Conf.univ.dr.Victoria Moldovan, Comunicare. Tehnici de relaţionare interpersonală, cod BS1190, 8 credite, 2+1, examen.

Masterat: Afaceri europene şi managementul proiectelor 2009-2010

CUPRINS

I. INFORMAŢII GENERALE........................................................................................2 Date de identificare a cursului........................................................................................2 Condiţionări şi cunoştinţe prerechizite...........................................................................2 Descrierea cursului.........................................................................................................3 Formatul şi tipul activităţilor implicate de curs.............................................................3 Materiale bibliografice obligatorii.................................................................................3 Materiale şi instrumente necesare pentru curs...............................................................4 Calendar al cursului........................................................................................................4 Politica de evaluare şi notare..........................................................................................5 Elemente de deontologie academică..............................................................................5 Studenţi cu dizabilităţi....................................................................................................6 Strategii de studiu recomandate.......................................................................................6 II. SUPORTUL DE CURS Cuprins ...............................................................................................................................7 Modulul I: Evoluţia limbii române, de la formare până la începutul mileniului III............ 8 Modulul II: Limba română - instrumente esenţiale de lucru: gramatici, dicţionare;......23 Modulul III: Limba, norma, uzul ...................................................................................27 Modulul IV: Probleme de comunicare..........................................................................44 III. ANEXE.......................................................................................................................54 Bibliografie........................................................................................................................54 Articole in extenso ………………………………………………………………………55

Conf.univ.dr.Victoria Moldovan, Comunicare. Tehnici de relaţionare interpersonală, cod BS1190, 8 credite, 2+1, examen. Masterat: Afaceri europene şi managementul proiectelor 2009-2010

I. Informaţii generale
Date de identificare a cursului Date de contact ale titularului de curs: Nume: Victoria Moldovan Birou: str. T. Mihali, nr 58-60, cam. 016 Telefon: 40 + 0264-41.86.52 int. 5845 Fax: 40 + 0264-41.25.70 E-mail: vimold@yahoo.com Consultaţii: miercuri, 10-12 Date de identificare curs şi contact tutori: Numele cursului: Comunicare. Tehnici de relaţionare interpersonală Codul cursului: BS1190 Anul, Semestrul: Anul I, Semestrul 1 Tipul cursului: obligatoriu [Pagina web a cursului]

Condiţionări şi cunoştinţe prerechizite Cursul Comunicare. Tehnici de relaţionare interpersonală îşi propune să dezvolte abilităţi de comunicare scrisă şi orală şi de utilizare a unor tehnici de relaţionare personală care să faciliteze comunicarea profesională; participarea studenţilor la acest curs nu necesită cunoştinţe speciale şi nici nu le creează dificultăţi, indiferent de pregătirea lor educaţională anterioară. Descrierea cursului Cursul Comunicare. Tehnici de relaţionare interpersonală are un scop teoretic şi practic, vizând, pe de o parte, informarea studenţilor despre etapele mai importante din evoluţia limbii române, despre transformările mai vechi, dar şi despre cele foarte actuale, ca bază a comunicării verbale şi a relaţionării interpersonale în limba română. Pe de altă parte cursul urmăreşte iniţierea studenţilor în practici de comunicare utile pregătirii lor profesionale. Tehnicile de relaţionare interpersonală vor avea în vedere atât comunicare verbală – scrisă şi orală – cât şi comunicarea nonverbală. În comunicarea scrisă (de la cuvânt la discurs) vom urmări organizarea textului, cu accent pe elementele care îi asigură acestuia coerenţă şi coeziune. Comunicarea orală se va centra pe: ascultarea activă, strategiile conversaţionale, strategiile de politeţe. Abordând rolul nonverbalului în comunicare sau “dimensiunea ascunsă a comunicării” vom semnala importanţa acestei componente din perspectiva diferenţelor culturale. Obiectivele urmărite: utilizarea corectă a limbii române, evitarea unor capcane ale limbii actuale, dezvoltarea şi îmbunătăţirea capacităţii de exprimare scrisă şi orală, o comunicare interpersonală adecvată diferitelor registre lingvistice. Formatul şi tipul activităţilor implicate de curs Cursul Comunicare. Tehnici de relaţionare interpersonală îmbină două modalităţi de învăţare pentru a asigura o mai bună pregătire a masteranzilor. Pe de o parte, masteranzii au posibilitatea să participe la întâlnirile stabilite conform programului şi să audieze prelegerile pe tematica specificată, urmate de discuţii cu titularul de curs, menite să exemplifice şi să clarifice conceptele şi noţiunile teoretice prezentate. Pe de altă parte, masteranzii vor fi stimulaţi să ia parte la un proces de învăţare activă, prin implicarea lor

Conf.univ.dr.Victoria Moldovan, Comunicare. Tehnici de relaţionare interpersonală, cod BS1190, 8 credite, 2+1, examen. Masterat: Afaceri europene şi managementul proiectelor 2009-2010 în elaborarea unor teme, bazate pe propriile observaţii referitoare la felul „cum vorbim” sau la modul în care „ni se vorbeşte”. Materiale bibliografice obligatorii 1. Dicţionarele de bază ale limbii române (DEX, DLR, Dicţionar de neologisme, Dicţionar de sinonime) 2. Lucrări normative ale Academiei Române (Gramatica, DOOM) 3. Gligor Gruiţă, Moda lingvistica 2007: norma, uzul şi abuzul, Editura Paralela 45, 2006
(Cartea se găseşte atât în librării, cât şi la BCU. Este scrisă într-un stil plăcut, iar exemplele culese din presă sunt edificatoare pentru felul în care se vorbeşte limba română)

4. Ioana Vintilă-Rădulescu, CE E NOU ÎN DOOM
(Articolul vă va edifica asupra celor mai importante schimbări normative aduse de Dicţionarul ortografic, ortoepic şi morfologic al limbii române, ediţia 2005; în anexă veţi găsi articolul.)

5. Adriana Stoichiţoiu-Ichim, Vocabularul limbii române actuale. Dinamică /Influenţe/Creativitate, BIC ALL, Bucureşti, 2007 6. R., Zafiu, Diversitate stilistică în româna actuală, Ed. Universităţii din Bucureşti, 2001.
(Cartea poate fi consultată la BCU; este acccesibilă pe Internet).

7. http://www.cna.ro/Rezultatele-monitoriz-rii-privind,2392.html 8. Vezi articolele in extenso din Anexa
{Aici pot fi găsite observaţii referitoare la greşelile de exprimare prezente în emisiunile de radio şi TV. Cf. Rezultatele monitorizării Rezultatele monitorizării privind calitatea limbii române la posturile de radio şi televiziune (20.05 – 20.06.2009)}

Materiale şi instrumente necesare pentru curs Realizarea cursului Comunicare. Tehnici de relaţionare interpersonală nu necesită instrumente speciale, el se bazează pe metode şi procedee expozitive: expunerea problemelor teoretice; analiza exemplelor; explicaţia şi argumentarea; metode şi procedee bazate pe dialog: conversaţia, problematizarea; studiul de caz. Modalitatea de desfǎşurare a seminarelor este interactivǎ şi se bazeazǎ pe lucrǎrile practice propuse studenţilor. Aplicaţiile vor urmări practicile nerecomandate / greşite din discursul cotidian, cu explicarea diferitelor tipuri de greşeli şi cu indicarea formelor recomandate/corecte. Accesul studenţilor la Internet, în afara orelor de predare, este necesar pentru a-şi procura o parte a bibliografiei şi unele materiale ilustrative.

Elemente de deontologie academică Plagiatul este o problemă serioasă şi este pedepsită cu asprime.Victoria Moldovan. . Un proiect care se constituie în mare parte din compilarea unor idei ale unor autori. cu o pondere de 30% din nota finală. .Conf. Orice student care este prins că plagiază se poate aştepta să îi fie anulată munca şi să se întreprindă măsuri disciplinare din partea conducerii facultăţii. Noutăţile din DOOM 2005 Parcurgerea bibliografiei precizate în vederea susţinerii examenului desfăşurare Va fi comunicat ulterior Va fi comunicat ulterior Politica de evaluare şi notare Modalitatea de notare a masteranzilor pentru disciplina Comunicare. examen.dr. În vederea promovării examenului cu o notă satisfăcătoare. Masteranzii pot să citeze surse bibliografice alcătuite din reviste sau cărţi cu condiţia ca respectivele surse să fie identificate şi prezentate în cadrul proiectului de cercetare. iar alta practică. neavând o contribuţie proprie din partea masterandului va fi notat cu un calificativ inferior. 8 credite. Studenţii trebuie să ştie că silabusul de faţă reprezintă un suport minimal.susţinerea unui examen scris a cărui pondere este de 70% în nota finală. .univ.copierea unui proiect de cercetare de pe internet şi răspândirea acestuia şi în rândul altor masteranzi. Examenul va fi structurat pe două părţi: una va fi alcătuită din întrebări care vor acoperi întrega materie predată masteranzilor. cod BS1190.conspectarea unor surse bibliografice fără citirea prealabilă a acestora (copierea unor conspecte făcute de alţii). studenţii vor trebui să parcurgă bibliografie indicată în cadrul acestui silabus. 2+1.elaborarea unui portofoliu pe teme stabilite de titularul de disciplină.copierea parţială sau totală a unui proiect de cercetare. Tehnici de relaţionare interpersonală.realizarea proiectului de cercetare de către o altă persoană. Tehnici de relaţionare interpersonală are în vederea următoarele aspecte: . Studenţi cu dizabilităţi . Parcurgerea bibliografiei Norma şi uzul. a cărui simplă parcurgere nu este suficientă pentru promovarea examenului. Tematica şi rigorile de redactare a portofoliului vor fi aduse la cunoştinţa masteranzilor în cadrul primei întâlniri stabilite să aibă loc cu aceştia. de corectare şi explicare a unor greşeli de exprimare (gramaticale. Exemple de plagiat: . Comunicare. Masterat: Afaceri europene şi managementul proiectelor 2009-2010 Calendar al cursului Activităţi Întâlnire Activităţi didactice Examen final Tematica abordată Responsabilităţile Locul de masteranzilor Corectitudinea lingvistică. stilistice) .

Participarea la discuţii şi analize pe marginea temelor indicate spre studiu este în beneficiul studenţilor. Comunicare. Fără un efort personal. putând primi lămuririle necesare în de maxim 48 ore de la primirea mesajului. Strategii de studiu recomandate Pentru a obţine performanţa maximă. 2+1. 2. Tehnici de relaţionare interpersonală pe adresa de email a titularului de curs. Este recomandat ca studiul să se bazeze pe o bibliografie minimală. indicată în silabus şi pe alte surse bibliografice. menţionată la începutul acestui silabus. studenţii trebuie să ţină cont de următoarele recomandări privind studiul individual. Tehnici de relaţionare interpersonală. 3. Masterat: Afaceri europene şi managementul proiectelor 2009-2010 În vederea oferirii de şanse egale studenţilor afectaţi de dizabilităţi. . examen. indicate punctual la fiecare temă. 8 credite.dr. cod BS1190.Victoria Moldovan. titularul de curs îşi manifestă disponibilitatea de a comunica cu studenţii prin intermediul poştei electronice. nu există performanţă.univ. Aceştia vor putea adresa întrebările lor legate de tematica cursului Comunicare. precum şi de activităţile colective realizate în cadrul cursului: 1.Conf.

examen. Unitatea de curs 1: Limba şi funcţiile ei. 8 credite. Unitatea de curs 2: Principalele influenţe exercitate asupra limbii române : influenţa turcă. elementul autohton. de la formare până la începutul mileniului III Unitatea de curs 1: Formarea limbii române : elementul latin. Unitatea de curs 2: Instrumente esenţiale de lucru: gramatici. dicţionare generale şi de specialitate Modulul III: Limba. îndreptare.dr. cod BS1190. Unitatea de curs 1: Conceptul de normă în exprimarea scrisă şi orală. uzul . Norma limbii literare Unitatea de curs 2: Încălcări ale normei ortografice şi ortoepice în româna actuală Unitatea de curs 3: Încălcări ale normei morfologice Unitatea de curs 4: Încălcări ale normei sintactice Unitatea de curs 5: Încălcări ale normei lexicale Secţiunea a II-a Modulul IV: Probleme de comunicare şi relaţionare interpersonală III. Anexe BIBLIOGRAFIA COMPLETĂ A CURSULUI ARTICOLE IN EXTENSO .Victoria Moldovan. greacă. Suportul de curs Secţiunea I Modulul I: Evoluţia limbii române. 2+1. Unitatea de curs 4: Limba română actuală – secolul XX Unitatea de curs 5: Limba română actuală – libertatea prost înţeleasă Modulul II: Limba română . “reromanizarea” din sec. elementul slav.Conf.al XIXlea.instrumente esenţiale de lucru: gramatici. dicţionare. Comunicare. Tehnici de relaţionare interpersonală. Masterat: Afaceri europene şi managementul proiectelor 2009-2010 II. Influenţele neoromanice. maghiară Unitatea de curs 3: Modernizarea limbii române.univ. norma.

Pannonia de sud. Colonizarea Daciei s-a făcut cu populaţie din toate provinciile romane „ex toto orbe romano”. în care limba băştinaşilor a avut importanţa sa. Moesia superioară şi inferioară). Dardania. Masterat: Afaceri europene şi managementul proiectelor 2009-2010 MODULUL 1:EVOLUŢIA LIMBII ROMÂNE. DE LA FORMARE PÂNĂ LA ÎNCEPUTUL MILENIULUI III Obiective 1. şi romanizarea ei.Conf. 8 credite. elementul slav. ILR. dar cu toate încheirea lui are loc numai după . din momentul pătrunderii limbii latine în aceste provincii şi până în zilele noastre. după războaiele din 101-102 şi 105-106. 1968. implicit. stăpânirea romană s-a retras la sudul Dunării. Dacia a fost cucerită de romani şi inclusă în marele şi prestigiosul imperiu. Familiarizarea studenţilor cu principalele concepte utilizate în descrierea diacronică 2. Înţelegerea interdependenţei dintre istorie. 2+1. Cunoaşterea şi înţelegerea transformărilor permanente din limbă Unitatea de curs 1: Formarea limbii române: elementul latin. 77. Colonizarea Daciei înseamnă. Comunicare.” A. Formarea limbii române. iar asimilarea slavilor • Elementul latin. lăsând provincia la discreţia migratorilor.După numai 165 de ani de colonizare efectivă. societate.Victoria Moldovan. limbă 4. In sec II. „Limba română este limba latină vorbită în mod neîntrerupt în partea orientală a Imperiului Roman. p. elementul autohton. cod BS1190. cuprinzând provinciile dunărene romanizate (Dacia. Rosetti.dr. Tehnici de relaţionare interpersonală. Romanizarea Daciei este considerată ca punctul de plecare în formarea limbii române.univ. Dar procesul de formare a fost unul de lungă durată. Cunoaşterea principalilor factori care au determinat/determină evoluţia limbii române 3. examen. aflat la apogeul său. Buc. Definiţia limbii române.

Conf.univ.dr.Victoria Moldovan, Comunicare. Tehnici de relaţionare interpersonală, cod BS1190, 8 credite, 2+1, examen. Masterat: Afaceri europene şi managementul proiectelor 2009-2010 acestea, limba latină a rămas definitiv în Dacia, din ea dezvoltându-se o limbă neolatină, româna. Acest mister (O enigmă şi un miracol, după formularea istoricului G. Brătianu) al unei limbi neolatine care supravieţuieşte într-o mare slavă, a dat subiect de dezbateri numeroaselor generaţii de istorici români şi străini, şi a stat la baza aşa numitei teorii „migraţioniste” a poporului român. Cum noi analizăm aici limba, vom remarca, fapt incontestabil azi, existenţa unui număr de elemente latine (aproximativ 2000) pe care latina le-a transmis în toate limbile romanice. Dintre acestea vreo 500 sunt panromanice, adică sunt comune tuturor limbilor romanice (prepoziţii şi conjuncţii, că, cu, de, în, nici, pe, adverbe: când, ieri, mai, nu, unde, pronume, alt, care, ce, eu, meu, noi, nostru, tu voi, numerale 1-10, mie, verbe: a avea a fi, a vrea, a sta. Termeni referitori la îmbrăcăminte, podoabe: cămaşă, a coase, fir, inel, alimente şi alimentaţie: carne, cină, a coace, făină, pâine, sare, vin, locuinţă: casă, masă, fereastră, perete, poartă, cer şi atmosferă:cer, lună, stea, vânt, soare, ploaie, nea, pământ: apă, argint, aur, câmp, lac, mare, munte, pământ, piatră, vale,floră şi faună, agricultură: floare, grâu, iarbă, lemn, bou, cal, capră, iepure, lup, ou, peşte, vacă,a ara, a culege, a semăna, a mulge, păstor, fân, furcă, transport: car, a aduce, a muta, a trage, roată, armată: arc, armă, săgeată, a învinge,cultură şi societate: carte (scrisoare), a cânta,joc, a scrie,a cumpăra, domn, lege, preţ, vecin, terminologia creştină: a ajuna, înger, păcat, Paşte, biserică, a boteza, cruce, a cumineca, rugăciune.Terminologia referitoare la om, corp, sex, vârstă, familie: barbă, cap, frunte, limbă, nas, ochi, păr, ureche, coastă, braţ, deget, femeie, om, fiu, fiică, socru etc. Aproximativ 100 de cuvinte de origine latină se găsesc numai în română: ajutor, cântec, creştin, a ierta, împărat, întâi, a legăna, lingură, ospăţ, oaie etc., aşa cum există circa 200 de cuvinte panromanice cu excepţia românei, absenţa lor se justifică din motive extralingvistice: abandonarea unor îndeletniciri (navigaţia-luntre), numele obiectelor de lux în condiţiile rusticizării (purpura, lampa). Elementul autohton sau substratul îl formează totalitatea elementelor pătrunse în latină din limba populaţiei cucerite, care a adoptat limba cuceritorilor.

Conf.univ.dr.Victoria Moldovan, Comunicare. Tehnici de relaţionare interpersonală, cod BS1190, 8 credite, 2+1, examen. Masterat: Afaceri europene şi managementul proiectelor 2009-2010 Substratul traco-dac nu a fost capabil să influenţeze major, să modifice esenţa latină a limbii noastre (asa cum nici substratul celtic, iberic sau ligur nu au modificat esenţa latină a limbilor respective). Pe baza asemănărilor cu albaneza se presupune ca aproximativ 130-140 de cuvinte ne-au rămas de la daci. Este vorba despre termeni referitori la natură: configuratia terenului, apă, vegetaţie, faună: groapă, mal, măgură, baltă, pârâu, brad, copac, mazăre, mărar, brusture, coacăză, ghimpe, mugure, sâmbure, strugure, măgar, mânz, ţap, viezure, murg, balaur, şopârlă, barză, cioară, pupăză. • Elementul slav, superstratul slav este definitoriu pentru formarea limbii române, constituie principalul element de individualizare a limbii române în raport cu celelalte limbi romanice. Slavii au apărut în zona de sud-est a Europei, atraşi de bogăţiile Bizanţului, în secolele al V-lea şi al VI-lea. Prăbuşirea Imperiului Roman (602) a fost factorul favorizant al pătrunderii lor masive în sudul Dunării, unde au întemeiat state slave, iar din sec. IX, prin intermediul bisericii slavone au reuşit să slavizeze elementul romanic. Dacia care fusese abandonată cu mult timp înainte şi fusese lăsată pradă migratorilor nu mai era atât de tentantă, aşa că numărul slavilor rămaşi aici a fost mai mic, asimilarea lor de către băştinaşii romanizaţi fiind posibilă. Asimilarea slavilor a fost un proces de durată (sec. VVIII) şi a lăsat urme serioase în limba română. Aşa cum am menţionat şi in cazurile precedente, şi aici faptele de vocabular sunt cele mai evidente şi provin din multe sfere lexicale, ca, de exemplu, substantive şi verbe din sfera îndeletnicirilor: bici, brazdă, brici, ciocan, clei, cleşte, coş, cumpănă, plug, război (de ţesut), sită, a citi, a clădi, a cosi, a croi, din cea a plantelor şi animalelor: bujor, podbeal, ştei, pelin, coajă, cocoş (găină-lat), lebădă, râs, sentimente: drag, a iubi, scump, familie: nevastă, babă, societate: boier, ceată, medicină: boală, leac, adjective ca bogat, sărac, ciudat, cinstit, verbe de bază: a vorbi, a coborî, a clipi, a hrăni, termeni abstracţi: prilej, pricină, vrajbă etc, sistemul de numărare de la 11-20 şi substantivul sută. Sufixe ca –eală (iuţeală, răceală), -enie (ciudăţenie, sfinţenie, cuminţenie), -iş (aluniş, luminiş) sau unele prefixe: ne- (necinstit), prea- (preabun, preacinstit). Despre limba română se poate vorbi

Conf.univ.dr.Victoria Moldovan, Comunicare. Tehnici de relaţionare interpersonală, cod BS1190, 8 credite, 2+1, examen. Masterat: Afaceri europene şi managementul proiectelor 2009-2010 numai după ce a avut loc asimilarea slavilor, un proces lung, plasat între sec.VVIII. Protoromâna sau româna comună. Se presupune că la începuturile limbii române, exista o mare comunitate (situată la nordul şi sudul Dunării) de vorbitori cu particularităţi specifice, care ulterior s-au dezvoltat în 4 dialecte: unul nord-dunărean, dialectul dacoromân (devenit limbă naţională, limba română) şi 3 dialecte suddunărene: aromân (cel mai bine păstrat şi reprezentat de grupuri etnice din Macedonia şi Grecia), meglenoromân şi istroromân (pe cale de dispariţie). Nu se poate preciza care a fost data despărţirii dialectelor (sec.X –XII). Faptul că numai dacoromâna are influenţe maghiare, pledează pentru ideea că protoromâna a existat anterior instalării ungurilor în Transilvania. Unitatea de curs 2: Principalele influenţe exercitate asupra limbii române : influenţa turcă, greacă, maghiară Influenţele străine, determinate de condiţiilor istorice, politice, economice sau culturale, s-au manifestat asupra limbii române, în diverse forme, de-a lungul întregului mileniu al II-lea, dar ele sunt sesizabile şi în etapa actuală de dezvoltare a limbii române. Le vom menţiona, succint, pe cele mai importante. • Elementele maghiare au pătruns în limba română ca urmare a contactului cu ungurii. Acestia s-au aşezat în Pannonia, fosta provincie romană, de unde în sec.al X-lea/XI-lea au cucerit Transilvania. Ca reacţie firească a acestui contact, în română au intrat aproximativ 150 de cuvinte din domenii diverse: a ademeni, a alcătui, a bănui,a bântui, a cheltui, fel, gingaş, gând, hotar, oraş, vamă etc. Sufixele de origine maghiară –aş/-eş (ceteraş, trupeş), -ău (mâncău), -işag/-şug (furtişag, vicleşug) au aceeaşi vechime. In limba română există şi influeţe mai noi şi multe manifestate doar în Transilvania. Fenomenul împrumuturilor se manifestă şi în sens invers, dinspre română spre maghiară (berbece, cioban, fecior, plăcintă).

au un statut special. bursuc. destul de multe. Cele mai vechi influenţe datează din sec. duh. dulgher. 2+1. sclifosi. ieftin. cu urmări importante pentru limba română. fiind cunoscute şi utilizate de „protipendada” vremii respective. dovleac. oleacă. examen. mâncare.Conf. intrate în limba română mai ales între 1770-1820.-isi. Al treilea strat este cel mai bogat. traistă). Unele sufixe ca -ez (englez. • Elementele turceşti au contribuit şi ele la îmbogăţirea limbii române. post. Tache) provin din neogreacă. Un rol important în apariţia scrierii (sec. vornic. tavan. termeni referitori la casă. cuvinte din greaca modernă. francez). catâr etc. fiind vorba de termeni administrativi. odaie.dr. plimbarisi) sau -ache (Mache. sarma. basma. îmbrăcăminte. sau verbe (a lipsi. Un fapt semnificativ.Chiar şi unele cuvinte romanice (bezea < fr. a izbăvi. voie.fidea. dar şi din lezicul uzual: anafora. au dispărut odată cu perioada respectivă.univ. pungă. Al doilea strat provine din greaca bizantină (greaca era limba oficială a Imperiului Roman de Răsărit). salcâm. trei straturi. de unde au intrat în română (lipsesc din celelalte limbi romanice). Comunicare. simandicos etc.XIII) l-a avut biserica. plante şi animale:dulap.ca: evanghelie. a sfinţi. protipendadă. în epoca „fanariotă”. fiind detectabile etape de pătrundere. arpagic. ispită. halva. Cel mai vechi strat a pătruns în latina dunăreană. amanet. cântar. care au împestriţat limba română în perioada fanariotă. ( fandosi. neogreacă. pravilă. nostim. medicină. obiecte (călimară. rai. Sextil Puşcariu remarcase că evoluţia diferită a românei s-a datorat şi faptului că „am rămas . Limba de cult fiind slavona. Interesant este ca ele sunt mai ales substantive. ciorap. În perioada premodernă din slavonă au intrat în limba română termeni de specialitate. iad etc. spital. stolnic. dud.Victoria Moldovan. cazanie. ciorbă. XV-XVI. saltea. îl constituie scrierea în limba română. folos. pătlăgea. episcop. probabil deodată cu produsul respectiv. zapis. azi peiorativ. prezente şi ele în română. de vechimi diferite. a sosi). a molipsi. Masterat: Afaceri europene şi managementul proiectelor 2009-2010 • Elementele greceşti. cod BS1190. pomană. scrierile bisericeşti erau în această limbă. Din această perioadă avem termeni din domeniul comerţului (arvună. din biserică sau administraţie. meserii. baiser) au pătruns prin greacă. Neologismele turceşti şi cele greceşti. a părăsi. plicticos. intre sec VII-XV (1453). 8 credite. greşeală. Lache. Tehnici de relaţionare interpersonală. prisos). lehuză. cearceaf. samsar. juridici comerţ.

diferite totuşi. Influenţele neoromanice Modernizarea românei la sfârşitul sec. greco-catolicismul a contribui în mod categoric la modernizarea şi schimbarea atitudinii faţă de limba română. Şcoala Ardeleană va iniţia scrierea cu caractere latine. după decapitarea întregii familii a lui Constantin Brâncoveanu (1714). aducând şcoli pentru românii ardeleni. În Transilvania secolului al XVIII-lea.Conf. unirea cu Roma. Unitatea de curs 3: Modernizarea limbii române.univ. cod BS1190.dr. Petru Maior sunt cei care au adus primele elemente de occidentalizare a limbii române şi au contribuit la deşteptarea ideii naţionale.Victoria Moldovan. cu caractere latine. Transilvania îşi căuta un aliat în biserica catolică. din cele trei provincii româneşti. al XVIII-lea şi începutul sec. În ambele ţări se instalează domniile fanariote. al XIX-lea se datorează condiţiilor istorice concrete. al XVIII-lea. edificată în 1701. • Rolul contextului istorico-politic şi cultural. şcoli care vor da roade spre sfârşitul sec. Tinerii greco-catolici. întorşi de la şcolile occidentale. scriu istorie. 8 credite.370). Comunicare. 1521) este cu caractere chirilice. Prima scriere în română (Scrisoarea lui Neacşu. graţie scrierii sale. Samuil Micu. “reromanizarea” din secolul al XIX-lea. Tehnici de relaţionare interpersonală. Pentru propăşirea culturală a neamului. răspândesc ideea de romanitate. • Rolul Şcolii Ardelene. cum vor fi şi scrierile cronicarilor moldoveni şi munteni din sec XVI-XVII. Orientarea spre şcolile din apus. examen. dar şi cele din sec XVIII şi începutul sec XIX. Gheorghe Şincai. dar va trece aproape un secol de frământări şi încercări până când alfabetul latin va fi general acceptat şi se va impune în cultura română din toate provinciile. Masterat: Afaceri europene şi managementul proiectelor 2009-2010 în curs de multe veacuri cu faţa întorşi spre Orient” (p. tipăresc gramatici se preocupă de predarea limbii române (vezi Elementa linguae dacoromanae sive valahicae). • Influenţa culturilor (romanice) occidentale s-a făcut tot mai prezentă în cultura românească o dată cu secolul al XIX-lea. dar o lasă în mâna turcilor prin pierderea luptei de la Stănileşti (1711). mai cu . Secolul „luminilor” găseşte româna în situaţii foarte diferite: Dimitrie Cantemir face cunoscută Moldova în Europa occidentală. scriu şi literatură şi ştiinţă în limba română. Aceeaşi era şi soarta Munteniei. 2+1.

L. Puşcariu. nemeş-mag. Miron Costin. Tehnici de relaţionare interpersonală. bijuterie în loc de juvaer. în mod firesc. evghenist-gr. a institui etc. Curentul latinist. turceşti) simţite deja ca învechite (secol alături de veac. ci şi prin soluţiile pe care le ofereau.a înlocui cuvintele vechi polisemantice (vezi în acest sens S. XIX. amendă pentru geremea. Comunicare. Tinerii boieri cu studii juridice. pentru: .univ.XVIII sau începutul sec.Conf. a reorganiza. examen.a înlocui cuvintele (de obicei slavone. casetă pentru besactea.E.. Ar fi însă fals să rămânem cu impresia că primele neologisme romanice datează de la sfârşitul sec. a se stabili. > nobil). . I.380) ex. instruit în şcolile . a instala. 8 credite. Opinia generală era pentru înnoire şi îmbogăţire lexicală. doar sursa era disputată: ardelenii voiau ca aceasta să fie „maica noastră Roma”. cod BS1190. Despre aceste neologisme latine sau neolatine. bazin pentru havuz. Unele rusisme ca pojarnic>pompier. a dus în mod firesc la o modernizare în general şi la o reînnoire a limbii.Victoria Moldovan.a introduce noi concepte sau pentru a denumi noile realităţi: tren. tehnice sau artistice făcute mai ales în Franţa vor fi cei care vor introduce terminologia ştiinţifică proprie fiecărei specialităţi. spunea Sextil Puşcariu că au produs „o reromanizare a limbii noastre”. a aşeza cu peste 30 de sensuri: a aranja. Rădulescu afirma că „noi nu împrumutăm.XIX. insulă în loc de ostrov. spion pentru iscoadă. polcovnic>colonel. fotografie. sau cuvinte de diferite origini (blagorod-sl. . Masterat: Afaceri europene şi managementul proiectelor 2009-2010 seamă din Franţa.dr. ci luăm cu îndrăzneală de la maica noastră moştenire şi de la surorile noastre partea ce ni se cuvine”. în timp ce în Principate balanţa înclina spre cultura franceză. 2+1. dar şi italiană. Susţinător aprig şi teoretician al modernizării limbii române prin apelul la sursa latină sau neolatină. a fixa.E. Rădulescu fiind unul dintre susţinătorii curentului italienizant. Subiectul neologismelor a fost dezbătut în presa vremii şi de majoritatea scriitorilor sec. Elementul neoromanic a fost folosit. medicale. a fost respins şi a învins bunul simţ lingvistic. I. cu exagerările lui Laurian şi Massim.. bereznic>brigadier silvic. Costache Negruzzi şi Ion Eliade Rădulescu remarcându-se prin nu numai prin modul în care puneau problema.R p.

XIX de mari scriitori (Eminescu. gheneral). Într-o altă accepţiune limba română actuală se refera la o perioadă mult mai . Tot acum iau naştere cele două Universităţi din Iaşi şi Bucureşti. cod BS1190. Dimitrie Cantemir. se impune precizarea referitoare la conceptul de limbă actuală. fie prin filieră germană. cardinal. fie prin filiaţie slavă (academic. In 1867 ia naştere Academia Română ce îşi propune să realizeze câteva instrumente absolut necesare pentru ca limba română să poată sta alături de limbile europene: e vorba despre o gramatică şi un dicţionar. este secolul şcolilor româneşti. Reforma lui Cuza stipula învăţământ obligatoriu. ofiter. Comunicare. Unitatea de curs 4: Limba română actuală – secolul XX Înainte de a prezenta succint această perioadă.XVIII. etimologhie. Presa era servită în sec. activitate. care avea accces la cultura scrisă. romantic şi înnoitor. româna actuală sau româna contemporană este considerată perioada care coincide cu sec. Problema modernizării lexicale se leagă direct de cea a alfabetului. Masterat: Afaceri europene şi managementul proiectelor 2009-2010 iezuiţilor polonezi.dr. din ce în ce mai larg. un prim succes cultural naţional. hronolpghie. • Alfabetul latin. examen. politică. castel. Secolul al XIX. presa). Haina slavă nu se mai potrivea noilor cuvinte. • Rolul clasicilor literaturii române. atlas. Academia Română. universităţi. Într-o primă accepţiune. 8 credite. bun cunoscător al latinei. ca şi Mitropolitul Dosoftei au apelat cu mult înainte la sursa latina. • Rolul instituţiilor laice (şcoli. influenţa italiană este recunoscută. În cazul lui C. Opera lor literară a constituit principalul canal de influenţare a publicului. Tehnici de relaţionare interpersonală. Brâncoveanu. iar iniţiativa Şcolii Ardelene va fi preluată şi prin reforme succesive se va ajunge spre sfârşitul sec al XIX-lea la triumful alfabetului latin. tragedie datează în română de la începutul sec. Caragiale şi Slavici în redacţia ziarului Timpul e un exemplu).Conf.Victoria Moldovan. mai precis de la 1920 până azi. XX. iar cuvinte ca fine. mai simplu şi mai potrivit cu spiritul limbii române. 2+1. cu efecte benefice şi asupra dezvoltării instrumentului de comunicare ce este limba.univ.

degringoladă. standardizat. dar dintre care o parte a rămas în limbă şi după 70 de ani: anvergură. În secolul XX. escală. 8 credite. modernizarea învăţământului. raid. decolare.XIX-lea. deturnat. XX e o prelungire a celui anterior. Există chiar abordări mai restrictive. plafonare. apoi televiziunea. româna îşi continuă dezvoltarea şi modernizarea trasată în sec. onctuos. ski. Este vorba despre cuvinte din domeniul sportului. leader.Victoria Moldovan. fotogenic. hol. pistă. escadrilă. Ţara se întregeşte cu cele trei provincii: Bucovina (din 1775 intrată în componenţa Imperiului Austriac). rugby. mai ales cu ajutorul presei. nonşalant. bravadă. un institut lingvistic modern – Muzeul limbii române din Cluj (Clujul e un centru lingvistic de talie europeană). mignon. al modei. cinematografie. româna vorbită în anul curent. dezvoltarea literaturii. puiza. Putem spune că. limuzină. (Puşcariu. până la Primul Război Mondial. dumping. iar schimbările de ordin social se reflectă în limbă. ameriza. Limba română continua să se îmbogăţească. Tehnici de relaţionare interpersonală. Româna în perioada interbelică. francamente. cancanier. inuzabil. devergondaj. mumifiat. pilotare. Comunicare.Conf.dr. epata. tanc. insurmontabil. boxa. Primul război mondial aduce schimbări majore în societatea românească. exonerat. franşiză. ataş. eshiba. Limba înseamnă comunicare între oameni. paraşută. macerat. . ea este un fenomen social. apariţia noilor mijloace de comunicare. pretabil. importanţa presei. pasteuerizat. cea de după 1989. eşantion. deboşerie. poseur. watman etc. radiodifuziune. Consolidarea instituţiilor existente şi apariţia altora: Universitatea din Cluj. bric-a-brac. sec. lacrimogen. cod BS1190. festin. radioul mai întâi. fulgurant. inebranlabil. deconfitură. marşandaj. Basarabia răpită de Rusia în 1812 (pacea de la Adrianopol) şi Transilvania. motociclist. sau al invenţiilor secolului XX. examen. geopolitică. infatuat. tranşeu.Acum apar frecvent în comunicare cuvinte ca: aerodrom. echipier. Din aceeaşi perioadă (presa anilor 30) Puşcariu menţionează şi franţuzismele foarte recente. 391). Schimbările majore. dezvoltarea presei scrise şi vorbite. şomeur. paneuropean. osmoză. intenabil. reviste de specialitate. prob. tranşa. ca şi generalizarea şi obligativitatea învăţământului sunt căile de prefacere şi consolidare ale unei limbi literare unitare. claxon. . contravizită. cumulard. pancart. megafon. Masterat: Afaceri europene şi managementul proiectelor 2009-2010 restrânsă. 2+1. bolşevic.univ. prezumabil. caroserie. exulta. cubist. ambuscat. care înţeleg prin româna actuală.

Bucureşti. Cu toată îndoiala marelui lingvist cu privire la „aclimatizarea” acesor cuvinte. Sistemul comunist. întrepătrunde. vidat etc. cod BS1190. Tehnici de relaţionare interpersonală. şoc. Anglicismele în limba română actuală.univ. sportivitate. Comunicare. Bariera politică dintre Est şi Vest se reflectă inevitabil în limbă. prin derivare şi compunere se nasc cuvinte noi. hotărât într-o epocă de neo-beţie de cuvinte”. examen. suprastoc etc. Din păcate România postbelică avea un număr inadmisibil de mare de analfabeţi. influenţa engleză (mai timidă în sec. Româna în perioada comunistă / limba de lemn. pe lângă numeroasele sale racile şi monstruozităţi. aşa că şi în limbă vor apărea tot mai multe influenţe de acest gen. Aceasta e realitatea limbii. o analiză obiectivă. Editura Academiei Române. doar 13 nu s-au impus). unele proprii limbii române: autoamăgire. Regimul comunist făcea din asigurarea accesului la educaţie şi cultură a tuturor copiilor un titlu de glorie (după ce decimase în închisori cele mai selecte minţi ale neamului şi îşi făcuse tot un titlu de glorie din distrugerea intelectualităţii interbelice). Mai ales perioada 1948 – 1964 (între reforma învăţământului şi dezgheţul poststalinist) toate „reformele” aveau caracter de clasă şi anticapitalist. şnapan. tandru. huliganic. e perioada în care chiar teoria lingvistică are ca mentor „geniul lui Stalin”. Al doilea război mondial a adus alte schimbări în societatea românească. în plus. autoiluzionare. se continuă influenţa franceză şi. dar ele n-au putut opri evoluţia limbii. Unul din semnele asimilării neologismului semnalat tot de Puşcariu este productivitatea sa. a avut un merit incontestabil: a impus şcolarizarea tuturor copiilor şi alfabetizarea adulţilor. Avram)1 îşi manifestă din ce în ce mai mult prezenţa. şaretă. putem spune că. trolibus. azi suntem în măsură să constatăm că dezvoltarea societăţii şi uzul au acceptat cea mai mare parte din cuvintele considerate de Sextil Puşcariu ca inacceptabile (din 46. triat. 1997 .Victoria Moldovan. de tendinţă. Ca observaţie generală. Autorul conchidea: „Trăim. la nivelul acestei perioade.Conf.dr. Sigur că în epocă au exista voci care s-au revoltat în faţa unei atari realităţi. recul. dar chiar şi la o analiză superficială se pot face unele observaţii pertinente. ideologicul se insinua împreună cu cele mai banale 1 Mioara Avram. Masterat: Afaceri europene şi managementul proiectelor 2009-2010 reambalat. vezi M. politicianizare. XIX. Orientarea e însă de altă factură. 2+1. au existat chiar campanii antineologiste în presă. şicanator. Pentru limba română. 8 credite. în perioada menţionată. nu există încă. Blocul socialist se orientează spre Moscova.

este indispensabil să acordăm o mare importanţă perfecţionării mecanismelor economice”. absenţa deicticelor. ci şi a gândirii. care serveşte câteva idei-cheie. se datorează modului în care e folosită sintaxa limbii şi lexicul: o abundenţă a construcţiilor nominale. lume divizată în două tabere:bună-rea. 2005 Cf. dorinţa de inovaţie au fost cu atât mai vizibile. progres. La începutul anilor 90.:”In cadrul elaborării programului de aprovizionare şi al realizării planurilor prevăzute. tot mai sus. menţionăm: Caracterul greoi al textelor. lexic specific: pace. aşa încât în final se va ajunge la ceea ce se numeşte „limba de lemn”. Limba de lemn. 39-47 . se urmărea sistematic un alt fel de „corupere”. Lingua. mai vast). evident şi la nivel lingvistic mai ales în limbajul de lemn al ultimilor ani ai comunismului. Tehnici de relaţionare interpersonală. După perioada îngheţului totalitar. comparativele (tot mai mult. cu cât după o perioadă în care presa era total supusă ideologiei comuniste. Libertatea de a se juca cu cuvintele. 2+1. Bucureşti. cuprinde anii de după 1989. modul imperativ (în ordine şi îndemnuri). Română actuală.Victoria Moldovan.libertatea prost înţeleasă. a urmat o schimbare majoră..2 Dintre particularităţile limbii de lemn. Masterat: Afaceri europene şi managementul proiectelor 2009-2010 cuvinte. Comunicare. ca în exemplul. colaborare.univ. ci şi gramatica sunt forţate. vocabular sărăcăcios.dr. de libertate absolută. p. societatea civilă începea să prindă contur mai ales cu ajutorul presei: scopul fiecărei 2 3 Francoise Thomm. în care nu numai lexicul. Humanitas. examen. în înţeles restâns.Conf. Tatiana Slama-Cazacu3 a analizat şi atras atenţia asupra pericolului „limbii de lemn” care n-a dispărut odată cu regimul totalitar. Unitatea de curs 5: Limba română actuală . lipsa de dinamism se datorează absenţei verbelor. cod BS1190. 8 credite. a urmat o perioadă de „descătuşare” totală. mai profund. ci planează în continuare asupra limbii române. prezenţa masivă a construcţiilor pasive şi impersonale. nu numai a limbii. 2006.

din nou şi în alt mod. look. workshop etc. Tumultul verbal al acelor ani i-a interesat pe unii lingvişti şi. brand. După ce ani de zile limba română şi-a slăvit înţelepţii conducători a venit vremea să nu mai respecte aproape nimic. era considerată a fi calea cea mai directă spre cei ce trebuiau. au consemnat faptele. 8 credite. în mod benefic. odată cu progresele înregistrate de diversele substructuri ale organismului social. de unde problema anglicismelor (cf. divertisment etc. a patra putere în stat – sloganul atât de mult vehiculat. "Urgenţa" completării golurilor denotative din . casting. Tehnici de relaţionare interpersonală.dr. Masterat: Afaceri europene şi managementul proiectelor 2009-2010 organizaţii civice sau de partid era să aibă un ziar. viaţă cotidiană. vine să umple. financiar-bancar. Comunicare. adaptându-le morfologic contribuie la impunerea lor rapidă. largi goluri de denominare din domeniile politic. top. Cuvinte care păreau cu câţiva ani în urmă exotisme lexicale sau împrumuturi "de lux" au devenit astăzi vocabule de uz general: airbag. password. Ieşită din lunga izolare la care o condamnase regimul comunist. Limba română de azi: fals decalog. live. în mediul urban. audit. Particularitatea structurală a limbii române de a accepta. talk-show. uşor cuvintele împrumutate. cu precădere anglicisme. tehnico-ştiinţific. (Cf. neologismul anglo-american. O altă caracteristică e surprinsă de autoare prin formula sugestivă privind casarea subproduselor "limbii de lemn". roller. hacker. De remarcat şi faptul că masa de vorbitori a adoptat cu entuziasm. examen. link.a. stretch. discount. shake. thriller. cod BS1190. Presa. Adriana Stoichiţoiu-Ichim: 2007). O tablou sintetic al mai multor aspecte referitoare la tendinţele românei actuale poate fi urmărit în articolul Oanei Chelaru-Murăruş. iar lingviştii care s-au ocupat de acest aspect al limbii (Mioara Avram. devenite deja documente lingvistice ale vremii.) au dovedit mai curând permisivitate în recomandările lor normative. lifting. 2+1. manipulaţi. economic. Problema influenţelor exercitate asupra limbii române se pune şi sub aspectul influenţelor. O primă caracteristică ar fi: Deschiderea lexicală maximă sau "foamea de real" . online. Georgeta Ciobanu. Valul de neologisme "necesare". chat. Adriana Stoichiţoiu-Ichim ş. ca totdeauna. net. cultural. mall. briefing.Conf. barter. site.univ. în numele unei libertăţi care ar permite orice (vulgaritate).Victoria Moldovan. prin urmare. Mioara Avram: 1997). limba română se reconectează rapid după 1990 la reţeaua referenţială a lumii contemporane.

cu satisfacţie. atinsă de nostalgii etimologiste. fesenist. brucanizare. astfel unele cuvinte conotate negativ în perioada comunistă sunt revalorizate (program al PCR / program social.. pesederizare. scenarită. cu viaţă mai mult sau mai puţin efemeră. zvoner. savuroase creaţii ludice). chioşcar. golaniadă. Comunicare. dughenizare. . compuse. când o eventuală urgenţă ar fi reprezentat-o normarea grafică şi morfologică a numeroaselor anglicisme ce invadau limba. cuvinte la modă în primii ani de după 1990. cotrocenizare. examen. se ocupă de reforma ortografică. cultural. Academia Română. Printre cuvintele la modă ale tranziţiei. cod BS1190. Masterat: Afaceri europene şi managementul proiectelor 2009-2010 sistemul limbii este urmată rapid de o primenire stilistică a lexicului imediat după 1989. printre caracteristicile ei trebuie menţionate aşanumitele cuvinte "de tranziţie". colocvial.Victoria Moldovan. pus de autoare sub titlul: Nostalgii etimologiste în reforma ortografică.aşa cum a observă cercetătorii. apelul frecvent la registrele vii ale limbii vorbite (popular. se numără. cederizare. 8 credite.Conf. numeroase derivate şi compuse noi: dolarizare. iar altora li se forţează semantica prin calchierea modelelor străine (a aplica "a face o cerere". întrunire > meeting. a inovaţiilor lexicale (derivate. vesternizare. limbajul presei este compartimentul cel mai dinamic al românei actuale. Sensurile se reaşază după modele englezeşti. Un alt factor important pentru evoluţia unei limbi îl constituie presa.univ. cuvinte cu o viaţă extrem de scurtă. Promotor al înnoirii lexicale prin punerea masivă în circulaţie a neologimelor. de neologisme anglo-americane seducătoare. În plină explozie lexicală a anilor '90. Tehnici de relaţionare interpersonală. 2+1. buticar. şedinţă > summit.). nivelată de controlul ideologic al dictaturii comuniste.dr. Deşi în domeniul limbii ar fi fost nevoie de unele norme de scriere / de pronunţare a cuvintelor nou intrate în uz. limbajul jurnalistic şi-a recuperat în ritm extrem de alert fireasca diversitate stilistică. ). argotic) . plan > proiect. interviu "discuţie în vederea angajării". alături de anglicisme.reacţie psihologică firească la imobilismul "limbii de lemn" din trecut. Cuvintele purtătoare ale unei "sarcini" ideologice perimate sau compromise de uzul "limbii de lemn" sînt înlocuite. comitet > board etc. Aspectul cel mai carcateristic al jurnalismului românesc actual rămâne . planificare > planning. slujbă / serviciu > job. tot aşa cum turcismele şi grecismele cedaseră locul neologismelor romanice după 1820: miliţian > poliţist. răspîndac. mineriadă. accentul cade pe alt aspect. Deşi este vorba despre o perioadă scurtă.

dr. dacă nu ar fi totuşi întristător faptul că o persoană cultivată. stalinozaur etc. Comunicare. marfă. intră în atenţia autoarei."). a fi bazat. xenofobia nudă şi vulgaritatea în forme intolerabile. generalizarea prepoziţiei "în" la contexte improprii ("Merg în clubul X"). Panica naţionalistă a generat şi la noi fantezii legislative. dar din perspectiva limbajului vulgar. Limbajul argotic colorat al tinerilor are în româna actuală o vizibilitate infinit mai mare decât în trecut (ţeapă. fiind pus sub titlul: De la argotismele tinerilor în blugi la limbajul porno al generaţiei "Polirom". "oligofrenul D.".". cuvinte parazitare ("Deci l-am găsit. Limbajul tinerilor care se înscrie. Unele iniţiative de apărare a limbii române. Tehnici de relaţionare interpersonală.. "Ca şi om. în ultimii ani. care îşi imagina în anii din urmă că trebuie să-şi amendeze semenii pentru excese neologice.Conf. Iată o mică mostră edificatoare din paginile României Mari din 1999: "putoare fără ruşine. deci nu era plecat". "banditul B. El migrează în chip firesc nu numai spre limbajul colocvial şi familiar. de altfel supărătoare."). "şef de rahat". ziarele ultranaţionaliste sau de scandal îşi făceau un titlu de glorie din a răscoli prin reziduurile limbii de mahala. examen. Ideea ar rămâne absolut hazlie. criptocomunist.). câteva structuri pervertite care ameninţă să se impună: lipsa prepoziţiei "pe" la acuzativul pronumelui relativ "care" ("Persoana care am căutato.. Masterat: Afaceri europene şi managementul proiectelor 2009-2010 manipulare. handicapat etc. supertare. beton. "paraşutele astea” ş. Printre păcatele limbii se numără şi violenţa limbajului. penal. Deşi gramatica este mai rezistentă la asaltul inovaţiilor decât vocabularul. ci şi spre cel al . parfum.". promovând violenţa verbală.univ. Violenţa verbală face parte din tabloul de azi al unei Românii resentimentare şi brutale care nu poate fi ignorat .. precum distinsul ex-senator. care n-au ţinut cont de situaţii istorice similare.a. printre factorii de modernizare a unei limbi. Autoarea observă şi aspecte (de altfel mult discutate chiar şi în presă) de gramatică aproximativă.. a se kaghebi. nu a putut învăţa nimic din lecţia latinismului purist al secolului al XIX-lea.a.") ş. categoric. cod BS1190. suprimarea negaţiei înaintea construcţiei restrictive cu "decât" ("Am decît o casă. revin cu insistenţă. 2+1. sunt sever catalogate de autoare: Panica naţionalistă şi fanatismul purist. precum cea a lui George Pruteanu. 8 credite. judecătoarea N. În vreme ce o parte a presei punea în mişcare vocabulele elevate ale limbajului cultivat al epocii.Victoria Moldovan.

Rosetti. compleu. 3. Sextil Puşcariu. Masterat: Afaceri europene şi managementul proiectelor 2009-2010 presei. Adrian Schiop. Limba de lemn.univ. 1968 7. Istoria limbii române dela origini până în sec. 1999 8. Privire generală. Limba română de azi: fals decalog. 1976 6. Deşi nu recomandă explicit toate anglicismele (2500 cuvinte nou introduse) pe care le înregistrează. 224 p. Limba română. De la latină la română. Brătianu. s-a înregistrat o variantă "hard" a limbajului erotic licenţios prin prozatorii lansaţi în ultimii ani. căpşune/căpşuni) sau se acceptă rostiri impuse de multă vreme prin uz (a fonda. Editura Academiei Române.108 . Ionuţ Chiva. Anglicismele în limba română actuală.îndelung aşteptată . pricomigdală. Comunicare. Bucureşti. M Sala.dr. Dragoş Bucurenci.17 februarie 2006 4. 2005 . Editura Humanitas.I.Conf. examen. Timpul va decide dacă această ostentativă dezinhibare lingvistică are o justificare în plan estetic sau se hrăneşte din nevoia imperioasă de a şoca. Humanitas. Ioana Baetica. Gheorghe I. Neagu Djuvara. Cosmin Manolache. Mai recent. Bucureşti. Oana Chelaru-Murăruş. În final autoare se opreşte asupra celor care au responsabilitate în domeniul lingvistic şi constată că Legiuitorii limbii sunt mai relaxaţi ca oricând (DOOM2. al XVIII-lea. 2+1. Mioara Avram. O scurtă istorie a românilor povestită celor tineri. absolvă etc. „Dilema veche”Anul III. Bucureşti. Atitudinea de relaxare a normelor nu este însă blamată. ortoepic şi morfologic al limbii române. 2005). adoptă o inteligentă şi binevenită atitudine relaxată în privinţa uzului lingvistic. 2008 5.Victoria Moldovan. EPL. Claudia Golea . ci mai curând înţeleasă şi acceptată. nr. Apariţia .Ioana Bradea. Tehnici de relaţionare interpersonală. frecţie. FrancoiseThomm. Bucureşti. cod BS1190. În multe alte cazuri se recomandă formele duble (filozof/ filosof.) Bibliografie: 1. Univers Encilopedic. 8 credite. Bucureşti. colecţia Istorie-Corint. Alexandru Vakulovski. aşa cum s-a remarcat deseori. Bucureşti. Editura Minerva. O enigmă şi un miracol istoric: poporul român. Editura Corint.a noului Dicţionar ortografic. cei mai mulţi de Editura Polirom (2003-2004) . 1997 2.care împinge la limita de sus experienţa vulgară a limbajului. Al. autorii consideră utilă normarea acestora.

prin urmare este variabilă diacronic. lexicul. respectiv: fonetica. Conştientizarea importanţei pe care îl are norma în comunicare 3. Familiarizarea studenţilor cu cele mai importante lucrări despre/de limba română. Tehnici de relaţionare interpersonală.INSTRUMENTE ESENŢIALE DE LUCRU: GRAMATICI. rezultat din studierea uzului efectiv al unui idiom. care poate fi considerat model de vorbire. abia în secolul al XVIII-lea. Norma defineşte deci un anumit nivel de abstractizare lingvistică.limbaje specializate) şi teritoriale (graiuri. Norma lingvistică cuprinde toate faptele de vorbire fixate din punct de vedere social. Termenul normă lingvistică se referă la sistemul de reguli. nucleul care conţine doar elementele comune categoriei limbii. examen. 8 credite. Folosirea informaţiei lingvistice ca bază culturală pentru viitorii specialişti în domeniul afacerilor Unitatea de curs 1: Conceptul de normă în exprimarea scrisă şi orală. Norma morfo-sintactică este înregistrată în gramatici. eliminând ce este ocazional şi individual – elemente care aparţin vorbirii. dialecte). Vorbirea reprezintă aspectul concret şi diferenţiat individual al unui idiom. Comunicare. sistemul reprezintă gradul cel mai înalt de abstractizare lingvistica. Norma lingvistică priveşte toate nivelurile limbii.dr. care se dezvoltă treptat. DICŢIONARE Obiective 1.univ.Victoria Moldovan. 2+1. Preocuparea pentru descrierea sau reprezentarea limbii române apare destul de târziu. reprezentând uzul comun şi curent al unei comunităţi lingvistice. cod BS1190. Primele lucrări care consemnează în scris limba română apar destul de târziu: . Şi mai târziu se cristalizează conceptul de normă. Norma este rezultatul evoluţiei istorice. ÎNDREPTARE. Masterat: Afaceri europene şi managementul proiectelor 2009-2010 MODULUL II: LIMBA ROMÂNĂ . de instrucţiuni care priveşte uzajul unei limbi. în dicţionarele explicative. Norma este dependentă de variaţiile sociale (argou. gramatica. norma fonetică în dicţionarele ortografice şi ortoepice. apărute în diversele ei etape de evoluţie 2. iar cea lexicală. norma constituie primul grad de abstractizare şi conţine tot ce este social.Conf.

• Secolul al XIX-lea este unul de intensă preocupare pentru problemele limbii.. al XIX-lea se caracterizează printr-o activitate convergentă pentru normarea limbii române. 1757. care voiau să demonstreze şi în acest mod latinitatea românei.Aşa cum am amintit deja.Victoria Moldovan. Dintre cele mai importante menţionăm. Elementa linguae daco-romanae sive valachicae. Comunicare. valah-latin. Lucrările lexicografice sunt rezultatul muncii ardelenilor S. latin-român-maghiar sec.Şincai.univ.Conf. 8 credite.Radu Tempea. 2+1.dr. Masterat: Afaceri europene şi managementul proiectelor 2009-2010 • • Lexicoanele (slavo-român. Dicţionar latin-român. examen. XVII) reprezintă primele preocupări lingvistice româneşti. spre sfârşitul sec. Dicţionar german-valah. • Alfabetul latin. chiar de efervescenţă lingvistică.. Ioan Budai Deleanu.Dimitrie Eustatievici. (Scrisoarea lui Neacşu. În Republica Moldova el a fost înlocuit abia în 1989 de alfabetul latin. În Moldova a apărut un Lexicon grecesc-românesc. Gramatica românească. I. Micu. 1780 (lucrarea cu cel mai mare efect şi primul manual de română ca limbă străină) .XVIII. Primele decenii se remarcă mai ales prin activitatea învăţaţilor ardeleni: Lucrări gramaticale. .Piuariu-Molnar. Activitatea de elaborare a unor gramatici normative ale limbii române aparţine cu precădere învăţaţilor ardeleni. Preocuparea pentru elaborarea unor sisteme ortografice cu caractere latine. cod BS1190. în ordine cronologică: . român-german şi german-român. Scrierea limbii române a folosit două alfabete: chirilic şi latin. apare la reprezentanţii Şcolii Ardelene. prima scriere cunoscută în limba română datează din 1521. toţi cronicarii moldoveni şi munteni au folosit alfabetul chirilic. folosit până în sec al XIX-lea. Calitatea lor nu se compară însă cu cea a lucrărilor ardelenilor. Dicţionariul rumânesc. Ioan Bobb. Micu şi Gh. latinesc şi unguresc. 1797. Gramatica Românească. Scrierii cu caractere chirilice este veche. Tehnici de relaţionare interpersonală. Gramaticile apar mai târziu. iar în Muntenia Ienăchiţă Văcărescu a scris dicţionare bilingve: român-turc şi turc-român.) şi utiliza alfabetul chirilic. 1825. Deceniile de mijloc ale sec. • Alfabetul chirilic. Lexiconul de la Buda. care să conducă la: .S.

Dicţionarul Universal al limbii române. Lucrări importante de lexicografie. Dicţionarul Academiei (1906) Sextil Puşcariu. acesta este motiv pentru dispute între două atitudini: folosirea resurselor interne – limba populară şi cea a scrierilor bisericeşti. XIX se pun bazele activităţii normative şi ale apariţiei limbii române literare moderne. Etymologicum Magnum Romaniae – teoria circulaţiei cuvintelor. Dame.Victoria Moldovan. dicţionare generale şi de specialitate În prima parte a secolului al XX-lea se continuă preocupările Academiei Române pentru elaborarea lucrărilor indispensabile normării românei (dicţionare. Nouveau dictionnaire roumain-francais. Dicţionarul enciclopedic ilustrat „Cartea Românească”.A. 4 vol. Îmbogăţirea componenţei lexicale pe baza afinităţilor lingvistice (împrumuturi din limbile romanice). astfel că abia la finele secolului se încheie (după mai multe intreruperi si reluări succesive) marele dicţionar al Academiei (DA. DLR).Sextil Puşcariu preia conducerea redactării Dictionarului Academiei. 2+1.univ. Comunicare. 1896. Rumanisch-deutsches Worterbuch. îndreptare. Unitatea de curs 2: Instrumente esenţiale de lucru: gramatici. Masterat: Afaceri europene şi managementul proiectelor 2009-2010 Unificarea limbii în scriere şi pronunţare. 8 credite. iar între 1913-1949 au apărut tomuri ALojniţă. erudit. 3 vol.. operă de interes naţional. La mijlocul sec. tradiţionalistpopulară. Hariton Tiktin. Perfecţionare structurii morfologice cu păstrarea specificului limbii române. I. Fr. gramatici). dar fără rezultate notabile. Tehnici de relaţionare interpersonală. pe de o parte şi curentul arhaizant.Conf. Lazăr Şăineanu.Candrea. examen. 1893-1895. Rolul lui Hasdeu.dr. . 1/5 elemente turceşti). contracarează ideile lui Cihac din Dicţionarul etimologic (1/5 elemente latine. cod BS1190. 1895-1925. ● 1931. 2/5 elemente slave. ● 1906 .

● 1955.Iordan. Bucureşti. Dicţionarul limbii române moderne. 1 volum.O gramatică a „greşelilor”. Limba română. ● 1958. ● Gramatica limbii române. Gramaticile: ● Iorgu Iordan. cu tomurile cuprinzând literele M-Z. cod BS1190. 2005. Comunicare. ● 1982. ● Sextil Puşcariu. Editura academiei Române. 4 volume.Graur. Gramatica limbii române. ● Iorgu Iordan. cunoscută sub numele de Gramatica Academiei (GLR1). Marius Sala. 4 volume. DOOM.dr. cu ediţii succesive. Masterat: Afaceri europene şi managementul proiectelor 2009-2010 ● 1965 -2003 apare într-o nouă formă şi concepţie Dicţionarul limbii române (serie nouă). examen. Bucureşti 1940. Limba română actuală. I.Coteanu. Al. ● Gramatica limbii române. Cuvântul. 2008 (GLR2). II Enunţul. 1937. II. 8 credite. 1965. 2+1. 1943. Dicţionarul enciclopedic al limbii române. DOOM2.Conf.I.1957.univ. I. Dicţionarul limbii române literare contemporane. ● 2005. ● 1986. vol. 1953. DEX. Tehnici de relaţionare interpersonală. Bucureşti. ● 1962-1966. continuatorul DA. . Privire generală.I. tiraj nou.Victoria Moldovan. Bucureşti.Iaşi. sub conducerea mai multor lingvişti importanţi: I.

procesul de comunicare implică trei factori: emiţătorul . 2. care serveşte transmiterii informaţiei (comunicarea) de la un individ (emiţătorul) la altul (receptorul). Unitatea de curs 1: Limba şi funcţiile ei. Tehnici de relaţionare interpersonală. Limba a fost privită şi ca un cod. NORMA ŞI UZUL Obiective 1. reflectă realitatea şi are un caracter de informare. estetică. funcţia reflexivă.Victoria Moldovan. gramatical) şi serveşte ca instrument de comunicare la nivelul unei comunităţi lingvistice. Formularea mesajului (codificarea) e condiţionată şi ea de mai mulţi factori: calea de transmisie: orală/scrisă.mesajul . a acţiunilor. Respectarea normelor limbii române literare în exprimarea scrisă şi orală. la români are semnificaţie afirmativă.Conf. lexical. la bulgari negativă). a gândurilor. Perfecţionarea exprimării scrise şi orale în limba română. de autocunoaştere. 3. . ale aceleiaşi limbi sau ale aceluiaşi cod. Inţelegerea dintre emiţător şi receptor presupune folosirea aceluiaşi sistem de semne şi semnificaţii (acelaşi semn nonverbal. Aprofundarea cunoştinţelor lingvistice. subordonată scopului estetic. Lucian Blaga numea limba „o unealtă a spiritului”. examen. Comunicare. Prin urmare.dr. funcţia expresivă (afectivă). limba îndeplineşte mai multe funcţii: • • • funcţia socială (de comunicare). limba este un sistem de semne. Altfel spus. protocolară / neprotocolară . formală / informală. cod lingvistic. situaţia de comunicare: oficială / neoficială. Ca instrument de comunicare. Norma limbii literare Limba este formată dintr-un ansamblu de sisteme (fonetic. cod BS1190. o schemă foarte cuprinzătoare prin abstracţiunea ei..receptorul. a sentimentelor.univ. 2+1. Masterat: Afaceri europene şi managementul proiectelor 2009-2010 MODULUL III: LIMBA.. care permite exprimarea ideilor. 8 credite.

2+1. iar norma lexicală este cea mai puţin riguroasă. dacă e vorba despre unul sau mai mulţi receptori. de stare sufletească. ortoepice. caracter coercitiv. de subordonare etc. relaţiile dintre emiţător şi receptor. morfologice. sintactice şi lexicale) şi norma generală care le grupează într-un sistem.Victoria Moldovan. dar nu se confundă cu acesta şi acceptă particularităţi din celelalte dialecte/graiuri. cel mai evoluat. Comunicare. cea morfologică este mai fixă. de asmenea. cu caracter stabil. Ea s-a format în urma unui lung proces de evoluţie şi reprezintă aspectul modern. morfologice. (Cf. Tehnici de relaţionare interpersonală. în timp ce norma lingvistică înregistrează modul „cum se spune”. cod BS1190. iar cea sintactică mai liberă. Dicţionar de ştiinţe ale limbii) Atenţie. adică decodarea/decodificarea. Norma literară este un ansamblu de prescripţii care au în vedere diversele nivele ale limbii. Norma ortografică şi cea ortoepică sunt mai riguroase.Conf. Ea are într-o oarecare măsură. examen. S-a format pe baza unui dialect. căci varianta literară se deosebeşte mult de variantele individuale (inculte. contează.dr. Norma literară are: • • caracter convenţional. dacă receptorul e cunoscut sau necunoscut etc. caracter supradialectal. care pot fi de egalitate. Masterat: Afaceri europene şi managementul proiectelor 2009-2010 particularităţile receptorului ţin de vârstă. 8 credite. Norma limbii literare arată cum trebuie să se spună. exercitând o anumită presiune asupra vorbitorilor sau a celor care o utilizează în scris. regionale). având grade de rigurozitate diferite. Perceperea sau înţelegerea corectă presupune luarea în considerare a tuturor factorilor impliciţi mesajului. Există norme particulare (fonetice. cel mai elaborat al limbii. cel mai îngrijit. iar instrumentele normative . sintactice. Limba literară se defineşte printr-un sistem de norme ortografice. fiind impusă de sus în jos şi acceptată diferit de cei care redactează un text.univ. Unitatea de curs 2: Încălcări ale normei ortografice şi ortoepice în româna actuală Instrucţia şcolară este o instanţă menită să formeze la vorbitorii de limbă română respectul şi deprinderea corectă a normelor limbii literare. de pregătire. limba literară nu se confundă cu limba literaturii artistice. argotice.

„Ministul mediului” − corect: Mediului. chiar dacă nu sunt marcate semnele diacritice corespunzătoare sunetului. . • Printre greşelile elementare se numără şi: .scrierea cu unul. Comunicare. sunt obligatorii şi diacriticele specifice unor limbi străine: fr. la fel cum pe de altă parte.univ.cna. Masterat: Afaceri europene şi managementul proiectelor 2009-2010 existente (DOOM.prezenţa cratimei pentru a lega prefixele/prefixoidele de cuvântul-bază: mega scandal − corect: megascandal. în loc de „â”: scrierea lui niciun şi nicio. lasă de dorit. „ministrul administraţiei şi internelor” − corect: Administraţiei şi Internelor.). „fost ministru al muncii” − corect: al Muncii. din structura toponimelor (Baia Mare − corect: Baia-Mare.lipsa cratimei din structura substantivelor compuse − nume de profesii / ocupaţii / grade sau alte tipuri de substantive compuse: „prim ministru” corect: prim-ministru. cod BS1190. co-prezentator − corect: coprezentator. Liège.dr. motivată superficial prin faptul că nu-i nicio problemă întrucât românii citesc corect.ro Raport de consultanţă privind calitatea limbii române folosite în audiovizual REZULTATELE MONITORIZĂRII POSTURILOR DE RADIO ŞI TELEVIZIUNE în perioada 20 mai − 20 iunie 2009 Observaţii asupra grafiei • În general când e vorba de scriere se observă o neglijenţă de redactare.Victoria Moldovan. gramatici. Cu toate acestea felul în care e vorbită româna în spaţiul public. Tehnici de relaţionare interpersonală. 2+1.Conf. 8 credite. la radio şi televiziune. • Există încă situaţii de nerespectare a normelor ortografice în vigoare (DOOM2) − folosirea lui „î”. . • Scrierea cu iniţiala majusculă în cazul unor nume de instituţii (mai ales de ministere) sau a altor tipuri de nume proprii nu respectă întotdeauna normele: „raportului comisiei europene” − corect: Comisiei Europene. dicţionare) sunt la îndemâna vorbitorilor care doresc să-şi perfecţioneze aceste deprinderi. portarmă − corect: portarmă. s-au luat unele măsuri de monitorizare a prestaţiei lingvistice şi în felul acesta avem o imagine mai clară asupra modului în care se vorbeşte sau ni se vorbeşte.folosirea greşită a cratimei pentru a lega articolul hotărât sau gruparea desinenţă + articol de unele substantive comune sau proprii (în neconformitate cu DOOM2): webcam-ul − corect: webcamul. Bölöni. Notă: Toate unităţile modulului au fost redactate pe baza materialului publicat pe site-ul : www. . Trebuie reţinut că semnele diacritice specifice limbii române nu sunt facultative. ci obligatorii. „arhitect şef” − corect: arhitect-şef. „azi dimineaţă − corect: azi-dimineaţă.). . doi sau trei „i” „nu poţi fii mai bună” corect: fi. a unor adjective compuse (aşa numitul parteneriat civil − corect: aşa-numitul. magh. „redactor şef” corect: redactor-şef. examen. „summit-ul” − corect: summitul.) din structura unor adverbe compuse (azi noapte − corect: azi-noapte. Ca urmare.

.înainte de conjuncţiile coordonatoare adversative (dar.între verb şi complemente: „ar viza în C.pentru a separa secvenţe circumstanţiale (uneori antepuse): „după faptă şi răsplată” . examen.în situaţia elipsei verbului: „La telefon Mihaela din Bucureşti”.între cei doi membri ai perechii coordonatoare corelative: „Pentru tratamentul schizofreniei există atât medicamente scumpe cât şi ieftine” Virgula apare. stau aici poate iese” . e ceva incredibil” . că mi-ai dat un asemenea jucător!” . Semnul exclamării lipseşte uneori în contexte exclamative sau imperative – în care ar fi fost obligatoriu: „Ce le mai place viteza” – corect: „Ce le mai place viteza!”. Masterat: Afaceri europene şi managementul proiectelor 2009-2010 „showbiz-ul britanic” corect: showbizul.049%” . .dr.pentru a separa două propoziţii principale juxtapuse: „Nu. iar. .E. Absenţa ghilimelelor româneşti: "intelectualii lui Băsescu" Abrevierea nu este urmată de punct: „jud Dolj” corect: jud.pentru a separa un vocativ sau o interjecţie de restul enunţului: „Ce faci barosane?” „A murit bre?” „Hai măi băiete!”„Şi te-ai dus dulce minune.între subiect şi predicat sau între subiectivă şi regenta ei: „să joci bine. la 0. Washington-ul − corect: Washingtonul. să ai rezultate. Virgula lipseşte: . .Conf. . „Eu i-am blocat pe toţi că altfel cădeam acolo” . Comunicare. „Personalului [aucsiliar]” corect: [augzliar]. lucrurile s-au agravat iar Susan a fost luată cu ambulanţa” „Unghiile nu sunt date cu ojă ci cu hena. când articolul trebuie ataşat de cuvânt prin cratimă. • Dintre greşelile care privesc domeniul punctuaţiei.„rata anuală coborând. George Copos a fost prins de radare”. 2+1. . „Vor [ecsista] anul acesta” − corect: [egzista]. Tehnici de relaţionare interpersonală. cod BS1190. „Mai [ecsact]” − corect: [egzact]. [egzistă]. „O [ecsecuţie] plasată” − corect: [egzecuţie]. Apare însă şi situaţia opusă. „Stop la transferuri”– corect: „Stop la transferuri!”. e-mail-uri” − corect: e-mailuri. ca urmare a finalei consonantice nespecifice limbii române: showul − corect: show-ul.Victoria Moldovan. ci): „Ajunsă la hotel. „Nu. rămâne şcoală!” . Absenţa ghilimelelor sau a italicelor: „Prima casă începe în iulie” „prezentator Tema Zilei”– corect: prezentator al emisiunii „Tema zilei”/Tema zilei. erorile constatate în utilizarea virgulei sunt cele mai numeroase. „Şcoala. 8 credite.univ.” „Mulţumesc România. Piedone pieton. nu ştiam e o noutate” . Observaţii asupra punctuaţiei.. însă. Observaţii asupra ortoepiei Rostirea greşită a literei x: „le-au luat în custodie mai [ecsact]”. incorect: . agricultura” ..pentru a izola o apoziţie sau o structură apozitivă extinsă de restul enunţului: „Patronul clubului Rapid.

TEMĂ: Ascultaţi cum se vorbeşte în jurul vostru sau la radio şi televiziune şi notaţi cuvintele care sunt accentuate greşit.] a sosit al optelea”. . „hackerii” [hacării]” − corect: [hecării]. cod BS1190. „butelie” − corect: butelie. „ „salar. „cu caracter de aversă” „acronimul − corect: acronimul. furie. iera]. . „a făcut înconjurul” − corect: înconjurul. „[e] o mare bucurie pentru noi” − corect: [ie]. „[duminecă. „New [nu] York − corect: [niu]. importatori şi distribuitori de carte” corect: editori.. 17.„O singură repriză la [raibi]”.nume proprii. „duminică” − corect: duminică. „la [ruibi]” − corect: [ragbi]. al optălea − corect: optulea. 8 credite. „la ora optâsprezece treizeci”. examen.Conf. „starea de sănătate [este] bună” − corect: [ieste. „[şpreiuri]” − corect: [spreiuri]-retuş. TEMĂ DE DISCUŢII: Importanţa semnelor diacritice. „Bruxelles [brucsel]” corect: [briusel]. Cum [era] până acum”. „Furia naturii” − corect: furia..nume proprii: „Cătălin Grădinariu” − corect: Grădinariu.. „[genoflexiuni]” − corect: [genuflexiuni].. „avem peste tot [farseori]” − corect: [farsori]. Comunicare.. „simbol” − corect: simbol. dumineca. Masterat: Afaceri europene şi managementul proiectelor 2009-2010 Pronunţarea greşită a unor numerale cardinale sau ordinale: „şaptisprezece ani” − corect: şaptesprezece. la numele comune şi la cele proprii: . „ „Tendinţa [este] de a merge pe.univ. fără preiotare. Max [Bleşer]” − corect: [Onisifor]. „Dobrogea” (TVR 2. „[benoclu]” − corect: binoclu. scrutin” − corect: scrutin. .Victoria Moldovan.VI) − corect: Dobrogea. „în [marşalier]” − corect: [marşarier].. Rostirea greşită a unor cuvinte: .împrumuturi neologice şi cuvinte mai vechi din limbă: „Echipa Naţională de [ruibi]”. Greşelile de accentuare se observă atât la cuvintele vechi. româneşti şi străine: „a spus [biden]” − corect: [baidăn] (vicepreşedintele american Joe Biden). „Panama” − corect: Panama. Tehnici de relaţionare interpersonală.substantive comune: bolero” − corect: bolero. „europarlamentarii cu [ştate] vechi” − corect: [state(le)]. (pronunţii specifice zonei Bucureştiului) „copii de care ea să aibă [grije]” − corect: [grijă].. 2+1. [Bleher]. „[trimetea] utilajul ăla luni” − corect: [trimitea]. „[ştatele] de plată”. Observaţii asupra accentului. [caserie] − corect: [casierie]. cât şi la neologisme. „grecul [. „editori. „[Onişifor] Ghibu.pronunţarea hipercorectă. „[hărtie]” − corect: [hârtie]. salarul” − corect: salariu(l). . a formelor verbului a fi şi a pronumelui personal care încep cu e: „[el]” „au tras cu o armă în [el]” − corect: [iel].]” (− corect: [duminica].. „la începutul secolului al optisprezecelea” corect: optsprezece/optsprezecelea..dr. „trebuie să te întorci la servici” „şi-au găsit [servici]” corect: serviciu.

Mai nou. . 2+1.ţ). de ex: Diacritice.î.Conf. 8 credite.dr. care îşi propune convertirea unor texte scrise fără diacritice. Tehnici de relaţionare interpersonală.univ.com pune accentul pe limba română. cod BS1190.Victoria Moldovan.â. Exprimaţi-vă punctul de vedere în legătură cu problema folosirii diacriticelor în scrierea limbii române actuale. Masterat: Afaceri europene şi managementul proiectelor 2009-2010 Alfabetul limbii române conţine câteva semne speciale/ semne diacritice. Comunicare. odată cu folosirea pe scară largă a computerelor. O dovadă că există preocupări individuale de scriere corectă. a limbii române o constituie site-urile care au titluri foarte transparente. examen. semnele diacritice sunt frecvent neglijate sau înlocuite prin alt sistem de redare. cu diacritice.ş. cu rol important în diferenţierea cuvintelor (ă.

univ. Forme de plural . forma de nominativacuzativ fiind folosită în locul celei de genitiv-dativ. forma corectă este să aibă . dacă v-ar dispare soţia”– corect: ar dispărea. adică a morfologiei. folosirea imperativului negativ nu fă!.Conf. persoana a III-a plural. „Dumneavoastră. să vă prezint”– corect: permiteţi-mi. a acelei părţi care urmăreşte modificarea formelor.„De cât timp nu-l mai văzusei?– corect: văzuseşi. Tehnici de relaţionare interpersonală. *a se succede: „Evenimentele se succed rapid”– corect: se succedă. în unele cazuri.„Începusei să creşti”– corect: începuseşi.conjunctiv să aibe a verbului a avea. • Anglicismul mass-media este tratat ca invariabil. mai exact. sporadic.” – corect: spuneţi-mi. examen. este folosit greşit ca şi cum ar fi de conjugarea a III-a. ţine de cunoaşterea gramaticii.„permiteţi-mi.„Creşteţi-l. 2+1.„Ţineţi-vă bine să nu cădeţi de pe scaun”– corect: ţineţi-vă.dr. forma mânei. în locul formei corecte nu face! Imperativul negativ se formează de la infinitivul verbului.– corect: mâinii. Această greşeală a fost înregistrată pentru următoarele verbe de conjugarea a III-a: „Spuneţi-mi. „Explică de ce vroia să ajungă preşedinte”– corect: voia. ca de obicei. „ia duceţi-vă dumneavoastră”– corect: duceţi-vă.. *a dispare. nu fă ce face popa” Forme greşite ale unor substantive Forme de singular • Greşelile provin. Comunicare. . trebuiesc.. -i. făceţi-l să rodească!” corect: creşteţi-l. Masterat: Afaceri europene şi managementul proiectelor 2009-2010 Unitatea de curs 3: Încălcări ale normei morfologice GREŞELI PRIVIND MORFOLOGIA. Forme greşite ale unor verbe: .forma de indicativ prezent. cod BS1190. comună perfectului simplu şi mai-mult-ca-perfectului:„O perioadă în care prinsesei sfertul de finală”– corect: prinseseşi. faceţi-l. – accentuarea pe sufix. de conjugarea I. în locul desinenţei -şi. – la indicativ mai-mult-ca-perfect apare desinenţa de persoana a II-a sg. – Se remarcă. în loc de radical a verbelor la modul imperativ. – Verbul a (se) succeda.formele hibride de indicativ imperfect vroiam. mass-mediei: „Interesul media pentru finală”– corect: mediei. pe categorii. când forma verbală este urmată de un clitic pronominal. din necunoaşterea genului substantivelor: „Acei pacienţi nu au prezentat nicio simptomă”– corect: niciun simptom. ce regiuni. vroia. vroiau etc. • Alteori. adăugându-se elementul nu: „Nu-ţi fă credit!” „fă ce zice popa. „în domeniul filosofiei şi medicinii aristotelice”– corect: medicinei.„Ziceţi-ne şi nouă!”– corect: ziceţi-ne. 8 credite. persoana a II-a plural. Vom prezenta câteva dintre cele mai frecvente greşeli.Victoria Moldovan. neacceptată de normă: “copiii trebuiesc supravegheați”– corect: trebuie – atragerea verbelor cu infinitivul în -ea în clasa verbelor cu infinitivul în -e: verbul a dispărea este folosit ca şi cum ar fi de conjugarea a III-a. Respectarea formei corecte a cuvintelor în vorbire. greşelile provin din necunoaşterea desinenţei de genitiv-dativ: „dar mâna. „sunt adaptaţi cerinţelor pieţii noastre”– corect: pieţei.

Este frecventă forma de feminin plural ultimile. „Ce-i scria lui Veronica Micle?”– corect: Veronicăi. Forma maxim este folosită greşit şi în locuţiunea adverbială *la maxim.sg. în loc de la maximum: „le-am mărit la maxim” „Se bucură la maxim de transferul. uneori./alte complexe „Are crenele late”– corect: creneluri. „mp3 playeruri”– corect: mp3 playere. cicloni.. ultimii).) – perturbatoare (f. • • Forme greşite ale unor adjective şi adverbe Adjective Se observă concurenţa dintre desinenţele de feminin plural -e şi -i.„atârnaţi de tavanele peşterelor”– corect: peşterilor. Conform DOOM2. cod BS1190. Comunicare. preliminare este forma de feminin plural a adjectivului cu patru forme preliminar – preliminară – preliminari – preliminare. 8 credite. ultimă. 2+1. ultimi (articulat.„care ar trebui să aibă maxim nouă salarii minime” „avansul va fi de maxim 5%”.„două acoperişe”– corect: acoperişuri. exprimarea analitică a construcţiilor cazuale de genitiv-dativ. se observă. maxim şi minim. „e şefu’ lu’ Adriana Oprea”– corect: Adrianei. Forme greşite de plural apar şi la substantivele de genul feminin:„Una dintre elici”– corect: elice. Articolul lui antepus devine marcă de caz pentru nume proprii feminine care pot primi desinenţă: „Toate calităţile lu’ maică-sa”– corect: maică-sii. “ practicele de dopaj din ultimii ani”– corect: practicile.Conf.. formele corecte ale acestui adjectiv sunt: ultim.pl). „imunizarea a minim 35% din populaţie” . Masterat: Afaceri europene şi managementul proiectelor 2009-2010 • Se manifestă în continuare concurenţa între desinenţele de neutru plural -e şi -uri. ultimele): –„ultimile melodii din seara aceasta” Adjectivul perturbator este variabil cu trei forme. Adverbe O greşeală care persistă la aproape toate posturile este înlocuirea formelor adverbiale maximum şi minimum cu cele ale adjectivelor corespondente. În cazul numelor proprii şi al numelor comune de rudenie de genul feminin. nu *perturbatoriu – perturbatorie – perturbatorii. „Duel în loje”– corect: loji.dr./pl. „a lui Florina Mihăilă”– corect: a Florinei. ultime (articulat. „Alianţa anti-siriană (!) conduce în preliminare” – corect: preliminarii. Substantivul plurale tantum preliminarii este folosit greşit cu forma preliminare.sg.univ. Acesta a fost folosit greşit cu forma de plural perturbatorii. tiparul de flexiune din care face parte este perturbator (m. – „fără fenomene perturbatorii” – corect: perturbatoare.„în complexele rezidenţiale”– corect: complexuri. cu oscilaţii în ambele sensuri: „Seria ciclonurilor însoţite de ploi”– corect: cicloanelor. cum e cazul adjectivului obligatoriu – obligatorie – obligatorii.Victoria Moldovan. Tehnici de relaţionare interpersonală. examen.” . cu oscilaţii în ambele sensuri.) – perturbatori (m.

Tehnici de relaţionare interpersonală. care nu se acordă cu substantivul pe care îl dublează (substantiv aflat în poziţia de complement direct sau indirect). „sunteţi un tip care vă pricepeţi”. Greşeala afectează adjectivele participiale: „Potrivit unei declaraţii de presă dată astăzi” „din cauza cererii scăzută de cărbune. are aceeaşi formă ca la plural (ex. • La genitiv şi dativ. Dezacordul se produce fie sub influenţa antecedentului relativului (mai proeminent tematic în enunţ). prin atracţie: „estimările de durată îndelungată a autorităţilor. „este doar una dintre persoanele care a fost îngropată în pământ” Dezacordul articolului genitival al. cărţii editate de…). a gazului şi a uleiului” Dezacordul în caz al adjectivului. Dezacordul apare prin atracţia altui termen din enunţ:„temele grave pe care această piesă o pune. pe axa sintagmatică. asezonând-o cu rolul de filantrop excentric” • Dezacordul apare din interpretarea greşită a antecedentului în enunţ generează dezacordul şi în exemplul următor (antecedentul este considerat părinţii.univ. • De multe ori. care nu este specifică doar limbajului jurnalistic. cod BS1190. examen. elementul a fiind suficient pentru marcarea cazului genitiv:„tendinţele designului românesc. sub forma a. adjectivul la feminin. o tendinţă mai veche în limba română. Dezacordul între subiect şi predicat • Are la bază diverse elemente declanşatoare (structura tematică a enunţului. de la . Vom urmări câteva dintre acestea. • Realizarea propoziţională a subiectului poate genera probleme de acord. acesta este acordat greşit. • Uneori. atracţia altui termen) sau neanticiparea mesajului: se va analiza rezultatele la euroalegeri şi se va stabili o strategie.„eu sunt ăla care tot timpul vreau să mă extrag din sistem”. pot fi semnalate unele greşeli frecvent întâlnite în româna actuală. „capacităţile şi resursele scriitorilor. dar şi a ilustratorilor” − „din cauza creşterii preţului electricităţii. o campanie de vaccinare împotriva encefalitei transmisă de căpuşă” Alte tipuri de dezacord. Verbul impersonal cu subiect propoziţional trebuie să fie la singular: „Nu se ştiu care sunt motivele acestui atac” • Dezacordurile care implică pronumele relativ care. singular. Pe axa relaţiilor dintre cuvinte. fie pentru că vorbitorul interpretează greşit antecedentul relativului: „Suntem noi. Masterat: Afaceri europene şi managementul proiectelor 2009-2010 Unitatea de curs 4: Încălcări ale normei sintactice GREŞELI PRIVIND SINTAXA. Comunicare. dar şi a modei din Franţa”. dezacordul afectează pronumele personal neaccentuat (clitic). „procesul de absorbţie al fondurilor europene • Uneori. al este utilizat invariabil. românii.Victoria Moldovan. Dezacordul reprezintă o greşeală frecventă în domeniul sintaxei. cu alt termen din frază decât antecedentul său. 2+1.Conf. „şi-a luat în serios rolul de vedetă. 8 credite. un popor care ne enervăm repede. „toate aceste intervenţii din ultima perioadă a preşedintelui” .dr. Prin utilizarea invariabilă se evită acordul (care este destul de dificil când antecendentul este la distanţă mai mare în text). Este frecventă folosirea formei de nominativ-acuzativ în locul celei de genitiv-dativ.

„toţi banii care-i am”.. în mod logic. este un substantiv feminin (persoane): „au fost luate de patru persoane. cel apare neacordat în caz când se află la distanţă de elementul care impune cazul: „Anchetatorii au găsit 8. cod BS1190.” (corect: ele). în timp ce antecedentul său. „Care dinozaur vrei să-l iei tu acasă? • Dezacordul pronumelui relativ Greşeala se produce prin interpretarea greşită a antecedentului relativului: „există discuţia potrivit căruia ceea ce mi se pare mie un model nu este” − „ protejarea copiilor a căror părinţi muncesc în străinătate” Greşeli de utilizare a prepoziţiilor • Ca şi pentru marcarea unui termen care exprimă calitatea Este greşită utilizarea conjuncţiei şi între prepoziţia ca şi substantiv dacă sensul subordonatului este calitativ sau de relaţie.” • • • Greşeli de utilizare a pronumelui relativ • Care în loc de pe care Omiterea prepoziţiei (gramaticalizate) pe în faţa pronumelui care cu funcţia de complement direct este o greşeală frecventă.Victoria Moldovan. în special pentru a exprima sensul de relaţie: „declaraţia pe recesiune e uşor alarmistă” . 8 credite. şi al cărui gen gramatical trebuie preluat. este corectă utilizarea secvenţei ca şi doar dacă subordonatul este comparativ. Dezacordurile privesc şi elementul cel. Trei dintre ei . exprimat în discurs. se produc alunecări de sens ale prepoziţiilor. la fel ca în perioadele de monitorizare precedente. „Bergodi ca şi antrenor al Stelei” „Dacă ar fi. Greşeala apare mai ales în vorbirea liberă: „ţinând cont de bilanţul care-l au”. în structuri cu numerale cardinale. plural).Conf. în diferitele ipostaze morfologice ale sale.dr. Uneori. apare neacordat în caz cu substantivul:„în căutarea preţurilor cele/celor mai mici” Ca pronume semiindependent. „sistem de învăţământ admirat de americani ca şi produs” . Greşeala este determinată de stăpânirea insuficientă a paradigmei acestui pronume: O ameninţare directă a însăşi securităţii statului” (corect: înseşi).univ. Comunicare. fie de influenţa unei alte structuri din limba română. • Folosirea unei prepoziţii nepotrivite contextual Greşeala vizează cu precădere prepoziţia pe. Masterat: Afaceri europene şi managementul proiectelor 2009-2010 care demonstrativul preia numărul.. ca să nu trimitem în şomaj” .„Măsuri de tipul trimitem în pensie.000 de euro asupra celor şase încasatori şi cei/ a celor doi coordonatori. Tehnici de relaţionare interpersonală. Dezacordul în caz al formei de întărire. 2+1. să comentaţi clasa politică actuală”. a cărei utilizare se extinde în mod abuziv. examen. Dezacordul pronumelui personal este determinat de faptul că el preia genul referentului extralingvistic (substantivul bărbat la masculin. motivate şi de dorinţa de expresivitate:„tezele pentru istorie” . Ca formant în structura superlativului relativ al adjectivului. „şedinţa Camerei pe cazul Năstase” „Proiecte pe arhitectură” „specialişti pe imobiliare”. însă.„ Dispută pe salarizarea unică” Utilizarea greşită a prepoziţiilor este determinată fie de influenţa unui model străin. ca şi istoric. antecedentul este violatorului):„Pentru părinţii violatorului şi pentru mama acestora” (corect: acestuia).

mai ales în vorbirea liberă. Masterat: Afaceri europene şi managementul proiectelor 2009-2010 „E pe telefon” . cu substantivul punct nearticulat când locuţiunea este urmată de un substantiv în genitiv: „din punct de vedere al nutriţiei” „din punct de vedere al jurnalului” „din punct de vedere al traficului” „din punct de vedere al dimensiunilor” Corect: din punctul de vedere al. Norma literară impune utilizarea la feminin.univ. care este de genul feminin: „Invitându-vă mâine la ora douăzeci şi doi” • Omiterea prepoziţiei de În textul scris se omite frecvent prepoziţia de după numeralele de la douăzeci în sus. „Fie că vorbim despre destinaţiile interne sau externe” . presupun utilizarea împreună a elementelor corelative. Greşelile înregistrate cuprind mai ales perechile fie…. fie că sunt din trafic sau sunt mesaje prin care vreţi să ne anunţaţi orice altceva”. Ţin de stilul telegrafic exemple precum: „valorează aproape 25 milioane dolari” „Cam după şase. mai ales în situaţia în care acesta este compus:„o sută şaptezeci şi unu/una de mii de dolari” „ până la doi/două virgulă cinci tone” ... Greşeli de utilizare a numeralului • Dezacordul. în mod eronat. 2+1. în acord cu substantivul ora. Această regulă este adesea încălcată.„Suntem pe ultima săptămână de campanie” .Victoria Moldovan. formate din conjuncţii sau din adverbe.„V-au spus şi de la Fundeni ca să vă luaţi fetiţa acasă?”. şapte sute kilometri” „290 milioane de dolari” . Această greşeală se extinde de la sinonimia să – ca să. pentru a introduce în enunţ propoziţii necircumstanţiale.„Nu poate depăşi doisprezece minute” „doisprezece milioane de euro” „patru sute treizeci şi doi de mii de metri pătraţi” „Până la doisprezece tone” • Exprimarea orei Se înregistrează frecvent utilizarea invariabilă a numeralului pentru exprimarea orei. Greşeli de utilizare a conjuncţiilor şi a elementelor corelative Ca să în loc de să: Este frecventă utilizarea conjuncţiei compuse ca să în locul conjuncţiei să. specifică textelor jurnalistice. cât şi…:„vă aştept mesajele. cod BS1190.000 buletine de vot” .dr. Utilizarea greşită a locuţiunii prepoziţionale din punct de vedere. în care vorbitorul acordă mai puţină atenţie construcţiei enunţului. 8 credite... Tehnici de relaţionare interpersonală. primul element al conectorului ca. examen.Conf. Este o exprimare telegrafică. O greşeală frecventă reprezintă dezacordul numeralului. „Nicolai Ovetea rămâne în telefon. cred că este în premieră pe televiziune” .+G şi din punct de vedere +adj.” „Vom difuza un film interesant. că: „s-a stabilit că sporul să fie introdus”. • Uneori. acest fenomen reprezentând o influenţă a stilului administrativ. fie… şi atât…. elemente introductive ale propoziţiei circumstanţiale de scop: Am venit (ca) să te văd vs Vreau să te văd: „era şi normal ca să existe această colaborare”.. Comunicare. „400. „Aveţi posibilitatea de a merge pe ruta .„Noroc cu paznicii care l-au ajutat pe Borcea ca să plece acasă”. în combinaţii fixate.să devine. • • Discontinuitatea elementelor corelative Perechile corelative..

Conf. „Imagini cameră supraveghere”.„Domnul Andrei Georgescu.. „vaccin cancer” „mamă băiat 9 ani” . Verbul a reprezenta nu se construieşte cu obiect prepoziţional. . prin simpla lor juxtapunere. în Crişana.. „întâlnire Emil Boc cu parlamentarii PD-L” pentru întâlnirea lui . cel mai mare dintre ele reprezentând într-o excursie”. Masterat: Afaceri europene şi managementul proiectelor 2009-2010 prestabilită.„va şi ploua sub formă de aversă în zona Transilvaniei. „Imagini telefon mobil”. Tehnici de relaţionare interpersonală... „director vânzări agenţie imobiliară” pentru directorul de vânzări al agenţiei imobiliare . ci cu obiect direct. 2+1. Greşeli de utilizare a adverbelor Acordul adverbului . „Cele două persoane noi depistate”. cât şi în sudul ţării”. cât şi de ce chiulesc” • Alte greşeli de utilizare a conectorilor Conectorul în caz de este folosit greşit pentru a introduce o structură propoziţională. marcând o tendinţă a românei actuale: „lider galerie” pentru liderul galeriei . 8 credite. „Cei din Banat. „Traian Băsescu Preşedinte România” Greşeala nu se limitează numai la structuri neintegrate sintactic (scrise pe ecran.dr.” Trebuia utilizat în caz că: Atenţie : În caz de (+subst) boală / accident / ploaie etc. cât şi de educatoare”. cât şi din zona Aradului vor avea astfel de probleme” „Au făcut o analiză în care arată cât petrec elevii la şcoală.„O atenţie specială va fi acordată firmelor de transport persoane” . şef unitate Primire Urgenţe” .. fie să vă alegeţi propriul traseu” „un deficit de locuri […]. din Oltenia.” . uneori chiar în vorbirea jurnaliştilor: „Ne uităm la anunţurile de închirieri locuinţe şi vedem că tot mai multe sunt acum.univ.Victoria Moldovan. Comunicare. • Acordul adverbului la superlativ relativ nu este acceptat de norma literară: − „Aceasta este cea mai bine păstrată fosilă” cel mai bine Greşeli de regim verbal Verbul a merita nu poate fi construit cu pronume reflexiv.„ alături de antrenorul noii promovate” . „În caz de nu ne mai convine. reprezintă o greşeală foarte frecventă. ci apar şi în cadrul enunţurilor mai ample. „ar trebui incluse în program doar locuinţele noi construite” . cât şi în nordul Moldovei” „vreme foarte călduroasă mai ales în zona de vest a ţării. deşi această utilizare este tot mai frecventă: „se merită”. cod BS1190. În exemplul următor. greşeala provine din analogia cu verbul a consta în: „premiile sunt destul de incitante. În caz că (+ prop) te îmbolnăveşti / plouă etc Nemarcarea relaţiilor sintactice dintre cuvinte. • Adverbele provenite prin conversiune din adjective nu se acordă:„actualul antrenor al proaspetei promovate în prima ligă” . specifice emisiunilor de ştiri de televiziune). în Maramureş. examen..

. acesta reprezintă o greşeală şi trebuie evitat.” „Afecţiunile esofagului. „apoi după aia să vă daţi seama”– corect: apoi să vă daţi seama/după aia să vă daţi seama. Construcţia care conţine un complement direct este un calc după engleză: „Cineva chiar din familia ei ar fi abuzat-o prima dată” . Comunicare. S-au înregistrat şi în această perioadă multe pleonasme.. constă într-o repetare de sens. „Tăceţi din gură”– corect: Tăceţi. ale colecistului. apoi acesta este abandonat şi fraza continuă cu un alt tipar de construcţie. Anacolutul este o greşeală de discontinuitate sintactică mai frecvent întâlnită în limba vorbită.. • Elementul a din structura seriei numeralelor ordinale nu este acceptat de normă înaintea numeralului întâi. „mereu să se tot întâmple surpări”– corect: Mereu să aibă loc surpări / Să tot aibă loc surpări. examen. • Se recomandă utilizarea articolului genitival (al) înaintea substantivelor coordonate (nu şi înaintea primului. apendicelui.Conf. când locutorul este pus în situaţia de a vorbi liber.dr. „În continuare mai sunt încă două persoane”– corect: Mai sunt două persoane. Masterat: Afaceri europene şi managementul proiectelor 2009-2010 Verbul a asista nu poate fi regentul unei propoziţii (*a asista că/să/cum). cât şi mai „novatoare” sau mai puţin evidente. criticate şi explicate frecvent.„Copiii ăştia din ţara lui Voronin au ieşit în stradă.. „Bună seara! Ne revedem din nou. 8 credite. Greşeala.„rămâi în continuare la Steaua?”– recomandat: rămâi la Steaua?. un lucru care puteau fi manipulaţi” .: „bobocii claselor a întâia” . Greşeala apare sub influenţa celorlalte numerale ordinale: a doua etc. Frazele încep cu un anumit tipar de construcţie. dacă acesta este adiacent articolului hotărât): venirea premierului şi a preşedintelui (forma articolului fiind dictată de regulile acordului cu antecedentul):„În privinţa performanţelor şi consumului./ Ne vedem din nou. numărul.. mă rog. persoana) sau întreaga structură a enunţului. ci numai al unui complement prepoziţional (a asista la ceva):„Sute de localnici asistă disperaţi cum zi de zi dispar” ..” – corect: Ne revedem. Tehnici de relaţionare interpersonală. Discontinuitatea sintactică poate afecta doar o categorie gramaticală (cazul. Chiar dacă se pot invoca diverse justificări pentru apariţia pleonasmului.Victoria Moldovan. „la aniversările a 75 . Alte greşeli sintactice. Unitatea de curs 5: Încălcări ale normei lexicale Greşeli de lexic şi de semantică Pleonasmul.univ. Verbul a abuza se construieşte în română cu un complement prepoziţional (a abuza de cineva). atât dintre cele clasice. „procentul este de 65 la sută”) – corect: procentul are valoarea 65 / 65 de procente. Încadrăm aici şi fraze care sunt construite prost. „ Mulţi i-am văzut cu lacrimi în ochi”. pot fi rezolvate robotic” . „revine iarăşi”– corect: revine. 2+1.. fără continuitate logică sau semantică între structurile componente: „aceşti domni doctori. cod BS1190. care aţi avut dumneavoastră ghinionul să vă intersectaţi cu ei” .

univ.. se preferă unele mai „nobile”. Unele cuvinte au fost folosite cu o formă incorectă: „Centrul Naţional pentru Curricul” – corect: Centrul Naţional pentru Curriculum. 2+1. 8 credite. cumva”– corect: Cei care le aleg trebuie să fie de acord cumva / Se cade de acord asupra alegerii. sau făcut dispăruţi apoi cu aproape 80. care şi-au extins utilizarea în alte contexte decât cele obişnuite: „cu câteva ore înaintea marelui . „alte posibilităţi decât în aer deschis nu avem”– corect: alte posibilităţi decât în aer liber nu avem. cod BS1190.000 de euro”– corect: S-au făcut nevăzuţi/au dispărut apoi cu aproape 80. „este dedicat aniversării a 20 de ani de la. • Modificarea structurii unor construcţii fixate. Anumite construcţii sunt fixate în limbă. Tehnici de relaţionare interpersonală. Masterat: Afaceri europene şi managementul proiectelor 2009-2010 de ani şi 80 de ani”– recomandat: la sărbătorirea a 75 de ani şi a 80 de ani. Dar e clar . „au fost nevoiţi să intre în concediu forţat”– corect: au fost nevoiţi să intre în concediu. Astfel de exemple sunt asocierile dintre adjectivul scurt şi briefing (care înseamnă „şedinţă scurtă”) sau dintre substantivul publicitate şi spot (ultimul având sensul „publicitate/reclamă”):„Haideţi să facem un scurt...„Sunt alese de comun acord. • Cuvinte neadecvate semantic (de cele mai multe ori. dar însă aici e clar.”– corect: pe de o parte.. „Oamenii au venituri modeste. „CSM şi-a îndreptat ţinta către Serviciul Român de Informaţii.. „pe de o parte. Comunicare. „zona poate fi comparabilă cu California”– corect: zona este comparabilă cu California.„averse de scurtă durată”– corect: averse. „O sută şi ceva de mii de intreprinderi” – corect: O sută şi ceva de mii de întreprinderi.Conf. „Să ascultăm cu urechea la tot felul de.” − recomandat: este dedicat celei de-a 20-a aniversări.. mai „nobile”). cumva.. „ce ar trebui să facă pentru ca să nu fie victima”– corect: ce ar trebui să facă ca să nu fie victima. şi Parlamentul României. un briefing.Victoria Moldovan.. briefing” – corect: Haideţi să facem. „sistemul pedagogic de învăţământ”– corect: sistemul pedagogic/sistemul de învăţământ. simţite ca fiind banale. antetul de deasupra” – corect: antetul. piţifelnici din ăştia. folosiţi din ce în ce mai frecvent în limba actuală. să zicem. „a fost transmisă o erată în scris”– corect: a fost transmisă o erată. explică uneori producerea acestei greşeli.. şi Parlamentul României. „cazino”– corect: cazinou. drept pentru care joacă.. Folosirea greşită sau „inutilă” a unui cuvânt în locul altuia • Necunoaşterea formei cuvintelor.. Au fost înregistrate mai multe astfel de expresii modificate: „nu poate fi pus sub condamnare”– corect: nu poate fi pus sub urmărire / nu poate fi condamnat. „spot de publicitate. „Milioane de români sunt cu ţinta pe el” – corect: Milioane de români sunt cu ochii pe el. „sechestru asigurator”– recomandat: sechestru asigurător... În locul anumitor cuvinte. „după Paşti”– recomandat: după Paşte.”) – corect: Oamenii au venituri modeste. spoturi de publicitate” – corect: spot/reclamă/publicitate. • Necunoaşterea sensurilor termenilor preluaţi recent din engleză. de aceea substituirea unui termen din structura lor cu altul nu se recomandă.. pe de altă parte.dr. „a ales un oraş care nu e o mare metropolă”– corect: a ales un oraş care nu e o metropolă. drept care joacă. . examen. pe de cealaltă parte... „femeii expatriate în străinătate”– corect: femeii expatriate. să zicem. acuzându-l de dezinformare” – corect: CSM şi-a îndreptat atenţia către..000 de euro. piţifelnici din ăştia”– corect: Să plecăm urechea la tot felul de.

Utilizarea englezismelor şi calcurile după engleză • În locul unor cuvinte româneşti se folosesc în continuare corespondente englezeşti: „Persoane din staff-ul acestei firme”– corect: Cei/Câţiva din personalul acestei firme. în evoluţia limbii române. reprezentând creaţii mai mult sau mai puţin accidentale: „stabilirea contacţilor”– corect: stabilirea persoanelor cu cu care a intrat în contact. Foarte cunoscute: a aplica. Comunicare. „pe debutul reprizei”– corect: la începutul reprizei. suporterii echipaţi cu steaguri. a realiza. Tehnici de relaţionare interpersonală. Neadecvat semantic este şi verbul a servi. mai permisive/mai puţin stricte. fulare şi bannere au inundat străzile din Roma şi (acum) se fotografiază cu cele mai interesante obiective turistice din oraş. „Legi mai moi. • Calcuri după engleză.rectangulus. a unei construcţii sau numai a unui sens. 8 credite. a lua cuvântul etc). „recrutier”– corect: persoană care recrutează. „promiţând că va califica teamul naţional la Campionatul.dr. • “Invenţii” inutile. suporterii echipaţi cu steaguri.. Masterat: Afaceri europene şi managementul proiectelor 2009-2010 duel. fulare şi bannere au inundat străzile din Roma şi se fotografiază cu cele mai interesante locaţii turistice din oraş” – corect: cu câteva ore înaintea marelui duel. cod BS1190.. „Milano şi Torino. Unele cuvinte nu sunt înregistrate în dicţionare. interviu etc.dreptunghi< lat. „marile teamuri ale lumii”– corect: promiţând că va califica echipa naţională la Campionatul. „Am butonat preţ de câteva secunde pentru introducerea locaţiei”– corect: Am butonat preţ de câteva secunde pentru introducerea locului/destinaţiei. „Nu comutaţi!”– corect: Nu schimbaţi postul! „situaţia e volatilă”– corect: situaţia e schimbătoare/instabilă. marile echipe ale lumii. „Corpul de control a demarat deja verificările”– corect: Corpul de control a început deja verificările. a pune în aplicare. locaţiile unde maşina a fost proiectată şi construită”– corect: Milano şi Torino. „să debutăm în discuţie” – corect: să începem discuţia. din contextul: „Pentru a putea servi o porţie delicioasă de borş de peşte”– corect: Pentru a putea gusta/mânca o porţie delicioasă de borş de peşte. „Însoţind cârdul de răţuşte până la o locaţie mai potrivită” – corect: Însoţind cârdul de răţuşte până la un loc mai potrivit. perioadele productive în calcuri au coincis cu momentele importante ale înnoirii vocabularului (influenţa slavă a juca <igrati sau franceză procentaj. exactă. „motivul iei româneşti pe care apoi l-a declinat în creaţii vestimentare”– corect: motivul iei româneşti pe care apoi l-a utilizat/transpus în creaţii vestimentare.Victoria Moldovan. a unui cuvânt semantic analizabil. cu materialul limbii B. dintr-o limba A într-o limbă B.„Transformarea Bucureştiului într-o locaţie optimă pentru turismul de weekend”– corect: Transformarea Bucureştiului într-un loc optim pentru turismul de weekend. „o maşină colantată cu siglă”– corect: o maşină având un colant cu siglă.Conf. examen.Procedeulde transpunere literală. Acum engleza stă la baza acestor calcuri: „sunt marile resorturi de lux”– corect: sunt marile staţiuni de lux.. „Va transforma lacul Morii într-o locaţie de agrement”– corect: Va transforma lacul Morii într-un loc/spaţiu de agrement. locurile/oraşele unde maşina a fost proiectată şi construită.. Calcul lingvistic este un important mijloc de îmbogăţire lexicală a unei limbi. „sunt nişaţi”– corect: se află/situează în zona de nişă. 2+1.univ. .. fără pronume reflexiv.”. mai soft”– corect: Legi mai moi.ex.

„fie realocarea companiilor în spaţii mai mici”– corect: fie relocarea companiilor în spaţii mai mici.. sursa unor greşeli precum: „Când se întoarce şcoala” – corect: Când reîncepe şcoala/Când se întorc copiii la şcoală. . Comunicare. „Tocmai pentru a fi evitat picajul (unor cârlige)”– corect: Tocmai pentru a evita căderea. „Nu au fost prezenţi toţi directorii investiţi de primarul general” – corect: Nu au fost prezenţi toţi directorii învestiţi de primarul general. Existenţa în limbă a unor cuvinte asemănătoare ca formă duce la folosirea unuia în locul altuia atunci când nu se cunosc forma şi sensul acestora. a alunecărilor semantice. atracţii semantice. (eventual inaugurat). 8 credite. „Am instaurat această instituţie la sfârşitul anilor ‘90”– corect: Am înfiinţat această instituţie la sfârşitul anilor ’90. lipsa de inspiraţie. • Neglijenţa în exprimare pot explica şi construcţiile rău formate de mai jos: „Intrăm prin telefon cu domnul ministru Radu Berceanu”– corect: Suntem în legătură telefonică cu domnul ministru Radu Berceanu/Avem legătura prin telefon cu domnul ministru Radu Berceanu/Vorbim la telefon cu domnul ministru Radu Berceanu. dar şi la o înţelegere greşită. „costurile acestei deplasări sunt extrem de costisitoare”– corect: costurile acestei deplasări sunt extrem de mari. deseori pleonastice precum: „Se făceau excavaţii cu un excavator”– corect: Se săpa cu un excavator / Se făceau excavaţii. „e un oraş energetic”– corect: e un oraş plin de energie / încărcat de energie / care degajă energie. „Vă promit că în toamnă o să vă spun toate culisele – corect: Vă promit că în toamnă o să vă spun/dau toate detaliile din culise. confuzii. • Următoarele greşeli sunt explicabile prin atracţie paronimică: „Să fi contactat temutul virus”– corect: Să fi contractat temutul virus.Victoria Moldovan. „Cert este că seceta şi cele 40 de grade Celsius vor fi o certitudine la vară”– corect: Seceta şi cele 40 de grade Celsius vor fi o certitudine la vară / Cert este că la vară va fi secetă şi vor fi 40 de grade Celsius. Lipsa coerenţei unui enunţ poate duce nu numai la neînţelegerea mesajului transmis. cele 45?”– corect: .univ. 2+1. Greşeli de logică Pentru ca un mesaj să fie înţeles. de asemenea. • Confuzia unui cuvânt cu altul. Masterat: Afaceri europene şi managementul proiectelor 2009-2010 Greşeli de neadecvare contextuală fără intenţie. chiar contradictorie. examen. „n-am mai avut timp astăzi de extragerea la sorţi”– corect: n-am mai avut timp astăzi de tragerea la sorţi. accidentală. Repetiţii lexicale supărătoare. cele 45? „masiv atac de cord”– corect: atac de cord puternic.dr. • Contaminările între diverse construcţii reprezinta.„setul având aceeaşi finalitate ca primele două”– corect: setul având acelaşi final ca primele două.. Tehnici de relaţionare interpersonală.„un om de înaltă anvergură”– corect: un om de înaltă ţinută/ de excepţie. de cele mai multe ori din cauza înrudirii lor formale şi/sau semantice. „cea mai ridicată temperatură se aşază peste Banat” – corect: cea mai ridicată temperatură se înregistrează în Banat. „Greşeala a constat într-o eroare de transcriere”– recomandat: Greşeala a fost una de transcriere. cod BS1190.Conf. explică alte greşeli din această categorie: „aceasta a fost şi cauza cazurilor de mortalitate. trebuie ca enunţul să aibă o structură gramaticală corectă şi să fie logic.aceasta a fost şi cauza cazurilor de deces. a acestuia.

În ceea ce priveşte excesele şi inadvertenţele stilistice.. Masterat: Afaceri europene şi managementul proiectelor 2009-2010 „Acest nou tip de virus nu apare doar în perioada rece. deşi nerecomandate de normă. „Când se va întâmpla lansarea cărţii?”– corect: Când va avea loc lansarea cărţii?. magistraţii. cum dracu’ îl mai cheamă” . Comunicare. ci şi în perioada caldă. a-şi aduce aportul. fraze ilogice: „L-a transportat pe bărbat în Urgenţa spitalului”. „va prelua preşedenţia Uniunii” – corect: va prelua preşedinţia Uniunii. de asemenea. tot la nivel de comunicare. se înregistrează: • exprimări vulgare: ciurucul de Ogică.iar acest lucru a fost posibil.. „.. virgulă. din cauza unor fulgere foarte puternice care.”– corect: Iată că... a demara. . cu pruncii la subraţ sau cu câte-o potaie leşinată lângă ei. apar frecvent în limbajul presei. din păcate. • forme nepotrivite de evitare a cacofoniei: „vă rog să transmiteţi mai departe că. procent. Iată câteva exemple: „un eveniment care se întâmplă în acest weekend”– corect: un eveniment care are loc în acest weekend. „la nivel de imagine. cod BS1190. În loc de concluzii.... cuvinte şi locuţiuni cu sens lărgit precum locaţie. ci şi în perioada caldă. „Cantităţile de apă nu vor trece de 20 de grade pe metru pătrat” – corect: Cantităţile de apă nu vor trece de 20 de litri pe metru pătrat. la sută.. ce mama dracu’!” − „Al dracu’ să fiu dacă nu sunt identice!” Plecaţi dracu’ cu ea de-aici!” „Frate..dr.Conf. a se întâmpla.. pă dracu.. 2+1... capitala României este Bucureştiul”.. e bun. unde trăieşti. magistraţii.Victoria Moldovan. datorită unor fulgere foarte puternice care. În această categorie intră pleonasme precum a rămâne în continuare. 8 credite. e bun [filmul]”– corect: în ceea ce priveşte imaginea. a aniversa un număr de ani.iar acest lucru a fost posibil. prepoziţia datorită în locul locuţiunii din cauza. „Stau întinşi pe trotuare. Iată că a apărut în condiţiile în care în Mexic era o temperatură ridicată/mare/era cald. „preşedenţie”– corect: preşedinţie. examen. manifestându-se ca tendinţe. Iată că a apărut în condiţiile în care în Mexic era o temperatură caldă şi. „Caută lumea în draci acuma”. să stimuleze milostenia”. Observaţii în plan stilistic. tot în ce priveşte comunicarea.” – corect: . drept pentru care etc. din păcate. Tendinţe lexico-semantice Forma sau sensul unor cuvinte şi construcţii. exact în timpul verii. „să tragem o concluzie vizavi de acest subiect”– corect: să tragem o concluzie în legătură cu acest subiect. „E. Tehnici de relaţionare interpersonală. formele preşedenţie şi servici. vizavi de. mânca-ţi-aş ochii?” „şi a aruncat cu rahat în tot” • formulări nepotrivite. pe timpul sezonului verii”– corect: Acest nou tip de virus nu apare doar în perioada rece. „Jucaţi pân’ la capăt... „în locurile unde se întâmplă evenimente culturale”– corect: în locurile unde au loc evenimente culturale. „cred că a fost o emisiune foarte importantă vizavi de agricultură”– recomandat: cred că a fost o emisiune foarte importantă în legătură cu/despre agricultură.. „Iată că.univ..

dr.univ. nu poate fi strânsă în chingile unor reglementări de ordin legislativ-administrativ. ea poate reflecta o dezvoltarea calmă sau. una foarte dinamică. Consideraţii asupra dinamicii limbii şi asupra studierii ei în româna actuală). mă voi mărgini să citez dintr-un articol al Mioarei Avram. Privită în evoluţie. gramatică. ca fenomen natural obiectiv.Conf. profesorului până la data de 15 ianuarie 2010. la un moment dat şi din motive externe ei. dimpotrivă. .din anturajul său. Radiografiată sincronic. Îngrijorările actuale se explică prin transparenţa mai mare decît în trecut a dinamicii. 2+1. „Starea limbii române din perioada actuală în sens restrîns este considerată de mulţi contemporani alarmantă şi descrisă în termeni dintre cei mai negativi cu putinţă. Avem a face cu o perioadă marcată de dinamică – aşa cum au fost şi alte perioade în istoria limbii române moderne –. pe tema românei actuale. iar dinamica înseamnă viaţă intensă şi creativitate. un „seismograf” sensibil al tuturor schimbărilor care au loc în societate. cod BS1190. APLICAŢIE PRACTICĂ : Pentru secţiunea I. Chiar dacă are şi manifestări nedorite. Tehnici de relaţionare interpersonală. Masterat: Afaceri europene şi managementul proiectelor 2009-2010 Limba este un organism viu. examen. poate da motive de îngrijorare vorbitorilor ei. În chip de concluzii. fiecare student va „culege” . pe care le va corecta şi va explica tipul de greşeală prezent în fiecare exemplu.Avram. o forţează reacţioneze astfel. ea reflectă istoria poporului care o vorbeşte. În acest ultim caz.Victoria Moldovan. dinamica limbii. din presa scrisă sau vorbită .10 exemple de exprimare incorectă (pronunţare. M. vocabular). 8 credite. Miam exprimat şi cu alte prilejuri părerea că etichetele de genul stricare/urîţire sînt nejustificate şi lamentările aferente exagerate. cum e situaţia românei în perioada analizată.” (Cf. prin e-mail. Comunicare. Lucrarea va fi trimisă. adică celor care. sub titlul „Cum vorbim”.

Bucureşti. Conform Legii privind organizarea şi funcţionarea Academiei Române nr. Actualele norme au intrat în uz din momentul publicării DOOM2.Conf. .dr. Rosetti”. respectiv a dicţionarului propriu-zis. 8 credite. Pentru detalii privind celelalte norme (care sunt în continuare valabile aşa cum fuseseră stabilite prin DOOM1) şi fiecare cuvânt – mai vechi sau mai nou – în parte este necesară consultarea introducerii la DOOM2. Ediţia a II-a revăzută şi adăugită. comunicarea verbală orală/conversaţia. 752/2001. 2+1. Univers Enciclopedic.Victoria Moldovan. Anexă: 1. în România. Dicţionarul ortografic. principalele modificări introduse în DOOM2 faţă de prima ediţie a dicţionarului2 (DOOM1). 185p. modificări care afectează normarea sub diverse aspecte a unor cuvinte. însoţite de câteva exemple. Comunicare. cod BS1190. ministerul de resort este cel care decide data aplicării lor. Institutul de Lingvistică „Iorgu Iordan – Al. ortoepic şi morfologic al limbii române. Bucureşti. pentru învăţământ. Masterat: Afaceri europene şi managementul proiectelor 2009-2010 Secţiunea a II-a Modulul IV: PROBLEME DE COMUNICARE ŞI RELAŢIONARE INTERPERSONALĂ Studenţii vor parcurge bibliografia recomandată (şi în special Irena Chiru. Tehnici de relaţionare interpersonală.) urmărind: Consideraţiile generale asupra comunicării interpersonale. strategiile conversaţionale şi comunicarea scrisă. disimularea. Comunicarea interpersonală. comunicarea nonverbală. 2005. 2009. coordonator: Ioana Vintilă-Rădulescu – În cele ce urmează se prezintă. Tritonic. CE E NOU1 ÎN DOOM2 – Academia Română. forul care „se îngrijeşte de cultivarea limbii române şi stabileşte regulile ortografice obligatorii ” este Academia Română.univ. examen.

Editura Academiei. 4 Denumirea ha este rar folosită. ortoepic şi morfologic al limbii române. 3 Considerăm neavenită continuarea războiului celor două litere. Masterat: Afaceri europene şi managementul proiectelor 2009-2010 Informaţiile sunt prezentate în ordinea în care su fost tratate în introducerea la DOOM2 şi nu în ordinea importanţei. iar cuvintele nou introduse – de steluţă (*). din nou. Dicţionarul ortografic. schimbarea. redactor responsabil adjunct: Laura Vasiliu. 2+1. redactor responsabil: Mioara Avram.univ. Institutul de Lingvistică al Universităţii Bucureşti. „â din a” şi „î din i”: indiferent de motivaţii. Comunicare. 2 M m em/me/mî N n en/ne/nî Ooo P p pe/pî Q q kü5 R r er/re/rî S s es/se/sî Ş6 ş şe/şî T t te/tî Ţ ţ ţe/ţî Uuu V v ve/vî W w dublu ve/dublu vî X x ics Y y [igrec] . 8 credite. examen. 2 Academia Republicii Socialiste România. cod BS1190. 1982.dr. Tehnici de relaţionare interpersonală. Bucureşti. a acestei convenţii grafice ar fi o dovadă de ridicolă imaturitate pentru o cultură care pretinde a fi luată în serios.Conf.Victoria Moldovan. MODIFICĂRI PRIVIND DENUMIREA/CITIREA UNOR LITERE Litere mari mici Denumirea/ citirea literei Aaa Ăăă Â3 â î/î din a B b be/bî C c če/cî D d de/dî Eee F f ef/fe/fî G g ğe/ghe/gî H h haş/hî4 Iii Î î î/î din i J j je/jî K k ka/kapa L l el/le/lî 1 Cuvintele la care s-au făcut modificări de normă faţă de ediţia I sunt precedate în DOOM2 de semnul exclamării (!).

ACCENTUL9 Pronunţarea chĭu. gingaş/gingaş. 5 6 3 La unele cuvinte (mai vechi sau mai noi) se admit variante accentuale literare libere (indicate în Dicţionar în ordinea preferinţei). atât la unele cuvinte vechi în limbă. hatman/hatman. acatist/acatist.simbolurile unor termeni din domeniul tehnic şi ştiinţific: Rh „factorul Rhesus”. 8 Deoarece diftongul [ŭi] nu există în limba română.univ. de ex. Se recomandă o singură accentuare la avarie. la formele verbului a fi suntem. 9 Vocala care poartă accentul principal este subliniată cu o linie. chiar dacă sintagma pe care o abreviază. Unele litere din anumite abrevieri se citesc după modelul limbii din care au fost împrumutate abrevierile. În unele programe de calculator. antic/antic. ş şi ţ au sub s şi t o virguliţ㸠şi nu o sedilă (care se utilizează sub c în alte limbi: ç). 7 Citit şi [zed]. Comunicare.Conf. sunteţi. cod BS1190. curriculum vitae. deoarece este împrumutată din engleză. examen. este un latinism. despot. 2+1. SCRIEREA ŞI PRONUNŢAREA NUMELOR PROPRII STRĂINE . Tehnici de relaţionare interpersonală. trafic/trafic. citită [sivi]. Nu sunt urmate de punct: . 8 credite. jilav/jilav. Pentru numele şi simbolurile unităţilor de măsură se aplică prevederile sistemelor internaţionale obligatorii/normele interne în domeniu. (h)i weekend [uĭkend] whisky [uĭski] wigwam [uĭgŭom] SCRIEREA ŞI CITIREA UNOR ABREVIERI Actualmente se preferă scrierea fără puncte despărţitoare a unor abrevieri de tipul SUA. este nerecomandabilă. UNESCO etc. ş.dr. .Victoria Moldovan. cu unele deosebiri faţă de DOOM1. cât şi la unele neologisme. crater. Masterat: Afaceri europene şi managementul proiectelor 2009-2010 Z z ze/zet7/zî O VALOARE SUPLIMENTARĂ A LITEREI W Valoarea Poziţia Exemple şi [u]8 în câteva anglicisme la iniţială de cuvânt + ee. indicată în DOOM1. CV. penurie/penurie. spre deosebire de ţ.simbolurile majorităţii unităţilor de măsură: gal pentru galon. apare în mod greşit cu sedilă. de ex. şi nu din latină (unde nici nu se folosea această abreviere).

8 credite. Formele tradiţionale curente. Côte d’Ivoire.numelor proprii (inclusiv ale unor unităţi lexicale complexe folosite ca . muză. cât şi normelor actuale de transliterare: Dostoievski/Dostoevski. ale unor nume de locuri străine cunoscute de mai multă vreme la noi. Masterat: Afaceri europene şi managementul proiectelor 2009-2010 Numele statelor trebuie utilizate în forma oficială recomandată de acestea Belarus (la cuvintele din aceeaşi familie se pot folosi ambele variante: belarus/bielorus. . cu literă mică.Victoria Moldovan. Procust. de regulă. sirenă. Comunicare. pot fi ortografiate atât conform tradiţiei româneşti. unele cuvinte care. parcă.dr. Damocles – cf.. Myanmar. ocazional. Normele actuale recomandă formele Bahus. belarusă/bielorusă). nu Bacus. Scrierea cu literă mare la iniţială Se scriu cu literă mare la iniţială şi: . Damocle. pot fi folosite şi în indicaţii bibliografice: Florenţa etc. cod BS1190. 2+1. şi expresia consacrată sabia lui Damocles –. se scriu cu literă mare. Se pot scrie. a cuvintelor ajutătoare): . Edip. şi redarea titlului tragediei antice Oedip rege şi a titlului operei lui George Enescu). titan. Menalaos. gigant. Procust. Numele anumitor personalităţi. examen.toate componentele (cu excepţia. pentru a realiza un anumit efect stilistic (ceauşescu.. intrate prin intermediul altor limbi şi adaptate limbii române.univ. Menelau. SCRIEREA CU LITERĂ MICĂ SAU MARE LA INIŢIALĂ Scrierea cu literă mică la iniţială Se scriu cu literă mică (şi nu mare) la iniţială şi: . Cambodgia.numele fiinţelor mitice multiple: ciclop. pcr) sau grafic (univers enciclopedic pe publicaţiile editurii în cauză). âncepe cu literă mare: Al X-lea Congres . Oedip [ödip] (cf. în mod obişnuit. Tehnici de relaţionare interpersonală.elementele iniţiale din numărul de ordine al unor manifestări periodice a căror denumire este folosită în interiorul unei propoziţii: Participanţii la (cel de-)al X-lea Congres … Când denumirea este folosită singură.Conf. provenite din limbi scrise cu alfabetul chirilic.. ca titlu etc.

Conf. Comisia de cultivare a limbii a Academiei Române. Evul Mediu). Războiul de 100 de Ani). . care se încadrează într-un întreg sistem la care se aplică de mult aceleaşi reguli. Războiul de Treizeci de Ani.numelor proprii de instituţii. cum.numai primul element din numele proprii compuse care reprezintă denumirile organismelor de conducere şi ale compartimentelor din instituţii: Adunarea generală a Academiei Române.Victoria Moldovan. de pronumele cu o componenţă relativ asemănătoare vreun(ul). 2+1. Majestăţile Lor Imperiale. Lucrează în Institut de cinci ani. în semn de cinstire (Soldatul Necunoscut. Slavă Ţărilor Române). inclusiv când sunt folosite eliptic: secretar de stat la Externe. de exemplu. .b. dată după care nici un(ul) a devenit singura excepţie în mai multe privinţe: .univ. o dată . era singura combinaţie din seria celor formate din nici + când. Sfinţia Sa. Catedra de limba română.a. Compartimentul/Departamentul/Sectorul de limbi romanice. de cum. scris într-un cuvânt) redat grafic ca şi cum ar fi vorba de două cuvinte diferite şi independente şi nu de un unic pronume/adjectiv compus sudat – între componentele căruia nu poate fi intercalat alt cuvânt. Domnia Sa. care nu a fost niciodată numele propriu al unei entităţi statale unice. se scriu cu literă mică). student la Litere. Războiul de Independenţă. Se revine la scrierea într-un cuvânt a tuturor formelor pronumelui negativ compus niciunul. niciuna „nimeni” şi ale adjectivului pronominal corespunzător niciun. Direcţia. Componentele sintagmei ţările române. admiterea la Politehnică. Serviciul de contabilitate. Excelenţa Voastră. . al Doilea Război Mondial) sau care au un nume propriu (Războiul celor Două Roze. Tehnici de relaţionare interpersonală. de obicei. Războiul de Secesiune. cât. SCRIEREA CUVINTELOR COMPUSE I. Masterat: Afaceri europene şi managementul proiectelor 2009-2010 nume proprii) care desemnează marile epoci istorice (chiar dacă nu reprezintă evenimente) (Antichitatea. nicio. . 1. Comunicare. era unicul pronume (în afară de ceea ce şi spre deosebire.dr. Secretariatul. inclusiv războaiele de anvergură (Primul Război Mondial. examen. de cât.locuţiunilor pronominale de politeţe: Alteţa Sa Regală. Secţia de filologie şi literatură a Academiei Române. Se pot scrie cu literă mare unele cuvinte (care. se scriu în mod obişnuit cu literă mică la iniţială. Înălţimea Voastră. 8 credite. Niciun(ul) s-a mai scris „legat” şi înainte de 1953. cod BS1190.

Ea nu numai că nu îngreunează.niciunul pronume (N-a venit niciunul „nimeni”) şi nici unul conjuncţie + pronume nehotărât (Nu-mi place nici unul. în care componentele îşi păstrează individualitatea. dimpotrivă. şi în scris. sârbo-croat „dintre sârbi şi croaţi”. adverbul măcar (N-are nici măcar un prieten). 2. O dată la două luni) şi o dată subst. şi cuvintele compuse sudate. de exemplu. corespunde şi pronunţării în două silabe [ničun]. Astfel. dată calendaristică” sau „informaţie”.niciun adjectiv pronominal (N-are niciun chef să facă ce i se cere) şi nici un adverb + articol (Nu e naiv şi nici un om neştiutor) sau nici un conjuncţie + numeral (Mă confundaţi. respectiv. şi. Acestă grafie a fost adoptată şi de noua Gramatică a Academiei. fie care. Comunicare. Te mai rog o dată. oricine ş. 4. II. 2+1. nici celălalt – combinaţii în care nici este accentuat în frază şi în care se poate intercala. Aceste combinaţii se folosesc mult mai rar decât pronumele şi mai ales în astfel de structuri binare. 3. examen. imediat. „zi. având flexiune numai la ultimul element: cehoslovac „din fosta Cehoslovacie”. 8 credite. unde la care nu se făcea distincţie şi în scris între îmbinările libere şi disociabile. nu numai al analizei gramaticale.Victoria Moldovan. de pildă. .adjectivele compuse nesudate cu structura adverb + adjectiv (adesea provenit . oare care. Grafia niciun etc. de exemplu. Tehnici de relaţionare interpersonală. . Ea respectă şi paralelismul grafic cu celelalte limbi romanice în care există pronume cu o structură asemănătoare. odinioară. 6. între niciodată „în niciun moment” şi nici odată „nici cândva” (situaţia complicată în acest caz şi de o a treia situaţie: nici o dată „nici o singură dată”. Se scriu cu cratimă: . care exprimă o unitate. Masterat: Afaceri europene şi managementul proiectelor 2009-2010 sau odată. Odată terminat lucrul. sârbocroat. ori cine. Tot atât de normal ca în aceste ultime exemple este să distingem.univ. Dar se scriu în două cuvinte o dată numeral adverbial (Aşa ceva ţi se întâmplă numai o dată în viaţă. Termină odată. 5. Se scriu „legat” şi: . şi până acum trebuia să se distingă. în sfârşit”: A fost odată ca niciodată. „nicio dată calendaristică” sau „nicio informaţie”) sau între grupurile ortografice fiecare. destul de clare din punctul de vedere al înţelesului şi al logicii.dr. cod BS1190. oarecare.adjectivele cu structura adjectiv + vocala de legătură o + adjectiv. O să-ţi spun eu odată ce s-a întâmplat.adverbul odată „cândva (în trecut sau în viitor). Dar ceho-slovac „dintre Cehia şi Slovacia”. nici mai mulţi).Conf. uşurează recunoaşterea ca atare a pronumelui/adjectivului pronominal în cauză.a. între: . eu nu am nici un frate. am plecat. ci.

la care se generalizează scrierea cu cratimă – indiferent de structură: fluture-de-mătase.prim-balerin. Se scrie într-un cuvânt blocstart – ca şi blochaus. . Doamne fereşte. În COR. blocnotes. de bunăvoie „benevol”. gândac-de-Colorado (specii de insecte). în jur de „aproximativ”. . Clasificarea ocupaţiilor din România. pri-solist. bună-cuviinţă „politeţe”. Domnia Lui. prim-balerină.Victoria Moldovan. Bucureşti. 2003.univ. când compusul prezintă o diferenţă de sens faţă de cuvintele de bază: bine-crescut „cuviincios”. Compusele sudate cu structură asemănătoare se scriu într-un cuvânt (bunăstare „prosperitate”). Excelenţa Sa. cod BS1190. 2+1. 24 decembrie 2002).substantivele compuse cu unitate semantică şi gramaticală mai mică decât a celor scrise într-un cuvânt. maşinăcapcană (în care al doilea substantiv este apoziţie). contabil-şef10. de prim rang „de calitatea întâi”. 951. Înalt Preasfinţia Voastră. Ele se deosebesc de îmbinările cu o structură şi o componenţă asemănătoare. agreat”. bine-venit „oportun. până să ş. cuvânt-titlu „intrare de dicţionar”. 10 . examen. bună-creştere. Partea I. bine-cunoscut „celebru”. Tehnici de relaţionare interpersonală. bună-dimineaţa (plantă). prim-solistă. Comunicare.tipuri izolate: cuvânt-înainte „prefaţă”. Măria Ta.Conf. 8 credite. în ciuda. în jurul. . cu bună ştiinţă. iar secvenţele în care componentele îşi păstrează autonomia – în cuvinte separate (bună creştere „dezvoltare bună”. viţă-de-vie (plantă). XIV.a. ca: .: băgare de seamă „atenţie”. bunul gust al libertăţii).a. în jur „în preajmă”. mai-mult-ca-perfect (timp verbal). . de ex. 191 din 12 decembrie 2002. Meteor Press. nr. care se scriu într-un cuvânt când sunt compuse sudate (binecuvântat) şi separat când sunt grupuri de cuvinte care îşi păstrează fiecare sensul (bine crescut „dezvoltat bine”). SCRIEREA LOCUŢIUNILOR11 Se scriu în cuvinte separate. de jur împrejurul. chit că.bas-bariton.termeni care denumesc substanţe chimice distincte. şi în actele normative (Ordonanţa de urgenţă nr.dr. . prim-procuror. până ce.. şi negociator şef etc. specii distincte de plante sau de animale (cu nume ştiinţifice diferite) ş. în Monitorul Oficial al României. cf. în locul. Masterat: Afaceri europene şi managementul proiectelor 2009-2010 din participiu). bun-rămas „adio”.bună-credinţă „onestitate”. numele de funcţii compuse cu şef sunt scrise în cuvinte separate.

se scriu „dezlegat” şi: . Despărţirea cuvintelor la capăt de rând Regula generală şi obligatorie a despărţirii cuvintelor la capăt de rând. Numele proprii de persoană Pentru păstrarea unităţii lor. fie într-un cuvânt: bunăstare „prosperitate”. aş mânca).univ. pentru a reda rostirea lor în tempo rapid (aşa şi aşa/aşa şi-aşa) – sau pentru că sunt cuvinte compuse (de (pe) când Adam-Babadam). după prânz ş. adverbul odată se scrie într-un cuvânt.C. ci se trec integral pe rândul următor numele proprii de persoane: Abd el-Kader. şi nu un singur cuvânt compus. în DOOM2 adăugâdu-se un număr restrâns. bună stare „stare bună” etc. | Argeş. Grupurile relativ stabile de cuvinte se deosebesc de cuvintele compuse cu structură şi componenţă asemănătoare.a. De mâncat. indiferent de ordine: Roman |S. Din punctul de vedere al scrierii ca locuţiuni nu sunt semnificative situaţiile în care unele elemente din componenţa lor sunt scrise cu cratimă din motive fonetice – todeauna (de-a berbeleacul. în care elementele componente nu-şi păstrează sensul de bază şi nu corespund realităţii denumite şi care se scriu fie cu cratimă (bună-dimineaţa „plantă”). 8 credite. şi a numelor proprii din denumirile unor instituţii.a. 11 În locuţiunile odată ce „după ce. precum şi ale componentelor lor.Conf. SC | Severnav SA (ca şi în scrierea completă: Fotbal| Club| Argeş etc. SCRIEREA GRUPURILOR DE CUVINTE12 Fiind grupuri de cuvinte. Po-pescu/Popes-cu). dar şi F.)..) „mâncare”. cod BS1190. Comunicare. demâncat (pop. RA | „Monitorul Oficial”. . examen.). Tehnici de relaţionare interpersonală.dr. multe locuţiuni – interpretate uneori şi drept grupuri de cuvinte – nu au fost incluse în DOOM1. . după-masă „a doua parte a zilei”.A. din moment ce” şi odată cu „în acelaşi timp cu”. Popescu (nu: Abd el|Kader/Abd el-Ka-|der. DESPĂRŢIREA LA CAPĂT DE RÂND13 Despărţirea numelor de instituţii cuprinzând abrevieri pentru nume generice sau nume proprii Se tolerează plasarea pe rânduri diferite a abrevierilor pentru nume generice (RA = regie autonomă.de mâncat (N-am nimic de mâncat. după-amiază.Victoria Moldovan. Masterat: Afaceri europene şi managementul proiectelor 2009-2010 Deoarece nu pun alte probleme de scriere decât cele generale. Dar se scriu într-un cuvânt sau cu cratimă compusele cu o structură asemănătoare: demâncare.. SC Severnav | SA. nu se despart la sfârşit de rând.. 2+1. SA = societate anonimă ş. dintr-odată) sau acidental.apă minerală. bună dimineaţa (formulă de salut).

deşi corect ar fi fost să se indice. trans-)”. cât şi despărţirea după structură – care este indicată acum pe locul al doilea. în asemenea cuvinte. Fac excepţie grupurile ortografice scrise cu cratimă (dintr-|un. atât despărţirea la capăt de rând după pronunţare – care este indicată acum pe primul loc –. pe cât posibil. 12 13 Normele actuale15 prevăd. Tehnici de relaţionare interpersonală. mf. Conform DOOM1. ca variantă. ca în artr|algie. de regulă. (caracterul analizabil este însă un lucru destul de relativ.univ. Când utilizarea cratimei ar putea produce confuzii se foloseşte aici pentru a indica locul despărţirii bara verticală. Masterat: Afaceri europene şi managementul proiectelor 2009-2010 valabilă pentru ambele modalităţi de despărţire (după pronunţare şi după structură). deci perfect posibile. Aceeaşi observaţie ca şi la locuţiuni. 2+1. De aici impresia greşită că. evitarea despărţirii. şi în cuvintele „formate”. Despărţirea cuvintelor în scris la capăt de rând nu se identifică cu despărţirea în silabe în sens fonetic. DOOM1 menţiona numai despărţirea morfologică: „transalpin (sil. În DOOM1 se preciza că unele cuvinte „formate” cunosc şi (nu doar exclusiv) o despărţire conformă cu structura lor morfologică. nefiind. practic. 8 credite. de exemplu. În dicţionarul propriu-zis din DOOM1 însă. silabaţia morfologică ar fi fost singura admisă. . dar şi la început de rând o secvenţă care nu este silabă14. precum şi cu unele restricţii faţă de recomandările din DOOM1.Conf.dr. Comunicare. într-|însa). cum prevedea regula din DOOM1. este interdicţia de a lăsa mai ales la sfârşit de rând. şi despărţirea după pronunţare conformă cu regulile generale (de exemplu tran-salpin etc. într|ajutorare. un cuvânt ca obiect. cod BS1190. la care se recomandă însă.) şi nu nu numai cea care se încadrează în categoria excepţiilor. ci doar cea „preferată”. 14 Chiar dacă include o vocală propriu-zisă. la care „despărţirea […] care ţine seama de elementele constitutive atunci când cuvântul este analizabil sau măcar semianalizabil” era nu singura admisă. nevr|algic. examen. nici măcar semianalizabil pentru majoritatea vorbitorilor). Astfel. „regulile bazate pe pronunţare” erau „tolerate”.Victoria Moldovan. normele actuale nu mai admit despărţirile după structură care ar conduce la secvenţe care nu sunt silabe. care era mai puţin restrictivă.

dr. întrebările ar trebui formulate explicit ca atare.Victoria Moldovan. Spre deosebire de DOOM1. cod BS1190. fără a o trece sub tăcere pe aceea care este mai puţin convenabilă sub un aspect sau altul. În DOOM2 s-a inversat numai ordinea de preferinţă a celor două modalităţi de despărţire la capăt de rând – după pronunţare (care prezintă şi avantajul că pentru ea se pot stabili reguli formalizabile şi mai generale decât pentru despărţirea după structură) şi după structură. la unele examene şi concursuri. şcoala recomanda aproape exclusiv. iar pe locul al doilea despărţirea anumitor secvenţe după elementele lor constitutive. Comunicare.univ. paro-nim/par-onim. la toate cuvintele în această situaţie. Tehnici de relaţionare interpersonală. Masterat: Afaceri europene şi managementul proiectelor 2009-2010 Probabil că şi din acest motiv. Romar-ta/Rom-arta. Pronosport/Prono-sport. examen. cum s-a procedat uneori) nu este deci corectă. la cuvintele „formate”. despre/ de-spre. Dacă se urmăreşte să se vadă dacă elevii sau candidaţii cunosc silabaţia fonetică ori structura morfologică a cuvintelor. Ca urmare. ca şi pentru a pune în evidenţă familiile de cuvinte şi mijoacele de formare a acestora. formaţiile cu -onim: o-monim/om-onim. por-tavion/port-avion. a celor două despărţiri (chiar dublă pentru cea morfologică. .Conf. noul DOOM indică riguros. 2+1. al-tundeva/alt-undeva. Se pot deci despărţi şi după structură cuvintele (semi)analizabile. 8 credite. drep-tunghi/drept-unghi. în dicţionarul propriu-zis s-a inversat ordinea în care sunt indicate cele două modalităţi de despărţire la capăt de rând pentru cuvintele analizabile şi semianalizabile (compuse sau derivate cu prefixe şi cu unele sufixe): prima este indicată despărţirea bazată pe pronunţare.compuse16: arterios-cleroză/arterio-scleroză. Notarea diferită. Compusele care păstrează grafii străine sunt supuse numai despărţirii după structura din limba de origine: back-hand. nu şi limitele posibile între celelalte silabe): . despărţirea bazată pe analiza morfologică. sinonim/sin-onim. ambele posibilităţi. formate în limba română sau împrumutate (în exemple se indică numai limita în discuţie.

Cel care scrie are deci libertatea. examen. pur-sânge) sau derivate (precum contra-făcut. pros-cenium/pro-scenium. trans-bordare) sau cu sufixe (ca pustnic.v. şi Dicţionarul general de ştiinţe ale limbii.Victoria Moldovan. su-blinia/sub-linia. port-moneu) şi derivate cu prefixe (ca post-faţă.derivate cu prefixe: anor-ganic/an-organic. La cuvintele scrise (obligatoriu sau facultativ) cu cratimă sau cu linie de pauză se admite – atunci când spaţiul nu permite evitarea ei – şi despărţirea la locul cratimei/liniei de pauză. Se indică o singură despărţire. nestrămutat/nestrămutat. s. ab-stract. des-calificat. 15 . ori. şi anume după structură. Nu pun probleme acele compuse (ca bine-facere. Tehnici de relaţionare interpersonală. nes-prijinit/ne-sprijinit. ca în apendic|ectomie [apendičectomie]. .cuvinte compuse sau derivate şi locuţiuni: aducere-|aminte. Bucureşti. ns.derivate cu sufixe: savan-tlâc/savant-lâc. Pentru cuvintele a căror structură nu mai este clară. prospect. a-dopta. a-brupt. Comunicare. V. su-biect). cod BS1190. 16 Din cuvinte întregi. o-biect. nu numai om-onim). să despartă cuvântul în cauză pe baza structurii lui morfologice (post-universitar. Normele actuale nu mai admit însă nici despărţirile după structură care ar contraveni pronunţării. adiacent.] sunt obligatorii”. Masterat: Afaceri europene şi managementul proiectelor 2009-2010 Cf. Este vorba de: . elemente de compunere sau fragmente de cuvinte dintre care cel puţin unul există independent şi cu un sens care corespunde celui din compus. Editura Ştiinţifică. a re-începe) la care cele două tipuri de despărţire coincid. să îl despartă pe baza pronunţării (omonim. . nu neapărat postuniversitar). abroga. inegal/ in-egal. 8 credite.dr.univ. de-zechilibru/dezechilibru. '6Eormele actuale recomandă exclusiv despărţirea după pronunţare (a-borigen. dacă o asemenea diviziune i se pare şocantă la cuvintele mai uşor analizabile. ast-fel. deoarece elementele componente sunt neînţelese sau neproductive în limba română. şi la cuvintele compuse (ca alt-fel. 1997.-R.Conf. feld-mareşal. 2+1. nes-tabil/ne-stabil. atunci când nu recunoaşte sau nu este sigur de structura morfologică a unui cuvânt mai greu analizabil.stâlp-nic) cuprinzând anumite succesiuni de consoane care nu admit alte despărţiri. clar-văzător. silabaţie: „Regulile morfologice nu [subl. laring|ectomie [larinğectomie]. I. ban-crută.

dandy-i19. (barometru) aneroid. în ordinea de preferinţă analoagă/analogă. adjectivul/substantivul vagabond are femininul vagaboandă. . (foc) bengal. locuţiunea adverbială altă dată nu are plural. iar la plural (dacă au plural).Victoria Moldovan. în cazul celor referitoare la substantive neutre. Câteva norme morfologice Adjective La unele adjective neologice. examen. alte dăţi fiind o locuţiune distinctă. cod BS1190. chiar când rezultă secvenţe care nu sunt silabe: dintr-|un (cazuri în care se recomandă însă evitarea despărţirii). party-ul. hippy-ul.care au finale grafice neobişnuite la cuvintele vechi din limba română: dandy-ul (nu dandiul). . formă de feminin: (metal) alcalinopământos.dr. Articolul18 Articolul hotărât enclitic (singular şi plural) se leagă cu cratimă numai în împrumuturile neadaptate: .împrumuturi neadaptate la care articolul şi desinenţele se leagă prin cratimă: flash-|ul. playboy-i. Masterat: Afaceri europene şi managementul proiectelor 2009-2010 . story-uri. nu vagabondă. norma actuală. gay-ul. aceasta nu înseamnă că şi adjectivele în cauză ar fi „neutre”. chiar dacă au la singular formă de masculin. playboy-ul. Tehnici de relaţionare interpersonală. story-ul. Locuţiuni adverbiale Deoarece locuţiunile adverbiale nu cunosc categoria numărului.cuvinte compuse complexe: americano–|sud-coreean sau americano–sud|coreean. . hippy-i. Unele adjective vechi şi mai ales neologice se folosesc numai pentru substantive de un singur gen.univ. Comunicare. 2+1. Se recomandă ataşarea fără cratimă a articolului la împrumuturile – chiar . reflectând uzul persoanelor cultivate. (substantiv) epicen17. gay-i.a căror finală prezintă deosebiri între scriere şi pronunţare: bleuul [blöul]. echivocă).Conf.grupuri ortografice scrise cu cratimă: ducându-|se. 8 credite. admite la feminin forme cu şi fără alternanţa o (accentuat) – oa. cum se indica în DOOM1. omoloagă/omologă (în timp ce la altele nu admite forme cu oa: barocă.

p. Cuvântul. Bucureşti. deşi în noua Gramatică a Academiei acesta nu mai este recunoscut ca parte de vorbire. 17 2.U. dobândind sensul „de felul”) + pronume posesiv. regionale sau populare) specializate pentru sensuri sau domenii diferite: a1 (literă) s. n. 19 Dar derivatul dandism.U. bască2 „lâna tunsă de pe o oaie.. I. cod BS1190./s. m. cuvinte de genuri diferite (dintre care unele învechite. 8 credite. norma actuală admite. Institutul de Lingvistică „Iorgu Iordan – Al. 148 se vorbeşte în asemenea cazuri de adjective defective „numai cu forme de neutru”. examen. a/a-uri. colind1 „colindat”. .. respectiv masculin sau neutru (cu implicaţii asupra formei lor de plural) se află în una din următoarele situaţii: 1. 2+1. Numeralul Normele actuale acceptă la femininul nearticulat al numeralului ordinal întâi postpus substantivului şi forma întâia: clasa întâi/întâia. bască3 „limbă”. nu dandysm.Conf.univ. La unele substantive provenite din abrevieri există în prezent tendinţa de a le folosi nearticulat: O. şi singularul: un prieten de-ai mei/de-al meu. inclusiv în cazul unor anglicisme ceva mai vechi. o prietenă de-ale mele/de-a mea. capitol”. Comunicare. În construcţia cu prepoziţia de (care şi-a pierdut sensul partitiv „dintre”..dr. Gramatica limbii române. zăloagă „semn de carte. Substantivul Substantivele la care există ezitare în ce priveşte apartenenţa la genul feminin sau neutru. scrise şi conform DOOM1 fără cratimă: westernuri ş. a2 (sunet) s. a.N.-ul . colind2/colindă (cântec). 2005). m.N. pe lângă plural.a.. basc3 „adaos la bluză sau jachetă”. (nu: O. În noua Gramatică a Academiei (GALR = Academia Română. colind2/colindă (cântec).. zălog2 „garanţie”.). 18 În DOOM2 s-a păstrat categoria articolului. zălog1 „arbust”. bluză. Tehnici de relaţionare interpersonală. vestă”. weekendul [uĭkendul]. pl. Masterat: Afaceri europene şi managementul proiectelor 2009-2010 nedaptate sub alte aspecte – care se termină în litere din alfabetul limbii române pronunţate ca în limba română: gadgetul [gheğetul]. ambele admise ca variante literare libere: basc2/bască1 (beretă)./ONU a decis .Victoria Moldovan. itemul [itemul]. Rosetti”. Editura Academiei.. pl.

foarfecă feminin. la rândul ei.-d. leva/levă. SUPERCILIA > rom. g. cu pluralul cleşti.dr. sanda (nu bretelă. 3. opţiunea normei actuale este una din următoarele: . sprânceană.univ. 2+1. Norma actuală admite noile singulare pe care unele substantive feminine cu rădăcina terminată în -l şi pluralul în -e şi le-au creat după modelul sofa. Poate exista ezitare în ce priveşte forma de plural (în cadrul aceluiaşi gen) la unele substantive feminine cu pluralul (şi genitiv-dativul singular nearticulat) în -e sau -i şi neutre cu pluralul în -uri sau -e. art. cicatrice/cicatrici. Unele substantive feminine terminate în -a sau -ia în limba de origine şi-au creat (şi) o nouă formă nearticulată: cariocă. Cf. La substantivele mass-media şi media „presa scrisă şi audiovizuală” s-a admis folosirea ca feminin singular: (mass-)media actuală. Aceste substantive sunt împrumutate de română din engleză (unde media provine. normele actuale admit variante de flexiune: Ilenei/Ileanei. examen. refăcut din forma moştenită tocmai pentru marcarea mai clară a opoziţiei de număr şi prin alternanţa t/ţ. la feminin singular a unor plurale neutre latineşti la origine. La unele nume proprii.Conf.ambele forme sunt admise ca variante literare libere. art. 1. maicei/maicii/maichii. sofale. la aceste substantive. Comunicare. ramificaţie rutieră”. g. maică2 „mamă”. cu preferinţă pentru una dintre ele (indicată prima în Dicţionar): căpşuni/căpşune. cod BS1190. nutrie. de un singur gen. Unele substantive feminine omonime la nominativ-acuzativ singular au genitivdativul singular diferit: maică1 „călugăriţă”. cf. maicii. norma actuală optând pentru astru masculin. în limba română.Victoria Moldovan. Tehnici de relaţionare interpersonală. Tendinţa distingerii între forma de singular şi cea de plural se concretizează în acceptarea de către norma academică a singularului cârnat (şi nu cârnaţ). din latină). cu genitivdativul articulat (mass-)mediei: prin intermediul (mass-)mediei. lat. Masterat: Afaceri europene şi managementul proiectelor 2009-2010 3. Folosirea lor ca feminine singular este în acord cu forma lor. 8 credite. şi cleşte masculin. . cafele: bretea pentru sensurile „bentiţă de susţinere la îmbrăcăminte. cafea. sandală). Ea este în conformitate cu trecerea. 2.-d.

găluşte/găluşti (ca şi râpe/râpi). hippy. eventual.univ. se înregistrează progresul.la cele masculine – cu desinenţa -i. 2. coarde/corzi. poieni. 1995. norma actuală a adoptat soluţii diferite. La împrumuturile recente. rackeţi (ca în DOOM1 boşi). rodii. a merge ca pe roate). de la desinenţa -e la -i. roate. 20 Academia Română. examen. Îndreptarul ortografic. 4. atât pentru numele de pomi sau de tufe. Masterat: Afaceri europene şi managementul proiectelor 2009-2010 cireşe/cireşi. şcoale ş. gay. ediţia a V-a. tuneluri/tunele). cod BS1190. alături de cel în -e.prin cratimă la cuvintele a căror finală prezintă deosebiri între . numai în expresii (a băga în boale. Bucureşti. 11 .la cele neutre. la două substantive de genul feminin nume de fructe: căpşuni şi cireşi. în general cu desinenţa -uri. stadiu. supravieţuind. al pluralelor în cauză. . remarci. ţărănci. peso. străzi. bodyguarzi/bodigarzi. gutui. coperte/coperţi. Acceptarea şi a pluralului în -i. plurale ca boale. 8 credite.dr. legată . Institutul de Lingvistică „Iorgu Iordan”. Comunicare. . playboy. în istoria limbii române.Conf. Tehnici de relaţionare interpersonală. trenduri [trenduri]. respectiv niveluri/nivele „înălţime. dar fiind înlocuite în uzul general prin boli. dar gagici. lămâi. nu există decât plurale în –i. 3.Victoria Moldovan. . dealeri. în curs de adaptare. brokeri.folosirea unor substantive cu aceeaşi formă la singular şi la plural: dandy. în uzul literar. weekenduri [uĭkenduri]). Univers Enciclopedic. formele de plural din sistemul multor substantive feminine au evoluat. căpşună avea pluralul căpşuni. nuci. în cazul mai multor astfel de substantive: fragi. 2+1. prin formarea pluralului: . roţi.direct (fără cratimă) la cuvintele – chiar nedaptate sub alte aspecte – care se termină în litere din alfabetul limbii române pronunţate ca în limba română: gadgeturi [gheğeturi].încadrarea în modelul substantivelor româneşti. s-a bazat pe faptul că: 1. piersici. încă din Îndreptar20. şcoli. ţigănci) şi neutre precum seminare (seminarii nemaiavând sprijin într-un singular în -iu). cu altenanţele fonetice corespunzătoare: adidaşi. şi anume: . itemuri [itemuri]. ortoepic şi de punctuaţie.se admite o singură formă la unele substantive feminine (monede. strade.a. treaptă” (ca şi chipie/chipiuri. cât şi pentru numele fructelor acestora.

iar când discrepanţa era flagrantă.univ. În cazurile în care acestea indicau un echilibru relativ între forme. 2+1.au devenit numai fără -esc a bombăni (fost numai cu -esc. în această ordine. a ţârâi (BC ţârâie / ţârâieşte 147 / 3). în Aspecte ale dinamicii limbii române actuale. În principiu nu am intervenit în această chestiune foarte delicată decât atunci când am dispus de informaţii privind uzul formelor.dr. Tratarea în DOOM2 a verbelor de conjugarea I cu sau fără -ez şi de conjugarea a IV-a cu sau fără -esc continuă în mare parte DOOM1. la fel a absolvi.a. ca şi a decerna. BC îndrumează / îndrumă 6 / 141). Verbul Formele fără -ră. Tehnici de relaţionare interpersonală. BC21 prosternă / prosternează 27 / 114) a devenit numai cu. în această ordine. . Comunicare. show-uri [şouri]) sau care au finale grafice neobişnuite la cuvintele vechi din limba română: party-uri.au devenit cu şi fără -esc. a dăinui (fost cu şi fără -esc. BC bombăne /bombăneşte 119 / 17). 8 credite. 57-76.au devenit fără şi cu -ez. au fost recomandate ambele variante. cod BS1190. Situaţia verbelor de conjugarea I la care am intervenit asupra normării din DOOM1 este următoarea: . în această ordine.la indicativ mai-mult-ca-perfect plural sunt învechite. în această ordine. a îndruma (foste cu şi fără -ez. inclusiv pentru sensul „a termina un an/o formă de învăţământ”.Victoria Moldovan. p. Editura Universităţii din Bucureşti. a înfoia (fost fără şi cu -ez.Conf. a înjgheba (BC înjghebează / înjgheabă 62 / 82) ş. „Variantele verbale literare libere: tendinţe în limba română actuală”. în acestă ordine. 21 12 . am optat pentru varianta dominantă. . în această ordine: a biciui (BC biciuie / biciuieşte 57 / . Masterat: Afaceri europene şi managementul proiectelor 2009-2010 scriere şi pronunţare (bleu-uri [blöuri].au devenit numai fără -ez a ignora (BC ignorează / ignoră 2 / 147). Verbele de conjugarea a IV-a la care am intervenit asupra normării din DOOM1 se află în una din următoarele situaţii: . storyuri. 2002. Blanca Croitor. examen. BC dăinuieşte /dăinuie 14 / 119). BC înfoaie / înfoiază 139 / 11).a se prosterna (fost fără şi cu -ez.

pentru situaţiile în care este folosit în registrul căruia îi aparţine sau într-o operă literară. babaros (arg. antidumping [(anti)damping]. pop. o coerenţă. Masterat: Afaceri europene şi managementul proiectelor 2009-2010 65). nu uzul.Victoria Moldovan.000 de cuvinte. Tehnici de relaţionare interpersonală. La asemenea verbe (unele provenite din onomatopee). În cazul unui asemenea cuvânt. în cazurile de dubiu. 2+1. examen. În cazul fluctuaţiei dintre formele sufixate şi cele nesufixate nu se poate impune. BC biruie / biruieşte 50 / 78) ş.dr. colonelă (înv. .. fiind necesară consultarea DOOM2. iactanţă (livr. congresmeni..univ. cum şi între diversele dicţionare există deosebiri.. Nu înseamnă că şi alte variante decât cele înregistrate în DOOM2 nu ar fi posibile şi. adăugându-se indicaţii de uz la cuvintele care nu aparţin limbii literare actuale: a aburca (pop. nu cnocdaun. ALTE INTERVENŢII ÎN DICŢIONARUL PROPRIU-ZIS Indicaţii de uz Inventarul DOOM2 conţine peste 62. Faptul că un cuvânt precum gagică (care s-a extins în limbajul familiar) figurează în DOOM (încă din prima ediţie) nu înseamnă că el ar fi fost „adoptat ca normă academică” şi că ar fi devenit „oficial”. neconfirmată de uz.).a. knockdown [knocdaǔn/nocdaǔn] şi knockout [knocaǔt/nocaǔt].).). Comunicare. DOOM2 arată că pluralul lui nu (mai) este gagice. lucrurile nu pot fi încă tranşate definitiv şi într-un mod care să satisfacă sentimentul tuturor vorbitorilor. cod BS1190.scrierea şi/sau pronunţarea unor împrumuturi: dumping. odicolon (înv. ci gagici. Nu există mijloace de memorare a formelor recomandate sau criterii pentru deducerea lor logică. categoria formaţiilor cu -men împrumutate din engleză sau din franceză (care nu mai sunt scrise cu -man): congresmen. normarea priveşte numai scrierea şi flexiunea. a birui (fost numai fără -esc. nu [(anti)dumping]. din păcate.). S-au păstrat cea mai mare parte a intrărilor din DOOM1. pl. făcând parte mai curând dintre variaţiile de uz decât dintre abaterile de la o normă categorică. rar). gagică (fam. 8 credite.). numai de dragul coerenţei. cnocaut.Conf. iar genitiv-dativul singular articulat trebuie scris şi pronunţat gagicii. cu forţa. a altei variante decât cea indicată în DOOM2 nu ar trebui penalizată. baboşă (reg. folosirea. Modificări Prin intervenţii mai mult sau mai puţin punctuale operate în corpul dicţionarului sau modificat o serie de recomandări ale DOOM1: .) etc.

. dizeuză –. Tehnici de relaţionare interpersonală. a despera.univ. astm. recordmeni. tenismeni (cf. forma (să) continui (nu (să) continuu). mesadă. cum este . crenvurst. izraelian. de dansuri populare. conform normei actuale. pieptăn / pieptene. picromigdală. 13 maseuză – ca şi cozeur.Conf. ziler etc. . azinoapte. machieur. masor. pl. tenismenă. persoana I singular. container. de jocuri ş. crenvurşt. as-noapte. israelian. luminător. g. cearşaf / cearceaf. muschetar / muşchetar. . 2+1.a. mărfar.dr. Masterat: Afaceri europene şi managementul proiectelor 2009-2010 recordmen. chimiluminiscenţă / chimioluminescenţă. zilier. a dăula.s-a admis existenţa la unele nume compuse de plante şi de animale. pricomigdală. fiică. la indicativ şi conjunctiv prezent. carafă.a mirosi are la indicativ prezent. magazioner. forma (ei) miros (nu (ei) miroase). cod BS1190. după modelul unor verbe în -ia (ca a apropia). chemoterapie. recomandând (numai) acciză. a funda. lebărvurst. machieuză. polologhie / poliloghie. marfar. a dispera. luminiscent / luminescent. 8 credite. machieză. becisnic / bicisnic.unele forme flexionare: . conteiner. fiică [fĭică]. dizeur.s-au considerat (formal articulate şi) de genul masculin (nu neutru. unele forme ca variante literare libere: astăreală / astereală. atât la cuvinte vechi. persoana a III-a plural.s-au eliminat unele forme sau variante. machior. diseară / deseară.a continua are. de-andăratele. delco / delcou. nu (şi) acciz. examen. şi femininele recordmenă. corijent / corigent. pl. filosof /filozof. chermeză. luminator. chimioterapie. tenismen. fierăstrău / ferăstrău. formate în româneşte) etc. abrudeancă. a formei nearticulate şi a flexiunii: abrudeanca (dans). a fonda.. astmă. chermesă.-d. misadă. magaziner. neart. lebervurşt. a dehula. abrudencii. maseur. de-andăratelea. cât şi la cuvinte mai noi..Victoria Moldovan. ca şi la persoana a II-a singular. art.s-au admis. garafă. Comunicare. . . . tumoare / tumoră.

a.. Masterat: Afaceri europene şi managementul proiectelor 2009-2010 cuvântul de bază). . macho.Victoria Moldovan. Excelenţa Voastră.univ. hacker. Comunicare. alese (pe ~) loc.s-a admis. printre altele. cool. prevederile sistemelor internaţionale obligatorii/normelor interne stabilite de profesionişti: watt-oră cu pl.. . .500 de cuvinte: . de ex. spaniolă etc.s-a considerat că substantivele provenite din verbe la supin nu au în general plural şi s-au tratat separat locuţiunile formate de la ele: ales s. . airbag. . de autorii DOOM1 îmbinări libere şi de aceea neinclus în dicţionar). Adăugiri S-au adăugat cca 2. n.. cod BS1190. deşi formaţiile sunt analizabile. rău-platnic. pl.. 2+1.Conf. nu numai masculine: bâlbâilă s. art. dar şi din franceză. gay. . curriculum.. advertising.uite este considerat interjecţie. jacuzzi.„epitetele” referitoare la persoane au fost considerate de ambele genuri. sunt socotite compuse.: acquis. numele de plante sau de animale compuse de tipul acul-doamnei (plantă) s. trend etc. m. waţi-oră.dr.. nu wattoră. m. . cu persoana a II-a: Excelenţa Voastră veţi fi primit de preşedintele ţării... şi nu formă verbală23 ş.s-a schimbat încadrarea lexico-gramaticală a unor cuvinte: -sunt considerate locuţiuni pronominale de politeţe22 (şi nu secvenţe formate din substantiv + adjectiv pronominal posesiv sau pronume personal în genitiv) tipurile Domnia Ta. . item. ca şi viţă-de-vie ş. Înălţimea Voastră etc. pentru numele şi simbolurile unităţilor de măsură. şi f. fr(anţuzisme). (re)intrate în uz. existenţa unor forme de singular la nume de popoare vechi (alobrog). probabil. degeţel-roşu. hisp(anisme) etc. (considerate. dealer. marcate ca angl(icisme).a.bun-platnic. 8 credite.s-au respectat. examen.împrumuturi din latină şi din diverse limbi moderne. Tehnici de relaţionare interpersonală. majoritatea din engleză. wattore. broker.a. deoarece acordul predicatului cu aceste secvenţa folosite ca subiect nu se face cu persoana a III-a. ca în cazul substantivelor. adv. de specii animale şi vegetale (acantocefal) ş. ci cu persoana la care se referă.

a. Viitorul va decide care dintre aceste cuvinte vor rămâne. dar şi locuţiuni. şi sub ce formă anume. examen.a. etc.dr. extra adj. mai ales angloamericane. ultra adj.cuvinte provenite din abrevieri: ADN ş. 23 Cf. ocluzie. aeroambulanţă. p. preaderare.derivate de la nume de locuri româneşti (albaiulian. albargintiu. fricţiune. dar care. repertoriu. neoliberal. a tracta.a.. emisie. ignorării problemei – care lasă loc greşelilor – îi sunt preferabile înregistrarea formelor corecte din limba de origine şi sugerarea căilor pentru posibila lor adaptare la limba română. . sunt numite îmbinări locuţionale.nume proprii cu care trebuiau puse în legătură substantive comune înregistrate în . . mâinedimineaţă. teleconferinţă. 679-680.. gastroenterolog. Ea se bazează pe ideea că. azi-mâine ş.Victoria Moldovan. aeroportuar. . lipseau din DOOM1 (unele intrate în limbă sau devenite uzuale după elaborarea acestuia): . de la nume de state (srilankez) şi alte derivate care pun probleme (shakespearian/shakespeareian) ş. 14 . repertoar ş. cod BS1190. mintal.. 2+1. aurolac. 213.dublete ale unor cuvinte existente în DOOM1: compleu. invar. a exînscrie. – alături de complet.compuse absente din DOOM1: à la. papuaş. Comunicare.univ.cuvinte existente în limba română. politolog. dacă folosirea lor nu poate fi împiedicată. . nu trebuie interpretată ca o recomandare a tuturor acestora. 22 În GALR. alaltăieri-dimineaţă. frecţie. Masterat: Afaceri europene şi managementul proiectelor 2009-2010 Includerea în DOOM2 a unor împrumuturi recente neadaptate. super adj. metaloplastie. şi GALR. sociocultural. alb-negru. invar. dublu-casetofon. acvplanare. . mental. şi care vor dispărea. 8 credite. negruvodean). heliomarin. asemenea atâtor împrumuturi mai vechi. papua.a. p. neocomunism. invar. policalificare.. din diverse motive. Tehnici de relaţionare interpersonală. electrocasnic. blocstart.. iar unele dintre ele ţin de o modă ce poate fi trecătoare. giardia.Conf. anglo-normand. autocopiativ. primoinfecţie. proamerican. cronofag.a accesa.. ocluziune. emisiune. a se autoacuza.

pentru care am recomandat g. Comunicare.. examen. 8 credite.univ.grupuri de cuvinte omofone cu cuvinte compuse: de sigur.-d.dr. .a.Victoria Moldovan..nume proprii care fuseseră normate în anexele la DOOM1 sub o formă susceptibilă de amendări: Artemis. cod BS1190. Ioana Vintilă-Rădulescu ioanar1@rdslink.a. Tehnici de relaţionare interpersonală. 2+1.Conf. Masterat: Afaceri europene şi managementul proiectelor 2009-2010 dicţionar: Acropole faţă de acropolă ş. . nu Artemidei ş.ro . nici un(ul) etc. lui Artemis.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful