. deoarece acordul predicatului cu aceste secvenţa folosite ca subiect nu se face cu persoana a III-a. examen.s-a admis.a. adv. de autorii DOOM1 îmbinări libere şi de aceea neinclus în dicţionar). şi f. Excelenţa Voastră. alese (pe ~) loc. Masterat: Afaceri europene şi managementul proiectelor 2009-2010 cuvântul de bază). trend etc.dr. şi nu formă verbală23 ş. gay. ca în cazul substantivelor.univ. airbag. macho. . item. . hacker. .uite este considerat interjecţie. broker. . de specii animale şi vegetale (acantocefal) ş. pl. . n. Adăugiri S-au adăugat cca 2. Comunicare. Înălţimea Voastră etc. ci cu persoana la care se referă.bun-platnic. majoritatea din engleză. (re)intrate în uz.

fricţiune.. aeroambulanţă.dublete ale unor cuvinte existente în DOOM1: compleu.derivate de la nume de locuri româneşti (albaiulian. examen. emisiune. gastroenterolog... mintal. autocopiativ. papua. dacă folosirea lor nu poate fi împiedicată. extra adj.. a se autoacuza. teleconferinţă. acvplanare. . proamerican. neoliberal. albargintiu.. cronofag. aurolac. – alături de complet. ultra adj. preaderare. repertoriu. 8 credite.a. asemenea atâtor împrumuturi mai vechi. nu trebuie interpretată ca o recomandare a tuturor acestora. policalificare. invar. primoinfecţie. negruvodean).a accesa. neocomunism.Conf.a.nume proprii cu care trebuiau puse în legătură substantive comune înregistrate în . Tehnici de relaţionare interpersonală. anglo-normand. invar. ocluzie. mâinedimineaţă. 14 . cod BS1190. super adj. 23 Cf. invar. Viitorul va decide care dintre aceste cuvinte vor rămâne. metaloplastie.. 679-680. mai ales angloamericane.dr.univ. din diverse motive. de la nume de state (srilankez) şi alte derivate care pun probleme (shakespearian/shakespeareian) ş.Victoria Moldovan. repertoar ş. azi-mâine ş. şi sub ce formă anume. dublu-casetofon. . 22 În GALR. emisie. p. blocstart. etc. . dar care. dar şi locuţiuni. şi GALR. sociocultural. a tracta. alaltăieri-dimineaţă. . şi care vor dispărea. Ea se bazează pe ideea că. p. ignorării problemei – care lasă loc greşelilor – îi sunt preferabile înregistrarea formelor corecte din limba de origine şi sugerarea căilor pentru posibila lor adaptare la limba română. lipseau din DOOM1 (unele intrate în limbă sau devenite uzuale după elaborarea acestuia): .a. . sunt numite îmbinări locuţionale. a exînscrie. alb-negru. papuaş.compuse absente din DOOM1: à la.a.cuvinte existente în limba română.cuvinte provenite din abrevieri: ADN ş. 213. frecţie. Comunicare. politolog. giardia. Masterat: Afaceri europene şi managementul proiectelor 2009-2010 Includerea în DOOM2 a unor împrumuturi recente neadaptate. iar unele dintre ele ţin de o modă ce poate fi trecătoare. electrocasnic. ocluziune. mental. aeroportuar. heliomarin. 2+1.

dr. cod BS1190. nu Artemidei ş..Conf. Ioana Vintilă-Rădulescu ioanar1@rdslink. Tehnici de relaţionare interpersonală.nume proprii care fuseseră normate în anexele la DOOM1 sub o formă susceptibilă de amendări: Artemis.a. 2+1. pentru care am recomandat g. examen.ro .a. .Victoria Moldovan. Masterat: Afaceri europene şi managementul proiectelor 2009-2010 dicţionar: Acropole faţă de acropolă ş. Comunicare.grupuri de cuvinte omofone cu cuvinte compuse: de sigur.univ. .. nici un(ul) etc. lui Artemis. 8 credite.-d.