Conf.univ.dr.Victoria Moldovan, Comunicare. Tehnici de relaţionare interpersonală, cod BS1190, 8 credite, 2+1, examen.

Masterat: Afaceri europene şi managementul proiectelor 2009-2010

CUPRINS

I. INFORMAŢII GENERALE........................................................................................2 Date de identificare a cursului........................................................................................2 Condiţionări şi cunoştinţe prerechizite...........................................................................2 Descrierea cursului.........................................................................................................3 Formatul şi tipul activităţilor implicate de curs.............................................................3 Materiale bibliografice obligatorii.................................................................................3 Materiale şi instrumente necesare pentru curs...............................................................4 Calendar al cursului........................................................................................................4 Politica de evaluare şi notare..........................................................................................5 Elemente de deontologie academică..............................................................................5 Studenţi cu dizabilităţi....................................................................................................6 Strategii de studiu recomandate.......................................................................................6 II. SUPORTUL DE CURS Cuprins ...............................................................................................................................7 Modulul I: Evoluţia limbii române, de la formare până la începutul mileniului III............ 8 Modulul II: Limba română - instrumente esenţiale de lucru: gramatici, dicţionare;......23 Modulul III: Limba, norma, uzul ...................................................................................27 Modulul IV: Probleme de comunicare..........................................................................44 III. ANEXE.......................................................................................................................54 Bibliografie........................................................................................................................54 Articole in extenso ………………………………………………………………………55

Conf.univ.dr.Victoria Moldovan, Comunicare. Tehnici de relaţionare interpersonală, cod BS1190, 8 credite, 2+1, examen. Masterat: Afaceri europene şi managementul proiectelor 2009-2010

I. Informaţii generale
Date de identificare a cursului Date de contact ale titularului de curs: Nume: Victoria Moldovan Birou: str. T. Mihali, nr 58-60, cam. 016 Telefon: 40 + 0264-41.86.52 int. 5845 Fax: 40 + 0264-41.25.70 E-mail: vimold@yahoo.com Consultaţii: miercuri, 10-12 Date de identificare curs şi contact tutori: Numele cursului: Comunicare. Tehnici de relaţionare interpersonală Codul cursului: BS1190 Anul, Semestrul: Anul I, Semestrul 1 Tipul cursului: obligatoriu [Pagina web a cursului]

Condiţionări şi cunoştinţe prerechizite Cursul Comunicare. Tehnici de relaţionare interpersonală îşi propune să dezvolte abilităţi de comunicare scrisă şi orală şi de utilizare a unor tehnici de relaţionare personală care să faciliteze comunicarea profesională; participarea studenţilor la acest curs nu necesită cunoştinţe speciale şi nici nu le creează dificultăţi, indiferent de pregătirea lor educaţională anterioară. Descrierea cursului Cursul Comunicare. Tehnici de relaţionare interpersonală are un scop teoretic şi practic, vizând, pe de o parte, informarea studenţilor despre etapele mai importante din evoluţia limbii române, despre transformările mai vechi, dar şi despre cele foarte actuale, ca bază a comunicării verbale şi a relaţionării interpersonale în limba română. Pe de altă parte cursul urmăreşte iniţierea studenţilor în practici de comunicare utile pregătirii lor profesionale. Tehnicile de relaţionare interpersonală vor avea în vedere atât comunicare verbală – scrisă şi orală – cât şi comunicarea nonverbală. În comunicarea scrisă (de la cuvânt la discurs) vom urmări organizarea textului, cu accent pe elementele care îi asigură acestuia coerenţă şi coeziune. Comunicarea orală se va centra pe: ascultarea activă, strategiile conversaţionale, strategiile de politeţe. Abordând rolul nonverbalului în comunicare sau “dimensiunea ascunsă a comunicării” vom semnala importanţa acestei componente din perspectiva diferenţelor culturale. Obiectivele urmărite: utilizarea corectă a limbii române, evitarea unor capcane ale limbii actuale, dezvoltarea şi îmbunătăţirea capacităţii de exprimare scrisă şi orală, o comunicare interpersonală adecvată diferitelor registre lingvistice. Formatul şi tipul activităţilor implicate de curs Cursul Comunicare. Tehnici de relaţionare interpersonală îmbină două modalităţi de învăţare pentru a asigura o mai bună pregătire a masteranzilor. Pe de o parte, masteranzii au posibilitatea să participe la întâlnirile stabilite conform programului şi să audieze prelegerile pe tematica specificată, urmate de discuţii cu titularul de curs, menite să exemplifice şi să clarifice conceptele şi noţiunile teoretice prezentate. Pe de altă parte, masteranzii vor fi stimulaţi să ia parte la un proces de învăţare activă, prin implicarea lor

Conf.univ.dr.Victoria Moldovan, Comunicare. Tehnici de relaţionare interpersonală, cod BS1190, 8 credite, 2+1, examen. Masterat: Afaceri europene şi managementul proiectelor 2009-2010 în elaborarea unor teme, bazate pe propriile observaţii referitoare la felul „cum vorbim” sau la modul în care „ni se vorbeşte”. Materiale bibliografice obligatorii 1. Dicţionarele de bază ale limbii române (DEX, DLR, Dicţionar de neologisme, Dicţionar de sinonime) 2. Lucrări normative ale Academiei Române (Gramatica, DOOM) 3. Gligor Gruiţă, Moda lingvistica 2007: norma, uzul şi abuzul, Editura Paralela 45, 2006
(Cartea se găseşte atât în librării, cât şi la BCU. Este scrisă într-un stil plăcut, iar exemplele culese din presă sunt edificatoare pentru felul în care se vorbeşte limba română)

4. Ioana Vintilă-Rădulescu, CE E NOU ÎN DOOM
(Articolul vă va edifica asupra celor mai importante schimbări normative aduse de Dicţionarul ortografic, ortoepic şi morfologic al limbii române, ediţia 2005; în anexă veţi găsi articolul.)

5. Adriana Stoichiţoiu-Ichim, Vocabularul limbii române actuale. Dinamică /Influenţe/Creativitate, BIC ALL, Bucureşti, 2007 6. R., Zafiu, Diversitate stilistică în româna actuală, Ed. Universităţii din Bucureşti, 2001.
(Cartea poate fi consultată la BCU; este acccesibilă pe Internet).

7. http://www.cna.ro/Rezultatele-monitoriz-rii-privind,2392.html 8. Vezi articolele in extenso din Anexa
{Aici pot fi găsite observaţii referitoare la greşelile de exprimare prezente în emisiunile de radio şi TV. Cf. Rezultatele monitorizării Rezultatele monitorizării privind calitatea limbii române la posturile de radio şi televiziune (20.05 – 20.06.2009)}

Materiale şi instrumente necesare pentru curs Realizarea cursului Comunicare. Tehnici de relaţionare interpersonală nu necesită instrumente speciale, el se bazează pe metode şi procedee expozitive: expunerea problemelor teoretice; analiza exemplelor; explicaţia şi argumentarea; metode şi procedee bazate pe dialog: conversaţia, problematizarea; studiul de caz. Modalitatea de desfǎşurare a seminarelor este interactivǎ şi se bazeazǎ pe lucrǎrile practice propuse studenţilor. Aplicaţiile vor urmări practicile nerecomandate / greşite din discursul cotidian, cu explicarea diferitelor tipuri de greşeli şi cu indicarea formelor recomandate/corecte. Accesul studenţilor la Internet, în afara orelor de predare, este necesar pentru a-şi procura o parte a bibliografiei şi unele materiale ilustrative.

Tehnici de relaţionare interpersonală are în vederea următoarele aspecte: .realizarea proiectului de cercetare de către o altă persoană. În vederea promovării examenului cu o notă satisfăcătoare. Orice student care este prins că plagiază se poate aştepta să îi fie anulată munca şi să se întreprindă măsuri disciplinare din partea conducerii facultăţii. Studenţii trebuie să ştie că silabusul de faţă reprezintă un suport minimal. cu o pondere de 30% din nota finală.copierea unui proiect de cercetare de pe internet şi răspândirea acestuia şi în rândul altor masteranzi. de corectare şi explicare a unor greşeli de exprimare (gramaticale. studenţii vor trebui să parcurgă bibliografie indicată în cadrul acestui silabus. Examenul va fi structurat pe două părţi: una va fi alcătuită din întrebări care vor acoperi întrega materie predată masteranzilor. Un proiect care se constituie în mare parte din compilarea unor idei ale unor autori. Parcurgerea bibliografiei Norma şi uzul. Studenţi cu dizabilităţi . a cărui simplă parcurgere nu este suficientă pentru promovarea examenului. . Masteranzii pot să citeze surse bibliografice alcătuite din reviste sau cărţi cu condiţia ca respectivele surse să fie identificate şi prezentate în cadrul proiectului de cercetare. Elemente de deontologie academică Plagiatul este o problemă serioasă şi este pedepsită cu asprime. 2+1. Masterat: Afaceri europene şi managementul proiectelor 2009-2010 Calendar al cursului Activităţi Întâlnire Activităţi didactice Examen final Tematica abordată Responsabilităţile Locul de masteranzilor Corectitudinea lingvistică. neavând o contribuţie proprie din partea masterandului va fi notat cu un calificativ inferior. stilistice) . Tematica şi rigorile de redactare a portofoliului vor fi aduse la cunoştinţa masteranzilor în cadrul primei întâlniri stabilite să aibă loc cu aceştia.Conf.elaborarea unui portofoliu pe teme stabilite de titularul de disciplină. Tehnici de relaţionare interpersonală.susţinerea unui examen scris a cărui pondere este de 70% în nota finală.dr. .copierea parţială sau totală a unui proiect de cercetare. Exemple de plagiat: . 8 credite. examen. iar alta practică.conspectarea unor surse bibliografice fără citirea prealabilă a acestora (copierea unor conspecte făcute de alţii). . cod BS1190.univ. Comunicare. Noutăţile din DOOM 2005 Parcurgerea bibliografiei precizate în vederea susţinerii examenului desfăşurare Va fi comunicat ulterior Va fi comunicat ulterior Politica de evaluare şi notare Modalitatea de notare a masteranzilor pentru disciplina Comunicare.Victoria Moldovan.

Aceştia vor putea adresa întrebările lor legate de tematica cursului Comunicare. indicată în silabus şi pe alte surse bibliografice. Masterat: Afaceri europene şi managementul proiectelor 2009-2010 În vederea oferirii de şanse egale studenţilor afectaţi de dizabilităţi. precum şi de activităţile colective realizate în cadrul cursului: 1. studenţii trebuie să ţină cont de următoarele recomandări privind studiul individual. Comunicare. Tehnici de relaţionare interpersonală. indicate punctual la fiecare temă.dr. putând primi lămuririle necesare în de maxim 48 ore de la primirea mesajului. . 3. 2. 8 credite.Victoria Moldovan.univ. Participarea la discuţii şi analize pe marginea temelor indicate spre studiu este în beneficiul studenţilor. examen. nu există performanţă.Conf. menţionată la începutul acestui silabus. cod BS1190. titularul de curs îşi manifestă disponibilitatea de a comunica cu studenţii prin intermediul poştei electronice. 2+1. Fără un efort personal. Este recomandat ca studiul să se bazeze pe o bibliografie minimală. Tehnici de relaţionare interpersonală pe adresa de email a titularului de curs. Strategii de studiu recomandate Pentru a obţine performanţa maximă.

dicţionare generale şi de specialitate Modulul III: Limba. Suportul de curs Secţiunea I Modulul I: Evoluţia limbii române. Tehnici de relaţionare interpersonală. 8 credite. Unitatea de curs 4: Limba română actuală – secolul XX Unitatea de curs 5: Limba română actuală – libertatea prost înţeleasă Modulul II: Limba română . Comunicare. 2+1. Unitatea de curs 1: Limba şi funcţiile ei. examen.univ. greacă. maghiară Unitatea de curs 3: Modernizarea limbii române.al XIXlea. dicţionare. Unitatea de curs 2: Instrumente esenţiale de lucru: gramatici.dr. elementul autohton. de la formare până la începutul mileniului III Unitatea de curs 1: Formarea limbii române : elementul latin. elementul slav.instrumente esenţiale de lucru: gramatici. norma. uzul . Anexe BIBLIOGRAFIA COMPLETĂ A CURSULUI ARTICOLE IN EXTENSO . Unitatea de curs 2: Principalele influenţe exercitate asupra limbii române : influenţa turcă. cod BS1190. Norma limbii literare Unitatea de curs 2: Încălcări ale normei ortografice şi ortoepice în româna actuală Unitatea de curs 3: Încălcări ale normei morfologice Unitatea de curs 4: Încălcări ale normei sintactice Unitatea de curs 5: Încălcări ale normei lexicale Secţiunea a II-a Modulul IV: Probleme de comunicare şi relaţionare interpersonală III. îndreptare.Victoria Moldovan. “reromanizarea” din sec. Influenţele neoromanice. Unitatea de curs 1: Conceptul de normă în exprimarea scrisă şi orală.Conf. Masterat: Afaceri europene şi managementul proiectelor 2009-2010 II.

Moesia superioară şi inferioară). elementul slav. Dardania. ILR. în care limba băştinaşilor a avut importanţa sa. şi romanizarea ei. 77. Înţelegerea interdependenţei dintre istorie. lăsând provincia la discreţia migratorilor. după războaiele din 101-102 şi 105-106. limbă 4. Cunoaşterea şi înţelegerea transformărilor permanente din limbă Unitatea de curs 1: Formarea limbii române: elementul latin. DE LA FORMARE PÂNĂ LA ÎNCEPUTUL MILENIULUI III Obiective 1. In sec II. Pannonia de sud. implicit. Formarea limbii române. dar cu toate încheirea lui are loc numai după .Conf. iar asimilarea slavilor • Elementul latin.După numai 165 de ani de colonizare efectivă. stăpânirea romană s-a retras la sudul Dunării. 2+1. Romanizarea Daciei este considerată ca punctul de plecare în formarea limbii române. elementul autohton. din momentul pătrunderii limbii latine în aceste provincii şi până în zilele noastre. Rosetti. Cunoaşterea principalilor factori care au determinat/determină evoluţia limbii române 3. Familiarizarea studenţilor cu principalele concepte utilizate în descrierea diacronică 2. Tehnici de relaţionare interpersonală. examen. p. 1968.dr.” A. 8 credite.Victoria Moldovan. societate. aflat la apogeul său. Colonizarea Daciei înseamnă. cod BS1190. Buc.univ. Definiţia limbii române. Masterat: Afaceri europene şi managementul proiectelor 2009-2010 MODULUL 1:EVOLUŢIA LIMBII ROMÂNE. Colonizarea Daciei s-a făcut cu populaţie din toate provinciile romane „ex toto orbe romano”. Dacia a fost cucerită de romani şi inclusă în marele şi prestigiosul imperiu. cuprinzând provinciile dunărene romanizate (Dacia. „Limba română este limba latină vorbită în mod neîntrerupt în partea orientală a Imperiului Roman. Dar procesul de formare a fost unul de lungă durată. Comunicare.

Conf.univ.dr.Victoria Moldovan, Comunicare. Tehnici de relaţionare interpersonală, cod BS1190, 8 credite, 2+1, examen. Masterat: Afaceri europene şi managementul proiectelor 2009-2010 acestea, limba latină a rămas definitiv în Dacia, din ea dezvoltându-se o limbă neolatină, româna. Acest mister (O enigmă şi un miracol, după formularea istoricului G. Brătianu) al unei limbi neolatine care supravieţuieşte într-o mare slavă, a dat subiect de dezbateri numeroaselor generaţii de istorici români şi străini, şi a stat la baza aşa numitei teorii „migraţioniste” a poporului român. Cum noi analizăm aici limba, vom remarca, fapt incontestabil azi, existenţa unui număr de elemente latine (aproximativ 2000) pe care latina le-a transmis în toate limbile romanice. Dintre acestea vreo 500 sunt panromanice, adică sunt comune tuturor limbilor romanice (prepoziţii şi conjuncţii, că, cu, de, în, nici, pe, adverbe: când, ieri, mai, nu, unde, pronume, alt, care, ce, eu, meu, noi, nostru, tu voi, numerale 1-10, mie, verbe: a avea a fi, a vrea, a sta. Termeni referitori la îmbrăcăminte, podoabe: cămaşă, a coase, fir, inel, alimente şi alimentaţie: carne, cină, a coace, făină, pâine, sare, vin, locuinţă: casă, masă, fereastră, perete, poartă, cer şi atmosferă:cer, lună, stea, vânt, soare, ploaie, nea, pământ: apă, argint, aur, câmp, lac, mare, munte, pământ, piatră, vale,floră şi faună, agricultură: floare, grâu, iarbă, lemn, bou, cal, capră, iepure, lup, ou, peşte, vacă,a ara, a culege, a semăna, a mulge, păstor, fân, furcă, transport: car, a aduce, a muta, a trage, roată, armată: arc, armă, săgeată, a învinge,cultură şi societate: carte (scrisoare), a cânta,joc, a scrie,a cumpăra, domn, lege, preţ, vecin, terminologia creştină: a ajuna, înger, păcat, Paşte, biserică, a boteza, cruce, a cumineca, rugăciune.Terminologia referitoare la om, corp, sex, vârstă, familie: barbă, cap, frunte, limbă, nas, ochi, păr, ureche, coastă, braţ, deget, femeie, om, fiu, fiică, socru etc. Aproximativ 100 de cuvinte de origine latină se găsesc numai în română: ajutor, cântec, creştin, a ierta, împărat, întâi, a legăna, lingură, ospăţ, oaie etc., aşa cum există circa 200 de cuvinte panromanice cu excepţia românei, absenţa lor se justifică din motive extralingvistice: abandonarea unor îndeletniciri (navigaţia-luntre), numele obiectelor de lux în condiţiile rusticizării (purpura, lampa). Elementul autohton sau substratul îl formează totalitatea elementelor pătrunse în latină din limba populaţiei cucerite, care a adoptat limba cuceritorilor.

Conf.univ.dr.Victoria Moldovan, Comunicare. Tehnici de relaţionare interpersonală, cod BS1190, 8 credite, 2+1, examen. Masterat: Afaceri europene şi managementul proiectelor 2009-2010 Substratul traco-dac nu a fost capabil să influenţeze major, să modifice esenţa latină a limbii noastre (asa cum nici substratul celtic, iberic sau ligur nu au modificat esenţa latină a limbilor respective). Pe baza asemănărilor cu albaneza se presupune ca aproximativ 130-140 de cuvinte ne-au rămas de la daci. Este vorba despre termeni referitori la natură: configuratia terenului, apă, vegetaţie, faună: groapă, mal, măgură, baltă, pârâu, brad, copac, mazăre, mărar, brusture, coacăză, ghimpe, mugure, sâmbure, strugure, măgar, mânz, ţap, viezure, murg, balaur, şopârlă, barză, cioară, pupăză. • Elementul slav, superstratul slav este definitoriu pentru formarea limbii române, constituie principalul element de individualizare a limbii române în raport cu celelalte limbi romanice. Slavii au apărut în zona de sud-est a Europei, atraşi de bogăţiile Bizanţului, în secolele al V-lea şi al VI-lea. Prăbuşirea Imperiului Roman (602) a fost factorul favorizant al pătrunderii lor masive în sudul Dunării, unde au întemeiat state slave, iar din sec. IX, prin intermediul bisericii slavone au reuşit să slavizeze elementul romanic. Dacia care fusese abandonată cu mult timp înainte şi fusese lăsată pradă migratorilor nu mai era atât de tentantă, aşa că numărul slavilor rămaşi aici a fost mai mic, asimilarea lor de către băştinaşii romanizaţi fiind posibilă. Asimilarea slavilor a fost un proces de durată (sec. VVIII) şi a lăsat urme serioase în limba română. Aşa cum am menţionat şi in cazurile precedente, şi aici faptele de vocabular sunt cele mai evidente şi provin din multe sfere lexicale, ca, de exemplu, substantive şi verbe din sfera îndeletnicirilor: bici, brazdă, brici, ciocan, clei, cleşte, coş, cumpănă, plug, război (de ţesut), sită, a citi, a clădi, a cosi, a croi, din cea a plantelor şi animalelor: bujor, podbeal, ştei, pelin, coajă, cocoş (găină-lat), lebădă, râs, sentimente: drag, a iubi, scump, familie: nevastă, babă, societate: boier, ceată, medicină: boală, leac, adjective ca bogat, sărac, ciudat, cinstit, verbe de bază: a vorbi, a coborî, a clipi, a hrăni, termeni abstracţi: prilej, pricină, vrajbă etc, sistemul de numărare de la 11-20 şi substantivul sută. Sufixe ca –eală (iuţeală, răceală), -enie (ciudăţenie, sfinţenie, cuminţenie), -iş (aluniş, luminiş) sau unele prefixe: ne- (necinstit), prea- (preabun, preacinstit). Despre limba română se poate vorbi

Conf.univ.dr.Victoria Moldovan, Comunicare. Tehnici de relaţionare interpersonală, cod BS1190, 8 credite, 2+1, examen. Masterat: Afaceri europene şi managementul proiectelor 2009-2010 numai după ce a avut loc asimilarea slavilor, un proces lung, plasat între sec.VVIII. Protoromâna sau româna comună. Se presupune că la începuturile limbii române, exista o mare comunitate (situată la nordul şi sudul Dunării) de vorbitori cu particularităţi specifice, care ulterior s-au dezvoltat în 4 dialecte: unul nord-dunărean, dialectul dacoromân (devenit limbă naţională, limba română) şi 3 dialecte suddunărene: aromân (cel mai bine păstrat şi reprezentat de grupuri etnice din Macedonia şi Grecia), meglenoromân şi istroromân (pe cale de dispariţie). Nu se poate preciza care a fost data despărţirii dialectelor (sec.X –XII). Faptul că numai dacoromâna are influenţe maghiare, pledează pentru ideea că protoromâna a existat anterior instalării ungurilor în Transilvania. Unitatea de curs 2: Principalele influenţe exercitate asupra limbii române : influenţa turcă, greacă, maghiară Influenţele străine, determinate de condiţiilor istorice, politice, economice sau culturale, s-au manifestat asupra limbii române, în diverse forme, de-a lungul întregului mileniu al II-lea, dar ele sunt sesizabile şi în etapa actuală de dezvoltare a limbii române. Le vom menţiona, succint, pe cele mai importante. • Elementele maghiare au pătruns în limba română ca urmare a contactului cu ungurii. Acestia s-au aşezat în Pannonia, fosta provincie romană, de unde în sec.al X-lea/XI-lea au cucerit Transilvania. Ca reacţie firească a acestui contact, în română au intrat aproximativ 150 de cuvinte din domenii diverse: a ademeni, a alcătui, a bănui,a bântui, a cheltui, fel, gingaş, gând, hotar, oraş, vamă etc. Sufixele de origine maghiară –aş/-eş (ceteraş, trupeş), -ău (mâncău), -işag/-şug (furtişag, vicleşug) au aceeaşi vechime. In limba română există şi influeţe mai noi şi multe manifestate doar în Transilvania. Fenomenul împrumuturilor se manifestă şi în sens invers, dinspre română spre maghiară (berbece, cioban, fecior, plăcintă).

