Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
CE SUNT HAZARDELE? Hazardele sunt fenomene nedeterminate in timp si spatiu, care descarca energii si aduc dezordine si dezechilibru in alcatuirea si functionarea mediului.Ele se declanseaza ca urmare a fortelor endogene si exogene in mod brusc si progresiv.Hazardele pot fi locale, regionale sau globale.Dupa gradul de afectare a mediului in raport cu societatea, exista dezastre: -moderate, care necesita un timp scurt de refacere a distrugerilor; -severe, care produc intreruperea activitatilor din cauza distrugerilor de functionare si care necesita resurse de timp si financiare mari; -catastrofale, care produc schimbari radicale in sisteme, chiar disparitii de viata, impunand refaceri totale foarte costisitoare, dupa principii noi, care sa permita marirea rezistentei fata de noi hazarde.
Hazardele hidrologice
Cel mai distrugtor ciclon tropical cunoscut sub aspectul pierderilor de viei omeneti a fost cel din noiembrie 1970, cnd, n Bangladesh, n aezrile din delta fluviilor Gange i Brahmaputra i-au pierdut viaa circa 1 milion de persoane(dup alte surse numrul a fost fie mai mic, fie mai mare), alte cteva milioane rmnnd fr adpost i hran Fluviul Huang He a provocat cele mai catastrofale inundaii cunoscute n istorie, datorit regimului hidrologic neregulat, cu creteri brute de nivel, i al malurilor puin nalte n zona de cmpie. Ca urmare a inundaiilor din anul 1887, a fost acoperit cu ap o suprafa de 130000 km2, au murit circa un milion de persoane i a pierit, ulterior, prin foamete, un numr i mai mare. n prezent, fluviul este ndiguit i nu mai provoac inundaii dect ntr-o mai mic msur
Ciclon
inundatii
reprezinta, pentru mediu, iminenta unui hazard cosmic, scaderea sau intensificarea activitatilor solare, coliziunea cu unele corpuri cosmice.
ntre om i natur, declanate sau favorizate de activiti umane i care sunt duntoare societii n ansamblu i existenei umane n particular. Hazardele antropice i tehnologice, la fel ca i cele naturale, produc pagube mai mici sau mai mari n funcie de amplitudinea acestora i de factorii favorizani n locul sau regiunea n care se manifest, uneori mbrcnd un aspect catastrofal: produc ncetarea sau perturbarea grav a funcionrii societii i victime omeneti, mari pagube i distrugeri ale mediului. Hazardele tehnologice se produc in sfera progresului tehnic si a poluarii.
Hazardele industriale
Aceast categorie include o gam larg de accidente, declanate de om cu
sau fr voia sa, legate de activitile industriale, cum sunt exploziile, scurgerile de substane toxice, etc. Ele sunt legate de procesele chimice, miniere, energetice materializate prin poluare continua, explozii, incendii, scurgeri de substante periculoase cu pierderi materiale si de vieti omenesti.
Transporturile al caror caracter de hazard rezida in: -poluarea permanenta a aerului, data de mijloacele de
transport, pierderi de vieti omenesti din cauza accidentelor; -poluarea cu substante periculoase a solului si mai ales a apelor. Cele mai severe hazarde sunt cele legate de transportul produselor petroliere in Golful Alaska-Exxon Valdez, in1989, Marea Nordului-Braer, in 1993, din Oceanul Atlantic, in 2001, Evoli Sun.
Petrolierul Torrey Canyon a deversat 100 000 tone de petrol, iar Amoco Cadiz o cantitate aproape dubl, ambele dnd natere unor maree negre, care s-au abtut asupra rmurilor, urind peisajul, distrugnd flora i fauna, alungnd turitii.
modificat peste 40% din suprafata uscatului. Acestea au determinat pierderea terenurilor umede (1,6 mil. Km patrati), a biodiversitatii, desertificarea etc. Ele sunt cauzate de unele practici ,cum sunt: -suprapasunatul (680 mil. ha); -defrisarea(6 mil km patrati, incluzand si exploatarea masei lemnoase pentru industrie(; -efectuarea unor lucrari agricole precare care au degradat, mai putin, moderat si puternice, peste 18.000 mil ha, concentrate mai ales in Asia, Africa, America de Sud.
Accidente la centrale nucleare: 12 decembrie 1952 la Chalk River, lng capitala canadian
Ottawa; 28 martie 1979, la Three Mile Island, lng Harrisburg, Pennssylvania, S.U.A.; 26 aprile 1986 la Cernobl.
Sovietic, la Cernobl, n Ucraina. Explozia unui dintre cele patru reactoare ale centralei nucleare, n noaptea de 25-26 aprilie 1986, a pulverizat peste 1 000 tone din cuvertura protectoare i o mare cantitate de substane radioactive
ambiant nu trebuie sa se obtina prin suprimarea sau incetinirea activitatii creatoare a tehnicii moderne ci prin adancirea constiintei generale ca roadele stiintei trebuie folosite cu sentimentul solidaritatii umane mai mult decat am facut-o pana acum. NU stiinta e vinovata, ci folosirea ei nechibzuita. NU trebuie sa uitam ca alarma actuala ca si lamurirea naturii primejdiilor aparute sunt datorate tot activitatii oamenilor de stiinta. Stiinta nu poate fi binefacatoare decat atunci cand se bazeaza pe o constiinta cu adevarat umana.