Rationalismul cartezian si arhitectura modernista

Personalitate marcanta a secolului XVII Ren Descartes ,cunoscut de asemenea cu numele latin Cartesius, a fost un filosof ,matematician si scriitor francez. Descartes pune bazele filosofiei moderne si al curentului filosofic numit rationalism, chiar daca elemente specifice rationalismului au aparut si in gandirea unor filosofi anteriori lui Descartes, de exemplu Platon. Filosofia lui inoveaza prin modul in care el intemeiaza atat existenta in general, cat si cunoasterea detasanduse de cutumele traditionale . Pe fondul unei istorii a filosofiei dominata de teologie, de principiul atotputerniciei si autoritatii divine, Descartes accentueaza autonomia si capacitatile specifice omului, filosofia lui fiind o etapa importanta pe calea emanciparii umane. Independent de datele empirice sau de atitudinile emotive ,adevarul se poate dobandi doar in urma unei analize rationale a ideilor. Potrivit lui Descartes, esenta omului este gandirea. Pe de alta parte, gandirea (sau sufletul caracterizat de gandire) in calitatea ei de substanta autonoma, independenta devine temeiul intregii existente, chiar daca celebrul dicton: Gandesc, deci exist este formulat la persoana I. Desi Descartes se exprima adesea in termeni teologici si preia idei si argumente teologice, gandirea lui reprezinta o ruptura majora fata de modul in care fiinta umana este prezentata in teologia crestina, ca o existenta subsumata existentei divine, supusa in totalitate normelor de origine divina. Rationalismul cartezian constituie o sursa ilustra pentru filosofia moderna europeana, chiar daca el a fost contestat de catre John Locke, de exemplu, care nega existenta unor idei innascute sau posibilitatea ca gandirea umana sa produca adevaruri certe in afara oricarei experiente. Nu in ultimul rand, trebuie mentionat rolul major al rationalismului cartezian in domeniul politic si social, in constituirea valorilor individualismului si umanismului modern. Desi incepand cu secolul al XIX-lea s-a dezvoltat o intreaga filosofie ce pune accentul pe afectivitate, vointa sau instinct, valoarea clasica a ratiunii umane nu poate fi niciodata abandonata fara consecinte grave pentru societate si individ. Teoria lui Descartes se materializeaza in domeniul arhitecturii sub numele de Rationalism.Filosofica in esenta ,aceasta dedicare catre ratiune a reprezentat o

influenta semnificativa in toate domeniile de activitate umana, stiinta ,cultura,politica,dar si in modul de viata.In secolul XVII Rationalistii moderni (printre care Baruch Spinoza,Rene Descartes,Gottfried Wilhelm von Leibniz) au gandit dezvoltarea stiintei in termenii unr concept de baza si ai relatiilor matematice dintre ele, acceptand informatiile empirice numai in masura in care puteau sugera anumite idei incercand sa elimine conceptele care nu puteau fi exprimate matematic. In cultura arhitecturala,termenul are doua acceptiuni distincte: Prima ar fi cea de curent, ca filon principal al miscarii moderne, legat mai ales de nasterea scolii lui Walter Gropius(scoala Bauhaus). Pentru Gropius,ratiunea este fundamentul metodologic al scolii,desi rationalismul lui Gropius este masurat cu realitatea sociala in care actioneaza, si prin aceasta, prezinta multe similitudini cu pragmatismul. Generalizand rationalismul este atitudine cognitiva al carei caracter distinct fata de conceptia romantic despre arta, face parte din patrimonial intregii culturi moderne,nu numai al arhitecturii. Se poate spune,ca inca de la inceputurile ei,teoria arhitecturii s-a asezat pe baze aproape excluziv rationaliste ,in care frumosul architectural si calitatea arhitecturala in general este exprimat prin rapoarte si proportii matematice si obiective.Multi istorici (cum ar fi Siegfried Giedion) considera ca rationaliste abia cuceririle fundamentale ale culturii constructiviste din perioada revolutiilor industrial(sfarsitul secolului XVIII-lea,secolul al XIX-lea), ceea ce muta in cultura luminilor inceputurile arhitecturii rationaliste. Marii rationalisti ai secolului al XIX-lea ,au legat arhitectura si expresia arhitecturala de rationalitatea structural si functional si plecand de aici,au dezvoltat teorii arhitecturale complexe,care au fost preluate de arhitecturale complexe,care au fost preluate de arhitectura moderna si de exponentii avangardei. Astfel noua arhitectura revolutioneaza prin simplitate matematica dand nastere unei noi vibratii estetice.Dar mai mult decat atat arhitectura modernista devine un instrument social de egalizare a oamenilor, de desfiintare a ierarhiilor bugheze adaptand principiile arhitecturale la noile realitati ale secolului.