Lache. folos. Unele sufixe ca -ez (englez. scrierile bisericeşti erau în această limbă. iad etc. meserii. au un statut special.Chiar şi unele cuvinte romanice (bezea < fr. plante şi animale:dulap. fiind vorba de termeni administrativi. În perioada premodernă din slavonă au intrat în limba română termeni de specialitate. prezente şi ele în română. protipendadă. baiser) au pătruns prin greacă. medicină. a izbăvi. 2+1. greşeală. Tache) provin din neogreacă. XV-XVI. plimbarisi) sau -ache (Mache. Masterat: Afaceri europene şi managementul proiectelor 2009-2010 • Elementele greceşti. Din această perioadă avem termeni din domeniul comerţului (arvună. nostim. cearceaf. obiecte (călimară. a sfinţi.univ. a părăsi. ispită. din biserică sau administraţie. francez). a molipsi.dr. intrate în limba română mai ales între 1770-1820. juridici comerţ. Un fapt semnificativ. intre sec VII-XV (1453). Tehnici de relaţionare interpersonală. Neologismele turceşti şi cele greceşti. 8 credite. rai. tavan. examen. episcop. pomană. Sextil Puşcariu remarcase că evoluţia diferită a românei s-a datorat şi faptului că „am rămas . catâr etc. care au împestriţat limba română în perioada fanariotă. pătlăgea. Interesant este ca ele sunt mai ales substantive. Cel mai vechi strat a pătruns în latina dunăreană. samsar. Limba de cult fiind slavona. fiind detectabile etape de pătrundere. plicticos. termeni referitori la casă. ieftin. salcâm. ciorap. prisos). duh. îmbrăcăminte. dar şi din lezicul uzual: anafora. dovleac. amanet. bursuc. simandicos etc. mâncare. destul de multe. Un rol important în apariţia scrierii (sec.-isi. sau verbe (a lipsi. sarma.ca: evanghelie. pravilă. Al doilea strat provine din greaca bizantină (greaca era limba oficială a Imperiului Roman de Răsărit). de unde au intrat în română (lipsesc din celelalte limbi romanice). post. cazanie. Al treilea strat este cel mai bogat. Cele mai vechi influenţe datează din sec. pungă. în epoca „fanariotă”. îl constituie scrierea în limba română. Comunicare. dud. halva. cântar. au dispărut odată cu perioada respectivă. basma. arpagic. a sosi). fiind cunoscute şi utilizate de „protipendada” vremii respective.Victoria Moldovan. oleacă. cu urmări importante pentru limba română. sclifosi.Conf.fidea. probabil deodată cu produsul respectiv. neogreacă. stolnic. zapis. ciorbă. azi peiorativ. ( fandosi. dulgher. de vechimi diferite. traistă). cod BS1190. saltea. cuvinte din greaca modernă. • Elementele turceşti au contribuit şi ele la îmbogăţirea limbii române. trei straturi.XIII) l-a avut biserica. vornic. voie. spital. odaie. lehuză.

Aceeaşi era şi soarta Munteniei. întorşi de la şcolile occidentale. Tehnici de relaţionare interpersonală. diferite totuşi. În Transilvania secolului al XVIII-lea. graţie scrierii sale. cu caractere latine. Tinerii greco-catolici. Secolul „luminilor” găseşte româna în situaţii foarte diferite: Dimitrie Cantemir face cunoscută Moldova în Europa occidentală.Victoria Moldovan. • Rolul Şcolii Ardelene. scriu istorie.univ. “reromanizarea” din secolul al XIX-lea. tipăresc gramatici se preocupă de predarea limbii române (vezi Elementa linguae dacoromanae sive valahicae). greco-catolicismul a contribui în mod categoric la modernizarea şi schimbarea atitudinii faţă de limba română. Comunicare. dar o lasă în mâna turcilor prin pierderea luptei de la Stănileşti (1711). Transilvania îşi căuta un aliat în biserica catolică. examen.370). • Influenţa culturilor (romanice) occidentale s-a făcut tot mai prezentă în cultura românească o dată cu secolul al XIX-lea. Prima scriere în română (Scrisoarea lui Neacşu. unirea cu Roma.dr. al XIX-lea se datorează condiţiilor istorice concrete. al XVIII-lea şi începutul sec. 1521) este cu caractere chirilice. Masterat: Afaceri europene şi managementul proiectelor 2009-2010 în curs de multe veacuri cu faţa întorşi spre Orient” (p. al XVIII-lea. În ambele ţări se instalează domniile fanariote. şcoli care vor da roade spre sfârşitul sec. aducând şcoli pentru românii ardeleni. Unitatea de curs 3: Modernizarea limbii române. după decapitarea întregii familii a lui Constantin Brâncoveanu (1714). scriu şi literatură şi ştiinţă în limba română. cum vor fi şi scrierile cronicarilor moldoveni şi munteni din sec XVI-XVII. Influenţele neoromanice Modernizarea românei la sfârşitul sec. mai cu . Pentru propăşirea culturală a neamului. dar va trece aproape un secol de frământări şi încercări până când alfabetul latin va fi general acceptat şi se va impune în cultura română din toate provinciile. Orientarea spre şcolile din apus. edificată în 1701.Conf. 8 credite. Samuil Micu. Gheorghe Şincai. 2+1. Petru Maior sunt cei care au adus primele elemente de occidentalizare a limbii române şi au contribuit la deşteptarea ideii naţionale. răspândesc ideea de romanitate. Şcoala Ardeleană va iniţia scrierea cu caractere latine. cod BS1190. din cele trei provincii româneşti. • Rolul contextului istorico-politic şi cultural. dar şi cele din sec XVIII şi începutul sec XIX.

Tehnici de relaţionare interpersonală.a înlocui cuvintele vechi polisemantice (vezi în acest sens S. spion pentru iscoadă. casetă pentru besactea. bijuterie în loc de juvaer. a fost respins şi a învins bunul simţ lingvistic. 8 credite. Rădulescu afirma că „noi nu împrumutăm. fotografie. cu exagerările lui Laurian şi Massim. Puşcariu. Ar fi însă fals să rămânem cu impresia că primele neologisme romanice datează de la sfârşitul sec. ci şi prin soluţiile pe care le ofereau.a introduce noi concepte sau pentru a denumi noile realităţi: tren. Despre aceste neologisme latine sau neolatine.XVIII sau începutul sec.XIX.univ. .R p. a institui etc.. I. > nobil). examen. sau cuvinte de diferite origini (blagorod-sl. I. XIX. Opinia generală era pentru înnoire şi îmbogăţire lexicală. doar sursa era disputată: ardelenii voiau ca aceasta să fie „maica noastră Roma”. medicale. a instala. dar şi italiană. nemeş-mag. a se stabili. a aşeza cu peste 30 de sensuri: a aranja. Unele rusisme ca pojarnic>pompier.E. tehnice sau artistice făcute mai ales în Franţa vor fi cei care vor introduce terminologia ştiinţifică proprie fiecărei specialităţi. în timp ce în Principate balanţa înclina spre cultura franceză. Miron Costin.E. Elementul neoromanic a fost folosit. Rădulescu fiind unul dintre susţinătorii curentului italienizant. Subiectul neologismelor a fost dezbătut în presa vremii şi de majoritatea scriitorilor sec. Susţinător aprig şi teoretician al modernizării limbii române prin apelul la sursa latină sau neolatină. a reorganiza.. L. evghenist-gr. insulă în loc de ostrov.Victoria Moldovan. Curentul latinist. Tinerii boieri cu studii juridice. 2+1. turceşti) simţite deja ca învechite (secol alături de veac. a fixa. polcovnic>colonel.a înlocui cuvintele (de obicei slavone. . amendă pentru geremea.dr. instruit în şcolile . în mod firesc. a dus în mod firesc la o modernizare în general şi la o reînnoire a limbii. Costache Negruzzi şi Ion Eliade Rădulescu remarcându-se prin nu numai prin modul în care puneau problema. cod BS1190. Masterat: Afaceri europene şi managementul proiectelor 2009-2010 seamă din Franţa.Conf. bazin pentru havuz. pentru: . bereznic>brigadier silvic. spunea Sextil Puşcariu că au produs „o reromanizare a limbii noastre”. ci luăm cu îndrăzneală de la maica noastră moştenire şi de la surorile noastre partea ce ni se cuvine”. Comunicare.380) ex.

atlas. fie prin filiaţie slavă (academic. româna actuală sau româna contemporană este considerată perioada care coincide cu sec. Unitatea de curs 4: Limba română actuală – secolul XX Înainte de a prezenta succint această perioadă. cod BS1190. Secolul al XIX. activitate. cardinal. iar cuvinte ca fine. este secolul şcolilor româneşti. Dimitrie Cantemir. Presa era servită în sec. ofiter. ca şi Mitropolitul Dosoftei au apelat cu mult înainte la sursa latina.univ. 8 credite. XX. Caragiale şi Slavici în redacţia ziarului Timpul e un exemplu). Brâncoveanu. care avea accces la cultura scrisă. XIX de mari scriitori (Eminescu. Opera lor literară a constituit principalul canal de influenţare a publicului. bun cunoscător al latinei. influenţa italiană este recunoscută. etimologhie. • Alfabetul latin. hronolpghie. se impune precizarea referitoare la conceptul de limbă actuală. Tehnici de relaţionare interpersonală. Haina slavă nu se mai potrivea noilor cuvinte. un prim succes cultural naţional.Conf. presa). romantic şi înnoitor. mai precis de la 1920 până azi. Într-o primă accepţiune. Într-o altă accepţiune limba română actuală se refera la o perioadă mult mai . politică. 2+1. In 1867 ia naştere Academia Română ce îşi propune să realizeze câteva instrumente absolut necesare pentru ca limba română să poată sta alături de limbile europene: e vorba despre o gramatică şi un dicţionar. tragedie datează în română de la începutul sec. Problema modernizării lexicale se leagă direct de cea a alfabetului.dr. universităţi. Reforma lui Cuza stipula învăţământ obligatoriu. fie prin filieră germană. castel. Tot acum iau naştere cele două Universităţi din Iaşi şi Bucureşti.Victoria Moldovan. Academia Română. examen. din ce în ce mai larg. În cazul lui C. Comunicare. gheneral). iar iniţiativa Şcolii Ardelene va fi preluată şi prin reforme succesive se va ajunge spre sfârşitul sec al XIX-lea la triumful alfabetului latin.XVIII. mai simplu şi mai potrivit cu spiritul limbii române. • Rolul clasicilor literaturii române. Masterat: Afaceri europene şi managementul proiectelor 2009-2010 iezuiţilor polonezi. cu efecte benefice şi asupra dezvoltării instrumentului de comunicare ce este limba. • Rolul instituţiilor laice (şcoli.

marşandaj. importanţa presei. ataş. (Puşcariu. geopolitică. Tehnici de relaţionare interpersonală. Este vorba despre cuvinte din domeniul sportului. tranşeu. franşiză. şomeur. ea este un fenomen social. limuzină. dezvoltarea presei scrise şi vorbite. mai ales cu ajutorul presei. Primul război mondial aduce schimbări majore în societatea românească. leader. ambuscat. motociclist. bric-a-brac. În secolul XX. Comunicare. pancart.XIX-lea. deconfitură. rugby. Există chiar abordări mai restrictive. bravadă. examen. exonerat. Basarabia răpită de Rusia în 1812 (pacea de la Adrianopol) şi Transilvania. reviste de specialitate. pasteuerizat. . pistă. standardizat. devergondaj. româna vorbită în anul curent. Putem spune că. Schimbările majore. cod BS1190. Masterat: Afaceri europene şi managementul proiectelor 2009-2010 restrânsă. eshiba. deturnat. 2+1. apoi televiziunea.Conf.Acum apar frecvent în comunicare cuvinte ca: aerodrom. claxon. cea de după 1989. radioul mai întâi. ca şi generalizarea şi obligativitatea învăţământului sunt căile de prefacere şi consolidare ale unei limbi literare unitare. festin. intenabil. bolşevic. cumulard. osmoză. mignon. infatuat. fotogenic. watman etc. tranşa. 8 credite. XX e o prelungire a celui anterior. francamente. contravizită. 391). inuzabil. pilotare. degringoladă. un institut lingvistic modern – Muzeul limbii române din Cluj (Clujul e un centru lingvistic de talie europeană). puiza. lacrimogen. Limba română continua să se îmbogăţească. epata. . paraşută. onctuos. inebranlabil.Victoria Moldovan. nonşalant. echipier. modernizarea învăţământului. eşantion. deboşerie. cubist. care înţeleg prin româna actuală. ameriza. insurmontabil. apariţia noilor mijloace de comunicare. caroserie. mumifiat. Consolidarea instituţiilor existente şi apariţia altora: Universitatea din Cluj. dezvoltarea literaturii. plafonare. sec. pretabil. Din aceeaşi perioadă (presa anilor 30) Puşcariu menţionează şi franţuzismele foarte recente. al modei. româna îşi continuă dezvoltarea şi modernizarea trasată în sec.dr. Româna în perioada interbelică. decolare. tanc. poseur. dumping. ski. sau al invenţiilor secolului XX. prob. megafon. macerat. până la Primul Război Mondial. radiodifuziune. prezumabil. Limba înseamnă comunicare între oameni. paneuropean. iar schimbările de ordin social se reflectă în limbă. dar dintre care o parte a rămas în limbă şi după 70 de ani: anvergură. hol. escadrilă. escală. exulta. Ţara se întregeşte cu cele trei provincii: Bucovina (din 1775 intrată în componenţa Imperiului Austriac). boxa.univ. fulgurant. raid. cinematografie. cancanier.

nu există încă. Din păcate România postbelică avea un număr inadmisibil de mare de analfabeţi. Mai ales perioada 1948 – 1964 (între reforma învăţământului şi dezgheţul poststalinist) toate „reformele” aveau caracter de clasă şi anticapitalist. şnapan. a avut un merit incontestabil: a impus şcolarizarea tuturor copiilor şi alfabetizarea adulţilor. huliganic. pe lângă numeroasele sale racile şi monstruozităţi. Al doilea război mondial a adus alte schimbări în societatea românească. Editura Academiei Române. tandru. Româna în perioada comunistă / limba de lemn. triat. în plus.dr. putem spune că. de tendinţă. politicianizare. trolibus. la nivelul acestei perioade. Anglicismele în limba română actuală. în perioada menţionată. prin derivare şi compunere se nasc cuvinte noi. sportivitate. unele proprii limbii române: autoamăgire. Pentru limba română. o analiză obiectivă. hotărât într-o epocă de neo-beţie de cuvinte”. Comunicare. Orientarea e însă de altă factură. azi suntem în măsură să constatăm că dezvoltarea societăţii şi uzul au acceptat cea mai mare parte din cuvintele considerate de Sextil Puşcariu ca inacceptabile (din 46. Ca observaţie generală. întrepătrunde. doar 13 nu s-au impus). Cu toată îndoiala marelui lingvist cu privire la „aclimatizarea” acesor cuvinte. şaretă. influenţa engleză (mai timidă în sec. au existat chiar campanii antineologiste în presă. suprastoc etc. Aceasta e realitatea limbii. examen. autoiluzionare. vidat etc. dar chiar şi la o analiză superficială se pot face unele observaţii pertinente. Bariera politică dintre Est şi Vest se reflectă inevitabil în limbă. Bucureşti. Avram)1 îşi manifestă din ce în ce mai mult prezenţa.Conf. Autorul conchidea: „Trăim. Sistemul comunist. Regimul comunist făcea din asigurarea accesului la educaţie şi cultură a tuturor copiilor un titlu de glorie (după ce decimase în închisori cele mai selecte minţi ale neamului şi îşi făcuse tot un titlu de glorie din distrugerea intelectualităţii interbelice). dar ele n-au putut opri evoluţia limbii. 8 credite. şicanator. e perioada în care chiar teoria lingvistică are ca mentor „geniul lui Stalin”. aşa că şi în limbă vor apărea tot mai multe influenţe de acest gen. Masterat: Afaceri europene şi managementul proiectelor 2009-2010 reambalat.univ. recul. vezi M. Unul din semnele asimilării neologismului semnalat tot de Puşcariu este productivitatea sa. şoc. se continuă influenţa franceză şi. Tehnici de relaţionare interpersonală. XIX.Victoria Moldovan. Sigur că în epocă au exista voci care s-au revoltat în faţa unei atari realităţi. Blocul socialist se orientează spre Moscova. 1997 . cod BS1190. 2+1. ideologicul se insinua împreună cu cele mai banale 1 Mioara Avram.

p. Tatiana Slama-Cazacu3 a analizat şi atras atenţia asupra pericolului „limbii de lemn” care n-a dispărut odată cu regimul totalitar. modul imperativ (în ordine şi îndemnuri). 2005 Cf. vocabular sărăcăcios. a urmat o schimbare majoră. lexic specific: pace. Humanitas. 39-47 . se datorează modului în care e folosită sintaxa limbii şi lexicul: o abundenţă a construcţiilor nominale. ci şi gramatica sunt forţate. prezenţa masivă a construcţiilor pasive şi impersonale. în înţeles restâns. cu cât după o perioadă în care presa era total supusă ideologiei comuniste. 8 credite. de libertate absolută. Lingua. dorinţa de inovaţie au fost cu atât mai vizibile.univ. progres. se urmărea sistematic un alt fel de „corupere”. ca în exemplul. Română actuală. Libertatea de a se juca cu cuvintele. După perioada îngheţului totalitar. tot mai sus. lume divizată în două tabere:bună-rea. mai vast). Comunicare. Masterat: Afaceri europene şi managementul proiectelor 2009-2010 cuvinte. Tehnici de relaţionare interpersonală. ci şi a gândirii. este indispensabil să acordăm o mare importanţă perfecţionării mecanismelor economice”. menţionăm: Caracterul greoi al textelor.dr. societatea civilă începea să prindă contur mai ales cu ajutorul presei: scopul fiecărei 2 3 Francoise Thomm. Bucureşti. absenţa deicticelor.. evident şi la nivel lingvistic mai ales în limbajul de lemn al ultimilor ani ai comunismului. ci planează în continuare asupra limbii române. cuprinde anii de după 1989. comparativele (tot mai mult.2 Dintre particularităţile limbii de lemn. lipsa de dinamism se datorează absenţei verbelor. colaborare.libertatea prost înţeleasă. La începutul anilor 90. nu numai a limbii.Victoria Moldovan. care serveşte câteva idei-cheie. 2006. Limba de lemn. mai profund.:”In cadrul elaborării programului de aprovizionare şi al realizării planurilor prevăzute. Unitatea de curs 5: Limba română actuală . în care nu numai lexicul.Conf. examen. a urmat o perioadă de „descătuşare” totală. cod BS1190. 2+1. aşa încât în final se va ajunge la ceea ce se numeşte „limba de lemn”.

tehnico-ştiinţific. financiar-bancar. cultural. 2+1. Georgeta Ciobanu. Presa. Valul de neologisme "necesare". casting. roller. în numele unei libertăţi care ar permite orice (vulgaritate). Adriana Stoichiţoiu-Ichim: 2007). O primă caracteristică ar fi: Deschiderea lexicală maximă sau "foamea de real" . Particularitatea structurală a limbii române de a accepta. hacker. prin urmare. site. audit. Tehnici de relaţionare interpersonală. economic. de unde problema anglicismelor (cf. thriller. devenite deja documente lingvistice ale vremii. online. look. era considerată a fi calea cea mai directă spre cei ce trebuiau. odată cu progresele înregistrate de diversele substructuri ale organismului social. Tumultul verbal al acelor ani i-a interesat pe unii lingvişti şi. (Cf. viaţă cotidiană. shake. Ieşită din lunga izolare la care o condamnase regimul comunist. Adriana Stoichiţoiu-Ichim ş. Comunicare. De remarcat şi faptul că masa de vorbitori a adoptat cu entuziasm.Victoria Moldovan. manipulaţi. Limba română de azi: fals decalog.dr. "Urgenţa" completării golurilor denotative din . în mod benefic. adaptându-le morfologic contribuie la impunerea lor rapidă. După ce ani de zile limba română şi-a slăvit înţelepţii conducători a venit vremea să nu mai respecte aproape nimic. net. O tablou sintetic al mai multor aspecte referitoare la tendinţele românei actuale poate fi urmărit în articolul Oanei Chelaru-Murăruş. 8 credite. largi goluri de denominare din domeniile politic. au consemnat faptele. din nou şi în alt mod.Conf. stretch. limba română se reconectează rapid după 1990 la reţeaua referenţială a lumii contemporane. barter. Masterat: Afaceri europene şi managementul proiectelor 2009-2010 organizaţii civice sau de partid era să aibă un ziar. top. neologismul anglo-american. chat. live. password. mall. link. O altă caracteristică e surprinsă de autoare prin formula sugestivă privind casarea subproduselor "limbii de lemn". a patra putere în stat – sloganul atât de mult vehiculat.) au dovedit mai curând permisivitate în recomandările lor normative. în mediul urban. cod BS1190. divertisment etc. Problema influenţelor exercitate asupra limbii române se pune şi sub aspectul influenţelor. discount. lifting. iar lingviştii care s-au ocupat de acest aspect al limbii (Mioara Avram. workshop etc. talk-show. briefing.univ. ca totdeauna. examen. Mioara Avram: 1997).a. uşor cuvintele împrumutate. vine să umple. brand. Cuvinte care păreau cu câţiva ani în urmă exotisme lexicale sau împrumuturi "de lux" au devenit astăzi vocabule de uz general: airbag. cu precădere anglicisme.

reacţie psihologică firească la imobilismul "limbii de lemn" din trecut. Academia Română. accentul cade pe alt aspect. a inovaţiilor lexicale (derivate. brucanizare. Comunicare. Un alt factor important pentru evoluţia unei limbi îl constituie presa. cod BS1190. alături de anglicisme.. ). zvoner. 8 credite. Tehnici de relaţionare interpersonală. argotic) . Masterat: Afaceri europene şi managementul proiectelor 2009-2010 sistemul limbii este urmată rapid de o primenire stilistică a lexicului imediat după 1989.univ. mineriadă. cederizare. întrunire > meeting. pesederizare. 2+1. iar altora li se forţează semantica prin calchierea modelelor străine (a aplica "a face o cerere". se ocupă de reforma ortografică. buticar. tot aşa cum turcismele şi grecismele cedaseră locul neologismelor romanice după 1820: miliţian > poliţist. compuse.aşa cum a observă cercetătorii. când o eventuală urgenţă ar fi reprezentat-o normarea grafică şi morfologică a numeroaselor anglicisme ce invadau limba. golaniadă. limbajul jurnalistic şi-a recuperat în ritm extrem de alert fireasca diversitate stilistică. apelul frecvent la registrele vii ale limbii vorbite (popular. Deşi este vorba despre o perioadă scurtă. vesternizare. de neologisme anglo-americane seducătoare. slujbă / serviciu > job.Victoria Moldovan. nivelată de controlul ideologic al dictaturii comuniste.). cuvinte la modă în primii ani de după 1990. fesenist. plan > proiect. Promotor al înnoirii lexicale prin punerea masivă în circulaţie a neologimelor. se numără. cotrocenizare. chioşcar. În plină explozie lexicală a anilor '90. Aspectul cel mai carcateristic al jurnalismului românesc actual rămâne . pus de autoare sub titlul: Nostalgii etimologiste în reforma ortografică. Deşi în domeniul limbii ar fi fost nevoie de unele norme de scriere / de pronunţare a cuvintelor nou intrate în uz. răspîndac. colocvial. cu viaţă mai mult sau mai puţin efemeră. limbajul presei este compartimentul cel mai dinamic al românei actuale.dr. dughenizare. şedinţă > summit. cu satisfacţie. Cuvintele purtătoare ale unei "sarcini" ideologice perimate sau compromise de uzul "limbii de lemn" sînt înlocuite. savuroase creaţii ludice). cultural. . Sensurile se reaşază după modele englezeşti.Conf. Printre cuvintele la modă ale tranziţiei. comitet > board etc. cuvinte cu o viaţă extrem de scurtă. interviu "discuţie în vederea angajării". examen. printre caracteristicile ei trebuie menţionate aşanumitele cuvinte "de tranziţie". numeroase derivate şi compuse noi: dolarizare. atinsă de nostalgii etimologiste. planificare > planning. astfel unele cuvinte conotate negativ în perioada comunistă sunt revalorizate (program al PCR / program social. scenarită.

") ş.. nu a putut învăţa nimic din lecţia latinismului purist al secolului al XIX-lea. printre factorii de modernizare a unei limbi. examen. Tehnici de relaţionare interpersonală. a se kaghebi. categoric. în ultimii ani. care îşi imagina în anii din urmă că trebuie să-şi amendeze semenii pentru excese neologice. care n-au ţinut cont de situaţii istorice similare. ci şi spre cel al .a."). de altfel supărătoare. Deşi gramatica este mai rezistentă la asaltul inovaţiilor decât vocabularul.dr. handicapat etc.". Panica naţionalistă a generat şi la noi fantezii legislative.". precum distinsul ex-senator.univ. generalizarea prepoziţiei "în" la contexte improprii ("Merg în clubul X"). "Ca şi om. supertare. suprimarea negaţiei înaintea construcţiei restrictive cu "decât" ("Am decît o casă. cuvinte parazitare ("Deci l-am găsit. câteva structuri pervertite care ameninţă să se impună: lipsa prepoziţiei "pe" la acuzativul pronumelui relativ "care" ("Persoana care am căutato. "banditul B. Autoarea observă şi aspecte (de altfel mult discutate chiar şi în presă) de gramatică aproximativă. ziarele ultranaţionaliste sau de scandal îşi făceau un titlu de glorie din a răscoli prin reziduurile limbii de mahala. parfum. penal. precum cea a lui George Pruteanu. intră în atenţia autoarei."). În vreme ce o parte a presei punea în mişcare vocabulele elevate ale limbajului cultivat al epocii.". Masterat: Afaceri europene şi managementul proiectelor 2009-2010 manipulare. "oligofrenul D. a fi bazat.. 2+1. Violenţa verbală face parte din tabloul de azi al unei Românii resentimentare şi brutale care nu poate fi ignorat . judecătoarea N. stalinozaur etc. promovând violenţa verbală.Victoria Moldovan. Limbajul tinerilor care se înscrie.. 8 credite. Printre păcatele limbii se numără şi violenţa limbajului. Limbajul argotic colorat al tinerilor are în româna actuală o vizibilitate infinit mai mare decât în trecut (ţeapă. cod BS1190. dar din perspectiva limbajului vulgar. xenofobia nudă şi vulgaritatea în forme intolerabile. beton. criptocomunist. deci nu era plecat". sunt sever catalogate de autoare: Panica naţionalistă şi fanatismul purist. El migrează în chip firesc nu numai spre limbajul colocvial şi familiar. Iată o mică mostră edificatoare din paginile României Mari din 1999: "putoare fără ruşine.. dacă nu ar fi totuşi întristător faptul că o persoană cultivată.). "paraşutele astea” ş. Comunicare. revin cu insistenţă. marfă.a. Ideea ar rămâne absolut hazlie. Unele iniţiative de apărare a limbii române. "şef de rahat". fiind pus sub titlul: De la argotismele tinerilor în blugi la limbajul porno al generaţiei "Polirom".Conf.

1999 8. 8 credite. Tehnici de relaţionare interpersonală. Mai recent. 2008 5.a noului Dicţionar ortografic. Ionuţ Chiva.Victoria Moldovan.108 . În final autoare se opreşte asupra celor care au responsabilitate în domeniul lingvistic şi constată că Legiuitorii limbii sunt mai relaxaţi ca oricând (DOOM2. 224 p. autorii consideră utilă normarea acestora. Editura Academiei Române. frecţie. Limba română de azi: fals decalog. Masterat: Afaceri europene şi managementul proiectelor 2009-2010 presei. În multe alte cazuri se recomandă formele duble (filozof/ filosof. Neagu Djuvara.care împinge la limita de sus experienţa vulgară a limbajului. Claudia Golea . Bucureşti. s-a înregistrat o variantă "hard" a limbajului erotic licenţios prin prozatorii lansaţi în ultimii ani. EPL.Ioana Bradea. 1997 2. Univers Encilopedic. Al. De la latină la română. Bucureşti. Apariţia . 2005).I. 2+1. 3.dr. M Sala. căpşune/căpşuni) sau se acceptă rostiri impuse de multă vreme prin uz (a fonda. Atitudinea de relaxare a normelor nu este însă blamată. cod BS1190. Bucureşti.) Bibliografie: 1. FrancoiseThomm. pricomigdală. Gheorghe I. Ioana Baetica. 1976 6. Alexandru Vakulovski. Rosetti. Editura Corint. Bucureşti. adoptă o inteligentă şi binevenită atitudine relaxată în privinţa uzului lingvistic. cei mai mulţi de Editura Polirom (2003-2004) . Comunicare. examen. Bucureşti. ortoepic şi morfologic al limbii române. Anglicismele în limba română actuală. Limba de lemn. Adrian Schiop. O enigmă şi un miracol istoric: poporul român. aşa cum s-a remarcat deseori. compleu. Istoria limbii române dela origini până în sec. „Dilema veche”Anul III. nr. Bucureşti.univ. Dragoş Bucurenci. 2005 . Timpul va decide dacă această ostentativă dezinhibare lingvistică are o justificare în plan estetic sau se hrăneşte din nevoia imperioasă de a şoca. Deşi nu recomandă explicit toate anglicismele (2500 cuvinte nou introduse) pe care le înregistrează. Sextil Puşcariu. Privire generală. Editura Minerva.17 februarie 2006 4. Mioara Avram. absolvă etc.Conf. Brătianu. 1968 7. Oana Chelaru-Murăruş. ci mai curând înţeleasă şi acceptată. Limba română. al XVIII-lea.îndelung aşteptată . O scurtă istorie a românilor povestită celor tineri. Editura Humanitas. Cosmin Manolache. colecţia Istorie-Corint. Humanitas.

ÎNDREPTARE. Conştientizarea importanţei pe care îl are norma în comunicare 3. lexicul. Vorbirea reprezintă aspectul concret şi diferenţiat individual al unui idiom. Şi mai târziu se cristalizează conceptul de normă. 8 credite. DICŢIONARE Obiective 1. prin urmare este variabilă diacronic. dialecte).Victoria Moldovan. Norma defineşte deci un anumit nivel de abstractizare lingvistică. examen. Norma lingvistică cuprinde toate faptele de vorbire fixate din punct de vedere social. Folosirea informaţiei lingvistice ca bază culturală pentru viitorii specialişti în domeniul afacerilor Unitatea de curs 1: Conceptul de normă în exprimarea scrisă şi orală. Preocuparea pentru descrierea sau reprezentarea limbii române apare destul de târziu. rezultat din studierea uzului efectiv al unui idiom. în dicţionarele explicative. nucleul care conţine doar elementele comune categoriei limbii. gramatica. cod BS1190. eliminând ce este ocazional şi individual – elemente care aparţin vorbirii.INSTRUMENTE ESENŢIALE DE LUCRU: GRAMATICI. iar cea lexicală. Norma lingvistică priveşte toate nivelurile limbii. Tehnici de relaţionare interpersonală. sistemul reprezintă gradul cel mai înalt de abstractizare lingvistica.dr. care poate fi considerat model de vorbire. de instrucţiuni care priveşte uzajul unei limbi. Comunicare.limbaje specializate) şi teritoriale (graiuri. Primele lucrări care consemnează în scris limba română apar destul de târziu: . Norma este rezultatul evoluţiei istorice. abia în secolul al XVIII-lea. Norma este dependentă de variaţiile sociale (argou. 2+1. Familiarizarea studenţilor cu cele mai importante lucrări despre/de limba română. care se dezvoltă treptat. norma fonetică în dicţionarele ortografice şi ortoepice. reprezentând uzul comun şi curent al unei comunităţi lingvistice. norma constituie primul grad de abstractizare şi conţine tot ce este social. respectiv: fonetica.univ.Conf. Norma morfo-sintactică este înregistrată în gramatici. apărute în diversele ei etape de evoluţie 2. Termenul normă lingvistică se referă la sistemul de reguli. Masterat: Afaceri europene şi managementul proiectelor 2009-2010 MODULUL II: LIMBA ROMÂNĂ .

al XIX-lea se caracterizează printr-o activitate convergentă pentru normarea limbii române. care voiau să demonstreze şi în acest mod latinitatea românei. Lucrările lexicografice sunt rezultatul muncii ardelenilor S. Primele decenii se remarcă mai ales prin activitatea învăţaţilor ardeleni: Lucrări gramaticale. folosit până în sec al XIX-lea. Gramaticile apar mai târziu.XVIII. Ioan Bobb. I. Preocuparea pentru elaborarea unor sisteme ortografice cu caractere latine. latinesc şi unguresc.) şi utiliza alfabetul chirilic. Scrierii cu caractere chirilice este veche.S. În Republica Moldova el a fost înlocuit abia în 1989 de alfabetul latin. În Moldova a apărut un Lexicon grecesc-românesc. Dicţionar latin-român. Micu şi Gh. care să conducă la: . Dicţionariul rumânesc. latin-român-maghiar sec. Lexiconul de la Buda.. Elementa linguae daco-romanae sive valachicae. Calitatea lor nu se compară însă cu cea a lucrărilor ardelenilor. • Secolul al XIX-lea este unul de intensă preocupare pentru problemele limbii. Activitatea de elaborare a unor gramatici normative ale limbii române aparţine cu precădere învăţaţilor ardeleni. prima scriere cunoscută în limba română datează din 1521.Dimitrie Eustatievici.Aşa cum am amintit deja. Comunicare.dr. . examen. 1797.. 1780 (lucrarea cu cel mai mare efect şi primul manual de română ca limbă străină) . • Alfabetul chirilic. Micu. Masterat: Afaceri europene şi managementul proiectelor 2009-2010 • • Lexicoanele (slavo-român. 8 credite. 1757.Conf. valah-latin. 1825. Dicţionar german-valah. spre sfârşitul sec.Victoria Moldovan. apare la reprezentanţii Şcolii Ardelene. Tehnici de relaţionare interpersonală. cod BS1190. Gramatica românească.Radu Tempea. (Scrisoarea lui Neacşu. Deceniile de mijloc ale sec. toţi cronicarii moldoveni şi munteni au folosit alfabetul chirilic. chiar de efervescenţă lingvistică. Dintre cele mai importante menţionăm. Scrierea limbii române a folosit două alfabete: chirilic şi latin. iar în Muntenia Ienăchiţă Văcărescu a scris dicţionare bilingve: român-turc şi turc-român.Şincai. în ordine cronologică: . 2+1.univ. • Alfabetul latin. XVII) reprezintă primele preocupări lingvistice româneşti. român-german şi german-român. Ioan Budai Deleanu. Gramatica Românească.Piuariu-Molnar.

8 credite. 2/5 elemente slave. cod BS1190.Conf. DLR). Dicţionarul Academiei (1906) Sextil Puşcariu. gramatici). examen.Victoria Moldovan. dicţionare generale şi de specialitate În prima parte a secolului al XX-lea se continuă preocupările Academiei Române pentru elaborarea lucrărilor indispensabile normării românei (dicţionare.A. 1/5 elemente turceşti). Lucrări importante de lexicografie. 1895-1925. Fr. Rumanisch-deutsches Worterbuch. Dicţionarul Universal al limbii române. îndreptare. 4 vol. operă de interes naţional. iar între 1913-1949 au apărut tomuri ALojniţă.Candrea. Etymologicum Magnum Romaniae – teoria circulaţiei cuvintelor. contracarează ideile lui Cihac din Dicţionarul etimologic (1/5 elemente latine. tradiţionalistpopulară. ● 1906 .univ. La mijlocul sec. dar fără rezultate notabile. .dr. Dame. Unitatea de curs 2: Instrumente esenţiale de lucru: gramatici. Hariton Tiktin. Dicţionarul enciclopedic ilustrat „Cartea Românească”. erudit. 1893-1895. Comunicare. 3 vol. acesta este motiv pentru dispute între două atitudini: folosirea resurselor interne – limba populară şi cea a scrierilor bisericeşti. 2+1. I. Perfecţionare structurii morfologice cu păstrarea specificului limbii române. Îmbogăţirea componenţei lexicale pe baza afinităţilor lingvistice (împrumuturi din limbile romanice).. Tehnici de relaţionare interpersonală. XIX se pun bazele activităţii normative şi ale apariţiei limbii române literare moderne. pe de o parte şi curentul arhaizant. Lazăr Şăineanu. Masterat: Afaceri europene şi managementul proiectelor 2009-2010 Unificarea limbii în scriere şi pronunţare. ● 1931.Sextil Puşcariu preia conducerea redactării Dictionarului Academiei. 1896. astfel că abia la finele secolului se încheie (după mai multe intreruperi si reluări succesive) marele dicţionar al Academiei (DA. Nouveau dictionnaire roumain-francais. Rolul lui Hasdeu.

vol. Dicţionarul enciclopedic al limbii române.Conf. Bucureşti 1940. cu ediţii succesive.dr. 1943. Comunicare. 4 volume.O gramatică a „greşelilor”. 8 credite. . 1 volum. Bucureşti. I. Marius Sala. Editura academiei Române. Cuvântul. Tehnici de relaţionare interpersonală. continuatorul DA.Victoria Moldovan. Bucureşti.Coteanu. II Enunţul. 1965. ● 1986. cu tomurile cuprinzând literele M-Z. DOOM. tiraj nou. ● 1962-1966. 2+1. 2008 (GLR2). DOOM2. DEX. cunoscută sub numele de Gramatica Academiei (GLR1). 2005. II. ● 2005. cod BS1190. 1937.univ. Privire generală. Limba română. sub conducerea mai multor lingvişti importanţi: I. Masterat: Afaceri europene şi managementul proiectelor 2009-2010 ● 1965 -2003 apare într-o nouă formă şi concepţie Dicţionarul limbii române (serie nouă). ● Iorgu Iordan. 1953. Gramatica limbii române. Dicţionarul limbii române moderne. Al. Limba română actuală. I. ● Gramatica limbii române. examen. ● Sextil Puşcariu.Iordan. ● Gramatica limbii române.Graur. ● 1958.I. ● 1955.I.1957. Dicţionarul limbii române literare contemporane. Bucureşti. Gramaticile: ● Iorgu Iordan.Iaşi. 4 volume. ● 1982.

la români are semnificaţie afirmativă. funcţia reflexivă. subordonată scopului estetic. . examen. Perfecţionarea exprimării scrise şi orale în limba română.univ.mesajul .. a acţiunilor. Limba a fost privită şi ca un cod. 2+1. 3. ale aceleiaşi limbi sau ale aceluiaşi cod. procesul de comunicare implică trei factori: emiţătorul . a sentimentelor.receptorul. de autocunoaştere. reflectă realitatea şi are un caracter de informare. Respectarea normelor limbii române literare în exprimarea scrisă şi orală. Lucian Blaga numea limba „o unealtă a spiritului”. lexical. limba este un sistem de semne. Unitatea de curs 1: Limba şi funcţiile ei.Victoria Moldovan. 8 credite. situaţia de comunicare: oficială / neoficială. limba îndeplineşte mai multe funcţii: • • • funcţia socială (de comunicare). o schemă foarte cuprinzătoare prin abstracţiunea ei.dr. Ca instrument de comunicare. formală / informală. Aprofundarea cunoştinţelor lingvistice. Formularea mesajului (codificarea) e condiţionată şi ea de mai mulţi factori: calea de transmisie: orală/scrisă. cod lingvistic. cod BS1190. Tehnici de relaţionare interpersonală.. NORMA ŞI UZUL Obiective 1. Prin urmare. la bulgari negativă). protocolară / neprotocolară . care serveşte transmiterii informaţiei (comunicarea) de la un individ (emiţătorul) la altul (receptorul). care permite exprimarea ideilor.Conf. Masterat: Afaceri europene şi managementul proiectelor 2009-2010 MODULUL III: LIMBA. Inţelegerea dintre emiţător şi receptor presupune folosirea aceluiaşi sistem de semne şi semnificaţii (acelaşi semn nonverbal. a gândurilor. funcţia expresivă (afectivă). gramatical) şi serveşte ca instrument de comunicare la nivelul unei comunităţi lingvistice. Comunicare. Altfel spus. estetică. 2. Norma limbii literare Limba este formată dintr-un ansamblu de sisteme (fonetic.

Unitatea de curs 2: Încălcări ale normei ortografice şi ortoepice în româna actuală Instrucţia şcolară este o instanţă menită să formeze la vorbitorii de limbă română respectul şi deprinderea corectă a normelor limbii literare. contează. relaţiile dintre emiţător şi receptor. Norma literară are: • • caracter convenţional. morfologice. în timp ce norma lingvistică înregistrează modul „cum se spune”. Tehnici de relaţionare interpersonală. cel mai îngrijit. sintactice. iar cea sintactică mai liberă. caracter coercitiv. Comunicare.dr. Norma ortografică şi cea ortoepică sunt mai riguroase. limba literară nu se confundă cu limba literaturii artistice. argotice. cea morfologică este mai fixă. Masterat: Afaceri europene şi managementul proiectelor 2009-2010 particularităţile receptorului ţin de vârstă. Ea s-a format în urma unui lung proces de evoluţie şi reprezintă aspectul modern. regionale). Dicţionar de ştiinţe ale limbii) Atenţie.univ. iar instrumentele normative . de subordonare etc. (Cf. Există norme particulare (fonetice. caracter supradialectal. ortoepice. cod BS1190. căci varianta literară se deosebeşte mult de variantele individuale (inculte. cu caracter stabil. 2+1. adică decodarea/decodificarea. iar norma lexicală este cea mai puţin riguroasă. fiind impusă de sus în jos şi acceptată diferit de cei care redactează un text. cel mai elaborat al limbii. dacă receptorul e cunoscut sau necunoscut etc. S-a format pe baza unui dialect. sintactice şi lexicale) şi norma generală care le grupează într-un sistem. Perceperea sau înţelegerea corectă presupune luarea în considerare a tuturor factorilor impliciţi mesajului.Conf. de stare sufletească. morfologice. cel mai evoluat. 8 credite. Limba literară se defineşte printr-un sistem de norme ortografice. de asmenea. având grade de rigurozitate diferite. dacă e vorba despre unul sau mai mulţi receptori. de pregătire. care pot fi de egalitate. dar nu se confundă cu acesta şi acceptă particularităţi din celelalte dialecte/graiuri. examen. exercitând o anumită presiune asupra vorbitorilor sau a celor care o utilizează în scris. Norma literară este un ansamblu de prescripţii care au în vedere diversele nivele ale limbii.Victoria Moldovan. Norma limbii literare arată cum trebuie să se spună. Ea are într-o oarecare măsură.

„arhitect şef” − corect: arhitect-şef. Masterat: Afaceri europene şi managementul proiectelor 2009-2010 existente (DOOM. „redactor şef” corect: redactor-şef. 8 credite. lasă de dorit. s-au luat unele măsuri de monitorizare a prestaţiei lingvistice şi în felul acesta avem o imagine mai clară asupra modului în care se vorbeşte sau ni se vorbeşte. • Printre greşelile elementare se numără şi: .Conf. . Liège. Tehnici de relaţionare interpersonală. „summit-ul” − corect: summitul.). „Ministul mediului” − corect: Mediului. 2+1. Ca urmare. . .) din structura unor adverbe compuse (azi noapte − corect: azi-noapte. Bölöni. Notă: Toate unităţile modulului au fost redactate pe baza materialului publicat pe site-ul : www. din structura toponimelor (Baia Mare − corect: Baia-Mare. a unor adjective compuse (aşa numitul parteneriat civil − corect: aşa-numitul. cod BS1190. examen.cna. la fel cum pe de altă parte. portarmă − corect: portarmă. sunt obligatorii şi diacriticele specifice unor limbi străine: fr. „ministrul administraţiei şi internelor” − corect: Administraţiei şi Internelor.prezenţa cratimei pentru a lega prefixele/prefixoidele de cuvântul-bază: mega scandal − corect: megascandal. motivată superficial prin faptul că nu-i nicio problemă întrucât românii citesc corect. • Există încă situaţii de nerespectare a normelor ortografice în vigoare (DOOM2) − folosirea lui „î”.). dicţionare) sunt la îndemâna vorbitorilor care doresc să-şi perfecţioneze aceste deprinderi.Victoria Moldovan.lipsa cratimei din structura substantivelor compuse − nume de profesii / ocupaţii / grade sau alte tipuri de substantive compuse: „prim ministru” corect: prim-ministru. ci obligatorii.univ. gramatici.ro Raport de consultanţă privind calitatea limbii române folosite în audiovizual REZULTATELE MONITORIZĂRII POSTURILOR DE RADIO ŞI TELEVIZIUNE în perioada 20 mai − 20 iunie 2009 Observaţii asupra grafiei • În general când e vorba de scriere se observă o neglijenţă de redactare. în loc de „â”: scrierea lui niciun şi nicio.dr. chiar dacă nu sunt marcate semnele diacritice corespunzătoare sunetului. • Scrierea cu iniţiala majusculă în cazul unor nume de instituţii (mai ales de ministere) sau a altor tipuri de nume proprii nu respectă întotdeauna normele: „raportului comisiei europene” − corect: Comisiei Europene.scrierea cu unul. magh.folosirea greşită a cratimei pentru a lega articolul hotărât sau gruparea desinenţă + articol de unele substantive comune sau proprii (în neconformitate cu DOOM2): webcam-ul − corect: webcamul. „fost ministru al muncii” − corect: al Muncii. Trebuie reţinut că semnele diacritice specifice limbii române nu sunt facultative. Cu toate acestea felul în care e vorbită româna în spaţiul public. la radio şi televiziune. . Comunicare. co-prezentator − corect: coprezentator. „azi dimineaţă − corect: azi-dimineaţă. doi sau trei „i” „nu poţi fii mai bună” corect: fi.

pentru a separa secvenţe circumstanţiale (uneori antepuse): „după faptă şi răsplată” . George Copos a fost prins de radare”.înainte de conjuncţiile coordonatoare adversative (dar. stau aici poate iese” .Conf. . când articolul trebuie ataşat de cuvânt prin cratimă. „Şcoala..între verb şi complemente: „ar viza în C. „Eu i-am blocat pe toţi că altfel cădeam acolo” .univ.dr. „Vor [ecsista] anul acesta” − corect: [egzista]. Absenţa ghilimelelor româneşti: "intelectualii lui Băsescu" Abrevierea nu este urmată de punct: „jud Dolj” corect: jud.pentru a separa două propoziţii principale juxtapuse: „Nu. nu ştiam e o noutate” . e-mail-uri” − corect: e-mailuri. la 0.. • Dintre greşelile care privesc domeniul punctuaţiei. lucrurile s-au agravat iar Susan a fost luată cu ambulanţa” „Unghiile nu sunt date cu ojă ci cu hena. rămâne şcoală!” . Comunicare. . ci): „Ajunsă la hotel. [egzistă]. „O [ecsecuţie] plasată” − corect: [egzecuţie]. . „Personalului [aucsiliar]” corect: [augzliar].049%” . „Mai [ecsact]” − corect: [egzact]. Piedone pieton.E. 8 credite. Observaţii asupra ortoepiei Rostirea greşită a literei x: „le-au luat în custodie mai [ecsact]”.” „Mulţumesc România. agricultura” . Washington-ul − corect: Washingtonul. examen.între subiect şi predicat sau între subiectivă şi regenta ei: „să joci bine. .Victoria Moldovan..„rata anuală coborând. Apare însă şi situaţia opusă. e ceva incredibil” .în situaţia elipsei verbului: „La telefon Mihaela din Bucureşti”. Absenţa ghilimelelor sau a italicelor: „Prima casă începe în iulie” „prezentator Tema Zilei”– corect: prezentator al emisiunii „Tema zilei”/Tema zilei. „Nu. Masterat: Afaceri europene şi managementul proiectelor 2009-2010 „showbiz-ul britanic” corect: showbizul. să ai rezultate. iar.pentru a izola o apoziţie sau o structură apozitivă extinsă de restul enunţului: „Patronul clubului Rapid. Virgula lipseşte: . ca urmare a finalei consonantice nespecifice limbii române: showul − corect: show-ul. „Stop la transferuri”– corect: „Stop la transferuri!”. 2+1.între cei doi membri ai perechii coordonatoare corelative: „Pentru tratamentul schizofreniei există atât medicamente scumpe cât şi ieftine” Virgula apare. că mi-ai dat un asemenea jucător!” . cod BS1190. incorect: . Semnul exclamării lipseşte uneori în contexte exclamative sau imperative – în care ar fi fost obligatoriu: „Ce le mai place viteza” – corect: „Ce le mai place viteza!”. Tehnici de relaţionare interpersonală. Observaţii asupra punctuaţiei. erorile constatate în utilizarea virgulei sunt cele mai numeroase. însă.pentru a separa un vocativ sau o interjecţie de restul enunţului: „Ce faci barosane?” „A murit bre?” „Hai măi băiete!”„Şi te-ai dus dulce minune. .

TEMĂ DE DISCUŢII: Importanţa semnelor diacritice. fără preiotare. „butelie” − corect: butelie.Conf..nume proprii: „Cătălin Grădinariu” − corect: Grădinariu. .. „în [marşalier]” − corect: [marşarier].Victoria Moldovan.univ. 2+1.. Observaţii asupra accentului. „trebuie să te întorci la servici” „şi-au găsit [servici]” corect: serviciu.substantive comune: bolero” − corect: bolero. „Panama” − corect: Panama. la numele comune şi la cele proprii: . salarul” − corect: salariu(l). „la [ruibi]” − corect: [ragbi]. „editori. scrutin” − corect: scrutin.„O singură repriză la [raibi]”. 17. „[trimetea] utilajul ăla luni” − corect: [trimitea]. „[Onişifor] Ghibu. (pronunţii specifice zonei Bucureştiului) „copii de care ea să aibă [grije]” − corect: [grijă]. . Greşelile de accentuare se observă atât la cuvintele vechi. TEMĂ: Ascultaţi cum se vorbeşte în jurul vostru sau la radio şi televiziune şi notaţi cuvintele care sunt accentuate greşit. „grecul [. 8 credite. „cu caracter de aversă” „acronimul − corect: acronimul. „la ora optâsprezece treizeci”. cod BS1190. „duminică” − corect: duminică.VI) − corect: Dobrogea.nume proprii. Max [Bleşer]” − corect: [Onisifor].]” (− corect: [duminica]. „[benoclu]” − corect: binoclu. „Bruxelles [brucsel]” corect: [briusel]. „la începutul secolului al optisprezecelea” corect: optsprezece/optsprezecelea.împrumuturi neologice şi cuvinte mai vechi din limbă: „Echipa Naţională de [ruibi]”. Comunicare. „simbol” − corect: simbol. Masterat: Afaceri europene şi managementul proiectelor 2009-2010 Pronunţarea greşită a unor numerale cardinale sau ordinale: „şaptisprezece ani” − corect: şaptesprezece. „[hărtie]” − corect: [hârtie]. „[duminecă. cât şi la neologisme. „New [nu] York − corect: [niu]. „[genoflexiuni]” − corect: [genuflexiuni].. iera]. „ „salar. „[e] o mare bucurie pentru noi” − corect: [ie]... „hackerii” [hacării]” − corect: [hecării]. „avem peste tot [farseori]” − corect: [farsori]. „[şpreiuri]” − corect: [spreiuri]-retuş. Cum [era] până acum”.pronunţarea hipercorectă. „[ştatele] de plată”. „starea de sănătate [este] bună” − corect: [ieste.] a sosit al optelea”. „Dobrogea” (TVR 2. Rostirea greşită a unor cuvinte: . „Furia naturii” − corect: furia. al optălea − corect: optulea.. Tehnici de relaţionare interpersonală. „europarlamentarii cu [ştate] vechi” − corect: [state(le)]. româneşti şi străine: „a spus [biden]” − corect: [baidăn] (vicepreşedintele american Joe Biden).. dumineca. [caserie] − corect: [casierie].dr.. furie. importatori şi distribuitori de carte” corect: editori. „a făcut înconjurul” − corect: înconjurul. [Bleher]. a formelor verbului a fi şi a pronumelui personal care încep cu e: „[el]” „au tras cu o armă în [el]” − corect: [iel]. . examen. „ „Tendinţa [este] de a merge pe. .

de ex: Diacritice. O dovadă că există preocupări individuale de scriere corectă. semnele diacritice sunt frecvent neglijate sau înlocuite prin alt sistem de redare. a limbii române o constituie site-urile care au titluri foarte transparente. examen.î. care îşi propune convertirea unor texte scrise fără diacritice. odată cu folosirea pe scară largă a computerelor. .univ.â.Conf.ţ). cu rol important în diferenţierea cuvintelor (ă.Victoria Moldovan.ş. Comunicare. Mai nou. cu diacritice.dr. Tehnici de relaţionare interpersonală. 2+1. Exprimaţi-vă punctul de vedere în legătură cu problema folosirii diacriticelor în scrierea limbii române actuale.com pune accentul pe limba română. cod BS1190. Masterat: Afaceri europene şi managementul proiectelor 2009-2010 Alfabetul limbii române conţine câteva semne speciale/ semne diacritice. 8 credite.

– Se remarcă.conjunctiv să aibe a verbului a avea. dacă v-ar dispare soţia”– corect: ar dispărea. – Verbul a (se) succeda. vroia.univ.forma de indicativ prezent. examen.„Ţineţi-vă bine să nu cădeţi de pe scaun”– corect: ţineţi-vă. vroiau etc. a acelei părţi care urmăreşte modificarea formelor. -i. – accentuarea pe sufix. adică a morfologiei. forma de nominativacuzativ fiind folosită în locul celei de genitiv-dativ. în locul desinenţei -şi. 8 credite.. *a dispare. cod BS1190. forma corectă este să aibă . „Dumneavoastră. comună perfectului simplu şi mai-mult-ca-perfectului:„O perioadă în care prinsesei sfertul de finală”– corect: prinseseşi. în loc de radical a verbelor la modul imperativ. greşelile provin din necunoaşterea desinenţei de genitiv-dativ: „dar mâna. persoana a II-a plural. • Anglicismul mass-media este tratat ca invariabil. trebuiesc. 2+1. „ia duceţi-vă dumneavoastră”– corect: duceţi-vă.– corect: mâinii. ţine de cunoaşterea gramaticii.formele hibride de indicativ imperfect vroiam.Conf. pe categorii. Respectarea formei corecte a cuvintelor în vorbire.„permiteţi-mi. forma mânei. când forma verbală este urmată de un clitic pronominal. Tehnici de relaţionare interpersonală.. sporadic. . Masterat: Afaceri europene şi managementul proiectelor 2009-2010 Unitatea de curs 3: Încălcări ale normei morfologice GREŞELI PRIVIND MORFOLOGIA. nu fă ce face popa” Forme greşite ale unor substantive Forme de singular • Greşelile provin. ca de obicei. neacceptată de normă: “copiii trebuiesc supravegheați”– corect: trebuie – atragerea verbelor cu infinitivul în -ea în clasa verbelor cu infinitivul în -e: verbul a dispărea este folosit ca şi cum ar fi de conjugarea a III-a. faceţi-l. de conjugarea I. este folosit greşit ca şi cum ar fi de conjugarea a III-a. „sunt adaptaţi cerinţelor pieţii noastre”– corect: pieţei. să vă prezint”– corect: permiteţi-mi. mai exact. din necunoaşterea genului substantivelor: „Acei pacienţi nu au prezentat nicio simptomă”– corect: niciun simptom. adăugându-se elementul nu: „Nu-ţi fă credit!” „fă ce zice popa. în locul formei corecte nu face! Imperativul negativ se formează de la infinitivul verbului.„Creşteţi-l. Această greşeală a fost înregistrată pentru următoarele verbe de conjugarea a III-a: „Spuneţi-mi. Forme de plural . în unele cazuri. folosirea imperativului negativ nu fă!. • Alteori.” – corect: spuneţi-mi. persoana a III-a plural. mass-mediei: „Interesul media pentru finală”– corect: mediei. Comunicare. ce regiuni. făceţi-l să rodească!” corect: creşteţi-l.„Începusei să creşti”– corect: începuseşi.„De cât timp nu-l mai văzusei?– corect: văzuseşi.Victoria Moldovan. „Explică de ce vroia să ajungă preşedinte”– corect: voia. Forme greşite ale unor verbe: . „în domeniul filosofiei şi medicinii aristotelice”– corect: medicinei. – la indicativ mai-mult-ca-perfect apare desinenţa de persoana a II-a sg.„Ziceţi-ne şi nouă!”– corect: ziceţi-ne.dr. *a se succede: „Evenimentele se succed rapid”– corect: se succedă. Vom prezenta câteva dintre cele mai frecvente greşeli.

/pl. „Alianţa anti-siriană (!) conduce în preliminare” – corect: preliminarii. – „fără fenomene perturbatorii” – corect: perturbatoare. Comunicare. Adverbe O greşeală care persistă la aproape toate posturile este înlocuirea formelor adverbiale maximum şi minimum cu cele ale adjectivelor corespondente. cod BS1190. în loc de la maximum: „le-am mărit la maxim” „Se bucură la maxim de transferul. În cazul numelor proprii şi al numelor comune de rudenie de genul feminin.univ. Este frecventă forma de feminin plural ultimile.” . cu oscilaţii în ambele sensuri: „Seria ciclonurilor însoţite de ploi”– corect: cicloanelor. „a lui Florina Mihăilă”– corect: a Florinei. Substantivul plurale tantum preliminarii este folosit greşit cu forma preliminare. ultimă.sg. cicloni. ultimii). „e şefu’ lu’ Adriana Oprea”– corect: Adrianei. Conform DOOM2.„care ar trebui să aibă maxim nouă salarii minime” „avansul va fi de maxim 5%”.„în complexele rezidenţiale”– corect: complexuri.) – perturbatori (m. Forma maxim este folosită greşit şi în locuţiunea adverbială *la maxim. examen..Victoria Moldovan. cum e cazul adjectivului obligatoriu – obligatorie – obligatorii./alte complexe „Are crenele late”– corect: creneluri. • • Forme greşite ale unor adjective şi adverbe Adjective Se observă concurenţa dintre desinenţele de feminin plural -e şi -i. Acesta a fost folosit greşit cu forma de plural perturbatorii. preliminare este forma de feminin plural a adjectivului cu patru forme preliminar – preliminară – preliminari – preliminare.. Masterat: Afaceri europene şi managementul proiectelor 2009-2010 • Se manifestă în continuare concurenţa între desinenţele de neutru plural -e şi -uri. Forme greşite de plural apar şi la substantivele de genul feminin:„Una dintre elici”– corect: elice. Articolul lui antepus devine marcă de caz pentru nume proprii feminine care pot primi desinenţă: „Toate calităţile lu’ maică-sa”– corect: maică-sii. uneori. 8 credite. cu oscilaţii în ambele sensuri. se observă.Conf. tiparul de flexiune din care face parte este perturbator (m. „Ce-i scria lui Veronica Micle?”– corect: Veronicăi.„atârnaţi de tavanele peşterelor”– corect: peşterilor. “ practicele de dopaj din ultimii ani”– corect: practicile. „mp3 playeruri”– corect: mp3 playere. ultimi (articulat.„două acoperişe”– corect: acoperişuri. „imunizarea a minim 35% din populaţie” . maxim şi minim. ultimele): –„ultimile melodii din seara aceasta” Adjectivul perturbator este variabil cu trei forme.pl). exprimarea analitică a construcţiilor cazuale de genitiv-dativ. nu *perturbatoriu – perturbatorie – perturbatorii. ultime (articulat. Tehnici de relaţionare interpersonală. 2+1.) – perturbatoare (f.dr.sg. „Duel în loje”– corect: loji. formele corecte ale acestui adjectiv sunt: ultim.

a gazului şi a uleiului” Dezacordul în caz al adjectivului. Dezacordul se produce fie sub influenţa antecedentului relativului (mai proeminent tematic în enunţ). pot fi semnalate unele greşeli frecvent întâlnite în româna actuală. Este frecventă folosirea formei de nominativ-acuzativ în locul celei de genitiv-dativ. pe axa sintagmatică. • Uneori. Prin utilizarea invariabilă se evită acordul (care este destul de dificil când antecendentul este la distanţă mai mare în text). „procesul de absorbţie al fondurilor europene • Uneori. Greşeala afectează adjectivele participiale: „Potrivit unei declaraţii de presă dată astăzi” „din cauza cererii scăzută de cărbune. Verbul impersonal cu subiect propoziţional trebuie să fie la singular: „Nu se ştiu care sunt motivele acestui atac” • Dezacordurile care implică pronumele relativ care. „şi-a luat în serios rolul de vedetă. Masterat: Afaceri europene şi managementul proiectelor 2009-2010 Unitatea de curs 4: Încălcări ale normei sintactice GREŞELI PRIVIND SINTAXA. adjectivul la feminin. „este doar una dintre persoanele care a fost îngropată în pământ” Dezacordul articolului genitival al. • De multe ori. „sunteţi un tip care vă pricepeţi”. românii. asezonând-o cu rolul de filantrop excentric” • Dezacordul apare din interpretarea greşită a antecedentului în enunţ generează dezacordul şi în exemplul următor (antecedentul este considerat părinţii. „capacităţile şi resursele scriitorilor.univ. „toate aceste intervenţii din ultima perioadă a preşedintelui” . dar şi a ilustratorilor” − „din cauza creşterii preţului electricităţii. 8 credite. o tendinţă mai veche în limba română. Vom urmări câteva dintre acestea. Dezacordul apare prin atracţia altui termen din enunţ:„temele grave pe care această piesă o pune. sub forma a. fie pentru că vorbitorul interpretează greşit antecedentul relativului: „Suntem noi. Dezacordul reprezintă o greşeală frecventă în domeniul sintaxei. Tehnici de relaţionare interpersonală. • La genitiv şi dativ. prin atracţie: „estimările de durată îndelungată a autorităţilor. examen. dar şi a modei din Franţa”. are aceeaşi formă ca la plural (ex. cod BS1190.„eu sunt ăla care tot timpul vreau să mă extrag din sistem”. un popor care ne enervăm repede. 2+1. cu alt termen din frază decât antecedentul său.Victoria Moldovan. cărţii editate de…). care nu este specifică doar limbajului jurnalistic. Dezacordul între subiect şi predicat • Are la bază diverse elemente declanşatoare (structura tematică a enunţului. dezacordul afectează pronumele personal neaccentuat (clitic). de la . Pe axa relaţiilor dintre cuvinte.dr. al este utilizat invariabil. care nu se acordă cu substantivul pe care îl dublează (substantiv aflat în poziţia de complement direct sau indirect). atracţia altui termen) sau neanticiparea mesajului: se va analiza rezultatele la euroalegeri şi se va stabili o strategie. • Realizarea propoziţională a subiectului poate genera probleme de acord. Comunicare. elementul a fiind suficient pentru marcarea cazului genitiv:„tendinţele designului românesc. o campanie de vaccinare împotriva encefalitei transmisă de căpuşă” Alte tipuri de dezacord.Conf. acesta este acordat greşit. singular.

Uneori. ca şi istoric. exprimat în discurs. Dezacordul în caz al formei de întărire. Comunicare. în diferitele ipostaze morfologice ale sale. cel apare neacordat în caz când se află la distanţă de elementul care impune cazul: „Anchetatorii au găsit 8. • Folosirea unei prepoziţii nepotrivite contextual Greşeala vizează cu precădere prepoziţia pe. în mod logic. 2+1. cod BS1190.000 de euro asupra celor şase încasatori şi cei/ a celor doi coordonatori. antecedentul este violatorului):„Pentru părinţii violatorului şi pentru mama acestora” (corect: acestuia). în special pentru a exprima sensul de relaţie: „declaraţia pe recesiune e uşor alarmistă” . 8 credite. Greşeala este determinată de stăpânirea insuficientă a paradigmei acestui pronume: O ameninţare directă a însăşi securităţii statului” (corect: înseşi). Tehnici de relaţionare interpersonală. Ca formant în structura superlativului relativ al adjectivului. la fel ca în perioadele de monitorizare precedente. plural). fie de influenţa unei alte structuri din limba română.” • • • Greşeli de utilizare a pronumelui relativ • Care în loc de pe care Omiterea prepoziţiei (gramaticalizate) pe în faţa pronumelui care cu funcţia de complement direct este o greşeală frecventă. în timp ce antecedentul său. este un substantiv feminin (persoane): „au fost luate de patru persoane.Conf. este corectă utilizarea secvenţei ca şi doar dacă subordonatul este comparativ. „şedinţa Camerei pe cazul Năstase” „Proiecte pe arhitectură” „specialişti pe imobiliare”. „sistem de învăţământ admirat de americani ca şi produs” . Greşeala apare mai ales în vorbirea liberă: „ţinând cont de bilanţul care-l au”. apare neacordat în caz cu substantivul:„în căutarea preţurilor cele/celor mai mici” Ca pronume semiindependent.univ.Victoria Moldovan. „Care dinozaur vrei să-l iei tu acasă? • Dezacordul pronumelui relativ Greşeala se produce prin interpretarea greşită a antecedentului relativului: „există discuţia potrivit căruia ceea ce mi se pare mie un model nu este” − „ protejarea copiilor a căror părinţi muncesc în străinătate” Greşeli de utilizare a prepoziţiilor • Ca şi pentru marcarea unui termen care exprimă calitatea Este greşită utilizarea conjuncţiei şi între prepoziţia ca şi substantiv dacă sensul subordonatului este calitativ sau de relaţie. a cărei utilizare se extinde în mod abuziv. „Bergodi ca şi antrenor al Stelei” „Dacă ar fi. ca să nu trimitem în şomaj” . Dezacordurile privesc şi elementul cel.. motivate şi de dorinţa de expresivitate:„tezele pentru istorie” .” (corect: ele).dr. se produc alunecări de sens ale prepoziţiilor. Dezacordul pronumelui personal este determinat de faptul că el preia genul referentului extralingvistic (substantivul bărbat la masculin.. „toţi banii care-i am”. Masterat: Afaceri europene şi managementul proiectelor 2009-2010 care demonstrativul preia numărul. examen.„ Dispută pe salarizarea unică” Utilizarea greşită a prepoziţiilor este determinată fie de influenţa unui model străin. să comentaţi clasa politică actuală”. însă. şi al cărui gen gramatical trebuie preluat. Trei dintre ei .„Măsuri de tipul trimitem în pensie. în structuri cu numerale cardinale.

Masterat: Afaceri europene şi managementul proiectelor 2009-2010 „E pe telefon” .Conf. examen. „Fie că vorbim despre destinaţiile interne sau externe” . Este o exprimare telegrafică. în combinaţii fixate. Greşeli de utilizare a numeralului • Dezacordul. fie… şi atât…. Ţin de stilul telegrafic exemple precum: „valorează aproape 25 milioane dolari” „Cam după şase. mai ales în vorbirea liberă. specifică textelor jurnalistice.” „Vom difuza un film interesant.Victoria Moldovan. „Aveţi posibilitatea de a merge pe ruta ... Utilizarea greşită a locuţiunii prepoziţionale din punct de vedere. 8 credite. şapte sute kilometri” „290 milioane de dolari” .. în mod eronat..+G şi din punct de vedere +adj. Această greşeală se extinde de la sinonimia să – ca să. • Uneori. • • Discontinuitatea elementelor corelative Perechile corelative. presupun utilizarea împreună a elementelor corelative. în acord cu substantivul ora. cred că este în premieră pe televiziune” . elemente introductive ale propoziţiei circumstanţiale de scop: Am venit (ca) să te văd vs Vreau să te văd: „era şi normal ca să existe această colaborare”.„V-au spus şi de la Fundeni ca să vă luaţi fetiţa acasă?”. O greşeală frecventă reprezintă dezacordul numeralului.dr. că: „s-a stabilit că sporul să fie introdus”. „400. pentru a introduce în enunţ propoziţii necircumstanţiale.000 buletine de vot” .. Comunicare. formate din conjuncţii sau din adverbe.„Nu poate depăşi doisprezece minute” „doisprezece milioane de euro” „patru sute treizeci şi doi de mii de metri pătraţi” „Până la doisprezece tone” • Exprimarea orei Se înregistrează frecvent utilizarea invariabilă a numeralului pentru exprimarea orei. cod BS1190. Această regulă este adesea încălcată. cât şi…:„vă aştept mesajele.univ. acest fenomen reprezentând o influenţă a stilului administrativ. 2+1. primul element al conectorului ca. Greşelile înregistrate cuprind mai ales perechile fie…. fie că sunt din trafic sau sunt mesaje prin care vreţi să ne anunţaţi orice altceva”. „Nicolai Ovetea rămâne în telefon. Tehnici de relaţionare interpersonală. care este de genul feminin: „Invitându-vă mâine la ora douăzeci şi doi” • Omiterea prepoziţiei de În textul scris se omite frecvent prepoziţia de după numeralele de la douăzeci în sus. în care vorbitorul acordă mai puţină atenţie construcţiei enunţului.„Suntem pe ultima săptămână de campanie” .să devine.„Noroc cu paznicii care l-au ajutat pe Borcea ca să plece acasă”. cu substantivul punct nearticulat când locuţiunea este urmată de un substantiv în genitiv: „din punct de vedere al nutriţiei” „din punct de vedere al jurnalului” „din punct de vedere al traficului” „din punct de vedere al dimensiunilor” Corect: din punctul de vedere al. Norma literară impune utilizarea la feminin. Greşeli de utilizare a conjuncţiilor şi a elementelor corelative Ca să în loc de să: Este frecventă utilizarea conjuncţiei compuse ca să în locul conjuncţiei să.. mai ales în situaţia în care acesta este compus:„o sută şaptezeci şi unu/una de mii de dolari” „ până la doi/două virgulă cinci tone” .

Comunicare..” . din Oltenia. cel mai mare dintre ele reprezentând într-o excursie”. prin simpla lor juxtapunere.„O atenţie specială va fi acordată firmelor de transport persoane” . „Imagini telefon mobil”. cât şi în nordul Moldovei” „vreme foarte călduroasă mai ales în zona de vest a ţării. 8 credite.. cod BS1190. fie să vă alegeţi propriul traseu” „un deficit de locuri […].. reprezintă o greşeală foarte frecventă. ci cu obiect direct. deşi această utilizare este tot mai frecventă: „se merită”.. şef unitate Primire Urgenţe” . examen. în Crişana. • Adverbele provenite prin conversiune din adjective nu se acordă:„actualul antrenor al proaspetei promovate în prima ligă” . în Maramureş. Tehnici de relaţionare interpersonală. „vaccin cancer” „mamă băiat 9 ani” .„ alături de antrenorul noii promovate” . În exemplul următor. „Cei din Banat. 2+1. „În caz de nu ne mai convine.univ. „ar trebui incluse în program doar locuinţele noi construite” . „director vânzări agenţie imobiliară” pentru directorul de vânzări al agenţiei imobiliare . .” Trebuia utilizat în caz că: Atenţie : În caz de (+subst) boală / accident / ploaie etc. cât şi din zona Aradului vor avea astfel de probleme” „Au făcut o analiză în care arată cât petrec elevii la şcoală. ci apar şi în cadrul enunţurilor mai ample. cât şi de ce chiulesc” • Alte greşeli de utilizare a conectorilor Conectorul în caz de este folosit greşit pentru a introduce o structură propoziţională. Greşeli de utilizare a adverbelor Acordul adverbului . marcând o tendinţă a românei actuale: „lider galerie” pentru liderul galeriei . „întâlnire Emil Boc cu parlamentarii PD-L” pentru întâlnirea lui . greşeala provine din analogia cu verbul a consta în: „premiile sunt destul de incitante. cât şi în sudul ţării”. „Traian Băsescu Preşedinte România” Greşeala nu se limitează numai la structuri neintegrate sintactic (scrise pe ecran.dr. „Cele două persoane noi depistate”. Masterat: Afaceri europene şi managementul proiectelor 2009-2010 prestabilită. specifice emisiunilor de ştiri de televiziune). Verbul a reprezenta nu se construieşte cu obiect prepoziţional. uneori chiar în vorbirea jurnaliştilor: „Ne uităm la anunţurile de închirieri locuinţe şi vedem că tot mai multe sunt acum.. În caz că (+ prop) te îmbolnăveşti / plouă etc Nemarcarea relaţiilor sintactice dintre cuvinte.Victoria Moldovan. • Acordul adverbului la superlativ relativ nu este acceptat de norma literară: − „Aceasta este cea mai bine păstrată fosilă” cel mai bine Greşeli de regim verbal Verbul a merita nu poate fi construit cu pronume reflexiv.. cât şi de educatoare”.„Domnul Andrei Georgescu.Conf.„va şi ploua sub formă de aversă în zona Transilvaniei. „Imagini cameră supraveghere”.

Încadrăm aici şi fraze care sunt construite prost..univ. „În continuare mai sunt încă două persoane”– corect: Mai sunt două persoane. „apoi după aia să vă daţi seama”– corect: apoi să vă daţi seama/după aia să vă daţi seama. Frazele încep cu un anumit tipar de construcţie. • Elementul a din structura seriei numeralelor ordinale nu este acceptat de normă înaintea numeralului întâi. Chiar dacă se pot invoca diverse justificări pentru apariţia pleonasmului. Alte greşeli sintactice. Construcţia care conţine un complement direct este un calc după engleză: „Cineva chiar din familia ei ar fi abuzat-o prima dată” . Unitatea de curs 5: Încălcări ale normei lexicale Greşeli de lexic şi de semantică Pleonasmul. Greşeala.” „Afecţiunile esofagului. „Bună seara! Ne revedem din nou.../ Ne vedem din nou.” – corect: Ne revedem.: „bobocii claselor a întâia” .. apendicelui. apoi acesta este abandonat şi fraza continuă cu un alt tipar de construcţie. constă într-o repetare de sens.. numărul. persoana) sau întreaga structură a enunţului. Tehnici de relaţionare interpersonală. ale colecistului. pot fi rezolvate robotic” .Victoria Moldovan. Greşeala apare sub influenţa celorlalte numerale ordinale: a doua etc. 8 credite.„rămâi în continuare la Steaua?”– recomandat: rămâi la Steaua?. criticate şi explicate frecvent. cod BS1190..„Copiii ăştia din ţara lui Voronin au ieşit în stradă. cât şi mai „novatoare” sau mai puţin evidente. un lucru care puteau fi manipulaţi” .dr. Verbul a abuza se construieşte în română cu un complement prepoziţional (a abuza de cineva). mă rog. „la aniversările a 75 . 2+1. Comunicare. atât dintre cele clasice. „revine iarăşi”– corect: revine. „Tăceţi din gură”– corect: Tăceţi. • Se recomandă utilizarea articolului genitival (al) înaintea substantivelor coordonate (nu şi înaintea primului. Discontinuitatea sintactică poate afecta doar o categorie gramaticală (cazul. acesta reprezintă o greşeală şi trebuie evitat. „ Mulţi i-am văzut cu lacrimi în ochi”. când locutorul este pus în situaţia de a vorbi liber. fără continuitate logică sau semantică între structurile componente: „aceşti domni doctori. dacă acesta este adiacent articolului hotărât): venirea premierului şi a preşedintelui (forma articolului fiind dictată de regulile acordului cu antecedentul):„În privinţa performanţelor şi consumului. „mereu să se tot întâmple surpări”– corect: Mereu să aibă loc surpări / Să tot aibă loc surpări. „procentul este de 65 la sută”) – corect: procentul are valoarea 65 / 65 de procente. Masterat: Afaceri europene şi managementul proiectelor 2009-2010 Verbul a asista nu poate fi regentul unei propoziţii (*a asista că/să/cum). S-au înregistrat şi în această perioadă multe pleonasme. care aţi avut dumneavoastră ghinionul să vă intersectaţi cu ei” . ci numai al unui complement prepoziţional (a asista la ceva):„Sute de localnici asistă disperaţi cum zi de zi dispar” . examen.Conf. Anacolutul este o greşeală de discontinuitate sintactică mai frecvent întâlnită în limba vorbită..

2+1. „Oamenii au venituri modeste. briefing” – corect: Haideţi să facem. „Milioane de români sunt cu ţinta pe el” – corect: Milioane de români sunt cu ochii pe el.Conf. care şi-au extins utilizarea în alte contexte decât cele obişnuite: „cu câteva ore înaintea marelui . „O sută şi ceva de mii de intreprinderi” – corect: O sută şi ceva de mii de întreprinderi. „Să ascultăm cu urechea la tot felul de. Au fost înregistrate mai multe astfel de expresii modificate: „nu poate fi pus sub condamnare”– corect: nu poate fi pus sub urmărire / nu poate fi condamnat.. „este dedicat aniversării a 20 de ani de la. Comunicare.. să zicem. Folosirea greşită sau „inutilă” a unui cuvânt în locul altuia • Necunoaşterea formei cuvintelor.000 de euro”– corect: S-au făcut nevăzuţi/au dispărut apoi cu aproape 80.. cumva”– corect: Cei care le aleg trebuie să fie de acord cumva / Se cade de acord asupra alegerii.”– corect: pe de o parte.. „ce ar trebui să facă pentru ca să nu fie victima”– corect: ce ar trebui să facă ca să nu fie victima....univ. „zona poate fi comparabilă cu California”– corect: zona este comparabilă cu California. mai „nobile”). drept pentru care joacă. Masterat: Afaceri europene şi managementul proiectelor 2009-2010 de ani şi 80 de ani”– recomandat: la sărbătorirea a 75 de ani şi a 80 de ani. „pe de o parte. Anumite construcţii sunt fixate în limbă. „a ales un oraş care nu e o mare metropolă”– corect: a ales un oraş care nu e o metropolă. • Necunoaşterea sensurilor termenilor preluaţi recent din engleză. să zicem. „a fost transmisă o erată în scris”– corect: a fost transmisă o erată. piţifelnici din ăştia.. şi Parlamentul României.dr.. un briefing. Unele cuvinte au fost folosite cu o formă incorectă: „Centrul Naţional pentru Curricul” – corect: Centrul Naţional pentru Curriculum. sau făcut dispăruţi apoi cu aproape 80... „alte posibilităţi decât în aer deschis nu avem”– corect: alte posibilităţi decât în aer liber nu avem. pe de altă parte. şi Parlamentul României.” − recomandat: este dedicat celei de-a 20-a aniversări.. drept care joacă. Astfel de exemple sunt asocierile dintre adjectivul scurt şi briefing (care înseamnă „şedinţă scurtă”) sau dintre substantivul publicitate şi spot (ultimul având sensul „publicitate/reclamă”):„Haideţi să facem un scurt.. „după Paşti”– recomandat: după Paşte.. dar însă aici e clar. 8 credite. spoturi de publicitate” – corect: spot/reclamă/publicitate... acuzându-l de dezinformare” – corect: CSM şi-a îndreptat atenţia către. „CSM şi-a îndreptat ţinta către Serviciul Român de Informaţii.000 de euro. cumva. se preferă unele mai „nobile”. • Modificarea structurii unor construcţii fixate. • Cuvinte neadecvate semantic (de cele mai multe ori. antetul de deasupra” – corect: antetul. piţifelnici din ăştia”– corect: Să plecăm urechea la tot felul de. examen. pe de cealaltă parte. „au fost nevoiţi să intre în concediu forţat”– corect: au fost nevoiţi să intre în concediu. „femeii expatriate în străinătate”– corect: femeii expatriate. „sechestru asigurator”– recomandat: sechestru asigurător. Dar e clar . „spot de publicitate.„Sunt alese de comun acord. „cazino”– corect: cazinou. folosiţi din ce în ce mai frecvent în limba actuală. explică uneori producerea acestei greşeli. Tehnici de relaţionare interpersonală.„averse de scurtă durată”– corect: averse. de aceea substituirea unui termen din structura lor cu altul nu se recomandă.Victoria Moldovan. . cod BS1190. simţite ca fiind banale. În locul anumitor cuvinte.. „sistemul pedagogic de învăţământ”– corect: sistemul pedagogic/sistemul de învăţământ.”) – corect: Oamenii au venituri modeste.

. perioadele productive în calcuri au coincis cu momentele importante ale înnoirii vocabularului (influenţa slavă a juca <igrati sau franceză procentaj.Victoria Moldovan. 2+1.”. cu materialul limbii B. „Legi mai moi. „să debutăm în discuţie” – corect: să începem discuţia. „promiţând că va califica teamul naţional la Campionatul.. a unei construcţii sau numai a unui sens. „Corpul de control a demarat deja verificările”– corect: Corpul de control a început deja verificările. fără pronume reflexiv.dr. „pe debutul reprizei”– corect: la începutul reprizei. a pune în aplicare. fulare şi bannere au inundat străzile din Roma şi se fotografiază cu cele mai interesante locaţii turistice din oraş” – corect: cu câteva ore înaintea marelui duel. suporterii echipaţi cu steaguri. suporterii echipaţi cu steaguri.Conf. • “Invenţii” inutile.. interviu etc. 8 credite. „recrutier”– corect: persoană care recrutează. Unele cuvinte nu sunt înregistrate în dicţionare.ex. a unui cuvânt semantic analizabil. „Nu comutaţi!”– corect: Nu schimbaţi postul! „situaţia e volatilă”– corect: situaţia e schimbătoare/instabilă.Procedeulde transpunere literală. „sunt nişaţi”– corect: se află/situează în zona de nişă. cod BS1190. . Comunicare..univ. mai permisive/mai puţin stricte. marile echipe ale lumii. „o maşină colantată cu siglă”– corect: o maşină având un colant cu siglă. „Milano şi Torino. locaţiile unde maşina a fost proiectată şi construită”– corect: Milano şi Torino.. din contextul: „Pentru a putea servi o porţie delicioasă de borş de peşte”– corect: Pentru a putea gusta/mânca o porţie delicioasă de borş de peşte. Masterat: Afaceri europene şi managementul proiectelor 2009-2010 duel. „marile teamuri ale lumii”– corect: promiţând că va califica echipa naţională la Campionatul. „Am butonat preţ de câteva secunde pentru introducerea locaţiei”– corect: Am butonat preţ de câteva secunde pentru introducerea locului/destinaţiei. reprezentând creaţii mai mult sau mai puţin accidentale: „stabilirea contacţilor”– corect: stabilirea persoanelor cu cu care a intrat în contact. locurile/oraşele unde maşina a fost proiectată şi construită. în evoluţia limbii române. „Va transforma lacul Morii într-o locaţie de agrement”– corect: Va transforma lacul Morii într-un loc/spaţiu de agrement. a lua cuvântul etc). • Calcuri după engleză.rectangulus. examen. „Însoţind cârdul de răţuşte până la o locaţie mai potrivită” – corect: Însoţind cârdul de răţuşte până la un loc mai potrivit. Acum engleza stă la baza acestor calcuri: „sunt marile resorturi de lux”– corect: sunt marile staţiuni de lux. mai soft”– corect: Legi mai moi. exactă.dreptunghi< lat. Utilizarea englezismelor şi calcurile după engleză • În locul unor cuvinte româneşti se folosesc în continuare corespondente englezeşti: „Persoane din staff-ul acestei firme”– corect: Cei/Câţiva din personalul acestei firme. Tehnici de relaţionare interpersonală. fulare şi bannere au inundat străzile din Roma şi (acum) se fotografiază cu cele mai interesante obiective turistice din oraş. Foarte cunoscute: a aplica.„Transformarea Bucureştiului într-o locaţie optimă pentru turismul de weekend”– corect: Transformarea Bucureştiului într-un loc optim pentru turismul de weekend. Calcul lingvistic este un important mijloc de îmbogăţire lexicală a unei limbi. dintr-o limba A într-o limbă B. „motivul iei româneşti pe care apoi l-a declinat în creaţii vestimentare”– corect: motivul iei româneşti pe care apoi l-a utilizat/transpus în creaţii vestimentare. a realiza. Neadecvat semantic este şi verbul a servi.

• Următoarele greşeli sunt explicabile prin atracţie paronimică: „Să fi contactat temutul virus”– corect: Să fi contractat temutul virus. sursa unor greşeli precum: „Când se întoarce şcoala” – corect: Când reîncepe şcoala/Când se întorc copiii la şcoală. • Confuzia unui cuvânt cu altul. explică alte greşeli din această categorie: „aceasta a fost şi cauza cazurilor de mortalitate.univ.„un om de înaltă anvergură”– corect: un om de înaltă ţinută/ de excepţie. „fie realocarea companiilor în spaţii mai mici”– corect: fie relocarea companiilor în spaţii mai mici. Lipsa coerenţei unui enunţ poate duce nu numai la neînţelegerea mesajului transmis. „Vă promit că în toamnă o să vă spun toate culisele – corect: Vă promit că în toamnă o să vă spun/dau toate detaliile din culise. cod BS1190. deseori pleonastice precum: „Se făceau excavaţii cu un excavator”– corect: Se săpa cu un excavator / Se făceau excavaţii. trebuie ca enunţul să aibă o structură gramaticală corectă şi să fie logic. Greşeli de logică Pentru ca un mesaj să fie înţeles.„setul având aceeaşi finalitate ca primele două”– corect: setul având acelaşi final ca primele două. de asemenea. „Tocmai pentru a fi evitat picajul (unor cârlige)”– corect: Tocmai pentru a evita căderea. Masterat: Afaceri europene şi managementul proiectelor 2009-2010 Greşeli de neadecvare contextuală fără intenţie. „Greşeala a constat într-o eroare de transcriere”– recomandat: Greşeala a fost una de transcriere. examen.. „e un oraş energetic”– corect: e un oraş plin de energie / încărcat de energie / care degajă energie. „Cert este că seceta şi cele 40 de grade Celsius vor fi o certitudine la vară”– corect: Seceta şi cele 40 de grade Celsius vor fi o certitudine la vară / Cert este că la vară va fi secetă şi vor fi 40 de grade Celsius. „Nu au fost prezenţi toţi directorii investiţi de primarul general” – corect: Nu au fost prezenţi toţi directorii învestiţi de primarul general. 8 credite. „costurile acestei deplasări sunt extrem de costisitoare”– corect: costurile acestei deplasări sunt extrem de mari. chiar contradictorie. a alunecărilor semantice.Victoria Moldovan. (eventual inaugurat). cele 45?”– corect: . „n-am mai avut timp astăzi de extragerea la sorţi”– corect: n-am mai avut timp astăzi de tragerea la sorţi. atracţii semantice. • Neglijenţa în exprimare pot explica şi construcţiile rău formate de mai jos: „Intrăm prin telefon cu domnul ministru Radu Berceanu”– corect: Suntem în legătură telefonică cu domnul ministru Radu Berceanu/Avem legătura prin telefon cu domnul ministru Radu Berceanu/Vorbim la telefon cu domnul ministru Radu Berceanu. de cele mai multe ori din cauza înrudirii lor formale şi/sau semantice. dar şi la o înţelegere greşită.. „Am instaurat această instituţie la sfârşitul anilor ‘90”– corect: Am înfiinţat această instituţie la sfârşitul anilor ’90.aceasta a fost şi cauza cazurilor de deces. Existenţa în limbă a unor cuvinte asemănătoare ca formă duce la folosirea unuia în locul altuia atunci când nu se cunosc forma şi sensul acestora. • Contaminările între diverse construcţii reprezinta. confuzii. cele 45? „masiv atac de cord”– corect: atac de cord puternic. . Tehnici de relaţionare interpersonală. Repetiţii lexicale supărătoare.Conf. Comunicare. accidentală.dr. 2+1. „cea mai ridicată temperatură se aşază peste Banat” – corect: cea mai ridicată temperatură se înregistrează în Banat. a acestuia. lipsa de inspiraţie.

”– corect: Iată că. cod BS1190. din păcate. a se întâmpla. exact în timpul verii.Conf.iar acest lucru a fost posibil. se înregistrează: • exprimări vulgare: ciurucul de Ogică. ci şi în perioada caldă. din cauza unor fulgere foarte puternice care. a-şi aduce aportul. datorită unor fulgere foarte puternice care. e bun [filmul]”– corect: în ceea ce priveşte imaginea. prepoziţia datorită în locul locuţiunii din cauza. Comunicare. din păcate.... cu pruncii la subraţ sau cu câte-o potaie leşinată lângă ei.dr. În ceea ce priveşte excesele şi inadvertenţele stilistice. Observaţii în plan stilistic. manifestându-se ca tendinţe. „Iată că. a demara. deşi nerecomandate de normă. examen.. unde trăieşti. Tehnici de relaţionare interpersonală. drept pentru care etc. În această categorie intră pleonasme precum a rămâne în continuare..Victoria Moldovan. „. 8 credite.. ce mama dracu’!” − „Al dracu’ să fiu dacă nu sunt identice!” Plecaţi dracu’ cu ea de-aici!” „Frate. „preşedenţie”– corect: preşedinţie. „Cantităţile de apă nu vor trece de 20 de grade pe metru pătrat” – corect: Cantităţile de apă nu vor trece de 20 de litri pe metru pătrat. tot la nivel de comunicare. În loc de concluzii. vizavi de. virgulă. „Jucaţi pân’ la capăt. ci şi în perioada caldă.. Tendinţe lexico-semantice Forma sau sensul unor cuvinte şi construcţii. „să tragem o concluzie vizavi de acest subiect”– corect: să tragem o concluzie în legătură cu acest subiect. capitala României este Bucureştiul”. „la nivel de imagine. de asemenea.” – corect: . mânca-ţi-aş ochii?” „şi a aruncat cu rahat în tot” • formulări nepotrivite. a aniversa un număr de ani. pă dracu. „va prelua preşedenţia Uniunii” – corect: va prelua preşedinţia Uniunii. Masterat: Afaceri europene şi managementul proiectelor 2009-2010 „Acest nou tip de virus nu apare doar în perioada rece. e bun. procent.. tot în ce priveşte comunicarea.. „Când se va întâmpla lansarea cărţii?”– corect: Când va avea loc lansarea cărţii?... cum dracu’ îl mai cheamă” .iar acest lucru a fost posibil.. magistraţii.... Iată câteva exemple: „un eveniment care se întâmplă în acest weekend”– corect: un eveniment care are loc în acest weekend.. „cred că a fost o emisiune foarte importantă vizavi de agricultură”– recomandat: cred că a fost o emisiune foarte importantă în legătură cu/despre agricultură. „în locurile unde se întâmplă evenimente culturale”– corect: în locurile unde au loc evenimente culturale.. pe timpul sezonului verii”– corect: Acest nou tip de virus nu apare doar în perioada rece. „E.univ. formele preşedenţie şi servici. Iată că a apărut în condiţiile în care în Mexic era o temperatură ridicată/mare/era cald. „Stau întinşi pe trotuare.. la sută. . magistraţii. fraze ilogice: „L-a transportat pe bărbat în Urgenţa spitalului”. apar frecvent în limbajul presei. cuvinte şi locuţiuni cu sens lărgit precum locaţie.. Iată că a apărut în condiţiile în care în Mexic era o temperatură caldă şi. să stimuleze milostenia”. „Caută lumea în draci acuma”. 2+1. • forme nepotrivite de evitare a cacofoniei: „vă rog să transmiteţi mai departe că.

poate da motive de îngrijorare vorbitorilor ei. sub titlul „Cum vorbim”. pe tema românei actuale. Miam exprimat şi cu alte prilejuri părerea că etichetele de genul stricare/urîţire sînt nejustificate şi lamentările aferente exagerate. fiecare student va „culege” . Chiar dacă are şi manifestări nedorite. Tehnici de relaţionare interpersonală. ea reflectă istoria poporului care o vorbeşte. Radiografiată sincronic. Îngrijorările actuale se explică prin transparenţa mai mare decît în trecut a dinamicii. Privită în evoluţie.Victoria Moldovan. una foarte dinamică. cum e situaţia românei în perioada analizată. Masterat: Afaceri europene şi managementul proiectelor 2009-2010 Limba este un organism viu. „Starea limbii române din perioada actuală în sens restrîns este considerată de mulţi contemporani alarmantă şi descrisă în termeni dintre cei mai negativi cu putinţă.10 exemple de exprimare incorectă (pronunţare. mă voi mărgini să citez dintr-un articol al Mioarei Avram. În chip de concluzii. gramatică. examen. pe care le va corecta şi va explica tipul de greşeală prezent în fiecare exemplu. APLICAŢIE PRACTICĂ : Pentru secţiunea I. Comunicare.dr.Conf. din presa scrisă sau vorbită . la un moment dat şi din motive externe ei.” (Cf. adică celor care. Avem a face cu o perioadă marcată de dinamică – aşa cum au fost şi alte perioade în istoria limbii române moderne –. Consideraţii asupra dinamicii limbii şi asupra studierii ei în româna actuală). 2+1. dimpotrivă. În acest ultim caz. dinamica limbii. ea poate reflecta o dezvoltarea calmă sau. .Avram. Lucrarea va fi trimisă.univ. ca fenomen natural obiectiv. cod BS1190. vocabular). M. prin e-mail. iar dinamica înseamnă viaţă intensă şi creativitate. un „seismograf” sensibil al tuturor schimbărilor care au loc în societate. profesorului până la data de 15 ianuarie 2010. 8 credite. o forţează reacţioneze astfel. nu poate fi strânsă în chingile unor reglementări de ordin legislativ-administrativ.din anturajul său.

Univers Enciclopedic. Ediţia a II-a revăzută şi adăugită. Bucureşti. comunicarea nonverbală. Masterat: Afaceri europene şi managementul proiectelor 2009-2010 Secţiunea a II-a Modulul IV: PROBLEME DE COMUNICARE ŞI RELAŢIONARE INTERPERSONALĂ Studenţii vor parcurge bibliografia recomandată (şi în special Irena Chiru. strategiile conversaţionale şi comunicarea scrisă. 8 credite. 2+1. pentru învăţământ. însoţite de câteva exemple. principalele modificări introduse în DOOM2 faţă de prima ediţie a dicţionarului2 (DOOM1). 752/2001. ministerul de resort este cel care decide data aplicării lor. ortoepic şi morfologic al limbii române. Institutul de Lingvistică „Iorgu Iordan – Al. Tritonic. 2009. modificări care afectează normarea sub diverse aspecte a unor cuvinte. Comunicare. Dicţionarul ortografic.) urmărind: Consideraţiile generale asupra comunicării interpersonale. examen. CE E NOU1 ÎN DOOM2 – Academia Română.univ. forul care „se îngrijeşte de cultivarea limbii române şi stabileşte regulile ortografice obligatorii ” este Academia Română. coordonator: Ioana Vintilă-Rădulescu – În cele ce urmează se prezintă. 2005. Tehnici de relaţionare interpersonală. Anexă: 1. disimularea. Bucureşti.dr. în România. . Pentru detalii privind celelalte norme (care sunt în continuare valabile aşa cum fuseseră stabilite prin DOOM1) şi fiecare cuvânt – mai vechi sau mai nou – în parte este necesară consultarea introducerii la DOOM2. Conform Legii privind organizarea şi funcţionarea Academiei Române nr. Actualele norme au intrat în uz din momentul publicării DOOM2. comunicarea verbală orală/conversaţia. cod BS1190. Comunicarea interpersonală. respectiv a dicţionarului propriu-zis. Rosetti”.Conf.Victoria Moldovan. 185p.

a acestei convenţii grafice ar fi o dovadă de ridicolă imaturitate pentru o cultură care pretinde a fi luată în serios. „â din a” şi „î din i”: indiferent de motivaţii. 8 credite. cod BS1190.dr. 2 Academia Republicii Socialiste România. din nou. iar cuvintele nou introduse – de steluţă (*). 2+1.Victoria Moldovan. schimbarea. redactor responsabil: Mioara Avram.Conf. Comunicare. 2 M m em/me/mî N n en/ne/nî Ooo P p pe/pî Q q kü5 R r er/re/rî S s es/se/sî Ş6 ş şe/şî T t te/tî Ţ ţ ţe/ţî Uuu V v ve/vî W w dublu ve/dublu vî X x ics Y y [igrec] . examen. 3 Considerăm neavenită continuarea războiului celor două litere.univ. 1982. ortoepic şi morfologic al limbii române. Tehnici de relaţionare interpersonală. Institutul de Lingvistică al Universităţii Bucureşti. Masterat: Afaceri europene şi managementul proiectelor 2009-2010 Informaţiile sunt prezentate în ordinea în care su fost tratate în introducerea la DOOM2 şi nu în ordinea importanţei. MODIFICĂRI PRIVIND DENUMIREA/CITIREA UNOR LITERE Litere mari mici Denumirea/ citirea literei Aaa Ăăă Â3 â î/î din a B b be/bî C c če/cî D d de/dî Eee F f ef/fe/fî G g ğe/ghe/gî H h haş/hî4 Iii Î î î/î din i J j je/jî K k ka/kapa L l el/le/lî 1 Cuvintele la care s-au făcut modificări de normă faţă de ediţia I sunt precedate în DOOM2 de semnul exclamării (!). Bucureşti. Dicţionarul ortografic. 4 Denumirea ha este rar folosită. redactor responsabil adjunct: Laura Vasiliu. Editura Academiei.

cu unele deosebiri faţă de DOOM1. 8 Deoarece diftongul [ŭi] nu există în limba română. sunteţi.simbolurile majorităţii unităţilor de măsură: gal pentru galon. UNESCO etc. curriculum vitae. examen.Conf. penurie/penurie. acatist/acatist. şi nu din latină (unde nici nu se folosea această abreviere). ş şi ţ au sub s şi t o virguliţ㸠şi nu o sedilă (care se utilizează sub c în alte limbi: ç). la formele verbului a fi suntem. hatman/hatman. de ex. atât la unele cuvinte vechi în limbă.Victoria Moldovan. . indicată în DOOM1.dr. ACCENTUL9 Pronunţarea chĭu. (h)i weekend [uĭkend] whisky [uĭski] wigwam [uĭgŭom] SCRIEREA ŞI CITIREA UNOR ABREVIERI Actualmente se preferă scrierea fără puncte despărţitoare a unor abrevieri de tipul SUA. SCRIEREA ŞI PRONUNŢAREA NUMELOR PROPRII STRĂINE . În unele programe de calculator. Nu sunt urmate de punct: . Pentru numele şi simbolurile unităţilor de măsură se aplică prevederile sistemelor internaţionale obligatorii/normele interne în domeniu. Unele litere din anumite abrevieri se citesc după modelul limbii din care au fost împrumutate abrevierile. 7 Citit şi [zed]. 8 credite. crater. este nerecomandabilă. gingaş/gingaş. jilav/jilav. trafic/trafic. cât şi la unele neologisme. antic/antic. Tehnici de relaţionare interpersonală. 9 Vocala care poartă accentul principal este subliniată cu o linie. spre deosebire de ţ. apare în mod greşit cu sedilă. Se recomandă o singură accentuare la avarie. 2+1. deoarece este împrumutată din engleză. de ex. Comunicare.univ. ş. CV. citită [sivi].simbolurile unor termeni din domeniul tehnic şi ştiinţific: Rh „factorul Rhesus”. 5 6 3 La unele cuvinte (mai vechi sau mai noi) se admit variante accentuale literare libere (indicate în Dicţionar în ordinea preferinţei). cod BS1190. chiar dacă sintagma pe care o abreviază. este un latinism. Masterat: Afaceri europene şi managementul proiectelor 2009-2010 Z z ze/zet7/zî O VALOARE SUPLIMENTARĂ A LITEREI W Valoarea Poziţia Exemple şi [u]8 în câteva anglicisme la iniţială de cuvânt + ee. despot.

Procust. provenite din limbi scrise cu alfabetul chirilic. şi redarea titlului tragediei antice Oedip rege şi a titlului operei lui George Enescu). .numelor proprii (inclusiv ale unor unităţi lexicale complexe folosite ca . în mod obişnuit. Menelau. âncepe cu literă mare: Al X-lea Congres . parcă. examen. gigant. Côte d’Ivoire. Numele anumitor personalităţi.elementele iniţiale din numărul de ordine al unor manifestări periodice a căror denumire este folosită în interiorul unei propoziţii: Participanţii la (cel de-)al X-lea Congres … Când denumirea este folosită singură. cât şi normelor actuale de transliterare: Dostoievski/Dostoevski. Menalaos.dr. Formele tradiţionale curente. Masterat: Afaceri europene şi managementul proiectelor 2009-2010 Numele statelor trebuie utilizate în forma oficială recomandată de acestea Belarus (la cuvintele din aceeaşi familie se pot folosi ambele variante: belarus/bielorus. 8 credite. cu literă mică. Edip. Tehnici de relaţionare interpersonală. SCRIEREA CU LITERĂ MICĂ SAU MARE LA INIŢIALĂ Scrierea cu literă mică la iniţială Se scriu cu literă mică (şi nu mare) la iniţială şi: . ocazional. titan. cod BS1190. intrate prin intermediul altor limbi şi adaptate limbii române. Comunicare. pot fi folosite şi în indicaţii bibliografice: Florenţa etc. pentru a realiza un anumit efect stilistic (ceauşescu. şi expresia consacrată sabia lui Damocles –.univ. Scrierea cu literă mare la iniţială Se scriu cu literă mare la iniţială şi: . belarusă/bielorusă). Se pot scrie. Cambodgia. se scriu cu literă mare. Myanmar. unele cuvinte care. Damocle. pcr) sau grafic (univers enciclopedic pe publicaţiile editurii în cauză). pot fi ortografiate atât conform tradiţiei româneşti. Procust.numele fiinţelor mitice multiple: ciclop... nu Bacus.Victoria Moldovan. Normele actuale recomandă formele Bahus. de regulă. sirenă.. Damocles – cf. Oedip [ödip] (cf. a cuvintelor ajutătoare): . ale unor nume de locuri străine cunoscute de mai multă vreme la noi.Conf. 2+1. muză.toate componentele (cu excepţia. ca titlu etc.

al Doilea Război Mondial) sau care au un nume propriu (Războiul celor Două Roze. de obicei. care se încadrează într-un întreg sistem la care se aplică de mult aceleaşi reguli. în semn de cinstire (Soldatul Necunoscut. . nicio. student la Litere. Evul Mediu). Secretariatul. care nu a fost niciodată numele propriu al unei entităţi statale unice. era singura combinaţie din seria celor formate din nici + când. Domnia Sa. Se pot scrie cu literă mare unele cuvinte (care. 8 credite. Slavă Ţărilor Române). Masterat: Afaceri europene şi managementul proiectelor 2009-2010 nume proprii) care desemnează marile epoci istorice (chiar dacă nu reprezintă evenimente) (Antichitatea. Catedra de limba română. . niciuna „nimeni” şi ale adjectivului pronominal corespunzător niciun. cum. cod BS1190. Componentele sintagmei ţările române. admiterea la Politehnică. era unicul pronume (în afară de ceea ce şi spre deosebire. de pronumele cu o componenţă relativ asemănătoare vreun(ul).b. Războiul de Treizeci de Ani. de exemplu.univ. Se revine la scrierea într-un cuvânt a tuturor formelor pronumelui negativ compus niciunul. Războiul de Independenţă. Serviciul de contabilitate. Lucrează în Institut de cinci ani. se scriu cu literă mică). Secţia de filologie şi literatură a Academiei Române. de cât. Excelenţa Voastră. Niciun(ul) s-a mai scris „legat” şi înainte de 1953. SCRIEREA CUVINTELOR COMPUSE I. Majestăţile Lor Imperiale. Războiul de Secesiune.a. 2+1. . 1. examen. o dată .dr.numai primul element din numele proprii compuse care reprezintă denumirile organismelor de conducere şi ale compartimentelor din instituţii: Adunarea generală a Academiei Române. scris într-un cuvânt) redat grafic ca şi cum ar fi vorba de două cuvinte diferite şi independente şi nu de un unic pronume/adjectiv compus sudat – între componentele căruia nu poate fi intercalat alt cuvânt. inclusiv când sunt folosite eliptic: secretar de stat la Externe. inclusiv războaiele de anvergură (Primul Război Mondial. Comisia de cultivare a limbii a Academiei Române.Conf. Compartimentul/Departamentul/Sectorul de limbi romanice. . de cum. Comunicare.Victoria Moldovan. Direcţia. Sfinţia Sa. Tehnici de relaţionare interpersonală. Războiul de 100 de Ani). cât.numelor proprii de instituţii. se scriu în mod obişnuit cu literă mică la iniţială.locuţiunilor pronominale de politeţe: Alteţa Sa Regală. Înălţimea Voastră. dată după care nici un(ul) a devenit singura excepţie în mai multe privinţe: .

Tot atât de normal ca în aceste ultime exemple este să distingem. ori cine.dr. Te mai rog o dată.Victoria Moldovan. Astfel. Grafia niciun etc.Conf. odinioară.univ. eu nu am nici un frate. având flexiune numai la ultimul element: cehoslovac „din fosta Cehoslovacie”.niciunul pronume (N-a venit niciunul „nimeni”) şi nici unul conjuncţie + pronume nehotărât (Nu-mi place nici unul. destul de clare din punctul de vedere al înţelesului şi al logicii. de exemplu. examen. Masterat: Afaceri europene şi managementul proiectelor 2009-2010 sau odată. uşurează recunoaşterea ca atare a pronumelui/adjectivului pronominal în cauză. între niciodată „în niciun moment” şi nici odată „nici cândva” (situaţia complicată în acest caz şi de o a treia situaţie: nici o dată „nici o singură dată”. Se scriu „legat” şi: . O să-ţi spun eu odată ce s-a întâmplat. şi în scris.niciun adjectiv pronominal (N-are niciun chef să facă ce i se cere) şi nici un adverb + articol (Nu e naiv şi nici un om neştiutor) sau nici un conjuncţie + numeral (Mă confundaţi. Termină odată. nu numai al analizei gramaticale. între: . şi. în care componentele îşi păstrează individualitatea. „nicio dată calendaristică” sau „nicio informaţie”) sau între grupurile ortografice fiecare. „zi. . Ea respectă şi paralelismul grafic cu celelalte limbi romanice în care există pronume cu o structură asemănătoare.adverbul odată „cândva (în trecut sau în viitor). cod BS1190. 8 credite. sârbocroat. Acestă grafie a fost adoptată şi de noua Gramatică a Academiei. Aceste combinaţii se folosesc mult mai rar decât pronumele şi mai ales în astfel de structuri binare. 5. Dar se scriu în două cuvinte o dată numeral adverbial (Aşa ceva ţi se întâmplă numai o dată în viaţă. Odată terminat lucrul. II. Se scriu cu cratimă: . de exemplu. oare care. . dată calendaristică” sau „informaţie”. şi cuvintele compuse sudate. sârbo-croat „dintre sârbi şi croaţi”.adjectivele cu structura adjectiv + vocala de legătură o + adjectiv. 3. adverbul măcar (N-are nici măcar un prieten).a. 4. unde la care nu se făcea distincţie şi în scris între îmbinările libere şi disociabile. de pildă.adjectivele compuse nesudate cu structura adverb + adjectiv (adesea provenit . nici mai mulţi). 2. corespunde şi pronunţării în două silabe [ničun]. fie care. dimpotrivă. în sfârşit”: A fost odată ca niciodată. care exprimă o unitate. ci. 6. Comunicare. 2+1. Dar ceho-slovac „dintre Cehia şi Slovacia”. oarecare. respectiv. oricine ş. O dată la două luni) şi o dată subst. am plecat. nici celălalt – combinaţii în care nici este accentuat în frază şi în care se poate intercala. Tehnici de relaţionare interpersonală. imediat. Ea nu numai că nu îngreunează. şi până acum trebuia să se distingă.

10 . Excelenţa Sa. iar secvenţele în care componentele îşi păstrează autonomia – în cuvinte separate (bună creştere „dezvoltare bună”. bună-dimineaţa (plantă). Se scrie într-un cuvânt blocstart – ca şi blochaus. 191 din 12 decembrie 2002. În COR. viţă-de-vie (plantă). pri-solist. Ele se deosebesc de îmbinările cu o structură şi o componenţă asemănătoare.bună-credinţă „onestitate”. 8 credite. blocnotes. cod BS1190. Comunicare. de prim rang „de calitatea întâi”. 24 decembrie 2002). Compusele sudate cu structură asemănătoare se scriu într-un cuvânt (bunăstare „prosperitate”).dr. agreat”. . bunul gust al libertăţii). nr. de jur împrejurul. numele de funcţii compuse cu şef sunt scrise în cuvinte separate. în Monitorul Oficial al României. ca: . Înalt Preasfinţia Voastră. Bucureşti. .a.prim-balerin. bun-rămas „adio”. până ce. gândac-de-Colorado (specii de insecte). 951.Victoria Moldovan. Domnia Lui. la care se generalizează scrierea cu cratimă – indiferent de structură: fluture-de-mătase. de ex. prim-procuror. în jur de „aproximativ”. SCRIEREA LOCUŢIUNILOR11 Se scriu în cuvinte separate. mai-mult-ca-perfect (timp verbal). contabil-şef10. şi în actele normative (Ordonanţa de urgenţă nr. bine-cunoscut „celebru”. în ciuda. prim-solistă. specii distincte de plante sau de animale (cu nume ştiinţifice diferite) ş.tipuri izolate: cuvânt-înainte „prefaţă”. 2+1.substantivele compuse cu unitate semantică şi gramaticală mai mică decât a celor scrise într-un cuvânt. Masterat: Afaceri europene şi managementul proiectelor 2009-2010 din participiu). XIV. chit că. când compusul prezintă o diferenţă de sens faţă de cuvintele de bază: bine-crescut „cuviincios”. cf. maşinăcapcană (în care al doilea substantiv este apoziţie). 2003. bine-venit „oportun. Tehnici de relaţionare interpersonală. cuvânt-titlu „intrare de dicţionar”.univ. de bunăvoie „benevol”. bună-cuviinţă „politeţe”. până să ş. bună-creştere. Clasificarea ocupaţiilor din România. în jur „în preajmă”.: băgare de seamă „atenţie”. .bas-bariton. examen. în jurul. .Conf. Doamne fereşte. Meteor Press. care se scriu într-un cuvânt când sunt compuse sudate (binecuvântat) şi separat când sunt grupuri de cuvinte care îşi păstrează fiecare sensul (bine crescut „dezvoltat bine”). .termeni care denumesc substanţe chimice distincte. Măria Ta.. Partea I.a. şi negociator şef etc. în locul. cu bună ştiinţă. prim-balerină.

. De mâncat. precum şi ale componentelor lor. . pentru a reda rostirea lor în tempo rapid (aşa şi aşa/aşa şi-aşa) – sau pentru că sunt cuvinte compuse (de (pe) când Adam-Babadam).A. ci se trec integral pe rândul următor numele proprii de persoane: Abd el-Kader. se scriu „dezlegat” şi: . după-amiază. SA = societate anonimă ş. nu se despart la sfârşit de rând.). Po-pescu/Popes-cu). Comunicare.a. examen. Din punctul de vedere al scrierii ca locuţiuni nu sunt semnificative situaţiile în care unele elemente din componenţa lor sunt scrise cu cratimă din motive fonetice – todeauna (de-a berbeleacul. după-masă „a doua parte a zilei”. . 8 credite. indiferent de ordine: Roman |S. fie într-un cuvânt: bunăstare „prosperitate”. bună dimineaţa (formulă de salut). multe locuţiuni – interpretate uneori şi drept grupuri de cuvinte – nu au fost incluse în DOOM1.. DESPĂRŢIREA LA CAPĂT DE RÂND13 Despărţirea numelor de instituţii cuprinzând abrevieri pentru nume generice sau nume proprii Se tolerează plasarea pe rânduri diferite a abrevierilor pentru nume generice (RA = regie autonomă. Despărţirea cuvintelor la capăt de rând Regula generală şi obligatorie a despărţirii cuvintelor la capăt de rând. Masterat: Afaceri europene şi managementul proiectelor 2009-2010 Deoarece nu pun alte probleme de scriere decât cele generale.de mâncat (N-am nimic de mâncat.C. Grupurile relativ stabile de cuvinte se deosebesc de cuvintele compuse cu structură şi componenţă asemănătoare. SC | Severnav SA (ca şi în scrierea completă: Fotbal| Club| Argeş etc. Tehnici de relaţionare interpersonală.. în DOOM2 adăugâdu-se un număr restrâns. şi a numelor proprii din denumirile unor instituţii. adverbul odată se scrie într-un cuvânt.). Numele proprii de persoană Pentru păstrarea unităţii lor. SC Severnav | SA. dar şi F. aş mânca). şi nu un singur cuvânt compus. dintr-odată) sau acidental. 2+1. 11 În locuţiunile odată ce „după ce. Dar se scriu într-un cuvânt sau cu cratimă compusele cu o structură asemănătoare: demâncare.apă minerală.dr. bună stare „stare bună” etc.Victoria Moldovan. RA | „Monitorul Oficial”.univ. SCRIEREA GRUPURILOR DE CUVINTE12 Fiind grupuri de cuvinte. în care elementele componente nu-şi păstrează sensul de bază şi nu corespund realităţii denumite şi care se scriu fie cu cratimă (bună-dimineaţa „plantă”). Popescu (nu: Abd el|Kader/Abd el-Ka-|der.Conf.a. din moment ce” şi odată cu „în acelaşi timp cu”. | Argeş. demâncat (pop.) „mâncare”. cod BS1190. după prânz ş.

Victoria Moldovan. ca variantă. nevr|algic. În DOOM1 se preciza că unele cuvinte „formate” cunosc şi (nu doar exclusiv) o despărţire conformă cu structura lor morfologică. cât şi despărţirea după structură – care este indicată acum pe locul al doilea. nici măcar semianalizabil pentru majoritatea vorbitorilor). trans-)”. Despărţirea cuvintelor în scris la capăt de rând nu se identifică cu despărţirea în silabe în sens fonetic.Conf. deci perfect posibile. 8 credite. 2+1. nefiind. într|ajutorare. ca în artr|algie. în asemenea cuvinte. care era mai puţin restrictivă. deşi corect ar fi fost să se indice. 14 Chiar dacă include o vocală propriu-zisă. practic. Aceeaşi observaţie ca şi la locuţiuni. dar şi la început de rând o secvenţă care nu este silabă14. DOOM1 menţiona numai despărţirea morfologică: „transalpin (sil. la care se recomandă însă. (caracterul analizabil este însă un lucru destul de relativ. Tehnici de relaţionare interpersonală. şi în cuvintele „formate”. şi despărţirea după pronunţare conformă cu regulile generale (de exemplu tran-salpin etc. atât despărţirea la capăt de rând după pronunţare – care este indicată acum pe primul loc –. Masterat: Afaceri europene şi managementul proiectelor 2009-2010 valabilă pentru ambele modalităţi de despărţire (după pronunţare şi după structură). într-|însa). cum prevedea regula din DOOM1. este interdicţia de a lăsa mai ales la sfârşit de rând. evitarea despărţirii. Fac excepţie grupurile ortografice scrise cu cratimă (dintr-|un. Astfel. silabaţia morfologică ar fi fost singura admisă. cod BS1190. De aici impresia greşită că. un cuvânt ca obiect. de exemplu. Comunicare. 12 13 Normele actuale15 prevăd. În dicţionarul propriu-zis din DOOM1 însă. .univ.dr. de regulă. „regulile bazate pe pronunţare” erau „tolerate”. Conform DOOM1. precum şi cu unele restricţii faţă de recomandările din DOOM1. ci doar cea „preferată”. la care „despărţirea […] care ţine seama de elementele constitutive atunci când cuvântul este analizabil sau măcar semianalizabil” era nu singura admisă. normele actuale nu mai admit despărţirile după structură care ar conduce la secvenţe care nu sunt silabe. Când utilizarea cratimei ar putea produce confuzii se foloseşte aici pentru a indica locul despărţirii bara verticală. examen. mf.) şi nu nu numai cea care se încadrează în categoria excepţiilor. pe cât posibil.

Spre deosebire de DOOM1. ambele posibilităţi. formate în limba română sau împrumutate (în exemple se indică numai limita în discuţie. la toate cuvintele în această situaţie. Dacă se urmăreşte să se vadă dacă elevii sau candidaţii cunosc silabaţia fonetică ori structura morfologică a cuvintelor. examen. Pronosport/Prono-sport. şcoala recomanda aproape exclusiv. Notarea diferită. a celor două despărţiri (chiar dublă pentru cea morfologică. Romar-ta/Rom-arta. drep-tunghi/drept-unghi. despărţirea bazată pe analiza morfologică. fără a o trece sub tăcere pe aceea care este mai puţin convenabilă sub un aspect sau altul.dr. sinonim/sin-onim. ca şi pentru a pune în evidenţă familiile de cuvinte şi mijoacele de formare a acestora. cum s-a procedat uneori) nu este deci corectă. la unele examene şi concursuri. Tehnici de relaţionare interpersonală. 2+1. Se pot deci despărţi şi după structură cuvintele (semi)analizabile. Comunicare. iar pe locul al doilea despărţirea anumitor secvenţe după elementele lor constitutive. în dicţionarul propriu-zis s-a inversat ordinea în care sunt indicate cele două modalităţi de despărţire la capăt de rând pentru cuvintele analizabile şi semianalizabile (compuse sau derivate cu prefixe şi cu unele sufixe): prima este indicată despărţirea bazată pe pronunţare. Masterat: Afaceri europene şi managementul proiectelor 2009-2010 Probabil că şi din acest motiv. întrebările ar trebui formulate explicit ca atare. Compusele care păstrează grafii străine sunt supuse numai despărţirii după structura din limba de origine: back-hand. cod BS1190. nu şi limitele posibile între celelalte silabe): . la cuvintele „formate”.Victoria Moldovan.univ. . Ca urmare. por-tavion/port-avion. 8 credite.Conf. În DOOM2 s-a inversat numai ordinea de preferinţă a celor două modalităţi de despărţire la capăt de rând – după pronunţare (care prezintă şi avantajul că pentru ea se pot stabili reguli formalizabile şi mai generale decât pentru despărţirea după structură) şi după structură.compuse16: arterios-cleroză/arterio-scleroză. paro-nim/par-onim. noul DOOM indică riguros. despre/ de-spre. formaţiile cu -onim: o-monim/om-onim. al-tundeva/alt-undeva.

Pentru cuvintele a căror structură nu mai este clară. şi Dicţionarul general de ştiinţe ale limbii. Nu pun probleme acele compuse (ca bine-facere. '6Eormele actuale recomandă exclusiv despărţirea după pronunţare (a-borigen. 8 credite. Masterat: Afaceri europene şi managementul proiectelor 2009-2010 Cf. 1997. su-blinia/sub-linia. adiacent. a-dopta. silabaţie: „Regulile morfologice nu [subl. să despartă cuvântul în cauză pe baza structurii lui morfologice (post-universitar.derivate cu prefixe: anor-ganic/an-organic. să îl despartă pe baza pronunţării (omonim.] sunt obligatorii”. ban-crută. trans-bordare) sau cu sufixe (ca pustnic.dr. Cel care scrie are deci libertatea. 15 . nes-tabil/ne-stabil. pros-cenium/pro-scenium. su-biect). ns.-R. . s.v. a re-începe) la care cele două tipuri de despărţire coincid. dacă o asemenea diviziune i se pare şocantă la cuvintele mai uşor analizabile. laring|ectomie [larinğectomie]. ast-fel. pur-sânge) sau derivate (precum contra-făcut. Bucureşti. Comunicare. Editura Ştiinţifică. Normele actuale nu mai admit însă nici despărţirile după structură care ar contraveni pronunţării. Este vorba de: . şi anume după structură. inegal/ in-egal. şi la cuvintele compuse (ca alt-fel. nestrămutat/nestrămutat. deoarece elementele componente sunt neînţelese sau neproductive în limba română. cod BS1190.derivate cu sufixe: savan-tlâc/savant-lâc. Tehnici de relaţionare interpersonală. examen. ori. I. nu neapărat postuniversitar).Conf. atunci când nu recunoaşte sau nu este sigur de structura morfologică a unui cuvânt mai greu analizabil. La cuvintele scrise (obligatoriu sau facultativ) cu cratimă sau cu linie de pauză se admite – atunci când spaţiul nu permite evitarea ei – şi despărţirea la locul cratimei/liniei de pauză. a-brupt. 16 Din cuvinte întregi. o-biect. ca în apendic|ectomie [apendičectomie]. nes-prijinit/ne-sprijinit. nu numai om-onim). 2+1. prospect.Victoria Moldovan. feld-mareşal. elemente de compunere sau fragmente de cuvinte dintre care cel puţin unul există independent şi cu un sens care corespunde celui din compus. ab-stract. des-calificat. . port-moneu) şi derivate cu prefixe (ca post-faţă.cuvinte compuse sau derivate şi locuţiuni: aducere-|aminte. Se indică o singură despărţire.stâlp-nic) cuprinzând anumite succesiuni de consoane care nu admit alte despărţiri. de-zechilibru/dezechilibru. abroga. V.univ. clar-văzător.

chiar dacă au la singular formă de masculin. omoloagă/omologă (în timp ce la altele nu admite forme cu oa: barocă.cuvinte compuse complexe: americano–|sud-coreean sau americano–sud|coreean. cod BS1190. . Masterat: Afaceri europene şi managementul proiectelor 2009-2010 . dandy-i19. gay-ul.Conf. Articolul18 Articolul hotărât enclitic (singular şi plural) se leagă cu cratimă numai în împrumuturile neadaptate: . (foc) bengal. hippy-i. reflectând uzul persoanelor cultivate. hippy-ul. 8 credite. nu vagabondă.univ.a căror finală prezintă deosebiri între scriere şi pronunţare: bleuul [blöul]. admite la feminin forme cu şi fără alternanţa o (accentuat) – oa. iar la plural (dacă au plural). în cazul celor referitoare la substantive neutre. Comunicare. cum se indica în DOOM1. playboy-ul. Se recomandă ataşarea fără cratimă a articolului la împrumuturile – chiar . examen.dr. (barometru) aneroid. story-ul. (substantiv) epicen17. locuţiunea adverbială altă dată nu are plural. .Victoria Moldovan. norma actuală.împrumuturi neadaptate la care articolul şi desinenţele se leagă prin cratimă: flash-|ul. .care au finale grafice neobişnuite la cuvintele vechi din limba română: dandy-ul (nu dandiul). playboy-i.grupuri ortografice scrise cu cratimă: ducându-|se. Locuţiuni adverbiale Deoarece locuţiunile adverbiale nu cunosc categoria numărului. Câteva norme morfologice Adjective La unele adjective neologice. alte dăţi fiind o locuţiune distinctă. Tehnici de relaţionare interpersonală. chiar când rezultă secvenţe care nu sunt silabe: dintr-|un (cazuri în care se recomandă însă evitarea despărţirii). în ordinea de preferinţă analoagă/analogă. story-uri. party-ul. echivocă). Unele adjective vechi şi mai ales neologice se folosesc numai pentru substantive de un singur gen. 2+1. aceasta nu înseamnă că şi adjectivele în cauză ar fi „neutre”. gay-i. formă de feminin: (metal) alcalinopământos. adjectivul/substantivul vagabond are femininul vagaboandă.

o prietenă de-ale mele/de-a mea. I.-ul . (nu: O. colind1 „colindat”. bluză.. weekendul [uĭkendul].Victoria Moldovan.U. În construcţia cu prepoziţia de (care şi-a pierdut sensul partitiv „dintre”. colind2/colindă (cântec). n. 2+1. nu dandysm. 8 credite. bască2 „lâna tunsă de pe o oaie. colind2/colindă (cântec). Bucureşti. dobândind sensul „de felul”) + pronume posesiv.a. a. capitol”. pl.N. pe lângă plural.. norma actuală admite. scrise şi conform DOOM1 fără cratimă: westernuri ş. a2 (sunet) s. Comunicare. itemul [itemul]. vestă”. Institutul de Lingvistică „Iorgu Iordan – Al. m.N. Cuvântul. m. cuvinte de genuri diferite (dintre care unele învechite.. 19 Dar derivatul dandism. La unele substantive provenite din abrevieri există în prezent tendinţa de a le folosi nearticulat: O. Masterat: Afaceri europene şi managementul proiectelor 2009-2010 nedaptate sub alte aspecte – care se termină în litere din alfabetul limbii române pronunţate ca în limba română: gadgetul [gheğetul]. cod BS1190. deşi în noua Gramatică a Academiei acesta nu mai este recunoscut ca parte de vorbire.. zălog2 „garanţie”.. şi singularul: un prieten de-ai mei/de-al meu. Tehnici de relaţionare interpersonală. respectiv masculin sau neutru (cu implicaţii asupra formei lor de plural) se află în una din următoarele situaţii: 1.U. examen. ambele admise ca variante literare libere: basc2/bască1 (beretă). pl.. basc3 „adaos la bluză sau jachetă”.Conf. inclusiv în cazul unor anglicisme ceva mai vechi./ONU a decis . Editura Academiei. a/a-uri.univ. 148 se vorbeşte în asemenea cazuri de adjective defective „numai cu forme de neutru”. Gramatica limbii române. p. 18 În DOOM2 s-a păstrat categoria articolului. Rosetti”.). 2005). regionale sau populare) specializate pentru sensuri sau domenii diferite: a1 (literă) s. bască3 „limbă”. Numeralul Normele actuale acceptă la femininul nearticulat al numeralului ordinal întâi postpus substantivului şi forma întâia: clasa întâi/întâia.dr. 17 2. Substantivul Substantivele la care există ezitare în ce priveşte apartenenţa la genul feminin sau neutru./s. . În noua Gramatică a Academiei (GALR = Academia Română. zălog1 „arbust”. zăloagă „semn de carte.

ramificaţie rutieră”. Aceste substantive sunt împrumutate de română din engleză (unde media provine.ambele forme sunt admise ca variante literare libere.dr.Conf. foarfecă feminin. maică2 „mamă”. cu pluralul cleşti.-d. cu preferinţă pentru una dintre ele (indicată prima în Dicţionar): căpşuni/căpşune. la aceste substantive. opţiunea normei actuale este una din următoarele: .-d. 8 credite. art. cafele: bretea pentru sensurile „bentiţă de susţinere la îmbrăcăminte. La unele nume proprii. la rândul ei. Unele substantive feminine omonime la nominativ-acuzativ singular au genitivdativul singular diferit: maică1 „călugăriţă”. 2+1. de un singur gen. g. din latină). în limba română. la feminin singular a unor plurale neutre latineşti la origine.univ. 2. Masterat: Afaceri europene şi managementul proiectelor 2009-2010 3. Unele substantive feminine terminate în -a sau -ia în limba de origine şi-au creat (şi) o nouă formă nearticulată: cariocă. 1. sofale. cafea. La substantivele mass-media şi media „presa scrisă şi audiovizuală” s-a admis folosirea ca feminin singular: (mass-)media actuală. norma actuală optând pentru astru masculin. Tendinţa distingerii între forma de singular şi cea de plural se concretizează în acceptarea de către norma academică a singularului cârnat (şi nu cârnaţ). sprânceană. sandală). 3. normele actuale admit variante de flexiune: Ilenei/Ileanei. Norma actuală admite noile singulare pe care unele substantive feminine cu rădăcina terminată în -l şi pluralul în -e şi le-au creat după modelul sofa. Poate exista ezitare în ce priveşte forma de plural (în cadrul aceluiaşi gen) la unele substantive feminine cu pluralul (şi genitiv-dativul singular nearticulat) în -e sau -i şi neutre cu pluralul în -uri sau -e. cu genitivdativul articulat (mass-)mediei: prin intermediul (mass-)mediei. sanda (nu bretelă. cod BS1190. Tehnici de relaţionare interpersonală. leva/levă.Victoria Moldovan. maicii. cicatrice/cicatrici. refăcut din forma moştenită tocmai pentru marcarea mai clară a opoziţiei de număr şi prin alternanţa t/ţ. examen. şi cleşte masculin. nutrie. . cf. Comunicare. maicei/maicii/maichii. Cf. lat. Ea este în conformitate cu trecerea. Folosirea lor ca feminine singular este în acord cu forma lor. art. g. SUPERCILIA > rom.

playboy. şi anume: . roţi. şcoale ş. ţigănci) şi neutre precum seminare (seminarii nemaiavând sprijin într-un singular în -iu). peso. rodii.direct (fără cratimă) la cuvintele – chiar nedaptate sub alte aspecte – care se termină în litere din alfabetul limbii române pronunţate ca în limba română: gadgeturi [gheğeturi]. 20 Academia Română. norma actuală a adoptat soluţii diferite.la cele neutre. cod BS1190.folosirea unor substantive cu aceeaşi formă la singular şi la plural: dandy. numai în expresii (a băga în boale. legată . la două substantive de genul feminin nume de fructe: căpşuni şi cireşi. hippy. al pluralelor în cauză. plurale ca boale. a merge ca pe roate). alături de cel în -e. Acceptarea şi a pluralului în -i. găluşte/găluşti (ca şi râpe/râpi). coperte/coperţi. dealeri. 2. cât şi pentru numele fructelor acestora. căpşună avea pluralul căpşuni. 1995. se înregistrează progresul. încă din Îndreptar20.se admite o singură formă la unele substantive feminine (monede. prin formarea pluralului: . . respectiv niveluri/nivele „înălţime. poieni. în curs de adaptare. dar gagici. ortoepic şi de punctuaţie.a. nuci. La împrumuturile recente.încadrarea în modelul substantivelor româneşti. trenduri [trenduri]. de la desinenţa -e la -i. strade. gutui. ţărănci.dr. şcoli. formele de plural din sistemul multor substantive feminine au evoluat. s-a bazat pe faptul că: 1. nu există decât plurale în –i. 2+1. Comunicare. cu altenanţele fonetice corespunzătoare: adidaşi. Masterat: Afaceri europene şi managementul proiectelor 2009-2010 cireşe/cireşi. Univers Enciclopedic. 4. dar fiind înlocuite în uzul general prin boli. itemuri [itemuri]. Institutul de Lingvistică „Iorgu Iordan”. bodyguarzi/bodigarzi. lămâi. Bucureşti.univ.la cele masculine – cu desinenţa -i. 11 . 3. coarde/corzi. remarci. în general cu desinenţa -uri. piersici. eventual. examen. gay. supravieţuind. atât pentru numele de pomi sau de tufe. Tehnici de relaţionare interpersonală. rackeţi (ca în DOOM1 boşi). . . roate. în istoria limbii române.prin cratimă la cuvintele a căror finală prezintă deosebiri între .Conf. ediţia a V-a. Îndreptarul ortografic.Victoria Moldovan. tuneluri/tunele). în uzul literar. 8 credite. în cazul mai multor astfel de substantive: fragi. străzi. stadiu. treaptă” (ca şi chipie/chipiuri. weekenduri [uĭkenduri]). brokeri.

dr. în această ordine. cod BS1190. în Aspecte ale dinamicii limbii române actuale. ca şi a decerna. 21 12 .a se prosterna (fost fără şi cu -ez. a înfoia (fost fără şi cu -ez. în acestă ordine. 2002. inclusiv pentru sensul „a termina un an/o formă de învăţământ”.au devenit fără şi cu -ez.univ. În principiu nu am intervenit în această chestiune foarte delicată decât atunci când am dispus de informaţii privind uzul formelor. Tehnici de relaţionare interpersonală. Verbele de conjugarea a IV-a la care am intervenit asupra normării din DOOM1 se află în una din următoarele situaţii: .la indicativ mai-mult-ca-perfect plural sunt învechite. Situaţia verbelor de conjugarea I la care am intervenit asupra normării din DOOM1 este următoarea: . a ţârâi (BC ţârâie / ţârâieşte 147 / 3). „Variantele verbale literare libere: tendinţe în limba română actuală”.a. a înjgheba (BC înjghebează / înjgheabă 62 / 82) ş. În cazurile în care acestea indicau un echilibru relativ între forme.au devenit cu şi fără -esc. 2+1. am optat pentru varianta dominantă. examen.au devenit numai fără -esc a bombăni (fost numai cu -esc. Tratarea în DOOM2 a verbelor de conjugarea I cu sau fără -ez şi de conjugarea a IV-a cu sau fără -esc continuă în mare parte DOOM1. BC bombăne /bombăneşte 119 / 17). Comunicare. la fel a absolvi. 8 credite.Conf. în această ordine. BC înfoaie / înfoiază 139 / 11). storyuri. au fost recomandate ambele variante. BC îndrumează / îndrumă 6 / 141). a îndruma (foste cu şi fără -ez. în această ordine. BC dăinuieşte /dăinuie 14 / 119). show-uri [şouri]) sau care au finale grafice neobişnuite la cuvintele vechi din limba română: party-uri.Victoria Moldovan.au devenit numai fără -ez a ignora (BC ignorează / ignoră 2 / 147). a dăinui (fost cu şi fără -esc. Masterat: Afaceri europene şi managementul proiectelor 2009-2010 scriere şi pronunţare (bleu-uri [blöuri]. p. 57-76. BC21 prosternă / prosternează 27 / 114) a devenit numai cu. . Verbul Formele fără -ră. în această ordine. iar când discrepanţa era flagrantă. Editura Universităţii din Bucureşti. în această ordine: a biciui (BC biciuie / biciuieşte 57 / . Blanca Croitor. .

pentru situaţiile în care este folosit în registrul căruia îi aparţine sau într-o operă literară. în cazurile de dubiu. Tehnici de relaţionare interpersonală.) etc. fiind necesară consultarea DOOM2. nu cnocdaun. normarea priveşte numai scrierea şi flexiunea. knockdown [knocdaǔn/nocdaǔn] şi knockout [knocaǔt/nocaǔt]. Comunicare. La asemenea verbe (unele provenite din onomatopee). pl. Modificări Prin intervenţii mai mult sau mai puţin punctuale operate în corpul dicţionarului sau modificat o serie de recomandări ale DOOM1: . gagică (fam. ALTE INTERVENŢII ÎN DICŢIONARUL PROPRIU-ZIS Indicaţii de uz Inventarul DOOM2 conţine peste 62. Faptul că un cuvânt precum gagică (care s-a extins în limbajul familiar) figurează în DOOM (încă din prima ediţie) nu înseamnă că el ar fi fost „adoptat ca normă academică” şi că ar fi devenit „oficial”. odicolon (înv.000 de cuvinte. congresmeni. făcând parte mai curând dintre variaţiile de uz decât dintre abaterile de la o normă categorică. a birui (fost numai fără -esc. adăugându-se indicaţii de uz la cuvintele care nu aparţin limbii literare actuale: a aburca (pop.).Conf. pop.). nu [(anti)dumping]. S-au păstrat cea mai mare parte a intrărilor din DOOM1.univ. cnocaut. antidumping [(anti)damping]. Nu înseamnă că şi alte variante decât cele înregistrate în DOOM2 nu ar fi posibile şi..). cu forţa. În cazul fluctuaţiei dintre formele sufixate şi cele nesufixate nu se poate impune. În cazul unui asemenea cuvânt. iactanţă (livr. Masterat: Afaceri europene şi managementul proiectelor 2009-2010 65). . nu uzul..). neconfirmată de uz. din păcate.dr. colonelă (înv.scrierea şi/sau pronunţarea unor împrumuturi: dumping.Victoria Moldovan. DOOM2 arată că pluralul lui nu (mai) este gagice. examen. cum şi între diversele dicţionare există deosebiri. BC biruie / biruieşte 50 / 78) ş. babaros (arg. baboşă (reg. o coerenţă. Nu există mijloace de memorare a formelor recomandate sau criterii pentru deducerea lor logică. categoria formaţiilor cu -men împrumutate din engleză sau din franceză (care nu mai sunt scrise cu -man): congresmen. rar). 2+1. numai de dragul coerenţei. ci gagici. folosirea.. cod BS1190.a. lucrurile nu pot fi încă tranşate definitiv şi într-un mod care să satisfacă sentimentul tuturor vorbitorilor. iar genitiv-dativul singular articulat trebuie scris şi pronunţat gagicii. 8 credite.). a altei variante decât cea indicată în DOOM2 nu ar trebui penalizată.

cum este . . lebervurşt. forma (să) continui (nu (să) continuu). dizeuză –. a fonda..a mirosi are la indicativ prezent.. diseară / deseară.s-au considerat (formal articulate şi) de genul masculin (nu neutru. astmă.Victoria Moldovan. de dansuri populare. ziler etc. tenismenă. magazioner. 2+1.univ. becisnic / bicisnic.s-a admis existenţa la unele nume compuse de plante şi de animale. a dispera.unele forme flexionare: .dr. g. mesadă. art. cod BS1190.s-au admis. unele forme ca variante literare libere: astăreală / astereală. lebărvurst. luminiscent / luminescent. Masterat: Afaceri europene şi managementul proiectelor 2009-2010 recordmen. maseur. abrudencii. la indicativ şi conjunctiv prezent. cearşaf / cearceaf. pl. misadă. machieuză. chimioterapie. a funda. fiică. pl. a dehula. astm. de jocuri ş. atât la cuvinte vechi. mărfar. zilier. de-andăratelea. tenismen. Comunicare. fiică [fĭică]. container. formate în româneşte) etc. conform normei actuale. chemoterapie. examen.Conf. şi femininele recordmenă. pieptăn / pieptene. neart. forma (ei) miros (nu (ei) miroase). .s-au eliminat unele forme sau variante. picromigdală. crenvurşt. a formei nearticulate şi a flexiunii: abrudeanca (dans). marfar. machieză. ca şi la persoana a II-a singular. nu (şi) acciz. carafă. persoana a III-a plural. chermeză. 8 credite. filosof /filozof. conteiner. recordmeni. azinoapte. luminător. . tumoare / tumoră. machieur. dizeur. machior. tenismeni (cf. . a dăula. as-noapte. israelian. garafă. . izraelian. delco / delcou. 13 maseuză – ca şi cozeur.-d. chimiluminiscenţă / chimioluminescenţă. polologhie / poliloghie. de-andăratele. cât şi la cuvinte mai noi.a continua are. Tehnici de relaţionare interpersonală. crenvurst. a despera. pricomigdală. persoana I singular. fierăstrău / ferăstrău. corijent / corigent. abrudeancă. magaziner. muschetar / muşchetar. după modelul unor verbe în -ia (ca a apropia).a. . chermesă. recomandând (numai) acciză. luminator. masor.

majoritatea din engleză. hacker. macho. fr(anţuzisme). adv. .„epitetele” referitoare la persoane au fost considerate de ambele genuri. de ex. art.500 de cuvinte: .. probabil. jacuzzi. alese (pe ~) loc. broker. de specii animale şi vegetale (acantocefal) ş. spaniolă etc. marcate ca angl(icisme). Comunicare.Conf. şi nu formă verbală23 ş. cu persoana a II-a: Excelenţa Voastră veţi fi primit de preşedintele ţării.a. dar şi din franceză. dealer. . m. de autorii DOOM1 îmbinări libere şi de aceea neinclus în dicţionar)... deşi formaţiile sunt analizabile.. . m. rău-platnic. Înălţimea Voastră etc. . prevederile sistemelor internaţionale obligatorii/normelor interne stabilite de profesionişti: watt-oră cu pl. nu wattoră. 2+1. . airbag. ci cu persoana la care se referă. wattore.s-au respectat. Tehnici de relaţionare interpersonală. şi f.Victoria Moldovan. ca în cazul substantivelor.împrumuturi din latină şi din diverse limbi moderne.. cool.bun-platnic.s-a schimbat încadrarea lexico-gramaticală a unor cuvinte: -sunt considerate locuţiuni pronominale de politeţe22 (şi nu secvenţe formate din substantiv + adjectiv pronominal posesiv sau pronume personal în genitiv) tipurile Domnia Ta. trend etc.. numele de plante sau de animale compuse de tipul acul-doamnei (plantă) s.dr. ca şi viţă-de-vie ş. item. existenţa unor forme de singular la nume de popoare vechi (alobrog). . (considerate. . Excelenţa Voastră. cod BS1190. deoarece acordul predicatului cu aceste secvenţa folosite ca subiect nu se face cu persoana a III-a. sunt socotite compuse.a. hisp(anisme) etc.univ. 8 credite.. . waţi-oră. curriculum. degeţel-roşu. advertising. gay.s-a considerat că substantivele provenite din verbe la supin nu au în general plural şi s-au tratat separat locuţiunile formate de la ele: ales s. (re)intrate în uz. pl.s-a admis. Adăugiri S-au adăugat cca 2. Masterat: Afaceri europene şi managementul proiectelor 2009-2010 cuvântul de bază). printre altele.a. examen. n.uite este considerat interjecţie.. pentru numele şi simbolurile unităţilor de măsură. nu numai masculine: bâlbâilă s.: acquis.

etc. examen. asemenea atâtor împrumuturi mai vechi. şi sub ce formă anume. invar.compuse absente din DOOM1: à la. de la nume de state (srilankez) şi alte derivate care pun probleme (shakespearian/shakespeareian) ş.a. p. şi GALR. metaloplastie. Ea se bazează pe ideea că. neocomunism. sociocultural. Viitorul va decide care dintre aceste cuvinte vor rămâne. albargintiu.. mental.. autocopiativ.. 23 Cf. papuaş. heliomarin. ignorării problemei – care lasă loc greşelilor – îi sunt preferabile înregistrarea formelor corecte din limba de origine şi sugerarea căilor pentru posibila lor adaptare la limba română. aeroportuar. nu trebuie interpretată ca o recomandare a tuturor acestora. Comunicare. primoinfecţie. iar unele dintre ele ţin de o modă ce poate fi trecătoare. alaltăieri-dimineaţă. teleconferinţă. 8 credite. 14 . cronofag. invar. super adj. papua. repertoriu. dublu-casetofon. Masterat: Afaceri europene şi managementul proiectelor 2009-2010 Includerea în DOOM2 a unor împrumuturi recente neadaptate.a. aurolac.Conf. .dublete ale unor cuvinte existente în DOOM1: compleu. .a. policalificare. politolog. 22 În GALR. .derivate de la nume de locuri româneşti (albaiulian.. 679-680. a se autoacuza. dacă folosirea lor nu poate fi împiedicată. negruvodean). . din diverse motive. anglo-normand. dar care. 213. mintal. p. extra adj. – alături de complet. giardia.. neoliberal. repertoar ş. emisie. Tehnici de relaţionare interpersonală.Victoria Moldovan. alb-negru.. invar. aeroambulanţă. frecţie.cuvinte existente în limba română. ocluziune. electrocasnic. a exînscrie. blocstart. 2+1. şi care vor dispărea.nume proprii cu care trebuiau puse în legătură substantive comune înregistrate în .univ. proamerican. cod BS1190. emisiune. ocluzie. dar şi locuţiuni.a. sunt numite îmbinări locuţionale.a accesa.cuvinte provenite din abrevieri: ADN ş. acvplanare. mai ales angloamericane. azi-mâine ş. fricţiune. lipseau din DOOM1 (unele intrate în limbă sau devenite uzuale după elaborarea acestuia): . mâinedimineaţă. a tracta. ultra adj. preaderare. gastroenterolog. .dr.

Conf. . .Victoria Moldovan.nume proprii care fuseseră normate în anexele la DOOM1 sub o formă susceptibilă de amendări: Artemis.univ.a. Tehnici de relaţionare interpersonală. nici un(ul) etc. pentru care am recomandat g.. nu Artemidei ş. cod BS1190.grupuri de cuvinte omofone cu cuvinte compuse: de sigur.a. Ioana Vintilă-Rădulescu ioanar1@rdslink. examen. Comunicare. lui Artemis.dr. 2+1..ro . 8 credite. Masterat: Afaceri europene şi managementul proiectelor 2009-2010 dicţionar: Acropole faţă de acropolă ş.-d.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful