Conf.univ.dr.Victoria Moldovan, Comunicare. Tehnici de relaţionare interpersonală, cod BS1190, 8 credite, 2+1, examen.

Masterat: Afaceri europene şi managementul proiectelor 2009-2010

CUPRINS

I. INFORMAŢII GENERALE........................................................................................2 Date de identificare a cursului........................................................................................2 Condiţionări şi cunoştinţe prerechizite...........................................................................2 Descrierea cursului.........................................................................................................3 Formatul şi tipul activităţilor implicate de curs.............................................................3 Materiale bibliografice obligatorii.................................................................................3 Materiale şi instrumente necesare pentru curs...............................................................4 Calendar al cursului........................................................................................................4 Politica de evaluare şi notare..........................................................................................5 Elemente de deontologie academică..............................................................................5 Studenţi cu dizabilităţi....................................................................................................6 Strategii de studiu recomandate.......................................................................................6 II. SUPORTUL DE CURS Cuprins ...............................................................................................................................7 Modulul I: Evoluţia limbii române, de la formare până la începutul mileniului III............ 8 Modulul II: Limba română - instrumente esenţiale de lucru: gramatici, dicţionare;......23 Modulul III: Limba, norma, uzul ...................................................................................27 Modulul IV: Probleme de comunicare..........................................................................44 III. ANEXE.......................................................................................................................54 Bibliografie........................................................................................................................54 Articole in extenso ………………………………………………………………………55

Conf.univ.dr.Victoria Moldovan, Comunicare. Tehnici de relaţionare interpersonală, cod BS1190, 8 credite, 2+1, examen. Masterat: Afaceri europene şi managementul proiectelor 2009-2010

I. Informaţii generale
Date de identificare a cursului Date de contact ale titularului de curs: Nume: Victoria Moldovan Birou: str. T. Mihali, nr 58-60, cam. 016 Telefon: 40 + 0264-41.86.52 int. 5845 Fax: 40 + 0264-41.25.70 E-mail: vimold@yahoo.com Consultaţii: miercuri, 10-12 Date de identificare curs şi contact tutori: Numele cursului: Comunicare. Tehnici de relaţionare interpersonală Codul cursului: BS1190 Anul, Semestrul: Anul I, Semestrul 1 Tipul cursului: obligatoriu [Pagina web a cursului]

Condiţionări şi cunoştinţe prerechizite Cursul Comunicare. Tehnici de relaţionare interpersonală îşi propune să dezvolte abilităţi de comunicare scrisă şi orală şi de utilizare a unor tehnici de relaţionare personală care să faciliteze comunicarea profesională; participarea studenţilor la acest curs nu necesită cunoştinţe speciale şi nici nu le creează dificultăţi, indiferent de pregătirea lor educaţională anterioară. Descrierea cursului Cursul Comunicare. Tehnici de relaţionare interpersonală are un scop teoretic şi practic, vizând, pe de o parte, informarea studenţilor despre etapele mai importante din evoluţia limbii române, despre transformările mai vechi, dar şi despre cele foarte actuale, ca bază a comunicării verbale şi a relaţionării interpersonale în limba română. Pe de altă parte cursul urmăreşte iniţierea studenţilor în practici de comunicare utile pregătirii lor profesionale. Tehnicile de relaţionare interpersonală vor avea în vedere atât comunicare verbală – scrisă şi orală – cât şi comunicarea nonverbală. În comunicarea scrisă (de la cuvânt la discurs) vom urmări organizarea textului, cu accent pe elementele care îi asigură acestuia coerenţă şi coeziune. Comunicarea orală se va centra pe: ascultarea activă, strategiile conversaţionale, strategiile de politeţe. Abordând rolul nonverbalului în comunicare sau “dimensiunea ascunsă a comunicării” vom semnala importanţa acestei componente din perspectiva diferenţelor culturale. Obiectivele urmărite: utilizarea corectă a limbii române, evitarea unor capcane ale limbii actuale, dezvoltarea şi îmbunătăţirea capacităţii de exprimare scrisă şi orală, o comunicare interpersonală adecvată diferitelor registre lingvistice. Formatul şi tipul activităţilor implicate de curs Cursul Comunicare. Tehnici de relaţionare interpersonală îmbină două modalităţi de învăţare pentru a asigura o mai bună pregătire a masteranzilor. Pe de o parte, masteranzii au posibilitatea să participe la întâlnirile stabilite conform programului şi să audieze prelegerile pe tematica specificată, urmate de discuţii cu titularul de curs, menite să exemplifice şi să clarifice conceptele şi noţiunile teoretice prezentate. Pe de altă parte, masteranzii vor fi stimulaţi să ia parte la un proces de învăţare activă, prin implicarea lor

Conf.univ.dr.Victoria Moldovan, Comunicare. Tehnici de relaţionare interpersonală, cod BS1190, 8 credite, 2+1, examen. Masterat: Afaceri europene şi managementul proiectelor 2009-2010 în elaborarea unor teme, bazate pe propriile observaţii referitoare la felul „cum vorbim” sau la modul în care „ni se vorbeşte”. Materiale bibliografice obligatorii 1. Dicţionarele de bază ale limbii române (DEX, DLR, Dicţionar de neologisme, Dicţionar de sinonime) 2. Lucrări normative ale Academiei Române (Gramatica, DOOM) 3. Gligor Gruiţă, Moda lingvistica 2007: norma, uzul şi abuzul, Editura Paralela 45, 2006
(Cartea se găseşte atât în librării, cât şi la BCU. Este scrisă într-un stil plăcut, iar exemplele culese din presă sunt edificatoare pentru felul în care se vorbeşte limba română)

4. Ioana Vintilă-Rădulescu, CE E NOU ÎN DOOM
(Articolul vă va edifica asupra celor mai importante schimbări normative aduse de Dicţionarul ortografic, ortoepic şi morfologic al limbii române, ediţia 2005; în anexă veţi găsi articolul.)

5. Adriana Stoichiţoiu-Ichim, Vocabularul limbii române actuale. Dinamică /Influenţe/Creativitate, BIC ALL, Bucureşti, 2007 6. R., Zafiu, Diversitate stilistică în româna actuală, Ed. Universităţii din Bucureşti, 2001.
(Cartea poate fi consultată la BCU; este acccesibilă pe Internet).

7. http://www.cna.ro/Rezultatele-monitoriz-rii-privind,2392.html 8. Vezi articolele in extenso din Anexa
{Aici pot fi găsite observaţii referitoare la greşelile de exprimare prezente în emisiunile de radio şi TV. Cf. Rezultatele monitorizării Rezultatele monitorizării privind calitatea limbii române la posturile de radio şi televiziune (20.05 – 20.06.2009)}

Materiale şi instrumente necesare pentru curs Realizarea cursului Comunicare. Tehnici de relaţionare interpersonală nu necesită instrumente speciale, el se bazează pe metode şi procedee expozitive: expunerea problemelor teoretice; analiza exemplelor; explicaţia şi argumentarea; metode şi procedee bazate pe dialog: conversaţia, problematizarea; studiul de caz. Modalitatea de desfǎşurare a seminarelor este interactivǎ şi se bazeazǎ pe lucrǎrile practice propuse studenţilor. Aplicaţiile vor urmări practicile nerecomandate / greşite din discursul cotidian, cu explicarea diferitelor tipuri de greşeli şi cu indicarea formelor recomandate/corecte. Accesul studenţilor la Internet, în afara orelor de predare, este necesar pentru a-şi procura o parte a bibliografiei şi unele materiale ilustrative.

susţinerea unui examen scris a cărui pondere este de 70% în nota finală. .Victoria Moldovan. 2+1. Tehnici de relaţionare interpersonală. În vederea promovării examenului cu o notă satisfăcătoare. a cărui simplă parcurgere nu este suficientă pentru promovarea examenului. neavând o contribuţie proprie din partea masterandului va fi notat cu un calificativ inferior. Noutăţile din DOOM 2005 Parcurgerea bibliografiei precizate în vederea susţinerii examenului desfăşurare Va fi comunicat ulterior Va fi comunicat ulterior Politica de evaluare şi notare Modalitatea de notare a masteranzilor pentru disciplina Comunicare.univ. cod BS1190. cu o pondere de 30% din nota finală. stilistice) . Examenul va fi structurat pe două părţi: una va fi alcătuită din întrebări care vor acoperi întrega materie predată masteranzilor. examen. Studenţii trebuie să ştie că silabusul de faţă reprezintă un suport minimal.realizarea proiectului de cercetare de către o altă persoană. Elemente de deontologie academică Plagiatul este o problemă serioasă şi este pedepsită cu asprime. Studenţi cu dizabilităţi . Masteranzii pot să citeze surse bibliografice alcătuite din reviste sau cărţi cu condiţia ca respectivele surse să fie identificate şi prezentate în cadrul proiectului de cercetare. Comunicare. Un proiect care se constituie în mare parte din compilarea unor idei ale unor autori. Parcurgerea bibliografiei Norma şi uzul. Masterat: Afaceri europene şi managementul proiectelor 2009-2010 Calendar al cursului Activităţi Întâlnire Activităţi didactice Examen final Tematica abordată Responsabilităţile Locul de masteranzilor Corectitudinea lingvistică. de corectare şi explicare a unor greşeli de exprimare (gramaticale.dr.elaborarea unui portofoliu pe teme stabilite de titularul de disciplină. iar alta practică.copierea unui proiect de cercetare de pe internet şi răspândirea acestuia şi în rândul altor masteranzi.copierea parţială sau totală a unui proiect de cercetare.conspectarea unor surse bibliografice fără citirea prealabilă a acestora (copierea unor conspecte făcute de alţii). . Orice student care este prins că plagiază se poate aştepta să îi fie anulată munca şi să se întreprindă măsuri disciplinare din partea conducerii facultăţii. 8 credite.Conf. . Exemple de plagiat: . Tematica şi rigorile de redactare a portofoliului vor fi aduse la cunoştinţa masteranzilor în cadrul primei întâlniri stabilite să aibă loc cu aceştia. studenţii vor trebui să parcurgă bibliografie indicată în cadrul acestui silabus. Tehnici de relaţionare interpersonală are în vederea următoarele aspecte: .

2.Conf. cod BS1190. . Participarea la discuţii şi analize pe marginea temelor indicate spre studiu este în beneficiul studenţilor.univ. Fără un efort personal. Tehnici de relaţionare interpersonală.dr. nu există performanţă. 8 credite. 3. Strategii de studiu recomandate Pentru a obţine performanţa maximă. Aceştia vor putea adresa întrebările lor legate de tematica cursului Comunicare. Masterat: Afaceri europene şi managementul proiectelor 2009-2010 În vederea oferirii de şanse egale studenţilor afectaţi de dizabilităţi. Este recomandat ca studiul să se bazeze pe o bibliografie minimală. indicate punctual la fiecare temă. examen.Victoria Moldovan. precum şi de activităţile colective realizate în cadrul cursului: 1. menţionată la începutul acestui silabus. 2+1. indicată în silabus şi pe alte surse bibliografice. studenţii trebuie să ţină cont de următoarele recomandări privind studiul individual. titularul de curs îşi manifestă disponibilitatea de a comunica cu studenţii prin intermediul poştei electronice. Tehnici de relaţionare interpersonală pe adresa de email a titularului de curs. putând primi lămuririle necesare în de maxim 48 ore de la primirea mesajului. Comunicare.

Conf.instrumente esenţiale de lucru: gramatici. greacă. elementul autohton. Unitatea de curs 1: Conceptul de normă în exprimarea scrisă şi orală. elementul slav. maghiară Unitatea de curs 3: Modernizarea limbii române. Tehnici de relaţionare interpersonală. de la formare până la începutul mileniului III Unitatea de curs 1: Formarea limbii române : elementul latin. Comunicare. 8 credite. îndreptare. Unitatea de curs 2: Principalele influenţe exercitate asupra limbii române : influenţa turcă.dr. examen. Unitatea de curs 4: Limba română actuală – secolul XX Unitatea de curs 5: Limba română actuală – libertatea prost înţeleasă Modulul II: Limba română .univ. Suportul de curs Secţiunea I Modulul I: Evoluţia limbii române. Masterat: Afaceri europene şi managementul proiectelor 2009-2010 II. “reromanizarea” din sec. Unitatea de curs 2: Instrumente esenţiale de lucru: gramatici. uzul . Influenţele neoromanice. dicţionare. cod BS1190.al XIXlea. norma. dicţionare generale şi de specialitate Modulul III: Limba. 2+1. Anexe BIBLIOGRAFIA COMPLETĂ A CURSULUI ARTICOLE IN EXTENSO . Unitatea de curs 1: Limba şi funcţiile ei.Victoria Moldovan. Norma limbii literare Unitatea de curs 2: Încălcări ale normei ortografice şi ortoepice în româna actuală Unitatea de curs 3: Încălcări ale normei morfologice Unitatea de curs 4: Încălcări ale normei sintactice Unitatea de curs 5: Încălcări ale normei lexicale Secţiunea a II-a Modulul IV: Probleme de comunicare şi relaţionare interpersonală III.

implicit. Pannonia de sud. Colonizarea Daciei înseamnă. ILR. Masterat: Afaceri europene şi managementul proiectelor 2009-2010 MODULUL 1:EVOLUŢIA LIMBII ROMÂNE.Victoria Moldovan.” A. Dardania. Comunicare. în care limba băştinaşilor a avut importanţa sa. iar asimilarea slavilor • Elementul latin. Colonizarea Daciei s-a făcut cu populaţie din toate provinciile romane „ex toto orbe romano”. aflat la apogeul său. cuprinzând provinciile dunărene romanizate (Dacia. 77. Rosetti. Romanizarea Daciei este considerată ca punctul de plecare în formarea limbii române. Cunoaşterea şi înţelegerea transformărilor permanente din limbă Unitatea de curs 1: Formarea limbii române: elementul latin. „Limba română este limba latină vorbită în mod neîntrerupt în partea orientală a Imperiului Roman.univ. examen. Cunoaşterea principalilor factori care au determinat/determină evoluţia limbii române 3. cod BS1190. elementul slav. din momentul pătrunderii limbii latine în aceste provincii şi până în zilele noastre. Moesia superioară şi inferioară). DE LA FORMARE PÂNĂ LA ÎNCEPUTUL MILENIULUI III Obiective 1. limbă 4. 8 credite. Definiţia limbii române.Conf.dr. Dar procesul de formare a fost unul de lungă durată. p. stăpânirea romană s-a retras la sudul Dunării. Buc. elementul autohton. Înţelegerea interdependenţei dintre istorie. 2+1. Familiarizarea studenţilor cu principalele concepte utilizate în descrierea diacronică 2. Formarea limbii române. societate. după războaiele din 101-102 şi 105-106. In sec II. Dacia a fost cucerită de romani şi inclusă în marele şi prestigiosul imperiu. şi romanizarea ei. lăsând provincia la discreţia migratorilor.După numai 165 de ani de colonizare efectivă. 1968. Tehnici de relaţionare interpersonală. dar cu toate încheirea lui are loc numai după .

Conf.univ.dr.Victoria Moldovan, Comunicare. Tehnici de relaţionare interpersonală, cod BS1190, 8 credite, 2+1, examen. Masterat: Afaceri europene şi managementul proiectelor 2009-2010 acestea, limba latină a rămas definitiv în Dacia, din ea dezvoltându-se o limbă neolatină, româna. Acest mister (O enigmă şi un miracol, după formularea istoricului G. Brătianu) al unei limbi neolatine care supravieţuieşte într-o mare slavă, a dat subiect de dezbateri numeroaselor generaţii de istorici români şi străini, şi a stat la baza aşa numitei teorii „migraţioniste” a poporului român. Cum noi analizăm aici limba, vom remarca, fapt incontestabil azi, existenţa unui număr de elemente latine (aproximativ 2000) pe care latina le-a transmis în toate limbile romanice. Dintre acestea vreo 500 sunt panromanice, adică sunt comune tuturor limbilor romanice (prepoziţii şi conjuncţii, că, cu, de, în, nici, pe, adverbe: când, ieri, mai, nu, unde, pronume, alt, care, ce, eu, meu, noi, nostru, tu voi, numerale 1-10, mie, verbe: a avea a fi, a vrea, a sta. Termeni referitori la îmbrăcăminte, podoabe: cămaşă, a coase, fir, inel, alimente şi alimentaţie: carne, cină, a coace, făină, pâine, sare, vin, locuinţă: casă, masă, fereastră, perete, poartă, cer şi atmosferă:cer, lună, stea, vânt, soare, ploaie, nea, pământ: apă, argint, aur, câmp, lac, mare, munte, pământ, piatră, vale,floră şi faună, agricultură: floare, grâu, iarbă, lemn, bou, cal, capră, iepure, lup, ou, peşte, vacă,a ara, a culege, a semăna, a mulge, păstor, fân, furcă, transport: car, a aduce, a muta, a trage, roată, armată: arc, armă, săgeată, a învinge,cultură şi societate: carte (scrisoare), a cânta,joc, a scrie,a cumpăra, domn, lege, preţ, vecin, terminologia creştină: a ajuna, înger, păcat, Paşte, biserică, a boteza, cruce, a cumineca, rugăciune.Terminologia referitoare la om, corp, sex, vârstă, familie: barbă, cap, frunte, limbă, nas, ochi, păr, ureche, coastă, braţ, deget, femeie, om, fiu, fiică, socru etc. Aproximativ 100 de cuvinte de origine latină se găsesc numai în română: ajutor, cântec, creştin, a ierta, împărat, întâi, a legăna, lingură, ospăţ, oaie etc., aşa cum există circa 200 de cuvinte panromanice cu excepţia românei, absenţa lor se justifică din motive extralingvistice: abandonarea unor îndeletniciri (navigaţia-luntre), numele obiectelor de lux în condiţiile rusticizării (purpura, lampa). Elementul autohton sau substratul îl formează totalitatea elementelor pătrunse în latină din limba populaţiei cucerite, care a adoptat limba cuceritorilor.

Conf.univ.dr.Victoria Moldovan, Comunicare. Tehnici de relaţionare interpersonală, cod BS1190, 8 credite, 2+1, examen. Masterat: Afaceri europene şi managementul proiectelor 2009-2010 Substratul traco-dac nu a fost capabil să influenţeze major, să modifice esenţa latină a limbii noastre (asa cum nici substratul celtic, iberic sau ligur nu au modificat esenţa latină a limbilor respective). Pe baza asemănărilor cu albaneza se presupune ca aproximativ 130-140 de cuvinte ne-au rămas de la daci. Este vorba despre termeni referitori la natură: configuratia terenului, apă, vegetaţie, faună: groapă, mal, măgură, baltă, pârâu, brad, copac, mazăre, mărar, brusture, coacăză, ghimpe, mugure, sâmbure, strugure, măgar, mânz, ţap, viezure, murg, balaur, şopârlă, barză, cioară, pupăză. • Elementul slav, superstratul slav este definitoriu pentru formarea limbii române, constituie principalul element de individualizare a limbii române în raport cu celelalte limbi romanice. Slavii au apărut în zona de sud-est a Europei, atraşi de bogăţiile Bizanţului, în secolele al V-lea şi al VI-lea. Prăbuşirea Imperiului Roman (602) a fost factorul favorizant al pătrunderii lor masive în sudul Dunării, unde au întemeiat state slave, iar din sec. IX, prin intermediul bisericii slavone au reuşit să slavizeze elementul romanic. Dacia care fusese abandonată cu mult timp înainte şi fusese lăsată pradă migratorilor nu mai era atât de tentantă, aşa că numărul slavilor rămaşi aici a fost mai mic, asimilarea lor de către băştinaşii romanizaţi fiind posibilă. Asimilarea slavilor a fost un proces de durată (sec. VVIII) şi a lăsat urme serioase în limba română. Aşa cum am menţionat şi in cazurile precedente, şi aici faptele de vocabular sunt cele mai evidente şi provin din multe sfere lexicale, ca, de exemplu, substantive şi verbe din sfera îndeletnicirilor: bici, brazdă, brici, ciocan, clei, cleşte, coş, cumpănă, plug, război (de ţesut), sită, a citi, a clădi, a cosi, a croi, din cea a plantelor şi animalelor: bujor, podbeal, ştei, pelin, coajă, cocoş (găină-lat), lebădă, râs, sentimente: drag, a iubi, scump, familie: nevastă, babă, societate: boier, ceată, medicină: boală, leac, adjective ca bogat, sărac, ciudat, cinstit, verbe de bază: a vorbi, a coborî, a clipi, a hrăni, termeni abstracţi: prilej, pricină, vrajbă etc, sistemul de numărare de la 11-20 şi substantivul sută. Sufixe ca –eală (iuţeală, răceală), -enie (ciudăţenie, sfinţenie, cuminţenie), -iş (aluniş, luminiş) sau unele prefixe: ne- (necinstit), prea- (preabun, preacinstit). Despre limba română se poate vorbi

Conf.univ.dr.Victoria Moldovan, Comunicare. Tehnici de relaţionare interpersonală, cod BS1190, 8 credite, 2+1, examen. Masterat: Afaceri europene şi managementul proiectelor 2009-2010 numai după ce a avut loc asimilarea slavilor, un proces lung, plasat între sec.VVIII. Protoromâna sau româna comună. Se presupune că la începuturile limbii române, exista o mare comunitate (situată la nordul şi sudul Dunării) de vorbitori cu particularităţi specifice, care ulterior s-au dezvoltat în 4 dialecte: unul nord-dunărean, dialectul dacoromân (devenit limbă naţională, limba română) şi 3 dialecte suddunărene: aromân (cel mai bine păstrat şi reprezentat de grupuri etnice din Macedonia şi Grecia), meglenoromân şi istroromân (pe cale de dispariţie). Nu se poate preciza care a fost data despărţirii dialectelor (sec.X –XII). Faptul că numai dacoromâna are influenţe maghiare, pledează pentru ideea că protoromâna a existat anterior instalării ungurilor în Transilvania. Unitatea de curs 2: Principalele influenţe exercitate asupra limbii române : influenţa turcă, greacă, maghiară Influenţele străine, determinate de condiţiilor istorice, politice, economice sau culturale, s-au manifestat asupra limbii române, în diverse forme, de-a lungul întregului mileniu al II-lea, dar ele sunt sesizabile şi în etapa actuală de dezvoltare a limbii române. Le vom menţiona, succint, pe cele mai importante. • Elementele maghiare au pătruns în limba română ca urmare a contactului cu ungurii. Acestia s-au aşezat în Pannonia, fosta provincie romană, de unde în sec.al X-lea/XI-lea au cucerit Transilvania. Ca reacţie firească a acestui contact, în română au intrat aproximativ 150 de cuvinte din domenii diverse: a ademeni, a alcătui, a bănui,a bântui, a cheltui, fel, gingaş, gând, hotar, oraş, vamă etc. Sufixele de origine maghiară –aş/-eş (ceteraş, trupeş), -ău (mâncău), -işag/-şug (furtişag, vicleşug) au aceeaşi vechime. In limba română există şi influeţe mai noi şi multe manifestate doar în Transilvania. Fenomenul împrumuturilor se manifestă şi în sens invers, dinspre română spre maghiară (berbece, cioban, fecior, plăcintă).

din biserică sau administraţie. Din această perioadă avem termeni din domeniul comerţului (arvună. azi peiorativ. Un rol important în apariţia scrierii (sec. intre sec VII-XV (1453). traistă). arpagic. probabil deodată cu produsul respectiv. Un fapt semnificativ.-isi. basma. Cele mai vechi influenţe datează din sec. neogreacă. obiecte (călimară. episcop. de vechimi diferite. medicină. voie. cuvinte din greaca modernă. zapis. iad etc. greşeală. Tache) provin din neogreacă. Masterat: Afaceri europene şi managementul proiectelor 2009-2010 • Elementele greceşti. trei straturi. cazanie. fiind detectabile etape de pătrundere. catâr etc. termeni referitori la casă. bursuc. plicticos. pravilă. plante şi animale:dulap. amanet. sarma. cântar. Neologismele turceşti şi cele greceşti. dar şi din lezicul uzual: anafora. a sfinţi. XV-XVI. Cel mai vechi strat a pătruns în latina dunăreană. a sosi).univ. meserii. post.fidea. Interesant este ca ele sunt mai ales substantive. prezente şi ele în română.Conf. folos. ispită. scrierile bisericeşti erau în această limbă. juridici comerţ. tavan. ieftin. Unele sufixe ca -ez (englez. În perioada premodernă din slavonă au intrat în limba română termeni de specialitate. care au împestriţat limba română în perioada fanariotă. oleacă. simandicos etc. stolnic. în epoca „fanariotă”. nostim. dulgher. prisos). ciorbă. vornic. Al doilea strat provine din greaca bizantină (greaca era limba oficială a Imperiului Roman de Răsărit). pomană. Al treilea strat este cel mai bogat. Limba de cult fiind slavona. au dispărut odată cu perioada respectivă.dr. destul de multe. a molipsi. lehuză. baiser) au pătruns prin greacă. a părăsi. Sextil Puşcariu remarcase că evoluţia diferită a românei s-a datorat şi faptului că „am rămas .ca: evanghelie.XIII) l-a avut biserica. sau verbe (a lipsi.Victoria Moldovan. dud. fiind vorba de termeni administrativi. francez). halva. ( fandosi. pătlăgea. mâncare. 2+1. dovleac. odaie. au un statut special. cu urmări importante pentru limba română. salcâm. • Elementele turceşti au contribuit şi ele la îmbogăţirea limbii române. Comunicare. examen. plimbarisi) sau -ache (Mache. samsar. fiind cunoscute şi utilizate de „protipendada” vremii respective. pungă. de unde au intrat în română (lipsesc din celelalte limbi romanice). duh. protipendadă. sclifosi. saltea. cearceaf. îl constituie scrierea în limba română.Chiar şi unele cuvinte romanice (bezea < fr. Tehnici de relaţionare interpersonală. spital. rai. ciorap. intrate în limba română mai ales între 1770-1820. 8 credite. a izbăvi. Lache. cod BS1190. îmbrăcăminte.

Masterat: Afaceri europene şi managementul proiectelor 2009-2010 în curs de multe veacuri cu faţa întorşi spre Orient” (p. “reromanizarea” din secolul al XIX-lea. dar va trece aproape un secol de frământări şi încercări până când alfabetul latin va fi general acceptat şi se va impune în cultura română din toate provinciile. greco-catolicismul a contribui în mod categoric la modernizarea şi schimbarea atitudinii faţă de limba română. edificată în 1701. Samuil Micu. • Influenţa culturilor (romanice) occidentale s-a făcut tot mai prezentă în cultura românească o dată cu secolul al XIX-lea. cod BS1190. 8 credite. aducând şcoli pentru românii ardeleni. Comunicare. Unitatea de curs 3: Modernizarea limbii române. Pentru propăşirea culturală a neamului. după decapitarea întregii familii a lui Constantin Brâncoveanu (1714). tipăresc gramatici se preocupă de predarea limbii române (vezi Elementa linguae dacoromanae sive valahicae). din cele trei provincii româneşti. dar şi cele din sec XVIII şi începutul sec XIX. Prima scriere în română (Scrisoarea lui Neacşu. Influenţele neoromanice Modernizarea românei la sfârşitul sec. Tinerii greco-catolici. 2+1.Conf. scriu istorie. • Rolul contextului istorico-politic şi cultural. scriu şi literatură şi ştiinţă în limba română. În ambele ţări se instalează domniile fanariote. unirea cu Roma.Victoria Moldovan. cum vor fi şi scrierile cronicarilor moldoveni şi munteni din sec XVI-XVII. În Transilvania secolului al XVIII-lea. al XVIII-lea. şcoli care vor da roade spre sfârşitul sec. Aceeaşi era şi soarta Munteniei. mai cu .univ. diferite totuşi. Transilvania îşi căuta un aliat în biserica catolică. răspândesc ideea de romanitate. cu caractere latine. Tehnici de relaţionare interpersonală. întorşi de la şcolile occidentale. Orientarea spre şcolile din apus. graţie scrierii sale. dar o lasă în mâna turcilor prin pierderea luptei de la Stănileşti (1711). Secolul „luminilor” găseşte româna în situaţii foarte diferite: Dimitrie Cantemir face cunoscută Moldova în Europa occidentală. Şcoala Ardeleană va iniţia scrierea cu caractere latine. al XVIII-lea şi începutul sec. Petru Maior sunt cei care au adus primele elemente de occidentalizare a limbii române şi au contribuit la deşteptarea ideii naţionale. 1521) este cu caractere chirilice. Gheorghe Şincai. • Rolul Şcolii Ardelene. examen.dr. al XIX-lea se datorează condiţiilor istorice concrete.370).

univ.a înlocui cuvintele vechi polisemantice (vezi în acest sens S..XIX.R p. sau cuvinte de diferite origini (blagorod-sl. Unele rusisme ca pojarnic>pompier. a instala. insulă în loc de ostrov.Victoria Moldovan. Rădulescu afirma că „noi nu împrumutăm. a se stabili. > nobil). bijuterie în loc de juvaer. I. cu exagerările lui Laurian şi Massim. fotografie. polcovnic>colonel.a înlocui cuvintele (de obicei slavone. ci luăm cu îndrăzneală de la maica noastră moştenire şi de la surorile noastre partea ce ni se cuvine”. spunea Sextil Puşcariu că au produs „o reromanizare a limbii noastre”. a institui etc. Despre aceste neologisme latine sau neolatine. examen. Curentul latinist. medicale. bereznic>brigadier silvic. Opinia generală era pentru înnoire şi îmbogăţire lexicală. doar sursa era disputată: ardelenii voiau ca aceasta să fie „maica noastră Roma”. Elementul neoromanic a fost folosit. Susţinător aprig şi teoretician al modernizării limbii române prin apelul la sursa latină sau neolatină..E. Masterat: Afaceri europene şi managementul proiectelor 2009-2010 seamă din Franţa. spion pentru iscoadă.E. ci şi prin soluţiile pe care le ofereau. tehnice sau artistice făcute mai ales în Franţa vor fi cei care vor introduce terminologia ştiinţifică proprie fiecărei specialităţi. a reorganiza. Miron Costin. Comunicare. turceşti) simţite deja ca învechite (secol alături de veac. bazin pentru havuz. amendă pentru geremea. 8 credite. dar şi italiană. Tehnici de relaţionare interpersonală. Costache Negruzzi şi Ion Eliade Rădulescu remarcându-se prin nu numai prin modul în care puneau problema. a dus în mod firesc la o modernizare în general şi la o reînnoire a limbii. Rădulescu fiind unul dintre susţinătorii curentului italienizant. Subiectul neologismelor a fost dezbătut în presa vremii şi de majoritatea scriitorilor sec. .Conf. casetă pentru besactea. Ar fi însă fals să rămânem cu impresia că primele neologisme romanice datează de la sfârşitul sec. cod BS1190. nemeş-mag. 2+1. Tinerii boieri cu studii juridice. în mod firesc. a aşeza cu peste 30 de sensuri: a aranja.dr. evghenist-gr. a fost respins şi a învins bunul simţ lingvistic.XVIII sau începutul sec.a introduce noi concepte sau pentru a denumi noile realităţi: tren. . pentru: . în timp ce în Principate balanţa înclina spre cultura franceză. L. Puşcariu.380) ex. a fixa. XIX. I. instruit în şcolile .

• Rolul instituţiilor laice (şcoli. Haina slavă nu se mai potrivea noilor cuvinte.dr. In 1867 ia naştere Academia Română ce îşi propune să realizeze câteva instrumente absolut necesare pentru ca limba română să poată sta alături de limbile europene: e vorba despre o gramatică şi un dicţionar. Comunicare. ofiter. Tehnici de relaţionare interpersonală. influenţa italiană este recunoscută. cod BS1190. Masterat: Afaceri europene şi managementul proiectelor 2009-2010 iezuiţilor polonezi. mai precis de la 1920 până azi. Într-o primă accepţiune. castel. Secolul al XIX. româna actuală sau româna contemporană este considerată perioada care coincide cu sec. hronolpghie. universităţi. atlas. presa). din ce în ce mai larg. Academia Română. cu efecte benefice şi asupra dezvoltării instrumentului de comunicare ce este limba. ca şi Mitropolitul Dosoftei au apelat cu mult înainte la sursa latina. iar iniţiativa Şcolii Ardelene va fi preluată şi prin reforme succesive se va ajunge spre sfârşitul sec al XIX-lea la triumful alfabetului latin. care avea accces la cultura scrisă. Opera lor literară a constituit principalul canal de influenţare a publicului. se impune precizarea referitoare la conceptul de limbă actuală. gheneral). 8 credite. examen. iar cuvinte ca fine. Brâncoveanu. activitate. fie prin filiaţie slavă (academic. XX. politică. 2+1. fie prin filieră germană. Reforma lui Cuza stipula învăţământ obligatoriu. Presa era servită în sec. XIX de mari scriitori (Eminescu. cardinal. tragedie datează în română de la începutul sec. • Rolul clasicilor literaturii române. Problema modernizării lexicale se leagă direct de cea a alfabetului. Într-o altă accepţiune limba română actuală se refera la o perioadă mult mai . Dimitrie Cantemir. un prim succes cultural naţional. romantic şi înnoitor. bun cunoscător al latinei. mai simplu şi mai potrivit cu spiritul limbii române. În cazul lui C. Tot acum iau naştere cele două Universităţi din Iaşi şi Bucureşti. Caragiale şi Slavici în redacţia ziarului Timpul e un exemplu). etimologhie.Conf. este secolul şcolilor româneşti.univ.Victoria Moldovan. Unitatea de curs 4: Limba română actuală – secolul XX Înainte de a prezenta succint această perioadă.XVIII. • Alfabetul latin.

XX e o prelungire a celui anterior. Limba română continua să se îmbogăţească. festin. fotogenic. eshiba. Putem spune că. inebranlabil. tranşeu.dr. mumifiat. paraşută. macerat. epata. inuzabil. onctuos. intenabil. deturnat. (Puşcariu. apariţia noilor mijloace de comunicare. sau al invenţiilor secolului XX. cumulard. un institut lingvistic modern – Muzeul limbii române din Cluj (Clujul e un centru lingvistic de talie europeană). care înţeleg prin româna actuală. exonerat. reviste de specialitate. tanc. claxon.XIX-lea. cubist.Conf. ameriza. 8 credite. plafonare. decolare. Există chiar abordări mai restrictive. exulta. fulgurant. prob. ataş. radiodifuziune. bric-a-brac. Româna în perioada interbelică. echipier. pretabil. dar dintre care o parte a rămas în limbă şi după 70 de ani: anvergură. contravizită. Este vorba despre cuvinte din domeniul sportului. infatuat. al modei. pilotare. lacrimogen. degringoladă. pancart. rugby. Primul război mondial aduce schimbări majore în societatea românească. caroserie. hol. Schimbările majore. ski. bolşevic. În secolul XX. mai ales cu ajutorul presei. marşandaj. poseur. dezvoltarea literaturii. deconfitură. pistă. româna îşi continuă dezvoltarea şi modernizarea trasată în sec. 2+1. Ţara se întregeşte cu cele trei provincii: Bucovina (din 1775 intrată în componenţa Imperiului Austriac). Basarabia răpită de Rusia în 1812 (pacea de la Adrianopol) şi Transilvania. paneuropean. eşantion. franşiză. Consolidarea instituţiilor existente şi apariţia altora: Universitatea din Cluj. apoi televiziunea.univ. escadrilă. Comunicare. Tehnici de relaţionare interpersonală. tranşa. ca şi generalizarea şi obligativitatea învăţământului sunt căile de prefacere şi consolidare ale unei limbi literare unitare. nonşalant. . insurmontabil. standardizat. importanţa presei. Masterat: Afaceri europene şi managementul proiectelor 2009-2010 restrânsă. francamente. dumping. osmoză. cod BS1190. mignon. ea este un fenomen social. megafon. modernizarea învăţământului. geopolitică.Acum apar frecvent în comunicare cuvinte ca: aerodrom. româna vorbită în anul curent. pasteuerizat. cinematografie. şomeur. sec. Limba înseamnă comunicare între oameni. cancanier. radioul mai întâi. 391). motociclist. puiza. leader. ambuscat. . deboşerie. devergondaj. bravadă. watman etc. dezvoltarea presei scrise şi vorbite. raid. iar schimbările de ordin social se reflectă în limbă. până la Primul Război Mondial.Victoria Moldovan. cea de după 1989. limuzină. examen. prezumabil. Din aceeaşi perioadă (presa anilor 30) Puşcariu menţionează şi franţuzismele foarte recente. boxa. escală.

Mai ales perioada 1948 – 1964 (între reforma învăţământului şi dezgheţul poststalinist) toate „reformele” aveau caracter de clasă şi anticapitalist. întrepătrunde. şaretă. Autorul conchidea: „Trăim. 1997 . Din păcate România postbelică avea un număr inadmisibil de mare de analfabeţi. în plus. dar chiar şi la o analiză superficială se pot face unele observaţii pertinente. Sigur că în epocă au exista voci care s-au revoltat în faţa unei atari realităţi. suprastoc etc. XIX. e perioada în care chiar teoria lingvistică are ca mentor „geniul lui Stalin”. azi suntem în măsură să constatăm că dezvoltarea societăţii şi uzul au acceptat cea mai mare parte din cuvintele considerate de Sextil Puşcariu ca inacceptabile (din 46. politicianizare. Blocul socialist se orientează spre Moscova. Bariera politică dintre Est şi Vest se reflectă inevitabil în limbă. unele proprii limbii române: autoamăgire. Masterat: Afaceri europene şi managementul proiectelor 2009-2010 reambalat. şicanator. Orientarea e însă de altă factură. trolibus. cod BS1190. nu există încă. doar 13 nu s-au impus). Avram)1 îşi manifestă din ce în ce mai mult prezenţa. sportivitate. 8 credite. a avut un merit incontestabil: a impus şcolarizarea tuturor copiilor şi alfabetizarea adulţilor. 2+1. de tendinţă. Comunicare.Conf. Regimul comunist făcea din asigurarea accesului la educaţie şi cultură a tuturor copiilor un titlu de glorie (după ce decimase în închisori cele mai selecte minţi ale neamului şi îşi făcuse tot un titlu de glorie din distrugerea intelectualităţii interbelice). hotărât într-o epocă de neo-beţie de cuvinte”. recul.dr. tandru. şnapan. aşa că şi în limbă vor apărea tot mai multe influenţe de acest gen. Româna în perioada comunistă / limba de lemn. examen. triat. huliganic. influenţa engleză (mai timidă în sec. Tehnici de relaţionare interpersonală. Bucureşti. vezi M. pe lângă numeroasele sale racile şi monstruozităţi. se continuă influenţa franceză şi. prin derivare şi compunere se nasc cuvinte noi. Unul din semnele asimilării neologismului semnalat tot de Puşcariu este productivitatea sa. putem spune că. Sistemul comunist. dar ele n-au putut opri evoluţia limbii. Al doilea război mondial a adus alte schimbări în societatea românească. o analiză obiectivă. Aceasta e realitatea limbii. Anglicismele în limba română actuală.Victoria Moldovan. Pentru limba română. vidat etc. ideologicul se insinua împreună cu cele mai banale 1 Mioara Avram. au existat chiar campanii antineologiste în presă. în perioada menţionată. la nivelul acestei perioade. Cu toată îndoiala marelui lingvist cu privire la „aclimatizarea” acesor cuvinte.univ. Editura Academiei Române. Ca observaţie generală. şoc. autoiluzionare.

39-47 . dorinţa de inovaţie au fost cu atât mai vizibile. evident şi la nivel lingvistic mai ales în limbajul de lemn al ultimilor ani ai comunismului.2 Dintre particularităţile limbii de lemn. prezenţa masivă a construcţiilor pasive şi impersonale. Masterat: Afaceri europene şi managementul proiectelor 2009-2010 cuvinte. 8 credite. absenţa deicticelor. Libertatea de a se juca cu cuvintele.. examen. nu numai a limbii. ci şi gramatica sunt forţate. cod BS1190. Unitatea de curs 5: Limba română actuală . lipsa de dinamism se datorează absenţei verbelor. în înţeles restâns. Română actuală. ci şi a gândirii. Limba de lemn. 2+1. în care nu numai lexicul. Humanitas. p. menţionăm: Caracterul greoi al textelor. care serveşte câteva idei-cheie.Victoria Moldovan. lexic specific: pace. vocabular sărăcăcios. Bucureşti. este indispensabil să acordăm o mare importanţă perfecţionării mecanismelor economice”. progres. 2005 Cf. se urmărea sistematic un alt fel de „corupere”. După perioada îngheţului totalitar.univ. de libertate absolută. tot mai sus. se datorează modului în care e folosită sintaxa limbii şi lexicul: o abundenţă a construcţiilor nominale. Lingua. Tatiana Slama-Cazacu3 a analizat şi atras atenţia asupra pericolului „limbii de lemn” care n-a dispărut odată cu regimul totalitar. mai vast). a urmat o perioadă de „descătuşare” totală.dr. modul imperativ (în ordine şi îndemnuri). La începutul anilor 90. a urmat o schimbare majoră. cuprinde anii de după 1989. comparativele (tot mai mult. societatea civilă începea să prindă contur mai ales cu ajutorul presei: scopul fiecărei 2 3 Francoise Thomm.:”In cadrul elaborării programului de aprovizionare şi al realizării planurilor prevăzute. mai profund. cu cât după o perioadă în care presa era total supusă ideologiei comuniste. ci planează în continuare asupra limbii române. colaborare. 2006. ca în exemplul. Comunicare. lume divizată în două tabere:bună-rea. Tehnici de relaţionare interpersonală.Conf. aşa încât în final se va ajunge la ceea ce se numeşte „limba de lemn”.libertatea prost înţeleasă.

odată cu progresele înregistrate de diversele substructuri ale organismului social. Presa. 8 credite. thriller. link. roller. ca totdeauna. manipulaţi. neologismul anglo-american. au consemnat faptele. Adriana Stoichiţoiu-Ichim: 2007). net. discount. Cuvinte care păreau cu câţiva ani în urmă exotisme lexicale sau împrumuturi "de lux" au devenit astăzi vocabule de uz general: airbag. vine să umple. devenite deja documente lingvistice ale vremii. online. Masterat: Afaceri europene şi managementul proiectelor 2009-2010 organizaţii civice sau de partid era să aibă un ziar.Conf. limba română se reconectează rapid după 1990 la reţeaua referenţială a lumii contemporane.dr. top. stretch. briefing. Comunicare. shake. (Cf. Tehnici de relaţionare interpersonală. economic. workshop etc. Valul de neologisme "necesare". cod BS1190. O tablou sintetic al mai multor aspecte referitoare la tendinţele românei actuale poate fi urmărit în articolul Oanei Chelaru-Murăruş. uşor cuvintele împrumutate. talk-show. După ce ani de zile limba română şi-a slăvit înţelepţii conducători a venit vremea să nu mai respecte aproape nimic. în mediul urban. divertisment etc. tehnico-ştiinţific. adaptându-le morfologic contribuie la impunerea lor rapidă. Problema influenţelor exercitate asupra limbii române se pune şi sub aspectul influenţelor. Tumultul verbal al acelor ani i-a interesat pe unii lingvişti şi. în numele unei libertăţi care ar permite orice (vulgaritate). O primă caracteristică ar fi: Deschiderea lexicală maximă sau "foamea de real" .univ. 2+1. Adriana Stoichiţoiu-Ichim ş. financiar-bancar. "Urgenţa" completării golurilor denotative din . audit. în mod benefic. largi goluri de denominare din domeniile politic. Georgeta Ciobanu. look. din nou şi în alt mod. live. chat. brand.a. a patra putere în stat – sloganul atât de mult vehiculat. lifting. iar lingviştii care s-au ocupat de acest aspect al limbii (Mioara Avram. prin urmare. hacker. cultural.) au dovedit mai curând permisivitate în recomandările lor normative.Victoria Moldovan. barter. Ieşită din lunga izolare la care o condamnase regimul comunist. viaţă cotidiană. era considerată a fi calea cea mai directă spre cei ce trebuiau. casting. Limba română de azi: fals decalog. O altă caracteristică e surprinsă de autoare prin formula sugestivă privind casarea subproduselor "limbii de lemn". site. de unde problema anglicismelor (cf. Mioara Avram: 1997). cu precădere anglicisme. mall. examen. Particularitatea structurală a limbii române de a accepta. password. De remarcat şi faptul că masa de vorbitori a adoptat cu entuziasm.

cederizare. Un alt factor important pentru evoluţia unei limbi îl constituie presa. când o eventuală urgenţă ar fi reprezentat-o normarea grafică şi morfologică a numeroaselor anglicisme ce invadau limba. limbajul presei este compartimentul cel mai dinamic al românei actuale. zvoner. limbajul jurnalistic şi-a recuperat în ritm extrem de alert fireasca diversitate stilistică. planificare > planning. cu satisfacţie. colocvial. printre caracteristicile ei trebuie menţionate aşanumitele cuvinte "de tranziţie".. Sensurile se reaşază după modele englezeşti. cu viaţă mai mult sau mai puţin efemeră.Conf. golaniadă. compuse. alături de anglicisme. .Victoria Moldovan. atinsă de nostalgii etimologiste. slujbă / serviciu > job. Masterat: Afaceri europene şi managementul proiectelor 2009-2010 sistemul limbii este urmată rapid de o primenire stilistică a lexicului imediat după 1989. cuvinte la modă în primii ani de după 1990. cotrocenizare. În plină explozie lexicală a anilor '90. Comunicare. vesternizare. se ocupă de reforma ortografică. Academia Română. interviu "discuţie în vederea angajării". accentul cade pe alt aspect. argotic) . cuvinte cu o viaţă extrem de scurtă.dr. plan > proiect. apelul frecvent la registrele vii ale limbii vorbite (popular. fesenist. cod BS1190. nivelată de controlul ideologic al dictaturii comuniste.reacţie psihologică firească la imobilismul "limbii de lemn" din trecut. se numără. savuroase creaţii ludice). Tehnici de relaţionare interpersonală. de neologisme anglo-americane seducătoare. Deşi este vorba despre o perioadă scurtă. Deşi în domeniul limbii ar fi fost nevoie de unele norme de scriere / de pronunţare a cuvintelor nou intrate în uz. răspîndac.univ. întrunire > meeting. Promotor al înnoirii lexicale prin punerea masivă în circulaţie a neologimelor. astfel unele cuvinte conotate negativ în perioada comunistă sunt revalorizate (program al PCR / program social. buticar.aşa cum a observă cercetătorii. ). comitet > board etc. mineriadă. iar altora li se forţează semantica prin calchierea modelelor străine (a aplica "a face o cerere". Cuvintele purtătoare ale unei "sarcini" ideologice perimate sau compromise de uzul "limbii de lemn" sînt înlocuite. cultural. dughenizare. a inovaţiilor lexicale (derivate. pus de autoare sub titlul: Nostalgii etimologiste în reforma ortografică. scenarită. Aspectul cel mai carcateristic al jurnalismului românesc actual rămâne . brucanizare. chioşcar. 2+1. examen. şedinţă > summit. numeroase derivate şi compuse noi: dolarizare. Printre cuvintele la modă ale tranziţiei.). pesederizare. tot aşa cum turcismele şi grecismele cedaseră locul neologismelor romanice după 1820: miliţian > poliţist. 8 credite.

a. marfă. dar din perspectiva limbajului vulgar.. Tehnici de relaţionare interpersonală. xenofobia nudă şi vulgaritatea în forme intolerabile. în ultimii ani. care îşi imagina în anii din urmă că trebuie să-şi amendeze semenii pentru excese neologice. "Ca şi om. În vreme ce o parte a presei punea în mişcare vocabulele elevate ale limbajului cultivat al epocii. 8 credite. Violenţa verbală face parte din tabloul de azi al unei Românii resentimentare şi brutale care nu poate fi ignorat . generalizarea prepoziţiei "în" la contexte improprii ("Merg în clubul X").. "oligofrenul D. revin cu insistenţă. care n-au ţinut cont de situaţii istorice similare. parfum. "şef de rahat". intră în atenţia autoarei. examen. precum cea a lui George Pruteanu. nu a putut învăţa nimic din lecţia latinismului purist al secolului al XIX-lea. de altfel supărătoare. dacă nu ar fi totuşi întristător faptul că o persoană cultivată. printre factorii de modernizare a unei limbi.dr. a fi bazat."). fiind pus sub titlul: De la argotismele tinerilor în blugi la limbajul porno al generaţiei "Polirom". El migrează în chip firesc nu numai spre limbajul colocvial şi familiar. Comunicare.univ. sunt sever catalogate de autoare: Panica naţionalistă şi fanatismul purist. supertare. promovând violenţa verbală.. Iată o mică mostră edificatoare din paginile României Mari din 1999: "putoare fără ruşine.a. ziarele ultranaţionaliste sau de scandal îşi făceau un titlu de glorie din a răscoli prin reziduurile limbii de mahala. cod BS1190. Deşi gramatica este mai rezistentă la asaltul inovaţiilor decât vocabularul. Autoarea observă şi aspecte (de altfel mult discutate chiar şi în presă) de gramatică aproximativă.". judecătoarea N. beton.. Ideea ar rămâne absolut hazlie. Limbajul argotic colorat al tinerilor are în româna actuală o vizibilitate infinit mai mare decât în trecut (ţeapă. stalinozaur etc.". "paraşutele astea” ş. deci nu era plecat". Masterat: Afaceri europene şi managementul proiectelor 2009-2010 manipulare.). criptocomunist. handicapat etc.") ş. a se kaghebi. cuvinte parazitare ("Deci l-am găsit. penal. "banditul B. categoric.Conf. câteva structuri pervertite care ameninţă să se impună: lipsa prepoziţiei "pe" la acuzativul pronumelui relativ "care" ("Persoana care am căutato. ci şi spre cel al .Victoria Moldovan.". 2+1. suprimarea negaţiei înaintea construcţiei restrictive cu "decât" ("Am decît o casă. Printre păcatele limbii se numără şi violenţa limbajului. Limbajul tinerilor care se înscrie."). Unele iniţiative de apărare a limbii române. precum distinsul ex-senator. Panica naţionalistă a generat şi la noi fantezii legislative.

O enigmă şi un miracol istoric: poporul român. M Sala. Bucureşti. Univers Encilopedic.) Bibliografie: 1. Al. Dragoş Bucurenci. 2008 5. Bucureşti. Bucureşti. Privire generală. 1976 6. 1968 7. Masterat: Afaceri europene şi managementul proiectelor 2009-2010 presei. 1997 2. căpşune/căpşuni) sau se acceptă rostiri impuse de multă vreme prin uz (a fonda. Anglicismele în limba română actuală. Limba română de azi: fals decalog. absolvă etc. 224 p. Limba de lemn. al XVIII-lea. cod BS1190. pricomigdală. „Dilema veche”Anul III. Ioana Baetica.a noului Dicţionar ortografic. frecţie. examen.univ. Bucureşti. nr. 2005). Mai recent.care împinge la limita de sus experienţa vulgară a limbajului. s-a înregistrat o variantă "hard" a limbajului erotic licenţios prin prozatorii lansaţi în ultimii ani. colecţia Istorie-Corint. Mioara Avram.îndelung aşteptată . cei mai mulţi de Editura Polirom (2003-2004) . Ionuţ Chiva. Gheorghe I.17 februarie 2006 4. EPL.Ioana Bradea. aşa cum s-a remarcat deseori. 8 credite. Istoria limbii române dela origini până în sec. 2005 . Deşi nu recomandă explicit toate anglicismele (2500 cuvinte nou introduse) pe care le înregistrează.108 . 3. FrancoiseThomm. Editura Humanitas. 2+1. Rosetti. Claudia Golea . Humanitas.dr. Tehnici de relaţionare interpersonală. Neagu Djuvara. ortoepic şi morfologic al limbii române. adoptă o inteligentă şi binevenită atitudine relaxată în privinţa uzului lingvistic.Conf. Editura Academiei Române. ci mai curând înţeleasă şi acceptată. De la latină la română. Editura Corint.Victoria Moldovan.I. Alexandru Vakulovski. Cosmin Manolache. Comunicare. Timpul va decide dacă această ostentativă dezinhibare lingvistică are o justificare în plan estetic sau se hrăneşte din nevoia imperioasă de a şoca. Apariţia . 1999 8. O scurtă istorie a românilor povestită celor tineri. Oana Chelaru-Murăruş. Editura Minerva. autorii consideră utilă normarea acestora. Bucureşti. Adrian Schiop. Sextil Puşcariu. Atitudinea de relaxare a normelor nu este însă blamată. Brătianu. Limba română. compleu. În final autoare se opreşte asupra celor care au responsabilitate în domeniul lingvistic şi constată că Legiuitorii limbii sunt mai relaxaţi ca oricând (DOOM2. În multe alte cazuri se recomandă formele duble (filozof/ filosof. Bucureşti.

norma constituie primul grad de abstractizare şi conţine tot ce este social. Masterat: Afaceri europene şi managementul proiectelor 2009-2010 MODULUL II: LIMBA ROMÂNĂ . Conştientizarea importanţei pe care îl are norma în comunicare 3.Victoria Moldovan. Folosirea informaţiei lingvistice ca bază culturală pentru viitorii specialişti în domeniul afacerilor Unitatea de curs 1: Conceptul de normă în exprimarea scrisă şi orală. eliminând ce este ocazional şi individual – elemente care aparţin vorbirii.INSTRUMENTE ESENŢIALE DE LUCRU: GRAMATICI. iar cea lexicală. Şi mai târziu se cristalizează conceptul de normă. gramatica. ÎNDREPTARE. Preocuparea pentru descrierea sau reprezentarea limbii române apare destul de târziu. DICŢIONARE Obiective 1. Norma lingvistică cuprinde toate faptele de vorbire fixate din punct de vedere social. care se dezvoltă treptat. Norma este dependentă de variaţiile sociale (argou. apărute în diversele ei etape de evoluţie 2. Vorbirea reprezintă aspectul concret şi diferenţiat individual al unui idiom. 8 credite. lexicul.univ. care poate fi considerat model de vorbire. examen. respectiv: fonetica. reprezentând uzul comun şi curent al unei comunităţi lingvistice. sistemul reprezintă gradul cel mai înalt de abstractizare lingvistica. de instrucţiuni care priveşte uzajul unei limbi. Familiarizarea studenţilor cu cele mai importante lucrări despre/de limba română.limbaje specializate) şi teritoriale (graiuri. rezultat din studierea uzului efectiv al unui idiom. Comunicare. în dicţionarele explicative. prin urmare este variabilă diacronic. Norma morfo-sintactică este înregistrată în gramatici. Norma lingvistică priveşte toate nivelurile limbii. dialecte). nucleul care conţine doar elementele comune categoriei limbii. Termenul normă lingvistică se referă la sistemul de reguli. norma fonetică în dicţionarele ortografice şi ortoepice. Tehnici de relaţionare interpersonală. Norma defineşte deci un anumit nivel de abstractizare lingvistică. Primele lucrări care consemnează în scris limba română apar destul de târziu: . Norma este rezultatul evoluţiei istorice.Conf. cod BS1190.dr. abia în secolul al XVIII-lea. 2+1.

Preocuparea pentru elaborarea unor sisteme ortografice cu caractere latine.Victoria Moldovan. Lexiconul de la Buda. Masterat: Afaceri europene şi managementul proiectelor 2009-2010 • • Lexicoanele (slavo-român.Dimitrie Eustatievici. (Scrisoarea lui Neacşu. Dintre cele mai importante menţionăm. român-german şi german-român. . apare la reprezentanţii Şcolii Ardelene. Dicţionar german-valah.dr.Piuariu-Molnar. Micu. Scrierea limbii române a folosit două alfabete: chirilic şi latin. Dicţionariul rumânesc.XVIII. Scrierii cu caractere chirilice este veche. iar în Muntenia Ienăchiţă Văcărescu a scris dicţionare bilingve: român-turc şi turc-român. În Republica Moldova el a fost înlocuit abia în 1989 de alfabetul latin. Tehnici de relaţionare interpersonală.Şincai.Radu Tempea. cod BS1190. chiar de efervescenţă lingvistică. 1757. Calitatea lor nu se compară însă cu cea a lucrărilor ardelenilor. care să conducă la: . Gramaticile apar mai târziu. 2+1. Deceniile de mijloc ale sec. În Moldova a apărut un Lexicon grecesc-românesc. Lucrările lexicografice sunt rezultatul muncii ardelenilor S. al XIX-lea se caracterizează printr-o activitate convergentă pentru normarea limbii române. 8 credite. latinesc şi unguresc. • Alfabetul latin.Conf. Micu şi Gh. XVII) reprezintă primele preocupări lingvistice româneşti.. examen. Ioan Bobb.) şi utiliza alfabetul chirilic. 1825. Primele decenii se remarcă mai ales prin activitatea învăţaţilor ardeleni: Lucrări gramaticale. latin-român-maghiar sec. în ordine cronologică: . Gramatica românească. 1797..Aşa cum am amintit deja. Dicţionar latin-român. prima scriere cunoscută în limba română datează din 1521. Elementa linguae daco-romanae sive valachicae.S. folosit până în sec al XIX-lea.univ. • Alfabetul chirilic. • Secolul al XIX-lea este unul de intensă preocupare pentru problemele limbii. Comunicare. Ioan Budai Deleanu. Activitatea de elaborare a unor gramatici normative ale limbii române aparţine cu precădere învăţaţilor ardeleni. 1780 (lucrarea cu cel mai mare efect şi primul manual de română ca limbă străină) . care voiau să demonstreze şi în acest mod latinitatea românei. I. spre sfârşitul sec. Gramatica Românească. valah-latin. toţi cronicarii moldoveni şi munteni au folosit alfabetul chirilic.

8 credite.univ.Conf.Victoria Moldovan. 1893-1895. Dame. operă de interes naţional. Unitatea de curs 2: Instrumente esenţiale de lucru: gramatici.A. Lazăr Şăineanu. tradiţionalistpopulară. acesta este motiv pentru dispute între două atitudini: folosirea resurselor interne – limba populară şi cea a scrierilor bisericeşti. Etymologicum Magnum Romaniae – teoria circulaţiei cuvintelor. 2+1. Comunicare. I. Rumanisch-deutsches Worterbuch. Nouveau dictionnaire roumain-francais. erudit.Sextil Puşcariu preia conducerea redactării Dictionarului Academiei. 1895-1925. 2/5 elemente slave. Îmbogăţirea componenţei lexicale pe baza afinităţilor lingvistice (împrumuturi din limbile romanice). pe de o parte şi curentul arhaizant. îndreptare. ● 1906 .Candrea. 3 vol. cod BS1190. Dicţionarul enciclopedic ilustrat „Cartea Românească”. Dicţionarul Academiei (1906) Sextil Puşcariu. DLR). iar între 1913-1949 au apărut tomuri ALojniţă. Rolul lui Hasdeu. Dicţionarul Universal al limbii române. Lucrări importante de lexicografie. La mijlocul sec. . astfel că abia la finele secolului se încheie (după mai multe intreruperi si reluări succesive) marele dicţionar al Academiei (DA. Fr. gramatici). contracarează ideile lui Cihac din Dicţionarul etimologic (1/5 elemente latine.. 1/5 elemente turceşti). Masterat: Afaceri europene şi managementul proiectelor 2009-2010 Unificarea limbii în scriere şi pronunţare. ● 1931. examen. XIX se pun bazele activităţii normative şi ale apariţiei limbii române literare moderne. Hariton Tiktin. Tehnici de relaţionare interpersonală. Perfecţionare structurii morfologice cu păstrarea specificului limbii române. 1896. dicţionare generale şi de specialitate În prima parte a secolului al XX-lea se continuă preocupările Academiei Române pentru elaborarea lucrărilor indispensabile normării românei (dicţionare.dr. 4 vol. dar fără rezultate notabile.

● 1955. Dicţionarul limbii române moderne. 2005.Graur. Dicţionarul limbii române literare contemporane. ● 1958. Gramaticile: ● Iorgu Iordan. ● 2005. ● 1986. cu tomurile cuprinzând literele M-Z. Comunicare. tiraj nou. 2+1. Privire generală. Al.Coteanu. 4 volume. Gramatica limbii române. Tehnici de relaţionare interpersonală. ● Iorgu Iordan. Bucureşti. sub conducerea mai multor lingvişti importanţi: I. 2008 (GLR2). Bucureşti 1940. Bucureşti. 8 credite.O gramatică a „greşelilor”. 4 volume. Cuvântul. ● Gramatica limbii române. ● 1962-1966. I. 1937. vol.I. ● Gramatica limbii române.Iaşi. DOOM. ● 1982. . DOOM2. Marius Sala.1957. Editura academiei Române. cu ediţii succesive. II. cunoscută sub numele de Gramatica Academiei (GLR1).Iordan. Bucureşti. cod BS1190. 1953. I. continuatorul DA. 1 volum. 1943. DEX.univ.Victoria Moldovan. ● Sextil Puşcariu.dr. Limba română actuală. 1965. Masterat: Afaceri europene şi managementul proiectelor 2009-2010 ● 1965 -2003 apare într-o nouă formă şi concepţie Dicţionarul limbii române (serie nouă). examen. II Enunţul.I. Dicţionarul enciclopedic al limbii române. Limba română.Conf.

a sentimentelor. la români are semnificaţie afirmativă. Limba a fost privită şi ca un cod. Formularea mesajului (codificarea) e condiţionată şi ea de mai mulţi factori: calea de transmisie: orală/scrisă. 2. limba îndeplineşte mai multe funcţii: • • • funcţia socială (de comunicare). NORMA ŞI UZUL Obiective 1. 3. care serveşte transmiterii informaţiei (comunicarea) de la un individ (emiţătorul) la altul (receptorul). estetică. a gândurilor. Lucian Blaga numea limba „o unealtă a spiritului”. funcţia reflexivă. . Prin urmare. 2+1. Unitatea de curs 1: Limba şi funcţiile ei. de autocunoaştere. Perfecţionarea exprimării scrise şi orale în limba română... 8 credite. formală / informală. Norma limbii literare Limba este formată dintr-un ansamblu de sisteme (fonetic. Ca instrument de comunicare. la bulgari negativă). funcţia expresivă (afectivă). ale aceleiaşi limbi sau ale aceluiaşi cod. cod BS1190. Altfel spus. reflectă realitatea şi are un caracter de informare. procesul de comunicare implică trei factori: emiţătorul . Inţelegerea dintre emiţător şi receptor presupune folosirea aceluiaşi sistem de semne şi semnificaţii (acelaşi semn nonverbal. lexical.dr. Respectarea normelor limbii române literare în exprimarea scrisă şi orală. a acţiunilor. o schemă foarte cuprinzătoare prin abstracţiunea ei. Masterat: Afaceri europene şi managementul proiectelor 2009-2010 MODULUL III: LIMBA. Aprofundarea cunoştinţelor lingvistice.mesajul . examen.receptorul. subordonată scopului estetic. Tehnici de relaţionare interpersonală. protocolară / neprotocolară . Comunicare.Conf. care permite exprimarea ideilor. limba este un sistem de semne.Victoria Moldovan. situaţia de comunicare: oficială / neoficială. cod lingvistic.univ. gramatical) şi serveşte ca instrument de comunicare la nivelul unei comunităţi lingvistice.

cel mai evoluat. Norma ortografică şi cea ortoepică sunt mai riguroase. Limba literară se defineşte printr-un sistem de norme ortografice. cel mai îngrijit. ortoepice. Tehnici de relaţionare interpersonală.univ. cod BS1190. examen. (Cf. argotice. Norma literară este un ansamblu de prescripţii care au în vedere diversele nivele ale limbii. Masterat: Afaceri europene şi managementul proiectelor 2009-2010 particularităţile receptorului ţin de vârstă. cu caracter stabil. morfologice. de stare sufletească. exercitând o anumită presiune asupra vorbitorilor sau a celor care o utilizează în scris. dacă e vorba despre unul sau mai mulţi receptori. în timp ce norma lingvistică înregistrează modul „cum se spune”. sintactice.dr. Dicţionar de ştiinţe ale limbii) Atenţie. S-a format pe baza unui dialect. căci varianta literară se deosebeşte mult de variantele individuale (inculte. fiind impusă de sus în jos şi acceptată diferit de cei care redactează un text. Comunicare. dar nu se confundă cu acesta şi acceptă particularităţi din celelalte dialecte/graiuri. de subordonare etc. adică decodarea/decodificarea. cea morfologică este mai fixă. regionale). caracter supradialectal. 2+1. Unitatea de curs 2: Încălcări ale normei ortografice şi ortoepice în româna actuală Instrucţia şcolară este o instanţă menită să formeze la vorbitorii de limbă română respectul şi deprinderea corectă a normelor limbii literare. contează. care pot fi de egalitate. de asmenea. Ea are într-o oarecare măsură. Norma limbii literare arată cum trebuie să se spună.Conf. caracter coercitiv. iar norma lexicală este cea mai puţin riguroasă. cel mai elaborat al limbii. Ea s-a format în urma unui lung proces de evoluţie şi reprezintă aspectul modern. relaţiile dintre emiţător şi receptor. sintactice şi lexicale) şi norma generală care le grupează într-un sistem. Există norme particulare (fonetice. având grade de rigurozitate diferite. iar cea sintactică mai liberă. Norma literară are: • • caracter convenţional. morfologice. limba literară nu se confundă cu limba literaturii artistice. dacă receptorul e cunoscut sau necunoscut etc. Perceperea sau înţelegerea corectă presupune luarea în considerare a tuturor factorilor impliciţi mesajului. 8 credite. iar instrumentele normative .Victoria Moldovan. de pregătire.

s-au luat unele măsuri de monitorizare a prestaţiei lingvistice şi în felul acesta avem o imagine mai clară asupra modului în care se vorbeşte sau ni se vorbeşte. • Scrierea cu iniţiala majusculă în cazul unor nume de instituţii (mai ales de ministere) sau a altor tipuri de nume proprii nu respectă întotdeauna normele: „raportului comisiei europene” − corect: Comisiei Europene. la fel cum pe de altă parte. • Există încă situaţii de nerespectare a normelor ortografice în vigoare (DOOM2) − folosirea lui „î”. . Notă: Toate unităţile modulului au fost redactate pe baza materialului publicat pe site-ul : www. gramatici.Conf. • Printre greşelile elementare se numără şi: . „ministrul administraţiei şi internelor” − corect: Administraţiei şi Internelor.folosirea greşită a cratimei pentru a lega articolul hotărât sau gruparea desinenţă + articol de unele substantive comune sau proprii (în neconformitate cu DOOM2): webcam-ul − corect: webcamul. Bölöni.ro Raport de consultanţă privind calitatea limbii române folosite în audiovizual REZULTATELE MONITORIZĂRII POSTURILOR DE RADIO ŞI TELEVIZIUNE în perioada 20 mai − 20 iunie 2009 Observaţii asupra grafiei • În general când e vorba de scriere se observă o neglijenţă de redactare.prezenţa cratimei pentru a lega prefixele/prefixoidele de cuvântul-bază: mega scandal − corect: megascandal. 8 credite. chiar dacă nu sunt marcate semnele diacritice corespunzătoare sunetului.Victoria Moldovan. . „Ministul mediului” − corect: Mediului. „fost ministru al muncii” − corect: al Muncii. „summit-ul” − corect: summitul. din structura toponimelor (Baia Mare − corect: Baia-Mare.scrierea cu unul. . Comunicare. 2+1. „azi dimineaţă − corect: azi-dimineaţă. Cu toate acestea felul în care e vorbită româna în spaţiul public. Masterat: Afaceri europene şi managementul proiectelor 2009-2010 existente (DOOM. sunt obligatorii şi diacriticele specifice unor limbi străine: fr.lipsa cratimei din structura substantivelor compuse − nume de profesii / ocupaţii / grade sau alte tipuri de substantive compuse: „prim ministru” corect: prim-ministru. Ca urmare.). examen.cna. lasă de dorit. Trebuie reţinut că semnele diacritice specifice limbii române nu sunt facultative. motivată superficial prin faptul că nu-i nicio problemă întrucât românii citesc corect.). „redactor şef” corect: redactor-şef.) din structura unor adverbe compuse (azi noapte − corect: azi-noapte. ci obligatorii. doi sau trei „i” „nu poţi fii mai bună” corect: fi. portarmă − corect: portarmă. Tehnici de relaţionare interpersonală. Liège. magh. în loc de „â”: scrierea lui niciun şi nicio. „arhitect şef” − corect: arhitect-şef. la radio şi televiziune. dicţionare) sunt la îndemâna vorbitorilor care doresc să-şi perfecţioneze aceste deprinderi.univ. cod BS1190.dr. a unor adjective compuse (aşa numitul parteneriat civil − corect: aşa-numitul. co-prezentator − corect: coprezentator. .

[egzistă]. „Şcoala. Observaţii asupra ortoepiei Rostirea greşită a literei x: „le-au luat în custodie mai [ecsact]”.pentru a izola o apoziţie sau o structură apozitivă extinsă de restul enunţului: „Patronul clubului Rapid. erorile constatate în utilizarea virgulei sunt cele mai numeroase.Conf. „Vor [ecsista] anul acesta” − corect: [egzista]. Absenţa ghilimelelor româneşti: "intelectualii lui Băsescu" Abrevierea nu este urmată de punct: „jud Dolj” corect: jud...Victoria Moldovan. „Nu. însă. Absenţa ghilimelelor sau a italicelor: „Prima casă începe în iulie” „prezentator Tema Zilei”– corect: prezentator al emisiunii „Tema zilei”/Tema zilei. „Mai [ecsact]” − corect: [egzact]. cod BS1190. nu ştiam e o noutate” . că mi-ai dat un asemenea jucător!” . Comunicare. Piedone pieton. • Dintre greşelile care privesc domeniul punctuaţiei. George Copos a fost prins de radare”.E. Masterat: Afaceri europene şi managementul proiectelor 2009-2010 „showbiz-ul britanic” corect: showbizul.pentru a separa un vocativ sau o interjecţie de restul enunţului: „Ce faci barosane?” „A murit bre?” „Hai măi băiete!”„Şi te-ai dus dulce minune.049%” . . 2+1.între subiect şi predicat sau între subiectivă şi regenta ei: „să joci bine. Tehnici de relaţionare interpersonală. .în situaţia elipsei verbului: „La telefon Mihaela din Bucureşti”. „O [ecsecuţie] plasată” − corect: [egzecuţie]. e ceva incredibil” . „Stop la transferuri”– corect: „Stop la transferuri!”. .„rata anuală coborând. 8 credite. rămâne şcoală!” .pentru a separa două propoziţii principale juxtapuse: „Nu. Virgula lipseşte: . stau aici poate iese” . agricultura” . Apare însă şi situaţia opusă.între cei doi membri ai perechii coordonatoare corelative: „Pentru tratamentul schizofreniei există atât medicamente scumpe cât şi ieftine” Virgula apare. la 0. ca urmare a finalei consonantice nespecifice limbii române: showul − corect: show-ul. incorect: . „Eu i-am blocat pe toţi că altfel cădeam acolo” . e-mail-uri” − corect: e-mailuri. .. „Personalului [aucsiliar]” corect: [augzliar].pentru a separa secvenţe circumstanţiale (uneori antepuse): „după faptă şi răsplată” .dr.înainte de conjuncţiile coordonatoare adversative (dar. când articolul trebuie ataşat de cuvânt prin cratimă. .univ. iar. Observaţii asupra punctuaţiei.între verb şi complemente: „ar viza în C. ci): „Ajunsă la hotel. Semnul exclamării lipseşte uneori în contexte exclamative sau imperative – în care ar fi fost obligatoriu: „Ce le mai place viteza” – corect: „Ce le mai place viteza!”. să ai rezultate. Washington-ul − corect: Washingtonul. lucrurile s-au agravat iar Susan a fost luată cu ambulanţa” „Unghiile nu sunt date cu ojă ci cu hena.” „Mulţumesc România. examen.

Cum [era] până acum”. „[Onişifor] Ghibu. [caserie] − corect: [casierie]. Max [Bleşer]” − corect: [Onisifor]. „la începutul secolului al optisprezecelea” corect: optsprezece/optsprezecelea. a formelor verbului a fi şi a pronumelui personal care încep cu e: „[el]” „au tras cu o armă în [el]” − corect: [iel]. .împrumuturi neologice şi cuvinte mai vechi din limbă: „Echipa Naţională de [ruibi]”. Tehnici de relaţionare interpersonală.dr. scrutin” − corect: scrutin.Victoria Moldovan. „în [marşalier]” − corect: [marşarier].. (pronunţii specifice zonei Bucureştiului) „copii de care ea să aibă [grije]” − corect: [grijă]. „Furia naturii” − corect: furia. „[şpreiuri]” − corect: [spreiuri]-retuş. „europarlamentarii cu [ştate] vechi” − corect: [state(le)].pronunţarea hipercorectă. Greşelile de accentuare se observă atât la cuvintele vechi. iera]. 8 credite. . „editori. importatori şi distribuitori de carte” corect: editori.univ. „cu caracter de aversă” „acronimul − corect: acronimul. „ „Tendinţa [este] de a merge pe. „[ştatele] de plată”. Observaţii asupra accentului. TEMĂ: Ascultaţi cum se vorbeşte în jurul vostru sau la radio şi televiziune şi notaţi cuvintele care sunt accentuate greşit.. Masterat: Afaceri europene şi managementul proiectelor 2009-2010 Pronunţarea greşită a unor numerale cardinale sau ordinale: „şaptisprezece ani” − corect: şaptesprezece. „simbol” − corect: simbol. al optălea − corect: optulea.VI) − corect: Dobrogea. „la ora optâsprezece treizeci”.„O singură repriză la [raibi]”. fără preiotare. „[trimetea] utilajul ăla luni” − corect: [trimitea].substantive comune: bolero” − corect: bolero. la numele comune şi la cele proprii: .nume proprii: „Cătălin Grădinariu” − corect: Grădinariu.. „[genoflexiuni]” − corect: [genuflexiuni]. „hackerii” [hacării]” − corect: [hecării].. . Rostirea greşită a unor cuvinte: .] a sosit al optelea”. „grecul [. dumineca. „a făcut înconjurul” − corect: înconjurul.. „Bruxelles [brucsel]” corect: [briusel].. TEMĂ DE DISCUŢII: Importanţa semnelor diacritice. „la [ruibi]” − corect: [ragbi]. salarul” − corect: salariu(l). examen. 2+1.. „avem peste tot [farseori]” − corect: [farsori]. „[e] o mare bucurie pentru noi” − corect: [ie]. furie. româneşti şi străine: „a spus [biden]” − corect: [baidăn] (vicepreşedintele american Joe Biden).Conf.. cât şi la neologisme. Comunicare. cod BS1190. „starea de sănătate [este] bună” − corect: [ieste. „[duminecă. .. „Panama” − corect: Panama. „Dobrogea” (TVR 2. „New [nu] York − corect: [niu]. „butelie” − corect: butelie. „duminică” − corect: duminică. „trebuie să te întorci la servici” „şi-au găsit [servici]” corect: serviciu.nume proprii. „[benoclu]” − corect: binoclu. [Bleher]. „[hărtie]” − corect: [hârtie]. 17.]” (− corect: [duminica]. „ „salar.

â. Comunicare. cod BS1190. O dovadă că există preocupări individuale de scriere corectă. Mai nou. 2+1.Conf. odată cu folosirea pe scară largă a computerelor. examen.com pune accentul pe limba română.î. . cu rol important în diferenţierea cuvintelor (ă.univ.ţ). de ex: Diacritice. Masterat: Afaceri europene şi managementul proiectelor 2009-2010 Alfabetul limbii române conţine câteva semne speciale/ semne diacritice. a limbii române o constituie site-urile care au titluri foarte transparente.ş.dr. semnele diacritice sunt frecvent neglijate sau înlocuite prin alt sistem de redare.Victoria Moldovan. cu diacritice. Tehnici de relaţionare interpersonală. 8 credite. Exprimaţi-vă punctul de vedere în legătură cu problema folosirii diacriticelor în scrierea limbii române actuale. care îşi propune convertirea unor texte scrise fără diacritice.

sporadic. *a dispare. 2+1. Vom prezenta câteva dintre cele mai frecvente greşeli. este folosit greşit ca şi cum ar fi de conjugarea a III-a. forma mânei. – Se remarcă. trebuiesc. „sunt adaptaţi cerinţelor pieţii noastre”– corect: pieţei. persoana a III-a plural. făceţi-l să rodească!” corect: creşteţi-l. să vă prezint”– corect: permiteţi-mi. 8 credite. greşelile provin din necunoaşterea desinenţei de genitiv-dativ: „dar mâna. nu fă ce face popa” Forme greşite ale unor substantive Forme de singular • Greşelile provin.conjunctiv să aibe a verbului a avea. faceţi-l.„Creşteţi-l. cod BS1190. forma corectă este să aibă . neacceptată de normă: “copiii trebuiesc supravegheați”– corect: trebuie – atragerea verbelor cu infinitivul în -ea în clasa verbelor cu infinitivul în -e: verbul a dispărea este folosit ca şi cum ar fi de conjugarea a III-a. persoana a II-a plural. în locul desinenţei -şi. forma de nominativacuzativ fiind folosită în locul celei de genitiv-dativ. vroia. comună perfectului simplu şi mai-mult-ca-perfectului:„O perioadă în care prinsesei sfertul de finală”– corect: prinseseşi. pe categorii. „Explică de ce vroia să ajungă preşedinte”– corect: voia. adăugându-se elementul nu: „Nu-ţi fă credit!” „fă ce zice popa. în unele cazuri. – accentuarea pe sufix. • Anglicismul mass-media este tratat ca invariabil. mass-mediei: „Interesul media pentru finală”– corect: mediei.Victoria Moldovan. ce regiuni. „Dumneavoastră. – la indicativ mai-mult-ca-perfect apare desinenţa de persoana a II-a sg. Tehnici de relaţionare interpersonală.formele hibride de indicativ imperfect vroiam. Această greşeală a fost înregistrată pentru următoarele verbe de conjugarea a III-a: „Spuneţi-mi. folosirea imperativului negativ nu fă!. adică a morfologiei. vroiau etc. din necunoaşterea genului substantivelor: „Acei pacienţi nu au prezentat nicio simptomă”– corect: niciun simptom. „în domeniul filosofiei şi medicinii aristotelice”– corect: medicinei. dacă v-ar dispare soţia”– corect: ar dispărea. Comunicare. „ia duceţi-vă dumneavoastră”– corect: duceţi-vă.„Ziceţi-ne şi nouă!”– corect: ziceţi-ne. -i.„Începusei să creşti”– corect: începuseşi. în locul formei corecte nu face! Imperativul negativ se formează de la infinitivul verbului. mai exact. Respectarea formei corecte a cuvintelor în vorbire.„permiteţi-mi. a acelei părţi care urmăreşte modificarea formelor. – Verbul a (se) succeda..„De cât timp nu-l mai văzusei?– corect: văzuseşi. • Alteori.– corect: mâinii.Conf..„Ţineţi-vă bine să nu cădeţi de pe scaun”– corect: ţineţi-vă.dr.forma de indicativ prezent.univ. *a se succede: „Evenimentele se succed rapid”– corect: se succedă. ţine de cunoaşterea gramaticii. în loc de radical a verbelor la modul imperativ. ca de obicei. examen. Forme de plural . Masterat: Afaceri europene şi managementul proiectelor 2009-2010 Unitatea de curs 3: Încălcări ale normei morfologice GREŞELI PRIVIND MORFOLOGIA. când forma verbală este urmată de un clitic pronominal. Forme greşite ale unor verbe: . . de conjugarea I.” – corect: spuneţi-mi.

Conform DOOM2.dr. Acesta a fost folosit greşit cu forma de plural perturbatorii. în loc de la maximum: „le-am mărit la maxim” „Se bucură la maxim de transferul. 8 credite. nu *perturbatoriu – perturbatorie – perturbatorii../pl. Masterat: Afaceri europene şi managementul proiectelor 2009-2010 • Se manifestă în continuare concurenţa între desinenţele de neutru plural -e şi -uri. “ practicele de dopaj din ultimii ani”– corect: practicile. cod BS1190. „Alianţa anti-siriană (!) conduce în preliminare” – corect: preliminarii.Victoria Moldovan./alte complexe „Are crenele late”– corect: creneluri.„în complexele rezidenţiale”– corect: complexuri.univ.„două acoperişe”– corect: acoperişuri. ultimă.„care ar trebui să aibă maxim nouă salarii minime” „avansul va fi de maxim 5%”. tiparul de flexiune din care face parte este perturbator (m. Tehnici de relaţionare interpersonală. „Ce-i scria lui Veronica Micle?”– corect: Veronicăi. Adverbe O greşeală care persistă la aproape toate posturile este înlocuirea formelor adverbiale maximum şi minimum cu cele ale adjectivelor corespondente. În cazul numelor proprii şi al numelor comune de rudenie de genul feminin.) – perturbatoare (f. ultimii). Comunicare. – „fără fenomene perturbatorii” – corect: perturbatoare. se observă. „a lui Florina Mihăilă”– corect: a Florinei. Forme greşite de plural apar şi la substantivele de genul feminin:„Una dintre elici”– corect: elice.„atârnaţi de tavanele peşterelor”– corect: peşterilor. cu oscilaţii în ambele sensuri.” . cicloni. ultime (articulat. • • Forme greşite ale unor adjective şi adverbe Adjective Se observă concurenţa dintre desinenţele de feminin plural -e şi -i. Este frecventă forma de feminin plural ultimile. maxim şi minim.sg. 2+1. exprimarea analitică a construcţiilor cazuale de genitiv-dativ. ultimele): –„ultimile melodii din seara aceasta” Adjectivul perturbator este variabil cu trei forme. cu oscilaţii în ambele sensuri: „Seria ciclonurilor însoţite de ploi”– corect: cicloanelor. ultimi (articulat.Conf. „Duel în loje”– corect: loji.) – perturbatori (m. „imunizarea a minim 35% din populaţie” . examen. formele corecte ale acestui adjectiv sunt: ultim. Substantivul plurale tantum preliminarii este folosit greşit cu forma preliminare.sg. Forma maxim este folosită greşit şi în locuţiunea adverbială *la maxim. uneori. cum e cazul adjectivului obligatoriu – obligatorie – obligatorii.pl).. preliminare este forma de feminin plural a adjectivului cu patru forme preliminar – preliminară – preliminari – preliminare. „e şefu’ lu’ Adriana Oprea”– corect: Adrianei. Articolul lui antepus devine marcă de caz pentru nume proprii feminine care pot primi desinenţă: „Toate calităţile lu’ maică-sa”– corect: maică-sii. „mp3 playeruri”– corect: mp3 playere.

Verbul impersonal cu subiect propoziţional trebuie să fie la singular: „Nu se ştiu care sunt motivele acestui atac” • Dezacordurile care implică pronumele relativ care. examen. „sunteţi un tip care vă pricepeţi”. Este frecventă folosirea formei de nominativ-acuzativ în locul celei de genitiv-dativ.„eu sunt ăla care tot timpul vreau să mă extrag din sistem”. are aceeaşi formă ca la plural (ex.dr. asezonând-o cu rolul de filantrop excentric” • Dezacordul apare din interpretarea greşită a antecedentului în enunţ generează dezacordul şi în exemplul următor (antecedentul este considerat părinţii. • Uneori. „procesul de absorbţie al fondurilor europene • Uneori. • Realizarea propoziţională a subiectului poate genera probleme de acord. „toate aceste intervenţii din ultima perioadă a preşedintelui” . Dezacordul apare prin atracţia altui termen din enunţ:„temele grave pe care această piesă o pune.Conf. elementul a fiind suficient pentru marcarea cazului genitiv:„tendinţele designului românesc. „şi-a luat în serios rolul de vedetă. singular. dezacordul afectează pronumele personal neaccentuat (clitic). Vom urmări câteva dintre acestea. cu alt termen din frază decât antecedentul său.Victoria Moldovan. Masterat: Afaceri europene şi managementul proiectelor 2009-2010 Unitatea de curs 4: Încălcări ale normei sintactice GREŞELI PRIVIND SINTAXA. de la . „este doar una dintre persoanele care a fost îngropată în pământ” Dezacordul articolului genitival al. fie pentru că vorbitorul interpretează greşit antecedentul relativului: „Suntem noi. o campanie de vaccinare împotriva encefalitei transmisă de căpuşă” Alte tipuri de dezacord. 2+1. dar şi a modei din Franţa”. a gazului şi a uleiului” Dezacordul în caz al adjectivului. cărţii editate de…). care nu se acordă cu substantivul pe care îl dublează (substantiv aflat în poziţia de complement direct sau indirect). Greşeala afectează adjectivele participiale: „Potrivit unei declaraţii de presă dată astăzi” „din cauza cererii scăzută de cărbune. • La genitiv şi dativ.univ. Dezacordul între subiect şi predicat • Are la bază diverse elemente declanşatoare (structura tematică a enunţului. cod BS1190. • De multe ori. adjectivul la feminin. Pe axa relaţiilor dintre cuvinte. al este utilizat invariabil. sub forma a. Tehnici de relaţionare interpersonală. „capacităţile şi resursele scriitorilor. prin atracţie: „estimările de durată îndelungată a autorităţilor. Dezacordul se produce fie sub influenţa antecedentului relativului (mai proeminent tematic în enunţ). Prin utilizarea invariabilă se evită acordul (care este destul de dificil când antecendentul este la distanţă mai mare în text). Comunicare. 8 credite. pe axa sintagmatică. un popor care ne enervăm repede. atracţia altui termen) sau neanticiparea mesajului: se va analiza rezultatele la euroalegeri şi se va stabili o strategie. pot fi semnalate unele greşeli frecvent întâlnite în româna actuală. românii. care nu este specifică doar limbajului jurnalistic. acesta este acordat greşit. o tendinţă mai veche în limba română. dar şi a ilustratorilor” − „din cauza creşterii preţului electricităţii. Dezacordul reprezintă o greşeală frecventă în domeniul sintaxei.

Masterat: Afaceri europene şi managementul proiectelor 2009-2010 care demonstrativul preia numărul. este corectă utilizarea secvenţei ca şi doar dacă subordonatul este comparativ. în special pentru a exprima sensul de relaţie: „declaraţia pe recesiune e uşor alarmistă” .” • • • Greşeli de utilizare a pronumelui relativ • Care în loc de pe care Omiterea prepoziţiei (gramaticalizate) pe în faţa pronumelui care cu funcţia de complement direct este o greşeală frecventă. în timp ce antecedentul său.000 de euro asupra celor şase încasatori şi cei/ a celor doi coordonatori. în structuri cu numerale cardinale. Trei dintre ei . exprimat în discurs. „Bergodi ca şi antrenor al Stelei” „Dacă ar fi. motivate şi de dorinţa de expresivitate:„tezele pentru istorie” . antecedentul este violatorului):„Pentru părinţii violatorului şi pentru mama acestora” (corect: acestuia).„Măsuri de tipul trimitem în pensie. Greşeala apare mai ales în vorbirea liberă: „ţinând cont de bilanţul care-l au”. a cărei utilizare se extinde în mod abuziv. în diferitele ipostaze morfologice ale sale. Dezacordurile privesc şi elementul cel. şi al cărui gen gramatical trebuie preluat..Conf. fie de influenţa unei alte structuri din limba română. plural).Victoria Moldovan. 8 credite.” (corect: ele). 2+1. Dezacordul pronumelui personal este determinat de faptul că el preia genul referentului extralingvistic (substantivul bărbat la masculin.„ Dispută pe salarizarea unică” Utilizarea greşită a prepoziţiilor este determinată fie de influenţa unui model străin. „Care dinozaur vrei să-l iei tu acasă? • Dezacordul pronumelui relativ Greşeala se produce prin interpretarea greşită a antecedentului relativului: „există discuţia potrivit căruia ceea ce mi se pare mie un model nu este” − „ protejarea copiilor a căror părinţi muncesc în străinătate” Greşeli de utilizare a prepoziţiilor • Ca şi pentru marcarea unui termen care exprimă calitatea Este greşită utilizarea conjuncţiei şi între prepoziţia ca şi substantiv dacă sensul subordonatului este calitativ sau de relaţie. Comunicare. în mod logic.univ. ca să nu trimitem în şomaj” . Dezacordul în caz al formei de întărire. „toţi banii care-i am”. este un substantiv feminin (persoane): „au fost luate de patru persoane. Ca formant în structura superlativului relativ al adjectivului. însă. ca şi istoric. examen. Greşeala este determinată de stăpânirea insuficientă a paradigmei acestui pronume: O ameninţare directă a însăşi securităţii statului” (corect: înseşi). apare neacordat în caz cu substantivul:„în căutarea preţurilor cele/celor mai mici” Ca pronume semiindependent. „sistem de învăţământ admirat de americani ca şi produs” . să comentaţi clasa politică actuală”. Tehnici de relaţionare interpersonală. cel apare neacordat în caz când se află la distanţă de elementul care impune cazul: „Anchetatorii au găsit 8.. cod BS1190.dr. • Folosirea unei prepoziţii nepotrivite contextual Greşeala vizează cu precădere prepoziţia pe. la fel ca în perioadele de monitorizare precedente. Uneori. „şedinţa Camerei pe cazul Năstase” „Proiecte pe arhitectură” „specialişti pe imobiliare”. se produc alunecări de sens ale prepoziţiilor.

Greşelile înregistrate cuprind mai ales perechile fie…. pentru a introduce în enunţ propoziţii necircumstanţiale. O greşeală frecventă reprezintă dezacordul numeralului. şapte sute kilometri” „290 milioane de dolari” .„Nu poate depăşi doisprezece minute” „doisprezece milioane de euro” „patru sute treizeci şi doi de mii de metri pătraţi” „Până la doisprezece tone” • Exprimarea orei Se înregistrează frecvent utilizarea invariabilă a numeralului pentru exprimarea orei. 8 credite. Tehnici de relaţionare interpersonală.„V-au spus şi de la Fundeni ca să vă luaţi fetiţa acasă?”. în mod eronat. Greşeli de utilizare a numeralului • Dezacordul. că: „s-a stabilit că sporul să fie introdus”. Ţin de stilul telegrafic exemple precum: „valorează aproape 25 milioane dolari” „Cam după şase. cred că este în premieră pe televiziune” .+G şi din punct de vedere +adj. Este o exprimare telegrafică.Victoria Moldovan. fie… şi atât…. cod BS1190.„Noroc cu paznicii care l-au ajutat pe Borcea ca să plece acasă”. fie că sunt din trafic sau sunt mesaje prin care vreţi să ne anunţaţi orice altceva”. cât şi…:„vă aştept mesajele. „Aveţi posibilitatea de a merge pe ruta . examen. primul element al conectorului ca.Conf.” „Vom difuza un film interesant. în combinaţii fixate. în care vorbitorul acordă mai puţină atenţie construcţiei enunţului.. 2+1.... Greşeli de utilizare a conjuncţiilor şi a elementelor corelative Ca să în loc de să: Este frecventă utilizarea conjuncţiei compuse ca să în locul conjuncţiei să. „Nicolai Ovetea rămâne în telefon. acest fenomen reprezentând o influenţă a stilului administrativ. mai ales în vorbirea liberă. în acord cu substantivul ora.să devine. mai ales în situaţia în care acesta este compus:„o sută şaptezeci şi unu/una de mii de dolari” „ până la doi/două virgulă cinci tone” . presupun utilizarea împreună a elementelor corelative. Utilizarea greşită a locuţiunii prepoziţionale din punct de vedere. „Fie că vorbim despre destinaţiile interne sau externe” . elemente introductive ale propoziţiei circumstanţiale de scop: Am venit (ca) să te văd vs Vreau să te văd: „era şi normal ca să existe această colaborare”. Această greşeală se extinde de la sinonimia să – ca să.univ. Comunicare. cu substantivul punct nearticulat când locuţiunea este urmată de un substantiv în genitiv: „din punct de vedere al nutriţiei” „din punct de vedere al jurnalului” „din punct de vedere al traficului” „din punct de vedere al dimensiunilor” Corect: din punctul de vedere al. Norma literară impune utilizarea la feminin.dr. • Uneori. „400. formate din conjuncţii sau din adverbe...„Suntem pe ultima săptămână de campanie” . specifică textelor jurnalistice. Această regulă este adesea încălcată. Masterat: Afaceri europene şi managementul proiectelor 2009-2010 „E pe telefon” . care este de genul feminin: „Invitându-vă mâine la ora douăzeci şi doi” • Omiterea prepoziţiei de În textul scris se omite frecvent prepoziţia de după numeralele de la douăzeci în sus. • • Discontinuitatea elementelor corelative Perechile corelative.000 buletine de vot” .

în Crişana. „Imagini cameră supraveghere”. „Cele două persoane noi depistate”. în Maramureş. prin simpla lor juxtapunere. • Adverbele provenite prin conversiune din adjective nu se acordă:„actualul antrenor al proaspetei promovate în prima ligă” . ci apar şi în cadrul enunţurilor mai ample. Masterat: Afaceri europene şi managementul proiectelor 2009-2010 prestabilită. din Oltenia.„Domnul Andrei Georgescu.„va şi ploua sub formă de aversă în zona Transilvaniei.. cel mai mare dintre ele reprezentând într-o excursie”. 8 credite. Tehnici de relaţionare interpersonală. uneori chiar în vorbirea jurnaliştilor: „Ne uităm la anunţurile de închirieri locuinţe şi vedem că tot mai multe sunt acum. 2+1. „Cei din Banat. deşi această utilizare este tot mai frecventă: „se merită”. „Imagini telefon mobil”. În caz că (+ prop) te îmbolnăveşti / plouă etc Nemarcarea relaţiilor sintactice dintre cuvinte. „În caz de nu ne mai convine. cod BS1190.. Comunicare. greşeala provine din analogia cu verbul a consta în: „premiile sunt destul de incitante. ci cu obiect direct..univ. specifice emisiunilor de ştiri de televiziune)..„O atenţie specială va fi acordată firmelor de transport persoane” .dr. „ar trebui incluse în program doar locuinţele noi construite” . reprezintă o greşeală foarte frecventă. • Acordul adverbului la superlativ relativ nu este acceptat de norma literară: − „Aceasta este cea mai bine păstrată fosilă” cel mai bine Greşeli de regim verbal Verbul a merita nu poate fi construit cu pronume reflexiv. fie să vă alegeţi propriul traseu” „un deficit de locuri […].Conf. cât şi din zona Aradului vor avea astfel de probleme” „Au făcut o analiză în care arată cât petrec elevii la şcoală. cât şi de educatoare”. cât şi în nordul Moldovei” „vreme foarte călduroasă mai ales în zona de vest a ţării.” . „vaccin cancer” „mamă băiat 9 ani” . şef unitate Primire Urgenţe” .. Greşeli de utilizare a adverbelor Acordul adverbului .. examen. „întâlnire Emil Boc cu parlamentarii PD-L” pentru întâlnirea lui . cât şi în sudul ţării”. . „Traian Băsescu Preşedinte România” Greşeala nu se limitează numai la structuri neintegrate sintactic (scrise pe ecran. În exemplul următor.” Trebuia utilizat în caz că: Atenţie : În caz de (+subst) boală / accident / ploaie etc. „director vânzări agenţie imobiliară” pentru directorul de vânzări al agenţiei imobiliare . Verbul a reprezenta nu se construieşte cu obiect prepoziţional.Victoria Moldovan. marcând o tendinţă a românei actuale: „lider galerie” pentru liderul galeriei .„ alături de antrenorul noii promovate” . cât şi de ce chiulesc” • Alte greşeli de utilizare a conectorilor Conectorul în caz de este folosit greşit pentru a introduce o structură propoziţională.

Încadrăm aici şi fraze care sunt construite prost. Comunicare. constă într-o repetare de sens. cod BS1190. Alte greşeli sintactice. • Elementul a din structura seriei numeralelor ordinale nu este acceptat de normă înaintea numeralului întâi.. S-au înregistrat şi în această perioadă multe pleonasme. Discontinuitatea sintactică poate afecta doar o categorie gramaticală (cazul. „procentul este de 65 la sută”) – corect: procentul are valoarea 65 / 65 de procente. „revine iarăşi”– corect: revine. „apoi după aia să vă daţi seama”– corect: apoi să vă daţi seama/după aia să vă daţi seama.. cât şi mai „novatoare” sau mai puţin evidente. Unitatea de curs 5: Încălcări ale normei lexicale Greşeli de lexic şi de semantică Pleonasmul. apoi acesta este abandonat şi fraza continuă cu un alt tipar de construcţie. pot fi rezolvate robotic” .Conf.dr.Victoria Moldovan. „la aniversările a 75 . Masterat: Afaceri europene şi managementul proiectelor 2009-2010 Verbul a asista nu poate fi regentul unei propoziţii (*a asista că/să/cum). numărul. 2+1. 8 credite.„Copiii ăştia din ţara lui Voronin au ieşit în stradă. apendicelui. dacă acesta este adiacent articolului hotărât): venirea premierului şi a preşedintelui (forma articolului fiind dictată de regulile acordului cu antecedentul):„În privinţa performanţelor şi consumului. ale colecistului. Verbul a abuza se construieşte în română cu un complement prepoziţional (a abuza de cineva). „Bună seara! Ne revedem din nou.” „Afecţiunile esofagului. acesta reprezintă o greşeală şi trebuie evitat..” – corect: Ne revedem.: „bobocii claselor a întâia” . Greşeala apare sub influenţa celorlalte numerale ordinale: a doua etc. ci numai al unui complement prepoziţional (a asista la ceva):„Sute de localnici asistă disperaţi cum zi de zi dispar” ..„rămâi în continuare la Steaua?”– recomandat: rămâi la Steaua?. „ Mulţi i-am văzut cu lacrimi în ochi”.univ. mă rog. „Tăceţi din gură”– corect: Tăceţi. un lucru care puteau fi manipulaţi” . • Se recomandă utilizarea articolului genitival (al) înaintea substantivelor coordonate (nu şi înaintea primului. „mereu să se tot întâmple surpări”– corect: Mereu să aibă loc surpări / Să tot aibă loc surpări. „În continuare mai sunt încă două persoane”– corect: Mai sunt două persoane. criticate şi explicate frecvent. Tehnici de relaţionare interpersonală../ Ne vedem din nou... persoana) sau întreaga structură a enunţului. care aţi avut dumneavoastră ghinionul să vă intersectaţi cu ei” . Anacolutul este o greşeală de discontinuitate sintactică mai frecvent întâlnită în limba vorbită. Chiar dacă se pot invoca diverse justificări pentru apariţia pleonasmului. examen. atât dintre cele clasice. fără continuitate logică sau semantică între structurile componente: „aceşti domni doctori. Construcţia care conţine un complement direct este un calc după engleză: „Cineva chiar din familia ei ar fi abuzat-o prima dată” . Greşeala. când locutorul este pus în situaţia de a vorbi liber. Frazele încep cu un anumit tipar de construcţie.

. „sechestru asigurator”– recomandat: sechestru asigurător.. cod BS1190. şi Parlamentul României. „Oamenii au venituri modeste. explică uneori producerea acestei greşeli. sau făcut dispăruţi apoi cu aproape 80..dr. Anumite construcţii sunt fixate în limbă. cumva. 8 credite.000 de euro”– corect: S-au făcut nevăzuţi/au dispărut apoi cu aproape 80. să zicem...”– corect: pe de o parte. „este dedicat aniversării a 20 de ani de la. „O sută şi ceva de mii de intreprinderi” – corect: O sută şi ceva de mii de întreprinderi. „sistemul pedagogic de învăţământ”– corect: sistemul pedagogic/sistemul de învăţământ.. „CSM şi-a îndreptat ţinta către Serviciul Român de Informaţii. • Necunoaşterea sensurilor termenilor preluaţi recent din engleză. „după Paşti”– recomandat: după Paşte. şi Parlamentul României. „femeii expatriate în străinătate”– corect: femeii expatriate. .. „a ales un oraş care nu e o mare metropolă”– corect: a ales un oraş care nu e o metropolă...Conf.. Dar e clar . 2+1. să zicem. examen. „Milioane de români sunt cu ţinta pe el” – corect: Milioane de români sunt cu ochii pe el.. „Să ascultăm cu urechea la tot felul de.” − recomandat: este dedicat celei de-a 20-a aniversări. piţifelnici din ăştia. „alte posibilităţi decât în aer deschis nu avem”– corect: alte posibilităţi decât în aer liber nu avem. „pe de o parte.„Sunt alese de comun acord. Unele cuvinte au fost folosite cu o formă incorectă: „Centrul Naţional pentru Curricul” – corect: Centrul Naţional pentru Curriculum. „au fost nevoiţi să intre în concediu forţat”– corect: au fost nevoiţi să intre în concediu. drept pentru care joacă.”) – corect: Oamenii au venituri modeste.„averse de scurtă durată”– corect: averse. pe de altă parte. Astfel de exemple sunt asocierile dintre adjectivul scurt şi briefing (care înseamnă „şedinţă scurtă”) sau dintre substantivul publicitate şi spot (ultimul având sensul „publicitate/reclamă”):„Haideţi să facem un scurt. „spot de publicitate. spoturi de publicitate” – corect: spot/reclamă/publicitate. Folosirea greşită sau „inutilă” a unui cuvânt în locul altuia • Necunoaşterea formei cuvintelor. „a fost transmisă o erată în scris”– corect: a fost transmisă o erată. „cazino”– corect: cazinou. • Modificarea structurii unor construcţii fixate. „ce ar trebui să facă pentru ca să nu fie victima”– corect: ce ar trebui să facă ca să nu fie victima. pe de cealaltă parte. În locul anumitor cuvinte. de aceea substituirea unui termen din structura lor cu altul nu se recomandă... acuzându-l de dezinformare” – corect: CSM şi-a îndreptat atenţia către. simţite ca fiind banale.. folosiţi din ce în ce mai frecvent în limba actuală. mai „nobile”). care şi-au extins utilizarea în alte contexte decât cele obişnuite: „cu câteva ore înaintea marelui . drept care joacă. briefing” – corect: Haideţi să facem.. „zona poate fi comparabilă cu California”– corect: zona este comparabilă cu California. Masterat: Afaceri europene şi managementul proiectelor 2009-2010 de ani şi 80 de ani”– recomandat: la sărbătorirea a 75 de ani şi a 80 de ani. • Cuvinte neadecvate semantic (de cele mai multe ori. un briefing. Tehnici de relaţionare interpersonală.000 de euro. dar însă aici e clar. piţifelnici din ăştia”– corect: Să plecăm urechea la tot felul de. cumva”– corect: Cei care le aleg trebuie să fie de acord cumva / Se cade de acord asupra alegerii.univ.Victoria Moldovan. se preferă unele mai „nobile”. Comunicare... antetul de deasupra” – corect: antetul. Au fost înregistrate mai multe astfel de expresii modificate: „nu poate fi pus sub condamnare”– corect: nu poate fi pus sub urmărire / nu poate fi condamnat.

. a pune în aplicare. „promiţând că va califica teamul naţional la Campionatul. reprezentând creaţii mai mult sau mai puţin accidentale: „stabilirea contacţilor”– corect: stabilirea persoanelor cu cu care a intrat în contact. „o maşină colantată cu siglă”– corect: o maşină având un colant cu siglă. cu materialul limbii B. Unele cuvinte nu sunt înregistrate în dicţionare. • Calcuri după engleză.. fulare şi bannere au inundat străzile din Roma şi (acum) se fotografiază cu cele mai interesante obiective turistice din oraş. „recrutier”– corect: persoană care recrutează. din contextul: „Pentru a putea servi o porţie delicioasă de borş de peşte”– corect: Pentru a putea gusta/mânca o porţie delicioasă de borş de peşte. fără pronume reflexiv. „Legi mai moi. Acum engleza stă la baza acestor calcuri: „sunt marile resorturi de lux”– corect: sunt marile staţiuni de lux.ex. Neadecvat semantic este şi verbul a servi.. Calcul lingvistic este un important mijloc de îmbogăţire lexicală a unei limbi. 2+1. suporterii echipaţi cu steaguri. cod BS1190. • “Invenţii” inutile. 8 credite. Comunicare. „Corpul de control a demarat deja verificările”– corect: Corpul de control a început deja verificările. a realiza. examen. locurile/oraşele unde maşina a fost proiectată şi construită. „Milano şi Torino. a lua cuvântul etc). a unei construcţii sau numai a unui sens..dr. perioadele productive în calcuri au coincis cu momentele importante ale înnoirii vocabularului (influenţa slavă a juca <igrati sau franceză procentaj.rectangulus. „marile teamuri ale lumii”– corect: promiţând că va califica echipa naţională la Campionatul. „pe debutul reprizei”– corect: la începutul reprizei. „să debutăm în discuţie” – corect: să începem discuţia. interviu etc.Victoria Moldovan. Foarte cunoscute: a aplica. „Nu comutaţi!”– corect: Nu schimbaţi postul! „situaţia e volatilă”– corect: situaţia e schimbătoare/instabilă. dintr-o limba A într-o limbă B. fulare şi bannere au inundat străzile din Roma şi se fotografiază cu cele mai interesante locaţii turistice din oraş” – corect: cu câteva ore înaintea marelui duel. locaţiile unde maşina a fost proiectată şi construită”– corect: Milano şi Torino. mai permisive/mai puţin stricte.Procedeulde transpunere literală. a unui cuvânt semantic analizabil. mai soft”– corect: Legi mai moi.dreptunghi< lat.univ. exactă.Conf. marile echipe ale lumii. „Am butonat preţ de câteva secunde pentru introducerea locaţiei”– corect: Am butonat preţ de câteva secunde pentru introducerea locului/destinaţiei.„Transformarea Bucureştiului într-o locaţie optimă pentru turismul de weekend”– corect: Transformarea Bucureştiului într-un loc optim pentru turismul de weekend.. Masterat: Afaceri europene şi managementul proiectelor 2009-2010 duel. suporterii echipaţi cu steaguri. „sunt nişaţi”– corect: se află/situează în zona de nişă. în evoluţia limbii române. . „Însoţind cârdul de răţuşte până la o locaţie mai potrivită” – corect: Însoţind cârdul de răţuşte până la un loc mai potrivit.”. Utilizarea englezismelor şi calcurile după engleză • În locul unor cuvinte româneşti se folosesc în continuare corespondente englezeşti: „Persoane din staff-ul acestei firme”– corect: Cei/Câţiva din personalul acestei firme. „motivul iei româneşti pe care apoi l-a declinat în creaţii vestimentare”– corect: motivul iei româneşti pe care apoi l-a utilizat/transpus în creaţii vestimentare. Tehnici de relaţionare interpersonală. „Va transforma lacul Morii într-o locaţie de agrement”– corect: Va transforma lacul Morii într-un loc/spaţiu de agrement.

Existenţa în limbă a unor cuvinte asemănătoare ca formă duce la folosirea unuia în locul altuia atunci când nu se cunosc forma şi sensul acestora. explică alte greşeli din această categorie: „aceasta a fost şi cauza cazurilor de mortalitate. • Contaminările între diverse construcţii reprezinta.„un om de înaltă anvergură”– corect: un om de înaltă ţinută/ de excepţie. „costurile acestei deplasări sunt extrem de costisitoare”– corect: costurile acestei deplasări sunt extrem de mari..„setul având aceeaşi finalitate ca primele două”– corect: setul având acelaşi final ca primele două. Tehnici de relaţionare interpersonală. trebuie ca enunţul să aibă o structură gramaticală corectă şi să fie logic. Masterat: Afaceri europene şi managementul proiectelor 2009-2010 Greşeli de neadecvare contextuală fără intenţie.. „e un oraş energetic”– corect: e un oraş plin de energie / încărcat de energie / care degajă energie. „Cert este că seceta şi cele 40 de grade Celsius vor fi o certitudine la vară”– corect: Seceta şi cele 40 de grade Celsius vor fi o certitudine la vară / Cert este că la vară va fi secetă şi vor fi 40 de grade Celsius. „Am instaurat această instituţie la sfârşitul anilor ‘90”– corect: Am înfiinţat această instituţie la sfârşitul anilor ’90. cele 45? „masiv atac de cord”– corect: atac de cord puternic. confuzii. Lipsa coerenţei unui enunţ poate duce nu numai la neînţelegerea mesajului transmis. Comunicare. deseori pleonastice precum: „Se făceau excavaţii cu un excavator”– corect: Se săpa cu un excavator / Se făceau excavaţii.dr. „Tocmai pentru a fi evitat picajul (unor cârlige)”– corect: Tocmai pentru a evita căderea. chiar contradictorie. cod BS1190. „fie realocarea companiilor în spaţii mai mici”– corect: fie relocarea companiilor în spaţii mai mici. lipsa de inspiraţie. dar şi la o înţelegere greşită. Greşeli de logică Pentru ca un mesaj să fie înţeles.Conf. cele 45?”– corect: .univ. 2+1. de asemenea. sursa unor greşeli precum: „Când se întoarce şcoala” – corect: Când reîncepe şcoala/Când se întorc copiii la şcoală. de cele mai multe ori din cauza înrudirii lor formale şi/sau semantice. . „Vă promit că în toamnă o să vă spun toate culisele – corect: Vă promit că în toamnă o să vă spun/dau toate detaliile din culise. „n-am mai avut timp astăzi de extragerea la sorţi”– corect: n-am mai avut timp astăzi de tragerea la sorţi.aceasta a fost şi cauza cazurilor de deces. accidentală. • Următoarele greşeli sunt explicabile prin atracţie paronimică: „Să fi contactat temutul virus”– corect: Să fi contractat temutul virus.Victoria Moldovan. atracţii semantice. a alunecărilor semantice. a acestuia. „cea mai ridicată temperatură se aşază peste Banat” – corect: cea mai ridicată temperatură se înregistrează în Banat. Repetiţii lexicale supărătoare. examen. 8 credite. (eventual inaugurat). • Neglijenţa în exprimare pot explica şi construcţiile rău formate de mai jos: „Intrăm prin telefon cu domnul ministru Radu Berceanu”– corect: Suntem în legătură telefonică cu domnul ministru Radu Berceanu/Avem legătura prin telefon cu domnul ministru Radu Berceanu/Vorbim la telefon cu domnul ministru Radu Berceanu. • Confuzia unui cuvânt cu altul. „Greşeala a constat într-o eroare de transcriere”– recomandat: Greşeala a fost una de transcriere. „Nu au fost prezenţi toţi directorii investiţi de primarul general” – corect: Nu au fost prezenţi toţi directorii învestiţi de primarul general.

din cauza unor fulgere foarte puternice care. Comunicare. a demara. „va prelua preşedenţia Uniunii” – corect: va prelua preşedinţia Uniunii. e bun [filmul]”– corect: în ceea ce priveşte imaginea. din păcate. ce mama dracu’!” − „Al dracu’ să fiu dacă nu sunt identice!” Plecaţi dracu’ cu ea de-aici!” „Frate. să stimuleze milostenia”. . Observaţii în plan stilistic. • forme nepotrivite de evitare a cacofoniei: „vă rog să transmiteţi mai departe că. e bun.. Iată câteva exemple: „un eveniment care se întâmplă în acest weekend”– corect: un eveniment care are loc în acest weekend.. Iată că a apărut în condiţiile în care în Mexic era o temperatură caldă şi. În această categorie intră pleonasme precum a rămâne în continuare... virgulă. magistraţii. unde trăieşti.iar acest lucru a fost posibil. prepoziţia datorită în locul locuţiunii din cauza. „Caută lumea în draci acuma”. manifestându-se ca tendinţe. cu pruncii la subraţ sau cu câte-o potaie leşinată lângă ei.. deşi nerecomandate de normă. la sută. 8 credite. examen. din păcate. „preşedenţie”– corect: preşedinţie. se înregistrează: • exprimări vulgare: ciurucul de Ogică.. „la nivel de imagine.. tot la nivel de comunicare. exact în timpul verii. tot în ce priveşte comunicarea. formele preşedenţie şi servici.. „Jucaţi pân’ la capăt. procent. „E. a aniversa un număr de ani. „. mânca-ţi-aş ochii?” „şi a aruncat cu rahat în tot” • formulări nepotrivite.. ci şi în perioada caldă. „cred că a fost o emisiune foarte importantă vizavi de agricultură”– recomandat: cred că a fost o emisiune foarte importantă în legătură cu/despre agricultură.Conf. de asemenea.iar acest lucru a fost posibil..” – corect: . Iată că a apărut în condiţiile în care în Mexic era o temperatură ridicată/mare/era cald. a se întâmpla.. cum dracu’ îl mai cheamă” . „Când se va întâmpla lansarea cărţii?”– corect: Când va avea loc lansarea cărţii?. Tendinţe lexico-semantice Forma sau sensul unor cuvinte şi construcţii. fraze ilogice: „L-a transportat pe bărbat în Urgenţa spitalului”. datorită unor fulgere foarte puternice care.”– corect: Iată că... drept pentru care etc. apar frecvent în limbajul presei.univ. Tehnici de relaţionare interpersonală. „în locurile unde se întâmplă evenimente culturale”– corect: în locurile unde au loc evenimente culturale. ci şi în perioada caldă. În loc de concluzii.Victoria Moldovan. pă dracu...dr... „Cantităţile de apă nu vor trece de 20 de grade pe metru pătrat” – corect: Cantităţile de apă nu vor trece de 20 de litri pe metru pătrat. „să tragem o concluzie vizavi de acest subiect”– corect: să tragem o concluzie în legătură cu acest subiect. 2+1. „Stau întinşi pe trotuare. a-şi aduce aportul. pe timpul sezonului verii”– corect: Acest nou tip de virus nu apare doar în perioada rece. capitala României este Bucureştiul”. În ceea ce priveşte excesele şi inadvertenţele stilistice. cod BS1190.. cuvinte şi locuţiuni cu sens lărgit precum locaţie. vizavi de. magistraţii. „Iată că.. Masterat: Afaceri europene şi managementul proiectelor 2009-2010 „Acest nou tip de virus nu apare doar în perioada rece.

8 credite. fiecare student va „culege” .” (Cf. 2+1. Miam exprimat şi cu alte prilejuri părerea că etichetele de genul stricare/urîţire sînt nejustificate şi lamentările aferente exagerate. Chiar dacă are şi manifestări nedorite. Avem a face cu o perioadă marcată de dinamică – aşa cum au fost şi alte perioade în istoria limbii române moderne –. profesorului până la data de 15 ianuarie 2010. la un moment dat şi din motive externe ei.10 exemple de exprimare incorectă (pronunţare. poate da motive de îngrijorare vorbitorilor ei. mă voi mărgini să citez dintr-un articol al Mioarei Avram. iar dinamica înseamnă viaţă intensă şi creativitate.Conf. gramatică. examen. din presa scrisă sau vorbită . .Victoria Moldovan. ea poate reflecta o dezvoltarea calmă sau.univ. ca fenomen natural obiectiv. adică celor care. prin e-mail. Comunicare. cod BS1190. cum e situaţia românei în perioada analizată. M. Tehnici de relaţionare interpersonală. Masterat: Afaceri europene şi managementul proiectelor 2009-2010 Limba este un organism viu. „Starea limbii române din perioada actuală în sens restrîns este considerată de mulţi contemporani alarmantă şi descrisă în termeni dintre cei mai negativi cu putinţă.Avram. Privită în evoluţie. Consideraţii asupra dinamicii limbii şi asupra studierii ei în româna actuală). nu poate fi strânsă în chingile unor reglementări de ordin legislativ-administrativ. una foarte dinamică. o forţează reacţioneze astfel. APLICAŢIE PRACTICĂ : Pentru secţiunea I. pe care le va corecta şi va explica tipul de greşeală prezent în fiecare exemplu. sub titlul „Cum vorbim”. dinamica limbii. vocabular). ea reflectă istoria poporului care o vorbeşte. dimpotrivă. Îngrijorările actuale se explică prin transparenţa mai mare decît în trecut a dinamicii. pe tema românei actuale. un „seismograf” sensibil al tuturor schimbărilor care au loc în societate. În chip de concluzii.din anturajul său. Radiografiată sincronic. În acest ultim caz.dr. Lucrarea va fi trimisă.

Dicţionarul ortografic. Actualele norme au intrat în uz din momentul publicării DOOM2. CE E NOU1 ÎN DOOM2 – Academia Română. 2009. comunicarea verbală orală/conversaţia. Pentru detalii privind celelalte norme (care sunt în continuare valabile aşa cum fuseseră stabilite prin DOOM1) şi fiecare cuvânt – mai vechi sau mai nou – în parte este necesară consultarea introducerii la DOOM2. Conform Legii privind organizarea şi funcţionarea Academiei Române nr. pentru învăţământ. Bucureşti. Ediţia a II-a revăzută şi adăugită. 8 credite. 752/2001. ortoepic şi morfologic al limbii române. Tehnici de relaţionare interpersonală. coordonator: Ioana Vintilă-Rădulescu – În cele ce urmează se prezintă.Conf. în România.) urmărind: Consideraţiile generale asupra comunicării interpersonale. Bucureşti. Comunicarea interpersonală. . Masterat: Afaceri europene şi managementul proiectelor 2009-2010 Secţiunea a II-a Modulul IV: PROBLEME DE COMUNICARE ŞI RELAŢIONARE INTERPERSONALĂ Studenţii vor parcurge bibliografia recomandată (şi în special Irena Chiru. disimularea.univ. Institutul de Lingvistică „Iorgu Iordan – Al. Univers Enciclopedic. principalele modificări introduse în DOOM2 faţă de prima ediţie a dicţionarului2 (DOOM1). însoţite de câteva exemple. strategiile conversaţionale şi comunicarea scrisă. forul care „se îngrijeşte de cultivarea limbii române şi stabileşte regulile ortografice obligatorii ” este Academia Română. Tritonic.dr.Victoria Moldovan. respectiv a dicţionarului propriu-zis. comunicarea nonverbală. Rosetti”. 2005. 185p. Comunicare. cod BS1190. ministerul de resort este cel care decide data aplicării lor. 2+1. examen. Anexă: 1. modificări care afectează normarea sub diverse aspecte a unor cuvinte.

cod BS1190. Bucureşti. examen. ortoepic şi morfologic al limbii române. schimbarea. 1982. a acestei convenţii grafice ar fi o dovadă de ridicolă imaturitate pentru o cultură care pretinde a fi luată în serios. redactor responsabil: Mioara Avram. 2+1. 2 M m em/me/mî N n en/ne/nî Ooo P p pe/pî Q q kü5 R r er/re/rî S s es/se/sî Ş6 ş şe/şî T t te/tî Ţ ţ ţe/ţî Uuu V v ve/vî W w dublu ve/dublu vî X x ics Y y [igrec] . 4 Denumirea ha este rar folosită.dr. 3 Considerăm neavenită continuarea războiului celor două litere. din nou. Masterat: Afaceri europene şi managementul proiectelor 2009-2010 Informaţiile sunt prezentate în ordinea în care su fost tratate în introducerea la DOOM2 şi nu în ordinea importanţei. Tehnici de relaţionare interpersonală. Dicţionarul ortografic. Editura Academiei.Conf. Institutul de Lingvistică al Universităţii Bucureşti.Victoria Moldovan. redactor responsabil adjunct: Laura Vasiliu. MODIFICĂRI PRIVIND DENUMIREA/CITIREA UNOR LITERE Litere mari mici Denumirea/ citirea literei Aaa Ăăă Â3 â î/î din a B b be/bî C c če/cî D d de/dî Eee F f ef/fe/fî G g ğe/ghe/gî H h haş/hî4 Iii Î î î/î din i J j je/jî K k ka/kapa L l el/le/lî 1 Cuvintele la care s-au făcut modificări de normă faţă de ediţia I sunt precedate în DOOM2 de semnul exclamării (!). Comunicare. „â din a” şi „î din i”: indiferent de motivaţii. iar cuvintele nou introduse – de steluţă (*). 2 Academia Republicii Socialiste România. 8 credite.univ.

2+1.simbolurile majorităţii unităţilor de măsură: gal pentru galon. de ex. acatist/acatist. atât la unele cuvinte vechi în limbă.Conf. Se recomandă o singură accentuare la avarie. SCRIEREA ŞI PRONUNŢAREA NUMELOR PROPRII STRĂINE . despot. 9 Vocala care poartă accentul principal este subliniată cu o linie. 8 Deoarece diftongul [ŭi] nu există în limba română. jilav/jilav. gingaş/gingaş. citită [sivi]. Tehnici de relaţionare interpersonală. deoarece este împrumutată din engleză. Masterat: Afaceri europene şi managementul proiectelor 2009-2010 Z z ze/zet7/zî O VALOARE SUPLIMENTARĂ A LITEREI W Valoarea Poziţia Exemple şi [u]8 în câteva anglicisme la iniţială de cuvânt + ee.simbolurile unor termeni din domeniul tehnic şi ştiinţific: Rh „factorul Rhesus”. curriculum vitae. 7 Citit şi [zed]. hatman/hatman. trafic/trafic. sunteţi.Victoria Moldovan.univ. Comunicare. apare în mod greşit cu sedilă. cod BS1190. şi nu din latină (unde nici nu se folosea această abreviere). ACCENTUL9 Pronunţarea chĭu. Pentru numele şi simbolurile unităţilor de măsură se aplică prevederile sistemelor internaţionale obligatorii/normele interne în domeniu. ş. În unele programe de calculator. penurie/penurie. chiar dacă sintagma pe care o abreviază. (h)i weekend [uĭkend] whisky [uĭski] wigwam [uĭgŭom] SCRIEREA ŞI CITIREA UNOR ABREVIERI Actualmente se preferă scrierea fără puncte despărţitoare a unor abrevieri de tipul SUA. . examen. este un latinism. cât şi la unele neologisme. la formele verbului a fi suntem. este nerecomandabilă. UNESCO etc. cu unele deosebiri faţă de DOOM1. spre deosebire de ţ.dr. 5 6 3 La unele cuvinte (mai vechi sau mai noi) se admit variante accentuale literare libere (indicate în Dicţionar în ordinea preferinţei). Nu sunt urmate de punct: . indicată în DOOM1. Unele litere din anumite abrevieri se citesc după modelul limbii din care au fost împrumutate abrevierile. de ex. 8 credite. ş şi ţ au sub s şi t o virguliţ㸠şi nu o sedilă (care se utilizează sub c în alte limbi: ç). antic/antic. crater. CV.

unele cuvinte care. intrate prin intermediul altor limbi şi adaptate limbii române. Procust. se scriu cu literă mare.. Numele anumitor personalităţi. provenite din limbi scrise cu alfabetul chirilic. în mod obişnuit. Oedip [ödip] (cf.Victoria Moldovan. Cambodgia. Menalaos. Myanmar. Formele tradiţionale curente. pot fi ortografiate atât conform tradiţiei româneşti.numele fiinţelor mitice multiple: ciclop.Conf. şi redarea titlului tragediei antice Oedip rege şi a titlului operei lui George Enescu).. 8 credite. ocazional.toate componentele (cu excepţia.univ. . examen. Se pot scrie. Côte d’Ivoire. parcă. pcr) sau grafic (univers enciclopedic pe publicaţiile editurii în cauză). pentru a realiza un anumit efect stilistic (ceauşescu. gigant. muză. titan. nu Bacus. cât şi normelor actuale de transliterare: Dostoievski/Dostoevski. Tehnici de relaţionare interpersonală. Comunicare. şi expresia consacrată sabia lui Damocles –. 2+1. sirenă.. pot fi folosite şi în indicaţii bibliografice: Florenţa etc. Menelau.elementele iniţiale din numărul de ordine al unor manifestări periodice a căror denumire este folosită în interiorul unei propoziţii: Participanţii la (cel de-)al X-lea Congres … Când denumirea este folosită singură. Damocles – cf. a cuvintelor ajutătoare): . cod BS1190. Damocle. Scrierea cu literă mare la iniţială Se scriu cu literă mare la iniţială şi: . Edip. Procust. âncepe cu literă mare: Al X-lea Congres . Masterat: Afaceri europene şi managementul proiectelor 2009-2010 Numele statelor trebuie utilizate în forma oficială recomandată de acestea Belarus (la cuvintele din aceeaşi familie se pot folosi ambele variante: belarus/bielorus. SCRIEREA CU LITERĂ MICĂ SAU MARE LA INIŢIALĂ Scrierea cu literă mică la iniţială Se scriu cu literă mică (şi nu mare) la iniţială şi: . belarusă/bielorusă).dr. ale unor nume de locuri străine cunoscute de mai multă vreme la noi. cu literă mică. Normele actuale recomandă formele Bahus. ca titlu etc.numelor proprii (inclusiv ale unor unităţi lexicale complexe folosite ca . de regulă.

de obicei. Comisia de cultivare a limbii a Academiei Române. . era unicul pronume (în afară de ceea ce şi spre deosebire.univ. Lucrează în Institut de cinci ani. Războiul de Treizeci de Ani. Serviciul de contabilitate. o dată . de cât.numelor proprii de instituţii. Excelenţa Voastră. de cum. al Doilea Război Mondial) sau care au un nume propriu (Războiul celor Două Roze.Conf. Secţia de filologie şi literatură a Academiei Române. dată după care nici un(ul) a devenit singura excepţie în mai multe privinţe: . . . de pronumele cu o componenţă relativ asemănătoare vreun(ul). inclusiv când sunt folosite eliptic: secretar de stat la Externe. Sfinţia Sa. . care se încadrează într-un întreg sistem la care se aplică de mult aceleaşi reguli. se scriu în mod obişnuit cu literă mică la iniţială. admiterea la Politehnică. 1.b. Tehnici de relaţionare interpersonală. care nu a fost niciodată numele propriu al unei entităţi statale unice. Slavă Ţărilor Române). Secretariatul. cum. niciuna „nimeni” şi ale adjectivului pronominal corespunzător niciun. cât. Masterat: Afaceri europene şi managementul proiectelor 2009-2010 nume proprii) care desemnează marile epoci istorice (chiar dacă nu reprezintă evenimente) (Antichitatea. Războiul de 100 de Ani). de exemplu. Evul Mediu). Catedra de limba română. în semn de cinstire (Soldatul Necunoscut. Direcţia. Niciun(ul) s-a mai scris „legat” şi înainte de 1953.dr.a. 8 credite. se scriu cu literă mică). Înălţimea Voastră. examen. Comunicare. Majestăţile Lor Imperiale. nicio. 2+1.locuţiunilor pronominale de politeţe: Alteţa Sa Regală. Componentele sintagmei ţările române. Se revine la scrierea într-un cuvânt a tuturor formelor pronumelui negativ compus niciunul. Războiul de Secesiune. era singura combinaţie din seria celor formate din nici + când. student la Litere. Războiul de Independenţă.Victoria Moldovan. Compartimentul/Departamentul/Sectorul de limbi romanice.numai primul element din numele proprii compuse care reprezintă denumirile organismelor de conducere şi ale compartimentelor din instituţii: Adunarea generală a Academiei Române. SCRIEREA CUVINTELOR COMPUSE I. Domnia Sa. scris într-un cuvânt) redat grafic ca şi cum ar fi vorba de două cuvinte diferite şi independente şi nu de un unic pronume/adjectiv compus sudat – între componentele căruia nu poate fi intercalat alt cuvânt. inclusiv războaiele de anvergură (Primul Război Mondial. Se pot scrie cu literă mare unele cuvinte (care. cod BS1190.

8 credite. 2.niciun adjectiv pronominal (N-are niciun chef să facă ce i se cere) şi nici un adverb + articol (Nu e naiv şi nici un om neştiutor) sau nici un conjuncţie + numeral (Mă confundaţi. care exprimă o unitate. unde la care nu se făcea distincţie şi în scris între îmbinările libere şi disociabile. imediat. nici mai mulţi). nici celălalt – combinaţii în care nici este accentuat în frază şi în care se poate intercala. O dată la două luni) şi o dată subst. între niciodată „în niciun moment” şi nici odată „nici cândva” (situaţia complicată în acest caz şi de o a treia situaţie: nici o dată „nici o singură dată”. cod BS1190. Termină odată. examen. Tot atât de normal ca în aceste ultime exemple este să distingem. am plecat. nu numai al analizei gramaticale. II. sârbo-croat „dintre sârbi şi croaţi”. Comunicare. oricine ş. şi până acum trebuia să se distingă. ori cine. oare care. sârbocroat. 5. şi în scris. uşurează recunoaşterea ca atare a pronumelui/adjectivului pronominal în cauză.Victoria Moldovan. Grafia niciun etc. . „zi. Ea respectă şi paralelismul grafic cu celelalte limbi romanice în care există pronume cu o structură asemănătoare. 2+1. fie care. corespunde şi pronunţării în două silabe [ničun]. Ea nu numai că nu îngreunează. . în sfârşit”: A fost odată ca niciodată. O să-ţi spun eu odată ce s-a întâmplat. Se scriu „legat” şi: . şi cuvintele compuse sudate. adverbul măcar (N-are nici măcar un prieten). odinioară. şi. ci.a. Dar ceho-slovac „dintre Cehia şi Slovacia”. destul de clare din punctul de vedere al înţelesului şi al logicii. „nicio dată calendaristică” sau „nicio informaţie”) sau între grupurile ortografice fiecare. 3. Odată terminat lucrul. în care componentele îşi păstrează individualitatea. Dar se scriu în două cuvinte o dată numeral adverbial (Aşa ceva ţi se întâmplă numai o dată în viaţă. eu nu am nici un frate. Se scriu cu cratimă: . între: . respectiv. Astfel. Aceste combinaţii se folosesc mult mai rar decât pronumele şi mai ales în astfel de structuri binare. de exemplu.adverbul odată „cândva (în trecut sau în viitor). de pildă.dr. având flexiune numai la ultimul element: cehoslovac „din fosta Cehoslovacie”. dată calendaristică” sau „informaţie”.univ. 4.adjectivele cu structura adjectiv + vocala de legătură o + adjectiv. 6. Masterat: Afaceri europene şi managementul proiectelor 2009-2010 sau odată. dimpotrivă.adjectivele compuse nesudate cu structura adverb + adjectiv (adesea provenit .Conf. Acestă grafie a fost adoptată şi de noua Gramatică a Academiei. Tehnici de relaţionare interpersonală.niciunul pronume (N-a venit niciunul „nimeni”) şi nici unul conjuncţie + pronume nehotărât (Nu-mi place nici unul. de exemplu. oarecare. Te mai rog o dată.

cf. . Se scrie într-un cuvânt blocstart – ca şi blochaus.: băgare de seamă „atenţie”. Măria Ta.Victoria Moldovan. iar secvenţele în care componentele îşi păstrează autonomia – în cuvinte separate (bună creştere „dezvoltare bună”. 2+1. gândac-de-Colorado (specii de insecte). Partea I. XIV. care se scriu într-un cuvânt când sunt compuse sudate (binecuvântat) şi separat când sunt grupuri de cuvinte care îşi păstrează fiecare sensul (bine crescut „dezvoltat bine”). până să ş. Domnia Lui. la care se generalizează scrierea cu cratimă – indiferent de structură: fluture-de-mătase. în jurul.univ. Excelenţa Sa. .termeni care denumesc substanţe chimice distincte.bună-credinţă „onestitate”. în locul. 191 din 12 decembrie 2002. până ce. În COR.a.prim-balerin. 24 decembrie 2002). contabil-şef10. prim-solistă. bun-rămas „adio”. Comunicare. ca: . bună-creştere.tipuri izolate: cuvânt-înainte „prefaţă”. Bucureşti. SCRIEREA LOCUŢIUNILOR11 Se scriu în cuvinte separate. de jur împrejurul. Masterat: Afaceri europene şi managementul proiectelor 2009-2010 din participiu). maşinăcapcană (în care al doilea substantiv este apoziţie).bas-bariton.Conf. de ex. 951. cu bună ştiinţă. în Monitorul Oficial al României. blocnotes.. bunul gust al libertăţii). şi negociator şef etc. Tehnici de relaţionare interpersonală. mai-mult-ca-perfect (timp verbal). bună-cuviinţă „politeţe”. în jur de „aproximativ”. Meteor Press. numele de funcţii compuse cu şef sunt scrise în cuvinte separate.dr. nr. 2003. prim-procuror. de bunăvoie „benevol”. agreat”. Doamne fereşte. bună-dimineaţa (plantă). Înalt Preasfinţia Voastră.substantivele compuse cu unitate semantică şi gramaticală mai mică decât a celor scrise într-un cuvânt. Compusele sudate cu structură asemănătoare se scriu într-un cuvânt (bunăstare „prosperitate”). pri-solist. specii distincte de plante sau de animale (cu nume ştiinţifice diferite) ş. cuvânt-titlu „intrare de dicţionar”. examen. în ciuda. chit că. . când compusul prezintă o diferenţă de sens faţă de cuvintele de bază: bine-crescut „cuviincios”. Clasificarea ocupaţiilor din România. bine-venit „oportun. cod BS1190.a. . . 8 credite. viţă-de-vie (plantă). de prim rang „de calitatea întâi”. în jur „în preajmă”. Ele se deosebesc de îmbinările cu o structură şi o componenţă asemănătoare. şi în actele normative (Ordonanţa de urgenţă nr. bine-cunoscut „celebru”. 10 . prim-balerină.

demâncat (pop. 8 credite. fie într-un cuvânt: bunăstare „prosperitate”.A. . Comunicare.. se scriu „dezlegat” şi: . De mâncat. Popescu (nu: Abd el|Kader/Abd el-Ka-|der.univ. şi a numelor proprii din denumirile unor instituţii. din moment ce” şi odată cu „în acelaşi timp cu”. 2+1. pentru a reda rostirea lor în tempo rapid (aşa şi aşa/aşa şi-aşa) – sau pentru că sunt cuvinte compuse (de (pe) când Adam-Babadam). bună dimineaţa (formulă de salut). precum şi ale componentelor lor. şi nu un singur cuvânt compus.).Conf. după prânz ş.) „mâncare”. aş mânca). dar şi F.C. Dar se scriu într-un cuvânt sau cu cratimă compusele cu o structură asemănătoare: demâncare. cod BS1190. în DOOM2 adăugâdu-se un număr restrâns.dr. . SCRIEREA GRUPURILOR DE CUVINTE12 Fiind grupuri de cuvinte. Despărţirea cuvintelor la capăt de rând Regula generală şi obligatorie a despărţirii cuvintelor la capăt de rând. bună stare „stare bună” etc. Grupurile relativ stabile de cuvinte se deosebesc de cuvintele compuse cu structură şi componenţă asemănătoare. după-masă „a doua parte a zilei”. în care elementele componente nu-şi păstrează sensul de bază şi nu corespund realităţii denumite şi care se scriu fie cu cratimă (bună-dimineaţa „plantă”)..a.Victoria Moldovan. SC Severnav | SA. | Argeş. 11 În locuţiunile odată ce „după ce. examen. Numele proprii de persoană Pentru păstrarea unităţii lor. multe locuţiuni – interpretate uneori şi drept grupuri de cuvinte – nu au fost incluse în DOOM1.a.. Masterat: Afaceri europene şi managementul proiectelor 2009-2010 Deoarece nu pun alte probleme de scriere decât cele generale. dintr-odată) sau acidental.de mâncat (N-am nimic de mâncat. RA | „Monitorul Oficial”. indiferent de ordine: Roman |S. Po-pescu/Popes-cu). Tehnici de relaţionare interpersonală. adverbul odată se scrie într-un cuvânt. nu se despart la sfârşit de rând. SC | Severnav SA (ca şi în scrierea completă: Fotbal| Club| Argeş etc. Din punctul de vedere al scrierii ca locuţiuni nu sunt semnificative situaţiile în care unele elemente din componenţa lor sunt scrise cu cratimă din motive fonetice – todeauna (de-a berbeleacul. SA = societate anonimă ş. DESPĂRŢIREA LA CAPĂT DE RÂND13 Despărţirea numelor de instituţii cuprinzând abrevieri pentru nume generice sau nume proprii Se tolerează plasarea pe rânduri diferite a abrevierilor pentru nume generice (RA = regie autonomă. ci se trec integral pe rândul următor numele proprii de persoane: Abd el-Kader.). după-amiază.apă minerală.

cod BS1190. în asemenea cuvinte. (caracterul analizabil este însă un lucru destul de relativ. În DOOM1 se preciza că unele cuvinte „formate” cunosc şi (nu doar exclusiv) o despărţire conformă cu structura lor morfologică. şi despărţirea după pronunţare conformă cu regulile generale (de exemplu tran-salpin etc. . evitarea despărţirii.) şi nu nu numai cea care se încadrează în categoria excepţiilor. precum şi cu unele restricţii faţă de recomandările din DOOM1. de exemplu. pe cât posibil.Conf. practic. 14 Chiar dacă include o vocală propriu-zisă. ca în artr|algie. trans-)”. Masterat: Afaceri europene şi managementul proiectelor 2009-2010 valabilă pentru ambele modalităţi de despărţire (după pronunţare şi după structură).dr. silabaţia morfologică ar fi fost singura admisă. „regulile bazate pe pronunţare” erau „tolerate”. Astfel. normele actuale nu mai admit despărţirile după structură care ar conduce la secvenţe care nu sunt silabe. mf. Despărţirea cuvintelor în scris la capăt de rând nu se identifică cu despărţirea în silabe în sens fonetic. De aici impresia greşită că. 8 credite. cum prevedea regula din DOOM1. care era mai puţin restrictivă. la care se recomandă însă. un cuvânt ca obiect. dar şi la început de rând o secvenţă care nu este silabă14. 12 13 Normele actuale15 prevăd. nefiind.univ. 2+1. Când utilizarea cratimei ar putea produce confuzii se foloseşte aici pentru a indica locul despărţirii bara verticală. Tehnici de relaţionare interpersonală. nevr|algic. nici măcar semianalizabil pentru majoritatea vorbitorilor). la care „despărţirea […] care ţine seama de elementele constitutive atunci când cuvântul este analizabil sau măcar semianalizabil” era nu singura admisă. cât şi despărţirea după structură – care este indicată acum pe locul al doilea. Conform DOOM1. examen. deci perfect posibile. de regulă. Comunicare. ca variantă. Fac excepţie grupurile ortografice scrise cu cratimă (dintr-|un. într|ajutorare. ci doar cea „preferată”. şi în cuvintele „formate”. Aceeaşi observaţie ca şi la locuţiuni. într-|însa). DOOM1 menţiona numai despărţirea morfologică: „transalpin (sil. În dicţionarul propriu-zis din DOOM1 însă. este interdicţia de a lăsa mai ales la sfârşit de rând. deşi corect ar fi fost să se indice.Victoria Moldovan. atât despărţirea la capăt de rând după pronunţare – care este indicată acum pe primul loc –.

cum s-a procedat uneori) nu este deci corectă. Notarea diferită.Conf. 8 credite. cod BS1190. formaţiile cu -onim: o-monim/om-onim. drep-tunghi/drept-unghi. ca şi pentru a pune în evidenţă familiile de cuvinte şi mijoacele de formare a acestora. Romar-ta/Rom-arta. şcoala recomanda aproape exclusiv. Comunicare. despre/ de-spre. Compusele care păstrează grafii străine sunt supuse numai despărţirii după structura din limba de origine: back-hand. Dacă se urmăreşte să se vadă dacă elevii sau candidaţii cunosc silabaţia fonetică ori structura morfologică a cuvintelor.dr. formate în limba română sau împrumutate (în exemple se indică numai limita în discuţie.compuse16: arterios-cleroză/arterio-scleroză. Tehnici de relaţionare interpersonală. . 2+1. Se pot deci despărţi şi după structură cuvintele (semi)analizabile. examen.univ. al-tundeva/alt-undeva. în dicţionarul propriu-zis s-a inversat ordinea în care sunt indicate cele două modalităţi de despărţire la capăt de rând pentru cuvintele analizabile şi semianalizabile (compuse sau derivate cu prefixe şi cu unele sufixe): prima este indicată despărţirea bazată pe pronunţare. fără a o trece sub tăcere pe aceea care este mai puţin convenabilă sub un aspect sau altul. noul DOOM indică riguros. la unele examene şi concursuri. la cuvintele „formate”. la toate cuvintele în această situaţie. Masterat: Afaceri europene şi managementul proiectelor 2009-2010 Probabil că şi din acest motiv. nu şi limitele posibile între celelalte silabe): . sinonim/sin-onim. paro-nim/par-onim. ambele posibilităţi. despărţirea bazată pe analiza morfologică. a celor două despărţiri (chiar dublă pentru cea morfologică. În DOOM2 s-a inversat numai ordinea de preferinţă a celor două modalităţi de despărţire la capăt de rând – după pronunţare (care prezintă şi avantajul că pentru ea se pot stabili reguli formalizabile şi mai generale decât pentru despărţirea după structură) şi după structură. Pronosport/Prono-sport. iar pe locul al doilea despărţirea anumitor secvenţe după elementele lor constitutive. Ca urmare.Victoria Moldovan. întrebările ar trebui formulate explicit ca atare. Spre deosebire de DOOM1. por-tavion/port-avion.

silabaţie: „Regulile morfologice nu [subl.stâlp-nic) cuprinzând anumite succesiuni de consoane care nu admit alte despărţiri. dacă o asemenea diviziune i se pare şocantă la cuvintele mai uşor analizabile. feld-mareşal. Masterat: Afaceri europene şi managementul proiectelor 2009-2010 Cf. nestrămutat/nestrămutat. Pentru cuvintele a căror structură nu mai este clară. pur-sânge) sau derivate (precum contra-făcut. 15 . su-blinia/sub-linia. nu neapărat postuniversitar). adiacent. laring|ectomie [larinğectomie]. Editura Ştiinţifică. examen. nes-prijinit/ne-sprijinit. inegal/ in-egal. deoarece elementele componente sunt neînţelese sau neproductive în limba română. Cel care scrie are deci libertatea. şi la cuvintele compuse (ca alt-fel.univ. să despartă cuvântul în cauză pe baza structurii lui morfologice (post-universitar.Victoria Moldovan. de-zechilibru/dezechilibru. V.dr.derivate cu prefixe: anor-ganic/an-organic. ori. Comunicare. I. 1997. Nu pun probleme acele compuse (ca bine-facere.-R. trans-bordare) sau cu sufixe (ca pustnic. Normele actuale nu mai admit însă nici despărţirile după structură care ar contraveni pronunţării. ab-stract.Conf. abroga.derivate cu sufixe: savan-tlâc/savant-lâc. Este vorba de: . a re-începe) la care cele două tipuri de despărţire coincid. nu numai om-onim). Tehnici de relaţionare interpersonală. 16 Din cuvinte întregi. nes-tabil/ne-stabil. şi Dicţionarul general de ştiinţe ale limbii. Se indică o singură despărţire. ast-fel. să îl despartă pe baza pronunţării (omonim. şi anume după structură. atunci când nu recunoaşte sau nu este sigur de structura morfologică a unui cuvânt mai greu analizabil. La cuvintele scrise (obligatoriu sau facultativ) cu cratimă sau cu linie de pauză se admite – atunci când spaţiul nu permite evitarea ei – şi despărţirea la locul cratimei/liniei de pauză. o-biect. port-moneu) şi derivate cu prefixe (ca post-faţă. cod BS1190. 2+1.v.cuvinte compuse sau derivate şi locuţiuni: aducere-|aminte. des-calificat. . s. a-brupt. clar-văzător. '6Eormele actuale recomandă exclusiv despărţirea după pronunţare (a-borigen. prospect. a-dopta. ban-crută. ns. 8 credite. pros-cenium/pro-scenium. Bucureşti.] sunt obligatorii”. elemente de compunere sau fragmente de cuvinte dintre care cel puţin unul există independent şi cu un sens care corespunde celui din compus. . ca în apendic|ectomie [apendičectomie]. su-biect).

2+1. 8 credite. echivocă). Câteva norme morfologice Adjective La unele adjective neologice. Locuţiuni adverbiale Deoarece locuţiunile adverbiale nu cunosc categoria numărului. story-uri. admite la feminin forme cu şi fără alternanţa o (accentuat) – oa. Se recomandă ataşarea fără cratimă a articolului la împrumuturile – chiar .care au finale grafice neobişnuite la cuvintele vechi din limba română: dandy-ul (nu dandiul). (substantiv) epicen17.Victoria Moldovan. . reflectând uzul persoanelor cultivate. (barometru) aneroid. alte dăţi fiind o locuţiune distinctă. hippy-ul.împrumuturi neadaptate la care articolul şi desinenţele se leagă prin cratimă: flash-|ul. omoloagă/omologă (în timp ce la altele nu admite forme cu oa: barocă.grupuri ortografice scrise cu cratimă: ducându-|se. . hippy-i. locuţiunea adverbială altă dată nu are plural. party-ul. gay-ul. formă de feminin: (metal) alcalinopământos. playboy-i. aceasta nu înseamnă că şi adjectivele în cauză ar fi „neutre”. Tehnici de relaţionare interpersonală. în cazul celor referitoare la substantive neutre. chiar dacă au la singular formă de masculin. playboy-ul.univ. chiar când rezultă secvenţe care nu sunt silabe: dintr-|un (cazuri în care se recomandă însă evitarea despărţirii). examen. story-ul. cod BS1190.a căror finală prezintă deosebiri între scriere şi pronunţare: bleuul [blöul]. Articolul18 Articolul hotărât enclitic (singular şi plural) se leagă cu cratimă numai în împrumuturile neadaptate: . adjectivul/substantivul vagabond are femininul vagaboandă. Comunicare.Conf.cuvinte compuse complexe: americano–|sud-coreean sau americano–sud|coreean. gay-i. iar la plural (dacă au plural). (foc) bengal. cum se indica în DOOM1. în ordinea de preferinţă analoagă/analogă. . norma actuală. Masterat: Afaceri europene şi managementul proiectelor 2009-2010 . Unele adjective vechi şi mai ales neologice se folosesc numai pentru substantive de un singur gen. dandy-i19. nu vagabondă.dr.

dobândind sensul „de felul”) + pronume posesiv. zălog2 „garanţie”. weekendul [uĭkendul]. bluză. nu dandysm. a/a-uri. şi singularul: un prieten de-ai mei/de-al meu.. Comunicare. m.Conf. Gramatica limbii române. 148 se vorbeşte în asemenea cazuri de adjective defective „numai cu forme de neutru”. zălog1 „arbust”.). . Substantivul Substantivele la care există ezitare în ce priveşte apartenenţa la genul feminin sau neutru. Editura Academiei. itemul [itemul]. ambele admise ca variante literare libere: basc2/bască1 (beretă).U. deşi în noua Gramatică a Academiei acesta nu mai este recunoscut ca parte de vorbire. Cuvântul. capitol”. Rosetti”. (nu: O. 17 2. norma actuală admite. Bucureşti. basc3 „adaos la bluză sau jachetă”.Victoria Moldovan. bască2 „lâna tunsă de pe o oaie. bască3 „limbă”. examen. 2+1.. zăloagă „semn de carte./ONU a decis . regionale sau populare) specializate pentru sensuri sau domenii diferite: a1 (literă) s. n. Masterat: Afaceri europene şi managementul proiectelor 2009-2010 nedaptate sub alte aspecte – care se termină în litere din alfabetul limbii române pronunţate ca în limba română: gadgetul [gheğetul]./s. pl. pe lângă plural.N.dr.. scrise şi conform DOOM1 fără cratimă: westernuri ş. În noua Gramatică a Academiei (GALR = Academia Română. p. colind2/colindă (cântec). inclusiv în cazul unor anglicisme ceva mai vechi. În construcţia cu prepoziţia de (care şi-a pierdut sensul partitiv „dintre”. 2005). I. respectiv masculin sau neutru (cu implicaţii asupra formei lor de plural) se află în una din următoarele situaţii: 1. Tehnici de relaţionare interpersonală. colind2/colindă (cântec). pl. 18 În DOOM2 s-a păstrat categoria articolului.N.a.. La unele substantive provenite din abrevieri există în prezent tendinţa de a le folosi nearticulat: O. Numeralul Normele actuale acceptă la femininul nearticulat al numeralului ordinal întâi postpus substantivului şi forma întâia: clasa întâi/întâia. o prietenă de-ale mele/de-a mea. cuvinte de genuri diferite (dintre care unele învechite. Institutul de Lingvistică „Iorgu Iordan – Al. vestă”..-ul . a. 19 Dar derivatul dandism. colind1 „colindat”. 8 credite.. a2 (sunet) s. m.U. cod BS1190.univ.

sandală).Victoria Moldovan. nutrie. şi cleşte masculin. 8 credite. sprânceană. Unele substantive feminine terminate în -a sau -ia în limba de origine şi-au creat (şi) o nouă formă nearticulată: cariocă. opţiunea normei actuale este una din următoarele: . foarfecă feminin.dr. cu genitivdativul articulat (mass-)mediei: prin intermediul (mass-)mediei. Folosirea lor ca feminine singular este în acord cu forma lor. cafele: bretea pentru sensurile „bentiţă de susţinere la îmbrăcăminte. Tehnici de relaţionare interpersonală. La substantivele mass-media şi media „presa scrisă şi audiovizuală” s-a admis folosirea ca feminin singular: (mass-)media actuală. Norma actuală admite noile singulare pe care unele substantive feminine cu rădăcina terminată în -l şi pluralul în -e şi le-au creat după modelul sofa. cu pluralul cleşti. art. la feminin singular a unor plurale neutre latineşti la origine. cod BS1190. Tendinţa distingerii între forma de singular şi cea de plural se concretizează în acceptarea de către norma academică a singularului cârnat (şi nu cârnaţ). sofale.Conf. La unele nume proprii. maică2 „mamă”. Poate exista ezitare în ce priveşte forma de plural (în cadrul aceluiaşi gen) la unele substantive feminine cu pluralul (şi genitiv-dativul singular nearticulat) în -e sau -i şi neutre cu pluralul în -uri sau -e. Cf. leva/levă. ramificaţie rutieră”. la aceste substantive. examen. SUPERCILIA > rom. lat. g. cf. g. din latină). Unele substantive feminine omonime la nominativ-acuzativ singular au genitivdativul singular diferit: maică1 „călugăriţă”.ambele forme sunt admise ca variante literare libere. Comunicare. sanda (nu bretelă. Aceste substantive sunt împrumutate de română din engleză (unde media provine. Ea este în conformitate cu trecerea. 3.-d. de un singur gen. normele actuale admit variante de flexiune: Ilenei/Ileanei. maicei/maicii/maichii. 1. norma actuală optând pentru astru masculin. 2. maicii. cafea. art. refăcut din forma moştenită tocmai pentru marcarea mai clară a opoziţiei de număr şi prin alternanţa t/ţ. cicatrice/cicatrici. în limba română. la rândul ei. cu preferinţă pentru una dintre ele (indicată prima în Dicţionar): căpşuni/căpşune.-d. .univ. Masterat: Afaceri europene şi managementul proiectelor 2009-2010 3. 2+1.

Univers Enciclopedic. peso. 8 credite. La împrumuturile recente. bodyguarzi/bodigarzi. supravieţuind. de la desinenţa -e la -i.încadrarea în modelul substantivelor româneşti.univ. şi anume: .Conf. norma actuală a adoptat soluţii diferite.a. examen. numai în expresii (a băga în boale. . în general cu desinenţa -uri. găluşte/găluşti (ca şi râpe/râpi). . Tehnici de relaţionare interpersonală. eventual. roţi. ţărănci. stadiu. coperte/coperţi. Acceptarea şi a pluralului în -i. căpşună avea pluralul căpşuni. 2+1. cu altenanţele fonetice corespunzătoare: adidaşi. 3. ediţia a V-a. încă din Îndreptar20.se admite o singură formă la unele substantive feminine (monede.la cele neutre. cât şi pentru numele fructelor acestora. şcoale ş. playboy. Comunicare. 2. dar gagici. respectiv niveluri/nivele „înălţime. nuci. dealeri. Bucureşti. trenduri [trenduri]. strade. se înregistrează progresul. 4. weekenduri [uĭkenduri]). ortoepic şi de punctuaţie. în curs de adaptare.prin cratimă la cuvintele a căror finală prezintă deosebiri între . şcoli. lămâi. brokeri. Îndreptarul ortografic.Victoria Moldovan. gutui. itemuri [itemuri]. . străzi.direct (fără cratimă) la cuvintele – chiar nedaptate sub alte aspecte – care se termină în litere din alfabetul limbii române pronunţate ca în limba română: gadgeturi [gheğeturi].dr. ţigănci) şi neutre precum seminare (seminarii nemaiavând sprijin într-un singular în -iu). rackeţi (ca în DOOM1 boşi). în cazul mai multor astfel de substantive: fragi. formele de plural din sistemul multor substantive feminine au evoluat. cod BS1190. treaptă” (ca şi chipie/chipiuri. al pluralelor în cauză.la cele masculine – cu desinenţa -i. 11 . nu există decât plurale în –i. în uzul literar.folosirea unor substantive cu aceeaşi formă la singular şi la plural: dandy. Masterat: Afaceri europene şi managementul proiectelor 2009-2010 cireşe/cireşi. prin formarea pluralului: . gay. alături de cel în -e. dar fiind înlocuite în uzul general prin boli. plurale ca boale. legată . la două substantive de genul feminin nume de fructe: căpşuni şi cireşi. hippy. atât pentru numele de pomi sau de tufe. a merge ca pe roate). 20 Academia Română. tuneluri/tunele). Institutul de Lingvistică „Iorgu Iordan”. piersici. 1995. rodii. roate. s-a bazat pe faptul că: 1. remarci. poieni. coarde/corzi. în istoria limbii române.

show-uri [şouri]) sau care au finale grafice neobişnuite la cuvintele vechi din limba română: party-uri.la indicativ mai-mult-ca-perfect plural sunt învechite.dr. În cazurile în care acestea indicau un echilibru relativ între forme.a se prosterna (fost fără şi cu -ez.au devenit numai fără -esc a bombăni (fost numai cu -esc. a înfoia (fost fără şi cu -ez. Editura Universităţii din Bucureşti.a. ca şi a decerna. BC înfoaie / înfoiază 139 / 11). 8 credite. au fost recomandate ambele variante. a îndruma (foste cu şi fără -ez. Tehnici de relaţionare interpersonală.au devenit numai fără -ez a ignora (BC ignorează / ignoră 2 / 147). storyuri. iar când discrepanţa era flagrantă. a înjgheba (BC înjghebează / înjgheabă 62 / 82) ş. BC21 prosternă / prosternează 27 / 114) a devenit numai cu. Verbele de conjugarea a IV-a la care am intervenit asupra normării din DOOM1 se află în una din următoarele situaţii: . BC dăinuieşte /dăinuie 14 / 119). Tratarea în DOOM2 a verbelor de conjugarea I cu sau fără -ez şi de conjugarea a IV-a cu sau fără -esc continuă în mare parte DOOM1. BC îndrumează / îndrumă 6 / 141). Situaţia verbelor de conjugarea I la care am intervenit asupra normării din DOOM1 este următoarea: .au devenit cu şi fără -esc. a ţârâi (BC ţârâie / ţârâieşte 147 / 3). în această ordine: a biciui (BC biciuie / biciuieşte 57 / . examen. BC bombăne /bombăneşte 119 / 17). Masterat: Afaceri europene şi managementul proiectelor 2009-2010 scriere şi pronunţare (bleu-uri [blöuri]. cod BS1190. 2+1. Verbul Formele fără -ră. În principiu nu am intervenit în această chestiune foarte delicată decât atunci când am dispus de informaţii privind uzul formelor. Blanca Croitor. în această ordine.au devenit fără şi cu -ez. p. în acestă ordine. 21 12 .Victoria Moldovan.univ. .Conf. la fel a absolvi. în Aspecte ale dinamicii limbii române actuale. am optat pentru varianta dominantă. 57-76. Comunicare. . inclusiv pentru sensul „a termina un an/o formă de învăţământ”. „Variantele verbale literare libere: tendinţe în limba română actuală”. în această ordine. în această ordine. 2002. în această ordine. a dăinui (fost cu şi fără -esc.

). Faptul că un cuvânt precum gagică (care s-a extins în limbajul familiar) figurează în DOOM (încă din prima ediţie) nu înseamnă că el ar fi fost „adoptat ca normă academică” şi că ar fi devenit „oficial”. a altei variante decât cea indicată în DOOM2 nu ar trebui penalizată. examen. Tehnici de relaţionare interpersonală. cnocaut. În cazul unui asemenea cuvânt. nu [(anti)dumping]. 8 credite. rar). făcând parte mai curând dintre variaţiile de uz decât dintre abaterile de la o normă categorică. lucrurile nu pot fi încă tranşate definitiv şi într-un mod care să satisfacă sentimentul tuturor vorbitorilor. pop. ALTE INTERVENŢII ÎN DICŢIONARUL PROPRIU-ZIS Indicaţii de uz Inventarul DOOM2 conţine peste 62. DOOM2 arată că pluralul lui nu (mai) este gagice. La asemenea verbe (unele provenite din onomatopee). Nu înseamnă că şi alte variante decât cele înregistrate în DOOM2 nu ar fi posibile şi. baboşă (reg. odicolon (înv. S-au păstrat cea mai mare parte a intrărilor din DOOM1. folosirea. nu cnocdaun. iar genitiv-dativul singular articulat trebuie scris şi pronunţat gagicii.).Victoria Moldovan. cum şi între diversele dicţionare există deosebiri.scrierea şi/sau pronunţarea unor împrumuturi: dumping. antidumping [(anti)damping]. cu forţa. fiind necesară consultarea DOOM2.000 de cuvinte.univ. Nu există mijloace de memorare a formelor recomandate sau criterii pentru deducerea lor logică. babaros (arg. ci gagici. în cazurile de dubiu. Comunicare.. . din păcate. nu uzul. normarea priveşte numai scrierea şi flexiunea. adăugându-se indicaţii de uz la cuvintele care nu aparţin limbii literare actuale: a aburca (pop.a. 2+1. pl.)..) etc. cod BS1190. Modificări Prin intervenţii mai mult sau mai puţin punctuale operate în corpul dicţionarului sau modificat o serie de recomandări ale DOOM1: . o coerenţă. iactanţă (livr. colonelă (înv. BC biruie / biruieşte 50 / 78) ş. knockdown [knocdaǔn/nocdaǔn] şi knockout [knocaǔt/nocaǔt].Conf. categoria formaţiilor cu -men împrumutate din engleză sau din franceză (care nu mai sunt scrise cu -man): congresmen.. pentru situaţiile în care este folosit în registrul căruia îi aparţine sau într-o operă literară. gagică (fam. În cazul fluctuaţiei dintre formele sufixate şi cele nesufixate nu se poate impune. neconfirmată de uz. congresmeni.dr. a birui (fost numai fără -esc. Masterat: Afaceri europene şi managementul proiectelor 2009-2010 65).). numai de dragul coerenţei.).

8 credite.s-au admis. machieuză. chemoterapie.unele forme flexionare: . 2+1. a funda. diseară / deseară. misadă. cearşaf / cearceaf. azinoapte. pieptăn / pieptene. atât la cuvinte vechi. a dăula. . becisnic / bicisnic. cât şi la cuvinte mai noi. 13 maseuză – ca şi cozeur.. chimioterapie. crenvurst. de-andăratele. chermesă. conform normei actuale.a mirosi are la indicativ prezent. a despera. de dansuri populare. a fonda.s-au considerat (formal articulate şi) de genul masculin (nu neutru.Victoria Moldovan. pricomigdală. israelian. forma (ei) miros (nu (ei) miroase). lebărvurst. examen. mesadă. marfar. .a. recomandând (numai) acciză. luminător. şi femininele recordmenă. dizeuză –. forma (să) continui (nu (să) continuu). unele forme ca variante literare libere: astăreală / astereală. fierăstrău / ferăstrău. dizeur. cod BS1190. corijent / corigent. pl. carafă. abrudeancă. garafă. de-andăratelea. pl. tenismenă. picromigdală. izraelian. machieză. recordmeni. muschetar / muşchetar. masor. după modelul unor verbe în -ia (ca a apropia). persoana a III-a plural. conteiner. luminiscent / luminescent. chimiluminiscenţă / chimioluminescenţă. polologhie / poliloghie. fiică. g. magaziner. fiică [fĭică].s-au eliminat unele forme sau variante.. ziler etc. delco / delcou. machior. container. astm.Conf. filosof /filozof. astmă. abrudencii.univ.a continua are.-d. Tehnici de relaţionare interpersonală. Masterat: Afaceri europene şi managementul proiectelor 2009-2010 recordmen. as-noapte. .s-a admis existenţa la unele nume compuse de plante şi de animale. a dehula.dr. de jocuri ş. chermeză. luminator. ca şi la persoana a II-a singular. tenismeni (cf. neart. a formei nearticulate şi a flexiunii: abrudeanca (dans). zilier. persoana I singular. tumoare / tumoră. maseur. cum este . crenvurşt. . art. a dispera. Comunicare. mărfar. . . nu (şi) acciz. formate în româneşte) etc. tenismen. lebervurşt. la indicativ şi conjunctiv prezent. machieur. magazioner.

pentru numele şi simbolurile unităţilor de măsură. 2+1.s-a admis. Excelenţa Voastră. de ex. şi nu formă verbală23 ş. ci cu persoana la care se referă. de autorii DOOM1 îmbinări libere şi de aceea neinclus în dicţionar).dr. wattore. airbag. broker.împrumuturi din latină şi din diverse limbi moderne. numele de plante sau de animale compuse de tipul acul-doamnei (plantă) s. waţi-oră. ca şi viţă-de-vie ş. item. trend etc. adv. pl. Înălţimea Voastră etc. jacuzzi. Masterat: Afaceri europene şi managementul proiectelor 2009-2010 cuvântul de bază). examen. gay. ca în cazul substantivelor. nu wattoră.. majoritatea din engleză.bun-platnic. cool. degeţel-roşu. . . hisp(anisme) etc. . . rău-platnic. . . de specii animale şi vegetale (acantocefal) ş.„epitetele” referitoare la persoane au fost considerate de ambele genuri.univ. printre altele.a. macho. dealer. . nu numai masculine: bâlbâilă s. marcate ca angl(icisme). prevederile sistemelor internaţionale obligatorii/normelor interne stabilite de profesionişti: watt-oră cu pl.s-a schimbat încadrarea lexico-gramaticală a unor cuvinte: -sunt considerate locuţiuni pronominale de politeţe22 (şi nu secvenţe formate din substantiv + adjectiv pronominal posesiv sau pronume personal în genitiv) tipurile Domnia Ta.: acquis. art. cu persoana a II-a: Excelenţa Voastră veţi fi primit de preşedintele ţării. spaniolă etc.Conf. existenţa unor forme de singular la nume de popoare vechi (alobrog). (considerate.a.a. hacker.s-au respectat. m. dar şi din franceză. curriculum..500 de cuvinte: .. deşi formaţiile sunt analizabile.. probabil.Victoria Moldovan. alese (pe ~) loc. fr(anţuzisme). n. deoarece acordul predicatului cu aceste secvenţa folosite ca subiect nu se face cu persoana a III-a. (re)intrate în uz.uite este considerat interjecţie. advertising.. Adăugiri S-au adăugat cca 2.. şi f. m. sunt socotite compuse. .. cod BS1190.s-a considerat că substantivele provenite din verbe la supin nu au în general plural şi s-au tratat separat locuţiunile formate de la ele: ales s. 8 credite. Comunicare.. Tehnici de relaţionare interpersonală.

din diverse motive.Conf. Comunicare. dar care. alb-negru.cuvinte provenite din abrevieri: ADN ş. politolog. de la nume de state (srilankez) şi alte derivate care pun probleme (shakespearian/shakespeareian) ş. dublu-casetofon.. . papua.nume proprii cu care trebuiau puse în legătură substantive comune înregistrate în . 2+1.a accesa. mintal. p.. policalificare. giardia. nu trebuie interpretată ca o recomandare a tuturor acestora.cuvinte existente în limba română. repertoriu. 22 În GALR. albargintiu. Ea se bazează pe ideea că. şi GALR.. a exînscrie. aeroambulanţă. mâinedimineaţă.Victoria Moldovan. alaltăieri-dimineaţă. sunt numite îmbinări locuţionale. repertoar ş. emisiune. gastroenterolog. neoliberal. p. invar. invar. 213. preaderare.dr.derivate de la nume de locuri româneşti (albaiulian. sociocultural. papuaş. metaloplastie..dublete ale unor cuvinte existente în DOOM1: compleu. invar. ocluziune. dar şi locuţiuni. a se autoacuza. teleconferinţă. ocluzie. 14 . electrocasnic. mai ales angloamericane. iar unele dintre ele ţin de o modă ce poate fi trecătoare. etc. şi care vor dispărea. ignorării problemei – care lasă loc greşelilor – îi sunt preferabile înregistrarea formelor corecte din limba de origine şi sugerarea căilor pentru posibila lor adaptare la limba română. examen. fricţiune. negruvodean). neocomunism. dacă folosirea lor nu poate fi împiedicată. aeroportuar. şi sub ce formă anume. lipseau din DOOM1 (unele intrate în limbă sau devenite uzuale după elaborarea acestuia): . . ..a. Tehnici de relaţionare interpersonală. frecţie. extra adj. 679-680. Viitorul va decide care dintre aceste cuvinte vor rămâne. . a tracta. mental.a.. autocopiativ. 8 credite. Masterat: Afaceri europene şi managementul proiectelor 2009-2010 Includerea în DOOM2 a unor împrumuturi recente neadaptate. cod BS1190. azi-mâine ş. blocstart. emisie. ultra adj. proamerican. . heliomarin. anglo-normand. primoinfecţie. cronofag.compuse absente din DOOM1: à la. asemenea atâtor împrumuturi mai vechi.a.univ. – alături de complet. acvplanare. aurolac.a. 23 Cf. super adj.

cod BS1190.. Comunicare.-d.a. examen. Tehnici de relaţionare interpersonală. Masterat: Afaceri europene şi managementul proiectelor 2009-2010 dicţionar: Acropole faţă de acropolă ş.nume proprii care fuseseră normate în anexele la DOOM1 sub o formă susceptibilă de amendări: Artemis. lui Artemis.ro . . 8 credite.dr. . nu Artemidei ş.univ. pentru care am recomandat g. 2+1. nici un(ul) etc.a.grupuri de cuvinte omofone cu cuvinte compuse: de sigur. Ioana Vintilă-Rădulescu ioanar1@rdslink..Conf.Victoria Moldovan.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful