P. 1
Comunicare.tehnici de Relation Are

Comunicare.tehnici de Relation Are

|Views: 122|Likes:
Published by Beatris Pîrvu

More info:

Published by: Beatris Pîrvu on Nov 09, 2011
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as DOC, PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

06/04/2013

pdf

text

original

Conf.univ.dr.Victoria Moldovan, Comunicare. Tehnici de relaţionare interpersonală, cod BS1190, 8 credite, 2+1, examen.

Masterat: Afaceri europene şi managementul proiectelor 2009-2010

CUPRINS

I. INFORMAŢII GENERALE........................................................................................2 Date de identificare a cursului........................................................................................2 Condiţionări şi cunoştinţe prerechizite...........................................................................2 Descrierea cursului.........................................................................................................3 Formatul şi tipul activităţilor implicate de curs.............................................................3 Materiale bibliografice obligatorii.................................................................................3 Materiale şi instrumente necesare pentru curs...............................................................4 Calendar al cursului........................................................................................................4 Politica de evaluare şi notare..........................................................................................5 Elemente de deontologie academică..............................................................................5 Studenţi cu dizabilităţi....................................................................................................6 Strategii de studiu recomandate.......................................................................................6 II. SUPORTUL DE CURS Cuprins ...............................................................................................................................7 Modulul I: Evoluţia limbii române, de la formare până la începutul mileniului III............ 8 Modulul II: Limba română - instrumente esenţiale de lucru: gramatici, dicţionare;......23 Modulul III: Limba, norma, uzul ...................................................................................27 Modulul IV: Probleme de comunicare..........................................................................44 III. ANEXE.......................................................................................................................54 Bibliografie........................................................................................................................54 Articole in extenso ………………………………………………………………………55

Conf.univ.dr.Victoria Moldovan, Comunicare. Tehnici de relaţionare interpersonală, cod BS1190, 8 credite, 2+1, examen. Masterat: Afaceri europene şi managementul proiectelor 2009-2010

I. Informaţii generale
Date de identificare a cursului Date de contact ale titularului de curs: Nume: Victoria Moldovan Birou: str. T. Mihali, nr 58-60, cam. 016 Telefon: 40 + 0264-41.86.52 int. 5845 Fax: 40 + 0264-41.25.70 E-mail: vimold@yahoo.com Consultaţii: miercuri, 10-12 Date de identificare curs şi contact tutori: Numele cursului: Comunicare. Tehnici de relaţionare interpersonală Codul cursului: BS1190 Anul, Semestrul: Anul I, Semestrul 1 Tipul cursului: obligatoriu [Pagina web a cursului]

Condiţionări şi cunoştinţe prerechizite Cursul Comunicare. Tehnici de relaţionare interpersonală îşi propune să dezvolte abilităţi de comunicare scrisă şi orală şi de utilizare a unor tehnici de relaţionare personală care să faciliteze comunicarea profesională; participarea studenţilor la acest curs nu necesită cunoştinţe speciale şi nici nu le creează dificultăţi, indiferent de pregătirea lor educaţională anterioară. Descrierea cursului Cursul Comunicare. Tehnici de relaţionare interpersonală are un scop teoretic şi practic, vizând, pe de o parte, informarea studenţilor despre etapele mai importante din evoluţia limbii române, despre transformările mai vechi, dar şi despre cele foarte actuale, ca bază a comunicării verbale şi a relaţionării interpersonale în limba română. Pe de altă parte cursul urmăreşte iniţierea studenţilor în practici de comunicare utile pregătirii lor profesionale. Tehnicile de relaţionare interpersonală vor avea în vedere atât comunicare verbală – scrisă şi orală – cât şi comunicarea nonverbală. În comunicarea scrisă (de la cuvânt la discurs) vom urmări organizarea textului, cu accent pe elementele care îi asigură acestuia coerenţă şi coeziune. Comunicarea orală se va centra pe: ascultarea activă, strategiile conversaţionale, strategiile de politeţe. Abordând rolul nonverbalului în comunicare sau “dimensiunea ascunsă a comunicării” vom semnala importanţa acestei componente din perspectiva diferenţelor culturale. Obiectivele urmărite: utilizarea corectă a limbii române, evitarea unor capcane ale limbii actuale, dezvoltarea şi îmbunătăţirea capacităţii de exprimare scrisă şi orală, o comunicare interpersonală adecvată diferitelor registre lingvistice. Formatul şi tipul activităţilor implicate de curs Cursul Comunicare. Tehnici de relaţionare interpersonală îmbină două modalităţi de învăţare pentru a asigura o mai bună pregătire a masteranzilor. Pe de o parte, masteranzii au posibilitatea să participe la întâlnirile stabilite conform programului şi să audieze prelegerile pe tematica specificată, urmate de discuţii cu titularul de curs, menite să exemplifice şi să clarifice conceptele şi noţiunile teoretice prezentate. Pe de altă parte, masteranzii vor fi stimulaţi să ia parte la un proces de învăţare activă, prin implicarea lor

Conf.univ.dr.Victoria Moldovan, Comunicare. Tehnici de relaţionare interpersonală, cod BS1190, 8 credite, 2+1, examen. Masterat: Afaceri europene şi managementul proiectelor 2009-2010 în elaborarea unor teme, bazate pe propriile observaţii referitoare la felul „cum vorbim” sau la modul în care „ni se vorbeşte”. Materiale bibliografice obligatorii 1. Dicţionarele de bază ale limbii române (DEX, DLR, Dicţionar de neologisme, Dicţionar de sinonime) 2. Lucrări normative ale Academiei Române (Gramatica, DOOM) 3. Gligor Gruiţă, Moda lingvistica 2007: norma, uzul şi abuzul, Editura Paralela 45, 2006
(Cartea se găseşte atât în librării, cât şi la BCU. Este scrisă într-un stil plăcut, iar exemplele culese din presă sunt edificatoare pentru felul în care se vorbeşte limba română)

4. Ioana Vintilă-Rădulescu, CE E NOU ÎN DOOM
(Articolul vă va edifica asupra celor mai importante schimbări normative aduse de Dicţionarul ortografic, ortoepic şi morfologic al limbii române, ediţia 2005; în anexă veţi găsi articolul.)

5. Adriana Stoichiţoiu-Ichim, Vocabularul limbii române actuale. Dinamică /Influenţe/Creativitate, BIC ALL, Bucureşti, 2007 6. R., Zafiu, Diversitate stilistică în româna actuală, Ed. Universităţii din Bucureşti, 2001.
(Cartea poate fi consultată la BCU; este acccesibilă pe Internet).

7. http://www.cna.ro/Rezultatele-monitoriz-rii-privind,2392.html 8. Vezi articolele in extenso din Anexa
{Aici pot fi găsite observaţii referitoare la greşelile de exprimare prezente în emisiunile de radio şi TV. Cf. Rezultatele monitorizării Rezultatele monitorizării privind calitatea limbii române la posturile de radio şi televiziune (20.05 – 20.06.2009)}

Materiale şi instrumente necesare pentru curs Realizarea cursului Comunicare. Tehnici de relaţionare interpersonală nu necesită instrumente speciale, el se bazează pe metode şi procedee expozitive: expunerea problemelor teoretice; analiza exemplelor; explicaţia şi argumentarea; metode şi procedee bazate pe dialog: conversaţia, problematizarea; studiul de caz. Modalitatea de desfǎşurare a seminarelor este interactivǎ şi se bazeazǎ pe lucrǎrile practice propuse studenţilor. Aplicaţiile vor urmări practicile nerecomandate / greşite din discursul cotidian, cu explicarea diferitelor tipuri de greşeli şi cu indicarea formelor recomandate/corecte. Accesul studenţilor la Internet, în afara orelor de predare, este necesar pentru a-şi procura o parte a bibliografiei şi unele materiale ilustrative.

Orice student care este prins că plagiază se poate aştepta să îi fie anulată munca şi să se întreprindă măsuri disciplinare din partea conducerii facultăţii.conspectarea unor surse bibliografice fără citirea prealabilă a acestora (copierea unor conspecte făcute de alţii). .dr. 2+1. Exemple de plagiat: . stilistice) . Tehnici de relaţionare interpersonală are în vederea următoarele aspecte: . Un proiect care se constituie în mare parte din compilarea unor idei ale unor autori. iar alta practică. . Parcurgerea bibliografiei Norma şi uzul. cod BS1190. În vederea promovării examenului cu o notă satisfăcătoare. Studenţi cu dizabilităţi . studenţii vor trebui să parcurgă bibliografie indicată în cadrul acestui silabus.copierea unui proiect de cercetare de pe internet şi răspândirea acestuia şi în rândul altor masteranzi. Comunicare. Noutăţile din DOOM 2005 Parcurgerea bibliografiei precizate în vederea susţinerii examenului desfăşurare Va fi comunicat ulterior Va fi comunicat ulterior Politica de evaluare şi notare Modalitatea de notare a masteranzilor pentru disciplina Comunicare. Tehnici de relaţionare interpersonală.univ.susţinerea unui examen scris a cărui pondere este de 70% în nota finală. Masteranzii pot să citeze surse bibliografice alcătuite din reviste sau cărţi cu condiţia ca respectivele surse să fie identificate şi prezentate în cadrul proiectului de cercetare. de corectare şi explicare a unor greşeli de exprimare (gramaticale. 8 credite. Examenul va fi structurat pe două părţi: una va fi alcătuită din întrebări care vor acoperi întrega materie predată masteranzilor.elaborarea unui portofoliu pe teme stabilite de titularul de disciplină. neavând o contribuţie proprie din partea masterandului va fi notat cu un calificativ inferior. examen. a cărui simplă parcurgere nu este suficientă pentru promovarea examenului.realizarea proiectului de cercetare de către o altă persoană. cu o pondere de 30% din nota finală.copierea parţială sau totală a unui proiect de cercetare. Studenţii trebuie să ştie că silabusul de faţă reprezintă un suport minimal.Victoria Moldovan. Elemente de deontologie academică Plagiatul este o problemă serioasă şi este pedepsită cu asprime. . Tematica şi rigorile de redactare a portofoliului vor fi aduse la cunoştinţa masteranzilor în cadrul primei întâlniri stabilite să aibă loc cu aceştia. Masterat: Afaceri europene şi managementul proiectelor 2009-2010 Calendar al cursului Activităţi Întâlnire Activităţi didactice Examen final Tematica abordată Responsabilităţile Locul de masteranzilor Corectitudinea lingvistică.Conf.

studenţii trebuie să ţină cont de următoarele recomandări privind studiul individual. Aceştia vor putea adresa întrebările lor legate de tematica cursului Comunicare. Masterat: Afaceri europene şi managementul proiectelor 2009-2010 În vederea oferirii de şanse egale studenţilor afectaţi de dizabilităţi. Strategii de studiu recomandate Pentru a obţine performanţa maximă. Este recomandat ca studiul să se bazeze pe o bibliografie minimală. Tehnici de relaţionare interpersonală pe adresa de email a titularului de curs. 2.Victoria Moldovan. 2+1. 3. indicată în silabus şi pe alte surse bibliografice. cod BS1190. 8 credite. Comunicare. precum şi de activităţile colective realizate în cadrul cursului: 1. titularul de curs îşi manifestă disponibilitatea de a comunica cu studenţii prin intermediul poştei electronice.dr. . nu există performanţă. putând primi lămuririle necesare în de maxim 48 ore de la primirea mesajului. Fără un efort personal. Tehnici de relaţionare interpersonală.Conf.univ. Participarea la discuţii şi analize pe marginea temelor indicate spre studiu este în beneficiul studenţilor. menţionată la începutul acestui silabus. indicate punctual la fiecare temă. examen.

2+1.al XIXlea. Suportul de curs Secţiunea I Modulul I: Evoluţia limbii române. norma. Norma limbii literare Unitatea de curs 2: Încălcări ale normei ortografice şi ortoepice în româna actuală Unitatea de curs 3: Încălcări ale normei morfologice Unitatea de curs 4: Încălcări ale normei sintactice Unitatea de curs 5: Încălcări ale normei lexicale Secţiunea a II-a Modulul IV: Probleme de comunicare şi relaţionare interpersonală III. cod BS1190. dicţionare generale şi de specialitate Modulul III: Limba.instrumente esenţiale de lucru: gramatici. Influenţele neoromanice. de la formare până la începutul mileniului III Unitatea de curs 1: Formarea limbii române : elementul latin. Masterat: Afaceri europene şi managementul proiectelor 2009-2010 II. examen. îndreptare. “reromanizarea” din sec. Unitatea de curs 1: Limba şi funcţiile ei. Unitatea de curs 2: Principalele influenţe exercitate asupra limbii române : influenţa turcă. Anexe BIBLIOGRAFIA COMPLETĂ A CURSULUI ARTICOLE IN EXTENSO . greacă.Conf.Victoria Moldovan. Unitatea de curs 2: Instrumente esenţiale de lucru: gramatici. Unitatea de curs 1: Conceptul de normă în exprimarea scrisă şi orală. Tehnici de relaţionare interpersonală. maghiară Unitatea de curs 3: Modernizarea limbii române.univ. dicţionare.dr. Comunicare. elementul slav. 8 credite. elementul autohton. Unitatea de curs 4: Limba română actuală – secolul XX Unitatea de curs 5: Limba română actuală – libertatea prost înţeleasă Modulul II: Limba română . uzul .

elementul slav. DE LA FORMARE PÂNĂ LA ÎNCEPUTUL MILENIULUI III Obiective 1.univ. ILR. societate. din momentul pătrunderii limbii latine în aceste provincii şi până în zilele noastre. Definiţia limbii române. Dar procesul de formare a fost unul de lungă durată. Înţelegerea interdependenţei dintre istorie. stăpânirea romană s-a retras la sudul Dunării. Familiarizarea studenţilor cu principalele concepte utilizate în descrierea diacronică 2. Formarea limbii române. cod BS1190. limbă 4.Conf. implicit. Masterat: Afaceri europene şi managementul proiectelor 2009-2010 MODULUL 1:EVOLUŢIA LIMBII ROMÂNE. lăsând provincia la discreţia migratorilor. Buc.” A. p. examen. 1968. aflat la apogeul său. 2+1.După numai 165 de ani de colonizare efectivă.Victoria Moldovan. Cunoaşterea şi înţelegerea transformărilor permanente din limbă Unitatea de curs 1: Formarea limbii române: elementul latin. 77. Pannonia de sud. Colonizarea Daciei înseamnă. Romanizarea Daciei este considerată ca punctul de plecare în formarea limbii române. dar cu toate încheirea lui are loc numai după . şi romanizarea ei. Rosetti. cuprinzând provinciile dunărene romanizate (Dacia.dr. Tehnici de relaţionare interpersonală. în care limba băştinaşilor a avut importanţa sa. Moesia superioară şi inferioară). Dardania. iar asimilarea slavilor • Elementul latin. Dacia a fost cucerită de romani şi inclusă în marele şi prestigiosul imperiu. Comunicare. Colonizarea Daciei s-a făcut cu populaţie din toate provinciile romane „ex toto orbe romano”. Cunoaşterea principalilor factori care au determinat/determină evoluţia limbii române 3. 8 credite. In sec II. elementul autohton. după războaiele din 101-102 şi 105-106. „Limba română este limba latină vorbită în mod neîntrerupt în partea orientală a Imperiului Roman.

Conf.univ.dr.Victoria Moldovan, Comunicare. Tehnici de relaţionare interpersonală, cod BS1190, 8 credite, 2+1, examen. Masterat: Afaceri europene şi managementul proiectelor 2009-2010 acestea, limba latină a rămas definitiv în Dacia, din ea dezvoltându-se o limbă neolatină, româna. Acest mister (O enigmă şi un miracol, după formularea istoricului G. Brătianu) al unei limbi neolatine care supravieţuieşte într-o mare slavă, a dat subiect de dezbateri numeroaselor generaţii de istorici români şi străini, şi a stat la baza aşa numitei teorii „migraţioniste” a poporului român. Cum noi analizăm aici limba, vom remarca, fapt incontestabil azi, existenţa unui număr de elemente latine (aproximativ 2000) pe care latina le-a transmis în toate limbile romanice. Dintre acestea vreo 500 sunt panromanice, adică sunt comune tuturor limbilor romanice (prepoziţii şi conjuncţii, că, cu, de, în, nici, pe, adverbe: când, ieri, mai, nu, unde, pronume, alt, care, ce, eu, meu, noi, nostru, tu voi, numerale 1-10, mie, verbe: a avea a fi, a vrea, a sta. Termeni referitori la îmbrăcăminte, podoabe: cămaşă, a coase, fir, inel, alimente şi alimentaţie: carne, cină, a coace, făină, pâine, sare, vin, locuinţă: casă, masă, fereastră, perete, poartă, cer şi atmosferă:cer, lună, stea, vânt, soare, ploaie, nea, pământ: apă, argint, aur, câmp, lac, mare, munte, pământ, piatră, vale,floră şi faună, agricultură: floare, grâu, iarbă, lemn, bou, cal, capră, iepure, lup, ou, peşte, vacă,a ara, a culege, a semăna, a mulge, păstor, fân, furcă, transport: car, a aduce, a muta, a trage, roată, armată: arc, armă, săgeată, a învinge,cultură şi societate: carte (scrisoare), a cânta,joc, a scrie,a cumpăra, domn, lege, preţ, vecin, terminologia creştină: a ajuna, înger, păcat, Paşte, biserică, a boteza, cruce, a cumineca, rugăciune.Terminologia referitoare la om, corp, sex, vârstă, familie: barbă, cap, frunte, limbă, nas, ochi, păr, ureche, coastă, braţ, deget, femeie, om, fiu, fiică, socru etc. Aproximativ 100 de cuvinte de origine latină se găsesc numai în română: ajutor, cântec, creştin, a ierta, împărat, întâi, a legăna, lingură, ospăţ, oaie etc., aşa cum există circa 200 de cuvinte panromanice cu excepţia românei, absenţa lor se justifică din motive extralingvistice: abandonarea unor îndeletniciri (navigaţia-luntre), numele obiectelor de lux în condiţiile rusticizării (purpura, lampa). Elementul autohton sau substratul îl formează totalitatea elementelor pătrunse în latină din limba populaţiei cucerite, care a adoptat limba cuceritorilor.

Conf.univ.dr.Victoria Moldovan, Comunicare. Tehnici de relaţionare interpersonală, cod BS1190, 8 credite, 2+1, examen. Masterat: Afaceri europene şi managementul proiectelor 2009-2010 Substratul traco-dac nu a fost capabil să influenţeze major, să modifice esenţa latină a limbii noastre (asa cum nici substratul celtic, iberic sau ligur nu au modificat esenţa latină a limbilor respective). Pe baza asemănărilor cu albaneza se presupune ca aproximativ 130-140 de cuvinte ne-au rămas de la daci. Este vorba despre termeni referitori la natură: configuratia terenului, apă, vegetaţie, faună: groapă, mal, măgură, baltă, pârâu, brad, copac, mazăre, mărar, brusture, coacăză, ghimpe, mugure, sâmbure, strugure, măgar, mânz, ţap, viezure, murg, balaur, şopârlă, barză, cioară, pupăză. • Elementul slav, superstratul slav este definitoriu pentru formarea limbii române, constituie principalul element de individualizare a limbii române în raport cu celelalte limbi romanice. Slavii au apărut în zona de sud-est a Europei, atraşi de bogăţiile Bizanţului, în secolele al V-lea şi al VI-lea. Prăbuşirea Imperiului Roman (602) a fost factorul favorizant al pătrunderii lor masive în sudul Dunării, unde au întemeiat state slave, iar din sec. IX, prin intermediul bisericii slavone au reuşit să slavizeze elementul romanic. Dacia care fusese abandonată cu mult timp înainte şi fusese lăsată pradă migratorilor nu mai era atât de tentantă, aşa că numărul slavilor rămaşi aici a fost mai mic, asimilarea lor de către băştinaşii romanizaţi fiind posibilă. Asimilarea slavilor a fost un proces de durată (sec. VVIII) şi a lăsat urme serioase în limba română. Aşa cum am menţionat şi in cazurile precedente, şi aici faptele de vocabular sunt cele mai evidente şi provin din multe sfere lexicale, ca, de exemplu, substantive şi verbe din sfera îndeletnicirilor: bici, brazdă, brici, ciocan, clei, cleşte, coş, cumpănă, plug, război (de ţesut), sită, a citi, a clădi, a cosi, a croi, din cea a plantelor şi animalelor: bujor, podbeal, ştei, pelin, coajă, cocoş (găină-lat), lebădă, râs, sentimente: drag, a iubi, scump, familie: nevastă, babă, societate: boier, ceată, medicină: boală, leac, adjective ca bogat, sărac, ciudat, cinstit, verbe de bază: a vorbi, a coborî, a clipi, a hrăni, termeni abstracţi: prilej, pricină, vrajbă etc, sistemul de numărare de la 11-20 şi substantivul sută. Sufixe ca –eală (iuţeală, răceală), -enie (ciudăţenie, sfinţenie, cuminţenie), -iş (aluniş, luminiş) sau unele prefixe: ne- (necinstit), prea- (preabun, preacinstit). Despre limba română se poate vorbi

Conf.univ.dr.Victoria Moldovan, Comunicare. Tehnici de relaţionare interpersonală, cod BS1190, 8 credite, 2+1, examen. Masterat: Afaceri europene şi managementul proiectelor 2009-2010 numai după ce a avut loc asimilarea slavilor, un proces lung, plasat între sec.VVIII. Protoromâna sau româna comună. Se presupune că la începuturile limbii române, exista o mare comunitate (situată la nordul şi sudul Dunării) de vorbitori cu particularităţi specifice, care ulterior s-au dezvoltat în 4 dialecte: unul nord-dunărean, dialectul dacoromân (devenit limbă naţională, limba română) şi 3 dialecte suddunărene: aromân (cel mai bine păstrat şi reprezentat de grupuri etnice din Macedonia şi Grecia), meglenoromân şi istroromân (pe cale de dispariţie). Nu se poate preciza care a fost data despărţirii dialectelor (sec.X –XII). Faptul că numai dacoromâna are influenţe maghiare, pledează pentru ideea că protoromâna a existat anterior instalării ungurilor în Transilvania. Unitatea de curs 2: Principalele influenţe exercitate asupra limbii române : influenţa turcă, greacă, maghiară Influenţele străine, determinate de condiţiilor istorice, politice, economice sau culturale, s-au manifestat asupra limbii române, în diverse forme, de-a lungul întregului mileniu al II-lea, dar ele sunt sesizabile şi în etapa actuală de dezvoltare a limbii române. Le vom menţiona, succint, pe cele mai importante. • Elementele maghiare au pătruns în limba română ca urmare a contactului cu ungurii. Acestia s-au aşezat în Pannonia, fosta provincie romană, de unde în sec.al X-lea/XI-lea au cucerit Transilvania. Ca reacţie firească a acestui contact, în română au intrat aproximativ 150 de cuvinte din domenii diverse: a ademeni, a alcătui, a bănui,a bântui, a cheltui, fel, gingaş, gând, hotar, oraş, vamă etc. Sufixele de origine maghiară –aş/-eş (ceteraş, trupeş), -ău (mâncău), -işag/-şug (furtişag, vicleşug) au aceeaşi vechime. In limba română există şi influeţe mai noi şi multe manifestate doar în Transilvania. Fenomenul împrumuturilor se manifestă şi în sens invers, dinspre română spre maghiară (berbece, cioban, fecior, plăcintă).

meserii. Al treilea strat este cel mai bogat. Masterat: Afaceri europene şi managementul proiectelor 2009-2010 • Elementele greceşti. pomană. cearceaf. ciorap. pungă. saltea. fiind cunoscute şi utilizate de „protipendada” vremii respective. dulgher. a molipsi. pătlăgea. tavan. nostim. zapis. de unde au intrat în română (lipsesc din celelalte limbi romanice). odaie. cu urmări importante pentru limba română. basma. episcop. ciorbă.Conf. duh.-isi. juridici comerţ. 8 credite. amanet. dud. pravilă. Tache) provin din neogreacă. Cele mai vechi influenţe datează din sec. baiser) au pătruns prin greacă. ispită. neogreacă. prisos). îl constituie scrierea în limba română. • Elementele turceşti au contribuit şi ele la îmbogăţirea limbii române. dar şi din lezicul uzual: anafora. medicină. traistă). samsar.XIII) l-a avut biserica.Victoria Moldovan. lehuză. intrate în limba română mai ales între 1770-1820. plicticos. francez). cazanie. catâr etc. azi peiorativ. prezente şi ele în română. îmbrăcăminte. a părăsi. iad etc. greşeală. rai. Tehnici de relaţionare interpersonală. sclifosi.univ. termeni referitori la casă. scrierile bisericeşti erau în această limbă. ( fandosi. bursuc. Comunicare. Din această perioadă avem termeni din domeniul comerţului (arvună. cântar. examen. plimbarisi) sau -ache (Mache. a izbăvi. protipendadă. salcâm. oleacă. sarma. au dispărut odată cu perioada respectivă. intre sec VII-XV (1453).dr. cuvinte din greaca modernă. sau verbe (a lipsi.Chiar şi unele cuvinte romanice (bezea < fr. au un statut special. spital. Unele sufixe ca -ez (englez. plante şi animale:dulap. post. vornic. care au împestriţat limba română în perioada fanariotă. din biserică sau administraţie. de vechimi diferite. probabil deodată cu produsul respectiv. fiind vorba de termeni administrativi. cod BS1190. folos. ieftin. Neologismele turceşti şi cele greceşti. Cel mai vechi strat a pătruns în latina dunăreană. a sosi). Lache. Un rol important în apariţia scrierii (sec. trei straturi. fiind detectabile etape de pătrundere. Sextil Puşcariu remarcase că evoluţia diferită a românei s-a datorat şi faptului că „am rămas . destul de multe. 2+1. Interesant este ca ele sunt mai ales substantive. Limba de cult fiind slavona.ca: evanghelie. halva. În perioada premodernă din slavonă au intrat în limba română termeni de specialitate. dovleac. stolnic. obiecte (călimară. voie. simandicos etc. mâncare.fidea. Un fapt semnificativ. XV-XVI. a sfinţi. arpagic. Al doilea strat provine din greaca bizantină (greaca era limba oficială a Imperiului Roman de Răsărit). în epoca „fanariotă”.

2+1. Secolul „luminilor” găseşte româna în situaţii foarte diferite: Dimitrie Cantemir face cunoscută Moldova în Europa occidentală. “reromanizarea” din secolul al XIX-lea.370). Şcoala Ardeleană va iniţia scrierea cu caractere latine. examen. graţie scrierii sale. Transilvania îşi căuta un aliat în biserica catolică. unirea cu Roma. • Rolul contextului istorico-politic şi cultural. Petru Maior sunt cei care au adus primele elemente de occidentalizare a limbii române şi au contribuit la deşteptarea ideii naţionale. dar va trece aproape un secol de frământări şi încercări până când alfabetul latin va fi general acceptat şi se va impune în cultura română din toate provinciile. • Rolul Şcolii Ardelene. cod BS1190. cum vor fi şi scrierile cronicarilor moldoveni şi munteni din sec XVI-XVII. cu caractere latine. În Transilvania secolului al XVIII-lea. întorşi de la şcolile occidentale. greco-catolicismul a contribui în mod categoric la modernizarea şi schimbarea atitudinii faţă de limba română. al XIX-lea se datorează condiţiilor istorice concrete.dr. din cele trei provincii româneşti. scriu istorie. dar şi cele din sec XVIII şi începutul sec XIX. Prima scriere în română (Scrisoarea lui Neacşu.univ. edificată în 1701. Samuil Micu. În ambele ţări se instalează domniile fanariote. Masterat: Afaceri europene şi managementul proiectelor 2009-2010 în curs de multe veacuri cu faţa întorşi spre Orient” (p. • Influenţa culturilor (romanice) occidentale s-a făcut tot mai prezentă în cultura românească o dată cu secolul al XIX-lea. 1521) este cu caractere chirilice. al XVIII-lea şi începutul sec. Comunicare. scriu şi literatură şi ştiinţă în limba română.Conf. Gheorghe Şincai. Tehnici de relaţionare interpersonală. aducând şcoli pentru românii ardeleni. Aceeaşi era şi soarta Munteniei. al XVIII-lea.Victoria Moldovan. şcoli care vor da roade spre sfârşitul sec. Tinerii greco-catolici. dar o lasă în mâna turcilor prin pierderea luptei de la Stănileşti (1711). Influenţele neoromanice Modernizarea românei la sfârşitul sec. mai cu . diferite totuşi. după decapitarea întregii familii a lui Constantin Brâncoveanu (1714). tipăresc gramatici se preocupă de predarea limbii române (vezi Elementa linguae dacoromanae sive valahicae). 8 credite. răspândesc ideea de romanitate. Orientarea spre şcolile din apus. Pentru propăşirea culturală a neamului. Unitatea de curs 3: Modernizarea limbii române.

8 credite. casetă pentru besactea. instruit în şcolile .XVIII sau începutul sec. evghenist-gr. Tehnici de relaţionare interpersonală. Miron Costin. a reorganiza. 2+1. spunea Sextil Puşcariu că au produs „o reromanizare a limbii noastre”.380) ex.dr. insulă în loc de ostrov. Comunicare.. bijuterie în loc de juvaer. Elementul neoromanic a fost folosit. Opinia generală era pentru înnoire şi îmbogăţire lexicală. sau cuvinte de diferite origini (blagorod-sl. polcovnic>colonel. a se stabili. nemeş-mag. a instala. Rădulescu fiind unul dintre susţinătorii curentului italienizant.XIX. .E.univ. medicale. a fixa. doar sursa era disputată: ardelenii voiau ca aceasta să fie „maica noastră Roma”. Unele rusisme ca pojarnic>pompier. cod BS1190. cu exagerările lui Laurian şi Massim. > nobil). examen. Costache Negruzzi şi Ion Eliade Rădulescu remarcându-se prin nu numai prin modul în care puneau problema.Victoria Moldovan. L. a institui etc. dar şi italiană. a dus în mod firesc la o modernizare în general şi la o reînnoire a limbii. Susţinător aprig şi teoretician al modernizării limbii române prin apelul la sursa latină sau neolatină.E. în mod firesc. ci şi prin soluţiile pe care le ofereau. ci luăm cu îndrăzneală de la maica noastră moştenire şi de la surorile noastre partea ce ni se cuvine”. Curentul latinist. amendă pentru geremea.. bereznic>brigadier silvic. spion pentru iscoadă. în timp ce în Principate balanţa înclina spre cultura franceză. XIX. Ar fi însă fals să rămânem cu impresia că primele neologisme romanice datează de la sfârşitul sec. I.a înlocui cuvintele vechi polisemantice (vezi în acest sens S. Despre aceste neologisme latine sau neolatine. tehnice sau artistice făcute mai ales în Franţa vor fi cei care vor introduce terminologia ştiinţifică proprie fiecărei specialităţi. a fost respins şi a învins bunul simţ lingvistic. a aşeza cu peste 30 de sensuri: a aranja. fotografie. Rădulescu afirma că „noi nu împrumutăm. I. pentru: . Puşcariu.a introduce noi concepte sau pentru a denumi noile realităţi: tren. Tinerii boieri cu studii juridice. Masterat: Afaceri europene şi managementul proiectelor 2009-2010 seamă din Franţa. . bazin pentru havuz.a înlocui cuvintele (de obicei slavone. turceşti) simţite deja ca învechite (secol alături de veac. Subiectul neologismelor a fost dezbătut în presa vremii şi de majoritatea scriitorilor sec.Conf.R p.

Victoria Moldovan. universităţi. 8 credite. Academia Română. • Rolul clasicilor literaturii române. XIX de mari scriitori (Eminescu. bun cunoscător al latinei. care avea accces la cultura scrisă. mai precis de la 1920 până azi. examen. Comunicare. • Alfabetul latin. Brâncoveanu. Problema modernizării lexicale se leagă direct de cea a alfabetului. ofiter. influenţa italiană este recunoscută. Dimitrie Cantemir.dr. Unitatea de curs 4: Limba română actuală – secolul XX Înainte de a prezenta succint această perioadă. atlas. etimologhie. Masterat: Afaceri europene şi managementul proiectelor 2009-2010 iezuiţilor polonezi. Într-o altă accepţiune limba română actuală se refera la o perioadă mult mai .univ. este secolul şcolilor româneşti. Presa era servită în sec. cu efecte benefice şi asupra dezvoltării instrumentului de comunicare ce este limba. fie prin filiaţie slavă (academic. iar iniţiativa Şcolii Ardelene va fi preluată şi prin reforme succesive se va ajunge spre sfârşitul sec al XIX-lea la triumful alfabetului latin. În cazul lui C. mai simplu şi mai potrivit cu spiritul limbii române.Conf. Haina slavă nu se mai potrivea noilor cuvinte. româna actuală sau româna contemporană este considerată perioada care coincide cu sec. In 1867 ia naştere Academia Română ce îşi propune să realizeze câteva instrumente absolut necesare pentru ca limba română să poată sta alături de limbile europene: e vorba despre o gramatică şi un dicţionar. XX. fie prin filieră germană. presa). tragedie datează în română de la începutul sec. Într-o primă accepţiune. Caragiale şi Slavici în redacţia ziarului Timpul e un exemplu). • Rolul instituţiilor laice (şcoli. hronolpghie. romantic şi înnoitor. iar cuvinte ca fine. Reforma lui Cuza stipula învăţământ obligatoriu. Tehnici de relaţionare interpersonală. castel. gheneral). activitate. cod BS1190. 2+1. cardinal. ca şi Mitropolitul Dosoftei au apelat cu mult înainte la sursa latina. Secolul al XIX. Opera lor literară a constituit principalul canal de influenţare a publicului. din ce în ce mai larg. se impune precizarea referitoare la conceptul de limbă actuală. un prim succes cultural naţional. Tot acum iau naştere cele două Universităţi din Iaşi şi Bucureşti.XVIII. politică.

importanţa presei. claxon. escadrilă. puiza. ameriza. Putem spune că. cumulard. mignon. mai ales cu ajutorul presei. 8 credite. exulta. XX e o prelungire a celui anterior. iar schimbările de ordin social se reflectă în limbă. sau al invenţiilor secolului XX. devergondaj. pasteuerizat. apariţia noilor mijloace de comunicare. insurmontabil. pilotare. exonerat. Primul război mondial aduce schimbări majore în societatea românească. prezumabil. radiodifuziune. Limba înseamnă comunicare între oameni. epata. eşantion. infatuat. bravadă. În secolul XX. leader. osmoză. prob. Schimbările majore. megafon. deturnat. macerat.Victoria Moldovan. motociclist. dezvoltarea literaturii. cea de după 1989. 2+1. . dumping. rugby. şomeur. paraşută. apoi televiziunea. standardizat. decolare. sec. tranşa. deconfitură.Conf. româna îşi continuă dezvoltarea şi modernizarea trasată în sec. pancart. ambuscat. ca şi generalizarea şi obligativitatea învăţământului sunt căile de prefacere şi consolidare ale unei limbi literare unitare. Există chiar abordări mai restrictive. un institut lingvistic modern – Muzeul limbii române din Cluj (Clujul e un centru lingvistic de talie europeană). nonşalant. inuzabil. limuzină.Acum apar frecvent în comunicare cuvinte ca: aerodrom. Româna în perioada interbelică. franşiză. Este vorba despre cuvinte din domeniul sportului. contravizită. deboşerie. pretabil. lacrimogen. ski. 391). care înţeleg prin româna actuală. Basarabia răpită de Rusia în 1812 (pacea de la Adrianopol) şi Transilvania. ea este un fenomen social. până la Primul Război Mondial. intenabil. modernizarea învăţământului. bric-a-brac. marşandaj. bolşevic. Masterat: Afaceri europene şi managementul proiectelor 2009-2010 restrânsă. pistă.univ. (Puşcariu. dar dintre care o parte a rămas în limbă şi după 70 de ani: anvergură. ataş. cod BS1190. escală. radioul mai întâi. dezvoltarea presei scrise şi vorbite. paneuropean. echipier. poseur. Din aceeaşi perioadă (presa anilor 30) Puşcariu menţionează şi franţuzismele foarte recente. Limba română continua să se îmbogăţească. geopolitică. francamente. festin. boxa. caroserie. cubist. degringoladă. româna vorbită în anul curent. inebranlabil. Ţara se întregeşte cu cele trei provincii: Bucovina (din 1775 intrată în componenţa Imperiului Austriac). eshiba. mumifiat.XIX-lea. tranşeu. cinematografie. fotogenic. fulgurant. al modei. plafonare. Consolidarea instituţiilor existente şi apariţia altora: Universitatea din Cluj. watman etc. raid. Comunicare. tanc. cancanier.dr. Tehnici de relaţionare interpersonală. examen. onctuos. reviste de specialitate. hol. .

dar ele n-au putut opri evoluţia limbii. Aceasta e realitatea limbii. trolibus. Orientarea e însă de altă factură. şicanator. Pentru limba română. Bucureşti. în perioada menţionată. pe lângă numeroasele sale racile şi monstruozităţi. Comunicare. vidat etc. e perioada în care chiar teoria lingvistică are ca mentor „geniul lui Stalin”. ideologicul se insinua împreună cu cele mai banale 1 Mioara Avram. 1997 .dr. au existat chiar campanii antineologiste în presă. se continuă influenţa franceză şi. şnapan. Anglicismele în limba română actuală. 8 credite. o analiză obiectivă. Româna în perioada comunistă / limba de lemn. nu există încă. azi suntem în măsură să constatăm că dezvoltarea societăţii şi uzul au acceptat cea mai mare parte din cuvintele considerate de Sextil Puşcariu ca inacceptabile (din 46. recul. Mai ales perioada 1948 – 1964 (între reforma învăţământului şi dezgheţul poststalinist) toate „reformele” aveau caracter de clasă şi anticapitalist. politicianizare. de tendinţă. influenţa engleză (mai timidă în sec. 2+1. hotărât într-o epocă de neo-beţie de cuvinte”. Autorul conchidea: „Trăim. vezi M. sportivitate. Bariera politică dintre Est şi Vest se reflectă inevitabil în limbă. întrepătrunde. la nivelul acestei perioade. huliganic. Din păcate România postbelică avea un număr inadmisibil de mare de analfabeţi. suprastoc etc. Cu toată îndoiala marelui lingvist cu privire la „aclimatizarea” acesor cuvinte. triat.Conf. Al doilea război mondial a adus alte schimbări în societatea românească. autoiluzionare. prin derivare şi compunere se nasc cuvinte noi. şaretă. şoc. Masterat: Afaceri europene şi managementul proiectelor 2009-2010 reambalat. în plus. examen.Victoria Moldovan. Sistemul comunist. XIX. Avram)1 îşi manifestă din ce în ce mai mult prezenţa. a avut un merit incontestabil: a impus şcolarizarea tuturor copiilor şi alfabetizarea adulţilor. Tehnici de relaţionare interpersonală. Sigur că în epocă au exista voci care s-au revoltat în faţa unei atari realităţi. dar chiar şi la o analiză superficială se pot face unele observaţii pertinente. unele proprii limbii române: autoamăgire. tandru. Regimul comunist făcea din asigurarea accesului la educaţie şi cultură a tuturor copiilor un titlu de glorie (după ce decimase în închisori cele mai selecte minţi ale neamului şi îşi făcuse tot un titlu de glorie din distrugerea intelectualităţii interbelice). aşa că şi în limbă vor apărea tot mai multe influenţe de acest gen. doar 13 nu s-au impus). Editura Academiei Române.univ. Unul din semnele asimilării neologismului semnalat tot de Puşcariu este productivitatea sa. cod BS1190. Blocul socialist se orientează spre Moscova. putem spune că. Ca observaţie generală.

Unitatea de curs 5: Limba română actuală . care serveşte câteva idei-cheie. 8 credite.:”In cadrul elaborării programului de aprovizionare şi al realizării planurilor prevăzute. Limba de lemn. modul imperativ (în ordine şi îndemnuri). examen. a urmat o perioadă de „descătuşare” totală. prezenţa masivă a construcţiilor pasive şi impersonale. aşa încât în final se va ajunge la ceea ce se numeşte „limba de lemn”. a urmat o schimbare majoră. dorinţa de inovaţie au fost cu atât mai vizibile. evident şi la nivel lingvistic mai ales în limbajul de lemn al ultimilor ani ai comunismului. Comunicare. Bucureşti. Tatiana Slama-Cazacu3 a analizat şi atras atenţia asupra pericolului „limbii de lemn” care n-a dispărut odată cu regimul totalitar.dr. ca în exemplul. Humanitas. în înţeles restâns. p. Masterat: Afaceri europene şi managementul proiectelor 2009-2010 cuvinte.libertatea prost înţeleasă. nu numai a limbii. mai vast). este indispensabil să acordăm o mare importanţă perfecţionării mecanismelor economice”. ci şi a gândirii. colaborare.Victoria Moldovan. se urmărea sistematic un alt fel de „corupere”. se datorează modului în care e folosită sintaxa limbii şi lexicul: o abundenţă a construcţiilor nominale. mai profund. Libertatea de a se juca cu cuvintele.univ. 2006. vocabular sărăcăcios. lume divizată în două tabere:bună-rea. tot mai sus. Lingua. cuprinde anii de după 1989. 2+1. La începutul anilor 90. 39-47 . cu cât după o perioadă în care presa era total supusă ideologiei comuniste. ci şi gramatica sunt forţate. Română actuală. în care nu numai lexicul..Conf. cod BS1190. progres. menţionăm: Caracterul greoi al textelor.2 Dintre particularităţile limbii de lemn. absenţa deicticelor. lipsa de dinamism se datorează absenţei verbelor. Tehnici de relaţionare interpersonală. lexic specific: pace. comparativele (tot mai mult. După perioada îngheţului totalitar. de libertate absolută. societatea civilă începea să prindă contur mai ales cu ajutorul presei: scopul fiecărei 2 3 Francoise Thomm. 2005 Cf. ci planează în continuare asupra limbii române.

cu precădere anglicisme. Problema influenţelor exercitate asupra limbii române se pune şi sub aspectul influenţelor. largi goluri de denominare din domeniile politic. tehnico-ştiinţific. discount. roller. (Cf. top.univ. De remarcat şi faptul că masa de vorbitori a adoptat cu entuziasm. După ce ani de zile limba română şi-a slăvit înţelepţii conducători a venit vremea să nu mai respecte aproape nimic. audit. prin urmare. examen. Adriana Stoichiţoiu-Ichim: 2007). uşor cuvintele împrumutate. lifting. Masterat: Afaceri europene şi managementul proiectelor 2009-2010 organizaţii civice sau de partid era să aibă un ziar. live. thriller. din nou şi în alt mod. odată cu progresele înregistrate de diversele substructuri ale organismului social.dr. Cuvinte care păreau cu câţiva ani în urmă exotisme lexicale sau împrumuturi "de lux" au devenit astăzi vocabule de uz general: airbag. link. net. vine să umple. în mod benefic. Georgeta Ciobanu. O primă caracteristică ar fi: Deschiderea lexicală maximă sau "foamea de real" . O tablou sintetic al mai multor aspecte referitoare la tendinţele românei actuale poate fi urmărit în articolul Oanei Chelaru-Murăruş. Limba română de azi: fals decalog. în mediul urban. iar lingviştii care s-au ocupat de acest aspect al limbii (Mioara Avram. "Urgenţa" completării golurilor denotative din . 2+1. Adriana Stoichiţoiu-Ichim ş. manipulaţi. Presa. limba română se reconectează rapid după 1990 la reţeaua referenţială a lumii contemporane. brand. Mioara Avram: 1997). online. adaptându-le morfologic contribuie la impunerea lor rapidă. Comunicare. Tumultul verbal al acelor ani i-a interesat pe unii lingvişti şi. mall. briefing. Particularitatea structurală a limbii române de a accepta. financiar-bancar.a. stretch.) au dovedit mai curând permisivitate în recomandările lor normative. au consemnat faptele. Tehnici de relaţionare interpersonală. hacker.Conf. casting. viaţă cotidiană. workshop etc. în numele unei libertăţi care ar permite orice (vulgaritate). economic. a patra putere în stat – sloganul atât de mult vehiculat. site. devenite deja documente lingvistice ale vremii. divertisment etc. cultural. password. de unde problema anglicismelor (cf.Victoria Moldovan. chat. era considerată a fi calea cea mai directă spre cei ce trebuiau. cod BS1190. talk-show. O altă caracteristică e surprinsă de autoare prin formula sugestivă privind casarea subproduselor "limbii de lemn". Valul de neologisme "necesare". Ieşită din lunga izolare la care o condamnase regimul comunist. barter. look. ca totdeauna. neologismul anglo-american. shake. 8 credite.

Victoria Moldovan. cu viaţă mai mult sau mai puţin efemeră. Tehnici de relaţionare interpersonală. Sensurile se reaşază după modele englezeşti. planificare > planning. fesenist. Printre cuvintele la modă ale tranziţiei. cultural.dr. atinsă de nostalgii etimologiste. a inovaţiilor lexicale (derivate. răspîndac. Academia Română. limbajul presei este compartimentul cel mai dinamic al românei actuale. Promotor al înnoirii lexicale prin punerea masivă în circulaţie a neologimelor. argotic) . compuse. limbajul jurnalistic şi-a recuperat în ritm extrem de alert fireasca diversitate stilistică. 8 credite.Conf. . se ocupă de reforma ortografică. colocvial. tot aşa cum turcismele şi grecismele cedaseră locul neologismelor romanice după 1820: miliţian > poliţist. chioşcar. cuvinte cu o viaţă extrem de scurtă. Un alt factor important pentru evoluţia unei limbi îl constituie presa. numeroase derivate şi compuse noi: dolarizare. ). cotrocenizare. interviu "discuţie în vederea angajării". printre caracteristicile ei trebuie menţionate aşanumitele cuvinte "de tranziţie". plan > proiect. când o eventuală urgenţă ar fi reprezentat-o normarea grafică şi morfologică a numeroaselor anglicisme ce invadau limba. de neologisme anglo-americane seducătoare. În plină explozie lexicală a anilor '90.. alături de anglicisme. Cuvintele purtătoare ale unei "sarcini" ideologice perimate sau compromise de uzul "limbii de lemn" sînt înlocuite. Deşi este vorba despre o perioadă scurtă. cu satisfacţie. examen. brucanizare. slujbă / serviciu > job. accentul cade pe alt aspect. zvoner. apelul frecvent la registrele vii ale limbii vorbite (popular. astfel unele cuvinte conotate negativ în perioada comunistă sunt revalorizate (program al PCR / program social. 2+1. se numără. vesternizare.univ. cederizare. comitet > board etc. pesederizare. şedinţă > summit.). mineriadă. golaniadă. Comunicare. cod BS1190. scenarită. Masterat: Afaceri europene şi managementul proiectelor 2009-2010 sistemul limbii este urmată rapid de o primenire stilistică a lexicului imediat după 1989. nivelată de controlul ideologic al dictaturii comuniste. pus de autoare sub titlul: Nostalgii etimologiste în reforma ortografică. Aspectul cel mai carcateristic al jurnalismului românesc actual rămâne . savuroase creaţii ludice). întrunire > meeting. iar altora li se forţează semantica prin calchierea modelelor străine (a aplica "a face o cerere". cuvinte la modă în primii ani de după 1990. dughenizare. Deşi în domeniul limbii ar fi fost nevoie de unele norme de scriere / de pronunţare a cuvintelor nou intrate în uz. buticar.aşa cum a observă cercetătorii.reacţie psihologică firească la imobilismul "limbii de lemn" din trecut.

examen. "Ca şi om. ziarele ultranaţionaliste sau de scandal îşi făceau un titlu de glorie din a răscoli prin reziduurile limbii de mahala. Iată o mică mostră edificatoare din paginile României Mari din 1999: "putoare fără ruşine. care îşi imagina în anii din urmă că trebuie să-şi amendeze semenii pentru excese neologice. handicapat etc. penal.dr.Conf. nu a putut învăţa nimic din lecţia latinismului purist al secolului al XIX-lea. a fi bazat. supertare. 8 credite. a se kaghebi. precum distinsul ex-senator. "şef de rahat". care n-au ţinut cont de situaţii istorice similare. de altfel supărătoare..") ş.".". "paraşutele astea” ş. fiind pus sub titlul: De la argotismele tinerilor în blugi la limbajul porno al generaţiei "Polirom".a. marfă."). Comunicare. "oligofrenul D. Deşi gramatica este mai rezistentă la asaltul inovaţiilor decât vocabularul. intră în atenţia autoarei. Ideea ar rămâne absolut hazlie. Printre păcatele limbii se numără şi violenţa limbajului.univ. xenofobia nudă şi vulgaritatea în forme intolerabile. El migrează în chip firesc nu numai spre limbajul colocvial şi familiar. beton. în ultimii ani. dar din perspectiva limbajului vulgar. stalinozaur etc.. Violenţa verbală face parte din tabloul de azi al unei Românii resentimentare şi brutale care nu poate fi ignorat .).". sunt sever catalogate de autoare: Panica naţionalistă şi fanatismul purist. parfum.Victoria Moldovan.. Limbajul argotic colorat al tinerilor are în româna actuală o vizibilitate infinit mai mare decât în trecut (ţeapă.. revin cu insistenţă."). precum cea a lui George Pruteanu. categoric. În vreme ce o parte a presei punea în mişcare vocabulele elevate ale limbajului cultivat al epocii. 2+1. judecătoarea N. cod BS1190. generalizarea prepoziţiei "în" la contexte improprii ("Merg în clubul X"). ci şi spre cel al . Autoarea observă şi aspecte (de altfel mult discutate chiar şi în presă) de gramatică aproximativă. Unele iniţiative de apărare a limbii române.a. Masterat: Afaceri europene şi managementul proiectelor 2009-2010 manipulare. deci nu era plecat". Tehnici de relaţionare interpersonală. Limbajul tinerilor care se înscrie. printre factorii de modernizare a unei limbi. cuvinte parazitare ("Deci l-am găsit. criptocomunist. suprimarea negaţiei înaintea construcţiei restrictive cu "decât" ("Am decît o casă. Panica naţionalistă a generat şi la noi fantezii legislative. dacă nu ar fi totuşi întristător faptul că o persoană cultivată. câteva structuri pervertite care ameninţă să se impună: lipsa prepoziţiei "pe" la acuzativul pronumelui relativ "care" ("Persoana care am căutato. "banditul B. promovând violenţa verbală.

Alexandru Vakulovski. Ioana Baetica. Univers Encilopedic. 2008 5. Humanitas. Limba de lemn.a noului Dicţionar ortografic. al XVIII-lea. examen. M Sala.îndelung aşteptată . 2+1. Anglicismele în limba română actuală. Brătianu. adoptă o inteligentă şi binevenită atitudine relaxată în privinţa uzului lingvistic. ortoepic şi morfologic al limbii române.) Bibliografie: 1. 1976 6. nr.108 . EPL. cei mai mulţi de Editura Polirom (2003-2004) . Al. compleu. ci mai curând înţeleasă şi acceptată. Apariţia . Editura Humanitas. 2005). 1999 8. s-a înregistrat o variantă "hard" a limbajului erotic licenţios prin prozatorii lansaţi în ultimii ani. 8 credite. Rosetti. 1968 7. Comunicare.Victoria Moldovan. Bucureşti. 1997 2. Deşi nu recomandă explicit toate anglicismele (2500 cuvinte nou introduse) pe care le înregistrează. Timpul va decide dacă această ostentativă dezinhibare lingvistică are o justificare în plan estetic sau se hrăneşte din nevoia imperioasă de a şoca. pricomigdală. Atitudinea de relaxare a normelor nu este însă blamată.univ. Bucureşti. Claudia Golea .dr. „Dilema veche”Anul III. cod BS1190. autorii consideră utilă normarea acestora. Adrian Schiop.care împinge la limita de sus experienţa vulgară a limbajului. Editura Corint.I.17 februarie 2006 4. 2005 . Limba română de azi: fals decalog. frecţie. În final autoare se opreşte asupra celor care au responsabilitate în domeniul lingvistic şi constată că Legiuitorii limbii sunt mai relaxaţi ca oricând (DOOM2. absolvă etc. Sextil Puşcariu. În multe alte cazuri se recomandă formele duble (filozof/ filosof. O scurtă istorie a românilor povestită celor tineri. Bucureşti. Istoria limbii române dela origini până în sec. 3. Bucureşti. Editura Academiei Române. Limba română. Mai recent. Editura Minerva. De la latină la română. 224 p. Bucureşti. Privire generală. colecţia Istorie-Corint. Masterat: Afaceri europene şi managementul proiectelor 2009-2010 presei. Dragoş Bucurenci. Mioara Avram. Oana Chelaru-Murăruş. Gheorghe I. O enigmă şi un miracol istoric: poporul român.Conf. Cosmin Manolache. FrancoiseThomm. Bucureşti. Neagu Djuvara. Tehnici de relaţionare interpersonală. căpşune/căpşuni) sau se acceptă rostiri impuse de multă vreme prin uz (a fonda.Ioana Bradea. Ionuţ Chiva. aşa cum s-a remarcat deseori.

de instrucţiuni care priveşte uzajul unei limbi.Victoria Moldovan.Conf. reprezentând uzul comun şi curent al unei comunităţi lingvistice.limbaje specializate) şi teritoriale (graiuri. Norma este rezultatul evoluţiei istorice. care se dezvoltă treptat. Primele lucrări care consemnează în scris limba română apar destul de târziu: . Folosirea informaţiei lingvistice ca bază culturală pentru viitorii specialişti în domeniul afacerilor Unitatea de curs 1: Conceptul de normă în exprimarea scrisă şi orală. Norma morfo-sintactică este înregistrată în gramatici. Conştientizarea importanţei pe care îl are norma în comunicare 3. Norma lingvistică cuprinde toate faptele de vorbire fixate din punct de vedere social. examen.dr. Vorbirea reprezintă aspectul concret şi diferenţiat individual al unui idiom. Preocuparea pentru descrierea sau reprezentarea limbii române apare destul de târziu. Norma defineşte deci un anumit nivel de abstractizare lingvistică. eliminând ce este ocazional şi individual – elemente care aparţin vorbirii. Termenul normă lingvistică se referă la sistemul de reguli. 8 credite. care poate fi considerat model de vorbire. rezultat din studierea uzului efectiv al unui idiom. Familiarizarea studenţilor cu cele mai importante lucrări despre/de limba română. norma constituie primul grad de abstractizare şi conţine tot ce este social. Masterat: Afaceri europene şi managementul proiectelor 2009-2010 MODULUL II: LIMBA ROMÂNĂ . iar cea lexicală. Şi mai târziu se cristalizează conceptul de normă. Norma este dependentă de variaţiile sociale (argou. norma fonetică în dicţionarele ortografice şi ortoepice. Norma lingvistică priveşte toate nivelurile limbii. apărute în diversele ei etape de evoluţie 2. ÎNDREPTARE. sistemul reprezintă gradul cel mai înalt de abstractizare lingvistica. în dicţionarele explicative. prin urmare este variabilă diacronic. Comunicare. Tehnici de relaţionare interpersonală.INSTRUMENTE ESENŢIALE DE LUCRU: GRAMATICI. dialecte). DICŢIONARE Obiective 1. abia în secolul al XVIII-lea. respectiv: fonetica. cod BS1190.univ. gramatica. nucleul care conţine doar elementele comune categoriei limbii. 2+1. lexicul.

Scrierea limbii române a folosit două alfabete: chirilic şi latin. folosit până în sec al XIX-lea..Victoria Moldovan. al XIX-lea se caracterizează printr-o activitate convergentă pentru normarea limbii române. Gramatica Românească.Dimitrie Eustatievici. Micu şi Gh. Lexiconul de la Buda. Preocuparea pentru elaborarea unor sisteme ortografice cu caractere latine.XVIII. • Alfabetul latin.Piuariu-Molnar. român-german şi german-român.. Lucrările lexicografice sunt rezultatul muncii ardelenilor S.Radu Tempea. examen. (Scrisoarea lui Neacşu. I. care voiau să demonstreze şi în acest mod latinitatea românei. • Secolul al XIX-lea este unul de intensă preocupare pentru problemele limbii. Deceniile de mijloc ale sec. Micu. Dicţionar german-valah. Gramatica românească. iar în Muntenia Ienăchiţă Văcărescu a scris dicţionare bilingve: român-turc şi turc-român. spre sfârşitul sec. 8 credite. Ioan Bobb. 1825.Şincai. Dicţionar latin-român. care să conducă la: . cod BS1190.S. . 1780 (lucrarea cu cel mai mare efect şi primul manual de română ca limbă străină) . Scrierii cu caractere chirilice este veche. 1757.univ.dr. 2+1. latinesc şi unguresc. Gramaticile apar mai târziu. Comunicare. prima scriere cunoscută în limba română datează din 1521. În Moldova a apărut un Lexicon grecesc-românesc. Tehnici de relaţionare interpersonală. chiar de efervescenţă lingvistică.Conf. în ordine cronologică: . 1797. Masterat: Afaceri europene şi managementul proiectelor 2009-2010 • • Lexicoanele (slavo-român. toţi cronicarii moldoveni şi munteni au folosit alfabetul chirilic. În Republica Moldova el a fost înlocuit abia în 1989 de alfabetul latin. Dintre cele mai importante menţionăm. Ioan Budai Deleanu. Activitatea de elaborare a unor gramatici normative ale limbii române aparţine cu precădere învăţaţilor ardeleni. latin-român-maghiar sec. Calitatea lor nu se compară însă cu cea a lucrărilor ardelenilor. • Alfabetul chirilic. valah-latin. apare la reprezentanţii Şcolii Ardelene. Primele decenii se remarcă mai ales prin activitatea învăţaţilor ardeleni: Lucrări gramaticale.) şi utiliza alfabetul chirilic.Aşa cum am amintit deja. XVII) reprezintă primele preocupări lingvistice româneşti. Dicţionariul rumânesc. Elementa linguae daco-romanae sive valachicae.

DLR). Rolul lui Hasdeu.Victoria Moldovan. Comunicare. operă de interes naţional. La mijlocul sec. 1896. 8 credite. Dicţionarul Academiei (1906) Sextil Puşcariu. acesta este motiv pentru dispute între două atitudini: folosirea resurselor interne – limba populară şi cea a scrierilor bisericeşti.. XIX se pun bazele activităţii normative şi ale apariţiei limbii române literare moderne. cod BS1190. 4 vol. Tehnici de relaţionare interpersonală. contracarează ideile lui Cihac din Dicţionarul etimologic (1/5 elemente latine. Îmbogăţirea componenţei lexicale pe baza afinităţilor lingvistice (împrumuturi din limbile romanice). Masterat: Afaceri europene şi managementul proiectelor 2009-2010 Unificarea limbii în scriere şi pronunţare. dar fără rezultate notabile. Unitatea de curs 2: Instrumente esenţiale de lucru: gramatici. ● 1931.Conf. Rumanisch-deutsches Worterbuch.A. Dicţionarul Universal al limbii române. Perfecţionare structurii morfologice cu păstrarea specificului limbii române. 1/5 elemente turceşti). Lazăr Şăineanu.dr. 1895-1925.Candrea. gramatici). astfel că abia la finele secolului se încheie (după mai multe intreruperi si reluări succesive) marele dicţionar al Academiei (DA. dicţionare generale şi de specialitate În prima parte a secolului al XX-lea se continuă preocupările Academiei Române pentru elaborarea lucrărilor indispensabile normării românei (dicţionare. examen. pe de o parte şi curentul arhaizant. erudit. Lucrări importante de lexicografie. Nouveau dictionnaire roumain-francais. Hariton Tiktin. 1893-1895. iar între 1913-1949 au apărut tomuri ALojniţă. îndreptare. 2/5 elemente slave. . Fr.univ. tradiţionalistpopulară. I. Dicţionarul enciclopedic ilustrat „Cartea Românească”. Etymologicum Magnum Romaniae – teoria circulaţiei cuvintelor. Dame. 3 vol.Sextil Puşcariu preia conducerea redactării Dictionarului Academiei. 2+1. ● 1906 .

Editura academiei Române. 1943. cu tomurile cuprinzând literele M-Z.Coteanu.O gramatică a „greşelilor”. tiraj nou.I. 2+1. Bucureşti. Masterat: Afaceri europene şi managementul proiectelor 2009-2010 ● 1965 -2003 apare într-o nouă formă şi concepţie Dicţionarul limbii române (serie nouă). I. Dicţionarul limbii române literare contemporane. . Limba română. Tehnici de relaţionare interpersonală. ● 1986. Bucureşti. 1 volum. ● 1982. ● Iorgu Iordan. cu ediţii succesive. 2008 (GLR2). ● Gramatica limbii române. Comunicare.dr. cunoscută sub numele de Gramatica Academiei (GLR1). DEX. Limba română actuală. ● 1962-1966. sub conducerea mai multor lingvişti importanţi: I. DOOM. examen. 4 volume. ● Gramatica limbii române.Victoria Moldovan. Dicţionarul limbii române moderne. ● Sextil Puşcariu. Bucureşti.Graur.univ. 1965. 2005. DOOM2. Gramatica limbii române. Privire generală. II Enunţul. Gramaticile: ● Iorgu Iordan. ● 1958.Conf. 1937. Al. Dicţionarul enciclopedic al limbii române.Iaşi.1957. cod BS1190.Iordan. Cuvântul. Marius Sala. vol. 1953. ● 2005.I. II. ● 1955. continuatorul DA. 4 volume. Bucureşti 1940. I. 8 credite.

funcţia expresivă (afectivă). 2. la români are semnificaţie afirmativă. Prin urmare. situaţia de comunicare: oficială / neoficială. Inţelegerea dintre emiţător şi receptor presupune folosirea aceluiaşi sistem de semne şi semnificaţii (acelaşi semn nonverbal. Comunicare. 8 credite. . subordonată scopului estetic. 2+1. a gândurilor. Limba a fost privită şi ca un cod. a sentimentelor. Aprofundarea cunoştinţelor lingvistice.Victoria Moldovan.mesajul . formală / informală. Masterat: Afaceri europene şi managementul proiectelor 2009-2010 MODULUL III: LIMBA. lexical. ale aceleiaşi limbi sau ale aceluiaşi cod. Respectarea normelor limbii române literare în exprimarea scrisă şi orală.univ. protocolară / neprotocolară . Altfel spus. cod lingvistic. la bulgari negativă).. o schemă foarte cuprinzătoare prin abstracţiunea ei. 3. reflectă realitatea şi are un caracter de informare. de autocunoaştere. care permite exprimarea ideilor.receptorul. procesul de comunicare implică trei factori: emiţătorul . Tehnici de relaţionare interpersonală. estetică. Unitatea de curs 1: Limba şi funcţiile ei. Lucian Blaga numea limba „o unealtă a spiritului”. funcţia reflexivă. limba este un sistem de semne. a acţiunilor. Norma limbii literare Limba este formată dintr-un ansamblu de sisteme (fonetic. NORMA ŞI UZUL Obiective 1. Formularea mesajului (codificarea) e condiţionată şi ea de mai mulţi factori: calea de transmisie: orală/scrisă.dr. Ca instrument de comunicare. gramatical) şi serveşte ca instrument de comunicare la nivelul unei comunităţi lingvistice. cod BS1190. examen. care serveşte transmiterii informaţiei (comunicarea) de la un individ (emiţătorul) la altul (receptorul). limba îndeplineşte mai multe funcţii: • • • funcţia socială (de comunicare).Conf.. Perfecţionarea exprimării scrise şi orale în limba română.

S-a format pe baza unui dialect. iar cea sintactică mai liberă. relaţiile dintre emiţător şi receptor. sintactice şi lexicale) şi norma generală care le grupează într-un sistem. Comunicare. caracter coercitiv. Unitatea de curs 2: Încălcări ale normei ortografice şi ortoepice în româna actuală Instrucţia şcolară este o instanţă menită să formeze la vorbitorii de limbă română respectul şi deprinderea corectă a normelor limbii literare. dacă receptorul e cunoscut sau necunoscut etc. morfologice. Tehnici de relaţionare interpersonală. Norma literară are: • • caracter convenţional. Norma ortografică şi cea ortoepică sunt mai riguroase. cel mai evoluat. limba literară nu se confundă cu limba literaturii artistice. exercitând o anumită presiune asupra vorbitorilor sau a celor care o utilizează în scris. Există norme particulare (fonetice. având grade de rigurozitate diferite. fiind impusă de sus în jos şi acceptată diferit de cei care redactează un text. argotice. contează. Ea are într-o oarecare măsură. căci varianta literară se deosebeşte mult de variantele individuale (inculte. cel mai elaborat al limbii. Norma limbii literare arată cum trebuie să se spună.univ. cod BS1190. în timp ce norma lingvistică înregistrează modul „cum se spune”. iar instrumentele normative . regionale). cea morfologică este mai fixă. sintactice. care pot fi de egalitate. dar nu se confundă cu acesta şi acceptă particularităţi din celelalte dialecte/graiuri. de stare sufletească. adică decodarea/decodificarea. examen. caracter supradialectal. Perceperea sau înţelegerea corectă presupune luarea în considerare a tuturor factorilor impliciţi mesajului. de pregătire. de asmenea. de subordonare etc. cel mai îngrijit. 2+1.Conf.Victoria Moldovan.dr. Ea s-a format în urma unui lung proces de evoluţie şi reprezintă aspectul modern. 8 credite. ortoepice. morfologice. (Cf. Dicţionar de ştiinţe ale limbii) Atenţie. Masterat: Afaceri europene şi managementul proiectelor 2009-2010 particularităţile receptorului ţin de vârstă. Limba literară se defineşte printr-un sistem de norme ortografice. cu caracter stabil. Norma literară este un ansamblu de prescripţii care au în vedere diversele nivele ale limbii. iar norma lexicală este cea mai puţin riguroasă. dacă e vorba despre unul sau mai mulţi receptori.

prezenţa cratimei pentru a lega prefixele/prefixoidele de cuvântul-bază: mega scandal − corect: megascandal. a unor adjective compuse (aşa numitul parteneriat civil − corect: aşa-numitul. Bölöni. motivată superficial prin faptul că nu-i nicio problemă întrucât românii citesc corect. 8 credite. chiar dacă nu sunt marcate semnele diacritice corespunzătoare sunetului. gramatici. . lasă de dorit. . la fel cum pe de altă parte.scrierea cu unul. magh.folosirea greşită a cratimei pentru a lega articolul hotărât sau gruparea desinenţă + articol de unele substantive comune sau proprii (în neconformitate cu DOOM2): webcam-ul − corect: webcamul.univ.ro Raport de consultanţă privind calitatea limbii române folosite în audiovizual REZULTATELE MONITORIZĂRII POSTURILOR DE RADIO ŞI TELEVIZIUNE în perioada 20 mai − 20 iunie 2009 Observaţii asupra grafiei • În general când e vorba de scriere se observă o neglijenţă de redactare. Comunicare.) din structura unor adverbe compuse (azi noapte − corect: azi-noapte.). • Există încă situaţii de nerespectare a normelor ortografice în vigoare (DOOM2) − folosirea lui „î”.). portarmă − corect: portarmă. ci obligatorii. doi sau trei „i” „nu poţi fii mai bună” corect: fi. dicţionare) sunt la îndemâna vorbitorilor care doresc să-şi perfecţioneze aceste deprinderi. co-prezentator − corect: coprezentator. „azi dimineaţă − corect: azi-dimineaţă.Conf. din structura toponimelor (Baia Mare − corect: Baia-Mare. „fost ministru al muncii” − corect: al Muncii. la radio şi televiziune. „summit-ul” − corect: summitul. • Scrierea cu iniţiala majusculă în cazul unor nume de instituţii (mai ales de ministere) sau a altor tipuri de nume proprii nu respectă întotdeauna normele: „raportului comisiei europene” − corect: Comisiei Europene.Victoria Moldovan.dr. sunt obligatorii şi diacriticele specifice unor limbi străine: fr. examen. cod BS1190. 2+1. Masterat: Afaceri europene şi managementul proiectelor 2009-2010 existente (DOOM.lipsa cratimei din structura substantivelor compuse − nume de profesii / ocupaţii / grade sau alte tipuri de substantive compuse: „prim ministru” corect: prim-ministru. s-au luat unele măsuri de monitorizare a prestaţiei lingvistice şi în felul acesta avem o imagine mai clară asupra modului în care se vorbeşte sau ni se vorbeşte. „arhitect şef” − corect: arhitect-şef. „ministrul administraţiei şi internelor” − corect: Administraţiei şi Internelor. în loc de „â”: scrierea lui niciun şi nicio. . „Ministul mediului” − corect: Mediului. Notă: Toate unităţile modulului au fost redactate pe baza materialului publicat pe site-ul : www. Cu toate acestea felul în care e vorbită româna în spaţiul public. • Printre greşelile elementare se numără şi: . „redactor şef” corect: redactor-şef. . Tehnici de relaţionare interpersonală. Liège.cna. Trebuie reţinut că semnele diacritice specifice limbii române nu sunt facultative. Ca urmare.

. George Copos a fost prins de radare”. erorile constatate în utilizarea virgulei sunt cele mai numeroase. „O [ecsecuţie] plasată” − corect: [egzecuţie].049%” . „Stop la transferuri”– corect: „Stop la transferuri!”. Washington-ul − corect: Washingtonul.în situaţia elipsei verbului: „La telefon Mihaela din Bucureşti”.între verb şi complemente: „ar viza în C.între subiect şi predicat sau între subiectivă şi regenta ei: „să joci bine. . Observaţii asupra ortoepiei Rostirea greşită a literei x: „le-au luat în custodie mai [ecsact]”. agricultura” .pentru a separa două propoziţii principale juxtapuse: „Nu. [egzistă]. Absenţa ghilimelelor sau a italicelor: „Prima casă începe în iulie” „prezentator Tema Zilei”– corect: prezentator al emisiunii „Tema zilei”/Tema zilei. Semnul exclamării lipseşte uneori în contexte exclamative sau imperative – în care ar fi fost obligatoriu: „Ce le mai place viteza” – corect: „Ce le mai place viteza!”. cod BS1190. Virgula lipseşte: .. Masterat: Afaceri europene şi managementul proiectelor 2009-2010 „showbiz-ul britanic” corect: showbizul.„rata anuală coborând. „Mai [ecsact]” − corect: [egzact]. însă.pentru a izola o apoziţie sau o structură apozitivă extinsă de restul enunţului: „Patronul clubului Rapid. Piedone pieton.Victoria Moldovan.Conf. stau aici poate iese” . iar. . rămâne şcoală!” . Observaţii asupra punctuaţiei. 8 credite. Absenţa ghilimelelor româneşti: "intelectualii lui Băsescu" Abrevierea nu este urmată de punct: „jud Dolj” corect: jud.E. ca urmare a finalei consonantice nespecifice limbii române: showul − corect: show-ul. să ai rezultate.” „Mulţumesc România. că mi-ai dat un asemenea jucător!” .. . e-mail-uri” − corect: e-mailuri. Tehnici de relaţionare interpersonală. Comunicare. incorect: . 2+1.între cei doi membri ai perechii coordonatoare corelative: „Pentru tratamentul schizofreniei există atât medicamente scumpe cât şi ieftine” Virgula apare. „Vor [ecsista] anul acesta” − corect: [egzista]. . e ceva incredibil” .univ.pentru a separa secvenţe circumstanţiale (uneori antepuse): „după faptă şi răsplată” . lucrurile s-au agravat iar Susan a fost luată cu ambulanţa” „Unghiile nu sunt date cu ojă ci cu hena. ci): „Ajunsă la hotel. „Nu.pentru a separa un vocativ sau o interjecţie de restul enunţului: „Ce faci barosane?” „A murit bre?” „Hai măi băiete!”„Şi te-ai dus dulce minune.înainte de conjuncţiile coordonatoare adversative (dar. la 0. • Dintre greşelile care privesc domeniul punctuaţiei. „Eu i-am blocat pe toţi că altfel cădeam acolo” . „Personalului [aucsiliar]” corect: [augzliar]. Apare însă şi situaţia opusă. examen.. nu ştiam e o noutate” . „Şcoala. când articolul trebuie ataşat de cuvânt prin cratimă.dr.

iera]. dumineca. „[ştatele] de plată”. furie. „starea de sănătate [este] bună” − corect: [ieste..nume proprii.. „editori. Rostirea greşită a unor cuvinte: . „[Onişifor] Ghibu. salarul” − corect: salariu(l). examen. (pronunţii specifice zonei Bucureştiului) „copii de care ea să aibă [grije]” − corect: [grijă]. importatori şi distribuitori de carte” corect: editori. „simbol” − corect: simbol. „ „Tendinţa [este] de a merge pe. „[benoclu]” − corect: binoclu. fără preiotare.] a sosit al optelea”.. „Dobrogea” (TVR 2. „[trimetea] utilajul ăla luni” − corect: [trimitea].]” (− corect: [duminica]. „duminică” − corect: duminică. TEMĂ: Ascultaţi cum se vorbeşte în jurul vostru sau la radio şi televiziune şi notaţi cuvintele care sunt accentuate greşit. „butelie” − corect: butelie. Max [Bleşer]” − corect: [Onisifor]..nume proprii: „Cătălin Grădinariu” − corect: Grădinariu. cod BS1190. scrutin” − corect: scrutin. „avem peste tot [farseori]” − corect: [farsori]. „Panama” − corect: Panama.pronunţarea hipercorectă. „[şpreiuri]” − corect: [spreiuri]-retuş.. [caserie] − corect: [casierie].„O singură repriză la [raibi]”. . „New [nu] York − corect: [niu]. „[genoflexiuni]” − corect: [genuflexiuni].împrumuturi neologice şi cuvinte mai vechi din limbă: „Echipa Naţională de [ruibi]”. 17. „la [ruibi]” − corect: [ragbi]. „în [marşalier]” − corect: [marşarier]. la numele comune şi la cele proprii: . Comunicare. româneşti şi străine: „a spus [biden]” − corect: [baidăn] (vicepreşedintele american Joe Biden). „[hărtie]” − corect: [hârtie].Conf. al optălea − corect: optulea. Masterat: Afaceri europene şi managementul proiectelor 2009-2010 Pronunţarea greşită a unor numerale cardinale sau ordinale: „şaptisprezece ani” − corect: şaptesprezece. TEMĂ DE DISCUŢII: Importanţa semnelor diacritice.univ. . „Bruxelles [brucsel]” corect: [briusel]. Observaţii asupra accentului.. „grecul [. . a formelor verbului a fi şi a pronumelui personal care încep cu e: „[el]” „au tras cu o armă în [el]” − corect: [iel]. Greşelile de accentuare se observă atât la cuvintele vechi. „trebuie să te întorci la servici” „şi-au găsit [servici]” corect: serviciu. Cum [era] până acum”. „la începutul secolului al optisprezecelea” corect: optsprezece/optsprezecelea. 8 credite. „hackerii” [hacării]” − corect: [hecării].. cât şi la neologisme. „cu caracter de aversă” „acronimul − corect: acronimul. „la ora optâsprezece treizeci”. „a făcut înconjurul” − corect: înconjurul. „ „salar. Tehnici de relaţionare interpersonală..Victoria Moldovan.substantive comune: bolero” − corect: bolero.dr. 2+1.. . „[e] o mare bucurie pentru noi” − corect: [ie]. „Furia naturii” − corect: furia.VI) − corect: Dobrogea. [Bleher]. „[duminecă. „europarlamentarii cu [ştate] vechi” − corect: [state(le)].

semnele diacritice sunt frecvent neglijate sau înlocuite prin alt sistem de redare.î. O dovadă că există preocupări individuale de scriere corectă. cu rol important în diferenţierea cuvintelor (ă. 8 credite. .ţ). Exprimaţi-vă punctul de vedere în legătură cu problema folosirii diacriticelor în scrierea limbii române actuale. cod BS1190.com pune accentul pe limba română. Mai nou. de ex: Diacritice. odată cu folosirea pe scară largă a computerelor. Comunicare. cu diacritice. a limbii române o constituie site-urile care au titluri foarte transparente.dr. examen.Victoria Moldovan.univ.Conf.ş. care îşi propune convertirea unor texte scrise fără diacritice. 2+1. Masterat: Afaceri europene şi managementul proiectelor 2009-2010 Alfabetul limbii române conţine câteva semne speciale/ semne diacritice.â. Tehnici de relaţionare interpersonală.

sporadic.„Începusei să creşti”– corect: începuseşi.„Ziceţi-ne şi nouă!”– corect: ziceţi-ne. *a dispare.dr. când forma verbală este urmată de un clitic pronominal. • Alteori. folosirea imperativului negativ nu fă!. forma de nominativacuzativ fiind folosită în locul celei de genitiv-dativ. ţine de cunoaşterea gramaticii.” – corect: spuneţi-mi.„Creşteţi-l. făceţi-l să rodească!” corect: creşteţi-l. Această greşeală a fost înregistrată pentru următoarele verbe de conjugarea a III-a: „Spuneţi-mi. adică a morfologiei. mass-mediei: „Interesul media pentru finală”– corect: mediei. faceţi-l. – Verbul a (se) succeda. • Anglicismul mass-media este tratat ca invariabil.Victoria Moldovan. persoana a III-a plural. forma mânei.forma de indicativ prezent. „Explică de ce vroia să ajungă preşedinte”– corect: voia. 2+1. mai exact. dacă v-ar dispare soţia”– corect: ar dispărea. „Dumneavoastră.univ. „ia duceţi-vă dumneavoastră”– corect: duceţi-vă.„De cât timp nu-l mai văzusei?– corect: văzuseşi. Respectarea formei corecte a cuvintelor în vorbire.formele hibride de indicativ imperfect vroiam.. 8 credite. nu fă ce face popa” Forme greşite ale unor substantive Forme de singular • Greşelile provin. în locul formei corecte nu face! Imperativul negativ se formează de la infinitivul verbului. vroiau etc.. greşelile provin din necunoaşterea desinenţei de genitiv-dativ: „dar mâna. cod BS1190. de conjugarea I. în unele cazuri. forma corectă este să aibă . – accentuarea pe sufix. să vă prezint”– corect: permiteţi-mi. „sunt adaptaţi cerinţelor pieţii noastre”– corect: pieţei. Forme greşite ale unor verbe: . Forme de plural . neacceptată de normă: “copiii trebuiesc supravegheați”– corect: trebuie – atragerea verbelor cu infinitivul în -ea în clasa verbelor cu infinitivul în -e: verbul a dispărea este folosit ca şi cum ar fi de conjugarea a III-a. Masterat: Afaceri europene şi managementul proiectelor 2009-2010 Unitatea de curs 3: Încălcări ale normei morfologice GREŞELI PRIVIND MORFOLOGIA.– corect: mâinii.„permiteţi-mi. examen. *a se succede: „Evenimentele se succed rapid”– corect: se succedă. Tehnici de relaţionare interpersonală. Comunicare. comună perfectului simplu şi mai-mult-ca-perfectului:„O perioadă în care prinsesei sfertul de finală”– corect: prinseseşi. este folosit greşit ca şi cum ar fi de conjugarea a III-a. persoana a II-a plural. vroia. trebuiesc. – la indicativ mai-mult-ca-perfect apare desinenţa de persoana a II-a sg.„Ţineţi-vă bine să nu cădeţi de pe scaun”– corect: ţineţi-vă. a acelei părţi care urmăreşte modificarea formelor. adăugându-se elementul nu: „Nu-ţi fă credit!” „fă ce zice popa.conjunctiv să aibe a verbului a avea. „în domeniul filosofiei şi medicinii aristotelice”– corect: medicinei. . pe categorii. în locul desinenţei -şi. în loc de radical a verbelor la modul imperativ. Vom prezenta câteva dintre cele mai frecvente greşeli.Conf. – Se remarcă. ce regiuni. din necunoaşterea genului substantivelor: „Acei pacienţi nu au prezentat nicio simptomă”– corect: niciun simptom. -i. ca de obicei.

în loc de la maximum: „le-am mărit la maxim” „Se bucură la maxim de transferul.Victoria Moldovan..„două acoperişe”– corect: acoperişuri. „e şefu’ lu’ Adriana Oprea”– corect: Adrianei. „mp3 playeruri”– corect: mp3 playere. 8 credite. se observă. Conform DOOM2. Comunicare. – „fără fenomene perturbatorii” – corect: perturbatoare.” . ultimă. cod BS1190. ultime (articulat. Articolul lui antepus devine marcă de caz pentru nume proprii feminine care pot primi desinenţă: „Toate calităţile lu’ maică-sa”– corect: maică-sii.„care ar trebui să aibă maxim nouă salarii minime” „avansul va fi de maxim 5%”. În cazul numelor proprii şi al numelor comune de rudenie de genul feminin. preliminare este forma de feminin plural a adjectivului cu patru forme preliminar – preliminară – preliminari – preliminare. maxim şi minim. Tehnici de relaţionare interpersonală.„atârnaţi de tavanele peşterelor”– corect: peşterilor. „Ce-i scria lui Veronica Micle?”– corect: Veronicăi. „Duel în loje”– corect: loji.univ. Masterat: Afaceri europene şi managementul proiectelor 2009-2010 • Se manifestă în continuare concurenţa între desinenţele de neutru plural -e şi -uri.pl). ultimi (articulat. cu oscilaţii în ambele sensuri. exprimarea analitică a construcţiilor cazuale de genitiv-dativ.sg.dr. „Alianţa anti-siriană (!) conduce în preliminare” – corect: preliminarii. Acesta a fost folosit greşit cu forma de plural perturbatorii. • • Forme greşite ale unor adjective şi adverbe Adjective Se observă concurenţa dintre desinenţele de feminin plural -e şi -i. uneori. tiparul de flexiune din care face parte este perturbator (m. Forma maxim este folosită greşit şi în locuţiunea adverbială *la maxim. cicloni. „imunizarea a minim 35% din populaţie” .Conf. Forme greşite de plural apar şi la substantivele de genul feminin:„Una dintre elici”– corect: elice./alte complexe „Are crenele late”– corect: creneluri. Adverbe O greşeală care persistă la aproape toate posturile este înlocuirea formelor adverbiale maximum şi minimum cu cele ale adjectivelor corespondente. formele corecte ale acestui adjectiv sunt: ultim. Substantivul plurale tantum preliminarii este folosit greşit cu forma preliminare. ultimii). ultimele): –„ultimile melodii din seara aceasta” Adjectivul perturbator este variabil cu trei forme. „a lui Florina Mihăilă”– corect: a Florinei. “ practicele de dopaj din ultimii ani”– corect: practicile. cum e cazul adjectivului obligatoriu – obligatorie – obligatorii. examen. Este frecventă forma de feminin plural ultimile./pl. nu *perturbatoriu – perturbatorie – perturbatorii..) – perturbatori (m.) – perturbatoare (f. cu oscilaţii în ambele sensuri: „Seria ciclonurilor însoţite de ploi”– corect: cicloanelor.sg. 2+1.„în complexele rezidenţiale”– corect: complexuri.

are aceeaşi formă ca la plural (ex. examen. care nu este specifică doar limbajului jurnalistic. 8 credite. • De multe ori. elementul a fiind suficient pentru marcarea cazului genitiv:„tendinţele designului românesc. Masterat: Afaceri europene şi managementul proiectelor 2009-2010 Unitatea de curs 4: Încălcări ale normei sintactice GREŞELI PRIVIND SINTAXA. pe axa sintagmatică. a gazului şi a uleiului” Dezacordul în caz al adjectivului. atracţia altui termen) sau neanticiparea mesajului: se va analiza rezultatele la euroalegeri şi se va stabili o strategie. dar şi a ilustratorilor” − „din cauza creşterii preţului electricităţii. Greşeala afectează adjectivele participiale: „Potrivit unei declaraţii de presă dată astăzi” „din cauza cererii scăzută de cărbune. cu alt termen din frază decât antecedentul său. sub forma a. cărţii editate de…). „este doar una dintre persoanele care a fost îngropată în pământ” Dezacordul articolului genitival al. Dezacordul între subiect şi predicat • Are la bază diverse elemente declanşatoare (structura tematică a enunţului. Tehnici de relaţionare interpersonală. „capacităţile şi resursele scriitorilor. singular. „sunteţi un tip care vă pricepeţi”. Pe axa relaţiilor dintre cuvinte.Conf.univ. Prin utilizarea invariabilă se evită acordul (care este destul de dificil când antecendentul este la distanţă mai mare în text).dr. „procesul de absorbţie al fondurilor europene • Uneori. „şi-a luat în serios rolul de vedetă. un popor care ne enervăm repede. cod BS1190. Dezacordul apare prin atracţia altui termen din enunţ:„temele grave pe care această piesă o pune. „toate aceste intervenţii din ultima perioadă a preşedintelui” . • Realizarea propoziţională a subiectului poate genera probleme de acord. prin atracţie: „estimările de durată îndelungată a autorităţilor. Dezacordul se produce fie sub influenţa antecedentului relativului (mai proeminent tematic în enunţ). Vom urmări câteva dintre acestea.Victoria Moldovan. dar şi a modei din Franţa”. o tendinţă mai veche în limba română. pot fi semnalate unele greşeli frecvent întâlnite în româna actuală. fie pentru că vorbitorul interpretează greşit antecedentul relativului: „Suntem noi. Este frecventă folosirea formei de nominativ-acuzativ în locul celei de genitiv-dativ. dezacordul afectează pronumele personal neaccentuat (clitic). o campanie de vaccinare împotriva encefalitei transmisă de căpuşă” Alte tipuri de dezacord. românii. care nu se acordă cu substantivul pe care îl dublează (substantiv aflat în poziţia de complement direct sau indirect). acesta este acordat greşit. • Uneori. al este utilizat invariabil. de la .„eu sunt ăla care tot timpul vreau să mă extrag din sistem”. Comunicare. Verbul impersonal cu subiect propoziţional trebuie să fie la singular: „Nu se ştiu care sunt motivele acestui atac” • Dezacordurile care implică pronumele relativ care. adjectivul la feminin. Dezacordul reprezintă o greşeală frecventă în domeniul sintaxei. asezonând-o cu rolul de filantrop excentric” • Dezacordul apare din interpretarea greşită a antecedentului în enunţ generează dezacordul şi în exemplul următor (antecedentul este considerat părinţii. • La genitiv şi dativ. 2+1.

fie de influenţa unei alte structuri din limba română. cel apare neacordat în caz când se află la distanţă de elementul care impune cazul: „Anchetatorii au găsit 8. se produc alunecări de sens ale prepoziţiilor. Tehnici de relaţionare interpersonală. a cărei utilizare se extinde în mod abuziv. ca să nu trimitem în şomaj” . antecedentul este violatorului):„Pentru părinţii violatorului şi pentru mama acestora” (corect: acestuia).Conf. şi al cărui gen gramatical trebuie preluat. Dezacordul în caz al formei de întărire. plural). Comunicare. este un substantiv feminin (persoane): „au fost luate de patru persoane.” • • • Greşeli de utilizare a pronumelui relativ • Care în loc de pe care Omiterea prepoziţiei (gramaticalizate) pe în faţa pronumelui care cu funcţia de complement direct este o greşeală frecventă. apare neacordat în caz cu substantivul:„în căutarea preţurilor cele/celor mai mici” Ca pronume semiindependent. 2+1. „toţi banii care-i am”. Ca formant în structura superlativului relativ al adjectivului. în timp ce antecedentul său.000 de euro asupra celor şase încasatori şi cei/ a celor doi coordonatori.dr. la fel ca în perioadele de monitorizare precedente. exprimat în discurs. Dezacordul pronumelui personal este determinat de faptul că el preia genul referentului extralingvistic (substantivul bărbat la masculin. însă. „şedinţa Camerei pe cazul Năstase” „Proiecte pe arhitectură” „specialişti pe imobiliare”. în special pentru a exprima sensul de relaţie: „declaraţia pe recesiune e uşor alarmistă” . Uneori.. să comentaţi clasa politică actuală”. 8 credite. ca şi istoric. în structuri cu numerale cardinale.„Măsuri de tipul trimitem în pensie.” (corect: ele). în diferitele ipostaze morfologice ale sale. Dezacordurile privesc şi elementul cel.„ Dispută pe salarizarea unică” Utilizarea greşită a prepoziţiilor este determinată fie de influenţa unui model străin. • Folosirea unei prepoziţii nepotrivite contextual Greşeala vizează cu precădere prepoziţia pe. „Bergodi ca şi antrenor al Stelei” „Dacă ar fi. „sistem de învăţământ admirat de americani ca şi produs” . examen. cod BS1190.univ. motivate şi de dorinţa de expresivitate:„tezele pentru istorie” . este corectă utilizarea secvenţei ca şi doar dacă subordonatul este comparativ. Greşeala apare mai ales în vorbirea liberă: „ţinând cont de bilanţul care-l au”.Victoria Moldovan. în mod logic. „Care dinozaur vrei să-l iei tu acasă? • Dezacordul pronumelui relativ Greşeala se produce prin interpretarea greşită a antecedentului relativului: „există discuţia potrivit căruia ceea ce mi se pare mie un model nu este” − „ protejarea copiilor a căror părinţi muncesc în străinătate” Greşeli de utilizare a prepoziţiilor • Ca şi pentru marcarea unui termen care exprimă calitatea Este greşită utilizarea conjuncţiei şi între prepoziţia ca şi substantiv dacă sensul subordonatului este calitativ sau de relaţie. Trei dintre ei .. Greşeala este determinată de stăpânirea insuficientă a paradigmei acestui pronume: O ameninţare directă a însăşi securităţii statului” (corect: înseşi). Masterat: Afaceri europene şi managementul proiectelor 2009-2010 care demonstrativul preia numărul.

Greşeli de utilizare a conjuncţiilor şi a elementelor corelative Ca să în loc de să: Este frecventă utilizarea conjuncţiei compuse ca să în locul conjuncţiei să.Conf.000 buletine de vot” . cred că este în premieră pe televiziune” . fie că sunt din trafic sau sunt mesaje prin care vreţi să ne anunţaţi orice altceva”. Comunicare.dr.” „Vom difuza un film interesant. Ţin de stilul telegrafic exemple precum: „valorează aproape 25 milioane dolari” „Cam după şase.„V-au spus şi de la Fundeni ca să vă luaţi fetiţa acasă?”. Greşelile înregistrate cuprind mai ales perechile fie…. „400. cod BS1190. presupun utilizarea împreună a elementelor corelative. Utilizarea greşită a locuţiunii prepoziţionale din punct de vedere. specifică textelor jurnalistice. Este o exprimare telegrafică. mai ales în vorbirea liberă. O greşeală frecventă reprezintă dezacordul numeralului.. examen. în acord cu substantivul ora. 8 credite. că: „s-a stabilit că sporul să fie introdus”. în care vorbitorul acordă mai puţină atenţie construcţiei enunţului. mai ales în situaţia în care acesta este compus:„o sută şaptezeci şi unu/una de mii de dolari” „ până la doi/două virgulă cinci tone” . 2+1.. Această regulă este adesea încălcată. fie… şi atât…. cu substantivul punct nearticulat când locuţiunea este urmată de un substantiv în genitiv: „din punct de vedere al nutriţiei” „din punct de vedere al jurnalului” „din punct de vedere al traficului” „din punct de vedere al dimensiunilor” Corect: din punctul de vedere al. Masterat: Afaceri europene şi managementul proiectelor 2009-2010 „E pe telefon” . • Uneori. Tehnici de relaţionare interpersonală. „Nicolai Ovetea rămâne în telefon..„Suntem pe ultima săptămână de campanie” . Această greşeală se extinde de la sinonimia să – ca să. acest fenomen reprezentând o influenţă a stilului administrativ.„Nu poate depăşi doisprezece minute” „doisprezece milioane de euro” „patru sute treizeci şi doi de mii de metri pătraţi” „Până la doisprezece tone” • Exprimarea orei Se înregistrează frecvent utilizarea invariabilă a numeralului pentru exprimarea orei..Victoria Moldovan.+G şi din punct de vedere +adj. formate din conjuncţii sau din adverbe. „Fie că vorbim despre destinaţiile interne sau externe” . cât şi…:„vă aştept mesajele.. primul element al conectorului ca.să devine. „Aveţi posibilitatea de a merge pe ruta . Greşeli de utilizare a numeralului • Dezacordul. în mod eronat.. pentru a introduce în enunţ propoziţii necircumstanţiale.univ.„Noroc cu paznicii care l-au ajutat pe Borcea ca să plece acasă”. • • Discontinuitatea elementelor corelative Perechile corelative. în combinaţii fixate. şapte sute kilometri” „290 milioane de dolari” . Norma literară impune utilizarea la feminin. care este de genul feminin: „Invitându-vă mâine la ora douăzeci şi doi” • Omiterea prepoziţiei de În textul scris se omite frecvent prepoziţia de după numeralele de la douăzeci în sus. elemente introductive ale propoziţiei circumstanţiale de scop: Am venit (ca) să te văd vs Vreau să te văd: „era şi normal ca să existe această colaborare”.

Conf. cât şi de educatoare”. din Oltenia.. „În caz de nu ne mai convine.. în Maramureş. cod BS1190. Masterat: Afaceri europene şi managementul proiectelor 2009-2010 prestabilită. cel mai mare dintre ele reprezentând într-o excursie”. în Crişana. fie să vă alegeţi propriul traseu” „un deficit de locuri […]. .dr.. cât şi în nordul Moldovei” „vreme foarte călduroasă mai ales în zona de vest a ţării. specifice emisiunilor de ştiri de televiziune). „Cei din Banat. În caz că (+ prop) te îmbolnăveşti / plouă etc Nemarcarea relaţiilor sintactice dintre cuvinte. „Imagini telefon mobil”. ci cu obiect direct. reprezintă o greşeală foarte frecventă. „Imagini cameră supraveghere”. Comunicare. În exemplul următor. Tehnici de relaţionare interpersonală.„O atenţie specială va fi acordată firmelor de transport persoane” .” Trebuia utilizat în caz că: Atenţie : În caz de (+subst) boală / accident / ploaie etc.Victoria Moldovan. greşeala provine din analogia cu verbul a consta în: „premiile sunt destul de incitante. deşi această utilizare este tot mai frecventă: „se merită”. Verbul a reprezenta nu se construieşte cu obiect prepoziţional. Greşeli de utilizare a adverbelor Acordul adverbului ..„ alături de antrenorul noii promovate” . cât şi din zona Aradului vor avea astfel de probleme” „Au făcut o analiză în care arată cât petrec elevii la şcoală. ci apar şi în cadrul enunţurilor mai ample.„Domnul Andrei Georgescu.. uneori chiar în vorbirea jurnaliştilor: „Ne uităm la anunţurile de închirieri locuinţe şi vedem că tot mai multe sunt acum. cât şi în sudul ţării”. 2+1. cât şi de ce chiulesc” • Alte greşeli de utilizare a conectorilor Conectorul în caz de este folosit greşit pentru a introduce o structură propoziţională. examen. „director vânzări agenţie imobiliară” pentru directorul de vânzări al agenţiei imobiliare .” .. prin simpla lor juxtapunere. şef unitate Primire Urgenţe” . marcând o tendinţă a românei actuale: „lider galerie” pentru liderul galeriei . • Adverbele provenite prin conversiune din adjective nu se acordă:„actualul antrenor al proaspetei promovate în prima ligă” . „ar trebui incluse în program doar locuinţele noi construite” . „întâlnire Emil Boc cu parlamentarii PD-L” pentru întâlnirea lui . „Cele două persoane noi depistate”.univ. „Traian Băsescu Preşedinte România” Greşeala nu se limitează numai la structuri neintegrate sintactic (scrise pe ecran. „vaccin cancer” „mamă băiat 9 ani” . 8 credite. • Acordul adverbului la superlativ relativ nu este acceptat de norma literară: − „Aceasta este cea mai bine păstrată fosilă” cel mai bine Greşeli de regim verbal Verbul a merita nu poate fi construit cu pronume reflexiv.„va şi ploua sub formă de aversă în zona Transilvaniei.

ale colecistului.. „ Mulţi i-am văzut cu lacrimi în ochi”.: „bobocii claselor a întâia” . Verbul a abuza se construieşte în română cu un complement prepoziţional (a abuza de cineva).Conf. dacă acesta este adiacent articolului hotărât): venirea premierului şi a preşedintelui (forma articolului fiind dictată de regulile acordului cu antecedentul):„În privinţa performanţelor şi consumului. Construcţia care conţine un complement direct este un calc după engleză: „Cineva chiar din familia ei ar fi abuzat-o prima dată” . „mereu să se tot întâmple surpări”– corect: Mereu să aibă loc surpări / Să tot aibă loc surpări.” „Afecţiunile esofagului. „Bună seara! Ne revedem din nou. examen. un lucru care puteau fi manipulaţi” . criticate şi explicate frecvent. Anacolutul este o greşeală de discontinuitate sintactică mai frecvent întâlnită în limba vorbită. cât şi mai „novatoare” sau mai puţin evidente. Tehnici de relaţionare interpersonală. mă rog. apoi acesta este abandonat şi fraza continuă cu un alt tipar de construcţie. persoana) sau întreaga structură a enunţului..” – corect: Ne revedem. când locutorul este pus în situaţia de a vorbi liber. 2+1. acesta reprezintă o greşeală şi trebuie evitat. apendicelui. Încadrăm aici şi fraze care sunt construite prost. S-au înregistrat şi în această perioadă multe pleonasme. pot fi rezolvate robotic” .dr. „revine iarăşi”– corect: revine. Masterat: Afaceri europene şi managementul proiectelor 2009-2010 Verbul a asista nu poate fi regentul unei propoziţii (*a asista că/să/cum). constă într-o repetare de sens. cod BS1190. 8 credite. Frazele încep cu un anumit tipar de construcţie. numărul.. atât dintre cele clasice. Chiar dacă se pot invoca diverse justificări pentru apariţia pleonasmului. fără continuitate logică sau semantică între structurile componente: „aceşti domni doctori. • Elementul a din structura seriei numeralelor ordinale nu este acceptat de normă înaintea numeralului întâi... Alte greşeli sintactice. „Tăceţi din gură”– corect: Tăceţi. Greşeala. „apoi după aia să vă daţi seama”– corect: apoi să vă daţi seama/după aia să vă daţi seama.Victoria Moldovan. „În continuare mai sunt încă două persoane”– corect: Mai sunt două persoane.„rămâi în continuare la Steaua?”– recomandat: rămâi la Steaua?.„Copiii ăştia din ţara lui Voronin au ieşit în stradă../ Ne vedem din nou. Unitatea de curs 5: Încălcări ale normei lexicale Greşeli de lexic şi de semantică Pleonasmul. • Se recomandă utilizarea articolului genitival (al) înaintea substantivelor coordonate (nu şi înaintea primului. Discontinuitatea sintactică poate afecta doar o categorie gramaticală (cazul..univ. ci numai al unui complement prepoziţional (a asista la ceva):„Sute de localnici asistă disperaţi cum zi de zi dispar” . Greşeala apare sub influenţa celorlalte numerale ordinale: a doua etc. Comunicare. „procentul este de 65 la sută”) – corect: procentul are valoarea 65 / 65 de procente. care aţi avut dumneavoastră ghinionul să vă intersectaţi cu ei” . „la aniversările a 75 .

„spot de publicitate.Victoria Moldovan. de aceea substituirea unui termen din structura lor cu altul nu se recomandă... piţifelnici din ăştia. . • Necunoaşterea sensurilor termenilor preluaţi recent din engleză.„averse de scurtă durată”– corect: averse.. „zona poate fi comparabilă cu California”– corect: zona este comparabilă cu California. mai „nobile”). antetul de deasupra” – corect: antetul. „este dedicat aniversării a 20 de ani de la. să zicem. pe de altă parte. cod BS1190. Dar e clar . Anumite construcţii sunt fixate în limbă.000 de euro”– corect: S-au făcut nevăzuţi/au dispărut apoi cu aproape 80. Astfel de exemple sunt asocierile dintre adjectivul scurt şi briefing (care înseamnă „şedinţă scurtă”) sau dintre substantivul publicitate şi spot (ultimul având sensul „publicitate/reclamă”):„Haideţi să facem un scurt. un briefing. „O sută şi ceva de mii de intreprinderi” – corect: O sută şi ceva de mii de întreprinderi. „Milioane de români sunt cu ţinta pe el” – corect: Milioane de români sunt cu ochii pe el. cumva”– corect: Cei care le aleg trebuie să fie de acord cumva / Se cade de acord asupra alegerii. „sistemul pedagogic de învăţământ”– corect: sistemul pedagogic/sistemul de învăţământ. Tehnici de relaţionare interpersonală.. „alte posibilităţi decât în aer deschis nu avem”– corect: alte posibilităţi decât în aer liber nu avem. Comunicare. „ce ar trebui să facă pentru ca să nu fie victima”– corect: ce ar trebui să facă ca să nu fie victima..” − recomandat: este dedicat celei de-a 20-a aniversări. şi Parlamentul României.. explică uneori producerea acestei greşeli. „Oamenii au venituri modeste. Folosirea greşită sau „inutilă” a unui cuvânt în locul altuia • Necunoaşterea formei cuvintelor.„Sunt alese de comun acord.. să zicem. drept care joacă. „după Paşti”– recomandat: după Paşte.. • Cuvinte neadecvate semantic (de cele mai multe ori. În locul anumitor cuvinte. care şi-au extins utilizarea în alte contexte decât cele obişnuite: „cu câteva ore înaintea marelui . se preferă unele mai „nobile”. „femeii expatriate în străinătate”– corect: femeii expatriate. „Să ascultăm cu urechea la tot felul de. sau făcut dispăruţi apoi cu aproape 80. Au fost înregistrate mai multe astfel de expresii modificate: „nu poate fi pus sub condamnare”– corect: nu poate fi pus sub urmărire / nu poate fi condamnat.univ. simţite ca fiind banale.000 de euro. „a fost transmisă o erată în scris”– corect: a fost transmisă o erată... şi Parlamentul României.dr.. acuzându-l de dezinformare” – corect: CSM şi-a îndreptat atenţia către. folosiţi din ce în ce mai frecvent în limba actuală. spoturi de publicitate” – corect: spot/reclamă/publicitate. piţifelnici din ăştia”– corect: Să plecăm urechea la tot felul de. dar însă aici e clar.. 8 credite. • Modificarea structurii unor construcţii fixate.. „CSM şi-a îndreptat ţinta către Serviciul Român de Informaţii.”– corect: pe de o parte... drept pentru care joacă. Masterat: Afaceri europene şi managementul proiectelor 2009-2010 de ani şi 80 de ani”– recomandat: la sărbătorirea a 75 de ani şi a 80 de ani.Conf. „pe de o parte. cumva. Unele cuvinte au fost folosite cu o formă incorectă: „Centrul Naţional pentru Curricul” – corect: Centrul Naţional pentru Curriculum. „sechestru asigurator”– recomandat: sechestru asigurător. „a ales un oraş care nu e o mare metropolă”– corect: a ales un oraş care nu e o metropolă. examen. „au fost nevoiţi să intre în concediu forţat”– corect: au fost nevoiţi să intre în concediu.”) – corect: Oamenii au venituri modeste.. 2+1. pe de cealaltă parte. „cazino”– corect: cazinou.. briefing” – corect: Haideţi să facem.

examen. mai permisive/mai puţin stricte. Acum engleza stă la baza acestor calcuri: „sunt marile resorturi de lux”– corect: sunt marile staţiuni de lux.Victoria Moldovan. mai soft”– corect: Legi mai moi. a realiza. cu materialul limbii B. marile echipe ale lumii... a unui cuvânt semantic analizabil. fulare şi bannere au inundat străzile din Roma şi se fotografiază cu cele mai interesante locaţii turistice din oraş” – corect: cu câteva ore înaintea marelui duel. „Însoţind cârdul de răţuşte până la o locaţie mai potrivită” – corect: Însoţind cârdul de răţuşte până la un loc mai potrivit. „motivul iei româneşti pe care apoi l-a declinat în creaţii vestimentare”– corect: motivul iei româneşti pe care apoi l-a utilizat/transpus în creaţii vestimentare. „Corpul de control a demarat deja verificările”– corect: Corpul de control a început deja verificările. în evoluţia limbii române.rectangulus.”. Foarte cunoscute: a aplica. „pe debutul reprizei”– corect: la începutul reprizei.dr. Masterat: Afaceri europene şi managementul proiectelor 2009-2010 duel. „recrutier”– corect: persoană care recrutează. Comunicare. interviu etc. „să debutăm în discuţie” – corect: să începem discuţia. • Calcuri după engleză. fulare şi bannere au inundat străzile din Roma şi (acum) se fotografiază cu cele mai interesante obiective turistice din oraş. Unele cuvinte nu sunt înregistrate în dicţionare. locaţiile unde maşina a fost proiectată şi construită”– corect: Milano şi Torino. „sunt nişaţi”– corect: se află/situează în zona de nişă. Calcul lingvistic este un important mijloc de îmbogăţire lexicală a unei limbi.. reprezentând creaţii mai mult sau mai puţin accidentale: „stabilirea contacţilor”– corect: stabilirea persoanelor cu cu care a intrat în contact.dreptunghi< lat. din contextul: „Pentru a putea servi o porţie delicioasă de borş de peşte”– corect: Pentru a putea gusta/mânca o porţie delicioasă de borş de peşte. locurile/oraşele unde maşina a fost proiectată şi construită. Tehnici de relaţionare interpersonală. „o maşină colantată cu siglă”– corect: o maşină având un colant cu siglă. „Am butonat preţ de câteva secunde pentru introducerea locaţiei”– corect: Am butonat preţ de câteva secunde pentru introducerea locului/destinaţiei.ex.univ. „Legi mai moi. • “Invenţii” inutile. 2+1. suporterii echipaţi cu steaguri. perioadele productive în calcuri au coincis cu momentele importante ale înnoirii vocabularului (influenţa slavă a juca <igrati sau franceză procentaj. cod BS1190. „Milano şi Torino. „marile teamuri ale lumii”– corect: promiţând că va califica echipa naţională la Campionatul.Procedeulde transpunere literală. a unei construcţii sau numai a unui sens. 8 credite. a pune în aplicare. „promiţând că va califica teamul naţional la Campionatul.„Transformarea Bucureştiului într-o locaţie optimă pentru turismul de weekend”– corect: Transformarea Bucureştiului într-un loc optim pentru turismul de weekend. fără pronume reflexiv. Utilizarea englezismelor şi calcurile după engleză • În locul unor cuvinte româneşti se folosesc în continuare corespondente englezeşti: „Persoane din staff-ul acestei firme”– corect: Cei/Câţiva din personalul acestei firme. „Va transforma lacul Morii într-o locaţie de agrement”– corect: Va transforma lacul Morii într-un loc/spaţiu de agrement. a lua cuvântul etc). suporterii echipaţi cu steaguri. „Nu comutaţi!”– corect: Nu schimbaţi postul! „situaţia e volatilă”– corect: situaţia e schimbătoare/instabilă.. exactă.Conf. Neadecvat semantic este şi verbul a servi.. dintr-o limba A într-o limbă B. .

. „Nu au fost prezenţi toţi directorii investiţi de primarul general” – corect: Nu au fost prezenţi toţi directorii învestiţi de primarul general.dr. a alunecărilor semantice. sursa unor greşeli precum: „Când se întoarce şcoala” – corect: Când reîncepe şcoala/Când se întorc copiii la şcoală. a acestuia. examen. explică alte greşeli din această categorie: „aceasta a fost şi cauza cazurilor de mortalitate. confuzii. Lipsa coerenţei unui enunţ poate duce nu numai la neînţelegerea mesajului transmis.„setul având aceeaşi finalitate ca primele două”– corect: setul având acelaşi final ca primele două. Existenţa în limbă a unor cuvinte asemănătoare ca formă duce la folosirea unuia în locul altuia atunci când nu se cunosc forma şi sensul acestora. de cele mai multe ori din cauza înrudirii lor formale şi/sau semantice. Comunicare. trebuie ca enunţul să aibă o structură gramaticală corectă şi să fie logic. deseori pleonastice precum: „Se făceau excavaţii cu un excavator”– corect: Se săpa cu un excavator / Se făceau excavaţii. 8 credite. „n-am mai avut timp astăzi de extragerea la sorţi”– corect: n-am mai avut timp astăzi de tragerea la sorţi. atracţii semantice. Masterat: Afaceri europene şi managementul proiectelor 2009-2010 Greşeli de neadecvare contextuală fără intenţie.. chiar contradictorie. „costurile acestei deplasări sunt extrem de costisitoare”– corect: costurile acestei deplasări sunt extrem de mari. „Tocmai pentru a fi evitat picajul (unor cârlige)”– corect: Tocmai pentru a evita căderea. Repetiţii lexicale supărătoare. „e un oraş energetic”– corect: e un oraş plin de energie / încărcat de energie / care degajă energie. „fie realocarea companiilor în spaţii mai mici”– corect: fie relocarea companiilor în spaţii mai mici. cod BS1190.aceasta a fost şi cauza cazurilor de deces. cele 45? „masiv atac de cord”– corect: atac de cord puternic. • Contaminările între diverse construcţii reprezinta. „Cert este că seceta şi cele 40 de grade Celsius vor fi o certitudine la vară”– corect: Seceta şi cele 40 de grade Celsius vor fi o certitudine la vară / Cert este că la vară va fi secetă şi vor fi 40 de grade Celsius. „cea mai ridicată temperatură se aşază peste Banat” – corect: cea mai ridicată temperatură se înregistrează în Banat.Victoria Moldovan.univ. cele 45?”– corect: . „Vă promit că în toamnă o să vă spun toate culisele – corect: Vă promit că în toamnă o să vă spun/dau toate detaliile din culise. • Următoarele greşeli sunt explicabile prin atracţie paronimică: „Să fi contactat temutul virus”– corect: Să fi contractat temutul virus.„un om de înaltă anvergură”– corect: un om de înaltă ţinută/ de excepţie. Greşeli de logică Pentru ca un mesaj să fie înţeles. (eventual inaugurat). lipsa de inspiraţie. de asemenea. „Greşeala a constat într-o eroare de transcriere”– recomandat: Greşeala a fost una de transcriere. dar şi la o înţelegere greşită. • Neglijenţa în exprimare pot explica şi construcţiile rău formate de mai jos: „Intrăm prin telefon cu domnul ministru Radu Berceanu”– corect: Suntem în legătură telefonică cu domnul ministru Radu Berceanu/Avem legătura prin telefon cu domnul ministru Radu Berceanu/Vorbim la telefon cu domnul ministru Radu Berceanu. „Am instaurat această instituţie la sfârşitul anilor ‘90”– corect: Am înfiinţat această instituţie la sfârşitul anilor ’90. • Confuzia unui cuvânt cu altul. Tehnici de relaţionare interpersonală.Conf. 2+1. accidentală. .

.. fraze ilogice: „L-a transportat pe bărbat în Urgenţa spitalului”.univ.. procent..iar acest lucru a fost posibil. deşi nerecomandate de normă. „Cantităţile de apă nu vor trece de 20 de grade pe metru pătrat” – corect: Cantităţile de apă nu vor trece de 20 de litri pe metru pătrat... „cred că a fost o emisiune foarte importantă vizavi de agricultură”– recomandat: cred că a fost o emisiune foarte importantă în legătură cu/despre agricultură. „Caută lumea în draci acuma”. Comunicare. pă dracu. În ceea ce priveşte excesele şi inadvertenţele stilistice. exact în timpul verii. magistraţii. Masterat: Afaceri europene şi managementul proiectelor 2009-2010 „Acest nou tip de virus nu apare doar în perioada rece. Observaţii în plan stilistic. „în locurile unde se întâmplă evenimente culturale”– corect: în locurile unde au loc evenimente culturale. la sută. ce mama dracu’!” − „Al dracu’ să fiu dacă nu sunt identice!” Plecaţi dracu’ cu ea de-aici!” „Frate. • forme nepotrivite de evitare a cacofoniei: „vă rog să transmiteţi mai departe că. tot la nivel de comunicare. „Jucaţi pân’ la capăt.. datorită unor fulgere foarte puternice care. „preşedenţie”– corect: preşedinţie. „Stau întinşi pe trotuare.Conf.. se înregistrează: • exprimări vulgare: ciurucul de Ogică.iar acest lucru a fost posibil. apar frecvent în limbajul presei. vizavi de..”– corect: Iată că. pe timpul sezonului verii”– corect: Acest nou tip de virus nu apare doar în perioada rece. manifestându-se ca tendinţe. tot în ce priveşte comunicarea... Iată că a apărut în condiţiile în care în Mexic era o temperatură caldă şi. a demara. virgulă. cod BS1190.. 2+1.. 8 credite. mânca-ţi-aş ochii?” „şi a aruncat cu rahat în tot” • formulări nepotrivite.. . magistraţii. „la nivel de imagine. a-şi aduce aportul.. Tendinţe lexico-semantice Forma sau sensul unor cuvinte şi construcţii.dr. e bun [filmul]”– corect: în ceea ce priveşte imaginea. ci şi în perioada caldă. din cauza unor fulgere foarte puternice care. Tehnici de relaţionare interpersonală. Iată că a apărut în condiţiile în care în Mexic era o temperatură ridicată/mare/era cald. cum dracu’ îl mai cheamă” . „Iată că. „să tragem o concluzie vizavi de acest subiect”– corect: să tragem o concluzie în legătură cu acest subiect.Victoria Moldovan. din păcate. „va prelua preşedenţia Uniunii” – corect: va prelua preşedinţia Uniunii. de asemenea. În loc de concluzii. „E. unde trăieşti. Iată câteva exemple: „un eveniment care se întâmplă în acest weekend”– corect: un eveniment care are loc în acest weekend. cu pruncii la subraţ sau cu câte-o potaie leşinată lângă ei. „Când se va întâmpla lansarea cărţii?”– corect: Când va avea loc lansarea cărţii?. „. prepoziţia datorită în locul locuţiunii din cauza. capitala României este Bucureştiul”.” – corect: . cuvinte şi locuţiuni cu sens lărgit precum locaţie.. ci şi în perioada caldă. drept pentru care etc. să stimuleze milostenia”.. În această categorie intră pleonasme precum a rămâne în continuare.. e bun. a se întâmpla. examen. a aniversa un număr de ani. formele preşedenţie şi servici.. din păcate.

cod BS1190.Avram.10 exemple de exprimare incorectă (pronunţare. iar dinamica înseamnă viaţă intensă şi creativitate. nu poate fi strânsă în chingile unor reglementări de ordin legislativ-administrativ. din presa scrisă sau vorbită . Avem a face cu o perioadă marcată de dinamică – aşa cum au fost şi alte perioade în istoria limbii române moderne –.dr. Miam exprimat şi cu alte prilejuri părerea că etichetele de genul stricare/urîţire sînt nejustificate şi lamentările aferente exagerate. Chiar dacă are şi manifestări nedorite. 2+1. dimpotrivă. fiecare student va „culege” . „Starea limbii române din perioada actuală în sens restrîns este considerată de mulţi contemporani alarmantă şi descrisă în termeni dintre cei mai negativi cu putinţă.Victoria Moldovan. la un moment dat şi din motive externe ei.din anturajul său. M. 8 credite. Masterat: Afaceri europene şi managementul proiectelor 2009-2010 Limba este un organism viu. una foarte dinamică. Tehnici de relaţionare interpersonală. Consideraţii asupra dinamicii limbii şi asupra studierii ei în româna actuală). un „seismograf” sensibil al tuturor schimbărilor care au loc în societate. adică celor care. Îngrijorările actuale se explică prin transparenţa mai mare decît în trecut a dinamicii. APLICAŢIE PRACTICĂ : Pentru secţiunea I. vocabular). cum e situaţia românei în perioada analizată. poate da motive de îngrijorare vorbitorilor ei. dinamica limbii. profesorului până la data de 15 ianuarie 2010. Privită în evoluţie. examen. mă voi mărgini să citez dintr-un articol al Mioarei Avram. gramatică.univ. În acest ultim caz. . pe care le va corecta şi va explica tipul de greşeală prezent în fiecare exemplu.” (Cf. Lucrarea va fi trimisă. prin e-mail. În chip de concluzii. pe tema românei actuale. ea poate reflecta o dezvoltarea calmă sau. ea reflectă istoria poporului care o vorbeşte. sub titlul „Cum vorbim”. ca fenomen natural obiectiv. o forţează reacţioneze astfel. Comunicare. Radiografiată sincronic.Conf.

Institutul de Lingvistică „Iorgu Iordan – Al. 2009. Masterat: Afaceri europene şi managementul proiectelor 2009-2010 Secţiunea a II-a Modulul IV: PROBLEME DE COMUNICARE ŞI RELAŢIONARE INTERPERSONALĂ Studenţii vor parcurge bibliografia recomandată (şi în special Irena Chiru.Conf. Tehnici de relaţionare interpersonală. coordonator: Ioana Vintilă-Rădulescu – În cele ce urmează se prezintă. CE E NOU1 ÎN DOOM2 – Academia Română. Dicţionarul ortografic. Comunicare. ortoepic şi morfologic al limbii române.) urmărind: Consideraţiile generale asupra comunicării interpersonale.Victoria Moldovan. pentru învăţământ. Univers Enciclopedic. Rosetti”. în România. comunicarea verbală orală/conversaţia. Tritonic. 2005. Actualele norme au intrat în uz din momentul publicării DOOM2. cod BS1190. . examen. Ediţia a II-a revăzută şi adăugită. însoţite de câteva exemple. principalele modificări introduse în DOOM2 faţă de prima ediţie a dicţionarului2 (DOOM1). 185p. comunicarea nonverbală. 752/2001. disimularea. Comunicarea interpersonală. Bucureşti.dr.univ. Bucureşti. Pentru detalii privind celelalte norme (care sunt în continuare valabile aşa cum fuseseră stabilite prin DOOM1) şi fiecare cuvânt – mai vechi sau mai nou – în parte este necesară consultarea introducerii la DOOM2. 2+1. Conform Legii privind organizarea şi funcţionarea Academiei Române nr. Anexă: 1. ministerul de resort este cel care decide data aplicării lor. respectiv a dicţionarului propriu-zis. 8 credite. modificări care afectează normarea sub diverse aspecte a unor cuvinte. strategiile conversaţionale şi comunicarea scrisă. forul care „se îngrijeşte de cultivarea limbii române şi stabileşte regulile ortografice obligatorii ” este Academia Română.

schimbarea. cod BS1190. examen. 2+1. iar cuvintele nou introduse – de steluţă (*). 3 Considerăm neavenită continuarea războiului celor două litere.Conf. Dicţionarul ortografic. „â din a” şi „î din i”: indiferent de motivaţii. Editura Academiei. 2 M m em/me/mî N n en/ne/nî Ooo P p pe/pî Q q kü5 R r er/re/rî S s es/se/sî Ş6 ş şe/şî T t te/tî Ţ ţ ţe/ţî Uuu V v ve/vî W w dublu ve/dublu vî X x ics Y y [igrec] . 2 Academia Republicii Socialiste România. redactor responsabil: Mioara Avram. 4 Denumirea ha este rar folosită. Tehnici de relaţionare interpersonală.dr. MODIFICĂRI PRIVIND DENUMIREA/CITIREA UNOR LITERE Litere mari mici Denumirea/ citirea literei Aaa Ăăă Â3 â î/î din a B b be/bî C c če/cî D d de/dî Eee F f ef/fe/fî G g ğe/ghe/gî H h haş/hî4 Iii Î î î/î din i J j je/jî K k ka/kapa L l el/le/lî 1 Cuvintele la care s-au făcut modificări de normă faţă de ediţia I sunt precedate în DOOM2 de semnul exclamării (!). a acestei convenţii grafice ar fi o dovadă de ridicolă imaturitate pentru o cultură care pretinde a fi luată în serios. Bucureşti. ortoepic şi morfologic al limbii române.Victoria Moldovan. Institutul de Lingvistică al Universităţii Bucureşti. Comunicare.univ. 1982. redactor responsabil adjunct: Laura Vasiliu. Masterat: Afaceri europene şi managementul proiectelor 2009-2010 Informaţiile sunt prezentate în ordinea în care su fost tratate în introducerea la DOOM2 şi nu în ordinea importanţei. din nou. 8 credite.

ACCENTUL9 Pronunţarea chĭu. spre deosebire de ţ. chiar dacă sintagma pe care o abreviază. În unele programe de calculator. 9 Vocala care poartă accentul principal este subliniată cu o linie. UNESCO etc. Unele litere din anumite abrevieri se citesc după modelul limbii din care au fost împrumutate abrevierile. Se recomandă o singură accentuare la avarie. ş. despot. şi nu din latină (unde nici nu se folosea această abreviere). Nu sunt urmate de punct: . antic/antic. jilav/jilav. 5 6 3 La unele cuvinte (mai vechi sau mai noi) se admit variante accentuale literare libere (indicate în Dicţionar în ordinea preferinţei). Tehnici de relaţionare interpersonală. este nerecomandabilă.simbolurile unor termeni din domeniul tehnic şi ştiinţific: Rh „factorul Rhesus”. Pentru numele şi simbolurile unităţilor de măsură se aplică prevederile sistemelor internaţionale obligatorii/normele interne în domeniu. curriculum vitae. sunteţi. Comunicare. 7 Citit şi [zed]. gingaş/gingaş. 8 Deoarece diftongul [ŭi] nu există în limba română. cu unele deosebiri faţă de DOOM1.Conf. de ex. ş şi ţ au sub s şi t o virguliţ㸠şi nu o sedilă (care se utilizează sub c în alte limbi: ç). penurie/penurie. este un latinism. 8 credite. de ex.dr. cod BS1190. cât şi la unele neologisme. indicată în DOOM1. (h)i weekend [uĭkend] whisky [uĭski] wigwam [uĭgŭom] SCRIEREA ŞI CITIREA UNOR ABREVIERI Actualmente se preferă scrierea fără puncte despărţitoare a unor abrevieri de tipul SUA. la formele verbului a fi suntem. examen. atât la unele cuvinte vechi în limbă.univ. deoarece este împrumutată din engleză. citită [sivi]. 2+1. hatman/hatman. . Masterat: Afaceri europene şi managementul proiectelor 2009-2010 Z z ze/zet7/zî O VALOARE SUPLIMENTARĂ A LITEREI W Valoarea Poziţia Exemple şi [u]8 în câteva anglicisme la iniţială de cuvânt + ee. trafic/trafic. apare în mod greşit cu sedilă.Victoria Moldovan. acatist/acatist. SCRIEREA ŞI PRONUNŢAREA NUMELOR PROPRII STRĂINE .simbolurile majorităţii unităţilor de măsură: gal pentru galon. crater. CV.

nu Bacus. âncepe cu literă mare: Al X-lea Congres . Masterat: Afaceri europene şi managementul proiectelor 2009-2010 Numele statelor trebuie utilizate în forma oficială recomandată de acestea Belarus (la cuvintele din aceeaşi familie se pot folosi ambele variante: belarus/bielorus. Menalaos. intrate prin intermediul altor limbi şi adaptate limbii române. sirenă. muză. parcă. şi expresia consacrată sabia lui Damocles –. 8 credite. în mod obişnuit.numelor proprii (inclusiv ale unor unităţi lexicale complexe folosite ca . cu literă mică. Scrierea cu literă mare la iniţială Se scriu cu literă mare la iniţială şi: . cât şi normelor actuale de transliterare: Dostoievski/Dostoevski. pentru a realiza un anumit efect stilistic (ceauşescu. şi redarea titlului tragediei antice Oedip rege şi a titlului operei lui George Enescu). examen. pot fi ortografiate atât conform tradiţiei româneşti..numele fiinţelor mitice multiple: ciclop. Procust. Comunicare.. pcr) sau grafic (univers enciclopedic pe publicaţiile editurii în cauză).dr. Procust.toate componentele (cu excepţia. cod BS1190. .Conf. Se pot scrie. ocazional. Damocles – cf.elementele iniţiale din numărul de ordine al unor manifestări periodice a căror denumire este folosită în interiorul unei propoziţii: Participanţii la (cel de-)al X-lea Congres … Când denumirea este folosită singură.univ. SCRIEREA CU LITERĂ MICĂ SAU MARE LA INIŢIALĂ Scrierea cu literă mică la iniţială Se scriu cu literă mică (şi nu mare) la iniţială şi: .Victoria Moldovan. unele cuvinte care. belarusă/bielorusă). Normele actuale recomandă formele Bahus. ale unor nume de locuri străine cunoscute de mai multă vreme la noi. Oedip [ödip] (cf. Cambodgia. se scriu cu literă mare. Tehnici de relaţionare interpersonală. pot fi folosite şi în indicaţii bibliografice: Florenţa etc. gigant. Côte d’Ivoire. a cuvintelor ajutătoare): .. Damocle. ca titlu etc. Numele anumitor personalităţi. 2+1. de regulă. Myanmar. Formele tradiţionale curente. Menelau. titan. Edip. provenite din limbi scrise cu alfabetul chirilic.

care se încadrează într-un întreg sistem la care se aplică de mult aceleaşi reguli. SCRIEREA CUVINTELOR COMPUSE I. Serviciul de contabilitate. Războiul de 100 de Ani).Victoria Moldovan. Secţia de filologie şi literatură a Academiei Române. cod BS1190. inclusiv războaiele de anvergură (Primul Război Mondial. nicio. al Doilea Război Mondial) sau care au un nume propriu (Războiul celor Două Roze.dr. . Comunicare. Războiul de Treizeci de Ani. de cum. 8 credite. Direcţia. Evul Mediu). 2+1. Masterat: Afaceri europene şi managementul proiectelor 2009-2010 nume proprii) care desemnează marile epoci istorice (chiar dacă nu reprezintă evenimente) (Antichitatea. examen. . Slavă Ţărilor Române).a. Lucrează în Institut de cinci ani.Conf. care nu a fost niciodată numele propriu al unei entităţi statale unice. de pronumele cu o componenţă relativ asemănătoare vreun(ul). Războiul de Independenţă.numelor proprii de instituţii. era singura combinaţie din seria celor formate din nici + când. Excelenţa Voastră. cum. Războiul de Secesiune. Catedra de limba română.univ. Înălţimea Voastră. de obicei. niciuna „nimeni” şi ale adjectivului pronominal corespunzător niciun. Se revine la scrierea într-un cuvânt a tuturor formelor pronumelui negativ compus niciunul. Compartimentul/Departamentul/Sectorul de limbi romanice. . Comisia de cultivare a limbii a Academiei Române. Tehnici de relaţionare interpersonală. 1. Se pot scrie cu literă mare unele cuvinte (care. în semn de cinstire (Soldatul Necunoscut. Sfinţia Sa. student la Litere. Componentele sintagmei ţările române. scris într-un cuvânt) redat grafic ca şi cum ar fi vorba de două cuvinte diferite şi independente şi nu de un unic pronume/adjectiv compus sudat – între componentele căruia nu poate fi intercalat alt cuvânt.b. Secretariatul. se scriu în mod obişnuit cu literă mică la iniţială.locuţiunilor pronominale de politeţe: Alteţa Sa Regală. Domnia Sa. de exemplu. . de cât. admiterea la Politehnică. se scriu cu literă mică).numai primul element din numele proprii compuse care reprezintă denumirile organismelor de conducere şi ale compartimentelor din instituţii: Adunarea generală a Academiei Române. era unicul pronume (în afară de ceea ce şi spre deosebire. Niciun(ul) s-a mai scris „legat” şi înainte de 1953. Majestăţile Lor Imperiale. cât. o dată . inclusiv când sunt folosite eliptic: secretar de stat la Externe. dată după care nici un(ul) a devenit singura excepţie în mai multe privinţe: .

de exemplu. şi în scris. ori cine. respectiv. Se scriu „legat” şi: . fie care.Victoria Moldovan. Dar ceho-slovac „dintre Cehia şi Slovacia”. „nicio dată calendaristică” sau „nicio informaţie”) sau între grupurile ortografice fiecare. destul de clare din punctul de vedere al înţelesului şi al logicii.univ. între niciodată „în niciun moment” şi nici odată „nici cândva” (situaţia complicată în acest caz şi de o a treia situaţie: nici o dată „nici o singură dată”. unde la care nu se făcea distincţie şi în scris între îmbinările libere şi disociabile. Aceste combinaţii se folosesc mult mai rar decât pronumele şi mai ales în astfel de structuri binare. având flexiune numai la ultimul element: cehoslovac „din fosta Cehoslovacie”. adverbul măcar (N-are nici măcar un prieten). de pildă. corespunde şi pronunţării în două silabe [ničun]. 6. în sfârşit”: A fost odată ca niciodată. nici mai mulţi). uşurează recunoaşterea ca atare a pronumelui/adjectivului pronominal în cauză. Acestă grafie a fost adoptată şi de noua Gramatică a Academiei. dimpotrivă. 8 credite. şi cuvintele compuse sudate. 2. Ea respectă şi paralelismul grafic cu celelalte limbi romanice în care există pronume cu o structură asemănătoare. Termină odată. Tehnici de relaţionare interpersonală. ci. nu numai al analizei gramaticale. oarecare. Tot atât de normal ca în aceste ultime exemple este să distingem. cod BS1190. şi. odinioară.niciunul pronume (N-a venit niciunul „nimeni”) şi nici unul conjuncţie + pronume nehotărât (Nu-mi place nici unul. nici celălalt – combinaţii în care nici este accentuat în frază şi în care se poate intercala.adjectivele compuse nesudate cu structura adverb + adjectiv (adesea provenit . oare care. 2+1. „zi. Grafia niciun etc.niciun adjectiv pronominal (N-are niciun chef să facă ce i se cere) şi nici un adverb + articol (Nu e naiv şi nici un om neştiutor) sau nici un conjuncţie + numeral (Mă confundaţi. care exprimă o unitate. 5. şi până acum trebuia să se distingă. Masterat: Afaceri europene şi managementul proiectelor 2009-2010 sau odată. dată calendaristică” sau „informaţie”.a. Dar se scriu în două cuvinte o dată numeral adverbial (Aşa ceva ţi se întâmplă numai o dată în viaţă. sârbocroat. imediat. de exemplu. eu nu am nici un frate. . O să-ţi spun eu odată ce s-a întâmplat. Odată terminat lucrul. Se scriu cu cratimă: . am plecat.adverbul odată „cândva (în trecut sau în viitor).dr. II. Comunicare. între: . O dată la două luni) şi o dată subst. în care componentele îşi păstrează individualitatea.Conf. examen.adjectivele cu structura adjectiv + vocala de legătură o + adjectiv. Astfel. 3. sârbo-croat „dintre sârbi şi croaţi”. 4. Ea nu numai că nu îngreunează. Te mai rog o dată. oricine ş. .

şi în actele normative (Ordonanţa de urgenţă nr. în jur de „aproximativ”. cf. care se scriu într-un cuvânt când sunt compuse sudate (binecuvântat) şi separat când sunt grupuri de cuvinte care îşi păstrează fiecare sensul (bine crescut „dezvoltat bine”).dr. pri-solist. Ele se deosebesc de îmbinările cu o structură şi o componenţă asemănătoare. . ca: .tipuri izolate: cuvânt-înainte „prefaţă”. maşinăcapcană (în care al doilea substantiv este apoziţie). gândac-de-Colorado (specii de insecte). când compusul prezintă o diferenţă de sens faţă de cuvintele de bază: bine-crescut „cuviincios”.termeni care denumesc substanţe chimice distincte. iar secvenţele în care componentele îşi păstrează autonomia – în cuvinte separate (bună creştere „dezvoltare bună”. 8 credite. Partea I. Măria Ta. 24 decembrie 2002). Bucureşti. în Monitorul Oficial al României.a. specii distincte de plante sau de animale (cu nume ştiinţifice diferite) ş.Conf. Domnia Lui.. până să ş. nr. până ce. bunul gust al libertăţii). în locul. de ex. blocnotes. Excelenţa Sa. bună-cuviinţă „politeţe”. bine-cunoscut „celebru”. Clasificarea ocupaţiilor din România. chit că. în jur „în preajmă”. cu bună ştiinţă. 191 din 12 decembrie 2002. . SCRIEREA LOCUŢIUNILOR11 Se scriu în cuvinte separate. contabil-şef10.: băgare de seamă „atenţie”. . Doamne fereşte.Victoria Moldovan. prim-procuror.substantivele compuse cu unitate semantică şi gramaticală mai mică decât a celor scrise într-un cuvânt. agreat”. Înalt Preasfinţia Voastră. bună-dimineaţa (plantă). 2003. examen. prim-balerină. 951. în ciuda. Comunicare. În COR. bun-rămas „adio”.a. la care se generalizează scrierea cu cratimă – indiferent de structură: fluture-de-mătase. bună-creştere. mai-mult-ca-perfect (timp verbal). cuvânt-titlu „intrare de dicţionar”. bine-venit „oportun. numele de funcţii compuse cu şef sunt scrise în cuvinte separate. viţă-de-vie (plantă). Compusele sudate cu structură asemănătoare se scriu într-un cuvânt (bunăstare „prosperitate”). Masterat: Afaceri europene şi managementul proiectelor 2009-2010 din participiu). prim-solistă. de bunăvoie „benevol”. 10 . XIV. Tehnici de relaţionare interpersonală. cod BS1190. .univ. de jur împrejurul.prim-balerin. 2+1. Meteor Press.bună-credinţă „onestitate”. de prim rang „de calitatea întâi”. Se scrie într-un cuvânt blocstart – ca şi blochaus. . în jurul.bas-bariton. şi negociator şef etc.

. 2+1. bună dimineaţa (formulă de salut). Po-pescu/Popes-cu).. Popescu (nu: Abd el|Kader/Abd el-Ka-|der. Comunicare. multe locuţiuni – interpretate uneori şi drept grupuri de cuvinte – nu au fost incluse în DOOM1. ci se trec integral pe rândul următor numele proprii de persoane: Abd el-Kader.Conf.. . SA = societate anonimă ş. Tehnici de relaţionare interpersonală. şi nu un singur cuvânt compus. şi a numelor proprii din denumirile unor instituţii. examen. 11 În locuţiunile odată ce „după ce.a. Despărţirea cuvintelor la capăt de rând Regula generală şi obligatorie a despărţirii cuvintelor la capăt de rând.Victoria Moldovan. Dar se scriu într-un cuvânt sau cu cratimă compusele cu o structură asemănătoare: demâncare. RA | „Monitorul Oficial”. | Argeş.). SC | Severnav SA (ca şi în scrierea completă: Fotbal| Club| Argeş etc.de mâncat (N-am nimic de mâncat. nu se despart la sfârşit de rând. aş mânca). fie într-un cuvânt: bunăstare „prosperitate”.dr.) „mâncare”. indiferent de ordine: Roman |S. se scriu „dezlegat” şi: . dintr-odată) sau acidental. SCRIEREA GRUPURILOR DE CUVINTE12 Fiind grupuri de cuvinte. Din punctul de vedere al scrierii ca locuţiuni nu sunt semnificative situaţiile în care unele elemente din componenţa lor sunt scrise cu cratimă din motive fonetice – todeauna (de-a berbeleacul.univ. după-amiază. după-masă „a doua parte a zilei”. cod BS1190.). precum şi ale componentelor lor. adverbul odată se scrie într-un cuvânt. din moment ce” şi odată cu „în acelaşi timp cu”. Numele proprii de persoană Pentru păstrarea unităţii lor. pentru a reda rostirea lor în tempo rapid (aşa şi aşa/aşa şi-aşa) – sau pentru că sunt cuvinte compuse (de (pe) când Adam-Babadam).A.. 8 credite. în DOOM2 adăugâdu-se un număr restrâns. SC Severnav | SA. dar şi F.a.apă minerală. după prânz ş. Grupurile relativ stabile de cuvinte se deosebesc de cuvintele compuse cu structură şi componenţă asemănătoare. demâncat (pop. DESPĂRŢIREA LA CAPĂT DE RÂND13 Despărţirea numelor de instituţii cuprinzând abrevieri pentru nume generice sau nume proprii Se tolerează plasarea pe rânduri diferite a abrevierilor pentru nume generice (RA = regie autonomă. în care elementele componente nu-şi păstrează sensul de bază şi nu corespund realităţii denumite şi care se scriu fie cu cratimă (bună-dimineaţa „plantă”). bună stare „stare bună” etc. De mâncat. Masterat: Afaceri europene şi managementul proiectelor 2009-2010 Deoarece nu pun alte probleme de scriere decât cele generale.C.

de regulă.) şi nu nu numai cea care se încadrează în categoria excepţiilor. DOOM1 menţiona numai despărţirea morfologică: „transalpin (sil. mf. Comunicare.dr. evitarea despărţirii. deşi corect ar fi fost să se indice. În dicţionarul propriu-zis din DOOM1 însă. precum şi cu unele restricţii faţă de recomandările din DOOM1. Când utilizarea cratimei ar putea produce confuzii se foloseşte aici pentru a indica locul despărţirii bara verticală. dar şi la început de rând o secvenţă care nu este silabă14. Despărţirea cuvintelor în scris la capăt de rând nu se identifică cu despărţirea în silabe în sens fonetic. atât despărţirea la capăt de rând după pronunţare – care este indicată acum pe primul loc –. Conform DOOM1. . practic. silabaţia morfologică ar fi fost singura admisă. cât şi despărţirea după structură – care este indicată acum pe locul al doilea. Astfel. nici măcar semianalizabil pentru majoritatea vorbitorilor). În DOOM1 se preciza că unele cuvinte „formate” cunosc şi (nu doar exclusiv) o despărţire conformă cu structura lor morfologică. 2+1. pe cât posibil. şi despărţirea după pronunţare conformă cu regulile generale (de exemplu tran-salpin etc. într|ajutorare. de exemplu. deci perfect posibile. cum prevedea regula din DOOM1. De aici impresia greşită că. normele actuale nu mai admit despărţirile după structură care ar conduce la secvenţe care nu sunt silabe. examen. nevr|algic.Victoria Moldovan. în asemenea cuvinte. 14 Chiar dacă include o vocală propriu-zisă. 12 13 Normele actuale15 prevăd. 8 credite. la care se recomandă însă. un cuvânt ca obiect. Fac excepţie grupurile ortografice scrise cu cratimă (dintr-|un. trans-)”.Conf. ca în artr|algie.univ. nefiind. într-|însa). şi în cuvintele „formate”. la care „despărţirea […] care ţine seama de elementele constitutive atunci când cuvântul este analizabil sau măcar semianalizabil” era nu singura admisă. „regulile bazate pe pronunţare” erau „tolerate”. (caracterul analizabil este însă un lucru destul de relativ. Aceeaşi observaţie ca şi la locuţiuni. Masterat: Afaceri europene şi managementul proiectelor 2009-2010 valabilă pentru ambele modalităţi de despărţire (după pronunţare şi după structură). ci doar cea „preferată”. ca variantă. Tehnici de relaţionare interpersonală. cod BS1190. este interdicţia de a lăsa mai ales la sfârşit de rând. care era mai puţin restrictivă.

drep-tunghi/drept-unghi. ambele posibilităţi. la unele examene şi concursuri. sinonim/sin-onim. 8 credite.compuse16: arterios-cleroză/arterio-scleroză. Romar-ta/Rom-arta.Conf. şcoala recomanda aproape exclusiv. În DOOM2 s-a inversat numai ordinea de preferinţă a celor două modalităţi de despărţire la capăt de rând – după pronunţare (care prezintă şi avantajul că pentru ea se pot stabili reguli formalizabile şi mai generale decât pentru despărţirea după structură) şi după structură. noul DOOM indică riguros.Victoria Moldovan. la toate cuvintele în această situaţie. Ca urmare. Pronosport/Prono-sport. Masterat: Afaceri europene şi managementul proiectelor 2009-2010 Probabil că şi din acest motiv. întrebările ar trebui formulate explicit ca atare. formaţiile cu -onim: o-monim/om-onim. . fără a o trece sub tăcere pe aceea care este mai puţin convenabilă sub un aspect sau altul. paro-nim/par-onim. Dacă se urmăreşte să se vadă dacă elevii sau candidaţii cunosc silabaţia fonetică ori structura morfologică a cuvintelor. Tehnici de relaţionare interpersonală. Comunicare.univ. a celor două despărţiri (chiar dublă pentru cea morfologică. por-tavion/port-avion. examen. cod BS1190. la cuvintele „formate”. Compusele care păstrează grafii străine sunt supuse numai despărţirii după structura din limba de origine: back-hand. ca şi pentru a pune în evidenţă familiile de cuvinte şi mijoacele de formare a acestora. formate în limba română sau împrumutate (în exemple se indică numai limita în discuţie. al-tundeva/alt-undeva.dr. despărţirea bazată pe analiza morfologică. 2+1. Se pot deci despărţi şi după structură cuvintele (semi)analizabile. despre/ de-spre. nu şi limitele posibile între celelalte silabe): . iar pe locul al doilea despărţirea anumitor secvenţe după elementele lor constitutive. cum s-a procedat uneori) nu este deci corectă. Notarea diferită. în dicţionarul propriu-zis s-a inversat ordinea în care sunt indicate cele două modalităţi de despărţire la capăt de rând pentru cuvintele analizabile şi semianalizabile (compuse sau derivate cu prefixe şi cu unele sufixe): prima este indicată despărţirea bazată pe pronunţare. Spre deosebire de DOOM1.

pros-cenium/pro-scenium. să despartă cuvântul în cauză pe baza structurii lui morfologice (post-universitar. port-moneu) şi derivate cu prefixe (ca post-faţă. nestrămutat/nestrămutat. Comunicare. Pentru cuvintele a căror structură nu mai este clară. feld-mareşal. trans-bordare) sau cu sufixe (ca pustnic. ns. des-calificat. atunci când nu recunoaşte sau nu este sigur de structura morfologică a unui cuvânt mai greu analizabil. şi la cuvintele compuse (ca alt-fel. ast-fel. V.univ. elemente de compunere sau fragmente de cuvinte dintre care cel puţin unul există independent şi cu un sens care corespunde celui din compus.derivate cu sufixe: savan-tlâc/savant-lâc.Victoria Moldovan. şi Dicţionarul general de ştiinţe ale limbii. su-blinia/sub-linia. La cuvintele scrise (obligatoriu sau facultativ) cu cratimă sau cu linie de pauză se admite – atunci când spaţiul nu permite evitarea ei – şi despărţirea la locul cratimei/liniei de pauză. de-zechilibru/dezechilibru.stâlp-nic) cuprinzând anumite succesiuni de consoane care nu admit alte despărţiri. 15 . dacă o asemenea diviziune i se pare şocantă la cuvintele mai uşor analizabile. silabaţie: „Regulile morfologice nu [subl. deoarece elementele componente sunt neînţelese sau neproductive în limba română. 16 Din cuvinte întregi. Editura Ştiinţifică. Bucureşti. nu numai om-onim).-R. ori. prospect. să îl despartă pe baza pronunţării (omonim. ban-crută. 1997. Masterat: Afaceri europene şi managementul proiectelor 2009-2010 Cf. adiacent. . Se indică o singură despărţire. s. a-dopta. inegal/ in-egal. su-biect). Tehnici de relaţionare interpersonală. Cel care scrie are deci libertatea. ab-stract. nes-prijinit/ne-sprijinit. şi anume după structură.] sunt obligatorii”.Conf. pur-sânge) sau derivate (precum contra-făcut.dr. a re-începe) la care cele două tipuri de despărţire coincid. a-brupt. cod BS1190. . Este vorba de: . ca în apendic|ectomie [apendičectomie]. Nu pun probleme acele compuse (ca bine-facere. nes-tabil/ne-stabil.derivate cu prefixe: anor-ganic/an-organic.v. examen.cuvinte compuse sau derivate şi locuţiuni: aducere-|aminte. Normele actuale nu mai admit însă nici despărţirile după structură care ar contraveni pronunţării. o-biect. nu neapărat postuniversitar). abroga. 8 credite. 2+1. '6Eormele actuale recomandă exclusiv despărţirea după pronunţare (a-borigen. laring|ectomie [larinğectomie]. clar-văzător. I.

. Câteva norme morfologice Adjective La unele adjective neologice. nu vagabondă.Conf. . playboy-i. în ordinea de preferinţă analoagă/analogă. (barometru) aneroid. formă de feminin: (metal) alcalinopământos. admite la feminin forme cu şi fără alternanţa o (accentuat) – oa. reflectând uzul persoanelor cultivate. Masterat: Afaceri europene şi managementul proiectelor 2009-2010 . (foc) bengal. Se recomandă ataşarea fără cratimă a articolului la împrumuturile – chiar . gay-ul. cod BS1190.univ. party-ul. adjectivul/substantivul vagabond are femininul vagaboandă. gay-i. în cazul celor referitoare la substantive neutre.Victoria Moldovan. hippy-i. playboy-ul.grupuri ortografice scrise cu cratimă: ducându-|se. chiar când rezultă secvenţe care nu sunt silabe: dintr-|un (cazuri în care se recomandă însă evitarea despărţirii). story-uri. locuţiunea adverbială altă dată nu are plural. 8 credite.împrumuturi neadaptate la care articolul şi desinenţele se leagă prin cratimă: flash-|ul. dandy-i19. story-ul. Unele adjective vechi şi mai ales neologice se folosesc numai pentru substantive de un singur gen. Locuţiuni adverbiale Deoarece locuţiunile adverbiale nu cunosc categoria numărului.cuvinte compuse complexe: americano–|sud-coreean sau americano–sud|coreean. (substantiv) epicen17. Tehnici de relaţionare interpersonală.a căror finală prezintă deosebiri între scriere şi pronunţare: bleuul [blöul]. cum se indica în DOOM1. Comunicare. norma actuală. iar la plural (dacă au plural). echivocă). Articolul18 Articolul hotărât enclitic (singular şi plural) se leagă cu cratimă numai în împrumuturile neadaptate: .dr. hippy-ul.care au finale grafice neobişnuite la cuvintele vechi din limba română: dandy-ul (nu dandiul). examen. omoloagă/omologă (în timp ce la altele nu admite forme cu oa: barocă. aceasta nu înseamnă că şi adjectivele în cauză ar fi „neutre”. . 2+1. alte dăţi fiind o locuţiune distinctă. chiar dacă au la singular formă de masculin.

Victoria Moldovan. În construcţia cu prepoziţia de (care şi-a pierdut sensul partitiv „dintre”.. Rosetti”. scrise şi conform DOOM1 fără cratimă: westernuri ş. zăloagă „semn de carte.U. vestă”.univ. pl. a2 (sunet) s. cod BS1190. examen. zălog1 „arbust”. bască2 „lâna tunsă de pe o oaie.). Editura Academiei. norma actuală admite. m. colind2/colindă (cântec). şi singularul: un prieten de-ai mei/de-al meu. 19 Dar derivatul dandism. colind2/colindă (cântec). 8 credite. Bucureşti. a.N. 17 2. itemul [itemul]. o prietenă de-ale mele/de-a mea. I. deşi în noua Gramatică a Academiei acesta nu mai este recunoscut ca parte de vorbire. capitol”. pl. cuvinte de genuri diferite (dintre care unele învechite. 148 se vorbeşte în asemenea cazuri de adjective defective „numai cu forme de neutru”. Masterat: Afaceri europene şi managementul proiectelor 2009-2010 nedaptate sub alte aspecte – care se termină în litere din alfabetul limbii române pronunţate ca în limba română: gadgetul [gheğetul]./ONU a decis . Numeralul Normele actuale acceptă la femininul nearticulat al numeralului ordinal întâi postpus substantivului şi forma întâia: clasa întâi/întâia. basc3 „adaos la bluză sau jachetă”. respectiv masculin sau neutru (cu implicaţii asupra formei lor de plural) se află în una din următoarele situaţii: 1. ambele admise ca variante literare libere: basc2/bască1 (beretă).dr. Tehnici de relaţionare interpersonală. În noua Gramatică a Academiei (GALR = Academia Română. (nu: O. 18 În DOOM2 s-a păstrat categoria articolului. bască3 „limbă”. a/a-uri. 2+1. pe lângă plural. Gramatica limbii române..N. La unele substantive provenite din abrevieri există în prezent tendinţa de a le folosi nearticulat: O. weekendul [uĭkendul]... m. Comunicare. . Institutul de Lingvistică „Iorgu Iordan – Al. n.a. p.U. nu dandysm. Cuvântul.-ul .Conf. zălog2 „garanţie”. 2005). regionale sau populare) specializate pentru sensuri sau domenii diferite: a1 (literă) s.. Substantivul Substantivele la care există ezitare în ce priveşte apartenenţa la genul feminin sau neutru. dobândind sensul „de felul”) + pronume posesiv. bluză. colind1 „colindat”.. inclusiv în cazul unor anglicisme ceva mai vechi./s.

maicei/maicii/maichii.-d. Unele substantive feminine omonime la nominativ-acuzativ singular au genitivdativul singular diferit: maică1 „călugăriţă”.Victoria Moldovan. în limba română. leva/levă. 8 credite.univ. examen. Aceste substantive sunt împrumutate de română din engleză (unde media provine. la rândul ei. maică2 „mamă”.Conf. sanda (nu bretelă. Norma actuală admite noile singulare pe care unele substantive feminine cu rădăcina terminată în -l şi pluralul în -e şi le-au creat după modelul sofa. 2+1. la feminin singular a unor plurale neutre latineşti la origine. art. lat. sandală). sprânceană. Comunicare. Folosirea lor ca feminine singular este în acord cu forma lor. g. La unele nume proprii. Ea este în conformitate cu trecerea. din latină). . Cf. nutrie. La substantivele mass-media şi media „presa scrisă şi audiovizuală” s-a admis folosirea ca feminin singular: (mass-)media actuală. cu genitivdativul articulat (mass-)mediei: prin intermediul (mass-)mediei. maicii. cu pluralul cleşti. SUPERCILIA > rom. norma actuală optând pentru astru masculin. la aceste substantive. Unele substantive feminine terminate în -a sau -ia în limba de origine şi-au creat (şi) o nouă formă nearticulată: cariocă. g. normele actuale admit variante de flexiune: Ilenei/Ileanei.dr. art.-d. cicatrice/cicatrici. opţiunea normei actuale este una din următoarele: . foarfecă feminin. Tehnici de relaţionare interpersonală. refăcut din forma moştenită tocmai pentru marcarea mai clară a opoziţiei de număr şi prin alternanţa t/ţ. 2. cafele: bretea pentru sensurile „bentiţă de susţinere la îmbrăcăminte. ramificaţie rutieră”. Masterat: Afaceri europene şi managementul proiectelor 2009-2010 3. sofale. cu preferinţă pentru una dintre ele (indicată prima în Dicţionar): căpşuni/căpşune. de un singur gen. cod BS1190. 3. Poate exista ezitare în ce priveşte forma de plural (în cadrul aceluiaşi gen) la unele substantive feminine cu pluralul (şi genitiv-dativul singular nearticulat) în -e sau -i şi neutre cu pluralul în -uri sau -e. 1.ambele forme sunt admise ca variante literare libere. cafea. cf. Tendinţa distingerii între forma de singular şi cea de plural se concretizează în acceptarea de către norma academică a singularului cârnat (şi nu cârnaţ). şi cleşte masculin.

8 credite. ediţia a V-a. Institutul de Lingvistică „Iorgu Iordan”. 3. cod BS1190. 2+1. hippy. trenduri [trenduri]. rodii. nuci. cât şi pentru numele fructelor acestora. Tehnici de relaţionare interpersonală. tuneluri/tunele). cu altenanţele fonetice corespunzătoare: adidaşi. peso.la cele neutre. gutui. numai în expresii (a băga în boale. norma actuală a adoptat soluţii diferite. strade. . 11 . roate. lămâi. 20 Academia Română. s-a bazat pe faptul că: 1.folosirea unor substantive cu aceeaşi formă la singular şi la plural: dandy. La împrumuturile recente. de la desinenţa -e la -i. remarci. Comunicare. coperte/coperţi. weekenduri [uĭkenduri]). piersici. în cazul mai multor astfel de substantive: fragi.la cele masculine – cu desinenţa -i.a. dar fiind înlocuite în uzul general prin boli. în istoria limbii române.univ. bodyguarzi/bodigarzi. al pluralelor în cauză. treaptă” (ca şi chipie/chipiuri. formele de plural din sistemul multor substantive feminine au evoluat. ţigănci) şi neutre precum seminare (seminarii nemaiavând sprijin într-un singular în -iu). în general cu desinenţa -uri.încadrarea în modelul substantivelor româneşti. prin formarea pluralului: . căpşună avea pluralul căpşuni. eventual. şcoale ş. coarde/corzi. alături de cel în -e. . nu există decât plurale în –i. ţărănci. în curs de adaptare.se admite o singură formă la unele substantive feminine (monede. rackeţi (ca în DOOM1 boşi). playboy. Bucureşti. încă din Îndreptar20. în uzul literar. străzi. brokeri. respectiv niveluri/nivele „înălţime. Îndreptarul ortografic. poieni. Univers Enciclopedic. plurale ca boale. atât pentru numele de pomi sau de tufe.direct (fără cratimă) la cuvintele – chiar nedaptate sub alte aspecte – care se termină în litere din alfabetul limbii române pronunţate ca în limba română: gadgeturi [gheğeturi]. gay. dealeri. şi anume: . . şcoli. examen. se înregistrează progresul. supravieţuind. Acceptarea şi a pluralului în -i. la două substantive de genul feminin nume de fructe: căpşuni şi cireşi. a merge ca pe roate). roţi. 4.Conf. găluşte/găluşti (ca şi râpe/râpi).dr. ortoepic şi de punctuaţie. itemuri [itemuri].Victoria Moldovan.prin cratimă la cuvintele a căror finală prezintă deosebiri între . legată . Masterat: Afaceri europene şi managementul proiectelor 2009-2010 cireşe/cireşi. 1995. 2. dar gagici. stadiu.

au devenit cu şi fără -esc. Verbul Formele fără -ră. examen. ca şi a decerna. Situaţia verbelor de conjugarea I la care am intervenit asupra normării din DOOM1 este următoarea: . storyuri. în această ordine. a înfoia (fost fără şi cu -ez.Conf. show-uri [şouri]) sau care au finale grafice neobişnuite la cuvintele vechi din limba română: party-uri. în această ordine: a biciui (BC biciuie / biciuieşte 57 / .au devenit numai fără -esc a bombăni (fost numai cu -esc.a se prosterna (fost fără şi cu -ez. Editura Universităţii din Bucureşti. 2002. Verbele de conjugarea a IV-a la care am intervenit asupra normării din DOOM1 se află în una din următoarele situaţii: . În cazurile în care acestea indicau un echilibru relativ între forme. Masterat: Afaceri europene şi managementul proiectelor 2009-2010 scriere şi pronunţare (bleu-uri [blöuri]. a înjgheba (BC înjghebează / înjgheabă 62 / 82) ş. inclusiv pentru sensul „a termina un an/o formă de învăţământ”. 8 credite. la fel a absolvi. Tratarea în DOOM2 a verbelor de conjugarea I cu sau fără -ez şi de conjugarea a IV-a cu sau fără -esc continuă în mare parte DOOM1.au devenit numai fără -ez a ignora (BC ignorează / ignoră 2 / 147).au devenit fără şi cu -ez. a ţârâi (BC ţârâie / ţârâieşte 147 / 3). în această ordine. Comunicare. au fost recomandate ambele variante. În principiu nu am intervenit în această chestiune foarte delicată decât atunci când am dispus de informaţii privind uzul formelor. .Victoria Moldovan. a dăinui (fost cu şi fără -esc. . BC dăinuieşte /dăinuie 14 / 119). cod BS1190. BC îndrumează / îndrumă 6 / 141). p. a îndruma (foste cu şi fără -ez. BC înfoaie / înfoiază 139 / 11).univ. BC21 prosternă / prosternează 27 / 114) a devenit numai cu. BC bombăne /bombăneşte 119 / 17). „Variantele verbale literare libere: tendinţe în limba română actuală”. iar când discrepanţa era flagrantă. am optat pentru varianta dominantă. în această ordine. în această ordine. 57-76. Blanca Croitor. 2+1. în Aspecte ale dinamicii limbii române actuale. Tehnici de relaţionare interpersonală. în acestă ordine.dr. 21 12 .a.la indicativ mai-mult-ca-perfect plural sunt învechite.

Nu înseamnă că şi alte variante decât cele înregistrate în DOOM2 nu ar fi posibile şi. din păcate. nu uzul. knockdown [knocdaǔn/nocdaǔn] şi knockout [knocaǔt/nocaǔt].). Modificări Prin intervenţii mai mult sau mai puţin punctuale operate în corpul dicţionarului sau modificat o serie de recomandări ale DOOM1: . gagică (fam. odicolon (înv.. nu [(anti)dumping]. categoria formaţiilor cu -men împrumutate din engleză sau din franceză (care nu mai sunt scrise cu -man): congresmen. Faptul că un cuvânt precum gagică (care s-a extins în limbajul familiar) figurează în DOOM (încă din prima ediţie) nu înseamnă că el ar fi fost „adoptat ca normă academică” şi că ar fi devenit „oficial”.000 de cuvinte. fiind necesară consultarea DOOM2. numai de dragul coerenţei.).).scrierea şi/sau pronunţarea unor împrumuturi: dumping. congresmeni. ci gagici.dr. iar genitiv-dativul singular articulat trebuie scris şi pronunţat gagicii.univ. Comunicare. Nu există mijloace de memorare a formelor recomandate sau criterii pentru deducerea lor logică. cu forţa. nu cnocdaun. pop.Victoria Moldovan. În cazul fluctuaţiei dintre formele sufixate şi cele nesufixate nu se poate impune. pl. adăugându-se indicaţii de uz la cuvintele care nu aparţin limbii literare actuale: a aburca (pop.Conf. 2+1. La asemenea verbe (unele provenite din onomatopee). antidumping [(anti)damping]..) etc. neconfirmată de uz. baboşă (reg.).a. în cazurile de dubiu. iactanţă (livr.). făcând parte mai curând dintre variaţiile de uz decât dintre abaterile de la o normă categorică. normarea priveşte numai scrierea şi flexiunea. 8 credite. Tehnici de relaţionare interpersonală. cod BS1190. . Masterat: Afaceri europene şi managementul proiectelor 2009-2010 65). cum şi între diversele dicţionare există deosebiri. babaros (arg.. o coerenţă. a altei variante decât cea indicată în DOOM2 nu ar trebui penalizată. lucrurile nu pot fi încă tranşate definitiv şi într-un mod care să satisfacă sentimentul tuturor vorbitorilor. În cazul unui asemenea cuvânt. colonelă (înv. cnocaut. a birui (fost numai fără -esc. rar). examen. S-au păstrat cea mai mare parte a intrărilor din DOOM1. DOOM2 arată că pluralul lui nu (mai) este gagice. pentru situaţiile în care este folosit în registrul căruia îi aparţine sau într-o operă literară. ALTE INTERVENŢII ÎN DICŢIONARUL PROPRIU-ZIS Indicaţii de uz Inventarul DOOM2 conţine peste 62. folosirea. BC biruie / biruieşte 50 / 78) ş.

mărfar. persoana I singular. 2+1. tenismeni (cf. machior. crenvurşt. diseară / deseară. fiică.s-a admis existenţa la unele nume compuse de plante şi de animale. magaziner. carafă. ziler etc. crenvurst.dr. masor. dizeuză –. recomandând (numai) acciză. . de-andăratele. a funda. .a mirosi are la indicativ prezent. astm. astmă. tumoare / tumoră. becisnic / bicisnic. picromigdală. machieur.univ. art. lebărvurst. . container. conform normei actuale. chimiluminiscenţă / chimioluminescenţă. 13 maseuză – ca şi cozeur. izraelian. recordmeni. Tehnici de relaţionare interpersonală. 8 credite. fiică [fĭică]. delco / delcou. chimioterapie. Masterat: Afaceri europene şi managementul proiectelor 2009-2010 recordmen. pieptăn / pieptene. a dăula. cod BS1190. a dispera. de dansuri populare. abrudeancă. fierăstrău / ferăstrău. maseur.. polologhie / poliloghie. pl. israelian. azinoapte. a fonda. machieuză. mesadă. luminiscent / luminescent. forma (să) continui (nu (să) continuu). şi femininele recordmenă. unele forme ca variante literare libere: astăreală / astereală.s-au considerat (formal articulate şi) de genul masculin (nu neutru. magazioner. corijent / corigent. la indicativ şi conjunctiv prezent. zilier.Victoria Moldovan. marfar. chermesă. luminător. pricomigdală. a despera. formate în româneşte) etc. misadă.s-au admis. Comunicare. tenismen. lebervurşt. . machieză.unele forme flexionare: . cum este . pl.. . dizeur. muschetar / muşchetar. atât la cuvinte vechi. as-noapte.a continua are. conteiner. forma (ei) miros (nu (ei) miroase). chemoterapie. de-andăratelea. cearşaf / cearceaf.s-au eliminat unele forme sau variante. neart. garafă. abrudencii.-d. . luminator.Conf. a dehula. a formei nearticulate şi a flexiunii: abrudeanca (dans). cât şi la cuvinte mai noi. tenismenă.a. nu (şi) acciz. filosof /filozof. persoana a III-a plural. după modelul unor verbe în -ia (ca a apropia). chermeză. de jocuri ş. examen. g. ca şi la persoana a II-a singular.

şi nu formă verbală23 ş.. cu persoana a II-a: Excelenţa Voastră veţi fi primit de preşedintele ţării. cod BS1190. probabil. Masterat: Afaceri europene şi managementul proiectelor 2009-2010 cuvântul de bază). nu wattoră. jacuzzi. macho. waţi-oră. ca şi viţă-de-vie ş. deşi formaţiile sunt analizabile. .. Adăugiri S-au adăugat cca 2. pl. printre altele. m.univ. de specii animale şi vegetale (acantocefal) ş. pentru numele şi simbolurile unităţilor de măsură. ..s-a schimbat încadrarea lexico-gramaticală a unor cuvinte: -sunt considerate locuţiuni pronominale de politeţe22 (şi nu secvenţe formate din substantiv + adjectiv pronominal posesiv sau pronume personal în genitiv) tipurile Domnia Ta. dealer. gay. . airbag. rău-platnic.a. Tehnici de relaţionare interpersonală. spaniolă etc. majoritatea din engleză.a..a. 2+1. 8 credite.împrumuturi din latină şi din diverse limbi moderne. cool.uite este considerat interjecţie. alese (pe ~) loc.s-a admis.: acquis. prevederile sistemelor internaţionale obligatorii/normelor interne stabilite de profesionişti: watt-oră cu pl.500 de cuvinte: . .Victoria Moldovan.„epitetele” referitoare la persoane au fost considerate de ambele genuri. sunt socotite compuse. ci cu persoana la care se referă. art.bun-platnic. hacker.. şi f.. existenţa unor forme de singular la nume de popoare vechi (alobrog). Excelenţa Voastră. adv. de ex.s-au respectat. . trend etc. advertising. numele de plante sau de animale compuse de tipul acul-doamnei (plantă) s. broker. m. Înălţimea Voastră etc.s-a considerat că substantivele provenite din verbe la supin nu au în general plural şi s-au tratat separat locuţiunile formate de la ele: ales s. de autorii DOOM1 îmbinări libere şi de aceea neinclus în dicţionar). . item. (considerate. n.Conf. hisp(anisme) etc. deoarece acordul predicatului cu aceste secvenţa folosite ca subiect nu se face cu persoana a III-a. dar şi din franceză. Comunicare.. . . (re)intrate în uz. ca în cazul substantivelor.. fr(anţuzisme). marcate ca angl(icisme). curriculum. degeţel-roşu.dr. nu numai masculine: bâlbâilă s. wattore. examen.

primoinfecţie. papuaş. preaderare. emisie. a exînscrie. ocluziune. ocluzie. super adj. cronofag..a accesa. . 213. şi GALR. ignorării problemei – care lasă loc greşelilor – îi sunt preferabile înregistrarea formelor corecte din limba de origine şi sugerarea căilor pentru posibila lor adaptare la limba română. dar care. gastroenterolog. mai ales angloamericane. alb-negru. anglo-normand.. mental. neocomunism. invar. 8 credite.a. aeroambulanţă. teleconferinţă. dar şi locuţiuni. . albargintiu.a. dacă folosirea lor nu poate fi împiedicată. repertoar ş. . de la nume de state (srilankez) şi alte derivate care pun probleme (shakespearian/shakespeareian) ş. mintal.compuse absente din DOOM1: à la. 22 În GALR.dr. Masterat: Afaceri europene şi managementul proiectelor 2009-2010 Includerea în DOOM2 a unor împrumuturi recente neadaptate. iar unele dintre ele ţin de o modă ce poate fi trecătoare. sociocultural. negruvodean). ultra adj. 679-680. frecţie. şi care vor dispărea. mâinedimineaţă. heliomarin. papua. azi-mâine ş. . ..dublete ale unor cuvinte existente în DOOM1: compleu.cuvinte provenite din abrevieri: ADN ş. blocstart. din diverse motive.Conf. a se autoacuza. Tehnici de relaţionare interpersonală..cuvinte existente în limba română. neoliberal. Viitorul va decide care dintre aceste cuvinte vor rămâne. proamerican. aeroportuar. metaloplastie. aurolac. sunt numite îmbinări locuţionale. invar. 23 Cf.nume proprii cu care trebuiau puse în legătură substantive comune înregistrate în .derivate de la nume de locuri româneşti (albaiulian. 2+1. extra adj. repertoriu. acvplanare. nu trebuie interpretată ca o recomandare a tuturor acestora.. – alături de complet. invar. a tracta.a.a. emisiune. dublu-casetofon. electrocasnic. Ea se bazează pe ideea că. autocopiativ.Victoria Moldovan.univ. examen.. fricţiune. 14 . p. lipseau din DOOM1 (unele intrate în limbă sau devenite uzuale după elaborarea acestuia): . etc. politolog. alaltăieri-dimineaţă. Comunicare. giardia. cod BS1190. asemenea atâtor împrumuturi mai vechi. p. policalificare. şi sub ce formă anume.

Victoria Moldovan. pentru care am recomandat g. . nici un(ul) etc. Masterat: Afaceri europene şi managementul proiectelor 2009-2010 dicţionar: Acropole faţă de acropolă ş. 2+1. 8 credite. Ioana Vintilă-Rădulescu ioanar1@rdslink.. examen. Tehnici de relaţionare interpersonală. Comunicare. cod BS1190.a.univ. lui Artemis.nume proprii care fuseseră normate în anexele la DOOM1 sub o formă susceptibilă de amendări: Artemis.dr.-d.. nu Artemidei ş.a.Conf.ro . .grupuri de cuvinte omofone cu cuvinte compuse: de sigur.

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->